JUNIMEA SI JUNIMISMUL

Junimea, grupare culturala si literara ia nastere la Iasi in toamna lui 1863.A generat nu doar un curent de idei comple !"unimismul#, ci si o stare de spirit , constand intr$un %cristicism po&iti' ce aspira spre creatie si consolidare % !(.)rnea, Junimea si "unimismul, *ucuresti, Editura Eminescu, 1+,.elimitandu$se de entu&iasmul genratiei pasoptiste, ai carei scriitori se anga"asera in sustinera idealurilor re'olutionare si in promo'area neconditionata a creatiei auto/tone, Junimea propune o anali&a lucida a literaturii romane contemporane, respingand mediocritatea si incercand sa ii indrume pe scriitorii epocii spre esenta poe&iei, a artei, in general. 0ei cinci intemeietori, intelectuali 1ormati la studii in strainatate, sunt 2 3itu Maiorescu, 4etre 4. 0arp, Iaco5 Negru&&i, 6asile 4ogor si 3/eodor 7osetti. Societatea des1asoara in timp un ade'arat management cultural 2 are o editura, o tipografie, un sistem de librarii. Junimistii in'entea&a %dizertatia de idei, initia&a %prelectiuni populare, editea&a lucrari stintifice si antologii de poezie, impunand treptat in cultura o scara de 'alori. 0ola5oratorii Junimii sunt scriitorii !6asile Alecsandri, .uiliu (am1irescu, Ale andru 6la/uta, 4anait 0erna#, dar si istorici !Al. .. 8enopol#, 1iloso1i !6asile 0onta# si 1ilologi !Ale andru Lam5rior, Ale andru 4/ilippide#, alcatuind o ade'arata scola de idei sau 9 intr$o 1ormula a lui 3udor 6ianu$ %o comunitate. La 1 martie 186, apare si re'ista %Convorbiri literare. .in 188: pu5licatia este lunara, iar din 188-$ lunara cu mai multe pagini. In aceeasi perioada, ea se muta la *ucuresti unde se 'or tine si sedintele gruparii. 4rima 1orma de manis1estare a societatii a 1ost un ciclu de con1erinte !prelectiuni populare# tinute de mem5rii ei in 1ata unui numeros pu5lic.Intr$un cerc mai restrans se des1asurau sedintele literare ale Junimii, in care si$au citit creatiile multi scriitori importanti ai 'remii !atmos1era acestor intalniri a 1ost e'ocata de Iaco5 Negru&&i in 'olumul Amintiri din Junimea). Momentele$c/eie care au marcat e'olutia Junimii au 1ost 2 discuti in pro5lema ortogra1iei, discutiile pentru alcatuirea unei antologii a poe&iei de pana la 186- si critica 1ormelor 1ara 1ond, e presie sintetica a intregii indeologii "unimiste.;<orma 1ara 1ond nu numai ca nu aduce nici un 1olos dar este de$a dreptul stricacioasa 1iind ca nimiceste un mi"loc puternic de cultura. Si prin urmare 'om &ice 2 este mai 5ine sa nu 1acem o scoala deloc decat sa 1acem o scoala rea, mai 5ine sa nu 1acem o pinacoteca deloc decat sa o 1acem lipsita de arta 1rumoasa =>?, mai 5ine sa nu 1acem deloc academii, cu sectiunile lor, cu sedintele solemne, cu discursurile de receptiune, cu analele pentru ela5orate decat sa le 1acem toate aceste 1ara maturitatea stinti1ica ce singura le da ratiunea de a 1i.0aci daca 1acem ast1el, atunci produce un sir de 1orme ce sunt silite sa e iste un timp mai mult sau mai putin lung 1ara 1ondul lor propriu> 3e&a 1ormelor 1ara 1ond are un mare rasunet in epoca, dar si mai tar&iu.0ontinuata si ree'aluata de Eugen Lo'inescu, ea 'a constitui multa 'reme o5iectul unor dispute acer5e. Intre 18,: si 188-, la Junimea, se a1irma o noua directie literara, prin acti'itatea critica a lui 3itu Maiorescu si prin creatia unor scriitori de marca !Eminescu, 0aragiale, 0reanga, Sla'ici#. Urmea&a o etapa in care se ridica prima generatie postmaioresciana, 1ormata din Mi/ail .ragomirescu, Simion Me/edinti si 0onstantin 7adulescu$Motru, care dau re'istei %Convorbiri literare un pronuntat caracter 1iloso1ic si istoric, iar dupa 18+-, o etapa decadenta, eclectica si samanatorista. 0u mici intreruperi re'ista apare pana in &ilele noastre. 7epre&entantii Junimii refuza retorismul, romantismul minor, patriotismul ostentativ, mani1esta un gust clasic si academic si propun un tip de critica literara ironica, sceptica, vizionara si interesata de descoperirea valorii. Spiritul critic "unimist recunoaste si aprecia&a ade'arata natura a creatiei literare 2 natura estetica.