Tema 8 Antrenamentul asertiv

Obiectivul principal al antrenamentului asertiv este acela de a spori eficienţa interacţiunilor interpersonale prin diminuarea anxietăţii pe care adesea situaţiile sociale o produc. Wolpe şi Lazarus (1 !!" pp. #8$%#& descriu antrenamentul asertiv 'n cartea Behavior Therapy Techniques. A guide to Treatment of Neuroses, publicată la (er)amon (ress 'n *area +ritanie. ,n )eneral" acest antrenament se adresează celor care au reacţii dezadaptative 'n interacţiunile cu ceilalţi" din cauza anxietăţii care in-ibă expresia sentimentelor adecvate şi punerea 'n act a comportamentelor adaptative. .ntervenţia terapeutului este menită să sporească orice impuls pentru dezin-ibarea acestor reacţii" aştept/ndu$se ca de fiecare dată c/nd sunt puse 'n act" să determine o in-ibare reciprocă a anxietăţii şi treptat" o scădere a intensităţii anxietăţii cu care este asociat răspunsul. (rezentăm" 'n continuare" c/teva puncte de vedere le)ate de conceptul de antrenament asertiv" după Wolpe şi Lazarus. 0firmaţia care stă la baza acestei intervenţii este că oamenii au drepturi certe" pe care sunt deplin 'ndreptăţiţi să şi le exercite. 1-iar dacă autocontrolul şi comportamentul rezervat plină de tact sunt necesare şi dezirabile pentru o interacţiune civilizată" exa)erările 'n aceste conduite nu sunt adaptative. 0desea" conduitele excesiv de submisive sunt specifice persoanelor in-ibate ca urmare a unei educaţii pentru autocontrol stoic" conformare excesivă" 'n numele aşa$ziselor bune maniere sau a bunului )ust rafinat. ,n cazuri extreme" aceste persoane trăiesc 'n medii foarte 'nc-ise" fără libertate de exprimare" sunt foarte timide şi aproape obsesiv preocupate de moduri de comportament 2adecvat3 sau 2corect3. 4nele persoane nonasertive sunt foarte 'nc-ise şi confundă adesea exprimarea emoţiilor cu un sentimentalism bolnav sau imatur. 0tunci c/nd anxietatea in-ibă comportamentul asertiv" există consecinţe indezirabile" individul fiind adesea dezavanta5at 'n comparaţie cu ceilalţi şi 'mpiedicat 'n atin)erea scopurilor sale. 1u toate că 'n terapie cel mai frecvent se vorbeşte de răspunsuri asertive 'n le)ătură cu exprimarea furiei şi a resentimentelor" noţiunea de 2comportament asertiv3 este utilizată 'n )eneral pentru toate expresiile acceptabile social ale drepturilor şi sentimentelor personale. 4n refuz politicos faţă de o cerere sau de o solicitare nerezonabilă" o expresie autentică a aprecierii" respectului sau admiraţiei cuiva" o exclamaţie de bucurie" iritare" adoraţie sau dez)ust" toate pot fi considerate comportamente asertive. Oragnizaţi-vă în echipe de câte doi studenţi. 1. Amintiţi-vă o situaţie în care aţi fost nedreptăţit şi aţi reacţionat pasiv, neexprimânduvă opinia. 2. Amintiţi-vă o situatie în care aţi fost nedreptăţit şi aţi reacţionat agresiv, acuzând şi criticând. Ce gânduri au fost asociate de fiecare dată cu acele comportamente !iscutaţi cu partenerul de dialog şi analizaţi şi consecinţele acelor comportamente. ,n dialo)ul cu pacientul" este extrem de probabil să ne fie relevate diverse manifestări ale anxietăţii interpersonale precum şi in-ibiţiile asociate ale acţiunilor6 faptul de a fi exploatat de prieteni sau cunoştinţe" de a fi dominat de părinţi" soţi sau de an)a5atori" de a fi exa)erat de respectuos faţă de autorităţi" persoane 'n v/rstă" prieteni de o viaţă" ş.a.m.d. (acientul ar putea să povestească fie despre umilinţele pe care le suportă" fie despre comportamentele" nedrepte" ofensive" de)radante" vul)are ale altora" la care ei nu au reacţionat eficient. Wolpe şi Lazarus arată că decidem dacă antrenamentul asertiv este indicat şi" dacă da" 'n ce context" după ce ascultăm istoria pacientului şi c-iar după ce efectuăm unele investi)aţii psi-ometrice. 7i recomandă şi un c-estionar" care poate fi utilizat oral sau 'n scris" 'n 'ntre)ime sau doar parţial6
