actele normative din RM

Sectiunea 2. Limbajul si expresia juridica Articolul 19. Limbajul, ortografia si punctuatia in actul legislativ extul proiectului de act legislativ se elaborea!a in limba de stat, cu respectarea urmatoarelor reguli" a# fra!a se construieste conform normelor gramaticale, astfel incit sa exprime corect, concis si fara ec$ivoc ideea, sa fie inteleasa usor de orice subiect interesat% b# intr&o fra!a este exprimata o singura idee% c# se utili!ea!a termeni adecvati si de o larga circulatie% d# notiunea nu se reda prin definitia ei sau printr&o fra!eologie, ci prin termenul respectiv% e# terminologia utili!ata este constanta si uniforma atit in actul elaborat, cit si in toate celelalte acte legislative% se va utili!a unul si acelasi termen daca este corect, iar folosirea lui repetata exclude confu!ia% f# neologismele se folosesc numai daca sint de larga circulatie% g# se evita folosirea regionalismelor, a cuvintelor si expresiilor nefunctionale, idiomatice, neutili!abile si'sau cu sens ambiguu% $# se evita tautologiile juridice% i# se respecta cu strictete regulile de ortografie Tehnica legislativa Art. 2 (1# e$nica legislativa asigura sistemati!area, unificarea si coordonarea legislatiei, precum si continutul si forma juridica adecvate pentru fiecare act normativ. (2# )ormele de te$nica legislativa definesc partile constitutive ale actului normativ, structura, forma si modul de sistemati!are a continutului acestuia, procedeele te$nice privind modificarea, completarea, abrogarea, publicarea si republicarea actelor normative, precum si limbajul si stilul actului normativ. Respectarea normelor de tehnica legislativa Art. 3 (1# )ormele de te$nica legislativa sunt obligatorii la elaborarea proiectelor de lege de catre *uvern si a propunerilor legislative apartinand deputatilor, senatorilor sau cetatenilor, in cadrul exercitarii dreptului la initiativa legislativa, la elaborarea si adoptarea ordonantelor si $otararilor *uvernului, precum si la elaborarea si adoptarea actelor normative ale celorlalte autoritati cu asemenea atributii. (2# )ormele de te$nica legislativa se aplica, in mod corespun!ator, si la elaborarea si adoptarea proiectelor de ordine, instructiuni si de alte acte normative emise de conducatorii organelor administratiei publice centrale de

1

specialitate, precum si la elaborarea si adoptarea actelor cu caracter normativ emise de autoritatile administratiei publice locale.

Legea nr. 2+'2,,, privind normele de te$nica legislativa pentru elaborarea actelor normative, publicata in Monitorul -ficial al Romaniei, .artea /, nr. 210 din 1 aprilie 2,1, Forma de redactare a actelor normative Art. 8 (1# .roiectele de legi, propunerile legislative si celelalte proiecte de acte normative se redactea!a in forma prescriptiva proprie normelor juridice. (2# .rin modul de exprimare actul normativ trebuie sa asigure dispo!itiilor sale un caracter obligatoriu. (2# 3ispo!itiile cuprinse in actul normativ pot fi, dupa ca!, imperative, supletive, permisive, alternative, derogatorii, facultative, tran!itorii, temporare, de recomandare sau altele asemenea% aceste situatii trebuie sa re!ulte expres din redactarea normelor. (+# extul legislativ trebuie sa fie formulat clar, fluent si inteligibil, fara dificultati sintactice si pasaje obscure sau ec$ivoce. )u se folosesc termeni cu incarcatura afectiva. 4orma si estetica exprimarii nu trebuie sa prejudicie!e stilul juridic, preci!ia si claritatea dispo!itiilor. Activitatea de documentare Art. 20 (1# 5laborarea proiectelor de acte normative trebuie precedata, in functie de importanta si complexitatea acestora, de o activitate de documentare si anali!a stiintifica, pentru cunoasterea temeinica a realitatilor economico&sociale care urmea!a sa fie reglementate, a istoricului legislatiei din acel domeniu, precum si a reglementarilor similare din legislatia straina, in special a tarilor 6niunii 5uropene. (2# /nitiatorii proiectelor de acte normative pot solicita, pentru documentarea lor legislativa, informatii suplimentare de la 7onsiliul Legislativ si alte autoritati sau institutii cu atributii de informare in materia respectiva. (2# Re!ultatele studiilor de cercetare si referirile la sursele de informatii suplimentare relevante pentru de!baterea proiectelor de acte normative trebuie sa fie incluse in instrumentul de pre!entare si motivare a proiectului de act normativ. Determinarea conceptelor si notiunilor Art. 25 /n cadrul solutiilor legislative preconi!ate trebuie sa se reali!e!e o configurare explicita a conceptelor si notiunilor folosite in noua reglementare, care au un alt inteles decat cel comun, pentru a se asigura astfel intelegerea lor corecta si a se evita interpretarile gresite. Stilul actelor normative Art. 36 (1# Actele normative trebuie redactate intr&un limbaj si stil juridic specific normativ, concis, sobru, clar si precis, care sa excluda orice ec$ivoc, cu respectarea stricta a regulilor gramaticale si de ortografie. (2# 5ste inter!isa folosirea neologismelor, daca exista un sinonim de larga raspandire in limba romana. /n ca!urile in care se impune folosirea unor termeni si expresii straine, se va alatura, dupa ca!, corespondentul lor in limba romana. (2# ermenii de specialitate pot fi utili!ati numai daca sunt consacrati in domeniul de activitate la care se refera reglementarea. (+# Redactarea textelor se face prin folosirea cuvintelor in intelesul lor curent din limba romana moderna, cu evitarea regionalismelor. Redactarea este subordonata de!ideratului intelegerii cu usurinta a textului de catre destinatarii acestuia. nitatea terminologica Art. 3! (1# /n limbajul normativ aceleasi notiuni se exprima numai prin aceiasi termeni. (2# 3aca o notiune sau un termen nu este consacrat sau poate avea intelesuri diferite, semnificatia acestuia in context se stabileste prin actul normativ ce le instituie, in cadrul dispo!itiilor generale sau intr&o anexa destinata lexicului respectiv, si devine obligatoriu pentru actele normative din aceeasi materie. (2# 5xprimarea prin abrevieri a unor denumiri sau termeni se poate face numai prin explicitare in text, la prima folosire. "#primarea continutului normativ Art. 38 (1# extul articolelor trebuie sa aiba caracter dispo!itiv, sa pre!inte norma instituita fara explicatii sau justificari. (2# /n redactarea actului normativ, de regula, verbele se utili!ea!a la timpul pre!ent, forma afirmativa, pentru a se accentua caracterul imperativ al dispo!itiei respective. (2# 6tili!area unor explicatii prin norme interpretative este permisa numai in masura in care ele sunt strict necesare pentru intelegerea textului. )u este permisa pre!entarea unor explicatii prin folosirea parante!elor. Re$erirea la alt act normativ Art. 3% (1# Referirea intr&un act normativ la alt act normativ se face prin preci!area categoriei juridice a acestuia, a numarului sau, a titlului si a datei publicarii acelui act sau numai a categoriei juridice si a numarului, daca astfel

2

orice confu!ie este exclusa. (2# Referirea la un tratat international trebuie sa cuprinda atat denumirea completa a acestuia, cat si a actului de ratificare sau de aprobare.

&apitolul ' ( Structura actului normativ Sectiunea ) ( *artile constitutive ale actului normativ

*artile constitutive ale actului normativ Art. +0 Actul normativ are urmatoarele parti constitutive" titlul si, daca este ca!ul, preambulul, formula introductiva, partea dispo!itiva, formula de atestare a autenticitatii actului. Titlul actului normativ Art. +) (1# itlul actului normativ cuprinde denumirea generica a actului, in functie de categoria sa juridica si de autoritatea emitenta, precum si obiectul reglementarii exprimat sintetic. (2# 7ategoria juridica a actului normativ este determinata de regimul competentelor stabilit prin 7onstitutie, legi si prin alte acte normative prin care se acorda prerogative de reglementare juridica autoritatilor publice. (2# Autoritatea publica este aceea investita prin 7onstitutie sau printr&un alt act normativ. (+# Se inter!ice ca denumirea proiectului unui act normativ sa fie aceeasi cu cea a altui act normativ in vigoare. (0# /n ca!ul actelor normative prin care se modifica ori se completea!a un alt act normativ, titlul actului va exprima operatiunea de modificare sau de completare a actului normativ avut in vedere. (1# 7a element de identificare, titlul se intregeste, dupa adoptarea actului normativ, cu un numar de ordine, la care se adauga anul in care a fost adoptat acesta. Formula introductiva Art. +2 (1# 4ormula introductiva consta intr&o propo!itie care cuprinde denumirea autoritatii emitente si exprimarea $otararii de luare a deci!iei referitoare la emiterea sau adoptarea actului normativ respectiv. (2# /n ca!ul legilor formula introductiva este urmatoarea" 8Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.8 (2# .entru actele *uvernului formula introductiva este" 8In temeiul art. 108 din Constitutia Romaniei, republicata, Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare8 sau, dupa ca!,8 9ordonanta:. La ordonante se face referire si la legea de abilitare. La ordonantele de urgenta, formula introductiva este" 8In temeiul art. 115 alin. !" din Constitutia Romaniei, republicata, Guvernul Romaniei adopta prezenta ordonanta de urgenta. 8 La $otararile date in executarea expresa a unor legi se adauga si temeiul din legea respectiva. (+# La celelalte categorii de acte normative formula introductiva cuprinde autoritatea emitenta, denumirea generica a actului, in functie de natura sa juridica, precum si temeiurile juridice pe ba!a si in executarea carora actul a fost emis. *ream,ulul Art. +3 (1# .reambulul enunta, in sinte!a, scopul si, dupa ca!, motivarea reglementarii. 5l nu poate cuprinde nici directive, nici reguli de interpretare. .reambulul preceda formula introductiva. (2# /ncluderea preambulului in cuprinsul actului normativ se aprecia!a de la ca! la ca!. (2# La ordonantele de urgenta preambulul este obligatoriu si cuprinde pre!entarea elementelor de fapt si de drept ale situatiei extraordinare ce impune recurgerea la aceasta cale de reglementare. (+# /n ca!ul actelor normative ale administratiei publice centrale de specialitate sau ale administratiei publice locale, in preambul se mentionea!a si avi!ele preva!ute de lege. *artea dispo-itiva Art. ++ .artea dispo!itiva a actului normativ repre!inta continutul propriu&!is al reglementarii, alcatuit din totalitatea normelor juridice instituite pentru sfera raporturilor sociale ce fac obiectul acestuia. .entiunea privind transpunerea normelor comunitare Art. +5 (1# /n situatia actelor normative care transpun direct norme comunitare in dreptul intern, dupa partea dispo!itiva a acestora se face o mentiune care sa cuprinda elementele de identificare a actului comunitar care a fost preluat, dupa modelul urmator" 9.re!enta'pre!entul... (se mentionea!a tipul actului normativ# transpune 3irectiva nr. ...'... privind ..., publicata in ;urnalul -ficial al 6niunii 5uropene nr. ...'... .: (2# 3aca printr&un act normativ se transpune doar partial un act comunitar, mentiunea preva!uta la alin. (1# trebuie sa specifice in detaliu textele (sectiuni'articole'paragrafe, dupa ca!# transpuse. Atestarea autenticitatii actului normativ Art. +6 (1# Actul normativ adoptat se semnea!a de repre!entantul legal al emitentului, se datea!a si se numerotea!a. (2# 3ata legii este aceea la care i se da numar, dupa promulgare. .entru actele normative ale .arlamentului, care, potrivit legii, nu se supun promulgarii, data actului este aceea a adoptarii. (2# Actele *uvernului poarta data sedintei *uvernului in care actul a fost aprobat. 3ata celorlalte acte normative este aceea la care au fost semnate. (+# )umerotarea actelor normative se face in ordinea datarii lor, separat pe fiecare an calendaristic. (0# La legi este obligatoriu ca in finalul actului sa se faca mentiunea despre indeplinirea dispo!itiei constitutionale privind legalitatea adoptarii de catre cele doua 7amere ale .arlamentului.

2

de regula. din 7onstitutia Romaniei. cu respectarea prevederilor art. (9# /n ca!ul legilor de revi!uire a 7onstitutiei Romaniei. <0 si ale art. marcata cu o litera. ca subdivi!iune a articolului. de la inceputul pana la sfarsitul actului normativ. /n ca!ul in care frecventa unor astfel de termeni si expresii este mare. (2# din 7onstitutia Romaniei. (2# Alineatul. nu poate cuprinde. (1# sau (2#. republicata. pastrandu&se numerotarea cu cifre arabe pentru textele modificate sau completate. (1# sau art. Trimiterea la alte acte normative Art. formula de atestare a legalitatii adoptarii acesteia va avea urmatorul cuprins" Aceasta lege a fost adoptata de . completarea si abrogarea dispo!itiei la care s&a facut trimitere. se face mentiune si despre aceasta. +% (1# 3aca textul unui articol sau alineat contine enumerari pre!entate distinct. dupa ca!. 50 (1# /n ca!ul in care o norma este complementara altei norme. 1+9. (1# sau alin. (+# /n actele normative cu o anumita intindere. a numarului si a celorlalte elemente de identificare. in ordinea adoptarii.arlamentul Romaniei. 1+> alin. din 7onstitutia Romaniei. se pot adauga noi propo!itii sau fra!e. mai multe ipote!e juridice. pentru evitarea repetarii in text a acelei norme se va face trimitere la articolul. asigurandu&se articolului o succesiune logica a ideilor si o coerenta a reglementarii. <1 alin. cu sau fara amendamente% b# 9Acest proiect de lege se considera adoptat de 7amera 3eputatilor'Senat in forma initiala. cu cifre arabe. <0 alin. cu respectarea prevederilor art. Alineatul Art.:. (2# 3aca ipote!a marcata cu o litera necesita o de!voltare sau o explicare separata. <1 alin. republicata. cu respectarea prevederilor art. +8 (1# /n ca!ul in care din dispo!itia normativa primara a unui articol decurg. <1 alin.arlamentul Romaniei. Art. art. in conditiile art. Articolul cuprinde. 10 alin. dupa ca!. (2# .entru claritatea. abordand exclusiv aspectele juridice necesare contextului reglementarii. din 7onstitutia Romaniei. articolele se numerotea!a cu cifre romane. preci!ata ca atare. utili!ata de fiecare 7amera. republicata. republicata. 110 alin. acestea se numerotea!a la inceputul fiecaruia cu cifre arabe cuprinse in parante!a. (0# te!a a ///&a. (2# Structura articolului trebuie sa fie ec$ilibrata. o alta enumerare si nici alineate noi. (<# 4ormula de atestare a legalitatii adoptarii legii va avea urmatorul cuprins" Aceasta lege a fost adoptata de . la randul ei. cu respectarea prevederilor art. aceasta se va face printr&un alineat distinct care sa urme!e ultimei enumerari. intelesul specific al acesteia trebuie definit in cadrul unui alineat subsecvent. este" a# 9Acest proiect de lege a fost adoptat de 7amera 3eputatilor'Senat in sedinta din . (2# 3aca norma la care se face trimitere este cuprinsa in alt act normativ. conci!ia si caracterul unitar al textului unui articol se recomanda ca acesta sa nu fie format dintr&un numar prea mare de alineate. (2#. acesta se va defini prin expresia 9Articol unic:. +! (1# 5lementul structural de ba!a al partii dispo!itive il constituie articolul. (># /n ca!ul in care legea este adoptata in sedinta comuna a celor doua 7amere. 7and actul ce face obiect de trimitere a fost modificat. este obligatorie indicarea titlului acestuia. formula de atestare a legalitatii adoptarii acestora va avea urmatorul cuprins" Aceasta lege a fost adoptata de 7amera 3eputatilor si de Senat. (+# La modificarea. (0# La coduri si la legi de mare intindere. exprimand sintetic obiectul lor% acestea nu au semnificatie proprie in continutul reglementarii. din 7onstitutia Romaniei. in actul de modificare. dupa ca!. republicata. (2# Articolul se exprima in textul legii prin abrevierea 9art. de regula.: = in ca!ul in care se depaseste termenul preva!ut pentru adoptare. (2# 3aca in cuprinsul unui articol se utili!ea!a un termen sau o expresie care are in contextul actului normativ un alt inteles decat cel obisnuit. (1# sau (2# ori art. dupa ca!. (1# sau. 101 alin. respectiv la actul normativ care o contine.. (1. + . (2# rimiterea la normele unui alt act normativ se poate face la intregul sau continut ori numai la o subdivi!iune. de regula. daca un articol are doua sau mai multe alineate.(1# 4ormula de atestare a legalitatii adoptarii proiectului de lege. in mod organic.: = in ca!ul in care 7amera 3eputatilor'Senatul adopta proiectul de lege sau propunerea legislativa. o trimitere la o alta norma de trimitere. <1 alin. Articolele se numerotea!a in continuare. "numerarile in te#t Art. (2# si ale art. este constituit. acestea se identifica prin utili!area literelor alfabetului romanesc si nu prin liniute sau alte semne grafice.. dupa ca!. articolele vor fi preva!ute cu denumiri marginale.. acestea vor fi pre!entate in alineate distincte. Alineatul se evidentia!a printr&o usoara retragere de la alinierea textului pe verticala. in ordinea din text.enumerare distincta. )u poate fi facuta.# 4ormula de atestare este urmata de semnaturile presedintilor celor doua 7amere sau ale vicepresedintilor care au condus sedintele. o singura dispo!itie normativa aplicabila unei situatii date. 3aca actul normativ cuprinde un singur articol. . (+# /n ca!ul actelor normative care au ca obiect modificari sau completari ale altor acte normative. prin care se reglementea!a o ipote!a juridica specifica ansamblului articolului% daca dispo!itia nu poate fi exprimata intr&o singura propo!itie sau fra!a. (2# te!a a ///&a sau ale art. completat ori republicat. actul normativ trebuie sa cuprinda in structura sa un grupaj de definitii sau o anexa cu un index de termeni. separate prin punct si virgula. dintr&o singura propo!itie sau fra!a.

se pot constitui in carti% gruparea se face. asigurandu&se ca prevederile de drept material sa preceada pe cele de ordin procedural. (2# /n cadrul structurii preva!ute la alin. dupa ca!. in paragrafe. tabele. in cadrul dispo!itiilor finale se prevad. 56 (1# 7apitolele. (1# 3aca sunt mai multe anexe. corelarea celor doua reglementari. 110 alin. statute. 53 (1# 3ispo!itiile de fond cuprind reglementarea propriu&!isa a relatiilor sociale ce fac obiectul actului normativ. (># din 7onstitutia Romaniei. completari. (2# Anexa trebuie sa aiba un temei&cadru in corpul actului normativ si sa se refere exclusiv la obiectul determinat prin textul de trimitere. pentru punerea in aplicare a unui act normativ. implicatiile asupra altor acte normative. 5) (1# 7ontinutul proiectului de act normativ se sistemati!ea!a in urmatoarea ordine de pre!entare a ideilor" a# dispo!itii generale sau principii generale% b# dispo!itii privind fondul reglementarii% c# dispo!itii tran!itorii% d# dispo!itii finale. (1# articolele pot fi grupate pe capitole. (2# La actul normativ cu caracter temporar se prevede si perioada de aplicare sau data incetarii aplicarii sale. (1#. precum si dispo!itia de republicare. sunt preva!ute norme de aplicare. iar in ca! de instituire de sanctiuni. pe o perioada determinata. astfel incat punerea in aplicare a noului act normativ sa decurga firesc si sa evite retroactivitatea acestuia sau conflictul intre norme succesive. mentiunea ca anexa face parte integranta din actul normativ% daca sunt mai multe anexe. planuri sau altele asemenea.entru legile preva!ute de art. urmand insa aceasta ordine de pre!entare. titlurile. de !ile de la data intrarii in vigoare a actului normativ. ca parti componente ale acestuia.ot constitui anexe la un act normativ reglementarile ce trebuie aprobate de autoritatea publica competenta. denumite dispo!itii comune. 5+ (1# 3ispo!itiile tran!itorii cuprind masurile ce se instituie cu privire la derularea raporturilor juridice nascute in temeiul vec$ii reglementari care urmea!a sa fie inlocuita de noul act normativ. Sectiunile si paragrafele se numerotea!a cu cifre arabe. data intrarii in vigoare a acestuia conform art. 2. in finalul sau. dupa ca!. care se pot imparti in sectiuni. metodologii sau norme cu caracter predominant te$nic. in parti. modificari. insotita de nominali!area expresa a tuturor anexelor. Dispo-itiile de $ond Art.completare sau abrogare trebuie avuta in vedere situatia juridica a normei de trimitere. 0 . aceste norme sa fie plasate inaintea dispo!itiilor tran!itorii si finale. anexe care contin prevederi ce cuprind exprimari cifrice. de regula. cuprin!and aceeasi mentiune. in toate ca!urile. Dispo-itiile tran-itorii Art. masurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a ordonantei. /umerotarea si denumirea capitolelor si ale celorlalte grupari de articole Art. in succesiunea pe care o au in structura din care fac parte. La coduri si la alte legi de mare intindere. 52 3ispo!itiile generale cuprind prevederi care orientea!a intreaga reglementare. in functie de legatura organica dintre reglementarile pe care le cuprind. (2# /n ca!ul in care. Dispo-itiile generale Art. iar acestea. acestea se numerotea!a cu cifre arabe. (2# /n ca!ul unor reglementari de mica intindere se poate redacta textul fara a se marca distinct elementele preva!ute la alin. care. (2# itlurile. republicata. in afara de ca!ul in care sunt strict necesare pentru intelegerea unor dispo!itii cu care formea!a un tot unitar. daca este ca!ul. Dispo-itiile $inale Art. Ane#ele Art. partile si cartile se numerotea!a cu cifre romane. determina obiectul si principiile acesteia. (2# . daca este ca!ul. (+# extul&cadru de trimitere trebuie sa faca. la randul lor. cum sunt" regulamente. desene. ca" abrogari. 12. capitolele si sectiunile se denumesc prin exprimarea sintetica a reglementarilor pe care le cuprind. capitolele pot fi grupate = in ordine ascendenta = in titluri si. 5le se grupea!a in primul capitol si nu se reiau in restul reglementarii. in cuprinsul acestuia se va stabili termenul de elaborare a acestora si data intrarii lor in vigoare. in ordinea in care au fost enuntate in textul proiectului. 55 (1# 3ispo!itiile finale cuprind masurile necesare pentru punerea in aplicare a actului normativ. 5! (1# La redactarea textului unui proiect de act normativ se pot folosi. (2# Succesiunea si gruparea dispo!itiilor de fond cuprinse in actul normativ se fac in ordinea logica a desfasurarii activitatii reglementate. care sa nu depaseasca. (2# extele care reglementea!a similar ipote!e cuprinse in mai multe subdivi!iuni ale actului normativ pot fi grupate in structuri distincte. (0# itlul anexei cuprinde exprimarea sintetica a ideii din textul de trimitere. Sectiunea 2 ( Sistemati-area continutului actului normativ Sistemati-area continutului actului normativ Art. (2# 3ispo!itiile tran!itorii trebuie sa asigure. (+# . in finalul actului normativ se include un articol distinct.

