JUDETELE PATRIEI

VILJCEA
MONOGRAFE

EDITURA SPORT-TURISM
BUCURESTI, 1980

; ^ / t g ' GHEORGHE ClRSTEA DOREL CONSTANTINESCU

Cuvint inainte

01 FEB. ,200
IOAN BARBU, VASILE BERBECE, CONSTANTIN BULACU, FLOREA CIOBANU, MARCEL CONSTANTIN, GHEORGHE DEACONU, COSTEL DOBRINESCU, GHEORGHE DUMITRA$CU CON STANTIN GRIGORE, ION LAZAR, LAURENTIU LEMENY, COSTEA MARINOIU, IULIAN MODEL HORIA NESTORESCU-BALCESTI, ION OZON LUCIAN PAVEL, GHEORGHE POPA, MIHAI PO$IRCA, PETRE PURCARESCU, DRAGOS SE- I BAFIM, GHEORGHE SIMEANU, MIHAI STA f TIE, DUMITRU STOICA, CORNELIU TAMA5-J.

\ o
01 AUR1597

- 6 7 4 0 42
Cartografia : SERBANESCU si GHEORGHE MITAN

OVIDIU

n i ( I I I ?(Ut Ilustratii: U V . IUL.iUICA POPA si ALEXANDRU COMANESCU

04LATJ.X'

Redactor : DOINA GAVRILA Tehnoredactor : IOAN PETRE

Publicarea, In conditiile actuale, ale prejacerilor junlUimentale extrem de rapide in toate planurile vietii mairriale si spirituale a monografiei Vllcii, In suita de lucrari consacrate judetelor, are valoare de simbol si de document, constitute un moment de referinta In spafiu si in limp, mai ales pentru istoria noua a patriei, a ultimilor 15 ani, cei mai bogati In tmpliniri. Monografia judetului Vilcea, fereastra deschisa spre \<ira, ilustrind prin elemente concrete de continuitate ft < If crestere calitativa intensa viata economico-sociala, este n urare de ,,bun venit" pe aceste meleaguri, prin invitafia sincera de a cunoaste nemijlocit pitorescul locurilor si frumusefea morala a oamenilor. Generoasa, natura a dot acestui tinut, cum spunea \lcxandru Vlahuta in ,,Romdnia pitoreasca", ,,cu aminduua miinile din toate frumusetile si din toate comortte 'ii care-i inzestrata Tara Romdneasca. . . Toata. Valea Oltului, aceasta mare cetate ocrotitoare a Romdnilor in zile de primejdie, este plina de amintiri istorice. Nu e zi lirc veche, ruina, movila de pamint, de care sa nu fie li'^dt un cintec, o legenda, un nume de viteaz" *. Pe aid 'in strabatut romanii in inima Daciei. Aid isi doarme somnul de veci la Manastirea Cozia Mircea Voievod; aid Mihai Viteazul isi convoacd pentru ultima data colaboraturii, hotdrind asupra modalitatilor de a continua lupta; In Govora asaza Matei Basarab tipografia care avea sa mined prin cartile tiparite in limba romdna o adevarata remistere culturala a Tarii Romdnesti; aid s-au acoperit de A l e x a n d r u V l a h u t S , Rom&nia pitoreasc&, Ed. pt. litera1965, pag. 70.

JUDETUL, VlLCEA

INAINTE

ylorie pandurii lui Tudor impotriva armatelor otomane; nici a rilmit pentru prima data, sub bagheta lui Anton /'arm, imnul ,,Desteapta-te romane"; tinutul a fost vizilot in doua rinduri de domnul Unirii, Alexandra loan <'". a ; de aid a plecat o mare cantitate de material Icnmofi trebuincios armatei in 1877, pentru cucerirea nulcpcndentei tarii; in Vilcea, in anii interbelici, s-au pmdus importante miscdri revendicative ale oamenilor muncii; aid a avut loc prima conferinta a regionalei II.T.C. Oltenia, ale carei lucrari au fost conduse de tovardsul Nicolae Ceausescu, ctitorul Romdniei socialiste moderne de azi, inima, gloria si constiinta natiunii noastre socialiste. Geografia acestor locuri este armonios integrata in geografia tarii; istoria lor se contopeste cu marea istorie a farii; munca, idealurile si nazuintele vilcenilor sint indestructibil legate de destinul intregii nafiuni. Ne cunoastem bine radacinile, stim de unde am pornit. Sintem mindri de trecutul nostru glorios de lupta. Dar, sintern mindri si de ceea ce am cladit noi, cu miinile noastre, in aceasta perioada noua, de man izbinzi, de cind toate bogatiile ne apartin pe deplin, de cind, cu spiritul unui bun gospodar si al unui intelept vizionar, partidul ne cdlduzeste pe drumul bunastdrii si fericirii, al dvilizafiei socialiste si comuniste. Ca pentru intreaga tard si pentru judetul Vilcea, implinirile din aceasta perioada, cea mai fertila din intreaga sa istorie, sint indisolubil legate de activitatea prodigioasa, jMtrunsa de inalt patriotism si pasiune revolutionara, desfasurata de tovardsul Nicolae Ceausescu in fruntea partidului si statului nostru. Prin capadtatea sa de a analiza in profunzime si de a aprecia realist evenimentele lumii contemporane, tovarasul Nicolae Ceausescu $i-a adus si isi aduce o contribute inestimabila la cauza sacialismului si pacii, la triumful celor mai nobile idealuri ale umanitatii. tn ultimul deceniu si jumatate, oamenii mundi din judetul Vilcea, ca dealtfel intregul nostru popor, l-au avut pe tovarasul Nicolae Ceausescu de mai multe on' in mijlocul lor, analizind si stabilind la fata locului, ira-

inn 1:11. organele de partid si de stat, cu colectivele de flu td muncii, directiile de dezvoltare a economiei fuliii, modalitafile concrete de realizare a sardnilor ' i o ctapa la alta. Oamenii mundi de pe aceste melea: exprima recunostinta fierbinte, dragostea si devo-nlnl nemarginit fata de tovarasul Nicolae Ceausescu, i ni grija atenta si permanenta pe care a acordat-o si card& dezvolt&rii judefului Vilcea in contextul inflorii dezvoltarii multilateral a tntregii noastre patrii. Monografia de fata, rod al investigafiei atente si rigu:n a realitatilor judetului Vilcea in plan politic, econo;s/ social, aduce in lumina secvenfe semnificative din unplnl proces de prefaceri al intregii tan", sugerfnd cu "I'limism o largd si luminoasd deschidere in perspectiva. 1'i-nlni ca, asa cum ne-am obisnuit sa aspiram, si mai cu xtHima sa infaptuim, realizdrile noastre din viitor vor fi ii\nlt mai bogate decit cele prezente. .\uimati fierbinte de sardntte stabilite de Congresul il Xl-lea si de Conferinta Nafionala ale partidului, oamenii muncii de pe aceste meleaguri, asemenea intregului Iru popor, muncesc cu abnegatie si devotament pentru nifdptuirea obiectivelor dndnalului afirmarii plenare a "rolutiei tehnico-stiintifice, temelie sigura pentru transimnerea in viata a mdretelor obiective si directii trasate Congresul al XH-lea al Partidului Comunist Roman, < lira a deschis o noua etapa istorica pentru edificarea soli smului si comunismului pe pamintul scump al patriei.

JUDETUL VILCEA IN DATE 1 CIFRE

Suprafata : 5 705 km2 (2,4% din suprafata tarii). Populatia (la 1 iulie 1978): 418 131 locuitori.

Resedinfa : municipiul Rm. Vilcea 72915 locuitori. Categorii de locality : 1 municipiu, 7 ora?e, 78 comune, 568 sate.

Dinamica principalilor indicator! ai dezvoltarii economics:

1965 1975
1978
9452

1980

Productia industrials (mil. lei) Productia agricola (mil. lei) Volumul investitiilor In sectorul socialist (mil. lei) Numar mediu personal muncitor (mil) Desfaceri de mSrfuri cu amanuntul prin comertul socialist (miL lei) Indicator! ce caracterizeaza ponderea judefului in ansamblul economiei nationals (1978, In procente): Populate 1,9 Personal muncitor 1,5 Fonduri fixe 2,8

1318
851 347

5638
1151
2690

12500

1942 3028
100,3 2868

2818
3746 102,1 3402

53,1
947

94,7
2222

Volumul investitiilor 1,6 Producfia trials 1,2 globalS indus-

Producfia globala agricola 1,5 VinzSri de marfuri cu amanuntul 1,6

10

JUDETUL VILCEA 'cenU-) I'rinripulele r.imuri industriale ale judefului (1978, in pro.

CADRUL NATURAL

In ansamblul ecoConstruct!! de ma^ini I'lxtnictia minereurilor nemetalifere ,.i pi-oduse din substante abrazive M.-iicriale de constructii Exploatarea ?i prelucrarea lemnului 1'iclarie,' blanarie, incaltaminte

4,7
6,2 2,2 2,0 2,2 0,6 i)U 1.8

7,4

11,1 48,9 0,5

5,8 8,3 1,9 3,4 11,0

AEZAREA $1 LIMITELE

<*Produsele realizate de economia vilceang se exports In peste 50 de fari ale lumii. '* I'rincipalele produse realizale in judej (in 1978) : soda calcinata (66,5% din productia najionala), soda

eaustica Plastice

(61,2%)
5i

ve dm fructe

?i

e. conseriegume etc.

Xfude^ul Vilcea este situat in partea central sudica a .mblicii SocraMste Romania's.! cuprinde teritorii apari,mind unor variate regiuni geografice. As.ezarea sa este I,a- definita de coordonatele geografice, fiind cuprins Intre paralelele 4828' i 4836' latitudine nordica si intre ineridianele 2337' si 2430' longitudine estica. Limita nordica * urmare^te spre vest, incepind de la obirsia piriului Scara (afluent al riuiui Topolog), situata sub curmatura de sub virful Scara ((2 285 m), extremitatea vestica a culmii nordice a muntilor Fagara?, trece prin virfurile Suru (2 282 m), Tataru (1 890 m), Chica Fedelesului (1819m) i coboara, pe o directie sud-vest, in defileul Oltului, la nord de localitatea Riu Vadului. De aici, urea in Virful Mare (2 065 m), din muntii Lotrului si continua pe culmea acestora prin virfurile Sterpul (2 144 m) s.i Tartarau. De-a lungul acestei limite,YJudetul Vilcea se invecineaza cu judetul Sibiujciar_ intre virful Tartacau i muntele Poiana Muierii (1804m) din masivul Paring, ycu jude^ul Alba.>; Din virful Poiana Muierii, limita vestica *" se indreagta spre'sudr trecind prin virfurile Capra (1927m), CiobanuTlT 944 m). Pietrele (2241m), Coasta lui__Rus (2 306 m), situate in sectoral mo>njtan de la Obiria Lotrului, si desparte jude^ul Vilcea deyjudeful Hunedoara. y De la virful Coasta lui Rus incepe limita cu judetul Gorj, care se continua spre est, pe culmea muntilor Capatinii, trece jprin virfurile Mohoru ("2"3"3S"m)7 Papusa
* L. B a d e a, C. R u s a n e s c u Judeful Vilcea, Ed. Academiei R.S.R. 1970, p. 7. ** Ibidem, Harta fizico-geografica, anexa.

12

JUDETUL VILCEA

<

\ H l t l l J , NATURAL

(2134m), Micaia (2179m), apoi de la obirsia Oltetului spre sud-est pe^culmea muntelui Negovanu (2 064 m) ca, de aid, sa urmareasca spre sud culmea dintre riurile Cerna si Marina si sa coboare spre depresiunea Polovragi si Racovita. La nord-vest de localitatea Milostea, dupa ce trece peste riul Tariia, continua, aproape paralel cu acesta, pina in dreptul localitatii Bodesti, unde traverseaza riul Oltet, apoi urmareste culmea dealurilor ce constituie cumpana apelor dintre T)TEe"t~$i 'Amaradia, pina in dreptul comunei Ghiproiu. Din dreptul comunei Ghioroiu incepe limita cu judetul Dolj, care se abate spre sud si sud-est pina la sud-vcst de comuna Balcesti. Din vestul localitatii Preotesti traverseaza riul Oltet, apoi riurile Beica, Mamu si ajunge la Olt, la sud de Voicesti, urmind spre amonte valea acestuia pinu in dreptul comunei Prundeni. De aici, urea spre nord-est, pe dealurile puternic fragmentate de la sud de Topolog pina la sud de Launele de Jos, alcatuind limita cu judetul Olt. De la Launele de Jos, limita estica cu judetul Arges, urea spre nord, traverseaza riul Topolog Jh Milcoiu si de aici cu un aspect sinuos, la est de localltatile Gibesti, Giurgiuveni, Poenita, Valea Babei, Calici, Robaia, Radacinesti, apoi pe valea Topologului pina la obirijia acestuia.
RELIEFUL
)" Desfasurat in trepte, pp rec _ _ H. Jtudini ce depasesc 2 2 0 0 m (yirfu^ y r u um 2 282 m,' vfrful te * $teflfislL_2_212jn) * pica la 150 m in apropiere de Draga-

Aproximativ 1/3 din aceeasi suprafata este formata i h t i inMpfa muntllor scunzi si mijlocii, cU altltudtni cupi iir.c i n t r e O O S O O p , si a muntilor inalti. care ating v . i l o r i die peste 2 OOP m. In cadrul treptelor de relief amintite se gasesc vai si I'-presiuni care detin a treia parte din suprafata totala .1 teritoriului. rtPispunerea relief ului in trepte, orientarea culmilor montane ?i_subcarpatice, in general pe directia vest-est, a colinelor piemontane pe directia nord-sud, aspectul . l i l o i - si depresiunilqrjjgrezgnj^luncilpr de-a lungul prinipalelor ape curgatoare, particular! ta tile geomorfologice ^ i l i - tutu r or formelor de relief etc. indica o pronuntata diMTsitate a reliefului judetului Vilcea. v Varietatea formelor de relief este rezultatul existentei u i i o r sectoare ale marilor unitati de relief : Carpatii Mei idionali, Suboarpatii Getiici si Podiul_ Getic cu o compli-xS a'.catuire geologica/ rod de la cele mai vechi, tTistaTine, pina" la (iele mai tinere, pliocene si cuaternare , cu^j complicata si indelungata evolutie impusa 1 agentii modelatpri ai scoartei terestre.
Mun^ii

: sani, relieful^iudetului Yilcea e?jte prjn, .excelenta muntos ,' ?I~deluros.^ Ceamai_jnare_parte din_ teritoriu, aproximativ 2/3, este cupn5sl~in'tre altitudineajde_4QO=800 m si ailcajtuieste trea^tcT~podt^luirjpiem(nita.n _ ji treapta dealurilor subcarpatice.
* Pe harta hipsometrica din Atlasul R.S.R., fascicula I5, Virful tefle?ti apare cotat cu 2 250 m.

treimea nordica- din teritoriul ^ _ nlor Vaideeni, Romanii de Sus, BJstrf^a7'Pietreni; T3arba\ teti, Chela, Gurguiata. Comanca. CaciulaJaV Pfisa, $eri banesti, Dingesti.^Ea 'cuprinde culmile muntilor_Capatin" si Lotrului, masivul Cozia si, in parte, sectorul vestic al muntilor Fagaras/ incepind de la virful Scara, obirsia pirTului Scara i, partial^ cuirsul superior al Topologului, pi-ecum si dep_resiunea intramontana T^rj^Lovijtei.^ Ceajnai mare_parte a muntilor este alcatuita din roci cristalme aparjinind Cristalinului pjnzeigetice * JM>_. fnat in general din rod de inezozonl si Jatazona puternic metamorfozate": Rlicasisturi, gneisuri micacee, grielsufi
* M. S t a m a t i u ?.a. Manualul inginerului de mine, Ed. Tehnica, 1951, Sec^iunea IV, pag. 7071.

5740'4 2

14

JUDETUL VtLCEA

M H i i i l . NATURAL

15

^^mr-^
BREZOI*
Bi LE

\ t \

U D E

'

\Ciuiini

^iviiwi I

'

%^

cn
Licori di icumultre .X*'

fslitiM. ;^.r
.' ',Mti s BilLE 60VORA OtiMni* Pti BCMLE

KOREZU

D-CMtuti"

cu intercalate oculare de feldspat (gneisul de i mii-u/.iimi de pegmatite cu muscovit (in zona Vo: i .iltele. i i, po/itele sedimentare se gasesc in culmea Buila-Vini . , ,i,n Muntii Capa^inii, reprezentate de calcare ]u' ... in depresiunea Lovi?tei (Brezoi-Tite?ti), repre, i , - ' dc conglomerate, gresii i marne de virsta '.i. I7r// /."tnlHS, situati la nord de yalea riului Lptru, ilrAluiU din sfisturTcristalme, apartim5dcristalinu, , ,H-ti(>elC?Is"talinul Lotrului), care daujnojioto. . l i r f i i l i i i V Culmea principala, cunoscuta si sub nu,1, .ulnu-a .Stcrlrstilor", cu spinarca larg ondulata, Linind pi-ohabil suprafVtci de eroziune Riu Ses la i , , M I | 1100 in eate dominatfi de virfunle ^teflesta II . , , , , Piatoa .MI... (2 179m), SKM-pul (2144m), Clabu-

, , , , , , ) . it.,1,, (:>o:) in), ii'bu (i 900m).

.,,!( rinrilor Lotru .-ji l-atorita se desfasoara culu virfuirile Boni (2 055 m) $i Pumi (2 048 m). ^'Mtniiii < ',(////;7> cu o culme montana_prelunga (circa i i n i t a vest-est, domina spre sud depresiunile , i |(. nl npatice, iar spre nord vaile riurilor LatoIn | , i , i ., Lotrului, pinS la varsarea acestuia in U iimr.i principala pornesc ramificatii care sint , , , , , , " . , , , , 1 , . .., m.n povirnitc spre nord, mai lungi si mai
.1 li | " < Mill.

I,,

Stintfti ,

--t

\ W '[
0 p 10 TO 20 Km

*</(>
**)
>*

X t' ?J}-<
{ V/
S.X

\ M , , i , , 1 , 1 MI a pctrografica complexa si astfel pot fi li,ipAi'tl|l m M I . i i i n u l l c sectoare distincte. La vest de vaile I I , , , , ,i (pe voi-santuI sudic), Calpanoasa (pe versantul nor,!,,-) -;t c i i n i i a t i i r a diTrtre-Qbirsiile acestora, se intinde secLorul apuscan in cai;C2^3ranma7cris!alinul autohton peite care sc suprapune cristalinul pinzei getice. L_a e,st ,1,. vaile llorc/u si Calpanoasa se desfaoara un sector mijiuciu si altul rasaritean, in care predomina rocile pinzei i;cticc i oalcarele jurasice, ce au o larga dezvoltare in
* Al. R o ? u Geografia fizicd o Romdniei, Ed. did. i pedag.,
1973, p. 251255. **Vintila Mihailescu, p. 193. Carpafii sud-estici, Ed. st., 1 bb,

/'

te^MM^H^^MB^^^^

Harta unitStilor de relief

16

JUDETUL v:

I , NATURAL

17

culmea Buila-Vinturarita (circa 14 km) *, ce se in prin pitorescul sau, dat mai ales de aspectul ruir (turnuri, clai, strungi, ace) si de zvelte^ea inaltimiamintesc de Piatra Craiului. Qjlmile muntilor Capatjnii, in general rotunjite dornlnate~j3e virfuri cu inal^imi mijlocii, care__de] rar 2 OOP m. Cele mai proeminente inaltjmi_se gast YMuU4ui-_Stari_ (1 491 m). Narutu (1 590 m), Vi (1 840 m), Gera (1 855 m), Cocora (1 895 m), Zmc (1938m), Gjavorii (1 957 m). Preota (1970m), ] (2 095jnJjCapJJina (2 113 m), Ursu_(2_121m). K^fTumttTl^ozi^ apar ca un_ masiv preeminent si . (aegi aftitudinea maxima este de numai 1 654jrn in. Cqzia), la_eit de Olt,~Hominind prin suplejea sa, spre dej3resHuiea_intramontana Tara Lravilei, iar spre si presiunga subcafpatica JibJgajtf'Sint formati aproat exclusivitafe din gneis de injec^ie^(seria gneisului c1 zia), un gneis ocular cu ochiuri rnari de feldspat ? este expLoatat in cariera aproape de stadia de cale Manastirea Turnu. sint reprezenta^i qeaiasoara la nord de depresiuiiea,.. Lovistei, incepii vestul virfului Scara i pin'a la_OlJi^uImiTe dirTace. tor_sjnralcatuite7~inalales, elm micaisisturi cu cris tate foarte^pronuntata, ctrnruscovTt,' Biotit, turmalin rolit, disterT serie" ce se aseamana cu cea din " Lotrului. XAltitudinea ridicata a culmilor, peste 2 000 m 2 365 m, virful Suru 2 282 m), reliefuglaciar (circur guri, vai glaciare), larga extindere a pasunilor irr mun^ilor o infatisare alpina^mult mai evidenta ir sectorului vilcean al mum^ilor Fagara. ;*?-Depresiunea Lovitei (Brezoi-Tiljesti) este situf Olt, in sectorul dinitre defiileiul de la Turnu Rosu ( si eel dintre confluenta Lotrului cu Oltul Cac Are forma unui bazin alungit in directia est-vest, di
* Nae P o p e s c u , Munfii pag. 6. Capafinii, in colectfa ,Muntii

I. mlinile Naru1;u si Cozia, iar la nord de culmea i liica Fedelesului si de coasta Ciinenilor^TAceasta i ...... Icctonica, umpluta cu formatiuni sedimentare i c -i Ionian, eocen oiigocen si miocen (conglome! i name), are un relief cu coline domoale pe care ml p.ijisU, finete, pomi. H. i.i'-.oai-u la sudul treptei montane, fiind dominate in i i '.-ipatinii i masivul Cozia pe inaltimi ce nu de1171 in (dealul Robaia)/ Evolu^ia si trasaturile fizicodistincte ale dealurilor si depresiunilor subcari l < - cele ale dealurilor de podis determina i ,i doua trepte de relief deluros : r d ''//!/(/ dealurilor si depresiunilor subcarpatice este 1 i i h M dcaluri :si depresiuni apartinind subcarpatilor c drsfasoara pe o directie est-vest intre vaile i I'ai-iia. Contactul cu muntele este mult mai ' I ' M I to log si Bistri^a si mai evident intre Bistrita i dc la /ona montana la dealurile subcarpatice, i n i n - ( )l.l si l'.is.|:ri|a, so race diircct, fara intermeclepreaiunJ cu caraclcr Icclonic, cum intilnim la M I . i ' Vcefl i > i i n . i i ' h ' mi i i i l a l n r ; i posibilitatea H U M i 1 1. 1 i n i ' i c .1, |M , c u l p t a t e in formaMiihhili' | | . . i n ' e leagfi intre ele prin
. . . . . II .HI III.II | M l l l l l |)l Illllll^atc.

i lii*pl-l n l i , .11 - p a l i l o i - de pe teritoriul c l i l n - i l di- sLabilit. Unii a u inl Subcarpatii Getici si Podi I'ltouiH 'ii DM A d hanzitie care se desfaoara i i p r o x l m i i l l v |)i< i i l l i i l a i n c i i l u l localitatilor Tirgu Gingulesti (coiniina McrlK^ll), Mflllcnl (comuna Copaceni), Armasesti l i ' i i i n i i n a ('crnl^otini), It.ibeni, Budesti. ** ft Pi iiicipalclc di"prc'siuni din_U'eapta de relief subcarpal l c !Tc pi- Icritorlul \nicil sTnt : Horezu, Bode'Sti-Pietrari,
( ' / ( , in ,,1'roblomo do goografie", vol. IX, pag. 87. ** V I n I i I a M i h a i 1 e s o u, Dealurile si cimpiile Romdniei, I'M. ytiintifica, 1966, pag. 193.

* I . . H a d e a, Deprexiunea subcarpatica dintre Bistrifa

Vilcii si

18

> K U L NATURAL

19

f |

CUATERNAR J 1 PLIOCEN Holocen Pleistocen

Sarmatian ) \

f '

Miocen mediu Miocen inferior

PALEOQEN | I | Oligocen

I Eocen

CRETAC1C

-1 Sistun cristaline

=d II 3

Gnais

-^

Gran,,

/x. J \ \ ^<; \ J BmiHiM. \ Ptundenii J \ V^'U /MMiiliH^ X\Ucretni \\ / \ \MM JT r\XDRiSJSANI\,\

j\\

VA

\\. \

''

xXXK .>^...wKVx \\\\\

i Iiric'cni-Smeurat, Paueti-Maglai, Baile Olane^ti, i Andreesti si Jiblea. Legatura dintre aceste depreM mi in tens populate se face prin ineuari largi ^peste care tree drumuri de acces ce se continua pe vaile apelor curga- din zona. M0^ Dealurile subcaipatice au o structura cutata si mono l i n ; i l a si altitudini cuprinse intre 600800 mfCele mat I H orminente dealuri subcarpatice vilcene sint: Magura ' . l . i t i o a r e i (707m), dealul Tomsanilor (576m), dealul Cosi ' ,.1'ilor (597 m), dealul Bbdestilor, dealul Bunestilpr in), dealul' Piscupia, dealul Purcare^u - - l a nord de l . ' M I . Vilcea, dealul Manga dintre piriul Muereasca i m i l Olt, dealul Robaia (871m). Dealurile sint impadurite p i i i a In virf, in timp ce depresiunile permit cultivarea pl.mtelor. Subsolul adaposteste citeva resurse - - hidro. .u'touri, sare, ape minerale care dau specificul econoi i i i o i vilcene. a^5*^ Treapta podisului piemontcm cuprinde sectoral dealui l l o r si vailor de la sud de relieful subcarpatic, parte inic)-;ranta din podisul Getic (piemontul getic)XEste formats h n straturi sedimentare de rezistenta diferita (argile, in.nne, pietrisuri, nisipuri, gresii s.a.) depuse pe un funi lament cristalin de tip carpatic, in ultima parte a plioceniilui. Sedimentele au fost aduse de riurile care se varsau In Lacul Pontic (locul ocupat actual de Cimpia Romana). Tn sectorul vllcean al piemontului getic, incepind de la vest la est, si pina la Cerna Oltetului. sint larg raspiniliitie depozitele de pietrisuri eunoscute sub numele de pie1 1 isuri de Cinde^ti. Este fragmentat de vaile relativ adinci ale Oltetului, < 'iM-nei, Cernioarei, Pescenei, Oltului si afluentii acestora, m Ire care apar dealurile ca niste fisii paraleld?* Dealurile, OU altitudini ce variaza intre 300500m, mai inalte spre iiord si mai joase spre sud, au spinari latite si sint acoperite in mare parte de paduri sau terenuri agricole pe care i c-ultiva pomi fructiferi, vi^a de vie, cereale etc. Vaile, ca niste culoare, cu terase marginale, au permis o populare intensa, precum s.i condi^ii pentru dez\'oltarea griculiturii. Desi sursa economioa principala o reprezintA rultura plantelor, in anii constructiei socialiste s-au pus i n valoare zaeaminite de petrol si carbuni.

Harta geologic5

20

JUDETUL

\ M I I U I , NATURAL,

21

In cursul inferior al principalilor afluen^i ai Oltului 1 in valea acestuia se gasesc lunci mai mult sau mai putin intinse, dar cu implicatii pozitive in economia agrara a sa-\ telor riverane. Lunca Oltului, oea mai intinsa ca suprafata, largjn-j du-se treptat, incepind de la sud de Rm. Vilcea, este folo-j sita mai ales pentru cultura porumbului si a legumelor] BOGATHLE SUBSOLULUI Diversitatea i structure rocilor care alcatuiesc relieful judetului Vilcea au generat o varietate de zacaminte mi-' nerale. Dintre cele valorificate sau aflate in curs de valo-l rificare amintim : mica alba (Voineasa), sarea (Ocni^a Ocnele Mari), petrolul ^Blbeni, Stoilesti, Gusoeni), gazele naturale (Tetoiu), carbunii (Cucesti, Alunu), calcarul (Arnota), argilele, piel,riurile, nisirjurile, apele minerale (Caciulata, Calimanesti, Olanesti, Govora, Ocnele Mari) "$1; altele. Pe baza prospectiunilor geologice recente se are in vedere punerea in valoare in curind a nisipurilor feldspatice, tururilor dacitice, di.stenului, marmurei etc. y CLIMA / ' " * "* ' Intrucit pe teritoriul judetului Vilcea se gasesc forme de relief variate, care prin particularitatile lor orografice influenteaza desfasurarea regimului termic, eolian si pe" eel al precipitatiilor atmosferice, clima, dei temperat continentala, are anumite nuante ce se suprapun treptelor de relief. Astfel, se pot imtilni nuantele de climart montan deluros si de adapost (exemplu in depresiunea Lovistei, pe ^valea Oltului)\ VIn munti, la inaltimi de peste 2000m, temperatura medie anuala este de 0 C si chiar 2 C (virful Suru), vinturile sinit puternioe si domina dinspre nord-vest, iar precipitatiile depasesc frecvent 1 200 mm anual ; in muntii cu altitudini mijlocii si mici, temperatura medie anuala

il'ln i intre 26 C, precipita^iile inregistreaza valori cuI M I M - . C intre 8001200mm anual, iar vinturile, datorita imrt.li nlaritatilor orografice, sint dirijate in lungul vailor MI, Olt). Frecvent, pe versan^ii muntilor Lotrului i t-i apar brizele de munte.y 'In |inutul dealurilor subcarpatice, temperatura medie i la inregistreaza valori cuprinse intre 48 C, iar pre M l i i l e in jur de 600800mm 'anual; pe dealurile de temperatura medie anuala este cuprinsa Intre m"C, precipitatiile scad la 400600mm anual, iar : u r i l e au frecventa mai mare, in general cu directia 1-sud, dar accentuindu-se si cele din directiile vest i pecifice Cimpiei Romane. ^ yCele mai ridicate valori termice au fost inregistrate la < >i Irsli (42 C la 14.VIII.1946), iar cele mai scazute la Draini (33,5 C la 24.1.1942)> V T n depresiunea Lovistei si pe valea Oltului clima este i mai blinda decit a teritoriului ce le inconjura, situa(1 (loterminata de particularitatile reliefului care imprima .iniiinite caracteristici regimului termic, circulatiei maseI n i de aer si regimului pluvial, ys vf/oterma anuala de 10 C, caracteristica pentru cea mai 111, i re parte a Cimpiei Romane, patrunde adinc pe culoaM 11 Oltului pina dincolo de Calimanesti *. In timp ce pe diMlurile de podis si subcarpatice temperatura medie .11 mala are valori mai coborite, circa 78 C, in depresiunea Lovistei media anuala a temperaturilor este cuprinsa i M l no 68 C, valori destul de ridicate pentru o depresiuhe i n I ramontana. *3 Deplasarea maselor de aer Be face in lungul culoarului i mlui Olt, in general pe directia nord-sud, i cu viteze me< l i i ce nu depasesc 1l,5m/s. Frecventa calmului *' la Titesti este de 70%, la Rm. Vilcea de 45%, in timp ce la I >i agasani, in sudul judetului, este de 9%. In depresiunea Lovistei se constata o usoara incalzire .1 maselor de aer ce tree prin sud peste Culmea Cozia i c.iabesc topirea zapezilor ; masele de aer rece care se acu Atlosul climatic al R.S.R., filele II, 12, III, H8, 1113. Atlasul R.S.R. faseitule. Fasciculele III, 117, 1113, 116264, IV25, IV38, V26, VI1314.