(rotestezi cu voce tare atunci c/nd cineva se aşază 'n faţa ta la o coadă8 7ste dificil pentru tine să cerţi un subaltern8 1/nd serviciile 'ntr$un restaurant sau 'n altă parte sunt slabe" eviţi să te pl/n)i8

1

să remarcaţi dacă aveţi tendinţa să fiţi mai lipsiţi de asertivitate în situa ţii familiare sau mai curând în compania străinilor şi.7şti 'nclinat să 'ţi ceri scuze excesiv8 9acă" după ce 'ţi cumperi o -aină nouă" descoperi că are un defect" 'ţi este )reu să soliciţi sc-imbarea ei8 9acă un prieten te critică fără temei" te mulţumeşti să te pl/n)i 'n absenţa lui unuia şi altuia8 9e obicei 'ncerci să eviţi persoanele cu aer de şef8 1/nd 'nt/rzii la o şedinţă" preferi să stai 'n spate 'n picioare dec/t să mer)i 'n faţă pe un scaun liber8 7şti capabil să contrazici o persoană dominantă8 9acă cineva 'ţi fură locul din parcare preferi să mer)i mai departe p/nă )ăseşti alt loc8 9acă un v/nzător a făcut eforturi mari să 'ţi prezinte mărfuri care nu se dovedesc potrivite nevoilor tale" ai dificultăţi 'n a spune nu8 9e obicei 'ţi exprimi sentimentele8 9acă afli că un prieten răsp/ndeşte false zvonuri despre tine" eziţi să ai o discuţie faţă 'n faţă cu el8 :i$ar fi )reu să soliciţi fonduri pentru o cauză valoroasă8 9e obicei 'ţi păstrezi opiniile pentru tine 'nsuţi8 .ăseşti că este mai uşor să$ţi exprimi furia faţă de persoanele de acelaşi sex cu tine dec/t faţă de cele de sex opus8 7ste dificil pentru tine să faci complimente şi să 'i lauzi pe ceilaţi8 0i un prieten apropiat cu care poti să discuţi aproape orice8 . pe rând. utilizând între% ările din lista lui &olpe şi 'azarus. urmărind( a. . când ar fi de spus cuvinte de apreciere. Organizaţi-vă în echipe de câte doi studenţi. 9iscut/nd cu pacientul asupra fiecărui item" putem afla mult mai multe dec/t dacă am construi o scală cantitativă sau dacă ne$am mulţumi cu răspunsuri de tip da sau nu. 1omportamentul asertiv exprimă şi intensifică răspunsuri care contracarează anxietatea. "dentificaţi pentru fiecare dintre voi doi. respectiv. de laud ă. .n acelaşi timp" actele motorii ale asertivităţii" dacă sunt aplicate adecvat" sunt urmate de consecinţe recompensatorii de diverse tipuri" o scădere notabilă a anxietăţii" < . 0cesta este de exemplu" cazul exprimării furiei. b. când tre%uie să crititicaţi ori mai frecvent. 0nxietatea 'n situaţii sociale explică cele mai multe comportamente nonasertive. 4nii pot să fie foarte capabili să 'şi exprime revolta sau nemulţumirea" dar să fie de$a dreptul blocaţi dacă ar fi vorba să 'şi exprime sentimente de preţuire sau de admiraţie faţă de cineva. 4nii oameni pot să nu aibă nici o problemă 'n a se manifesta asertiv 'n interacţiunea cu v/nzătorii sau c-elnerii" dar pot să aibă dificultăţi 'n acest sens 'n contexte mai intime" atunci c/nd ar trebui să refuze un prieten sau să$şi critice partenerul de viaţă. !iscutaţi despre fiecare. 