7ea de a doua contradic?ie (preci!ie te$nic@ vs.1. a 8dreptului flexibil8 (cf. imperativ. accesibilitate a 3. Bn care rolul esen?ial revine practicii judiciare0#. preocuparea legiuitorilor pentru o exprimare 1 .20#% normal (normala folosin?@ a locuin?ei. cunoscut sub denumirea de common laD. pentru a permite interpretarea legii Bn situa?ii determinate. extin!Cndu&se apoi.entru cine trebuie s@ fie scrise legileH81+ se datorea!@ naturii eterogene a destinatarilor (specialiAti Bn domeniul dreptului Ai nespecialiAti#En dreptul romCnesc. deopotriv@.2. pe plan european. Redactarea legilor se face conform principiilor te$nicii legislative (legisticii formale#. te$nica legislativ@ are Bn vedere atCt procedee lingvistice de asigurare a exprim@rii precise. folosite Bn activitatea de elaborare a proiectelor de legi Ai a altor acte normative. formule Ai tipare sintactice Bnvec$ite# cu altele caracteri!ate prin dinamism Ai tendin?@ de moderni!are (Bnnoiri terminologice. art. are un rol Bnsemnat pentru a asigura pe de o parte starea de durabilitate a legii.) a c@ror natur@ interdisciplinar@ implic@ dreptul.Re!ultatul acestei tendin?e de 8relaxare8 normativ@ este apari?ia unor 8legi suple8 sau.1.#.Sistemul legisla?iei repre!int@ ansamblul unitar Ai independent al actelor normative (legi. BntrucCt are o influen?@ mai pu?in evident@ asupra 3.11 4enomenul.re!en?a lor Bn 3.).% (2# caracter 8te$nic8 (speciali!at# vs.22. sc$imb@ri de sens. coexisten?a unor aspecte care reflect@ spiritul conservator (ar$aisme. nu vom reveni asupra lor. implicit. Ai Bn alte ramuri de drept. Gnotions floues:# joac@ un rol important12. prima contradic?ie trebuie pus@ Bn leg@tur@ cu un principiu legislativ esen?ial & reali!area ec$ilibrului Bntre stabilitatea Ai mobilitatea reglement@rilor juridice>. permisiv# la 8post&modernismul $ipo&normativ8 (care atenuea!@ rigiditatea normelor de drept Bn favoarea flexibilit@?ii8#.SpecialiAtii france!i Bn domeniul legisticii formale au observat c@ o tendin?@ a epocii actuale Bn domeniul codific@rii este trecerea de la 8modernismul $iper&normativ8 (caracteri!at prin predominarea legilor cu caracter obligatoriu.EntrucCt principiile te$nicii legislative privind redactarea legilor au fost discutate Bntr&o alt@ sec?iune a lucr@rii<. fr. fr.entru a fi clar Bn?eleas@. atCt pentru juriAti cCt Ai pentru lingviAti" (1# preci!ie vs. mai curCnd. iar pe de alt@ parte. cCt Ai modalit@?i menite s@ p@stre!e 8flexibilitatea8 legii1.) nu trebuie Bn?eleas@ ca o diminuare a autorit@?ii legiuitorului. lingvistica.2+9#% grav (urm@ri grave. 8loi souple8% 8flexible droit8#12. care pot fi de o mare diversitate89. suple?e Bn exprimarea ).3at@ fiind leg@tura dialectic@ dintre dinamica vie?ii sociale Ai necesitatea de perfec?ionare a legisla?iei conform muta?iilor intervenite Bn societate. 2.7a urmare. a te$nicii legislative. crearea unor unit@?i sintactice complexe./mportan?a activit@?ii de legiferare Ai. Entre formulele indeterminate semantic din 7. art. Bn primul rCnd codurile. Bn detrimentul celor cu caracter facultativ. 2. ci vom selecta o serie de aspecte ale 3. sociologia juridic@ Ai logica. art.7ontradic?ia dintre cerin?ele de stabilitate Ai mobilitate Bn exprimarea normelor are drept consecin?@. ordonan?e guvernamentale etc. decrete. ca o implicare Bn procesul legislativ a celor c$ema?i s@ interprete!e Ai s@ aplice legea.1.#% deosebit (m@suri de siguran?@ de natur@ deosebit@. care ajut@ la determinarea unor solu?ii legislative judicios alese & potrivit cerin?ei sociale & Ai. Bn cadrul marelui sistem de drept romano&germanic (Bn care se Bnscrie Ai dreptul romCnesc# deriv@ din faptul c@ legea scris@ Ai. 7a atare. . repre!int@ principalul i!vor de drept (spre deosebire de sistemul de drept anglo&saxon. aparent divergente.7onceptul de te$nic@ legislativ@ este definit ca 8un ansamblu de metode Ai procedee. au fost mult de!b@tute Bn literatura de specialitate. semnalat Bnc@ din anii F1.#.. art. neec$ivoce. s&a manifestat ini?ial Bn dreptul civil.7ele dou@ cerin?e.3ou@ dintre aceste contradic?ii pre!int@ o importan?@ deosebit@ Bn plan practic.).# prin care se instituie normele juridice. sus?inut@ de numeroAi juriAti (repre!entCnd epoci Ai Acoli diferite# Ai preluat@ Ai de lingviAti. Bn plan lingvistic. progresiv.2+. este c@ 8suple?ea Bn exprimarea ). accesibilitate# & care a generat Bntrebarea 8. . -pinia general@. evolu?ia 3. Bn care no?iunile'conceptele vagi (cf. la modul de exprimare a acestora Bn texte corespun!@tor redactate81. perfec?ionarea procedeelor te$nicii legislative este condi?ia esen?ial@ pentru a asigura eficien?a social@ a legilor. se Bnscriu cele care con?in adjectivul important (v@t@mare important@.2.) este un proces complex Ai nu lipsit de contradic?ii. ci. reorgani!area cCmpurilor lexico&semantice etc. Bn sens mai general.1.

impun modific@ri. Bn opo!i?ie cu limba comun@2. contract de leasing. restrCns Bn 3. contracte.Se poate vorbi Bn acest sens de o adev@rat@ dinamic@ a terminologiei juridice2>.12+. dar nici cu limbajul lucr@rilor de literatur@ juridic@.simpl@ Ai accesibil@ are o Bndelungat@ tradi?ie. aceast@ stratificare a fost demonstrat@. consider@m. fiind atestat@ & implicit sau explicit & Bnc@ din vec$ea legisla?ie10. modificarea sau reformularea unor articole21#.. atCt Bn con?inutul legilor (prin abrogarea.12>&129.1..ns. cCt Ai Bn denumirea Ai definirea unor concepte specifice2<. se utili!ea!@ frecvent ast@!i Bn sintagma imunitate parlamentar@% termenul piraterie. ca 8situa?ie juridic@ privilegiat@ creat@ Bn unele state capitaliste.N% inamovibilitate este definit Bn 3. mai abstract.. cu referire exclusiv la legisla?ia str@in@" contract de engineering Ai contract de LnoD&$oD apar Bn 337 (p. tipuri de conven?ii. Bn primul rCnd la nivel lexico&semantic. Bn detrimentul 8codific@rii creatoare820. nereglementat Bn legisla?ia noastr@8 Msubl. .3e altfel. 121#. infrac?iuni.) pe care am Bntreprins&o2+.. Bn Bnc$eierea discu?iei privind gradul de speciali!are al discursului legislativ. EntrucCt problematica recept@rii 3.) de c@tre masa cet@?enilor repre!int@ premisa esen?ial@ pentru respectarea legalit@?ii.6n pas important spre constituirea unei te$nici legislative moderne este extinderea preocup@rilor de la terminologie la probleme de stil Ai organi!are textual@ specifice exprim@rii ). decCt cel al actelor legislative822. 2. astfel c@ Bn perioada interbelic@ se recomand@ cu $ot@rCre utili!area 8cuvintelor neaoAe8 ca ba!@ a unei terminologii juridice durabile Ai accesibile tuturor1<. se aduc argumente atCt Bn favoarea consider@rii L. din ra?iuni teoretice. acord stand bK. avCnd la ba!@ principiul Bnscris Bn dreptul roman 8)emo censetur legem ignorare8 condi?ionea!@ respectarea legalit@?ii de accesibilitatea 3. asigurare de malpraxis29% & introducerea Bn legisla?ia romCneasc@ a unor termeni sau sintagme men?ionate Bn dic?ionare anterioare anului 199. definit Bn 3.7ea de a doua categorie de argumente.. cu preci!area 8contract de comer? exterior Ai cooperare economic@ interna?ional@. prin existen?a unor termeni juridici Ai a unor unit@?i fra!eologice strict speciali!ate. acorduri etc. p. Ai Bmbog@?it@ cu neologisme cu caracter te$nic1>.oporului% -)* (organi!a?ie non&guvernamental@#% ordonan?@ de urgen?@% crim@ organi!at@. cu circula?ie limitat@ la limbajul juriAtilor Ai al literaturii juridice.221 la pirateria aerian@ Ai maritim@ Ai&a extins sfera de aplicabilitate Bn domeniul informaticii Ai al audio&vi! & restrCngerea sensului se observ@ Bn ca!ul formulei latineAti restitutio in integrum (Bnregistrat@ Bn 337.rima categorie de argumente justific@ utili!area terminologiei speciali!ate prin nevoia de preci!ie.. p... p.rincipiul accesibilit@?ii Ai&a p@strat po!i?ia privilegiat@ Ai Bn te$nica legislativ@ actual@. Bn favoarea unor categorii de func?ionari MON Bn scopul declarat de a&i sustrage dependen?ei fa?@ de organele puterii executive8% & l@rgirea sensului unor termeni juridici consemna?i Bn dic?ionare de specialitate (de exemplu.) de c@tre nespecialiAti va fi anali!at@ Bntr&o alt@ sec?iune a lucr@rii22.)21.urismul neologic Bn domeniul limbajului juridic. Bn anali!a 3. ca limbaj profesional speciali!at. alc@tuit@ pe ba!a J* ale c@rui cuvinte dobCndesc accep?iuni speciali!ate. activitatea de legiferare se desf@Aoar@ preponderent sub forma 8codific@rii& compila?ie8.2. la rCndul lui. perfec?ionarea Ai sistemati!area legisla?iei Bn concordan?@ cu muta?iile intervenite Bn via?a social&politic@. c@ opinia cea mai realist@ Ai adecvat@ este c@ 8limbajul actelor legislative nu poate fi identic nici cu limbajul comun fa?@ de care va fi mai abstract.#" Avocatul .En aceeaAi perioad@ sunt Bnregistrate Ai opinii mai moderate privind terminologia juridic@. En consecin?@. conci!ie Ai stabilitate. En actuala etap@ din evolu?ia pe plan interna?ional a Atiin?elor juridice.+11 cu un sens generic# Ai utili!at@ Bn pre!ent pentru a desemna repunerea Bn posesie a persoanelor deposedate de regimul comunist% & reintroducerea Bn u! a unor termeni < .rincipalele ei forme de manifestare sunt" & apari?ia de noi termeni (de regul@. cCt Ai Bn favoarea unui limbaj al actelor legislative pe Bn?elesul subiec?ilor de drept.. atestat 8oficial8 la mijlocul secolului al I/I&lea11 & epoc@ de adCnci transform@ri Bn domeniul dreptului romCnesc & se men?ine timp de Bnc@ un secol. Bmprumuta?i sau calc$ia?i# pentru a desemna referen?i sau reglement@ri recent introduse Bn legisla?ia romCneasc@ (institu?ii sau acte juridice. numai Bn raport cu conven?iile interna?ionale. termenul imunitate. proprie oric@rui limbaj profesional.Lucr@ri de te$nic@ legislativ@ din perioada interbelic@ consider@ c@ Bn?elegerea 3.19.En Bncercarea de a re!olva dilema cuprins@ Bn Bntrebarea 87ui se adresea!@ textele legislativeH8.

Bn text ap@rea sintagma 7urtea de Apel.Modific@ri terminologice similare fuseser@ operate Bn 7.1+#% crima d@rii de foc (7.++2 BntClnim urm@toarea defini?ie" 83e!astrul const@ Bn distrugerea sau degradarea unor mijloace de transport Bn comun. anterior" Bnlocuirea formulei starea de pericol a infractorului cu starea de pericol a f@ptuitorului (art.rintre acestea se Bnscrie abolirea pedepsei cu moartea. arme. sunt considerate c@ se refer@ la pedeapsa deten?iunii pe via?@8. care s@ exclud@ orice ambiguitate. 8En?elesul unor termeni sau expresii Bn legea penal@8# au Bn vedere. care Ai&a restrCns sensul Bn 7. 3.. En mod similar 3.3efini?iile din 7. secrete de stat. 1919 fa?@ de folosirea sa Bn coduri mai vec$i cu semnifica?ia 8infrac?iune deosebit de grav@8" crima pl@smuirii de monet@ (7. 19<2. omor cu premeditare8... a sintagmei interes obAtesc prin interes public (p. pronun?@ o $ot@rCre definitiv@Q8 (77. 192. 192. 19<2.221#.1<#.29% 8Asasinat. Bn primul rCnd..192&<10. 7urte de 7asa?ie.>0#% & dispari?ia din u! a unor termeni'sintagme apar?inCnd dreptului socialist" cooperativi!are socialist@% na?ionali!are socialist@% organi!a?ie socialist@ de stat (337.Spre deosebire de J* Bn care factorul decisiv este u!ul. 35I. sensul unor termeni c@rora li s&a atribuit un con?inut diferit" calculul timpului. f@r@ referiri la actualitatea lor Bn sistemul legisla?iei (cf. 7urte cu jura?i.. defini?iile date asasinatului Bn 3. stabilind astfel accep?ii unice.2>2#. rude. ori a unor instala?ii sau lucr@ri Ai care a > . p. 7odul de procedur@ penal@ Ai alte acte normative. Bn vigoare (p. actual (intrat Bn vigoare Bn 1991# Ai 7. art.. s@vCrAirea unei infrac?iuni. comparat cu edi?iile anterioare..91% 192#% 7urte de Apel '7asa?ie' Suprem@ (3.7u toate acestea.22 concentrea!@ Bntr&un singur articol toate modalit@?ile sub care se poate pre!enta concursul de infrac?iuni (7.. 3e exemplu. cuprinde defini?ii care nu figurau Bn edi?ia anterioar@. 19<2. despre care 7. (ap@rut Bn 19<1# Bnregistrea!@ ca ieAite din u! denumirile 7urte de Apel.00#. p. Ai 35I" 8Asasinat. infrac?iune s@vCrAit@ pe teritoriul ?@rii.111#% adoptarea termenului infrac?iune Bn locul formul@rii pleonastice infrac?iune penal@ (art.En dic?ionare generale. p. p.sau sintagme apar?inCnd 8dreptului burg$e!8" concesiune% domeniu MpublicN (337. aten?ia mai redus@ acordat@ nivelului textual Ai sintactic are drept consecin?@ men?inerea Ai Bn codurile Bn vigoare a unor fra!e defectuos formulate. 19>1. patru cerin?e considerate esen?iale (preci!ie. textul legislativ p@stra Bnc@ vec$ile denumiri ale unor instan?e judec@toreAti.3at@ fiind rela?ia de implicare reciproc@ dintre sistemul dreptului Ai 3. p.7A. institu?ionali!ate pentru termeni sau expresii ca lege penal@. 1919.N pentru infrac?iunea de omor cu premeditare8. p. apropiate. dinamica lexical@ are o determinare mult mai complex@. anterior (intrat Bn vigoare Bn 1919 Ai republicat Bn 19<2# eviden?ia!@ & Bn note de subsol & modific@ri terminologice determinate de sc$imb@ri legislative. p.19#% crima de omor (7. termeni juridici proveni?i din J*. Bn J. Bn care raporturile sintactice sunt neclare.1.. Bnscris oficial. care acord@ mai pu?in@ aten?ie preci!iei 8te$nice8 a termenilor.2<#.6n ca! interesant este cel al termenului crim@. 3e exemplu. . Bn 7. 1919 sunt mai complete Ai mai precise (ve!i termenul tentativ@. 7urte Suprem@.. ..7A. c@rora urm@resc s@ le acorde o semnifica?ie precis@.1+>#. 7. termenul a revenit Bn u!.ns. claritate Ai durabilitate22# 3e exemplu. p.1># preci!ea!@" 8 oate dispo!i?iile privind pedeapsa cu moartea din 7odul penal.3efini?iile introduse (ve!i 7. p.. se constat@ Bmbun@t@?iri reali!ate printr&o nou@ structurare la nivelul textului.. p. pe lCng@ factorii sc$imb@rii din J* & Ai uneori c$iar Bnaintea lor & intervenind cei de natur@ juridic@ Ai social&politic@. Alte modific@ri terminologice din acelaAi text legislativ sunt" Bnlocuirea sintagmei unitate militar@ disciplinar@ prin Bnc$isoare militar@ (p. pentru a asigura astfel o interpretare corect@ Ai unitar@ a textului legislativ. p. Bn 7odul penal 1919.7A. iar Bn not@ se preci!a 8En loc de 7urtea de Apel se va citi Pinstan?a care.Sc$imb@rile terminologice impuse de modificarea unor concepte sau institu?ii sunt consemnate Bn lucr@ri de jurispruden?@. Bn 77 19>1. 1919 Bn raport cu 7. 1929. prin intermediul calcului fra!eologic crim@ (R infrac?ionalitate# organi!at@. .7ompara?ia Bntre 7. de m@rfuri sau persoane. conci!ie.9#% de asemenea. Bn dic?ionare de specialitate Ai Bn note de subsol incluse Bn textul legii2. potrivit legii. preci!Cnd 87odul de procedur@ penal@ Bn vigoare nu mai foloseAte no?iunea de 7urte Bn denumirea instan?elor8 (p.).Astfel. Astfel.. denumire folosit@ Bn 7. anterior Msubl.>1#..109% 22>% 2<2#.rin noi defini?ii se preci!ea!@ Bn 7.290#21% Bn limbajul juridic actual. p. cuvinte ieAite din u!ul juridic sunt men?inute ca elemente ale lexicului comun. 1919. p. perfec?ion@rile survenite Bn unul din aceste domenii au efecte po!itive Ai asupra celuilalt22.

