CRISTIAN TRONCOTA Mihail Moruzov si Frontul secret

CUVNT NAINTE Nu intrasem n scoala primar, cnd am auzit, pentru ntia oar, numele lui Mi ail Moruzo!, ntr"o discutie purtat de printii mei #tata era o$iter%& M"a iz'it rezonanta strin a numelui si " cu toate c nu"mi mai amintesc nimic din discutie #pro'a'il, c nici nu ntele(eam despre ce era !or'a% " am rmas cu impresia c Moruzo! era cine!a puternic si temut& Mult mai trziu, cnd am de!enit istoric, mi"am dat seama c perceptia din copilrie a personalittii lui Mi ail Moruzo! $usese corect& )m din um'r, asa cum se potri!este se$ului unui ser!iciu de in$ormatii, el a *ucat un rol important, mai mult presupus dect atestat, n luarea unor decizii care au nrurit otrtor cursul politicii romnesti, att pe planul intern ct si pe cel e+tern& ,espre Moruzo!, s"a !or'it mult si n timpul acti!ittii sale ca se$ al -er!iciului -ecret de In$ormatii si dup mpuscarea lui de ctre le(ionari, dar deceniile de re(im comunist #lsnd la o parte cte!a lucrri meritorii% mu au permis in!esti(area sistematic a acti!ittii sen.iciilor secrete& ,in /001 a tsnit "acesta este termenul potri!it 2 n cmpul nedestelenit de cercetare a istoriei --I, dl Cristian Troncota, ale crui contri'utii, numeroase si temeinice, i"au con$erit rapid statutul de specialist de clas n domeniul a'ordai& ,l Cristian Troncota are toate nsusirile istoricului de puternic !ocatie& Este, nainte de toate, un e+plorator neo'osit al ar i!elor, ceea ce con$er cercetrilor sale noutatea de in$ormatie si 'aza solid de documentare& )dat stpn pe surse, domnia sa le trece prin (rila unui se!er spirit critic3 o parte a e$ortului de cunoastere, mai putin o'ser!a'il de cititorul o'isnuit, dar care pentru pro$esionist este lesne de sesizat si&&& de admirat4 5ratie acestei interpretri critice a iz!oarelor, dl Cristian Troncota stie s se orienteze n la'irintul attor in$ormatii contradictorii sau $alse& ntr"un domeniu, n care secretul si dezin$ormarea sunt de ri(oare, unde ri!alittile si ad!ersittile rsar la tot pasul, ncurcnd pistele cercetrii, dl Cristian Troncota (seste calea corect, lmurind eni(me, si $cnd lumin& In la'irintul istoriei ser!iciilor secrete, $irul Ariadnei este tesut pentru ,omnia -a din documentare plus inteli(ent& Astzi se poate !or'i n istorio(ra$ia romneasc de o ade!rat directie de cercetare a acti!ittii sen.iciilor de in$ormatii, directie ce si (seste n studiile d"lui Cristian Troncot o ilustrare ce l onoreaz, si onoreaz, n acelasi timp, scoala romneasc de istorie creia i apartine& As spune c era $iresc, era de asteptat ca dup !olumul consacrat lui Eu(en Cristescu, dl Cristian Troncot s"si ndrepte atentia asupra lui Mi ail Moruzo!& Cred c misiunea asumat era mult mai ane!oioas6 sursele erau mai putine, persona*ul mai um'ros, mai comple+ si *ucnd pe mai multe planuri& Ceea ce o$er acum dl Cristian Troncot cititorilor si 2 specialisti si marele pu'lic 2 este rezultatul unei anc ete de e+celent detecti! al istoriei si, n acelasi timp, 7 dosarul8 documentar pe care ea s"a ntemeiat, pus la ndemna lectorului, in!itat ast$el s ia

contact direct cu iz!oarele si s e!alueze sin(ur opiniile si concluziile 'io(ra$ului lui Mi ail Moruzo!& ,l Cristian Troncot nu este $ascinat " asa cum se ntmpl de attea ori " de persona*ul studiat& Acelasi simt critic, do!edit n analiza surselor, se mani$est si n caracterizarea personalittii si acti!ittii lui Mi ail Moruzo!& Este limpede c omul nu a $ost un ca!aler 9a:ard 7$r pat si $r repros 8 al ser!iciului secret& Ceea ce as dori s su'liniez este c, dup opinia mea, aspectele critica'ile ale omului si pro$esionistului Mi ail Moruzo! sunt de imputat nu numai $irii si codului su moral, ci si societtii romnesti din perioada inter'elic& Inau(uralul sau startul ;omniei Mari a $ost apsat de a'senta unui proces al rspunderilor clasei politice pentru (ra!ele carente n pre(tirea rz'oiului de ntre(ire national, n /0/<, intrat n !iata politic, (eneralul Ale+andru A!erescu a scris un ciclu de articole n ziarul 7ndreptarea 8, reunite apoi ntr"o 'rosur intitulat 7;spunderile 8& =e 'un dreptate, el su'linia c ;omnia a !rut rz'oiul, a intrat n rz'oi la momentul ales de ea, dar, dup cum se stie, si su' presiunea ultimati! a Aliatilor, iar, la nceputul operatiilor militare s"au des$surat dup planul ela'orat de Marele -tat Ma*or romn& Atunci, cum se e+plic $aptul c, la doar o sptmn de la intrarea ;omniei n rz'oi a !enit (ra!a, umilitoarea n$rn(ere de la Turtucaia> In memoriile sale, Constantin Ar(etoianu o'ser! cu dreptate6 7Cu Turtucaia a nceput la noi ura mpotri!a partidelor& Turtucaia a pus n lumin (oliciunea oamenilor crora tara le ncredintase soarta ei, aproape $r nici un control #&&&%& Tot putre(aiul nostru politic ar $i putut s $ie mturat ntr"o clip si am $i putut a!ea si noi un ?@ septem'rieA #re$erire la proclamarea ;epu'licii, n Branta, n urina n$rn(erii lui Napoleon allll"lea la -edan, n /<C1" n&n&%,$r nici o (reutate& si totusi, desi trezit n constiinta ei, opinia noastr pu'lic nu s"a ridicat prin acte de !iolent mpotri!a unor !ino!ati care asteptau cu capul plecat s li se dea lo!itur de (ratie 8& ,ac aceast lo!itur nu a !enit atunci, nu nseamn c $rustrarea nu a dospit si, o dat cu continuarea si a(ra!area practicilor de politicianism din perioada inter'elic, ea a erupt !iolent n !iata societtii romnesti prin mani$estrile totalitarismului de e+trem dreapt& )stilitatea sa $at de democratie se alimenta si" !ai4*usti$ica "prin caricatura de democratie instaurat la noi, unde trucarea ale(erilor, cptuirea partizanilor politici etc& de!eniser o ne$ast re(ul& =artidele nsele, discreditau, prin ast$el de procedee, democratia, con$undat ntr"un se(ment tot mai important al opiniei pu'lice cu coruptia si clientelismul politic& Asa se e+plic de ce la ale(erile din decem'rie /0DC, miscarea le(ionar #=artidul 7Totulpentru tar8% a o'tinut /E,E<F de !oturi& Ne(area democratiei !enea si din directia totalitarismului de e+trem stn(, dar su'ordonarea total $at de consemnele !enite de la Mosco!a si adoptarea unor orientri si directi!e care !izau destrmarea statului national unitar romn l"au lipsit de suport n opinia pu'lic& Aceasta a perceput =artidul Comunist ca un corp strin n societatea romneasc si l"a izolat& Ceea ce nu i"a anulat noci!itatea pentru c el a actionat ca un instrument al Gremlinului, pentru care, indi$erent de sc im'rile tactice inter!enite n politica e+tern a U&;&-&-&, ;omnia continua s $ie pri!it ca un ad!ersar& ,up instaurarea re(imului nazist n 5ermania #D1 ianuarie /0DD% si dup intensi$icarea politicii re!izioniste a celui de al treilea ;eic , ;omnia se !edea prinsa ntre doi colosi totalitari, care o amenintau cu distru(erea, $ie c s"ar$i luptat ntre ei, $ie c s"ar$i nteles ntre ei&

Cu un sistem democratic su'red si amenintat de apetiturile teritoriale ale !ecinilor re!izionisti, ;omnia a!ea ne!oie de sta'ilitate politic si de concentrarea e$orturilor n directia dez!oltrii capacittii ei de aprare& Tendintele autoritare, mani$estate de re(ele Caro4 al //"lea nc de la urcarea sa pe tron n /0D1 au e!oluai n directia instaurrii dictaturii re(ale, realizat n /0D<& Asa cum s"a remarcat si de alti istorici, atunci, n $e'ruarie /0D<, lupta nu s"a dat ntre democratie si dictatura re(al, ci ntre dictatura re(al si totalitarismul le(ionar& Este nc un semn de ct de $ra(il era democratia romneasc inter'elic& In acest conte+t politic " intern si e+tern " rolul -er!iciului de In$ormatii nu putea s sporeasc& -$idrile si amenintrile !enite la adresa securittii si inte(rittii statului erau prea multe si prea (ra!e, pentru ca el, statul, s nu reactioneze cu !i(oare, s nu se apere prin toate mi*loacele, si -er!iciul de In$ormatii era " sau tre'uia s de!in 2 unul dintre cela mai e$iciente& Un interes superior national s"a ntlnit cu un om inteli(ent, a'il si otrt 2 Mi ail Moruzo!& ,ecis s ser!easc si tara, si autoritatea care o cr"muia, si propria carier, nzestrat cu 7 calittile 8 ce se cer n aceast a doua, n ordinea celor mai !ec i meserii din lume #prima $iind prostitutia4%, Mi ail Moruzo! a stiut s"si conduc 'arca pe apele a(itate ale !ietii politice romnesti si ale situatiei internationale& Intr"o situatie ca a lui $i n conditiile de atunci, att din tar ct si din a$ara otarelor ei, Mi ail Moruzo!, dac !oia s nainteze n carier si s se mentin, apoi, ca unul dintre diri(uitorii din culise a *ocului politic, tre'uia s accepte compromisurile, *ocurile du'le etc& ,e la Mac ia!elli ncoace, toat lumea stie c politica si morala sunt planuri di$erite si oricte deziderate de $uziune a lor s"ar $ormula, ele !or rmne ntotdeauna separate, ) dat recunoscut aceast realitate, nu nseamn c omului politic i se poate ierta orice si c el este li'er s se $oloseasc de orice mi*loc pentru a a*un(e la o'iecti!ele, sale, orict de no'ile i"ar$i intentiile& -ocietatea democratic " si, cel putin n principiu, cea romneasc apartinea acestei cate(orii " are un sistem de !alori ce se cer respectate si numai n cadrul $i+at de ele, se poate des$sura *ocul politic& Mi ail Moruzo! nu pare a $i $ost prea mult preocupat s respecte aceste !alori, dar, putini au $ost cei care, n acti!itatea politic, si"au $cut un principiu din a nu trece dincolo de limita n(duit de !alorile democratice& )portunism, la'ilitate n con!in(eri, acceptarea compromisului s e ntlnesc mereu n lumea politic romneasc& Un e+emplu 2 cel al lui Mircea Eliade " este concludent& -impatiile sale le(ionare nu pot $i t(duite si ele e+plic, internarea sa n la(rul de la Miercurea duc, n /0D<, de ctre Armnd Clinescu& Cunoscut ca intelectual de !aloare, el a $ost eli'erat "$r a i se cere o declaratie de desolidarizare de 5arda de Bier " si, pentru a $i separat de miscarea le(ionar, trimis ca atasat la He(atia romn din Marea 9ritanie& n memoriile lui ,umitru ,anielopol, reprezentantul 9ncii Nationale a ;omniei la Hondra, se (sesc date lmuritoare si despre Mircea Eliade si despre capacitatea lui Mi ail Moruzo! de a"si recruta cola'oratorii& Marele scriitor le spunea celor de la He(atie 2 dup !enirea le(ionarilor la putere n septem'rie /0@1 " c 7 el era una din luminile cluzitoare ale acestei miscri si c a a!ut de su$erit din aceast cauz ri(orile la(rului de concentrare 8& Aceasta nu l"a mpiedicat, ca, la plecarea spre Hondra, s dea curs unei in!itatii de a se prezenta la 7 ser!iciul lui Moruzo! 8, unde a $ost ntre'at de un colonel dac accept s cola'oreze cu acest ser!iciu, misiunea sa $iind aceea de a in$orma despre acti!ittile comuniste din Marea 9ritanie 7Eliade mi"a e+plicat c era (reu s re$uze 8" relateaz

,anielopol& Viitorul istoric al reli(iilor care se astepta, n toamna lui /0@1, s primeasc o $unctie important #c iar ministru, credea sotia lui4% de la camarazii din 5arda de $ier, nu ezitase s cola'oreze cu ser!iciul lui Mi ail Moruzo!, omul re(elui CaroI al ll"lea, ad!ersarul de moarte al He(iunii4 Moruzo! nsusi a tinut mai multe $iare n $oc pentru a se ser!i de cel potri!it la momentul oportun& I se potri!este si lui remarca att de su" (esti! a colonelului ErJin Ha ousen care spunea c este si(ur c amiralul Canaris $cea un *oc du'lu, dar nu stie unde s$rsea primul si unde ncepea cel de al doilea4 ,ar, la urma urmei, aceasta este o per$ormant n domeniul ser!iciilor secrete si ea tre'uie trecut la acti!ul pro$esionist al lui Mi ai Moruzo!& ,ocumentele pu'licate n !olumul de $at pun n lumin amploarea si ri(oarea acti!ittii --I, capacitatea sa de a o'ser!a, analiza si desprinde esentialul din cele constatate& Ne a$lm n $ata unui pro$esionalism de 'un calitate& n cele'ra sa lucrare 7Ar ipela(ul 5ula(8, -ol*enitn relateaz c a ntlnit un $ost a(ent secret romn " care s"a prezentat drept locotenentul Vladimirescu2sustinnd c a $ost pre(tit de la !rsta de sase ani pentru !iitoarea sa acti!itate de mem'ru al ser!iciului de in$ormatii al armatei4 =er$ormantele o'tinute de acesta "printre altele ar $i distrus ntr"un depozit K&111 de parasute, una la $iecare /E secunde ", dar mai ales, si(uranta, nepsarea si $ermitatea persona*ului l"au impresionat pro$und pe marele scriitor rus& Un ade!rat Lames 9ond romn sau un simplu $an$aron, (ata s se mpuneze cu ispr!i nemaipomenite pn si n lumea de in$ern a 5ula(ului> Cred c numai dl Cristian Troncot !a putea, ntr"o zi, s ne lmureasc si n acest nclcit episod& Ultimul !olum al d"lui Cristian Troncot este mrturia pasiunii, a identi$icrii autorului cu meseria de istoric creia Marc 9loc , marele medie!ist $rancez, i"a nc inat o apolo(ie& Volumul este, n acelasi timp, o nou si $oarte solid contri'utie la istoria ser!iciilor secrete romnesti si, prin multimea si !arietatea rami$icatiilor acestor ser!icii, si la istoria contemporan a ;omn iei& Cercettorii auto toni si strini (sesc n pa(inile ce urmeaz o min de in$ormatii !aloroase, multumit crora, ei pot cunoaste acum mai pro$und perioada inter'elic si cea de nceput al celui de"al doilea rz'oi mondial& Am nc eiat citirea acestui !olum cu un sin(ur re(ret6 acela de a nu mai putea $i studentul d"lui Cristian Troncot& Mem'ru corespondent al Academiei ;omne ,r& Blorin C)N-TANTINII4 INT;),UCE;E Istoria ser!iciilor secrete e plin de momente de tensiune si dramatism, de succese si de amare n$rn(eri& si unele si celelalte sunt trecute "tot n contul oamenilor, care s"au ncumetat s poarte po!ara unor (rele misiuni, cu constiinta c"si slu*esc tara& Istorio(ra$ia romn a nre(istrat " att nainte, ct si dup decem'rie /0<0 2 lucrri re$eritoare la momente, perioade sau persona*e si c iar personalitti din istoria ser!iciilor secrete de in$ormatii romnesti, precum si studii, articole si cule(eri de documente& Cu toate acestea, o lucrare de sintez pe aceast tem, ela'orat dup criterii, metodolo(ii si e+i(ente stiinti$ice, rmne, si pe mai departe, un deziderat, si aceasta din mai multe moti!e& n primul rnd, s"a pus si se !a pune permanent pro'lema accesului la surse& ,ocumentele de ar i! " si am n !edere ar i!ele secrete " au propria istorie& Conser!area, prelucrarea si (estionarea lor se $ace dup alte re(uli dect cele din ar i!ele istorice o'isnuite, au un

re(im special de acces, termene mult mai lun(i n care se interzice pu'licarea lor si, nu n ultimul rnd, au constituit de"a lun(ul timpului o'iectul unor distru(eri succesi!e din !arii moti!e& C iar documente importante, cum sunt, spre e+emplu, sintezele in$ormati!e, cu caracter si circuit special, re$eritoare la $apte, e!enimente sau cazuri deose'ite, ce nu tre'uiau cunoscute dect de anumiti $actori de putere din stat, a!eau pe prima $il, ln( antet, mentiunea e+pres de a $i distruse imediat dup consultare& Ne scap sau, n orice caz, e (reu de e+plicat, n actuala $az a cercetrii, moti!ele pentru care unele din aceste documente s"au pstrat totusi& E ade!rat, ast$el de documente constituie o raritate, $apt pentru care descoperirea lor reprezint un ade!rat tro$eu pentru cercettorul care, cu minutie si perse!erent, studiaz printre ra$turile de ar i! pr$uite, unele c iar uitate sau insu$icient e!identiate prin sistemul de nre(istrare al cataloa(elor& // =e de alt parte, se pune pro'lema criteriilor de a'ordare& Istoria ser!iciilor secrete de in$ormatii romnesti, ca de alt$el a oricror institutii de acest (en, poate $i tratat din mai multe perspecti!e6 cronolo(ic3 a e!olutiei structurilor ce compun o comunitate in$ormati!a3 a cadrului le(islati!, conceptual sau te nico"metodolo(ic3 a cazuisticii semni$icati!e3 a metodelor, mi*loacelor si procedeelor speci$ice ntre'uintate& Ha $el de interesante, n sensul $ormulrii unor concluzii rele!ante, se do!edesc si analizele $lu+urilor in$ormationale o'tinute de ser!iciile secrete de in$ormatii si di$uzate $actorilor de decizie din stat " mai ales n momentele de criz sau n situatii limit " pentru $undamentarea strate(iei si politicii de aprare n materie de si(urant national& -u(esti!e si pline de continut sunt si studiile care urmresc s relie$eze n ce msur mo'ilul deciziei politico"diplomatice si militare a tinut cont de in$ormatiile $urnizate de ser!iciile secrete sau consecintele solutiilor adoptate& =rin urmare, analizele pot pune pro'lema e$icientei unor ast$el de structuri si sta'ilirii rolului si locului lor n ansam'lul institutiilor statului modern, ntr"un anumit conte+t istoric& Un demers analitic am'itios si poate propune, ca o'iect, toate aceste aspecte la un loc, la care tre'uie s adau(e si o ncadrare istoric, a'solut necesar pentru e!identierea surselor de pericol interne si e+terne, ce determin n $ond ratiunea e+istentei si acti!ittii structurilor in$ormati!e secrete cu rol de pre!enire, nlturare si contracarare a oricror $apte, actiuni si $enomene, ce pot aduce atin(ere sistemului imunitar al statului& si n a'ordarea acti!ittii se$ilor ser!iciilor secrete 2 sau a oamenilor din prea*ma lor 2 e ne!oie de o'iecti!itate, ec ili'ru si mult cumptare& =entru un asemenea demers, nu o dat, s"a do!edit c studiul atent al documentelor de ar i!, coro'orat cu lucrrile memorialistice si c iar cu a$irmatiile notate n cadrul dialo(ului purtat cu cei rmasi n !iat, care s"au a$lat n mi*locul e!enimentelor ori n imediata lor apropiere, pot demonta le(endele create n *urul unor se$i ai ser!iciilor secrete& si pentru ca 7monstri sacri8 ai spiona*ului si contraspiona*ului s rede!in oameni ade!rati n constiinta posterittii, analiza unor ast$el de personalitti tre'uie $cut cu mult atentie, ca nu cum!a s se creeze n *urul lor o alt mitolo(ie& Am su'liniat toate acestea pentru c ele au constituit esenta ideilor si principiilor care m" au cluzit permanent n studiul si e$orturile de reconstituire a unor momente, cazuri si persona*e din istoria ser!iciilor secrete de in$ormatii romnesti, n epoca contemporan& /K n ultimii ani, am reusit s pu'lic o serie de rezultate ale acestor cercetri si s adun n urma lor o ade!rat colectie de documente& ;ecitindu"le, mi"am dat seama c pot $i

reunite ntr"un tom, n ciuda modalittilor di$erite de tratare& Volumul este dedicat lui Mi ail Moruzo! si -er!iciului -ecret de in$ormatii al armatei romne pe care /"a $ondat, or(anizat si condus din /0K@ si pn la nceputul lunii septem'rie /0@1& Alturi de Moruzo! apar si cti!a din principalii si cola'oratori, $ie prin actiunile in$ormati!e ntreprinse, $ie n calitate de memorialisti, printre care maiorul Constantin 5 & lonescu Micandru, locotenent"colonelul 5 eor( e =etrescu, NiM: ste$nescu, 5 eor( e Cristescu, ste$an Enescu si altii& ,ocumentele din ane+ acoper dou perioade distincte& Mai nti, inter!alul /0/C"/0/0, cnd Mi ail Moruzo! a acti!at ca se$ al ec ipei de si(urant din ,elta ,unrii, n timpul rz'oiului de ntre(ire, si apoi perioada /0D@"/0@1, pn la arestarea se$ului -er!iciului -ecret& ;stimpul cuprins ntre /0K@"/0K< nu este acoperit documentar, ntruct, asa cum rezult dintr"un proces !er'al pstrat n Ar i!a Ministerului Aprrii Nationale, documentele -er!iciului -ecret si ale -ectiei a //"a din Marele -tat Ma*or, ela'orate n acea perioad, au $ost distruse n totalitate n timpul 'om'ardamentelor de la s$rsitul lunii au(ust /0@@& Nu e+cludem posi'ilitatea e+istentei unor du'luri, rspndite prin alte unitti ar i!istice, cu o tematic di$erit, dar n stadiul actual al cercetrii nu au $ost depistate& ,e asemenea, nu am (sit pn acum e+plicatia lipsei de documente ale -er!iciului -ecret pentru perioada /0K0"/0DD& E+ceptie $ace 7Memoriul8 ntocmit de Mi ail Moruzo! la 0 martie /0D1, re$eritor la situatia din 9asara'ia, document (sit cu totul ntmpltor n 'i'lioteca Ar i!ei -er!iciului ;omn de In$ormatii #doc& nr& /%& Ceea ce este interesant, documentul poart semntura olo(ra$ " cu cerneal nea(r " a lui Mi ail Moruzo!& =e $iecare $il este aplicat o stampil cu inscriptia 79i'lioteca Academiei ;=;8, iar pe prima $il este inserat cota @ID//& Cu toate e$orturile $cute, nu am reusit s (sesc cine si cnd /"a clasat n 9i'lioteca Academiei, n ce mpre*urri si"a sc im'at locul de pstrare& Misterul ne duce in!oluntar cu (ndul la perioada proletcultismului, spre anii 7repu'licii populare8, cnd cenzorii -ecurittii si propa(andistii =C; !nau crti si documente din 'i'lioteci si ar i!e, care, prin continutul lor, compromiteau ima(inea comunismului si a U;--& )ricum, $aptul c acest document nu a /D $ost distrus 2 si pro'a'il c nu e sin(urul e+emplu 2 demonstreaz, dac mai nclzeste pe cine!a, c cer'erii 'olse!ismului romnesc au a!ut si limite n pornirile lor 7re!olutionare8& Memoriul lui Mi ail Moruzo! despre situatia 9asara'iei din /0D1 este, $r nici un $el de e+a(erare, capti!ant, $apt pentru care nu rezist tentatiei de a su(era cititorilor s nceap lectura c iar cu acest document& Ni se dez!luie, nainte de toate, tra(edia 9asara'iei, partea de responsa'ilitate ce re!ine autorittilor centrale si teritoriale romnesti din epoc " n $ata altora din e+terior " pentru situatia si destinul unui str!ec i teritoriu romnesc& -e poate ntele(e si mai lesne o'sesia opiniei pu'lice romnesti, starea ei de spirit, $at de pericolul comunist, n direct cone+iune cu posi'ilitatea parc implaca'il prin imo'ilism a pierderii 9asara'iei n situatia unei a(resiuni so!ietice& ,ocumentul relie$eaz, prin continut, !arietatea mi*loacelor $olosite pentru in!esti(atie si procurarea in$ormatiilor de documentare, precum si capacitatea de analiz"sintez a lui Mi ail.Moruzo! si pro'a'il a principalilor, si cola'oratori din -er!iciul -ecret& Ne ntre'm cu ndrepttire, la ce au $olosit ast$el de in$ormri cu caracter pre!enti!, dac n urmtorul deceniu situatia pare c nu s"a sc im'at> Intero(atia noastr are n !edere continutul notei din /E $e'ruarie /0@1

prin care -er!iciul -ecret aducea la cunostinta autorittilor centrale despre impactul curentului comunist n rndurile maselor de trani, printre care se rspndea tot mai intens z!onul c 9asara'ia urma s $ie ocupat de trupele so!ietice, iar multi conationali ncepuser de*a s"si !nd pmnturile, n !reme ce minoritarii etnici de!eneau si mai acti!i & Un alt e+emplu edi$icator ni"/ o$er nota din C martie /0@1 prin care -er!iciul -ecret do!edea c era 'ine in$ormat despre acti!itatea 7-ociettii 9asara'e ilor8, care n$iintase, cu a*utorul a(entilor trimisi de Mosco!a, alte patra centre de propa(and n -&U&A& #la NeJ NorM, C ica(o, -n Brancisco si -aint Houis% & )'iecti!ul acestei societti era de a pre(ti din timp opinia pu'lic international pentru e!entualitatea unui atac so!ietic contra ;omniei si 7eli'erarea8 9asara'iei& ntr"un asemenea conte+t, strdaniile -er!iciului -ecret romn nu mai tre'uiau concentrate spre identi$icarea $actorului de risc cel mai / Ar i!a Ministerului A$acerilor E+terne #n continuare se !a cita si(la Ar & M&A&E&%, $ond C/ ;omnia, !oi& OD&, $& D11"D11E& K I'idem, $& E@@"E@E& /@ periculos pentru inte(ritatea si su!eranitatea national, ntruct el era percepti'il si prea e!ident pentru toat lumea& E$orturile au $ost directionale spre com'inatiile de culise cu scopul de a racorda interesele romnesti la oricare dintre marile puteri 2 cu e+ceptia U;-- 2 dispuse si interesate n a ne (aranta (ranitele nationale& =entru pre!enirea materializrii pericolului reprezentat de 'olse!ism, cu toate consecintele ce decur(eau pentru societatea romneasc, -er!iciul -ecret condus de Mi ail Moruzo! s"a ncumetat s 'at la portile unor nalte cancelarii politico"diplomatice si militare de la 9erlin, ;oma, =aris, Hondra dar si de la =ra(a si Varso!ia, pentru a analiza situatia la $ata locului, a $ace sc im' de in$ormatii si de a (si solutii pentru sal!area situatiei de izolare n care se a$la ;omnia& E$orturile au a!ut succes pn la un anumit punct& ,ar lipsa consensului $ortelor politice, situatie acutizat si de ne otrrea unei politici e+terne clare, a $cut ca tot ceea ce se cldise pn atunci cu riscuri, sacri$icii si compromisuri s se pr'useasc rapid precum un castel de nisip& ,ac marele pericol de Ia Est nu a putut $i neutralizat, n !ara anului /0@1, asta nu nseamn c istoria n!insilor, n cazul nostru a -er!iciului -ecret, nu este interesant& )rice 'ilant, rezultat n urma unui demers analitic, $ormuleaz teza 2 cu care e (reu s nu $im de acord 2 potri!it creia, mai tot timpul, n momentele de criz si situatii limit, ser!iciile noastre secrete de in$ormatii au (ustat din cupa amar a n$rn(erii, si nu ntotdeauna din !ina lor, pentru c in$ormatiile de !aloare au di$uzat, deci si"au *usti$icat ratiunea de a $i& 7Vae !ictis>8& =oate4 ,ar tocmai de aceea e 'ine s studiem cu mai mult atentie trecutul pentru a"/ ntele(e si a nu"i mai repeta, pe ct posi'il, (reselile& ,in aceast perspecti!, 7e+perienta Moruzo!8 si a -er!iciului -ecret de in$ormatii de!ine instructi!, cel putin din dou puncte de !edere& =e de o parte, a!em de"a $ace cu un ser!iciu secret de in$ormatii 'ine conceput, structurat si directionat, care n cti!a ani a reusit c iar s de!in e$icient n ce pri!este 7$orta8 in$ormatiei, adic procurarea, !eri$icarea si prelucrarea materialului in$ormati! de interes, pe 'aza cruia se puteau $undamenta strate(iile de aprare si promo!are a interesului national& Toate realizrile incontesta'ile, ce apartin lui Mi ail Moruzo! " pentru c au e+istat si din acestea " s"au datorat lurii n consideratie a e+perientei trecutului n materie de in$ormatii& El s"a inspirat din ceea ce era mai nou pe plan european, inclusi! din modelul intelli(ence"uPui

'ritanic " dup cum sin(ur a tinut s preci" /E zeze 2 de la care a luat si adaptat att ct s"a potri!it conditiilor si particularittilor societtii romnesti& =e de alt parte, a!em derulat $enomenul de sustra(ere treptat a lui Mi ail Moruzo! si a ser!iciului pe care /"a condus de Ia acti!ittile pur in$ormati!e si contrain$ormati!e, asa cum le de$inise n ;aportul din /0D@ si 'ascularea spre domeniul politicD& Cum s"a a*uns la o ast$el de situate se cere desi(ur e+plicat& Apreciem c realizrile din perioada de nceput, 'azate pe ncrederea si spri*inul $actorilor de conducere poli"tico"militar, /"au $cut pe Moruzo! s perceap n mod eronat " a$irmatia o putem $ace astzi " c i se poate n(dui orice, inclusi! s se amestece n !iata particular a oamenilor, $ie personalitti ale clasei politice, $ie cetteni de rnd& Asa a a*uns, cu timpul, s acumuleze o impresionant cantitate de documente si dosare compromittoare despre toti cei ce se situau pe o pozitie incomod =alatului& Boarte posi'il ca unele complicitti ale lui Moruzo!, la intri(ile su!eranului, s $i $ost la ori(inea multora din ruttile care s"au petrecut n !iata politic romneasc& Bire e+trem de am'itioas si or(olioas, si cu o ncredere nemsurat n calittile sale, Mi ail Moruzo! a cutat desi(ur s pro$ite de am'itiile lui Carol al II"lea pentru a"si satis$ace propriile interese& Au toate acestea !reo le(tur cu discretia dezarmant a memorialisticii lsate de Carol al II"lea $at de persoana se$ului -er!iciului -ecret> ,e data aceasta nu ne !om (r'i cu aprecierile n capitolul introducti!& -tudiile si documentele prezentului !olum su(ereaz unele rspunsuri posi'ile, dar de asa natur nct rezer! si cititorului plcerea de a"si $ormula propriile opinii& Aceiasi rezer! are n !edere si posi'ile surprize ar i!istice& ) alt pro'lem ar tre'ui a'ordat teoretic si documentar& Este !or'a despre in$luenta pe care Mi ail Moruzo! ar $i a!ut"o asupra re(elui Carol al II"lea, asa dup cum au insistat unii memorialisti, ndeose'i cei le(ionari& - rezol!m, mai nti, aspectele de ordin teoretic, asa cum rezulta din e+perienta de pn acum a ser!iciilor secrete& =ro'lema este, desi(ur, mult mai comple+, noi !om ncerca doar s"o sc itm& se$ii ser!iciilor secrete de in$ormatii, prin contactul permanent cu $actorul decizional, deopotri! cu cercurile politico"diplomatice si miliare, ca si prin a(entii selectati din toate locurile si mediile de interes, pot D Vezi ;e(ulamentul de or(anizare si $unctionare a -er!iciului -ecret, Ar i!a -er!iciului ;omn de In$ormatii #n continuare se !a cita si(la Ar & -&;&I&%, $ond 7d8, dosar nr& <DC/, $& /0"KK& /O de!eni cu timpul 2 si n prea multe cazuri au de!enit prin aceste preocupri " persoane in$luente n stat& Unii si"au csti(at pozitia prin propriile merite si realizri pro$esionale, altii $olosindu"se din plin de in$ormatiile de care au dispus& 5radul de in$luent, pe care se$ul unui ser!iciu secret de in$ormatii l poate e+ercita asupra $actorilor de decizie, tine ns de re(imul politic, n statele totalitare, acolo unde e+ist o structur in$ormati! e+trem de centralizat si cu rol preponderent de politie politic, puterea, acumulat, n timp, de cel a$lat n $runtea institutiei, este prea putin stn*enit de le(i si e+u'erant& Ha!rentie 9eria, la so!ietici, 5a'or =eter la un(uri, Ale+andru ,r( ici, Ia romni, sunt doar trei e+emple dintr"o suit mult prea numeroas pentru a mai $i in!ocat& In sc im', n statele cu o democratie traditional, e+ist de re(ul o comunitate in$ormati!,

compus din mai multe structuri specializate, $iecare ntr"un anumit domeniu& In$luenta pe care o pot e+ercita se$ii unor ast$el de institutii ale re(imurilor democratice este mult limitat de cadrul le(islati!& Totusi, istoria do!edeste ca si n situatia unei comunitti in$ormati!e, unul dintre ser!icii *oac de o'icei rolul de 7primus inter pares8& ;aporturile de cola'orare si cooperare n plan in$ormati! putndu"se trans$orma, n anumite circumstante, c iar n $orme de control sau su'ordonare& ,in atari situatii, a rezultat si necesitatea crerii unor sisteme de supra!e( ere asupra acti!ittii ser!iciilor de in$ormatii, $ie din partea e+ecuti!ului, $ie din cea a puterii le(islati!e ori c iar a societtii ci!ile, pre!zute n cadru le(islati!, n situatia lui Mi ail Moruzo!, se poate spune c acesta a condus -er!iciul -ecret, n perioada /0K@"/0D<, n conditiile e+istentei unui sistem democratic " cu toate limitele epocii 2, iar n urmtorul inter!al, l ) $e'ruarie /0D<"E septem'rie /0@1, n conte+tul unui re(im politic autoritar, respecti! dictatura re(elui Carol al II"lea& Cu toate acestea, comunitatea in$ormati! romneasc #-er!iciul -ecret, Corpul ,etecti!ilor din -i(urant, -ectia a Il"a din M&-t&M&, -tructura in$ormati! a Landarmeriei, -er!iciul -pecial de in$ormatii al C&B&;&% a rmas aceeasi, att nainte, ct si dup instaurarea dictaturii re(ale& A!nd n !edere e+perienta lui Moruzo! si unele reusite care /"au satis$cut pe re(ele Carol al II"lea #cazul cel mai eloc!ent l constituie de*ucarea 7Complotului =recup8, prin care s"a pre!enit s!rsirea unei lo!ituri de stat pus la cale de un (rup de militari sau sc im'ul de in$ormatii cu structuri similare din epoc%, putem spune c -er!iciul -ecret si"a csti(at rolul de solist n cadrul comunittii in$ormati!e romnesti& C iar si n situatia n care nu suntem de acord cu /C seriozitatea 7Complotului =recup8, !a tre'ui s recunoastem c Mi ail Moruzo! a premeditat o ast$el de 7lo!itur8, al crui e$ect asupra su!eranului si a opiniei pu'lice era acelasi, adic consolidarea propriei pozitii si a ser!iciului pe care /"a condus& -in(urul document, prin care se poate pro'a, deocamdat, in$luenta, dar si oportunismul lui Mi ail Moruzo! $at de re(ele Carol al II"lea, este ;aportul ntocmit la C $e'ruarie /0D<, prin care propune instaurarea temporar a unui re(im autoritar, n scopul de a se nsntosi prin msuri ener(ice 7puterea moral a trii si spiritul de disciplin al $iilor ei8& ,esi(ur c acest document !enea n ntmpinarea aspiratiilor re(elui Carol al Il"lea, dar nu mai putin ade!rat este si $aptul c Mi ail Moruzo! a stiut s procedeze de asa manier nct s implice si !r$urile armatei n s!rsirea acrului politic de instaurare a re(imului autoritar& ,ocumentul are, pe prima $il, ordinele rezoluti!e si semnturile olo(ra$e ale se$ului M&-tM&, (eneralul ste$anlonescu, si a ministrului Aprrii Nationale, (eneralul Ion Antonescu, ceea ce dez!luie o anumit a'ilitate din partea se$ului -er!iciului -ecretai a sti s acopere unele luri de pozitie importante, prin care si"a consolidat ran(ul de nalt demnitar al starului& Celelalte documente, si a!em n !edere rapoartele despre rezultatele misiunilor in$ormati!e ale locotenent"colonelului 5 eor( e =etrescu din prim!ara anului /0@1, n di$erite capitale europene #doc& nr& E"O%, ntlnirile directe ntre Moruzo! si amiralul Canaris #doc& nr& /1,//,/@, KO% sau !izitele ntreprinse n 5ermania, Branta si An(lia #doc& nr&/O%, ori ntlnirile cu di$eriti emisari ai A'Je r"ului sau cu Gillin(er si alti diplomati (ermani etc&, ne dez!luie prin continutul lor o in$ormatie o'iecti! si rece, menit a surprinde si analiza realitatea, $r a su(era $actorilor constitutionali de decizie orientarea spre anumite directii politice& ) ast$el de interpretare este sustinut si de e+presia utilizat n -inteza in$ormati! pri!ind e+pansiunea 5ermaniei n -ud"Estul Europei, din E

ianuarie /0D0 #doc& nr& @%, con$orm creia rolul -er!iciului -ecret era 7de a pre!eni orice e!entualitate de surprindere si de a da alarma la timp pentru ca celelalte $oruri de rspundere din stat " pre!enite si n deplin cunostint de cauza " s a!izeze la cele mai e$icace mi*loace si s aduc aportul lor sal!ator $at de e!entualittile ce se ntre!d8& Iat, deci, documente 'ine articulate, produse ale unui ser!iciu secret condus cu competent, ec idistant si constient de responsa'ilittile ce"i re!in& =entru toate calittile si reusitele sale, Mi ail Moruzo! a $ost, pro'a'il, ocrotit de =alat& Cnd s"a !zut ns a'andonat, sin(urul lu" /< cru pe care"/ putea $ace era s distru( documentele ar i!ei -er!iciului -ecret, adic o mare parte din rezultatele muncii sale& Asa s"ar putea e+plica si $aptul c de la si despre Mi ail Moruzo! au rmas putine si disparate documente& Uciderea sa, nainte de $inalizarea anc etei, la care a $ost supus dup arestarea din O septem'rie /0@1 " sau poate tocmai pentru c principalii si ad!ersari, a*unsi la putere #Ion Antonescu si Qoria -ima%, se temeau $ie de ceea ce putea s declare, $ie c procesul se prelun(ea $r ca Moruzo! s a*un( a rspunde n $ata Lustitiei " a mpiedicat ela'orarea si strn(erea unor documente despre ade!rata $at a -er!iciului -ecret& ,esi(ur c Mi ail Moruzo! nu constituie o e+ceptie& E+emple, att poziti!e, ct si ne(ati!e, se pot (si din plin si n alte prti ori n alte timpuri& Numai c, pentru noi, Moruzo! nu este un oarecare, ci ntemeietorul -er!iciului -ecret de in$ormatii romn modern& Vreau s spun c dup cum a $ost asezat piatra de temelie, tot asa s"a ridicat edi$iciul si s"au $ormat deprinderile mestesu(ului& Unele modi$icri de $atad sau retusuri, cu !aloare estetic, se produc, $r ndoial, n $unctie de mod, timpuri si mentalitti& -tlpul de rezistent e cel care conteaz& El este creatorul spiritului de continuitate si al responsa'ilittii unui trecut constient asumat& Ha $el ca si n cazul lui Eu(en Cristescu, lipsa documentelor de ar i! si mai ales a unor conditii normale de e$ectuare a cercetrii istorice " $enomen ce s"a prelun(it aproape cinci decenii " a $cut posi'il aparitia unor le(ende, care mai de care mai $anteziste si contradictorii, despre !iata si acti!itatea lui Mi ail Moruzo!, ori $at de implicarea lui n di$erite e!enimente& - recunoastem c ele au $ost alimentate din plin de *udectile su'iecti!e, datorate interesului si con*uncturii celor care /"au cunoscut pe Moruzo! ct de ct si att ct se putea !edea din cealalt parte a 'aricadei ori prin crpturile usilor ntredesc ise ale ca'inetelor ministeriale& -pre deose'ire ns de Eu(en Cristescu " un om mult mai calculat si precaut, dispus s"si acopere orice actiune special prin le(i si documente ", care a apucat s"si scrie memoriile c iar si n conditii de detentie, Mi ail Moruzo! a czut $ul(ertor, !ictima propriilor lui com'inatii, s$rsindu"si !iata ntr"un asasinat, n celula nr& l de la nc isoarea Lila!a& A dus cu el n mormnt tainele unui mestesu( 2 pe care unii l ridic, nu $r temei, la ran(ul de 7art8 a in$ormatiilor "pentru care, alturi de talent, principii si moral, mai e ne!oie si de /0 mult e+perient& Va tre'ui s recunoastem c reconstituirea istoric n ast$el de cazuri de!ine o ade!rat a!entur& Ce poate $ace un istoric preocupat pn la patim de o asemenea pro'lematic> Mi"am pus de nenumrate ori aceast ntre'are si am a*uns mereu Ia acelasi rspuns& Nu poate $ace dect putin mai mult $at de predecesorii si n a edita n conditii de 'un calitate si a

introduce n circuitul cercetrii stiinti$ice documente inedite sau de a ela'ora studii pe 'aza lor& si aceasta cu toat responsa'ilitatea si riscurile ce decur( dintr"o ast$el de initiati!, depsind orice o'stacol, mai ales atunci cnd este !or'a despre cunoasterea mecanismelor de $unctionare a re(imurilor totalitare, tem ce ne macin si astzi e+istenta pn la o'sesie& Br !ointa de a cunoaste, nu se poate sc im'a o asemenea stare de spirit& Mai mult, nu se poate !or'i de un pro(res istorio(ra$ie $r transparent, adic pu'licarea periodic a rezultatelor cercetrii si a documentelor !aloroase identi$icate& E+ist, desi(ur, si o conditie sine Rua non6 'una credint si solicitudinea, att din partea celor interesati n cercetare, ct si din cea a administratorilor sau a acelora, care detin c eile depozitelor de ar i!& M re$er la ar i!ele noastre secrete, prea mult mputinate de"a lun(ul timpului din cauza distru(erilor succesi!e, ceea ce $ace ca cercetarea s de!in uneori o ade!rat ar eolo(ie ar i!istic& Este e+act ce tre'uie s ntelea( si acei $unctionari de ar i!, care de re(ul $ac le(ea, pentru a $acilita munca de cercetare si cunoastere& A*unsi aici, tre'uie s mrturisesc cu sinceritate c m a$lu pe 'aricada celor ce consider, si nu $r temei, c meditatiile si e!alurile istorio(ra$ice nu tre'uie s ntrzie pentru c cine!a doreste s monopolizeze ast$el de documente $ie din o'scure interese con*uncturale, $ie in!ocnd prete+te sau *usti$icri te niciste& Ha drept !or'ind, prin ast$el de practici, se ascunde n realitate su'iecti!ismul, ori n cel mai ne$ericit caz se cocoloseste o mare doz de in!idie si neputint, n ce m pri!este, m"am strduit s depsesc toate aceste o'stacole, iar atunci cnd mi"au iesit n cale, le"am considerat mici rutti si, nedn"du"le prea mare important, am mers mai departe& ,ac, prin acest !olum, am reusit, pe ln( un $iresc o'iecti! didactic s aduc si acel plus de in$ormatie, care s $ie luat n seam de analizele si e!alurile istorice, atunci nu"mi rmne dect satis$actia datoriei mplinite, n sens contrar, !oi rmne doar cu nostal(ia unor 'une intentii K1 ,ATE ,E-=;E 9I)5;ABIA sl =E;-)NAHITATEA HUI MIQAIH M);US)V 7stiind s se strecoare prin toate usile, atent, (ata s"si introduc antene peste tot, a de!enit indispensa'il celor ce !oiau ,s $ tie tot, $r e$orturi& ;omanul dispretuieste spiona*ul& Moruzo! nu /"a dispretuit& El se stia dispretuit, dar si temut& si"a *ucat cartea pn la urm cu pasiune& A ntre!zut $inalul> Cred c da& Unele $onduri (site n strintate ar spri*ini supozitia& 8 #Colonel )CTAV V);)9CQIEVICI% n atentia posterittii Mi ail Moruzo! este un persona* despre care s"a !or'it " si nainte de /0<0@, dar si dupE " mult mai mult dect despre succesorul su Eu(en Cristescu sau Traian 9orcescu ori 5 eor( e lonescu Micandru& E!ident, prin an!er(ur si rezultate, i"a depsit pe toti ceilalti& El rmne si astzi nc cel mai 'un om de in$ormatii din cti a a!ut aceast tar& ,ar si cel mai eni(matic& Mi ail Moruzo! a lsat putine documente scrise& Cte au $ost au a!ut o soart tra(ic, multe $iind distruse n septem'rie /0@1, cu ocazia arestrii lui, si n /0@@ #de e+emplu n 'om'ardamentul de la Turnu -e!erin, din septem'rie%, cnd a ars cea mai mare parte a ar i!ei --I din perioada /0K@"/0K<O& nainte de /0<0, n ciuda limitelor ideolo(ice 'inecunoscute #si a comodittii celor ce au a!ut acces n ar i!ele $erecate, multumiti s

@ C& Nea(u, ,& Marinescu, ;& 5eor(escu, Bapte din um'r, !oi& II, Editura politic, 9ucuresti, /0CC, p& /CO si urm&3 Ion 9odumescu, Ion ;usu"sirianu, ,esci$rarea unei istorii necunoscute, Editura Militar, 9ucuresti, /0CE, !oi& III, p& /K si urm&3 Qoria 9restoiu, Actiuni secrete n ;omnia, Editura stiinti$ic, 9ucuresti, /0CD& E =aul ste$anescu, Istoria ser!iciilor secrete romnesti, Editura ,i!ers"=res, 9ucuresti, /00@, p& O0"/@03 Alina lonescu, Bormalitatea a de!enit asasinat, n 79ucuresti"Matc 8, nr& /I/00@3 Vasiie 9o'ocescu, Momente din istoria Ministerului de Interne, !oi& l, /<K/" /0@@, Editura Ministerului de Interne, 9ucuresti, /00O, p& D/D"DDO3 7Ma(azin istoric8, nr& @I/00E, p& OK"O@, 0D& O Ar i!a Ministerului Aprrii Nationale #n continuare se !a cita si(la Ar & M&Ap&N&%, $ond Micro$ilme, r& = II c& @/E& K/ culea( un citat dintr"un document sau dou%, numele lui Moruzo! a aprut si n lucrrile destinate marelui pu'lic, nu numai n cele de uz pro$esional, pentru lucrtorii din -ecuritate& ,up /0<0, re!ista 7Ma(azin istoric8 i"a consacrat un portret realizat de un $ost salariat al --I, Nicusor ,& -tnescu & In pu'licatia 7-trict -ecret8, Ion =a!alescu a pu'licat cercetrile sale, pe 'aza mrturiilor lsate de Veniamin, nepotul lui Mi ail Moruzo!, strnse apoi ntr"un !olum & -"au mai pu'licat documente despre Moruzo! si n alte (azete, ser!ite de cei ce le 7pescuiser8 nainte de /0<0 n acelasi am'ala* din lucrrile 7pro$esionale80& Tele!iziunea ;omn i"a consacrat primul episod al serialului 7Locuri periculoase8, realizat de re(izorul 5eor(e 9orcescu& Au $ost pu'licate sau repu'licate lucrri memorialistice, n care personalitatea lui Mi ail Moruzo! ocup spatii importante & Autorii strini, care s"au ocupat de e!olutia societtii romnesti, n perioada premer(toare si n timpul celui de"al doilea rz'oi mondial, au tinut cont, n lucrrile lor, de actiunile importante initiate si conduse de Mi ail Moruzo! si -er!iciul -ecret romn, precum si de rolul si locul acestora n an(rena*ul puterii politice//& Este $iresc deci s ne punem ntre'area6 se mai pot spune lucruri necunoscute despre cel care a $ost se$ul -er!iciului de in$or" C N&,& -tnescu, /0D1"/0@1& ntmplri si oameni din -er!iciul -ecret #$ra(mente de memorii editate de Marian ste$an si 5 eor( eNeacsu n 7Ma(azin istoric8, s&n& ianuarie" iunie /00/& < Veniamin Moruzo!, Moruzo! despre Moruzo!, n 7-trict"-ecret8, an II, nr& DEI/001 si urm3 Ion =a!elescu, Eni(ma Moruzo!, Cel mai mare spion din istoria ;omniei, Editura 5audeamus, Iasi, /00D& 0 Vezi Vasile 9o'ocescu, Mi ail Moruzo! un as al ser!iciilor secrete, n6 7-piona*" Contraspiona*8, nr& /DI/00/3 Idem, se$ul ser!iciului secret de in$ormatii romn, Minai Moruzo!, despre =actul secret 5ermano"-o!ietic, n 7Est"Vest8, sept& /00/, p& K& /1 Eu(en Cristescu, )r(anizarea si acti!itatea -er!iciului -pecial de In$ormatii, n6 Cristian Troncot, Eu(en Cristescu asul ser!iciilor secrete romnesti, Memorii /0/O" /0@@, Editura ;oza Vnturilor, 9ucuresti, /00E, passim&3 Mi ail -turdza, ;omnia si s$rsitul Europei& Amintiri din #ara pierdut, Bronde A'a"Iulia, =aris, /00@ passirn&3 Qoria -ima, Era li'erttii& -tatul national le(ionar, !oi& II, Editura Miscrii He(ionare, Madrid, /0<O, passim3 Constantin Maimuca, Memorii, n 7Humea"Ma(azin8, D"OI/00E& .. Andreas Qill(ru'er, Qitler, ;e(ele Carol al II"lea si Maresalul Antonescu, Editura Qumanitas, 9ucuresti, /00D, passim3 Harr: H& Tatts, ) Casandr a ;omniei& Ion

Antonescu si lupta pentru re$orm /0/<"/0@/, Editura Bundatiei Culturale ;omne, 9ucuresti, /00D, p& K@D si urm& KK matii si si(urant al ,o'ro(ei, n =erioada /0/C2 /0/0, si, apoi, se$ul -er!iciului -ecret de in$ormatii al armatei romne, n perioada /0K@ 2/0@1> ;spunsul este cate(oric da, si !om cuta s l ar(umentm n cele ce urmeaz& Vom e!oca tocmai $aptele de noutate, punctnd doar acolo unde este strict ne!oie, pentru cursi!itatea prezentrii, elementele de*a cunoscute& n le(tur cu ori(inea sa etnic, nsusi numele de Moruzo! su(ereaz o descendent sla!& Memorialistul le(ionar ste$an =ala"( it l considera pe Mi ail Moruzo! 7un strin8/K& Ha rndul sau, Mi ail -turdza, cel care a ndeplinit $unctia de ministru de e+terne n (u!ernul din perioada statului national"le(ionar, spunea despre Moruzo! c 7a!ea ori(ini du'ioase8, c 7a $ost comisar so!ietic din QarMo!8, care 7se re$u(iase n ;omnia dup /0K18 si c era 7un !enetic8 pus de Carol al //"lea n postul cel mai de ncredere din toat administratia noastr ci!il si militar/D& Ultimul comandant al Miscrii He(ionare, Qoria -ima, $ace si el aluzie la ori(inea lui Moruzo! n $elul urmtor, 7$ata lui ltreat aproape turtit, dez!luie o ascendent sla!o"mon(ol8/@& Bamilia ,ocumentele de ar i! pstrate atest c Mi ail Moruzo! s"a nscut la < noiem'rie /<<C, n comuna Se'il din Ludetul Tulcea& Toate sursele i indic pe Moruzo!i drept descendenti ai cazacilor zaporo*eni, re$u(iati n ;omnia la o dat ce nu poate $i precizat, ntr"o declaratie dat la K1 noiem'rie /0@1, =ela( ia, sora lui Mi ail, pe arunci n !rsta de C@ ani, se declara 7de ori(ine rus8/E& Un certi$icat de nationalitate, emis de =rimria comunei Se'il, la KO iulie /0K/, atest $aptul c 7preotul -imion Moruzo!, decedat, tatl tnrului 5 eor( e Moruzo!, a domiciliat n aceast comun /K Istoria Miscrii He(ionare scris de un le(ionar, Editura ;oza Vnturilor, 9ucuresti, /00K, p& /1K& /D Mi ail -turdza, op& cit&, p& /CE& /@ Qoria -ima, op& cit&, p& /0<& /E Ar & -&;&I&& $ond 7:8 dosar nr& K10E@, !oi& @, $& KCE& KD de la anul /<0<8& =otri!it aceluiasi act, -imion era 7ndeo'ste cunoscut ca romn8/O& Nicolae Moruzo!, tatl lui Mi ail, $usese preot, !reme de @1 de ani, la 'iserica rus din Tulcea& mpreun cu Mria, a!usese E 'ieti si dou $ete& n acest punct, relatarea surorii Iui Moruzo! se distanteaz de cea a lui Veniamin, nepotul su, care stia doar de e+istenta unei mtusi& =otri!it =ela( iei, ea a mai a!ut o sor, Teodosia, care murise la Tulcea naintea tatlui ei& Ha $el, murise de*a, n /0@1, si Teodor #Beodor% Moruzo!, pictorul& Ceilalti trei erau -imion #mort si el%, I!an #Bedea la Veniamin% si A$anasie& n !reme ce =ela( ia spunea, n /0@1, c A$anasie, I!an si Mi ail se a$lau la 9ucuresti, Veniamin ddea alte date despre ei& Cert este c Mi ail a pstrat le(tura cu $ratii si, pe care i"a $olosit n strintate& Tot =ela( ia ne o$er in$ormatii despre a!erea $amiliei& ,up moartea tatlui, au rmas E po(oane de pmnt si o cas n Tulcea, pe str& 9asara'ilor nr& /@C& Mostenirea a $ost mprtit ntre $rati& =ela( ia mai primea si E1 111 lei& n /0@1, =ela( ia a!ea < a de pmnt, parte si din ceea ce primise de la Moruzo!& =ela( ia i"a administrat si a!erea

$ratelui ei, Mi ail Moruzo!& =e pmnturile sale, acesta ns construise o cas si o moar de !nt& - !edem acum, pe 'aza relatrii lui Constantin Maimuca, un om care nu l a!ea la inim pe Mi ail Moruzo!, la $el ca si memorialistii le(ionari, n ce consta a!erea acestuia la s$rsitul !ietii6 7Ha arestarea lui Moruzo! s"a descoperit o a!ere destul de important cumprat pe nume strine& Asa, palatul Udin 9ucuresti 2 n& n&V de la sosea era pe numele unui prieten al su, 'ul(ar de ori(ine, care a mrturisit aceasta& Mo'ilierul artistic si co!oarele scumpe persiene din palat reprezentau sume serioase& Apoi, $erma din =ra o!a, !ia din Tulcea, cldirile si scolile pe care le construise acolo pentru $olosul pu'lic, reprezentau, de asemenea, in!estitii mari& Mai cumprase unul sau mai multe apartamente pe numele nepoatei sale, de care se spune c era 7$oarte atasat8 & He(at de casa lui Moruzo!, $iica acestuia, Aurora"Blorina, i"a relatat domnului Ion =a!elescu o po!este e+trem de interesant, ce se a$l n /O ,ocumentul ne"a $ost pus la dispozitie de re(retatul -imion Moruzo! #nepotul lui Mi ail Moruzo!%, depozitarul unor documente de inesima'il !aloare istoric despre unc iul su& /C Ar & -&;&I&& $ond 7:8 dosar nr& CD<OE, !oi& I, $& DKE& K@ cartea de*a mentionat& ,e alt$el, domnul =a!elescu a descoperit si alti urmasi ai lui Moruzo!, ntre care o nepoat cstorit cu un se$ de sectie la ziarul 7;omnia li'er8, n anii .E1, si alta cstorit cu cunoscutul pu'licist si realizator de tele!iziune Emanuel Valeriu& Mi ail Moruzo! s"a cstorit n dou rnduri& =rima sotie se numise Vrara3 din cstoria lor s"a nscut Aurora"Blorina, sin(ura $iic a lui Moruzo!& ,i!ortat, Moruzo! s"a recstorit cu Teodora -ndulescu, pro$esoar din -ilisrra, dar a di!ortat si de ea& n ultimii ani, se amorezase ne'uneste de o nepoat, care /"a nsotit si ntr"o cltorit la =aris& Colonelul 5 eor( e =etrescu, pe atunci atasat militar la ;oma, ne"a lsat o interesant descriere, una dintre putinele n care re(sim pe Moruzo! omul& 7Aici Ula =aris 2 ?&?&V (sesc pe Moruzo! la 5rand Qotel, nu sin(ur, asa cum era cu dou zile mai nainte, cnd /"am condus de la Venetia la Milano, ci cu o doamn pe care mi"o prezentase la 9ucuresti, cu o ocazie, ca o nepoat a sa&&& n cele dou zile ct am stat la =aris, am a!ut posi'ilitatea s o'ser! starea de spirit a lui Moruzo! si s constat c era cu totul alt om dect acela pe care l cunoscusem& Acest om, care nu a a!ut niciodat nici o atentie sau sl'iciune $at de !reo $emeie, care dispretuia $emeia, n sensul c o considera un impediment n !iata si acti!itatea unui om, acest om care spunea c nu cunoscuse niciodat ce este sentimentul de a$ectiune pentru o $emeie, era o'sedat de data aceasta numai de n"sotitoarea sa de acum& Imposi'il s se concentreze asupra unei c estiuni serioase, distrat si indi$erent la c estiuni importante, aproape e!ita s !or'easc de ele si parc nici nu"/ interesau8.<& 7;ealitatea se mpletea cu le(enda8 Hucrurile nu sunt prea clare nici n pri!inta studiilor $cute de Mi ail Moruzo!& 5 eor( e Cristescu stia c numirea de$initi! a lui Moruzo! n $runtea --I s"a tr(nat pentru c el nu a!ea studiile superioare pe care le cerea postul& Initial $usese pltit ca diurnist #an(a*at temporar%& )ricum, 7Moruzo! stia din $amilie lim'a rus& Vor'ea si ucraineana, 'ul(ara, turca si ttara8, relata acelasi 5 eor( e Cristescu& /< I'idem, dosar nr& K10E@, !oi& K/, $& @1&