1onsecinţa imediată este că anxietatea nu se mai produce 'n situaţii asemănătoare 'n viitor.ţi este )reu să 'ncepi o conversaţie cu un străin8 7şti capabil să 'ţi exprimi desc-is dra)ostea şi afecţiunea8 9acă m/ncare care este servită la restaurant nu te mulţumeşte" eviţi să te pl/n)i c-elnerului8 7şti atent să nu răneşti sentimentele altora8 9acă te afli la o conferinţă sau la un curs" şi cel care prezintă face o eroare" 'ntrebi despre )reşeala făcută8 9acă o persoană 'n v/rstă şi respectată face o afirmaţie cu care tu nu eşti de acord" 'ţi exprimi punctul tău de vedere8 9e obicei preferi să păstrezi tăcereaca ca să nu fie certuri8 9acă un prieten 'ţi face o solicitare nerezonabilă" eşti capabil să 'l refuzi8 9acă" după ce ai părăsit un ma)azin" sesizezi că ţi s$a dat mai puţin rest dec/t trebuia" te 'ntorci să soliciţi repararea )reşelii8 9acă un poliţist 'ţi interzice să intri pe o stradă pe care tu eşti de fapt pe deplin 'ndreptăţit să intri" 'l contrazici pe acel poliţist8 9acă o rudă respectată şi apropiată te enervează" preferi mai cur/nd să te calmezi dec/t să 'ţi exprimi supărarea8 . c. să precizaţi consecinţele nedorite ale lipsei de asertivitate în fiecare situa ţie.i admiri pe cei care care răspund cu aceeaşi măsură celor care 'i nedreptăţesc8 0cest c-estionar relevă domenii specifice 'n care se manifestă )rade diferite de asertivitate şi nonasertivitate. să evidenţiaţi gândurile care însoţesc eşecurile de aplicare a fiecărui comportament asertiv. 0şadar" lipsa asertivităţii nu este o trăsătură unitară" ci ea se manifestă acolo unde a fost condiţionată. #-$ situa ţii în care aveţi dificultăţi în a pune în act comportamente asertive. (e această bază este realizată in-ibiţia anxietăţii.

Instrucţiunile privind comportamentul eficient pot fi date oral sau prezentate 'n scris" pe casetă audio sau cu a5utorul unui film. 0le)erea metodei de tratament este dictată de evaluarea făcută clientului. 9upă fiecare repetiţie" se oferă feedbac>$uri corective. (rezentăm" 'n continuare" principalele metode utilizate 'n antrenamentul asertiv după . @e utilizează apoi" pentru exersare" 5ocul de rol.ar 'n cazul 'n care abilităţile sociale necesare lipsesc" va fi nevoie de proceduri destinate să le dezvolte" cum sunt instrucţiunile" prezentarea după model" practica. 1ontracondiţionarea anxietăţii se impleteşte cu condiţionarea operantă a răspunsului asertiv şi fiecare 'l facilitează pe celălalt. Trainin)ul asertiv constă de re)ulă" 'ntr$o varietate de componente" incluz/nd aici instrucţia" prezentarea după model" repetarea comportamentului" feedbac>$ul" pro)ramarea sc-imbării şi temele pentru acasă. ?ocurile de rol 'ncep cu scene care )enerează un nivel redus de disconfort clientului.ambrill le descrie" 'ntr$o manieră actualizată după informaţii rezultate din decenii de practică" 'n capitolul dedicat antrenamentului asertiv din Enciclopedia of Psychotherapy (<==<&. 0vanta5ul metodei prezentării de modele de comportament constă mai ales 'n faptul că i se pot prezenta clientului multiple comportamente" iar apoi i se cere să le imite. @e laudă ceea ce face bine" se urmăreşte corectarea acolo unde este cazul şi nu se critică niciodată. (ot fi" de asemenea" furnizate materiale scrise pentru a oferi instrucţii pentru clarificarea diferenţelor dintre comportamente a)resive" asertive şi pasive 'n anumite situaţii.6 scăderea credinţelor şi aşteptărilor nerealiste& şi trainin)ul pentru rezolvarea problemelor interpersonale (ex.6 controlul furiei care poate afecta relaţia de prietenie&. 