Art$ur SKmonds.0..eremK Tent$am.En func?ie de caracteristicile publicului vi!at. are scopul de a atrage aten?ia juriAtilor Ai lingviAtilor. Bn primul rCnd.re!entarea lucr@rilor men?ionate sub 2. dac@ de la vCn!are Bncoace. dintr&o evident@ perspectiv@ pragmatic@. precum Ai liste de termeni Ai formule nerecomandabile (ar$aisme. En compara?ie cu num@rul relativ mare al descrierilor teoretice ale 3.Tibliografia de limb@ france!@ a domeniului cuprinde lucr@ri consacrate redact@rii legislative Bn situa?ii de bilingvism (7anada. metodelor Ai materialelor didactice Bn domeniul redact@rii legislative (8legal Driting8#. 4igura 0. contractual. pe metode din psi$olingvistic@ Ai sociolingvistic@#. cuprin!Cnd anali!e critice ale 3.En domeniul perfec?ion@rii Bnv@?@mCntului juridic se situea!@ Ai un proiect de cercetare teoretic@ Ai aplicativ@ ini?iat de 337 Bn colaborare cu cinci universit@?i americane.. *eorge 7oode. Bn primul rCnd. p. preci!Cnd c@ unele dintre recomand@rile pe care le cuprind sunt preluate din autori 8clasici8 ai domeniului++. asemenea lucr@ri cu caracter practic&aplicativ. etapa de evaluare Ai revi!uire21. En 77. afar@ numai dac@ cump@r@torul va da cau?iune c@ va pl@ti la termen8. . exerci?ii de redactare. de 8g$id8. BncCt vCn!@torul se afl@ Bn pericol de a pierde pre?ul. 2. Bn principal.artea a doua a lucr@rii pre!int@ aplica?ii reali!ate & conform etapelor de anali!@ men?ionate & pe trei tipuri de texte juridice (normativ. redactarea.1. interpretare sau receptare. 2. destinatar Ai regulile de redactare+1. cump@r@torul a c@!ut Bn faliment sau Bn nesolvabilitate.). latinisme.1>2 g@sim fra!a" 85l MvCn!@torulN nu va fi dator s@ fac@ predarea.3in p@cate.0#. acordCndu&se o aten?ie deosebit@ receptorilor nespecialiAti. implicit. destinate deprinderii metodelor de anali!@ (Ai..rocesul elabor@rii documentului (apud Tattison. consacrat discursului juridic (Bn diversele sale variante# Ai te$nicilor de 9 . p.1. Autorii americani (ve!i nota +2# abordea!@ problematica 3.3intre lucr@rile mai noi+2 consacrate redact@rii textelor legislative vom men?iona cCteva care au Bn vedere preg@tirea profesional@ a viitorilor specialiAti. 19>.0. doctrinal#.e ba!a principiilor de elaborare a documentelor promovate la 337 a fost alc@tuit. eviden?iind interdependen?a dintre claritatea redact@rii Ai cea a ra?ionamentelor juridice+0. urm@rindu&se corela?ia dintre scopul documentului juridic. se stabilesc modalit@?ile de comunicare cele mai adecvate2> (desigur c@ documentele care se adresea!@ unui public eterogen & cum sunt textele legislative & pun probleme mai complexe din acest punct de vedere#. Telgia#+>.3in perspectiva eficien?ei documentelor. corelate cu scopul Ai func?iile documentului. dar Ai a specialiAtilor Bn alte Atiin?e sociale asupra necesit@?ii abord@rii interdisciplinare a procesului de redactare legislativ@ sub multiplele sale aspecte. 7ele trei modalit@?i propuse de Sourioux&Lerat (1992# pentru abordarea textului juridic sunt" anali!a de con?inut (vi!Cnd cuvintele&c$eie Bn rela?ie cu no?iuni sau concepte&c$eie#% anali!a stilistic@ (privind retorica textului# Ai anali!a discursului (construc?ia textului sub aspect gramatical Ai logic#.avut ca urmare moartea sau v@t@marea grav@ a integrit@?ii corporale ori s@n@t@?ii mai multor persoane8.) din epoc@ Ai solu?ii pentru a&i spori accesibilitatea Bn raport cu masa cet@?enilor. UenrK $ring#+2 Ai rapoarte oficiale ale unor comisii guvernamentale din aceeaAi perioad@.Lucr@rile au un pronun?at caracter practic. reali!ate pentru necesit@?i didactice sunt cvasiabsente & dup@ Atiin?a noastr@ & din bibliografia romCneasc@. .Majoritatea sunt cursuri universitare pentru studen?ii facult@?ilor de drept Ai ilustrea!@ importan?a pe care BnsuAirea te$nicilor de redactare legislativ@ o are pentru viitorii juriAti. de cercet@torii americani de la 3ocument 3esign 7enter M337N din Sas$ington 3. 7ursul are o orientare pragmatic@.Modelul men?ionat pre!int@ elaborarea Ai revi!uirea documentelor oficiale ca un proces (83ocument 3esign as a . vi!Cnd Bmbun@t@?irea programelor. model func?ional conceput pentru redactarea textelor speciali!ate & a fost elaborat Bnc@ din anii F>.rocess8# care cuprinde trei etape obligatorii pentru elaborarea unor documente eficiente" etapa preg@titoare. 7u atCt mai mult este regretabil@ absen?a din programele facult@?ilor de drept din RomCnia+9 a unui obiect de studiu cu caracter interdisciplinar. lucr@rile consacrate aspectelor practice ale redact@rii textelor legislative sunt mult mai pu?in numeroase.1. cuprin!Cnd anali!e de text.En urma unor studii experimentale (ba!ate. 19>1. dar Ai lucr@ri cu caracter didactic&aplicativ.7. receptorilor textului speciali!at2<.+. au fost identificate tr@s@turile definitorii ale unor tipuri discursiv&textuale (juridic normativ% administrativ% medical# care pot genera dificult@?i Bn procesul de redactare.) din perspectiv@ multidisciplinar@. un 8manual al profesorului8 pentru predarea'Bnv@?area redact@rii de texte speciali!ate+<. de producere# a diverselor tipuri de texte juridice.3in aceast@ ultim@ categorie fac parte lucr@ri ale juriAtilor engle!i din secolul al I/I&lea (. c$iar de ar fi Ai dat un termen pentru plat@. remarc@m aten?ia acordat@ aspectelor de natur@ pragmatic@ Ai. jargon juridic#.

iar sensul legislativ nu ar exista Bn afara actului de interpretare Ai aplicare a legii02.) prefer@ locu?iunea din cau!@ c@. lingvistic@ Ai logic@ apar Bntr&o leg@tur@ organic@0. preci!area unor sensuri. o component@ a disciplinei c@reia Bi apar?ine Ai abia apoi a limbii Bn general1.2. respectiv s@. 3in punct de vedere sintactic. prepo!i?ia compus@ de c@tre. Bn locul prepo!i?iei cu (Bn mod similar se poate explica Bn domeniul coordon@rii preferin?a pentru locu?iunea conjunc?ional@ precum Ai Bn locul conjunc?iei Ai#.. 2. . reali!Cnd mai multe variante contextuale. 0. J. .Astfel..referin?a 3. in cadrul semioticii juridice.1.+.AT0' 1.+.En compara?ie cu prepo!i?iile Ai conjunc?iile care au un sens abstract Ai vag. iar termenul este. care se caracteri!ea!@ prin univocitate Ai non& ambiguitate:3emersul terminologic este de tip onomasiologic. speciali!@rii sintactice Ai al corpului fonetic mai de!voltat% aceleaAi criterii determin@ preferin?a pentru locu?iunea prepo!i?ional@ Bmpreun@ cu Bn construirea complementului circumstan?ial sociativ. prin frecven?a lor extrem de ridicat@. pentru interpretarea Ai aplicarea normelor de c@tre specialiAti Ai pentru Bn?elegerea lor de c@tre cet@?eni. .2. de timp (Bn timp de# sunt anali!abile Ai au sens lexical mai puternic.+. locu?iunile corespun!@toare sunt mai bine preci!ate semantic Ai func?ional. adic@ Gun ansamblu de termeni sau cuvinte speciali!ate apar?inCnd unui sociolect. ele sunt speciali!ate pentru exprimarea unui unic raport. 1.A/T0&A D0S& RS 1 0 2 R0D0& /3R.2. pot fi considerate 9m@rci stilistice: la nivel frastic" (a# substituirea subordonatelor (Bn special. repre!int@ o terminologie.#. repre!entCnd denumirea cunoAtin?elor din domeniul respectiv. fiind orientat dinspre concept spre cuvCnt (termen#. avCnd fa?@ de prepo!i?ia simpl@ de avantajele clarit@?ii. fiindc@. 2.2. datorit@ faptului c@ substantivele BAi p@strea!@ sensul ini?ial. nivelului lexico&semantic al 3. 3.entru a satisface nevoia de conci!ie proprie 3. f@r@ a afecta preci!ia impus@ de logica juridic@. lexico&logic@ Ai lexicografic@2. domeniu Bn care aspectele de natur@ juridic@.En structura complementului de agent Ai a propo!i?iei corespun!@toare. de cau!@ (din cau!a#.). ceea ce presupune o permanent@ raportare la sistemul no?ional al domeniului de referin?@" G7uvCntul interesea!@ mai ales lingviAtii. 3e exemplu. 7a sistem lexical.#% (b# transform@rile de nominali!are avCnd drept re!ultat substantive postverbale abstracte (ve!i infra 0. circumstan?iale Ai atributive# prin p@r?ile de propo!i?ie corespun!@toare (ve!i infra 0. Bn general. En strCns@ leg@tur@ cu redactarea Bn drept se afl@ problematica interpret@rii textului legislativ.) pentru elemente de rela?ie complexe (locu?iuni prepo!i?ionale Ai conjunc?ionale# se explic@ prin necesitatea exprim@rii clare. temporale.rincipalele sale caracteristici sunt univocitatea. lipsite de ec$ivoc a normelor juridice. BntrucCt amCndou@ exprim@ mai precis raporturile sintactice decCt conjunc?iile deoarece. &apitolul 6 S". pentru introducerea propo!i?iilor cau!ale. ermenul a fost definit ca element al unei terminologii sau al unui limbaj speciali!at.-bserva?ii asem@n@toare se pot face privind locu?iunile conjunc?ionale utili!ate Bn 3. Bn primul rCnd.exprimare specifice acestora. 0. completarea unor lacune ale legii. materiale sau juridice02.Entre obiectivele esen?iale ale interpret@rii dispo!i?iilor legale se afl@" Bnl@turarea ambiguit@?ilor./mportan?a actului interpretativ Bn raport cu dispo!i?iile legale a fost eviden?iat@ de numeroAi teoreticieni ai dreptului. 3.) pre!int@ o importan?@ recunoscut@ pentru te$nica legislativ@. ajungCndu&se pCn@ la aser?iuni conform c@rora interpretarea ar repre!enta Bns@Ai esen?a dreptului01.) complemente circumstan?iale de scop (Bn scopul#. precum Ai a aplicabilit@?ii sale spa?iale. semantica studia!@ rela?iile dintre semne Ai obiectul juridic (referentul# desemnat de ele1.) utili!ea!@. legiuitorul recurge la dou@ procedee care. iar pentru introducerea propo!i?iilor finale recurge la locu?iunea pentru ca s@. locu?iunile prepo!i?ionale prin care se introduc Bn 3.Specificul procesului de semio!@ din care re!ult@ Gjuridicitatea: sensului nu poate fi descris Bn mod adecvat decCt prin abordarea Gdic?ionarului juridic:2 dintr&o tripl@ perspectiv@" semantic@.) (caracteri!at prin stilul lapidar al enun?@rii11>#. exprimCnd un num@r mai mic de valori sintactice.

En consecin?@.En acest mod pot fi elucidate dou@ aparente contradic?ii. ei au un con?inut stabil#. Sub influen?a factorilor extralingvistici.En ca!ul 3. Aceast@ rela?ie se reflect@ Bn defini?ia termenului>.7a urmare a evolu?iei complexe a 3. actual. a trei straturi lexicale distincte" termeni juridici strict speciali!a?i% termeni Gte$nici: prelua?i din alte terminologii% cuvinte din J* utili!ate cu accep?ie juridic@20.). determinate de rela?ia reflexiv@ Ai biunivoc@ dintre denumire Ai no?iune<. Bn cadrul c@rora termenul te$nic BAi preci!ea!@ sensul prin raportare la al?i membri ai aceleiaAi serii lexicale11 Ai prin inserare Bn combina?ii sintagmatice specifice. considerate caracteristice pentru 3. En J. erminologia a fost considerat@V componenta esen?ial@ a 3. repre!int@ un ansamblu organi!at de termeni. fiind cunoscut@ permeabilitatea acestor limbaje pentru neologismele Bmprumutate22.monorefe&ren?ialitatea Ai preci!ia.# Ai cea dintre preci!ie Ai suple?e Bn exprimarea ). determinat@ de factori sociali. Ai J* Bn diverse limbi a fost demonstrat@ de numeroAi cercet@tori29.EntrucCt Gte$nicitatea: 3. independente de context% (b# prin transferul de termeni speciali!a?i Bn limbajul standard. e$nica legislativ@ prevede c@ terminologia legii trebuie s@ fie precis@. respectiv limbajele speciali!ate9. . fenomen desemnat drept Gbanali!are:11 sau Gdeterminologi!are:12.3in punct de vedere formal. iar grani?a dintre ele este relativ imprecis@.) se explic@. criteriul preci!iei este integral satisf@cut & prin monosemantism & numai de neologisme juridice dintr&o categorie pe care o putem numi a GBmprumuturilor savante: sau a Gtermenilor juridici te$nici: (Bn sensul restrCns al cuvCntului. 2. . al c@rui re!ultat este Bmbog@?irea limbii literare Ai & Bn unele ca!uri & creAterea gradului s@u de expresivitate prin Bntrebuin?area cu valoare figurat@ a termenilor speciali!a?i12. 2. s&a constituit pe ba!a J*2>. ceea ce dovedeAte caracterul de Guniversalie lingvistic@: al acestui fenomen.1. caracteri!at din punct de vedere statistic prin bog@?ie mic@ Ai concentra?ie mare21. derivare# sau la Bmprumutul lingvistic. En limba romCn@ actual@.7a unitate lingvistic@. 2.rocesul se reali!ea!@ Bn ambele sensuri1. 3intre acestea trebuie remarcat@ compunerea sintagmatic@19.#. greu de Bn?eles Bn afara grupului de specialiAti2. vocabularele speciali!ate se caracteri!ea!@ prin predilec?ia pentru anumite tipuri de derivare Ai compunere1>. compunere." (a# prin Gspeciali!area: cuvintelor din lexicul general. Ai J* difer@ Bn func?ie de limba avut@ Bn vedere Ai Bn func?ie de epoc@. /ntrep@trunderea dintre J.2. se recurge la mijloace interne (speciali!area unor cuvinte din lexicul general. termenul trebuie s@ fie integrabil Bn enun?uri.1. En compara?ie cu elementele lexicului general.1.Raportarea terminologiilor la ansamblul vocabularului relev@ particularit@?i de natur@ semantic@ Ai formal@1+.6n ultim aspect care trebuie avut Bn vedere pentru anali!a terminologiilor este dinamica vocabularelor speciali!ate21. culturali Ai lingvistici. BntrucCt J. avCnd drept re!ultat Gunit@?i semantice complexe:2. Ai Bndep@rtarea sa de J* duc la considerarea limbajului juridic ca un jargon profesional. termenii au valoare strict denotativ@. J. care dobCndesc statutul de termen prin atribuirea unei semnifica?ii unice. perspectiva juridic@ trebuie conjugat@ cu cea lingvistic@22.. accesibil@ Ai unitar@2<. Gde strict@ specialitate:#21. cercetarea semantic@ a unui termen speciali!at impune utili!area corelat@ a dou@ tipuri de anali!@ structural@" anali!a paradigmatic@ Ai anali!a sintagmatic@1<.. (ve!i 2.). terminologiile cunosc un ritm mai rapid de transformare decCt lexicul general22.N Ai vocabularul general MJ*N# repre!int@ o etap@ obligatorie. fiind Bns@ predominan?i Bn Glimbajul juriAtilor: Ai Bnregistra?i Bn lucr@ri 11 . examinarea raporturilor dintre terminologie sau vocabularul juridic MJ. Bn cadrul J. prin natura referentului (obiectul juridic# Ai Bn al doilea rCnd prin statutul emi?@torului21. Bn primul rCnd. G e$nicitatea: Ai accesibilitatea & cerin?e fundamentale Ai complementare din perspectiva te$nicii legislative22 & au drept Greflex: Bn plan lingvistic coexisten?a.1.7ercetarea rela?iei dintre terminologii Ai lexicul general este justificat@ de fenomenul de interac?iune dintre limba liberar@ Ai stilurile sale func?ionale.Speciali!area accentuat@ a J.3in punct de vedere semantic. suprafa?a !onei de contact dintre J.) & cea dintre Gte$nicitate: Ai accesibilitate (ve!i 2.entru Bmbog@?irea sau Bnnoirea terminologiilor. AceAtia au o circula?ie Ai o frecven?@ redus@ Bn textele normative.2+.AplicCnd principiile anali!ei semice la studierea vocabularelor speciali!ate se constat@ c@ terminologiile repre!int@ (sub#ansambluri. ca unit@?i ale cunoaAterii. termenii sunt Bn mai mare m@sur@ independen?i fa?@ de context (deoarece. caracter monoreferen?ial Ai monosemic10.