22

JUDETUL VlLCEA I

, \|>RUL NATURAL

23

liltllti mrtii mill (mm)

Repartitia precipitafiilor medii anuale Repartitia temperaturilor medii anuale

24

JUDETUL VlLCE/

I ' K U L NATURAL

25

muleaza de pe inaltimile inconjuratoare nu stagneaza, se scurg repede in afara, in lungul defileului riului O11J / Cantitatea de precipitatiLjLn depresiunea Lovistei 'de 8130-BOCTmin^^n.ual, asemanatoare cu cea de pe marg nea sudica a muntilor si din dealurile subcarpatice. In v lea Oltului, cantitatea de precipitatii scade de la nord sud (Calimanesti 775 mm/an, Rm. Vilcea 707 mm/ai] Dragasani 578 mm/an). ( Aceste particularitati ale climatului blind, de adaposl V favorizeaza practicarea agriculturii si in special cultiva ( rea pomilor fructiferi.

BETEAUA HIDROGRAFICA

Intreaga re^ea de apa curgatoare de pe teritoriul judetului Vilcea apartine bazinului hidrografic al riului Olt Acest riu strabate relieful in trepte al judetului, incepin de la localitatea Riu Vadului (comuna Ciineni) si pina 1 Tighina (comuna Voices_ti), pe o distanta de circa 130 km] avind o panta medie de 1,5 m/km. In functie de caracterisi ticile fizico-geografice ale zonelor traversate de Olt se inl dividualizeaza doua sectoare ale bazinului hidrografic : X Sectorul Riu Vadului-Calimanesti, ce corespunde trep-j tei muntilor. Formele de relief, natura rocilor si climatu montan imprima cursurilor de apa unele caracteristici vai strimte, incorsetate in roca dura, versanfi abrupt! pante mai inclinate ce impun scurgerea rapida a apei, ali mentare pluvio-nivala, in general bogata, evaporatie il infiltratie reduse. In acest sector, incepind de la Ciineni spre Calimanesti^ riul Olt primeste pe dreapta apele piraielor Uria, Robesti, SaraeineS'ti si ale riului Lotru, iar pe stinga Valiea Satului, Boia, Titesti si Baiasul. Dintre acestea, eel mai important afluent este Lotrul, care izvorate din muntii Paring i aduna apele de pe versantii nordici ai mun^ilor Capatinii i de pe cei sudici ai muntilor Lotrului. Are o lungime de circa 80 km i suprafata bazinului hidrografic de aproximativ 1 000 kmp, peste care se suprapune o densitate a netelei hidrografioe de 0,77 km/kmp, superioara intregukii sector (0,65 km/kmp), dar specifica unei zone montane

i) fiiergie mai mare a reliefului si cu precipitatii bogate. n i p a l i i afluenti ai Lotrului sint : Voinesita, Latorita, ' M i a si Vasilatul. iorul Calimanesti-Dragasanr corespunde treptei de |i l i r l ' di'luros (treapta dealurilor subcarpatice si dealurilor (If |>odis piemomtan). Priivitta in 'ansambliu, reteaua de ape ;.iloare este mai dezvoltata pe partea dreapta si astfel ipiifo o evidenta asimetrie a acestui sector de bazin hidroific. AfluentiL.de pe dreapta, in cea mai mare parte, ii ' 'liii'sia in muntii Capatinii, exoeptie facind afluentii de ud de riul Luncavat, care izvorasc din dealurile de poC'ei mai importanti, in ordine din amonte spre ,i\,il .-int : Muereasc:a, O'.anesti cu afluentul sau Chcia, rita cu afluentul sau Otasaul, Govora, Luncavatul, ! ' i-caiia (riu temporar), Mamu (riu temporar), Beica 1 1 1 1 1 temporar) si Oltetul. Incepind de la Bodesti (comuna \ l u n u ) , Oltetul si afluentii sai (Cerna unita cu Cernisoara, i .11 ila incepind de la Milostea si Sasa riu temporar) h . i l x i t vestul judetului Vilcea si tree pe teritoriul jude( u l n i Olt la sud de Oltetani (Comuna Lalosu), de unde se . i in Olt. I'o stinga, Oltul primeste afluentii : Coisca, Simnicul si i'"|><>lo^ul -- incepind de la Milcoiu. In acest sector, denie:i retelei hidrografice este de aproximativ / km/kmp, dar variaza in functie de treapta de relief .ibatuta : 0,80,9 km/kmp in munti, 0,5-0,6 km/kmp i n uboarpati si 0,30,5 km/kmp in podi. ('ursurile de apa care-i au obirsia in zona de munte K-ficiaza de o alimentare bogata, datorita in primul 1 1 ud precipitatiilor abundente. La munte, scurgerea medie pedfica de 40501/s/kmp este favorizata de energia n ' l i c f u l u i i impermeabilitatea rocilor. Ea se micsoreaza in-ptat, de la nord la sud, in functie de scaderea cantita\ i i de precipitatii, cresterea gradului de evaporare, relieful mai putin aceidentat, rocile permeabile etc. i inregistreaza v . i l o r i de 10201/s/kmp la periferia treptei montane, 5101/s/kmp in zona dealurilor suboarpaitice i ^i 5 l/s,/kmp in podi. In general, debitele medii multianuale ale riurilor de 11 intregul teritoriu vilcean sint mari, dei suprafata ba-

JUDETUL

M ' l l U L NATURAL

27

zinelor lor hidrografice este mica. Se remarca debitele rim rilor Lotru (18,1 mc/s),, Topolog (4,75 mc/s), Cer (4,26 mc/s), Olaneti (4,26 mc/s), Bistrita (4,11 mc/s), Lunj cavat (3,15 mq/s). Debitul Oltului sporete pe teritorh I judeiului Vilcea de la 90 mc/s la Riu Vadului la 150 me/<| la Dragasani. In lunile maiiunie se inregistreaza cele mai mai cresteri de nivel cauzate de precipita^iile abundente si t< pirea zapezilor din mun^i, iar cele mai mici in septembrieoctombrie cu ploi putine si o evaporate puterni< cu exceptia apelor din bazinul Lotrului, unde nivelurik minime sint inregistrate in ianuarie, datorita fenomenuh de inghet. In primaverile in care temperatura creste brusc, za-j pada topita si mai ales ploile deosebit de bogate determina viituri care depasesc de citeva ori debitul mediu multi-| anual. Cea mai mare viitura cunoscuta in sectorul vilcean al Oltului a ajuns la 2 580 mq/s in iunie 1948, depasind aproape de 5 ori debitul mediu multianual al perioadei 19331963 (620 mc/s), si 2 134 mq/s in iulie 1975. Majoritatea viiturilor (peste 87%) se produc in perioada calda a anului si cu o frecven^a mai mare in lunile aprilie, mai si Iunie (peste 50% din numarul viiturilor man) cu maximum in luna mai. In aceste luni, sttatiile pluviometrice inregistreaza cele mai mari cantitaft de precipita^ii, indicind legatura directs si imediata dintre regimul pluvial si debitele mult sporite ale riurilor. Regimul termic si de inghet al riurilor de pe teritoriul judetului Vilcea se afla in strinsa legatura cu temperatura aerului, altitudinea reliefului, panta profilului longitudinal, debitul si viteza de scurgere a apei. Spre exemplu, temperaturile medii ale riului Olt sint in crestere din ianuarie pina in iulieaugust (de la 0,7 C la 19,1 C), au o crestere mai rapida intre martie si aprilie (3,7 C8,8 C) si o scadere mai accentuata din august pina in decembrie (19,1 C1,6 C). Cu toate ca intre temperaturile aerului s.i cele ale apei Oltului sint diferen^e, mersul temperaturilor apei se aseamana cu aoela al aerului de care este influentata direct. In anotimpul friguros, cind temperatura apei scade, se constata aparitia fenomenului de inghet la toate riurile.

In I'unctie de perioada inghe^ului si de fenomenele spec formeaza gheata la mai, pod de gheafa sau curg [eiurl. La riul Olt, aparitia si mentinerea podului de l.i au o frecventa de 6070% (pe baza observa^iilor i perioada 19521962) in defileu si la sud de confluenta I'opologul, pe cind in sectorul subcarpatic, datorita i ularitatilor topoclimatice. nu se poate instala, desi, i observatiile facute in perioada amintita, podul de i|;i in amonte de Calimanesti si in aval de confluen^a ipologul s-a men^inut chiar 5060 zile. liiiirile in sectorul montan au un important potential rnergetie, valorificat deocamdata pe Lotru si partial 1 )lt, prin construirea unor lacuri artificiale a caror apa i " m e in miscare turbinele hidrocentralelor. La terminarea uilor hidroenergetice de pe Olt, in sectorul vilcean functiona 13 hidrocenrtralie : Ciineni, Cornet, Golobtx-ni, Turnu, Calimanesti, Daes'ti *, Rm. Vilcea *, Riureni *, lira *, Babeni *, lonesti *, Zavideni *, Dragasani. Pe I .nl I'u func^ioneaza hidrocentralele Ciunget, Malaia, si este 1 1 1 I ucru centrals de la Bradis, or. I.acurile artificiale din rindul carora se disting lacul i ' h a de pe Lotru (340 milioane me), Babeni (48 milioane ^i lonesti (39 milioane me) de pe Olt, lacurile glaciare i h M inuntii de la Obirsia Lotrului (Gilcescu, Zanoaga Mare, Tul-Paring, Gauri) si cele din bazinul Latori^ei (lezen i l Latori^ei, Muntinelul Mic, Cioara, Singuraticul), prei si lacurile sarate de la Ocnele Mari si Ocnita folo1 to in scopuri terapeutice - - completeaza reteaua hidror.i il'ica a judetului. Apele subterane ** se intilnesc sub forma de straturi i fere locale sau discontinue, utilizate frecvent prin izvuare. Apa este cantonata in depozite variate, cum ar fi : i n depresiunea Lovistei de calcare, gresii, marne, conr.lninerate ; in sectorul dealurilor si depresiunilor subcar11.11 ice in depozite de calcare, marnocalcare, gresii, ninglomerate, argile rosii si vargate, marne, argile, tufuri i nisipuri ; in tinutul dealurilor de tranzi^ie de la subcar Hidrocentrale aflate in func^iune. ** Dupa harta Apele subterane din ^AtLasul R.S.R.", fascioula V 2.

28

JUDETUL VlLCE

BADRUL NATURAL
*>
b

29

la podis straturile acvifere se gasesc in depozitele nisipuri s.i argile ; pe dealurile de podis in depozitel formate din pietris.uri i nisipuri (straturi de Cindesti). In subcarpati, in general, la contactul dintre fisiile da conglomerate si marne, cu o compozitie chimica diferrta apar izvoarele minerale. Izvoarele minerale sulfuroase intilnesc la Calimanesti-Caciulata, Olanesti, Govora, Muc reasca, Dobriceni, Bunesti ; izvoare oligominerale la Vilcea, Mateesti; izvoare clorurate la Ocnele Mari, Ocnit Otesani, Pietrarii de Sus ; izvoare iodurate la Gorunesti Izvoarele minerale au un pronun^at rol curativ s.i au con-j tribuit la renumele stat,iunilor de pe valea Oltului. / SOLUBILE In functle de diversitatea factorilor care au contribuit la formarea solurilor (materialul parental, formele de re-j lief, clima i activitatea biologica), solurile existente teritoriul judet,ului Vilcea sint variate *. In zona montana, pe culmile inalte cu altitudini de peste 1 7001 800 m se intilnesc soluri podzolice humicoferiiluviale s.i soluri brune de pajisti alpine, care sint valorificate prin pasunile naturale. Mai jos, la altitudini de pina la 1 000 m, sub padurile de conifere s.i conifere in amestec cu fag, se gasesc soluri j brune acide s,i brune podzolite. Pe calcare, in Muntii Capatinii se gasesc rendzine. Pe bordura montana s.i pe inal-J
Harta solurilor
I. Soluri argiloiluviale : 1. Soluri brune podzolite; 2. Soluri podzolice argiloiluviale ?i brune podzolite; 3. Soluri brune podzolite si planosoluri; 4. Pla-1 nosoluri i soluri podzolice argiloiluviale; II. Soluri cambice: 5. Soluri brune (eu-mezobazlce); 6. Soluri brune acide; 7. Soluri brune (eu-mezobazice) ?i brune podzolite; 8. Soluri brune acide ?i brune podzolice; 111. Soluri fertiluviale: 9. Soluri brune podzolice si podzoluri brune; 10. Podzoluri si soluri brune criptopodzolice; IV. Soluri litomorfe: 11. Pseudorendzine, soluri brune si negre de fineata umeda; 12. Vertisoluri; V. Soluri neevoluate; 13. Regosoluri si soluri erodate; 14. Lltosoluri; 15. Soluri aluviale si aluviuni. (Dupa Atlasul R.S. Romania, plansa Solurile VI. 1., 1978).

\%\ J U D

E T

M ^ W^/W.ip-v-^xX^XV

.: 't4-^#^^^^vr ^ ^

ci

\ 5.-.L.J

^'., "vi^;i^Mfctf> ^ / .,^j ^ l^>^x ^ ^

-,
1 "-, i Gujoeni

i%wi> /

', Prundeni

10

15

2pKm

o
* N. F l o r e a $.a., Geografia solurilor Romdniei, Ed. $tiintificfi, 1968, p. 434.

30

JUDETUL VlLCEl

I J L NATURAL

31

timile mai joase, din deuleul Oltului, apar soluri montane tipice sau podzolite. In depresiunea Lovistei se intilnesc soluri brun-galbui de padure, frecvent podzolite, si soluri brun-galbui acide. Aceste soluri sint acoperite in mare parte cu finele, culturi de trifoi, cartofi si pomi fructil'eri (prun, mar). Pe dealurile si depresiunile subcarpatice solurile predominante sint cele brune de padure, brune-acide si soluri argilo-iluviale brune podzolite, favorabile culturilor furajere, leguminoase, pajistilor naturale si livezilor de pomi (mar, prun). In treapta dealurilor de podis dintre Olt i Oltet gasesc soluri brune eubazice si mezobazice, dar i solu angilo-il-uvioinale brune podzolilte si argiloiluviale podzoli si chiar soluri brune inchise si pseudogleizate, dar restrinse ca suprafata. Aceste soluri sint folosite pentrn culturi cerealiere, pomi fructiferi si vita de vie. In lunci se intilnesc soluri aluviale si aluviuni si sint valorificate mai ales pentru cultura porumbului si a gumelor.
VEGETATIA

Diversitatea formelor de relief si conditiile pedoclimatice existente pe teritoriul judetului au favorizat dezvoltarea unei vegetatii bogate, dispusa in .etaje corespunzatoi altitudinii reliefului. ( Vegetatia piping se intilneste intre 2 0002 200 m .titud"ine -"mai 'ixtinsa pe inaltimile montane dintre virfurile Negoiu si Suru si pe cele de la obirsia riului Lotru e si mai restrinsa. sub forma de petice, pe culmile inalte ak Muntilor Lotrului si Capatinii. Aici/>predomina plan tele . ierboase, perene si tufavisurile pitice (smirdarul sau bujo ; nul de munte Rhododendron kotschyi, salciile pitice Salix herbacea, S. reticulata si alti arbuti).y Veaetatia subalyina coboara pe versantii nordici pins la circa 1 600 m,~lar~pe cei sudici pina la circa 1 800 m altitudine. Este formata mai ales din tufisuri de jneapar (Pinus montana), ienupar pitic (Juniperus sibirica), anir de munte (Alnus viridis), la care se mai adauga merisoru (Vaccinium vitis idaia), afinul (Vaccinium myrtillus) etc.

pii'cum si ierburi cum sint iarba vintului (Agrostis rupesi, parusca (Festuca supina), firu^a (Poa media) si altele. Ittdjul padurilor se suprapune peste relieful montan si i l i ' l M I - O S , sub limita etajului subalpin. Padurile sint alcai n i l r din conifere i foioase, la care se adauga numerosi usU. Sint dispuse, de asemenea, etajat in raport cu |ihIrrcn^ierile climatice si cu altitudinea reliefului. ' 'adurile de conifere, a caror limita superioara este mai i 'In-.-1ta pe versan^ii sudici si mai coborita pe cei nordici, '" npa suprafe^e variate ca intindere in Mun^ii Fagarasulul, Lotrului si Capatinii, intre circa 16001800m altii i n l i n e . Aceste paduri cuprind molid (Picea excelsa), iar ' n o raspindire mai mica brad alb (Abies alba) si destul de ' H /.ada (Larix decidua) si tisa (Taxus baccaita). / 'adurtte de amestec, contfere cu /ag, ocupa o suprafa^a in i i extinsa si se gasesc la aititudini mijlocii si cu o larga ilc \-oltare in bazinul Lotrului, pe clina sudica a Muntilor 1 i|)atinii. In Muntii Cozia aceste paduri apar insular, in' ' 11.jurate mai jos de fagete pure. Padurile de fag (Fagus silvatica) urea de la circa 800 l . i I 100m altitudine. Ele sint mai bine reprezentate de-a lungul defileului Oltului, in estul depresiunii Lovistei, pe rama sudica a Mun^ilor Capatinii si Coziei ; pe dealui i l c subcarpatice si chiar pe unele dealuri de podis, fagul ifla impreuna cu gorunul, formind paduri de amestec. Pqdimledeg&ru/n (Quercus petraea) au o larga dezMillare pe dealurile de podis, cu excep^ia sectorului de l . i i'st de valea Oltului si a unor dealuri din sudul jude(i 11 ui acoperite cu stejerete. Alaturi de gorun, in padbrile 11'- pe dealurile de podis, se gasesc in amestec si alte specii tic foioase, cum sint : carpenul (Karpenus betulus), jugasI r u l (Acer campestrae), teiul (Tilia cordata), frasinul (Frai n us excelsior), ulmul (Ulmus scabra), girnita (Quercus h.iinetto), precum si arbusti reprezenta^i mai ales prin . i l u n (Corylus.avellana), corn (Cornus mas), singer (Corn i r ; sanguinea), soc (Sambucus nigra), porumbar (Prunus pinosa), maces (Rosa canina) etc. In luncile riurilor se intilneste o vegeta^ie arborescenta formata din salcii, ra' l u t e (Salix alba, Salix fragilis, Salix cineraea), plopi (I'lopus alba, Plopus nigra), anin (Alnus glutinosa), wire, pe suprafe^e restrinse, este asociata in zavoaie.

32

JUDETUL VlLCEA

r ~ "I jeeundare Paduri da fag in alterninja 1 ' cu pUurl 11 rn i > _-.-, Pidiri t> gorun \<\

/OJ cp
V S3 J(r\

Bi-~.it. ]^&M
i
I

1 Tiriinl .J-.tole

I ai paji|ti ticiindara

*-, 11
iir 6i

'

""" w%fr^ i4>iT^^:r% e

v 0"w?T %^
'^A
\9

! ' -V\ -, W

rf~^ OiniMrV f^s^ V ^"*^n B . r

tjmnuut IvRMjifCa*^

^fe>-iw( .
o'-V
; I
_ /

'1

V / \ L -' \

35

tLltrjni/e?^

^)o',,-. V

i >)X V ^/^

*//) I Meii\ 2~,\V u ( \ /\ A'^ \ ci^n

"rwIfJ^^H ! Vw\'^.o^fe"lfl^\

--^ -^^j|]^^il:\1 %. f^-^M ! < '^> ^. ^.^^-^^

fl*i...t;

\VlBi Meri1^
//

vj

^,

^x-^.

10

IS

:? OK 1 " - |

"''

':

U^' D

^
1 I '.a ne traiti intru multi ani, cu sanatate ?i foricirc spre gloria patriei ;i i.nicirea nafiunii noastre socialiste !

Harta vegetatiei

j.
Prolectele hidrocentralei de pe Lotru care incep sa se materializeze .I. .nonstreaza cu vigoare forta creatoare a specialistilor romani, harnicia |l talentui minunatilor nostri constructori

3 iunie 1972. Pe firul galeriilor hidrocentralei de pe Lotru

Moment emolionant : intilnirea tovarasului Nicolae Ceausescu cu constructorii hidrocentralei de pe Lotru

Cmrado ,,oazei de sanatate" a Bailor Olanesti

Natura a dat Vilcii frumuseti fara seaman

#.

Siroirile de pamint de la Goranu

Cascada Lotrisor

Un iculptor desavirjit - natura

i ' L NATURAL

33

FAUNA < 'oinpozitia si repartitia faunei de pe teritoriul judeu .sint reflectarea ca si in cazul vegetatiei, a particuililor climatice, a diversitatii i etajarii altitudinale a i n ' f u l u i . Ca urmare, fauna se diferentiaza astfel : i'nnna pajistilor alping. este formata din pasari cum risa_de munte (Anthus spinoletta spinoletta), _bru.'(;i (Prunella collaria collaris), mierla gulerata (Turdii'i lorquatus alpestris), acvila de munte-fAquila chrysaeI I P - , chrysaetos) si rozatoare, ca goarecele alb (Microtus i l l s ulpius). Pajistile jtlpine ?i mai ales cele^din yer' 11 Mun^ilor Fagaras sint domeniufcaprelor negre (Rui > r n rupicapra carpathica). Capra neagra se intilneste i si in Mun^ii Capatinii si Lotrului. I'inina. padurilor de conifere si fag este mult mai va.'C iar uneie specii-pxezmta interes cinegetic. Se intilinamifere ca :. upul (Ursus artos), cerbut (Cervus i 11 ih us carpathictis), risuj (Lynx lynx), jdeTuFde scorburl" rles martes), jderuTde piatra (Martes foina) semnainl in Mun^ii Capafinii, flTptreftii '(Sus scrofa), cSprioara prcolus capreolus). veverita (Sciurus vulgaris fuscoa|jirsul (Glis glis). iipurele" (Lepus europaeus), oare;;ulerat (Apodemus tarnieus) ; pasari cum sint COCQ,le munte (Tetrao urogallus), potirnichea (Perdix l i x ) , ierunca (Tetrastes bonaisa) ; jeptile ca vipera coM I M M . I , sopirla de munte, broasca bruM etc?" l''mma padurilor de foioase de pe dealurile subcarpa>>' de podis piemontati. Intr-o adevarata zona Se in^" "I'cnta faunistica intilnim specii ce aparftn atit padui montane, cit si silvostepei si chiar stepei. Cea mai .1 raspindire o au _vulpile (Vulpes vulpes), viezurii IL-S meles),. iepurii, mistretii, capriorii^yeyerii^e^"'etc." i ' ' ' l i t i - u mentinerea fondului de vinatoare, cit si pentru t.'rea numarului unor animale de interes economic, in niii ani s-au luat masuri de protectie de catre ocoalele ice si filialele de vinatoare, precum si masuri de re"ilare i colonizare a cerbului, capriorului i cerbului ar.
Valea Oltului la Cozia

34

JUDEJUL VlLCEA

< ' . \ D R U L NATURAL

35

Fauna acvatica este reprezentata de mai multe specii e pesti. In apele mai reci si limpezi de munte traieste1 ^ (Salmo trutto fario). Tot aici se mai intilnesc Icarul /(Eudontomyzon mariae),, grindelul ,(Noemacheilus barbetulus), zlavocul,(Cattus gabis), boisteanul {Phoxinas phoxinas), lipanul (Thymallus thymallus), mbioaga (Bar-| bus meridionalis petenyi) si al^ii. In Olt si afluentii lui care strabat teritoriul judeJuluiVilcea in tinutul dealurilor, se intilnesc specii ca :(]2||1U (Chondrostema masuj nisiparita (Cobitis remanicm^QnreaifeKBarbus barbus), <^e nul (Leucisous cephalus), obleful "(Alburnus alburnus) etc] Fondul de pescuit este Tn. "cretere ca urmare a popu-j larii lacurilor de acumulare cu specii repede crescatoare sj a repopularii riurilor de munte cu pastrav, dar si ca UP] mare a masurilor ce sint luate pentru diminuarea sau inj laturarea poluarii apelor de catre unitatile industriale.
BEZERVATII SI MONUMENTE NATURALE

In ansamblul sau, natura judetului Vilcea reprezintS prin aezare si varietatea elementelor un loc de o deose^ bita valoare naturala, stiin^ifica si practica si, in acelasi timp, o atractie deosebita din punct de vedere turisticj Prezen^a in peisajul vilcean a unor numeroase specii floristice si faunistice rare monumente ale naturii, rej zerva^ii naturale confer a acestor locuri un plus de frumusete. Dintre plantele ocrotite pe teritoriul judetului Vilcea amintim ': tisa (Taxus baccata) raspindita in cuimea
X/Tnj-7i7aTiTa^pP__vaT.pg_rlnlTii PViPia in rpyprvatTa

la:i nume", iaricele sau zada (Larix decisua) In Munti iQiijB Latorifrei si Lotrului, zimbrul (Pinus cembra) ia mtii L.otruiui. bazinul 'riului Lotru ; bnlihucii^.dfi mnnt.p {Trollius europaeus) in Muntii Capatinii, valea Stevioara, iedera alba Lotrului, virfurile Vinturarita sau liliacul alb de_ munte_ {Daphne blagayana) pe Cozia, l'lQarea~9Tcplt: {Leontopodium alpinum) pe Cozia, NanTfu, Buila-Vinturarita, Claia Strimba, Pila flanului, Tirnovul etc. ; laleaua-pestrita (Fritillaria monV tana) pe Muntii Cozia, ghirtipele {Ruscus aculeatus) in pa-

de stejar de pe dealurile Dobrusa, Mamuletul,. Rain.isa, Silea din imprejurimile isatului Fumureni si altele. Printre animalele ocrotite se numara : capra neagra I " culmile inalle ale Munlllor Fagara, Lotrului, CapatSi i i i si pe tancurlle Coaei ; risul ~- in~intreaga zona moni 1 1 iii ; QcviM de mun,te in zona ipjajijtHor ailpine ^jcocogul d(j munte In padurile de conifere din munti. Caracteristicile florei i faunei i frumusetile peisate de pe muntii Cozia au determinat Comisia Monu..... ntelor Naturii de pe linga Academia R.S.R. impreuna ' M organele judetene sa infiinteze aici un Pare National in suprafata de circa 5 000 ha, din care zona stiintifica iiprhide aproximativ 4 500 ha. Pe teritoriul judetului se mai intilnesc arbori izolati InaU in evidenta Comisiei judetene pentru ocrotirea moinnnentelor naturii, cum sint Vstejarii secular! (Quercus _ l"'iraea) in numar de 5, batrini de ppt.p 4S()__tie ani.din ..... i una Fnncesu ; nucul urias (Juglans regia) din satul l''i'.tri^a>_omuna Costesti, in virsta de peste 400 ani _gi^ 111 in iniaitinie ; scomsii (Soirbuis domestiicia) din pldioireia de pe teritoriul comunei Goranu, jrasinu} (Fraxinus excelsior) din satul Fumureni, co..... nlPEungesti, in virsta de peste 400 ani alunul urias l i n comuna lonesti si altii.^d-., Merita sa amintim aici frumoasa ^poiana a narciselor (Niiixjisus augustifolius) din satul Milostea~la hotarUl cm pi'li'tul Gorj sau lacul cu nuferi albi, galhejai, irisi de bnlttl i alte plante acvatice din oomuna Mihaes/tL JX, Tn afara plantelor si animalelor mentionate si care au i" I puse sub ocrotire, remarcam i citeva rezervatii geoCP, cum sint : siroirile i piramidele de pamint de pe i I ' M Stancioiului, comuna Goranu, siroirile de pe mai Slatioarei in zona vaii Cerna, comuna Slatioara. Coi . i judeteana pentru ocrotirea monumentelor naturii a in M in evidenta si microrelieful de eroziune creat in tuful illicit ic In punctul ,,La evantai" de la Ocnele Mari, trovan(II sl'erici si ovoidali din dealul Costestilor comuna Cosi, cheile Bistritei vilcene, cheile riului Cheia si ale I ' M m i n i Costesti, marmitele de pe valea Jiblei de la Calietc.

36

JUDETUL VlLCKA

UL NATURAL

37

Pentru coordonarea actiunilor de ocrotire a monumentelor naturii i a rezervatiilor naturale, Comisia judeteani pentru ocrotirea monumentelor naturii de pe linga Comitetul de cultura si educate socialista, infiintata in 1971, a fost reorganizata in anul 1974. Dezvoltarea impetuoasa a industriei pe aceste meleaguri a adus cu sine preocupari noi pentru protejarea me-il diului inconjurator, pentru mentinerea echilibrului ecolo^ git, conservarea i dezvoltarea cadrului natural. In spiritul legii nr. 9/1973 privind protectia mediului inconJ jurator, organele locale de partid si de stat au intreprina ?i intreprind o seama de masuri si initiative pentru dimi-J nuarea poluarii atmosferice in zona Combinatului chimicJ In acest scop au fost realizate instalatii de captare a noxe-1 lor s.i de neutralizare a acestora i s-au intreprins cerce-i tari cu rezultate notabile pentru valorificarea materiale-j lor refolosibile, s-au adoptat tehnologii noi de produced i s-^au echipat unele instalatii generatoare de poluanti cu] dispozitive eficiente pentru prevenirea poluarii ori penJ tru reducerea poluanfilor la limitele admisibile stability prin norme legale de protectie a mediului inconjurator] Prin real'izarea unor spatii de preepurare si epurare s^a asigurat imbunatatirea continua a calitatii apelor dej suprafata si freatice. Pentru protectia asezarilor umane s-au extins spatiile verzi, au fost amenajate lacurile de acumulare ale hl centralelor. S-au luat masuri pentru atenuarea zgomote-; lor produse de utilajele si instalatiile industriale. In agricultura, in perioada 19681978, au fost efec tuate lucrari de scarificare, amendare, desecare, pentru qombaterea eroziunii si refacerea structurii solurilor aproape 160 000 hectare. In conformitate cu Programul National privind conservarea si dezvoltarea fondului forestier in perioad, 19762010, lucrarile de exploatare forestiera din judet a fost corelate cu cele de impaduriri, ritmul acestora di: urma fiind superior, asigurindu-^se in acest fel si ocrotirea fondului cinegetic si de pescuit. Pornind de la principiul ca asigurarea calitatii mediului constituie o cerinta esentiala a cresterii economice

. l i ^ i i l e revolutiei tehnico-stiintifice contemporane, a ,n ii capacitatii productive a omului si a bunastarii dl-, partidul nostru a acordat in ultimul deceniu i acorda in . Miitinuare o atentie deosebita masurilor de conservare diului inconjurator. .'.nbliniind marea insemnatate a actiunilor ce trebuie lA Tie intreprinse in acest domeniu, tovara^ul Nicolae . ..iisoscu, secretarul general al partidului, arata : nTi31^1^ . n i i a de ritmul inalt in care se dezvolta industria, de 1 1 iducerea tot mai accentuata in viata societatii a elenlolor civilizatiei moderne, o problema de important^ ii ila pentru natiunea noastra este protejarea mediului itjurator. Este necesar sa luam masuri riguroase pen-ombaterea noxelor industriale, preintimpinarea poluaI'll npei si aerului, protectia padurilor, lacurilor si riurimuntilor, a locurilor considerate monumente ale iiirii. Este o datorie de onoare a partidului, a intregului i popor sa faca totul pentru asigurarea cadrului . m l i i a n t propice ocrotirii sanatatii oamenilor, pentru pasii-ca nealterata a frumusetilor patriei, pentru a transl.i! fjeneratiilor viitoare toate darurile cu care natura a lift i a/it Romania" *. Actiunile intreprinse pentru pastrarea ambiantei mei l u i inconjurabor, cerceitari'le care se fac in prezent pe i . i , i unui program de larga perspectiva se inscriu in ncuparile majore ale organelor locale de partid i de mediul ambiant reprezentind unul din factorii imlanti pentru asigurarea sanatatii oamenilor muncii i isurarea armonioasa a vifetii umane.

N i c o l a e C e a u ^ e s c u Romania pe drumul construirii t&tii socialiste multilateral dezvoltate, Vol. 7, Bucure^ti, Kd. politick. 1973. pag. 511.

ISTORIA

IT( ) I U A

39

,,TREBUIE SA REDAM ISTORIA ASA CUM ESTE HA SI DIN ACEASTA NU AVEM DEClT DE Cl$TIGAT I SA FACEM CA OAMENII SA CUNOASCA S: SA INTELEAGA CUM TREBUIE IS RIA"*. NICOLAE CEAUSES

Tinuturile vilcene au fost dintotdeauna si in permanen{a partake directs la intreaga istorie a patriei, constituind de-a lungul vremii un centru de gravitate pentru un intins teritoriu romanesc. Toate etapele de dezvoltare ale societatii omenesti, toate marile momente din istoria milenara a poporului roman sint atestate si pe aceste meleaguri, destinul lor a fost si este o parte inseparabila din destinul intregii tari. Cercetarile de la Bugiulesti pe Oltet, cornuna TetoiUj, au dus la descoperirea unui important depozit fosilifer viliafraricHian (inceputul cuaternarului), cuprinzind oase. fqlosite ca maciuci, strapungatoare, razuitoare sau oase sparte din care s-a extras maduva, fapt ce confirma acti-" vitatea unor maimu^e superioare, cunoscute sub de- numirea de Paradolichopitecus. Uneltele din os sf1 pietrele necioplite folosite de catre protohominizi atesta^ perioada premergatoare epocii vechi a pietrei, prepaleoliticul. Fauritorii uneltelor de os de la Bugiulesti sint consadlerati ,,oattnenii in, foirmane", eaire-si procurau. hrana printr-o activitate vinatoreasca, fapt ce rezulta si din analiza antropologica a bogatului depozit de fosile de aici. Uirmele sSnlt simiillaire -cu oele gasiite in sudul Africii (Oldowai) si in China (Su-Ku-Tien). Descoperiri ce vin sa completeze pe cea de la Bugiulesti au fost facute pe malul sting al Oltului, intre localitatile Olanu si Dragoesti : unelte din cremene lucrate intr-o tehnica primitiva, asemanatoare cu cele cunoscute
* N i c o 1 a e C e a u s e s c u Romania pe drumul construirii Kocietafii socialiste multilateral dezvoltate, Vol. 5, Buc., Ed. politica, 1971, pag. 573.

lacul Victoria din Africa si datate prin metoda mo' i . ma ,,Organ potasiu" la 2 milioane ani. Primele lumini rtlc istoriei nafionale sint conturate astfel de urmele ce i 'i i .(-a/a judetail Viloea alatturi de descoperMle din judetele > '-ine de pe valea Dirjovului, Mozacului si altor mid 'Muonti ai Oltului, valea Arge^ului i valea Oltului tran1 1 v anean in zona celei mai vechi locuiri umane cunosi i a pina acum in Europa si socotita a fi printre cele mai * tvhi din lume. A lie descoperiri (iulie 1973) au venit sa documenteze I'Mvcn^a ipe valea Oltului vilcean a comunitatilor omei i in paleoliticul inferior si in paleoliticul mijlociu, " i i i o perioada pina catre 40000 ani inaintea erei Ire. Ifrmele trecerii omului de la stadiul de simplu culel i n l u i - <ji vinator la acela de producator al propriei hrane mi fost descoperite la Copacelu (azi Bra,vita) si la Brezoi, In cclc mai vechi asezari, de cultivatorii de plante si cres' H M I i de animale, fixate in timp acum circa 8000 de ani (|>r la 6000 i.e.n.). Cercetarile arheologice incepute in anul 1 '"'D la Copacelu au scos la iveala un mare vas de provizii, '(era primitiva, unelte de silex i obsidian, marturii nlr ocupatiilor purtatorilor culturii Cris ce caracterizeaza hiicul vechi pe teritoriul patriei noastre. Interesant i' I'aptul ca secera res^pectiva cea mai veche gasita i i acum pe teritoriul Romaniei a fost lucrata dinin corn de taur in care s-a sapat un sant unde au fost >U din^i de cremene. Acest fel de unealta este asemar cu cele folosite in aceeasi perioada pina departe in I'-ntul Apropiat, de unde se pot deduce posibilele legaintre triburi si faptul sigur ca plaiurile vilcene au l i t inca din cele mai vechi timpuri conditii prielnice do viata pentru comunitatile omeneti. 11 n loc important ocupa de-a lungul intregii perioade ilr lianxitie cultura Cotofeni. Comunitatile omenesti creaale culturii Co^ofeni reprezinta cea mai veche doiHrntare cu caracter etnic indo-european (proto-tracic), i . i la baza substratului tracic din regiune. Cercetarile id- la Vladeti si Govora au pus pentru prima data in lu-

40

JUDETUL

i: i A

41

.
Descoperiri arheologice

.1 i-lemente ale epocii bronzului pe teritoriul jude^ului VlU'vu. Aceste descoperiri demonstreaza interferenta dinin rullurile perioadei bronzului Verbicioara i Girla La Rm. Vilcea au fost descoperite intr-o necropola .ipartinind culturii Girla Mare. In comuna Costeti, satul Ferigile, a fost scos la iveala i!i.r)5, un cimitir de incinerate din prima epoca a fieI'Ulul (sec. VIIV i.e.n,). La Riureni si Brezoi, in punctul Vwli'a lui Stan, au fost descoperite necropole hallstattiene, i n inorminte de incinerate in cutii sau ciste de piatra. It It I immeroase descoperirile f acute pe teritoriul jude^uVilcea ce atesta momentul trecerii de la prima epoca "nilui tracic la epoca geto-dacica intre care si cele de 'istrita, demonstrind continuitatea neintrerupta a popu i bastinase. Merita men^ionate in primul rind asezSile la Govora sat si Ocniia, pe dealul Cosota, in aproic de vechea salina, unde s-a descoperit o asezare a i intinse comunita^i tracice. Din aceasta perioada da.1 si primele marturii (unelte) privind exploatarea i i pentru nevoile proprii si chiar pentru schimburile r i i . i l t o triburi. Tn lumina cercetarilor arheologice intreprinse dupa l), se poate urmari indeaproape evolu^ia civilizaIjeto-dacice pe parcursul a 5 secole de dezvoln i - sec. IV i.e.n.see. I e.n. la Ocnita a fost 'desftpcrit un complex de asezari civile, cetati cu palisada, 1 1 1 1 1 1 1 ri de paza cu terase de lupta i cu amplasari de Here si gropi pentru pastrarea proviziilor. S-a gasit un nar mare de vase de lut lucrate cu roata, precum si VMC 1 ucrate cu mina, dupa tehnica traditionala. Uneltele her (seceri, brazdare, topoare, cosoare, cu^ite, dal^i etc.) m i si ele destul de numeroase si documenteaza felurite icsuguri practicate de daci, cit si cele doua forme ale -lomiei : agricultura i creterea vitelor. \laturi de asezare a fost gasit si cimitirul din epoca I i' M-a (357 de morminte descoperite pina in 1977). Mor" " i i l c razle^e au fost date la iveala in multe puncte ale arii, chiar sub locuin^e si sub vatra, marturisind crei apropierii dintre cei plecaft si cei ramasi in via^S. Cercetarile din judetul Vilcea referitoare la istoria si li/a^ia dacilor au scos in toata lumina unitatea acestei

42

JUDKTUL VlLCEJ

m ii : i A

43

civilizatii de pe ambele versante ale Carpatilor si din valea Dunarii si pina la litoralul dobrogean al Maril Negre. Cetatile de la Ocnita, Gradistea, Roesti etc. faceau legatura directa cu cele din Transilvania si pazeau vailr, pasurile si drumurile de culme ce duceau spre inima 11 zistentei eroice a dacilor, spre Sarmizegetusa. Civilizatia dacilor din zona Ocnita-Ocnele Mari si din celelalte localitati cu aceleasi culturi, ca s.i din restul ter^ toriilor locuite de daci, a fost inriurita de superiorita civilizatiei romane, cu mult inainte de cucerirea din an 106 e.n., iar premisele romanizarii la nord de Dunare a fost puse mai inainte. In urma amplelor lucrari arheologice conduse ani in ir de cunoscutul istoric, prof, universitar emerit dr. docent Dumitru Berciu, aici au fost facute descoperiri arheologice senzationale. Intre acestea, o masca de bronx, opera de arta de mare valoare istorica, reprezentind un tinar, probabil zeul razboiului, lucrata dintr-o singura bucata, in tehnica baterii pe o forma de lemn, intr-un atelier local la sfirsjiul secolului I i.e.n., deci in epoca marelui rege Burebista, al carui nume este legat fara indoiala de eel al Buridavei ; inscriptii pe fragmente ceramice : BUR, REB, cu litere latine, inscriptii cu litere grecesti oe redau termenul de Basileos (capetenie, conducator al cetatii) si numele de Thiamarkos. Ipotezele privind posibilitatile localizarii cetatii Buiiidava in ac-est tinut au fost confirmate cu certitudine, Buridava daciea centru militar, politic, religios si economic deosebit de important, mentionat de geograful grec Ptolemeu in sec. II e.n., sub denumirea de Burida-Ven-Sioi (cei ce locuiesc in Buridava) se afla in perimetrul actualei localitati Ocnita. Ulterior acest nume va fi preluat de romani, potrivit unei politici apUcate de ei i in alte provincii, pentru a fi dat castrului si asezarii civile de pe Olt (azi Stolniceni). Si cercetarile arheologice efectuate in ultimii ani pe teritoriul municipiului Rm. Vilcea au adus importante dovezi materiale privind locuirea pe aceste meleaguri a unor comunitati stabile, care certifica pennanenta poputiei timp de peste doua milenii.

I 'iipa cucerirea Daciei de catre romani pe baza impleM| i rinse a celor doua civilizatii, viata economica, soi culturala din aceste tinuturi a cunoscut un nou i mic avint. Pe actualul teritoriu al judetului Vilcea, i in intreaga Dacie romana, i in valea Dunarii, roma'H ilua a pulsat cu toata taria. S-au zidit castre si orase H I mi- cu viata urbana i economica ce a grabit romani" ' i In lumina noilor cercetari i interpretari tiintifice i i ii i tut trage concluzia ca i dacii liberi au fost cuprin^i <\< igur diferentiat in procesul romanizarii si ca ma continuitatii nu poate fi pusa numai in cadrul i provincii romane, ci trebuie extinsa, prin martuarheologice, la toate teritoriile locuite de geto-daci. v luca din vremea primului razboi daco-roman (101 tllU e.n.), valea Oltului a fost calea cea mai importanta a din-ni-ilor pornite din Transilvania. Castra-Traiana din ill Oltului trebuie sa fi fost ridicata intre cele doua ' I'oaie. Imparatul Hadrian a luat apoi o serie de mauospodare^ti in Dacia, care au avut o mare insemitc in consolidarea stapinirii romaneVA ridicat Lime"i| Alutan, a construit castre. a facut prima diviziune iinistrativa a Daciei (118119) s.i apoi pe cea de a . (124133). Trasind drumul Oltului, Tabula Peutinnia indica multe castre s.i distantele dintre ele. ndu-se pe aceste date, Grigore Tocilescu a stabilit i itoarele localizari : Acidava (Enosesti), Rusidava 1 1 !> .u;asani), Pons-Aluti {lonestii Govorei), Buridava (Stolni), Castra Traiana (Simbotin-Daesti), Arutela (Bivoi, Praetorium (Copaceni-Racovita), Pons-Vetus (Cii11, Caput Stenarum (Boita). Vrcetarile efectuate la Sto-lniceni au adus noi stiri pro asezarea civila a Buridavei. Sapaturile au aratat u casta asezare s-a extins in lungul drumului roman 1 Mlului, inspre Riureni. Multimea fragmentelor cera' s?i resturile de zidarie indica inflorirea acestei loca.1.1 lomane in secolele IIIII e.n. Descoperirile de aici H'cteaza o noua lumina asupra organizarii militare a i c ' i si a patrunderii armatei romane pe Olt, in Tran.mia. S-au descoperit stampile de caramizi cu numele mine ale celor doua legiuni din Moesia inferioara

44

JUDETUL VlLCEJ

I'dlilA

45

(I Italica, V Maeedonica). Detasamentele lor de la Bur dava erau puse sub ondinele unor comandanti ca luliu Aper si Cornelius Severus. Cereetarile au scos la iveai monede de la Traian, Hadrian i Antonius Pius. *ampilel cu inscriptia P.S. (garda personala) arata prezenta guvei; natorului din Moesia inferioara pentru mult timp 1| Buridava, unde avea eartierUl de comanda al trupelor sal de pe Olt. Prezenta sa in acest punct intareste afirmatii ca dupa pacea din 102 romanii sitapaneau intreaga Olt nie, oa si teritoriul Munteniei. Ca urmare a romanizarii ce s-a petrecut pe o vast! arie geografica, pe fondul unitar si puternic traco-getol dac s-a format civilizatia daeo-romana unitara, in carl s-au impletit cei doi factori fundamental! ai etnogenezd poporului roman. La locul numit ,,La plute" satd Birsesti, comuna Mihaesti, a fost identificat un intins sa al daco-romanilor din valea Oltului vilcean, unde a fos| adusa de catre romani populatia autohtona din zona BuJ ridavei dacice si a bogatelor saline, care, dupa 106 e.n., au fost exploatate de romani. $i la Ocnele Mari au fos descoperite urme ale civilizatiei daco-romane. Continuitatea daeo-romana in domeniul culturii mat riale si spirituale este un fenomen de persistenta i el s datoreste componentei geto-dace i romane. La Stolnicer si Govora-sat, eercetatorii care au facut sapaturi arheok gice au dovedit ca la 271 e.n., data parasirii oficiale Daciei romane, dacii liiberi au fost aceia care au patruns in fosta provincie. Noua istoriografie romaneasca a pus in adevarata sa lumina rolul jucat de dacii liberi in procesul continuitatii i al etnogenezei poporului roman. Ins legatura cu aceasta, incepe sa-si faca loc din ce in ce mai mult conceptia privitoare la o Dacoromanie carpato-dunareana, in cadrul careia s-a desfasurat intregul proces. al formarii poporului nostru. Dacia geto-'dacilor, gratie; pecetei Romei, s-a mentinut i s-a conservat in epoca mi- i grafiei popoarelor ca o Dacoromanie in care bastinasii daco-romani au constituit ceea ce Nicolae lorga, printr-oj geniala intuifie, a numit Stapinii pamlntului". Este vorba de o populate stabila, de agricultori, crescatori de vite, pastori, dar i meseriasi. Peste oamenii sau st^pinii pa-

) i u l u i au trecut numeroase popoare in migratie, care |U asternut ca o pinza, cind mai deasa, cind mai transI ' n r n t a , ce se destrama fie prin asimilarea noilor veniti do catre localnici, fie ca veneau alti migratori. In cadrul I Jiicoromaniei s-au format acele romanii ale bastinasilor uanici, corespunzind vlasiilor, numite asa de slavi, tocin H fiindca populatia aceasta vorbea o limba latina. Tn secolele IVVI se constata o puternica dezvoltare i'-''stor locuri in planul vietii economice, social-politice |l (Milturale. Se raspindeste in mediul satesc daco-roman .tinismul sub forma latina si populara. Noua credinta i I'prezentat un factor care a unit pe daci si pe romani 4! l-a diferen^iat de popoarele migratoare ce nu primisera tinismul, s/tiut fiind faptul ca i religia de baza, antei ic urn a dacilor, era monoteista. In secolul al Vl-lea, zona jude^ului Vilcea intra si ea In marea unitate etnoculturala de esen^a romanica pe care nhoologii o denumesc ,,Complexul Ipote^ti-Cindesti". I ''.roperirile din ultimii 30 de ani de pe intregul teritoriu nl Romaniei, inclusirv rezultatele obtinute in judetul V ilrca, au documentat procesul continuitatii daco-romane, "i.ieerea unitatii etnice i culturale in secolele IVV s.i VIVII, pe stravechiul fond traco^geto-dac, in respective devenind daco-roman, apoi romanic si, In sfirsit, romanesc. Pe stravechea sa temelie unitara, poi " M nl roman i-a pastrat unitatea, vitalitatea si spirituailliitca proprii. Substratul traco-geto-dac a fost hotaritor isigurarea unitatii milenare-a romanilor, iar pecetea llomei aa cum a spus Nicolae lorga a facut ca strain in ii ce vin din adincul mileniilor sa se regaseasca in pnporul nostru, descendent direct din traci, geto-daci si i c u i i a n i ; ce a venit ulterior sint doar adausuri care nu au inrnbat cursul procesului etnogenezei noastre si al conllnuitatii. Izvoarele documentare, intregul patrimoniu al culturii Ire vechi exprima, in esenta, o experienta istorica unica : etnogeneza poporului roman, evolutia sa neintrenipla de^a lungul mileniilor, constituirea pe vatra strac>asca a unei civilizatii cu o pregnanta personalitate.

46

JUDEJUL VlLCM

I'oiUA
1

47

Rastimpul de la retragerea aureliana reprezinta vreme de tranzitie spre epoca feudala, ale carei element apar in secolul al X-lea. Este o perioada deosebit de ir portanta in care se formeaza poporul roman si limba re mana, intr-un proces complex de lunga durata. Pe parcursul formarii sale, poporul roman a trait per manent in spatiul stramosesc carpato^danubiano-pontk locuitorii fund organizati in obsti satesti, uneori grupat^ si in formatiuni ceva mai mari. Zonele cu locuire densa s-au unit in statute f eudale, cnezate si voievodat care au devenit cu timpul Tarile Romanesti din e\ mediu timpuriu. Injmul 1247. DipJ^ma^cayalerilor ioaniti mentioneaz statele feudale conduse de loan si Farcas care se intindeaii ,,pinala riul Olt". Cnezatullui Farcas era asezat in actuaj luljudet Vilcea, voievodatul lui Seneslau in stingij Oltului, In zona depresiunii Titeti. Documentul prezint aspecte din viata economica i sociala, amintind de jores terrae" (nobilii) i ,,rustici" (taranimea). In aceast perioada, se desfasoara activitati comerciale si meteu^ garesti, pe linga cele agrare, duoind la un inalt stadiu dq dezvoltare politico-economica. Cercetarea istorica actuala tinde sa incline ca lupta d^ la Posada din 912 noiembrie 1330 dusa de Basarab ir potriva ostirilor lui Carol Robert s-a dat in zona Perisani-j Pripoarele. Batalia consemnata de Cronica pictata d^ la Viena si de alte izvoare narative , se inscrie ca u din cele mai mari victorii in procesul cristalizarii si dezvoltarii poporului roman, adevaratul act de intemeiere a Tarii Romaneti. In seooLul al XIV4ea gasim amintite dooumenteur o serie de locailittati din jiudet, unele din elie fiinid danuite ctitoriilor voievodale. Faptul duce la subjugarea treptata a taranimii, la ruinarea ei. Astfel, in secolul al XlV-lea sint mentionate localitatile Calimanesti, Jiblea, Bogdanesti, Cailine'sti, Orle^ti, Inatesti, Troian etc., in vjeacul urmator sint mentionate inca 30 de localitati, iar in secolul al XVI-lea circa 120, ceea ce demonstreaza continua dezvoltare social-economica a acestor meleaguri. Apari^ia tirgurilor accelereaza procesul de formare a pietii interne, inlesnind relatiile de import, export i tran-

) dezvoltare importanta in feudalism pe aceste locuri ..... noaste moraritul. Me^tesugul metalelor neferoase ex(ilonla nisipul aurifer din apa Oltului. Renumita isalina I. l.i Ocnele Mari, cunoscuta din vremea dacilor, ajunge URtt din cele mai importante mine din fara Romaneasca, niiincle incasate contribuind mult la venitul statului. Ca prin Tarile Romane, Paul de Alep scria : ,,Ocnele M . i r i , cea mai veche ocna, este cercetata de to^i negustorii illn 'I'ara turoeasca (care vin) sa cumpere sare si sa o innin'c pentru Constantinopol, caci toata sarea intrebuinin Rumelia si la Constantinopol este adusa din aceasta ' ... Aici am vazut o priveliste care ri rupe inima, n i atunci cind acesti sarmani nenorociti au iesit din ' 1. 1, noi nu ii puteam privi in nici o alta lumina decit 1 , 1 niste strigoi care se scoala din mormint, dintre nuii-u" *. ^/ llimnicul este menfoonat pentru prima data intr-un ii\Tal lui Mir cea cei Batrin din 20 mai 1388 prin care i '"in mil daruia Coziei .,si moara de la Rimnic care au nu l u i l Dan Voevod" **. Dona^ia s-a facut prin act dat de i i . i d ' l o sau Dan, inaintas in domnie. La 4 septembrie I ill! l, Mircea eel Batrin se afla in ,,orasul domniei mele uiic" unde a facut mai multe danii. Se pare ca etinumelui Rimnic, m.iiogia numelui mnc, dupa unii istorici,, semnifica mtul peste. Aproape de confluen^a cu Oltul, riul RimMlc (Ribnic) avea mai multe brate, insule terenuri inun i l l 'ilc, propice cresterii pesteliui ?i pescuiituluijAjliteiri'or, 'MiiiH.'le ora^ului Rimnic este insotit de un deterrninatrk_ Vilcea. ,,Cuvintul acesta apare inca de la 8 ianuarie ' cind Minastirea Cbzia capata de'la domn albinarifut il|n judetul Vilcea, ps care calugarii trebuiau sa i-T" no singuri^Mai tirziu, . Minastirea capata si galetaritrit_ ilin jndetul Vilcea, iar la 1494 Minastii-ea Bistri^a pii^_ \L'. cagantwT 'din judetul Vilcea. Deci, este vorba de IH mi, i menjtiune documentara despre judetul Vilcea, eel \-echij_acarui_denumire_s-a pastrat pina azi. Numele"
a u 1 d e A l e p , Calatorl straini despre Tarile Romane, vol. VI, Bucureti, 1976, pag. 188. (incumenta Romaniae Historica, B. vol. I. Eel. Acad. R.S.R., I'ir.B, pag. 28.

48

JUDEfUL VlLCE>

INTORIA

49

Vilcea este tot asa de ve^chi ca ,i Rimnicul, de al car numelnca'nu este legat^; *'!%*' Nu se poate spune precrsfcind Vilcea ajunge determi nativ pentru Rimnic. Probabil ca acest fapt sa fi avut lo la inceputul secolului al XVI-lea, cind incepe sa se de volte Rimnicul Sarat (Slam-Rimnic) de care a trebuit se deosebeasca. Ca atare, dubletul Rimnicu Vilcea ajur sa fie o tautologie. In ceea ce priveste etimologia cuvintului Vilcea, parerile sint impartite. Unii au presupus la origine antroponimicul Vilcu, in slava lup, al carui genitiv ar fi Vilcea Nicolae lorga s-a gindit la un moment dat la posibilitateJ asocierii Vilcea-Farcas, antroponime care au acelasi sens Aurelian Sacerdoteanu inclina spre entropicul vilcea, diminutival din vale, socotind posibil ca una din numeroasele vai sa fi stat la baza unei stravechi formatiuni politice. In 1534, Rimnicul avea scaun de judecata. Din mente strategice si economice, unii din voievozi au acor] dat o deosebita atentie acestor locuri. Au trecut pe aic pentru mai mult sau mai pu^in timp, Radu eel Frumc (1451), Vlad Calugarul (1487), iar mai apoi Neagoe Basa{ rab. In 1529 Rimnicul a fost scena unei tragedii domnesti'J Neagoe Vornicul si Dragan Postelnicul, ridicindu-se i potriva domnului' Radu de la Afumati, ,,1-au ajuns Rimnicul de Sus si prinzindu-1 pe el si pe fiul sau Vla<3 Voda, amindurura le-au taiat capetele" **, cum spune cro nica. Marturii ale acestui deznodamint se gasesc pe dealul] Cetatuia, unde a fost ridicat un monument. Patrascu eel Bun, tatal lui Mihai Viteazul, care caut aer bun pentru suferinta sa, a indragit acest oras in car a inceput zidirea Bisericii Cuvioasa Paraschiva si uni moare la 26 decembrie 1557, fiind apoi dus si inhumat Manastirea Dealul.
* A u r e l i a n S a c e r d o t e a n u , Originea fi condifiile social economice ale dezvoltarii vechiului oraj Rimnicu-Vllcea, Revista ^Buridava", 1972, pag. 38. * * R a d u P o p e s c u , Istoriile domnilor Tdrilor Romane$ti, 19 pag. 43.

Prin judet au trecut cei 6 000 de osteni olteni de sub Amanda fratilor Buzesti, care s-au unit cu armata lui M i h a i Viteazul la 26 octombrie 1599, cu doua zile inainte I liatalia de la ^elimbar, eveniment care a constituit prin n i l pas spre unire, act de vointa a intregului popor roman, Inl'aptuit prin ac^iunea energica a lui Mihai Viteazul. Unirca ^arilor Romane a constituit realizarea vremelnica a nin^ei de veacuri a poporului roman. La toate marile ii 1,'mni conduse de Mihai Voievod, vilcenii au avut contril m ( i a lor materiala si umana. Stau marturie cei 22000 i p i i depusi pentru consolidarea domniei si ,,plumbul I ' MI ie mult" dat armatei sale. La Ruda, o pozitie strategica tic incrucisare a drumurilor ce duoeau spre Rimnicu Vili, Curtea de Arges ,si Valea Topologului, Mihai convoaca oamna anului 1600 colaboratoirii, hoitarind asupma molatilor de a continua lupta. Dar planurile concepute la ' i n tea din Viena au zadarniicift initen^iile marelui domn si lacut ca la Turda sa cada trupul voievodului ,,cel fruca un copaci". Jertfa sa a insemnat pentru generatiile Mimatoare un simbol al luptei pentru realizarea visului ' 1 1 1 1 1 otdeauna unirea romanilor intr-un singur stat. Ini i mgerea lui Mihai, ca rezultat al politicii europene a timI H 1 1 ui, nu a insemnat si infringerea aspiratiilor spre libersi unitate ale poporului roman. Unul dintre domnitorii apropiati de aceste meleaguri ' i s t Matei Basarab. In afara de faptul ca a infiintat o n i . i . i r a de hirtie la Rimnic si a adus tipografia la Govora, i i n i l e incepe seria tipariturilor in limba romana, el a fost rul Arnotei si ad'esea oaspetele orasului Rimnic. Tii ' 11 ni^a de la Govora a fost locul de unde a izvorit licarirea i noi afirmari romanesti in domeniul cartii si al culi n 1 1 i , lumina care avea sa dea nastere epocii ce a f acut in i domnia batrinului si inteleptului domn o adevarata i " i mada a reinvierii culturale a Tarii Romanesti. ,,Pravila (It- la Govora" care a aparut intr-o editie pentru f ara nianeasca si intr-una pentru Transilvania poate fi socoi i i . i eel dintii semn literar al dorintei de unificare intre .11 ile Romane. ' Qonstantin Brjncoveanu a indragit, de aserneaa,-plaiu~ ~ ~ urez. monuuiiic al^artei medievale romanesti. Mare sprijinitor

50

JUDETUL VILCEA

IITDKIA

51

al culturii, Brincoveanu a organizat aici una dintre cele mai mari si importante biblioteci din acea perioada unde venea aproape in fiecare an. In timpul sau s-au tiparit numeroase carti romanesti, greceti, slavone, arabe, turcesti si georgiene. Aducerea eruditului carturar Antim Ivireanul j ca Episcop al Rimnicului face ca orasul sa devina un centru cultural dintre cele mai puternice. Incepind cu 1705, la Rimnic s-a desfasurat o rodnica activitate tipografica. Apar in secolul al XVIII-lea o serie de carti traduse si redactate de episcopii din Rimnic : An-j tim Ivireanul, Damaschin Voinescu, Grigore Socoteanu, Chesarie si altii. Cantea itaparita aici trebuia sa shijeascS nu numai Tarii Romanesti, ci se adresa tuturor romanilor care, datorita unor condign vitrege, au fost vremelnic despartiti. Intre Transilvania si Tara Romaneasca au avut loc neintrerupte contacte politice, economice, culturale. Po-j pulatia romana de pe cele doua versante ale Carpatilor din zona Vilcii si Sibiului era intr-un permanent contact, i multe localitati de ,,ungureni" fiind formate din romani, coboriti din motive de opresiune nationals din Transilva-] nia. Din anul 1716, Vilcea a intrat alaturi de jude^ele Ol-j teniei in hotarele Imperiului austro-ungar. In 1736, judetului Vilcea i s-a impus sa dea 4 000 obroace cu griu pentruI depozitele agricole ale administratiei austriece, in vederea] operatiunilor armate. Din considerente militare si econo-l mice, administratia austriaca a acordat o atentie deosebitaj re^elei de cai de comunica^ie, pentru a inlesni circula^ia 1 oamenilor si a marfurilor in provincie. La sfirsitul anului 1739, in fa^a ofensivei otomane, trupele imperiale s-au re-| tras din provincie si astfel, dupa 'doua decenii de domina-J tie austro-ungara, Oltenia este reintegrata in fara Roma-J neasca. Instaurarea regimului fanariot duce la ingradirea con-I siderabila a autonomiei tarii. Exploatarea externa si in-J terna ia forme noi, nemaiintilnite. Domeniul feudal in se-1 colul al XVIII-lea reprezenta o unitate economica del productie i consum i, in acelasi timp, cadrul teritorial in j interiorul caruia se dezvoltau relatiile de productie in secnl torul dominant al vietii economice ; stapinul laic sau cleri<s|

ii (xunea de una sau mai multe mosii, cultivate prin munca mirnilor liberi, domeniile feudale impaitindu-se de obill in mosjl de dijma sau claca. In cea de-a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, i.i economica s.i sociala din farile Romane cunoaste noi hiinbari. Gospodaria nobiliara este mai bine organizata, loc concentrarea domeniilor mari, prin limitarea lotui i l l i r ^araneti ?i restringerea drepturilor de folosinta ale mului asupra pamintului, sporesc obligatiile acestora i i i - u munca si dijma. Accentuarea asupririi determina niMniri:stari numeroase de fuga, bejenie, diferite forme de linpotrivire, rascoale taraneti s.i oraeneti. ( Va mai mare ridicare a norodului impotriva tiraniei, Mnoscuta pina atunci, se produce in prima jumatate a seu l u i al XlX-lea. Revolutia lui Tudor a cuprins repede 11! jude^ele Olteniei. Pentru idealurile ei au luptat i in jertfit si numerosi fii ai Vilcii. In anii premergatori >li4iei, clasele de jos, greu apasate de cotropitorii turci, ';i'u gata sa se ridice impotriva ,,tagmei jefuiitorilor". ncnii (care in Vilcea reprezentau majoritatea popula(li-l iji din rindul carora se recrutau pandurii) tineau sa-si M|MTC libertatea amenintata si de aceea au facut cauza coM i u i i a cu clacaii. 1'roclamatia revolutionara de la Pade a produs in rininaselor efectul unei declara^ii de razboi impotriva 1 ' -i ilor si a intregii orinduiri feudale. Spiritul revolu^iei ii forma supusii locuitori in luptatori neinduplecati imi ' i \ a impilatorilor. Incurajati de suflul nou de libertate, ii i mosnenii primesc pe slujbasii stapinirii veniti i dajdii ou furci i topoare. Printre vilcenii apropia^i unducatorului revolutiei se numara si Petrache Poei, ditorul de mai tirziu al invatamintului romanesc. i18 martie 15 mai 1821, timp cit Tudor a stat la 1 urcijti, Petrache Poenaru a detinut func^ia de secrei l acestuia. Un alt vilcean care a adus servicii miscarii 'liifionare de la 1821 a fost stolnicul Constantin BoraH din Rimnic, trimisul special al lui Tudor la Pasa din
Ira.

l V M t r u a stavili fuga boierilor peste granita, Tudor trii rupe cu scopul de a ocupa Ciinenii. Localitatile OcMari i Rimnic sint de asemenea ocupate de revolu-

^'^

53 52
JUDETUL VILCEAI
HI I A

tionari. Prin tragioul sfirsit al conducatomhii miscarea isi pierde din caracterul independent, ostenii sM retrag pe la casele lor. Un numar de 650 de panduri porB nesc spre Rimnicu Vilcea pentru a-si astepta aici capeteniJ despre care au aflat ca se indreapta spre Olt. In lupta dm la Zavideni, pandurii de sub conducerea polcovnicului lonl Solomon reusesc o perioada de timp sa tina piept, cu eroism armatelor otomane, actiunea inscriindu-se in fapl tele de vitejie ale neamului. Dar, revolutia este inabusita. Tara Romaneasca raminel un an sub ocupatie otomana, timp in care i se inrautatestJ situatia, atit prin multiplele si grelele obligatii fata dm Poarta, cit si prin labuzuirile .si jaifurile savirsite de ceH 20 000 soldati tiurci. Demersurile facute in aceasta perioadfll contribuie la alegerea domnilor paminteni pe cite 7 anJ iar traitatul de la Adriamopal din 1829 deschide calaa pam trunderii si dezvolrtarii mai largi a rela^iilor de produced capirtaliste, de dezvoltare a manufacturilor si acumularal primitiva de capital. Cu toate aoesbea, radacinile feudale sint deosebit de puterniice. M:omenrfcul 'Oulminanl: al luptei pentru inlatura/rea vechilor rindiuieli feudale il va constitui peste p-utina vreme revolutia de la 1848. Cursul procesului revolutionar infatiseaza Vilcea cal unul din jude^ele cu bogate traditii progresiste. Zincal Balcescu, sora marelui revolutionar pasoptist, avea la Balcesti (azi comuna Nicolae Balcescu) un conac unde venea foarte des. Aici aveau loc intilniri ale militantilor j progresisti. Potrivit planului stabilit de Comitetul revolu-1 tionar de la Bucuresti, revolutia treibuia sa izfeucneasca simultan din mai mulite puncte. In judetul Viloea fusesej trimis Costache, fratele mai mare al lui Nicolae Balcescu. Dupa formarea guvernului provizoriu, asa cum prevedea circulara Ministerului Cultelor si Instructiei Publice *, slujitorilor scolilor nationale le-a revenit sarcina de a explica maselor proiectul de Constitute cuprins in cele 21 de articole 'ale Proclarnatiei de la Islaz. La numai citeva zile, populatia locala era informata despre semnificatia
* G. D. I s c r u Revolutia din 1848 si invafamintul public la\ sate in Tara Romaneasca, in ,,Studii" nr. 5/1972, pag. 969.

u i i savirsit de popor la Islaz, documentele emise ulte.uatind ca ,,ziua de 11 iunie reprezinta cea mai mare l u \ i e care s-a pomenit vreodata", cind ,,romanul si-a it drepturile lui" *. ( ' 11 inuitorul judetului Grigore Geanoglu nu numai ca M' va opune miscarii, dar va si executa pina la numirea administratori ordinele Guvernului provizoriu. Hiicenii participa la celebrarea triumfului revolutiei, . ir-o impresionanta adunare, la 20 iunie 1848. O cerenc asemanatoare are loc la 29 iunie, in parcul Zavoi, i l i n inurginea orasului, la care participa entuziast si nu<>si locuitori din judet, unde relateaza comisarul mi-dinar Dumitru Zaganescu ... s-^au citit cele 21 M'turi din Constitu^ie, apoi suindu-ne pe tribuna am limit un discurs de o ora cu cele mai vii expresii asupra linlclor drepturi nationale". Vilcenii au raspuns cu insui i ' i i k - aclamatii : ,,Sa traiasca Conistiitutia, sa traiasca po>poM i l roman si Guvernul provizoriu". Garda nationala a lii'.oiit uralele cu focuri de ,,arme detunatoare". ,,lntr-acest ipos ai constitutiu, aflindu-se si dumnea^liui Anton i'4111 n ... au alcatuit o musica vocala, cu nisce versuri prea 11 tiiniKise puse pe un ton national plin de armonie si i ' niinfal, cu cane a ajuns entuziasmul de patrie in inimile hituror cetatenilor" **. Cercetari mai vechi si mai noi acrei/a ideea ca imnul cintat nu era altul decit ,,Desteapla It- romane" cu ,,versurile prea frumoase" ale lui \nili-ei Muresanu (,,Un rasunet") extrase din ,,Foaie i " n i i - u minte, inima si literatura" aparute cu o luna in i n ma. In jurul datei de 1821 iunie 1848, magistratul orasului Ilimnic adreseaza in temeiul articolului 11 din Procla' M a de la Isiaz un apel pentru infiintarea Garzii Nai n male. Intre oei 7 comisari de propaganda din judet, eel in i i reprezentatiiv este D. Zaganescu, fratele eroului baIftliin din Dealul Spirii.
( ! o r n e l i u T a m a Anul 1848 in judetul Vilcea, In ,,Stu( l i u " 1970, pag. 593. .\nul 1848 in Principatele Romane, acte si documente publicate cu ajutorul Comitetului pentru ridicarea monumentului lui 1. C. Bratianu, 1902, Tom. I, pag. 684 i Tom. II, pag. 8283, Tom. Ill, pag. 82.

54

JUDETUL VILCE

I'l'i D M A

55

Activitatea plina de abnegate pentru cauza revolutiei, pentru drepturi si libertati democratice desfasurata de ini telectualitatea pasoptisa (printre care se aflau si vilcenil Costache Codreanu si Ion Riureanu), de comisarii de prm paganda a fost mult apreciata de figurile cele mai inaintatfl ale revolutiei Nicolae Balcescu, A. C. Golescu, C. A. Rc~ setti : ,,Tara e gata si credindoasa revolutiei, grafte propagandei ce se face prin comisari. Din revolutie a.tit ne-a mai ramas si e mult" * seria Nicolae Balcescu. Pentru stabilizarea ordinei revolutionare, schimbarea aparatului administrativ si reprimarea elementelor reactionare in Oltenia este trimis generalwl Gheorghe Magheru. La 30 iiulie, el intra in Horezu venind din Gorj. Sint luate masuri pentru cazarea trupelor de sub condu-J cerea sa la Troianu, linga Rimnicu Vilcea. Aici sint ampla-i sate corturile, formind tabara de la ,,Cimpul lui Troian", In dnumul spre locul de concentrate a unitatilor de doro^ banti si panduri, Maghe-ru este salutat de numerosi locuiJ tori ai jude^ului care isi exprima atasamentul fata de re-] volutie. Sarcina lui Magheru consta in aplicarea planurilor de-j fensive faurite de conducatorii revolutiei, care isi dadusera seama de necesitatea de ,,a ne apara tara cu armele" impotriva agresiunii externe. Ca urmare a concentrarii efec- j tivelor de dorobanti si panduri, precum si a unor unitati i militare, Magheru dispunea de o adevarata armata, ale ca-l rei efective se ridicau pina la circa 30 000 de oameni. Desi slab inarmata, echipata si dotata numai cu anumite arme de lupta, precum si cu deficient sub raportul instructiei,. datorita timpului extrem de limitat avut la dispozitie, ta-f bara de la Riureni era un instrument 'de aparare, care en-j tuziasma si indemna la fermitate pe to^i patriotii adevara^i. , Patrunderea trupelor straine in t^ra, evenimentele de la 13 septembrie il gasesc pe generalul Magheru la Rimnic. El trimite de aid citeva scrisori cu o valoare istoricS deosebita, din care irazbate dragostea fierbinte de patrie a soldatilor si com andantilor, hotarirea lor ferma de a muri mai bine decit de a se supune. ,,In tabara de la Is* G h . P a r n u t a Figuri de dascali revolufionari in ^Revista Arhivelor" HI/1960 nr. 2, pag. 154. de la 1849

- arata Karl Marx poporul de tarani inaugureaza l u U a ; la Bucuresti o salveaza, in tabara lui Traian n . i i el nu-si pierde nadejdea" *. Dar, doua saptamini lir/iu, generalul Magheru ,,luminat asupra politicii de bl n celor doua puteri", asupra jocului politic extern cu n r ' consecinte asupra tarii, autodizolva tabara de la
i i

.inu.

( Vie mai numeroase rabufniri de nemultumire au avut |iH' In rindul taranimii atit in timpul taberei de la Riu, cit si dupa dizolvarea acesteia. De pilda, miscarea din i i u l Runcu, unde ,,s-au revoltat cu arme si lanci toti loMi-ii", care ,,sint intr-un numar de aproape 200"**, a ' una din cele mai semnificative. Actiuni asemanatoare u ;ivut loc si in satul Fedelesoiu, unde ,,clacasii sint trasi '.irtida Constitutiei" ***. lli'volutia si ideile ei au lasat urme puternice in jude\(\\ Vilcea. Spiritul dreptatii si libertatii sociale a cuprins ITMsele care nu mai ascultau de ordinele vechiului regim || nu doreau in nici un chip revenirea acestuia. In satele illn plasa Oltetu de Jos, taranii nu incetasera actiunile de licsupunere fata de autoritati nici in anul urmator. Au fost ' innalate numeroase cazuri cind taranii refuzau sa aprovl/ioneze cu cereale si lemne armatele reactiunii externe cind cirmuitorii locali si dorobantii erau alunga^i de ii aitunci cind veneau prin comune in acest scop*"*. Nici represiiuiile ce aiu urmat dupa infringerea revolu, nici arestarile, nici munca fortata cu doroban1;ii la 11. ite nu au putut determine masele populare sa nu spere In victoria idealurilor pentru care Luptasera. In ajunul revolutiei de la 1848 si in tot timpul acesteia, unirea romanilor devenise crezul politic al revolutionariInr. La 24 ianuarie 1859, Unirea Moldovei cu fara Romamarca un moment istoric de importanta cruciala
K a r l M a r x Insemnari despre romdni, manuscrise inedite, Editura Academiei R.P.R. 1964, pag. 157. C o r n e l i u T a m a ? M&suri pentru dezarmarea populafiei vilcene fi a soldafilor participant in tabara lui Magheru, in ,Revista arhivelor" nr. 2/1973, pag. 32S. Ibidem pag. 324. * Arhivele statului Rm. Vllcea, Fond Ocirmuirea judetului Vilcea, dosarul 5/1848, flla 16.

57 56
JUDETUL VlLCH
|Tt H U A .

in viata poporului roman, punctul de plecare in faurir statului national unitar. Printre cei care consemnau prid votul lor acest act de importan^a nationala erau si depul tatii alesi din judetul Viloea. In fapt, acest vot reprezentj vointa intregii popula^ii a judetului, care inca din timpul alegerilor pentru adunarile ad-hoc, desfasurate in 18571858, s-au declarat pentru Unire. Deputat din parJ tea clacasilor in Adunarea ad-hoc a fost ales Stamatd Budurescu din satul Folestii de Jos, plaiul Horezu, iar din partea oras,enilor Nicolae lancovescu. Vestea alegerii lui Alexandru loan Cuza a fost primita de vilceni cu deosebit entuziasm. Multimea a iesit pe strazi cu torte aprinse in miini si s-a prins sa joace hora Unirii. In saloanele primariei s-au primit felicdtari ; elevii $colii secundare au dat un concert in aplauzele asistentei. Vizitele facute de Cuza Voda in 1859 si 1862 in judetul Vilcea au dovedit atasamentul populatiei pentru dom-J nul Unirii. In amintirea acestor memorabile evenimente a fost construita in defileul Oltului ,,Fintina lui Cuza", mol nument ce eternizeaza dragostea si pretuirea locuitorilor pentru domnitor. In aceasta perioada are loc consolidarea relatiilor capitaliste de productie. Dupa reforma agrara din 1864, pro-j prietatea feudala asupra pamintului s-a transformat in proprietate de tip burghez, modul de productie capitalist devenind preponderent si in agriculture. Alaturi de intregul popor, populatia judetului Vilcea avea sa-si aduca apoi, peste aproape doua decenii, in 1877, contribuiia entuziasta la cucerirea independence! na^ionale, atit direct prin prezenta militarilor vilceni in rindul armatei, cit si prin sustinerea materiala a razboiului cu importante sume de bani donate armatei, produse agroalimentare, animale, imbracaminte, atelaje de transport etc. O mare parte a contributiilor a fost destinata pentru intretinerea solda^ilor rani^i si bolnavi sositi in spitalele din jude^ la Rimnicu Vilcea, Dragasani, Horezu si Ocnele Mari. Locuitorii judetului care faceau parte din rezerva armatei au raspuns la ordinele de mobilizare, marea majoritate fiind incorporati in Regimentul II Dorobanti si Regimentul II Calarai, ale caror garnizoane erau la Rm. Vilcea. Misiunea Regimentului II Doroban^i era de a

i i i r i p a la apararea liniei Dunarii fa^a de pericolul ce-1 i | n . ' / i > n t a gruparea turceasca de la Vidin. Escadronul II i l i ' M din Regimentul II Calaras.1 a participat in luptele i i udul Dunarii, date pentru cucerirea localitatilor Vorni i i u p o l , Dolnii Etropol i Rahova. Numerosi au fost solI i i i i mobiliza^! in alte unitaU militare : Batalioanele I i i l t - vinatori si Regimentul I de linie, care au luptat la l r ! \ i \ a , Batalionul I vinatori s.i Regimentul VIII de linie, MIV au luptat la Plevna, Regimentele II, IV i VI de linie i i i i r iiu luptat la Smirdan etc. Eroismul de care au dat doi Li pa cimpul de lupta este ilustrat de faptul ca foarte inulU dintre ostasi au primit decoratiile romanesti ,,VirIdH'a Militara", ,,Steaua Romaniei", ,,Trecerea Dunarii", irarea Independen^ei" i ruse^ti ,,Sfintul Gheorghe" i#i ,,Medalia comemorativa rusa". ('ucerirea independen^ei na^ionale, ce a marcat un moIlirnt de o deosebita importan^a in realizarea aspiratiilor ibertate, unitate i progres ale poporului nostru, a fost (in act de voim;a al intregii tari, sprijinit de locuitorii din lr tinuturile romanesti. Dar, cu toate ca masele popui'i! suportasera greu acest razboi, adusesera jertfe de n^e pe cimpul de lupta, ele nu si-au vazut implinite asH i i^iile de dreptate sociala, exploatarea a continuat, via^a M i aminind la fel de oropsita. Mtscairile tarane^ti din lunuea satelor viloene simt odata ecolul al XVIII-lea tot mai numeroase, situatie atestttU"i in documentele vremii. Valul nemurtumirilor creste iiii'i'mu din a doua jumataite a iseicolului al XlX-lea si in i n n n e l e decenii ale secolului al XX-lea. In 1871, ^aranii Innczani refuzau sa mai efectueze munci pe mos.ia statului, iar oei din Madulari au alungat in 1875 pe subprefect Ifl au destituit primarul comunei. Miscarile aveau sa culinuieze la inceputul secolului al XX-lea, cind istoria so< i . i l a a Romaniei avea sa inscrie una dintre cele mai pumice lupte pe care le-a dus de-a lungul veacurilor i.n.inimea : marea rascoala din 1907, ce si-a avut radacii i i l r in realitatile economice i social-politice ale tarii, in iina^ia grea a maselor tarane^ti sub jugul exploatarii 'inifeudale i capitaliste. In Vilcea, prime scinteie a reilei se aprinde in noaptea de 1314 martie in comuna I ilosu. Rascoala cunoaste o anumita gradate. Intensitatea

58

JUDETUL VILGJ
MIMA

59

sa create din parole muntoase spre ses. Manifestindm in toate formele posibile, revolta taranimii vilcene, pc nind de la adunari pe grupuri (Ciineni, Brezoi, Malai Voineasa, Bujoreni), la actiuni de protest vehement (Q Una, Sudani, Zavideni, Orlesti, Fiscalia, Pietrari, Olan evolueaza intr-un ritm furtunos, recurgindu-se la alunfll rea autoritatilor si arderea condicelor de invoieli (Macfl lari, Horezu, Balcesti, Dicule?iti, Gorunesti, Prejoiu, B4 teni, Gradistea, Zatreni, Mihaesti, Slaviitesti), incendienj conacelor si ciocniri singeroase cu armata represiva (Li losu, Balcesti, Berbesti, Mologesti, Fauresti, Voice$| Creteni, Gusoeni, Stroesti, Popesti, Ursi, Dragoesti, Lau nele de Jos). Practic, nu a existat sat in care framintaril locuitorilor sa nu fi izbucnit intr-o forma sau alta. O oarecare influenza asupra taranilor a avut activitat< de propaganda impotriva rascoalei desfasurata de un1 intelectuali si Apelul guvernului din 26 martie, in ca se promitea imbunatatirea ,,soartei populatiunii muncl toare, fara a jigni interesele legitime ale proprietarilor" I Cu toate acestea, ridicarea la lupta a taranilor viloer pentru pamint si o viafa mai buna face parte integrant! din marea raseoala, izbucnita in Romania in primavari anului 1907, despre care V. I. Lenin spunea ca : . .. a ju-< cat acelasi rol in ceea ce priveste imbunatatirea situatie lor (a taranilor) ca revolutia din 19061907 in Rusia" *' Raseoala din judeful Vilcea a durat o saptamina, anume intre 1219 martie, integrindu-se organic in ma rele vulcan ce a zguduit puternic, cu 7 decenii in urma, mtregul edificiu al societatii burghezo-mosieresti din fan noastra, fara insa a curma nedreptatiie, mizeria si saracia taranilor. Subliniind importan^a acestei rnari rascoale taranesti, tovarasul Nicolae Ceausescu arata ca ,,Prin amploarea si intensitabea ei, prin revendicarile exprimate de masele taranilor, ... a reliefat necesitatea acuta a rezolvari problemei agrare in favoarea maselor largi ale taranimii, a dezvaluit marile energii revolutionare ale taranimii, re*n Vointa anul 10.IV, p. nafionala", 1. XXIV (J907), nr. 6553 din 26.111.

m i l una din paginile glorioase ale luptei sociale a M | i i i roman" *. i ' 1 1 1 n, i conflagratie mondiala gaseste i locuitorii Vilcii 11, i dc aceleasi nobile idealuri : independen^a si uni lionala, dreptate sociala pentru to^i romanii. Popu nti-ibuie la sus^inerea armatei care da lupte crinpe teritoriul judetului, suferind mari pierderi M ! I - i umane, epidemii. Eroismul osta^ilor din Ren i l II Vilcea si din alte unita^i in luptele cu arLc germane din lunile octombrie-iioiembrie 1916 IN M i MI apararea defileului Oltului, la Ciineni i in alte vor ramine vesnic inscrise in cartea de aur a coni neamuloji. Soldatii romani victories.! sint intimpin . i i i ..irl)atorete de populatia din Transilvania. I'Yiurirea statului national unitar roman la 1 decembrie i .1 <ivut un ecou puternic ?i in judetul Vilcea, unde . i i n l i i i l u l Unirii de la 1859 vibra in constiin1;e, iar legatui romanii de dincolo de munti fusesera dinrfcotdeauna ni n i i - r e u vii. Numerosi vilceni au salutat marea adunare H| l,i Alba lulia, exprimind vointa arzatoare a tuturor lo m i i i r i l o r din judet pentru unire, entuziasmul lor fata de |ni|><>rUmtul act istoric. 11' anul 1920, cu prilejul unei excursii a invatatorilor i l i n 'I'ransilvania, se viziteaza si Rimnicu Vilcea. Puternilegaturi intre romanii de pretutindeni ies cu pregi.i din acest exemplu. lata ce spunea Constanta Giu,,Am fost primiti, la sosire, cu muzica si nesfirite i i i de bun venit din partea oficialitatilor i populatiei iilui, s-au tinut cuvintari pline de entuziasm ; cind , H I intilnit invatatorii ardeleni cu fratii lor din Romania .ilita caldura in acea initilniire ! S-a juoat hora Unirii In i cnlrul orasului, linga pare, cu mic cu mare, cu tineri, ill batrini" **. ,,Desfaurarea evenimentelor istorioe arata tovaraul >lae Ceausescu demonstreaza in modul eel mai ca N i c o l a e C e a u e s c u P.C.R. continuator al luptei revolutionare si democratice a poporului roman, al tradifiilor muncitorefti si socialiste din Romania, Editura politica, 1966, lag. 1920. * Arhivele Statului Rm. Vilcea, Fond personal Valeriu Giuran, M.S. 6, pag. 12.

** Texte 1960, p.din 31. lucrSrile lui V. I. Lenin cu privire la Rorafinia,

60

JUDETUL VILCH

Ill A

61

tegoric faptul ca Unirea nu a fost efectul unei intimplar rodul unei simple eonjuneturi favorabile sau al intelegt lor intervenite la masa tratetivelor, ci rezultatul lupti hotaritoare a celor mai largi mase ale poporului, un de profunda dreptate nationals, realizarea unei concq dan^e legice intre realitatea obiectiva si drepturile inal nabile ale poporului, pe de o parte, si cadrul national rut cu stringenta de aceste realitati. Traitatul de incheiat ulterior n-a facut decit sa consfinteasca starea spirit existentS, situafta creata ca urmare a luptei masel populare din Romania si din Transilvania, a intregul nostru popor" *. Ca o consecinta a evolutiei relatiilor de productie pitaliste, incepind din a doua jumatate a secolului XlX-lea, se dezvolta si in judetul Vilcea trasaturile clas muncitoare. In 1899, la Rimesti si Zavideni se constit cluburi socialiste. La Congresul de reorganizare a Parti dului Socialist din 31 ianuarie 1910 participa ca delega Gh. N. Enachescu, reprezentantul cizmarilor vilceni. Td in aceasta perioada se intensifies lupta desfSsuratS muncitori pentru reorganizarea miscarii sindicale. Cu zia acestor manifestSri sint arestati o serie de muncitor din motivul ca ,,faceau propaganda violenta si instigatiun^ intense pentru meseriasi". Cu toate masurile represiv luate, miscarea de sindicat nu poate fi infrinta. La Dra--| gasani, in 1914 se pun bazele unui nou sindicat in care se inscriu 41 de lucratori dogari, cizmari, croitori, tinichi-1 gii etc. Cercul ,,Romania muncitoare" a avut puternice rezonante si in judetul Vilcea. Documentele timpului vorbesc despre masurile de represiune luate impotriva socialistilor si a muncitorilor propagandist!. Astfel Badea V. lonescu, meserias, simpatizant al cercului, care distribute manifeste revolutionare, este urmarit pentru a fi arestat. Manifestele pe care le raspindeste critica starea economics, politics si financiara a ^arii si fac apel la alegatorii
N i c o l a e C e a u ! ? e s c u Cuvlntare la Sesiunea solemnd comunO. a C.C. al P.C.R., C.N. al F.U.S. ?i M.A.N., dedicata sarbatoririi a 60 de ani de la formarea Statului national unitar roman, 1978, p. 6.

' i i si ^arani sa anuleze voturile lor prin cuvintul i i u l universal". nii 1907, 1911, 1913 la Rm. Vilcea au loc greve ale Mllor tabacari. Un document din Rm. Vilcea, aflat mi la Arhivele statului, men^ioneaza lapidar : ,,Ni se HI > la cunostin^a ca lucratorii prevazuti in citata peti- este vorba de Nicolae Reteagu, Dumitru Radulescu, ill i' Reteagu, Ion Oprescu - - au inceput o propaganda :, indemnind lucratorii din toate fabricile de tabairlr la greva generala". \.ilea Lotrului constituie, de asemenea, o zona cu o nprtanta activitate muncitoreasca. Apari^ia unui detai i i i . - i i t muncitoresc in cadrul acestei zone unde se dezlltl puternic industria forestiera face sa fie tot mai freci i i i < ' miscarile si agita^iile ce vizeaza conditii mai bune k iiiunca si via1;a, marirea salariului, scurtarea zilei de U<MIU etc. Dupa 1920, cind se pun bazele sindicatului miuftr i i . . i i l o i - forestieri, conflictele dintre muncitori si patroni ' )t mai mult. Cu prilejul alegerilor pentru camerele i Mitnca din 1933, lista candidatilor pe care a fost trecut )l liisif Himler, fruntas al miscarii muncitoresti vilcene, si desfasura activitatea pe valea Lotrului, a fost vo(iiia de majoritatea lucratorilor de la soeietatea Car patina. In anii de puternice actiuni revolutionare 19181921, unea Vilcea a Partidului Socialist a coordonat in;a activitate si lupta a muncitorilor vilceni, a sindicaU'lur, a cercului tineretului socialist prin intermediul i a au fost promovate principiile revolu^ionare ale (Mitidului clasei muncitoare, pe linia maturizarii politice 'ii nloologice a proletariatului roman. Socialistii din Rm. Vilcea au protestat impotriva repicsiunilor de la 13 decembrie 1918, cerind cu hotarire |i||borarea celor aresta1,i, desfiintarea cenzurii sji a starii ilr asediu. Ceferi^tii din Rm. Vilcea i muncitorii de la i iln-icile de cherestea din Brezoi ^i-au manifestat solidaniatea muncitoreasca cu marile greve ale proletariatului nan din iunie-iulie 1919 si aprilie 1920. Aceasta activi' viguroasa a stirnit ingrijorarea autorita^ilor si patro-

62

JUDETUL VILCI

iTiMUA

63

nilor care au intervenit, arestind fruntasi socialist!, conJ cediind activist! sindicali din fabric!. Mai intii, lucratoril ceferisti, apoi intreaga muncitorime vilceana s-a incadra| cu toate fortele in marea greva a proletariatului ronia din octombrie 1920. DupS istoricul Congres din anul 1921, ce a marcat> constituirea Partidului Comunist Roman, la care socialistii vilceni si-au trimis mandatul de adeziune deplina, lau Rm. Vilcea si Dragasani comunistii desfasoara o activitate intensa pentru asezarea pe baze comuniste a fostelor seel tiuni socialiste, pentru organizarea lucratorilor in sindicate, pentru insusirea ideilor revolu^ionare de catre masJ cit mai largi, concomitent cu antrenarea acestora la o seria de actiuni revendicative. In vederea atragerii maselor la lupta, la Dragasani si] Rm. Vilcea se organizeaza ad-unari, intruniri urmarite cuj interes de un mare numar de lucratori. Sint semnificaJ tive, de asemenea, luptele desfasurate de comuniKtii din Rm. Vilcea, Brezoi, Ocnele Mari in front comun cu social! democra^i! impotriva exploatarii si asupririi, actiunile de sustinere a platformei de revendicari a Blocului munci-l toresc-taranesc, prilej de afirmare a unita^ii de lupta a| maselor de muncitori si tarani. Influenza marilor batalii de clasa din ianuarie-februarie 1933 se face sim^ita si in activitatea revolutionary a] muncitorimii vilcene. Sporesc actiunile de protest ale Iu4 cratorilor forestieri de pe valea Lotrului, ale muncitoriloij de la Carpatina din Brezoi, ale ceferistilor, tipografilor tabacarilor din Rm. Vilcea, ale minerilor din Ocnele Mari ale taranimii, functionarilor, corpului didactic. Muncitori mea vilceana si-a exprimat cu hotarire solidaritatea activS cu lupta eroica a ceferistilor si petrolistilor, protestul ve4 hement impotriva singeroasei represiuni de la atelierele' C.F.R. Grivita, a judecarii si condamnarii conducatoriloB luptelor greviste din ianuarie-februarie 1933. Localitatea Ocnele Mari a fost un important centru muncitoresc. Condi^iile grele din saline i-au determinat p muncitori sa fie in continua agitatie. Inchisoarea de la Ocnele Mari avea sa fie un puternic mijloc de torturSj pentru toft cei care s-au ridicat la lupta dreapta pentru o

i.i\ft omeneasca, conditii mai bune de munca i viitorul rlcit al patriei. In anul 1933 au fost detinuft aici o parte 11 nlre conducatorii luptelor muncitorilor grevisti din iaunne-februarie. Tn anul 1932 a fost organizat Comitetul judetean Vil i a al P.C.R., fapt ce determina o mai buna coordonare !< rutre partid a miscarii muncitoresti. Desi aflat in iler.ilil-ate, Partidul Comunist influen^eaza, indruma si coninrc organizatii legale de masa la Rm. Vilcea : Liga Mmicii (19331934), Societatea pentru protectia femeii i opilului (1935), Blocul pentru apararea libertatilor deMiocratice (19351936), Uniunea democrats (19371939), "immea Patriotilor etc. De asemenea, conduce si unele r i indice progresiste aparute la Rm. Vilcea : ,,Muncitorul" . i 1 ':/1937), ,,Facla Muncii" (1935) ~ publicatn care ' ' i i-ibuie la formarea in cons/tiinta muncitorilor, taranii meseriasilor a unei opinii antifasciste, la mobilizarea i ni lupta contra exploatarii. la vara anului 1934, la Rm. Vilcea se reorganizeaza I ' l i n u l judetean P.C.R., care are urmatoarea components : i '!' Himler secretar, Ilie Stanculescu la munca orr/aitorica, Ion Grigore-Goirun la presa, Petne lop cu munca sindicala, Gheorghe Belu si Ion Sandu. ' ,n\a a avut loc in casa lui Gheorghe Belu din Rm. i'a. 1'entru realizarea unitatii de actiune a maselor impoh i v a fascismului, pentru a sprijini pe plan local lupta j i r n l r u revendicarile economice ale muncitorilor, biroul !'i.li'\ean P.C.R. a hotarit in vara anului 1935 sa editeze /iar menit sa devina Tribuna partidului pe plan local. 11 el, la 31 mai 1935, apare primul numar din ziarul -an ,,Facla Muncii", avind ca redactor sef pe Ion Gr. an, iar sediul redacftei in Rm. Vilcea, Str. Tabaci il.'l, o casa cu doua intrari, unde locuia un simpatizant partidului. Din considerente conspirative, la numarul loilea din 1 iulie 1935, redactia este mutata in comuna "Ijutesti. La al treilea numar, ziarul isi inceteaza apajii, fiind interzis de autorirtaii. Desi cenzurait sever si flpol interzis, ziarul ,,Facla Muncii" a jucat un rol de M*i4ini in activitatea de organizare a Frontului Unic MunI'llorcsc pe plan local.