KE ) descriere a lui Moruzo! ne"a lsat N& ,& -tnescu6 7Ca n$tisare $izic, Mi ail Moruzo! era de statur potri!it, lat n umeri si ndesat, ceea ce determina impresia c era mai scund dect era n realitate, cu nasul putin turtit si cu o $at aducnd ntr"o msur cu tipul melancolic, e+plica'il, poate, prin ncrucisrile ce s"au produs, n decursul timpurilor, n coltul european din care se tr(ea& ,esi a!ea e+tremittile mem'relor mici, era dotat cu o $ort $izic superioar si cu toate c nu prea suplu, putea $u(i cu mare !itez& Ca n$tisare (eneral, aducea uneori si ntr"o msur cu Mussolini& A!ea oc ii !erzi, cu re$lectii metalice, um'riti de sprncene stu$oase si cu putere de ptrundere ma(netizant, iar cnd te pri!ea cu ncordare, simteai c te ptrund n str$unduri, ceea ce cred c a contri'uit la succesele sale pro$esionale& -e m'rca so'ru si $r !ariatie, purtnd acelasi costum cenusiu nc is, ca un desen discret8 & ,espre nceputurile lui Moruzo! n munca de cule(ere a in$ormatiilor s"a !or'it de*a& -e pare c era un om nscut pentru asa ce!a& ste$an Enescu aprecia c 7pe Moruzo! l a*uta o e+traordinar ener(ie si !oint, o capacitate natural si putere de ptrundere uimitoare& Cazac zaporo*an, ntrupa sntate, inteli(ent, a'ilitate, !oint si ndrznesc s spun c a!ea (eniu8K1& Qoria -ima considera c Mi ail Moruzo! era un 7om $r scrupule si de un ra$inament dia'olic&&& simpla e!ocare a numelui su impunea (roaz8& Acelasi memorialist mrturisea c, pn s"/ cunoasc direct 2 n prim!ara anului /0@1 2, auzise despre el multe lucruri, dar nimic precis, ast$el nct 7realitatea se mpletea cu le(enda8, 7n orice caz " continua Qoria -ima " pentru le(ionari ntrupa sistemul or(anizat de Armnd Clinescu pentru distru(erea miscrii8K/& ,octorul ser'an Milco!eanu l apreciaz pe Moruzo! ca 7inteli(enta cenusie8 si 7mult superior n inteli(ent lui Eu(en Cristescu8KK& - prezentm acum descrierea $cut de 5 eor( e Cristescu6 7-cund, !n*os, plesu!, dinamic si $oarte inteli(ent, poseda ntr"un (rad intens a'ilitatea pro$esional detecti!&&& Am'itios pn la or" /0 7Ma(azin istoric8, s&n&, ianuarie /00/, p& OE& K1 Ar & -&;&I&, $ond 7:8, dosar nr& /1E @@D, $& <C& K/ Qoria -ima, op& cit&, p& /0<& KK 7n!ierea8, nr& @I/00@, p& /OK& KO (oliu, poseda un spirit de dominare despotic, neadmitnd replici sau corectri, $apt ce constituia un mare de$ect pentru $le+i'ilitatea care se cere se$ului unui asemenea ser!iciu n raporturile cu su'alternii si8 D& -"a spus despre Moruzo! c a!ea ner!i de otel si o capacitate de concentrare iesit din comun& Ade!rat, dar era si el om& Am !zut de*a ce ne spune 5 eor( e =etrescu despre Moruzo!& - mai adu(m, n relatarea aceluiasi, cum /"a (sit la Venetia, cu cte!a zile nainte de a $i arestat6 7Moruzo! era a'tut, ne(ru la $at, complet a'sent, preocupat n asa $el nct ncepea o !or' si apoi si pierdea sirul si renunta&&& mi spune c este o'osit, c ner!ii nu"/ mai sustin si"mi arat minile care tremurau3 mi spune c este $erm otrt s se retra( din $unctie, unde!a la tar si s nu mai !ad pe nimeni si s nu mai aud de nimic8K@& Era si $oarte 'nuitor, dup cum ne las s ntele(em medicul su, Andrei BranM, cel care l caracteriza ast$el6 7A $ost un om

nc is, inteli(ent, culant ca client, prietenos cnd !oia, !or'ea $oarte putin8& ,ar iat ce mai po!estea doctorul BranM6 7n /0D< am $ost c emat la dnsul personal de !reo dou ori pentru maladii inter!enite, n !ara acestui an am $ost c emat o dat ur(ent dup ntoarcerea dumisale de la Mamaia, prezentnd $enomene epato"(astrice si $iindu"i $ric de o tentati! de otr!ire& Internat n spitalul Elias, s"a constatat un calcul 'iliar care produsese $enomenele (astrice8 & n decem'rie /0D0, Moruzo! a $ost operat pentru ernie om'ilical& =este ani, 5 eor( e Cristescu si amintea de spri*inul pe care i"/ acordase Mi ail Moruzo! ntr"o po!este de amor contra $ratelui su, Eu(en Cristescu& 5 eor( e se ndr(ostise de !ara sa, $iica unui unc i la care sttea n (azd pe cnd era student la Bacultatea de drept& Bamiliile s"au opus cstoriei tinerilor& Eu(en Cristescu, su'director n ,irectia 5eneral a =olitiei de -i(urant, si amenint c iar $ratele cu arestarea& Moruzo! /"a a*utat s se cstoreasc cu aleasa inimii lui pe ascuns, la =rimria de Verde din Calea ;a o!ei, scutindu"i de dispensa le(al ce s"ar $i cerut ntre !eri& Tot el le"a $cut rost de pasapoarte si i"a trimis, mpreun cu nepotul lui, Malencu #Veniamin% Moruzo! la =aris& Cltoria de nunt a pre!zut si o sptmn la Venetia si alta la Milano& ,up cinci luni, tinerii cstoriti au re!enit la 9ucuresti, pu" KD Ar & -&;&I&, $ond 7d8, dosar nr& /C@C@, !oi& I, $& /1& K@ I'idem, dosar nr& K10E@, !oi& K/ $& 0& KEI'idem, $& //1"///& KC nnd $amiliile n $ata $aptului mplinit& ;elatiile lui Moruzo! cu Eu(en Cristescu nu au a!ut, e!ident, de csti(at n urma acestui episodKO& Mi ail Moruzo! era un om e+trem de a'il si care se putea usor adapta mediului& Cea mai 'un do!ad o constituie ispr!ile lui din perioada anilor /0/C"/0/<, cnd s"a descurcat, cu mult cura*, cu comitetele re!olutionare rusesti din ,o'ro(ea si sudul 9asara'iei, episod asupra cruia !om re!eni, n timp ns, omul Moruzo! s"a sc im'at& ) spunea, ntr"o manier indirect, si colonelul 5 eor( e =etrescu6 7era si s"a mentinut mult timp un om e+trem de modest, $oarte so'ru si $oarte muncitor8KC, ntr"ade!r, si alti oameni care /"au cunoscut !or'esc despre modi$icrile petrecute pe msur ce puterea de care dispunea a sporit& 5eneralul Ion 5 eor( e, care n perioada /0D@"/0D< a $ost atasat militar la AnMara, a a!ut ocazia s"/ cunoasc pe se$ul -er!iciului -ecret, despre care consemneaz n lucrarea sa memorialistic6 7Moruzo! a nceput ca a(ent de in$ormatie de mna a treia al -tatului Ma*or romn& )'raznic si descurcret cum era, a reusit s dea marea lo!itur dup ani de acti!itate neimportant6 /"a in$ormat pe Carol al II"lea despre anumiti politicieni romni& Aceasta i"a adus postul de se$ al -er!iciul -ecret romn& H"am !zut cu prile*ul unei ser'ri din =alatul ;e(al, n ele(anta uni$orm a Brontului ;enasterii Nationale, dup ce $i(ura sa mi atrsese mai nainte atentia pe culoarele -tatului Ma*or, $iind m'rcat pe atunci n aine modeste8K<& Iat ce declara ste$an Enescu, multi ani secretarul su6 7Moruzo! de!eni din ce n ce mai ner!os si&&& $te+t neclar" n&n&V, iar puterea $at de su'alterni tot mai dispretuitoare si mai aspr& )$iteri superiori si (enerali i $ceau anticamer3 oameni politici l solicitau pn peste puterile posi'ile de a"i primi si !or'i cu eiW =e la ser!iciu !enea din ce n ce mai rar, iar cnd !enea era ner!os si (r'it8K0& Ideea este ntrit si de 5 eor( e Cristescu6 7,in pricina in$luentei pe care o a!ea, toat lumea, att militar, ct si politic, l adula, cutnd a"i cpta 'un!ointa si protectia& Ha Ministerul Aprrii Nationale de!enise atotputinte si cum era din

KO I'idem, dosar nr& @C1D, $& K& KC I'idem, dosar nr& K10E@, !oi& K/, $& <& K< 5eneral Ion 5 eor( e, Un dictator ne$ericit& Maresalul Ion Antonescu #Calea ;omniei spre statul satelit%, editie n(ri*it de -telian Nea(oe, Editura Mac ia!elli& 9ucuresti, /00O, p& /DC& K0 Ar & -&;&I&, $ond 7:8, dosar nr& /1E@@D, $& <<& K< $ire $oarte !indicati!, nu ierta nicicnd un a$ront adus8L & Tot acesta i reprosa c desi Eu(en, $ratele lui, l recomandase clduros pentru numirea n $runtea - -I, Moruzo! l 7dri'la8 deseori n pro'leme de ser!iciu, nclcndu"si si depsindu"si atri'utiile& Conceptia despre intelli(ence Conceptia lui Mi ail Moruzo! n pri!inta muncii de in$ormatii si contrain$ormatii 2 $r a $i $ost !reodat sistematizat si e+pus ca atare " era n acord cu ceea ce era modern n epoc, ntr"o serie de rapoarte, care ni s"au pstrat cu semntura lui olo(ra$, Moruzo! atr(ea atentia asupra necesittii pre!enirii e!enimentelor ce puteau pune n pericol si(uranta national& =entru aceasta, statul tre'uia s dispun de in$ormatii 'une despre intentiile posi'ililor inamici si s ela'oreze din timp !ariante de aprare& Actual era si conceptia lui n pri!inta modului n care tre'uiau tratati spionii& Iat cum ne"o red colonelul 5 eor( e =etrescu6 7) or(anizatie de spiona*, cunoscut ntr"o tar, nu mai este periculoas att timp ct este urmrit, mai ales n $aza ei de or(anizare&&& este mai periculos s o distru(i pentru c !a lua nastere alta pe care nu o !ei mai cunoaste8D/& Alte detalii interesante despre ideile lui Moruzo! pri!ind acti!itatea de in$ormatii le ntlnim n mrturisirile lui ste$an Enescu6 7In toamna anului /0D0, lui Mi ail Moruzo! i" a !enit ideea n$iintrii unei ?scoli de secretari de atasati militariA& ;atiunea n$iintrii ei, era c -er!iciul -ecret, $iind o structur a armatei, iar atasatii militari erau usor de descoperit n acti!itatea lor, tre'uia s li se ataseze cte un secretar care s $ac n preala'il o scoal de spiona*& Cursantul tre'uia s n!ete lim'a trii unde urma s $ie trimis, te nicile de $oto(ra$iere, camu$la*, scrieri in!izi'ile, conducerea automo'ilelor etc& si notiuni de spiona* militar& Moruzo! a trimis din $ondul su la -ectia a Il"a a M&-t&M& suma de /11 111 lei pentru n$iintarea acestei scoli8DK& ,up cum stim, precipitarea e!enimentelor din prim!ara si !ara anului /0@1 nu a mai permis n$iintarea unei ast$el de scoli, de pe urma c" D1 I'idem, dosar nr& /C@C@, !oi& l, $& /K& D/ I'idem, dosar, nr& K10E@, !oi& K/, $& O1& DK I'idem, dosar nr& /1E@@D, $& 0<& K0 reia putea a!ea de csti(at e$icienta acti!ittii in$ormati!e& Ideea a $ost ns preluat si pus n aplicare, aproape un an mai trziu, de Eu(en Cristescu& Toti cei ce ne"au lsat mrturii despre Moruzo! sunt de acord asupra unui punct6 7-ecretul puterii lui Moruzo! a rezidat n compartimente ct mai mrunte si e+clusi!e pentru $iecare8& Vintil lonescu, alt cola'orator al su, l ntrea pe ste$an Enescu6 7Moruzo! era un om $oarte conspirati!& Nu puteai a$la de la el nimic, mai ales n pri!inta oamenilor de care se ser!ea&&& Educatia tuturor era $cut s nu se intereseze unul de ce $ace cellalt, $iindc imediat ce ar $i cutat s a$le sau s ntre'e ce!a, era ndeprtat8DD&

Colonelul )cta! Voro'"c ie!ici mentiona n le(tur cu discretia lui Moruzo! c n"a 7putut ptrunde secretele pe care stia s le pstreze cu se!eritate8D@& Nici anc etatorii lui Moruzo! nu au putut a$la prea multe n toamna anului /0@1& Bostul se$ al -er!iciului -ecret a re$uzat s comunice date n pro'lema a(enturii altcui!a dect lui Ion Antonescu, se$ul (u!ernului& Cum acesta nu a !rut s l !ad, Moruzo! a luat n mormnt si acest secret& ,e alt$el, dusese principiul compartimentrii pn acolo nct stn*enea 'una $unctionare c iar a aparatului& ,up cum ne spune 5 eor( e Cristescu, doar cu (reu a putut $i con!ins ca se$ii sectiilor s comunice ntre ei n pro'lemele de ser!iciu& Moruzo! stpnea un alt secret, a'solut necesar oricrui se$ de ser!iciu secret de in$ormatii, si anume necesitatea de a dispune de pro"pria"i a(entur, prin care s o'tin in$ormatiile cele mai sensi'ile si cu care s poat controla n orice moment ceea ce i $urnizeaz ser!iciul, ntre in$ormatorii lui Moruzo! s"au numrat6 Qoria -ima #7pe care l pltea cu suma de K11 111 lei lunar8 " ne spune 5 eor( e Cristescu%, printesa Cara(ea #care lucra pentru mai multe ser!icii%, maiorul Cristea Nicolae #rud cu 9rtienii, a a*uns n /0@@"/0@E pre$ectul =olitiei Capitalei, conducea o ade!rat retea de in$ormatori pentru Moruzo!%, Eu(en Titeanu #l in$orma despre ce se ntmpla la Uni!ersul si despre -telian =opescu, cu care nu era n relatii prea 'une%, Mitit Constan"tinescu si Victor lamandi #i o$ereau date despre ,inu 9rtianu si 'trnii li'erali%& ,e mare a*utor i"a $ost secretarul su (eneral, 5 it Marincu, care a!ea le(turi n toate partidele politice& . I'idem, $& K@<& . I'idem, dosar nr& K10E@, !oi& K/, $& OW Momzo! $rec!enta si pe Ale+andru Vaida"Voie!od, Nicolae lor(a #a ela'orat unele studii cu caracter istoric la cererea --I% si pe amiralul Ion Coand, ,e asemenea, a!ea rezer!ate sume de 'ani pentru persona*ele c eie din conducerea Ministerului Aprrii Nationale si din Marele -tat Ma*or& ) alt metod era s nc irieze de la ei spatii pentru ser!iciu, pltindu"Ie o c irie cu mult mai mare dect se cu!enea& Moruzo! a strns n *urul su o ec ip de oameni care /"au spri*init si care i"au $ost credinciosi #att ct se poate !or'i despre un asemenea sentiment ntr"un ser!iciu de in$ormatii%& =rincipalul cola'orator i"a $ost NiM: ste$nescu& si n acest caz, am a!ut surpriza s ntlnim di$erente de preri la cei ce ne"au lsat mrturii despre Moruzo!& =otri!it relatrii lui Constantin Maimuca, NiM: ste$nescu $usese ndeprtat din -i(urant de el, pe cnd era la C isinu& Maimuca i intentase c iar si o actiune la =arc et& Moruzo! /"a luat ns la el, la Centrul de in$ormatii C isinu, apoi /"a adus la 9ucuresti, n $runtea -ectiei Contrain$ormatii& NiM: ste$nescu era un om $r scrupule, dispus oricnd s lic ideze c iar si un cola'orator de!enit incomod& Mai trziu, potri!it aceluiasi Maimuca, ct si lui 5 eor( e Cristescu, /"a propulsat n $runtea Corpului& ,etecti!ilor din cadrul -i(urantei, plasndu"si ast$el omul su n institutia ri!al& ste$an Enescu, secretarul personal al lui Moruzo!, ne o$er o alt !ersiune asupra raporturilor dintre cei doi6 7ste$nescu si Moruzo! preau prieteni " impresie care nu a dinuit mai trziu& Nu se produsese nc ntre ei acea di$erent colosal de ran(, ceea ce i"a adus lui ste$nescu dispret din partea lui Moruzo!, iar acestuia, din partea lui ste$nescu, in!idia.XE& =entru ste$an Enescu, numirea lui NiM: ste$nescu n $runtea Corpului ,etecti!ilor nu a $ost dect prile*ul de mult asteptat de Moruzo! de a scpa de un om incomod, de care s"a $erit tot timpul& Acelasi ste$an Enescu ns ne spune c Moruzo! se $erea $oarte mult si de maiorul lonescu Micandru, iar acesta l ura& ,ac ultima a$irmatie poate $i !ala'il, prima ridic serioase semne de ntre'are, pentru c tocmai lui Micandru i"a ncredintat Moruzo!

delicata sarcin de a initia, n $e'ruarie /0DC, contacte cu ser!iciul (erman de in$ormatii #doc& nr& D%& n cazul lui NiM: ste$nescu, opinia $ostului secretai personal pare a $i contrazis de o scrisoare din D/ au(ust /0@1& sem" DE I'idem, dosar nr& /1E@@D, $& <0"01& D/ BII, nat de Moruzo! si trimis unui ministru #doc& nr& D<%& Nu putem preciza cine era destinatarul si nici conditiile concrete n care a $ost redactat& In scrisoare, Moruzo! asi(ura c era n posesia tuturor datelor din care rezult c acuzatiile aduse lui NiM: ste$nescu nu erau ntemeiate& Moruzo! ru(a ca 7domnul N& ste$nescu, care a dat do!ad cu !iata sa n attea rnduri de credint si de!otament, s $ie repus la postul su, mai ales c nc nu s"a dat o decizie $ormal8& ,ar, pentru c lumea oamenilor din ser!iciile de in$ormatii este una aparte, s nc eiem acest para(ra$ cu o precizare a lui Constantin Maimuca6 7l !izam pe NicM: ste$nescu ca un element de mare $olos anc etei Udeclansat dup arestarea lui si a lui Moruzo!, n septem'rie /0@1 "?&?&V, mai ales c se desolidarizase de Moruzo! si era dispus ca s !or'easc pentru ca s"si creeze o situatie mai 'un8DO& =entru c am !or'it de conceptia modern a lui Mi ail Moruzo!, s mai amintim, $olosindu"/ pe 5 eor( e Cristescu, si dotrile pe care le a!eau 'iroul si masina se$ului -er!iciului -ecret de in$ormatii& 7Ca'inetul lui Moruzo!, din str& -aita, era pre!zut " con$orm dorintei lui " cu instalatii te nice speciale si anume6 aparate de nre(istrare $onic pe discuri si $ir electroma(netic3 micro$oane3 detectoare speciale3 o(linzi transparente, prin care poti o'ser!a o persoan, $r ca dnsa s te !ad3 periscoape pentru o o'ser!are indirect3 celule $otoelec"trice detectoare si altele& Unele se manipulau direct de la 'iroul su, altele de ctre un operator dintr"o camer alturat&&& Un automo'il Mercedes"9enz, $oarte puternic si, de asemenea, o instalatie de imprimat pe discuri con!or'irile dintre ocupanti8DC& Masina mai dispunea si de un post radio de emisie" receptie, care i permitea s tin permanent le(tura cu sediul& ,up /0DO, Moruzo! a n$iintat scol pentru pre(tirea specialistilor necesari ser!iciului #radio"tele(ra$isti& $ilori, $oto si cinema, dactiloscopie etc&%& Calittile lui Moruzo! de se$ al -er!iciului -ecret de In$ormatii si aportul institutiei au $ost si ele di$erit apreciate& Cele mai puternice critici i"au !enit din partea reprezentantilor -ectiei a Il"a din Marele -tat Ma*or si au $ost $cute " tre'uie s su'liniem " n cursul anc etei, dup moartea lui Moruzo!& I se reprosa $aptul c in$ormatiile culese n . I'idem, dosar nr& CD<OE, !oi& I, $& DKE& . I'idem, dosar nr& <<@D<, $& /@/& DK e+teriorul trii nu au corespuns ne!oilor Marelui -tat Ma*or, c erau adesea eronate sau perimate, c pri!eau dotarea si pre(tirea armatei so!ietice din E+tremul )rient dar nu si pe cele ale trupelor stationate la (ranita ;omnieiD<& ,estul de aspru l critica si un $ost se$ al Brontului de -ud din cadrul --/ #compartiment care se ocupa cu cule(erea datelor din zona 'alcanic%& Iat ce nota cpitanul Mi ail -tnescu6 7=n la urm m"am con!ins c acti!itatea in$ormati! a acestui ser!iciu se rezum n a di$uza in$ormatiile primite de la unii atasati militari&&& si de a da ca note in$ormati!e anumite stiri culese din ziare strine& Totul era numai ca zilnic s plece ct mai multe in$ormatii a cror calitate ns nu a!ea nici o !aloare& -e punea, de asemenea, pret pe orice articol strin care !or'ea de

re(ele Carol al II"lea8D0& Totusi, nu i se pot ne(a lui Mi ail Moruzo! o serie de merite, cum ar $i crearea din !reme a retelei de la Tr(u"Mures, care a $unctionat nedetectat n toat perioada ocupatiei ort :ste si care mai trimitea nc note si la nceputul anilor .E1, a celor de la C isinu si Cernuti, care au $urnizat in$ormatii n timpul ocupatiei so!ietice n 9asara'ia n /0@1" /0@/& Merite i recunostea si ste$an Enescu, care spune c Moruzo! a$la cele 7discutate cu usile nc ise n -o!ietul Comisarilor =oporului din U;-- $at de noi8 & si i recunostea merite si un o$iter american de in$ormatii, !enit n /0@@ n ;omnia, maiorul ;o'ert 9is op, care spunea c dosarele --/ 7contineau cea mai (roza! cule(ere de date despre so!ietici din toat Europa, cu e+ceptia dosarelor (site n 5ermania& =rezentau o colectie continu de date, ncepnd cu primul rz'oi mondial8@/& si"a iu'it tara ) alt ntre'are, care a strnit multe contro!erse, s"a pus n le(tur cu loialitatea lui Mi ail Moruzo! $at de statul romn& -uspiciuni au planat asupra lui nc din perioada primului rz'oi mondial& A$lm dintr"o adres, trimis la KO aprilie /0/< de Marele Cartier I'ideem, dosar nr& K10E@, !oi& K/, $& C1& I'idem, !oi& IV, $&6 D0 I'idem, !oi& IV, $& KD& @1 I'idem, dosar nr& /1E@@D, $& 0/& @/ ;o'ert 9is op, and E&-& Cra:$ield, ;ussian astride t e 9alMans, Hondon, /0@0, p /EC& .Y8.Y YY"YY" DD 5eneral ctre Ministerul de Interne, c se otrse o anc et 2 la care urmau s participe un dele(at al armatei si altul din partea Internelor2 pentru a !eri$ica o serie de acuzatii la adresa lui Moruzo! & Ha K0 mai /0/<, acesta solicita apro'area de a"si $ace copii dup unele lucrri, pentru a se putea *usti$ica@D, n /0K1 a $ost si arestat, dar nu s"a putut do!edi nimic& Constantin Maimuca declara mai trziu6 7Comandamentul $rancez a primit pe acea !reme o serie de in$ormatii care artau c Moruzo! ar $i $ost spion n solda Consulatului tarist rus de la 5alati si c, de asemenea, este spion 'ul(ar& C ar $i e+istat oarecari le(turi ntre el si consulul rus de la 5alati reiesea si din unele rapoarte ale 9ri(zii de si(urant din acel oras ctre ,irectia 5eneral a =olitiei, pe care le"am (sit mai trziu n ar i!e si le"ani copiat8@@& Ulterior, pe cnd acti!a n cadrul -i(urantei din C isinu, Maimuca /"a suspectat si el c lucra pentru rusi& -"a speculat mult pe seama locuintei lui de la sosea, care era (ard n (ard cu He(atia so!ietic& ,ar nimeni 2 nici mcar anc eta declansat dup arestarea lui Moruzo! 2 nu a putut produce !reo do!ad n acest sens& Hocotenent"colonelul Ion ,umitrescu, un !ec i lucrtor al --I, a tinut s $ac, n ziua de < martie /0@/, urmtoarea declaratie n $ata *udectorului de instructie3 2 Ale+andru M& lonescu 2 care instrumenta 7cazul8 Moruzo!6 7Con!in(erea mea este c Mi ail Moruzo! era un 'un patriot& Nscut, ca si printele su, preotul Moruzo!, pe pmntul trii, la Tulcea, iu'ea ,o'ro(ea cu o dra(oste sincer si $ier'inte& Iu'ea tara cu aceeasi cldur& Iu'ea acest neam n mi*locul cruia se pomenise si pentru care de attea ori n trecutul su z'uciumat de in$ormator si c iar a(ent trimis n alte tri strine, a $ost n pericol de a $i omort& Nu cred si nici indicii nu am a!ut, ct timp /"am cunoscut si am cola'orat cu alte ser!icii de in$ormatii strine& Este *ust, c a cola'orat cu alte ser!icii de in$ormatii strine, dar ntotdeauna, o a$irm pe 'aza $aptului

c aceast cola'orare s"a $cut cu stiinta si concursul oamenilor din acest ser!iciu, o$iteri si ci!ili, romni necontestati& Nici un material nu se putea con$ectiona personal de Moruzo!, rar stiinta !reunei persoane din cele mai sus amintite, cali$icate n materia n care se cola'ora& ,in contr, / Ar & -&;&I&, $ond 7d8, dosar nr& CC1K, $& /1/& . I'idem, $& /1D& / I idem, $ond 7:8, dosar nr& CD<OE, !oi& H, $& D/O& D@ Moruzo! a a!ut pre!iziuni precise asupra pericolelor care constituie o amenintare permanent a neamului nostru #pericolul sla!o"comunist% si a a!ut solutii pe care, mult mai trziu, le"a adoptat nssi Conducerea statului #apropierea de 5ermania%8@E& Conditiile n care a murit Mi ail Moruzo! sunt cunoscute& si Qoria -ima si Ion Antonescu #care l ura de moarte, pentru c i strnsese un dosar compromittor% a!eau interesul s se de'araseze de Moruzo!& -"a !or'it mult si despre inter!entia personal a lui Canaris pentru a"i sal!a !iata& Ne punem ntre'area n ce msur dorea sincer acest lucru se$ul A'Je r"ului, n conditiile n care (ermanii putuser cpta pro'a *ocului du'lu $cut de Moruzo! n relatiile cu ei dup capturarea, n mai /0@1, a ar i!ei -er!iciului de in$ormatii $rancez& Iat deci c persona*ul Mi ail Moruzo! rmne n continuare o $i(ur , $oarte eni(matic, pe care noi cercetri, mai ales n ar i!ele en(leze, $ranceze, (ermane si ruse, ar putea s ne a*ute s"o ntele(em si s"o&3 desci$rm mai 'ine& . I'idem, dosar nr& K10E@, !oi& @, $& 0E"0O& MIQAIH M);US)V sl =;IMEHE B);ME M),E;NE ,E );5ANISA;E sl ACTIVITATE AHE -E;VICIUHUI -EC;ET 7.Ne!oia de in$ormatii este cu att mai mare cu cat ele tre'uie s suplineasc in$erioritatea si sl'iciunile de alt ordin& In$ormatiile tre'uie s $ie in!ers proportionale cu aceste sl'iciuni& Vreau s spun c un popor mai sla' demo(ra$ic si cu armat mai putin numeroas tre'uie s apeleze mai mult la iscusinta n conducere, la o I!&3 complet si si(ur in$ormatie si la o mai ra$inat conirain$ormatie8& 5eneral de di!izie #;% TlTU- 5;9EA Y 7Un ser!iciu secret nu se poate impro!iza8 ! Autorittile politice romnesti de la nceputul acestui secol 2 dar nu numai de atunci 2 nu par s $i $ost prea con!inse de ideile de mai sus pe care le e+prima, acum ct!a timp, o alt personalitate a acti!ittii de in$ormatii de la noi& Att 5 eor( e Cristescu 2 n declaratiile sale date dup arestare " ct si Mi ail Moruzo! " ntr"un raport ntocmit, se pare, n /0D@ #doc& nr& K% insistau asupra (ra!elor lacune care e+istaser n acest domeniu la nceputul secolului& Un set de cinci documente, din !ara anului /0//, ce se pstreaz n Ar i!a Ministe"8 rului Aprrii& Nationale, ne arat cum stteau lucrurile& Ast$el, > ntr"un ;e$erat din KD au(ust /0// se su'lima6 7-er!iciul de in$or". matii de la -tat"Ma*orul 5eneral al Armatei nu a a!ut si nu are nici Y astzi o or(anizare care s corespund n ade!r misiunii sale& Asa Y cum $unctioneaz n prezent, el nu poate o'tine in$ormatiuni cu caracter mai con$idential asupra or(anizrii militare a !ecinilor, nici mai .. ales s recunoasc si s tin n supra!e( ere persoanele cari se ocup n tara noastr cu spiona*ul, asa ca s putem lua la ne!oie msurile impuse de mpre*urri& ,in aceast cauz, suntem in$eriori !ecinilor nostri, cci pe cnd acestia c eltuiesc sume $oarte mari si au ast$el de ser!icii de in$ormatii complet or(anizate prin care ne pot cunoaste cu

DO de"amnuntul, noi nu putem $ace aproape nimic& Cauza, principal a acestei stri de lucruri a $ost si este nc lipsa de mi*loace 'nesti, cari s permit or(anizarea ser!iciului cum tre'uie8 & Un alt document, din E octom'rie /0//, su'linia si alt aspect6 7Nu numai att, dar la noi nee+istnd o le(e n contra spiona*ului@C, n timp de pace, multi, pentru 'ani, pot o$eri ser!iciile lor, $r s se e+pun la un pericol prea mare8@<& -"au $cut n !ara acelui an memorii si proiecte de or(anizare, $r rezultat, dup cum ne asi(ur Mi ail Moruzo! n raportul mentionat6 7=n la rz'oiul 'alcanic din /0/D, armata noastr n"a dispus de un ser!iciu de in$ormatii propriu"zis8& A'ia n acel an, cnd armata romn a naintat n 9ul(aria, s"a iz'it de lipsa unui asemenea ser!iciu& 7si atunci s"au luat primele msuri pentru or(anizarea acestui ser!iciu8 #doc& nr& K%& Moruzo! pretinde 2 nu am (sit pn acum con$irmarea n alte surse@0 " c dup rz'oaiele 'alcanice s"a pus pro'lema crerii unui or(anism 'ine structurat, el $iind nsrcinat cu aceast pro'lem& 7,ar de a'ia a luat ser!iciul $iint, a'ia s"au nceput primele recrutri si $ormri de elemente, c -ectia II din Marele -tat Ma*or si"a sc im'at opinia, prelund asupr"si si latura te nic a -er!iciului -ecret8& E$ectele au $ost ne(ati!e, tinea s su'linieze Moruzo!, concluzie ce poate $i pus si n le(tur cu interesele lui din /0D@& Este ade!rat ns c si 5 eor( e Cristescu su'linia lipsa de e$icient a aparatului de in$ormatii secret e+istent n cadrul Marelui -tat Ma*or& -"au petrecut, ntr"ade!r, n prima $az a rz'oiului mondial o serie de e!enimente cu consecinte tra(ice pentru noi si care puteau $i pre!enite& - amintim doar cazul cpitanilor Epure si 9arcan, rtciti n /0/O din cauza cetii si a*unsi n mi*locul liniilor (ermane cu planul de operatii al contrao$ensi!ei ncepute de armata romn la Nea*lo!"Ar(es, pentru sal!area 9ucurestilor de ocupatie (ermanE1& -au cele declarate lui Moruzo!, n /0/C, de un o$iter 'ul(ar, care i s"a @O Ar & M&Ap&N&, $ond Micro$ilme, r& =il, /& E/D, c& O1C& @C =rima le(e romneasc a contraspiona*ului a $ost !otat de =arlament si promul(at de re(ele Carol I, la D/ ianuarie /0/D& @< Ar & M&Ap&N&%, $ond Micro$ilme, r& =il, /& E/D, c& OK/& @0 ,in documente rezult c Moruzo! a de'utat ca a(ent al -i(urantei, in$iltrat ntr"un cerc socialist, apoi cooptat n cadrul institutiei& E1 Constantin Giritescu, Istoria rz'oiului pentru ntre(irea ;omniei /0/O"/0/<, editia a Il"a, !oi& II, Editura Casei scoalelor, 9ucuresti, p& K/O& DC con$esat c la nceputul luptelor din Cadrilatei 'ul(arii primeau in$ormatii despre noi prin dou ca'luri tele$oniceE/& si adu(a locotenentul 5a(e$$6 7Nu stiu ce $cea -tatul !ostru Ma*or, cnd noi concentram trape pe $rontul do'ro(ean& Noi nici acum nu putem pricepe scopul !ostru& )are credeti c noi eram s asteptm o$ensi!a !oastr> n orice caz, nu noi !"am 'tut, ci !oi sin(uri !"ati sinucis8& Un document (sit n ar i!a - -I atest c in$ormatiile despre pre(tirile si planurile 'ul(arilor au e+istat totusi& ) structur in$ormati!, coordonat de comisarul -i(urantei, C& ,uca, a o'tinut date despre intentia trupelor (ermano"'ul(are conduse de MacMensen de a ataca n cazul n care armata romn trecea muntii n Transil!ania, dar Marele -tat Ma*or le"a respins ca ne$ondate & Tre'uie s $im ns o'iecti!i si s corectm ima(inea prea nea(r pe care o desena n /0D@ Moruzo!, cu scopul e!ident de a"si spori meritele n crearea -er!iciului -ecret de

In$ormatii& -tatul romn a ntreprins o serie de msuri n prea*ma si n timpul primului rz'oi mondial, menite s atenueze din de$icientele semnalate& Ast$el, n /0/E s"a creat -er!iciul -upra!e( erii stirilor, $ormat din personal de la =alatul =ostei CentraleE8D, n /0/C, cu spri*inul misiunii $ranceze, s"a reor(anizat 9iroul K de la Marele -tat Ma*or #partea sedentar%, cu misiuni contrain$ormati!e & ,ocumente din ar i!a --I !or'esc si de crearea unui -er!iciu de in$ormatii si contrain$ormatii romno"rusEE& ,e asemenea, s" a atasat Marelui Cartier 5eneral o sectie special cu cadre detasate din -i(uranta (eneral& -"a creat si -ectia Militar -ecret, un ser!iciu $oarte putin cunoscut la noi si care a acti!at cu rezultate e+celente n Transil!ania si Un(ariaEO& Nu putem ns s nu E/ Ar & -&;&I&, $ond 7d8, dosar nr& CC1K, $& KO& EK I'idem, $ond 7:8, dosar nr& K10E@, !oi& l, $& ECK si dosar nr& K@1E, !oi& l, $& KD& ED =aul ste$nescu, op& cit&, p& DE"DO& E@ ,irectia In$ormatii Militare ntre $ictiune si ade!r, 9ucuresti, /00@, p& EE"EO& EE Ar & -&;&I&, $ond 7d8, dosar nr& CC1K, $& KC"DK& EO -ectia Militar -ecret era or(anizat pe @ sectii6 o sectie de spiona* si in$ormatii politice #condus de medicul Carol I& -otel, o sectie militar #condus de colonelul Emilian -a!u%, o sectie de propa(and #al crui se$ era in(inerul 5 eor( e C elemen% si o sectie muncitoreasc #condus de preotul militar dr& luliu Blorian%& ;ealizrile concrete ale -ectiei Militare -ecrete au $ost descrise de Aurel 5ociman care a pu'licat si /D documente #rapoarte%& Vezi6 Aurel 5ociman, ;omnia si re!izionismul ma( iar, editia a Il"a, Tipo(ra$ia ziarului 7Uni!ersul8& 9ucuresti, /0D@, p& KOO"K<E& DA $im de acord cu Moruzo! asupra unui punct esential6 7un asemenea aparat nu se poate impro!iza8& -er!iciul de si(urant al ,eltei ) alt structur in$ormati! si contrain$ormati! creat n /0/C si de care se lea( strns acti!itatea lui Mi ail Moruzo! a $ost -er!iciul de -i(urant al ,eltei& ) serie de documente ela'orate si semnate de Moruzo!, cel care a condus acel ser!iciu, ne permit s aducem o serie de precizri& Mai nti s !edem cum a luat $iint respecti!a structur, ntr"un raport naintat la /< iunie /0/C directorului -i(urantei, Moruzo! scria6 7Ca rezultat al dele(atiunei ce mi"ati dat pentru or(anizarea si conducerea -er!iciului UdeV contraspiona* din ,elta ,unrii, am onoarea a ! raporta urmtoarele6 n ziua de /@ martie a&c&, mpreun cu personalul ce mi s"a ncredintat, am plecat spre ,elt8EC& ,enumirea ser!iciului apare ntr"un document din KE septem'rie /0/C drept 7Ec ipa de -i(urant din ,elta ,unrii8E<, iar la D/ ianuarie /0/< ca 79ri(ada de -i(urant din ,elta ,unrii8 & ,up armistitiul cu =uterile Centrale, se pare c s"a trans$ormat n -er!iciul de -i(urant al ,o'ro(ei, $iind sin(ura autoritate romneasc de acest (en autorizat s $unctioneze n zon& -ituatia operati! (sit de Moruzo! era e+trem de complicat& 7Aceasta pro!enea " nota Moruzo! n raportul din /< iunie /0/C"/% din cauza dezertorilor romni de nationalitate rus3 II% din cauza propa(andei 'ul(arilor si a nemtilor printre trupele ruse3 III% din cauza !iceconsulului rus din -ulina, dl =rezano!8O1& ,ezertorii de ori(ine rus din armata romn ncercau s o'tin spri*inul comitetelor re!olutionare din armata rus mpotri!a autorittilor romne& A $ost ne!oie de ntrea(a a'ilitate a lui Moruzo! pentru a de*uca asemenea mane!re& Ha rndul lor, 'ul(arii $ceau o propa(and intens printre soldatii rusi pentru a"i con!in(e s nu mai lupte mpotri!a lor si pentru a o'tine ,o'ro(ea& -e

a*unsese pn acolo nct la un moment dat in$anteristi rusi au amenintat o unitate proprie de artilerie care EC Ar & -&;&I&, $ond d, dosar nr& CC1K, $& KC"DK& 63 E<I'idem, $& /1<& E0 I'idem, $& 0O& O1 I'idem, $& KC"DK& o",&& , Y .&&&&&.YY DF desc isese $ocul mpotri!a trupelor 'ul(are& =rin cola'orarea cu comandamentele ruse, Moruzo! a determinat o reactie a o$iterilor mpotri!a ideilor rspndite de 'ul(ari& ,ar autoritatea comandamentelor ruse era serios pus n discutie de e!enimentele re!olutionare ncepute n $e'ruarie /0/C& Ha rndul lui, !iceconsulul rus se comporta ca si cum ,o'ro(ea era de*a un teritoriu rusesc& - adu(m insu$icienta personalului de care dispunea Moruzo! si eterna pro'lem a 'anilor, n asemenea situatie comple+, Moruzo! a $cut din plin do!ada capacittilor sale de om de in$ormatii& - l lsm c iar pe el s $ac un 'ilant al reusitelor ser!iciului pe care /"a condus n acei ani (rei, asa cum /"a prezentat n ;aportul din /0D@6 capturarea colonelului (erman !on Ma:er, se$ul ser!iciului de in$ormatii din ,o'ro(ea si de pe trmul Mrii Ne(re, operatiune des$surat Ia CE Mm n spatele $rontului inamic3 arestarea a /EO spioni (ermani n zon3 mpiedicarea inamicului s distru( !reun depozit al armatei romne3 mpiedicarea nc eierii unui acord ntre Armata ;osie si armatele =uterilor Centrale pe $rontul do'ro(ean prin ptrunderea lui Moruzo! si a altor doi a(enti n compunerea dele(atiei ruse si in$ormarea amiralului Ion Coand despre intentia a dou di!izii ruse a$late pe $rontul -alonicului de a se preda (ermanilor3 sal!area unor o$iteri si soldati romni din minile 'olse!icilor, n sudul 9asara'iei3 de*ucarea actiunilor armatei ruse din aceeasi zon& si adu(a Mi ail Moruzo!6 7;e(ret un sin(ur lucru si anume6 din cauza unei nentele(eri, luptele de la Vlco! au $ost pro!ocate prin surprindere si $r ordin, neasteptn"du"se realizarea unui aran*ament $cut de mine, aran*ament n !irtutea cruia or(anizasem cumprarea cu dou milioane lei a ctor!a con"tratorpiloare, canoniere, a atelierului na!al, a o serie de !edete, slepuri cu munitii si alte !ase, care $ormau $lota rus de pe ,unre si Marea Nea(r, n punctele C ilia, Vlco! si -ulina8& - mai amintim doar propa(anda $cut de unii emisari ucraineni, trimisi de ser!iciul (erman de in$ormatiile (recii $a!ora'ili re(elui Constantin si (ermanilor si de e!reii care doreau ncetarea rz'oiului& Am !zut de*a n capitolul anterior c spre s$rsitul rz'oiului, acti!itatea lui Moruzo! a $ost pus su' semnul ntre'rii, instituin"du"se o comisie de anc et, n /0/0 Moruzo! ducea la 'un s$rsit 7a$acerea ru'lelor8, prin care se mpiedica introducerea n ;omnia, de ctre ser!iciile speciale so!ietice, a unei mari cantitti de ru'le @1 $alseO/& =este un an ns, Moruzo! era arestat, pe 'aza mandatului cu nr& KKE1I/D mai /0K1, emis de *udectorul de instructie al Tri'unalului Constanta, 7n !irtutea art& /@ si K1@ com'inat cu art& @1 din Codul =enal8OK& Era si rezultatul unui con$lict dintre ;omulus Voinescu, directorul (eneral al -i(urantei statului, si Mi ail Moruzo!, ce a!ea s se ntind pe mai multi ani, ampli$icndu"se dup numirea ultimului n $runtea --H ,up cum ne spune 5 eor( e Cristescu, inspectorul (eneral al -i(urantei din ,o'ro(ea, ste$u, s"a simtit lezat, conside"rndu"se ndrepttit s ocupe postul respecti!& ,rept pentru care a inter!enit pe ln( ;omulus Voinescu& Cum si Moruzo! a atras n ser!iciul su

multe elemente de la -i(urant, $r s se consulte cu conducerea institutiei, a $ost ne!oie de inter!entia personal a re(elui Berdinand& In $ata su!eranului, Moruzo! si ;omulus Voinescu s"au mpcat $ormalO & Momentul crerii -er!iciului -ecret de In$ormatii a $ost destul de con$uz prezentat pn acum n istorio(ra$ie& Cert este c imediat dup terminarea primului rz'oi mondial, s"a pus pro'lema reor(anizrii unui ser!iciu de in$ormatii si contrain$ormatii n cadrul Marelui -tat Ma*or& Cum se constatase c atasatii militari dispuneau de prea 7putin li'ertate de miscare si in$ormatiile $urnizate nu erau su$iciente, e+istnd o stare de alarmism si ncordare, mai ales n re(iunea de Est, din care cauz ani de zile armata nu s" a putut 'ucura de o !iat normal, n comandamente domnea n(ri*orarea, iar n rndul populatiei o stare de nesi(urant cu (ra!e consecinte economice8, s"a pus pro'lema crerii unui ser!iciu secret, paralel, cu an(a*ati ci!ili& Marele -tat Ma*or /"a luat ns su' aripa sa, ntr"o 7dependent total de su'ordonare si o oarecare anc iloz militaristic UceV nu lsa --I elasticitatea necesar unui ade!rat ser!iciu in$ormati! modern8O@, nota 5 eor( e Cristescu& Asa nct n /0KK Consiliul -uperior al Aprrii trii i"a acordat mai mult autonomie si pe plan in$ormati! #$at de Marele -tat Ma*or% si pe plan contrain$ormati! #$at de -i(uranta (eneral%& Noi reor(anizri O/ Veniamin Moruzo!, Moruzo! despre Moruzo!, n 7-trict"-ecret8, nr& @, din E ianuarie /00/& OK Ar & -&;&I&, $ond 7:8, dosar nr& K10E@, !oi& l, $& 0& OD I'idem, dosar nr& /C@C@, !oi& l, $& /K& O@ I'idem, $& /@& OE Istoria militar a poporului romn, !oi& VI, Editura Militar, 9ucuresti, /0<0,p& /D"/O& @/ s"au produs n /0KD si /0K@, dar ceea ce lipsea noului or(anism de in$ormatii era un se$ care s"ti dea un rost& ,up unele documente, la propunerea (eneralului ,ra(u, dup altele la cea a amiralului Coand, n /0K@ #sau /0KE% n $runtea -er!iciului -ecret #cum se numise pn atunci% a $ost numit Mi ail Moruzo!& ,in acel moment, ser!iciul de in$ormatii al armatei #condus de colonelul Ale+andru 5latz%OO si"a urmat cursul su, de!enind ,i!iziunea II #cu sectia in$ormatii si cea de cotrain$ormatii%, apoi -ectia a Il"a, cu mai multe 'irouri& Initial, si --I a a!ut tot dou sectii6 de in$ormatii si contrain$ormatii& n /0K<, lui Moruzo! i s"a cerut s ela'oreze un proiect de reor(anizare, care s aduc ser!iciul la ni!elul ec i!alentelor sale din -&U&A&, Branta sau An(lia& ,up cum ne in$ormeaz colonelul 5 eor( e =etrescu, Moruzo! a alctuit 7un proiect de reor(anizare a tuturor ser!iciilor de in$ormatii, concentrndu"le su' o sin(ur directiune (eneral la =resedintia Consiliului de Ministri& E!ident, proiectul era prea !ast si nu se putea realiza cu mi*loacele de atunci8 & ,e*a, n /0K<, --I se mrise considera'il, a!nd un secretariat (eneral, mai multe sectii si o or(anizare important n teritoriu& ,esi continua s $unctioneze su' tutela " nominal " a Marelui -tat Ma*or, structural si operational --I de!enise altce!a dect -ectia a Il"a& Nistrul " o $rontier a Europei Una dintre ratiunile pentru care $usese adus Moruzo! n $runtea --I era 'una cunoastere a lim'ii ruse #5 eor( e Cristescu !or'ea c iar despre $aptul c Moruzo! str'tuse zone ntinse din U;- - pentru c le descria cu prea multe amnunte, pe care nu le poti cpta dect la $ata locului%& =rincipalul pericol pentru statul romn rezultat la l ,ecem'rie /0/< " nu era nici o ndoial " !enea dinspre ;srit CEGA, apoi )5=U sau NGV, nu

ne(li*aser spatiul romnesc& ,ac a$acerea ru'lelor esuase, alte operatiuni reusiser& Ast$el, n /0KO #cazul a $ost clari$icat a'ia n /0K<% ser!iciul de spiona* so!ietic a reusit s in$iltreze o a(ent pe ln( (eneralul Hudo!ic MircescuO< si s OO ,irectia In$ormatii Militare&&& p& CD"C@& OC Ar & -&;&I&, $ond 7:8, dosar nr& <<D1/, !oi& l, $& /O& O< < 5eneralul Hudo!ic Mircescu a $ost ministru de ;z'oi n (u!ernul prezidat de (eneralul Ale+andru A!erescu, instalat la D1 martie /0KO #!ezi -telian @K sustra( planul de mo'ilizare al armatei romne& ,ocumentul de /11 $ile, cu multe ane+e, continea datele cele mai secrete si mai complete despre armata romn& 5eneralul Mircescu s"a sinucis, ceea ce e!ident nu a rezol!at pro'lemaO0& n tot timpul !ietii sale Moruzo! a $ost un dusman declarat al U;--& Mai mult, dup cum nota colonelul 5 eor( e =etrescu #care /"a cunoscut 'ine, $iindu"i nas la cea de"a doua cstorie%, Moruzo! era 7unul din cei mai n!ersunati, nu ruso$o'i, ci ce!a mai mult, sla!o"$o'&&& si"a pstrat aceast linie de conduit si a a$isat"o cu mult z(omot& )r, acest z(omot era prea rsuntor, prea strident3 el distona si cu numele su si cu ori(inea sa etnic si c iar dac el era sincer, ddea de 'nuit&&& ,up prerea mea ns, ca un o'ser!ator $oarte atent al su, cred c Moruzo! ura de moarte re(imul so!ietic si stia si(ur c era urt de acel re(im si c i se promisese pieirea8C1& 7tinta sa principal " ne spune 5 eor( e Cristescu " a $ost mereu de a ntri actiunea contrain$ormati! ce era ndreptat mai ales mpotri!a U;--& ,e aceea si da o atentie special a(enturii sale din 9asara'ia&&& Actiunea in$ormati! mpotri!a U;-- o conducea personal si e+clusi! si niciodat nu s"a stiut unde"si sta'ilise ?centrul de acti!itateA, care era pro'a'il unde!a prin ,o'ro(ea, ntre'uintnd n misiuni in$ormati!e pe lipo!enii si, printre cari a!ea ntinse relatiuni& Baptul c adeseori, dup ce ncasa $ondul in$ormati!, pleca la Tulcea cu multi 'ani asupra sa !ine s con$irme acest lucru8C/& Ce!a mai desc is s"a artat Moruzo! n aceast pro'lem " dar $oarte trziu " $at de colonelul 5 eor( e =etrescu, cruia i"a dez!luit principalele sale surse de in$ormatii asupra spatiului so!ietic& ) prim surs o constituie reteaua din ;omnia a Intelli(ence -er"!ice"ului 'ritanic, care i asi(ura practic pe (ratis #!om !edea imediat cum% in$ormatii pe care en(lezii le plteau cu 'ani (rei& ) alt surs> era a(entura similar $rancez, care ns nu asi(ura in$ormatii de ace easi calitate& Mai mult, a*unsese s pericliteze a(entii 'ritanici si pe cei ai lui Moruzo!, nct acesta i"a ndeprtat pe $rancezi, 'locnd Nea(oe, Istoria (u!ernelor ;omniei de la nceputuri " /<E0 " pn n zilele noastre " /00E, Editura Mac ia!elli, 9ucuresti, /00E, p& 01%& O0 ,irectia In$ormatii Militare&&&, p& CE& C1 Ar & -&;&I&, $ond 7:8, dosar nr& K10E@, !oi& K/, $& <"0& C/ I'idem, dosar nr& <<@D<, !oi& l, $& O& X @D3 pentru o !reme cola'orarea cu ei si n alte domenii& A treia cate(orie de surse au constituit"o or(anizatiile nationaliste ucrainene, ce"si a!eau sediile n di$erite capitale ale Europei si care au a!ut permanent un om de le(tur pe ln( Morazo!& A patra cate(orie o $ormau or(anizatiile tariste e+tremiste& 7Multi din capii si $actorii importanti ai acestei miscri, care mai trziu au $ost !ictimele asasinatelor si rpirilor so!ietice, au trecut si prin tara noastr, au luat contact cu Moruzo! si au $ost n slu*'a lui& ,e la ei primea un

'o(at material in$ormati!, mai ales politic, si cred ca mai trziu, atunci cnd Moruzo! a dispus de $onduri numeroase, a pltit si ntretinut destul de lar( pe acesti re$u(iati politici8& si, adu(a 5 eor( e =etrescu6 7Cu aceste mi*loace in$ormati!e si surse in$ormati!e a pornit Moruzo!&&&, ca su'altern ntr"un 'irou din Marele -tat Ma*or, pentru ca s urce treapt cu treapt si s a*un( n ultimii ani o c!asi omniprezent8 & Con$idente i"a $cut Moruzo! si lui Maimuca, n perioada cnd ncerca s l atra( n cadrul --I6 7M"a pus la curent cu unele situatii pe care eu nu le cunosteam si anume c Branta si An(lia consider (ranita Nistrului ca o $rontier a Europei si ca o 'arier pentru mpiedicarea lr(irii comunismului& C ei conditioneaz acordarea de credite si narmarea ;omniei de modul cum aceast $rontier a Europei este pzit& C ntre -tarul Ma*or romn si -tatul Ma*or $rancez si en(lez si (u!ernele respecti!e a inter!enit o ntele(ere de cola'orare in$ormati!, n sensul c $rontiera 9asara'iei s $ie desc is n anumite sectoare ser!iciilor in$ormati!e ale acestor tri, iar autorittile de $rontier romne s dea un concurs neprecupetit pentru ca operatiile de trecere si primire a a(entilor s se $ac n conditii ct mai multumitoare, c aceast a(entur s nu $ie supus nici unui control sau identi$icare din partea or(anelor de paz romne ale $rontierei sau a celor din interior8CD& )'iecti!ul principal6 spatiul so!ietic - z'o!im putin asupra a dou $i(uri cu care Moruzo! a cola'orat& =rimul persona* este Victor Vasilie!ici 9o(omoletz, ras, nscut la Gie!, la < mai /<0E& Emi(rant al', era medic de pro$esie& ,in /0K1, CK I'idem, dosar nr& K10E@, !oi& K/, $& 0& CD I'idem, dosar nr& CD<OE, !oi& l, $& D/D& @@ cnd a prsit ;usia, s"a sta'ilit la Istan'ul& Acolo a nceput s lucreze pentru en(lezi #a cola'orat ulterior si cu italienii, $rancezii, portu( ezii si so!ieticii%, n /0K/ a, sosit la 9ucuresti unde conducea sectia so!ietic a rezidenturii 'ritanice din ;omnia cu sediul n Aleea Tas in(ton E, ce a!ea n $runte pe atasatul comercial 5i'son& In martie /0KD, -i(uranta i"a $cut o perc ezitie acas, (sind in$ormri despre miscarea comunist din 9ul(aria& =oate n urma perc ezitiei, poate din ne!oia de a o'tine cola'orarea -i(urantei, 9o(omoletz a $i(urat ca in$ormator al respecti!ei institutii, pn n /0K<, cnd, n urma unui con$lict, a rupt le(turile& Ha scurt !reme a $ost preluat de Moruzo!, care i"a nlesnit din nou trecerea a(entilor n U;--& n sc im', 9o(omoletz i preda copiile tuturor rapoartelor pe care le redacta pentru 5i'son& n /0D/, 5i'son era mutat la ;i(a si /"a luat cu el si pe 9o(omoletz& =este trei ani, n urma relurii relatiilor diplomatice romno"so!ietice, 9o(omoletz re!enea la 9ucuresti, prelund din nou sectia rus& n au(ust acelasi an, Intelli(ence -er!ice"ul renunta la ser!iciile lui 9o(omoletz, pe care l acuza c lucra mpotri!a intereselor statului 'ritanic& ;ezidentului -er!iciului 'ritanic de in$ormatii i se ordona s interzic a(enturii s mai ia contact cu 9o(omoletz& =este cte!a luni, n /0DE, 9o(omoletz era la =aris, dndu"se drept reprezentant al statului romnC@, n /0@1, potri!it lui Veniamin Moruzo!, unc iul su se ntlnea cu 9o(omoletz la =aris, n /0@D, re$u(iat n =ortu(alia, si o$erea din nou ser!iciile --I, care ns i"a respins o$erta ca neinteresant& Ulterior, politia portu( ez i"a cerut s prseasc tara& -e pare c la inter!entia Intelli(ence -er!ice"ului, a primit !iz pentru E(ipt& Acolo era semnalat nc, la /E iulie /0EE, ntr"o not a -ecurittii din care mai a$lm c n =ortu(alia 9o(omoletz tinuse le(tura, prin Victor Cdere, $ostul ministru al ;omniei la Hisa'ona, cu Maniu si Antonescu &

Un alt persona* interesant cu care a cola'orat Moruzo! a $ost 9ru ato! ,imitrie ;osto!sMiCO, tot rus, nscut la K1 octom'rie /<0/ la Mosco!a& A*uns la Istan'ul n /0K/, a $ost luat de 9o(omoletz la 9ucuresti& A intrat n !izorul -i(urantei pentru c era corespondent de pres al ziarului ,ail: Mail, proprietatea lordului ;ot ermere, spri*i" C@ I'idem, dosarnr& /1<O1O, /01"/0/& CE I'idem, $& /0D& CO I'idem, dosar nr& K10<0, !oi& K, $& DC"D0& 3Y , @E nitor al intereselor Un(ariei& ;osto!sMi a reusit s sta'ileasc relatii numeroase la 9ucuresti, inclusi! cu cercurile $rancmasonice, n /0D1 era secretar al Asociatiei corespondentilor de pres strini din ;omnia& ,up plecarea lui 9o(omoletz la ;i(a, ;osto!sMi a preluat conducerea sectiei so!ietice a Intelli(ence -er!ice"ului din 9ucuresti, n /0D1 lucra la realizarea unei crti despre ;omnia, a!nd tot spri*inul Consiliului de Ministri, n /0DC, pleca n concediu n Ce oslo!acia& =e dosarul su a$lat la -i(urant e+ist o nsemnare a lui Eu(en 9ianu6 7Numitul a murit ntr"un sanatoriu, n anul /0D<, n El!etia8& Am considerat interesant s prezentm aceste dou $i(uri si pentru a arta cu ce $el de oameni cola'ora Moruzo! pentru a o'tine in$ormatii despre U;--& Nu este mai putin ade!rat c si so!ieticii au marcat puncte n aceast competitie& =rintre cele pe care am reusit s le a$lm se numr si introducerea maiorului Tul'ure n --I c iar la Brontul de Est " care la rndul su si"a adus si alti 7cola'oratori8 " do!edit ca spion so!ietic a'ia dup cucerirea )dessei de ctre trupele romne & n!ersunarea lui Moruzo! contra so!ieticilor a mers pn acolo nct a cutat s torpileze toate e$orturile lui Nicolae Titulescu de reluare a relatiilor diplomatice cu U;--& Episodul ne este relatat de 5 eor( e Cristescu& Con$lictul lor este alimentat si de opozitia n!ersunat $cut de Titulescu initiati!ei lui Moruzo! de a"si introduce oamenii n Ministerul de E+terne, su' acoperire diplomatic& Cu a*utorul =alatului, Moruzo! a iesit !ictorios n $inal, n aceast din urm pro'lem& =entru a"/ spiona pe Titulescu, Moruzo! /"a trimis la 5ene!a pe NiM: ste$nescu cu o ec ip special, ceea ce a atras protestele lui N& Titulescu si retra(erea ec ipei& A urmat o con$runtare la Ministerul de E+terne ntre Titulescu si Moruzo!, n care se$ul -er!iciului -ecret a ncercat, pe 'aza unui material alctuit de el, s demonstreze inutilitatea relurii relatiilor diplomatice cu U;--& Titulescu si"a impus ns punctul de !edere& Moruzo! nu i"a rmas dator si, ne asi(ur 5 eor( e Cristescu, de'arcarea lui Titulescu s"a C< $cut n 'un msur si cu cola'orarea se$ului --I & CC =recizare $cut de colonel #r% Traian 9orcescu n cadrul unui dialo( pe aceast tem& C< Ar & -&;&I&, $ond 7:8, dosar nr& /C@C@, !oi& l, $& /<"/0& ,espre con*unctura politic intern si international, n care s"a produs demisia (u!ernului li'eral, condus de 5 & Ttrescu, la K0 au(ust /0DO, si $ormarea, n aceeasi zi, a unui nou In ce pri!este acti!itatea lui Moruzo! si a -er!iciului -ecret pe Brontul de Est n le(tur cu spatiul so!ietic, tre'uie s mai semnalm si un studiu semnat de el si datat 0 martie /0D1 #doc& nr& /%& Moruzo! tr(ea un serios semnal de alarm asupra situatiei din 9asara'ia, artnd c atitudinea $at de pro!incia re!enit la patria"mam n /0/< $usese ct se poate de (resit& 7=rin cele petrecute acolo, s"a spat o prpastie ntre noi si 'asara'eni& 5u!ernele care s"au succedat, preocupate de c estiuni $undamentale n reor(anizarea noastr ca stat, au ne(li*at starea de $apt ce se crea, $r stirea lor, n aceast

pro!incie, creia i se cereau numai ma*oritti n ale(eri8& Bunctionarii trimisi acolo, inclusi! cei de la -i(urant #aici Moruzo! pltea pro'a'il si niste polite% s"au preocupat doar de o rapid m'o(tire& Erau date apoi, pe multe pa(ini, cazuri concrete de a'uzuri s!rsite de autoritti si de militari contra populatiei romne 'asara'ene& Toat structura -i(urantei din C isinu, demonstra Moruzo!, era in$iltrat de 5&=&U&"ul so!ietic6 7aproape n total, personalul de si(urant din 9asara'ia, desi salarizat de statul nostru, nu era n realitate dect o sectie de 5&=&U& or(anizat solid pe teritoriul nostru8& ,ac e s dm crezare acestor a$irmatii ale lui Moruzo! " si nu !edem de ce n"am $ace"o ", atunci !a tre'ui s recunoastem cu o'iecti!itate c e$ectele atitudinii de atunci $at de 9asara'ia le resimtim c iar si astzi& Iat ct de pro$unde si actuale sunt uneori n!tmintele istoriei4 si s nu uitm c toate acestea ne transpar peste timp (ratie unor documente " scpate ca prin minune de la distru(ere " ela'orate de primul ser!iciu secret de in$ormatii romn modern, ale crui 'aze au $ost puse de Mi ail Moruzo!& ca'inet, su' aceeasi presedintie, dar $r N& Titulescu Ia E+terne !ezi si loan C iper, Blorin Constantiniu, ,in nou despre cauzele nlturrii din (u!ern a lui Nicolae Titulescu #K0 au(ust /0DO%, n6 7;e!ista de -tudii Internationale8, nr& KI/0O0, p& DC"ED& A-=ECTE AHE INB);MZ;II )=E;ATIVE CU;ENTE N ACTIVITATEA -E;VICIUHUI -EC;ET 7 -"ar prea c un se$ al unui ser!iciu de in$ormatii al unei X armate nu ar tre'ui s ai' niste idei politice proprii, ci ar $i su$icient, dup niste directi!e date si n slu*'a unei idei politice dat de conducere, s"si diri*eze acti!itatea in$ormati! a or(anelor sale de cutare& ,up conceptia me,a, aceasta ar $i calea normal si lo(ic3 dup conceptia lui Moruzo! ns, ser!iciul de in$ormatii nu era un or(an al conducerii, ci un or(an d su propriu, tocmai pentru a a*un(e la sau a in$luenta conducerea 8& #Colonel 5QE);5QE =ET;E-CU% ;eor(anizarea -er!iciului -ecret ntr"ade!r, dup con$irmarea lui ca se$ al - -I #n /0KC sau /0K0%, Mi ail Moruzo! s"a amestecat tot mai mult n *ocurile politice interne, urmrind s"si consolideze pozitia si s csti(e ct mai mult in$luent& ,epune mrturie n acest sens ste$an Enescu, mult !reme secretarul su personal6 7-ituatia lui Moruzo! era $oarte su'red n acea epoc& Un ci!il, se$ al -er!iciului -ecret al Armatei, $r titlu si diplome o$iciale si pe deasupra neapartinnd cercurilor so!ine, care se considerau sin(ure ndrepttite s ocupe locuri de rspundere& ,e aceea, mentinerea lui Moruzo! n ser!iciu era o permanent lupt, pe care o purta n cadrul armatei, pn cnd a putut prinde momentul $a!ora'il de a se introduce la =alat si a se impune de acolo& =reocuparea lui principal nu era nici acti!itatea -ectiei contrain$ormatii, nici acti!itatea $ronturilor, ci acele cancanuri politice si militare prin care s"si lo!easc dusmanii si s"si nalte n ran( spri*initorii8C0& Momentul $a!ora'il a!ea s se i!easc dup rentoarcerea lui Carol al II"lea n tar& ,ar nceputul relatiei cu noul monar n"a $ost prea ncura*ator& Iat ce ne spune (eneralul -imion Blorescu, se$ul -ectiei a Il"a pe arunci6 7Ha scurt !reme dup sosirea ;e(elui U< iu" . Ar & -&;&I&, $ond 7:8, dosar nr& /1E@@D, $& 0@ @< nie /0D1 " n&n&V am primit ordin de la dl (eneral -amsono!ici #se$ul Marelui -tat Ma*or% s m n(ri*esc de un nlocuitor Ual lui Moruzo! "n&n&V deoarece M&-& ;e(ele l

suspecteaz8<1& Atunci, Moruzo! a actionat con$orm unei tactici pe care a!ea s o aplice si n /0D@, n cazul =recup& ,duse nc din /0K0 peste $irul unei or(anizatii so!ietice de spiona* #Vrzaru"-olomon%, dar con$orm principiilor sale o lsase s $unctioneze, urmrind"o de aproape& 7Acum ns 2ne spune colonelul 5 eor( e =etrescu " Moruzo! declanseaz aceast descoperire cu rsunet mondial, do!edind prin aceasta nu numai ct de util poate s $ie, dar si sentimentele sale antiso!ietice8 & Totodat, a inter!enit pe ln( Vaida"Voie!od, care i era 7ndatorat8 pentru unele ser!icii, cerndu"i s l recomande su!eranului& Asa a a*uns Moruzo! s csti(e ncrederea lui Carol al II"lea si a principalului su cola'orator, Ernest Urdreanu, maresalul =alatului& Moruzo! trimitea in$ormatiile solicitate direct la =alat, prin ste$an Enescu, n cea mai mare tain, la nceput& Apoi, dup !reo sase luni, nu s"a mai $erit& si ste$an Enescu si 5 eor( e Cristescu i atri'uie lui Moruzo! un mare rol n politica de sl'ire a partidelor istorice pus la cale de Carol al II"lea& 7se$ul -er!iciului -ecret de!ine atotputernic n politica intern 2 ne spune 5 eor( e Cristescu& mpreun cu (eneralul 5a!ril Marinescu si alti acoliti din Camaril, des!rsesc opera de $rmitare a partidelor asa"zise istorice, pre(tind de$initi! instaurarea dictaturii lui Carol al II"4ea, care pe de o parte nu mai ntmpin opozitia, $ort a politicii interne, iar pe de alt parte, a!ea ca moti! si dezordinile interne pro!ocate de impetuozitatea crescnd a le(ionarismului8<K& =entru realizarea acestor o'iecti!e, Moruzo! a primit $onduri speciale de la =alat, n plus, spune 5 eor( e Cristescu, de multe ori Urdreanu i transmitea lui Moruzo! ordine ca !enind din partea re(elui si care erau, de $apt, dorinte ale camarilei re(ale& Moruzo! a ncercat, $r prea mare succes, s in$luenteze o serie de ziaristi strini care s scrie $a!ora'il despre Carol al II"lea& ,up cum si"a pus ser!iciul n miscare pentru a recupera cliseele unor $oto(ra$ii ce circulau la =aris si o prezentau pe Elena Hupescu, amanta re(elui, dez'rcat& <1 I'idem, dosar nr& <<D1/, !oi& E, $& /D& </ I'idem, dosar nr& K10E@, !oi& K/, $& <& <K I'idem, dosar nr& <<@D<, $& KK& @0 Vom $ace re$erire n capitolul urmtor la un raport semnat de Mi ail Moruzo! cu cte!a zile nainte de instaurarea dictaturii re(ale& ,ac analiza era corect, solutiile nu $ceau dect s !in n ntmpinarea dorintei re(elui Carol al II"lea de a instaura dictatura personal& si aceasta c iar dac " asa cum !om !edea " presiunile 5ermaniei mer(eau n directia instaurrii unui re(im de dictatur, de e+trem dreapt& An(a*ndu"se n *ocurile politice, Moruzo! a an(a*at si ser!iciul din su'ordinea sa& Consecintele au $ost dezastruoase pentru el, dar si pentru ser!iciu si n $inal pentru tar& si toate acestea s"au petrecut pe $ondul nruttirii continue a conte+tului international& Ha numai un an dup !enirea lui Qitler la putere n 5ermania, -er!iciul -ecret de In$ormatii a $ost reor(anizat si mult dez!oltat, pentru a $ace $at noilor sarcini ce i stteau n $at, att pe plan intern, ct si e+tern& =rincipalul element de noutate l constituia $aptul c ntre cadrele sale intrau si militari, detasati din armat& -ectia contrain"$ormatii 7a primit o or(anizare national, dup principiile moderne ale ser!iciilor de in$ormatii8<D& ,up cum spunea tot 5 eor( e Cristescu, sectia a preluat de la -i(urant ma*oritatea pro'lemelor6 contraspiona*, curente su'!ersi!e, supra!e( erea misiunilor diplomatice strine, a otelurilor, localurilor, altor locuri de ntlnire, a $lotantilor sau a strinilor& ) alt noutate a $ost crearea postului de consilier *uridic,

ncepnd cu l octom'rie /0DO, care lucra direct cu se$ul ser!iciului& 7Necesitatea n$iintrii acestui post " ne spune Mi ail Moruzo! n Adresa din C $e'ruarie /0D<"a $ost iz!ort din nssi urmrirea a$acerilor de spiona* ce intra n atri'utiile ser!iciului, consilierul*uridic, e+aminnd mersul urmririlor si cule(erea pro'elor, a!izeaz asupra oportunittii *uridice de declansare ale operatiilor, n(ri*indu"se ca arestrile s nu $ie prematur sau tardi! e$ectuate, n raport cu pro'ele necesare n *ustitie8 & =rin urmare, a!em o atestare documentar a e$orturilor de a directiona si mentine ntrea(a acti!itate a -er!iciului -ecret de in$ormatii n cadrul strict al le(ii, ceea ce reprezint un aspect poziti!, demn de retinut& ;e(ulamentul din K1 aprilie /0D@ continea si un punct <, pe care l reproducem inte(ral6 7se$ul -er!iciului -ecret e+ercit ntrea(a autoritate asupra personalului ce"i apartine, att din punct de !edere pro$esional, ct si disciplinar, a!nd deplin li'ertate att n ale(erea <L I'idem, $& KO& <@ I'idem, $ond 7d8, dosar nr& <10<, $& E1 personalului, a!nd ca norm aptitudini pro$esionale, ct si a metodelor ntre'uintate pentru ndeplinirea misiunilor ce li se ncredinteaz, pe rspunderea sa, $r s an(a*eze 2 n cazuri de pr'usiri inerente 2 ministerul sau statul n (eneral, n cazuri de asemenea pr'usiri, -er!iciul -ecret !a $i considerat ca o or(anizatie autonom8 & Ha K0 noiem'rie /0D<, prin ,ecizia ministerial semnat de ministrul Aprrii,Nationale, se preciza c misiunea -er!iciului -ecret era 7de a procura in$ormatii secrete cu caracter (eneral si militar, ast$el ca el s poat corespunde n timp de rz'oi ne!oilor operati!e ale armatei8<O, n s$rsit, la 0 octom'rie /0D0 se pu'lica n Monitorul )$icial ,ecretul"le(e pentru or(anizarea si $unctionarea Ministerului Aprrii Nationale, n care, pentru prima oar, aprea titulatura de -er!iciul -pecial de In$ormatii& Ea nu a $ost ns niciodat $olosit de Moruzo!, impunndu"se a'ia dup !enirea lui Eu(en Cristescu& In ce msur au a*utat toate aceste reor(anizri --I"ul s"si duc la ndeplinire scopul pentru care $usese creat> 5ermania caut s izoleze ;omnia si =olonia - ncercm n continuare s !edem " $oarte pe scurt 2ce semnale a transmis --I $actorilor de decizie politic din starul romn si ce msuri concrete a ntreprins pentru a contri'ui la aprarea si(urantei nationale& nc din /0D@, Italia, Un(aria si Austria nc eiaser un protocol pri!ind 7or(anizarea re(iunii dunrene8, ndreptat n primul rnd mpotri!a ;omniei, Iu(osla!iei si Ce oslo!aciei& Ha C noiem'rie /0DO, la 9erlin, 5orin( a!ertiza pe 5 eor( e 9rtianu si Arta Constanti"nescu6 7tre'uie s !edeti ce e pre$era'il " 5ermania sau Mica ntele(ere, Branta, ;usia pentru (arantarea $rontierei un(uresti8<C& n $e'ruarie /0DC, locotenent"colonelul 5 & lonescu Micandru sta'ilea un prim contact al --I cu -er!iciul de in$ormatii al armatei <E I'idem, dosar nr& <DC/, $& /0"KK& <O I'idem, dosar nr& <1/1, $& /1"/D& <C Apud loan Talpes, Msuri si actiuni diplomatice si militare n !ederea ntririi capacittii de aprare a trii n $ata pericolului itlerist si re!izionist #/0D@"/0DC% n6 7Bile din istorie militar a poporului romn8, !oi& <, 9ucuresti, /0<1, p& //K& E/ (ermane, A'Je r #doc& nr& D%& El nu a $ost continuat !reme de doi ani& Nu stim si(ur de

ce, dar putem 'nui c re(ele Carol al Il"lea 2 cu al crui acord se $cuse, desi(ur, acel pas 2 a *udecat c nu poate astepta spri*in din partea 5ermaniei& --I l in$ormase c, n martie /0DC, He(atia (erman nc eiase un acord cu cea italian pentru a $ace sc im' de in$ormatii asupra ;omniei& Un acord similar se nc eia ntre He(atia (erman si cea *aponez, la s$rsitul lunii au(ust /0DC& ,e asemenea, potri!it in$ormatiilor culese de --I, (ermanii erau $oarte interesati s stie ce anume discutaser Carol al Il"lea n =olonia #iunie /0DC%, (eneralul -ic itiu, se$ul Marelui -tat Ma*or, n Branta #iulie% si 5 & Ttrescu cu primul ministru ce oslo!ac la -i( etul Marmatiei #septem'rie%& --I intercepta la s$rsitul anului /0DC si o estimare a He(atiei (ermane n pri!inta ale(erilor ce urmau s se tin n anul urmtor6 7nici unul din partidele de dreapta n"au sanse& -olutia era n acest caz unirea lor sau un (u!ern nationalist puternic, capa'il s ori" no . enteze tara spre 5ermania8 & =resiunea (erman de!enea si mai puternic n /0D<& Ha He(atia (erman domina urmtorul punct de !edere 2 potri!it unui raport --I " n pri!inta politicii e+terne romnesti6 7;omnia !rea s $ie prieten cu toate trile si cu ;usia si cu Branta, An(lia si =olonia si cu Italia si 5ermania& ) tar ca ;omnia nu"si poate permite lu+ul s rmn o insul neutr n mi*locul luptelor pe !iat si pe moarte dintre dou ideolo(ii diametral opuse8 & n urma supra!e( erii lui Art ur Gonradi, presedintele din ;omnia a N&-&,&A&=&, --I a a$lat c acesta propusese 9erlinului un plan de dezmem'rare a ;omniei #7Bru lin(" )$$ensi!e8, )$ensi!a de prim!ar%, n care ar(umenta ast$el a!anta*ele pentru 5ermania6 7-ustinnd a(itatiile ucrainene pentru $ormarea unui stat independent, cu re(iuni din nordul 9uco!inei, nordul si sud"estul 9asara'iei, s"ar o'tine pe de o parte un succes de politic e+tern, pe de alt parte, crearea unui stat !asal " Ucraina& =rin a*utorul dat Un(ariei n re!endicrile asupra unor re(iuni ardelene, s"ar putea csti(a simpatia si recepti!itatea la in$luenta national"socialist a un(urilor& =rin spri*inirea retrocedrii Cadrilaterului, 9ul(aria si"ar arta recunostinta $at de << Ar & -&;&I&, $ond 7d8, dosar nr& KK0, !oi& EE<, $& DDD"DD@& <0I'idem, !oi& ECC, $& DE"DO& EK ;eic , a crui in$luent n sudul Europei nu ar mai putea $i periclitat de statele democratice801& n prea*ma iz'ucnirii crizei ce oslo!ace, n !ara anului /0D <, --I a intrat n posesia unui raport al am'asadorului (erman la Mosco!a, !on -c ulen'ur(, care in$orma c 7U;-nu concentrase nici un $el de trupe la (ranita cu =olonia si ;omnia&&& c n pro'lema ce oslo!ac, cu toate s$ortrile ministrului Ce oslo!aciei la Mosco!a de a o'tine promisiuni precise n pri!inta a*utorului militar, (u!ernul so!ietic a rspuns $oarte !a( $r a"si lua o'li(atii precise80/& ,up acordul de la Miinc en, directia de mars (erman era e!ident c iar si pentru un pro$an& ,eci nu acest lucru l !om retine din ampla analiz realizat n ianuarie /0D0 de --I #doc& nr& @%, ci ne !om opri asupra ctor!a dintre metodele pe care le anticipau analistii ser!iciului& Ast$el, se atr(ea atentia asupra ntoarcerii pe dos a 7principiului autodeterminrii popoarelor8 " cel care ser!ise ca 'az sistemului de tratate care puseser capt primului rz'oi mondial ", el $iind $olosit acum pentru recroirea rtii politice a Europei& -e atr(ea atentia si asupra Institutului de studii sud"est europene de la Miinc en, care strn(ea date despre statele din acea parte a continentului si 7la care, creznd c este !or'a de un institut cu caracter stiinti$ic,

cola'oreaz si numerosi specialisti de la noi8& ;aportul scotea n e!ident si e$orturile pe care le $cea 5ermania pentru a izola ;omnia si =olonia de Europa )ccidental, inclusi! prin pu'licarea unor materiale de$a!ora'ile despre romni& ,e asemenea, se arta c proiectatul canal 7; in"Main",unre, ce !a str'ate ntrea(a 5ermanie, le(nd Marea Nordului cu Marea Nea(r si pentru care cel de al IlI"lea ;eic $ace enonne sacri$icii materiale nu are alt menire dect aceea de a (r'i resta'ilirea e(emoniei economice (ermane asupra re(iunilor (rupate n *urul acestui canal8& -e nsela ns, cum a do!edit"o e!olutia istoric ulterioar, raportul asupra !iitoarei tinte imediate a 5ermaniei, considernd c ea urma s $ie ;omnia, nu =olonia, pe considerentul c =olonia putea opune o rezistent mai puternic& ,e asemenea, se nselau analistii --I si asupra raporturilor dintre Italia si Un(aria& ,e alt$el, Mi ail Moruzo! a ne(li*at pericolul pe care l putea reprezenta conlucrarea italiano"un(ar& ,esi a!ertismente n acest sens a primit nc din /0D0 01 I'idem, dosar nr& /OK, !oi& /@, $& /1E& 0/ I'idem, dosar nr& KK0, !oi& 0EC, $& EK, EO& ED din partea colonelului 5 eor( e =etrescu, atasat militar la ;oma #doc& nr& E"O%& Este drept, i ceruse acestuia s sta'ileasc un contact cu se$ul -er!iciului de in$ormatii italian, dar /"a ne(li*at apoi& -e pare c pentru Moruzo! totul depindea de captarea 'un!ointei 5ermaniei, care, considera el, a!nd interese di!er(ente n multe alte puncte cu Italia, nu era dispus s a*un( la un acord n pri!inta ;omniei& Este (reu de sta'ilit pn unde era dispus Moruzo! s mear( $at de 5ermania& Mrturiile care ne"au rmas sunt contradictorii& Ast$el, n !reme ce doctorul BranM, a$irma c nc din /0D< Moruzo! considera alianta cu 5ermania sin(ura solutie pentru ;omnia, atasatul militar romn la 9erlin, colonelul Voro'c ie!ici, spunea c n martie /0@1 Moruzo! era con!ins c 5ermania a!ea s piard rz'oiul& =este cte!a zile, n Italia, ntre Venetia si Milano, acelasi Moruzo! i declara colonelului 5 eor( e =etrescu c n urma !izitei la 9erlin 7si" a $cut con!in(erea c 5ermania nu poate pierde acest rz'oi, aceasta pe 'aza impresiunilor cptate si in$ormatiunilor ce i s"au dat8 & A mers apoi n Branta, unde a !izitat si linia Ma(inot, a trecut Canalul n Marea 9ritanic si, re!enit la 9ucuresti, a redactat rapoarte n care sustine c Aliatii nu puteau $i n$rnti de 5ermania0D& ,e $apt, cam asa s"a des$surat si politica noastr e+tern n acea perioad6 doi pasi spre 5ermania, doi pasi spre Branta si An(lia& ,in iunie /0@1, cei doi pasi din urm nu prea mai a!eam ctre cine s i $acem& Branta capitulase, iar zilele An(liei preau numrate& 5ermania ne presa $r s ne mai lase !reo posi'ilitate de mane!r& A!ertismente neluate n seam Ha D1 iunie /0@1 2 deci dup pierderea 9asara'iei 2 un raport --I consemna un mesa* clar pe care (ermanii se pre(teau s l adreseze lui Carol al II"lea6 7a sosit momentul decisi!6 sau se a*un(e la o aliant e$ecti! cu 5ermania,&sau partida inte(rittii ;omniei este de$initi! pierdut8 & ;omnia a renuntat apoi la (arantiile en(leze " 03 I'idem, dosar nr& K10E@, !oi& K/, $& DE"DO& 6 0* Ar i!a National Istoric Central #n continuare se !a cita si(la Ar &, N&I&C&, $ond =&CLVI& " -&-&I&, =olitica e+tern a ;omniei, dosar nr& KI/0DC, $& /@O"/OD, /E0"/OE&

I'idem, dosar nr& KK0, !oi& EE<, $& /@/& E@ dac ele mai ser!eau la ce!a concret, n momentul acela, este o alt pro'lem 2 $r a o'tine ns un tratament mai 'un din partea 5ermaniei& Cci iat ce s$at ddea dr& -teltzer, din cadrul He(atiei (ermane, la K0 iulie /0@16 7ca s se com'at comunismul Udin ;omnia, spri*init si de en(lezii a$lati n tar, potri!it aceluiasi dr& -teltzer "n&n&V este necesar ca s se nceap ct de curnd demo'ilizarea ar" "! 0E matei romane ntr"un articol pu'licat recent n care se discuta si pro'lema in$ormatiilor o$erite de --I, n prea*ma dictatului de la Viena, autorul considera c pe 'aza documentatiei e+istente rezult c --I a $ost complet surprins de decizia luat n capitala austriac0O& Cercetarea ar i!elor ne permite s a$irmm azi c la 9ucuresti sosise cel putin un semnal despre ce se pre(tea ;omniei la Viena& Iat ce declara colonelul 5 eor( e =etrescu celor ce anc etau 7cazul Moruzo!8, dup arestarea acestuia6 7Ha s$rsitul lunii iunie, prin 'uletinul lunar, anunt n mod otrt c am in$ormatii a'solut precise c ;omnia !a $i c emat n curnd la masa !erde pentru a $i deposedat de o parte din teritoriile alipite, c Italia !a spri*ini la ma+imum pe un(uri si c ni se cere un sacri$iciu enorm, c 5ermania, desi contra !ointei si ideilor ei, !a satis$ace Italia, $iind an(a*at la aceast satis$acere prin nssi conditiunile de intrare n rz'oi a Italiei80C& si"a permis colonelul =etrescu atunci s critice si atitudinea (u!ernului romn care a $cut totul pentru a ndeprta si mai mult Italia de noi& 7;ezultatul6 primesc o comunicare c prin 'uletinul meu am indispus att Marele -tat Ma*or, ct si =alatul si c situatia mea este su'red8& ,e alt$el, colonelul.=etrescu, colonelul Voro'c ie!ici si colonelul Vldescu, de la --I au a!ut o discutie la D au(ust /0@1, la 9ucuresti& Cei doi atasati militari erau de acord c ;omnia putea s nu cedeze nimic un(urilor, dac stia cum s *oace& -olutiile propuse de ei sunt discuta'ile, dar s le amintim totusi6 un (u!ern le(ionar sau c!asile(ionar, ca o (arantie a atasamentului $at de A+3 e!itarea unui ar'itra* cu participarea Italiei si acceptarea doar a unuia (erman3 $olosirea crtii petrolului la ma+imum, prin amenintarea cu distru(erea puturilor si a ra$inriilor de petrol3 o atitudine ener(ic din partea su!eranului& Cei doi atasati militari nu au a!ut posi'ilitatea s I'idem& F 7Ma(azin istoric8 s&n&, au(ust /00E& 0C Ar & -&;&I&, $ond 7:8, dosar nr& K100@, !oi& K/, $& DC& a*un( n audient la Carol al II"lea pentru a"i prezenta planul lor& A sosit la ntlnirea lor Mi ail Moruzo!, care a a!ut mari reticente n pri!inta rezistentei si a adus n discutie 7e!entualitti care ni s"ar crea n !iitor pentru a relua 9asara'ia si poate si ;epu'lica Moldo!eneasc si ne arat pe art o linie din Transil!ania pn la care am putea ceda&&& -i(uranta cu care tr(ea aceast linie era o indicatie precis c mai discutase cu cine!a aceast c estiune si c !enea cu ea emanat din $oruri nalte8& Ha insistentele celor doi atasati militari de a $i primiti de Carol al II"lea, Moruzo! 7plictisit, ne rspunde6 ?nu cred s ! primeasc& ;e(ele este e+trem de ocupatA80<& ;eamintind c este !or'a de o declaratie dat de colonelul =etrescu " nasul de cstorie al lui Moruzo! " dup arestarea acestuia, s precizm c atunci cnd s"a re$erit la sc im'area (u!ernului, a propus s ai' n $runte un (eneral3 n declaratie apare si urmtoarea $raz6 7numele (eneralului nu /"am precizat, nu"/ mentionez cci !reau s se

a$le de la altii, nu de la mine800& Credem ns c a!em si n acest caz 2 ca si n celelalte declaratii ale colonelului 5 eor( e =etrescu " o relatare corect a lucrurilor, asa cum s"au petrecut& Ce a urmat se stie& Moruzo! a a$lat de numirea (eneralului Ion Antonescu n $runtea (u!ernului cnd se a$la la Venetia, pentru o ntlnire cu amiralul Canaris si se$ul -er!iciului italian de in$ormatii& A re!enit n (ra' n tar& ,ispunem de mai multe !ariante n pri!inta momentului si a locului arestrii sale, care nu sc im' ns esenta pro'lemei& Vrem doar s mai citm din Constantin Maimuca, unul dintre dusmanii lui Moruzo!, care s"a precipitat arunci la (eneralul Ion Antonescu cu speranta c !a putea pune mna pe Moruzo!& Maimuca era nsotit de coloneii ste$nescu si -tanco!& 7E+punerea a durat lun( !reme, dar nu ne"a dat nici un rspuns din care s putem deduce ce otrre a luat sau intentioneaz a lua& Ne"a spus ns s asteptm mai departe si s rmnem acolo&&& -"a retras si a re!enit dup un scurt inter!al, circa o *umtate de or, spunndu"ne6 ?A !enit acum la mine colonelul&&& #eu nu"mi amintesc numele% U&&&V trimes de Moruzo!, care"si o$er neconditionat ser!iciile lui& Ce prere a!eti d!s&A, ne"a ntre'at8& E!ident, toti trei /"au s$tuit s nu accepte& 7-"a retras din nou pentru ca iar s re!ie, dup un inter!al mai lun( cu alt n" .I'idem, $& D<& . I'idem& EO tre'are& ?Acelasi colonel " spune el 2 a !enit iar la mine& mi transmite c Moruzo! este n stare s"/ (seasc imediat pe Qoria -ima si s mi"/ aduc pentru a $orma (u!ernulA&&& =e la orele patru dimineata am plecat de la =resedintie, mpreun cu cei doi prieteni colonei& Eram amrti pentru c a!eam impresia c demersul nostru rmsese $r rezultat& Bostul maresal nu se trdase cu !reun (est sau !or' asupra celor ce (ndea si intentiona s $ac& Cnd am a*uns n dreptul Tele$oanelor, apreau primele ziare de dimineat& Am cumprat Uni!ersul si mare nu ne"a $ost surprinderea cnd am citit c Moruzo! a $ost arestat n cursul noptii3 era o in$ormatie dat de presedintie8/11& Arestarea lui Mi ai Moruzo! a $ost urmat de un scenariu pe care l cunosteam de*a din cazul Eu(en Cristescu6 anc ete, di!ul(ri de in$ormatori #desi ntr"o proportie incompara'il mai mic pentru c Moruzo! nu a !or'it%, distru(eri de ar i!, scandaluri n le(tur cu conturile n strintate& Eu(en Cristescu a murit ntr"o puscrie comunist, Mi ail Moruzo! a murit la Lila!a, mpuscat de le(ionari& / I'idem, dosar& nr& CD<OE, !oi& I, $& DKE& CASUH =;ECU= sl A-CEN-IUNEA HUI MIQAIH M);US)V 7A$acerea =recup a $ost determinant pentru ascensiunea lui Moruzo!, consolidarea pozitiei acestuia, de!enind ? omo re(iusA, ct si pentru mersul ascendent al institutiei ce o conducea si care de aci nainte !a ser!i n primul rnd si direct interesele se$ului statului8& #N &,& -TZNE-CU% Un o$iter nemultumit In ziua de /K aprilie /0D@, se pu'lica n pres un comunicat din partea =resedintiei Consiliului de Ministri cu urmtorul continut6 7n ultimele zile au $ost puse din nou n circulatie z!onuri de natur s creeze o atmos$er de tur'urare si dezordine& Aceste z!onuri pornesc totdeauna din aceleasi o$icine si urmresc aceleasi tendinte duntoare linistei de care tara are azi mai mult dect oricnd ne!oie&

Ceea ce, n mod normal, nu poate $i pri!it dect ca un $apt di!ers, este n$tisat n proportiile cele mai (ra!e si, n acelasi timp, cele mai $anteziste& Ast$el, (reseala ctor!a o$iteri in$eriori, implicati ntr"o actiune al crei caracter su'!ersi! urmeaz a $i deslusit de cercetrile n curs, este prezentat cu ampli$icri si e+a(erri pe de"a"ntre(ul in!entate& 5u!ernul socoteste de datoria lui s pun n (ard opinia pu'lic din tar si din strintate $at de aceast condamna'il actiune alarmist sustinut de dusmanii ;omniei8/1/& Asadar acest comunicat o$icial $usese pu'licat ca urmare a presiunii pe care o e+ercita presa strin, ce tiprise reporta*e din ce n ce mai ample despre complotul condus de locotenent"colonelul Victor =recup si descoperit la 9ucuresti& Episodul respecti! este interesant din mai multe moti!e6 mai nti pentru po!estea n sine despre care unii me" 7Uni!ersul8 din /D aprilie /0D@ E< morialisti au a$irmat c a constituit momentul ascensiunii lui Mi ail Moruzo!, apoi pentru ecoul pe care /"a strnit n strintate si care ne arat c, din cnd n cnd, drumul nostru spre Europa trece si prin 9udapesta& Ca urmare, !om n$tisa n continuare, 7cazul =recup8, att ct /"am putut reconstitui din di!erse materiale de ar i!, si ecoul pe care /" a a!ut el n unele pu'licatii din strintate& Mai nti, o scurt sc it 'io(ra$ic a lui Victor =recup pn la data complotului& Victor =recup s"a nscut la D aprilie /<<0, n comuna Miercurea, *udetul -i'iu& Era $iul lui ,umitru si al Iustinei si nepotul lui ste$an Cicio"=op& Ha data de C noiem'rie /0/<, era primit n armata romn, cu (radul de cpitan si !ec imea n armat recunoscut din l noiem'rie /0/O, cnd intrase ca o$iter n armata austro"un(ar& Victor =recup trecuse muntii n Transil!ania, mpreun cu !iitorul mitropolit 9lan& Ei au mers la Iasi pentru a in$orma despre actiunile romnilor ardeleni si a cere a*utorul armatei romne& =recup s"a rentors cu un a!ion la 9la*, aducnd celor adunati acolo stirea c romnii de peste munti sunt alturi de ei& n timpul re!olutiei 'olse!ice a lui 9ela Gun, s"a a$lat la 9udapesta, ntr"o not a --I, din D1 au(ust /0DK, semnat de Mi ail Moruzo!, se speci$ica, n le(tur cu prezenta lui n capitala un(ar6 7Cu toat cunoscuta"i !er'ozitate, pn n prezent nu s"a putut a$la nimic de la el care s elucideze rostul prezentei sale acolo8/1K& ) not a ,irectiei (enerale a politiei, Corpul ,etecti!ilor, din D septem'rie /0@D, preciza c 7numitul a $ost suspectat de or(anele acestei ,irectiuni (enerale nc din anul /0K/, pe cnd era maior, $iind 'nuit de spiona*8 & Nu ni se spune n $a!oarea cui si dac 'nuiala s"a con$irmat, n /0KK era se$ al 9iroului K In$ormatii al Comandamentului militar C isinu& Acelasi document citat mai sus arat c 7s"a ocupat cu tra$icul de re$u(iati din ;usia -o!ietic si a lucrat cu rea credint n cercetri comuniste, punnd n li'ertate comunisti periculosi& Totusi, pare a $i $cut aceste lucruri numai pentru c era a$acerist8/1@& ,espre aceeasi perioad !or'ea si Constantin Maimuca6 7a$lndu"m ntr"o c estiune de ser!iciu n 'iroul colonelului ,umitru, presedintele Tri'unalului Militar de la C isinu, am !zut pe o 4 Ar & -&;&l& $ond 7:8 dosar nr& /CE<0<, !oi& E, $& /C& . I'idem, !oi& <, $& D1K& / I'idem& E0 canapea mai multe dosare, cea D"@ !olume, intitulate ?Colonel =recupA& H"am ntre'at ce" i cu ele si mi"a rspuns c i le cere -tarul Ma*or si sunt dosarele procesului =recup& A*uns

la 'irou, m"am dus direct la ar i! si am ntre'at dac e+ist ce!a lucrri n aceast c estiune& Mi s"a dat un dosar pe care /"am luat cu mine si /"am consultat& ,in continutul lui reiesea c Qusrescu a!usese repetate con$licte cu =recup, care pe acea !reme era maior, se$ al 9iroului K la Corpul de armat& ,in rapoartele a$late n acest dosar se desprindea c maiorul =recup e+ercita o ade!rat teroare la $rontiera Nistrului si c era autorul principal a numeroase asasinate si *a$uri ndreptate contra re$u(iatilor rusi, care treceau $rontiera clandestin n ;omnia& Acestia, dup ce erau despuiati de !alorile pe care le a!eau asupra lor, erau asasinati si aruncati n ap de =recup sau oamenii lui8 & n /0KD a $ost cercetat de Comandamentul Corpului D Armat, dar cauza a $ost clasat la 0 decem'rie /0KE pentru 7lips de pro'e materiale8& - mai mentionm c n aceeasi perioad, ziarul Ade!rul l critica pentru $aptul c i a'ona pe e!rei la re!istele lui A&C& Cuza& ,in /0KD era semnalat printre aderentii unei (rupri e+tremiste& =este patru ani, Victor =recup $cea parte din Consiliul de ;z'oi care /"a *udecat pe Mi ail Manoilescu& Acesta $usese arestat, n octom'rie /0KC, de ctre -i(urant, n trenul care l aducea de la =aris& A!ea la el patru scrisori #ctre I&I&C& 9rtianu, luliu Maniu, Nicolae lor(a si Ale+andru A!erescu% semnate de printul Carol, care si mani$esta intentia de a se ntoarce n tar& Ha ac itarea lui Manoilescu a contri'uit si Victor =recup prin !otul su& ,up aceea, el s"a deplasat n dou rnduri la =aris, su' prete+tul c era trimisul o$icial al (u!ernului Mamu, ncercnd si reusind s ptrund n antura*ul lui Carol& n iulie /0K0, i"a denuntat lui Maniu complotul pus la cale de un (rup de o$iteri superiori si (enerali, n $runte cu colonelul -toica& ;olul lui =recup n actul de restauratie din /0D1 este cunoscut/1O& ,up aceea, el si"a $cut o pu'licitate $oarte mare, ceea ce a deran*at pe re(e& Nemultumit c nu $usese numit cel putin ministru de ;z'oi, =recup a nceput s l $rec!enteze pe maresalul A!erescu, lundu"si titlul de reprezentant al 7ardelenilor constienti8, care " sustinea el " !e" /1E I'idem, dosar nr& CD<OE, !oi& l, $& DK0, /1O Vezi 7Curentul8 din 0 iunie /0D13 Aron =etric, Criza dinastic #/0KC""/0D1% n6 7Anale de istorie8, nr& K"DI/0O<& O1 deau n maresal pe !iitorul presedinte al ;epu'licii, n paralel, a or(anizat si 7complotul8 pe care l prezentm n continuare& ) actiune premeditat Cpitanul de *andarmi Mesaros, participant la complot, declara n $ata completului de *udecat c n /0D/ a primit ordin din partea colonelului 5a'riel Marinescu, pre$ectul politiei Capitalei, s o'ser!e si s raporteze tot ce i s"ar $i prut suspect n acti!itatea lui =recup& Un raport al comisarului re(al Qotineanu, din KE aprilie /0D@, preciza c - -I primise primele date despre intentiile lui =recup din partea unui su'o$iter de la un depozit de munitii din Clu*, plutonierul tanu& ,irectia 5eneral a =olitiei $usese si ea a!ertizat de Blorian Medrea, colonel n rezer! si $ost inspector re(ional de politie la Clu*, c =recup i propusese s $ac parte din or(anizatia sa& C iar ministrul de interne de atunci, Ale+andru Vaida"Voie!od, $usese pre!enit, dar nu ntreprinsese nimic& Un nou semnal primiser autorittile din partea locotenent"colonelului 9ar'u, comandantul unui re(iment de *andarmi, cruia =recup i ceruse n noaptea de /D spre /@ noiem'rie /0D D s l spri* ine ntr"o preconizat actiune de rsturnare a re(imului e+istent& )$iterul l re$uzase si raportase superiorilor& Totusi, =recup a $ost lsat n li'ertate, intensi$icndu"se

supra!e( erea lui& In $e'ruarie /0D@, --I a deplasat $orte suplimentare la Clu*, cci acolo se a$lau ma*oritatea aderentilor lui =recup Ce urmrea, de $apt, locotenent"colonelul =recup> El a a$irmat tot timpul c nu a pus la cale un complot, ci c a !rut doar s strn( n *urul su un (rup de prieteni oameni de ncredere, cu care s i poat sri n a*utor re(elui atunci cnd !a $i ne!oie& Br a o recunoaste e+plicit, a lsat s se ntelea( c dorea s o elimine din prea*ma re(elui pe Elena Hupescu& Mani$esta e!idente simpatii pentru =&N&t& si 5arda de Bier si antipatie $at de =&N&H& ,e alt$el, la procesul su au depus $a!ora'il att luliu Maniu, ct si Corneliu Selea Codreanu& Actul de acuzare si intero(atoriile luate la proces au do!edit c recrutarea cola'oratorilor s"a $cut dup criterii $oarte precise& /1C Ar & -&;&I& $ond 7:8, dosar nr& K10E@, !oi& <3 !ezi documentul 7,ez'aterile procesului complotului It& col& =recup si altii8, $& /1"C@& O/ Aproape toti cei atrasi i"au solicitat, n preala'il, cte un ser!iciu personal, pe care =recup s"a strduit s l satis$ac, le(ndu"i ast$el de persoana lui si cerndu"le un de!otament deplin, $r a le mprtsi $oarte clar scopul actiunii& n zilele de KO"K< martie /0D@, la otelul 7NeJ NorM8 din Clu*, su'locotenentul Nstase 2 cruia i se ntocmiser anterior acte s $ie scos din armat " i"a aran*at o ntre!edere cu noii aderenti recrutati& Biecare s"a prezentat cu cte o ru(minte personal, n plus, ntre unii complotisti e+istau si le(turi de rudenie6 =recup era cumnat cu maiorul Nicoar, acesta !r cu cpitanul Blesariu, su'locotenentul Nicolae ,ordea era !r cu Mndrutiu& n $inal, potri!it celor recunoscute de maiorul Nicoar n instant, =recup conta n !ederea e+ecutrii lo!iturii n 9ucuresti pe K1"D1 o$iteri& Cu ec ipa ast$el pre(tit, =recup a ncercat n patru rnduri "potri!it actului de acuzare 2 s rstoarne ordinea n stat& =rima oar, la cderea (u!ernului lor(a, n /0DK& A doua oar, de =asti, acelasi an& A treia ncercare a $ost, se pare, ce!a mai serioas, cci asupra ei s"a insistat n cursul dez'aterilor de la proces& Ea tre'uia s ai' loc n noaptea de /D spre /@ noiem'rie /0DD, cnd I&5& ,uca prea pe punctul s si depun mandatul ncredintat de re(e pentru a $orma un nou (u!ern, conditionat ns de su!eran de participarea lui 5o(a si 5 & 9rtianu& Cei doi au re$uzat si n dimineata zilei de /@ noiem'rie /0DD, Carol al Il"lea a acceptat $ormula propus de ,uca& Urmtorul moment ales de =recup pentru a actiona au $ost sr'torile de =asti, din /0D@& Citm din declaratia lui la proces6 7n Loia si Vinerea =astilor se !or'ea insistent despre o criz de (u!ern, n le(tur cu sentinta n procesul 5rzii de Bier Ueste !or'a de procesul asasinilor lui I& 5& ,ucaV& Am discutat cu prietenii mei aceste s!onuri, deoarece dnsii cereau s le dau dispozitii8/1<, a declarat =recup& =entru a $i si(uri c au ales cel mai 'un moment, ne!asta lui a consultat c iar si o ( icitoare, cum a!ea s declare un martor& Miercuri, @ aprilie, su'locotenentul Nstase /"a anuntat pe locotenentul 5li(or c pleac la 9ucuresti, cerndu"i s !in si el "7apro+imati! *oi8 " si s mai aduc alte (renade o$ensi!e, petarde, @"E rac ete, n cazul n care 5li(or nu !enea, tre'uia s l trimit pe pluto" 4 I'idem, $& /O& OK nierul tanu cu !aliza& Hui )r'an luliu, care a!ea trea' la 9ucuresti si tre'uia s plece marti, Nstase i propune s !in cu el, miercuri& -"au oprit o noapte la 9raso!, unde )r'an a!ea o pro'lem de rezol!at, si au a*uns la 9ucuresti *oi, E aprilie, n 5ara de Nord

s"au ntlnit cu locotenentul 9aciu, !enit, potri!it propriei declaratii, 7$r s $iu c emat8& Au con!enit s locuiasc la Cercul Militar, Nstase a mers pn acas la =recup& Ne(sindu"/, a lsat !aliza n (ri*a ser!itoarei, 7nainte de a pleca din casa d"lui It&col& =recup, am scos ce!a din !aliz si cu aceast ocazie, pro'a'il, ser!itoarea a !zut continutul& Am ncuiat !aliza si am plecat, recomandnd ser!itoarei s $ie cu '(are de seam si s nu trnteasc !aliza8& Una dintre !ariantele care circulau a$irma c ser!itoarei, prndu"i"se curioas !aliza respecti!, ar $i semnalat politiei& =are mai curnd o !ersiune menit s acopere pe ade!ratul in$ormator, dac nu au $ost cum!a mai multi& =este dou ore, Nstase se rentlnea cu 9aciu la Cercul Militar, cruia i transmitea ordinul s se duc la Bericeanu acas& Vineri dup"amiaz, 9aciu mer(e la Bericeanu acas, nsotit de )r'an& Nu l (sesc& ;e!in peste o or& 9aciu intr n cas, iar )r'an rmne a$ar& ,up o !reme, !znd c 9aciu nu mai iese, )r'an a plecat& Bericeanu s"a rentors acas, urmat la scurt timp de =recup& =e la ora KK&11 =recup pleac n oras, nsotit de 9aciu, ntr"o masin& 9aciu s"a rentors la Cercul Militar, unde a a!ut surpriza s l (seasc pe Nstase pe care l credea plecat spre Clu*& Ha ora K@&11 9aciu s" a dus la culcare& ntr"ade!r, Nstase plecase spre Clu*& El astepta un nou transport de e+plozi'il din partea lui 5li(or& Vznd c nu mai !ine, i"a trimis n dimineata zilei de O aprilie o tele(ram semnat 7Costic8 n care i solicita s pre(teasc !aliza, iar el, Nstase, s"a urcat la ora /D&11 n tren& 5li(or a $cut rost de /@ (renade de$ensi!e, l "K metri $itil, O cutii dinamit si sase rac ete& A cerut de la maistrul armurier si o !aliz, ntre timp, Nstase. constatase c nu are le(tur potri!it ca s $ie n timp util, a doua zi, sm't, n 9ucuresti cu e+plozi'ilul& Asa c la ora /<&11, 5li(or a primit o nou tele(ram, semnat 7Victoria si Costic8, cu urmtorul te+t6 7Mutarea si(ur& Vino cu 'a(a*ul8& ,ar 5li(or ezita& Ha ora K/&11 se otrse s trimit !aliza cu un caporal, pentru ca n $inal s renunte complet& ,imineata a dus materialele napoi la ma(azie& A!ea s $ie arestat n aceeasi zi, sm't, C aprilie, la ora /0&11& lat deci, de ce /"a (sit, spre surprinderea lui, 9aciu pe Nstase !ineri OD noaptea la Cercul Militar, *ucnd crti& si ca s nc eiem cu ziua de !ineri, O aprilie, s amintim si $aptul c =recup a $ost !ineri seara, potri!it propriei sale declaratii, la 9iserica ,omnita 9lasa, n tinut o'isnuit de strad, dar c nu a intrat nuntru, rmnnd n strad& ,e ce nu a actionat !ineri seara> Nu stim& Moruzo! prinde itele complotului -m't, C aprilie, la ora C&@E, Mi ail Moruzo!, se$ul -er!iciului -ecret al Marelui -tat Ma*or, s"a prezentat acas la comisarul re(al ;omulus Qotineanu, e+punndu"i ntrea(a a$acere si cerndu"i concursul n arestarea complotistilor/10& ,in actul de acuzare, rezult c actiunea din seara acelei zile urma s se des$soare ast$el6 o parte a complotistilor urma s lanseze petarde si (renade si s desc id $ocul de la $erestrele otelului 9ule!ard asupra con!oiului re(al care se ndrepta spre 9iserica ,omnita 9lasa& n acest scop, doi !eri ai locote"nent"colonelului =recup ocupaser de*a dou camere cu !edere spre Calea Victoriei& ,esi au $ost audiati ca martori la proces, cei doi !eri nu au $ost inculpati sau condamnati, n acelasi timp, ceilalti complotisti urmau s atace pe demnitarii a$lati de*a la 9iserica ,omnita 9lasa, n asteptarea corte(iului re(al& -e pare c =recup le $i+ase ca inter!al de adunare orele /O&11"/0&11& =rimii arestati, sm't dimineata, au $ost cei de la Cercul Militar& Ha ora //&D1, =recup

s"a ntlnit " ntmpltor, a!ea s declare el 2 cu maiorul Nicoar si cu Bericeanu, crora le"a mprtsit rezultatul audientei& Ha desprtire, =recup a tras 7o n*urtur unei persoane cu $ust8& Cnd a a*uns acas, =recup a $ost arestat, n !reme ce i se $cea perc ezitia, a sosit cpitanul de *andarmi Mesaros& Acesta $usese de ser!iciu n noaptea precedent si iesise mai de!reme, pentru c seara tre'uia s mear( cu compania lui la 9iserica ,omnita 9lasa& -er!itoarea /"a a!ertizat c politia este n cas si Mesaros a sters"o n (ra'& Tot ser!itoarea, mpreun cu doamna =recup, au luat (eamantanul adus de Nstase si au plecat cu el spre casa lui Bericeanu& Acesta nu a primit !aliza si le"a ndrumat spre maiorul Nicoar& ,up ce i"a comunicat arestarea sotului, doamna =recup i"a . I'idem, dosar nr& K10E@, !oi& /D, $& </& O@ cerut s trimit !aliza la Clu*& Nicoar a luat o masin de piat si dup ce s"a n!rtit prin oras aproape o or, a a*uns la C itila& -"a urcat n primul tren, a co'ort la =loiesti si /"a depus la ma(azia de 'a(a*e, re"cipisa trimitnd"o $ratelui su la Clu*& ,in puscrie, maiorul Nicoar a!ea s"i scrie $ratelui su ca s l contacteze pe se$ul statiei ,e!a, cumnatul lui =recup, si s"/ n!ete s spun c i lsase lui !aliza, duminic < aprilie, cu cadouri de =asti& A urmat comunicatul reprodus la nceputul acestui capitol din ziarul Uni!ersul& A doua zi, s"a dat pu'licittii un alt comunicat, din partea Ministerului Aprrii Nationale, cu numele o$iterilor retinuti6 locote"nent"colonel Victor =recup, maior Vasile Nicoar, cpitan )cta!ian Blesariu, cpitan ste$an Mesaros, cpitan Nicolae Nicoar, 7locotenent Ti'eriu 9aciu, locotenent Marian 5li(or, locotenent Aurel Nea(oe, su'locotenent Nicolae ,ordea, su'locotenent Constantin Nstase, su'locotenent Ion Mica& =este o zi, se pu'lica actul de acuzare, din care dispreau numele cpitanului Nicoar, locotenentului Nea(oe si su'locotenentului Nica, dar apreau numele ci!ililor6 llie Mndrutiu, Eu(en Bericeanu, luliu )r'an, Teodor =enciu, Arsenic -trm'u& Ha K1 aprilie se desc ideau dez'aterile procesului& Ha ora <&/E, inculpatii au $ost transportati de la Inspectoratul Landarmeriei la Consiliul de ;z'oi al Corpului II Armat& Mem'rii Consiliului erau6 (eneral 5ri(ore Comi"ceanu, presedinte, colonel llie ste$lea, colonel Aurel Melicescu, locote"nent"colonel Vldescu si locotenent"colonel =anaitiu& Acuzator era locotenent"colonelul ;& Qotineanu& -entinta pre!edea l ) ani recluziune, iar pentru o$iteri si de(radarea& ;ecursul a $ost respins& Ultimul act /"a constituit ceremonia de(radrii celor opt o$iteri, n pu'lic, la cazarma Malmaison& ,in pcate, nu a!em su$icient spatiu pentru a reproduce inte(ral cele trei relatri " din Uni!ersul//1, Corriere della -era/.. si ,ail: Tele(rap //K, pe care le"am (sit& -unt $oarte amuzante, pentru c seamn una cu cealalt doar n punctele esentiale, ca de o'icei $iecare ziar o$erind propria !ersiune& A$lm c o$iterilor li s"a citit sentinta, c au protestat tot timpul si au stri(at 7Triasc re(ele48, 7Triasc ade!rata armat romn48, 7Los Hupeasca48& 7Los Camarila48, 7Los *idanii48, c li s"au rupt #sau si"au //1 7Uni!ersul8 din C mai /0D@, ... 7Corriere della -era8 din O mai /0D@& //K 7,ail: Tele(rap 8 din C mai /0D@& OE rupt% s'iile si epoletii, c asistenta $urioas i"a uiduit si n $inal i"a si 'um'cit, (arda e!acundu"i cu (reu& ,in punctul de !edere al principalilor actori, complotul =recup

luase s$rsit& Un sin(ur aspect mai tre'uie lmurit6 de ce a $ost lsat =recup n li'ertate !reme de doi ani de zile, desi --I si ,irectia 5eneral a =olitiei stiau de acti!itatea lui> E+plicatia $urnizat att de contemporani, ct si de analistii care s"au aplecat asupra episodului " n ceea ce l pri!este pe Moruzo! " este c acesta a amnat cu 'un stiint arestarea pn n momentul care i s"a prut cel mai potri!it6 prim!ara anului /0D@, cnd se discuta adoptarea unui re(ulament de $unctionare al --I si numirea unui director al ser!iciului, a$lat pn atunci n su'ordinea Marelui -tat Ma*or& se$ al M&-t&M& era (eneralul Ion Antonescu, cu care Moruzo! se a$la n relatii proaste& ,eci, el a!ea ne!oie de o 7'om'8, care s l propulseze n atentia re(elui ca persoan indispensa'il& si i"a o$erit 7complotul =recup8& Nu ntmpltor, comisarul re(al Qotineanu nota n raportul su din KE aprilie /0D@6 7n momentul arestrii&&& celelalte ser!icii de in$ormatii si si(urant ale statului nu a!eau a'solut nici o cunostint asupra (ra!elor e!enimente care urmau s se produc n seara zilei de C aprilie8 & =rin ;e(ulamentul de $unctionare intrat n !i(oare la K1 aprilie /0D@, directorul cpta noi puteri, iar ser!iciul era scos de su' tutela M&-t&M& - mai citm si din memoriile lui Constantin Maimuca, preciznd c el i"a $ost dusman personal lui Moruzo!& 7Baptul c Moruzo! trecuse peste ,irectia 5eneral a =olitiei, a!izase =alatul si Consiliul de Ministri, aceast pro'lem cu caracter intern era de natur a pune ntr"o lumin proast conducerea politiei din acea !reme&&& reiesea din toat procedura acestuia, c urmrea un du'lu scop si anume6 a"si consolida situatia la =alat, artndu"si de!otamentul $at de re(e, ntr"o $orm e+ceptional, a pune n um'r ,&5&=& si a o acapara ncetul cu ncetul& ,e alt$el, acest con$lict nu a rmas $r urmri& Moruzo! a supra!e( eat acti!itatea lui Eu(en Cristescu si pe 'aza in$ormatiilor date la =alat c urmreste corespondenta d"nei Hupescu, a $ost scos de la conducerea ,irectiei -i(urantei si pus la dispozitia Ministerului de Interne& Nu a $ost destituit cum era !or'a la nceput, dect (ratie inter!entiilor lui Branaso!ici, la care Eu(en Cristescu apelase8//@& //D Ar & -&;&I&, $ond 7:8, dosar nr& K10E@, !oi& /D, $& <K& //@ I'idem, dosar nr& CD<OE, !oi& l, $& DD1& OO Ecouri n presa strin Cazul =recup are 2 asa cum am spus la nceput 2 si o alt latur& Cea a ecoului pe care /"a a!ut n presa strin& Am a!ut la dispozitie doar e+trase mai ample din presa en(lez, cte!a din presa ma( iar, din cte!a ziare de lim' (erman, unul $rancez si unul 'ul(ar /E& Ele sunt ns su$iciente pentru a sta'ili $iliera pe care au a*uns in$ormatii despre complot n )ccident, cum au $ost denaturate, n mod !oit, $aptele, pentru a compune acea ima(ine dorit& =resa romn nu a pu'licat nimic despre e!enimentele de la 9ucuresti, pn n ziua de /K aprilie& ,ar cititorul a!izat descoper n ziarul Uni!ersul " datat miercuri, l i aprilie " un editorial semnat de directorul ziarului, -telian =opescu& Acesta, rspunznd unor cititori care i"ar $i imputat c ziarul nu"i tine la curent cu principalele stiri, scria6 7) spunem si azi U(u!ernuluiV, c $ace o (reseal si mai (ra! mpiedicnd presa s"si $ac datoria de a spune ade!rul asupra celor ce se petrec de ct!a timp ncoace8& Iar a doua zi, n prima pa(in, aprea un articol intitulat ;adio 9udapesta& Campania mpotri!a ;omniei, din care reproducem un pasa* mai amplu& -e spunea c ;adio 9udapesta 7transmite zilnic tot $elul de stiri tendentioase sau $antastice, relati!e la situatia din Ardeal, n scop de propa(and& Cine urmreste acti!itatea acestui post s"a con!ins c mpotri!a ;omniei, a

(u!ernului su ca si a poporului romn, se duce o campanie sistematic, alimentat cu minciuni si calomnii de or(anele Ministerului A$acerilor -trine ma( iar8& Erau reproduse apoi cte!a mostre de asemenea stiri, dup care se continua6 7In $iecare zi " dup cum am spus " ;adio 9udapesta comunic asemenea ?in$ormatiuniA de la ?$ratii ostatici din ArdealA si ntretine propa(anda re!izionist8& Este ade!rat c relatiile romno"un(are cunosteau o anume ncordare& =resa pu'lica periodic articole despre actiunile re!izioniste ale Un(ariei la di!erse reuniuni internationale& Mai mult, la s$rsitul lunii martie /0D@, la Clu* a!usese loc un meci de $ot'al ntre o ec ip local si alta din -e( edin, prile* cu care suporterii se ncieraser, $iind necesar inter!entia * andarmilor& =resa ceruse interzicerea primirii pe !iitor a suporterilor din tara !ecin, care se dedau de $iecare dat la actiuni !iolente& ,ar articolul reprodus de noi era determinat n primul rnd de stirea comunicat de ;adio 9udapesta, ia l ) aprilie, pri" //E I'idem, $ond 7d8, dosar nr& <@0O& OC !ind arestarea a circa /K1 persoane, ntre care o$iteri, (ermani si un(uri care au complotat contra re(elui& ;adio 9udapesta pretinsese c stirea pro!enea din surse italiene si en(leze& ,ar ci$ra de /K1 persoane arestate a $ost preluat de presa en(lez dup ce $usese di$uza ta de 9udapesta, unele ziare speci$icnd c iar de unde o detin& - citm 2 pentru conturarea si mai 'ine a atmos$erei, cci stirea nu se con$irm, dup stiinta noastr, din alte surse 2 si o Not din K1 aprilie /0D@6 7Centrul de in$ormatii al Marelui -tat Ma*or de la )radea Mare raporteaz tele$onic urmtoarele6 Un a(ent sosit din 9udapesta ne comunic c la K aprilie a a$lat de la un colonel un(ur, de ori(ine sas, c n curnd se !a produce n ;omnia un e!eniment mare& A(entul a constatat c n le(tur cu acest e!eniment, la D aprilie au $ost c emati din concediu toti o$iterii si trupa armatei un(are& Cred c este cazul a se !edea dac nu e+ist !reo le(tur ntre complotul It& col& =recup si msurile premature din Un(aria8& ,ar ce spun ziarele pe care le"am putut consulta> =rimul n care am (sit o stire despre complot este ziarul 'ritanic NorMs ire )'ser!er datat 0 aprilie, n prima $az, toate ziarele sunt deran*ate de tcerea pe care o pstreaz autorittile romne& ,in Viena sosea c iar !estea c nu se putea o'tine le(tura tele$onic cu ;omnia& =e $ondul stirilor care circulau 2 a!nd drept surs 9udapesta si Viena "He(atia romn din Hondra ddea urmtorul comunicat, pe care l reproducem din ziarul Mornin( =ost, datat // aprilie& 7He(atia romn din Hondra dezminte cate(oric stirea despre un complot mpotri!a su!eranului& S!onul este de natur senzational si nu poate !eni dect din locuri interesate8& Iar ziarul 9o emia, de lim' (erman, din /K aprilie, consemna6 7I s"a interzis presei s dea lmuriri asupra complotului si din cauza aceasta nelinistea s"a mrit8& ,up pu'licarea comunicatului o$icial, el este rezumat ntr"o serie de ziare en(leze si de lim' (erman, insistndu"se asupra tendintei de minimalizare pe care o $ac autorittile& ,e*a, ;adio 9udapesta lansase ideea c au $ost arestati /K1 o$iteri si nimeni nu mai credea n comunicatul o$icial care !or'ea doar de // o$iteri& Iat ce scria ziarul ma( iar A Mai Nap, din /K aprilie6 7)pinia pu'lic en(lez asteapt cu ner'dare stiri din ;omnia, iar ziarele arat c stirile o$iciale ale (u!ernului romn nu mai pot $i crezute, cci dezmintirile acestea sunt cu totul opuse unor anumite $apte ndeo'ste 'ine cunoscute& Cea mai nou stire din 9ucuresti a lui ,ail: Tele(rap este urmtoarea6 7Bat de dezminti"

rea o$icial pu'licat miercuri seara, con$orm creia noile e!enimente din ;omnia, nu reprezint dect ?o a$acere de politieA si c stirile rspndite sunt e+a(erri tendentioase, tre'uie sta'ilit c su' noile e!enimente se ascunde o miscare politic $oarte serioas8& Mai mult, ,ail: Tele(rap , din /D aprilie, pu'lica stirea c a $ost arestat si retinut O ore corespondentul din 9ucuresti al ziarului NeJ NorM Times, pentru stirile pu'licate n le(tur cu complotul& stim din presa romn c ministrul de interne, Inculet, a con!ocat la minister pe toti corespondentii strini, atr(ndu"le atentia asupra stirilor pe care le trimit& =e $ondul acestor (a$e ale autorittilor romne, 9udapesta si Viena 2 sin(urele puncte de unde se pot o'tine in$ormatii despre complot, cel putin n $aza de nceput " dau drumul e+act la acele stiri care le con!in, iar ulterior, presa ma( iar le reia citnd drept surs&&& presa en(lez4 Esential este c din sursele 9udapesta si Viena, ima(inea care se contureaz este cea a unui complot de mare amploare, n care era implicat armata, 'a c iar toat pro!incia Transil!ania, 7re(iune care de mult !reme este nemultumit de $elul cum este tratat de (u!ernul romn8 #-unda: Times din /E aprilie, de e+emplu%& -ituatia politic n tar este con$uz, ncordat& Ha 9ucuresti se $ac descinderi n oteluri si 'iserici #E!enin( -tandard, /1 aprilie%, armata este nesi(ur #,ail: E+press, /1 aprilie%, re(ele se a$l la -inaia unde este pzit de detecti!i narmati, cci nu mai are ncredere n armat #,ail: Mail, din /@ aprilie, care citeaz Ma(:ar -az%, se$ii partidelor politice i"au cerut re(elui s" o prseasc pe Hupeasca, se duc tratati!e cu principesa Elena, sotia lui Carol II, care s re!in n tar&, Amnunte din Viena arat c ;omnia a scpat ca prin minune de catastro$8, scria Manc ester 5uardian din // aprilie, n !reme ce BranM$urter VolMs'latt, din /< aprilie, era de prere c posi'ilitatea iz'ucnirii unui rz'oi ci!il n ;omnia se mentine $oarte mare n continuare si Carol al II"lea !a pierde, cci armata este contra lui& Ha /< aprilie, < U r A'end'latt citnd surse din 9udapesta, scria6 7E!enimentele din ;omnia, din zi n zi, iau un curs tot mai dramatic8& ,e ce acest interes al presei strine pentru un complot din ;omnia> Un posi'il rspuns l (sim n dou ziare, Iris Times, din /K aprilie, si -unda: E+press, din /E aprilie& Iat ce scria primul6 7n mpre*urri normale, o re!olutie n plus sau n minus n 9alcani n"ar putea in$luenta mult politica european& Astzi ns, ;omnia, ca mem'r de seam a Micii ntele(eri, ocup o pozitie important n si" O0 tuatia Europei8& Urmeaz un scurt istoric al participrii noastre la primul rz'oi mondial, dup care se continu6 7mpreun cu Ce oslo!acia si Iu(osla!ia, a $ormat Mica ntele(ere, care *oac un rol $oarte important nu numai n 9alcani, dar si n a$acerile Europei Centrale, ast$el nct sta'ilitatea ei ca stat este un $actor !ital n politica european& Nici unul din statele 'alcanice nu se (seste astzi ntr"o situatie statornic, n Iu(osla!ia, re(ele Ale+andru e+ercit o dictatur se!er, n Al'ania e+ist o ur mpotri!a Italiei care !a iz'ucni mai de!reme sau mai trziu& 9ul(aria nc nu si"a re!enit din lo!itura primit n urma n$rn(erii ei n rz'oi& Iar 5recia este ntr"o stare de insurectie mai mult sau mai putin continu& Bat de planurile (ermane asupra Austriei si de cele italiene $at de 'azinul ,unrii, este esential ca Mica ntele(ere s se mentin la ma+imum de sta'ilitate8& Siarul si continua comentariul, artnd c ;omnia era !eri(a sla' a lantului, din cauza lui Carol al II"lea si a metresei lui, Elena Hupescu& Concluzia era6 7n aceste mpre*urri, nu se poate ntreprinde nimic pentru sal!area ;omniei, ea

tre'uie s se descurce sin(ur& ;e(ele e rspunztor n mare parte de nelinistea ce domneste n tar8& Iar -unda: E+press, din /E aprilie e+clama6 7si oare $iii nostri !or muri acum la ,unre si Tisa pentru c, o dat mai mult, metresa unui re(e dezec ili'reaz pacea si sta'ilitatea Europei rsritene>8 ,incolo de toate dedesu'turile si implicatiile sale, n epoc, minicomplotul =recup este re!elator, mai ales prin aceast e+a(erat re!er'eratie international, semn al intereselor contrarii trii noastre e+trem de puternice& ,atorit ecoului pe care /"a a!ut n presa !remii si $aptului c -er!iciul -ecret reusise dez!luirea lui nainte ca atentatul s se produc, Mi ail Moruzo! si"a consolidat pozitia, aspect su'liniat si de unul din $ostii si cola'oratori, N& ,& -tnescu6, A$acerea =recup a a!ut o anume structur, $iind o ?a$acereA politic a crei urmrire si nc eiere cu succes, din punct de !edere pro$esional, a mpiedicat, n prim!ara anului /0D@, reusita unui complot ce punea n cumpn pe nsusi re(ele trii& ,e aceea, importanta sa pentru istoria -er!iciului -ecret a $ost capital, prin nc eierea ei, Moruzo!, csti(ndu"si merite si drept la recunostinta re(al, ceea ce a a!ut ca e$ect o crestere su'it si $oarte important a $ondurilor alocate -er!iciului, implicit a posi'ilittilor de dez!oltare, iar se$ul -er!iciului contnd de atunci nainte ca ?om al re(eluiA8//O& //O 7Ma(azin istoric8, s&n&, martie /00/, p& E1& C1 ,IN I-T);IA C)HA9);Z;II -&-&I&"A9TEQ; /0DC"/0@1 7 n aceast epoc Moruzo! atinsese zenitul carierei sale si n mod real nsemna mai mult ca purttorul mesa*elor ultrasecrete ale lui Caro4 II, n ale crui ite $i com'inatii de cea mai mare tain era introdus, dar ca un $actor acti! si pro'a'il uneori si ca s$etnic 8& #N&,& -TZNE-CU% ,in ceea ce stim c s"a scris pn acum, primul contact, ntre -er!iciul -ecret de in$ormatii, condus de Mi ail Moruzo!, si -er!iciul de in$ormatii al Te rmac tului, A'Je r, condus de amiralul Til elm Brantz Canaris, era sta'ilit n anul /0D0& ,omnul Qoria 9restoiu plasa n luna octom'rie /0D0 prima !izit a maiorului lonescu la 9erlin. & Acelasi moment era indicat si de Veniamin Moruzo!, nepotul lui Mi ail Moruzo!/ & Am'ii autori considerau c initiati!a contactrii A'Je r"ului a $ost ideea re(elui Carol al II"lea si a maresalului =alatului, Ernest Urdreanu& n realitate, prima le(tur s"a realizat nc din $e'ruarie /0DC& ,area de seam asupra cltoriei $cute la 9erlin, ntre /K si K@ $e'ruarie /0DC, ntocmit de maiorul Constantin 5 & lonescu Micandru de!anseaz cu doi ani momentul primului contact, neo$icial, sta'ilit ntre cele dou ser!icii& A sur!enit o pauz, pentru care nu a!em nici un $el de e+plicatie n documente, dup care, la K@ iunie /0D0, acelasi emisar sosea la 9erlin pentru a rennoda $irul contactelor in$ormati!e& Un o$iter de ncredere pentru Moruzo! nainte de a e+amina aceste raporturi n inter!alul anuntat n titlu " si nu !om insista dect pe elementele de noutate " credem c merit s sc itm un portret al maiorului Constantin 5 & lonescu Micandru& //C Qoria 9restoiu, Impact la paralela @E[, Editura Lunimea 7Iasi8, /0<O, p& KE<3 Idem, Actiuni secrete n ;omnia, Editura stiinti$ic, 9ucuresti, /0CD, p& /0O& //< 7-trict -ecret8, nr& @/I/00/& C/ -"a nscut la /DIKE decem'rie /<<0, la Clrasi& Tatl, 5 eor( e, si mama, Mria, erau trani sraci& A a!ut doi $rati, Vintil si 5 eor( e, am'ii o$iteri& Vintil, de'locat n /0@O, a $ost arestat n /0E/ si condamnat la /E ani munc silnic pentru 7uneltire contra ordinii

sociale8& Constantin a urmat scoala militar, iesind su'locotenent n /0/C& A $ost repartizat la Corpul moto"militar, cu care a luat parte la campania armatei romne din !ara anului /0/C, pe $rontul din Moldo!a& A participat si la o$ensi!a de pe Tisa, din !ara anului /0/0& Ha l octom'rie /0/0 a $ost mutat, cu (radul de locotenent, la scoala Militar de Educatie $izic, unde si"a des$surat acti!itatea timp de sase ani& A $ost detasat, la /1 mai /0KE, la scoal Militar de In$ante "rie"Administratie, cu (radul de cpitan, n anul /0DD a $ost mutat la Marele -tat Ma*or, ca se$ al 9iroului Ad*utanturei, pn n /0DO& Ha l octom'rie acelasi an " la inter!entia unor prieteni din Marele -tat Ma*or " a $ost trans$erat la -ecretariatul (eneral al -er!iciului -ecret de In$ormatii al Armatei de Uscat #su' aceast titulatur $unctiona --I n acel moment%, n scurt !reme a a*uns se$ al Brontului de Est, din cadrul -ectiei in$ormatii e+terne, $unctie n care a rmas trei ani& n aceast calitate, a $ost trimis n $e'ruarie /0DC la 9erlin, pentru a $ace sc im' de in$ormatii cu ser!iciul omolo( al armatei (ermane n pro'lema armatei so!ietice si a pericolului ce se contura dinspre Est& H"a cunoscut pe Mi ail Moruzo! la l octom'rie /0DO6 7n momentul cnd a a!ut loc prezentarea de mutare din Marele -tat Ma*or n Ministerul Aprrii Nationale #-er!iciul -ecret% n prezenta d"lui secretar (eneral al Ministerului8//0& ,espre se$ul de atunci al --I, Constantin 5 & lonescu Micandru declara, la /0 decem'rie /0@1, unei comisii de anc et ce analiza acti!itatea lui Moruzo!6 7nici un $apt nu m"a determinat !reodat s pot tra(e concluzia c Moruzo! ar $i ser!it si interese strine&&& Totusi, am $cut remarca, pe care am n$atisat"o lui Moruzo! si cola'oratorilor mei, c cea mai mare parte a in$ormatiunilor pri!itoare la U;--, care !eneau de la ?A(entura =arisA, $iind scrise n lim'a rus !ec e si, deci, pro!enind, pro'a'il, de la o or(anizatie de rusi al'i, a!eau de multe ori un caracter tendentios& ,esi(ur c asemenea in$ormatiuni n" au $ost e+ploatate, iar Moruzo! n"a o'iectat niciodat8 & Iar la /@ //0 Ar & -&;&I&, $ond 7:8, dosar nr& <1EDO, $& 0& /K1 I'idem, $& <& CK l martie /0@/ adu(a6 ,,n (eneral, Moruzo! era in$ormat n mod aproape multumitor, m re$er n special la in$ormatiile pri!itoare la Est, care erau di$uzate de Brontul pe care l conduceam& Ma*oritatea surselor ns erau necunoscute si nici nu s"au adus n ar i!a -er!iciului rapoartele acestor surse&&& Moruzo! nu a $ormat elemente care s l a*ute si, e!entual, s"/ poat nlocui&&& Baptul c Moruzo! si"a sta'ilit locuinta alturi de He(atia so!ietic l consider ca s!rsit $ie ca pro!enind dintr"un sentiment e(oist, $ie ca urmare a presiunii din partea $emeii cu care tria de a ac izitiona o cas $oarte scump, deoarece nu este admis ca un se$ al unui ser!iciu de in$ormatii s ne(li*eze pericolul pe care l prezint o att de mare apropiere de He(atia so!ietic& I"am si atras atentia, direct si $r mena*amente, asupra acestei c estiuni, ns nu cunosc din ce moti! nu a dat urmare acestei su(estii& Nu as putea ns a$irma c scopul sta'ilirii locuintei sale ln( He(atia so!ietic ar $i $ost ca Moruzo! s $ie ntr"o le(tur criminal cu mem'rii acestei He(atii, deoarece consider c n cazul cnd ar $i intentionat s ai'e asemenea le(turi, nu acesta ar $i $ost sistemul cel mai nimerit8/K/& Cert este c Moruzo! a a!ut ncredere n el, tri" mitndu"/ ntr"o misiune strict secret, la putin !reme dup ce !enise n cadrul -er!iciului& ;aporturile cu Eu(en Cristescu, de!enit din noiem'rie /0@1 se$ul -er!iciului -pecial de

In$ormatii, au $ost cel putin normale& Cali$icati!ele acordate l caracterizau pe maiorul lonescu Micandru ca a!nd 7cele mai alese aptitudini militare&&& Inteli(ent !ie, *udecat pro$und&&& Cultura sa (eneral $oarte $rumoas a determinat ca n cadrul -er!iciului s i se ncredinteze conducerea uneia dintre cele mai (rele sectii8 & Aceleasi aprecieri poziti!e le $ormula si n lucrarea sa memorialistic, scris n timpul detentiei6 7Un o$iter $oarte 'un, muncitor, $oarte corect si care nu a depsit niciodat instructiunile de cola'orare ce le a!ea& A $ost cel mai 'un o$iter ?de conceptA dintre toti cti i"am a!ut la --I8/KD& n !remea rz'oiului, maiorul lonescu Micandru a condus, n"tr"ade!r, una dintre cele mai (rele sectii, cea de relatii e+terne, denumit apoi -ectia 758, pentru c relatiile o$iciale se reduceau practic la /K/I'idem, $& /1 /KK I'idem, $& DO& /KD Eu(en Cristescu, op& cit&, p& /CO CD cele cu A'Je r"ul& In septem'rie /0@1 " de!enise ntre timp locote"nent"colonel 2 a $ost c emat s participe la ntre!ederea dintre Antonescu si Canaris, mpreun cu maiorul -transM: #doc& nr& @1%& Hi s"au transmis instructiuni precise pri!ind modul cum tre'uie s tin le(tura& ,up iz'ucnirea rz'oiului, lonescu Micandru a $ost detasat la Esalonul operati! al - -I, care nsotea Marele Cartier 5eneral al trupelor romne& A rmas e$ecti! n zona $rontului pn n noiem'rie /0@/& n perioada respecti!, n cola'orare cu ser!iciul de in$ormatii al armatei (ermane, a or(anizat si condus centrele speciale in$ormati!e si contrain$ormati!e instalate pn pe linia $rontului& n opinia unor cole(i " ale cror declaratii ni s"au pstrat " el era un om 7!ndut8 (ermanilor, sectia pe care o conducea cu indicati!ul 758, $iind numit si 7T8, de la trdare& Ast$el, Constantin lonescu Micandru era acuzat c l spiona si pe se$ul su, Eu(en Cristescu, raportnd nemtilor orice miscare a acestuia& I se reprosa si prietenia cu -transM:, reprezentantul A'Je r"ului, 7$iind !zuti n continuu nedesprtiti si $cnd c e$uri si 'etii pn la or(ie cu !inuri aduse din Branta n!ins de nemti8 & -e mai spunea c dispuneau de mari sume de 'ani, pentru c lonescu l trecea pe listele sale de plat pe 7-andu8 #indicati!ul maiorului (erman%, iar acesta pe lonescu& E+ist si declaratii din care rezult c maiorul lonescu Micandru a $ost cel care i"a trimis, n septem'rie /0@1, lui Moruzo! " a$lat n Italia, la o ntrunire cu Canaris si (eneralul Mrio ;oatta, se$ul -er!iciului secret al armatei italiene " tele(rama care /"a readus n tar, pentru a $i arestat si asasinat, apoi, la Lila!a& Ast$el de a$irmatii nu corespund cu ade!rul, ntruct, dup cum atest, $r du'ii documentele, lonescu Micandru /"a nsotit pe Moruzo! la Venetia, deci era n imposi'ilitate de a transmite din 9ucuresti tele(rama prin care se$ul -er!iciului -ecret era anuntat despre e!enimentele derulate, respecti! preluarea puterii de ctre (eneralul Antonescu& Eu(en Cristescu /"ar $i tinut n ser!iciu, desi cunostea totul despre el, doar pentru c era prote*atul (ermanilor si nu a!ea de ales& lonescu Micandru le"ar $i di!ul(at nemtilor tot ce a reusit s a$le despre ncercrile lui Cristescu de a sta'ili le(turi cu Aliatii n Turcia& Era comparat cu locotenent"colonelul =roca/KE, se$ul /K@ Ar & -&;&I&, $ond 7:8, dosar nr& <1EDO, $& E<& /KE =roca Ale+andru era se$ul -ectiei contrasa'ota*& Eu(en Cristescu spunea despre el6 7Vor'ea lim'a $rancez su$icient, iar lim'a (erman la per$ectie si era C@ -ectiei V contrasa'ota*e, un $anatic adept al national"socialismului, Micandru $iind

considerat doar un oportunist 7(ata s se !nd oricui !a da mai mult si cui i !a (aranta pentru mai mult 'una sa stare8/KO& E!ident c si aceste a$irmatii tre'uie pri!ite cu rezer!e& -unt declaratii date dup /0@@, cnd autorii lor cutau s se disculpe ct mai mult, aruncnd !ina pe oricine altcine!a& Cine era mai 'ine 7plasat8 dect omul de le(tur al --I cu A'Je r"ul> Cum s"ti nc ipui c lucrase attia ani cu (ermanii si nu $usese cumprat de acestia> -i(ur, au $ost si declaratii $a!ora'ile lui #am citat"o de*a c iar pe cea a se$ului su, Eu(en Cristescu%& Ast$el, in(inerul Qaralam'ie, din cadrul --I, declara c /"a cunoscut din anul /0D0, cnd i"a de!enit se$ia sectia de le(tur cu ser!iciile de in$ormatii strine& El l considera un 7o$iter de stat ma*or cu o inteli(ent !ie si pre(tire pro$esional din cele mai 'une3 a de!enit nc de la sosirea lui n -er!iciu unul din cei mai intimi cola'oratori ai lui Moruzo!, $iind nsrcinat de acesta cu misiuni delicate8/KC& Boarte interesant este si o not din @ iulie /0@C, ela'orat de --I, n conte+tul implicrii lui Constantin lonescu Micandru, n contumacie, n procesul de la Iasi, pentru condamnarea autorilor po(romului antie!reiesc din /0@/& In respecti!ul document se arta c el ndeplinise n $runtea -ectiei III 758 doar atri'utiile normale de ser!iciu, c nu des$surase nici o acti!itate n interesul (ermanilor si se e+cludea cate(oric orice implicare a lui n masacrele de la Iasi, zon /C< unde nu putea s se (seasc n acele zile , ntr"o alt not, cu destinatie intern, se prezentau si persoanele #cel putin o parte% care ntretineau o ade!rat actiune de 7de$imare8 la adresa lui6 sotia, care a!usese numeroase a!enturi e+tracon*u(ale si !nduse din cas toate lucrurile, dup ce sotul $usese ridicat, ct si $oste cadre din --I, care ncercau s"si acopere ne(li*entele s!rsite n depistarea la timp si in$ormarea autorittilor de stat despre ceea ce se pre(tea la Iasi& - mai notm si $aptul c unul dintre cei mai n!ersunati acuzatori ai lui recunosteau totusi c n martie /0@/, $olosindu" se de le(turile ce le a!ea unul dintre cei mai 'uni redactori n lim'a (erman& Totdeauna nsotea pe Antonescu n !oia*urile la Qitler si el redacta si traducea memoriile ce se depuneau acolo8& #Eu(en Cristescu, op& cit&, p& /CE&% /KO Ar & -&;&I&, $ond 7:8, dosar nr& <1EDO, $& E<& /KCI'idem, $& //& /K< I'idem, $& KD"K@& CE printre (ermani, a inter!enit ener(ic pe ln( 5estapo pentru ca acesta s nu l mai supra!e( eze pe Traian 9orcescu, suspectat pentru le(turile sale cu cercurile $ilo" en(leze& Boarte interesant a $ost e!olutia lui Constantin lonescu Micandru n prea*ma si imediat dup KD au(ust /0@@& Ha nceputul lunii, mpreun cu locotenent"co Ionelul Ernescu, s"a deplasat la 5eoa(iu, unde se a$la dislocat ar i!a -er!iciului, l se punea n seam si distru(erea unor documente de la locuinta lui 5 eor( e Cristescu& Ha D/ iulie /0@@, ns, i se apro'ase de*a trecerea n rezer! prin demisie, cu (radul de locotenent"colonel& Ha // au(ust /0@@, Eu(en Cristescu semna o adres ctre Ministerul A$acerilor -trine, prin care cerea eli'erarea unui pasaport diplomatic pe numele Constantin lonescn, cu !ize pentru Un(aria, 5ermania, Branta si -pania& Tot directorul (eneral al --I cerea rec emarea !ice"consulului ,sclescu, ncepnd cu l septem'rie, si numirea n locul lui a lui Constantin lonescu3 n cazul n care consulatul din 9arcelona nu $unctiona, urma s

$ie la Madrid& Nu a mai apucat s plece la post& ,up KD au(ust, a $ost !zut la 'arul At enee =alace, n compania unor a(enti an(lo"americani, ntre care era mentionat si numele lui 75i'son Ua(ent al Intelli(ence -er!ice, corespondent la 9ucuresti al ziarului 'ritanic T e Times " n&n&V si altii, cunoscuti ca a!nd un trecut de acti!itate anti" so!ietic8/K0& =rin ,ecizia nr& E1, ncepnd cu ziua de KD au(ust /0@@, a $ost an(a*at temporar n --I, ca re$erent te nic diurnist, retri'uit cu DCE11 lei, cu !ec ime de la l au(ust /0@@& Era trecut pe statele de plat cu numele de 5& lor(u& =rin ,ecizia nr& CKI/ octom'rie /0@@, a $ost licentiat din -er!iciu, pentru economii 'u(etare& Ha s$rsitul lunii martie /0@E locuia nc n strada Nou nr& <, din cartierul ,rumul -rii, n martie anul urmtor, apare mentionat ca $cnd parte din or(anizatia 7Miscarea national de rezistent8/D1, $iind su'se$ al -ectiei Te nice, cu sarcina de a procura armament si munitii& Acti!a su' numele de Ionel =opo!ici& A controlat mai ales depozitele din zonele 9ran si Timisul de Los& =rin adresa nr& <1I/0@O a Tri'unalului Militar al =oporului, se cerea urmrirea, prinderea si trimiterea lui n *udecat& Ha < iunie i se $cea o perc ezitie domiciliar, n /0@0 era detinut la Aiud, condamnat la munc silnic pe !iat pentru crim de rz'oi #masacrele de la Iasi%& Era notat / I'idem, $& K<& . I'idem, $& K0& CO ca a!nd o comportare rea& Ha K< iunie /0@0, era cerut de ctre ,irectia V din ,irectia 5eneral a -ecurittii -tatului, cu ordinul nr& EICE&/ED& ,e acolo a mers la --I, unde $usese cerut cu adresa nr& K<EIK iulie /0@0& ,in acel moment, traseul lui este mai (reu de urmrit& Era cutat la M& A&H 2 -er!iciul =enitenciarelor si la ,irectia Ha(re si Colonii de Munc, dar nu aprea n nici o e!ident, cum c s"ar $i a$lat acolo& Am mai (sit doar un certi$icat de deces, eli'erat de -$atul =opular al Comunei Lila!a, raionul Nicolae 9lcescu, cu nr& K<I/D iulie /0E1, pe numele Constantin lonescu, colonel, strada Nou, nr& <, 9ucuresti, n !rst de EK ani, mort n aceeasi zi n penitenciarul Lila!a, moarte !eri$icat de medicul penitenciarului& ,in documente rezult c nu a a!ut copii& A $ost decorat cu Medalia Comemorati! /0/O" /0/<, cu 9areta ,o'ro(ea, la C iulie /0/<, cu Medalia Victoria, la K/ iulie /0K/, cu -teaua ;omniei, clasa IV, cu spade si pan(lic, la KC $e'ruarie /0@K, Vulturul (erman clasa l, n (rad de comandor, la @ $e'ruarie /0@/ si clasa cu spade, la E ianuarie /0@K, n $ine, n timpul !izitei $cute n 5ermania, mpreun cu 5 eor( e Cristescu, n martie /0@D, a primit si Crucea de Bier, clasa II& Acesta a $ost deci Constantin lonescu Micandru #acesta din urm era numele lui conspirati!, cu care semna uneori documentele%, omul nsrcinat de Mi ail Moruzo!, n $e'ruarie /0DC, ca mpreun cu NiM: ste$anescu s sta'ileasc primul contact pentru sc im' de in$ormatii cu A'Je r"ul n pro'lema so!ietic& W -"a nscut la K1 septem'rie /<0O, la 5alati& Era $iul lui 5ri(ore si al Elisei ste$anescu& Tatl era o$iter, mama casnic& Un om de statur potri!it, ro'ust, cu o pri!ire ener(ic, si"a $cut studiile la Hiceul 7Vasile Alecsandri8, din 5alati& Era inteli(ent si a!ea nclinatii spre lim'i strine6 cunostea la per$ectie $ranceza, rusa, ucraineana si se descurca n polon, (erman, italian si sr'& A urmat cti!a ani cursurile Baculttile de drept, dar nu si"a luat licenta& -"a an(a*at, n /0/<, n -i(uranta 5eneral, ca su' comisar& A $ost repartizat la Ti( ina, unde a rmas pn n /0/0& A!ansat su'pre$ect de politie, a $ost trimis la Cetatea Al'& n /0K1 s"a rentors la Ti( ina, iar n /0K/ era la Qotin& n /0KE a

$ost a!ansat comisar special si mutat la Inspectoratul de si(urant C isinu& n /0KO era din nou la Qotin, re!enind n /0K< la C isinu& A lucrat mai multe cazuri de spiona* so!ietic& Ha l ianuarie /0D/ trece la --I, unde de!ine, n /0DD, se$ul -ectiei contrain$ormatii, pn n /0D<& Atunci, la cererea lui Armnd Clinescu, a $ost trecut n $runtea Corpului ,etecti!ilor& A creat acolo 9ri(ada -pecial, care a!ea ca sarcin urmrirea le(ionarilor& Ha $el ca si Moruzo!, a czut !ictim asasinatelor $cute de le(ionari la Lila!a n noaptea de KOIKC noiem'rie /0@1& CC ,espre !izita la 9erlin ni s"au pstrat dou mrturii6 o Not redactat olo(ra$ de NiM: ste$nescu att n manuscris, pe rtie cu antetul Qotel Central"9erlin, ct si un e+emplar dactilo(ra$iat, semnat N&-&, si o ,are de seam asupra cltoriei $cut la 9erlin ntre /K si K@ $e'ruarie /0DC, redactat si semnat de maiorul Constantin lonescu Micandru& Cea din urm #doc& nr& D%, este mult mai ampl si mai precis, cum i st 'ine unui o$iter de carier& A$lm cnd si la ce or au plecat din 9ucuresti #/K&1K&/0DC, ora /D&D1% si cnd au a*uns la 9erlin #l D&1K&/0DC, ora K1&D1, era o zi de sm't%& ,ele(atia, condus de N& ste$anescu, mai cuprindea si doi cpitani in(ineri, cci scopul o$icial era procurarea de aparatur pentru --H Huni, /E $e'ruarie, N& ste$anescu a sta'ilit le(tura cu maiorul dr& Grienitz, n 'aza unei ntele(eri preala'ile cu He(atia (erman din 9ucuresti& 7Un om $oarte distins, $cnd parte din nalta societate prusac de aici& Este a*utorul amiralului Canaris, se$ul -ectiei a Il"a din MUareleV -tUatV MUa*orV (erman, desi nu este dect maior si nu $ace parte din partid& -e spune c are acces la 5orin( si 9lom'er(, unde altii nu pot intra8, n continuare, munca a $ost ast$el compartimentat6 NiM: ste$anescu a $cut sc im' de in$ormatii pe pro'leme politice #or(anizarea Cominternului, 7pro!ocrile so!ietice8% cu se$ul -ectiei contrain$ormatiilor din A'Je r& El a $cut si o !izit la sediul 5estapoului, mpreun cu cei doi cpitani, unde au $ost primiti de dr& 9est, se$ul re(iunii 9erlin, $iind impresionat si de dotrile institutiei, dar si de $aptul c 7lucrurile sunt ast$el or(anizate nct pe sli nu !ezi pe nimeni3 nici $unctionari si nici usieri8/D/& ,r& 9est i"a in!itat la mas, n sediul 5estapo"ului, e+primndu"si satis$actia pentru acest nceput de cola'orare, a!nd n !edere c ;omnia a!ea $rontier comun cu U;--& Ha rndul su, NiM: ste$anescu le"a tinut (azdelor o e+punere despre istoricul, or(anizarea si modul de actiune al Cominternului& Ha rndul su, Micandru s"a ntlnit cu maiorul Broelic , specialist n pro'lemele Armatei ;osii si ulterior cu alti doi o$iteri de a!iatie, al cror nume nu l indic& -"a $cut un intens sc im' de in$ormatii, rezultnd c, n (eneral, in$ormatiile A'Je r"ului corespundeau cu cele ale --I, 7ceea ce a demonstrat 'una credint si seriozita" /D/ Ar & N&I&C&, $ond =&C&M& " --I, =olitica e+tern a ;omniei, dosar nr& KI/0DC, $& /DE" /DO& C< tea sc im'ului de in$ormatii pentru am'ele prti8& )$iterul romn a o'tinut n plus $at de ceea ce stia de*a denumirea si dislocarea tuturor unittilor neindi!izionate ale Corpurilor de Armat, or(anizarea de detaliu a unei di!izii moto"mecanizate, compunerea or(anic detaliat a $iecrei 'ri(zi de a!iatie& E!ident, n a$ara lui NiM: ste$nescu, nimeni altcine!a dintre romni " ceilalti doi mem'ri ai dele(atiei sau de la He(atie " nu mai stia cu ce se ocupa maiorul lonescu Micandru& =artea (erman a a!ut (ri* si de timpul li'er al oaspetilor romni& -eara, de o'icei, erau

in!itati la cele mai lu+oase restaurante, la spectacole& -m't, K1 $e'ruarie, dele(atia tre'uia s se rentoarc n tar, dar din cauza a'sentei din 9erlin a atasatului militar romn, plecarea a tre'uit amnat& Asa au luat parte, a doua zi, duminic, la ceremonia consacrat zilei eroilor& Au plecat din 9erlin a'ia luni, KK $e'ruarie, seara, la ora KD&EE& Concluziile lui NiM: ste$nescu si ale maiorului Constantin lonescu Micandru coincid6 cola'orarea cu (ermanii era 'ine primit de acestia, sc im'ul de in$ormatii a $ost corect si n pro$itul am'elor prti, (ermanii lsnd impresia c ar $i dispusi s realizeze 7un aran*ament precis si dura'il8& =e 'aza sc im'urilor de in$ormatii, Micandru rezuma ast$el !iziunea (erman despre Armata ;osie6 7Este o armat $oarte 'ine utilat& Materialul, desi de constructie $oarte 'un, nu are ns ?duratA din cauza materialului prim, de calitate in$erioar& -e lucreaz intens la dotarea armatei, n special cu materialul de a!iatie si mecanizat& Este un punct de ntre'are, cum !or rspunde masele de trani ntr" un !iitor rz'oi& ,e aceea, se preconizeaz ca n caz de rz'oi, s se o'tin initial succese rsuntoare prin ntre'uintarea n mas a a!iatiei si carelor de lupt, trupelor de in$anterie rmnndu"le numai cucerirea si stpnirea terenului& =ersonalul de comand, momentan, insu$icient pre(tit3 se $ac s$ortri uriase pentru a ridica ni!elul intelectual al corpului o$iteresc8, n pri!inta perspecti!elor continurii sc im'ului de in$ormatii se sta'ilise ca el s se $ac, n conditii de o discretie a'solut, alternati!, la 9ucuresti si 9erlin& Ceea ce nu s"a mai ntmplat pn n iunie /0D0& ,ocumentele pstrate nu ne spun nimic nici despre conte+tul n care s"a initiat acest prim contact, nici de ce a $ost curmat, de partea romn, dup cum !om !edea c a rezultat la reluarea lui peste doi ani& Este cu att mai interesant cu ct !izita la 9erlin a a!ut loc ntr" un C0 moment de mare tensiune n relatiile dintre 9ucuresti si 9erlin, n ianuarie /0DC, la trecerea prin capitala (erman a trenului care transporta spre tar rmsitele celor doi le(ionari czuti n -pania, Ion I& Mota si Vasile Marin, autorittile (ermane le acordaser onoruri militare& Iar la procesiunea de nmormntare din 9ucuresti #/O $e'ruarie% au asistat si ministrii 5ermaniei, Italiei, -paniei nationaliste si un reprezentant al Laponiei, $r s $i cerut n preala'il acordul (u!ernului romn, asa cum impuneau uzantele diplomatice, n le(tur cu acest e!eniment, s"au purtat lun(i dez'ateri n =arlamentul ;omniei, la care au participat Armnd Clinescu, Nicolae lor(a, 5ri(ore 5a$encu si altii& =artea romn a protestat, 9erlinul si ;oma e+primndu"si re(retul pentru incident/D & Este e!ident c !izita dele(atiei --I la 9erlin $usese otrt dinainte& Credem c este la $el de e!ident c ea se 'aza pe o initiati! politic ce !enea din partea 2 sau a!ea 'inecu!ntarea 2 re(elui, pentru c este (reu de crezut c Moruzo!, cu toat li'ertatea lui de miscare, s"ar $i putut a!entura sin(ur ntr"un asemenea *oc& -copul actiunii este e!ident6 tatonarea prtii (ermane " o $ort n ascensiune pe arena politic european ", (sirea unui aliat contra U;--, o amenintare potential la adresa inte(rittii ;omniei& Ha rndul lor, (ermanii erau interesati de o cola'orare cu un stat plasat strate(ic si care a!ea o (ranit comun cu U;--& ,e alt$el, amiralul Canaris sta'ilise nc din septem'rie /0DE o cola'orare cu (eneralul Mrio ;oatta si contacte cu ser!iciile secrete de in$ormatii un(ar si *aponez& ,e ce nu a $ost continuat acest prim contact> Nu putem a!ansa dect o supozitie& Ha KD $e'ruarie /0DC, (u!ernul Ttrescu a adoptat

/DK =olitica e+tern a ;omniei& ,ictionar cronolo(ic, 9ucuresti, /0<O, p& K/C& Hucretiu =trscanu a interpretat tendentios acest e!eniment, cali$icndu"/ drept o 7mascarad8 cu 7o deose'it semni$icatie politic8& #Vezi Hucretiu =trscanu, -u' trei dictaturi, Editura /11\/ 5ramar, 9ucuresti, /00O, p& @0%& ,octorul ser'an Milco!eanu, care, la acea dat, era presedintele U&N&-&C&;& #Uniunea National a -tudentilor Crestini ;omni%, ne asi(ur c procesiunea slu*'ei reli(ioase la Casa Verde din 9ucurestii"Noi si nmormntarea corpurilor nensu$letite ale lui Mota si Marin s"au des$surat n ordine& Apro+imati! K1 111 de le(ionari, n cmsi !erzi, au $ormat un impresionant corte(iu, care s"a deplasat ntr"o 7tcere a'solut8& =ro'a'il c toate acestea au atras in!idia multor politicieni, inclusi! a re(elui Carol al II"lea& #Vezi ,r& ser'an Milco!eanu, CorneliuS& Codreanu altce!a dect Qoria -ima, !oi& l, 9i'lioteca n!ierea nr& C, 9ucuresti, /00O, p& 0C%& <1 noi msuri contra Miscrii He(ionare& Iar spri*inul 5ermaniei pentru aceasta nu era un secret pentru nimeni& Ca atare, Carol al Il"lea a considerat, pro'a'il, c nu se poate astepta la !reun spri*in din acea parte si i"a ordonat lui Moruzo! s ntrerup contactele cu A'Je r"ul, c iar dac era un ser!iciu de in$ormatii al armatei (ermane, care, nu numai c nu a!ea nimic comun cu 5estapo"ul, dar se a$la c iar n ri!alitate cu acesta& 7Ne"am mprietenit cu dracul48 nainte de a !edea cum a reusit maiorul lonescu Micandru s resta'ileasc le(tura cu A'Je r"ul, s e+aminm putin conte+tul politico"diplomatic, n care s"a produs tentati!a sa& ,up acordul de la Miinc en #K0"D1 septem'rie /0D<%, dar mai ales dup ocuparea Ce oslo!aciei, n martie /0D0, situatia international a ;omniei se modi$icase su'stantial& =rincipalul pericol e+tern de!eneau re!endicrile statelor re!izioniste, ce pri!eau si spre (ranitele ;omniei& =e ln( strn(erea relatiilor cu partenerii din Mica ntele(ere #amputat dup disparitia Ce oslo!aciei% si din ntele(erea 9alcanic, pe ln( politica traditional de aliant cu Branta si Marea 9ritanic, pentru diplomatia romneasc de!enise e!ident necesitatea m'unttirii relatiilor cu 5ermania& Ha /E martie /0D0 " dup ce n Ce oslo!acia (ermanii au di$uzat $luturasi redactati n lim'a romn " s"a decretat mo'ilizarea partial a armatei& ,ar la KD martie s"a nc eiat 7Tratatul asupra promo!rii raporturilor economice ntre ;e(atul ;omniei si ;eic "ul 5ermaniei8 ., considerat ca o su'ordonare a economiei romnesti intereselor (ermane& Nu tre'uie s uitm c la /D aprilie An(lia si Branta au acordat (arantii unilaterale pri!ind $rontierele ;omniei& Cu toate acestea, la 9ucuresti e+ista un puternic sentiment de insecuritate& El era alimentat, pro'a'il, si de in$ormatiile !enite din )ccident& Ast$el, domnul Qoria 9restoiu reproducea un raport al unui o$iter superior romn de in$ormatii #locotenent"colonelul 5 eor( e =etrescu, doc& nr& E"O%/D@, trimis /DD 5 eor( e 5 eor( e, Tratatele internationale ale ;omniei, 9ucuresti, /0<1, p& ED/" EDK& /D@ Vezi si 7;e!ista de istorie militar8,nr& KI/00E, p& @E"@<& </ din Hondra la nceputul lunii aprilie /0D0, care !or'ea despre 7sc im'area total de atitudine pe care ser!icii importante din cadrul Ministerului Aprrii Nationale U'ritanic " n&n&V au a!ut"o ulterior Usemnrii tratatului economic (ermano"romn din luna martie " n&n&V $at de atasatii nostri militari, na!ali si aeronautici, de la Hondra, crora Q s"a pus n

!edere c pro'lema comenzilor de material de rz'oi este o c estiune care tre'uie tratat de la (u!ern la (u!ern si, n orice caz, mai nti pe teren politic8 & )$iterul romn ntele(ea din discutiile cu 'ritanicii c la Hondra se credea c ;omnia nc eiase si un acord politic cu 5ermania si deci tara noastr era o cauz pierdut pentru Branta si Marea 9ritanie& Ha D aprilie, aceeasi surs in$orma6 7,in cauz c acordul economic cu 5ermania nu este nc complet nteles, iar pe de alt parte, pn la clari$icarea situatiei trii $at ds acordul an(lo"$rancez si, e!entual, polonez, se intentioneaz ca li!rrile de armament, pentru tara noastr, s $ie amnate& ,in contactul pe care /"am a!ut cu o$icialittile en(leze, se pare c Hondra intentioneaz a ne cere s ne clari$icm otrt pozitia8/DO& Aceeasi concluzie rezultase si din con!or'irile pe care le"a a!ut cu reprezentantul Intelli(ence -er!ice"ului& Trecnd prin =aris, constata 7o e!ident rceal si o rezer! 'ine marcat8, su'liniind c $rancezii 7pe nedrept, au de!enit 'nuitori n ce pri!este politica noastr, c nu mai au ncredere n noi si c ei consider neaderarea noastr la pact ca o alunecare spre o politic (ermano$il8& ,ar a*uns n tar, acelasi o$iter nota6 7e+pansiunea (erman spre est&&& ar $i c iar dorit de Hondra"=aris, dac acest lucru ar satis$ace 5ermania si Italia si prin aceasta si"ar asi(ura inte(ritatea lor continental si colonial& ,ar An(lia si Branta sunt per$ect in$ormate asupra intentiilor italo"(ermane, care au !eleitti mult mai mari si care caut neaprat declansarea unui rz'oi n acest an, $iind si(ure c l !or csti(a& n aceste conditiuni, An(lia, n special, socoteste a'solut necesar pentru pre(tirea rz'oiului&&& s csti(e timp prin atra(erea spre est a unor importante $orte (ermane&&&8 ,ac mai adu(m si con$esiunile unui (erman apropiat lui Qitler si $cute pu'lice n ziarul NeJ NorM Qerald Tri'une, din < mai /0D0, din care rezult intentia 5ermaniei de a"si su'ordona politic si economic trile 'altice, =olonia, ;omnia, /DE Qoria 9restoiu, Impact la paralela @E[, p& O/& /DOIOiTem, p& O/"OK& <K Iu(osla!ia, Un(aria si Ce oslo!acia, este de nteles dorinta 9ucuresti ului de a sta'ili contacte neo$iciale cu 9erlinul& Nu ne"am propus " si nu credem c este posi'il, pe actuala 'az documentar " s *udecm dac (estul a $ost util sau era mai 'ine s $i mers pn la capt, cu orice risc, doar alturi de An(lia si Branta, n (eneral, asemenea discutii 2 ce ar $i $ost dac&&& 2nu sunt $oarte utile pentru istoric& ,ar, n *udecarea unei asemenea ipoteze, credem c nu tre'uie s se i(nore e+perienta istoric romneasc, di$erit de cea polonez, iu(osla!, ce oslo!ac, c iar si un(ar si 'ul(ar6 traditia clasei politice romnesti de a sal!a mcar un em'rion de or(anizare statal, prin orice mi*loace si cu orice pret& Iat, deci, n ce conte+t (eo"politic 2 la care tre'uie s adu(m si presiunile tot mai e!idente dinspre ;srit, despre care s"a !or'it mai putin la noi " este trimis maiorul lonescu Micandru, la *umtatea lunii iunie /0D0, s 'at la usa A'Je r"ului pentru a rennoda, $r alt pre(tire preala'il , $irul cola'orrii pe linia sc im'ului de in$ormatii pri!ind Armata ;osie si propa(anda Cominternului& - mai spunem doar c Eu(en Cristescu, urmasul lui Moruzo! n $runtea --I, declara, dup rz'oi, c actiunea i"ar $i $ost tinuit si lui Armnd Clinescu, n acel moment prim"ministrul trii, dar s"ar $i $cut cu stirea lui Ernest Urdreanu, maresalul =alatului/D<& Asa cum am !zut de*a, pn la urm maiorul lonescu Micandru a $cut apel la cole(ul su, maiorul =roca, a!nd norocul ca acesta s $ie sin(ur la 9erlin, atasatul militar, colonelul 5r'ea, $iind plecat n El!etia, unde asista la mane!re militare& I"a spus c

!enea de la =aris si c a!ea o scrisoare din partea unui cunoscut, pentru maiorul !on Grienitz& =roca a sunat n ziua de KK iunie la 9iroul atasatilor militari din Marele -tat Ma*or, de unde i s"a rspuns, dup D ore, c persoana respecti! decedase cu cte!a luni n urm& ,up insistente, lonescu Micandru a o'tinut o ntlnire cu cpitanul 5ra$ !on -pee, pentru ora /O&11& I"a comunicat acestuia cine era si cu ce scop se a$la la 9erlin& Cpitanul (erman i"a promis c i !a comunica rspunsul la otel, /DC ,in raportul redactat la ntoarcerea n tar, rezult c primul contact, cel din /0DC, $usese nlesnit de =arizianu, care n /0D0 se a$la n penitenciar, e+ecutnd o pedeaps de K ani pentru omo"se+ualitate si tra$ic de de!izie& -e $ace trimitere si la o not special de a crei urm nu am reusit s dm #Ar & -&;&I& $ond 7d8, dosar nr&DC@0, $& E<%& /D< Eu(en Cristescu, op& cit&,.p& /@/& <D pn la /<&D1& E+act la acea or a primit o in!itatie pentru a doua zi, la /1&11, la Marele -tat Ma*or (erman& Ha KD iunie s"a ntlnit cu locotenent"colonelul QanJaldt si un maior, crora le"a comunicat c Moruzo! considera c relatiile 2 deocamdat doar economice " dintre trile lor se !or dez!olta n !iitor si c inamicul comun era Uniunea -o!ietic& ,rept urmare, --I propunea A'Je r"ului o cola'orare concret pentru cule(erea de in$ormatii pri!ind intentiile statului so!ietic& -in(ura conditie, cola'orarea s $ie tinut n secret c iar si $at de corpul diplomatic si atasatii militari din 9erlin si 9ucuresti& =artea (erman a cerut o serie de precizri pri!ind natura --I si persoana se$ului su #i cunosteau si unul dintre pseudonime6 in(inerul Mi ail ste$nescu%& Cu mult politete, ludnd 2 e+a(ernd un pic, am zice 2 rezultatele o'tinute de Moruzo! , o$iterul superior (erman i"a promis s"i comunice lui lonescu Micandru punctul de !edere al A'Je r"ului, n aceeasi zi, la ora /O&D1& ,up"amiaza, locotenet"colonelul QanJaldt i"a spus c or(anele superioare din Marele -tat Ma*or (erman acceptau cola'orarea, n principiu, $r a putea trece la o cola'orare la teren pentru c nemtii "declara el " nu dispuneau de elemente specializate pentru actiunea in$ormati! direct n U;-- 7&&&si aceasta pentru c mem'rii emi(ratiei ruse erau n !rst, iar cei mai tineri nu stpneau lim'a rus3 elementele ce e nu prezentau su$icient ncredere, iar cele ucrainene nu o$ereau su$iciente (arantii8 & ,rept urmare, lsa s se ntelea( o$iterul (erman, A'Je r"ul se 'aza pe retelele --I, urmnd s contri'uie cu orice sum de 'ani i s"ar $i cerut& ,e asemenea, partea (erman era dispus la un sc im' de in$ormatii pri!ind6 a!iatia so!ietic, unittile motomecanizate, situatia politic intern si e+tern a U;--, deplasri si concentrri etc& Maiorul lonescu Micandru a respins orice su'!entie din partea A'Je r"ului, artnd c --I dispunea de toate mi*loacele necesare pentru actiunile in$ormati!e ce le des$sura n U;--& ,esprtindu"se n cele mai 'une relatii de cole(ii si (ermani, maiorul lonescu Micandru a plecat, n ziua de K@ iunie, ora KD&DC, spre QelsinMi/@/& .D0 ,e alt$el, pe toat durata ct au $cut sc im' de in$ormatii, (ermanii nu au ratat nici un prile* de a"/ $lata pe Mi ail Moruzo!& /@1 Emi(ratia ucrainean $usese masi! a*utat si in$iltrat de A'Je r, dar dup ncorporarea Ucrainei -u'carpatice la Un(aria, apruser $rictiuni& /@/ Ar & M&A&E&, $ond C/ ;omnia, !oi& OK, $& C/0& <@ Ha s$rsitul lunii octom'rie si nceputul lui noiem'rie, maiorul lonescu Micandru s"a

deplasat din nou la 9erlin& Ne"a lsat, si de aceast dat, un su'stantial raport/@K, din care !om reproduce doar ideile ce nu si"au a$lat locul n cartea domnului 9restoiu, care l considera, cum am mai spus, drept primul contact dintre A'Je r si --H nc de la n" Y ceput, autorul tinea s su'linieze e$ectele rz'oiului asupra situatiei din 5ermania6 aparitia cartelelor, $r de care nu puteai o'tine !reun aliment3 numrul trenurilor era $oarte redus si circulau cu mare ntrziere3 lunea si !inerea, n restaurante nu se (seau dect salate3 pe strzi, noaptea, domnea ntunericul si era o mare pro'lem s (sesti un ta+i& A remarcat, de asemenea, si contradictiile e+istente ntre di$eritele componente ale ser!iciilor de in$ormatii (ermane& n ziua de D1 octom'rie, seara, s"a ntlnit cu maiorul =rucM, omolo(ul su din A'Je r #era se$ul Brontului de Est%, proaspt rentors de la&&& 9ucuresti " !enise cu a!ionul n ziua de K1 octom'rie 2, unde se interesase de scopul !izitei lui lonescu Micandru& =rucM i"a mrturisit c propunerea de cola'orare pica $oarte 'ine pentru partea (erman, a crei situatie 7politic e+tern este destul de critic, $iind "la ora actual 2 aproape complet izolat8& ,e*a, (ermanii considerau c 7acordul cu U;-- a dat rezultate cu totul neasteptate, rpind 5ermaniei initiati!a n nord"estul, estul si c iar sud"estul Europei8& ,up cum i"a mrturisit maiorul =rucM, c iar Binlanda de!enise un semn de ntre'are pentru 5ermania, n =olonia, relatiile cu so!ieticii erau $oarte ncordate 7din cauza zilnicelor incidente de $rontier #mi s"a con$irmat c, cu ocazia delimitrii $rontierei, au a!ut loc c iar lupte ntre unittile (ermane si so!ietice, cu pierderi simtitoare de am'ele prti, deoarece soldatii so!ietici nu !oiau s prseasc unele localitti, cu toate ordinele date de o$iterii lor%&&& n $ine, se remarc o accentuat nemultumire, datorit $aptului c inter!entia " neasteptat " a armatei so!ietice a $ortat ca ;eic "ul s renunte momentan, spune maiorul =rucM, la le(tura teritorial direct cu ;omnia8& si adu(a n raportul su lonescu Micandru6 7maiorul =rucM s"a e+primat $ormal6 ?ne"am mprietenit cu dracul4A3 e+presiune auzit si n cercurile (ermane din 9ucuresti, ceea ce denot c este (eneralizat n ntrea(a 5ermanie8& / Ar & -&;&I& $ond 7d8, dosar nr& DC@0, $& @/"O1& <E Analiznd o discutie purtat ntre doi reprezentanti ai unor ser!icii secrete, tre'uie s dai do!ad de mult prudent, cci prin nssi natura muncii lor, ei !or cuta s a$le mai mult unul de la cellalt, dnd n sc im' ct mai putin& Am $cut aceast a$irmatie, nu att n le(tur cu para(ra$ul de mai sus, ct pentru un alt pasa* al discutiei purtate n seara zilei de D1 octom'rie, 7n ceea ce pri!este ;omnia"nota maiorul lonescu Micandru n raportul su 2 dorinta ma+im Ua prtii (ermane " n&n&V este aceea ca noi s rmnem n (ranitele actuale, n cea mai strict neutralitate, $iind n msur a le asi(ura apro!izionrile de care au ne!oie& Asupra modului cum se !a putea realiza acest deziderat, nu mi"a putut rspunde& A lsat s se ntelea( c, dac noi " 'ine narmati $iind 2 nu !om ceda e!entualelor pretenti"uni so!ietice, U;-- " datorit armatei pe care nu poate conta " !a ceda n cele din urm8& Este (reu de crezut c (ermanii erau sinceri atunci cnd $ceau asemenea a$irmatii " !om !edea c ele se !or repeta cu re(ularitate " mai ales cnd stim ce pre!edea =actul Moloto!";i''entrop/@D& ,ar ei transmiteau, prtii romne e+act acel mesa* pe care ea si"l dorea cel mai mult& Iar o$icialittile de la 9ucuresti s"au a(tat cu disperarea necatului de acest pai& Este $oarte (ra! cnd un om politic i(nor realitatea si o nlocuieste cu $antasme, cu ceea ce i"ar place lui s $ie& ,ar, pentru un se$ al unui ser!iciu de in$ormatii, o asemenea (reseal este de"a dreptul mortal&

Ha D/ octom'rie, la ora /1&@E, maiorul lonescu Micandru era prezentat amiralului Canaris& -e mai a$lau de $at6 locotenent"colo"nelul =icMen'rocM #se$ul ser!iciului de cutare a in$ormatiilor din A'Je r% si maiorul =rucM& )$iterul romn i"a prezentat E+pozeul se$ului -er!iciului de In$ormatii al Armatei ;omne ctre domnul se$ al -er!iciului de In$ormatii al Armatei 5ermane, document care, din $ericire, ni s"a pstrat si care a rmas pn acum inedit, din cte stim #doc& nr& 0%& ,up o scurt trecere n re!ist a unor cola'orri anterioare #a$lm ast$el c si n /0D< --I sesizase A'Je r"ul despre in$iltrri so!ietice n or(anele de in$ormatii (ermane%, Moruzo! $cea urmtoarea apreciere6 7Nu cunosc n totul dedesu'turile acordului inter!enit ntre 5ermania si U;--& =e mine ns m"au impresionat primele e$ecte ale /@D Vezi pe lar( Mircea Musat, =olitica de $ort si dictat n a*unul celui de"al doilea rz'oi mondial, n 7Ma(azin istoric8, nr& /K#KCD%, decem'rie /0<0, p& KD"DK& <O acestui acord& Modul cum aceste e$ecte se mani$est astzi m $ace s $iu n(ri*orat, n cel mai nalt (rad, n ceea ce pri!este consecintele $inale ale acordului (ermano"so!ietic& =e ln( $aptul c 5ermania 2 dup cum ncepe de*a s se constate 2 are de suportat 2 $r a putea reactiona " multe nea*unsuri din partea Uniunii -o!ietice, se poate a$irma cu trie c, pro$itnd de acordul cu 5ermania, U;- - !a cuta s atace ;omnia& ;epet, nc o dat, nu cunosc dedesu'turile acordului dintre 5ermania si U;--& Ceea ce ns pot s a$irm, 'azat pe do!ezi de net(duit, este $aptul c, astzi, comunismul " n$rnt pn ieri, pretutindeni, su' raport doctrinar " a reaprut su' auspiciile 5ermaniei pe arena Europei si mai ales a Europei Centrale& Aceast ien, m'rcat n piele de oaie, readus pe Vistula si pe Carpati, a ridicat din nou stea(ul ipocriziei pansla!e si, ndreptndu"si pri!irea ctre popoarele sla!e, U;-- ntinde astzi un 'rat ctre =olonia, Ucraina U-u'V Carpatic, -lo!acia, Mora!ia si 9oemia si un alt 'rat ctre 9ul(aria, -er'ia, ,almatia si Croatia& ,e !est nu mai !or'im& ,up calculele lor, !or $i n( itite pe nemestecate ;omnia, 9ul(aria etc& ,eci, n necunostint de cauz asupra $ondului acordului (ermano"so!ietic, eu nu pot spune dect6 s dea ,umnezeu ca din aceast situatie s csti(e numai ci!ilizatia8& si adu(a n $inalul E+pozeului6 7Tendintele pansla!iste de ieri sunt urmrite astzi cu aceeasi asiduitate de ctre comunistii rusi& C este asa, reamintim c 'olse!icii de astzi a$irm ca mpratul =etru cel Mare a $ost primul proletar pansla!& ,e aceea, realizarea !isului plmdit de acesta, de la ,anzi( la Biume, !a $i $olosit de 'olse!icii de astzi pentru re!olutionarea Europei, n $ata acestei situatii, rmne ca 5ermania s re$lecteze dac strile actuale i con!in, n cariera mea, de peste D1 ani, n mod permanent la acest -er!iciu, niciodat nu m"am ncrezut n rusi& Ei au $ost totdeauna aceia pe cari i"am descris mai sus6 una (ndesc, alta !or'esc si cu totul alta $ac8& n discutiile care au urmat, amiralul Canaris a insistat asupra caracterului neo$icial al le(turii cu --I si a precizat c Bu rer"ul dispusese ca orice actiune in$ormati! asupra armatei so!ietice s nceteze, continundu"se doar cea asupra acti!ittii de propa(and comunist& ,ar, n particular, amiralul i"a spus c 7n mod $oarte secret, a!n"du"se n !edere concu'ina*ul actual pe care 5ermania l are cu U;--8, el dorea totusi s continue sc im'ul de in$ormatii asupra Ar" <C matei ;osii& -"au pus la punct si modalittile concrete de cooperare& ,e asemenea,

Canaris /"a in!itat pe Moruzo! s !in n 5ermania& ,e aici ncolo, sc im'ul de in$ormatii a continuat $r ntrerupere& )$icial, maiorul dr& Ta(ner era cel nsrcinat s reprezinte A'Je r"ul n aceast cola'orare, dar, asa cum i se precizase lui lonescu Micandru la 9erlin, Canaris nu a!ea deplin ncredere n el& ,r& Ta(ner urma s a$le doar pro'lemele de ordin (eneral si s *oace rolu de cutie postal& -c im'ul in$ormatiilor de important deose'it urma s se $ac cu maiorul =rucM, care !enise si nainte la 9ucuresti, su' di$erite acoperiri& Maiorul dr& Ta(ner a $cut un prim drum la 9ucuresti, ntre < si /K noiem'rie, cnd /"a ntlnit prima oara pe Moruzo!/@@ #si nu la KD noiem'rie, cum credea domnul Qoria 9restoiu% @ , =rucM a !enit si el la 9ucuresti, la KK, nu la /E noiem'rie, cum credea acelasi autor/@O, su' numele de ErJin Gamp$, pictor 7specialist n a$isa*ul de propa(and8/@C, ntlnirile lui cu maiorul lonescu Micandru s"au des$surat ntr"o conspirati!itate deplin& =rucM aducea cu el si acordul A'Je r, pentru a se trece la o cola'orare la teren cu --H =rintre"alte in$ormatii aduse, se a$la si o list a a(entilor so!ietici din ;omnia, identi$icati de A'Je r6 7a% cu resedinta la 9ucuresti6 9ac man Heopold si Isac3 9arono!3 9raun HV&3 Qotsc i3 ,alMin3 )$rimo! ste$an #o$iter n -er!iciul special de in$ormatii so!ietic%3 5ure!ici E$timie #$unctionar la He(atia so!ietic%3 Qasine Anton #o$iter n -er!iciul special de in$ormatii so!ietic%3 Hic ten'er( Heon3 Madrid Ce ira -er( ie!na3 in(iner MataM3 doctor )la!in 5 &3 )stro" (rado!sM: #o$iter de marin din -&-&I&-&/@<%3 ;ozlo!sMi Vladimir #o$iter n -&-&I&-&%3 Vladimiro! #$unctionar la He(atia so!ietic%3 '% cu resedinta la Ti( ina6 9acalei!ici3 c% cu resedinta la Cernuti6 Gra*alia3 d% cu resedinta la 5alati6 Haszlo Huca #Vasile Huca%3 e% cu resedinta la C isinu6 )stro!sMi =a!el3 $% cu resedinta la 9lti6 -erlo! Gazimir3 (% cu resedinta la Cetatea Al'6 VronsMi #artist%8& / Ar & -&;&I& $ond 7d8, dosar nr& DC@0, $& O1"O0& . Qoria 9restoiu, op& cit&, p& /@E& I'idem& /@O /@C Ar & -&;&I& $ond 7d8, dosar nr& DC@0, $& EE"OK& /@< =rin aceast si(l #-&-&I&-% ar tre'ui nteles -er!iciul -ecret de In$ormatii -o!ietic& =ro'a'il c documentul $ace re$erire la I&N&)& #,epartamentul de In$ormatii -o!ietic, /0K1"/0@/% din N&G&V&,& #Comisariatul =oporului pentru A$aceri Interne ncorporat -ecurittii -tatului, /0KK"/0KD si /0D@"/0@D%& )dat cu maiorul =rucM, s"a a$lat din nou la 9ucuresti si dr& Ta(ner, care, asa cum s"a spus de*a, s"a preocupat n special de prote*area zonei petroli$ere romne, de posi'ile actiuni de sa'ota*& 5ermanii a!eau numeroase in$ormatii c en(lezii si $rancezii implantaser n ;omnia o puternic retea de sa'otori, care asteptau doar semnalul pentru a declansa actiunea de aruncare n aer, a cmpurilor noastre petroli$ere& Mai mult, atasatul militar $rancez a comunicat acest proiect Marelui -tat Ma*or al armatei romne, nc din septem'rie, primul ministru, Armnd Clinescu, comunicase acordul su de principiu cu un asemenea proiect& An(lia si Branta se an(a*au s acorde desp(u'iri ;omniei& =n la urm ns, la 9ucuresti a pre!alat punctul de !edere potri!it cruia aruncarea n aer a e+ploatrilor petroli$ere rmnea solutia e+trem, dup ce se epuizau celelalte si c decizia nu putea apartine dect (u!ernului romn& Iat de ce dr& Ta(ner punea atta accent pe pre!enirea oricror sa'ota*e n zonele petroli$ere si pe ,unre, principala arter de comunicatie spre 5ermania& ,e la 9erlin urmau s soseasc si dou comisii te nice care s e+amineze solutiile de adoptat& - notm, cu amuzament, c atunci cnd s"a !izitat zona Vii =ra o!ei, 7pentru a nu se mai da ocazia de a se repeta spectacolul din portul 5iur(iu #;amadam%, cu apro'area domnului se$ al -er!iciului -& de In$ormatii al

armatei romne, am luat " ca msur de pre!edere unele dispozitiuni care s masc eze insu$icienta si(ur a or(anelor de paz si supra!e( ere a sta'ilimentelor si zonelor petroli$ere8& Adic, au $ost plantati a(enti ai --I, n di!erse puncte, care au simulat un control e$icient al zonei, n realitate, dup cum consemna lonescu Micandru n raportul su, 7n a$ar de portarii ra$inriilor, se poate a$irma cu trie c nu e+ist nici o alt paz8& Ha nceputul lunii decem'rie s"au produs o serie de e+plozii la ra$inriile de pe Valea =ra o!ei, iar n (ara 9icoi s"au ciocnit trenuri cu petrol ce tre'uia s a*un( n 5ermania& Ha < decem'rie, lonescu Micandru primea un tele$on de la 9erlin, prin care era anuntat de sosirea maiorului dr& Ta(ner si a nc doi oaspeti, pentru ziua de duminic l ) decem'rie, n 5ara de Nord, o$iterul romn a a!ut surpriza s l !ad co'ornd din !a(on c iar pe se$ol A'Je r"ului, amiralul Canaris, nsotit de locotenent"colonelul 9enti!e(ni, se$ul -ectiei contrain$ormatii o$ensi!e/@0& Cum se stie de*a, Canaris !enise perso" /@0 Ar & -&;&I& $ond 7d8, dosar nr& K0@O, $& KO& nai la 9ucuresti, la ordinul e+pres al lui Qitler, pentru a se asi(ura c nu se !or mai repeta7actele de sa'ota*8 ndreptate mpotri!a petrolului destinat 5ermaniei& =leca cu un a!ion, de pe aeroportul 9neasa, la /K decem'rie, multumit de asi(urrile date de Moruzo!& =este sase zile sosea la 9erlin maiorul lonescu Micandru, pentru a pune la punct noi msuri pri!ind ntrirea pazei pe ,unre, n zona petroli$er& Cu maiorul =rucM, lonescu Micandru a discutat si pro'lema elementelor le(ionare adpostite n 5ermania& )$iterul (erman i"a su'liniat ns c asta era pro'lema 7partidului8, domeniu n care ser!iciul nu a!ea nici o autoritate& si din nou i"a repetat cole(ului su romn 7con!in(erea "care pare a $i si a cercurilor militare (ermane " c ;omnia tre'uie si poate s opun ntrea(a rezistent oricror pretentiuni din partea Uniunii -o!ietice8& Mai mult, =rucM a tinut s adau(e c, dup prerea lui, An(lia a!ea s spri*ine o a(resiune so!ietic mpotri!a ;omniei, pentru a 'loca li!rrile de petrol ctre 5ermania, n raportul su, maiorul lonescu Micandru consemna si starea de demoralizare (eneral6 7Nu pare c e+ist speranta unei !ictorii&&&, se asteapt ce!a nepre!zut, ce!a miraculos, care s pun s$rsit acestei situatii& ;spunderea este aruncat n ntre(ime asupra ?partiduluiA&&& n cercurile militare, situatia e considerat ca $oarte (ra!& =rerea celor cu care am luat contact pare a $i c 5ermania tre'uie s $ac ce!a pentru a se termina rz'oiul, oricare ar $i rezultatul $inal8 #doc& nr& /1%& 7U;--, odat pornit, nu !a mai putea $ oprit8 Contactele dintre - -I si A'Je r au continuat, c iar din prima lun a anului /0@1 si aceasta n conditiile n care, la K ianuarie, Marele -tat Ma*or al armatei de uscat (ermane #7)'erMomando des Qeeres8% trecuse la ela'orarea unui plan de atac a ;omniei, n ipoteza c aceasta nu si"ar mai $i respectat o'li(atiile de apro!izionare asumate $at de 5ermania/E1, n paralel, atasatul aero al 5ermaniei la 9ucuresti, colonelul 5ersten'er(, l asi(ura pe Mi ail Moruzo!, la /O ianuarie, c 75ermania doreste o ;omnie li'er, o ;omnie a ;omnilor&&& ,ac ;omnia !a continua pe aceast cale Ua apropierii de 5ermania " n&n&V, !a putea $i si(ur de inte(ritatea sa national8& Iar, //1 =olitica e+tern a ;omniei, ,ictionar cronolo(ic, 9ucuresti, /0<O, p& KDD& 01 mai departe, n nota alctuit de Moruzo! pentru in$ormarea re(elui #doc& nr& /D%, se repeta6 7Colonelul 5ersten'er( a tinut s"si precizeze con!in(erea c cele de mai sus !or aduce, n mod poziti!, (arantarea inte(rittii teritoriale a ;omniei $at de orice uneltiri dina$ar8, n s$rsit, n cursul unei a treia ntre!ederi, 5ersten'er( l asi(ura pe Moruzo!

c $at de temerea ;omniei c Uniunea -o!ietic preconiza o lo!itur de $ort mpotri!a ;omniei, 75ermania nu asteapt dect o inter!entie o$icial din partea ;omniei prin care s se solicite spri*inul 5ermaniei n aceast c estiune, 5ermania o'li(ndu"se " n acest caz 2 a satis$ace n ntre(ime dezideratele ;omniei& Este de remarcat c colonelul 5ersten'er( a repetat c ndeplinirea ntocmai a conditiunilor economice cuprinse n con!entia dintre ;omnia si 5ermania, !a (aranta inte(ritatea $rontierelor ;omniei8& Ce anume determina aceste inter!entii repetate ale colonelului 5ersten'er(> A$lm dintr" o not datat K0 ianuarie /0@1, n care se spune c el, mpreun cu maiorul dr& Ta(ner, purtaser discutii cu 9iroul economic al He(atiei 5ermaniei la 9ucuresti, n urma crora trimiseser maresalului 5orin( un raport n care su'liniau necesitatea o$eririi unor (arantii de ctre 5ermania, pentru ;omnia& si asta pentru ca (u!ernul s lase o parte a tranilor concentrati s se ntoarc la muncile cmpului& ,atorit concentrrilor, muncile a(ricole $useser e$ectuate doar n proportie de DCF, ceea ce a$ecta, e!ident, posi'ilittile de apro!izionare ale 5ermaniei, sta'ilite prin acordul economic din martie /0D0 si pe care romnii nu se (r'eau s l ndeplineasc& Cu acelasi scop 2 al !eri$icrii posi'ilittilor de apro!izionare 2 soseau la 9ucuresti, la 0 $e'ruarie /0@1, ministrul !on Gillin(er si directorul Tesema:er, din Ministerul de E+terne (erman& si ei au asi(urat autorittile de la 9ucuresti c 5ermania dorea ca ;omnia s rmn n a$ara oricrui con$lict armat, pentru a"si putea e+ploata n liniste 'o(tiile naturale de care ei a!eau atta ne!oie& Iar la /@ $e'ruarie, maiorul dr& Ta(ner insista si el ca ;omnia s lase la !atr ct mai multi dintre cei concentrati, cci n"o ameninta nici un pericol& El transmitea respecti!a declaratie n numele ministrului de e+terne (erman, !on ;i''entrop, care atr(ea ns atentia c nu o putea $ace si n mod o$icial, tinnd cont de relatiile 5ermaniei cu U;- -& Ha KE $e'ruarie, Canaris i"a trimis o in!itatie lui Moruzo! pentru a"/ !izita la 9erlin& Moruzo! sosea acolo la K martie& ,es$surarea !i" 0/ zitei ne este cunoscut de*a& - su'liniem doar c se$ul --I a plecat din 5ermania cu sentimentul e+istentei unor puternice tensiuni ntre armat si 5estapo si cu con!in(erea c armata (erman era deza!anta*at n con$runtarea ei cu cea $rancez si 'ritanic #doc& nr& /@%& ,ar Moruzo! a mai a!ut ocazia s cunoasc si opera colonelului )cta! Voro'c ie!ici, atasatul militar romn n capitala ;eic "ului& Iat ce amnunt interesant ne dez!luie o$iterul romn6 7Cu acest prile* U!izita n 5ermania " n& n&V am struit s"/ con!in( Upe Moruzo! " n&n&V asupra necesittii imediate de a raporta si l c ne (seam n momentele ultime, cnd (u!ernul ;omniei putea sal!a situatia, apropiindu"se $erm de 5ermania& Mai mult, simtind c Moruzo!, dup prsirea 5ermaniei, intentiona s"si continue cltoria n Branta, am luptat din rsputeri s"/ a'at de la acest plan si am iz'utit s"/ determin s"si amne drumul n Branta, dup un popas la 9ucuresti& M"a ascultat8/E/& Ha s$rsitul lunii martie si nceputul lui aprilie, Moruzo! a mers n Branta si apoi n An(lia& Aceste !izite sunt mai putin cunoscute si !om insista asupra lor& n Branta, colonelul ;i!et, se$ul -er!iciului de in$ormatii al armatei, i"a mrturisit c are $oarte putin personal si c cele mai multe in$ormatii despre (ermani le"a primit de la --H Ha ntre'area pus de ;i!et, care este atitudinea ;omniei $at de rz'oiul n curs, Moruzo! i"a rspuns6 7;eiese din nssi ntre'area d!s& c Branta cunoaste prea putin ;omnia& Marea Brant a acordat " n timpuri normale " o atentie cu totul secundar trii

;omnesti si dac atentiunea ei a $ost mai !i(ilent, a $ost numai atunci cnd mpre*urri tra(ice impuneau8& -u'liniindu"i omolo(ului su $rancez simpatia de care se 'ucura Branta n ;omnia, Moruzo! i"a reprosat dezinteresul acesteia $at de ne!oile de narmare ale ;omniei& 7Timp de circa /< ani am solicitat Branta s n$iinteze, pe teritoriul nostru, industrii de rz'oi care puteau constitui un Ruasi monopol pentru capitalul $rancez, dar constituia, mai ales, o necesitate !ital pentru interesele am'elor tri, dar n"am $ost ascultati8& si adu(a Moruzo!6 7n $ata acestei situatiuni este cazul a nu se mai pune ;omniei ntre'area *i(nitoare6 ?Ce intentiuni areA, ci ntre'area6 ?Ce tre'uie s $ac Branta ca s repare toate (reselile din trecutA8& E!ident ns, Branta a!ea n acel moment Ar & -&;&I&, $ond 7:8, dosar nr& K10E@, !oi& K/, $& ED, 0K alte (ri*i& )$iteri superiori $rancezi i"au declarat lui Moruzo!6 7;z'oiul ne"a surprins nepre(titi&&& nepsarea oamenilor politici si amestecul lor la ,epartamentul a!iatiei tre'uie considerat ca o crim de nalt trdare& ;z'oiul ne"a surprins cu O11 a!ioane de lupt, cu un numr redus de piloti, n sc im' cu <K (enerali de a!iatie8& Mult mai optimist s"a ntors Moruzo! dup o !izit $cut pe $ront, timp de dou zile, desi recunostea6 7nota caracteristic a situatiei din Branta o constituie ns o criz, o lips de personalitti, de ener(ii, de oameni de conceptie care s stpneasc si s diri*eze e!enimentele, nu s $ie diri*ati de ele8/EK& Vizita n An(lia a ntreprins"o Moruzo! la solicitarea unui dele(at al Intelli(ence -er!ice" ului, trimis special la =aris pentru a"/ in!ita& Ea a durat din D/ martie pn la D aprilie& En(lezii erau, ca de o'icei, mult mai realisti6 7actualul rz'oi, pe care l consider ca un rz'oi de durat, a'ia a nceput8/ED& A urmat apoi incidentul de pe ,unre, pro!ocat de slepul Termode, pe care 'ritanicii au !rut s l scu$unde n zona =ortile de Bier pentru a 'loca na!i(atia pe $lu!iu, implicit apro!izionarea pe acea cale a 5ermaniei cu petrol& Nemtii, care a$laser nc din septem'rie /0D0 de intentia Aliatilor, au o'li(at (u!ernul romn s adopte msuri care au zdrnicit actiunea& )ricum, --I a!ea propriul om in$iltrat n (rupul en(lez, tinnd tot timpul e!enimentele su' control/E@& Episodul a contri'uit ns " alturi de ter(i!ersrile prtii romne n a ndeplini toate cerintele economice ale (ermanilor 2 la instaurarea unei rceli n relatiile romno" (ermane& -e adu(au si z!onurile despre concentrri de trupe so!ietice la (ranita cu ;omnia& Iar atunci cnd maiorul dr& Ta(ner /"a ntre'at pe !on Gillin(er ce !a $ace 5ermania n cazul unui atac so!ietic asupra ;omniei, acesta a zm'it si nu i"a rspuns& =e de alt parte, maiorul -transM: l asi(ura pe lonescu Micandru c 5orin( a$irmase c 5ermania a!ea s spri*ine ;omnia contra oricrui atac& ,in documentele pe care le"am consultat nu rezult ns c s"ar $i instalat o pauz n relatiile dintre --I si A'Je r #notele si rapoartele se succed /EK Ar & N&I&C&, $ond =&C&M&"-&-&H, =olitica e+tern a ;omniei, dosar nr& KI/0DC, $& /@O"/OD& /ED Ar & -&;&I&, $ond 7d8, dosar nr& DC/C, $& /E0"/OE& /E@ I'idem, dosar nr& @@EK, $& K< si @C"@<& 0D normal n toat luna aprilie%, asa cum a$irm domnul Qoria 9restoiu n cartea sa Impact la paralela @E[/EE&

,up !izita (eneralului !on TippelsMirsc 2 dornic s se con!in( si el care urma s $ie atitudinea ;omniei n !iitor " a sosit, la D mai, maiorul dr& Ta(ner care aducea, din partea lui Canaris, o ntre'are direct6 cum !a reactiona ;omnia n cazul unui atac an(lo"$rancez asupra terenurilor sale petroli$ere> Moruzo! i"a replicat c un asemenea rspuns l putea da doar su!eranul statului& " Ha /K mai, colonelul 5ersten'er( re!enea cu aceeasi ntre'are, n s$rsit, la KD mai el l in$orma " a'ia ntors de la 9erlin 2 pe Moruzo! c n capitala 5ermaniei sporea starea de nencredere, n urma a'sentei unui rspuns din partea romnilor la ntre'area de mai sus& 5ersten'er( a$irma c 5ermania urma s si asume o'li(atii precise pri!ind inte(ritatea ;omniei, n cazul unui rspuns poziti!& El respin(ea ter(i!ersrile, prin trimiterea la 9erlin a unor personalitti, precum 5 eor( e 9rtianu, dar care nu a!eau un mandat precis& Tensiunea a sporit si prin descoperirea, n noaptea de KD spre K@ mai, la ra$inria -tandard, n dou !a(oane (ermane, a unor lzi cu arme si munitii& =artea (erman a prete+tat c ele erau destinate e+clusi! aprrii personalului (erman& ntr"o ntre!edere a!ut cu colonelul 5ersten'er(, maresalul palatului, Urdreanu, i"a acuzat pe (ermani c apro!izionau cu arme pe mem'rii 5rzii de Bier, ceea ce a pro!ocat reactia !iolent a He(atiei& Ha rndul su, !on Gillin(er a!ea o ntre!edere de cinci ore #pn la // noaptea% cu Moruzo!, n cursul creia i reprosa atitudinea ostil a populatiei $at de 5ermania si"i atr(ea atentia c ;omnia era ncon*urat de dusmani6 Un(aria, 9ul(aria si U;--& 7,ac contra primelor dou U;omnia " n&n&V !a putea $ace $at cu propriile sale mi*loace, contra pericolului 'olse!ic n nici un caz nu8& Concluzia6 7Nu rmne altce!a dect a se per$ecta, n mod o$icial, o le(tur corect si si(ur cu 5ermania, sin(ura n msur a"i (aranta n mod a'solut inte(ritatea teritorial& Totul depinde, deci, de otrrea ;omniei& Tre'uie s se tin seama ca s nu $ie prea trziu, deoarece U;-- odat pornit, nu !a mai putea $i oprit prin inter!entia 5ermaniei dect declarndu"i rz'oi, ceea ce nu este de dorit&&&8 . Qoria 9restoiu, op& cit&, p& /0@& 0@ Mesa* mai clar nici c se putea& El era usor ndulcit de Canaris, sosit la K< mai la 9ucuresti #doc& nr& KO%& se$iil A'Je r"ului in$orma c el asi(urase naltul Comandament (erman c poate declansa n liniste operatiunile pe $rontul de Vest, a!nd asi(urate apro!izionrile din ;omnia& si spunea6 75ermania nu !a uita niciodat aceast comportare a ;omniei, n momentele otrtoare prin care trece8& Cu ocazia acelei !izite, s"a $cut si primul sc im' o$icial de in$ormatii pri!ind Armata ;osie& -e prea, deci, c 5ermania considera de$initi! ;omnia n s$era ei de in$luent& Un e!eniment ne$ericit a!ea s dea peste cap toate e$orturile depuse pn atunci& Ha /0 iunie /0@1, ntr"un !a(on de cale $erat rtcit de naltul Comandament $rancez, n timpul retra(erii sale precipitate, (ermanii descopereau ntrea(a ar i!, intact, a ser!iciului $rancez de in$ormatii/DO, inclusi! do!ada clar a cola'orrii " si *ocului du'lu " $cut de Mi ail Moruzo!& )rice intentie ar $i a!ut (ermanii de a prote*a ;omnia n $ata presiunilor Mosco!ei " dac ar $i a!ut asa ce!a " s"a spul'erat& Iat deci de ce toate e$orturile disperate ale 9ucurestiului de a o'tine spri*in din partea 5ermaniei mpotri!a a(resiunii U;ss s"au iz'it de un zid& Mai mult, colonelul 5ersten'er( asi(ura c pretentiile Un(ariei si 9ul(ariei nu se puteau

rezol!a dect prin 9erlin, deci ;omnia putea s stea linistit& 5ersten'er( mai su(era c 7cu ocazia desc iderii =arlamentului, ;omnia tre'uie s declare n mod o$icial c renunt la (arantia dat de An(lia, care n"a a*utat"o n contra a(resiunii so!ietice n 9asara'ia8& ,e alt$el, (ermanii au sustinut " in!ocnd un articol de $ond aprut n ziarul Times din K0 iunie /0@1, ct si in$ormatii culese din cercul He(atiei 'ritanice la 9ucuresti " c An(lia spri*inise U;-- n pretentiile sale teritoriale pentru a lo!i n interesele (ermane din ;omnia& Iar 5ersten'er( i declara lui Moruzo!6 7n concluzie, sunt con!ins c pentru 'inele ;omniei n !iitor, sin(ura c estiune important este pre(tirea pentru rz'oiul care !a !eni n Est, n care scop este necesar s se realizeze ct mai curnd o le(tur militar romno"(erman8& /EO =ierre Accoce et =ierre ]uet, Ha (uere a ete (a(nee en -uisse, Hi'rairie AcademiRue, =aris, /0OO, p& @D si urm&3 Vezi si Qoria 9restoiu, Actiuni secrete n ;omnia, p& KD0"K@K& 0E ,esi ntr"o ntre!edere a!ut cu !on Gillin(er la KC iunie, Carol al Q"lea 2 care si anuntase atunci intentia de a rezista cu arma n mn a(resiunii U;-- cerndu"i emisarului (erman s o'tin acordul Bii rerului, pentru ca Un(aria si 9ul(aria s nu atace simultan cu U;-- " a$irmase c 7dac eu as $i re$uzat (arantiile o$erite de An(lia, este $oarte posi'il ca, pn acum, ;omnia s $i $ost complet distrus8& Ha D iulie (u!ernul romn $cea totusi acest pas, renuntnd unilateral la (arantiile an(lo"sa+one& =e de alt parte, Moruzo! /"a ru(at pe dr& Ta(ner s mear( la 9erlin si s i aduc un rspuns clar n pri!inta intentiilor !iitoare ale 5ermaniei $at de ;omnia& ;spunsul adus la /K iulie, din partea se$ului Marelui -tat Ma*or (erman, Geitel, era6 7pot a$irma c 00F Un(aria si 9ul(aria nu !or actiona contra ;omniei, deoarece interesele 5ermaniei si Italiei impun mentinerea pcii n 9alcani8& Iar Gillin(er, a$lat la 9erlin, transmitea6 7=ro'lema un(aro"romn tre'uie s $ie solutionat pe cale pasnic&&& ;o( pe domnul Moruzo! s comunice att M&-& ;e(elui, ct si domnului ministru Urdreanu c 'aza tratati!elor cu Un(aria tre'uie s $ie a i se ceda ct mai putin teritoriu si, n sc im', s se retra( ntrea(a populatie ma( iar de pe teritoriul ;omniei8& Ce a urmat se stie& - mai spunem doar c la l septem'rie Mi ail Moruzo! pleca la Venetia pentru o ultim ntre!edere cu Canaris& Era nsotit de locotenent"colonelul lonescu Micandru& Ha rentoarcerea n tar, Moruzo! era arestat& Ha C septem'rie sosea la 9ucuresti amiralul Canaris& 7-copul acestei !izite nu"mi este nc cunoscut8, nota lonescu Micandru& - $i !enit oare Canaris ca s se asi(ure personal c Moruzo! nu a!ea s scape nepedepsit pentru *ocul du'lu $cut> =entru a rspunde la o ast$el de ntre'are pro!ocatoare, !a tre'ui s parcur(em, n continuare, si alte aspecte din acti!itatea --l" ului ori a lui Mi ail Moruzo!& 7)=);TUNI-MUH =)HITIC IA =;)=);tII N5;IL);ZT)A;E. 7Moruzo! era un tip destul de circumspect n actele sale .si, n tot *ocul lui politic, primul o'iecti! era s"si apere spatele si s"si prote*eze retra(erea 8& #EU5EN C;I-TE-CU% ;e(ele Carol al II"lea a urmrit, nc din momentul re!enirii lui n tar, n iunie /0D1, instaurarea unui re(im de autoritate personal& I"au $ost necesari opt ani pentru a"si pune planul n aplicare& =erioad n care, pro$itnd si de sl'iciunile clasei politice romnesti, e+ploatnd cu inteli(ent conte+tul politic international, a reusit s creeze ima(inea unei tri imposi'il de (u!ernat printr"un sistem parlamentar, sin(ura solutie $iind instaurarea dictaturii& ) dictatur ce a!ea s"si sc im'e apoi titularul si coloratura, dar care s"a

mentinut pn n decem'rie /0<0& Con*unctura politic nc din prim!ara anului /0DC, re(ele Carol al II"lea nota n nsemnrile zilnice6 7-olutia de mine e (rea, cci ea tre'uie s $ie radical, terminarea (u!ernrii li'erale tre'uie s $ie si terminarea actualului re(im politicianist& Tre'uie s nceap o nou er pentru tar, despoliticianizat si (ospodreasc& -imt c asta o cere tara8/EC& Au $ost si politicieni care /"au s$tuit spre o asemenea solutie& ,e e+emplu, n audienta din /0 aprilie /0DC, Constantin Ar(etoianu /"a impresionat pe su!eran cu ar(umentele aduse n spri*inul necesittii unui (u!ern de mn $orte, n opinia sa, dezmtul democratic nu era ceea ce tre'uia atunci ;omniei& -olutia era ca re(ele Carol al II"lea s ia /EC Carol al II"lea, Intre datorie si pasiune, nsemnri zilnice, !oi& l, /01@"/0D0, Editie n(ri*it de Marcel",umMru Cinc si Narcis ,orin Ion, Editura -ile+, 9ucuresti., /00E, p& /OK"/OD& 0C personal puterea n mn pentru a instaura 7un $el de c!asi"dictatur cu sc im'area Constitutiei8/E<& =unctul culminant al crizei politice a $ost atins n perioada noiem'rie /0DC " $e'ruarie /0D<& Ha /C noiem'rie /0DC, s"a instalat (u!ernul Ttrescu, n cadrul cruia postul c eie de ministru de interne era detinut de ;ic ard Branaso!ici, secondat de un alt apropiat al lui Carol al Il"lea, 5a'riel Marinescu& Ha K1 noiem'rie /0DC, (u!ernul Ttrescu a dizol!at =arlamentul, $i+nd data noilor ale(eri pentru K1 decem'rie& A nceput campania electoral, s"au conturat aliantele politice& luliu Maniu, otrt s lupte cu orice pret mpotri!a camarilei re(ale, nu a ezitat s nc eie cu Corneliu S& Codreanu, Cpitanul Miscrii He(ionare, un pact de nea(resiune, la care au aderat ulterior 5 & 9rtianu si C& Ar(etoianu& Ha o ntrunire electoral, Maniu si e+punea ast$el o'iecti!ul electoral principal6 7Mi se pare comic ca oamenii s discute despre dreapta si stn(a, cnd ar tre'ui s !or'im cu totii cum s"o scoatem pe doamna Hupescu din tar, care a ncurcat complet lucrurile si care ct este n situatia ei astzi, n $runtea camarilei, mpiedic orice politic serioas $ie de dreapta, $ie de stn(a8/E0& Interesant este si interpretarea o$erit de doctorul ser'an Milco!eanu n le(tur cu pactul electoral de nea(resiune " nc eiat la KC noiem'rie /0DC n casa dr& ,imitrie 5erota " ntre luliu Maniu, Corneliu S& Codreanu si 5 eor( e 9rtianu& -copul tactic era de 7a apra li'ertatea si le(alitatea ale(erilor parlamentare din K1 decem'rie /0DC8, iar scopul strate(ic 7de a mentine Constitutia din /0KD, de a continua re(imul democratic si de a mpiedica uzurparea su!eranittii si instituirea dictaturii de c" tre e+"re(ele Carol al Il"lea8 & -e pare, ns, c acest pact electoral a urmat si un su'til o'iecti! de politic e+tern& Memorialistul citat ne dez!luie, n acest sens, urmtoarele6 7;atiunea de stat a ;omniei este de se (si nencetat n aliant, !ala'il din puncte de !edere militar si politic, cu cine este realitatea din )ccident& Ha ale(erile parlamentare din K1 decem'rie /0DC, corpul electoral a indicat /E< I'idem, p& /CK& /E0 Apud Mircea Musat, Ion Ardelean, ;omnia dup Marea Unire, !oi& II, partea a Il"a, noiem'rie /0DD " septem'rie /0@1, Editura stiinti$ic si Enciclopedic, 9ucuresti, /0<<, p& CK<& /O1 ,r& ser'an Milco!eanu, op& cit&, !oi& l, p& /1O"/1C&

0< n linia I pe luliu Maniu si =&N&t& si n linia II pe Corneliu S& Codreanu si M&H& #Miscarea He(ionar " n&n&% pentru e!entualitatea c ;eic "ul III de!ine realitatea n Europa8/O/& =e de alt parte, (u!ernul a luat msuri drastice de restrn(ere a li'erttii de ntrunire si a mani$estatiilor de strad& Totusi, pentru prima oar n istoria ;omniei, (u!ernul a$lat la putere a pierdut ale(erile& ,ictonul lui =&=& Carp 7,ati"mi (u!ernul, ! dau =arlamentul8 si pierduse !ala'ilitatea, ceea ce re$lecta puternica opozitie popular $at de proiectele lui Carol al II"lea& n acelasi timp, n urma ale(erilor de!enise imposi'il crearea unei ma*oritti parlamentare capa'il s desemneze un (u!ern& ,rumul spre dictatura re(al era desc is, dar Carol al II"lea nu a*unsese la captul lui& Continuarea *ocului democratic se impunea pentru nc o scurt perioad& -u!eranul stia c 9erlinul ar $i $ost $oarte multumit dac ar $i !enit la putere n ;omnia e+trema dreapt& Asa c a ales din spectrul politic respecti! (ruparea care reprezenta cele mai putine pericole pentru el6 =artidul National Crestin, desemnndu"/ pe )cta!ian 5o(a s $ormeze noul (u!ern & Iat si pasa*ul din nsemnrile zilnice ale re(elui Carol al II"lea, n care se e+plic cum s"a a*uns la numirea lui )cta!ian 5o(a n $runtea (u!ernului " dup ce national"trnistii re$uzaser o com'inatie cu li'eralii ", ce s"a urmrit prin aceast solutie politic si conditiile puse6 7Normal, dup ta'loul prezentei #sic4% electorale, ar $i tre'uit s c em pe Codreanu3 nimeni, n a$ar de le(ionari, n"ar $i apro'at acest act& =entru mine era o total si a'solut imposi'ilitate& Metodele teroriste ce le adoptase, antisemitismul !iolent, ideile lor !dit otrte n politica e+tern, rsturnarea aliantelor, le(tura antinational de a se apropia numai de 5ermania, n (eneral toate metodele lor radicale si antisociale& Mi"a rmas deci o sin(ur solutie constitutional, aceea de a $ace apel National" Crestinilor lui 5o(a si Cuza& Este desi(ur o solutie proast, dar totusi cea mai putin& -unt per$ect constient c o (u!ernare cu aceste elemente, destul de otrt antisemite, nu !a putea $i una de lun( durat si c dup /OK ;ezultatele procentuale au $ost urmtoarele6 =N&H& " DE,0F3 =&N&t& " I'idem, p& /1C& lK ;ezultatele pr K1,@F3 5arda de Bier" /E,EF si =artidul National" Crestin " 0,/F& 00 aceea !oi $i li'er s pot lua msuri mai $orte, msuri care s desctuseze att tara, ct si pe mine, de tirania, adesea att de nepatriotic, a mesc inelor interese de partid8/OD& 5o(a era un dusman de moarte al (ardistilor& Carol al II"lea a mane!rat n continuare cu mult a'ilitate& Ast$el, (eneralul Ion Antonescu a mers la =redeal " unde Codreanu se dusese s sc ieze "si i"a propus, din partea lui 5o(a, un pact de nea(resiune& Codreanu a acceptat, rupnd ast$el ntele(erea similar si anterioar cu luliu Maniu& Apoi, Carol al II" lea a acceptat pe Antonescu ca ministru de rz'oi& Era o (arantie n plus pentru neinter!entia lui Codreanu, dar si o (arantie n oc ii An(liei si Brantei, unde Antonescu se 'ucura de un 'un renume, n acelasi timp, re(ele i"a plasat n coaste pe (eneralii =aul Teodorescu si Ale+andru 5latz, oamenii lui de!otati& Ha /< ianuarie /0D<, (u!ernul 5o(a a otrt dizol!area =arlamentului si ale(eri pentru data de K martie& -"au luat noi msuri de restrn(ere a li'erttilor democratice, ntre timp ns, a sur!enit un aspect $oarte (ra!& -ituatia e+tern " sau, ca s $olosim un cu!nt mai apropiat nou, ima(inea e+tern " a ;omniei s"a deteriorat (ra!& Branta si Marea 9ritanic au protestat n mod pu'lic " precedate si urmate de presa international " $at de

tratamentul aplicat minorittilor n ;omnia& Ha s$rsitul lunii ianuarie, sir ;e(inald Qoare, ministrul Marii 9ritanii la 9ucuresti, considernd c (u!ernul 5o(a nu putea pune capt a(itatiilor antisemite si nici un (u!ern nu"si putea asi(ura ma*oritatea, ceea ce ar $i dus la ntrirea pozitiilor 5rzii de Bier, spunea c 7ar $i de pre$erat o dictatur !erita'il8 & Totodat, Qoare se strduia s modereze tonul protestelor occidentale n le(tur cu pro'lema e!reiasc, $r prea mult succes& Ha D/ ianuarie /0D<, re(ele are o ntre!edere cu unul dintre s$etnicii si apropiati, Armnd Clinescu& Acesta nota6 7tara e 'olna!8& -olutia pe care i"o propunea su!eranului6 7punerea n !acant a partidelor8 si instaurarea imediat a unei dictaturi personale& Carol al II"lea nc ezita& Ha < $e'ruarie, ,inu 9rtianu prezenta re(elui propunerea constituirii unui (u!ern de uniune national& Ha 0 $e'ruarie, a a!ut loc /OD Carol al II"lea, op& cit&, p& lMI'idem, p& C<K& KD@& /11 asa"numitul 7de*un al miliardarilor8, n cadrul cruia s"a decis s se propun re(elui instaurarea imediat a dictaturii personale, n aceeasi zi, re(ele a pus la punct, mpreun cu Armnd Clinescu, 5 eor( e Ttrescu si Emest Urdreanu, destituirea (u!ernului 5o(a si instaurarea dictaturii personale& A doua zi, s"a suspendat n ;omnia sistemul parlamentar si s"a instaurat dictatura re(al, ce a!ea s dureze pn la O septem'rie /0@1& Am $cut aceast rememorare a principalelor8 e!enimente din inter!alul noiem'rie /0DC " $e'ruarie /0D< pentru a putea introduce un document necunoscut " dup stiinta noastr& Este !or'a de ;aportul cu nr& EK@CE, din @ $e'ruarie /0D<, semnat de Mi ail Moruzo!, se$ul -er!iciului -ecret/OE& =e parcursul a sapte pa(ini dactilo(ra$iate, Moruzo! contura un ta'lou crud al societtii romnesti, din acel moment, si, mai ales, al marilor prime*dii e+terne ce se accentuau& -i(ur c, cu a'ilitatea"i recunoscut si indispensa'il unui 'un se$ de ser!iciu de in$ormatii, Moruzo! !enea si n ntmpinarea dorintelor lui Carol al Il" lea& ,ar nu este mai putin ade!rat c ima(inea corespundea realittii& ,ocumentul " unul dintre putinele pstrate cu semnati olo(ra$ a lui Moruzo! " poart pe manseta din stn(a primei pa(ini, urmtoarele mentiuni6 cu data de E $e'ruarie /0D< 7Acest raport mi"a $ost prezentat de se$ul -er!iciului -ecret pentru a $i naintat ,omnului Ministru ca urmare a unui raport !er'al& se$ul MUareluiV -UtatV UMa*orV, 5l& Ude di!izie ste$anV lonescu Ua ocupat aceast $unctie ntre l noiem'rie /0DC"/ $e'ruarie /0D0, n&n V8& Este urmat, su' data de C $e'ruarie /0D<, de te+tul6 7se$ul -er!iciului -ecret $cndu"mi !er'al aceste o'ser!atii si dat $iind (ra!itatea lor, i"am ordonat&&&8& ,in ne$ericire, nu s"a pstrat continuarea rezolutiei& Credem c ea apartinea lui Ion Antonescu ministrul de rz'oi, care a ordonat redactarea acestui raport n scris, n partea de sus mai apare o apostil pe care o desci$rm, !zut8 si ndrznim s i"o atri'uim lui Carol al Il"lea& si n s$rsit, mentinerea ndosarierii raportului la /K $e'ruarie /0D<& ,eci, putem presupune c raportul a a*uns pe masa re(elui n *urul datei de < sau 0 $e'ruarie& Te+tul lui Moruzo! era nsotit de trei ane+e& Cea numerotat cu l si cea numerotat cu D le"am identi$icat& Nu putem ns preciza /OE 9i'lioteca Ar & -&;&I& nr& DIDD/& /1/ dac raportul Centrului din ,e'retin, adresat unei 7E+celente8 " o personalitate politic de la 9udapesta ", constituie cea de a doua ane+, sau el $cea parte inte(rat din ane+a D,

iar cea de a doua s"a pierdut& ,ar s urmrim documentul, pe care /"am transcris cu respectarea ori(inalului& -er!iciul de in$ormatii ctre MA;EHE -TAT MAL); Am onoarea a raporta6 ,in materialul in$ormati! primit de acest ser!iciu, reiese c situatia n tar se prezint n asa $el, nct (u!ernul nu dispune de con*unctura $a!ora'il care s"i asi(ure succesul n ale(eri& ,eductiunea de mai sus se 'azeaz pe analiza situatiei pn la D $e'ruarie a& c& orele /O& Moti!ele sunt di$erite6 /& Hipsa de omo(enitate n sens doctrinar politic3 K& Hipsa unui pro(ram studiat si a unui sistem de aplicare practic, care s nu creeze complicatii3 D& Hipsa de cadre proprii n micile orase si mai ales la sate3 @& Hipsa de presti(iu si de 'un credint a cadrelor impro!izate, parte din ele pro!enind c iar din or(anizatiuni cu alte scopuri politice& Aducnd la cunostint cele de mai sus, nu socotim c este lipsit de interes s e+punem si situatia " din punct de !edere (eneral 2 care dinuieste n tar de ct!a timp& Ea este urmtoarea6 ,in cauza, multiplelor (rupri politice, mpnate cu elemente cu !eleitti personale si propo!duind pro(rame lipsite de claritate si mai ales ru ntelese si ru interpretate de mase, s"a i!it si s"a dez!oltat oportunismul politic care ia proportii din ce n ce mai n(ri*ortoare& Aceast stare de lucruri a dus la consecinte din cele mai duntoare6 =reotii, n!ttorii si $unctionarii n (eneral, care constituiau n trecut elementul de disciplin si moral si e+presiunea constiintei cettenesti, si"au prsit ndatoririle lor, nre(istrndu"se n di!erse Acest caracter de liter s"a $olosit pentru su'linierile din te+tul ori(inal& /1K (rupri politice, si trans$ormndu"se 2 n complet contradictie cu misiunea lor de slu*itori ai statului 2 n instrumente de propa(and n ser!iciul unor persoane sau (rupri politice& )dat cu aceasta s"a acreditat credinta n su$letul celor mai multi c mi*locul de a"si crea o situatie este de azi nainte numai protectoratul politic si nu capacitatea sau de!otamentul n ndeplinirea ndatoririlor ctre stat& =aralel cu demoralizarea aparatului de stat, s"a reusit s se strecoare n su$letul locuitorilor trii si mai ales a elementelor $ra(ile nenumrate a+iome, care, $ie din cauz ca au $ost (resit transmise maselor, $ie c au $ost ru ntelese n $ond, au produs o complet dezorientare n spirite si o mentalitate din cele mai periculoase& n opozitie cu aceast stare, elementele de ordine, de munc si constiente de datoriile lor cettenesti, ncep s $ie n(ri*orate de nesi(uranta care se asterne asupra trii, nesi(urant care mpiedic li'era dez!oltare a muncii si producti!ittii lor si amenint s z(uduie c iar temeliile statului& =esimismul unora sau optimismul altora, nu sc im' ns nimic din acest ade!r si anume con!in(erea (eneral c o stare de lucruri destul de (ra! $rmnt su$letele tuturor locuitorilor acestei tri si c n asemenea momente tre'uie s inter!in ce!a sal!ator&

,up prerea multora, c iar dac s"ar presupune c acest (u!ern, prin anumite s$ortri, ar putea s o'tin ma*oritatea n ale(eri, acest rezultat nu !a putea crea o situatie clar si de liniste si nu este e+clus ca lupta s continute si cu mai mare n!ersunare& Ast$el de temeri si de credinte ncep s se nasc n (ndul multora ideea c o perioad de paci$icare tre'uie s $ie ntronat ct mai (ra'nic& Urmnd acestui (nd, au nceput s se emit o serie de preri, care coro'orate, tind n esent la urmtoarele6 ;z'oaiele au creat ntotdeauna n statele n!in(toare o stare de indolent& ,atorit acestui $apt, ct si curentelor si luptelor politice care s"au a'tut asupra trii noastre, $ie de la Est, $ie de la Vest, nu s"a putut realiza pn n prezent o perioad de deplin liniste si de per$ect ntele(ere, n care timp s se lucreze la consolidarea trii n noile sale (ranite si la rezol!area tuturor marilor pro'leme de care statul are ne!oie dup uni$icare si care tre'uie s rmn deasupra oricror interese ale partidelor politice& /1D nceputurile de realizri ale di!erselor (u!erne n"au putut satis$ace interesele totale ale trii, su' toate raporturile, si credinta multora este c, $r aceast epoc, nu se !a putea da statului tria de care are ne!oie pentru a"si asi(ura Ulinistea 2 n&n&L& Ceea ce pledeaz ns n plus pentru realizarea acestei perioade de liniste, pentru redresarea si consolidarea trii, este si situatia (ra! din punct de !edere e+tern, nu att su' raportul le(turilor noastre (enerale si traditionale, ct $at de statele cu aspiratii teritoriale si tendinte sociale asupra trii noastre& =entru a ilustra acest ade!r, 'azat pe realitti cunoscute de toat lumea, dm cte!a date din care se constat cum n realizarea aspiratiilor lor, aceste state conteaz tocmai pe o stare de tul'urri ce s"ar pro!oca la noi& ,in ane+ele Nr& l, K si D se !ede cum pentru pre(tirea anumitor situatii, trile !izate $ac sacri$icii materiale considera'ile, concentrnd toate e$orturile pentru ca lo!itura ce urmeaz a se da la momentul oportun, s $ie ct mai si(ur& n $ata acestor realitti, credem c ne este permis s amintim $ormula6 7Este mai usor a cuceri dect a pstra ceea ce s"a cucerit8& A!ndu"se n !edere situatia n(ri*ortoare intern, precum si aceea si mai n(ri*ortoare e+tern, s"a a*uns la con!in(erea c este neaprat ne!oie de realizarea unui armistitiu politic, a unei paci$icri si recule(eri a spiritelor, n care timp indi$erent de$orma, s se treac la actiunea de consolidare a trii su' toate raporturile, pentru ca apoi 2 dup aceast consolidare 'azat pe o conlucrare unanim 2 s se re!in la !iata politic normal& In perioada de armistitiu politic si de recule(ere, dorit de ntrea(a tar, ar urma s se realizeze un pro(ram de n$ptuiri 'azat pe urmtoarele o'iecti!e6 Consolidarea aprrii nationale3 =ro(resul economic si =ro(resul cultural& Aprarea national& - se realizeze n total dotarea armatei cu materialul si mi*loacele necesare, n asa $el nct armata s $ie pus, att din punct de !edere calitati!, ct si cantitati!, n cele mai 'une conditii de lupt ntr"un e!entual rz'oi& . Nu se pu'lic n aceast lucrare& Aceast nzestrare s se 'azeze pe or(anizarea unei temeinici industrii, care s poat produce si n timp de rz'oi armamentul si cele necesare alimentrii lui&

=ro(resul economic& - ai' n !edere or(anizarea n!tmntului n le(tur cu a(ricultura si ou toate ane+ele ei ca6 cresterea !itelor, pomicultura, apicultura, sericicultura, orticultura, etc&, n!tmnt care s contri'uie la ridicarea material a populatiei noastre rurale& Educatia a(ricol !a tre'ui s tind mereu la m'unttirea calitati! a produselor a(ricole& - se n$iinteze scoli te nice care s pre(teasc elementele specializate necesare or(anizrii industriei nationale si care n prezent ne lipsesc aproape complect& Acestor scoli s Q se dea un caracter pur practic, deoarece asa cum $unctioneaz n prezent, ele au a*uns s produc n loc de specialisti, $unctionari& - se creeze o industrie pentru !alori$icarea produselor a(riculturii noastre si ane+elor ei& - se ndrumeze or(anizatiunilor si ntreprinderilor cooperatiste n sensul strict al !alori$icrii produselor si ridicrii ni!elului productorilor directi, prin nlturarea din aceste institutii a elementelor intermediare strine de aceast ramur, care au $ormat aceste or(anizatiuni n mi*loace de e+ploatare n interes personal& =ro(resul cultural& - se readuc clerul si corpul didactic la apostolatul lor din trecut 2 cnd instructia maselor se $cea numai pe 'aza dra(ostei si iu'irii de =atrie, ;e(e si Credinta strmoseasc, $actori care n toate timpurile au constituit (arantia cea mai si(ur a e+istentei noastre ca natiune si stat& In cadrul,, -tr*ii trii8 s se dez!olte n su$letul copiilor si tineretului romn, dra(ostea de munc, cinstea si spiritul de sacri$iciu pentru tar si pentru 'inele o'stesc& Toate sacri$iciile $ acute pentru nzestrarea material a armatei, nu !or a!ea !aloare, dac paralel nu se !a ntri puterea moral a trii si spiritul de disciplin al $iilor ei& In toate scolile si n cadrul tuturor or(anizatiunilor tineretului romn, tre'uie s se ren!ie mndria de alt dat, de!otamentul si spiritul de *ert$ pentru 'inele si aprarea =atriei si Tronului& /1E Toate aceste puncte cardinale tre'uie s constituie 'aza nu numai n educarea copiilor si tineretului, dar c iar si n aceea a tuturor cettenilor trii, nceput att de strlucit de ,, -tra*a trii8& Tot n aceast perioad de paci$icare si de reconstructie (eneral, s se procedeze si la asanarea moral a corpului $unctionarilor pu'lici, cutnd a se resta'ilii n snul acestui important corp, principiile de cinste, disciplin, de!otament si a'ne(atie, pentru interesele (enerale si 'inele o'stesc& Tre'uie s li se creeze tuturor slu*'asilor trii con!in(erea c promo!area si naintarea lor nu !a mai depinde n !iitor de di$erite in$luente att de duntoare statului si cettenilor si, ci numai de capacitatea, de!otamentul si randamentul propriei lor munci, ndatoriri con$orm *urmntului depus& se$ul ser!iciului MIQAIH M);US)VW -emntur olo(ra$ cu tus ne(ru& N)IEM9;IE /0D< -&-&I& INB);MEASZ6 MAI NTI A B)-T CEQ)-H)VACIA 7Moruzo! a a!ut pre!iziuni precise asupraperi"colelor care constituie o amenintare permanent a neamului nostru si a a!ut solutii pe care mult mai trziu le"a adoptat nssi conducerea statului8& #Hocotenent"colonel I)N ,UMIT;E-CU%

Ha D1 au(ust /0@1 a!ea loc la Viena cel de al doilea 7ar'itra*8 #sau dictat%, prin care o mare parte a Transil!aniei era cedat Un(ariei de ctre ministrii de e+terne ai 5ermaniei, Loac im !on ;i''entrop, si Italiei, 5aleazzo Ciano& Era al doilea 7ar'itra*8 pronuntat de cei doi diplomati& =rimul a!usese loc cu un an, nou luni si K< de zile mai de!reme& Ce se ntmplase deci la Viena, la K noiem'rie /0D< si mai ales cum se a*unsese la primul 7ar'itra*8> Cine i czuse !ictim, pentru c 'ene$iciarul $usese acelasi& Ha su(estia puterilor semnatare ale Acordului de la Miinc en din D1 septem'rie /0D<, ntre 0 si /D octom'rie /0D< s"au des$surat, la Gomarom, tratati!ele un(aro"ce oslo!ace pentru rezol!area liti(iilor teritoriale dintre cele dou state/OO& ,iplomatii ma( iari pretindeau ca Ce oslo!acia s cedeze neconditionat Un(ariei un teritoriu ce se ntindea pn la linia 9ratisla!a"Nitra"He!ice";imarsMa"-o'ota";ozno!a"Uz e"rod"MuMace!o, n timp ce dele(atia (u!ernului de la =ra(a era de acord doar cu cedarea unei re(iuni restrnse 2 apro+imati! // F din -lo!acia ", cu o populatie de @11 111 locuitori, n cele din urm, am'ele dele(atii au con!enit ca pro'lema s $ie rezol!at cu spri*inul unui ar'itra* al An(liei, Brantei, Italiei si 5ermaniei& ntruct primele dou state si"au declinat participarea la o nou con$erint international ce a!ea ca o'iect o alt recti$icare a $rontierelor ce oslo!ace, misiunea de 7ar'itra*8 si"au asumat"o ministrii de e+terne ai 5ermaniei si Italiei& =rin sentinta pronuntat la Viena la . Vezi 7Ma(azin istoric8, s&n& $e'ruarie /00/& /1C K noiem'rie /0D< #e!eniment cunoscut n istorie si su' numele de primul dictat de la Viena%, Ce oslo!acia a $ost o'li(at s cedeze Un(ariei partea de sud a -lo!aciei cu un teritoriu de /K @11 Mmp si o populatie de l /11 111 oameni& =rimind in$ormatii din teritoriu c rezultatele o'tinute de un(uri n Ce oslo!acia au repercursiuni ne(ati!e asupra strii de spirit din Transil!ania, analistii -er!iciului -ecret de In$ormatii romn, condus de Mi ail Moruzo!, au ntocmit la KK noiem'rie /0D< un amplu ;aport , n care sunt re$lectate toate detaliile scenariului ce a dus la amputarea teritorial a unui stat !ecin, prieten si aliat ;omniei& 9azat pe un imens material documentar si in$ormati! o'tinut de 7Brontul de Vest8 #una dintre sectiile de in$ormatii e+terne ale --l"ului%& ;aportul demonstreaz c o$ensi!a diplomatic a (u!ernului un(ar contra Ce oslo!aciei a $ost secondat de o intens actiune de$etist des$surat n teritoriile re!endicate si s"a mani$estat printr"o propa(and su'!ersi!, de nuant iredentist, prin numeroase actiuni teroriste conduse de pe teritoriul Un(ariei si cu concursul e$ecti! al o$icialittilor politice de la 9udapesta& Ceea ce este interesant " si prin aceasta ;aportul ca document istoric, capt n perspecti!a timpului o semni$icatie aparte 2, n partea $inal se atra(e atentia cercurilor (u!ernante de la 9ucuresti c se impun msuri ener(ice la (ranita de !est, ntruct un scenariu similar celui aplicat Ce oslo!aciei se pre(teste si ;omniei& In continuare, redm pasa*ele mai semni$icati!e din acest document ce ne dez!luie $aptul c amputarea teritorial a Ce oslo!aciei din noiem'rie /0D<, precum si cea a ;omniei din au(ust /0@1, am'ele n $a!oarea Un(ariei, s"au $cut dup unul si acelasi plan, de!enit, de alt$el, 7 o modalitate tipic de actiune a iredentismului ma( iar8& ,,lnc de la nceputul lunii mai a&c& U/0D< " n&n&L, n re(iunile locuite n ma*oritate de ma( iari Udin -lo!acia si ;usia -u'carpaticii 2 n&n&V si"au $cut aparitia numerosi indi!izi !enind din Un(aria, cu scopul mrturisit de a !inde si distri'ui crti de literatur, 'rosuri, re!iste, etc&

Este de remarcat c tot acest material nu continea nimic su'!ersi!, nimic compromittor, ci crti o'isnuite de literatur si, pentru a nu da nimic de 'nuit, literatura a $ost aleas potri!it (ra" OC Ar & -&;&I&, $ond 7d8, dosar nr& EE/D, $& <"DO& /1< dului de cultur si pre(tire a populatiei n snul creia urma s $ie di$uzat& n acest scop, nselnd !i(ilenta autorittilor si or(anelor de si(urant ce oslo!ace, acesti !nztori am'ulanti " n realitate nu erau altce!a dect a(enti iredentisti initiati n metodele de propa(and si instruiti n des!rsirea actelor de terorism si sa'ota* " au putut s ia contact cu populatia ma( iar, slo!ac si rutean de pe teritoriul Ce oslo!aciei& ,in contactul cu masele, acesti a(enti si"au putut da seama, pe de o parte, de atmos$era care ncepuse s se creeze n *urul ideii de re!izuire a otarelor statului ce oslo!ac, iar pe de alt parte, s recruteze elementele de ncredere pentru des!rsirea propa(andei si actiunii de su'minare a statului& =ropa(and su'!ersi! ,atorit le(turilor ntinse pe care unii din acesti a(enti 2 n ma*oritate studenti, preoti, n!ttori, ziaristi " le a!eau peste (ranit, au iz'utit c iar de la nceput s solidarizeze o parte apopulatiei rutene si slo!ace mpotri!a ce ilor& )dat ce elementele de ncredere au $ost recrutate, s"a nceput si di$uzarea din Un(aria n Ce oslo!acia a materialului de propa(and su'!ersi! propriu"zis& Ast$el, la nceputul lunii septem'rie, sunt rspndite n principalele centre din -lo!acia si ;usia -u'carpatic $oi de propa(and cu continut su'!ersi!& -"a o'ser!at c n urma instructiunilor date, tot acest material de propa(and nu a $ost mprtit de a(entii recrutati, ci aruncat de ei n *urul comunelor locuite de ma( iari si slo!aci& Este usor de nteles ratiunea pentru care s"a adoptat acest procedeu de lucru3 pentru ca a(entii recrutati s nu poat $i demascati de or(anele politienesti si de si(urant ce e, ca $iind elemente puse n slu*'a intereselor 9udapestei& ,in automo'ile anume nc iriate s"au aruncat numeroase mani$este n districtele ;ima" -o'ota si Beledence, semnate de or(anizatia denumit 7 Uniunea pentru aprarea (ranitelor slo!ace locuite de ma( iari8& In re(iunea G ust au $ost rspndite numeroase mani$este prin care se ndemna populatia s se rz!rteasc mpotri!a autorittilor /10 ce oslo!ace, cu urmtorul continut6 7 Brati slo!aci4 Visurile noastre nationale s"au ndeplinit& Am creat -lo!acia Autonom& Los cu ce ii4 n lturi cu =ra(a4 =roclamm independenta noastr4 Noi nu !om mai su$eri tirania ce 8& n re(iunea Uz orod, pe stlpii de tele(ra$ a $ost ar'orat tricolorul ma( iar, n localitatea Ta*ti, a(entii 9udapestei au ridicat arcuri de trium$ pentru a ntmpina armata ma( iar, n localitatea Vcz, la n!ttor, or(anele politienesti au (sit drapele ma( iare& ,in acelasi timp intrau adnc pe teritoriul -lo!aciei a!ioanele, la $el ca si n ;usia -u'carpatic aruncnd material de propa(and cu urmtorul continut6 ,, Brati slo!aci4 ,istru(eti cile $erate4, distru(eti o$iciile postale4 Huptati pentru -lo!acia independent4 ,ati $oc depozitelor militare4 Nu este timp, tre'uie s ! realizati independenta !oastr&

=rsiti armata4 ntoar"ceti"! cu toate $ortele !oastre contra ce ilor&&& 8 =ropa(anda ma( iar a utilizat, de asemenea, ntr"o lar( msur posturile clandestine de radio"emisie& Ast$el, n orasele ;imszom'at, -zo', ;ozsns au $ost instalate posturi secrete de radio"emisie care " lucrnd pe aceeasi lun(ime de unda cu posturile o$iciale slo!ace #Gosice si 9ratisla!a% 2 di$uzau stiri $alse, pentru a alarma si pune n derut opinia pu'lic, sau des$surau n lim'a ucrainean si rutean o propa(and n!ersunat mpotri!a ce ilor& Aceste posturi secrete de radio"emisie, de!enite,, (rupe de radio 8, care au acti!at pe teritoriul ce nainte de a $i predat un(urilor, mai a!eau si misiunea de a comunica cercurilor interesate din Un(aria e!enimentele importante ce se petreceau pe teritoriul a$lat nc su' controlul (u!ernului de la =ra(a& Ast$el, n ziua de < noiem'rie, postul de radio 9udapesta a c emat (rupele din Munc s si Un(!r,$cndu"le acestora din urm oarecare comunicri&&& -"a remarcat c ori de cte ori or(anele militare ce e au !rut s ia msuri pentru a mpiedica acti!itatea su'!ersi! sau s ia msuri mpotri!a a(entilor prinsi, se primeau ordine de la autoritti Ule superioare " n&n&V de a se nceta urmrirea, 7pentru a se e!ita con$lictele si a nu se nspri relatiile 8& Ast$el, populatia rural si n special cea din ;usia -u'carpatic, cu un ni!el cultural redus si lipsit de discernmnt, a putut $i usor //1 csti(at prin promisiuni de ctre a(entii 9udapestei, contri'uind ntr"o lar( msur la accentuarea actiunii de autonomie preconizat de conductorii slo!aci si ucraineni& n aceste conditii, misiunea a(entilor !eniti din Un(aria, ct si a celor recrutati pe teritoriul ce , a $ost $oarte usoar, cci riscul de a $i prinsi si pedepsiti era minim& Ctre s$rsitul lunii septem'rie, cnds"a nceput or(anizarea unittilor denumite 7 -za'ad csapatoM8 #trupe li'ere sau nere(ulate%, propa(anda a $ost continuat de ctre aceste trupe, la care s"au alturat numerosi studenti, preoti, ziaristi ele& n concluzie, se poate a$irma c propa(anda or(anizat de a(entii re!izionismului ma( iar pe teritoriul ;epu'licii Ce oslo!ace a a!ut un succes des!rsit, atin(nd o'iecti!ele urmrite& Urmtoarele $apte ilustreaz cum nu se poate mai 'ine aceast constatare, n seara de K noiem'rie a&c&, cnd a luat s$rsit Con$erinta de la Viena si postul de radio 9udapesta a a!ut rezultatul, orasul Gosice, n mai putin de dou ore, a $ost pa!oazat cu drapele ma( iare& Edi$iciile pu'lice, casele particulare, tram!aiele au ar'orat tricolorul un(uresc& Toat populatia, $emei, 'r'ati, tineri, 'trni, copii si"au pus cocarde cu culorile nationale ma( iare& Bunctionarii ma( iari si slo!aci de la post, (ri si alte autoritti pu'lice au re$uzat a doua zi s presteze ser!iciul, sa'otnd operatiunile de e!acuare ce urmau s se e$ectueze, n !itrinele ma(azinelor s"a e+pus $oto(ra$ia ;e(entului Qort :, iar pe strad se distri'uiau imnul si crezul ma( iar& Actiunea terorist Actiunea terorist a $ost opera unor 'ande narmate, or(anizate pe teritoriul un(ar, cu concursul o$icialittii& Misiunea acestor 'ande era s in!adeze teritoriul ce oslo!ac si s atace di$erite puncte, n scopul de a compromite ideea de autoritate a statului ce oslo!ac, starea de spirit a populatiei si a crea conditii $a!ora'ile unei e!entuale inter!entii a armatei re(ulate& nc din luna septem'rie, s"au primit in$ormatii despre unele trupe, denumite 7-za'ad

csapatoM8 #trupe li'ere%, n curs de or(anizare n di$erite localitti din Un(aria& /// ;ecrutarea acestor trupe s"a $cut initial din unittile de asalt ale or(anizatiei nationaliste 7N:ilas GereszteM8 #Crucile cu -(eti%, apoi din mem'rii di$eritelor societti de tir, de !ntoare si sporti!e& Ulterior, unittile constituite ast$el au $ost completate si ncadrate cu o$iteri si su'o$iteri din cadrele acti!e si de rezer! ale armatei ma( iare& =entru a masca patrona*ul o$icialittii si ade!ratul rost al trupelor nere(ulate, s"au lansat di$erite z!onuri, a$irmnd c aceste unitti urmeaz s ntreprind actiuni contra e!reilor din interior, pro!ocnd tul'urri care s aduc la (u!ern partidul national"socialist, apoi s"a a$irmat c !or $i ntre'uintate la repararea drumurilor si altele asemenea& Trupele nere(ulate erau pltite cu doipen(opezi #circa E1 lei%& -"au identi$icat n total // centre de or(anizare si instruire a 'andelor, cu un total de /< 'atalioane, cuprinznd /E 111 de oameni& Un continuare documentul descrie pe lar( toate aceste centre de instructie, localittile de cantonament, e$ecti!ele, denumirea, o$iterii instructori, comandantii, armamentul si munitia din dotare " n&n&V Actiunea din sectorul Beled #< Mm& -&E& ;imaszom ad% 2 VolMenee a $ost primul atac de 'ande, marcnd nceputul actiunii teroriste si a a!ut loc la E octom'rie, n a*unul Con$erintei de la Gomarom& Actiunea s"a des$surat pe un $ront de /1 Mm si a $ost condus de ctre comandantul companiei 0IC(rUniceriVpaz Qan(in:& Ha acest atac au participat si santinelele de la pic etele de (rniceri dintre Vro* si ,omo aza& =osturile de (rniceri ce i complet surprinse, au $ost ne!oite s se retra(& Ha dezorientarea lor a contri'uit $oarte mult si populatia ma( iar din re(iune& Numerosi indi!izi circulau prin zon, stri(nd6 7$u(iti c !in 'atalioanele de un(uri48, acreditnd z!onul c atac 'atalioane si trupe importante& Nesi(uranta trupelor de $rontier ce oslo!ac a durat toat noaptea& A'ia dimineata si"au putut da seama de realitate si au reusit s reactioneze cu succes, ast$el c actiunea 'andelor a $ost lic idat prin reprimarea lor& Cele douplutoane depe directia principal au a*uns pn la calea $erat Beled";ima"-zecs, unde au $ost oprite cu $ocuri de arm automat de la postul a$lat pe mamelonul de ln( Gacza(o =uszta& Actiunea lor s"a soldat cu pierderi6 < morti, /< prizonieri si circa KE rniti& //K ,e remarcat6 pentru a se induce n eroare posturile !ecine de (rniceri ce i, unul din cele nou plutoane s"a retras, pre$cndu"se c este o unitate ce oslo!ac& Ast$el, a simulat un atac ctre $rontiera un(ar naintnd n salturi si tr(nd ntr"un inamic ima(inar, pn cnd a depsit $rontiera& Trucul a reusit complet, cci dou posturi ce e care puteau inter!eni la timp pentru a tia retra(erea 'andei nu au inter!enit deloc, creznd c este o unitate amic& n ce pri!este consecintele diplomatice ale acestei actiuni, atasatul militar ma( iar a $ormulat scuze la =ra(a, sustinnd c actiunea a $ost ntreprins de comandantul companiei de (rniceri, cpitanul BelecsMi, din proprie initiati!, (sindu"se n stare de e'rietate&&& Un alt atac terorist a $ ost ntreprins n seara zilei de // octom'rie, cnd 'anda comandat de Usu'locotenentulV Molnar a atacat (ara 9orza!a, a aruncat n aer un pod de cale $erat, a oprit un tren de persoane, a distrus acele liniilor de la intrarea si iesirea din (ar, precum si toat instalatia (rii, iar un conductor de tren a $ost ucis& Atacatorii erau

narmati cu pistoale automate, (renade de mn si o pusc mitralier& ,up s!rsirea atacului, 'anda a luat cu ea un locotenent din armata ce si un *andarm, care se a$lau n tren, apoi s"a retras pe teritoriul un(ar& Un dezertor din aceast 'and s"a predat, ns, postului de *andarmi si a dat in$ormatii despre 'anda comandat de UlocotenentulV =rem, n curs de naintare spre MunMacs& In urma in$ormatiilor luate de la dezertor, n ziua de /K octom'rie s"au luat msuri de ncercuire a ei& Trupele ce e au $ acut /O prizonieri, ntre care si UlocotenentulV de rezer! MataM din 9udapesta& ;estul a(resorilor au reusit s $u(i pe teritoriul un(ar& ) alt 'and care a actionat n aceeasi zon a $ost comandat de UlocotenentulV Imre& Actiunea acesteia a $ost surprins de trupele ce e, n timp ce poposea la mar(inea unui lstris, la sud de 9ere o!a& 9anda, puternic atacat de trupele terestre, n le(tur cu a!iatia si cu tancurile, a in trat n panic, ast$el c a nceput s se retra(& =ierderile su$erite de 'and au $ost de O1 morti, precum si K1 o$iteri #dintre care doi acti!i%, OK su'o$iteri si K/1 soldati prizonieri& In aceast 'and s"au mai (sit 0 ziaristi care sunt6 -za'o 5:ula, ;a*Ma: Haszlo si HaM: Haszlo de la Ma(:arsa(, Mester Galman si =eczMa 5a'or de la ziarul Virradat, dr& Tenin(er 5eza de //D la ziarul Laszla*oM, Hedermuller )li!er, de la ziarul Nemzeti U*sa(, -amo*a: -ondor de la ziarul Ma(:ardol(ozo si Var(a -andor de la ziarul Vas!arme(ei din -zom'at el:& Actiuni teroriste de mai mic important s"au des$surat si n urmtoarele zone6 a% n zona -alanM:, o 'and a actionat n ziua de /D octom'rie, cu care ocazie a $ost ucis un (radat si rniti D soldati un(uri3 '% n zona =re'enic"9el:, o 'and a atacat n ziua de /@ octom'rie si a capturat D $unctionari, iar n lupta dat cu o patrul ce a $ost ucis un un(ur3 c% n zona =erecin a $ost semnalat nc de la /K octom'rie o 'and care a trecut $rontiera un(ar, cu misiunea de a ocupa satele din aceast re(iune, a narma pe cetteni si a"i rscula mpotri!a populatiei nema( iare3 d% n re(iunea -ala!a au acti!at teroristi un(uri, care nu au putut $i prinsi& Un continuare, se red pe lar( tot in!entarul, armamentul si munitia con$iscate, documentele a$late la prizonierii capturati, precum si numeroase $oto(ra$ii ale acestora " n&n&^ n(ri*orare n rndul romnilor )$ensi!a diplomatiei ma( iare, du'lat de propa(anda su'!ersi! si actiunea terorist pentru redo'ndirea teritoriilor re!endicate din Ce oslo!acia si"a atins pe deplin o'iecti!ele, n a$ar de orasele Nitra si 9ratisla!a, toate teritoriile cerute i s"au atri'uit Un(ariei prin sentinta de ar'itra* de la Viena& -uccesul o'tinut a mrit ncrederea re!izionistilor n !aloarea lozincilor lansate si a metodelor de lucru ce au $ost utilizate, $cndu"i s cread c este momentul potri!it pentru a ntreprinde o actiune similar, n scopul redo'ndirii celorlalte teritorii re!endicate& n ceea cepri!este tara noastr, este de remarcat o pro$und n(ri*orare n snul maselor romnesti de la $rontiera de !est, mai cu seam c minoritatea ma( iar din ;omnia a $ost asi(urat de 9udapesta c n cur and !a $i pus pe plan international pro'lema Ardealului, care !a $i alipit Un(ariei&

In ade!r, ntrea(a opinie pu'lic din Un(aria si c iar unele cercuri conductoare nu ezit s a$irme c, de ndat ce se !a ter" //@ mina ocuparea teritoriilor cedate prin acordul de la Viena, ntre(ul e$ort diplomatic al Un(ariei !a $i ndreptat mpotri!a ;omniei, n scopul retrocedrii Ardealului& ,e asemenea, s"a acreditat prerea c,, lupta pentru recucerirea Ardealului, $ie pe cale diplomatic, $ie n e+tremis 8 2pe calea armelor 2, !a $i cu mult mai usoar dect aceea dat mpotri!a Ce oslo!aciei& si aceasta pentru c n ;omnia ,,elementul etnic ma( iar este mult mai numeros, locuieste n mase compacte n unele *udete si este mult mai nemultumit din cauza re(imului de opresiune e+ercitat de ctre autorittile romnesti8& In acest sens, persoane !enite din strintate si care au trecut prin 9udapesta a$irm c un(urii " n toate mani$estatiile lor"prin pres, 'rosuri, e+puneri de rti, $ac cunoscute re!endicrile lor asupra celor patru *udete romnesti de la (ranit, ce urmeaz s lise atri'uie $r conditii, si asupra altor trei, a cror soart tre'uie s o otrasc ple'iscitul& -e pretinde, de asemenea, autonomia politic si administrati! n acele re(iuni din Ardeal, care sunt locurile de mase compacte de un(uri& Numeroase rti, concretiznd toate aceste re!endicri, sunt e+puse nu numai n Un(aria, ci si n numeroase !itrine ale marilor li'rrii !ieneze& Br ndoial c, adoptnd aceleasi metode de lucru ntre'uintate n Ce oslo!acia, propa(anda ma( iar sper s se poat ser!i c iar cu mult mai mult $olos de elementele iredentiste si re!izioniste ce locuiesc n Ardeal, n special de cele ori(inare din *udetele locuite de secui& Este de stiut ca toate aceste elemente au pus n Un(aria 'azele unor numeroase or(anizatii iredentiste, camu$late ca$tind asociatii studentesti ce poart denumirea *udetelor de ori(ine& ,e e+emplu6 ,, 5rupul din *udetul Trei -caune 8,,, 5rupul din *udetul Mures 8 ele& Una din cele mai importante or(anizatii iredentiste identi$icate este,, Asociatia secuiasc si a studentilor secui8 #-zeMel: E(:ctemi es BoiMolai Qal(atoM E(:esulet% cu sediul la 9udapesta, $ormat, dup cum nsusi titlul arat, din studenti ce"si des!rsesc studiile superioare n capitala Un(ariei si ai cror conductori stau ntr"o continu si strns le(tur cu cercurile conductoare ma( iare ale 9udapestei& //E ntrea(a atentie a acestor cercuri se ndreapt n special ctre studentimea pe care o culti!, oIanalizeaz si o pre(teste la lupta ce se !a da pentru n$ptuirea,, Un(ariei Mari8, pentru retrocedarea tuturor teritoriilor ce au apartinut odinioar 7 Coroanei -$ntului ste$an 8& -tudentimea, preotii si n!ttorii !or $i elementele cele mai utile pentru des$surarea propa(andei re!izioniste si actiunii de$etiste n snul maselor ma( iare si secuiesti din Ardeal& Toti studentii, crora, desi(ur, n cazul unui con$lict armat, le !or !eni n a*utor deopotri! masele minoritare din Ardeal si elementele instruite, trecute $raudulos peste $rontier, la noi, !or constitui primele (rupe de asalt n !ederea dezlntuirii actelor de sa'ota* si terorism, distru(eri de poduri, ci $erate, aruncarea n aer a depozitelor de munitii, distru(erea o$iciilor postale si a retelelor tele$onice& -e a$irm c, att la 9udapesta, ct si n pro!incii, se lucreaz cu $e'rilitate la or(anizarea lor& Ast$el, s"au pus 'azele primelor (rupe de radiote nicieni $ormate din studenti sau

a'sol!enti ai scolilor polite nice, care datorit pre(tirii te nice cptate !or putea $i imediat utilizati& ,e asemenea, ntruct multi dintre acestia nu au satis$cut le(ea recrutrii, $iind amnati pentru continuarea de studii, se purcede n prezent la instruirea lor pe 'aze militare& A!nd aceste edi$icatoare e+emple este o imperioas datorie de a lua din timp " adic ct mai nentrziat " msurile de a st!ili propa(anda su'!ersi! si a or(aniza prentmpinarea cu toat ener(ia, dintru nceput, a oricrei ncercri teroriste la (ranita de !est a trii& Astzi, mai mult ca oricnd, la $rontiera de !est a trii, n toate posturile de conducere, tre'uie s $ie pusi oameni de mare ener(ie, ncredere si spirit de pre!edere8& MIQAIH M);US)V N MEM);IAHI-TICA HE5I)NA;Z& NT;E BICtIUNE sl A,EVZ; 7 Un sin(ur om nu si"a pierdut capul n aceast tul'urare (eneral6 Moruzo!& El spera ca prin capacitatea lui de mane!r pe mai multe planuri s poat $ace tranzitia de la un re(im compromis la un re(im !ia'il& Cum> ;ealiznd tocmai sudura e+tremelor, inte(rnd ntr" un nou sistem ce"a rmas din miscare si ce"a rmas din re(im, dar pstrnd n $runtea lui pe ;e(e, ca (arant al ?permanentelor statuluiA& 8 #Q);IA -IMA% Ha l ) $e'ruarie /0D < a $ost instaurat n ;omnia un re(im politic, / $; numit initial n istorio(ra$ie 7de dictatur re(al8 , si mai recent 7de autoritate monar ic sau al monar iei acti!e8 , care a durat pn la O septem'rie /0@1& In opinia pro$esorului loan -curtu, acest re(im a a!ut 7un caracter antidemocratic, i'rid, n care re(ele era $i(ura dominant, inter!enind e$ecti! n acti!itatea de (u!ernare8/C1& =e aceste considerente 7re(imul instaurat de Carol al II"lea nu poate $i numit de ?autentic dictaturA, n care re(ele proclamat ?capul statuluiA decide, iar ministrii e+ecut8, n perioada celor D/ de luni ct a durat acest re(im, s"a des$surat 7un proces de consultare n care, de re(ul, punctul de !edere al lui Carol al II"lea era acceptat de (u!ern8/C/& n demersul nostru ne intereseaz rolul si locul lui Mi ail Moruzo! si al -er!iciului -ecret n an(rena*ul puterii, pozitia $at de /O< Vezi6 Hucretiu =trscanu, op& cit&, p& C"/@O3 Eliza Campus, Criza politic a dictaturii re(ale, n 7-tudii si articole de istorie8, !oi& IV, /0OK, p& D"DD3 Al& 5 & -a!u, ,ictatura re(al #/0DD"/0@1%, Editura politic, 9ucuresti, /0C13 Blorea Nedelcu, Viata politic din ;omnia n prea*ma instaurrii dictaturii re(ale, Editura ,acia, Clu*, /0CD& /O0 loan -curtu, Istoria ;omniei n anii /0/<"/0@1 E!olutia re(imului politic de la democratie la dictatur, Editura didactic si peda(o(ic, ;&A&, 9ucuresti, /00O, p& /O@& /C1 r I'idem& /C/ I'idem& //C Miscarea He(ionar " cel mai temut ad!ersar politic al re(imului carlist 2 si cum s"a a*uns la s$rsitul $r (lorie al celui care timp de mai 'ine de /O ani $usese 7eminenta cenusie8 a $rontului secret din ;omnia& =ermanentele statului -tudiind cu atentie memorialistica le(ionar, att cea ela'orat nainte de /0<0 ct si dup, constatm c numele lui Mi ail Moruzo! apare $rec!ent& si este normal s $ie asa, a!nd n !edere c nsusi Comandantul Miscrii He(ionare, Qoria -ima, recunoscuse de

la nceput c eroismul le(ionarilor 7se nclestase ntr"o lupt ine(al cu te nica politieneasc a lui Moruzo!8/CK& ,in nsemnrile zilnice ale re(elui Carol al Il"lea a$lm c, nainte de instaurarea re(imului personal, su!eranul primea in$ormatii de la sursa 7Qaiduc8 " numele conspirati! al printesei Hucia Cara(ea #con$identa intim a re(inei Mria% " despre intentiile puciste ale 5rzii de Bier sau atentatele puse la cale de (ardisti ce !izau suprimarea 7,uduii8 #Elenei Hupescu%& C iar dac re(ele Carol al Il"lea aprecia ast$el de in$ormatii ca $iind e+a(erate nu pre(eta totusi s ia msuri de strict supra!e( ere a le(ionarilor& )'sedat parc de posi'ilitatea sau iminenta unor ast$el de atentate, suspiciunile su!eranului se mani$estau c iar si atunci cnd (ardistii stteau cuminti, percepnd situatia ca o 7liniste naintea $urtunii8& Colonelul, de!enit ulterior (eneral, 5a'riel Marinescu " pre$ectul =olitiei Capitalei #din KD $e'ruarie /0DC% " era consultat permanent n aceast c estiune si a!ea la dispozitie $onduri special destinate si K11 de oameni (ata de a inter!eni la ne!oie/CD& Miscarea He(ionar a $cut o'iectul preocuprilor lui Mi ail Moruzo! si ale -er!iciului -ecret ncepnd a'ia cu anul /0D<, odat cu instaurarea re(imului autoritar al re(elui Carol al Il"lea& ,ocumentele de ar i! atest, $r du'ii, c s"a produs atunci o nou reor(anizare a -er!iciului -ecret& -"a ntrit n special -ectia a Il"a Contrain$ormatii, ce a preluat o serie de pro'leme politice care pn atunci erau de com" /CK Qoria -ima, -$rsitul unei domnii sn(eroase #/1 decem'rie /0D0 " O decem'rie /0@1%, Editia a doua, Colectia 7)mul nou8, /001 p& D1& /CD Vezi Carol a4 l"lea, op& cit&, p& /E1"/EK& //< petenta Corpului ,etecti!ilor/ @ din -i(uranta statului, n cadrul 5rupei a ///"a din -ectia a Il"a Contrain$ormatii $unctiona su'ec ipa care se ocupa de 7e+trema dreapt8, n sensul c procura in$ormatii despre acti!itatea partidelor si or(anizatiilor politice interzise prin ,ecretul"le(e dinD/ martie /0D</CE, printre care6 Miscarea He(ionar, Corpul -tudentesc He(ionar, =artidul National"-ocialist din ;omnia #ste$an Tt"rescu%, =artidul Muncitoresc Crestin, Uniunea National a -tudentilor Crestini ;omni, Corpul le(ionar Mota"Marin #Ale+andru Cantacuzino%, Corpul $ostilor militari etc&.CO& Cu toate acestea, si a!em n !edere documentele ela'orate de -er!iciul -ecret, adic notele, rapoartele, 'uletinele si sintezele in$ormati!e despre Miscarea He(ionar, n perioada $e'ruarie /0D< 2 septem'rie /0@1, lipsesc din unittile ar i!istice unde ar $i tre'uit clasate, ceea ce presupune c ele au $ost !izate n primul rnd de Mi ail Moruzo! atunci cnd a procedat n noaptea de E spre O septem'rie /C@ Corpul ,etecti!ilor era o structur n cadrul -i(urantei, n$iintat n anul /0D/, prin reor(anizarea 9ri(zilor centrale de si(urant& A des$surat acti!itate de cule(ere a in$ormatiilor prin toate procedeele6 a(entur secret, $ila*, supra!e( ere, interceptri tele$onice si de corespondent etc& A!ea, de asemenea, atri'utii n domeniul pre!enirii si descoperirii in$ractiunilor contra ordinii pu'lice si a si(urantei statului& Era su'ordonat nemi*locit ,irectiei =olitiei de -i(urant, $iind or(anul ei in$ormati! de teren, de cutare si cule(ere a in$ormatiilor, si des$sura acti!itatea cu precdere n Capital, dar actiona uneori si n pro!incie prin ec ipe !olante& C& ,& era or(anizat pe (rupe, sectiuni, ec ipe si 'irouri& 5rupa I urmrea or(anizatiile si partidele de dreapta si e+trema dreapt, asociatiile $r scop lucrati!, sectele reli(ioase nerecunoscute le(al, corpurile pro$esionale si lo*ile $rancmasonice& 5rupa a Il"a #mai numit si 9ri(ada Mo'il% se ocupa cu

cercetarea in$ractiunilor de drept comun #n special $urturi, tl rii, $alsuri etc&%& 5rupa a IlI"a supra!e( ea or(anizatiile si partidele politice ale minorittilor nationale #ma( iar, (erman, 'ul(ar, ucrainean, rus, e!reiasc etc&% suspecte c des$soar actiuni contra intereselor statului& 5rupa a IV"a urmrea miscrile si partidele politice de stn(a si e+trema stn(& 5rupa a V"a a!ea atri'utii e+clusi!e de $ila*& 5rupa a Vl"a a!ea n preocupri paza $amiliei re(ale si a naltilor demnitari& C& ,& a mai a!ut n sc ema de or(anizare si dou ec ipe speciale6 una care se ocupa de pro'lemele economice si a doua autorizat cu interceptrile tele$onice& Aceast din urm ec ip a $unctionat n localul -ociettii Anonime a Tele$oanelor, iar interceptrile erau solicitate de ,irectia 5eneral a =olitiei, ,irectia =olitiei de -i(urant& -er!iciul -ecret, Marele -tat Ma*or, =arc etul Militar si Ci!il& /CE 7Monitorul )$icial8, nr& CE din D/ martie /0D<& /CO Ar & N&I&C&, $ond =&C&M& " -&-&I&, =olitica intern, dosar nr& /KI/0D<, $& D@0& //0 /0@1 la distru(erea unor materiale& Ne (ndim c ele contineau pro'a'il listele cu a(enti speciali sau surse ocazionale din rndul le(ionarilor, e!entual date compromittoare despre mem'rii marcanti ai 5rzii de Bier& Nu i"a $ost (reu lui Moruzo! s intuiasc $aptul c e!enimentele din D"E septem'rie /0@1, care au contri'uit decisi! la pr'usirea re(imului carlist, si numite de principalii prota(onsti " (eneralul Ion Antonescu si Qoria -ima " 7re!olutie le(ionar8/CC, !or duce la instalarea unui (u!ern cu participarea unor reprezentanti ai Miscrii, ntr"o atare situatie, Mi ail Moruzo! a rationat si apoi a actionat n consecint6 documentele care"i punea pe le(ionari ntr"o postur incomod tre'uiau distruse& =entru a a!ea o ima(ine ct mai apropiat de ade!rul istoric asupra raporturilor dintre Mi ail Moruzo! si Miscarea He(ionar, dar si pentru a ncerca o delimitare a $ictiunii de ade!r, !a tre'ui s apelm, pe de o parte, la iz!oarele memorialistice le(ionare c iar dac acestea sunt uneori contradictorii si tendentioase sau suspecte de a ascunde un interes politic, iar pe de alt parte !a tre'ui s le coro'orm si s le con$runtm cu alte surse memorialistice si date atestate documentar& Memorialistica le(ionar este 'o(at reprezentat, ca de alt$el si istorio(ra$ia pro'lemei, $apt pentru care nu emitem pretentii de e+ austi!itate& Vom a!ea n atentie, ns, doar lucrrile cele mai semni$icati!e si recent aprute& nainte de a intra n $ondul pro'lemei s mai amintim c le(ionarii arestati de re(imul comunist si internati n penitenciarul Aiud au . _ A $ost supusi n timpul detentiei la reeducarea prin 7autoanaliz8 , n /CC 0& Vezi6 Maresalul Ion Antonescu, Istoria m !a *udeca, -crieri inedite, studiu introducti! de (eneral"maior Mircea A(apie& ,ocumente selectate si pre(tite pentru tipar de maior Constantin Qli or, 9ucuresti, /00D, p& /OD3 Qoria -ima, op& cit&, p& @D@& Hucretiu =trscanu, primul teoretician care a analizat, e ade!rat dintr"o perspecti! mar+ist, re(imul de dictatur re(al, aprecia c e!enimentele din D"E septem'rie /0@1 nu pot $i considerate ca o 7re!olutie le(ionar8, ntruct a $ost n realitate o ridicare spontan de protest a unor lar(i cate(orii sociale nemultumite de politica re(elui Carol al II"lea, iar (eneralul Ion Antonescu si cti!a le(ionari s"au insinuat n calitate de conductori ai acestor re!olte& Miscarea He(ionar " n opinia aceluiasi autor " era la acea

dat prea mult sl'it si $r in$luenta n mase pentru a $i capa'il s or(anizeze o re!olutie& #Hucretiu =trscanu, op& cit&, p& /K@ si urm&%& / .< Vezi pe lar( la6 Constantin Aioanei, Cristian Troncot, Modelul reeducrii prin autoanaliz& Aiud si 5 erla /0O1"/0O@, n6 7Ar i!ele totalitarismului8, nr& KI/00@& p& O1" CD& /K1 urma creia s"a produs o !oluminoas lucrare n dou !olume cu $erecaturi metalice, scriere olo(ra$ic si numeroase picturi n acuarel, ce constituie o prezentare caricaturizat a unor momente si persona*e din istoria 5rzii de Bier, n care se simte din plin rolul 7educatorilor8 comunisti& Cu toate acestea, lucrarea " care ncepnd cu luna martie /00E este pu'licat n $oileton, su' titlul 7He(ionari despre He(iune8, n coloanele re!istei sptmnale 7Timpul8 " contine si unele puncte de !edere despre pozitia lui Moruzo! n structura de putere a re(imului carlist& Am considerat necesare aceste precizri ntruct ne !om re$eri n continuare de mai multe ori la acest te+t& Memorialistii le(ionari autori ai celor dou !olume de la Aiud apreciau c Mi ail Moruzo! ar $i $ost un 7re(izor8 si 7uneltitor mrsa! la porunca =alatului8/<1, si c mpreun cu Ernest Urdreanu *uca rolul de 7prime !iori n orc estra odioas a re(elui8, sau c iar c de!enise la un moment dat 7Conductorul ocultei =alatului8& Ha rndul lui, Qoria -ima mentiona c Moruzo! mpreun cu Urdreanu, Elena Hupescu si Carol al II" lea $ormau 7permanenta statului8, n sensul c rmneau puternici pe pozitiile lor n !reme ce oamenii politici se succedau la (u!ern, n opinia aceluiasi memorialist, Moruzo! era 7un misterios persona*8 care ar $i 7e+ercitat o imens putere n stat8 ., si 7unul dintre intimii =alatului8/<K& =rin sinta(ma 7permanentele statului8, Qoria -ima ntele(ea 7un cadru imua'il al statului de care depindea an(rena*ul lui8, iar 7Moruzo! era unul dintre acesti $a!oriti8 , ntr"un alt pasa* Qoria -ima re!ine si precizeaz c n conte+tul e!enimentelor de la s$rsitul lunii au(ust si nceputul lunii septem'rie /0@1 7s"a !eri$icat c el UMoruzo! " n&n&V, mpreun cu NiM: ste$nescu nu apartineau ?permanentelor statuluiA cum si ima(inau8, ntruct 7ei triau n lumea zeilor de *os, n timp ce n )limp (u!erna /C0 n le(tur cu Istoria Miscrii He(ionare scris la Aiud de ctre cei a$lati n ultimii ani de detentie, colecti!ul de coordonare a lucrrii a 'ene$iciat de concursul unui numr important de cola'oratori6 O@ redactori, /E detinuti care au conceput ilustratia, D@ (ra$icieni, D corectori #pro'a'il care au stilizat si concentrat te+tele% si E autori ai 'asorelie$ului de pe copert& Numele lor $i(ureaz n desc iderea crtii, #7Timpul8, an VI, nr& //, KK"K0 martie /00E%& /<1 7Timpul8, nr& CI/00O, p, /K si /D& /</ Qoria -ima, op& cit&, p& D0E& /<K I'idem& p& DD<& ml'idem,p&KKl& /K/ numai treimea ;&e(ele"Urdreanu"Elena Hupescu8 & ;aporturile dintre Miscarea He(ionar si 7triada8 din conducerea statului mai sunt descrise de Qoria -ima n $elul urmtor6 7Toate ?permanenteleA statului, n $runte cu ;e(ele, *ucau cu crti msluite& Voiau s n ame miscarea la carul re(imului pentru a"/ scoate din prpastia n care czuse, $r s se (ndeasc la tara si su$erintele ei& Cnd ns erau descoperiti, asa cum procedasem eu cu demisia mea, atunci ddeau napoi, n sinea lor se simteau !ino!ati si mi ddeau dreptate, dar nici nu cutezau s $ac pasul decisi!, ncredintnd (u!ernul

miscrii, de team s nu piard controlul puterii8 & Mi ail -turdza, cel care a ndeplinit $unctia de ministru al A$acerilor E+terne n (u!ernul national " le(ionar, a$irma si el c6 7Moruzo! era pn la asa punct intim cu Carol, nct 'ene$icia de prero(ati!a att de rar acordat, de a"/ nto!rsi la toate !ntorile re(ale8/<O& Cel mai proli$ic memorialist le(ionar din ultimii sase ani, doctorul ser'anMilco!eanu, prezent deseori n pu'licistic cu dez!luiri 7socante8, apreciaz c printre 7permanentele statului8 s"au numrat Elena Hupescu, Ernest Urdreanu, Mi ail Moruzo!, 5a'riel Marinescu si Lean =an(al/<C& -e pot considera toate acestea su$iciente e+emple pentru a relie$a c Mi ail Moruzo! a $ost perceput de memorialistii le(ionari ca o personalitate important, dar si de temut, a re(imului carlist, ceea ce corespunde ade!rului& Bictiunea s"a cui'rit doar n relatrile acelora care au cutat cu tot dinadinsul s"i supradimensioneze puterea, plasndu"/ nemeritat pe locul celor care luau sau su(erau deciziile& ,esi(ur c plasarea lui Moruzo! n rndul 7primelor !iori8, mai poate $i perceput, $r s se $orteze lucrurile, ca a!nd mai de(ra' un rol consultati! si de e+ecutie& )ricum, interesant este dis*un(erea pe care Comandantul le(ionarilor o $ace ntre Moruzo!, pe de o parte, si Ernest Urdreanu si Elena Hupescu pe de alt parte& Baptul c n perioada re(imului carlist, situatia Elenei Hupescu de!enise 7mai tare dect oricnd8, l remarcase si $runtasul national"trnist Vaier =op, care, pe acest considerent a si a!ut cu" /<@ I'idem, p& @KO& /<E /<O Mi ail -turdza, op& cit,, p& /CE& /<C Vezi ,r& ser'an Milco!eanu, Corneliu S& Codreanu altce!a dect Qoria -ima, !oi& I, p& //1& /KK ra*ul s"i declare limpede su!eranului, n audienta din KD iulie /0@1 2 c 7re(imul totalitar n ;omnia este numai o $orm $r continut, mai mult o parodie dect o realitate8/ <& Moruzo! a!ea o alt opinie despre rolul Elenei Hupescu printre $actorii de putere& Ea rezult din urmtoarea replic pe care se$ul -er!iciului -ecret se pare c i"ar $i ser!it"o lui Qoria -ima, si pare a!ea, desi(ur, scopul de a o prote*a pe $a!orita su!eranului6 7,ac doamna Hupescu nu se amestec n a$acerile statului, e o c estiune particular a ;e(elui8/<0& n ce pri!este rolul lui Ernest Urdreanu n an(rena*ul puterii, mult mai important dect cel al lui Moruzo!, este atestat si documentar& - amintim mai nti nota din D mai /0@1 ntocmit de Moruzo! #doc& nr& /<% n le(tur cu ntlnirea si discutiile purtate cu maiorul dr& Ta(ner& Cnd o$iterul (erman /"a ntre'at pe Moruzo! " din nsrcinarea lui Canaris " dac ;omnia !a accepta un spri*in armat (erman n cazul n care an(lo" $rancezii !or distru(e zonele si sta'ilimentele petroli$ere, se$ul -er!iciului -ecret i rspunde c pro'lema 7depseste cadrul atri'utiilor sale8 si nu"si permite s o discute& Canaris stia prea 'ine limitele de competent ale unui se$ de ser!iciu secret de in$ormatii, dar i s"a adresat lui Moruzo! n speranta c"/ !a ndruma spre acea persoan cu care se putea discuta pro'lema, si n acelasi timp i o$erea (arantii de pstrare a secretului& Cu ocazia celei de a doua !izite la 9ucuresti a amiralului Canaris, K< mai /0@1 #doc& nr& KO%, acesta a a!ut ntre!ederi, att cu Moruzo! 2 cruia i pune la dispozitie in$ormatii despre dispoziti!ele Armatei ;osii la (ranita cu ;omnia #doc& nr& KC% ", dar a discutat si cu Ernest Urdreanu un set de cu totul alte pro'leme& Apoi, Canaris /"a ru(at pe Moruzo! s"i transmit maresalului =alatului, ntrea(a sa compasiune si s"/ asi(ure c, ori de cte

ori !a !eni n ;omnia, !a discuta separat cu Urdreanu 7c iar si pentru cte!a minute8, ntruct acest lucru este 7a'solut necesar8& ,in consemnrile zilnice ale re(elui Carol al II"lea, ni se dez!luie c Urdreanu&si Canaris discutau c estiunile ce tineau de noua orientare politic a ;omniei, respecti! apropierea de 5ermania/01& ,e ase" /<< Vaier =op, 9tlia pentru Ardeal, Editura Colosseum, 9ucuresti, /00/, p& EO& /<0 Qoria -ima, op& cit&, p& D/@& Carol al II"lea, intre datorie $i pasiune, nsemnri zilnice, !oi& K /0D0"/0@1, Editie n(ri*it de Marcel",umitru Ciuc si Narcis ,orin Ion, Casa de editur si pres 7sansa8, 9ucuresti& /00O, p& /C<"/C0& /KD menea, din ;aportul ntocmit de !on Gillin(er la K< iunie /0@1 #doc& nr& DD% rezult c n momentul n care emisarul (erman i"a prezentat lui Moruzo! punctul de !edere al ;eic " ului pri!ind atitudinea ;omniei " de a ceda " $at de a(resiunea so!ietic, se$ul -er!iciului -ecret i recomand o ntre!edere cu Urdreanu, 7con$identul re(elui.., ceea ce nseamn c nu era de competenta sa s se pronunte ntr"o c estiune de ma+im (ra!itate pentru soarta trii& Mi ail Moruzo! nu era omul care s paseze pro'lemele importante de a cror rezol!are putea s pro$ite n consolidarea propriei pozitii, dar e$ecti! c estiunea i depsea limitele de competent& E ade!rat c acelasi document mai atest si $aptul c !on Gillin(er discutase timp de @ ore cu Moruzo!, cte!a pro'leme importante, printre care si aceea a constituirii n ;omnia a noului =artid al Natiunii/0/& C estiunea era de competenta lui Moruzo!, numai n msura n care, n calitate de director (eneral al -er!iciului -ecret, tre'uia s cunoasc din timp orice demers politic pentru a $i n msur s analizeze e$ectele pe plan intern si international, iar pe 'aza lor s"si $undamenteze msurile de si(urant& Ha $el tre'uie ntelese toate celelalte demersuri ale lui Moruzo!, cnd l (sim cu un pas naintea diplomatiei& Nu el concepea politica e+tern sau intern a ;omniei, dar a!ea calitatea de a anticipa si cunoaste din timp intentiile politice aie monar ului& Carol al II"lea recunoaste, la un moment dat, c ntr"o pro'lem de stat " numirea unui ministru " a 7adoptat ideea ,uduii8& Au $ost si situatii de mare tensiune politic pe plan intern si n relatiile internationale, ca de e+emplu n ziua de // aprilie /0D0, cnd, dup ce a primit rapoartele ministrilor, Carol al II"lea a purtat 7o lun( discutie cu Urdreanu si ,uduia asupra situatiei (enerale8& Urdreanu era de prere c ;omnia tre'uia s"si aran*eze situatia $at de 5ermania pentru a putea rmne neutr ntr"un e!entual con$lict, iar n cazul unui atac (erman armata romn n"ar $i putut rezista mai mult de /0/ Ha K/ iunie se promul(ase o le(e prin care Brontul ;enasterii Nationale se trans$orma n partid unic, totalitar& =artidul Natiunii& Circulara nr& l a =artidului Natiunii mai arta c re(ele este conductorul suprem al acestui partid, declarat institutie de drept pu'lic& Tot n ziua de K/ iunie Ernest Urdreanu a $ost numit se$ul statului ma*or al partidului, iar la E iulie Ion 5i(urtu a de!enit e4 se$ul acestui stat ma*or, n aceeasi circular se pre!edea $unctionarea mai departe a (rzilor nationale su' conducerea (eneralului =etre 5eor(escu #Apud Eliza Campus& Criza politic a dictaturii re(ale, p& /@%& /K@ dou luni& El era con!ins c dac (ermanii 7nu !or $i atacati direct, nu !or misca8& Ct in$luent au a!ut aceste e!aluri, tcute de Urd"reanu, ne mrturiseste nsusi Carol al Il" lea6 7,uduia si cu mine suntem de alt prere, desi recunoscnd dreptatea premiselor

sale, consider totusi c e ce!a ce lipseste si care este peremptoriu pentru rsturnarea lo(icii mele& N"o pot $ormula nc, dar o simt n su'constientul si n su$letul meu si o simt $oarte puternic8& Trei zile mai trziu, imediat dup a$larea declaratiilor an(lo" $ranceze pri!ind (arantarea $r reciprocitate a independentei ;omniei, Carol al Il"lea s" a consultat mai nti cu ministrii, Armnd Clinescu si 5ri(ore 5a$encu, dup care a analizat situatia si orientarea politicii e+terne $at de 5ermania cu Ernest Urdreanu& ntors la culcare 7discutia a continuat cu ,uduia8& Ct competent a!ea $a!orita re(elui n pro'leme de strate(ie si politic militar e mai putin important, dar cert rmne $aptul c nu numai Carol al Il"lea o consulta, ci si ei i plcea s se amestece uneori n pro'lemele de stat& Urmtorul pasa* din mrturisirile lui Carol al Il"lea este eloc!ent6 7=e la /O, ,uduia tele$oneaz c tre'uie neaprat s m !az& ncepe a discuta despre tema lui Urdreanu, pare c el a con!ins"o, att a pisat"o& ,iscutia de!ine amar si eu mi"am pierdut cumptul, mi pare ru& Ei i"a $ost team c n Consiliul de astzi U/E aprilie /0D0"?&?&V, se !or lua otrri de$initi!e asupra !iitorului8& ,ar pasa*ul cel mai semni$icati! din nsemnrile zilnice ale re(elui Carol al Il"lea, ce atest c Elena Hupescu si Ernest Urdreanu erau oamenii cei mai apropiati si de ncredere este urmtorul6 7,up mas, #*oi O iunie " ?&?&V, con$er nc ,uduii si lui Urdreanu ?Comanderia =entru MeritA, ,uduii, nsemnul special pentru doamne, dar n 'riliante, $oarte $rumos lucrat de Teiss& Am con!in(erea c din toate decoratiile ce le dau, acestea sunt cele mai meritate& Ei, pentru nes$rsitul de!otament, credinta si dra(ostea ce mi"a artat"o n acest timp, $iind stlpul moral de care am putut s m reazem n toate aceste clipe (rele& El, pentru incontesta'ila munc depus n ser!iciul meu si al trii8/0K& si parc n completarea acestor nsemnri, =am$il seicaru ne dez!luie6 7 ;e(ele Carol al Il"lea, n a$ar de -i(uranta (eneral, de 9iroul l de la -tatul Ma*or, unde elementul cel mai pretios era Misa Moruzo!, dispunea si de un -er!iciu -ecret personal Ucondus de Ernest Urdreanu " n&n&V, asa cum Elena Hupescu si $ormase un ser!iciu se" /0K I'idem, !oi& l, p& DK<, DD/"DDK si !oi& K, p& /<K"/<D& /KE cret de in$ormatii8 , n $ata acestor atestri documentare, orice ncercare de a"/ plasa pe Moruzo! printre intimii, ori oamenii de ncredere ai re(elui Carol al II"lea n sensul c se implica n luarea deciziilor sau c le putea in$luenta ori su(era, !or $i total ine$iciente n sta'ilirea ade!rului istoric, iar despre cei care au $cut de*a acest lucru, putem a$irma c s"au lsat prea mult sedusi de $ictiune& Crime si atrocitti ) alt pro'lem ce tre'uie s ne retin atentia la acest capitol se re$er la crimele s!rsite, att de partea le(ionarilor ct si de cea a puterii, si care a $ost pozitia sau implicarea lui Mi ail Moruzo! si a -er!iciului -ecret n ast$el de e!enimente& n perioada re(imului 7monar iei autoritare8, pe scena politic romneasc s"au petrecut ntr"ade!r cte!a e!enimente de o cruzime (reu de cali$icat& Ha K< noiem'rie o ec ip de le(ionari a ncercat s"/ asasineze pe Blorian ste$nescu"5oan(, rectorul Uni!ersittii din Clu*& n atari mpre*urri, re(ele Carol al II"lea, impresionat si de $aptul c Qitler i su(erase 2 n timpul !izitei de la s$rsitul lunii noiem'rie /0D<, la 9erc tes(aden" aducerea le(ionarilor la putere, ceea ce ec i!ala cu pr'usirea re(imului instaurat n $e'ruarie /0D<, a decis msuri represi!e contra 5rzii de Bier& n noaptea de K0ID1 noiem'rie /0D< au $ost omorti de *andarmi " su' moti!ul 7$u(ii de su' escort8 2, Corneliu S& Codreanu, asasinii lui I& 5& ,uca, asa numitii 7nicodari8 si asasinii lui M&

-telescu, 7decem!irii8, n timp ce erau transportati cu un camion de la nc isoarea ;mnicu -rat la =enitenciarul Lila!a de ln( 9ucuresti/0@& =entru a"si rz'una Cpitanul, un (rup de le(ionari condusi de a!ocatul Miti ,umitrescu "a asasinat n ziua de K/ septem'rie /0D0 pe primul ministru Armnd Clinescu/0E& n replic, re(ele, dup ce a numit imediat un nou presedinte de Consiliu, n persoana (eneralului 5 eor( e Ar(eseanu, a luat msuri drastice mpotri!a Miscrii He(ionare, n urma crora au $ost ucise $r *udecat n*ur de E11 /0D =am$il seicara, Istoria =artidelor National, trnesc si Na#ional"trnesc, !oi& I, Madrid, /0OO, p& /0<"/00& /0@ Vezi 7Uni!ersul8, din K decem'rie /0@<& . Vezi 7Uni!ersul8 din KD septem'rie /0D0& /KO de persoane/0O& Acestea sunt pe scurt $aptele, s !edem ce spun iz!oarele memorialistice le(ionare si ct !eridicitate li se poate acorda prin con$runtarea cu alte surse, n le(tur cu implicarea -er!iciului -ecret si al lui Mi ail Moruzo!& - consemnm mai nti c despre implicarea se$ului -er!iciului -ecret n asasinarea lui Corneliu S& Codreanu, a!em, n a$ara memorialisticii le(ionare, in$ormatii contradictorii ce rezult din nssi comportamentul si a$irmatiile lui Moruzo!& -emni$icati! n acest sens este urmtorul pasa* din declaratia colonelului 5 eor( e =etrescu dat la /E $e'ruarie /0@/ n $ata *udectorilor de instructie6 7Moruzo! a plecat la Hondra, nsotind pe $ostul ;e(e Carol al II"lea n !izita o$icial $cut la K0 noiem'rie /0D<& -"a napoiat la 9ucuresti #o zi dup ntoarcerea ;e(elui%, adic n ziua cnd dup"ami"aza s"a anuntat la radio asasinarea Cpitanului #C&S& Codreanu% si a celorlalti le(ionari& In dup"amiaza zilei, la -er!iciu, l (sesc pe Moruzo! e+trem de a(itat, $oarte ner!os si"mi spune c oamenii nostri politici de la conducere si" au pierdut capul si c ?asasinatul acesta constituie cea mai mare (reseal politic de cnd e+ist ;omniaA& ,up ct!a timp, de la un $ost se$ al meu, care se ntlnise cu Moruzo! ntmpltor, a$lu c Moruzo! a a$irmat c asemenea acte sunt de multe ori necesare si corpului omenesc, sacri$icnd un mem'ru, pentru a sal!a restul si !iata indi!idului #para$raznd E!an( elia%& Cnd a $ost sincer Moruzo!> Atunci cnd a $cut a$irmatia de mai sus, sau n urm, cnd a $cut una contrarie> n orice caz, nu cred c el s $i a!ut un rol direct n otrrea de asasinare care se pare c s"a luat n lipsa lui8/0C& ,eci, nici colonelul 5 eor( e =etrescu, unul din intimii cola'oratori ai lui Moruzo! si cel ce ndeplinise misiuni in$ormati!e de e+trem di$icultate n 'ene$iciul starului romn, nu stia ade!rul& ,in relatrile sale $iecare putea s ntelea( ce !rea, dup cum le dictau in" /0O Vezi pe lar( ste$an =ala( it, 5arda de Bier spre ren!ierea ;omniei, 9uenos Aires, /0E/, p& //1"//D3 =aul al ;omniei, Carol al II"lea, ;e(e al ;omniei, Editura Qoldin( ;eporter, 9ucuresti, /00/, p& K1K"K1E3 Mi ail -turdza, op& cit&, p& /E0"/O13 He(itimitatea asasinatului n mas, n6 75azeta de Vest8, nr& KKI/00D, p& DO"DC3 He(ionarii mpuscati la drumul mare, n6 75azeta de Vest8, nr& KOI/00D, p& /D"/<3 ;ecunoasterea unui masacru, n 7Almana 5azeta de Vest8, /00@, p& 00"/11& /0C Ar & -&;&I&, $ond 7:8, dosar nr& K10E@, !oi& K/, $& K@& /KC teresele, cmpul ima(inatiei si al $ictiunii $iind lar( desc is& Eu(en Cristescu, cel ce i"a succedat lui Moruzo! la conducerea --/ si care ne"a lsat cte!a pa(ini critice despre

acti!itatea si personalitatea $ostului se$ al -er!iciului -ecret, s"a situat de partea celor care nu"/ concepeau n a$ara e!enimentului, 7n perioada de represiune a Miscrii He(ionare, /0D<"/0D0," spune Eu(en Cristescu", acestia UNiM: ste$anescu si 5 eor( e Comsa trans$erati de la -er!iciul -ecret la Corpul ,etecti!ilor din -i(urant 2 n&n&V, cu autorizarea si ndemnul lui Moruzo!, care urmrea s capteze (ratiile lui Clinescu, ntre'uinteaz !iolenta su' toate $ormele, a*un(nd pn la suprimarea mai multor conductori le(ionari, su' acoperirea ?e!adrii de su' escortA sau a ?sinuciderii prin stran(ulareA8 ,octorul ser'an Milco!eanu, unul dintre cei mai importanti memorialisti le(ionari n !iat desi nu $ormuleaz clar, su(ereaz totusi, n multe din con$esiunile si analizele domniei sale, c o parte din ruttile care s"au petrecut n societatea romneasc din acea perioad au a!ut la 'az cola'orarea dintre Mi ail Moruzo! si Qoria -ima, aspect asupra cruia !om re!eni ntr"un su'capitol separat& Aici ne retine atentia mentiunea c6 7n noiem'rie /0D<, prin dezlntuirea anar iei n Transil!ania, Qoria -ima a o$erit lui Mi ail Moruzo! , *usti$icarea e+ecutrii lui Comeliu S& Codreanu, ca presupus sin(ura solutie de a stopa asa"zisa ?ordine pu'licA8 & ,eci o tez $oarte apropiat de cea $ormulat de Eu(en Cristescu& Autorii lucrrii pu'licate su' titlul 7He(ionarii despre He(iune8, se pare c si"au 7nsusit8 si ei aceiasi !iziune6 7=rin ser!iciul lui Moruzo!, Carol al Il"lea a!ea asi(urarea c Qoria -ima si"a dus la ndeplinire misiunea ce"i $usese ncredintat, de a pro!oca conditii $a!ora'ile *usti$icrii uciderii lui Codreanu si, c, deocamdat, nu !or ntreprinde nimic altce!a8 Editorul acestui te+t pare si el con!ins de implicarea lui Moruzo! n asasinarea Cpitanului 5rzii de Bier& Ca ar(ument, in!oc nota din // mai /0@0, redactat de un in$ormator a4 -ecurittii, care sttuse n /0< Eu(en Cristescu, op& cit&, p& /@E& /00 n scrierile sale, dl& Milco!eanu $oloseste $rec!ent (ra$ia Moruso$$& Ne"am permis cu!enita corectie ntruct numele de Moruzo! este atestat att documentar " n actele de stare ci!il " ct si de semntura sa olo(ra$& K11 7n!ierea8, nr& @I/00@, p& 0<& 7Timpul8, nr& EI/00O, p& //& /K< I T. ce celul cu Ion 5i(urtu si n care se relata c $ostul ministru 7condamn pe -ima, pe care"/ consider un criminal, ce mpreun cu Moruzo!, ar $i omort pe Codreanu, care poate era cinstit8 [K& =rin urmare, a$irmatiile lui Ion 5i(urtu a$lat n detentie par pentru unii credi'ile pe considerentul c nu stia cu cine st de !or', iar n calitatea sa de $ost presedinte al Consiliului de Ministri era ndrepttit2$apt pentru care i se acord credi'ilitate " s cunoasc multe din culisele puterii& =entru a pstra ec ili'rul, s notm c Qoria -ima a ne(at orice amestec al su n pro!ocarea e!enimentelor anar ice din Transil!ania care au $ost luate ca prete+t de ctre putere pentru asasinarea lui Codreanu& Intr"o lucrare pu'licat recent, doctorul ser'an Milco!eanu reia si analizeaz mai pe lar( con*unctura n care s"a produs asasinarea lui Codreanu si represiunea asupra Miscrii He(ionare& Mai nti, domnia sa precizeaz c6 7n ta'ra =uterii de -tat, Armnd Clinescu, Victor lamandi, 5a!ril Marinescu, Mi ail Moruzo! si NiM: ste$"nescu concepeau pro(resia n trei etape6 a% etapa la(re"nc isori3 '% etapa asasinrii lui Corneliu S& Codreanu " -tat Ma*or He(ionar3

c% etapa masacrrii n mas a tuturor le(ionarilor din la(re si din li'ertate8 & Apoi, autorul $i+eaz n timp si data cnd se$ul -er!iciului -ecret ar $i conceput planul6 7Complotul de uzurpare a conducerii, deci de eliminare a conducerii le(ionare Corneliu S& Codreanu "in(& 5 & Clime era pre(tit de Mi ail Moruzo! mult nainte, dar practic si concret a nceput n iunie /0D< si a $ost identi$icat si demascat n iulie /0D<8K1@& Coro'ornd cele dou te+te si tinnd cont de $aptul c primele arestri masi!e n rndurile Miscrii He(ionare si internarea n penitenciarele de la Tismana, ,ra(omirna si Miercu"rea"Ciuc s"au $cut la /C aprilie /0D< " dup cum ne spune acelasi autorK1E ", precum si de condamnarea lui Codreanu prin procesul din KE"KC mai /0D<, nseamn c Mi ail Moruzo! nu a $ost implicat, cel putin n prima sec!ent a planului de represiune contra le(ionarilor, respecti! 7etapa la(re"nc isori8& E+ist ns si un alt pasa* din aceeasi lucrare n care doctorul ser'an Milco!eanu " reproducnd o in" K1K I'idem, nrI/00O, p& /D& K1D ,r& ser'an Milco!eanu, Corneliu S& Codreanu altce!a dect Qoria -ima& !oi& I, p& DO& K1@ I'idem, p& 01& K1E I'idem, p& DO& /K0 $ormatie a$lat se pare de la un martor ocular 2 ne su(ereaz c Moruzo! n"ar $i $ost implicat nici n a doua etap a represiunii, respecti! asasinarea lui Codreanu si a -tatului Ma*or He(ionar& Iat te+tul6 7Aproape patruzeci de ani mai trziu am a$lat de la Amedeu 9descu de $at la discutie c ?e+ecutareaA lui Corneliu S& Codreanu a $ost decis n dimineata de l octom'rie /0D< n imo'ilul Ministerului de Lustitie de Armnd Clinescu si Victor lamandi, cu *usti$icarea6 ?En(lezii i"au dat lui Qitler mn li'er n ;omnia& Aceasta nseamn c !a tre'ui s"i dm drumul lui Codreanu si cu popularitatea lui a*un(e la (u!ern n cte!a luni& Codreanu tre'uie s dispar nainte ca Acordul de la Munc en s"si $ac e$ectele n ;omniaA8K1O& ,ac e s dm credi'ilitate acestei a$irmatii, nseamn c decizia de asasinare a lui Codreanu poate $i pus n responsa'ilitatea lui Armnd Clinescu 2 la acea dat =resedinte al Consiliului de Ministri "si lui Victor lamandi, ministrul de Lustitie, su' presiunea e!enimentelor internationale& Cu toate acestea, autorul re!ine imediat si, n conte+tul dez!oltrii tezei potri!it creia 7re(ele Carol II era nu numai un mare imoral, corupt si !icios, dar si un mare insta'il8, a*un(e la concluzia c 7Armnd Clinescu, Mi ail Moruzo! " nu $r consensul lui Victor lamandi, 5a!ril Marinescu, NiM: ste$nescu si poate Lean =an(al " au conceput nceperea rz'oiului ci!il dintre -tat si Natiune pentru a"/ o'li(a pe e+" re(ele Carol II s.nu"si sc im'e otrrea si s rmn la e+ecutarea lui Corneliu S& Codreanu8 =lasarea lui Mi ail Moruzo! n rndul celor care /"ar $i in$luentat pe re(ele Carol al II"lea s ia decizia eliminrii Cpitanului, ni se pare ne*usti$icat, nu numai pentru c !ine n contradictie cu te+tele citate anterior, ci mai ales pentru c tre'uie s se tin cont c la acea dat se$ul -er!iciului -ecret nu se a$la n tar, el re!enind2dup cum am !zut c rezult din relatrile de necontestat ale lui 5 eor( e =etrescu " a'ia a doua zi dup producerea asasinatului& ,ar lucrarea doctorului ser'an Milco!eanu ne mai o$er si un alt ar(ument " n opinia noastr cel mai solid " prin care Moruzo! ar tre'ui mai de(ra' e+clus dect implicat n luarea ori in$luentarea deciziei de asasinare a lui Codreanu6 K1O I'idem, p& /KO& K1C I'idem, p& /KC&