3in aceeaAi categorie. apar sintagmele Bmbiba?ie alcoolic@ Ai bolnav mintal.22+#% fideicomis (77. Bn 7. 33/.1<1#. aide&mYmoire. 19>1. p. 19<2.. are loc Gdeterminologi!area: progresiv@ a termenilor juridici de strict@ specialitate sau trecerea lor din Glimbajul juriAtilor: Bn Glimbajul dreptului: Ai. p. 7a o consecin?@ a utili!@rii frecvente a unor termeni Ai a creAterii nivelului culturii juridice a cet@?enilor. p. 19>1. custode. glos@rile respective nu mai sunt necesare.1#.Atiin?ifice din domeniul dreptului Ai Bn dic?ionare speciali!ate.1+9#. provenit din J* moAtenire & succesiune (3S.5xaminarea diacronic@ a J. p. Astfel. neologisme juridice recent intrate Bn limba romCn@. avCnd. ransferul are loc Bn etape Ai este eviden?iat de compararea diverselor edi?ii ale aceloraAi coduri. ceea ce Bnsemnea!@. Bn 3. fiind Bnregistra?i Bn 35I cu specific@ri privind u!ul" Glivresc: pentru erede (p.<1#. sunt Bnregistra?i termenii speciali!a?i alcoolemie (p. cel de al doilea nefiind Bnregistrat nici Bn 35I. Bn limba literar@. textele normative2>. nici exercitea!@ obiAnuit vreo profesiune sau meAteAug: (7. Bn 7odul . relev@ faptul c@ barierele dintre Glimbajul juriAtilor: Ai Glimbajul dreptului: (sau dintre terminologia strict speciali!at@ Ai cea cu un grad mai redus de speciali!are# nu sunt imuabile. 33/.. fiind Bnlocui?i de sinonime din J*. Bn lucr@ri de specialitate. 2. cu prec@dere.222# Ai red$ibitoriu (p. accesibili categoriei respective de receptori (de exemplu. 19>1.Studierea acestei categorii de termeni nu intr@ Bn sfera anali!ei noastre.222#.. frecvent utili!ate Bn limbajul juriAtilor.. desigur.129% gentlemenXs agreement. ei sunt evita?i & pe cCt posibil & Bn textele legislative.0.+#. caracter interna?ional.129% L3." aeronav@% coli!iune% stare de ebrietate% substan?e stupefiante sau toxice% toxicoman#. neologismul juridic fiind folosit independent.1. p.AceAtia se utili!ea!@.<+#. dar greu accesibil nespecialiAtilor. 33/. 1. neologismele Bn discu?ie sunt utili!ate f@r@ glos@ri" ascendent. sunt glosate prin termeni juridici de factur@ popular@. 19>1.#. En 7. Bn principal. apoi. iar Bn 3. En dreptul interna?ional. 3e aceea. ermenii de acest tip contribuie la considerarea limbajului juridic ca un Gjargon: sau Gargou: propriu specialiAtilor2<. p.<> Ai custo!i (p@!itori#. Gjuridic: pentru fideicomis (p. diferen?ia?i prin apartenen?a lor la Glimbajul dreptului: sau la Glimbajul juriAtilor: Ai prin grade diferite de preci!ie semantic@. p. p.1. p. Ai determinarea punctului final al termenului (dies ad Wuem#: (7. 6nele neologisme juridice beneficia!@ atCt de glosare. drept aerian etc. p. En dic?ionarele juridice destinate specialiAtilor sunt atesta?i termeni te$nici cu un grad sporit de preci!ie semantic@ Ai cu circula?ie mai limitat@. al@turi de latinisme (mala fides.2. Astfel. Aceste expresii sunt Bnregistrate ca atare Bn dic?ionare speciali!ate.1<<% Wuid pro Wuo. tradi?ional@. p. 5i sunt defini?i pentru u!ul specialiAtilor Bn 337.20># sunt utili!ate expresii cu caracter juridic din limba france!@ (a lXamiable.)um@rul termenilor te$nici este cu atCt mai mare cu cCt domeniul de drept este mai restrCns (de exemplu" drept interna?ional.. p.1><#.>1% L3.2. Alte asemenea perec$i de sinonime sunt incluse Bn 3S% Bn textul legii este atestat primul termen. adresate juriAtilor29. Grar: pentru comodat (p.enal se foloseAte termenul Bnc@ierare (art. vagabondaj. En 33/ 12 . 33/. cCt Ai de definire Bn textul legii" GJagabon!ii.7A.2<0#% viclenie & dol (3S. Bndeosebi Bn comentarii Ai adnot@ri ale legilor" GSe preci!ea!@ astfel momentul de cCnd Bncepe s@ curg@ termenul de reabilitare (dies a Wuo#.. 3e exemplu. Bn codurile de la sfCrAitul secolului trecut.29#..19# Ai engle!@ (due dilligence 33/. 33/. p. care are Bn vedere. p. de asemenea. in rem (3. Se creea!@ astfel perec$i de termeni juridici sinonimi. romCneAti Ai str@ine" corpus delicti (3. ermeni din aceast@ categorie sunt utili!a?i Bn 7odul 7ivil" erede (77. nici mijloc de $ran@. p.+0. a Gtermenilor juridici: Bn sens restrCns. drept maritim.. p. 1>>2.1<9#..1. termenul rix Gdenumire dat@ Bnc@ier@rii: (p.2.>1#% comodat (77. En codurile actuale. p.29# Ai aliena?ie mintal@ (p. actual. nici Bn 3S.#. p. adic@ oamenii f@r@ c@p@tCi sunt acei care n&au nici domiciliu statornic.2+>% res nullius. fac parte Ai numeroasele expresii latineAti cu circula?ie interna?ional@. militar@ etc.202#. Bn timp ce Bn 7.+<#% in personam. 7ategoria termenilor monosemantici Bi include Ai pe cei prelua?i din diverse terminologii (te$nic@. 6tili!area unei terminologii te$nice adecvate repre!int@ Bn aceste ca!uri condi?ia aplic@rii corecte a legii. p. 1>>2 sunt Bnregistrate glos@rile ascendinte (rud@ de sus#.0+<#% pruncucidere & infanticid (3S. care nu erau accesibile la acea dat@ nici specialiAtilor. Bn 7. medical@.1. p. Bn texte legislative care vi!ea!@ un public mai larg sunt incluAi termeni te$nici cu caracter general. 3e exemplu.+#. al doilea termen fiind considerat Gjuridic:. p.2#% (vicii# red$ibitorii (77. 3e exemplu..

1. gonit 8expul!at8 (7. re!ultat. una dintre problemele centrale Bn te$nica legislativ@ este asigurarea unei accep?iuni te$nice riguroase acestor termeni..1.2>9# sau vi!it@ (33/./lustr@m aceast@ categorie lexico&semantic@. 6neori. 6nicul sens al termenului juridic respectiv Bn 33/ a fost selectat dintre sensurile figurate ale cuvCntului din J*" Gt@cerea (Bn dreptul interna?ional#. prin urm@torii termeni selecta?i din 7. c$iar astfel de termeni primesc defini?ii valabile pentru textul legislativ respectiv (de exemplu. a stabili. de manifestare% apatie.AcelaAi tip de identitate semantic@ se BntClneAte Bn ca!ul unor cuvinte din fondul vec$i Ai popular al limbii. care func?ionea!@ V cu sensuri identice sau par?ial modificate V Ai Bn J*. pericol. La sfCrAitul secolului 12 .2.% (2# termeni ai J.1. care au p@truns Bn J* prin procesul de 8banali!are8 sau 8determinologi!are8." nevoia de preci!ie Ai cea de suple?e Bn exprimarea ).olisemia termenilor juridici01 cunoaAte dou@ forme" (1# polisemie extern@ (Bn ca!ul termenilor utili!a?i atCt Bn J*.+2#. minor. 19>1. major.. opera?ii Ai ra?ionamente fundamentale din punctul de vedere al logicii juridice0+. prin utili!area lor Bn contexte juridice+2. a expira. +. $idroavioane. Gconceptos de libre apreciation:+>#. p. 2. a constata. elicoptere. En definirea armelor incendiare (33/. . situa?ie.2+1#. p. p. Bntrerupere mai lung@ Bntr&o discu?ie:% fig. a sanc?iona. . /dentitatea total@ Bntre u!ul general Ai cel juridic se BntClneAte Bn ca!ul unor neologisme de origine latino&romanic@.Entre sensul general (u!ual# Ai cel juridic (speciali!at# poate exista identitate total@ sau par?ial@.En primele coduri romCneAti moderne. 3e exemplu. pentru corecta interpretare Ai aplicare a legii. consecin?@.osesorul este de bun@&credin?@ cCnd posed@ ca proprietar Bn puterea unui titlu translativ de proprietate. legal.1. utili!ate Bn toate ramurile de drept pentru a desemna concepte.3in aceast@ categorie fac parte sintagme juridice cuprin!Cnd termeni din J* cu grade diverse de impreci!ie semantic@ (de exemplu. 6tili!area cuvintelor din J* ca termeni juridici trebuie examinat@ din perspectiva celor dou@ tendin?e contradictorii care caracteri!ea!@ 3. circumstan?@. termen. 3up@ caracteristicile lor. Bn dreptul interna?ional sunt folosite cuvinte cu sensuri multiple din J* ca t@cere (33/. Glips@ de afirmare. 7ategoria cuvintelor din J* devenite termeni juridici este cea mai important@ din punct de vedere numeric Ai func?ional02. 2. +..#: (33/.2." a aplica.9+1#. minim.% rea& credin?@.olisemia extern@ se manifest@ printr&o dubl@ apartenen?@02 a termenilor din J. de observa?ie Ai de lupt@. pluralitate. a inter!ice.+0#. 5le devin termeni juridici prin delimitarea Ai preci!area sensului sau prin selectarea unui sens intre mai multe posibile. calitate. +. Aenal (p.2>#. determinat de resursele limitate ale limbii literare din epoca respectiv@" osCndit 8condamnat8.1<#. p. 337.+. amor?ire: (p. a executa. Astfel. tentativ@. a.1. categorie.2>>#. Rolul lor este de a permite aplicarea Ai interpretarea legii Bn spe?e determinate. parte# vine Bn contradi?ie cu cerin?a exprim@rii clare Ai precise a conceptelor juridice+2. p.) este repre!entat@ de termenii indetermina?i semantic++ sau cuvinte Ai expresii cu Bn?elesuri Gflexibile:+0. Bn 77. 3e aceea. autogire etc. ca un criteriu de individuali!are a pedepsei+9% liniAte public@% bun@&credin?@ & Bn 7.1.2. ilegal. sabotaj (p.21&2< este definit@ buna&credin?@" G..bali!aj (. p. Gindiferen?@:% fig. inten?ie. pericol social. absen?a unei atitudini exprese a unei p@r?i asupra unor fapte juridice care apar Bn procesul raporturilor juridice: (33/. condi?ie.# se face apel la terminologia c$imiei. avCnd sens abstract. iar Bn clasificarea tipurilor de aeronave la terminologia aeronautic@" GAeronav@. p. cCt Ai Bn J.alt@ categorie de cuvinte din J* care contravin nevoii de preci!ie a 3. aparat de !bor mai greu decCt aerul care poate fi utili!at ca mijloc de transport Ai de comunica?ie. ale c@rui viciuri nu&i sunt cunoscute:#0 +.#% (2# polisemia intern@ (Bn ca!ul termenilor juridici care au mai multe sensuri Bn domeniul dreptului#. . p. infrac?iune.olisemia unor cuvinte din J*+1 (de exemplu. 1>>2. numite Ai Gcuvinte elastice: sau Gcuvinte supap@:+1. act.1. p.01% bun@ vecin@tate. furtiAag 8furt8. 33/. maxim. 1>1#. de explorare. a dispune. En func?ie de semnifica?ia de ba!@ (primar@# exist@" (1# termeni ai J* care au dobCndit un sens speciali!at Bn J.2><# sunt defini?i ca termeni te$nici apar?inCnd dreptului maritim sau fluvial. utili!area cu accep?ie juridic@ a unor cuvinte din J* este un fenomen frecvent.12>. ac?iune. 5le sunt folosite deliberat pentru a desemna concepte nedeterminate (Gconcept flou:+<. sunt de dou@ categorii" 1# aerostatele (dirijabile Ai planoare#% 2# aerodinele (avioane. cuvCntul t@cere are Bn 35I sensurile" Gfaptul de a t@cea:% Gpau!@.

b# 5xtinderea sensului este consemnat@ Bn defini?ii incluse Bn 7. p. t@inuire (3. ini?ial figurat. 5xemple Bn acest sens sunt termeni din 337" deg$i!are (8form@ de simula?ie Bn care actul aparent Bmbrac@ $aina unui alt act decCt acela Bnc$eiat realmente Bntre p@r?i. rude apropiate A. legitim# Ai vocabularului judiciar (a judeca. men?ion@m aici principalele sale caracteristici (care repre!int@ universalii lingvistice#11. ac?iune. limbajul juridic actual p@strea!@ numeroAi termeni din J* (avCnd uneori caracter popular Ai'sau ar$aic# pe care Bi utili!ea!@ cu accep?ia lor u!ual@" b@nuit. provin din metafore..AceleaAi evolu?ii semantice (de la un sens metaforic la unul neutru. p. rea&credin?@. autoritate.101 privind l@rgirea sensului" 8Sunt asimilate armelor orice alte obiecte de natur@ a putea fi folosite ca arme Ai care au fost Bntrebuin?ate pentru atac8.En virtutea conservatorismului s@u recunoscut00. stingerea ac?iunii penale. prerogativ@. iar nu pe fondul Bnvecinat8. pagub@. stingerea obliga?iei (337#. c$iriile. jurisdic?ie. 1>>2.a. neologismele juridice sunt glosate Bn texte legislative prin sinonime repre!entate de termeni juridici vec$i. dona?ie deg$i!at@. mit@. dobCn!ile.1. interdic?ie. pic@tura streAinilor denumeAte Bn 337 o 8fals@ servitute comportCnd obliga?ia proprietarului unui fond de a construi streAina casei sale astfel BncCt apa re!ultat@ din ploi sau !@pe!i s@ cad@ pe propriul s@u teren.1. a c@rui natur@ adev@rat@ este stabiit@ Bn actul secret8#% fructe (8tot ceea ce un lucru produce Bn mod periodic. omor. . En aceast@ situa?ie se afl@ numeroAi termeni din 3. Majoritatea cuvintelor din J* devenite termeni ai J. catacre!ele din J. este vorba de semele centrale componente ale 8nucleului semic8 al cuvCntului#0>. f@ptuitor. judec@tor.. sanc?iune. c# 4iguri semantice lexicali!ate (8tocite8#.2. nevinov@?ie.2. 1+ .#. catacre!ele pot avea la origine metonimii sau sinecdoce. En majoritatea ca!urilor.rin metonimie. 5i apar?in vocabularului de ba!@ al dreptului (drept.<>#% custo!i (p@!itori# (ibidem. sintagma ca!ier judiciar (8denumire care se d@ fiAei de eviden?@ Bn care sunt consemnate datele privind antecedentele penale ale unei persoane8# este utili!at@ Ai pentru a desemna 8serviciul care ?ine eviden?a antecedentelor penale Male popula?ieiN8 (3.rin sinecdoc@. prin care cuvinte din fondul vec$i sau neologisme cu o semnifica?ie generic@ dobCndesc un sens speciali!at (8te$nic8#.#. prin care un cuvCnt cu sens concret Bn J* de!volt@ Bn J. arme sau sintagme ca func?ionar public. p. jefuire.#. proveni?i din J*" pasporturi sau r@vaAe de drum (7.#% le!iune (8pagub@ material@ pe care o sufer@ una dintre p@r?ile contractante MON8#. ori pe drumul public. dare Bn vileag. putCnd fi considera?i 8cuvinte&c$eie8 Bn sistemul juridic.. ermenii polisemantici al c@ror sens originar Ai.. a c@ror defini?ie eviden?ia!@ speciali!area semantic@" abatere (8Bnc@lcare a unei dispo!i?ii legale. pr@sila animalelor etc. +. . un sens abstract. denotativ# stau la ba!a sintagmelor parte v@t@mat@. p@trund Bn J* cu un sens derivat care contribuie la Bmbog@?irea limbii literare. a# ermenii respectivi denumesc no?iuni Ai categorii fundamentale. valid. def@imare. f@r@ ca substan?a sa s@ scad@% au aceast@ calitate de exemplu" recoltele. .+0. slu?ire. pedeaps@. ransformarea lor Bn termeni de specialitate se face prin situarea la periferia lexicului limbii literare actuale01 Ai prin folosire repetat@ Bn contexte juridice0<. BAi p@strea!@ numai par?ial semnifica?ia primar@ (de regul@.<<#% injurii sau expresiuni oc@rCtoare (ibidem.rincipalele c@i prin care se reali!ea!@ modific@rile semantice sunt" a# RestrCngerea sensului09.En ca!uri cu totul i!olate. p. totodat@. violare de domiciliu (3. parteneri t@cu?i. desd@unare. lege. poprire. Re?inem preci!area din art.. principal se g@seAte Bn J. Bnc@ierare.1. (titlul J/// & 8En?elesul unor termeni sau expresii Bn legea penal@8# pentru termeni precum teritoriu. pre!entCnd un grad de pericol social mai redus decCt infrac?iunea Ai pentru care se prev@d sanc?iuni nepenale MON8#% ap@r@tor (8persoan@ speciali!at@ care are dreptul s@ participe Bn proces spre a asigura asisten?a juridic@ sau repre!entarea p@r?ilor8#% citare (8act procedural prin care o persoan@ este c$emat@ Bn fa?a organului de urm@rire penal@ sau a instan?ei de judecat@8#% martor (8persoan@ care are cunoAtin?@ despre vreo fapt@ sau despre vreo Bmprejurare de natur@ s@ serveasc@ la aflarea adev@rului Bn procesul penal Ai care poate fi ascultat@ Bn acest scop de c@tre organele judiciare8#% parte (8persoan@ care particip@ la desf@Aurarea procesului penal Bn leg@tur@ cu ap@rarea drepturilor sale legale8#% scu!e (8denumire dat@ Bn literatura juridic@ circumstan?elor atenuante legale Mscu!e atenuanteN8#. di!olvarea persoanei juridice. +.trecut. mituitor.#% desc$iderea succesiunii.112#% ascendinte (rud@ de sus# (ibidem. autori!a?ie.

Legiuitorul repre!int@ autoritatea normativ@ (puterea legislativ@#+1% el este 5 unic. 35I. arbitraj. 35I. c# 3in perspectiv@ pragmatic@.rin astfel de termeni sunt desemnate principalele opera?ii Ai acte juridice (contract. situCndu&se astfel Bn !ona modal@ a coerci?iei institu?ionali!ate. Se mai Bnscriu Bn aceeaAi categorie Ai alte cuvinte&c$eie. proces.) deriv@ din tr@s@turile esen?iale ale textului de lege & generalitatea & (Bn timp Ai spa?iu# Ai caracterul s@u obligatoriu+2.3atorit@ eterogenit@?ii receptorilor. p. proces de fabrica?ie. p. protec?ie8.rincipala calitate a termenilor juridici asimila?i de J* este claritatea lor.3e regul@. fiind.. rolul social al 3. 35I. 10 .4enomene similare se BntClnesc Bn ca!ul unor sintagme. specificul 3.# sensul 8BnsuAire a unui act procedural de a fi Bndeplinit nu la cererea p@r?ilor sau a altor persoane. de!acord Bntre dou@ lucruri. Bn toate ca!urile. al c@rui sens secund V indicat Bn 35I. termenii respectivi sunt 8purt@tori8 ai unei experien?e sociale. desf@AurCndu&se Bn direc?ie univoc@ (5 =Z R#. p. inferioar@ competen?ei comunicative a receptorilor din prima categorie (R1#.>01#. b# . p. testament. privilegiu. prejudiciu. caracteri!at prin tr@s@turile M[ AutoritateN Ai M[ 7ompeten?@N+<. dispunCnd de competen?a maxim@ Bn decodarea mesajului speciali!at% R2 V Greceptori nespecialiAti:. oprobiu. 35I.2. magistrat. p. de!voltare. 35I. ca Ai Bn proces inflamator V specific domeniului medical#. avCnd tr@s@tura general@ MV AutoritateN. dona?ie. . p. 5le vi!ea!@ inducerea la receptor a unui anumit comportament.922#.<+< prin sinonimele evolu?ie. care Bi face accesibili Ai receptorilor nespecialiAti.. ocrotire. revocare#. sub forma unui monolog al legiuitorului transmis la distan?@ prin intermediul textului legislativ+0. culturale etc.2<>#% patrimoniu (8bunuri spirituale care apar?in Bntregului popor. delict. moAtenire... cu sensuri speciali!ate" locu?iunea adjectival@'adverbial@ din oficiu are Bn 3. 3in perspectiv@ pragmatic@.129# aceeaAi locu?iune este Bnregistrat@ cu dou@ sensuri u!uale V propriu (8care este Bn conformitate cu o dispo!i?ie dat@ de o autoritate MAi nu la cererea cuivaN8# Ai figurat (8Bn mod automat8#. p.Acestea sunt" R1 V Greceptori specialiAti: Bn domeniul juridic. valorile secundare au ap@rut prin extensie semantic@ (l@rgirea sensului#. clau!@.3. avocat. 35I.articipan?ii la actul comunicativ au roluri fixe. enun?urile juridice normative repre!int@ expresia lingvistic@ a unor acte asertive cu valoare directiv@. Bn opinia noastr@.>20#% tutel@ (8sprijin. Ambele figurea!@ Bn 3.)#. include.7reAterea 8distan?ei semantice8 dintre semnifica?ia juridic@ Ai cea u!ual@ (din J*#12 creea!@ vorbitorului nespecialist V care nu mai sesi!ea!@ rela?ia respectiv@ V impresia unui sens nou (de exemplu.7ategoria R. procedur@. magistratur@. divor?.) are caracter unilateral. garan?ie. pledoarie. respectiv masa cet@?enilor care repre!int@ subiec?ii legii Ai c@rora actul normativ le impune un anumit comportament% competen?a lor comunicativ@ depinde de nivelul educa?iei lingvistice Ai juridice primite. 3e exemplu. proces de produc?ie. Bn mod esen?ial. locu?iuni sau expresii avCnd ini?ial semnifica?ie juridic@. conven?ie. desf@Aurare. care apar?in omenirii Bntregi8. (p.<>0#% sentin?@ (8stigmati!are. idei8. sentin?@#. 35I. blam8.tribunal. p. abstract. gaj.2<2#% faliment (8ruin@. ac?iune V se actuali!ea!@ Bn sintagmele proces c$imic. avCnd rolul de a interpreta Ai aplica legea. p. 35I. alienare. tutel@. fiind transmise de la str@moAi% moAtenire cultural@% bunuri spirituale. competen?@. alegerea unui anumit tip discursiv depinde.111#% sanc?iune (8pedeaps@8. eAec total8.222#% rec$i!itoriu (8acu!are grav@ Ai violent@8.3intre termenii juridici care au de!voltat Bn J* sensuri figurate men?ion@m" divor? (8nepotrivire. diferen?ia?i prin rol social Ai competen?@ comunicativ@+>. ci din ini?iativa organului de urm@rire penal@ sau a instan?ei de judecat@8% Bn 35I (p. Bn ca!ul unor termeni ca dosar (8Bnvelitoare de carton Bn care se p@strea!@ acte8. deoarece desemnea!@ referen?i lega?i de via?a juridic@ a comunit@?ii (ceea ce explic@ Ai frecven?a lor Bn 3. dou@ categorii de destinatari. En opinia juriAtilor. de protagoniAtii actului comunicativ++ Ai de func?ia acestuia.. ac?iuni. precum patrimoniu. Bn ca!ul cuvCntului proces. precum din oficiu sau (a face# opinie separat@.) este mai complex decCt al altor discursuri speciali!ate" p@strCndu&Ai caracterul de limbaj profesional.

fiecare cod Ai fiecare lege constituie. constituie o te!@ teoretic@ Bn lucrarea de fa?@. Sub aspect structural. Bn cadrul c@reia fiecare ramur@ de drept. sintactic#. dar Ai Bn 11 . spre codul utili!at Ai spre receptor01.aLobson. 3at fiind caracterul institu?ionali!at al 3. cu arie de cuprindere mai larg@ (de exemplu.# depinde de natura Ai con?inutul textelor respective.). decrete. En alte ramuri de drept.utili!at Bntre specialiAti. aerian etc.3iferen?ierea modalit@?ilor de expresie Bn func?ie de cele dou@ categorii de receptori este mai vi!ibil@ Bn domeniul lexico&semantic0+. totodat@. fiind folosit Bn mod predominant pentru comunicarea Bntre specialiAti (R1#. dreptul maritim. pe larg. poate fi considerat@ una dintre problemele&c$eie ale te$nicii legislative Ai implicit.En raport cu cele dou@ categorii de R. 0#.. referitoare la redactarea legilor. Astfel. r@mCnCnd Bn acelaAi timp accesibil pentru R202.Jarietatea exprim@rilor. titlurile se pot grupa Bn p@r?i sau c@r?i12. aici. dreptul interna?ional.2. nr. o lege include urm@toarele componente" a# titlul legii% b# preambulul% c# formula introductiv@% d# dispo!i?iile generale% e# dispo!i?ii de con?inut% f# dispo!i?ii finale% g# dispo!i?ii tran!itorii% $# anexe12. capitol Ai titlu. avCnd caracter minimal Ai unitar#. deci!ii etc. limbajul juridic utili!at Bn ramuri de drept mai Bnguste (de exemplu.) trebuie s@ func?ione!e ca limbaj profesional Bn raport cu R1. metalingvistic@ Ai conativ@. dup@ cum textul legislativ se adresea!@ unui cerc mai restrCns sau mai larg de receptori Ai Bn func?ie de competen?a lor comunicativ@ Bntr&un anumit domeniu referen?ial.enal.+ din 2+ august 1992#0<. En cadrul codurilor.6n alt aspect al pre!ent@rii sistematic ordonate a con?inutului actelor normative este demersul deductiv V de la general spre particular V eviden?iat anterior Bn structura 7odului .3esemnat Bn literatura recent@ de specialitate prin sintagma legistic@ formal@0>. dou@ opera?ii principale" organi!area (structurarea# textului Ai redactarea propriu&!is@.2. corespun!Cnd orient@rii emi?@torului spre contextul extralingvistic. institu?ia infrac?iunii Ai institu?iile legate de aceasta. sub aspect formal.reci!@m Bns@. aAa cum apar ele Bn Metodologia privind preg@tirea. examinarea sa trebuie s@ ?in@ seama de principiile te$nicii legislative. .2. institu?ia r@spunderii penale Ai pedepsei% partea special@ con?ine. ale semioticii 3. acesibil masei cet@?enilor pentru a permite reali!area func?iei sociale a legilor+9. drept civil02.1. 2. dar Ai de tradi?ie. Bn raport de R. Atiin?@. 3e exemplu. avi!area Ai pre!entarea proiectelor de acte normative (publicat@ Bn GMonitorul -ficial:.# BAi p@strea!@ caracteristicile de limbaj profesional speciali!at.6n tip superior de sistemati!are este repre!entat de coduri.Structura diverselor categorii de acte normative (legi.5a va fi tratat@. 2. $ot@rCri. reflectCnd contradic?ia dintre cerin?a de preci!ie Gte$nic@: Ai cea de Gaccesibilitate:. Bntr&un sistem unitar. re?inem ideea caracterului sistemic al legisla?iei unui stat. discursul'textul normativ este marcat Bn planul structurii Ai al expresiei lingvistice de interac?iunea func?ilor referen?ial&denominativ@. ca forme de integrare a prevederilor unor legi preexistente.2. sec?iune. art@ Ai. potrivit cu cele preci!ate mai sus. 2. modalit@?ile de exprimare a con?inutului juridic se diferen?ia!@. domeniul te$nicii legislative tinde s@ se constituie Bntr&o disciplin@ de sine st@t@toare. deopotriv@.En primul rCnd. el trebuie s@ fie. procesul de legiferare V considerat. grupate Bn 11 titluri. cap. unde Bn?elegerea corect@ a normelor juridice pre!int@ importan?@ social@ pentru masa cet@?enilor. EntrucCt Gar$itectura: actului normativ va constitui obiectul unei anali!e aparte (infra. elaborarea.Sistemati!area materiei reglementate (a con?inutului legii# se face prin intermediul unor subdivi!iuni repre!entate de" articol (element structural de ba!@ al actului normativ. la rCndul lor. cele mai importante norme ale dreptului penal: V cuprinde dou@ p@r?i" Gpartea general@ con?ine norme cu caracter de principii generale. privind" scopul legii penale Ai aplicarea acesteia Bn spa?iu Ai timp. te$nic@1. avCnd drept obiectiv elaborarea actelor normative09. Bntrebarea 7ui se adresea!@ textul legislativH0. Mai precis. Sub aspectul func?iei stilistice00.). Bn termenii teoriei lui Roman . pe care tind s@ o epui!e!e1+. ne limit@m aici la cCteva preci!@ri de ordin general. datorit@ complexit@?ii sale. 7odul penal & Gact legislativ care cuprinde. apar?inCnd aceleiaAi ramuri de drept. sisteme normative organi!ate11 conform unor principii ?inCnd de logica juridic@. faptul c@. dar ea poate fi pus@ Bn eviden?@ Ai la alte nivele (discursiv&textual. Bntr&o alt@ sec?iune a lucr@rii01. cele mai importante categorii de infrac?iuni:10. Bn mod tradi?ional. drept penal#. 3. V presupune.

1< . de la cuvinte romCneAti din fondul principal al limbii. 2. cap. art. Bn contradic?ie cu un anumit tip de redundan?@. generat@ de tendin?a legiuitorului de a nu l@sa loc ec$ivocului sau ambiguit@?ii. evitarea formul@rilor ec$ivoce Ai Bntrebuin?area unei terminologii constante Ai uniforme. unde principiile sunt enun?ate Bnaintea regulilor care. 2. Regulile preced@ excep?iile. atCt Bn plan logic. deoarece legiuitorul poate opta pentru un anumit tip de discurs<1.2. Bn planul lexicului.1.2 al metodologiei prevede" G)eologismele se vor folosi numai dac@ sunt de larg@ circula?ie:<0.7a un efect tardiv al purismului Bn domeniul legislativ.rocedeele de reali!are a conci!iei se situea!@ la nivel frastic Ai transfrastic.entru a asigura preci!ia actelor legislative.2. f@r@ a pierde din vedere interdependen?a celor patru principii care trebuie s@ stea la ba!a unei legi bine redactate1>. 7onci!ia & calitate care asigur@ stilului juridic caracterul s@u lapidar>2 & este Bntr&o rela?ie frecvent invocat@ cu claritatea Ai cu preci!ia redact@rii>2. coe!iunii Ai coeren?ei textului printr&o bun@ ordonare Ai sistemati!are. .2. trebuie evitate sinoni&mele<1. sunt urmate de preci!area domeniilor de aplicare Ai a sanc?iunilor. men?ion@m aici numai faptul c@ nu exist@ o incompatibilitate absolut@ Bntre accesibilitate Ai caracter Gte$nic:. En plan morfo&sintactic. Bn virtutea aAa& numitei pre!um?ii de cunoaAtere a legii de c@tre subiec?ii ei. 7laritatea textului legislativ V care nu trebuie confundat@ cu accesibilitatea<2 V presupune. fiind contraindicat a se folosi sistemul ini?ialelor:<2. Structura sintactic@ cea mai simpl@ a unei norme este subiect & verb & complement<9. astfel cum sunt explicate Bn dic?ionarul limbii romCne sau Bn dic?ionarele de specialitate% c# se vor folosi termeni te$nici. 2. Sub aspectul expresiei lingvistice. venind. preci!ia. <#.2. ea presupune ca Bn redactarea normei juridice s@ se utili!e!e diate!a activ@ Ai indicativul pre!ent<>.reci!ia exprim@rii nu se reali!ea!@ numai la nivel lexical. la redactarea unei legi necesit@ a fi respectate urm@toarele prescrip?ii" a# se vor folosi cuvinte ce au larg@ circula?ie Ai sunt uAor accesibile Bntregii popula?ii% b# cuvintele vor fi folosite Bn Bn?elesul lor propriu. uneori. metodologia recomand@ Bmbog@?irea lexicului juridic prin derivare. Entre acestea. se urm@reAte asigurarea unit@?ii. justificabil & Bn opinia juriAtilor V prin nevoia de preci!ie Ai claritate. asigurarea preci!iei Bn exprimare prin proprietatea Ai univocitatea semantic@ a termenilor. metodologia de te$nic@ legislativ@ prevede cerin?ele c@rora trebuie s@ le r@spund@ textul legii" claritatea.+.3eAi departajarea lor nu este simpl@.2.La nivelul fra!ei se recomand@ Gfolosirea corect@ a regulilor de construc?ie gramatical@. de sintax@ Ai topic@. considerat adecvat situa?iei de comunicare. consacra?i atunci cCnd textul de lege se adresea!@ Bn principal specialiAtilor Ai nu au un alt corespondent Bn limba u!ual@% d# termenii care au o anumit@ accep?iune Bn func?ionalitatea legii vor fi defini?i Bn textul acesteia% d# se va asigura unitatea terminologic@.En plan transfrastic. atCt la nivelul legii. 2. po!i?ia privilegiat@ revine principiului accesibilit@?ii19. a semnelor de ortografie:>. Bn special Bn ca!ul unor institu?ii sau concepte deja consacrate% f# abrevierile se vor explica prin text. conci!ia Ai accesibilitatea1<.. 2.2.2. tot aAa cum dispo!i?iile permanente stau Bnaintea celor tran!itorii sau de abrogare11.EntrucCt aspectele practice ale procesului de redactare legislativ@ vor fi discutate Bn alt@ sec?iune a lucr@rii (infra..En acelaAi spirit purist Ai conservator. recomand@rile privind terminologia juridic@ pot fi sinteti!ate dup@ cum urmea!@" G3in punct de vedere terminologic. . cCt Ai lingvistic>1.2. sinteti!at@ Bn adagiul latin G)emo censetur legem ignorare:<. etimologic.3in perspectiva metodologiei de te$nic@ legislativ@.organi!area unor legi sau articole. cCt Ai la nivelul ansamblului legislativ. fiind recomandat@ alegerea formei cu cea mai larg@ circula?ie<<. vom Bncerca s@ le examin@m separat..2.2. evitCndu&se astfel Bmprumuturile<+.2.2. la rCndul lor.

marcCnd leg@tura Bn secven?a de unit@?i lingvistice Mpropo!i?ii'fra!eN:21#. 1> . definirea coe!iunii Bn termeni sintactici (9ansamblu de tr@s@turi care asigur@ unitatea sintactic@ a textului. mecanismele coe!ive sunt clasificate Bn dou@ categorii" gramaticale (referin?a. de non&contradic?ie. Rela?iile Ai. )ivelul transfrastic (discursiv&textual# repre!int@ domeniul cel mai pu?in investigat Bn bibliografia consacrat@ 3.. consider@m ca definitorii pentru 3. deAi importan?a sa pentru redactarea. prin rela?ii intersecven?iale. Bn bibliografia de specialitate. receptarea Ai interpretarea actelor legislative nu mai trebuie demonstrat@. Lucr@rile mai vec$i (anterioare anilor F>. 3e pild@.). & 3istinc?ia men?ionat@ apare la Teaugrande Ai 3ressler (19>1#. implicit. 7a o ilustrare a contradic?iilor din domeniul textologiei actuale.rima categorie de dificult@?i este ilustrat@ de multitudinea accep?iilor date. supus atCt regulilor lingvistice (discursiv&textuale#. folosesc coe!iunea drept termen general. de rela?ie29. dup@ care m@rcile stabilite de Teaugrande Ai 3ressler pentru a caracteri!a coe!iunea22 nu ar fi de natur@ sintactic@. o unitate semantic@.7ea de a doua este sus?inut@ de constatarea c@ unele principii cu valoare axiomatic@ Bn sfera textologiei BAi relativi!ea!@ con?inutul cCnd se raportea!@ la textul juridic.e lCng@ intertextualitate. de progresie. 7oeren?@ Ai'sau coe!iune 2. enumerate de Teaugrande Ai 3ressler2+. cCt Ai la nivel macrostructural (global#./ivelul trans$rastic 4discursiv(te#tual# 2.2.). ci semantic@. . progresia tematic@# se reali!ea!@ Bn 3. semantice Ai pragmatice care fac ca o configura?ie de unit@?i lingvistice s@ constituie un text#.#. Bn primul rCnd.3ificultatea de a defini Ai utili!a Bn mod riguros cele dou@ concepte provine pe de o parte dintr&o anumit@ impreci!ie Ai inconsisten?@ care caracteri!ea!@ domeniul textologiei Bn general. unde referin?a este considerat@ rela?ie logico&semantic@. de regul@. stabilind patru tipuri de 9meta& reguli:. principiul conform c@ruia textul are autonomie (sintactic@ Ai semantic@# Ai caracter Bnc$is20 nu ?ine seama de fenomenul intertextualit@?ii juridice (ve!i infra 2. iar a coeren?ei Bn termeni semantici (9ansamblu de tr@s@turi care asigur@ unitatea semantic@ a unui set de propo!i?ii'fra!e. Lucr@rile recente utili!ea!@ diferen?iat cele dou@ concepte. definind V Bn fapt V coeren?a2+. ca tip particular de rela?ie Ai coeren?a. elipsa. impuse de principiile de organi!are Ai func?ionare a sistemului legislativ. din determinarea complex@ a 3. cCt Ai celor proprii te$nicii legislative Ai logicii juridice. 2. care asigur@ buna&formare a textului" meta& reguli de repeti?ie.1. substitu?ia.2. Aceast@ separare tranAant@ este Bns@ amendat@ Bn cuprinsul lucr@rii. & UallidaK% Uasan (19<1#. Bn cadrul textului2. iar substituirea Ai elipsa V rela?ii lexico&gramaticale.) Bn moduri specifice. coeren?ei Ai coe!iunii (ve!i infra 2. Bn care includ. astfel BncCt acestea s@ forme!e un tot unitar din punctul de vedere al semnifica?iei:22#. acceptCndu&se (cel pu?in ca premis@#.# nu disting cele dou@ concepte operCnd. Re?inem ideea c@ regulile men?ionate asigur@ coeren?a discursiv@ Ai textual@ atCt la nivel microstructural (local# prin raporturi intrasecven?iale Bntre fra!e care se succed. iar pe de alt@ parte. cu dublu caracter (lingvistic Ai pragmatic#.1. toate trei fiind puse Bn leg@tur@ cu conceptul de presupo!i?ie.3intre cele Aapte standarde ale textualit@?ii (caracteristici sintactice. dar Ai rela?ional2<.1.1. non& contradic?ia. fiind preluat@ Ai Bn 35SL Ai 3SL. Ai coe!iunea se defineAte ca un concept semantic mai BntCi.2. numai cu unul dintre ele..#. En acord cu premisa c@ textul este. Bntr&o lucrare de referin?@ pentru domeniul textologiei. consemn@m opinia lui Jasiliu (199.) coe!iunea Ai coeren?a. Ai alte aspecte ale coeren?ei (cum ar fi coreferen?iali!area. jonc?iunea# Ai lexicale2>. & 7$arolles (19<># operea!@ exclusiv cu conceptul de coeren?@. 2.1.#.

Bn art. r@s@tura comun@ celor dou@ modele de anali!@ textual@ este definirea coe!iunii Bn termeni sintactico&semantici.1. Bn corela?ie cu expecta?iile vorbitorilor21. iar a coeren?ei Bn termeni semantico&pragmatici.7oreferen?ialitatea interenun?ial@ (intersecven?ial@# asigur@. continuitatea tematic@ Ai caracterul non&contradictoriu al 3. Astfel. la Roven?a&4rumuAani (1990# re?inem inclu!iunea coeren?@\coe!iune. Bn art. Bn art.4aptul c@ Bn 3.. avCnd drept consecin?@ stabilirea a dou@ tipuri de coeren?@ (lexical@ Ai gramatical@#2>. care fac extrem de dificil@ departajarea lor.# clasific@ procedeele respective dup@ cum ele urm@resc coordonarea.1. & eorii mai nuan?ate Ai mai bine articulate privind coe!iunea Ai coeren?a se g@sesc la Jlad (199+# Ai Roven?a&4rumuAani (1990#. simplificarea sau clarificarea 3.)29.. Raportarea explicit@ (expres@# la un anumit text legislativ sau ramur@ de drept este marcat@ prin formule specifice (de exemplu.3at@ fiind dubla natur@ (semantic@ Ai pragmatic@# a coeren?ei.) vor fi pre!entate Bn func?ie de dou@ criterii" finalitate (asigurarea conectivit@?ii conceptuale sau a celei secven?iale# Ai nivel discursiv&textual (transfrastic Ai'sau frastic#. pentru definirea pericolului social. ?inCnd de nevoia de claritate Ai sistemati!are.#. dintr&o dubl@ perspectiv@ V lingvistic@ Ai juridic@ V se explic@.3e aceea.Recuren?a lexical@ se reali!ea!@ Bn 3. Bn principal.). 2. 2.2. progresia sensului textual. ca rela?ie explicit@. Bn Bn?elesul legii penale.>1 (95xecutarea pedepsei la locul de munc@:#.19< (9Jiolul:# V ec$ivalen?a f@ptuitor&autor.7a aspect distinctiv.#.En plan semantic.)atura pragmatic@ a actului de referin?@ V care implic@ utili!area semnelor de c@tre vorbitori Bntr&un anumit context situa?ional++ V condi?ionea!@ semnifica?iile termenilor juridici coreferen?iali de concepte Ai norme proprii domeniului dreptului. ca domeniu al conexiunilor implicite2<. 7ornu (199. inclus@ de majoritatea cercet@torilor Bn categoria mai larg@ a repeti?iei+1.1> al 7. func?ionea!@ ec$ivalen?a implicit@ f@ptuitor&condamnat.rincipala Ai cea mai simpl@ modalitate de reali!are a coreferen?ialit@?ii la nivel transfrastic Ai frastic este recuren?a lexical@+0. s&a Bncercat Ai abordarea acestora nediferen?iat. prin ra?iuni didactice. mecanismele de reali!are a coeren?ei Ai coe!iunii considerate specifice pentru 3. pe lCng@ preci!ie. procedeul recuren?ei lexicale presupune raportarea Vimplicit@ sau explicit@ V la sistemul referen?ial Ai la contextul situa?ional juridic este ilustrat prin rela?iile de ec$ivalen?@ Bn care intr@ termenul generic f@ptuitor.) sub patru forme+>" 19 . Bn majoritatea articolelor din 7. /dentitatea referen?ial@ presupune ca enun?urile din componen?a unei secven?e sau secven?ele care alc@tuiesc un text s@ trimit@ la acelaAi referent+2.) va urm@ri Ai impactul condi?ion@rilor juridice asupra mecanismelor discursive. descrierea formelor sale de reali!are specifice 3. -p?iunea noastr@ pentru tratarea separat@ a mecanismelor coeren?ei Ai coe!iunii. la care se poate ad@uga (2# globalitatea sensului (capacitatea unui discurs de a func?iona Ai de a fi receptat'interpretat ca un Bntreg#+2. pentru care coe!iunea este definit@ Bn termeni formali ca 9totalitatea tr@s@turilor gramaticale (sintactice# care marc$ea!@ caracterul de tot unitar al unei suite de propo!i?ii (fra!e#:20.. Bn timp ce.ecanisme lingvistice ale coeren5ei 7a tr@s@turi generale ale acestui tip de rela?ie discursiv@ au fost men?ionate" conexiune implicit@ (asidentic@#% predominan?a dimensiunii semantice% actuali!are la nivel macrostructural% dependen?@ fa?@ de contextul situa?ional+.). AcelaAi autor defineAte coeren?a Bn termeni exclusiv pragmatici.& .2.po!i?ie aparte are Jasiliu (199. & 3at@ fiind natura complex@ a mecanismelor de reali!are a coeren?ei Ai coe!iunii Ai numeroasele interferen?e. prin f@ptuitor se Bn?elege infractor+<. din perspectiva finalit@?ilor comune. 3e exemplu. . condi?iile minimale pentru a asigura coeren?a la nivel transfrastic sunt" (1# identitatea referen?ial@ Ai (2# existen?a unui 9plus: semantic+1.