9e exemplu" i se poate cere clientului să observe contactul vizual al modelului" la fel şi mişcările m/inilor şi postura 'n ansamblu. . (ot fi prezentate at/t modele eficiente c/t şi ineficiente" pot fi discutate şi consecinţele acestor comportamente. (rezentarea de modele de comportament este cu at/t mai valoroasă 'n terapie cu c/t clientul este mai lipsit de astfel de abilităţi şi cu c/t are nevoie de abilităţi mai complexe. Trebuie cunoscute repertoriile co)nitiv (ce işi spune lui 'nsuşi clientul" 'n limba5ul intern&" emoţional (ce simte& şi comportamental (ce face clientul& ale clientului 'n raport cu scopurile sale 'n diverse situaţii. 9acă din cauza anxietăţii nu sunt utilizate comportamentele eficiente" intervenţia poate fi orientată către creşterea abilităţilor de mana)ement al anxietăţii.o creştere a autocontrolului 'n mediul social care" anterior" producea reacţii dezadaptative. (rezentarea unui model de comportament depinde de abilităţile cu care clientul intră 'n terapie şi de complexitatea abilităţilor de care mai are nevoie. epetarea comportamentului !i feed"ac#$ul . ?ocul de rol 'n timpul evaluării (pun/ndu$se 'n scenă ceea ce obişnuieşte să facă clientul sau ce crede că ar trebui să facă& poate releva resurse pe care clientul le are de5a şi" astfel" se poate decide care sunt instrucţiunile şi prescripţiile de care mai are nevoie. # . 9e exemplu" dacă )/ndeşti că ai fost tratat nedrept de către un profesor" ai putea discuta cu el despre ceea ce te deran5ează (asertiv&" ai putea să taci" să nu spui nimic (pasiv& sau ai putea să ridici tonul şi să te răsteşti la el (a)resiv&. (rincipalele modalităţi de acţiune 'n terapia dedicată comportamentului asertiv sunt descrise de numeroşi autori" 'ncep/nd cu Wolpe şi Lazarus 'n 1 !!.ambrill (<==<&. . @e dau instrucţiuni numai pentru un sin)ur comportament odată" nu pentru mai multe care ar trebui modelate la acelaşi client. @unt stabilite scopuri precise pentru fiecare şedinţă şi nu vor fi abordate mai mult de unul$două comportamente odată.n sc-imb" este indicat să se uite la client" să 'l privească 'n poziţia faţă 'n faţă 'n timp ce 'i vorbeşte. 1lientul este 'ncura5at să dezvolte acele comportamente care au cele mai probabile rezultate pozitive. 1ondiţionarea operantă sin)ură (fără contracondiţionare& este utilă atunci c/nd reacţia asertivă lipseşte nu din cauza anxietăţii sociale" ci doar pentru că nu a fost 'nvăţată" persoana neav/nd vreodată oportunitatea ac-iziţionării unui astfel de comportament. 7ste contraindicat ca terapeutul să z/mbească sau să c-icotească 'n timp ce solicită de la client o modificare la un comportament 5enant. Aiecare 5oc de rol poate fi repetat p/nă c/nd se a5un)e la nivelul necesar al abilităţilor şi al confortului. Programarea schim"%rilor. 9upă prezenarea modelului" i se cere clientului să practice comportamentul prezentat. 7ileen . 0lte procedee care pot" de asemenea" fi utilizate sunt traini)ul pentru autoinstructa5" trainin)ul pentru relaxare" restructurarea co)nitivă (ex. 9acă anxietatea este prea mare c-iar şi pentru a citi rolul dat" clientului i se oferă o te-nică de relaxare 'naintea 5ocului de rol. 9acă este nevoie" atunci c/nd clientul este ezitant" i se oferă textul de spus 'n scris" pentru a$l citi.

