Grup studenti:Ghita Mirela; Mihai Cristian; Radu Irina; Susnea Alexandra Yvone; Vlasceanu Andreia Georgiana .

Personalitatea este organizarea dinamica in cadrul individului a acelor sisteme psihofizice care determina gandirea si comportamentul sau caracteristic. ( Dictionar de Sociologiecoord C. Zamfir, L. Vlasceanu).

In cadrul acestei relatii, societatea formeaza, modeleaza individual si personalitatea acestuia conform sistemului de norme si valori acceptate intr-un moment istoric dat, iar personalitatea prin activitatea sa creatoare, optimizeaza societatea, perfectioneaza mecanismele sistemului social, doar cand se impune, proiecteaza, creeaza noi structuri sociale, adecvate sensului devenirii istorice.

Adaptatea este rezultatul raportului individului cu lumea. Ea se prezinta sub doua aspecte:

raporturile de concurenta si competitive, care presupun o confruntare a individului cu ceilalti, dorinta de a-si gasi un loc printre ceilalti, de a fi precum ceilalti, de a-I depasi pe ceilalti, aceasta reprezinta o actiune de tip deschis, ce promoveaza progresul si schimbarea prina depasirea situatiilor existente, se urmareste instituirea unor raporturi interpersonale noi si avantajoase, astfel de raporturi caracterizeaza spiritual liberal. raporturile de cooperare si sprijin mutual, care presupun o apropiere prin asociere si conlucrare, o atitudine de sustinere reciproca, aceasta reprezinta o actiune strict circumscrisa la un obiect, de tip inchis care vizeaza pastrarea unei situatii sau stau de fapt existente si considerate ca necesara si pozitiva din punct de vedere valoric, astfel de raporturi vizeaza spiritual conservator.

Cele doua tipuri de raporturi interumane nu sunt contradictorii, ci complementare si ele exprima cele doua directii principale de actiune psihologica, urmarind adaptarea individului la lume si acordul acestuia cu celelalte persoane.

Ereditatea Mediul Educatia

Fizic Social

Imitatia Contagiunea Comparatia sociala Presiunea normativa Sugestia Manipularea Influenta minoritatilor Distonanta cognitiva

1. Microcercetare privind adaptarea personalitatii in contextul lumii de azi: Prezenta microcercetare a avut in vedere pe de-o parte intelegerea mai amanuntita si folosirea instrumentelor de investigatie psihologica, mai precis chestionarele de personalitate. Ne-am propus ca pe langa aflarea tiputilor de temperament ale participantilor, sa surprindem si o eventuala corelatie intre adaptarea personalitatii si nivelul de oboseala si stres. 2. Scopul cercetarii: - primul scop este acela de a afla daca tipul de personalitate influenteaza adaptarea individului in societate. Dupa cum stim adaptarea in zilele noastre este una dificila, deoarece exista diferiti factori (psihologici, biologici, soci-culturali) care ne ingreuneaza evolutia; - al doilea scop este cel de a afla gradul de adaptarea si legatura dintre factorii: externi (familia) sau interni (tipul de personalitate) . 3. Ipotezele cercetarii: - presupunem ca tipul de temperament influenteaza adaptarea individului; - estimam ca exista o corelatie intre imaginea de sine si relatia cu familia; - consideram ca extroversii au o adaptare mai buna decat introversii.

4. Obiective: - determinarea unor conditii necesare pentru desfasurarea cercetarii; -selectarea unui esantion corespunzator cercetarii; -aplicarea unor teste de personalitate pentru a identifica tipul de temperament domninant a persoanelor; -identificarea anumitor persoane care nu se simt bine decat in anonimat, pierdute in mijlocul multimii sau, dimpotriva, care fac toate eforturile pentru a se distinge, dar si persoane a caror personalitate transpare cu naturalete; -analiza factoriala a urmatoarelor aspecte: afectele pozitive ale familiei, comunicarea in familie, conflictele in familie, grijile familiei si ritualurile familiei; -caracteristica individualpsihologica a omului, extremele careia corespund orientarii personalitatii la lumea exterioara (extraversiune) sau la lumea subiectiva, launtrica (introversiune), starea ce caracterizeaza omul din punctul de vedere al stabilitatii emotionale, anxietatii etc; - interperetarea rezultatelor obtinute si realizarea unor concluzii. 5. Design experimental: Variabila dependenta adaptarea personalitatii Variabila independenta conditia de stres si oboseala 6. Participanti : La aceasta microcercetare au participat 30 de subiecti din Universitatea Hyperion Bucuresti , cu varste cuprinse intre 20 si 24 de ani.

7. Metodologie: Cei 30 de subiecti au fost invitati sa raspunda la 4 cestionare: Chestionar pentru evaluarea imaginii de sine, Test de personalitate pentru aflarea tipului de temperament, Scala de evaluare a relatiilor din cadrul familiei si Chestionarul de personalitate H. EISENCK. Pentru primele 3 chestionare am realizat o statistica descriptiva a distributiei noastre pe care o prezentam in continuare. Este cunoscut faptul ca Temperamentul ca latura Dinamicoenergetica a personalitatii nu apartine unui singur tip ci este o combinatie intre cele patru: coleric, sancvinic, flegmatic si melancolic; avand una dintre laturi dominanta. Mai jos este prezentata statitsica descriptive obtinuta prin programul SPSS care descrie rezultatele subiectilor nostri dupa aplicarea chestionarului de personalitate pentru aflarea tipului de temperament. Prin functia Frequencies din meniul programului SPSS am putut obtine analiza de frecvente a raspunsurilor subiectilor. Testul de personalitate a fost elaborat de Liceul Ioan Ciordas Beius. Testul contine 36 de intrebari pentru a identifica tipul de temperament domninant a persoanelor.

Cotare si interpretare:

Adunati raspunsurile afirmative specifice fiecarui temperament. Grupa cu cele mai multe raspunsuri afirmative reflecta temperamentul dominant. Raspunsurile afirmative date i la alte categorii temperamentale reflect un singur lucru: nu se poate vorbi de temperamente pure, noi prezentam comportamente specifice si altor temperamente. Daca ati obtinut acelasi scor la doua temperamente inseamna ca prezentati deopotriva trasaturi specifice celor doua temperamente, insa este importanta combinatia acestor. Colericul are urmatoarele trasaturi caracteristice: fire deschisa; impulsiv; nestapanit; uneori agresiv; deseori exagereaza; opune rezistenta; dominant; delasator; Sangvinicul are urmatoarele trasaturi caracteristice: energic, vioi, activ; ritm rapid de munca; vesel; vorbaret; fire deschisa; se adapteaz usor; Flegmaticul este reprezentat de urmatoarele trasaturi: calm; echilibrat; sentimente durabile; ritm lent de munca; gandire lenta; munca de migala; cumpatat; ordonat; Melancolicul are urmatoarele trasaturi caracteristice : sensibil; afectat de insuccese; se adapteaza mai greu; capacitate;redusa de munca; munci fine, de migala; sentimente durabile; fire inchisa; prudent; Trebuie precizat faptul ca unii respondenti apartin mai multor tipuri temperamentale in egala masura. Asadar 27 % dintre respondent apartin temperamentului coleric, 40% flegmatic, 33% sancvinic si 40% melancolic.

Pentru fiecare raspuns afirmativ dat acordati-va cate un punct. Totalizati raspunsurile afirmative dupa cum urmeaza: Numerele 1,5,9,13,17,21,25,29,33 temperament coleric Numerele 2,6,10,14,18,22,26,30,34 temperament sangvinic Numerele 3,7,11,15,19,23,27,31,35 temperament flegmatic Numerele 4,8,12,16,20,24,28,32,36 temperament melancolic

Chestinar pentru evaluarea stimei de sine care avea ca scor posibil minim 9 si maxim 36. Acest test contine 9 intrebari pentru a identifica ca anumite persoane nu se simt bine decat in anonimat, pierdute in mijlocul multimii. Altele, dimpotriva, fac toate eforturile pentru a se distinge. Dar mai exista si o a treia categorie de oameni, a caror personalitate transpare cu naturalete. Cei 30 de subiecti au avut raspunsuri cuprinse intre 11 si 30 de puncte. Chestionarul prezinta 4 praguri de scorare: de la 0 la 10, de la 11 la 20, de la 21 la 30 si de la 31 la 36. Am notat fiecare dintre praguri cu 1, 2, 3 respectiv patru pentru a fi mai simplu de scorat. Majoritatea subiectilor au obtinut scoruri in intervalul 3 care era caracterizat de o capacitate deosebita de a crea idei personale, de a se afirma cu propria maniera de actiune si cu capacitatea de a respecta si ideile celorlalti. Subiectii aflati in intervalul 3 au o personalitate puternica insa accepta si pareri contrare; sunt apreciati la nivel social. (dupa cum se citeaza in interpretarea rezultatelor chestionarului anexat). Concluzionand 30 % dintre respondenti sunt caracterizati de nivelul 2. Conform scorarii pe care ne-o propune chestionarul acestora nu le face placere sa ofenseze sau sa irite pe cineva, nu indraznesc sa se faca remarcati si tin sa respecte convenientele. Tentativele lor de a-si afisa personalitatea nu sunt imediat remarcate si in consecinta ele trec adesea neobservate din cauza raritatii lor. Pe de alta parte, 70 % din respondenti apartin caracteristicilor nivelului 3 de scorare, mai precis acestia au dezvoltat un stil propriu si idei foarte personale, si de aceea le place sa arate altora propria maniera de a actiona, cu toate acestea stiu sa respecte si parerea celorlalti.

Chestionar de functionalitate familiara :autori: Mark L. Tavitian, Judith Lubiner, Laura Green, Lawrence C. Grebstein, Wayne F. Velicer.

Descriere: F.F.S. este un instrument cu 40 de itemi creat pentru a masura dimensiunile masurarii familiei. F.F.S. incearca sa invinga deficientele altor dispozitive de masurare a familiei. Este bazat pe o viziune eclectica, integrativa asupra functionarii familiei. Masurarea s-a facut pe baza unei metode segventiale a dezvoltarii pe scale. Primul pas a fost selectia de itemi relevanti luati din teorie cercetari si interviuri cu experti. Acest proces a dus la crearea a 210 itemi. Dupa un studiu pilot cu expertii au fost retinuti 197 de itemi, balansand intre afirmatii pozitive si negative. Instrumentul a fost studiat pe doua loturi de subiecti si redus prin analiza factoriala la actuala scala cu 40 de itemi cu 5 factori: afectele pozitive ale familiei, comunicarea in familie, conflictele in familie, grijile familiei si ritualurile familiei. Stim cu totii ca familia reprezinta cea dintai instant socializatoare in care omul se dezvolta si isi formeaza personalitatea urmand ca mai apoi sa patrunda in societate. La aceasta scala scorul minim posibil a fost 40 iar maxim 280. In microcercetarea noastra scorul minim obtinut a fost de 117 iar cel maxim a fost 206; media fiind de 174,37.

Chestionarul de personalitate H. EISECK care surprinde 5 dimensiuni: Sinceritatea, Extraversia si Introversia; Neurotismul si Stabilitatea emotionala. Primul factor e bipolar si reprezinta caracteristica individualpsihologica a omului, extremele careia corespund orientarii personalitatii la lumea exterioara (extraversiune) sau la lumea subiectiva, launtrica (introversiune).

Factorul al doilea - neurotismul - descrie insusirea starea ce caracterizeaza omul din punctul de vedere al stabilitatii emotionale, anxietatii etc. Acest factor e de asemenea bipolar si formeaza o scala la unul din polii careia se afla persoanele foarte stabile, adaptive, iar la celalalt pol - persoane extrem de nestabile, neurotice i nonadaptive. Majoritatea oamenilor se afla intre acesti 2 poli, mai aproape de centru. Intersectia acestor doua caracteristici bipolare permite raportarea destul de neta a omului la unul din cele 4 tipuri temperamentale.

Extrovertii sunt sociabili, impulsivi, flexibili si foarte adaptabili. Introvertii, din contra, sunt rezervati pasivi, nesociabili, si deseori intampina dificultati de adaptare sociala.

Din interpretarea pe care ne-o propune testul H EISECK am putea concluziona ca se observa o diferenta semnificativa intre test si pretest. Astfel la capitolul sinceritate exista trei praguri 0-3, 46 si 7-9. La pretestare participantii erau considerati sinceri dupa cum reiese din scorare iar la testarea ulterioara majoritatea sunt considerati situativi. Din punctual de vedere al introversiei la prima testare majoritatea au fost considerati Ambiverti si Normostemici in timp ce la cea de-a doua testare media scorurilor este interpretata ca fiind Extravert potential si Discordant potential din punctual de vedere al stabilitatii emotionale.