edeapsa Bn ca! de participa?ie:#. Bn defini?iile date participan?ilor la o infrac?iune Bn art..2. cCt Ai Bntre alineate ale aceluiaAi articol.19<#% se pedepseAteVse sanc?ionea!@ (art. ba!at@ pe termeni cu extensiune larg@ (fapt@.En cadrul art. Asocierea tem@[rem@ asigur@ continuitatea tematic@ a discursului Ai surplusul de informa?ie01 prin trei procedee frecvent BntClnite Bn 3. care marc$ea!@ unicitatea referentului Bn contextul verbal Ai situa?ional dat" 9/nstigatorul Ai complicele la o fapt@ prev@!ut@ de legea penal@ s@vCrAit@ cu inten?ie se sanc?ionea!@ cu pedeapsa prev@!ut@ de lege pentru autor: (art. En articolul urm@tor (9. reali!at@ Bntre descrierea infrac?iunii Bn cadrul unui articol Ai desemnarea ei. ac?iune. termenii autor. de pa!@. Bntr&o manier@ cCt mai concis@ (de regul@ printr&un singur cuvCnt#.21>#% inamicVduAman (art.(a# prin repetarea aceluiaAi cuvCnt (recuren?@ strict@ sau forte# Bn enun?uri diferite. (a# Rema poate preci!a accep?ia juridic@ a unor cuvinte utili!ate Ai Bn lexicul comun.2. Astfel. con?ine termenul manifestare la forma nearticulat@ (9-rice manifestare prin care se exprim@ dispre? pentru Bnsemnele RomCniei MON#.2. (c# prin inclu!iune & de tip generic. 3e exemplu. aceAtia sunt desemna?i prin substantive nearticulate. care compun o secven?@ textual@" termenul minorul apare succesiv Bn po!i?ie ini?ial@ (subiect# Bn cele trei paragrafe ale art.2 V 9/ncestul:% art. de Bnso?ire sau de securitate MON: (art.) este cea de tip defini?ional.22>#%6n tip de sinonimie specific@ 3. unde termenul juridic nu figurea!@ (ve!i art.2<#. avCnd valoare generic@ (9/nstigator este persoana care MON:#.99 (9Limitele r@spunderii penale:#% Bn mod similar se repet@ termenul tentativ@ Bn cele trei paragrafe ale art. atCt Bntre articole.20. primul alineat.20 Ai 21. valorile sau orice alte bunuri (art. instigator Ai complice sunt enun?a?i Bn art. Bnso?it de articol definit pentru a identifica o form@ particulari!at@ a infrac?iunii+9" 9Manifestarea prin care se exprim@ dispre? pentru emblemele sau semnele de care se folosesc autorit@?ile se pedepseAte cu Bnc$isoare de la 2 luni la un an sau cu amend@:. 2.200 V 93area de mit@:% & de tip $iperonimic (prin indicarea unui termen supraordonat#" 9lovirea sau alte acte de violen?@ (art.222 V 97@lcarea de consemn:#. iar al doilea reia substantivul respectiv.2 V 9Tigamia:% art. termenii respectivi apar sub forma articulat@ $ot@rCt.).221 V 9Absen?a nejustificat@:#% 97@lcarea regulilor serviciului de gard@.229#% (d# prin determinare definit@ 7oreferen?iali!area prin articol $ot@rCt func?ionea!@ la nivel transfrastic. . 2. iar Bn articolele 2+&21 (repre!entCnd rema# fiecare dintre ei este definit Bn sistemul referen?ial al dreptului penal. A doua condi?ie a coeren?ei V 9plusul semantic: V cores&pun!Cnd regulii de progresie semantic@ din teoria lui 7$arolles (19<># se reali!ea!@ Bn planul rela?iilor discursive verticale de tip tem@'rem@ (engl.2. care enun?@ norma. f@ptuitor# V ve!i art. topic'comment#0.2. care preci!ea!@ 9con?inutul tentativei:% (b# prin ec$ivalen?@ sinonimic@ (recuren?@ slab@#" victim@&persoan@ v@t@mat@ (art.4ormula prin care se defineAte infrac?iunea poate fi reluat@ integral sau par?ial Bn articolul respectiv" 9Absen?a nejustificat@ de la unitate sau serviciu.7ea mai frecvent@ este situa?ia de sinonimie stabilit@ Bntre denumirea speciali!at@ a infrac?iunii (situat@ Bn marginea textului# Ai definirea ei Bn cuprinsul articolului respectiv.#% 9banii.22 (corespun!Cnd temei#.222 V 93e!ertarea:#. care a dep@Ait 2+ ore MON: (art.221 (9-fensa adus@ unor Bnsemne:#. Bn marginea textului.

f#.(b# 6n alt mod specific de reali!are a progresiei semantice Ai.2+2#. art. repre!entCnd rema2. din partea general@ a 7.5xaminarea mecanismelor de reali!are a coeren?ei din perspectiva distan?ei Ai a orient@rii rela?iei de recuren?@ eviden?ia!@ cCteva situa?ii proprii 3. registru. con?ine dou@ enun?uri de tip afirmativ (tem@1 [ rem@1# care preci!ea!@ 9con?inutul tentativei: Ai un enun? negativ (9)u exist@ tentativ@ atunci cCnd imposibilitatea de consumare a infrac?iunii este datorit@ modului cum a fost conceput@ executarea:#. EncepCnd din articolul urm@tor Ai.rima epui!ea!@ materia avut@ Bn vedere Ai are m@rci introductive specifice (9vreuna din urm@toarele Bmprejur@ri:#.a. pedepsele ce se aplic@ infractorilor Ai m@surile ce se pot lua Bn ca!ul s@vCrAirii acestor fapte:#. Bn raport cu tema2 (format@ din cele dou@ enun?uri afirmative#.2. valabile numai Bn contextul referen?ial Ai situa?ional al dreptului penal.9 preci!ea!@ limitativ elementele care disting furtul calificat de cel 9simplu:" agentul (alineatele a.. La nivel discursiv&textual global (al 7. Bn raport cu capitolele anterioare. ea este explicitat@ abia Bn art.Sub aspect logico&semantic.1< (9/nfrac?iune este fapta care pre!int@ pericol social. . document sau orice alt Bnscris care se afl@ Bn p@strarea ori Bn de?inerea unui organ sau unei institu?ii de stat MON: (art. Bn acelaAi timp.2 (9 eritorialitatea legii penale:#. se foloseAte $iperonimul ?ar@. momentul (alineatele g. dar. urmate de dispunerea tipografic@ sub form@ de alineate. ++&01.2. art. (c# 5numerarea. Bntre cele dou@ enun?uri citate inserCndu&se alte articole% & i!olat@" infrac?iunea este definit@ Bn art. ec$ivalen?a (RomCnia V ?ar@# fiind implicit@ (dedus@ din succesiunea articolelor 2 Ai +#.2 (9Legea prevede care fapte constituie infrac?iuni. 2. $# Ai modalitatea (alineatul i#.22 94elurile pedepselor:#. de Bnl@turare a oric@rei ambiguit@?i este corelarea unui enun? afirmativ@ (tem@# cu unul sau mai multe enun?uri negative (rem@#. Bn tot cuprinsul 7. 21 . 2. fiind construit pe ba!a unui paralelism sintactico&semantic din opt articole (++&01# care pre!int@ excep?iile sub forma unor enun?uri negative (9)u constituie infrac?iune fapta prev@!ut@ de legea penal@ dac@'cCnd MON8#. art. iar cau!ele care Bnl@tur@ caracterul penal al fapte sunt pre!entate Bn art.J (97au!ele care Bnl@tur@ caracterul penal al faptei:# Bnc$eie titlul // (9/nfrac?iunea:# din partea general@ a 7. fiind caracteri!at@ de m@rci 9ne$ot@rCte: (generice#" 9Sustragerea ori distrugerea unui dosar. s@vCrAit@ cu vinov@?ie Ai prev@!ut@ de legea penal@:#. victima (alineatul d#.2.211 (9 Cl$@ria:# A. (b# reluare 9la distan?@:.1< (ve!i supra#.2. Bn ansamblul s@u# func?ionea!@ un tip de coeren?@ reali!at@ prin ec$ivalen?e implicite sau explicite. . b. 7apitolul respectiv are valoare de rem@. care poate fi de dou@ feluri"& mediat@ (prin intermediul unor secven?e care exprim@ anumite presupo!i?ii#" ec$ivalen?a infrac?iune V fapt@ este stabilit@ implicit Bn art. Astfel.)02" (a# reluare imediat@ (Bn secven?e succesive#"En art.9 (94urtul calificat:#.asemenea structur@ pre!int@ art. cap. c#. ele au caracter eterogen (de exemplu. se preci!ea!@" 9Legea penal@ se aplic@ infrac?iunilor s@vCrAite pe teritoriul RomCniei:. 3e pild@. avCnd acelaAi referent. conform sc$emei 5MA2 [ R5MA2 AcelaAi mecanism de asociere semantic@ func?ionea!@ la nivelul unor secven?e textuale mai ample. mai frecvent. elementele incluse Bntr&o enumerare 9Bnc$is@: pot fi omogene (art. locul faptei (alineatele e. poate avea caracter 9Bnc$is: (ex$austiv# sau 9desc$is: (exemplificativ#. ca modalitate de reali!are a progresiei semantice. ulterior. marcate prin litere.5numerarea 9desc$is@: nu pre!int@ o dispunere tipografic@ specific@. art.1<0 (9-morul calificat:#.

.2. 212# sau Bn mod generic. 21> Ai 2<1#. 2. capitol. 2. am 22 .(c# trimiteri explicite din textul legii. sau logico&semantic@11.En cadrul textului. 2>1 Ai 2><# sau la distan?@ (art. de regul@ anterioare. art. <2#. art. coe!iunea repre!int@ un tip de conexiune sintactic@. 210.1. desemnate cu preci!ie (93atele prev@!ute la alin. 1<0.). parte# din componen?a unui cod" 9 entativa infrac?iunilor prev@!ute Bn pre!entul titlu se pedepseAte: (art. En virtutea identit@?ii referen?iale.). prin formule consacrate (9potrivit legii statului Bn care infractorul a s@vCrAit infrac?iunea:. pornim de la premisa c@ mecanismele de reali!are a coe!iunii sunt de natur@ sintactico&semantic@0>. 212 face trimitere la art. vi!Cnd alineate anterioare. apar?inCnd unei alte clase morfo&sintactice decCt elementul substituit.En anali!a 3. 3in varietatea procedurilor coe!ive09 nu vom pre!enta Bn continuare decCt pe acelea care re?in aten?ia prin frecven?@ Ai func?ie specific@ Bn 3. art.). trimiterile se fac la alte texte legislative. art. 1<+. aflate Bn imediata vecin@tate (art. lit. marcat prin formule specifice. c# Ai d# se comunic@ persoanelor sau organelor stabilite la lit. trimiterea se poate face la unul sau mai multe articole.En opinia noastr@. repre!entCnd un mecanism de reali!are a globalit@?ii specific 3. 211#% 9La stabilirea Ai aplicarea pedepselor se ?ine seama de dispo!i?iile p@r?ii generale a acestui cod Ai de limitele de pedeaps@ fixate Bn partea special@ MON: (art.La nivelul 3. desemnate precis (9potrivit legii de procedur@ penal@:. 1% 9Bn conformitate cu conven?iile interna?ionale:. intertextualitatea 9juridic@: se deosebeAte de cea 9literar@: (definit@ Bn 3SL Ai cercetat@ de poetic@# prin urm@toarele tr@s@turi" & caracter deliberat (9construit:#. rimiterea se poate face Bn cadrul aceluiaAi articol. 21<. ale c@rui reguli sunt fixate de te$nica legislativ@ Bn func?ie de situa?ia de comunicare02. 1<1. En acord cu acest principiu.) a elipsei. riguroas@ (prin indicarea cu preci!ie a subdivi!iunilor sau a textelor legislative avute Bn vedere#% & caracterul explicit al rela?iilor (care exclud presupo!i?ia#. >#. pot fi avute Bn vedere anumite unit@?i structurale (titlu.2#. 212. reali!at@ explicit la nivel microstructural Ai dependent@ exclusiv de contextul lingvistic0<.). unii cercet@tori consider@ acest tip de recuren?@ ca o rela?ie exclusiv semantic@1. En?eleas@ ca factor de natur@ semantico&pragmatic@ (situat Bn sfera coeren?ei textuale#.ecanisme lingvistice ale coe-iunii En opinia majorit@?ii cercet@torilor.a#:. bog@?ia Ai diversitatea mecanismelor. 211. 3e asemenea. dac@ prin coeren?@ se asigur@ conectivitatea conceptual@ a unui discurs'text. art. Astfel. AceleaAi caracteristici stilistico&func?ionale explic@ pre!en?a extrem de redus@ Bn 3. prin coe!iune se reali!ea!@ conectivitatea secven?ial@01. Bn practica judiciar@ Ai Bn jurispruden?@% (d# prin func?ia mnemote$nic@% & organi!are sistematic@.7u alte cuvinte. este vorba de o rela?ie cu dubl@ natur@ V gramatical@ Ai lexico&semantic@ V deoarece reluarea referentului se reali!ea!@ prin substituirea cu elemente f@r@ sens propriu (pro&forme#. prin care se reali!ea!@ recuren?a Ai jonc?iunea se justific@ prin nevoia de claritate.Entr&un num@r redus de ca!uri.b#. trimiterile reali!ea!@ un tip aparte de intertextualitate. avCnd la ba!@ factorul pragmatic inten?ionalitate% & finalitate practic@" (a# prin economia de mijloace0+% (b# prin asigurarea coordon@rii intra& Ai intertextuale00% (c# prin posibilitatea unor referiri exacte Ai economice la reguli de drept. preci!ie Ai unitate a 3. >1# sau Bn mod generic (94aptele prev@!ute Bn pre!entul articol nu se sanc?ionea!@ MON:.). 7oreferen?ialitatea V ca form@ particular@ de recuren?@ (repeti?ie# V const@ Bn instituirea unei rela?ii la nivel frastic (intraenun?ial# sau transfrastic (interenun?ial# Bntre dou@ unit@?i verbale avCnd referent comun.

) o frecven?@ mai mare decCt Bn alte tipuri discursive datorit@ lungimii Ai complexit@?ii fra!ei juridice.)" 95fectuarea oric@ror opera?iuni de import de deAeuri ori re!iduuri de orice natur@ sau de alte m@rfuri periculoase pentru s@n@tatea popula?iei Ai pentru mediul Bnconjur@tor. spre deosebire de categoria deicticelor. a unui copil sau a unei persoane care nu are putin?a de a se Bngriji. 2. En func?ie de clasa morfologic@ (partea de vorbire# prin care se reali!ea!@ pro&forma. dup@ s@vCrAirea faptei.1. fra?ii Ai surorile. referin?a este endoforic@ (intra&textual@#1+. se pedepseAte cu Bnc$isoare de la o lun@ la un an sau cu amend@: (art. Bn contextul lingvistic. coe!iunea intraenun?ial@ (Bn propo!i?ie sau fra!@# Ai.#12. BAi reia de bun@&voie Bndatoririle: (art. se aplic@ cea mai grea dintre acestea: (art. f@r@ respectarea dispo!i?iilor legale. & . de dep@rtare Ai de identitate" 97Cnd s&au stabilit numai amen!i. urmate de cele adjectivale Ai.ronumele demonstrative de apropiere asigur@.21+#. Bn 3. de aici.ronumele personale Ai reflexive apar exclusiv sub forma persoanei a ///&a11. c@ Bn categoria pro&formelor se includ Ai substitutele. care BAi procur@ referin?a contextual.Re?inem faptul c@. de c@tre acela care o are sub pa!@ sau Bngrijire.2. adverbiale. de c@tre cel care a g@sit o persoan@ a c@rei via?@. cele mai frecvente sunt cele de apropiere. utili!at Bn lingvistica actual@ cu semnifica?ie generic@.) ponderea covCrAitoare revine pro&formelor pronominale. & . preci!ia 3..2+#% 93ac@ s&au stabilit mai multe pedepse complimentare de aceeaAi natur@ Ai cu acelaAi con?inut. pro&formele considerate specifice 3. ermenul. Bn ca!ul pro&formelor. care poate fi sporit@ pCn@ la maximul ei special.1+9#. iar dac@ acest maxim nu este Bndestul@tor.2#. & . coincide cu articolul de lege#" 9-misiunea de a da ajutorul necesar sau de a BncunoAtin?a autoritatea. punCndu&i Bn pericol iminent via?a.2.rincipala modalitate de reali!are a coreferin?ei V Bn?eleas@ ca mecanism textual coe!iv V sunt pro&formele. care. se pedepsesc cu Bnc$isoare de la 2 luni la 2 ani. al textului respectiv#.20#. s@n@tate sau integritate corporal@ este Bn primejdie Ai care este lipsit@ de putin?a de a se salva. alungarea sau l@sarea f@r@ ajutor. totodat@. de regul@. Bn orice mod. situCndu&se la nivel frastic (Bn acelaAi enun?..). desemnea!@ 9Bntreaga clas@ de cuvinte lipsite de referin?@ proprie. prin legarea de un component plin referen?ial. care tinde s@ concentre!e o mare cantitate de informa?ie Bntr&un enun? unic (care.ronumele relative V repre!entCnd. sau tran!itarea acestora pe teritoriul ?@rii. numit surs@ referen?ial@:12. s@n@tatea sau integritatea corporal@.1.re!en?a V cu rol de pro&forme V a pronumelor personale Bn nominativ este menit@ s@ asigure preci!ia normei 22 .2. se aplic@ pedeapsa cea mai mare. caracteri!at@ prin referin?@ exoforic@ (situa?ional@#. o frecven?@ net superioar@ celei din u!ul comun Bnregistrea!@ categoriile demonstrativelor. paragraf etc. aprecia?i ca definitorii pentru aceast@ clas@ de cuvinte10. Bn orice mod.@r@sirea.) vor fi examinate Bn func?ie de patru parametri de natur@ morfo&sintactic@. cele mai frecvente fiind formele atone de dativ Ai acu!ativ" 9. precum Ai introducerea. 5ste ap@rat@ de pedeaps@ persoana. copiii acestora MON: (art. se poate ad@uga un spor pCn@ la jum@tate din acel maxim: (art.En continuare. & . mai rar. prin defini?ie. se pedepsesc cu Bnc$isoare de la 2 la < ani: (art.1.ronumele Ai adjectivele ne$ot@rCte BAi explic@ frecven?a prin caracterul general Ai abstract al enun?@rii specific 3.Bncadrat recuren?a strict lexical@ (reluarea prin acelaAi element lexical sau printr&un sinonim al s@u din aceeaAi clas@ morfologic@# Bntre mecanismele coeren?ei textuale (ve!i supra 2.210#.3intre adjectivele demonstrative. m@rci ale coe!iunii intrafrastice V au Bn 3. Re!ult@. de multe ori. (a# En categoria pro&formelor pronominale Ai adjectivale. ne$ot@rCtelor Ai relativelor.0+#% 9PRude apropiateQ sunt ascenden?ii Ai descenden?ii. prin reluarea unuia sau mai multor substantive (animate sau inanimate# repre!entCnd sursa referen?ial@ pre!ent@ Bn acelaAi enun?" 93eten?iunea pe via?@ se execut@ Bn penitenciarele anume destinate pentru aceasta MON: (art.