64

JUDETUL VlLCE

In alegerile pentru Camera de munca Craiova din octombrie 1936, comunistii au prezentat candidati i: preuna cu Partidul Socialist Unitar Independent. La Vilcea, se tiparete un manifest al Frontului Dem Muncitoresc, adresat alegatorilor din judetele Arges., Do! Gorj, Romanati, Sibiu si Vilcea, prin care li se cere s; voteze candidatii Frontului inscrisi pe lista nr. 1 *. Tot in 1936, la 17 februarie, losif Himler organizeaziS la Rm. Vilcea o sectiune a Blocului pentru apararea libertatilor democratioe, care avea la constitute 29 membri si comitete in comunele lonesti, Stane^ti, Cernia, Smeurait, Mihaesti, Olanesti, Alunu, Orles.ti, Sirineasa si Cheia **. Numai la Mihaeti, in 1937, erau 14 membri ai Blocului ***. De asemenea, comunistii vilceni isi aduc contributia la victoria for^elor democratice in alegerile din judetul Mehedinti. Marile succese obtinute pe linie, intr-un front larg democratic a fortelor antifasciste din judet, au avut consecinte favorabile asupra micarii muncitoresti vilcene, simpatizantii si membrii Partidului Comunist crescind numeric. In 1937 sint strinse fonduri insemnate pentru ajutorarea Spaniel, dar o parte dintre acestea sint confiscate de autoritati ****. Organizatia P.C.R. Vilcea devine tot mai puternica. In 1938 si 1939, la Rm. Vilcea au loc, bine organizate, conferinte ale Regionalei P.C.R. Oltenia, sediul regionalei mutindu-se de la Craiova la Rm. Vilcea. In vederea pregatirii acestei operatii, lui Mihail Rosianu i se incredinteaza sarcina de a organiza o conferinta a regionalei care are loc in casa parohiala din Plata orasului. Adunarile se |in in diferite case conspirative din oras sau din comuna Pausesti Magla?i. La Rm. Vilcea se multiplies materiale ilegale. In judet se intensifica actiunile revendicative organizate de comunisti pentru drepturi social* Arhivele statului Rm. Vilcea, Fond Comisariatul de Draga?ani, Dosarul nr. 10/1936, f. 88. ** Arhivele statului, Fond ,,Legiunea de jandarmi Vilcea", DosJ 48/1941, F. 181. *** Ibidem, F. 193. **** Ibidem, Fond Comisariatul de police Dragasani, Ds. 13/1937, j vol. I, n.p.

Inscripjii eu caructere grece?ti (sec. I i. e. n.)

Cuna dacica ornamentata cu motivul bradulejului

>IUA Mascd de bronz (sec. ' e-. n.J descoperita Ocnifa

65

Cula veche de la Maldarejti (sec. al XVI-lea)

M
I ,

nomice. Muncitorii de pe valea Lotrului intra in greva In mai multe rinduri : 24 septembrie 1937 la societatea (,'urpatina, 9 martie 1940 la societatea Vasilatul. In aceasta perioada de intensificare a luptelor rnuncii"in<pti revolu^ionare, in judetul Vilcea s-a infiin^at si a i ' i i v a t o puternica organiza^ie a Uniunii Tineretului i 11! i umist, de indrumarea careia s-a ocupat tovarasul Nlrolae Ceausescu, pe atunci secretar al regionalei U.T.C. 1 Hit-ilia. La 1 mai 1935, in parcul Zavoi din Rm. Vilcea, nvrn loc prima conferin^a a Organiza^iei regionale U.T.C. Oltenia, ale carei lucrari au fost conduse, de asemenea, '!< tovara?ul Nicolae Ceaus^escu. S-a reorganizat Comitel u l jude^ean U.T.C. care avea urmatoarea componenta : I M I I Late secretar, Ion Magheru, Ilie Capatina, Dumi1 1 1 1 Dinulica i Gheorghi^a Dumitrescu. Rezolutia adopi i i . i cu acest prilej evidentia succesele ac^iunilor intrei ' i i use de tinerii U.T.C.-isti impotriva regimului exploa r, a teroarei i pericolului fascist, stabilea noi modaii.i de intensificare a luptei. Conferinta regionalei U.T.C. Oltenia a mobilizat tinei i - i nl la noi ac^iuni : organizarea luptei contra asupririi I niiomice, pentru un front larg popular antifascist impo.1 atacului burgheziei asupra drepturilor si libertatiIMI tineretului, pentru intarirea pozitiilor cistigate in I'prinderile mai importante ?i patrunderea in acelea u n d o au lipsit organizatiile U.T.C., ridicaraa tineretului \i\ '.'ictiuni politi'ce de miasa. Cu acest prilej s-a indicat ituirea unor programe de revendicari ce urmau sa fie lid use la cunotinta tuturor tinerilor muncitori organl ,ili si neorganizati alegerea delegal^ilor tineretului in iitetele de ac^iune ale virstnicilor. Dupa Conferinta M-p.ionalei U.T.C. Oltenia, tovarasul Nicolae Ceausescu, ru entuziasmul si vitalitatea ce-1 caracterizau, continua >\'itatea pe linie de tineret i de partid. Tinarul comuNicolae Ceausescu desfasoara in aceasta perioada in \ ilcca o neobosita munca politica si organizatorica, lupta Pi i inflacarare pentru atragerea si unirea tineretului in M ' i i r M initiate de Partidul Comunist si U.T.C. Dainuie mereu viu in amintirea comunistilor vilceni ' uplul de dinamism, luciditate si curaj al tinarului de

66

JUDETUL VlLC,

in ii. \

67

numai 17 ani, care exprima ou neasemuita forta de coi vingere cuvintul partidului, ce inflacara inimile constiinfiele cu marele sau crez revolutionar. Prezen] tovarasului Nicolae Ceausescu pe aceste meleaguri, indru marile si indemnurile sale, sprijinul concret dat in orga nizarea actiunilor din ilegalitate au imprimat miscSri muncitoresti, luptei comunistilor din judet un nou avini si o puternica forta de inriurire a maselor, iar participa'' rea sa la conducerea si indrumarea tineretului de pe acest meleaguri constituie o inalta mindrie pentru vilceni. Anii care au urmat au fost marcati de nenumaratt actiuni indreptate impotriva pericolului fascist, a politicil revahsacrde hMleriislte. i in aioeasta parte a tarii, comunistil au mobilizat toate fortele democratice si patriotice impotriva politicii reaetionare a Garzii de Fier, in lupta pentru' apararea independentei, integritatii ?i suveranitatii tarii.l Comunistii si socialist!! vilceni lupta in front unit pentru apararea drepturilor i intereselor fundamentale ale maselor muncitoare, mobilizarea lor la lupta impotriva pericolului fascist si de razboi. Este semnificativa in acest sens scrisoarea trimisa de un grup de cetateni din judet in primavara anului 1939 lui Francisc Jourdain, secretarul Conferintei internationale de pace de la Paris, in care, intre aitele, se spuneia : ,,Noi, tailanii si inteleobua'lii judetuliui Vilcea Romania, exprimam multumiriile noastre catre Comitetul mondial de lupta contra fascismului si razboiului, pentru actiunea de aparai-e a pacii, civilizatiei si umanitatii". Autorii scrisorii aratau in continuare ca ... in acest moment, eel mai critic din istoria Romaniei, | interesele vitale ale Romaniei sint in joe" *. f In urma evenimentelor care se precipita prin Dictatul | de la Viena, Ungaria horthysta rapeste tarii nordul Tran- | silvaniei, actiune samavolnica ce stirneste si in judetul Vilcea un mare val de proteste la adresa fascismului, care a sacrificat 43 000 kmp din trupul \arii. La Rm. Vilcea are loc in 1940 o adunare de protest impotriva Dictatului de la Viena din 3 august 1940, la care participa peste
* Gh. Al. S a v u Dictatura regala, Ed. pol., 1970, pag. 326.

I i M I I i de cetateni, iar presa locala ia atitudine, cerind res'ri-a tratatului. Dnpa instaurarea dictaturii militaro-fasciste, la Rm. ' llmi, Dragasani, Ocnele Mari, Brezoi si in intregul judet ' i n i l e de lupta ale comunistilor vilceni s-au concretii i in raspindirea materialului de propaganda, in munca <!i> liimurire dus^a de la om la om si in atragerea de noi uliri in rindul partidului clasei muncitoare. Punindu-si i 1 1 . i in primejdie, comunistii au facut cunoscut cuvintul jNirtidului, chemarile sale la lupta si rezistenta indirjita "ii|nilriva regimului de dictatura militaro-fascista. Atitu. i ostila a maselor populare vilcene impotriva fascisn i i i l u i este reflectaia de o nota informativa a Inspectorai u l n i general al jandarmeriei, prin care se arata ca M tnvt'4atorii de pe aceste meleaguri inapoiati de pe front file 1o vie propaganda printre sateni in favoarea comunis i ; taranii asculta cu interes lucrurile acestora, care IM i n d oarecare consistenta in sufletele lor". In vedieiiea lru,ptbei comiuine a miuncitorilor si 'taranilor impotriva exploatarii si fascismului, partidul mobilizeaza ^1 \aranimea vilceana in ,,Frontul patriotic" al poporului I'dinan, pe sate si plasi in cadrul judetului. La aceasta Ii i i Line participa si tineretul. Tinerii vilceni, cu riscul vli'tii, raspindesc in masa lozincile partidului. Astfel, in i postului de jandarmi Jiblea au circulat bancnote pe r,i'i-r era scris ,,Jos razboiuil", ,,Afara nem^ii'' etc. In acehijji timp, taranii se impotriveau livrarilor fortate de 1'i.iduse agricole, platii impozitelor, care sistematic erau i n . i jorate. Activitatea celulelor comuniste din centrele muncitoM .([ Brezoi, Ocnele Mari, Rm. Vilcea se intensified in i ' i 1-1, cind partidul trece la organizarea formatiunilor de lupta patriotica ce sint concentrate spre Brezoi si Voiii'Msa. La Brezoi se organizeaza un depozit secret de mumUe. Au loc actiuni de sabotare a masinii de razboi fas' i-.le : taierea cablului de telefoane-telegraf in 4 locuri, |H- distan^a SibiuPiatra Olt, atacuri asupra depozitelor de < nburanti, sabotarea transporturilor feroviare prin dei ' ' tiuni provocate la locomotive, vagoane sau la liniile ferate.

JUDETUL

ISTORIA

69

Comunistilor vilceni le-a revenit un rol de seama in pregaitirea actului istoric din august 1944. In luna mai, la o edinta a comisiei speciale a C.C. al P.C.R. la care a participat Mihail Rosianu, s-a stabilit ca in cadrul planului revolutiei muntii Vilcii sa serveasca in caz de nevoie pentru o eventuala baza de retragere a fortelor insurectionale. La Rm. Vilcea, comunistii Alexandru Isvoranu si losif Himler au initocmift un plan de masuri pentru identificarea locuintelor militarilor germani de la centrul de instruetie a genistilor. Siguranta din Bucuresti aresteaza in primavara lui 1944 un grup de lupta patriotica condus de tipograful vil- ; cean Ion Lates, tinar utecist, membra al celulei U.T.C. j din Rm. Vilcea, inca din 1932 de la infiintare, apoi se- I cretar din 1935, luptator neobosit impotriva fascismului, a exploatarii si asupririi. Prins si schingiuit, arestat in numeroase rinduri, el nu renunta la cauza nobila pentru I care lupta. Este doar unul din exemplele luminoase de 1 militanti revolutionari. Un important episod din lupta comunistilor vilceni in I ilegalitate a avut loc in iulie 1944, cind tezaurul national ] format din peste 323 tone aur fin lingouri si monede !n valoare de 80 miliarde lei stabilizati, urma sa fie dus I in Germania. La sugestia comunistului Petre Chirtop, j secretarul Comitetului judetean de partid, un lucrator, ] Adrian Mironesou, al Bancii Nationale, evafouatta atunci la I Rm. Vilcea, a sustras din seifurile Bancii planul de eva- j cuare pe care 1-a predat apoi comunistilor ce au zadarnicit j ie^irea din tara a comorii*. Comunitii vilceni in frunte cu Mihail Rosianu spri- I jina pe Gheorghe Gheorghiu-Dej sa nu fie prins de auto- j ritaji la Milostea, Vaideeni si Rm. Vilcea, facilitindu-i le- i gatui-a cu organele centrale din Bucuresti ale Partidului I Comunist, in vederea organizarii revolutiei de eliberare sociala si nationala antifascista si antiimperialista din ' august 1944.

Rasturnarea dictaturii militaro-fasciste la 23 August a Cost urmata de punerea tmediata in aplicare a planului Insurec^ional i pe meleagurile vilcene. For^ele patriotice mi ocupat toate intreprinderile si institutiile importante ' l i 11 orasele Rm. Vilcea i Draga^ani, principalele puncte strategice din judet, iar o subunitate militara, in colatxin re cu formatiunile de lupta patriotica, au incercuit i ' ipturat trenul militar german ce era sta^ionat in gara Km. Vilcea. Intre 24 28 august, armata i formatiunile ilc lupta patriotica au curatat intreg teritoriul jude^ului de trupele hitleriste. Stralucita incununare a unui glories trecut de lupta, pentru libertate si dreptate, revolu^ia de eliberare socialS c,,l na^ionala antifascista si antiimperialista din august 1944 ii inaugurat epoca unor profunde transformari revolution. i re democratice in societatea romaneasca, a cuceririi puirrii de catre clasa muncitoare, in alian^a cu taranim'ea i ii-lolallte categorii die dameni ai miuncii. In orasele Rm. \ ilcea, Dragasani, Ocnele Mari, ceta^enii, la chemarea partidului, demonstrau pe strazi sub lozinca ,,Vrem gu\ r r n F.N.D.", exprimind nazuin^a lor fierbinte in instaui.irea unui regim cu adevarat popular. Ordinul prefectului de a interzice manifestable a porit hotarirea de lupta a muncitorilor de la Fabrica de si incaltaminte flO. Simian", de la fabrica de che" lea ,,Nicolae Hanciu" din Rm. Vilcea si de la Fabrica de cherestea ,,Arnota" Bistrita, care cereau demiterea Kuvernului. Mari intruniri ale membrilor Partidului Comunist au avut loc la 22 februarie 1945 si 3 martie 1945, 1 1 id prefectul reactionar a fost inlaturat. Ca urmare a victoriei revolutiei democrat-populare, a uceririi puterii de catre oamenii muncii, a lichidarii cla'lor exploatatoare si a profundelor transformari revolutii'nare petrecute in toate sectoarele, viata economicoiala a tarii a cunoscut o veritabila renastere. Dupa cum ubliniaza in Programul partidului ,,infaptuirea actului i loric de la 23 August 1944 marcheaza un moment hotarttor in dezvoltarea \arii noastre pe un drum nou, desilii/tnd caleia eJibenairii de sub dominaitia Germaniei na'L- si trecerii la realizarea unor profunde transformri

70

JUDP;TUL VILCEA

ISTORIA

71

sociale revolutionare in Romania" *. Inlaturarea monarhiei si proclamarea republic!!, reformele ce au urmat acestui important act istoric (nationalizarea principalelor mijloace de produc^ie, reforma invatamin'tului etc.) au pus tot mai pregnant in evidenta rolul hotaritor al Partidului Comunist Roman, au ci-eat premisele aplicarii politic!! .siaile stik4ifioe proifiund lumaniste, de imdusttiializare socialista, 'ca o condole a lichidarii intr-un termen scurt a inapoierii mostenite, a intaririi independentei naftonale si, pe aceasta cale, a ridicarii nivelului de bunastare si civi-1 liza^ie al intregului nostru popor. Odata cu intreaga tara, meleagurile vilcene au cunoscut ritmul innoirilor socialiste, al progresului tot mai accelerat economic si social. O caracteristica a Industrie! din judet, ca dealtfel si din alte judete, este aceea ca ea se dezvolta pe un teren lipsit de traditie si ca aproape intreaga produc^ie se realizeaza in obiective construite in anii socialismului. O etapa importanta in dezvoltarea agriculturii, a satelor noastre a constituit-o cooperativizarea. In 1949 au luat fiin^a primele unitati agricole de stat, iar in 1950 in 13 locality (Dejoiu, Rugetu, Stefanes.ti, Valea Mare, Voicesti, Zatreni, Zavideni eitc.) s^au infiintat primele cooperaitiive' agricole, proces care avea sa se incheie in anul 1962. O insemnatate isitorica in \diatia societatii noastre a avut-o Congresul al IX-lea al Partidului Comunist Roman, care j a introdus un suflu nou, de avint si dinamism in intreaga opera de consitructie sociailisita, a deschis o vasta persj>ec-' tiva de munca i create, de progres si prosper! tate patriei noastre. Perioada deschisa de Congresul al IX-lea, marcata apoi de Congresele al X-lea si al Xl-lea, se inscrie drept etapa cea mai bogata in realizari din intreaga istorie a tarii. Toate aceste mari infaptuiri ale poporului nOstru sint nemijlocit legate de rolul determinant, esen^ial pe care 1-a avut si il are tovarasul Nicolae Ceausescu in funda* Programul Partidului Comunist Roman de faurirea societafii socialiste multilateral dezvoltale si iriaintarea Romaniei spr4 i comunism, 1975, pag. 50.

nicntarea intregii politic! interne s.i externe a partidului i statului nostru, in elaborarea obiectivelor dezvoltarii 'ronomico-sociale, in organizarea si conducerea ^tiintifica i intregii activitati de aplicare in via^a a Programului partidului de faurire a societa^ii socialiste multilateral ilr/voltate i inaintare a Romaniei spre comunism. Odata cu Congresul al XH-lea al Partidului Comunist I Ionian din decembrie 1979, se deschide o noua si luminoasa etapa de prefaceri revolutionare, un veritabil salt '.ilitativ in toate domeniile de activitate economico-so i.ila, iar oamenii muncii in calitate de producatori, proprietari si beneficiari fructifica din plin marile liberta^i ili'inocratioe si isi afirma nestinjenit capacitatea lor creature, competen^a si inalta raspundere politica si prol'"onaa. Independent s.i suveran, liber pe pamintul stramosesc, poporul roman ii faures/te un destin nou, al bunastarii >i fericirii, al dreptatii, egalita^ii si omeniei, parcurge in> n'/ator cu intreaga putere a mintii i bratelor fiilor sai ii noua etapa in dezvoltarea sa istorica spre civilizatia ' ununista. Din inima \arii si impreuna cu intreaga tara, ludetul Vilcea isi inscrie a>zi cele mai luminoase file de i lorie, incununind ca intreaga natiune idealurile si aspii.iljile acestui minunat popor.

'

POPULATIA

I'OPULATIA

73

NUMABUL LOCUITOBILOR

Istoria atesta locuirea teritoriului actualului judet din cele mai vechi timpuri. Pina la mijlocul seoolului al XX-lea, populafia a crescut lent si a avut o dinamica interioara moderata. Ulterior se inregistreaza o inviorare a aoestei dinamici, fenomen legat de profundele transformari economico-sociale. Datele oficiale ale ultimelor recensaminte atesta o crestere cu :41 % a numarului de locuitori in intervalul 19301978
Data recensamintului 193029 decembrie 194825 ianuarie 195621 februarie 196615 martie 1977 5 ianuarie 1978 1 iulie Numarul In procente Sporul populapiei populatiei fafa de 1930 fata de recensamintul anterior
295 560 341 590 362 356 368 779 414 380 100 115,5 122,5 124,8 140,2 141,0

mare parte a comunelor si cu deosebire in sudul judetului, populatia a descrescut simtitor de la recensamintul din 1956 pina in 1978, element important de mutatie, determinat atit prin caracteristica miscarii naturale cit si a it-lei migratorii si explicat prin influenta dinamizatoare |x? care au avut-o asupra populatiei procesele de indusIrializare s.i urbanizare. O crestere impresionanta a cunoscut municipiul Rm. Vilcea, care de la orasul patriarhal cu 15 000 de locuitori Intre cele doua razboaie mondiale a ajuns la 72 915 locuilori in 1978. Este de semnalat caracteristica specials a |x>pulatiei acestei localitati, care are pronuntate elemente ilc tinerete fertilitate mare, mortalitate generala sca/uta, creterea naturala si migratorie crescuta.
DENSITATEA POPULATIEI

Numarul mediu de locuitori pe kmp a cunoscut netere continua din 1930 in 1978. lata dinamica
Locuitori pe kilometru patrat Pe fara
1930 1948 1956 1966 1977 1978 60,1 66,8 73,6 80,4 90,8 92.0

418131

+ 12960* +46030 +20 766 + 6726 +45 301 + 3751

Anul

In judeful Vilcea
51,8 63,5 64,6 6'6S
72.6

Cresteri mai importante ale numarului de locuitori au fost consemnate in intervalul 19661978, cind ritmul mediu anual fiind superior valorii de 1 % a condus la o crestere globala de peste 10%. Cresterea numarului de locuitori s-a inregistrat in toate localitatile urbane, precum si in citeva comune (Babeni, irineasa, Olanu etc.). In alte localitati rurale, populatfa ramine stationary (Barbatesti, Berislavesti, Bunesti, Cernasoara, Creteni, lonesti, Maldaresti, Otesani, Pietrari, Prundeni, Stroesti, Sudani, Tomani, Voice?ti). In cea mai

73,3

Densitatea populatiei in ansamblul judetelor tarii este i onsiderata la un nivel mijlociu, intre zonele cu populate ilcnsa de la stinga Oltului (Arge, Dimbovita, Prahova) i i-do mai slab populate din dreapta Oltului (Gorj, Mehedinti, Caras-Severin), ceea ce se explicS prin factorii geoI'.rafici mari suprafete montane nelocuite. In profil terltorial, densitatea populatiei variaza de la cifre foarte Joase In zona montanS din nordul si nord-vestul judetului,

75

In cifi-e mai ridicate in localita^ile de pe valea Oltului i ill 11 sudul teritoriului i la veritabila aglomerare urbana in municipiul Rm. Vilcea.
MI^CAREA NATUBALA A POPULATIEI
(ii,

O -dinamica vie, in special datorita oscilaftilor natalia cunoscut micarea naturala a populate!. lata cum prezinta dinamica principalilor indicatori demografici judetul Vilcea in intervalul 19561978 :
Nascufi vii
23,6 21,3 15,8 23,1
19.6 19,0

^InuZ

Decese generate la 1 000 locuitori

10,2 9,1 88

Spor natwra!
134

9B6 060
(170

iir.5
678

12,2

10,3
10,1 10,2

7.0 12,8 9.5 8,8

OCEIE*MR|- M4 78 HOHEZU

popma(iei

Sporul natural, ca element definitoriu pentru creterea populate! jude^ului, se situeaza in jur de 9 la mie. Faclurul dinamizator al acestei evolu^ii, in conditiile unor os ilaUi mici ale mortalitatii brute, s-a dovedit a fi natalii.ilca, care, dupa o scadere accentuata in anul 1965, s-a 'Iresat in perioada urmatoare i manifesta o tending de t;ibilizare in ultimii ani in jurul cifrei de 19 la mie. Factorii general! ce au determinat aceaata evolutie a natalitatii in perioada din urma au fost diferentiati de la o lapa la alta. In anii 19501956, natalitatea a crescut dalorita modificarii favorabile a atmosferei pisihice de dupa <>el de-al doilea razboi mondial, precum i masurilor de stiinulare a natalita^ii pe care le^a promovat statul socialist. Dupa anul 1957, curba natalitafti s-a inscris pe o panta lent descendenta, atit datorita diminuarii contingentelor '!' femei de virsta fertila prin transmiterea la distan^a i influen^ei negative a celui de^al doilea razboi mondial,

77 76

JUDETUL VlLCEA MISCABEA MIGBATORIE

precum si liberalizarii avortului in anul 1957. Ambele elemente au actionat din ce in ce mai intens pina in anul 1966, cind politica demografica a statului nostru a pus pe baze noi stimularea cresterii de copii in familii, a natalitatii, prin Decretul 770/1966, care modifies in sens restrictiv si reglementarea cursului sarcinii. In etapa actuals se manifests o tendings de stabilizare a natalitatii, implicit a sporului natural, ca elemente de echilibru demografie, urmare a unei politici intelepte in domeniul populate:. O scadere spectaculoasa a cunoscut mortalitatea infantila, eel mai sensibil indicator al starii de echilibru a populate! de la 78,9 la mie in 1968 la 23,4 la mie in 1978, deci cu o panta de deflexiune de 10% anual, intr-un deceniu, ceea ce reprezintS eel mai rapid ritm de scadere a acestui indicator inregistrat in Romania postbelica. Mortalitatea infantila in judetul Vilcea, la sfirsitul anului 1978, este inferioara mediei pe tara si una din cele mai scazute intre celelalte jude^ej Explicatia acestei evolutii, dupS cum reiese din studiul Comisiei de demografie a jude^ului, constS in modificarea nivelului social-economic al populate!, ridicarea gradului general de instruc^ie a populate! feminine si imbunSta^irea asistentei medicale a mamei si copilului. Durata medie a vietii era in 1970 de 64,41 ani pentru barbaft si 67,55 ani pentru femei (dupS tabelele de mortalitate alcatuite in 1973 de Comisia jude^eana de demografie), iar in anul 1977 a crescut la 68,25 ani pentru barbaft si 71,3 ani pentru femei (dupa tabelele de mortalitate intocmite de Comisia judeteanS de demografie in 1978). Cresterea duratei de via^a a locuitorilor jude^ului ca obiectiv prioritar al politicii demografice s-a ob^inut, in special, prin scaderea mortalitatii infantile, precum i prin imbunStatirea neta a starii generale de sanatate, care a condus la cresterea longevitatii. Preocuparea aparte pentru sanStatea grupelor vulnerabile copii 01 an, precum si bStrinii peste 65 ani a actionat in mod convergent spre ameliorarea speran^ei de via^a.

Reflectind sintetic muta1,iile economico-sociale. dinami/.ind structurile popula^iei si sugerind evolu^iile viitoare, nii^carea migratorie se desfasoara tot mai accelerat. Dairle centralizate ale unui studiu efectuat in 1975 de ComiHla jude^eana de demografie cu date pentru 1974 (studiul u fost intocmit pe zone geodemografice, constituite pe baza unei preselec^ii indicator! economici, demografici, prei urn si a tendin^ei natorale de gravitate a populatiei catre i mole centre) se prezkuta astfel:

,, judet Municipiul Rm. Vilcea IVritoriul satelit al municipiului Rm. Vilcea Ivntoriul Draga^ani 'I'l-ritoriul Horezu r.-ritoriul Balcesti I'niloriul Brezoi

Din tabel se desprinde ritmul foarte viu de creijtere a po|)ula^iei municipiului Rm. Vilcea prin conjugarea soldiilului migrator foarte mare, rezultat prin atragerea forl<'i de munca, cu sporul natural ridicat, caracteristic unei pupula^ii tinere. De asemenea, este neta tending de decelorare a populatiei in zonele de tip rural (cu deosebire r.alcesti, Dragasani, Horezu), uncle soldul global este nproape de 0 sau sub 0. Din acellasi studiu reiese predominanta migratiei mascua din zonele rurale spre cele urbane, precum si a perHDanelor tinere in acelasi sens, ceea ce explica pe de o ptirte diminuarea, imbatrtnirea si feminizarea populate! i i;i-;ile si, dimpotriva, cresterea, intinerirea si masculiniza-

78

JUDETUL VlLCEJf

|'I M'ULATIA

rea populate! urbane, fiind determinate si in consens cu profundele schimbari economice si social-culturale care all fost realizate prin programele de dezvoltare multilateral^ lata, spre exemplificare, cum se manifests influentelej miscarii naturale asupra celei migratorii, pe medii in judet, comparativ cu indicatorii nationali, in 1978 :
Proporfii la 1 000 locuitorl Nascufi vii Urban Rural judct tara judet lara
21,8 17.9 17,8 20,1

Decedafi
6,7 7,8
11.7 11.5

Spor natural
15,1 10,1

femei

6,1 8,6

STRUCTUBA POPULATIEI

Structura dupa virsta cunoaste mari distorsiuna, purtind amprenta unor variatii importante ale indicatorilor de ; reproducere, in special ai natalitatii, in diferite etape is-j torice. Figura reprezinta piramida virstelor populatiei ju-, detului Vilcea la 1 iulie 1978. Analiza graficului distributiei populatiei dupa virsta sex pune in evidenta profunde disparitati, cu contingentej diminuate de populate la virstele de 5659 de ani da-. ] torate scaderii natalitatii in condrtiile primului razboiJ mondial, la virstele de 2831 ani scaderea natalitatiil determinata de eel de-al II-lea razboi mondial, precum si[ la virstele de 1114 ani. Baza piramidei este caracterizatE prin contingentul supranumeiic la virsta de 9 ani (ca ur-] mare a cresterii explozive a natalitatii in anul 1967), da- ' torita masurilor complexe de stimulare si a reglementarii, pe baze noi, a intreruperii cursului sarcinii in 1966. Generatiile grupelor de virsta sub 8 ani sint in general constante, asigurind o stabilitate a piramidei, semn de echili-

7 6 5 4 3 F T C
Mil LOG

1 2 3 4 5 \T Mil LOG.

PIRAMIDA VIRSTELOR BIN JUD.VILCEA PE ANUL 1978

JUDETUL VlLCEA I'DPULATIA

81

bru demografic. Analizind repartitia populatiei pe grupe de virsta in intervalul recensamintelor din 1966 si 1977 se constaita ca nu s-au produs mutatii importante :
Grupa de virsta
1966 1977

in procente

014 ani 1565 ani 65 ani $i peste

27,70 58,80
13,50

27,56 56,50
16,01

Aceasta distribute caracterizeaza global populatia ju-j detului ca o populate tinara (ponderea mare a populatiei 014 ani), cu predominant contingentului activ (1565 ; ani) si cu tendinta la imbatrinire in intervalul dat (men- , tinerea populate! virstnice, peste 65 de ani). Acest feno-1 men, denumit ,,imbatrinire prin virful piramidei", se datoreste in special cres.terii duratei medii a vietii, cu acumularea in populate a persoanelor virstnice, element | legat de cresterea generala a nivelului de trai, precum si ] de ameliorarea starii de sanatate. Structure populatiei dupa sex. Luind ca baza comparatia dintre datele din 1966 recensaminbul din 15 mafrtia $i 1977 la 1 iunie, structura procentuala pe sexe a populatiei se prezinta astfel :
Anul
1966 1977

ma! mare decit cea a femeilor 52%, la barbati, precum H\ in unele localitati rurale (lonesti, Malaia, Oteani, Voinoasa). In schimb, in localitatile cu oaracter rural din sudul judetului, feminizarea populatiei este neta (in comui i i - l e din jurul ora^ului Dragasani femeile reprezinta 53%, Inr in comunele din jurul centrului Balcesti 59%) *. Explir.i|ia rezida in sporul migrator negativ al barbatilor in H-cste zone rurale, situate care in viitor se va imbunatati I i i in dezvoltarea economico-sociala a fiecarei zone a judeI,H lui, prin amplasarea unor obiective industriale mai mici in localitatile rurale. Distributiu populatiei pe medii s-a modificat simtitor In anul 1977 fata de 1956 :
Mediul rural in procenle
1956 1977 82,8 70,3 17,2 29,7

Mediul urban

Masculin

Feminin

in procente
46,51 48,3

53,49
51,7

Prooesul de urbainizare care este ilusitrat in tabelul de m.ii sus s-a realizat, in special, prin expansiunea municiI u H lui Rm. Vilcea datorita sporului migrator si natural ri In-at, precum si prin insusirea statutului urban in anul I f M i f J de catre unele localitati (Horezu, Brezoi). Astfel, in 1.1pa actuals exista 8 localitati urbane, din care un muni i | > i u ?i 78 comune, carora le apairtin 568 sate. Se afla in ^ de urbanizare localitatile : Babeni, Balcesti si VoiinMsa, care vor spori procentual populatia urbana cu 3 % , l . i r numeric cu aproape 20 000 locuitori.

Predominanta populatiei feminine e mentine in 1971 ca dealtfel pe intreaga tara, insa se inregistreaza o tending de echilibrare a sexelor, In profil teritorial, se constata unele distorsiuni ale re-j partitiei pe sexe, explicate prin miscarea migratorie. AstJ fel, in municipiul Rm. Vilcea, ponderea barbatilor esle
Slirdiu efectuat de Comisia jude^eanfi de demografie in anul 1976.

SISTEMATIZAREA TERITORIULUI SI DEZVOLTAREA LOCALITATILOR URBANE SIRURALE

NISTEMATIZAREA $1 DEZVOLTAREA LOCALITATILOR

83

Repartizarea rationala a forfcelor de productie, organizarea judicioasa a intregului teritoriu al tarii, dezvoltarea si intarirea tuturor judetelor si localitatilor reprezinta directii fundamental ale politicii Partidului Comunist Roman privind edificarea socialismului. ,,Faurirea socialismului sublinia tovarasul Nicolae Ceausescu presupune dezvoltarea puternica a fortelor de productie pe intregul teritoriu al tarii intr-o conceptie unitara si de larga perspective. Numai pe aeeasta cale se asigura rididicarea gradului de civilizatie al tuturor localitatilor,' lichidarea migratiei populatiei spre orasele mari, transformarea armonioasa a intregii structuri si vieti sociale, fauri-l rea deplinei egalitati in ce priveste conditiile de munca si viata, exertitarea drepturilor si afirmarea in cimpul vietii sociale a tuturor cetatenilor tarii" *. Inspirata si indrumata de i&ecretarul general al partidului, tovarasul Nicolae Ceausescu, politica in domeniul sis] tematizarii promovaita cu deosebita vigoare dupa ConJ gresul al X-lea al partiduM urmare^te realizarea unuia din cele mai importante obiective ale prezentului si perspec- I tivei : disparitia treptata a deosebirilor esentiale dintre oras si sat prin accelerarea procesului de apropiere a activitatii din agriculture de cea din Industrie, a muncii fizice de cea intelectuala , satisfacerea in masura tot mai ' mare a necesitatilor materiale si spirituale ale cetatenilori
* N i c o l a e C e a u s e s c u Romania pe drumul construirii societapii socialiste multilateral dezvoltate, Vol 12, 1976 pag 400401.

i l i n toate localitatile tarii, ridicarea generala a gradului Inr de cultura si civilizatie. Incercarile de sistematizare din trecut au avut un cai.icter mai degraba empiric, s-au facut pe o arie restrinsa, mi fost aplicate spontan, la intimplare, fara o analiza a situatiilor. Aprofundind teza fauririi societatii mul'tilateral dezvoilrtarte in contextul dezbaterii din 1971, tovarasul Nicolae Ceausescu situeaza rationala si sistematizarea judicioasa a teriIm-iului, crearea de noi centre orasenesti si organizarea pe l.i/(} stiintifice a vietii comunelor si satelor p3 o pozitie M imordiala. Programul partidului adoptat la eel de-al Xl-lea Congres concretizeaza riguros si realist coordonai !( acestui amplu proces de dezvoltare armonioasa, echilibrata a intregii tari si a fiecarei zone in parte, in corel;i(ie cu posibilitatile lor de dezvoltare, cu evolutia functiuullor economice si a echiparii tehnice a teritoriului. In cadrul retelei generale dc localitati (compusa dinl i un municipiu cu 10 localitati cornponente, 7 orase, cu 31 l"< alitati cornponente si 14 sate apartinatoare si 78 coic cu 554 de sabe), diistributia populatiei judetului se (^iracterizeaza prin dispersarea intr-un numar foarte mare (If asezari pe unitatea de suprafata, intr-o medie mai mare droit cea pe tara, dintre care majoritatea au un numar mic i n foarte mic de locuitori. Cu cei 72915 locuitori ai sai, immicipiul Rm. Vilcea se inscrie printre orasele mijlocii, Inr celelalte centre urbane ale judetului sint mici si foarte i, cu o populate variind intre 15 798 locuitori pentru I 'i.igasani si 2 754 locuitori pentru Baile Govora. Dealtfel, ii-imea medie a asezarilor judetului dupa numarul de Icic-iiitori se situeaza mult sub media pe tara. Pentru sistematizarea judetului Vilcea a trebuit sa se (liifi seama de toiaite aspectele privind dezvoltarea com\ih-\ii si echi'liibrata a teriitoriul'ui attit de or din general, Kil-economic, cit si particular (prezenta si raspindirea i ' urselor naturale, gradul de dezvoltare actuala a difen i i ' l o r localitati, distributia populatiei si retelei de ase.iri, resursele de forta de munca si folosirea acestora, disinlmtia factorilor pedoclimatici, a retelei hidrografice, de Ic comunicatie etc.).

JUDETUL VlLCEA

MSTEMATIZAREA 1 DEZVOLTAREA LOCALITATILOR

85

SATUL Una din trasaturile caracteristice judetului Vilcea consta in faptul ca asezarile omenesti s-au dezvoltat bine in conditiile de relief, concentrindu-se indeosebi in ariile depresionare, la contactul acestora cu muntele la adapostul caruia s-a dezvoltat de timpuriu un briu aproape neintrerupt de sate, sau in lungul riurilor unde, de asemenea, exists siraguri de sate pe fiecare vale. Dar, din cele 568 de sate (din care 554 apar^in comunelor), mai mult de jumatate, adica 56,3% au sub 500 de locuitori, iar 30,8% Sntre 5001000 locuitori, doar 12,1% avind peste 1000 de locuitori. Situatia de relativa izolare a asezarilor existente pina in trecutul apropiat a favorizat men^inerea tipului de asezare cu case risipite, caraeteris'tica zonelor de deal si de murate in care locuin^a fiecarei gospodarii se aflS inspre mijlocul curtii si nu la drum. Tending se manifests i asitazi, cind in lungul soselelor ce urmeaza cursiul riurilor sint concentrate casele noi, in timp oe gospodariile celelalte se afla sub dealurile impadurite, adesea departe de $osea, urmind dispunerea nord-^sud caracteristicS treptelor de relief. Apropierea gospodariilor tradi^ionale de drum constituie un proces in plina desfasurare si are loc ca urmare a noilor conditii de viata, cind interesele de a comunica permanent cu alte asezari, de a-si perfectiona bunurile materiale si spirituale, de a-si insusi cuceririle moderne ale culturii si civilizatiei sint incomparabil mai puternice fata de trecut. Paralel cu apropierea gospodariilor de sosea se produce si asezarea caselor noi mai aproape de drum, chiar daca se mai pastreaza partial structura vechii gospodarii vilcene. Cercetarile sociologului roman H. H. Stahl asupra ti-j purilor de perimetre satesti din zona colinara a Vilcii do-; vedesc ca acestea sint foarte vechi. Prezenta in cuprinsul lor pina nu de mult a unor particularitati de organizar teritoriala ce nu puteau fi realizate decit intr-o epoca ,,L care itoate satele componente faceau parte dintr-o organizare sociala-militara" este alaturi de celelalte marturii, inclusiv descoperirile arheologice, un indiciu asupra vechi-

i n i i locuirii acestui teritoriu. Se apreciaza ca satele libere, .it late in mare numar in Vilcea, se caracterizau eel pu^in In anumite perioade istorice ,,printr-un volum de populaUc sensibil mai mic decit al satelor aflaite sub mina boieirasca"*. Densitatile mici de populate in localitati, dezvoltarea ic'ntaculara sau liniara cu zone centrale neconturate a ase.irilor, gospodariile cu suprafe^e mari, cu o folosire nejuilicioasa a terenurilor au constituit si constituie inca greui.ii.i in sistematizarea rurala si in dotarea tehnico-edilitara. Un element pozitiv ce a determinat preluarea si valoriirea lui pe un plan superior 1-a constituit arhitectura |i"t>ulara specifica zonei. Traditia arhitectonica a lemnului 1 a transmis si s-a combinat cu tradi^ia marilor construei n medievale de zid, Vileea cunoscind pe teritoriul sau i leva dintre cele mai vechi si mai reprezentative monuiin-nte romanesti, cum ar fi Cozia, Arnota si Hurezul, alal u r i de multe altele de propor'tii mai modeste, dar investlte cu aceleasi remarcabile insusiri. Constructiile folosesc materiale traditionale avind la baza pe cele mai grele lyl mai nefasonate, iar la eleva^ie pe cele usoare, impodol i M c artistic cu incrustatii de o rara sensibilitate si o mare \\- \ de abstractizare si de expresie, precum si culoarea aproape iesita din comun. Alte elemente pozitive ml re^eaua de drumuri, in majoritate foalastate si asfal0. electrificarea aproape integrals, alimentarea cu apa Stoilesti, Milcoiu, Amarasti, SSlatrucel, Ciineni, Ma1, Romani, Stoenesti, Berislavesti, Ghioroiu, Babeni, l".sti, Gusoeni, Sutesti, Costesti etc.) si altele. In cadrul actiunii de elaborare a schi^elor de sistema10 s-au Sitabilit noi perimetre care, potrivit documen. i i lor existente, prevad mai buna folosire a terenului i ita^i superioare de populate prin reducerea suprafelotale a looalitStilor judetului cu ciroa 5 705 ha, eeea ce rczinita 30% din supi-afa^a pe care o ocupaiu in 1972. I i.' 'structurarea re^elei de sate constituie una din pro'incle fundamental pe Care le ridica dezvoltarea econo i i I I . S t a h l Contribufii la studiul satelor devalmafe H, Ed. Academiei R.P.R., Vol. I, 1958, pag. 96. romd-

80

JUDKTUL YiLCEA.

MSTEMATIZAREA $1 DEZVOLTAREA LOCALITATILOR

87

mico-sociala de prspectiva a judetului Vilcea. Reducerea numarului de asezari, desfiintarea prin dezafectare a 17 localitati apartinatoare oraselor si a 97 de localitati rurale si gruparea treptata a celor circa 28 600 de gospodarii (pina in 1985 -- 5653 de gospodarii) in perimetrele construi'MIie stabilite constiituie o masura hataritoare pentru organizarea superioara a retelei de localitati din judet si un fenomen de mare amploare. Astfel, reteaua de localitati rurale va gravita in jurul centrelor polarizatoare, constituiite de munieipkil Rm. Vilcea, orasele Brezoi, Dragasani si Horezu, a viitoarelor centre cu canacter urban, Babeni, Balcesti, Voineasa, Gradiistea, Ladesti, Galicea, Oveselu-Maciuca, Titeti-Perisani. In vederea folosirii cit mai bune a terenurilor in toate localitatile se vor restringe in continuare perimetrele construibile, zonele periferice ale acestora fiind puse sub restri'Ctie, urmind ca in etapele urmatoare, in functie de cerintele dezvoltarii social-economice ale fiecarei localitati, aceste zone sa fie scoase din restrictie sau din cadrul perimetrului construibil. Asa cum a fost conceputa si cum se desfasoara si in Vilcea, sistematizarea comunelor i satelor nu se reduce la simpla amenajare si relativa modernizai^e a centrului civic, insemnind in primul rind sau in exclusivitate ordonarea amplasarii citorva cladiri in centrul satului, pavarea cito-rva ulite i trotuare i amenajarea de spatii verzi., Sistematizarea este o actiune ampla, in spatiu si in timp, ce vlzeaza probleme fundamentale psntru dezvoltarea satului actual (densitatea populate! la hectar, dotarile social-] culturale, sanitare, comerciale, tehnice si edilitare s.a.), in care specificul vilcean este bine valorificat, tinind seama de faptul ca locuinta i tot ce tine da mediul construit al omului din acest tinut poarta pecetea unei intense si continue preocupari de ordin este tic, mergind de la grija pentru detaliul marunt al ornamentatiei, pina la incadrarea armonioasa in peisaj. Elaborarea, avizarea i aprobarea schitelor de sistematizare constituie una din actiunile cuprinse in Programul National de sistematizare. Este pentru prima data in isto-' ria Romaniei cind ampla' area obiec'li\ elor econoinice si so-

i;il-culturale se analizeaza in strinsa legatura cu perspecMva fiecarei localitati, a intregii tari, cind sistematizarea i si cxercita rolul de instrument puternic al politicii parti'lului de dezvoltare armonioasa a tuturor asezarilor. Reiiltatul eel mai important al acestei actiuni il constituie forma superioara de organizare si dezvoltare a asezarilor urbane si rurale. Trecerea la noua calitate in acest domeniu inseamna I mai atenta si mai temeinica preocupare pentru finali,;irea eforturilor depuse de organizarea generala a sisteniatizarii, pentru inlaturarea deficientelor care mai peris ta atit in respectarea perimetrelor construibile, cit i in 1 xecutarea propriu-zisa a constructiilor. In acest sens, la '(,-ntrul de proiectare judetean au fost intocmite proiecte l i p pentru o mare diversitate de locuinte specifice zonelor ludetului, amplasate in loturi de maximum 250 mp supra\'.\(i\, cu fronturi de 1012m la strada si au fost puse la (IKpozitia looalitatilor. In felul acesta se apreciaza ca se vor putea imbunatati prin solutiile propuse atit elemenIcle de fond ale noilor constru'ctii (durabilitate, functionaI It ate, pret convenabil), cit si cele de ordin estetic, cres.ii'rea nivelului de trai gasindu-si un corespondent direct, I'lresc si in cresterea exigentei pentru frumos a locuitorilor de la sate. ORASUL /In trecut reteaua urbana nu si-a legat, in general, ip.iritia de evolutia industriei, ci de relatiile de schimb, ninerciale, a caror dezvoltare a fost favorizata de situa^ asezarilor respective la intersectia unor importante I'Ai de comunicatie. Reflectind procesul de dezvoltare social-economica tot l u . i i intens din anii socialismului, urbanizarea cunoaste in \ 11 oca o evolutie continuu ascendenta? In perioada 1930^ IH78, numarul locuitorilor din orasele judetului s-a triplat, ir ponderea locuitorilor din mediul urban a crescut la imdul ei in totalul populatiei de 2,6 ori -- de la 11,4% In 1930, la 29,7% in 1978 cresterea cea mai accentuate

88

JUDETUL VTLCFJJ

ITRMATIZAREA si DEZVOLTAHEA LOCALITATILOR

8ft

remarcindu-se In ultimul deceniu. Numai in perioa< 19661978 populatia urbana a judetului a cresout de 74 548 locuitori la 124 297 locuitori. Fiind o consecinta a dezvoltarii industriale fara precedent a judetului (intre 19761978 ritmul mediu anual de crestere a productiei globale industriale a fost printr cele mai mari din fcra), urbanizarea a determinat, la rindi ei, ritmuri tot mai accelerate de crestere economica (Eco nomia judetului se bazeaza in prezent pe 24 intreprinder industriale din care 16 de importanta republicana) Int grarea in noua diviziune teritoriala a muncii a unor loc, itati care pina de curind au avut o evolutie stagnanta atras in sfera economica si ireversibil pe fagasul urba nizarii nu numai orasele existente, dar si numeroase loca litati rurale, carora le-a imprimat trasaturile specific* modului de viata urban.[Dealtfel, in judetul Vilcea urbanizarea s-a realizat si urmeaza a se realiza tocmai prin dezvoltarea oraselor existente (Rm. Vilcea, Dragasani) 51 prin transformarea unor locality rurale in centre urbane (Brezoi, Horezu, iar in cincinalul 19761980 Balcesti Babeni, Voineasa), prin cresterea economica si social! prin sponrea gradului de dotare social-culturala si teh' nico-edilitara a tuturor localitatilor/ iUn singur indicator, numarul locuintelor, este suficient pentru _a ilustra impetuozitatea cu care se construteste m judet.iDaca in perioada 19511955 s-au ridicat ?Q7i fTc?7U/ile statului 211 apartamente, in cincinalul -n 1 o7 iopSnaU reallzat 8 de aPartamente, pentru ca J numarul lor sa sporeasca cu inca 12 000 Resedinta judetului, municipiul Rm. Vilcea, este astazi la cei peste 2000 de ani ai sai atestati arheologic, un oras in phna inflorire edilitar-urbanistica ' si numark 72 915 locuitori. Populatia sa a crescut de circa 3 ori in perioada SK^-Sif^S dt Ia o^anizarea administrativ-teritoriala 38. Este o localiitate cu functiuni economice si sociale omplexe, de importanta republicana/Municipiul Rm Vil:ea estejun tinar dar puternic centru industrial care" asigura cea mai mare pante din volumul productiei indus'~ tnale a judetuluLan acelasi timp, este o looalitate cu vechi traditii culturale, o reprezentativa a?ezare a arhitecturii traditionale, centrul zone! turistice Valea Oltului

I'oate ca unitatea de conceptie, identificabila la monun l c de diferite categorii, reprezinta una din caracterisllrlk: cele mai de pret ale artei constructorilor din Vilcea. I'r l . i cele mai umile adaposturi sau acareturi pina la li" ninta taraneasca i de la curtile $i conacele boiere^ti I ' M i . i la edificiile manastiresti cu amplu program arhitec1 1 1 1 . 1 1 , toate constructiile vilcene au un anumit stil (casa m I'oisor specifica acestor locuri este o bijuterie a arhil i ' t m - i i romanesti). Constatarea se impune pornind de la I fundamental fapt de arhitectura care este inscrierea In pcisaj, moment esential in arta constructiilor, fara MIC.S realizat in arhitectura Vilcii. In municipiul resedinta de judet, casele sint in general m.iri, rar cu 23 niveluri, dar conservind stilul arhitecI m i i c traditional. Pe Bd. Tudor Vladimirescu, pe strazile .III Docembrie sau Cerna, iar mai nou pe Dealul Petrisor, M<- Intilnesc multe asemenea locuinte frumoase, cu gradini m.iri de pomi i flori ce dau orasului o nota caracteristica. Aspectul tineresc, senzatia de prospetime, infati^area I'l.icuta, de permanenta innoire ale municipiului sint tra.iliiri de data foarte recenta. In momentul reorganizarii linistrativ-teritoriale din 1968, Rm. Vilcea nu dispunea do multe din dotarile corespunzatoare resedintei de judet. I'klilii, proiectantii, constructorii, toti locuitorii municipiului s-au angajat intr-o ampla competitie cu timpul penti'u .1 iransforma aceasta straveche aezare al carei statut pai r . i sa nu depaseasca renumele de ,,oras al pensionarilor", iinde ,,nu se intimpla nimic", intr-un ora? modern, infloi i I in-, clocotind de viata, in care elementele valoroase mostenite intre care arhitectura traditionala si cadrul natural atit de generos - sa fie valorificate din plin. In anii din iirma s-au ridicat cartiere noi, inzestrate en toate dotarile necesare : Petrisor, Traian, Nord. Numai ciirtierul Ostroveni, odata cu finalizarea lucrarilor, va . i \ (.-a o poptilatie de doua ori mai mare decit cea a intreKului ora Rm. Vilcea din 1968. Reprezentative pentru nivelul actual de dezvoltare a municipiului sint ansam>lurile de locuinte ,,Parc Zavoi" si ,,Ana Ipatescu", prei i cele care se vor inalta pe Strada Lenin, la intrarile linspre nord si dinspre sud in municipiu.

90
JUDETUL VlLd il'KMATIZAREA $1 DEZVOLTAREA LOCAL1TATILOR

2 Km

n/^Bujoreni

Ift r $;- * : '^ ". * fr^ te:* ^

-PpNELE
MAR/

1 IHOUSTR/ALA SU3-RIMNICU ViLCE.

Zone mixte (administrativa, comer), culturfi, r e z i d e n j a etc.) | [^ | Zone verzi (pftduri, parcuri)

J Zone ?i intreprinderi indu8trile Cartiere noi Pomi fructiferi, livezi Terenuri sportive Limita zonei construite Gale ferata

Municipiul Rimnicti Vile

zone functionate

92
JUDETUL VTLCE
mc n

MSTEMATIZAREA $1 DEZVOLTAREA LOCALITAT1LOR

93

area cu apa

-"

-ellltare necesare
250 500 750

tiuni de la Cheia pe riul OlTnS Canall2area ^T Unei noi adu executia statfei de epurare Se t^' ^egral i extind< spatiile verzi din pafcuriL exi Jentf ^^ te se vor noi zone de agrement ' reamenaji Pe teritoriul comunei la Bujoreni, rezoMndu transporturilor feroviare inscriindu-se oare upare si alimentare, mai Plasface, pentru a gizdui e i a te unitati industriale, intre caie ma?mi. Lipsit de personalitate S mai degraba cu o coirmna m adevaratul sens al cuvintulS ntm alert etapete devenirii l lucrari de alimentare

,
Ocazie

ferata

in ordinea.
Problems
lw popular Caaft Ge cultura Cinematograf LiCBu mecanic Licou agricoi Monument istoric Caa memonata GIB MIHAESCU Hotel RUSIDAVA Stadion Spital PlaHormt industrial* Platforms industrials vest CARTIER RAHOVA TUDOR VLADIM1RESCU

de

^ C nstruc iei ^ ^ ' asemanindu-se ra? in azi

maselor s3 tentoriul

si Horezu ~ 519 locuitori cele mai vechi m de prelucrare dernlzare, iar

de una

' CU P1'0 .roces de mo

dtpozits garft

O
in ulvreme au dobindirea 1 "U ,?1. atit dezvoltarea SffiSg? Sp da^ d 7 P"" im ' Pllcatiile pe care aceasta le-a adus cu sinP' tiUnil r de echipare tehnico-edHilre ma'ore ansambluri de locuinte, dotari soci'il . dLpunin'd de to o Ca ab le sa sa satisfacfi si cerintele rf?v r P l Polarizeze iwerse ale imprejurimi. locuitorilor din

o O o o

AutobaiS S.M.A.
I.A.S

inatitutut do*rcatari pntru horicuitura *i viticulturi Ferma d pi5ri Zone de producfifl industrial^ '":. ,,
;

a irz]

Zone de producft* agrtcolft looft de Icfcutt

- ^-^ *

LZD Zoni c*ntrl*

Orasul Draga?ani

94
JUDETUL VlLCEA

i IT;MATIZAREA 91 DEZVOLTAREA LOCALITATILOR

95

CACIULATA

! ::

OSTROV

Consiliu popula O O O Caafi de cultura Cinematograf Liceu Monument istoric O Hotel-motel Complex balnear '&."' ;J Zon5 centrals I 1 Zona batneara

Calimanesti 8 144 locuitori, Baile Govora 2 754 liM'iiitori, Baile Olanesti 4 601 locuitori, Ocnele Man ,'l IMS) locuitori sint sta^iuni balneo-climaterice si turistice lilnecunoscute si apreciate, primele trei de importan^a ((publican^, al caror profil va fi pastrat si in perspectiva |irin dotari de mare amploare. ^inindu-se seama ca func(liiuea lor de baza este cea balneoturistica, s-a urmarit conservarea cadrului natural existenit prin ac^iuni speciale di- cvitare a zgomotului si poluarii. In schi^ele de sistematl/are s-a prevazut organizarea diferen^iata a func^iunilor linlneoturistice de celelalte atribute ale oraului ce urincaza sa fie grupate in alte zone cu toate dotarile neceMire. Cu acelasi scop, transporturile grele din interiorul i. 11. i unilor vor fi deviate pe trasee ocolitoare. Avlnd in vedere exigen^ele actualei etape de dezvolUii'c a tarii precum si perspectiva, conform indicatiilor i rccomandarilor secretarului general al partidului, tovarasul Nicolae Ceausescu, au fost intocmite in mai multe variante studii de sistematizare a teritoriului, precum i nohitele de sistematizare pentru fiecare din orasele judelului, din care ulterior au fost alese variantele optime nvixate si aprobate prin decrete ale Consiliului de Stat. Astfel, au fost stabilite pentru fiecare localitate urbana /.one functionale distincte de locuit, industriale, de "ililma i agrement legate intre ele prin artere de circulatie, principalele dotari cu retele edilitare ce asigura, ii'todata, o strinsa interac^iune intre func^iile lor econo(iiice si sociale. Concomitent, a inceput reorganizarea centrelor civice nlo oraselor pentru a se exprima in mod sugestiv forta oilnduirii noastre, dragostea de frumos a locuitorilor. Nchi^ele si detaliile de sistematizare asigura afirmarea pnternica in cadrul localitatilor a zonelor centrale si ar(crelor magistrale, promovarea elementelor traditionale \.iloroase de arhitectura, amplificarea dotarilor si serviclilor spre a conferi acestora toate functiunile unor orase puternic dezvoltate. In municipiul Rm. Viloea, dupa incheKiirea cartierelor marginase, s-a trecut la realizarea sisteinatizarii zonei centrale intr-o viziune moderna in care

JUDETUL VII

i i ! MATIZAREA $1 DEZVOLTAREA LOCALITATILOR

ICEA 0 250 500 750 1000m

97

Consiliu popula Cas3 de culfura $coal3 generala Sanatoriu Complex comercia! Oficiu P.T.T.R. Monument istonc

1 Zon3 centrals ZonS balnenra

Orasul Baile Olanesti

Ora^ul BSile Govora

98
JUDETUL VlLCEJ

KMATIZAREA $i DEZVOLTAREA LOCALITATILDR

Vik-ea urmind sa se inscrie printre jude^ele U'nsa dezvoltare urbana :
Total populate Numar
1980 1985 1990
438 800 468 000 497 000

99

. *

cu o in-

din care : Populate urbana Populate rurala Numar Procent Numar Procent
155 800 221 300 377 000

35,5 47,3 58,3

283 000 246 700 207 000

64,5 52,7 41,7

Numar

Procente
100,0

fafa de anul 1975

+30 640

Total populate din care : in oracle existente in ora?ele existente subur n n ne propuse

438 800 155 800 120 100 19000

35.5 77,1 12,2

2O

+ 19000
+ 260

+24 e:;o

+ 56820

4000 12700 283 000

8,1 64,5

+ 12 700 26 180

(Voineas).

BaicejU) sau

ristica

Ca urmare a dezvoltarii continue a activitatilor economice, precum s.i a sistematizarii teriitoriului, pina in 1990 vor fi declarate in jude^ alte ora$e (Gradi^tea, Ladeti, ( lalicea, Oveselu comuna Maciuca, Titeti coiiuma Periani), care pe linga faptul ca vor participa 1 1 i rect la procesul de urbanizare diminuind f enomenul mir.iatiei for^ei de munca, vor avea i un important rol in i idioarea nivelului de trai al populatiei, aceste ora^e urmind a constitui i centre de servire sociala a locuitorilor comunelor invecinate. Demn de remarcat este faptul ca dezvoltarea fara pre< -i -dent, pe multiple planuri este caracteristica fiecarei loi-.ilitati, cu resurse i perspective. Astfel, prin punerea in v.iloare a unor noi resurse, cum ar fi carbuncle din bazin ul Tariia-Oltet, comunele Alunu, Cernisoara, Berbesti i .ilte localitati vor cunoate o evolutie accelerata, devenind nnportante centre economico-sociale ale judeftilui. In conuina Berbeti se vor realiza, antr-o prima etapa, 800 de ipartamente, iar la Alunu 400 de aipartamente i toate doi.nile tehnico-edilitare necesare. Dealtfel, in cincinalul 1981 ^1985 Berbesti va deveni un orasel industrial-agrar, luizat nu numai pe o economic extractiva, ci i pe ramuri ale industriei prelucratoare, in special ale Industrie! Pentru a se reduce itreptat diferentierile existente in dezvoltarea economico-sociala a judetului, evolutia viitoare NC va baza pe un program comiplex, avind ca obiectiv <x?ntral organizarea armonioasa a teritoriului, a ora^elor, comunelor si satelor. In acest sens, dezvoltarea preconi-

100

JUDETUL VILCEA

NI.S'I'EMATIZAREA $1 DEZVOITTAREA LOCALITATILOR

101

ziata pentru activitatile economics si lucrarile de echipare majora a teritoriului, ca si propunerile privind dezvolta-t, rea, dotarea si echiparea localitatilor conduc la o nouS structurare functionala complexa a teritoriului, asa cum arata analizele intreprinse pe plan local impreuna cu Institutul de studii si proiectari pentru si'stematizare si gaspodarie comunala I.S.L.G.C. : Zona Rm. VilceaDragasaniVoineasa, cu profil complex (industrie prelucratoare si extractiva, activitati balneoturistice de importanta nationala si internationala, agriculture, economic forestiera), cu echipare tehnica i urbanizare dezvoltate. Suprafata acestei zone reprezentind 3 370 kmp (59,1% din suprafata judetului) va fi populata cu 285 400 locuitori (57,3 % din populatia judetului), din care populatia urbana va fi de 235 000 locuitori (81,0% din populatia urbana). Structurata pe cele doua axe majore de dezvoltare complexa a judetului, OltLotru, zona eoncentreaza un mare volum de lucrari hidroenergetioe, prezentind conditii prioritere pentru industrializare si urbanizare. Aid se va realiza o noua cale ferata pe ruta BucurestiPitestiRm. Vilcea (via-Vilcele), prin care distant'a BucurestiRm. Vilcea se va scurta de la 278 km la 175 km, putind fi parcursa in doua ore si jumAtate. {Zona Horezu) cu profil complex (industrie extractiva, agnoulMraV aofivitafti turijsitiice die importanta inrbennatio^ mala si balneare de importanta locala, economie forestiera), cu echipare tehnica si urbanizare dezvoltate. Suprafata de ^4^p^mjL-C16j5% -'din^up^fata judetului), este, populata, ciTT2 000 lo^itorrTH^^dm^o'pulatia judetului), populatia urbana fiind de 23 000 locuitori (8 % din populatia urbana). Dezvoltarea zonei implies in principal trecerea la valorificarea resurselor de carbuni din bazinul Oltetului, dezvoltarea echiparilor turistice si realizarea in etapa de mai larga perspectiva a unei legaturi feroviare subcarpati'ce pe directia BabeniHorezuTirgu Carbunesti (judetul Gorj). Zona Balcesti, cu profil predominant agricol, bazat pe dezvoltarea superioara a activitatilor agricole, la nivelul potentialului zonei, cu echitpare tehnica si urbanizare dez-

n l late. Suprafata de 1 130 kmp (19,8% din suprafata juilc-(ului) si populatia de 52400 locuitori (10,5% din populu\ia judetului), din 'Care urbana 25500 lolcuitotri (8,8%, (I I n populiatiH uribana) reoomiialnda o dezvoltare mai accelera'ta din punct de vedere economic i a acestei zone. Evoln|ia se va realiza pe baza unui vast program de imbunal.iliri funciare, inoeput deja in cincinalul 1976 1980, a rfgularizarii principalelor cursuri de apa In etapa 1981 !!)!)(), a dezvoltarii pina in anul 1985 a 4 orasele cu profil .u'.ro-industrial sau agricol. Zona Titesti, cu profil mixt (agro-silvic, turism), cu o <' liipare tehnica si urbanizare corespunzatoare, este oea mai resttiinsa. Suprafata este de 265 kmp (4,6 % din suI H , i fata judetului), ilar populatia 8800 locuiitori (1,8% din ln|>ulatia judetului) ,din cane urbana 6 500 (2,2% din popui.M.ia urbana). Dezvoltairea aoeistei zone raspunde neces'il.il.ii dezvoltarii economioo-sociale a depresdunii Lovistei ; 1 1 .mformarea drumului judetean DJ 703 H in drum nai.H'iial (legatura diirecta SibiuOurtea de Arges), dezvoltarra pomiculturii, valorifioarea efectelor terapeutice ale npolor minerale recent descoperite la Peri^ani s.i crearea iinei baze turistice de acce's spre masivul Fagaras ; crearea in etapa 1985 1990 a centrului urban Tdtesti va asigura i iiiiditiile de dezvoltare in continuare a zonei respective. Aceaista structurare creeaza conditii superioare de orr,.inizare teritoriala a re^elei prin constituirea treptata a r.Lemului de looalita^i ce realizeaza ierarhizarea asezal i l o r in functie de posibilitatile lor de cooperare pe baza materiale si umane de care dispun, a dezvoltarii u 1 1 or ramuri industriale extractive si prelucratoare si a i rviciilor pe care centrele coord onatoare ale viitoarelor I'.Leme le vor asigura pentru populatia din zonele lor de ml'luenta imediata. Concomitent, se vor intensifica preocuparile pentini Milicarea calitativa a aitributelor urbanizarii : asigurarea iinoi locudnte penitiru fieicare familie si aceasta, in functie i l i ' numarul de membri, virsta, ocupatie, graid de rudenie ilc. ; cresterea ponderii apartamientelor cu 3 si mai multe (iiimere i a gradului de confort, do tare ii finisare a loi-uintelor; promovarea unor solutii constructive noi, mai K'ftine, care sa permita o mai mare libentate de comparti-

102

JUDETUL VILCEA!

.ISTEMATIZAHEA 91 DEZVOUTAREA LOCALITATILOR

103

mentaire a apartanientelor, f olosind pentru pereti elemente i materiale usoare. Suprafetele oe se vor construi in perioada 19811990 vor asigura pe persoana o cre^tere de la 9,7 mp la ll.Omp suprafaja locuibila, si de la 15,3 mp la> 17,5 mp suprafata lutila. Regimul de inaltime va fi adecvat marimii localiitatilor : pina la parter +8 niveluri in municipiul reedinta de judet i orae i parter +4 niveluri in celelalte localitati. Pentru marirea gradului de protectie termica a cladirilor i obtinerea de economii de combustiibil in exploatare, se prevede imbunatatirea izolatiei termice la iperetii exteriori i acoperiuri, prin utilizarea de materiale usoare i efidente, adoptarea unor timplarii cu etanare superioara, intraducerea de sisteme termoregulartoare la radiatoare. Va inoepe experimentarea utilizarii unor noi surse de energie (apele geo-termale, energia solara i cea eollana). In cincinalul 1981-1985 este prevazuta termolioarea municipiului Rm. Vilcea de la Uzina electrica Govora ?i trecerea acesteia de la consumul de gaze la eel de carbum. Toate aeastea se vor infaptui pe fondul asigurarii celorlalte dotari social-culturale si tehnico-edilitare necesare unei vieti mioderne, raspunzind exigentelor pentru un nivel de trai !n continua crestere. Cu alte cuvinte, prin amplasarea rationala a fortelor de productie si sistematizarea teritoriului, se va realiza intr-o masura mai mare imbinarea criteriului eficientei economice cu eel al eficien1;ei sociale si ridicarea nivelului de trai dozvoltarea armonioaisa a judetului i localitatilor urbane si rurale, stabilirea profilului predominant al fiecarei zone, dezvoltarea unitara a intregii re^ele de cad de comunicatie, protejarea mediului ambiant. Asa cum sublinia secretarul general al partidului, tovarasul Nicoliaie Ceau^escu, ,,lnfaptuiirea in cele mai bune condi^ii a programelor si orientarilor de viitor, infatisarea pe care o vor capata in perspectiva comunele! si oraele, judetiele, imtreaga ^ara, depind de elanul patrioti c, de energia si spiritul de initiativa cu care fiecare organizatie de partid, fiecare consiliu popular, to^i ceta^enii patriei vor ac^iona pentru realizarea hotaririlor adoptate, pentru in-

i.mtuirea politidi generale a partidului ?i statului De ea trebuie actionat intr-o unitate deplina pentru a e din fieclre oras, 'din fiecare comuna, din fiecare juM o uniS?^uternica din to^e punctele de vedere care A asigure oondi^ii de viata demne de epoca societatn nojvstre demne de comunismi!" . TT-I^ Sistemaitizarea va marca astfel si in jude^ul vucea nrocrese cantitative i calitative in toate locality, meo sa accelereze deWoltarea orator ?i satelor in con, danta cu obiectivele fundamentals ale faunna socie.AUi SfdaSte multilateral dezvofete i taainitfinu Romaniei spre comunism.

u Romania pe drumul jauririi socieU dezvoltate, Vol. XII, 1976, pag. 403I'M.

ECONOMIA

'ONOM1A

105

ECONOMIA JUDETULUI1NAINTE DE ANUL 1944

Favorizata de un cadru geografic generos, pe acfcuali teritoriu al judetului Vilcea s-a desfasurat din timpui stravechi o viata economica intensa, a inflorit o oiviliza^i ce dateaza de mai bine de 2000 ani. Descoperirile arhe<* loigice confirma ca locuitorii acestor meleaguri erau agricultori si pastori, stiau sa prelucreze lutul, piatra, lemnul, metalele, lina, plantele textile, s-au indeletnicit si cu schimbul de marfuri, aceasta regiune fiind strabatutl din vechime de importante drumuri comerciale. Faptul ( elemenitele de civilizatie latina, intre care si ali'abetul, erau cunoseute in asezarile si cetatile daci-oe de o parte si de alta a cursului mijlociu al Oltului Jnca din perioadji preromana dovedeste libera circulate a oamenilor loculuj si initeresul manifestat de aeestia pantru schimburi largl cu bunuri de tot felul cu tinuturile mai indepantate. <^O cariacter'iistica a cailor de circulatie pe teritoriiul vilcean o oonstituie, asa cum confirma dovezile istorice, uti- j lizarea lor neintrerupta, datorita pe-rmanentei legaturilor J economioe i culturale intre cele doua versante ale Carpatilor, precum si intre zona Carpatilor ?i bal^ile Dunarii, I pina departe, .pe drumurile de transhumanta sau ale unor I categorii de meteugari ceea ce a contribuit la intari- 1 rea comunitatii etnice a poporului roman JJ Un hrisov din 1388 din vremea lui Mircea eel Baitrin I pomenete de ,,o moara la Rimnic", ocupafie traditionala pe aees'te meleaguri in toata epoca feudala. Pina in secolul al XVII-lea tinutul este renumit, mai ales, printr-o relativ j intensa activitate de constructie a mana'stirilor, asezamin tele de cultura ale timpului pentru ca, mai apoi, o serii de localitati, cum sint Rm. Vilcea, Draga^ani, Brezod si al tele, sa devina cunoscute ca principale centre metesuga-

W||ll <k? prelucrare i comercializare a Lemnului i vinului. I'Oh i- sfii-itul secolului al XVIII-lea si inceputul secolului .-lea se remarca o usoara dezvoltare a atelierelor ugaresti in special a celor de luminari, fringhii, i'lo, timplarie. lau fiinta primele macelarii si brutarii. llt'l.-iliile de productie capitaliste evolueaza din forma lor 'nonara; incepind cu a doua jumatate a secolului al i . lea se pun bazele dezvoltarii industriale predominant ii'sjugaresti. Documentele vremii consemneaza ca in n u l l 1873 ia fiinta in comuna Brezoi prima unitete de prei . i r e a lemnului un joagar pentru spintecat busteni, liM Id Rimnic frazil Simian deschid in anail 1888 un atelier ire se produceau ourele, bice, opinci, fringhii - - inlli-nsebi odgoane solicitate de industria petro'liera care I I M i'pe sa se dezvolte in tara. Aproape in aceeasi vreme, in anul 1883 ia fiinta in .uina Brezoi societatea ,,Lotru", care avea ca principal '(*tiv exploatarea padurilor din bazinul Lotrului, moara utinela" (1885), iar la Rimnic moara ,,Andraisi Geltsch" '16), o noua unitate de pielarie si opinoi in proprietatea 1 1 . 1 1 i lor Hanciu si Moritz Schland (1886), fabrica de chei ' tea a fra^ilor Hanciu (1889), un atelier mecanic pentru producerea de masini agricole si timplarie infiintat de i i inz Eitel in 1890, iar cu trei ani mai tirziu ia fiin^a so n .tatea ,,Proprietatea", in al carei profil intra confection. i rea de caoiuli, obiecte si tabla de arama. Spre sfirsitul olului al XlX-lea si prima parte a celui de-al XX-lea tncepe exploatarea sistematica a sarii din masivul Ocnele Mari in antrepriza inginerului austriac Karl Voith. Veniturile importante si rapide ce se ob^in din exploasi prelucrarea lemnului aocentueaza procesul patrunrii monopolurilor straine in sectoral! forestiier al jude\ului, proces in care societatile forestiere eapitaliste ( uncentreaza in mina lor tot mai multe intreprinderi cxi:sitente si infiin^eaza in paralel aljte instalaitii de p>reluci-are a lemnului. Astfel, Societatea ,,Lotru" acapareaza toate fierastraielle mecanice de pe valea Loitroilail, impreuna cu o buna parte din lemnul exploatabil al padurilor acested zone si concentreaza la Brezoi instala^ii de debitare cu o capacitate de circa 160 000 me anual. In anul 1912 in-

106

JUDETUL VlLCPJj

INOM1A

107

cepe exploatarea filoanelor de aur de pe Valea lui Stan. In ajunul primului razboi mondial existau pe teritoriul actual al judetului Vilcea si alte unitati industrial*' mai mici : plascarii, palarierii, gatere de taiat lemne actionate cu apa, ^i^ei sau gaze, fabrica de culori de la Berbesti, fabrici de teracota si tigla la Zatreni, Copaceni, exploatari de carbuni la Bujoreni. Prima conflagratie mondiala aduoe cu sine o perioadS de stagnare. Industria judetul/ui, datarita nivekilui sau tehnic scazut, reuseste cu greu sa se adapteze noilor conditii. In anul 1916, atelierele de tabacarie si fringhii din Rimnicu Vilcea suit parasite de proprietarii lor, care se refugiaza in Moldova. Armata germana de ocupatie, preluind controlul acestor unitati, le restringe profilul, si le unilateraJizeaza destinatia. Potrivit nevoilor de razboi se dezvolta productia de tabacarie si harnasamente. Lemnul, care intr-o mare masura cunostea prelucrarea primara, ia acum drumul frontului sub forma de trunchiuri sau oatarge. Se restringe, de asemenea, si activitatea celorlalte unitati industriale mici si a atelierelor mestesugare^ti. Dupa razboi, industria judetului se redreseaza, se dezvolta unitatile existente, apar noi intreprinderi in raimurile exploatarii si prelucrarii lemnului, alimentara, confectiilor, mai ales in sistem manufaoturier. Potrivit statisticilor vremii, la1 finele anului 1930 se aflau pe teritoriul judetului Vilcea mai multe intreprinderi si ateliere rnestesugaresti, din care 9 erau proprietate de stat. Majoritatea instalatiilor din intreprinderile existente erau acfionate prin intermediul motoarelor cu abur, cu explozie, ma^inilor hidraulice si electrice. Puterea instalaita era de 7 820 CP. Gruparea intreprinderilor dupa numarul de salariati in perioada initerbelica reflecta pe de o pairte dimensiunile lor reduse, iar pe de alta parte slaba concentrare si centralizare a capiteiurilor in eeonomia judetului. La sfirsitul anului 1938, anul de virf al dezvoltarii economiei capitalitete in tara noastra, industria judetului Vilcea realiza o productie globala de numai 205 milioane lei. Inscriind o pagina luminoasa in istoria patriei, revolutia de eliberare nationala si sociala anti'fascista si antiimperialista din august 1944 a marcat inceputul unei pe-

ido de adinci transformari, de renastere a poporului I.in. Aoest suflu nou, primeniitor, a cupiins si judetul I<T;I, propulsindu-1 cu vigoare pe orbita marilor prefal economice.
UlACTERISTICILE GENEBALE ALE ECONOMIEI DE AZI

Vi-rtiginoasa dezvoltare a economiei judetului, ritmul | fai-a precedent scot in relief profundele 'semnificatii ale iliici perioade ibtorice scurte, in care anii au dobindit prop M i i i i de decenii, iar deceniile dimensiuni de secole. Ci^ea^ie i mindrie a ultimilor 30 de ani, nivelul pre n i de dezvoltare a economiei judetului Viloea atesta cu i-'iii-i'ea faiptelor politica ^tiintifica a partidului de dezvolliiic echilibrata a tuturor zonelor tarii. I 'o aceasta cale, si in judetul Vilcea s-a urmarit dezvoli m a armonioasa in ritmuri inalte a economiei si, in priliiul rind, a industriei. Anii care au trecut, mai cu seama dupa eel de-al IX-lea Congres al Partidului Comunist I l i p i n a n moment revolu^ionar care deschide cea mai ferIIIA perioada din intreaga istorie a patriei au adus si pe nH-lcagurile vilcene ample si profunde transformari econonilco-sociale. In conceptia partidului nostru, dezvoltarea bazei tehhlco-materiale a socialismului, promovarea neabatuta a (H'liticii de industrializare socialista, pivotul progresului Ijciveral ail societatii, este singura in masura ,sa asigure diimmismul si echilibrul dezvoltarii economice, inflorirea iniiltllaterala a tuturor judetelor tarii- In perioada care a ' M mat Congresului al IX-lea, s-a realizat o crestere consi(liM-abila a potentialului industrial al judetului, fapt care-si ste expresia in sporirea si diversificarea productlei iixlustriale, in capacitatea industriei de a realiza cantitati i"i mai mari de produse cu parametri tehnici si oalitativi .iiperiori, in concordanta cu exigentele mereu sporite ale nomiei si consumatorilor. Un argument al ritmurilor tot mai accelerate de dezvoltare a industriei este si acela nl productia obtinuta in anul 1978 este mai mare decit cea iisil'izaita in initreaga perioada 19651969. De la infiinta-

108

JUDETUL VlLCEj"

i:d)NOMIA

109

rea judetului ca unitate administrativ-teritoriala, in eve lutia sa economics de ansamblu a avut loc accentuare pozitiei Industrie! ca ramura conducatoare, aceasta nind in anul 1978 peste 80% din totalul productiei global^' industriale si agri-cole, fata de numai 64,2 % in 1968. cPin resurisele de substance minerale utile cunoscute si identifieate pina in prezent, au inoeput sa fie valorificat superior isarea din perimetrul Ocnele Mari, calcarul dir bazinul BistritaCostesti, pegmatitele de pe valea Lotru-l lui, zacamintele de hidrocarburi lichide i gazoase de Babeni, lignitul din bazinul Oltet prin mina de la Cu-j cesti si exploatarea de la Alunu, cit si o parte din marilfl rezervc de energie ale re^elei hidrografiee Olt-Lotru.]3 XEforturile facute de stat pentru construirea de noi inl treprinderi, reutilarea ,si dezvoltarea celor existente sinlj reflectate in cres/terea volumului productiei industriale, inl aparitia unor ramuri noi, necunoscute in trecut. Daca in! anul 1950, la putin timp dupa trecerea la economia plani-j fitata era greu de reliefat aportul industriei judetului VilJ cea in productia industriei na^ionale, la finele anului 1978 aoeasta reprezenta 1,2% industria vilceana ocupind locul 27, din aoest punot de vedere, intre oele 39 de jul dete ale tarii^ata de mumai 3 443 lei cit reprezenta pro-J ductia industriala pe un locuitor in 1965, ea a ajuns la peste 22 000 lei in 1978. Este important si semnificativ de remarcat faptul ca pentru valorifioarea resurselor naturale ale judetului, in cadrul politicii partidului de repartizard judicioasa a fortelor de productie pe intreg teritoriul 't au fost dezvoltate prioritar ramurile de baza, purtatoare ale progresului tehnic, cu unitati reprezentative pentru.! intreaga economie na^ionala : energetics, chimia, construc-j tiile de masini. Dezvoltarea planificata a economiei a creat conditii psntru cresterea vertiginoasa a volumului productiei industriale. Sarcinile primelor doua planuri anuale au fost indeplinite i depasite, obtinindu-se la sfiritul anului 1950 o productie industriiala de 323 milioane lei, de 1,58 ori mai mare decit cea din anul 1938. Ceea ce caracterizeaza dezvoltarea industriala a judetului Viloea in perioada planurilor economioe care au ur-!

mat anului 1951 este ritmul rapid de crestere a productiei industriale. Semnificativ in acest sens este faptul ca in de niul 19511960 ritmul mediu anual de cretere a fost ilr 9,45%, pentru ca in intervalul urmator, 19611970, sa ujunga la: 12,9%, iar in cincinalul 19711975 sa creasoa l.i 15,1%. Ritmul mediu de 20,4% realizat intre anii 1^761978 dovedes.te ca sint asigurate toate condltiile lientru depasirea preveiderilor de 18,1% ale cincinalului l!)761980. ' Productia industriala a anului 1975 a fost de 4,1 ori mai nvire decit cea din 1965 $i de 2 ori mai mare fata de 1970. Cu cei peste 12 miliarde lei realizati in 1980, se va asigura i i ('restere a productiei globale industriale de 9,4 ori fata (! 1965 si de peste 2,2 ori in raport ou 1975, indeplinindu-se astfel hotaririle Congresului al Xl-lea al partidului, |X)trivit carora nivelul minim de productie globala industriala din fiecare judet trebuie sa fie de 10 miliarde lei la I mole actualului cincinal. Indicator al rodniciei cu care este folosita forta de uiinca, productivitatea a cunoscut in judetul Vilcea o evolul,Le de^a dreptul spectaculoasa, datorita in mare parte lul mt-eanizarii si automatizarii proceselor de productie, cresii'i-ii ponderii munoii de inalta calificare. Totodata, masurllc luate ipentru pregatirea corespunzatoare a fortei de iniuica cu consecinte pozitive in stapinirea tehnologiilur de fabri'catie, initroducerea pe scara larga a progresului ii-hnic i ridicarea parametrilor oalitativi ai produseloir, il.iluri de o buna organizare a productiei s.i a muncii, noua .iiiLudine fata de rnunca, initiativa i elanul creator al maflor au contribuit la cresterea substantiala a productivii.il.ii muncu in Industrie. Practie, spoirul de productie obtiIHit in aoest interval se datores.te in proportie de peste 110% cresterii productivitatii muncii. Dezvoltarea impetuoasa a economiei judetului a adus nHxlificari in structura populate! ocupate, producindu-se linpoi*tante mutatii spre ramurile neagricole industrie, > I'listructii, transporturi, servicii publice. Daca in anul l ' H i 5 numarul personalului muncitor era de 53,1 mii per- me, dupa organizarea administrativHteritoriala din 1968 ^ta a crescut vertiginos, aproape s-a dublat in decurs ilf numai un deoeniu 94,7 mii persoane in 1975 si 102,8

HI

110

JUDETUL VI I,

'M1A

mil pensoane in 1978. Orientarea spre ramurile neagricoB a persomalului rezulta si din faptul ca daca in 1965 din nm marul total al personalului muncitor 16.7 mil lucrau j Industrie, in 1975 ponderea acestuia a fost de 33,2%, iuf in 1978 de peste 36%, re'speotiv 37,1 mil persoane. In aoeste conditii, an de an au crescut greutatea spJ cifica si ponderea populatiei ocupate. In anul 1978, pel sonalul muncitor reprezenta aproape un sfert din populj tia judetului fata de 23,3% in 1975 si de numai 13,8% 1 1965. Pentru 1980, creterea va fi de circa 38% pentru personalul muncitor. S-a realizait prin aoeste transformari si atragerea int masura mai mare a femeilor in activitatea economico-so ciala. In anul 1978, femeile detineau 32% din totalul perl sonalului muncitor fata de 26 % in 1965. Tinindu-se seaml ca in momentul de fata exista inca in judet un insemnjJ di'sponibil de forta de munca feminina, prin planurile do dezvoltare in profil teritorial s-a prevazut construirea uncl obiective de investitii care sa solicite in masura corespunJ zatoare acest excedent. Au fost initiate masuri eficiente ipentru asigurarea unel structuri optime pe profesii a fortei de munca, corespunJ zator tendintelor dezvoltarii industriei i a celorlalte iM muri, precum i pentru adaptarea sistemului de pregatirel a cadrelor in functie de nevoile economiei judetului, \it nindu-se seama de manifestarea mobilitatii prdfesionale generata de progresul tehnic, de necesitatea completarii i innoirii permanente a cunotintelor de specialitate aid tuturor categoriilor de personal muncitor. Expresie a nivelului tehnic i calitativ la care a ajuns productia realizata in judetul Vilcea, volumul desfacerilor de marfuri la export ilustreaza, de fapt, necontenita pre-i ocupare a colectivelor de oameni ai muncii din unitatile economice ale judetului pentru asigurarea i mentinerea parametrilor de competitivitate, pentru desfaurarea tot mai intensa a unor ischimburi cu parteneri de peste hotere,; in conditii de deplina eficienta. Daca in trecut erau exportate materii prime sau semifabricate, cu precadere produse cu un foarte scazut grad de prelucrare, astazi produsele vilcene incorporeaza o mare cantitate de munca inalt califi'cata, ce solicita din partea producatorilor o pre-

' c- profesionala competenta, responsabilitate, pe marxigentelor actuate de valorificare superioara a tutuH u-.iirsclor. Faptul ca in anul 1978 din tntreaga producM i . i r f a a judetului peste 30% a fost destinata exportuul ilnslreaza contributia economiei vilcene la reaUzarea i i l u i national de export,; Manifestind o dilsponibilitate in n mare de adaptare la eerintele prezente i viitoare ale i i , Vilcea exporita astazi in peste 50 de tari de pe toate idianele globului produse chimice, utilaje tehnologice U ' l i l r u industria chirnica, produise ale industriei de prei . i re a lemniului, ale industriei us. oare i 'aiimentare][ In ulUmii 10 ani, volumul exportului a sporit de 6,2 ori, Mini mediu anual de cre^tere prevazut penitru cincina-

D1NAMICA

EXPORTURILOR
in jrocente--

112

JUDETUL VII,i 'I

' 'Ml \

113

lul 19761980 fiind de 20% -- superior ritmului de de| volbare a Industrie!. Evolutia si diversificarea product^ industriale si agricole in cineinalul afirmarii plenare a cu ceririlor revolutiei tehnico-stiin|ifioe creeaza conditiile ni cesare cresterii cu 158% a volumului marfurilor ce se 1 vreiaza la export in actualiul cindnal fata de cintinaliu anterior, astfel incit o parte importanta din productia red lizata sa fie destinata pietei externe. Sarcinile de livrd la export in in anul 19801975. sint cu 141% mai mari decit realizarll judetului Ramura de baza a economiei judetului, agriculture cunoseut an de an noi si semnificative ascensiuni, atit plan cantitativ cit i caliitativ. Prin imbunatatirea orga zarii acestui important sector, prin mecanizare, chimiza irigatii, au fost puse bazele unei agriculturi moderne * randamente sporite. Intre ami 19701978, valoarea proj duetiei agricole a oresout de la 971,5 milioane lei la 1 94J milioane lei, mai cu seama prin dezvoltarea pom culturii, viticulturii si zootehniei, ramuri cu traditie in economia judetului, dispunind de condi^ii bunl de dezvoltare mai accelerate si in continuare. De la 35,9 cit era ponderea zootehniei in anul 1938, ea a oresout ! 1978 la 43,3%. Au sporit an de an atit productive medii la heotar cit si efectivele de animale. Avind in vedere diferenta dintre nivelul foarte scazut la care se afla economia judetului in 1948, anul nationalizarii principalelor mijloace de productie, si cea din 1978, intr-un interval de numai 30 de ani, explicatia cresterik fara precedent se gaiseste in amplul program de investitn pentru dezvoltarea armonioaisa, echilibrata a intregului te-l ritoriu al tarii, in marele efort economic pentru construi-1 rea si punerea in functiune a unor importante obiective in primul rind economice, ,,cu efecte atit pe plan material (prin cresterea volumului productiei), valoric (economii la pre^ul de cost, eficien^a sporita), cit si social (noi locuri de munca, conditii mai bune de lucru etc.)" *. Un aspect esentiai, dar nu singular, al politicii de investitii a partidului, ilustrat pregnant si in judetul Vilcea, este acela c3
* 3967, Eficienpu economics, a investifiilor, pag. 25. Editura Academiei R.S.K.,

)ttiliul fondurilor fixe exisitente la sfiritul anuliui 1 1 i sferturi au fost pose in functiune in ulitimul

INDUSTRIA In c-adrul fauririi i dezvoltarii bazei tehnico-materiale latii socialists, veriga esentiala, decisiva rezida in l i i l n p l i i i r e a si continuarea industrializarii socialiste, pro' .iracterizat prin crearea si dezvoltarea planificata. pe ' < i pi'oprietatii socialiste si a tehnicii celei mai inaintate I m i n i industrii moderne, o aten^ie deosebita acordinramurilor sale de baza. In cadrul acestui proces, in1 1 1 i contribuie in mod hotaritor la dezvoltarea impeIliuasa a tuturor ramurilor economiei nationale, la "Itarea echih'brata si in ritm rapid a complexului eco al tarii, la sporirea eficientei intregii activitati. i cum arata secretarul general al partidului, uasul Nicolae Ceausescu, ... intotdeauna partidul a r" in centrul politicii generate de edificare a societatii Oi i.iliste in Romania industrializarea, ca singura cale de III 11KLire a inapoierii economice, de valorificare superioara 'jfatiilor naturale, sporire rapida a avutiei nationale si ^are a standardului de viata al maselor, de intarire a pendentei nationale" *. I'rin materiah'zarea hotaririlor Congresului al IX-lea si 1-lea, s-a asigurat accelerarea dezvoltarii mai puternioe i loi-telor de productie si a bazei tehnico-materiale a tarii. Cungi-esul al Xl-lea, care a elaborat Programul partidului i d - faurire a societatii socialiste multilateral dezvoltate si i maintarii tarii spre comunism, a asigurat economiei ritii 11 u i de dezvoltare fara precedent, cu semnificatii adinci In dezvoltarea si inflorirea tuturor judetelor, a intregii noastre tari. Poliitica de repartizare a fortelor de productie pe tot uprinsul tarii a avut un rol decisiv in atragerea in cir' N i c o l a e C e a u s e s c u Expunere la Congresul Consiliilor < lamenilor Muncii din Industrie, construcfii ji transporturi, 1977, I'-ig- 17. I I

114

JUDETUL VJLCEJ

K'oNOMIA

115

cuitul economic si in valorificarea cu eficienta sporita resurselor naturale, materiale si umane, a dus la cresteraB ponderii elasei munritoare din judet, la dezvoltarea eeon0H mica, sociala si culturala a tuturor localitatilor, la ridicM rea gradului de bunastare materiala si spirituals a cetM tenilor, la realizarea In fapt a democratiei noastre sodfl liste. Daca in anul 1938 in judetul Vilcea se realiza o pro-! ductie globala industrials de circa 205 milioane lei, in 1965 ea era de 1,3 miliarde, in 1970 de 2,7 miliarde lei, in 1975 de 5,6 miliarde lei, in 1978 de 9,4 miliarde lei, iar in 1980 via fi de peste 12 miliarde lei, cresteri de productie asigurate prin ritmuri tot mai inalte de dezvoltare de la o perioada la alta. In anul 1978, industria judetului obftnea ilfl 6 zile intreaga producjie a anului 1938, iar in 1985 o va realiza in mai pu^in de 3 zile. In conceptia -partidului, cresterea cu precadere a pro-] ductiei mijloacelor de productie reprezinta mijlocul principal care trebuie sa asigure inzestrarea tehnica moderns si a productiei bunurilor de consum in vederea satisfaoeril pe un plan superior a nevoilor populatiei. O components esentiala a procesului de modernizare a industriei romaneti o constituie dezvoltarea ramurilor moderne, in vederea ridicarii gradului de eficienta al intregii productii materiale. Subliniind acest lucru, tovara?ul Nicolae Ceausescu I arata : ... in cadrul .politicii de industrializare se va urmari creifterea cu prioritate a ramurilor i subramurilor de j inalta tehnicitate din domeniul metalurgiei, constructiilor j de maini si chimiei care asigura dezvoltarea pe o treapta superioara a bazei tehnico-materiale a societatii ?i I valorificarea cu maxima eficienta a resurselor nationale concomitent cu dezvoltarea i diversificarea producfiei bunurilor de consum" *. In ultimele doua decenii au avut loc insemnate mutatii in ceea ce priveste structura productiei industriale a judetului. In avans fata de cresterea medie a productiei industriale, ramurile care conditioneaza in mod hotaritor dezvoltarea economiei, caracterul, ritmul ?i nivelul progresu* N i c o l a e C e a u ? e s c u Raport la Conferinfa Nationals a P.C.R. din 79 decembrie 1977, pag. 36.

lul Ichnic si-au sporit considerabil ponderea in ansamblul imlustriei. Astfel, daca in 1960 in totalul productiei indiistriaile ponderea insemnata o detinea industria alimenini cu peste 32%, urmata in ordine de Industrie exploai n i i i i prelucrarii lemnului cu 23,6% si industria combusi i l i i l i l o r cu 11,6% in anul 1978 locul preponderent il wupa industria chimica cu 48,9%, urmata de industria I'oiiKtructiilor de masini ou 11,1%, industria alimentara I 1 .0 % , industria exploatarii si prelucrarii lemnului cu n . i ' / n , industria energiei electrice si termice cu 7,4% etc. lOvolutia ramurilor industriale in judetul Vilcea se IlKN'idreaza organic in prevederile documentelor partidului iru referitoare la dezvoltarea armonioasa a intregii wnmomii prin evolutia prioritarfi a ramurilor purtatoare ! progresului tehnic. Este semnificativ in acest sens fiiptul ca industria alimentara, a carei productie a cresI I i t , ca dealtfel si industria usoara sau a exploatarii |l prelucrarii lemnului si-au diminuat ponderile, in anunmblul productiei globale industriale a judetului, in fachimiei, energiei electrice, constructiilor de masini.
Dinamica produc^iei globale industriale

Vilcea disipfune dte resoorse vairiaite, care in ti'ccut au fost folosite uniiliaiteirial, nerational. Tndustrializarea sustinuta desfasurata in ultimul decei i i t i a dus la solicitarea considerabil sporita a potentialulul judetului. Sub puternicul impulis al revolutiei tehnicoijtiintifice, s-au deschis noi cai de punere in valoare a resurselor naturale atit extensiv prin mijloace care asiKura descoperirea si extractia in oonditii economicoase a unor noi resurse, cit si intensiv prin adincirea prelucrarii, ridicarea calitatii produselor, reducerea consumurilor Hipecifice de materiale, in scopul asigurarii economisirii icsurselor *. Astfel, prin politica partidului, problemele valorificarli resurselor au devenit parte integranta, de baza, ale
A1. P u i u Valorificarea superioara a resurselor naturale, Editura Academiei R.S.R., 1969, pag. 1213.

B^ 3

S '"

S .-(t> > o r. a a ' <' ^

> ~~ ^3 a, ^ 3' ^ ' *5 3 H (D i_i rD o

1

O *" > cr E-S-. H13 M , o ^ g 3 ~

-3 sf sl^r! g-rn ^S | g.ao^

P\' /^*\

F-CZ a T ^ ^ h - K ^ ^ - ^ - o
O

3.0 ^ ^ 3 ^ 0 3 | l |
r-i *""*" "^ ti3 t3

M -H

a t*

n industriei de exploatare

oara in chimie si construe tn industria usoara s,i alim (100) dinamica productiei Iclor ramuri, pina in 197 (de 11 ori in constructiile etc.), superioare mediei pe cita in plan calitativ, prezi utructura productiei globj famuri :

O privire comparativa d ustria judetului si cele d

S33S
CO in = UI

to
CO

3 '5 5 ci o Si

-4n
Total Industrie Energie electr. si term. Combustibil Chimie Constr. masini si prelucrarea metalelor Extractia min. nemetalif. si prod. din subst. abraz. Expl. si prelucrarea lemn. Pieldrie, blanarie si incalfaminte Alimentara

^ t_i t~l ^

C O0 0 o o c> o

f> H> 0 O LO O !O CO

p' d
3 0
>-l

1 e I 2.
3

2! O

fF1

fD

= 40 -0 , 0^

Wp o "o"oi x

0 Hi Hi U

o 000
[O 00 10 rfi.

3 & c en
fD P

1^
13< S H^ ^

blooi'co
rf>- rf^ CO Ii

s. rgi OQ
p
D
0)<

jpo pop co

^ CO H1

"to
0

H*

ij

'

^JyO HI

Po

r^ ^-/Oo"

Cu
CO

O3

TO, fD 3

-r--

S'

+ & 1 fD m
N

3'
i-i

-cn_

3< fD
< ^

- 2. < ti " ^ 0X3

-C/5 *^T

(B 3 t-i

O "

S1 3 fD TO 03 05 i-J ^ cc <-? N i-j 3^

pp p p
UI 'rfi ^-J "CO

to FJ 10 to "to >>. en w
to to to
& ra

& 3' ;5. *r * "' S f fO

j~1

03

5"

^3

<1

^ *~

co o cc H-.

H* H* CO

" -c/i ^, M 1 i .. 1' 5 t^* f^ ^ Hrt u S 0 0. w < 03< ^ .n j* >-i. ^ fD en 3 "^ -rt IU 6 Q CO P Q. "2ft m

ft C fD rs P Co
1 -

2.
h-J>

0 t-.. ii 0>

J? oT

CO CO CJl Ol

^ ai co to
H1 f-* tO CO

^-l Hi to to

g. CO

o ^ S P "o "co "to p- <o

X!^ ^ -

K-" i , j

i~t>

1" i^

] OQ
03

03 id. r^'-S- 3 ^

relucrare superi-

tia poate : rmatoare, a princ

cTg 3 =! O- 1

o: ifD n. -* co ^ 2.

- 3 &
t3

Pi
H

3^.s; Is
(i,

CL C

<r+ g"

&

CO ^ E 4
H.

i> fb" h -i cJl P t

"incipatantiale chimie

f 2. c?'

119
118

JUDETUL VILCEAJ

KCONOMIA

Din dinamica reiese consolidarea pozi^iei ramurilor de baza, purtatoare ale progresului tehnic si faptul ca judeJ tul isi aduce astazi o contribute insemnata la realizarile economiei na^ionale. In 1978, in Vilcea se produceau intrej altele : tHei i gaze niaturale, carbune (lignit), energie elec-J trica, o mare diversitate de produse chimice, prefabricate din beton armat, var si caramizi, produse ale Industrie! lemnului (cherestea, placaj, placi aglomerate din lemn, mobila si mobilier), confectii textile, incaltaminte din piele si cauciuc, came si preparate din carne, lapte i produse lactate, conserve din legume si fructe. Pe plan national, judetul are o pondere insemnata in produc^ia de soda caustica (61,2%), soda calcinata (66,5%), materiale plas-l tice si rasini sintetice (26,9%). Pina in 1978 producea in exclusivitate intreaga gama de oxoalcooli a \arii. Numai in Vilcea se produc tiocoli lichizi si chituri tiocolice, sol-j venti clorura^i dicloretan si tetraclorura de carbonj metilcloroform si clorura de etil, copolimeri, policarbonati, polieteri i alte produse chimice de mic tonaj cu mare valoare economica. De asemenea, jude^ul mai asi-1 gura 1,8% din productia na^ionala de lacuri i vopsele, 22,4% din produc^ia de var, 2,7% cherestea, 7,5% pflaoaij, 3,5 % placi 'aglomeraite din lemn, 1,2% mobila, 6,1% incaltaminte, 17,8% dulceata, 2,9% legume si fructe conservate prin sterilizare etc. Cresterea volumului fondurilor fixe In anul 1978, volumul total al fondurilor fixe productive si neproductive era de peste 5 ori mai mare decit eel existent la sfirsitul anului 1968. In cadrul aoestei cresteri considerabile a fondurilor fixe, o dinamica accelerate au inregistrat fondurile fixe productive, determinind imbunatatirea continua a structurii bazei tehnico^materiale. Din fondurile fixe existente in economia judetului in anul 1978 aproape 70% sint rodul politicii de acumulare infaptuita in ultimii 8 ani. Astfel, in peri'oada 19701978, valoarea fondurilor fixe existente in economia judetulul a crescut de la 7 581 milioane lei la 26 401 milioane lei, dispunind de 2,8% din fondurile fixe ale intre-

lil tari. Acest amplu prooes de modernizare a contribuit In realizarea unui grad ridicat de inzestrare tehnica si, ca uimare, la crearea unor posibilitati superioare de sporire i productivitatii muncii. Faptul ca cea mai rapida crestere .1 realizat in Industrie de peste 10 ori in perioada l()()81978 reflecta hotarirea cu care partidul nostru ''intinua procesul industrializarii socialiste, conditie fun l.imentala pentru modernizarea si dezvoltarea intregii 'conomii, >pentru cresterea niVelului de trai. Este semnificativ de remarcat faptul ca inzestrarea ('hnica a muncii s-a facut cu mijloacele cele mai avanite, dotarea noilor unitati economice ca si dezvoltarea i

DINAMICA VOLUMULUI FONDURILOR FIXE

MILIARDE LEI

J20

JUDETUL VlLCE>

KCONOMIA

121

modernizarea celor existente pnind seama de realizarile de virf pe plan mondial. Astfel, puterea instalata la 100 de muncitori sau oonsumul de energie electrica pe un muncitor sensibile barometre ale mecanizarii si autoJ matizarii, productivitatii si eficierrfei , reflects indica* tori superior! mediei pe tara, asa cum se poate observ^ din tabelul de mai jos :
Puterea instalata si consumul de energie electricS (la sfir$itul anului) Puterea instalata ce serveste producfia (mii kw) Puterea instal 100 muncitori Consum de energ. electr pe un muncitor

324 890 1480 1418 1538 1683

4648 24463 40866 53234 53550 52876

7999 12716 14779 15 612 15697 16194

O privire mai staruitoare asupra principalelor ramuri industriale din jude^ ne ofera imaginea clara a eforturilor depuse pentru crearea, organizarea si dezvoltarea unor importante objective industriale in anii constructiei socialiste. Chimia, ramura aproape inexistenta in trecut, a preluat locul I in industria judetului inca din cincinalul 19711975, datorita atragerii in circuitul productiv a resurselor naturale existente pe plan local, in special sarea si calearul. Aceasta ramura este reprezentata de Combinatul chimic Rm. Vilcea, Combinatul de produse sodice Govora, amplasate pe platfonma industriala din sudul municipiului, reedint;a de judet, de tinara Intreprindere de prelucrare a maselor plastice ce spore^te mimarul unitatilor industriale de pe platforma orasului Dragasani. Inceput in anul 1954 si pus in functiune in 1959, cu fabrieile de soda cailcinafta, iar in 1960 ou cea de soda

(vmstica, Combinatul de produse sodice Govora a realizat Inca din primul an de functionare aproape de 3 ori mai imilta soda calcinata si caustica decit s-a realizat in intrcaga economie na^ionala in 1938. Capacitatea acestui (X)mbinat a fost dezvoltata de la 150 000 tone in 1960, la ,'175 000 tone carbonat de sodiu brut in 1968 si la 880 000 lone in 1978. Pe aceeasi platforma industriala s-a ridicat si Combichimic. Din sare, propilena, etilena si aUte m'aiterii prime, se produc aid sortimente cu mare valoare economica : soda caustica electrolitica, oxoalcooli, materiale plastice, pesticide, erbicide si multe altele. Sec^ia de electroliza esite una dintre ceie rnai matri si mai perfectionate unitati cu parametri tehnico-economici competitivi pe plan ciii-opean, iar tehnologia de fabricare a lindanului este imica pe continent. Prelucrarea superioara a materiilor prime in aceste capacitati bine dotate din punct de vedere ichnic este urmarea fireasca a pregatirii profesionale a muncitorilor si specialistilor. In cincinalul 1971-1975 si 1n primii trei ani ai cincinalului 19761980, au fost invesin aceasta ramura 5643 milioane lei, ceea ce repreinta 25,9% din intregul volum de investitii realizat in c.-idrul jude^ului in aceasta perioada. Resursele importante de gaze naturale si hidroenergelice au aisigurat o dezvoltare rapida industriei energetice. Tn zona industriala din sudul municipiului Rm. Vilcea func^ioneaza Uzina electrica Govora, termocentrala cu o putere instalata de 207,5 MW, iar pe Lotru in cincinalul l!)711975 a fost pusa in functiune cea mai mare hidrorcntrala de pe riurile interioare ale tarii, cu o putere inlalata de 510 MW mai mare decit a hidrocentralelor pe Arges si Bicaz luate la un loc. La aceasta se adauga wilba de hidrocentrale (15) de pe riurile Lotru aval si Olt, care pina in 1985 isi vor ridica puterea instalata cu inca 595 MW. Dintre acestea, 9 cu o putere instalata de 830 MW livreaza deja energie electrica in sistemul energetic nalonal Ciunget, Malaia, Daesti, Rm. Vilcea, Riureni, Jovora, Babeni, lonesti si Zavideni. Ca rezultat al preocuparii sustinute si constante a conlucerii partidului si statului nostru, a tovarasului Nicolae

122

JUDETUL VlLCEA

ECONOMIA

123

etar general al ' Partidului Comunfet n r e p a r t i z a r e a rational* a fortelor de prope mtreg teritoriul tarii, in cincinalul 1971-1975 ** ^^ Judtetului Viicea prndr d t " " ^ **"**!* P pnnderea de utilaj chimic si forja din Rm. Vilcea, alIntrecarei

m la fPwuc t f a 1 ' t e frJ 'tehnologic pentru industria n ~ P" P^^rea ^ rece a metalelor - si de ' a i a t e ' ambut isate Prin prelucrarea la era1 d ' Prdusele sint unicate, cu t ^^^ne, agabaritice, executate in mare tehcarbon $i ^ab aliat. Intreprinderea a intrat m - -ra deoembrie 1972, la numai 2 ani de la r> CU , caPacitate de 1 500 t/an utilaj ca acitat a In n u r i ; 11% **?*** P * sa este de 20 000 t/an 5 3 de Eltif / T? * ,in functiue prima capacitate alte c?nfl?rr ! , G -5 Van' careia l s^au mai ***^ 6 P fncitKn?/ !f-e frjate ?i inele laminate' as^fel 25 500^1 P r e / dlspune ^^ de capacitate de rjate Prin nunpr-Pie -S%f ' de 7500t/n inele laminate. m f ctlune a a SehiSST f ^r obiective, sectorul de 62000^ 3- ^-d ^ 3Vea capacitate flnalft de /an lui adaugmdu-i-se, incepind cu 1978, importante capaatatz pentru productia de utilaj petrolier dezvoJtari_?i modernizari, intreprinderea a reusit an Sa i reas " ca productia de peste 10 e ma ini fiind in ? anSmblul jUdetului de ".^ to 1978. Nial Produselot- feMcate in aceasta a C0ndi iile f t de competitivitate, astfel ( oh ^ de prduse # utilaJe catr^ >bi- ' chumice dm tarfi, intr-un scurt interval produsele oe eloh ? Vllof ,au cistigat piete in numeroase fari de 1 ?i timp va " ' lori&area mai buna rwede e tehnioe ?i tehnologice SpeCiali tii din f intreprindere. Bunaolra, Prm f r area in matri e onsumu1 J o/ si se caul t ; d e metal ^ a fost^^ redus cu peste
30 0

La Draga^ani, industria usoara este reprezentata printr-un iniiportant obiectiv Intreprinderea de talpa i Incaltaminte din cauciuc ce realizeaza o gama diversificata de produse pantofi de tenis i baschet, cizme pentru protectfe, incaltaminte cu fete textile i din cauciuc, pi^ecum i talpa din cauciuc in diverse tsontimente duroI'lox, microporos, microdur, porocrep, levicel etc., folosind cu rnateirie priina ca'uciiuoul oromanesc. I.T.I.C. Dragaani <'.ste principalul furnizor de talpa tip cauciuc sub forma de placi sau matritata pentru toate intreprinderile de incaltaminte din iara. finindu-se seama de necefiiitatea dezvolttarii indusitriel de prelucpare a eauciiuoului ?i maselor plastice, s-a construit si o sec^ie de conducte fleKibile pentru echipamente de irigatii, sec^ia de furtune de inoendiu i cea de matrite pentru articole tehnice din (Muciuc. Capacitatea finala a intreprinderii este de 6,3 milioane perechi incaltaminte din cauciuc, peste 3 500 t l.ilpa din cauciuc i alte produse regenerate din cauciuc. Pe aceea^i platforma, in anul 1978 au intrat in functiune cele dintii capacitati de productie ale Intreprinderii de prelucrare a maselor plastice, unitate care foloseste ca materie prima policlorura de vinil proven!ta de la Coml)inatul chimic Rm. Vilcea. In judet este unitatea cu cea mai mare productivitate a muncii pe un lucrator (peste 1,2 milioane lei anual). Exploatarea si prelucrarea lemnului, ramura cu vechi Iraditii pe aceste meleaguri, a realizat in anul 1978 peste !(,:?% din productia globala industrials a judetului, fata de 10,1% in 1975 si respectiv, 31% in anul 1965. In aceasta ramura Ssi desfasoara activitatea un Combinat de prelu rare a lemnului si 3 unitati forestiere, din care 2 au si nctivitafce de industrializare Babeni si Brezoi. Combinatul de prelucrare a lemnului Rm. Vilcea este primul obiectiv al industrializarii socialiste in judet. El i-a in<v>put activitatea in anul 1953. Atit in sectorul de industrializare, cit si in exploatarea lemnului au fost investite importante fonduri care au ondus la sporirea gradului de dotare tehnica, la cresterea capacitatilor de productie. De la 177 milioane lei in 1!'55, productia globala a acestei ramuri a ajuns in 1978

?umur

reducerea in

continuare a acestor con-

124

JUDETUL VILCE/

(iNOMIA

125

la 790 milioane lei, adica de 4.4 ori mai mare, dispunir de 7 675 locuri de munca, cu aproape 2 000 mai mult pe sonal muncitor decit in intreaga Industrie vilceana dir anul 1950. Din bustenii pentru industrializare se produfl aici cele mai diverse produse din lemn cherestele, plac aglomerate, placaj, furnire, usi si ferestre, lobde, ler pentru construct!!, parchete, panele, mobila si mobilierj Tinind seama ca an de an a crescut gradul de prelucrar a masei lemnoase, obtinindu-se de pe aceeasi unitate exJ ploatata un volum tot mai mare de valori de intrebuin^ tare, s-au creat conditii propice ca odata cu dezvoltare sectorului de industrializare a lemnului sa se restringg suprafetele exploatate si sa se impadureasca in continuar terenurile care in trecut au fost defrisate nerational. Industrie, pielariei, blanariei si incaltamintei este re prezentata prin Intreprinderea de piele si incaltaminte ,,Yilceana" din Rm. Vilcea, unitate cu vechi traditii in economia judetului care, in perioada urmatoare actulul nationalizarii, a ounoscut importante transformari strucl turale, cele mai recente fiind extinderea i modernizareal tabacariei minerale, o noua ca-pacitate de productie pentrtf incaltaminte si alta de confectii haine din piele. Intreprin-j derea a realizat in anul 1978 peste 3,4% din productia globala industrial^ a judetului, cu o crestere valorica da 3,3 ori fata de 1955, cind ponderea sa era mai mare da 6,9%. Industria alimentara este cunoscuta in special in perimetrul oraselor Rm. Vilcea, Dragasani i Horezu si are, la rindul sau, traditii in economia judetului, multa vreme detinind chiar o pozitie prioritara in productia global^ industrial (35,4% in 1965). Ea reprezinta in 1978 0,9% din intreaga productie a ramurii in economia nationals. Des_i inregistreaza cresteri in volum absolut, de peste 3,1 ori fata de 1965, industria alimentara scade ca pondere in 1978 la 11,0%. Unitatile acestei ramuri -- Intreprinderea viei si vinului Dragasani, Intreprinderea de me rarit si panificatie Rm. Vilcea, Intreprinderea de productie valorificare si industrializare a legumelor ?! fructelor Riureni, Intreprinderea judeteana de legume s.i fructe

Intreprinderile pentru industriali-zarea laptelui si carnii valorifica la un nivel superior cantitatile sporite de obtinute de agricultura judetului. Dinamica personalului muncitor Pregatirea cadrelor, faurirea omului nou constituie, . cum se arata in Programul partidului, o latura fun'l.unentala in edificarea societatii socialiste multilateral do/.voilitare i inaintarea Romaniei spre comunism. Rolia.! I ''iitial al pregatirii fortei de munca rezida in satisfaceir,i concomitenta a cerintelor legate de formarea omului iiiin i a exigentelor folosirii rationale a fortei de munca. 1'iivita in acest context, pregatirea fortei de munca repremla eel mai important factor al progresului economic si ocial. Efortul facut de stat pentru ridicarea calificarii fortei Mi- munca este bine ilustrat si la nivelul judetului Vilcea <\<- numarul absolventilor diferitelor scoli si forme de profesionala :
nunaar persoane Nivel de pre.ga.tire Total
jva//tuf <*!. i*wow-^ j
1

1968 3025

J970
2916

| 1975 5735

197S

5254

din care : - $coli profesionale i ucenicie - Cadre cu studii medii Cadre cu studii superioare

550 243 52

998 484 162

1754
292 224

836 230 267

Datele de mai sus evidentiaza modificarile intervenite In numarul si struotura fortei de munca si din punctul de v i-dere al calitatii ei. In judetul Vilcea au intrat an de an i mi contingente de oameni ai muncii, cu pregatire profe-

126

JUDETUL VILCE>

ItrONOMIA

127

sioniala corespunzind din ce in oe mai bine noilkxr conditii cerute de dezvoltarea economico-sociala a judetului. In 1978, la un inginer reveneau 47 de muncitori, la un maistru 55 muncitori, iar la un tehnician 38 de muncitori, fata de 61 muncitori ce reveneau la un inginer !n| 1968, 65 de muncitori la un maistru si 68 muncitori la un tehnician. In cincinalul 19761980, necesarul de forta de muncS al judetului Vilcea a fost de circa 21 400 persoane, din care 1 561 cadre cu pregatire superioara, 1 534 cu studii medii si 18 350 muncitori calificati din acestia' 10 174 fiind pregatiti in scoli profesionale si prin ucenicie la locul de munca, iar 5 531, prin cursuri de calificare de scurta durata. Noile capacitati de productie intrate in functiune ir ultimii ani, largirea si modernizarea intreprinderilor es tente, santierele de constructii, dezvoltarea transporturilor, a retelei comerciale, de servicii, invatamintul, ocrotirea sanatatii s.a. au absorbit an de an noi contingente d| oameni ai muncii, facind sa sporeasca numarul populatie ocupate si sa se schimbe radical structure acesteia. Sub impulsul progresului tehnic, cresterea produc-tiei | nu este nemijlocit legata de marirea proportionals a fortei de munca ocupata in ramurile productiei materiale. Odat5 cu dezvoltarea for^elor de productie si introducerea tehnicii noi, necesitatile de munca vie pe unitatea de produs scad in mod relativ, munca devenind tot mai productive.' Cu cit for^a produotiva a muncii creste, cu atit ea este ir masura sa puna in functiune mai multe mijloace de productie si sa obtina o productie sp>orita. Aceasta este dealtfel explicatia cifrelor din tabelul de mai jos :
in procente Sfere de activitate
1S65

Ca o consecinta fireasca a dezvoltarii viguroase a econmniei a crescut continuu numarul mediu al personalului niuncitor, asa cum se poate constata si din datele urir loare :
in mii persoane
1950 I960 2965

1910

1915

197S

iotnl perw.n.il muni ll(rr

24,2 illn care : - muncitori 11,4

39,0 26,6

53,1 37,9

74,4 55,2

94,7 73,9

102,8 81,1

Numarnl mediu al personalului muncitor pe ramuri in 1978 : in mii persoane Constr.

si, g ti
o ^

o 'S

ti

Dl ^

>.'

f;

dt: .fo GE

JV

. c/> . -u

O 8.2 5,0

to g 0 S

cs t; oU
8,0

r^ *>

IS 0>g 5,0

1^ ^'e
1,1

102,8 37,1 18,3

6,0 1,8 6,6 |1,4

10,8

Industrializarea judetului si dezvoltarea cu precadere amurilor moderne, purtatoare ale progresului tehnic, au di'terminat in mod necesar si obiectiv cresterea numerica n personalului muncitor in Industrie chimie, energia rlcctrica, constructive de masini. lata oum se prezinta in .Iniamica numarul mediu de personal in principalele rainuri din industria judetului Vilcea :
1965
1 \

1970
2

pe judet
1970
100

1975 3

1978

4
37 071

7975
100 88,39

]678
100

Total populate ocupata in sfera productiei materiale in sfera neproductiva

100
92,01

90,54
9,46

86,50
13,50

7,99

11,61

16667 21570 Total din care : 529 249 industria energ. electrice industria constructiilor 415 170 de ma?ini 4669 1368 industria chimica

31485
1 120

1285 5102 11998

3383 9931

128
1965
exploatarea si prelucrarea lemnului industria materialelor de construct industria pielariei, blanariei iji incaltamintei industria alimentarS

JUDETUL VlLCEj<

1970

1975
7650

1978

8 123 632 919 2890

7837

7675

824 1 240 3731

884

1605 1686 3595

1579 3699

Dezvoltarea in ritmuri inalte, armonioasa, a Industrie!,'' valorificarea tot mai deplina a resurselor materiale au del terminat o repartizare mai judicioasa a fortei de munca 1 in profil sectorial, cu implica^ii profunde asupra cresteriB eficien^ei sociale a muncii. Modificarile intervenite in partizarea populatiei ocupate pe ramuri ale economiei a\i atras dupa sine importante schimbari in structura populatiei ce lucreaza in cele trei sectoare de activitate primar, secundar si tertiar astfel :
in procente -J

Sectorul
Total populate ocupata in judet din care : in sectorul primar (agriculture. + silvicultura) in sectorul secundar (Industrie + construct) in sectorul ter^iar (celelalte ramuri + serviciile)

1965
100

1970
100

1975
100

1978
100

72,5 14,3 13,2

61,1 23,2 15,7

48,3 31,5 20,2

46,0 31,7
22,3

Concluzia care se degaja din datele de mai sus este populatia ocupata in agricultura s-a indreptat spre sect rul secundar, iar de aici spre ter^iar, i, ca urmare, populatia ocupata in aceste sectoare a crescut numeric in jude de aproape doua ori in perioada 19651978. Totodat

Combinatul chimic Rimnicu Vileea

%'

an

La iabloul de comanda, intr-o sectie din ,,cetatea" chimiei vilcene

Locul unde padurea se metamorfozeaza dobindefie valente noi Combinatui de prelucrarea lemnului Pe santierul hidrocentralei lonefti : in curind si aici apa va produce icintei de lumina

Cuptor pentru tratament termic, la sectia de forja a Intreprinderii de utilaj chimic Rimnicu Vilcea

Una din cele 7 hidrocentrale aflate in functiune pe Olt - Daesti Imagine din sectia compot-dulceata a fabric!! de conserve din Riurenl

Prima unitate industriala din orasul podgoriilor Dragasani - Intreprindrrea de talpa si incaltaminte din cauciuc

i?

"*\ br.
**

^
a l H f

**%' :M

Mtconizare Aroma livezilor rita laie, laie bucalaie Prin harnicia omului, natura in podgoria Dragasani e generoasa an de an

li,

H '(JNOMIA

129

||nli'-un interval de numai 13 ani, populatia ocupata in HHricultura a scazut procentual de la circa 72% la circa I M % , in favoarea ramurilor neagricole si indeosebi a indiistriei i constructor. Scaderea in proportiile aratate mai sus a numarului persoanelor oeupate in agricultura si it tfreutatii specif ice a acestora in totalul fortei de munea i icu pate, in conditiile cresterii productiei agricole, initroduM'ii progresului tehnic in toate ramurile economiei i a I'ldicarii cootiniue a produetivitatii muncii sociale sint doVada unui important factor de progres al economiei, cu linplicatii adinci asupra cresterii nivelului de trai al popuDin comparatia evolutiei numerice i calitative a for\i-\ de munca in judet reies semnificative imbunatatiri de l/i o perioada la alta. Cu toate acestea insa, procesul de rrestere i perfectionare, de repartizare pe ramuri i sectoare ale economiei nu poate fi socotit optim si, prin urtnare, ramine a fi supus perfectionarilor ulterioare mai ilcs pe total si in industrie. lata, comparativ, cum se pre/Inta la nivelul anului 1978 ponderea personalului muncilor ocupat in judet i in tat*a in principalele ramuri ale ivonomiei :
in procente Din care In : Total
Ind. 36,1 44,7

Agric.
5,8 7,7

Constr.
17,8
11,9

Invafam. Transp. Circ. mar/. cultura, arta

6,4 6,2

let

ra

56,5 67,6

10,5
9,8

6,7 5,8

Complex zootehnic

Observatia anterioara privind deplasarea fortei de munca din agricultura spre celelalte sectoare este mai prognanta in exemplul de fata, unde se vede clar ca populatia ooupata in judet in constructii are o pondere mai mare decit cea la nivel national, justificata prin amplul proces de investitii, in primul rind in industrie, aflata in pi in proces de dezvoltare. Un alt indicator personalul muncitor ce revine la I 000 locuitori reflects acelaisi lucru : in judet (245,9)

131 130

JUDETUL VlLCEji

flCONOMlA

este mai mic decit in tara (318,3), dupa cum si personal muncitor ocupat in Industrie, calculat tot la 1 000 locuitorB din punot de vedere canititativ este inferior in judet (88,8) celui national (142,2). In acela^i timp, ponderea femeilor in totalul personalului muncitor (31,7%) este mai mica in judet decit in tara (36,2%), fapt ce intareste necesitatej masurilor de ordin calitativ in dezvoltarea economiei juJ detului. In celelalte sectoare ale economiei, ponderej populatiei ocupate superioare mediei pe tara, reflects o| evolutie favorabila, fireasca.
Dinamica productivitatii muncii

,,

uri de

1
v

cea mai i-Ua raa

EVOLUTIA PRODUCTIVITATII MUNCII

_ I El PE LUCRATOR
505610,

Sub influenza revolutiei tehnico-stiintifice contemporane si a aplicarii rezultatelor acesteia in productia mateJ riala, productivitatea muncii cunoaste o evolutie acceleJ rata, devenind princilpala trasatura caracteristica a cresterii economice contemporane. finind seama de rolul ei deterJ minant in ridicarea nivelului de trai al poporului, sporireal rapida si continua a productivitatii muncii ocupa un loc central in cadrul Programului partidului adoptat la eel de-al Xl-lea Congres. Pe baza cresterii productivitatii muncii se reduc cheltuielile de productie, sporesc acumularile i se creeaza astfel pre-misele necesatre realizarii telului suprem al partidului nostru, ridicarea bunastarii maJ teriaile si spiri'tuale a poporului. Creterea productivitatii muncii reflects intr-o form;! sintetica dezvoltarea si perfectionarea fortelor de produc-' tie si interactiunea lor cu relatiile de productie. Expresia a cresterii calitative a activitatii economice, productivita- tea a inregistrat in judetul Vilicea in anii socia.lism'Ului, o dinamica tot mai accelerata, datorita perfectionarii tehnicilor si tehnologiilor de productie, organizarii stiintifice a productiei si a muncii, ridiearii calificarii si oointeresarii materiale. Socotind anul 1965 drept baza (100%), acest indioaitor recaliculait in preturi curente a ajuns in judet la 156,7% in 1970, 221% in 1975 si la 345% in 1978, ritmurile medii anuale de crestere de 10,0% fiind printre cele mai mari din tara. Este semnificativ de remarcat faptul ca sectorul conducator al economiei judetului, industria, asigura cele mai

132

JUDETUL VILCI

iroNOMIA

133

'

00

Pentru cincinalul 19761980 productivitatii muncii i-a (ost stabilit un ritm mediu anual de cretere de 18,8%, superior celui al cresterii productiei industriale. Cre^terea tn cincinalul 19761980 cu un singur procent a producti\ ilatii muncii in economia judetului permite realizarea unel product!! suplimentare de aproape 445 milioane lei. iK'altfel, in 19761978 productivitatea muncii pe o perwvina in industria judetului Vilcea a crescut cu 74 451 leL I..i productia globala industriala, de peste 9,5 miliarde lei tcalizata in 1978, cu aproape 2 miliarde lei mai mare declt In 1976, peste 85% din sporul de productie a fost obtinut |X) seama cresterii productivitatii muncii, acest lucru reflioctind nivelul de modernizare a proceselor de productie (IIn unitatile industriale ale judetului. Reducerea costurilor de produc^ie

CHELTUIELI TOTALE LA 1000 LEI PRODUCTIE MARFA

IN PROCENTE

Actionindu-se pentru creterea eficientei economice i In economia judetului Vilcea s-au obtinut rezultate bune In reducerea cheltuielilor materiale de productie prin diininuarea consumurilor specifice de materii prime, mateM ile, combustibil, energie electrica, normarea tiintific5 .1 consumurilor, innoirea, modernizarea produselor si asiniilarea de produse noi, cu o tehnologie avansata, perfec(lonarea continua a proceselor tehnologice, folosirea mairrialelor inlo-cuitoare, reducerea pierderilor tehnologice si a rebuturilor. Astfel, in perioada 19751978, cheltuielile i 'tale la fiecare 1000 lei productie marfa au scazut cu 2.r)0 lei, iar cheltuielile materiale cu 124 lei, evolutia fiind urmatoarea :
1975

1916

1977

1978 1976

1980

JMJ^^aaMB

decrestere a productivity muncii, ilustrind s n * pregnant iHcU'Lin mvGl inypQtr^i'p amUndi mi i - n i ' de ^, -i u x r V _i_ Q-p 6 inZeSt re a r\**r\fi-.T 4-;~ _ _ . , . ' . ' auTGina tiza.FP; ^ste nS H Dr f ' cresterile automatiJar? este ct >roductia de energie electrica, unde valorice ale mdicatorului pe o persoana ooupata depasesc de circa trei Semd?ma?L]iUdet- ^^ **&* ^

(Iholtuieli la 1 000 lei productie marfa - cheltuieli materiale

1001,7 734,5

910,6 694,0

751,4 610,6

747,2 604,4

737,7 600,0

In 1980, nivelul cheltuielilor la 1000 lei productie marfa este prevazut sa fie cu 264,10 lei mai redus decit tvl inregistrat in 1975, ceea ce echivaleaza cu obtinerea i i n u i beneficiu suplimentar de 1,7 miliarde lei.