PRODUCEREA CURENTULUI ALTERNATIV

Se numeste curent alternativ curentul electric care isi schimba sensul periodic, de doua ori pe perioada, si ale carui variatii in timp sunt identice in cele doua jumatati de perioada, cu exceptia semnului. Curentul alternativ este un curent electric a crui direc ie se schimb periodic, spre deosebire de curentul continuu, al crui sens este unidirec ional. Forma de und uzual a curentului alternativ este sinusoidal. A fost descoperit de ctre Nikola Tesla n 1892. Curentul alternativ apare ca urmare a generrii unei tensiuni electrice alternative n cadrul unui circuit electric prin inducie electromagnetic. Forma alternativ (sinusoidal) a tensiunii/curentului este modul uzual de producere, transport i distribuie a energiei electrice. Daca i este valoarea instantanee a curentului si T perioada lui atunci: i(t+T)=i(t) i(t+T/2)=-i(t) Intervalul de timp dintre doua schimbari consecutive ale sensului curentului se numeste alternanta si este egal cu T/2. Observatie: Nu orice curent periodic este si alternativ(fig.1); dar orice curent alternativ este in mod necesar periodic( fig.2 si fig.3) Curentul sinusoidal(fig.3) este un caz particular de curent alternativ. Variatia in timp a curentului sinusoidal este sinusoidala sau cosinusoidala.

Fig.1

Fig.2

Fig.3

PRODUCEREA T.E.M. ALTERNATIVE In electrotehnica este mai putin folosit curentul continuu. Cea mai larga intrebuintare o are curentul alternativ, care poate fi usor produs, usor transportat la distanta si, de asemenea, cu usurinta folosit. Obtinerea curentului alternativ se bazeaza pe fenomenul inductiei electromagnetice. Acest fenomen permite obtinerea t.e.m. variabile. Daca variatie t.e.m. este sinusoidala curentul se numeste alternativ sinusoidal. T.e.m. alternativa se poate obtine pe doua cai; rotirea uniforma a unei spire intr-un camp magnetic uniform sau prin rotirea unui magnet(camp magnetic) in fata unei bobine fixe. a)O spira metalica este rotita uniform in jurul axei AB(fig.4) intrun camp magnetic produs de un electromagnet NS. Capetele spirei sunt conectate la doua inele C si D, care pot aluneca sub periile P1 si P2. Un rezistor R inchide circuitul exterior prin perii. Din cauza rotirii spirei, fluxul de inductie care o strabate variaza in fiecare moment, ceea ce face sa apara in ea o t.e.m. de inductie, alternativa sinusoidala. Acul unui instrument de masurat care ar fi introdus in circuit in serie cu rezistorul ar oscila de o parte si de alta a pozitiei zero, indicand existenta unui curent alternativ. a) =0 Intr-un interval de timp dt foarte mic, laturile orizontale ale spirei se misca foarte putin, dar in aceasta pozitie nu taie liniile campului. In acest interval de timp, variatia fluxului d este nula, deci in spira nu se induce t.e.m. (0, /2) Pe masura ce spira se roteste, laturile ei incep sa taie linii de camp din ce in ce mai multe in unitatea de timp, in spira se genereaza t.e.m. din ce in ce mai mare, atingand valoarea maxima Em cand planul spirei devine paralel cu liniile de camp, iar normala n face unghiul = /2 cu liniile campului. b) =/2 In aceasta pozitie b valoarea fluxului este nula, dar variatia lui are valoarea maxima, deoarece laturile spirei taie cele mai multe linii de camp in unitatea de timp. Tensiunea indusa are sensul spre noi in latura din dreapta, de la noi spre figura in latura din stanga. (/2, ) Continuand rotirea spirei din pozitia b catre pozitia c, laturile spirei taie mereu mai putine linii in unitatea de timp, t.e.m. indusa scade treptat

c) = . In pozitia c a spirei, cand = t.e.m. indusa devine nula.

Spira isi continua rotirea din pozitia c spre d apoi spre e; fenomenele se succed la fel ca mai inainte, in ceea ce priveste valoarea numerica, dar sensul este opus, deoarece liniile campului intra pe cealalta fata a spirei. Cand spira a ajuns in pozitia e, ea repeta pozita din a etc. Variatiile succesive ale t.e.m. sunt aratate de curba sinusoidala din figura 4. Se observa ca t.e.m indusa are succesiv valori intr-un sens, apoi in sens opus: este o t.e.m. alternativa.

Fig.4

Deoarece spira se roteste uniform cu viteza unghiulara , considerand ca moment initial, momentul in care spira s-a aflat in pozitia a, =t este unghiul facut de normala n la fata spirei cu liniile campului la momentul t. Fluxul de inductie prin aria spirei la momentul dat t este: =mcos t, unde m =BS este valoarea maxima a fluxului(cand =0). T.e.m. indusa in spira va fi data de legea inductiei electromagnetice: e=-d/dt= msin t. Notand valoarea maxima a t.e.m. induse, cu Em=m , atunci valoarea instantanee e a tensiunii va fi: e=Em sin t. Daca circuitul exterior este inchis printr-o sarma fara infasurari, se va produce un curent alternativ sinusoidal, a carui intensitate va fi: i=Im sin t; unde Im este valoarea maxima a intensitatii curentului alternativ, sinusoidal. Asa-dar, in curentul alternativ sinusoidal, tensiunea si intensitatea variaza sinusoidal in raport cu timpul. Ele trec prin aceleasi valori si in acelasi sens la intervale egale de timp T, numite perioade. Perioada si frecventa sunt marimi inverse una alteia. b) Prin rotirea unui magnet in fata unei bobine se poate obtine, de asemenea, tensiune alternativa sinusoidala, dupa montajul din figura 5. Sub o bobina cu miez de fier se roteste un magnet bara, in jurul unui ax orizontal. Bobina este strabatuta in fiecare moment de un flux de inductie variabil, care induce in bobina o t.e.m. alternativa.

Generatoarele electrice sunt masini electrice care transforma alte forme de energie in energie electrica. Dupa tipul de energie consumata de generatorul de curent el se numeste hidrogenerator(consuma energia potentiala a apei in cadere), turbogenerator (consuma energia aburului unei turbine), termogenerator(consuma energia termica a unui combustibil), generator nuclear(consuma energia degajata la fisionarea unor nuclee atomice) etc. In prezent cele mai importante sunt generatoarele electrice rotative. La baza functionarii lor sta fenomenul de inductie electromagnetica. In cele prezentate am descris principiul generarii curentului alternativ monofazat.