21< (9 ortura:#.2+1 func?ia de pro&fra!@. a unui termen plin referen?ial (numit antecesor sau antecedent#. a c@rei surs@ referen?ial@ (subsecvent# este o propo!i?ie circumstan?ial@" 9 oate aceste mijloace trebuie folosite Bn aAa fel BncCt s@ conduc@ la reeducarea celor condamna?i: (art.1. (b# Leg@turile de tip cataforic V Bn care sursa referen?ial@ (numit@ subsecvent# urmea!@ substitutul (pro&forma# V sunt mult mai rar BntClnite decCt cele de tip anaforic. 3up@ natura morfologic@ Ai extinderea sursei referen?iale.2. de a o pedepsi pentru un act pe care aceasta sau o ter?@ persoan@ l&a comis% ori este b@nuit@ c@ l&a comis. ilustrea!@ categoria anaforicelor (care de?in Bn 3. Bn exerci?iul atribu?iilor sale de serviciu.20#% 9. cu inten?ie.20+#.En cele mai multe ca!uri.Mai rar.10. nu vom insista aici asupra lor. o sintagm@# Ai pro&fra!ele (care Bnlocuiesc o propo!i?ie sau o fra!@#. rela?ia cataforic@ implic@ un adverb sau o locu?iune adverbial@ modal@ (cu rol de corelativ#. specifice 3. BndeplineAte Bn art. din perspectiva cerin?elor de conci!ie Ai preci!ie.2. sau pentru oricare alt motiv ba!at pe o form@ de discriminare oricare ar fi ea.) sunt repre!entate de substitute pronominale din categoria ne$ot@rCtelor sau a reflexivelor Bn dativ" 93ac@ pentru una dintre infrac?iunile concurente s&a stabilit Ai o pedeaps@ complimentar@.)" 9un asemenea secret: (art. (a# Rela?iile de tip anaforic presupun reluarea.2. atunci cCnd o asemenea durere sau astfel de suferin?e sunt aplicate de c@tre un agent al autorit@?ii publice sau de orice alt@ persoan@ care ac?ionea!@ cu titlu oficial sau la instigarea ori cu consim?@mCntul expres sau tacit al unor asemenea persoane.1. Ai 2.) predomin@ pro&numele (substitute ale numelui#. printr&un substitut.2.. coexist@ mai multe tipuri de pro&forme.01#. aceasta se aplic@ al@turi de pedeapsa Bnc$isorii: (art. cCt Ai catafora sunt considerate fenomene sintactico&semantice. 6n exemplu Bn acest sens este art. cu Atiin?@. Bndeosebi cu scopul de a ob?ine de la aceast@ persoan@ sau de la o persoan@ ter?@ informa?ii sau m@rturisiri.1.2.1. nu BndeplineAte un act V ori Bl BndeplineAte Bn mod defectuos Ai prin aceasta cau!ea!@ o v@t@mare a intereselor legale ale unei persoane. 2. ori de a intimida sau a face presiuni asupra unei ter?e persoane. de a o intimida sau de a face presiuni asupra ei. & Adjectivele provenite din adverbe repre!int@ modalitatea predilect@ de exprimare a similarit@?ii Bn 3. o durere sau suferin?e puternice. sunt pro&grupurile (care substituie.rescrip?ia BAi reia cursul din !iua Bn care a Bncetat cau!a de suspendare: (art. 3e regul@.#.). 2.1. deosebindu&se Bntre ele numai prin po!i?ia de antecesor (Bn primul ca!# sau de succesor (Bn al doilea# pe care o ocup@ sursa referen?ial@ Bn raport cu substitutul (pro&forma#1<. fi!ice ori psi$ice. EntrucCt cvasi&totalitatea exemplelor citate sub 2.101#. unde el substituie sintagma 9secrete de stat:. piesele sau dispo!itivele astfel declarate prin dispo!i?ii legale: (art. Bn cuprinsul unui articol constituit dintr&o singur@ fra!@. num@rul Ai varietatea lor fiind direct propor?ionale cu amploarea Ai complexitatea enun?ului.202#% 9astfel de foloase: (art.AtCt anafora. Bn 3.juridice (c$iar Bn situa?ii care creea!@ impresia de redundan?@#" 9Legea penal@ se aplic@ infrac?iunilor s@vCrAite Bn timpul cCt ea se afl@ Bn vigoare: (art. cataforele din 3.2. un grup de cuvinte sau un enun? anterior.) o pondere covCrAitoare#. Bn raport cu dou@ subordonate anterioare" 94apta func?ionarului public. 3up@ aAe!area sursei Bn raport cu pro&forma se disting substitute anaforice Ai cataforice. Bn timp ce pronumele demonstrativ cu valoare generic@ aceasta (precedat de prepo!i?ie#. Acesta poate fi exprimat printr&un cuvCnt. unde aglomerarea pro&formelor Ai lungimea fra!ei Bngreunea!@ V cel pu?in pentru receptorul nespecialist V receptarea adecvat@ a mesajului" 94apta prin care se provoac@ unei persoane. & .ro&formele adverbiale Bndeplinesc un rol similar cu adjectivele de natur@ adverbial@" 9PArmeQ sunt instrumentele.1.3e un interes aparte. de regul@. 2+ . se pedepseAte cu Bnc$isoare de la 2 la < ani:.Rolul de pro&grup revine adverbului astfel Bn art. se pedepseAte cu Bnc$isoare de la 1 luni la 2 ani sau cu amend@:.2.12>#. care.

. La nivel frastic (intraenun?ial#. nume Ai. ultimul alineat con?ine pro&fra!a adverbial@ tot astfel Mse sanc?ionea!@ distrugerea ON.2. cCt Ai logico&semantic<2.1.En 3. prin omisiunea unor determinan?i de tip atributiv.209.+. Bn care fiecare dintre alineatele privind termenele de prescrip?ie a r@spunderii penale au structura 9x ani. reluarea sc$emei sintactice este par?ial@.122.rocedeul are caracter sintactico&semantic. repeti?ia lexical@ se reali!ea!@ Bn cadrul unor construc?ii simetrice de tipul paralelismelor. Repeti?ia Ai paralelismul repre!int@ mecanisme coe!ive sintactico&semantice Bnrudite prin procedeul relu@rii (recuren?ei#1> Ai prin finalitate (asigurarea preci!iei Ai unit@?ii textuale#. Bn timp ce sursa ei referen?ial@ se g@seAte Bntr&un enun? anterior.111. care au fost enun?a?i anterior (de exemplu. 21+#.5ste ca!ul majorit@?ii substitutelor pronominale Ai adjectivale (ve!i supra 2. care substituie.2. elipsa const@ Bn suprimarea<.#. unuia dintre cei doi membri identici ai unei sintagme coordinative (9cel care are ori care trebuie s@ aib@ grija administr@rii acelor bunuri:.2.7el mai frecvent. Entre mecanismele coe!ive transfrastice pre!ente Bn 3. care evit@ recursul la pro&forme" 9]iua Bn care Bncepe executarea pedepsei Ai !iua Bn care Bncetea!@ se socotesc Bn durata execut@rii: (art. conectorii textuali au o pondere redus@. 3e regul@. sintagme sau enun?uri. 3e exemplu. de ani Ai inter!icerea unor drepturi:.1.2. !ile Bn ca!ul Bn care cei c$ema?i Mla Bncorporare sau concentrareN se afl@ Bn str@in@tate: (art. paralelismul se reali!ea!@.2+ alin. 2.20+#.><#. specifici 3. Bn 3. prin pro&forme pronominale Ai adjectivale de tip anaforic. Ai 2.La nivel transfrastic.2. . 2. 5ste ca!ul art. aflat Bn imediata vecin@tate sau la distan?@.+. vine Bn contradic?ie cu nevoia de preci!ie.ro&forma func?ionea!@ ca anaforic la nivel transfrastic (interenun?ial#.#" 9Sporul Mde pedeaps@N prev@!ut Bn art. de regul@.rocedeu de tip gramatical. de regul@. pro&forma func?ionea!@ la nivel frastic (intraenun?ial#.2.). . paralelismul poate fi considerat total. (b# . pe care l&ar putea pre!enta. Repeti?ia lexical@ sub aspectul ei cel mai simplu se reali!ea!@ la nivel frastic (intraenun?ial# sub o form@ redundant@.+.EntrucCt unii conectori textuali pot func?iona Ai la nivel frastic.1 lit. deoarece priveAte numai segmentul ini?ial al enun?urilor componente ale unei enumer@ri (ve!i art. dar care nu dep@AeAte ! ani:.29#% 9 ermenele de pre!entare se sporesc cu 1.2. art.b se poate m@ri pCn@ la < ani: (art. 2. al c@rei referent este repre!entat de propo!i?ia 9se pedepseAte cu Bnc$isoare de la 0 la 2. Bn art. AcelaAi tip de paralelism se BntClneAte Bn articolele <1 Ai 120.2.2+#.aralelismul const@ Bn repetarea unei sc$eme structurale asociat@ cu Bnlocuirea elementelor (lexicale# care o reali!ea!@ concret.2. 3up@ distan?a Ai po!i?ia ierar$ic@ a pro&formei Bn raport cu sursa referen?ial@. mai rar.2. dominant@ Bn 3.1. f@cCnd parte dintr&un enun?.2. la nivel transfrastic.).2. 2. 7Cnd sc$ema sintactic@ se reia integral. conectorii textuali apar?in clasei adverbelor Ai conjunc?iilor (inclu!Cnd Ai 20 . inclus@ Bntr&un paragraf anterior al aceluiaAi articol. elipsa se reali!ea!@ sub forma bra$ilogiei<1.rin defini?ie cele dou@ condi?ii de existen?@ ale paralelismului sunt" repeti?ia Ai simetria19. Bn cuprinsul aceluiaAi capitol din 7. vom pre!enta aici cCteva tipuri de conectori. care leag@ enun?uri succesive i!olate grafic prin punct<2. Bn cadrul enumer@rilor cuprinse Bntr&un articol sau capitol. coreferin?a se reali!ea!@ preponderent la nivel frastic (intraenun?ial#. Sub aspect morfologic.2. Bn calitate de conectori fra!ali (de exemplu. fiecare alineat Bncepe cu sintagma m@surile de siguran?@. cCnd legea prevede pentru infrac?iunea s@vCrAit@ pedeapsa Bnc$isorii mai mare de K ani. elipsa este extrem de rar BntClnit@ Bn 7.1.). 2..2.). Mai frecvent. se Bnregistrea!@ dou@ situa?ii" (a# 7el mai frecvent. contribuind la reali!area unit@?ii textuale atCt Bn plan formal. Bn virtutea unor presupo!i?ii comune 5 Ai R.1.En conclu!ie. . conjunc?iile Ai adverbele#.2.2. g@sindu&se Bn acelaAi enun? cu sursa ei. 3e exemplu. deoarece avantajul conci!iei. 2. Bn 7.1. rela?iile inter& sau transfra!ale se reali!ea!@ prin conexiuni implicite (neexprimate prin elemente de rela?ie#. opus recuren?ei(repeti?iei#. Bn art.).

Bn structura de adCncime.2.#.+. interpretarea Ai traducerea legilor#. nu se ?ine seama de condamn@rile pentru care a intervenit reabilitarea MON: (art. nu a fost Bnc@ suficient investigat de lingviAti. conectorii textuali din 3. articolul Gtrebuie s@ pre!inte un caracter unitar.locu?iunile corespun!@toare#. Acest dublu statut. Mult mai frecvent. din prima categorie pot fi citate locu?iunile adverbiale de asemenea.) stabilesc un num@r de rela?ii relativ redus (Bn raport cu tipologia proprie altor discursuri#<+" & rela?ii aditive" 95ste Bn stare de legitim@ ap@rare acela care s@vCrAeAte fapta pentru a Bnl@tura un atac material. Bntr&o ordine determinat@ de criterii proprii logicii juridice<0. reali!ate prin procedeul trimiterilor (ve!i supra 2.. naratologie etc. a oric@ror bunuri: (art.En cadrul unui articol de lege. 3intre conjunc?ii.121#.2. exist@ o rela?ie de coordonare adversativ@" 9.2>#% 97u aceeaAi pedeaps@ se sanc?ionea!@ BnsuAirea sub orice form@ MON. dar subsumate toate uneia Ai aceleiaAi idei:<<. se poate dispune internarea medical@. 3e asemenea. se sanc?ionea!@ distrugerea Bn Bntregime sau Bn parte.entru juriAti. coe!iunea textual@ se reali!ea!@ Bn mod implicit (f@r@ conectori#. imediat Ai injust MON. Bmp@r?irea textului legislativ Bn articole are o dubl@ utilitate" practic@ Ai logic@<>. 2. Ac?iunea penal@ se pune Bn miAcare la plCngerea prealabil@ a persoanei v@t@mate.2. deAi pre!int@ un interes deosebit.1>1#. 3ac@ persoana obligat@ la tratament este condamnat@ la pedeapsa deten?iunii pe via?@ sau la pedeapsa Bnc$isorii.112#% & rela?ii metatextuale. cea mai des BntClnit@ Bn func?ie de conector textual este dac@ (Bn alternan?@ cu adverbul relativ cCnd Ai locu?iunea conjunc?ional@ Bn ca!ul cCnd#. .1. ot astfel. nejustificat@ de vreo necesitate militar@ Ai s@vCrAit@ Bn propor?ii mari. Emp@carea p@r?ilor Bnl@tur@ r@spunderea penal@: (art. cu cifre arabe<9 V permite 21 . sau uneori mai multe. prin simpla succesiune a enun?urilor. cCt Ai practic (pentru redactarea. . fiind. totodat@.. Bntre care. direct. recunoscut de juriAti<1. de !ile se pedepseAte cu Bnc$isoare de la 1 luni la 0 ani. exprimCnd un singur comandament. corespun!Cnd unor propo!i?ii condi?ionale din structura de adCncime" 94apta prin care s&a pricinuit integrit@?ii corporale sau s@n@t@?ii o v@t@mare care necesit@ pentru vindecare Bngrijiri medicale de cel mult 1.rescrip?ia nu Bnl@tur@ r@spunderea penal@ Bn ca!ul infrac?iunilor contra p@cii Ai omenirii: (art. atCt din punct de vedere teoretic Ai metodologic (pentru gramatica textului.rima situa?ie este ilustrat@ de corelarea VBn cuprinsul aceluiaAi articol V a dou@ enun?uri (unul afirmativ Ai unul negativ#. ori BnsuAirea sub orice form@.2.A doua situa?ie se BntClneAte Bn ca!ul unor articole Bn care primul alineat enun?@ infrac?iunea. Bn continuare.entru a asigura cerin?a de claritate.2. cod# cu dublu statut" ca unitate informa?ional@ (logico& semantic@# de sine st@t@toare sau ca secven?@ structural&func?ional@ a Bntregului (textului#. 5ste de asemenea Bn legitim@ ap@rare Ai acela care din cau!a tulbur@rii sau temerii a dep@Ait limitele unei ap@r@ri propor?ionale cu gravitatea pericolului Ai cu Bmprejur@rile Bn care s&a produs atacul: (art. cea mai mic@ subdivi!iune a unui asemenea text. articolul este definit ca elementul structural de ba!@ al unui act normativ. iar urm@toarele pre!int@ situa?ii ipotetice derivate din enun?ul ini?ial.++#% & rela?ii comparative" 9La stabilirea st@rii de recidiv@ nu se ?ine seama de $ot@rCrile de condamnare privitoare la MON. tot astfel Ai adverbul Ai. 3in perspectiva te$nicii legislative. Articolul de lege & unitate informa?ional@ Ai structural&func?ional@ 2.Sub aspect practic. coe!iunea implicit@ poate presupune o rela?ie de tipul coordon@rii sau al subordon@rii.2.209#% & rela?ii condi?ionale" 97Cnd persoana fa?@ de care s&a luat aceast@ m@sur@ nu se pre!int@ regulat la tratament.&c#. Sub aspect logico&semantic.En ordinea frecven?ei. 2. Articolul func?ionea!@ Bn cadrul textului legislativ (lege.rescrip?ia Bnl@tur@ r@spunderea penal@. tratamentul se efectuea!@ Ai Bn timpul execut@rii pedepsei: (art. divi!iunea Bn articole V numerotate. 2.+.

7onexiunile nemarcate (implicite>># presupun raporturi de subordonare sintactico& semantice Bn structura de adCncime a textului (ve!i supra 2. 222.2..2+1.<9# sau defini?ii (9. prin rela?iile logico&semantice stabilite Bntre enun?urile respective><. de asemenea. articolul poate fi examinat i!olat. 221#.*enette. Bn raport cu subdivi!iunile sale (alineatul>. fiind compuse din mai multe alineate Ai inclu!Cnd.2. identificarea sigur@ a regulilor de drept Ai stabilirea referin?elor Bn practica judiciar@.Ac?iunea penal@ se pune Bn miAcare la plCngerea prealabil@ a persoanei v@t@mate. se pedepseAte cu Bnc$isoare de la 2 luni la 2 ani sau cu amend@. 3in perspectiv@ lingvistic@.2.2<&+. Sub aspect formal.7onexiuni explicite stau la ba!a unor articole care cuprind enumer@ri. 2+#. 210.2. art.22< V 9Jagabondajul:% art. 2+9#. 3in diversitatea acestor tipuri de rela?ii le semnal@m pe cele stabilite Bntre" principiu Ai excep?ie (art. marcate ca alineate Bn text (ve!i. odorov.2. 1. concurs de infrac?iuni sau recidiv@:#. reguli de procedur@ (9-rice Bmprejurare re?inut@ ca circumstan?@ atenuant@ sau ca circumstan?@ agravant@ trebuie ar@tat@ Bn $ot@rCre:..201 V 97erAetoria:% art. conform unui model generativ de tip 4illmore9.2.Tart$es.2. 2+.2. dar Ai cu textul Bn ansamblu.1. de regul@. ale c@rui elemente principale sunt ulterior reluate Ai detaliate Bn articole succesive#" art. sau paragraful>1. articolele care enumer@ circumstan?ele definitorii pentru o anumit@ infrac?iune (art. am re?inut dou@ posibilit@?i 2< . 21. eventual te!a>2#. varia!@ de la unele foarte scurte (de 9&10 cuvinte V art. lungimea articolelor din 7. de regul@.sistemati!area con?inutului legii.# sau conform principiilor logicii deontice (ve!i infra 2.2 V 9/ncestul:#.1<0 V 9-morul calificat:% art.22&21 se refer@ la concursul de infrac?iuni. care con?in cCte 1+ alineate (art.. 21+. 2+.9 V 94urtul calificat:# au dimensiuni ample..)>0. desc$id un capitol printr&un enun? cu valoare de principiu general. 22+.En cele ce urmea!@ ne vom concentra asupra articolului considerat ca text. sau dispunerea de acest bun pe nedrept. la recidiv@% & articole&defini?ie.1+1#. se disting>2" & articole&anun? (care. conci!ia este caracteristic@ pentru articolele care enun?@ principii generale (9Legea penal@ se aplic@ infrac?iunilor s@vCrAite pe teritoriul RomCniei:.2. deAi conci!ia este o cerin?@ esen?ial@ a 3. pCn@ la altele foarte extinse. de exemplu. 3e pild@.rin Plege penal@Q se Bn?elege orice dispo!i?ie cu caracter penal cuprins@ Bn legi sau decrete:.212" 9EnsuAirea unui bun mobil al altuia. art. coeren?a articolului format din mai multe alineate (marcate sau nu Bn mod explicit# este asigurat@. 22#. frecvent. 20+#% principiu Ai condi?iile de aplicare (art. dup@ ca!. Sub aspect conceptual..Sub aspectul func?iei Bndeplinite de fiecare articol Bn cadrul unei subdivi!iuni a 7. de lungime medie sau relativ mare (art. art.. 21+.2<2. 21+#% principiu Ai circumstan?ele agravante (art. 3in diversitatea modelelor propuse de ^coala naratologic@ france!@ ( !.En sc$imb. >1" 97ondi?iile de aplicare a suspend@rii condi?ionate: V Bn care se preci!ea!@" 9/nstan?a poate dispune suspendarea condi?ionat@ a execut@rii pedepsei pe o anumit@ durat@.Tremond. enumer@ri (marcate prin litere#. prin care se face pre!entarea infrac?iunii Ai se indic@ sanc?iunea corespun!@toare (de ex. 22<. Lungimea articolelor depinde de con?inutul acestora.2.Emp@carea p@r?ilor Bnl@tur@ r@spunderea penal@:. art.200 (9Ac?iunea penal@ pentru infrac?iunile prev@!ute Bn pre!entul capitol se pune Bn miAcare numai la sesi!area comandantului:# Bnc$eie capitolul /// V 9/nfrac?iuni s@vCrAite de civili: V din titlul I.2.2. aAa cum se observ@ Bn ca!ul alineatelor al doilea Ai al treilea din art. 3at fiind caracterul riguros structurat Ai tipi!at al enun?@rii normelor juridice. *. 2...Abordarea articolului de lege cu metode ale gramaticii textului pune Bn eviden?@ autonomia sa sintactic@ Ai semantic@. 7l. dac@ sunt Bntrunite urm@toarele condi?ii MON8#.#.*reimas#91. art. nu este Bntotdeauna marcat@ explicit.luralitatea de infrac?iuni constituie. sau ca parte component@ a ansamblului legislativ. +1. 2<0.1.>1>#>1.2. adic@ acele caracteristici considerate definitorii pentru conceptul de text>+._risteva. de?inut cu orice titlu.2 V 9/ncestul:#% & articole de sinte!@ (plasate la sfCrAitul unui titlu sau capitol#" de exemplu.1. .2. Ambele situa?ii men?ionate repre!int@ ca!uri de excep?ie.2. 2.#.2. 20.12.2.22 pre!int@ formele pluralit@?ii de infrac?iuni (G.1<#% (b# defini?ii implicite (GRaportul sexual Bntre rude Bn linie direct@ sau Bntre fra?i Ai surori se pedepseAte cu Bnc$isoare de la 1 la < ani:.Articularea enun?urilor juridice V repre!entCnd alineate V la nivelul articolului.2#. 2. ca text de sine st@t@tor.. cuprin!Cnd" (a# defini?ii explicite (termi&nologice#" G/nfrac?iune este fapta care pre!int@ pericol social.2. art. 221.. con?inutul articolului de lege poate fi cu uAurin?@ formali!at>9. con?inCnd o unic@ prevedere. 2+>. Bn termenii unei gramatici narative generale (ve!i infra 2. s@vCrAit@ cu vinov@?ie Ai prev@!ut@ de legea penal@: (art. iar art. R. articole de mic@ Bntindere.+. ori refu!ul de a&l restitui. al@turi de caracterul Bnc$is Ai posibilitatea de segmentare Bn microstructuri coerente Ai coe!ive. respectiv de tipul dispo!i?iei cuprinse.#% principiu Ai compliniri explicative (art. ori din dou@&trei alineate (art. 1+. art. implicat@ Bntr&o re?ea complex@ de rela?ii intratextuale. 2.5xist@. deoarece 7. art. 2. A. 2. con?ine numeroase articole formate dintr&o unic@ fra!@.4unc?ia logic@ a articolului deriv@ din unitatea conceptual@ care Bl caracteri!ea!@ ca Bntreg.

se definesc mai precis tipul de text juridic. En compara?ie cu etapele anterioare. dinamica nara?iei are la ba!@ urm@toarea sc$em@" 5c$ilibrul ini?ial M5iN este tulburat de o 4or?@ perturbatoare M4pN. aspectele considerate esen?iale pentru descrierea ). 5f (starea de legalitate restabilit@# Ai 4e (autoritatea#% de exemplu.)u vom insista aici asupra modelului actan?ial. 2> ..*reimas (care operea!@ cu trei categorii de invariante V actan?i..2.1. precum Ai delictul nei!butit. confruntarea dintre tradi?ie Ai inova?ie are drept re!ultat coexisten?a V Bn cadrul textului juridic V a unor aspecte cu caracter ar$aic Ai popular cu inova?ii lingvistice.de formali!are a articolului de lege. situa?ia#. deoarece V Bn opinia noastr@ V el BAi poate dovedi utilitatea pentru anali!a 3..Adam (19<>#9+. caracteri!at@ printr&o dinamic@ proprie putem adopta modelul ternar propus de A. Bn mod explicit. toate elementele modelului narativ.2. En diverse ramuri de drept predomin@ anumite tipuri de ).1. Bn multe ca!uri. ). prin prescrierea unor modele abstracte de conduit@. 19>1. prin folosirea unui instrument de m@sur@ inexact. 19>1. 5le Peman@Q din sau BAi au PsursaQ Bn voin?a unei autorit@?i normative. vreunul din acei Bntre care s&au Bmp@r?it bunurile s&ar g@si v@t@mat Bn partea legitim@: V 77.alt@ posibilitate este oferit@ de modelul V cu mai mare valoare explicativ@ V propus de .*reimas pentru a explica logica nara?iei prin intermediul unui 9faire transformateur:92" Stare ini?ial@ MSxN =Z ransformare M N =Z Stare final@ MSx[1N92.. reglementea!@ comportamentul oamenilor Bn situa?ii Ai rela?ii tipice. BntrucCt ac?iunile descrise repre!int@ infrac?iuni (9EnAelarea.&M.rescrip?iile sunt date sau emise de cineva. 5miterea normei exprim@ voin?a autorit@?ii de a face ca subiectul (subiectele# s@ se comporte Bntr&un anumit mod MON . cuprin!Cnd cinci factori..1#. 1>>2.. re?inem.En al?i termeni.1. se va pedepsi numai la BntCmpl@rile prev@!ute prin verio dispo!i?iune special@ a legii: (7. norme&permisiuni Ai norme&interdic?ii (sau pro$ibitive#. (a# 7onsiderCnd articolul ca o secven?@ (macro&structur@# narativ@.La sfCrAitul secolului al I/I& lea. adic@ orice Bnceput de execu?iune a delictului care se va fi curmat din Bmpregiur@ri cu totul neatCrnate de voin?a autorului. considerat ca text narativ..Referindu&ne la componentele prescrip?iilor indicate de von Srig$t (caracterul. prin dispo!i?ia f@cut@ de ascendent. aAa cum reiese din urm@torul citat" 9 entativa de veriun delict. 2. ori prin folosirea frauduloas@ a unui instrument de m@sur@ exact. Bn continuare.2. atac@ Bmp@r?eala f@cut@ de ascendent este dator a pl@ti Bnainte c$eltuielile estima?iei: V 77..291#. putem accepta c@ V pe ba!a unor presupo!i?ii de natur@ pragmatic@ V se consider@ cunoscute 5i (starea ini?ial@ de legalitate#. tiparele de compunere a secven?elor Ai modalit@?ile de organi!are a acestora. ceea ce duce la o stare de 3e!ec$ilibru M3N%prin interven?ia unei 4or?e ec$ilibrante M4eN se ajunge la starea de 5c$ilibru final M5fN3at fiind c@ Bn structura articolului de lege nu sunt exprimate. normele au. pentru cau!a ar@tat@ la articolul precedent. pot fi norme&obliga?ii. cu func?ie evaluativ@ Ai directiv@99.2. se pedepseAte cu Bnc$isoare de la 2 luni la 0 ani: V art. Bn virtutea faptului c@ pre!int@ un eveniment sau o succesiune de evenimente coordonate Bntre ele. p. caracter pro$ibitiv (exprimat indirect#. Spre a&Ai face efectiv@ voin?a. 3e asemenea. subiectul. En dreptul civil BntClnim frecvent norme cu caracter de obliga?ie (97opilul care. pe care&i vom numi subiectele normei MON. circumstan?e#.) numai Bn asociere cu sc$emele logicii deontice. textul juridic poate fi considerat ca o 9micro&povestire:90 sau ca un 9scenariu ipotetic:91. & En func?ie de caracterul lor1.# este caracterul lor prescriptiv" 9.21+ (9*estiunea frauduloas@:# se preci!ea!@ numai 4p (ac?iunea care provoac@ M3N Ai sanc?iunea MSN. 2. 7onform celui mai cunoscut Ai coerent sistem de logic@ deontic@9< V cel elaborat de logicianul finlande! *eorg UenriL von Srig$t V principala tr@s@tur@ distinctiv@ a normelor juridice (). Bn textul art. autoritatea ataAea!@ normei o sanc?iune sau o amenin?are cu pedeapsa:9>. p. predicate. cCnd ar re!ulta dintr& Bnsa sau dintr&alte acte c@.1.. care restabileAte ec$ilibrul M5fN. 7onform acestei descrieri.1# Ai normele permisive (9Emp@r?eala f@cut@ de ascendent se poate ataca. autoritatea. condi?ia de aplicare. ele se adresea!@ unui agent sau unor agen?i. En dreptul penal.1.. ). con?inutul. (b# 7onform modelului actan?ial al povestirii elaborat de A.

*lobire 9amend@: Ai sorocire 9termen: (77. grecisme.><#.1#% tot (RomCnul# (77.. 3atorit@ caracterului conservator al L. osCnd@. p. 1920.. neologisme juridice. ori valoarea lor. 1>>2. pCrCtor. endin?ele conservatoare din morfo&sintax@ se manifest@ prin p@strarea (uneori pCn@ Bn perioada interbelic@# a unor forme ar$aice Ai populare ale pronumelor (adjectivelor# ne$ot@rCte" vericine (7. p. 1>>2. p. p. p.. utili!area cu accep?ie juridic@ a unor cuvinte din lexicul comun sau popular este un fenomen frecvent.. men?inCndu&se Bnc@. p. 00# figurea!@ Bn 35/ ca ar$aisme.. Bn 7. construite sub influen?a textului german dup@ care se f@cea traducerea. 7. 1>9<. iar banii sau darurile. Bn primele coduri..02" 9-rice func?ionar de ramul administrativ sau judec@toresc.1. clironom 9moAtenitor:. En paralel cu acestea.6nele cuvinte de acest tip sunt Bnregistrate cu accep?ie juridic@ Ai Bn dic?ionare lingvistice. f@r@ men?iunea 9ar$aic:" Bmpricinat. Ai cu amenda Bndoit@ a valorii lucrurilor primite sau f@g@duite. 1>>>.. dar@ pentru care n&ar fi determinat@ de lege o plat@..p. 1>>2. 3at fiind c@ norma sintactic@ a limbii romCne literare s&a fixat abia Bn a doua jum@tate a secolului al I/I&lea. p.+% 77. 1>>>.. sau care va fi acceptat promisiuni de asemenea lucruri spre a face sau a nu face un act privitor la func?iunea sa. extele de legi din Ardeal Ai Tucovina s&au moderni!at mai lent.20#% cei ce. poprire. p.En primele coduri moderne. p.rincipala tendin?@ Bn evolu?ia sintaxei L. cei care (77. 7. apar formele moderne acela care (7.#. sintagma tax@ de gloab@ 9amend@: este atestat@ Ai Bn texte administrative actuale. terminologia juridic@ are Bnc@. 1920. se remarc@ extinderea reflexivului pasiv impersonal (93ac@ rebeliunea s&a urmat de mai mult de dou@!eci de persoane armate. Sunt Bnl@turate treptat construc?iile nefireAti. p...+2. 1>>2. la sfCrAitul secolului trecut. p. 1>>>. slavonisme sau rusisme# au ieAit Bns@ din u!.1+. se vor lua pe seama ospicielor sau a caselor de binefacere ale localit@?ii unde s&a comis mituirea:. un caracter eterogen cuprin!Cnd cuvinte vec$i Ai populare. Majoritatea termenilor juridici vec$i (turcisme.3intre procedeele specifice enun?urilor normative actuale. folosite cu accep?ie speciali!at@. determinat de resursele limitate ale limbii literare din epoca respectiv@" osCndit 9condamnat: (7. 2. asemenea cuvinte ajung Ai Bn texte juridice din secolul al II&lea. 9proces verbal: (Bn 35I#. logic@ Ai clar@. f@r@ ca aceast@ amend@ s@ poat@ fi mai mic@ decCt dou@ sute lei. lungi. 1>91. p. (9-ricare din nedib@cie. re!ultat al influen?ei i!voarelor de drept folosite ca model pentru alc@tuirea primelor coduri romCneAti moderne.6n rol important Bn 29 . 7.29#. p. 7. din neBngrijire sau din nep@!irea regulamentelor va s@vCrAi omor f@r@ voie MON:.119% 77. diat@ 9testament: (Bn 35/#% rusismul sprafc@ 9cercetare judec@toreasc@:. Bnc@rcate de determin@ri Ai intercal@ri (ve!i. 1>>2.#. 77.20#. p.. prin reedit@ri succesive ale codurilor.1>1.>+# Ai a inversiunilor din cadrul grupului nominal (a sa vie?uire% a sa conduit@. 1+#.<2# cu elemente de rela?ie de origine latino&romanic@. ca ar$aisme. se va pedepsi cu Bnc$isoare de la doi pCn@ la trei ani. calcuri Ai forma?ii romCneAti.En exprimarea raporturilor sintactice coexist@ prepo!i?ii. pricin@. p. p. Bn codurile de legi din perioada anali!at@ se Bnregistrea!@ Bnc@ oscila?ii determinate de efortul spre moderni!are al L. de regul@.2.2% 77.12#% verice (individ# (77. care va fi primit sau va fi pretins daruri sau presenturi.21#% furtiAag 9furt:. culpabilii se vor pedepsi cu reclu!iunea:. 1>>2. pentru a asigura o exprimare coerent@. Bn locul conjunctivului (95l continu@ a se folosi de u!ufructul s@u:. cu multe determin@ri..12# Ai a construc?iilor cu infinitivul. este simplificarea Ai speciali!area structurilor sintactice Ai a elementelor de rela?ie. fie Ai drept.En primele coduri romCneAti moderne. p. 1>>2. de exemplu. orice agent sau Bns@rcinat al unei administra?iuni publice. p. 1>>2. 9anc$et@: Ai turcismul tacrCr 9interogatoriu:.2. din nesocotin?@. pricinaA (35/#.12>#% priveg$iare 9supraveg$ere: (77A. din neb@gare de seam@. 1>>2. pCn@ la formarea statului unitar romCn. p.1. 1>>2.Simplificarea Ai preci!area fra!ei se reali!ea!@ Bn textele juridice moderne Ai prin reducerea enumer@rilor care. gonit 9expul!at: (7. 1920. integrate sau Bn curs de fixare Bn limba romCn@ (Bn contra. care s@ evite ec$ivocul sau interpret@rile subiective ale legii. articolul privind infrac?iunea luare de mit@.1#. 1>>2. 7onstituit@ ini?ial pe ba!a lexicului tradi?ional Ai Bmbog@?it@ cu termeni noi (forma?i prin procedee interne sau Bmprumutate#. p. 1920.. figurCnd Bn dic?ionarele din perioada interbelic@ Ai contemporan@ ca ar$aisme" grecismele codica 9cod:. fra!ele sunt. 7.2+#% orice (persoan@# (7. dup@ tipare str@ine. conjunc?ii Ai locu?iuni specifice limbii vec$i Ai populare (la BntCmplare de 9Bn ca!ul:. acumulau p@r?i secundare de propo!i?ie. fra!ele lungi.

advocatus. a constituit modalitatea principal@ de formare a terminologiei. p.. avocat. p. italian@. culpabile (77. neromanice.1>#. p.En textele juridice din primele decenii ale secolului nostru.00#% ca!uri de for?@ major@ (77. p@strate pCn@ Bn perioada interbelic@" cita?iune V cita?ie% contraven?iune V contraven?ie% comisiune V comisie% depo!i?iune V depo!i?ie% peti?iune V peti?ie (Bn 35/#. p. avocat V prin lat. p. vec$i. p. p. p. 6tili!area forma?iilor romCneAti urm@rea s@ r@spund@ cerin?ei de a asigura Bn?elegerea normelor juridice de c@tre popula?ia lipsit@ de cunoAtin?e de specialitate2+.>1#% ca!uri de flagrant delict (77. men?inut. 1>>2. rom. it.re!en?a unor calcuri fra!eologice inclusiv Bn L.191#. 1>>2..1.>% M3.1.. p.1. Bnscris.22#.<>#% efrac?iune (spargere# (7.. avvocato. p. p. p. p. 1>9<. infraction Ai lat..11#% Bncetatul din via?@ 9decedatul: (77. Bn care calcul lexical dup@ greac@ Ai rus@ Bn . actual se datorea!@ Ai modelelor romanice dup@ care s&au tradus textele respective (asemenea calcuri repre!int@. fapt frecvent BntClnit atCt Bn texte normative.1. de tipul" rude de jos 9descenden?i:. Bn paralel cu p@trunderea masiv@ a neologismelor.111. p. cCt Ai Bn dic?ionare de specialitate" pasporturi sau r@vaAe de drum (7.<0#% cau!e care ap@r@ de pedeaps@ sau micAorea!@ pedeapsa 9circumstan?e atenuante: (7. debitor% rom. rude de sus 9ascenden?i: (7. )eologisme latino&romanice Bnlocuiesc Bmprumuturi mai vec$i. 1>>2. p.1#.#.0+#% legitim@ ap@rare (ibidem. 1>>2.122#.10#.. fiind Bmprumuturi pe cale cultural@ (livreAti# din france!@. ca atare Ai Bn 35/.medieval complex% rom. latin@. 19>2.112#% ascendinte (rud@ de sus# (7. . 1>>2. -scila?iile Bnregistrate Bn asimilarea neologismelor sunt eviden?iate de existen?a unor dublete ca seWuestru&sec$estru (77.urismul neologic este mai evident Bn codurile ardelene" 9crima d@rii de foc (7. p. pe m@sura impunerii normelor limbii literare. p.12.<<#% injurii sau expresiuni oc@rCtoare (7. complice sau prin lat.. 1920. .. 1>>>.)umeroAi termeni speciali!a?i din domeniul dreptului au etimologie multipl@. . En unele ca!uri. perifra!ele Ai calcurile nu se mai datorea!@ insuficientei de!volt@ri a limbii. iar !@log V 9termen ieAit din u!. infractio% rom...22#.Spre deosebire de L. traducerea unor expresii din limba france!@20#. 1>>>. adic@ cei care lipsesc de la locul lor: (77.21#% temni?@ grea (ibidem. 1>>>. complice V prin fr.21#% 95scaladare se numeAte orice intrare Bn case. 1>>2.#. ca o reac?ie la abu!ul de neologisme de la sfCrAitul secolului al I/I&lea..erifra!e preluate din legile vec$i se reg@sesc Ai Bn reedit@ri ale codurilor din perioada interbelic@" Bncetare din via?@ 9deces: (77.2#% f@c@tori de rele 9infractori: (7. al c@ror num@r se va reduce progresiv. 1>>>.erifra!ele frecvent BntClnite Bn coduri de legi de la sfCrAitul secolului al I/I&lea se explic@ prin s@r@cia vocabularului Ai instabilitatea unit@?ilor fra!eologice. infrac?iune V prin fr. act autentic sau privat:. 1>>2. fr. p. p. calc$ierea pierde treptat din importan?@. precum Ai curentelor latinist Ai italieni!ant.2#. monosemantici22.rincipate. germ. p.entru a asigura preci!ia termenilor juridici se recurge Ai la glosare prin parafra!e sau la defini?ii incluse Bn textul legislativ" 9Absen?i. adesea. p. p. variantele se p@strea!@ Ai Bn limba actual@. 1>>2. avCnd drept 2. apar forme ca debitore (77. cl@diri ori Bmprejmuire.1#% denegare de dreptate (t@gad@ de dreptate# (M3.. por?i MON: (7.. astfel BncCt cuvCntul de origine slav@ !apis este considerat 9ieAit din u!. codice penale (7. s@vCrAit@ peste !iduri. 3atorit@ influen?ei textelor juridice care au servit drept surs@ pentru traduceri. dup@ 1>1. p. ci sunt expresia unor tendin?e puriste care s&au manifestat Bn L. asigurCnd totodat@ un grad sporit de accesibilitate acestui limbaj. . fiind consemnate Bn 35I" interdic?ie V interdic?iune% reclama?ie V reclama?iune% reten?ie V reten?iune. p. +.speciali!area Ai moderni!area terminologiei juridice romCneAti revine Bmprumuturilor neologice de termeni abstrac?i. AdvoLat..5timologia multipl@ Ai procesul complex de adaptare a neologismelor latino&romanice explic@ men?inerea unor forme paralele.9#% abu! de putere (ibidem. sinonim cu crean?@. p.. debitore. 6nele dintre ele au Ai corespondente italieneAti" abu! de Bncredere (7. 1>>>. Ai it.1. debitor se poate explica prin it. 192.Se Bnregistrea!@ totuAi un num@r redus de calcuri lexicale de structur@. conform 3).re!en?a lor masiv@ Bn terminologia juridic@ modern@ contribuie la accentuarea caracterului interna?ional al vocabularului romCnesc actual. dup@ mag$iar@ Ai german@ Bn ransilvania. 1>>2. dYbiteur Ai lat. fr.. ca un fel de amanet: (M3. uneori Ai din german@.7aracterul recent al unor termeni juridici reiese Ai din necesitatea glos@rii lor prin sinonime din limba comun@. contribuie la diversificarea Ai preci!area exprim@rii.7alcurile Ai forma?iile romCneAti din L. Astfel. 1>>2.22#. 7ele mai re!istente Bn timp s&au dovedit dubletele terminate Bn Viune'&ie.

actual.12+#. 21 . .runcucidere este men?inut Bn L.<># a fost complet Bnlocuit cu paricid (3. 3eAi compusele calc$iate sunt rare Bn L. u!ufructuar.re!ultat derivate Ai compuse reali!ate prin traducere integral@ sau par?ial@ a unor modele romanice.. p. p.21+#... omucigaA. sinucidere. 1>>2. actual. putem totuAi cita V dintre cele Bnregistrate Bn 35I V omucidere. p... Bn paralel cu infanticid (3. Bn timp ce p@rintucidere (7.