/D1 7n !ara /0@O, diplomatii Victor ;dulescu"=o(oneanu si 5ri(ore Niculescu"9uzesti mi" au pus su' oc i s citesc urmtorul pasa* din memoriile lui Armnd Clinescu, (site la KD Au(ust /0@@ n casa de $ier a locuintei de la 9neasa a (eneralului I& Antonescu& Citez ce"am !zut cu oc ii mei6 ?5a!ril la mine6 Codreanu si Maniu& Eu6 numai Codreanu, Maniu nuA& ,ata te+tului6 ?K< Noiem'rie /0D<A& Nu e+ist dect o sin(ur interpretare si o sin(ur concluzie& E+"re(ele Carol II a !rut asasinarea Iui luliu Maniu odat cu asasinarea lui Corneliu S& Codreanu si a ordonat indirect, su' $orm de su(estie, prin ? omo re(iusA, (eneralul 5a!ril Marinescu8 Istoricul Blorin Constantiniu a atras atentiaK10, pe 'un dreptate, c te+tul citat de domnul Milco!eanu se aseamn cu urmtoarea consemnare din *urnalul lui Armnd Clinescu6 7/D noiem'rie& Con!or'ire cu Urdreanu& Codreanu si Maniu& Eu nu la Maniu88 & Boarte posi'il ca memorialistul le(ionar s $i con$undat data de /D cu cea de K< noiem'rie si pe Urdreanu cu 5a!ril Marinescu, de $apt tot un 7 omo re(ius8& Cert rmne $aptul c Armnd Clinescu s"a opus ca liderul =&N&t& 2 luliu Maniu 2 si el un ad!ersar politic al re(elui Carol al II"lea, s $ie eliminat $izic mpreun cu Codreanu si c a tinut s consemneze n Lurnalul su ct mai lapidar o pro'lem secret& ,ar ceea ce ne intereseaz pe noi n primul si n primul rnd este c numele lui Moruzo! nu apare& -e poate spune c ne a$lm si n acest caz n $ata unor suspiciuni, 'azate pe simple deductii speculati!e n ce pri!este amestecul lui Mi ail Moruzo! n asasinarea Cpitanului Miscrii He(ionare& Boarte posi'il s a!em de"a $ace si cu un re$le+ al celor interesati s culpa"'ilizeze din orice amnunt pe se$ul -er!iciului -ecret de In$ormatii, $cndu"/ rspunztor de tot ceea ce se ntmpl ru n societate& ,esi(ur c istoricul tre'uie s e!ite att postura procurorului ct si pe cea a K1- I'idem, p& /DC& K10 Vezi Blorin Constantiniu, A !rut Carol al Il"lea s"l asasineze pe luliu Maniu>, n 7CNM8, nr& KOKI/00O, p& O& K/1 Armnd Clinescu, nsemnri politice, Editura Qumanitas, 9ucuresti, /001, p& @1/& I . /D/ a!ocatului aprrii, dar n acest caz, tre'uie mentionat c memorialistii anti"Moruzo! trec prea usor peste ,eclaratia maiorului ,inulescu, $cut n $ata Comisiei de anc et instituit de nalta Curte de Casatie din 9ucuresti, n noiem'rie /0@1, pentru a sta'ili ade!rul n le(tur cu asasinatul din K0ID1 noiem'rie /0D<& n acest document ntlnim $ormulat cu claritate6 7Eu Umaior ,inulescu " n&n&V am declarat celor /@ *andarmi Ucare luaser parte la e+ecutie " n&n&V c ceea ce $cuser $usese dispus de ctre Curtea Martial si c a $ost o datorie patriotic #sic4% important8K//& =recizarea este ct se poate de limpede, si (reu contesta'il, ceea ce naste o ntre'are $ireasc& ,ac Moruzo! ar $i $ost implicat n !reun $el n asasinarea lui Corneliu S& Codreanu, ce a mpiedicat Comisia de anc et s documenteze acest $apt> A!ea totul la dispozitie, inclusi! posi'ilitatea de a"i anc eta pe $ostii $unctionari ai -er!iciului -ecret, si se pare c s"a si $cut acest lucra, dar n"a rezultat nimic concret& A $ost ns implicat Curtea Martial, ceea ce nseamn c aceast institutie a!ea capacitatea s"si asume responsa'ilitatea, ntr"o perioad n care

era ct se poate de comod s se esc i!eze si s arunce !ina pe Moruzo! si pe -er!iciul -ecret& ,ar n"a $cut"o, din simplul moti! c Moruzo! nu a $ost 7creierul8 actiunii& ,e alt$el, la K septem'rie /0D0, 5 eor( e 9rtianu a o$erit lui 5orin( urmtoarea e+plicatie despre lic idarea lui Codreanu6 7la ntoarcerea re(elui n tar, i s"a $cut un raport despre actiunile 5rzii, care /"a impresionat la e+trem si asa s"a a*uns la otrrea decapitrii Miscrii He(ionare8 & Este cazul s aducem n discutie si un alt iz!or memorialistic ec ili'rat si !aloros prin 'o(tia de date pe care o pune la dispozitia istorio(ra$iei, si anume, lucrarea 7Br Cpitan8 a lui Constantin =apanace, unul dintre cei mai producti!i autori le(ionari din e+il si care a cunoscut cel mai 'ine mpre*urrile si tensiunile din !iata politic romneasc n care s"a produs asasinarea lui Corneliu S& Codreanu& ,up arestarea lui Ion Qel(ea, n !ara anului /0D<, =apanace a preluat conducerea Comandamentului de pri(oan& El a $ost si un $el de se$ al ser!iciului in$ormati! al Miscrii He(ionare, ntruct a condus n cadrul Comandamentului sectorul de K// ,in luptele tineretului romn /0/0& Cule(ere de te+te, Editura Bundatiei 9unaVestire, 9ucuresti, /00D, p& 0<K& K/K Apud, Hi!ia ,andara, ;omnia n !ltoarea omului /0D0, Editura stiinti$ic si enciclopedic, 9ucuresti, /0<E, p& C@& /DK centralizare si coordonare a in$ormatiilor politice, n lucrarea sa memorialistic aminteste despre desele ciocniri ntre le(ionari si or(anele de politie si si(urant, de NiM: ste$nescu de la Corpul ,etecti!ilor care conducea metodele 'rutale n anc etarea le(ionarilor arestati, dar nu mentioneaz nicieri despre Moruzo! si -er!iciul -ecret& Cu e+ceptia unei $ine aluzii de la s$rsitul lucrrii, Constantin =apanace nu"/ $ace direct responsa'il pe Qoria -ima de pro!ocarea e!enimentelor din Transil!ania, care /"au impresionat att de mult pe Carol al II"lea nct a dat dispozitie s $ie asasinat Codreanu& Memorialistul le(ionar descrie cu lu+ de amnunte e$orturile pe care le"a depus n temperarea 7spiritului re!olutionar8 a lui Ale+andru Cantacuzino, Vasile C ristescu si Qoria -ima& Acestia, prin tonul $oarte dur si ameninttor $olosit n redactarea unor mani$este, circulare si memorii di$uzate le(ionarilor, precum si prin planurile a!enturiste ce a!eau ca principal o'iecti! rsturnarea re(elui printr"o lo!itur de stat se a'teau de la tactica politicii de e+pectati!, ordonat de Codreanu& n opinia lui =apanace un rol esential n imprimarea unui spirit acti! n cadrul miscrii /"a a!ut $anatismul ce cuprinsese pe multi tineri le(ionari care nu"si (seau 7nici un rost s supra!ietuiasc, Cpitanului8 & Iat si o e+plicatie mai n detaliu pe care ne"o o$er memorialistul6 7Cpitanul a rscolit un dinamism n le(ionari att de puternic nct numai el i putea stpni& Mereu s"a $cut educatia $aptei si a initiati!ei& )rice stare pe loc era considerat ca un sacrile(iu pentru le(ionari& Aceast tendint intrase n sn(e la toti8& 7,in toate punctele de !edere 2 ne mai spune C& =apanace 2, psi oza era ?dinamicA, de multe ori c iar indi$erent de directie8 & E+ist deci si ar(umente $undamentate documentar n 'aza crora se poate sustine c Moruzo! nu a $ost implicat n asasinarea Cpitanului si nu a pro!ocat dezordinile $olosite ca prete+t pentru punerea n aplicare a asa"zisului plan pro(resi! 7n trei etape8 " un !erita'il 7rz'oi ci!il ntre stat si natiune8 " ce a!ea ca o'iecti! e+terminarea Miscrii He(ionare&

n le(tur cu atentatul din K/ septem'rie /0D0, a crui !ictim a czut Armnd Clinescu, ;adu Ho'ei, $ost se$ de ca'inet al primului Constantin =apanace, Br Cpitan& Conducerea n a doua pri(oan, Editura Armatolii, Cetatea Etern& /0<@, p& 01& MI'idem, p& 0K"0D& /DD ministru romn, si e+prima opinia ntr"un articol pu'licat n ziarul parizian 7He Monde8 din K/ septem'rie /0O0, c Mi ail Moruzo! ar $i $ost implicat& ,octorul -er'an Milco!eanu preia ideea si ncearc s o e+plice n sensul c e!enimentul tre'uie pus n le(tur cu cola'orarea --I " A'Je r si interesele 5ermaniei n ;omnia& Cauza atentatului ar $i constat n intentiile primului ministru romn de a pune n aplicare ordinul An(liei si Brantei ca ;omnia s"si autodistru( ntrea(a industrie petroli$er, asa cum procedase si n primul rz'oi mondial & Aceiasi tez este reluat de domnul Milco!eanu ntr"un alt pasa* n care !ine si cu amnunte6 7Tre'uie $cut distinctie net ntre ?creierul care a conceput atentatulA si ?mna care a e+ecutat atentatulA, n opinia domniei sale 7creierul8 atentatului nu putea $i dect trioul Carol al Il"lea, Urdreanu si Moruzo!& Acestia au pre(tit si urmrit n teren e+ecutia, dup urmtorul scenariu6 7scoaterea din $olosint a Cadillac"ului 'lindat si nlocuirea so$erului Ion ,rut cu so$erul Vasile Loita8 & Ernest Urdreanu s"ar $i a$lat n masina nr& D, n spatele masinii cu le(ionari care au e+ecutat asasinatul, iar Mi ail Moruzo! 7supra!e( ind terenul cu o lunet de la $ereastra unei case8K/C& Cu alt ocazie, acelasi memorialist $ormuleaz transant6 7Ha K/ septem'rie /0D0 Qoria -ima a o$erit lui Mi ail Moruzo! ec ipa Miti ,umitrescu pentru atentatul mpotri!a primului ministru AsTnand Clinescu, care or(aniza distru(erea ntre(ii industrii petroli$ere romne si care nu putea $i alt$el eliminat, ntruct era ?omul politicA al An(liei si Brantei, patroanele ;omniei& Iar Mi ail Moruzo! /"a pltit pe Qoria -ima6 primo cu e$icace imunitate n raport cu aparatul represi! al -i(urantei, =olitiei si Landarmeriei si secundo cu !idul n ierar ia Miscrii He(ionare si cu recomandarea la =alatul ;e(al pentru asa"zisa destindere si cola'orare8K/<& K/E 7n!ierea8, nr& @I/00@, p& C& K/W I'idem, p& DK1& X. I'idem& K/< I'idem, p& 0<& ,espre o com'inatie Carol al Il"lea " Mi ail Moruzo! n asasinarea lui Armnd Clinescu a $cut re$erire si dl (eneral #r% Nea(u Cosma, retinnd"o ns ca ipotez si preciznd c nu e+ist do!ezi6 7- se $i pus Moruzo! de acord cu re(ele, s sacri$ice principalul pion de rezistent mpotri!a le(ionarilor si, implicit, al nemtilor, pentru a demonstra 9erlinului c el, re(ele, este (ata s $ac concesii, dac i se (aranteaz !iata si tronul> -e poate a*un(e si la o asemenea concluzie, desi do!ezi directe nu e+ist& -imple supozitii 'azate pe /D@ 7Teza Ho'ei 2 Milco!eanu8, potri!it creia re(ele Carol al II"lea, Ernest Urdreanu si Mi ail Moruzo! ar $i $ost n spatele atentatului din K/ septem'rie /0D0 e (reu de acceptat n conditiile con$runtrii ei cu alte surse documentare& -unt si memorialisti care sustin c, att Carol al II"lea ct si Moruzo! au $ost surprinsi de atentatul contra lui Armnd Clinescu& Iat ce ne po!esteste Veniamin Moruzo!6 7Era ora prnzului& M& Moruzo! lua masa la locuinta lui din str& -o$iei& Ha un moment dat, muzica de la radioul care $unctiona se ntrerupe 'rusc si !ocea unuia dintre asasinii

le(ionari, care reusise s se strecoare pn la postul de emisie, anunt ?asasinarea premierului romnA& Moruzo! scap lin(ura din mn, se repede la tele$on si prin $irul cu -i(uranta 5eneral, 5rupulK/0 ,etecti!ilor, i stri( n receptor lui NiM: ste$nescu6 ?ce $aceti acolo, dormiti> n timp ce n plin zi, su' oc ii !ostri, le(ionarii si $ac de cap> n cte!a momente ne ntlnim acolo4A, spune Moruzo! si dintr"un salt si ia plria de pe cuier, intr n Mercedesul ce stationa n $ata casei si dispare n plin !itez88 & 5ri(ore 5a$encu consemneaz reactia re(elui la a$larea stirii asasinrii lui Armnd Clinescu, n $elul urmtor6 7;e(ele m"a primit numaidect& Era al', ca si mine, si, ca si mine pn n $undul su$letului tul'urat& " Nu"/ pot nlocui cu nimeni4&&& au $ost cele dinti cu!inte ale lui8KK/, n nsemnrile sale zilnice, Carol al II"lea l con$irm din plin pe 5ri(ore 5a$encu6 7=ierderea aceasta a =resedintelui de Consiliu, Armnd Clinescu, este irepara'il, n"am (sit la noi n tar pe cine!a care s $i corespuns mai 'ine misiunii cu care $usese nsrcinat& =entru mine personal este o pierdere de nenlocuit, puteam s $iu linistit cu el, era ener(ic, capa'il, spirit politic clar, care !edea departe si lua msuri potri!ite situatiei lor& =e ln( aceasta, mi !a aduce nes$rsite complicatii politice, att interne ct si e+terne, nlocuirea lui !a $i o pro'lem ntre cele mai (rele si delicate8 8& ntmplrile, cel putin 'izare, care au a!ut loc n tra(ica zi de K/ septem'rie /0D08& UNea(uCosma, Culisele =alatului ;e(al, Un a!enturier pe tron& Carolal II"lea #/0D1" /0@1%, Editura 5lo'us, 9ucuresti, /001, p& KC<V& K/0 n realitate este !or'a despre Corpul ,etecti!ilor& KK1 Apud, Ion =a!elescu, Eni(ma Moruzo!& Cel mai mare spion din istoria ;omniei, p& /@C& KK/ 5ri(ore 5a$encu, nsemnri politice, Editura Qumanitas, 9ucuresti& /00/, p& DKC& KKK Carol al II"lea, nsemnri zilnice&&&, !oi& K, p& @"E& /DE Interesant si de data aceasta, Qoria -ima o$er alt e+plicatie& El porneste de la cele dou teze contradictorii care au $ost $ormulate si mediatizate n pres si la radio dup producerea asasinatului& =rima !ariant, $ormulat de propa(anda en(lez, $cea 5ennania responsa'il de acest atentat cu scopul de a cotropi mai usor ;omniaKKD, asasinarea lui Armnd Clinescu reprezentnd ast$el preludiul in!aziei (ermane n ;omnia& Mentionm $u(iti! c aceast e+plicatie a $ost com'tut c iar si de Hucretiu =trscanu, primul teoretician care a $cut o e!aluare a acelor e!enimente, e ade!rat, de pe o pozitie partinic si militant mar+ist& Ar(umentul adus este ns !ala'il& 7=entru simplul moti! c, n momentul n care s"a produs, 5ermania era n imposi'ilitate s pro!oace sau s sustin n mod e$ecti! o sc im'are de re(im n ;omnia, n sensul intereselor ei imediate& -in(ura e+plicatie *ust este c acest asasinat a $ost opera conductorilor (ardisti, care a!eau rspunderea miscrii8 & ,up cum !om !edea imediat, Qoria -ima s"a situat pe o pozitie identic cu cea a lui =trscanu& A doua !ariant a $ost $ormulat de (u!ernul (erman, pentru a contracara e$ectele propa(andei 'ritanice n ;omnia& =otri!it acestei teze complicii 5rzii de Bier la asasinarea primului ministru ar $i $ost en(lezii& Ha radio s"a anuntat c iar c 7elemente din 5arda de Bier, a(enti ai Intelli(ence2-er!ice"ului au asasinat pe prietenul 5ermaniei, Armnd Clinescu8, comentariu preluat n zilele urmtoare si de presa (erman& )pinia lui Qoria -ima este c am'ele !ersiuni sunt $alse6 7Nici (ermanii, nici en(lezii nu $useser amestecati n atentatul contra lui Clinescu& Noi eram !ictima rz'oiului propa(andistic dintre cele dou puteri& Cderea lui Clinescu n"are nimic de"a

$ace cu situatia international din acel moment& Armnd Clinescu putea s cad tot asa de 'ine n $e'ruarie /0D0, n martie /0D0, n !ara lui /0D0& Era un episod al luptei ce"a iz'ucnit ntre miscare si re(imul de teroare al ;e(elui Carol& Nenumrate ncercri de a"/ do'or pe Armnd Clinescu s"au $cut nainte de Miti ,umitrescu, unele cunoscute, altele mai putin cunoscute& Mai multe ec ipe de le(ionari, $ormate din elemente tot att de otrte ca si acelea a$late su' comanda lui Miti ,umitrescu8KKE& KKD In$ormatia a $ost semnalat n aceast $orm si de nota -er!iciului -ecret din D octom'rie /0D0 #Ar & M&A&E& $ond C/, ;omnia, !oi& OO, $& OO0%& KK@ KKE Hucretiu =trscanu, op& cit&, p& //E& Qoria -ima, op& cit&, p& KE& /DO Concluzia lui Qoria -ima este c dup uciderea lui Codreanu, toat lumea se astepta ca le(ionarii s"si rz'une Cpitanul, $apt pentru care 7Miti ,umitrescu n"a $ost n ser!iciul nici unei puteri strine, ci si"a $cut datoria $at de Neam #sic4% si He(iune pedepsind pe uci(asul lui Comeliu Codreanu8KKO& Aceast e+plicatie pare a su(era c nu a $ost !or'a de nici un $el de implicare a lui Mi ail Moruzo! si a -er!iciului -ecret, concluzie $ormulat s nu uitm de cel mai autorizat si responsa'il om de $aptele Miscrii He(ionare, care, $r ndoial c dac ar $i stiut ce!a ar $i a!ut tot interesul s"/ dez!luie& ,e alt$el, Qoria -ima si"a asumat responsa'ilitatea, recunoscnd c asasinarea lui Armnd Clinescu a $ost 7opera8 le(ionarilor6 7=lanul de nlturare a lui Armnd Clinescu a $ost $urit n tar, mpreun cu Vasile C ristescu 8 , dup asasinarea Cpitanului, care KKOED& I'idem, p& KE"KO& UVezi pe lar( la Alina Tudor, Vasile C ristescu #l01K"L0D0%, n 7Ar i!ele totalitarismului8, an III, nr& KI/00E, p& /<0"/0/V, KKC ,atorit acti!ittii sale politice n Miscarea He(ionar Vasile C ristescu #/01K"/0D0% a intrat temporar ntr"un con de um'r pentru istorio(ra$ia romneasc& Eminent student al lui Vasile =r!an, a studiat la Bacultatea de Hitere si Biloso$ie din 9ucuresti, ar eolo(ia si istoria antic, studii pe care le"a apro$undat ulterior la 9erlin prin specializarea n preistorie& =rintre contri'utiile sale remarca'ile n domeniul istoriei antice si ar eolo(iei, 'azate pe o 'o(at documentare amintim6 Viata economic a ,aciei romane, =itesti /0K03 Istoria militar a ,aciei romane& 9ucuresti, /0DC3 Hes stations pre istoriRue du lac du 9oian, n 7,acia8, II #/0KE%, p& K@0"D1D3 Hes stations pre istoriRue de Vdastra, n 7,acia8, III"VI, #/0KC " /0DK%, p& /OC"KKE, He tresar de monnaies de -pata de Los et la date& du limes roumain de la Valac ie, n 7Istros8, /#/0D@%, l, p CD"<D3 ,acia su' Qadrian si Antonius =lus, n 7Con!or'iri literare8, H`I` #/0DO% p& @@K"@E/& ,ac su' aspectul documentrii aceste lucrri sunt depsite astzi, din punct de !edere al interpretrii sunt nc de actualitate, mpreun cu Ale+andru Cantacuzmo a scris lucrarea Ade!rul n =rocesul lui Codreanu S& Corneliu, mai /0D<& ntre KE iunie si @ iulie a $ost *udecat mpreun cu alti $runtasi le(ionari la Tri'unalul Militar al Corpului II Armat din 9ucuresti si condamnat la 0 ani nc isoare& In ziua de /< iunie a reusit s e!adeze mpreun cu Ale+andru Cantacuzmo, intrnd n clandestinitate& Ha D noiem'rie /0D< i s"a ncredintat de ctre C& =apanace conducerea Comandamentului de =ri(oan, de!enind ast$el Comandant al Miscrii He(ionare pn n ianuarie /0D0& si"a (sit s$rsitul n mpre*urri tra(ice& Ha K0 ianuarie /0D0, n urma descinderii inopinate a -i(urantei, pentru a se apra s"a lansat ntr"un sc im' de $ocuri cu politistii, reusind s omoare doi& dar $iind rpus de un al treilea, pe nume )tto ;einer& ener(icul politist de la =re$ectura

=olitiei Capitalei& =resa carlist a relatat cu lu+ de amnunte /DC pre!edea un mare atac asupra Capitalei, cu toate $ortele disponi'ile din pro!incie& Actiunea conceput de comandamentul de pri(oan, nu se limita la Capital, ci tre'uia s se des$soare n mai toate orasele unde Miscarea dispunea de su$iciente concentrri& =e de alt parte se urmrea ca re!olta s ai' un caracter national& Impresia asupra ;e(elui si (u!ernului ar $i $ost mult mai puternic, cnd s"ar $i a$lat c $ocul s"a aprins din mai multe prti deodat si toat tara s"ar $i ridicat mpotri!a lui& Atacul era proiectat s se des$soare n trei !aluri succesi!e, la scurte inter!ale6 mai nti (rupuri restrnse de le(ionari pre(tite n mare tain, tre'uia s"si $ac prima 'res n autoritatea re(imului, pe urmele lor s n!leasc multimea le(ionar si n cele din urm, atmos$era re!olutionar o dat creat, nssi masele populare s TC$ie antrenate n lupt8888 & ,up cum se poate constata, a e+istat ntr"ade!r un plan 'ine pus la punct, numai c el a !izat o tint politic $oarte clar, si anume, rsturnarea re(imului carlist, ceea ce e+clude prezenta lui Carol al II"lea, Ernest Urdreanu si a lui Mi ail Moruzo! printre initiatorii lui& ,e asemenea, nu tre'uie omis din !edere nici $aptul c n asasinarea lui Armnd Clinescu, un rol important /"a *ucat $anatismul ce cuprinsese ntrea(a Miscare He(ionar, si n primul rnd ec ipa numit ;z'untorii ce a e+ecutat atentatul, n acest sens, Constantin =apanace, $i(ur important a intelectualittii le(ionarismului din epoc, consemna6 7Nu cred s $i $ost !reodat atta senintate n acceptarea mortii& Nici o sl'iciune, nici o tresrire a instinctului de !iat& Arma lor " propria lor cenus, preconizat de UIon "n&n&V Mota2 s"a do!edit mai puternic dect toate tancurile si mitralierele& =ozitia o$ensi! era 'ine $i+at de *ert$a lui Miti ,umitrescu, si a camarazilor si8KK0& Acelasi $anatism, ntlnit, de re(ul, la (rupurile ce e+ecut atentate teroriste cu tint politic si n scop de rz'unare, rezult si din relatrile autorului le(ionar Nicu Crcea& Acesta ne asi(ur c din ec ipa care a e+ecutat atentatul 7erau prezenti numai <, al 0"lea a !enit sin(ur si s"a predat, ca s $ie solitar cu cei care /"au rz'unat pe Cpitan8 & E 'ine mpre*urrile mortii sale, pentru a"i impresiona pe le(ionarii care urmreau o e!entual lo!itur de stat& KK< I'idem, p& KE& KK0 Apud Nicu Crcea, ,ez!luiri le(ionare, Editura Bundatiei 79una Vestire8, 9ucuresti& /00E, p& KO<& KD1 I'idem, p& K@O& /D< cunoscut c cei 0 le(ionari, dintre care K a!ocati, K muncitori si E studenti, s"au predat de 'un !oie =re$ecturii =olitiei Capitalei, dup care au $ost e+ecutati la locul crimei si e+pusi pri!irii trectorilor timp de D zile& Cert este c $anatismul le(ionarilor se ampli$icase nc din mai /0D< odat cu condamnarea la /1 ani temnit (rea a lui Corneliu S& Codreanu si a atins cote paro+istice la a$larea stirii c $usese mpuscat& 7Vestea asasinrii Cpitanului " ne spune C& =apanace " a z(uduit pro$und lumea si, 'inenteles, cu deose'ire pe le(ionari& Multi nu au mai !zut alt sens pentru e+istenta lor, dect rz'unarea8KD & C iar si cere'ralul C& =apanace, mpreun cu prietenii si cola'oratorii si apropiati dintre le(ionarii cuminti, la a$larea !estii despre asasinarea lui Codreanu, au

iz'ucnit6 7Ne !enea s urlm, s iesim pe strad, s tra(em n oricine ne iesea n cale& In aceast tar, n care n"a putut tri Cpitanul, nimeni nu mai merit s triasc8 & n noaptea de K/"KK septem'rie /0D0, su' presedintia noului prim"ministru, (eneralul 5 eor( e Ar(esanu, poreclit 75 it )stasul8, s"a des$surat sedinta Consiliului de Ministri& 5ri(ore 5a$encu, n calitate de ministru de E+terne a s$tuit Consiliul 7s nu se $ac $apte de sn(eroas rz'unare8 si 7s nu se mai !erse sn(e ntre ;e(e si tar8& ;z'unarea cerea din nou rz'unare si 7alunecam ast$el pe calea unui mcel ntre romni8& Cu ndrepttire aprecia diplomatul romn c 7statul nu poate $ace dect dreptate8, n cadrul le(iiKDD& ,in pcate opiniile sale erau $ie tardi! e+primate, $ie c nu au $ost luate n consideratie, ntruct, dup cum precizeaz acelasi 5ri(ore 5a$encu, 7(eneralul Marinescu ne"a lsat s ntele(em, $r a ne cere de alt$el, nici s$atul, nici apro'area, c represiunea !a $i strasnic8KD@& Memorialistii le(ionari care s"au 7reeducat8 la Aiud, sustin c n cadrul Consiliului s"ar $i prezentat si o list cu personalittile din conducerea Miscrii He(ionare care urinau s $ie e+ecutate $r *udecat si c aceast list ar $i $ost ntocmit de nsusi Qoria -ima si Mi ail Moruzo!& tinta politic a unei ast$el de relatri, este prea str!ezie& Totusi se aduce urmtorul ar(ument6 7Baptul c Moruzo!, mpreun cu Qoria -ima, a ntocmit lista /"a relatat unul din cola'o" Constantin =apanace, op& cit&, p& //0& KD/ KDKI'idem, p& //O& KDD 5ri(ore 5a$encu, op& cit&, p& DD<& KD@ I'idem, p& DDC& /D0 ratorii lui Moruzo!, iar e+istenta ei la =alat au certi$icat"o declaratiile lui Ionel ,umitrescu, $ostul secretar al maca'rei sedinte tinut de acest Consiliu8K E& ,ac este s acceptm aceste ar(umente " trecnd e!ident peste su'stratul politic al r$uielii ntre 7simisti8 si 7codrenisti8 2 !a tre'ui s recunoastem c Mi ail Moruzo! ne apare cum e si $iresc, ca un simplu e+ecutant& I s"a cerut s prezinte o list cu le(ionarii marcanti si s"a supus& )ricum, nu el a!ea competenta de a otr e$ectuarea represaliilor, iar n calitate de se$ al -er!iciului -ecret, sin(ura contri'utie nu putea $i alta dect s pun la dispozitia $actorilor decizionali, in$ormatiile de care dispunea& -e pare ns c -er!iciul -ecret condus de Mi ail Moruzo! nu a $ost sin(ura institutie care a diri*at un $lu+ in$ormati! consistent despre $runtasii Miscrii He(ionare ctre $actorii de decizie constitutionali ai statului& -pre e+empli$icare, autorul le(ionar Nicu Crcea " !or'ind despre noul prim"ministru, (eneralul 5 eor( e Ar(eseanu, nsrcinat cu represaliile asupra $runtasilor le(ionari a$lati n la(re si spitale, precum si cu e+ecutarea a cte D"E le(ionari de $iecare *udet " ne dez!luie c aceast actiune s"a realizat 7dup listele ce $useser ntocmite dinainte de Armnd Clinescu si la%.P$P 5a'riel Marinescu8 & Br intentia de a"i scuza, se poate spune c (eneralii 5 eor( e Ar(eseanu si 5a'riel Marinescu, au $ost la rndul lor simpli e+ecutanti ai deciziei luate de re(e& Biind un re(im autoritar, !ointa su!eranului era le(e& Carol al //"lea a $ost cel care a otrt represiunea, aspect ce rezult din urmtorul pasa* al nsemnrilor zilnice6 7Aceast stare de lucruri nu se poate tolera, !or tre'ui luate niste msuri drastice s se curme aceast c estie& Hupta s"a desc is din nou, e o lupt pe !iat si pe moarte, este

momentul de a otr cine pe cine&&& #sic4%8KDC& -e poate a$irma c prin aceast consemnare& Carol al II"lea si"a asumat ntrea(a responsa'ilitate n $ata posterittii n ce pri!este represariile nele(ale contra Miscrii He(ionare& Ast$el de procedee, prin care s"a ncercat stoparea ascensiunii le(ionarilor la putere, au a!ut mai de(ra' un e$ect contrar& =e de o parte, s"a adncit si mai mult prpastia ntre tron si oponentii politici purttori ai martiriului Cpitanului, ceea ce a $cut ca orice ncercare de a se realiza o apropi" . 7Timpul8, nr& CI/00O, p& /D& E Nicu Crcea, op& cit&, p& K@O& Carol al II"lea, op& cit&, p& @& /@1 ere de perspecti! s $ie sortit de la nceput esecului, cum de alt$el a!eau s se petreac e!enimentele n prim!ara anului /0@1, cnd per$idia si lipsa de sinceritate din partea am'elor ta'ere a iesit din nou la i!eal& Asa"zisa ntele(ere dintre Carol al II"lea si Qoria -ima a $ost perceput doar ca un moment de armistitiu, n $unctie de e!olutia situatiei internationale, $iecare n parte asteptnd doar momentul oportun ca s lo!easc decisi! pe la spate& =e de alt parte, represiunea n a$ara le(ii patronat de Carol al II"lea a contri'uit la martirizarea 5rzii de Bier n (eneral, precum si a multor le(ionari n particular 2 mem'rii marcanti sau simpatizanti ai Miscrii 2, care de alt$el, *udecati $iecare n parte dup $aptele si crezul lor, poate c n"ar $i meritat o asemenea aureol& Memorialistii le(ionari, n special cei 7antisimisti8 s"au strduit cu o'stinatie s"/ prezinte pe Moruzo! ca un 7odios8 persona*, implicat n toate (roz!iile petrecute n societatea romneasc din timpul re(imului carlist& ,e e+emplu, doctorul ser'an Milco!eanu " care merit desi(ur consideratie pentru strdaniile domniei sale de a aduce la lumin multe din tene'rele !ietii politice romnesti, dar care recur(e din ne$ericire prea des la $ictiune, ceea ce mai mult n(reuneaz misiunea istoricului 2 $r pro'e documentare, a$irma c pro$esorul Nae lonescu ar $i czut !ictim, n ziua de /E martie /0@1, (ratie tot unui complot pus la cale de Moruzo!& Cu ar(umente demne de tematica unui roman politist, memorialistul ne o$er urmtoarele amnunte6 7=ro$esorul Nae lonescu, care la acea dat era unanim recunoscut drept se$ul politic al Miscrii He(ionare si concurentul lui Mi ail Moruzo! n posi'ilitatea o'tinerii aliantei cu ;eic ul III& =ro$esorul Nae lonescu su$erea de cardiopatie isc emic dureroas si a $ost asasinat de a(entul secret Nicolae Terianu, cu dou ti(ri ipernicotinizate o$erite la s$rsitul unei mese drept denicotinizate, deci ino$ensi!e& Asasinatul a $ost or(anizat de Mi ail Moruzo! si nu cu certitudine, dar cu pro'a'ilitate a a!ut apro'area e+"re(elui Carol al II"lea, care !edea n el o piedic la manipularea le(ionarilor si la Y%Y% ] ane+area Miscrii8 & n pa(inile acestei lucrri, precum si n ane+ am adus su$iciente pro'e documentare ce atest $r du'ii c Mi ail Moruzo! si -er!iciul -ecret realizase o apropiere de 5ermania nc din $e'ruarie /0DC, / 7n!ierea8, nr& @I/00@, p& /1"//& /@/ prin e$ectuarea sc im'ului de in$ormatii cu A'Je r"ul, ceea ce e+clude orice $el de suspiciune pri!ind o e!entual ri!alitate sau (elozie $at de un pro$esor uni!ersitar, $ie el si de talia unui Nae lonescu, de asa natur nct s se a*un( la un asasinat& ,eci nu asasinatul n sine e contesta'il " care la drept !or'ind, pn la pro'a contrarie, i se poate da credi'ilitate 2, ci moti!atia prin care se ncearc implicarea lui Moruzo! si a

-er!iciului -ecret& ) alt $ictiune pe care doctoral ser'an Milco!eanu o medi"atizeaz ori de cte ori are ocazia se re$er la asa"zisul 7testament politic8 al lui Mi ail Moruzo!& Continutul acestui 7testament8 " dictat de Moruzo! domnului Milco!eanu ntr"una din zilele cnd se$ul -er!iciului -ecret se a$la arestat la =re$ectura =olitiei Capitalei " s"ar rezuma la $aptul c 7Antonescu ucide numai din plcerea de a ucide8 si c 7! !a ucide si pe !oi le(ionarii8, s$atul su $iind ca le(ionarii s se duc la 9erlin si s se ntelea( cu Qitler nainte ca Antonescu s o $ac& 7Nemtii nu au nici un $el de interes n politica intern a trii& Nu"i intereseaz dect e+porturile si politica e+tern& V !eti putea ntele(e cu ei per$ect8, ar mai $ spus Moruzo! n 7testamentul8 su dictat domnului Milco!eanuKD0& Teza este desi(ur contesta'il din multe puncte de !edere& Am mai spus c rolul istoricului nu este de a polemiza cu un iz!or memorialistic& El poate s"/ accepte sau nu dup ce l supune !eri$icrilor, n atari conditii ne rezumm a spune doar c e (reu de crezut c Mi ail Moruzo!, care, n timpul arestrii si pn la asasinarea sa n noaptea de KO"KC noiem'rie /0@1 n celula nr& l de la nc isoarea Lila!a, a re$uzat s $ac !reo declaratie scris sau !er'al n $ata Comisiei de anc et, s"ar $i destinuit unui tnr necunoscut& El a cerut n timpul anc etei s ai' o ntre!edere cu Conductorul statului, respecti! cu (eneralul Ion Antonescu, ceea ce nu i s"a permis& Ca urmare, destinuirile lui Moruzo! n $ata uni tnr le(ionar "ser'an Milco!eanu " care pro'a'il $cea de (ard n $ata celulei, si pe care, e!ident c nu a!ea de unde s"l cunoasc, pentru a"i cpta ncrederea, pare (reu credi'il& ,espre a$irmatia c (ermanii n"ar $i $ost interesati n politica intern a ;omniei, pro'a'il c nici domnul Milco!eanu nu crede n ea& Bat de cele prezentate n capitolul III al acestei lucrri si de documen" / Vezi 7Ar i!ele totalitarismului8, an II, nr& @I /00@, p& K0/& /@K tele ane+ei, mai putem adu(a si alte aspecte& Istoricul (erman Andreas Qill(ru'er, 'azat pe surse memorialistice #relatrile $cute n K< octom'rie /0EK si respecti! la /1 octom'rie /0ED de $ostul ministru plenipotentiar la 9ucuresti, dr& Til elm Ba'ricius, si de $ostul nsrcinat special cu pro'leme economice la He(atia 5erman, dr& Qerman Neu'ac er% a artat c al III"lea ;eic a inter!enit prin o$icialittile din capitala ;omniei pe ln( re(ele Carol al II"lea pentru ca (eneralului Ion Antonescu s nu i se ntmple !reun 7accident8, ntruct ar $ace o impresie $oarte proast la Cartierul 5eneral (ermanK@1& ,up numirea n $unctia de Conductor al statului, prin nalt ,ecret ;e(al, primul lucra pe care (eneralul Ion Antonescu /"a $cut a $ost s le multumeasc celor doi ministri (ermani, ntruct $r inter!entia lor putea s $i a!ut un s$rsit identic cu cel al lui Corneliu Selea CodreanuK@/& ,eci al III"lea ;eic urmrea cu atentie e!enimentele din ;omnia, iar prin di$erite metode inter!enea pentru a in$luenta cursul politicii interne n sensul dorit de re(imul de la 9erlin& -emni$icati! n acest sens este urmtorul e!eniment relatat de Hucretiu =trscanu6 7In luna iulie /0D<, n urma unor perc ezitii e$ectuate de si(urant n 'irourile reprezentantilor comerciali ale cunoscutei $irme (ermane ?H5& Bar'enindustrieA " la ?;omaniiA si ?9a:erA " a $ost descoperit o 'o(at ar i!& Au $ost (site cte!a dosare, cu o serie de c itante si copii de scrisori, toate relati!e la $inantarea presei antisemite si a or(anizatiilor de e+trem dreapt din ;omnia de ctre centrele de propa(and national"

socialiste din 5ermania& Totalul sumelor distri'uite n curs de cte!a luni prin intermediul acestor reprezentanti se ridic la peste @ 111 111 lei& ntre documentele con$iscate se a$l si copia unei scrisori trimise la 9erlin din 9ucuresti, n luna martie, de ctre unul din directorii de la ?;omaniiA prin care se cerea mrirea su'!entiei acordat 5rzii de Bier, ntruct or(anizatia a!ea s treac o epoc plin de (reutti8K@K& K@1 Andreas Qill(ru'er, op& cit&, p& //1"///& K@/ I'idem& K@K Hucretiu =trscanu, op& cit&, p& @0& ntruct H& =trscanu nu a indicat sursa e (reu de sta'ilit de unde detinea in$ormatiile respecti!e, cu att mai mult cu ct mentioneaz c datorit inter!entiei He(atiei (ermane, cenzura din ;omnia a mpiedicat s apar !reo stire, iar presa strin a trecut si ea su' tcere c estiunea, n ciuda $aptului c a(entia Qa!as de la 9ucuresti ntocmise o lun( tele(ram cu toate amnuntele despre rezultatul perc ezitiei& Ceea ce stim este c /@D si pentru a nu lsa impresia c admitem teza potri!it creia, (eneralul Ion Antonescu, de!enit din au(ust /0@/ maresal, ar $i un 7!ampir8 nsetat de sn(e, precum le(endarul ,racula, dup cum ni"/ primele indicii despre $inantarea or(anizatiilor de e+trem dreapta din ;omnia de ctre cercuri politice interesate de la 9erlin au iesit la i!eal nc din martie /0DC #!ezi Carol II, op& cit&, p& /E/% si s"au ampli$icat n timpul procesului din mai /0D< a lui Codreanu #!ezi Gurt T& TreptoJ, 5 eor( e 9uzatu,,,=rocesul8 lui Comeliu Selea Codreanu " Mai /0D<, Iasi, /00@, passim%& n $ata strinilor, Carol al Il"lea lua aprarea 5rzii de Bier& n nsemnrile zilnice #!oi& l, p& /C/%, po!esteste c n ziua de /C aprilie /0DC /"a primit n audient pe Art ur Cummin(s, redactor se$ al ziarului 7NeJs C ronicle8, om inteli(ent si 7ca toti occidentalii, $oarte interesat despre c estiunea 5rzilor de Bier, pe care le acuz de a $i stipendiate de 5ermania8& -u!eranul i"a o$erit e+plicatii despre ori(inea Miscrii He(ionare si 7'unul ei $undament moral8, c iar dac a!ea o not antisemit 7din cauza o!reiului speci$ic de la noi8& Tot cu acea ocazie, Carol al Il"lea a dezmintit n $ata ziaristului 'ritanic c 5arda de Bier ar $i stipendiat de (ermani #i'idem%& )cta!ian 5o(a, n calitate de =resedinte al Consiliului de Ministri, s"a pronuntat la D ianuarie /0D< " ntr" o con!or'ire cu Ministrul plenipotentiar (erman, n numele 5u!ernului romn " c solicit sistarea oricrui spri*in din partea ;eic uiui ctre 5arda de Bier #Mircea Musat, Ion Ardeleanu, ;omnia dup Marea Unire, !oi& II, partea a Il"a, noiem'rie /0DD " septem'rie /0@1, p& /@KO%& Ha K1 mai /0D<, dr& T& Ba'ricius raportase la 9erlin secretarului de stat TeizcMer6 7=rocesul mpotri!a lui Codreanu ca si a altor conductori ai 5rzii de Bier este pentru noi de"a dreptul peni'il, pe de o parte din cauza documentelor (site la Codreanu, artnd le(turile cu Burierul, pe de alt parte din cauz c n 5arda de Bier sunt urmriti aceia care ne stau alturi din punct de !edere ideolo(ic8 #Eliza Campus, op& cit&, p& /<%& Ha KO aprilie /0D0, 5ri(ore 5a$encu a$lase din cele mai nalte cercuri politice ale re(imului de la 9erlin c 75arda e nmormntat la ei8 #Carol al Il"lea, op& cit&, !oi& l, p& D@1%& n lucrarea sa memorialistic, ;adu Hecca menti ona c stia de la Briederic Te'er, atasat de pres la 9ucuresti al ziarului TolMisc er 9eo'ac ter c 7partidul le(ionar, renscut dup dizol!area su' $irma Totul pentru tar, continu s primeasc a*utoare de la Qimmler, 5oe''els si -treic er8 #;adu Hecca, Eu i"am sal!at pe e!reii din ;omnia, Editura ;oza Vnturilor, 9ucuresti, /00@, p& /11%& n sc im',

istoricul (erman Armin Qeinen, autorul unei consistente mono(ra$ii consacrat istoriei Miscrii He(ionare, sustine ine+istenta $inantrii de ctre Qitler a 5rzii de Bier, atta timp ct Codreanu s"a a$lat la conducerea ei #Vezi Armin Qainen, ,ie He(ion 7Erzen(el Mic ael8 in ;umnien& -oziaIi Qt"J(un(undpolitisc e )r(a"nization& Ein 9eitra( Sum =ro'lem des internatii nQilen Basc ismus, Munc en& ;& )lden'or( Verla(, /0<O, passim%& =e o pozitia asemntoare se situeaz si istoricul spaniol Brancisco Vei(a, care consider c protectorii strini, =artidul National Bascist italian si =artidul National" -oaalist (erman, i"au ocolit pe le(ionari, unele sume $iind diri*ate prin di$erite $irme spre =artidul National Crestin al lui )cta!ian 5o(a si A&C& Cuza #Vezi Brancisco Vei(a, Istoria 5rzii /@@ prezint domnul Milco!eanu, !a tre'ui s amintim c n Memoriul adresat Tri'unalului =oporului, cel care a ndeplinit $unctia de Conductor al statului romn n perioada O septem'rie /0@/ "KD au(ust /0@@, si"a asumat ntrea(a responsa'ilitate a (u!ernrii, cu e+ceptia crimelorK@D& Mai mult, maresalul Ion Antonescu nu a $ost de$erit Tri'unalului international de la Niiren'er( spre a $i *udecat pentru crime de rz'oi& El a $ost *udecat de un Tri'unal 7national8, asa"zis al poporului, n realitate un tri'unal marionet al re(imului comunist instaurat la O martie /0@E cu a*utorul ocupantului so!ietic& Hipsa pro'elor a $ost att de e!ident, nct editorii =rocesului marii trdri nationale, pu'licat su' $orm de !olum la Editura Eminescu n noiem'rie /0@O, au $ost ne!oiti s recur( la amputri de te+te si $alsuri (rosolane, pentru a 7con!in(e8 pe cititoriK@@& Acum, cnd s"a realizat pu'licarea inte(ral n editie critic a documentelor procesului din mai /0@O8, ne putem da seama de netemeinicia capetelor de acuzare, deopotri! cu sentinta care /"a condamnat pe Ion Antonescu la moarte pentru asa"zise 7crime de rz'oi8 si un asa"zis 7dezastru al trii8 & - mai amintim c o dat cu s$rsitul rz'oiului rece, numeroase scoli isto"rio(ra$ice cu traditie, att din Est ct si din Vest, au a'andonat maniera ideolo(izant de a reproduce tezele $ormulate de 7Marii n!in(tori8 care i"au *udecat pe cei n!insi, ceea ce nu e+clude ci dimpotri! implic accentele critice dar de pe pozitii o'iecti!e& E+ist desi(ur si e+ceptii de partea unora care au rmas con!insi de !ec ile teze, de Bier /0/0"/0@/& Mistica ultra"nationalismului, Editura Qumanitas, 9ucuresti, p& KE/ "KEE%& Istoricul american de ori(ine romn, ;adu loanid, desi nu a acordat un spatiu mai lar( acestei pro'leme a mentionat"$u(iti! c 7in$luenta nazist #ideolo(ic si $inanciar% asupra $enomenului $ascist romnesc a $ost puternic8, 7dar ea a $ost aproape nul la aparitia acestei miscri si a de!enit puternic a'ia dup !enirea lui Qitler la putere si, mai ales, dup ntoarcerea n ;omnia a le(ionarilor $u(iti n 5ermania n urma asasinrii lui Armnd Clinescu8 #;adu loanid, -a'ia Ar an( elului Mi ail& Ideolo(ia $ascist n ;omnia, Editura ,io(ene, 9ucuresti, $&a&, p& E@%& @D Vezi Memoriul depus onor Tri'unalului poporului la /E& V& /0@O de Ion Antonescu, n 7;e!ista istoric8, tom @, C"<C iulie"au(ust, /00D, p& CEC"CO0& K@@ Hucrarea a $ost retiprit " din moti!e (reu de nteles " su' titlul =rocesul lui Ion Antonescu, Editie n(ri*it de Ioana Crac, Editura Eminescu, 9ucuresti, /00E& Vezi =rocesul Maresalului Antonescu& ,ocumente, Editie pre$atat si n(ri*it de Marcel ,umitru Ciuc, cu!nt nainte de Iosi$ Constantin ,r(an, Editura -aeculum, /&1& si Europa No!a, 9ucuresti, /00E, K !oi& /@E documentele pu'licate dup /001 nea!nd pentru ei o alt semni$icatie dect c ar

ascunde un o'scur interes politic de sor(inte nationalist si cu un !dit caracter di!ersionistK@ & ;e!enind, putem spune c Mi ail Moruzo! a a!ut desi(ur pcatele lui de care nu"/ poate a'sol!i nimeni& Asa cum am mai spus la locul potri!it, a ntocmit dosare despre !iata intim a unor personalitti politice care se situau pe o pozitie contrar, sau incomod =alatului, pentru a le $olosi ca element de santa* n momentele de oportunitate, ceea ce a $cut s"si depseasc n acest $el atri'utiile sale de se$ al -er!iciului -ecret, $i+ate prin re(ulamente & E ade!rat c $aptele lui Moruzo!, din acest punct de !edere nu sunt sin(ulare, istoria ser!iciilor secrete de in$ormatii o$erindu"ne si de data aceasta e+emple su$iciente& ,ar de aici, si pn la a"/ $ace rspunztor pe Moruzo! de crimele s!rsite n societatea romneasc $ie de partea le(ionarilor, $ie de cea a puterii, este un drum $oarte lun(, si care nu poate $i parcurs dect apelnd la $ictiune& Ha $el ca si Eu(en Cristescu, Mi ail Moruzo! si"a $cut de"a lun(ul timpului numerosi ad!ersari, care ulterior, n $unctie de interese con*uncturale, au a!ut posi'ilitatea ori au $ost $ortati s spun !rute si ne!rute, n !reme ce oamenii lor de ncredere din --I care cunosteau realitatea au $ost mpiedicati s"si e+prime li'er opiniile, iar atunci cnd au apucat s"o $ac n scris, documentele ncpute pe mna autorittilor au $ost 'ine $erecate ori mprstiate n di!erse unitti ar i!istice, ntr"un sistem care si astzi n(reuneaz nespus de mult aducerea lor la lumin spre a $i puse la dispozitia cercetrii, n lipsa lor, memorialistica interesat politic sau care urmreste s plteasc polite, ori s recupereze ce se mai poate din presti(iul unei or(anizatii politice, $ace mari deser!icii istorio(ra$iei, si de ce nu c iar memoriei unor K@O ,e e+emplu, c iar n ;omnia, domnu4 Si(u )rnea, ele alt$el un reputat autor pe trmul istorio(ra$iei, percepe pn si pu'licarea n editie romneasc a lucrrii memorialistice ntocmit n anii .E1 de (eneralul Ion 5 eor( e #Calea ;omniei spre statul satelit, dar cu titlul sc im'at& Un dictator ne$ericit Maresalul Ion Anionescu, editie si studiu introducti! de -telian Nea(oe, Editura Mac ia!elli, /00O%, ca o 7rea'ilitare8 a lui Ion Antonescu, ceea ce n opinia domniei sale ar $i un lucru 7(ra!8 #!ezi 7;omnia literar8, /@"K1 au(ust /00O, p& 0%& ,ar pozitia cea mai stn(ist o ntlnim n lucrarea re(retatului Eduard Mezincescu, Maresalul Antonescu si catastro$a ;omniei, Editura Artemis, 9ucuresti, /00D& K@C Vezi ;e(ulamentele de or(anizare si $unctionare a -er!iciului -ecret #Ar & -&;&I&, $ond 7d8, dosarele6 nr& <1/1, $& D"@3 si $& /1"/D3 nr& <DC/, $& /0"KK& /@O personalitti politice atasate sincer acelei ideolo(ii, atunci cnd printre relatrile !eridice strecoar cu su'tilitate $ictiuni& A(entul du'lu ) alt tez ntlnit des n memorialistica le(ionar se re$er la asa"zisul rol de a(ent du'lu *ucat de Mi ail Moruzo!& ,octorul ser'an Milco!eanu e!alueaz acest aspect ca a!nd consecinte e+trem de (ra!e pentru statul romn6 7Moartea natiunilor si disparitia statelor sunt spionii du'li si cum s nu cad ;omnia cnd Mi ail Moruzo!, setul --I cola'ora e(al de distru(tor cu N&G&V&,&, A'Je r si Intelli(ence -er!ice8K@<, n lucrarea 7He(ionarii despre He(iune8, ntlnim teza $ormulat ast$el6 7nsusi Moruzo! era un a(ent du'lu, care lucra deopotri!, att cu 5estapo"ul, ct si cu ser!iciul en(lez88 & Nu e (reu de constatat pentru cei a!izati c ast$el de $ormulri dez!luie con$uzia care se $ace ntre a(entul du'lu, de o'icei o persoan care datorit constrn(erii la care e supus ori n

sc im'ul unor mari a!anta*e materiale transmite in$ormatii la dou ser!icii secrete a$late con*unctural ntr"o pozitie de ad!ersitate, cu sc im'ul de in$ormatii, practic !ec e si des uzitat n acti!itatea unor ast$el de institutii& -c im'ul de in$ormatii intr, de re(ul, n competenta direct a se$ului unui ser!iciu secret si se realizeaz m domenii de interes reciproc cu apro'area $actorilor decizionali ai statului& Br a strui asupra acestui aspect, ne !om limita a su'linia doar c --I"ul a $cut sc im' de in$ormatii mai nti cu ser!iciile specializate din An(lia si Branta, apoi cu cele (ermane si italiene& ,e asemenea, a!nd n !edere tratatele politico"militare ale ;omniei cu statele din Mica ntele(ere si ntele(erea 9alcanic, --I a realizat sc im'uri de in$ormatii cu ser!icii similare din Ce oslo!acia, =olonia si Iu(osla!ia& ,ocumente de ar i! atest c --I a mai $cut sc im' de in$ormatii si cu ser!iciul $inlandez si c iar cu cel *aponez& Turcia si"a or(anizat ser!iciile secrete de in$ormatii n acea perioad, lund ca model -er!iciul -ecret de In$ormatii al armatei romne, ceea ce presupune e+istenta unor relatii de cola'orare n domeniu, 'azate pe ncredere& ,eci nu poate $i !or'a de trdare, ci de o practic ce im" K@< 7n!ierea8, nr& @I/00@, p& /OK& K@0 7Timpul8, nr& OI/00O, p& /K& /@C plic o cola'orare ntre ser!icii secrete de in$ormatii, n pro'leme de interes comun& Mai mult, $aptul c -er!iciul -ecret de in$ormatii romn a $ost solicitat n sc im'ul de in$ormatii, nseamn nainte de toate c dispunea de un $lu+ in$ormati! de interes su' aspect !aloric& Ca urmare, !a tre'ui s recunoastem cu o'iecti!itate c ne a$lm n $ata unei e+periente a acti!ittii --I, care n mod normal, $r ur si prtinire, ar tre'ui nu 'lamat, ci dimpotri! !alori$icat din plin, n prtile ei poziti!e, att su' aspect teoretic, ct si practic& Cola'orarea 7distru(toare8 a lui Morazo! cu N&G&V&,"ul so!ietic, rmne o a$irmatie, neputnd $i acoperit documentar sau sustinut piin ar(umente lo(ice, l se poate opune tot o surs memorialistic& Este !or'a de relatrile lui 5 eor( e Gintescu, despre care N& ,& -tnescu $ost se$ al -ectiei a Il"a Contrain$ormatii din -er!iciul -ecret si de!enit n martie /0@E director (eneral al --I, spunea c $usese $olosit de Moruzo! cu 'une rezultate n pro'lema 7$rancmasone" riei8 & In declaratia dat la /< $e'ruarie /0@/ n $ata *udectorului de instructie " Al& M& lonescu 2, ntre'at dac stie ce!a n le(tur cu acti!itatea lui Moruzo! n calitate de 7spion so!ietic8, Gintescu rspunde6 7Nu am $ost asa Ude intim2 n&n&V n apropierea lui Moruzo! pentru a putea s tra( o concluzie& Ce pot s spun ns este c am auzit uneori #su'l& " n&n&% !or'indu"se c ar $i a(ent so!ietic, ns prin $aptul c do!ezi nu auzisem c ar e+ista, nu am dat important& Cu aceast ocazie mi !ine n minte urmtorul lucru& Colonelul Arono!ici din ca!alerie, care a murit mai mult sau mai putin curios, n le(tur cu moartea sa, s"a spus c ar $i $ost omort de oamenii lui Moruzo!, pentru c 2 colonelul Arono!ici 2 ar $i a!ut do!ezi de !ino!tie mpotri!a lui Moruzo!8KE/& ,eci si aceast declaratie, $ormulat ntr"o atmos$er de !dit ostilitate contra lui Moruzo!, nu iese din s$era z!onurilor si a suspiciunii& ,ac e s aducem n discutie documentele de in$ormare ale -er!iciului -ecret n le(tur cu actiunile =artidului Comunist din ;omniaKEK, si relatiile cu Cominternul, presiunile $cute de Armata ;osie la $rontiera KE1 Vezi 7Ma(azin Istoric8, nr& /I/00/& KE/ Ar & -&;&I&, $ond 7:8, dosar nr& K10E@, !oi& K/, $& 0K !erso&

KEK Vezi si Ar & M&A&E&, $ond C/ ;omnia, dosar nr& OD, $& D11"D1E3 D0K"K0@3 @C@3 ED/3 E@@"E@E3 dosar nr& O@, $& O0<3 Ar & -&;&I&, $ond 7d8, dosar nr&OD/0, $& C@"CE& /@< de est a trii, dar mai ales concluziile din E+pozeul lui Moruzo! prezentat lui Canaris #doc& nr& 0%, se contureaz teza c pe Brontul de Est, e+istau n pro'lema so!ietic surse si a(enti 'ine plasati, iar pe 'aza in$ormatiilor $urnizate se puteau $ace e!aluri de interes pentru politica si strate(ia de aprare a trii& ,ac Mi ail Moruzo! ar $i $ost spion so!ietic, notele, rapoartele, 'uletinele si sintezele in$ormati!e ale -er!iciului -ecret romn n le(tur cu spatiul si actiunea U;-- contra ;omniei ar mai $i a!ut consistent> -"i $i pus N&G&V&,&"ul pe ta! lui Moruzo! toate in$ormatiile de care ;omnia a!ea ne!oie pentru a"si $undamenta politica de aprare pe $rontiera de Est> Baptul c $actorii decizionali ai statului romn nu au (sit mi*loace pre!enti!e si solutii politico"diplomatice si militare de asa natur nct s neutralizeze sursele de risc ce se conturau dinspre spatiul so!ietic nainte de a se a*un(e la a(resiunea din KO iunie /0@1 si pierderea 9asara'iei, nordul 9uco!inei si a tinutului Qerta, este o pro'lem care nu mai tine de competentele -er!iciului -ecret, ca s nu mai !or'im de asa zisa 7trdare8 a lui Moruzo! n calitate de spion so!ietic& In ce pri!este raporturile lui Moruzo! cu 5estapo"ul, a!em la dispozitie pn acum doar cte!a documente& ;aportul ntocmit de NiM: ste$nescu n le(tur cu !izita $cut la sediul 5estapo"ului n $e'ruarie /0DC, este un document ce ne dez!luie c ne a$lm n $ata unei actiuni de acoperire a misiunii lui lonescu Micandru & Un alt document este ;aportul ntocmit de Mi ail Moruzo! despre rezultatele !izitei ntreprinse n 5ermania n perioada KE $e'ruarie"E martie /0@1, si care $ace re$erire la atentia care i s"a acordat din partea =olitiei -ociale a ;eic ului, adic 5estapo"ul #doc& nr& /@%& In continuare, Moruzo! a ntocmit si nota din // martie /0@1 #doc& nr& /E% n care precizeaz c n timpul !izitei n 5ermania a a!ut o ntre!edere cu dr& 9est, se$ul 5estapo"ului din sectorul 9erlin& Acesta din urm i"a atras atentia se$ului -er!iciului -ecret romn c 7ministrul romn la 9erlin nu era a(reat de cercurile o$iciale (ermane din cauza sentimentelor sale $ranco$ile, mani$estate n mod pronuntat8, ceea ce era n detrimentul 7'unelor relatii pe care 5ermania dorea s le ai'e cu ;omnia8, n sc im', dr& 9est i atra(e atentia lui Moruzo! c locote" KED Ar & N&I&C&, $ond =&C&M&"-&-&I& =olitica e+tern a ;omniei, dosar nr& KI/0DC& /@0 nent"co Ionelul )cta! Voro'c ie!ici " atasatul militar romn la 9erlin " crease 7o e+celent impresie8& si tot n le(tur cu 5estapo"ul mai poate $i luat n discutie si un alt document& Ast$el, Nota -er!iciului -ecret din O octom'rie /0D0 $usese o'tinut pe 'aza in$ormatiilor primite de la 7elementul nostru de le(tur cu -er!iciul de in$ormatii al Laponiei, cu sediul la 9ucuresti8& A(entul de le(tur *aponez atrsese atentia -er!iciului -ecret romn c ziarista (erman Edit !on Colier a!ea n realitate 7misiunea de a in$orma 5estapo"ul asupra acti!ittii di$eritelor le(atii din Capital si de a supra!e( ea pe ct posi'il acti!itatea diplomatic a trilor aliate si prietene ;eic ului8KE@& -in(ura surs memorialistic despre relatiile lui Moruzo! cu 5estapo"ul apartine lui Eu(en Cristescu& Acesta ne spune c6 7ntre 5estapo #5e eine -tats =olizei% si A'Je r e+istau mari $rictiuni si ele se resimteau si pe teritoriul romn& Moruzo! cola'orase cu A'Jer "ul si deci era ru pri!it de 5eissler, care a!ea strnse le(turi cu le(ionarii8KEE&

In $ata acestor atestri documentare se poate $ormula si sustine teza c Moruzo! a cola'orat distru(tor cu 5estapo"ul> =ersonal consider c e (reu de rspuns a$irmati! la o ast$el de ntre'are& Cola'orarea dintre Moruzo! si Qoria -ima n le(tur cu raporturile dintre Mi ail Moruzo! si Qoria -ima, se poate a$irma c memorialistica le(ionar le"a acordat, de asemenea, spatii lar(i& ,octorul ser'an Milco!eanu apreciaz c Qoria -ima nu a $ost a(ent sau su'altern al lui Moruzo!, ci un am'itios, lacom de putere, care, $r scrupule morale a intrat n 7cola'orare reciproc a!anta*oas8KEO& Este e+emplul cel mai eloc!ent ce ne dez!luie, pe de o parte, interesul unui memorialist de a reconstitui ade!rul istoric, si, pe de alt parte, perspecti!a din care pri!este lucrurile& - precizm mai nti c a"ti a*uta tara prin cola'orare cu -er!iciul -ecret nu e p pro' de decdere moral, ci dimpotri!, n toate timpurile si n toate statele " dup cum do!edeste istoria ser!iciilor secrete " o ast$el de $apt este pri!it $ie ca un e+emplu de patriotism, KE@ Ar & M&A&E&, $ond C/ ;omnia, dosar nr& OK, $& O</& iEE Eu(en Cristescu, op& cit&, p& /@O& KEO . 7n!ierea8, nr& @I/00@, p& 0<& /E1 $ie ca o atitudine de loialitate $at de interesele statului& C iar si cei care, n $unctie de propriile con!in(eri politice ori de con*unctur, nu au a(reat un anumit re(im sau $orm de or(anizare statal, au recunoscut c spri*inul acordat ser!iciilor secrete de in$ormatii se poate 'aza nainte de toate pe ndatoririle morale ale 'unilor cetteni& ,espre o decdere moral se poate !or'i doar n cazul n care nu se mani$est sinceritate n respectarea acestor principii sau cnd nu se asi(ur con$identialitatea le(turii, att din partea ser!iciului de in$ormatii, ct si din cea a onora'ilului cettean& Tot ast$el mai poate $i caracterizat si cola'orarea cu ser!iciile secrete cnd se urmreste realizarea propriilor scopuri, prin !ictimizarea altora& ,espre relatiile cu se$ul -er!iciului -ecret, Qoria -ima sustine c ele dateaz din prim!ara anului /0@1, cnd, a$lat n arestul =olitiei Capitalei, Moruzo! /"a contactat din nsrcinarea =alatului pentru a"i propune un post ministerial n scopul de a se pune capt con$lictelor sn(eroase ntre Miscarea He(ionar si re(imul lui Carol al Q"leaKEC& A$irmatiile $ostului comandant al Miscrii He(ionare se con$irm si documentar& Este !or'a despre ;e$eratul din D/ au(ust /0@1 ntocmit de Mi ail Moruzo! #doc& nr& D0%, pri!ind clari$icarea situatiei militare a /K mem'ri de $runte ai Miscrii He(ionare, printre care si Qoria -ima, ce apare primul pe list& ,ocumentul atest c 7pentru aran*area situatiei militare Ministerul Aprrii Nationale a ordonat detasarea acestor elemente la Ca'inet si, apoi 2 n mod secret 2 repartizati la -er!iciul -&8, ncadrat n timp, acest e!eniment s"a petrecut 7dup napoierea domnului Qoria -ima n tar Udeci n mai /0@1 " n&n&V, n urma unor aran*amente luate $at de Borul Conductor al statului Ure(ele Carol al II"lea " ?&?&V8, ocazie cu care s"a ordonat 7s $ie pus n li'ertate8 si 7s se ntreprind prin elemente $ost le(ionare indicate de d"sa si pe rspunderea d"sale o propa(and n tar, rspndindu"se $ormula6 ?Credint pentru ;e(e si n slu*'a intereselor triiA8& =aralel cu aceast misiune, celor /K le(ionari ncadrati n -er!iciul - 7li s"a dat si nsrcinarea s culea( in$ormatii prin le(turile ce au n toate straturile sociale, n ce pri!este propa(anda comunist, terorist, iredentist8& ,eose'it de interesant este si precizarea c

rezultatul acti!ittii lor se a$la consemnat 7ntr"un dosar alturat ;e$eratului8, dosar . Qoria -ima, op& cit&, p& K/K"KD@& /E/ care din ne$ericire nu se identi$ic n unitatea ar i!istic respecti!, ceea ce presupune c a $ost distrus sau sustras n mpre*urri (reu de reconstituit, n $ine, concluzia ;e$eratului ntocmit de directorul (eneral al -er!iciului -ecret este c 7toat actiunea s"a e+ecutat con$orm ordinelor primite si s"a raportat locului n drept8, si c 7este de nenteles cum dintr"o actiune ordonat n interes de stat se interpreteaz si Use ncearc " ?&?&V s se $ac deductii8& Ar(umentele lui Mi ail Moruzo! se pare c nu au con!ins, ntruct cei care 7interpretau8 si 7$ceau deductii8 erau n orice caz mai in$luenti pe ln( re(e& In acest $el ne putem e+plica si urmtorul pasa* din nsemnrile zilnice ale re(elui Carol al II"lea, pentru ziua de K septem'rie /0@1, cnd su!eranul si aducea aminte pentru prima oar de Moruzo!6 7-"au $cut sc im'ri la =olitie, unde s"a constatat c Moruzo! si NiM: steianescu sustineau pe le(ionari si, n special, pe Qoria -ima3 au $ost am'ii retrasi la M&-tM&8KE<& Iat deci un aspect $undamentat documentar ce !ine s sustin c ntr"un $el este pri!it realitatea $aptelor din interiorul unui ser!iciu secret de in$ormatii si cu totul alt$el din a$ara lui, respecti!, n cazul de $at din punctul de !edere al $actorului de putere& Acceptarea cola'orrii cu Mi ail Moruzo! a $ost e+plicat de Qoria -ima n $elul urmtor6 7El UMoruzo! " n&n&V !edea n mine elementul indispensa'il pentru (arantarea ;e(elui de loialitatea miscrii, $iind le(at de el prin recunostinta ce i"o datoram c tn"a scpat de la moarte8KE0& Ade!rul e c n acti!itatea de in$ormatii, pe ln( actiunile poziti!e, e$iciente si re!elatorii se strecoar si o (rmad de erori& Una dintre ele, n cazul analizat, se pare c a $ost dia(nosticul pe care Mi ail Moruzo! /"a pus n le(tur cu cola'orarea sa cu Qoria -ima& ,up opinia doctorului ser'an Milco!eanu, (reseala ar $i constat 7n primul rnd pentru c i"a i(norat am'itia de a de!eni el dictatorul -tatului ;omn, n plus de se$ul Miscrii He(ionare, si n al doilea rnd pentru c i"a su'e!aluat !iclenia de a prea unealt su'ordonat pn reuseste s"i n$i( mortal cutitul n spate8KO1& =ro'a'il c acest din urm aspect /"a a!ut n !edere memorialistul citat, atunci cnd !or'ea despre decderea moral a lui Qoria -ima& M< ;e(ele Carol al II"lea, op& cit&, p& KED& /E0 Qoria -ima, op, cit&, p& KK<& 3O#l 7n!ierea8, nr& @I/00@, p& <& /EK Cola'orarea ntre Qoria -ima si Mi ail Moruzo! s"a $cut n primul rnd pe considerente politice, urmrite de =alat si ntr"unplan secundar s"a urmrit si acti!itatea de in$ormatii speci$ic -er!iciului -ecret& Ca om politic, reprezentant de $runte al unei or(anizatii cu o ideolo(ie ultranationalist si practici teroriste, Qoria -ima s"a do!edit incapa'il de a"si respecta 7contractul8 politic cu =alatul& Ca a(ent de in$ormatii ns nu a!em date din care s rezulte c si"a nclcat contractul cu -er!iciul -ecret& Nu ne putem pronunta nici asupra calittii in$ormatiilor $urnizate de el si ceilalti // $runtasi le(ionari ncadrati n -er!iciul -ecret, ntruct documentele s"au pierdut, sau n orice caz nu au $ost identi$icate pn n prezent& ,ar $aptul c Moruzo! le in!oc drept ar(ument " ntr"un document o$icial, pentru a"si do!edi loialitatea $at de $actorul de putere constitutional " las impresia c materialele in$ormati!e respecti!e prezentau interes& Baptul c Qoria -ima nu i"a sal!at !iata lui Moruzo! constituie o alt pro'lem ce necesit un comentariu separat, n primul rnd nu era de datoria lui ca a(ent al -er!iciului

