Studiul de caz nr.

4: ROLUL LITERATURII IN PERIOADA PASOPTISTA

Istoria noastr are destule fapte eroice, frumoasele noastre ri sunt destul de mari, obiceiurile noastre sunt destul de pitoreti i poetice ca s putem gsi i la noi sujeturi de scris fr s avem pentru aceasta trebuin s ne mprumutm de la alte naii. M. Kogalniceanu

EPOCA PASOPTISTA
Perioada pasoptista este perioada literara situata aspoximativ intre anii 1830 -1860 fiind favorizata de modernizarea masiva a societatii. Spiritul revolutionar si dorinta de uinitate nationala s-au infiripat in inimile romanilor inca de la revolutia inabusita din 1812 ,dar si-au regasit aplicarea politica in revolutia de la 1848. Ideea unitatii nationale este principalul subiect al scrierilor romnesti. Aparitia presei a dat un puternic impuls evolutiei in toate domeniile, stimuland si literatura. Albina Romneasc a fost o gazeta politico-literar ce apare la Iasi, bisptmnal (1 Iunie 1829- 3 ianuarie 1835; 3 ianuarie 1837 - 2 ianuarie 1850) sub conducerea lui Gh. Asachi publicand i suplimentul literar Alauta Romaneasca. Dacia Literara , aparuta in 1840 si publicata doar in trei numere a dat miscarii impulsionate de Curierul romnesc, Albina romneasca, Foaie pentru minte, inima si literatura ,un accent menit a-i preciza pe deplin continutul si a-i determina pentru cateva decenii intreaga evolutie. Pana la Kogalniceanu s-a scris in spirit national asa cum se vorbeste in proza fara constientizarea faptului. Kogalniceanu a formulat ceea ce toti patriotii gandeau si simteau. Romania literara a lui Alecsandri nu a putut aparea in 185 1 cum se intentionase si a fost tiparita un an mai tarziu (insa fara autorizatie de difuzare), activand legal abia dupa trei ani intr-o perioada scurta de timp. Incercand sa reflecte autoritatea romaneasca, saptamanal a publicat opere ale celor mai mari scriitori din viitoarele Principare unite: N.Balcescu, C.Negruzzi, M.Kogalniceanu, G.Alexandrescu, Al.Odobescu , D.Bolintineanu, Alecu Russo, Al.Donici si Gh.Sion. Steaua Dunarii , jurnal politic, literar si comercial tiparit de Kogalniceanu (in colaborare cu alti multi scriitori) cu intreruperi, de trei ori pe saptamana din Octombrie 1855 pana in Noiembrie 1860 a militat pentru unirea Principatelor. Publicatia s-a declarat din primul numar Jurnalul

Unirii specificand ca Unirea este singurul mod in stare de a consolida nationalitatea romanilor, de a le da demnitate, putere si mijloace pentru a indeplini misia lor pe pamantul ce de catre Cel de sus li s-a dat mostenire. Ziarele bucurestene si iesene din anii premergatori lui 1859 se pronuntau in favoarea Unirii: Timpul (1856) si sumplimentul sau, Albumul literar, Concordia (1857), Romanul (1857), Romania (1867), Nationalul (1857), Dambovita (1858), Buciumul si Opinia(1857, la Paris). Dacia Literara a lansat numeroase nume ale literaturii cum ar fi: Vasile Alecsandri (cu nuvela Buchetiera de la Florenta ) si Costache Negruzzi (cu Alexandru Lapusneanul). Romania Literara l-a facut cunoscut pe Alecu Russo publicandu-i serialul Cugetari si o alta scriere ampla Amintiri. Majoritatea scriitorilor romani s-au avantat in literatura publicandu-si primele opere in una dintre revistele mai sus mentionate. Poetilor Iancu Vacarescu, Ion Heliade Radulescu , Grigore Alexandrescu, C.Stamate, Al.Donici li se alatura la jumatatea secolului V.Alecsandri, D.Bolintineanu, Cezar Bolliac, Andrei Muresanu si Ion Catina(1820-1851) care avea publicata o placheta de poezii(1846) si piesa Zoe(1847),dramatizare a nuvelei lui Negruzzi. Tot printr-o singura poezie,Un rasunet,scrisa in 1848,devenita din decembrie1989,imnul de stat al Romaniei,mai tarziu si al Republicii Moldova a devenit cunoscut si Andrei Muresanu(1816-1863). Nascut la Bistrita unde a urmat cursul secundar a studiat si la Blaj,devenind apoi institutor si profesor la Brasov. A fost unul dintre animatorii de frunte ai revolutiei ardelene din 1848. Cezar Bolliac , poet, teoretician literar, memorialist, ziarist, traducator, militant si ganditor politic, ea ferm convins ca "poezia cea adevarata este aceea care vorbeste inimei,iar nu fantaziei numai", si considera ca "este timpul ca poezia sa se ocupe sa puie in miscare toate resorturile sale la o prefacere intreaga,la o reforma totala de constiinta. Influentat de ideile lui V.Hugo, Bolliac publica in Foaie pentru minte, inima si literatura articolul Poezie in care pune accent pe misiunea poeziei sociale . Sprijina revolutia din 1848 si este exilat dar nu incheie sirul publicatiilor. Dimitrie Bolintineanu s-a facut remarcat in 1842 cu poezia O fata tanara pe patul mortii, publicata in Curier de ambe sexe si a debutat editorial in 1847, cu volumul Colectie din poeziile Domnului.... Numarul de carti publicate si reeditate depaseste anii de viata a poetului. Printre cele mai cunoscute poezii ale lui Bolintineanu se numara si Mama lui Stefan cel Mare, a carei tema este ideea de afirmare a constiintei nationale.

Vasile Alecsandri a debutat cu nuvela Buchetiera de la Florenta publicata pentru prima data in Dacia Literara.Scrisa in fraze lungi dar simple, coerente, nuvela este usor de citit si farmeca prin bogatia imaginilor vizuale; ajutat de comparatii si personificari. A publicat primele volume de Poezii Poporale in 1852 si 1853. In genul dramatic Alecsandri a inceput sa scrie din obligatia de a da teatrului din Iasi un repertoriu.Piesele sale nu puteau avea atunci decat un caracter functional. Cum publicul mergea la spectacole pentru a se distra,era normal sa i se ofere piese amuzante de un comic usor.Piesele mai lungi ca Iorgu de la Sadagura sau Iasii in carnaval etc contin si comic de moravuri.Superioare fata de celelalte piese sunt dramele istorice.. In dorinta de a critica institutiile si moravurile feudale, Alecsandri realizeaza un ciclu de comedii avand o ca personaj principal pe Chirita. Teatrul a jucat un rol esential in cultivarea limbii romane.Primele reprezentatii sustinute de actori romani au starnit un entuziasm general reusin sa acapareze atentia publicului larg, detasandu- se de valul de spectacole al trupelor straine. Principalele modaliitati de a tansmite mesajul patriotic erau: invatamantul, presa si teatrul. Invatamantul si presa in limba romana pun bazele culturii romanesti moderne. Literatura era folosita ca arma ideologica impotriva absolutismului feudal, sprijinind reformele sociale, democratice si politice. Cuvantul Romania reprezinta lupta pentru realizarea unitatii nationale, mesajul patriotic fiind principalul scop al activitatii literare. Ion Heliade Radulescu, Andrei Muresanu, Costache Negruzzi, Dimitrie Bolintineanu, Vasile Alecsandri, Nicolae Balcescu si Alecu Russo, toti au militat pentru pentru unitatea nationala si cultivare limbii romane ca mod de a dezvolta sentimentul patriotic.