9ar era evident că aceste ac-iziţii nu se )eneralizaseră la nivelul stilului de a vorbi" care era c/t se poate de tremurat" nesi)ur" şovăielnic. *etoda selectată va ţine cont de cauzele anxietăţii care pot fi )/nduri ne)ative" o istorie plină de sancţiuni )enerate de lipsa abilităţilor" aşteptări nerealiste de tipul 2toată lumea ar trebui să mă placă pe mine3. 7ra evident că pacientul se 2vindea ieftin36 'n loc să sublinieze excelentele sale calificări" a mormăit destul de incoerent c/teva )eneralităţi despre bazele educaţiei sale" despre instruirea sa 'n )eneral. 9upă ce se atin)e un anumit nivel de confort şi de abilitate cu o anumită deprindere comportamentală" clientului i se dau prescripţii de comportament pentru mediul natural.. (robabilitatea comportamentului social eficient poate fi măritB prin autoadresarea de 'ntrebări desc-ise cum sunt6 21e anume se petrece83" 21are sunt opţiunile mele83" 21e s$ar 'nt/mpla dacă. C . L$ar an)a5a sau nu pe acel candidat" 'n baza a ceea ce se poate observa 'n interviul 'nre)istrat8 1lientul 'şi modelase de5a 'n terapie mersul şi postura şi )esturile" elimin/nd aspectele ezitante" neasertive. Terapeutul a demonstrat variante mai asertive de mesa5 'n cazul unui astfel de interviu" iar clientului i s$a cerut să 'l imite. .eneralizarea şi menţinerea sunt sporite şi printr$o permanentă suprave)-ere" automonitorizare a propriilor succese. Terapeutul l$a invitat să aprecieze impresia pe care i$ar face$o lui un astfel de candidat" dacă ar fi să fie el pe poziţia an)a5atorului. 9e exemplu" dacă la locul de muncă trebuie să returneze produse necorespunzătoare la controlul calităţii" clientul se va orienta pentru 'nceput către acei muncitori care par prietenoşi" nu către cei morocănoşi" care arată mereu nervoşi. 4nul dintre cazuri" un bărbat de #8 de ani" se pl/n)ea de simptome depresive şi se descria ca nepotrivit pentru locul său de muncă" din moment ce" de ani buni" nu reuşea să avanseze" ocupa numai poziţii specifice 'ncepătorilor. *enţinerea se referă la utilizarea lor continuă de$a lun)ul timpului. . 1lienţii sunt" de asemenea" antrenaţi să identifice 'mpre5urările 'n care comportamentele temă pentru acasă au cea mai mare probabilitate de a avea succes.n acest sens" se recomandă utilizarea elementelor care" 'n mod natural" au un rol 'ntăritor" cum ar fi implicarea persoanelor semnificative din antura5ul clientului" 'ntărirea comportamentelor asertive 'n situaţii noi" utilizarea unei )ame variate de situaţii de$a lun)ul trainin)ului. 9incolo de aceste aspecte paraverbale şi nonverbale" s$a analizat conţinutul celor spuse. (ncura)area generali*%rii !i a menţinerii a"ilit%ţilor achi*iţionate.n maniera aceasta" clientul a fost 'n măsură să tot repete diverse variante de răspuns asertiv la anumite 'ntrebări din interviu şi să pre)ătească şi discursuri care sunau impresionant pentru interviurile nestructurate. 0tunci c/nd anxietatea interferează cu abilităţile asertive" se recomandă un antrenament pentru 'nvăţarea de te-nici de relaxare.C8$%#& descriu o serie de cazuri tratate prin antrenament asertiv. @unt selectate prescripţiile pentru comportamentele cu cea mai mare probabilitate de succes.ntr$un 5oc de rol 'n care el interpreta candidatul la ocuparea unui post" care se afla la interviul pentru an)a5are" s$a folosit camera de filmat şi" apoi" clientul a putut să se observe" văz/nd filmul interviului său. . 1lienţii trebuie 'ncura5aţi să se recompenseze sin)uri atunci c/nd fac eforturi pentru a exercita o influenţă asupra mediului social de care aparţin" c-iar dacă nu au 'ntotdeauna succes (ex.. estructur%rile cognitive sau modificarea monologului intern al clientului pot include alterarea aşteptărilor nerealiste" alterarea atitudinilor le)ate de drepturile şi obli)aţiile personale" antrenamentul pentru instructa5ul autoadresat 'n care clientul 'nvaţă să identifice afirmaţiile ne)ative le)ate de comportamentele sociale eficiente şi să le 'nlocuiască cu afirmaţii pozitive.83" 21are alternativă este mai bună83" 21um aş putea să o pun 'n acţiune83.eneralizarea se referă la utilizarea abilităţilor asertive 'n alte situaţii dec/t cele 'n care au fost 'nvăţate. &etode de reducere a an'iet%ţii. .6 9acă o pacientă 'ncearcă 'n repetate r/nduri să ia cuv/ntul la o şedinţă" ea trebuie să se recompenseze pentru aceste 'ncercări" c-iar dacă acolo" la şedinţă" poate nu i s$a dat cuv/ntul" 'n ciuda 'ncercărilor sale&.Teme pentru acas%. . Wolpe şi Lazarus (1 !!" pp.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful