Caprrowt1 + Mutrieal DE NuMERE CAPITOLUL 1 Multimi de numere 1. Numere reale -} — multimea numerelor naturale nenule, Fe ++) =1, 0,1, +++, n,-+-} — multimea numerelor intregi, Q={m/n: me Z sin €N} — multimea numerelor rationale, R — multimea numerelor reale, R\Q — multimea numerelor irationale. Necesitatea de a expune intr-o forma unitara unele rezultate ale analizei matematice, impune introducerea a doud simboluri +00 gi —oo, numite si numere infinite sau numere improprii. Vom nota cu R= RU {-o0, +00}. Definitia 1.1 Fie A o submuljime nevidi a multimii numerelor reale. Numéarul real m se numeste a) majorant al multimii A, dac& pentru orice « € A avem x < m; 6) minorant al muljimii A, daca pentru orice a € A avem x > m: ¢) cel mai mare element al multimii A gi se noteaz& cu max A, daca m este majorant al multimii A sim € A; d) cel mai mic element al mulfimii A gi se noteaza cu min A, dac&é m. este minorant al multimii A sim € A. Definitia 1.2 Fie A o submultime a mulfimii numerelor reale. Multimea A se numegte: a) majorata (sau marginit& superior), dac& admite majorant 6) minorat& (sau marginita inferior), dack admite minoranti; ¢) marginita, dacd este majorata si minorata. Teorema 1.3 1° Orice submultime nevidd gi majoraté A a multimii nu- merelor reale admite un cel mai mic majorant.. Acest cel mai mic majorant al multimii A se numeste supremumul mulfimii A gi se noteaza sup A. 2° Orice submultime nevida si minoraté A a multimii numerelor reale admite un cel mai mare minorant. Acest cel mai mare ininorant al multimii A se numeste infimumul mulfimii A gi se noteaza inf A.é 10 ANALIZK MATEMATICA_* CLASELE XI-XII_* PENTRU GRUPELE DF EXCELENTA Avem: a) inf? = +00, sup@ = —o0, b) infR =—00, supR = +00. Teorema 1.4 (axioma lui Arhimede) Pentru fiecare z,y € R cu y > 0 existé un numar natural n astfel incat x < ny. Teorema 1.5. Pentru fiecare « € R exista un numar intreg n si unul singur astfel incat n <2 3 este majorant al mulfimii A, deoarece pentru orice « € A avem x <3 < M. Pe de alta parte, multimea A este minorata; orice num&r real m < 0 este minorant al muljimii A, deoarece pentru orice c € A avem m <0 < x. Agadar multimea A este marginita. Mulfimea A find nevida si majorata exist sup 4 € R. Intrucat numarul real 3 este majorant al mulfimii A si 3 € A, deducem c& multimea A are cel mai mare element gi acesta este max A = 3. Evident sup 4 =3. Multimea A fiind nevida gi minorata exist inf A € R. Cum inf A este minorant al multimii A avem inf A < 0. Vom ar&ta cd inf A = 0. Pre- supunem, prin absurd, ca inf A < 0. Atunci numarul real y = (1/2) inf A are proprietatea c inf A < y < 0 < a, oricare ar fiz € A. Agadar numarul real inf A nu este cel mai mare minorant al lui A (y este un minorant al lui A si y > inf A). Contradictia la care am ajuns demonstreaza c& inf A = 0. Cum 0 ¢ A, deducem c& muljimea A nu are cel mai mic element (nu exist& min A), P 1.2 Fie A o submultime nevida si majoraté a multimii numerelor reale si b un numér real fixat. Sa se arate c& multimea {b}+A={eeR: existé a € A astfel incat «= b +a} este nevida gi majorata si are loc egalitatea sup ({b} + A) = b+ (sup A). Rezolvare. Multimea A Sind nevida are cel putin un element a € A. Atunci b +a € {b} + A gi deci mulgimea {5} + A este nevida. Pe de alta parte, muljimea A fiind nevida gi majorata exista sup A € RB; atunci pentru orice z € A avem a < sup A, de unde deducem ci b+ 2 < b + (sup A), oricare ar fi x € A, ceea ce Inseamna c& b+ (sup A) este uné Caprrowt 1 + Mutriat of mumeRe Ti majorant al multimii {b} + A, prin urmare multimea. {b} +A este majorata. Asadar exist sup ({6} + A) € R. Pentru a dovedi egalitatea din enunjul problemei, fie M un majorant al mulfimii {b} + A, atunci b+ 2 < M, oricare ar fi x € A sau echivalent « < M— 6, oricare ar fi x € A, de unde deducem ci sup A < M — 6; prin ummare 6 + (sup A) < M. Agadar 6 + (sup A) este cel mai mic majorant al multimii {6} + A. Problema este rezolvata. P 1.3 Fie Ao submultime nevida si majorata a multimii numerelor reale si b un numér real strict pozitiv. Sa se arate c& multimea bA= {x ER: exista a € A astfel incat x = ba} este nevida si majorata si are loc egalitatea sup (bA) = b(sup A). Rezolvare. Multimea A fiind nevida are cel putin un element a € A. Atunci ba € bA si deci multimea bA este nevida. Pe de alta parte, mulyimea A fiind nevida gi majorata exista sup A ¢ BR; atunci pentru orice @ € A avem x < sup A, de unde deducem c& br < b(sup A), oricare ar fiz € A, ceea ce inseamna ca b (sup A) este un majorant al multimii bA, prin urmare multimea 6A este majoraté. Agadar exist sup (bA) ER. Pentru a dovedi egalitatea din enuntul problemei, fie M un majorant al multimii 6A, atunci bx < M, oricare ar fi « € A, sau echivalent x < M/b, oricare ar fi x € A, de unde deducem c& sup A < M/b; prin urmare b(sup A) < M. Agadar 6 (sup A) este cel mai mic majorant al multimii 5A. Problema este rezolvata. P 14 Fie A si B doua submultimi nevide si majorate de numere reale. S& se arate ci multimea A+B={eER: existiac A sid € B astfel incat &@=at+d} este nevida si majorata gi are loc egalitatea sup (A+ B) = (sup A) + (sup B). Rezolvare. Mulfimile A si B sunt nevide, prin urmare existd a ¢ A si > ¢ B. Atunci a+b € A+B si deci A+B #9. Pe de alta parte, mulfimile A Si B fiind nevide si majorate, exist& sup A € R i sup B € R; atunci pentru orice 2 € A si y € B avem a < supA gi y < supB, de unde deducem * +y S (sup A) + (supB), oricare ar fic € Agi y € B, ceea ce inseamnd ca (sup 4) + (sup B) este un majorant al multimii A+ B. Asadar exista sup (A+ B) € R si sup(A + B) < (sup A) + (sup B). Pentru a dovedi egalitatea din enuntul problemei, fie Mun majorant al multimiiA + B, atunci «+y < M, oricare ar fic € Agi y € B. Fie 5 un element oarecare al ui B, atunci 7 +b < M, oricare ar fiz € A sau echivalent z <.M—6, oricare ar fiz € A, de unde deducem ci sup A < M—b.