Educatia Intelectuala

Elaborat de Donescu Dina,Studenta an I,gr.II, FR

Unitati de continut
1.
2. 3. 4. 5.

Conceptul si importanta educatiei intelectuale. Obiectivele educatiei intelectuale. Continuturile educatiei intelectuale. Paradigmele educatiei intelectuale Metodologia educatiei intelectuale

1. Conceptul si importanta educatiei intelectuale

Termenul provine din latinescul intelectus-minte , gandire, ratiune, act rational, capacitate de a gandi, radiona, cunoaste, de a opera, cu notiuni, concepte. Obiectul acestei actiuni educative este comportamentul intelectual. Comportamentul intelectual este legat de modul de abordare a dezvoltarii psihice a copilului si adolescentului si a relatiilor acesteia cu invatarea scolara. Comportamentul intelectual are o dubla conditionare: biogenetica si phihoculturala.

Educatia intelectuala pri intermediul valorilor stiintifice si umaniste pe care le prelucreaza, selecteaza si transmite sub formade cunostinte, priceperi si deprinderi,contribuie la formarea si dezvoltarea personalitatii rationale, precum si la perfectionarea tuturor capacitatilor intelectuale, functiilor congnitive si instrumentale,schemelor asimilatorii, structurilor operatorii precum si a tuturor factorilor care declanseaza, orienteaza si intretin activitatea celui care se educa.
Definirea educatiei intelectuale la nivelul unui concept pedagogic fundamental, concentreaza functia esentiala a acestei dimensiuni a activitatii de formare-dezvoltare a personalitatii: adaptarea la realitatea obiectiva prin cunostintele acumulate nu prin juxtapunere ci prin strategii de integrare graduala, posibile si necesare la nivel didactic si extradicactic, in plan general, particular si individual.

Insemnatatea educatiei intelectuale sporeste in zilele noastre datorita accentuarii caracterului intelectual al diverselor activitati umane, exploziei informationale, cererii de educatie, nevoii de a pune accent mai mare pe autoeducatie.
Educatie intelectuale ocupa un rol important in ansamblul activitatii educative, mult autori considerand-o ca fiind axul principal al intregului demers educativ, intrucat, pe de o parte, integrarea activa a individului in societate nu este posibila fara ca acesta sa asimileze valorile fundamentale acumulate in patrimoniul spiritual al omenirii,iar pe de alta parte asigura premisele absolut necesare pentru realizarea celorlalte componente ale educatiei. Importanta educatiei intelectuale pentru formarea omului, in general, si a omului de cultura, in special, trebuie considerata de o valabilitate axiomatica. Daca particularizam situatia la omul din vremea noastra, aceasta importanta se accentueaza odata in plus, stiut fiint ca acum si in perspectiva toate ocupatiile tind sa cuprinda in ele din ce in ce mai mult un element intelectual.

2. Obiectivele educatiei intelectuale

I. Obiective generale
a.Obiective informative - care proiecteaza pedagogic actiuni educationale cu scop prioritar de informare intelectuala generala: - asimilarea cunostintelor stiintifice fundamentale - dobandirea deprinderilor si a strategiilor intelectuale fundamentale - cultivarea atitudinilor intelectuale superioare care ofera cai de cunoastere eficiente, modalitati adecvate de perfectionare a cunostintelor , deprinderilor si strategiilor intelectuale dobandite. - integrarea cunostintelor , deprinderilor, strategiilor si atitudinilor intelectuale dobandite intr-o conceptie stiintifica generala, deschisa perfectionarii activitatii umane. b.Obiective formative care proiecteaza pedagogic actiuni cu scop prioritar de formare intelectuala generala: - dezvoltarea capacitatilor intelectuale cu valoare aplicabilitate pedagogica si sociala ridicara: competenta de cunoastere, comunicare , de creatie. - dezvoltarea capacitatilor cognitive de maxima eficienta pedagogica si sociala. - dezvoltarea capacitatilor creative in sens integrativ

II Obiective Specifice
a.Obiective informative care proiecteaza pedagogic actiuni educationale cu scopuri

prioritare informative:

- dobandirea deprinderilor si strategiilor intelectuale specifice unor domenii de cunoastere stiintifica - stapanirea cunostintelor fundamentale de cultura generala valabile la nivelul fiecarui domeniu. - cultivarea atitudinilor cognitive superioare legate de: aplicarea sociala a cunostintelor, deprinderilor, strategiilor, atitudinilor intelectuale, integrarea cunostintelor. b.Obiective formative actiuni educationale cu scopuri prioritar formative: - dezvoltarea capacitatilor cognitive: spirit de observatie, gandire operationala, memorie, logica rapida, imaginatie reproductiva, inteligenta generala. - dezvoltarea resurselor afectiv-motivationale ale invatarii/ - dezvoltarea creativitatii.

Continuturile educatiei intelectuale

Cultura generala cuprinde un sistem de cunostinte, deprinderi asimilate si formate

in cadrul actiuniii educationale care ii ofera individului posibilitatea elaborarii unei viziuni de ansamblu asupra lumii. Se poate vorbi de cultura intr-o acceptie obiectiva in care cultura inglobeaza totalitatea valorilor materiale si spirituale create de societate si o acceptie subiectiva care vizeaza procesul asimilarii acestor valori de catre om. Cultura generala include atat valori culturale asimilate cat si efectele acestei asimilari concretizate intr-o gama de capacitati intelectuale de natura instrumentala (presupune insusirea cunostintelor, formarea priceperilor, deprinderilor care devin mijloace in vederea imbogatirii continue a culturii generale), operationala (folosirea informatiilor, priceperilor, deprinderilor si capacitatilor in vederea rezolvarii problemelor ce se ridica in activitatea subiectului prin aplicarea lor in alte cazuri) si functonala.

Cultura profesionala reprezinta un sistem de cunostinte, priceperi, deprinderi si

capacitati necesare exercitarii unei profesiuni sau unui grup de profesiuni. Cultura profesionala permite integrarea individului in societate prin intermediul profesiunii.

4. Paradigmele educatiei intelectuale

1. Paradigma intelectualista
Idealul intelectualist domina asa numitul invatamant traditional si imbraca forme diferite in epoci diferite. Una dintre formele intelectualismului o constituie culturalismul.

2. Paradigma formativista
Ideile de baza sunt: - educatia nu inseamna doar educatie intelectuala - educatia intelectuala nu se reduce la transmiterea, insusirea de cunostinte

3. Paradigma constructivista reuseste sa impace intelectualismul si formalismul.

Astfel, constructivismul va domina teoria si practica intelectualismului din ultimele decenii si va contribui la conturarea unei filosofii si a reformei in numeroase sisteme de invatamant

5. Metodologia educatiei intelectuale

Includem in aceatsa metodologie mai multe componente:

- experienta personala de cunoastere a copilului si adolescentului datorita calatoriilor, excursiilor, lectiilor in natura - instruirea ocazionala prilejuita de procesul de observare a naturii, de reimprospatarea informatiilor si cunostintelor prin intermediul muzeelor sau massmedia. - instruirea scolara sistematica cu indrumare eurstica din partea profesorului si prin modalitati de activitate independenta, creativa si de investigare critica. - instruire complementara in contextul educatiei nonformale.

Bibliografie

M. Calin, Teoria Educatiei- Fundamentarea Epistemica si Metodologica a Actiunii Educative, Bucuresti 1996
M. Momanu, Introducere in Teoria Educatiei, Iasi 2002

www.google.ro