-ecret s ncerce o ast$el de tentati!& ,atoria lui era s o$ere in$ormatii de calitate si n domeniile sta'ilite, n al doilea rnd, a*uns !icepresedinte al Consiliului de Ministri n (u!ernul national " le(ionar instaurat prin nalt ,ecret ;e(al, la /@ septem'rie /0@1, Qoria -ima dispunea totusi de posi'ilitti limitate de mane!r pentru a lua pe cont propriu o ast$el de actiune delicat, dar si periculoas a!nd n !edere ad!ersittile (reu de reconciliat, ntre Moruzo! si Ion Antonescu& se$ul -er!iciului -ecret ntocmise un dosar compromittor despre doamna Hit 9aran(a, mama (eneralului Ion Antonescu, si"i re(izase asa"numitul proces de 'i(amie doamnei Mria Antonescu& -e pare ns c nici (eneralul Ion Antonescu nu rmsese pasi! n $ata mane!relor oculte ale lui Moruzo!& ,up cum ne in$ormeaz istoricul american Harr: Tatts 7pledoaria lui Antonescu mpotri!a lui Moruzo! era inataca'il, ntruct Antonescu strn(ea de un deceniu do!ezi despre delictele sale8KO/& Ion Antonescu dorea ast$e4 s"/ aduc pe Moruzo! n $ata *ustitiei pentru a da socoteal de nclcarea atri'utiilor sale n calitate de se$ al -er!iciului -ecret, n al treilea rnd nici Antonescu si nici Qoria -ima nu reuseau n toamna anului /0@1, cu toate e$orturile depuse s domo" Vezi Harr: H& Tatts, op& cit&, p& D1E"D1O& /ED leasc $anatismul le(ionar& Unii le(ionari cutau s se rz'une sn(eros pe toti oamenii de!otati $ostului re(im carlist, printre care si Mi ail Moruzo!& =entru a"/ sal!a pe Moruzo!, Qoria -ima nu putea in!oca dect cola'orarea sa cu -er!iciul -ecret, ceea ce era periculos n sensul c"/ situa ntr"o postur di$icil att $at de Ion Antonescu ct si $at de masa de rnd a le(ionarilor& )ricum, un ast$el de demers nu putea $i realizat, c iar dac ar $i depsit riscurile de circumstant, $r deconspirarea contractului cu -er!iciul -ecret& Toate acestea au constituit moti!ele care /"au determinat pe Qoria -ima la o atitudine pasi!, sau n ori si ce caz destul de rezer!at $at de arestarea si ulterior asasinarea lui Moruzo!& n al patrulea rnd, un 7( impe8 mpotri!a lui Moruzo! a!ea si amiralul Canaris, se$ul A'Je rului, nemultumit de $aptul c se$ul -er!iciului -ecret romn s"a do!edit neasculttor atunci cnd, la Venetia, n ziua de @ septem'rie /0@1 $usese a!ertizat s nu se rentoarc n tar pn nu se limpezeste situatiaKOK& ,emnitarul (erman cunostea la acea dat si continutul documentelor descoperite de (ermani n iunie /0@1 la C arite sur Hoire " datorit ne(li*entei condamna'ile a ser!iciilor secrete $ranceze 2 printre care se a$lau si planurile de incendiere a zonei petroli$ere din ;omnia ela'orate de specialisti an(lo"$rancezi cu acordul M&-t&M& al armatei romne, pentru sa'otarea masinii de rz'oi (ermane, aspect asupra cruia Moruzo! pstrase tcerea " dup cum era si normal " n relatiile cu A'Je rul& ,o!ada, c la < septem'rie Canaris a !enit la 9ucuresti, a luat le(tura direct cu (eneralul Ion Antonescu, per$ectnd cile de continuare a cola'orrii ntre A'Je r si --/, dar $r s se intereseze de Moruzo!& Acest aspect rezult din nota de con!or'ireKOD ntre amiralul Canaris si (eneralul Ion Antonescu, ntocmit de colonelul N& Vldescu, cel care"/ nlocuia temporar pe Moruzo! la comanda -er!iciului -ecret& E ade!rat c surse memorialistice le(ionare, n speciai Mi ail -rurdza8 si Qoria -ima . , demonstreaz e+act contrariul, si anume c amiralul Canaris s"a interesat $ie direct $ie prin oamenii de ncredere despre !iata lui Moruzo!, urmrind s"/ KOK Vezi Mi ail -turdza, op& cit,, p& /C/& KOD Ar & -&;&I& $ond 7d8, dosar nr& DC/C, $& D/& KO@ Mi ail -turdza& op& cit&, p& /CD"/CE&

KOE Qoria -ima, Era li'erttii& -tatul national le(ionar, !oi& II, Editura Miscrii He(ionare, Madrid, /0<O, p& /O<"/O0& /E@ sal!eze& E $oarte (reu de crezut c dac amiralul Canaris, prin in$luenta si presti(iul de care se 'ucura atunci, ar $i $ost sincer interesat s"i sal!eze !iata lui Moruzo!, n"ar $i reusit& )ricum, n toamna anului /0@1 a e+istat o concentrare de interese mai de(ra' contrar dect $a!ora'il lui Moruzo!& Multi i doreau pieirea& Cel mai responsa'il este" nsusi Moruzo! care, n acti!itatea sa in$ormati!, si"a depsit uneori atri'utiile de se$ al -er!iciului -ecret, lansndu"se n complicate *ocuri politice& )r(oliul su nemsurat, ca si aerele de !edet a $rontului secret, i"au creat $alsa impresie c este de nenlocuit si c dintr"o ast$el de postur si poate permite orice& Cu o ast$el de mentalitate n"ar $i reusit s se impun nici n conditii normale de pace si ntr"un re(im sta'il& Vremurile i"au $ost si din acest punct de !edere potri!nice& ;omnia trecea printr"o pro$und criz mani$estat att pe plan intern, ct si n raporturile diplomatice, iar Europa se a$la n plin rz'oi& Moruzo! a ncercat s ntre'uinteze la ma+imum mi*loacele ce i"au stat la ndemn, precum si ntrea(a sa e+perient acumulat nc din timpul primului rz'oi mondial, si c iar presti(iul su si al -er!iciului cldite cu atta trud, dar n"a reusit s csti(e con$runtarea $inal cu $ortele ostile, pentru a depsi criza& Asa se e+plic si s$rsitul su $r (lorie, desi pentru tot ceea ce realizase n 'ene$iciul institutiei si al statului romn ar $i meritat o soart mai 'un& 5ra!a eroare a lui Mi ail Moruzo! a $ost c s"a lsat prea mult preocupat de *ocurile de culise, de csti(area $a!orurilor Casei ;e(ale, de compromiterea ad!ersarilor politici ai re(elui Carol al //"lea& =rea ndr(ostit de operatiile pur te nice ale -er!iciului -ecret #recrutarea, diri*area si in$iltrarea a(entilor, com'inatiile si le(endele in$ormati!e, contrapropa(anda si dezin$ormarea, interceptrile de nscrisuri si con!or'iri etc& n care s recunoastem era un maestru%, Moruzo! a ne(li*at tocmai menirea $undamental a unui se$ al Intelli(ence"ului6 preocuparea pentru analiza pro$und si o'iecti! a situatiei (eostrate(ice si (eopolitice a trii si ela'orarea pro(nozelor pe termen scurt, mediu si ndeprtat pe care s le supun atentiei $actorilor politici constitutionali, responsa'ili de soarta trii, iar acti!itatea ntre(ului aparat de in$ormatii s $ie directionat spre un asemenea o'iecti!& C n"a realizat acest lucru, cea mai 'un do!ad o constituie nssi s$rsitul lui Moruzo!& Eu(en Cristescu a surprins cu realism acest aspect6 7Moruzo! se ncurcase de mult n reteaua de in" /EE tri(i politice interne& Conducnd ser!iciul numai pe 'aze e+perimentale si nea!nd nici cultur politic, nici pro$esional, con$undase in$ormatia politic cu politica propriu"zis si *ocul in$ormatiilor cu *ocul politic& El cade ast$el si n cascada de intri(i dintre ser!iciile strine de in$ormatii ce"si disputau in$luenta n tara noastr8KOO& =re!alndu"se permanent de necesitatea pstrrii secretului n acti!itatea de in$ormatii, ceea ce a $ost un lucru 'un si de a'solut utilitate pentru institutia pe care a $ondat"o si condus"o, dar coro'orat cu comportamentul etalat ori de cte ori i se i!ea ocazia de a"si da important cu aceea ce stie si ar putea s realizeze, Mi ail Moruzo! a creat celor din *ur mai mult derut dect claritate& ,e aici si cmpul lar( lsat interpretrilor, precum si $elul di!ersi$icat n care a $ost perceput si analizat& ,e asemenea, nu i se poate ierta nici aosul n care a lsat -er!iciu4 -ecret odat cu arestarea sa& Un ade!rat director (eneral al ser!iciului de in$ormatii, preocupat si (ri*uliu de soarta institutiei, ar $i tre'uit s"o

pre(teasc din timp pentru a $ace $at sau a se adapta rapid la orice situatie& )r, dup Moruzo!, multe aspecte $undamentale din acti!itatea de in$ormatii au tre'uit re(ndite si reor(anizate pe alte 'aze& Toate acestea au alimentat din plin ima(inatia ad!ersarilor si si ai -er!iciului -ecret, care au cutat s"i proiecteze personalitatea ntr"o lumin dintre cele mai sum're si misterioase& A $ost criticat cu asprime pentru nereusitele lui, dar i s"au pus n sarcin si alte 7(roz!ii8 de care ns nu poate $i $cut rspunztor, cel putin cu 'aza documentar pe care o a!eam la dispozitie& . Eu(en Cristescu, loc cit&, p& /@O& C));,)NATE AHE -T;ATE5IEI ;EVISI)NI-TE -)VIETICE C)NT;A ;)MNIEI ,ESVZHUITE ,E -E;VICIUH -EC;ET &, ,ar secretele cele mai importante $useser o'tinute n cea mai mare parte de un om si a(entii pe care i diri*a& E+pertii care i cunosc munca l considerau cel mai mare spion ce a lucrat !reodat pentru ;omnia& A!ea peste K11 de a(enti acti!i n ;usia, att nainte, ct si dup rz'oi, si nu e+ista portiune din aceast tar, inclusi! 'ine pzit zon a Uralilor, n care s nu $i ptruns 8& #;)9E;T 9I-Q)=, E& -& C;ANBIEH,% =ierderea 9asara'iei si a nordului 9uco!inei n urma notelor ultimati!e so!ietice din KO" KC iunie /0@1 a $ost precedat de puternice actiuni de spiona*, di!ersiune si propa(and contra ;omniei, initiate de or(anele specializate ale U;-- n 'aza unui scenariu 'ine articulat& -tudiul atent al $lu+ului in$ormational o'tinut de -er!iciul -ecret de in$ormatii al armatei romne demonstreaz, n mod incontesta'il, c $orurile de conducere politic si militar de la 9ucuresti au cunoscut din timp coordonatele scenariului so!ietic, precum si intentiile a(resi!e ale marelui !ecin de la rsrit& =rime*dia so!ietic si reactiile $actorilor de decizie -er!iciul -ecret s"a do!edit 'ine in$ormat n le(tur cu tratati!ele (ermano"so!ietice de la Mosco!a& =rin Nota din KK au(ust /0D0 #doc& <%, -er!iciul -ecret a in$ormat Ministerul de E+terne romn, n 'aza unor in$ormatii culese din mediul He(atiei (ermane de la 9ucuresti, c semnarea pactului de nea(resiune ntre ;usia so!ietic si 5ermania national"socialist poate $i considerat de*a 7un $apt mplinit8& ,espre intentiile (ermano" so!ietice pri!ind teritoriul polonez, documentul in$ormati! mentiona c 5ermania !a recur(e la ane+area ,anzin("ului prin orice mi*loc dup care !a urma ocuparea Coridorului, precum si re(iunea =omeraniei si -ileziei superioare& Ha dislo" /EC carea =oloniei urma s ia parte si ;usia so!ietic, ce 7si !a atri'ui pro!incia polon care a $cut parte din 5alitia de pe !remea imperiului rusesc, precum si toate localittile de la $rontiera estic, unde populatia dominant este ruseasc8& -ituatia ;omniei de!enea $oarte critic, ntruct din in$ormatiile o'tinute de -er!iciul -ecret rezulta c n temeiul pactului (ermano"so!ietic urma s se 7reinstaureze $osta ;epu'lic a Ucrainei Mari, n(lo'ndu"se si nordul 9uco!inei, pe o linie pn la siret si orasul Cernuti8& Atitudinea 5ermaniei $at de ;omnia 7nu !a su$eri nici un $el de modi$icare, mr(inindu"se s intensi$ice propa(anda national"socialist n toate domeniile8& Ceea ce considerm deose'it de interesant este c Mi ail Moruzo! !a mentiona ntr"un raport c in$ormatiile o'tinute de -er!iciul -ecret despre continutul pactului so!ieto" nazist, c iar nainte de a $i para$at, au $ost di$uzate si -er!iciului secret de in$ormatii 'ritanic& Ha rndul lui, Intelli(ence -er!ice"ul ntocmise, pe 'aza acestor in$ormatii, un

re$erat pe care /"a naintat (u!ernului en(lez, dar $r s i se acorde importanta necesar & Iat, deci, c nu numai -er!iciul -ecret de in$ormatii al armatei romne s"a con$runtat cu situatia parado+al si nu de putine ori ntlnit n acti!itatea de in$ormatii& =e de o parte, ser!iciile secrete o'tin si di$uzeaz oportun in$ormatii de !aloare #ntruct n aceasta const si ratiunea e+istentei lor%, iar $actorii de decizie, n loc s"si $undamenteze msurile de aprare si contracarare n $ata pericolelor, rmn impasi'ili, sau re$uz pur si simplu s dea (irul de ncredere in$ormatiilor primite, n ast$el de situatii, sur!ine, ine!ita'il, ntre'area6 ce s"ar $i ntmplat dac&&&> Numai c $ormularea rspunsului nu tine de competenta istoricului& =oate doar operatorii analisti ai ser!iciilor secrete s ntreprind ce!a& )ricum, concluzia nu poate $i alta dect necesitatea pentru asemenea institutii de a ncerca prin orice mi*loace s se $ac credi'ile n $ata (u!ernelor& =oate c Moruzo! a nteles acest lucru, ceea ce ar e+plica multe din initiati!ele sale, unele mai mult, altele mai putin reusite& ,in ne$ericire, el rmne, din acest punct de !edere, acel se$ autoritar al ser!iciului secret care a con$undat in$ormatiile despre *ocul politic cu politica pro"priu"zis& ) tez de ma+im actualitate, numai c pentru $undamentarea ei, !a tre'ui s recunoastem, a $ost ne!oie de e+perienta Moruzo!& E+perient pe care multi o i(nor, $r s"si dea seama c necunoaste" . Ar & -&;&I&, $ond 7d8, dosar nr&DC/C, $& /E0I/OE& /E< rea sau nentele(erea ei risc repetarea unor erori, care, n momente con*uncturale de criz, pot a!ea (ra!e consecinte asupra destinelor trii& Ce!a asemntor s"a petrecut, dup cum !om !edea n continuare 2 n perioada pe care o analizm& ,eclansarea rz'oiului n Europa prin a(resiunea 5ermaniei contra =oloniei,"la l septem'rie /0D0, (sise ;omnia promo!nd o politic de neutralitate si ec ili'ru& Astzi stim c iz'ucnirea rz'oiului $usese n $ond o prim consecint a semnrii =actului Moloto!";i''entrop, la KD au(ust /0D0, si rati$icat simultan de ;eic sta( si de -o!ietul -uprem, la l septem'rieKO<, e!eniment care la rndul lui czuse ca un trsnet peste ntrea(a lume politic, diplomatic si militar, naltele cancelarii ncremeniser parc la aceast senzational stire $r ca mcar s"i 'nuiasc dedesu'turile& 5ermania urmrea s"si asi(ure $lancul estic pentru a cpta mn li'er n !estul Europei, n !reme ce U;-- tintea planuri de !iitor6 ntr"o prim $az dominarea Europei cu a*utorul masinii de rz'oi a lui Qitler si, ulterior, a doua $az, eliminarea celui de"al treilea ;eic ca ri!al pentru e(emonia deplin asupra continentuluiKE0& ;omnia, nu numai c $usese surprins, dar i s"a pus n $at o situatie de o (ra!itate $r precedent, ntruct i modi$ica pozitia poli"tico"militar si i anula practic sistemul de aliante si acorduri pe care se spri*inea securitatea national& Ministrul de e+terne romn 5ri(ore .O- =rotocolul secret al pactului de nea(resiune so!ieto"nazist, a rmas pn n martie /0@O, cnd a $ost dez!luit n cadrul procesului de la Nurn'er(& ntre'at despre consecintele lui, ;i''entrop a apucat s declare6 7Nu ncape nici o ndoial c -talin nu"i poate reprosa 5ermaniei un rz'oi de a(resiune, date $iind cele ntmplate n =olonia, cci, dac e !or'a de o a(resiune, ea a $ost comis de am'ele prti8 #Loe L& Qe:deMer& Lo annes Hee', =rocesul de la Nurn'er(, editie necenzurat, 9ucuresti, $&a&, p& KC/%& KO0 n cu!ntarea tinut la sedinta secret a 9iroului =olitic, din /0 au(ust /0D0, -talin a mentionat la un moment dat6 7;epet, este interesul nostru s iz'ucneasc rz'oiul dintre ;eic si 'locul an(lo"$rancez& =entru noi este esential ca rz'oiul s dureze ct mai mult,

pentru ca am'ele (rupri s se epuizeze, ntre timp tre'uie s intensi$icm munca politic n trile 'eli(erante, pentru ca noi s $im pre(titi atunci cnd se !a apropia de s$rsit8 #Loe L& Qe:deMer& Lo annes Hee', op& cit&, p& KC0%& Conceptia lui -talin a $ost mult deasupra tuturor rationamentelor $cute la Hondra si =aris, n sc im', la 9erlin, Bii rer"ul (ndea la $el de dia'olic ca si -talin, aspect rezultat din declaratia $cut, $r ncon*ur, comandantilor armatei (ermane, la KD noiem'rie /0D0, n le(tur cu pactul so!ieto" (erman6 7Tratatele se respect doar att ct sunt oportune8 #I'idem, p& D1C%& /E0 5a$encu mrturisea n acest sens6 7=otri!it politicii noastre de ec ili'ru, ne"am $erit s ne le(m, $ie de 5ermania mpotri!a ;usiei, $ie de ;usia mpotri!a 5ermaniei& Iat ns c am'ele puteri rstoarn !ec iul ec ili'ru& Ele se ntele( ntre ele si se n!oiesc s impuie !ointa lor tuturor statelor rsritene, ca sin(ura le(e otrtoare& ?NeutralitateaA noastr, n $ata ndoitei prime*dii, tre'uie urmrit cu att mai mult strictete& =olitica noastr de ec ili'ru, la care nu putem renunta $r a pune n prime*die $iinta si neatrnarea noastr, are ne!oie ns s"i re!izuim toate elementele pe care se spri*in pn azi8 & Numai c politica de neutralitate adoptat de re(imul autoritar al re(elui Carol al II"lea " dup cum o'ser!a pe 'un dreptate istoricul Na(:"Tala!era " se nclina !izi'il ctre =aris si HondraKC/& 5u!ernul prezidat de Armnd Clinescu a dat pu'licittii, dup sedinta Consiliului de Ministri din @ septem'rie /0D0, un comunicat care arta c tara 7si pstreaz atitudinea ei pasnic de pn acum si si urmeaz actiunea de destindere $at de !ecini8& =remierul romn a mai a$irmat c ;omnia urma s promo!eze 7o linie de ec ili'ru8& Ha E septem'rie, 5ri(ore 5a$encu a trimis misiunilor diplomatice ale ;omniei din capitalele trilor componente ale ntele(erii 9alcanice o tele(ram cuprinznd e+plicarea sensului declaratiei Consiliului de Ministri din ziua precedent6 7tara noastr ntele(e a pstra minile li'ere pentru a strn(e le(turile si a"si tine an(a*amentele $at de prietenii din ntele(erea 9alcanic& ,orim intensi$icarea sentimentelor de solidaritate8KCK& =ozitia (u!ernului pornea de la urmtorul considerent dat ca directi! a politicii e+terne6 7n cazul n care o a(resiune se produce mpotri!a ;omniei ne !om apra cu toate $ortele3 dac nu se produce, cutm s nu $im atrasi n !ltoare si s pstrm aceast situatie ct mai mult pentru ca la momentul oportun, dac suntem atacati, s rspundem mpreun cu aliatii nostri8 CD& =entru o re!izuire a elementelor strate(ice de 'az, a'solut necesare continurii politicii de neutralitate si ec ili'ru, autorittile romnesti a!eau ne!oie de in$ormatii ct mai ample, !eridice si opor" KC1 5ri(ore 5a$encu, nsemnri politice, /0K0"/0D0, 9ucuresti, /00/, p& D@/& KC/ Nicolas M& Na(:"Tala!era, Bascismul in Un(aria si ;omnia, 9ucuresti, /00O, p& @/D& KCK Apud Cristian =opisteanu, ;omnia si Antanta 9alcanic& Momente si semni$icatii de istorie diplomatic, editia a Il"a, 9ucuresti, /0C/, p& KCD& XI'.idem, p& KCE& /O1 tune despre actiunile si intentiile re!izioniste ale potentialilor inamici, n aceeasi msur interesau si orientrile strate(ice ale potentialilor aliati, !izndu"se cu precdere 5ermania& Asa se $ace c dup e!enimentele de la s$rsitul lunii au(ust si nceputul lunii septem'rie /0D0, -er!iciul -ecret si"a directionat tot mai mult acti!itatea spre cule(erea

de in$ormatii n 'aza crora s poat identi$ica politica si intentiile U;-- $at de ;omnia, n pri!inta cunoasterii ct mai n detaliu a potentialului Armatei ;osii, un prim nceput l $cuse n $e'ruarie /0DC prin sc im'ul de in$ormatii cu A'Je r"ul, dar contactul $usese a'andonat, dup cum am artat la locul potri!it& Acum tre'uiau reluate e$orturile n directia Brontului de Est, aspect rezultat si din con$esiunile lui 5ri(ore 5a$encu& 7;usia a iesit din amorteala n care a stat mai 'ine de K1 de ani " spunea ministrul de e+terne romn, naintarea ei spre Marea 9altic, spre 9u( si spre Carpatii (alitieni poate nsemna ocuparea unor pozitii o$ensi!e, dup cum poate $i nceputul unei actiuni de e+pansiune national, n amndou cazurile, prime*dia ruseasc ntrece, din nou, n ce ne pri!este, pe toate celelalte& A $ost de a*uns ca ;usia s se miste, pentru ca pro'lema 9asara'iei " care nu a $ost niciodat dezle(at " s $ie asezat, printr"un consens european si $r ca (u!ernul so!ietic s $i struit cu pri!ire la ea, la ordinea zilei8 =utin nainte ca ;omnia s"si declare neutralitatea, otrre luat n urma Consiliului de Coroan, con!ocat la Cotroceni , la O septem'rie /0D0, re(ele Carol al II"lea /"a trimis pe Ion 5i(urtu la 9erlin pentru a transmite (u!ernului (erman acceptarea neutralittii cerut de ;eic KCO& ntr"o con!or'ire a!ut cu 5orin(, emisarul romn si"a e+primat n(ri*orarea $at de msurile de ordin militar adoptate de !ecinii ;omniei, n pri!inta (u!ernului so!ietic, H 5i(urtu preciza c acesta 7si dez!luie din ce n ce mai mult intentiile a(resi!e $at de noi8& 5orin( a rspuns trimisului re(al c6 7atta timp ct ;eic "ul !a $i n relatii prietenesti cu -o!ietele nu tre'uie s ne temem de ;usia8KCC, n ciuda acestor asi(urri, (u!ernul romn a procedat la noi msuri de ap" KC@ 5ri(ore 5a$encu, op& cit&, p& D@K& KCE 7Monitorul o$icial8, nr& K1O, partea I, din C septem'rie /0D0& KCO Al& 5 & -a!u, Aspecte ale politicii e+terne a ;omniei n prea*ma declansrii celui de"al doilea rz'oi mondial, n 7Anale8, nr& /I/0OO, p& </& KCC Ar & M& A&E&, $ond C/, 5ermania, !oi& C<, $& 0C"00, !ezi ;aportul pri!ind cltoria lui I& 5i(urtu n 5ermania& /O/ rare cu caracter militar la $rontiera rsritean& =rin ,irecti!a )perati! nr& O din /1 septem'rie /0D0 a Marelui -tat Ma*or s"a constituit Armata a D"a cu misiunea6 s mpiedice trecerea Nistrului de ctre unittile inamice, s ntrzie naintarea spre !est a $ortelor so!ietice, n cazul unui atac mai important& ,e asemenea, Armatei a D"a i re!enea misiunea ca, n retra(erea spre sud, s 'areze treptat trectorile spre !est de Carpati, cu scopul de a mpiedica ptrunderea $ortelor (ermane n 9asara'ia, ceea ce nseamn c autorittile de la 9ucuresti se temeau de un atac . &CC< concomitent (ermano"so!ietic asupra ;omniei & Cu ncepere de la *umtatea lunii septem'rie /0D0, -er!iciul -ecret a o'tinut si alte in$ormatii mai consistente despre intentiile U;- -& Ast$el, un a(ent al -er!iciului -ecret, in$iltrat n cercurile 'ine in$ormate din Un(aria, trimitea Centralei de la 9ucuresti " la /O septem'rie /0D0 2 un ;aport n care mentiona printre altele6 7In$ormatiile mele de $oarte mare ncredere par s ntreasc ceea ce nc n iunie am raportat n le(tur cu relatiile (ermano"so!ietice, c ;usia este mult mai aproape de 5ermania ca de An(lia si Branta& E lucru stiut c ;usia concentreaz trupe n re(iunea MinsM si deplaseaz trupe spre 9asara'ia8KC0& ) zi mai trziu, deci c iar n momentul n care Armata ;osie ocupa =olonia rsritean, se$ul diplomatiei romnesti, 5ri(ore 5a$encu, ddea instructiuni

ministrului romn la Mosco!a, 5 eor( e ,a!idescu, s sondeze posi'ilitatea nc eierii unui tratat de nea(resiune ntre ;omnia si Uniunea -o!ietic, $r a $ace ns propuneri concrete n acest sens nainte de a se cunoaste intentiile ;usiei, pentru a nu ne e+pune la un re$uz sau la conditii care nu ar putea $i primiteK<1& =rin ocuparea prtii rsritene a =oloniei de ctre Armata ;osie, so!ieticilor le re!enise mai mult de *umtate din teritoriul polonez de D<O 111 Mmp, iar (ranita ;omniei cu U;-- s"a e+tins de la </K Mm la //E< Mm& Ha /< septem'rie /0D0, 5ermania si U;-- au dat o declaratie comun care 7atesta comunitatea de interese ale celor dou state si !ointa de a instaura n =olonia ordinea re!olutionar prin distru(erea starului polonez8K</& Toate acestea /"au determinat pe pri" KC< Ar & M&Ap&N&"M&-t&M, dosar nr& /@D, $& /OK"/OE, !ezi Nota Marelui -tat Ma*or cu pri!ire la constituirea Armatei a D"a& KC0 Ar & -&;&I&, $ond 7d8, nr& /1E/<, !oi& l, $& KE/& K<1 =olitica e+tern a ;omniei& ,ictionar cronolo(ic, p& KD/& K</ , I&9& ,Jo>,ePPs,QistoirediplomatiRuede /0/0anous*ours, =aris, /0OK, p& K0D& /OK mul ministru romn, Armnd Clinescu s noteze o zi mai trziu6 7naintarea rusilor sc im' situatia& =ericolul (erman se ndeprteaz& -emne nelinistitoare din partea rusilor& Modi$icarea dispoziti!elor militare si otrm s concentrm trupele n Valea siretului8 & =remierul romn $cea re$erire la continuarea msurilor de restructurare a ntre(ului dispoziti! strate(ic, $ortele militare romnesti $iind concentrate la est de Carpatii )rientali, unde a $ost deplasat Comandamentul 5rupului de armate nr& l si Armata @& Concentrrile s"au $inalizat odat cu crearea dispoziti!ului de aprare la nceputul lunii octom'rie /0D0K<D& ,espre $aptul c ;omnia rmsese $r nici o protectie n $ata Uniunii -o!ietice, situatie n care se desc idea posi'ilitatea de a $i trans$ormat n !asala U;--, raportase la Tas in(ton si BranMlin Mott 5unt er, ministrul -&U&A& la 9ucurestiK<@& =recaut, dar si pentru a linisti temerile so!ietice $at de ;omnia, n sensul mentinerii n neutralitate, 5ri(ore 5a$encu a transmis o tele(ram la Mosco!a, care se nc eia ast$el6 7n tar domneste cea mai deplin liniste si ordine& 5u!ernul care reprezint, n aceste mpre*urri, opinia pu'lic n ntre(imea ei este otrt s pstreze mai departe, o strict neutralitate, s se a'tin de la orice act de ostilitate sau de a(resiune si s ntretin cu toti !ecinii raporturi ct mai pasnice8K<E& ,eclaratia ministrului de e+terne romn era necesar, ntruct n acel moment sur!enise si o stare tensionat n relatiile cu 5ermania, datorit re$u(ierii pe teritoriul romn a (u!ernului polonez& Ha K1 septem'rie 9ucurestiul a in$ormat (u!ernul $rancez c ;eic " ul ameninta cu inter!entia imediat a D1 de di!izii (ermane dac (u!ernul polonez primea permisiunea s prseasc teritoriul ;omniei& Amenintarea nu a in$luentat ns asupra deciziei de internare a (u!ernului polonez, cnd a aprut pro'lema succesiunii& ,emersurile ntreprinse de I(nac: MoscicMi au $ost considerate de partea (erman ca acte contrare cu principiul neutralittii n con$lictul polono"(erman adoptat de ;omnia& =ro'lema, creia n perioada urmtoare i s"a adu(at cea K<K Armnd Clinescu, nsemnri politice /0/O"/0D0, 9ucuresti, /001, p& @DK& K<D Colonel dr& =etre )ttu, Aspecte ale acti!ittii -er!iciului de In$ormatii al Armatei n primul an al celui de"al doilea rz'oi mondial, n !oi& Istorio(ra$ia n tranzitie, Editura

I&N&I&, 9ucuresti, /00O, p& //@& K<@ Vezi Ion Constantin, ;omnia, Marile =uteri si pro'lema 9asara'iei, 9ucuresti, /00E, p& @E& K<E 5ri(ore 5a$encu, op& cit&, p& DDO& /OD a plecrii presedintelui MoscicMi, a!ea s se rs$rn( asupra raporturilor romno" (ermane, pn n luna decem'rie /0D0K<O& n ziua de K/ septem'rie /0D0, opinia pu'lic din ;omnia, ca si cea international, a $ost z(uduit de a$larea !estii asasinrii primului ministru, Armnd Clinescu& -"a declansat " dup cum am !zut " si un ade!rat rz'oi de pres ntre 5ermania si An(lia& Cele dou tri, a$late de*a n con$runtarea militar, se acuzau reciproc de actiuni oculte implicate n asasinarea premierului romn& Toate s"au do!edit n cele din urm simple speculatii cu caracter di!ersionist si propa(andistic, ntruct tra(icul e!eniment a $ost n realitate 7opera8 le(ionarilor& )diosul asasinat a creat ns si un nou moment de tensiune ntre ;omnia si marele !ecin de la rsrit& 5ri(ore 5a$encu struise n sedinta Consiliului de Ministri s nu se recur( la represiune dect n cadrul le(ii& ,iplomatul romn insistase n adoptarea unei solutii le(ale, 7pentru a nu se da impresia n strintate8 c 7ne a$lm n $ata unei rz!rtiri8, ceea ce 7putea desc ide calea rusilor pentru a intra n tar8K<C& )pinia ministrului de e+terne nu a $ost ascultat, ceea ce a dus la o sn(eroas represiune contra Miscrii He(ionare& E drept ns c nici armatele so!ietice n"au intrat n 9asara'ia, si aceasta nu pentru c U;-- promo!a o politic 7paci$ist8, de 7neamestec n a$acerile interne ale trilor limitro$e8, dup cum se nsela Hucretiu =trscanuK<<, ci din simplul moti! c pre(tirile pentru momentul a(resiunii re!izioniste nc nu $useser $inalizate& U;-- urma punct cu punct " ntele(erile cu 5ermania Mai nti s"a nc eiat la K< septem'rie /0D0, la Mosco!a, Tratatul de prietenie si $rontier ntre U;-- si 5ermania, con$orm cruia (ranita dintre cele dou tri urma cursurile rurilor -n si 9u(& Totodat, se produsese si o modi$icare a actului aditional secret al =actului Moloto!";i''entrop, n sensul c 5ermania accepta ca Hituania, plasat initial n zona ei de in$luent, s treac n cea so!ietic, ;eic ul K<O Andreze* =anMo!iecz, ;elatiile romno"(ermane o(lindite n rapoartele diplomatilor americani, /0DC"/0@/, n 7Anuarul Institutului de Istorie si Ar eolo(ie ?A&,& `enopolA8, ``IV, /0<CIK, p& K<0& K<C 5ri(ore 5a$encu, op& cit&, p& DD<& K<< Hucretiu =trscanu, op& cit&, p& //D& /O@ primind n sc im' din zona so!ietic re(iunea Hu'ln si un teritoriu la Vest de Varso!iaK<0& ,in punct de !edere so!ietic, principalul o'iecti! al acestor modi$icri era de a se o'tine controlul total asupra celor trei tri 'altice de ctre so!ietici si a se ceda 5ermaniei teritorii cu o populatie polonez 7care se a$la ntr"o stare de tul'urent endemic8 01& Noul contract diplomatic (ermano"so!ietic de la Mosco!a, nc eiat si cu o $astuoas receptie dat la Gremlin n onoarea naltelor personalitti ale ;eic "ului, a produs o si mai mare n(ri*orare n opinia pu'lic din ;omnia& Aceasta cu att mai mult cu ct c iar n ziua de K< septem'rie, U;-- a reusit s smul( Estoniei un pact de asistent mutual, prin care trupele so!ietice o'tineau dreptul de a stationa n limitele unor 'aze na!ale si aeriene pe teritoriul eston& Celelalte dou state 'altice, Hetonia si Hituania, au semnat imediat tratate similare cu Uniunea -o!ietic, ceea ce do!edea c

prin actiuni re!izioniste camu$late su' scutul unor asa"zise msuri protectioniste sau pacte mutuale, (u!ernul de la Gremlin urma n realitate punct cu punct ntele(erile secrete cu 5ermania& ,up cum rezult din documentele (er" K<0 5en& )le( -arin, Col& He! ,!oretsM:, ;z'oi contra speciei umane& A(resiunea Uniunii -o!ietice mpotri!a lumii /0/0"/0<0, 9ucuresti, /00C, p& CD& K01 Blorin Constantinul, ntre Qitler si -talin& ;omnia si =actul Moloto!";i''entrop, 9ucuresti, /00/, p& C1& Tinston C urc ill relateaz ntr"una din lucrrile sale memorialistice modalitatea n care U;-- a n( itit micile state 'altice $erm anticomuniste6 7=rima msur pe care a luat"o ;usia, dup ce mprtise =olonia cu 5ermania, a $ost s nc eie trei ?pacte de asistent mutualA cu Estonia #K< septem'rie /0D0 " n&n&%, Hetonia #E octom'rie " n&n&% si Hituania #l l octom'rie " n&n&%& Aceste trei tri erau cele mai !iolent anti'olse!ice din Europa& Toate trei iesiser de su' autoritatea (u!ernului so!ietic n cursul rz'oiului ci!il din /0/0 si /0K1, si constituiser n maniera dur n care $useser conduse re!olutiile n aceste re(iuni un $el de societate si de (u!ernmnt ai cror principiu esential era ostilitatea $at de comunism si $at de ;usia& ,e K1 de ani, ;i(a, n mod special, rspndea n lume un !al de propa(and !iolent anti'ol"se!ic prin radio si prin toate celelalte mi*loace&&& Aceste trei state $cuser parte din Imperiul tarist, ele reprezentau !ec ile cuceriri ale lui =etru cel Mare& Numeroase trupe rusesti le"au ocupat, imediat, contra lor ne$iind nici un mi*loc de a rezista e$icient& Toate elementele anticomuniste si antirusesti au $ost lic idate cu $erocitate, dup metodele o'isnuite& Numerosi oameni, care triser n li'ertate n tara lor natal si reprezentau clasa dominant a populatiei, au disprut& Ei au $ost n mare parte deportati n -i'eria& Ct despre ceilalti, au $ost trimisi si mai departe, n ceruri& Aceast manier de a proceda se numeste ?pact de asistent mutualA8#T& C urc iil, H.ora(eapproc e& Ha drolede 5uerre, apudNicolael& Arnutu, /K in!azii rusesti in ;omnia, 9ucuresti, /00O, p& /EC%& /OE mane pro!enite din ar i!a lui !on den -c ulen'ur( " pstrate n castelul BalMen'er( " si pu'licate de cercettoarea (erman In(e'or( Bleisc auer , la K< septem'rie, cu ocazia ntre!ederii dintre ;i''entrop si -talin, s"a discutat si pro'lema ;omniei, ntre'at ce intentii are $at de ;omnia, -talin a rspuns c 7deocamdat (u!ernul so!ietic nu a!ea nici o intentie de a se atin(e de ;omnia& ,ar liderul de la Gremlin nu a ezitat s mai adau(e, cu ironie, c n acel moment nu se ntrezrea 7nici un $el de escapad nici din partea ;omniei, nici a statelor 'altice, deoarece tuturor acestor state le"a intrat $rica n oase8K0K, ceea ce, s recunoastem, nu era departe de ade!r& 7Cu $rica n oase8, autorittile politico"militare romnesti au luat noi msuri de concentrare a (rosului $ortelor pe $rontul de nord"est& Cu ncepere din KD septem'rie /0D0, dispoziti!ul strate(ic de aprare a ;omniei destinat a $ace $at unui e!entual atac so!ietic era de E corpuri de armat cu /O di!izii de in$anterie, K di!izii de ca!alerie si o 'ri(ad mi+t munte, ceea ce reprezenta apro+imati! @KF din cuantumul $ortelor militare disponi'ile ale ;omniei & =ro'a'il c la aceste msuri se (ndea Hucretiu =trscanu, atunci cnd a$irma c 7re(ele Carol si oamenii politici care l ncon*urau si"au permis n tot cursul iernii anului /0D0I@1 o politic de permanent pro!ocare, de $tis dusmnie mpotri!a Uniunii -o!ietice8 & ,ocumentele in$ormati!e ale -er!iciului -ecret, dup cum !om !edea imediat, contrazic a$irmatiile lui H& =trscanu, n sensul c nu autorittile romnesti recurseser la pro!ocri ci dimpotri! (u!ernul de la Gremlin& =e de alt parte,

tre'uie mentionat c ;omnia, desi a$lat ntr"un conte+t (eopolitic total ne$a!ora'il, nu si"a sc im'at doctrina militar de aprare " $undamental de$ensi! ", con$orm creia aprarea teritoriului se $cea prin trupe de acoperire, concentrate proportional cu K0/ Este !or'a despre dou note de con!ersatie ntocmite de consilierul 5us"ta! Qil(er, pri!ind ne(ocierile dintre -talin, secondat de Moloto! si ;i''entrop, cu prile*ul celei de a doua !izite a.ministrului de e+terne (erman la Mosco!a #KC"K0 septem'rie /0D0%, cnd s" a semnat tratatul de $rontier si prietenie so!ieto"(erman& #In(e'or( Bleisc auer& ,er &deutsc "soJietisc e 5ranz und Braundsc a$ts!ertra( !om K< -eptem'er /0D0& ,ie deutsc en Au$zeic mun(en li'er die Ver andlun(en zJisc en -talin, Moloto! und ;i''entrop inMosMau& n 7Viertel*a res e$te $ur Seit(esc ic te8, D0, /00/, D& Qe$t, p& @O@ si urm%& K0K Apud Blorin Constantiniu, op& cit&, p& /DK& K0D Ar & M&Ap&N&, $ond 0@<, dosarele nr& /1OK, /1O@ si /1OO& K0@ Hucretiu =trscanu, op& cit&, p& //D& /OO $actorii de risc si dup principiile artei militare, pe cele trei $ronturi #de Vest, -ud si Est%, iar priorittile se sta'ileau n $unctie de intentiile a(resi!e ale unui potential inamic re!izionist, asa cum se conturau ) c W . 8%]t prin in$ormatiile o'tinute de Marele -tat Ma*or & Nelinistile si starea de spirit ncordat din ;omnia, mani$estate ndeose'i printre locuitorii 9asara'iei, erau e+plicate n nota -er!iciului -ecret, din D octom'rie /0D0K0O, ca $iind produse de comunicrile $cute de ;adio Hondra n zilele de KE si K0 septem'rie, cu care ocazie se a$irmase c 7U;- - are mn li'er de la ;eic de a ocupa 9asara'ia8& Tot n ziua de D octom'rie /0D0, -er!iciul -ecret ntocmise o alt notK0Cn care sintetiza in$ormatiile o'tinute din cercurile ucrainene din Cernuti, si care contura concluzia c6 7Uniunea -o!ietic ar $i n asteptarea unor prete+te pe care le"ar putea utiliza pentru a ordona intrarea armatei sale n 9asara'ia si 9uco!ina8& ,ocumentul dez!luie si procedeul pe care (u!ernul din Mosco!a urma s"/ ntre'uinteze6 7n curnd urmeaz a $i trimisi n tar de ctre Centrala Cominternului a(enti ucraineni care s a(ite populatia contra U;- -, $ormnd nuclee de propa(and, iar acti!itatea acestora s $ie luat de conducerea Uniunii -o!ietice ca prete+t de imi+tiune n ;omnia8& -tructurile specializate ale -er!iciului -ecret cule(eau in$ormatii si din mediile apropiate Am'asadei $ranceze din 9ucuresti& =e aceast cale se putuse o'tine in$ormatii potri!it crora n timpul !izitei ministrului de e+terne turc, -ara(eo(lu, la Mosco!a, M&V& MolotR! ar $i $cut unele su(estii pentru a s$tui (u!ernul romn s accepte o e!entual propunere so!ietic de a proceda la o recti$icare de $rontier n nordul 9uco!inei si n 9asara'ia n $a!oarea U;- - " n special re(iunile cu populatie ucrainean " ct si de a consimti la cedarea Cadrila"terului ctre 9ul(aria& Nota -er!iciului -ecret din O octom'rie /0D0K0< aducea la cunostinta Ministerului de E+terne romn c, n le(tur cu su(estiile lui Moloto!, 7(u!ernele din Hondra si =aris au $ost ntre'ate dac si mentin asi(urrile date cu pri!ire la inte(ritatea teritoriului romnesc, la care ntre'ri, cele dou (u!erne au rspuns a$ir" 0E Vezi pe lar( la =etre )tu, -ituatia (eopolitic a ;omniei n anii /0D0"/0@16 Consideratii de ordin militar, n 75eopolitica8, !oi& I, /00@, Iasi, p& @"CE"@</& K0O Ar & M&A&E&, $ond C/ ;omnia, !oi& nr& OO, $& OO<&

K0C I'idem, !oi& OK, $& OOO& K0< I'idem, $& O<0"O01& /OC mati!8, si c aceste rspunsuri 7au $ost de natur a determina U;-- s nu mai struie n proiectul su8& In mediul diplomatilor $rancezi de la 9ucuresti se comenta c Uniunea -o!ietic nu putea strui n proiectele sale re!izioniste pe seama ;omniei 7deoarece "pe de o parte " s"ar (si n situatia de a(resor si prin aceasta ar intra n con$lict armat cu An(lia si Branta, iar " pe de alt parte ", intrnd n $unctiune (arantiile reciproce romno" (reco"turce, rz'oiul s"ar (eneraliza n 9alcani, ceea ce, lundu"se n consideratie dorinta si interesul Italiei de a se mentine ordinea si pacea n =eninsula 9alcanic, rz'oiul din aceast parte a lumii s"ar (eneraliza asupra ntre(ii Europe8& Aceleasi cercuri diplomatice $ranceze opinau c Uniunea -o!ietic n"ar $i dorit ca printr"un atac mpotri!a ;omniei s indispun ;eic "ul sau s apar n $ata proletariatului mondial ca pro!ocatoare direct a unei con$la(ratii europene& ,ocumentul in$ormati! al -er!iciului -ecret contine si su(estiile diplomatilor $rancezi prin care (u!ernul romn era ndemnat la 7o atitudine intransi(ent8, n msur 7s nlture pretentiile re!izioniste, $r ca ast$el s se pericliteze pacea n 9alcani8& Tot din surse $ranceze, este !or'a despre atasatul militar al Brantei la Mosco!a, se con$irmau in$ormatiile detinute de Marele -tat Ma*or al armatei romne despre concentrarea a trei (rupuri de armat n apropierea $rontierei romno" so!ietice, primul la nord de Cernuti, al doilea, cu O di!izii si alte unitti, la /@1 Mm la est de acelasi oras si al treilea n lun(imea cii $erate Tiraspol")dessa & Un set de in$ormatii !aloroase, despre intentiile re!izioniste so!ietice contra ;omniei, $usese o'tinut de -er!iciul -ecret la /C octom'rie /0D0, cnd a(entul 7;adu8, trimisese pe adresa Centralei de la 9ucuresti un amplu raport in$ormati!& 7-unt n $ericita situatie " raporta a(entul ?;aduA " s cunosc e+act scopurile politice de !iitor& Acestea, din partea (ermano"so!ietic se concentreaz n dou puncte6 /% destrmarea imperialismului en(lez3 K% cldirea unor noi sisteme de dominatie mondiale8, ntele(erile dintre 5ermania si U;-- se ntemeiau pe $aptul c 7sistemul actual colonial si european de (rupare a $ortelor nu se mai poate sustine si din acest moti!, nu numai din cauze politice, ci din cauza sistemului economic ce a corespuns n trecut, n mare, tre'uiesc resta'ilite acele (ranite care au $ost nainte de /0/@8& A(entul 7;adu8 stia, si a$irma cu cea mai mare si(urant, . Apud Ion Constantin, op& cit&, p& @O& /O< c U;-- ntr"un !iitor apropiat urma s pretind ;omniei cedarea 9asara'iei si a 9uco!inei& 9asara'ia pentru moti!ul c a apartinut ;usiei tariste, iar 9uco!ina pentru $aptul c a apartinut Austriei, a cror prti orientale le"a primit ;usia din =olonia& -e pare c a(entul 7;adu8 a!ea cunostinte, sau poate doar le intuia din coro'orarea in$ormatiilor procurate, despre continutul actului aditional secret al =actului Moloto!";i''entrop, n ce pri!este sta'ilirea s$erelor de in$luent ntre cele dou puteri cu re(imuri totalitare& El raporta c 7(ranitele de interese (ermano"so!ietice se a$l n nord, acolo unde trupele respecti!e de*a se (sesc, pe cnd n Europa sud"estic !or $i trasate, potri!it Con!entiei, acolo unde sunt otarele !estice ale 9uco!inei si 9asara'iei actuale8D11& -er!iciul -ecret o'tinuse si alte in$ormatii n le(tur cu continutul actului aditional secret al =actului Moloto!";i''entrop, care ns nu corespundea cu realitatea& Ast$el, prin nota din K1 octom'rie /0D0, se in$orma Ministerul de E+terne romn c 7una din clauzele

secrete ale acordului (ermano"so!ietic pre!ede renuntarea din partea ;eic "ului la a(itatia su' orice $orm a pro'lemei ucrainene si recunoasterea Ucrainei -o!ietice drept sin(urul stat le(al al poporului ucrainean8 & ,up cum se stie, aceste pro'leme nu s"au pus n discutiile so!ieto"(ermane& Ha KO octom'rie /0D0, o notD1K a -er!iciului -ecret reproducea declaratiile $cute de Vladimir Vladimiro! " consulul interimar al U;-- la 9ucuresti 2, n cercurile diplomatilor so!ietici, n le(tur cu panica ce cuprinsese populatia din 9asara'ia& ,iplomatul so!ietic precizase c atitudinea Uniunii -o!ietice $at de ;omnia rezult din cele dou demersuri ale lui M& V& Moloto!, unul 7n scris ctre (u!ernul din 9ucuresti, precum c -o!ietele rmn neutre $at de ;omnia8, si al doilea !er'al 7ctre ministrul ,a!idescu, n sensul c Uniunea -o!ietic n"are nici o tendint a(resi! contra ;omniei8& Numai c o zi mai trziu, la KC octom'rie /0D0, ministrul romn la Hondra, Viorel V& Tilea, o'tinuse in$ormatii con$identiale din antura*ul Am'asadei U;-- din capitala 'ritanic, pri!ind intentia (u!ernului de la Gremlin de a ncepe tratati!ele cu ;omnia pentru 7aran*area de$initi! a c estiunii D11 Ar & -&;&I&, $ond 7d8, dosar nr& /1E/<, !oi& I, $& K@K& D1/ Ar & M&A&E&, $ond C/ ;omnia, !oi& OK, $& C@D& D1K I'idem, $& <1@& /O0 9asara'iei8 & -e atest ast$el ipocrizia (u!ernului de la Mosco!a, care una declara o$icial pe cale diplomatic si cu totul altce!a (ndea si intentiona s $ac& Acest aspect $usese dez!luit nc din /0DO de 5 eor( e 9rtianu, care, ntr"un discurs rostit n =arlamentul ;omniei n le(tur cu nesinceritatea U;- - precizase c 7cine!a nu poate $i antire!izionist la 5ene!a si re!izionist la Mosco!a si Gie!8D1@& A!em acum si mai clar conturat $lu+ul in$ormati! si perceptia politic ce au stat la 'aza E+pozeului #doc& 0% pe care Mi ail Moruzo! /"a ntocmit si trimis spre in$ormare lui Canaris la s$rsitul lunii octom'rie /0D0, cu ocazia !izitei la 9erlin a maiorului lonescu Micandru& =rin acest document, se$ul -er!iciului -ecret tinea s"i transmit omolo(ului su (erman c este 7pro$und n(ri*orat8 $at de intentiile reale ale U;-- si c a!ea 7con!in(erea $erm8 c lucrurile stteau cu torul alt$el dect se ncerca de ctre diplomatia so!ietic s se acrediteze o$icial& Ca un 7adnc cunosctor al pro'lemei pansla!e si al doctrinei comuniste8, 7am'ele altoite pe acelasi trup al misticismului8, Mi ail Moruzo! si e+prima desc is opinia n $ata lui Canaris si a $orurilor responsa'ile de la 9erlin c dac 5ermania putea a!ea cele mai 'une sperante $at de U;--, totusi n rusi, 7indi$erent de culoare8 nu tre'uia s se ai' ncredere, 7deoarece rusii de ieri, ca si cei de azi, una (ndesc, altce!a !or'esc si altce!a $ac8& =entru Moruzo!2 care n $ond e+prima modul n care Uniunea -o!ietic era perceput la 9ucuresti ", marele !ecin de la rsrit nu reprezenta dect 7o ien m'rcat n piele de oaie8, care 7readus pe Vistula si Carpati a ridicat din nou stea(ul ipocriziei pansla!e8& Intr"un alt pasa* din E+pozeu, Moruzo! atentiona liderii de la 9erlin c 7tendintele pansla!iste de ieri sunt urmrite astzi cu aceeasi asiduitate de ctre comunistii rusi8& =enetratia 'olse!ic n 9alcani urma s distai( " n opinia se$ului -e!iciului -ecret " 7posi'ilittile de apro!izionare ale 5ermaniei din aceast parte a Europei8, n $ata unei atari perspecti!e urma ca 75ermania s re$lecteze dac strile actuale i con!in8& D1D Ion Constantin, op& cit&, p& @<"@0& D1@ 5 eor( e I& 9rtianu, 9asara'ia drepturi nationale si istorice, 9ucuresti /00E, p& CE&

) interpretare asemntoare o ntlnim si la omul politic ce oslo!ac, T omas Masar:M6 79olse!ismul nu este altce!a dect cmasa tarist ntoars pe dos8 #Vir(il ;dulescu, =olitica e+tern a ;omniei, iulie /0DO, n 7n!ierea8, nr& /I/00D, 9ucuresti, p& @@%& /C1 Continutul E+pozeului a $ost apreciat att de amiralul Canaris, ct si de (eneralul GHeitel, iar prin demersul su, de la s$rsitul lunii octom'rie /0D0, Mi ail Moruzo! a reusit s reia sc im'ul de in$ormatii cu A'Je r"ul ntrerupt imediat dup primul contact din $e'ruarie /0DC& =rin sc im'ul de in$ormatii cu caracter militar ser!iciile secrete romnesti si (ermane urmau s"si ntre(easc 'aza documentar pri!ind pre(tirile militare so!ietice pentru punerea n aplicare a o'iecti!elor e+pansioniste ale Mosco!ei& ,eose'it de interesant este si $aptul c sc im'ul de in$ormatii ntre A'Je r si -er!iciul -ecret romn a!ea si consimtmntul Bii rerului, dar care 7a dispus ca orice actiuni in$ormati!e asupra armatei so!ietice s nceteze, continun"du"se ns actiunea in$ormati! asupra acti!ittii comuniste a Uniunii -o!ietice n trile ce intereseaz8D1E& Amiralul Canaris a tinut s"i transmit lui Moruzo! c si domeniul militar !a $i prioritar, numai c acest lucru tre'uia s se realizeze de ctre cele dou ser!icii secrete cu $oarte mare precautie si discretie& A $ost de alt$el si sin(urul a*utor pe care 5ermania l putea acorda ;omniei n acele circumstante, $r s indispun Mosco!a& -e pare c -talin luase si el o msur identic& =entru a e!ita pro!ocrile care"l puteau nemultumi pe Qitler si ar $i putut pune n pericol tratatul so!ieto"nazist, -talin a impus restrictii asupra cule(erii de in$ormatii secrete din 5ermania& Una din priorittile sta'ilite de liderul de la Gremlin, att pentru rezidentaNGV,, ct si pentru rezidenta 5=U din 9erlin a constat doar n descoperirea secretului Bii rerului6 7Ce $ace ca s actioneze =artidul Nazist, cum a putut s ncalce n picioare aproape ntrea(a Europ8D1O& ;ezistenta $inlandez a amnat a(resiunea so!ietic contra ;omniei Initiati!a se$ului -er!iciului -ecret al armatei romne se do!edise oportun, ntr"o perioad n care (u!ernul de la Gremlin actiona intens pe $rontul secret& Nota -er!iciului -ecret din l noiem'rie /0D0 in$orma c 7autorittile so!ietice recruteaz printre localnici numerosi D1O Apud, C ristop er AndreJ, )le( 5ordie!sMi, G59 Istoria secret a / Ar & -&;&I&, $ond 7d8, dosar nr& DC@0, $& @/"O1& . Apud, C ristop er AndreJ, )le( 5ordie!sMi operatiilor sale e+terne de la Henin la 5or'acio!, 9ucuresti, /00E, p& /C0& /C/ in$ormatori pltiti, n timp ce tinerii ucraineni $u(iti din ;omnia sunt printre cei trimisi n U;- -, unde urmeaz a $i instruiti pentru a de!eni ulterior propa(andisti si spioni so!ietici8 & Trei zile mai trziu, nsrcinatul romn cu a$aceri la ;i(a, 5ri(ore Niculescu"9uzesti, comunica la 9ucuresti pe adresa Ministerului de E+terne, in$ormatii deose'it de (ra!e6 7n timpul ne(ocierilor pentru tratatul militar ruso"le"ton, se$ul dele(atiei so!ietice, !ice"comisarul pentru marina de rz'oi, IsaMo$$, a declarat se$ului -tatului Ma*or al armatei letone c, la terminarea ne(ocierilor cu Binlanda, se !a produce o actiune so!ietic n contra 9asara'iei si c, n acest scop, se (sesc de*a importante contin(ente concentrate n zonele militare QarMo! si )dessa8 & =entru a $acilita realizarea unui asemenea o'iecti!, (u!ernul de la Gremlin si"a intensi$icat actiunile de di!ersiune si propa(and& Nota -er!iciului -ecret, din /1 noiem'rie /0D0, in$orma c 7propa(anda so!ietic n rndurile ucrainenilor de la $rontiera 9uco!inei continu prin cele mai

!ariate mi*loace8 & -e o$erea si un e+emplu edi$icator6 7In apropierea satului Crisciatic, din *udetul Cernuti, c iar ln( $rontier, autorittile so!ietice au instalat un puternic me(a$on, cu a*utorul cruia di$uzeaz in$ormatii n lim'a ucrainean destinate minoritarilor ucraineni de pe teritoriul ;omniei& Instalarea me(a$onului s"a $cut n asa $el, nct stirile tendentioase s poat $i ascultate de ct mai mult lume, tinndu"se seama c n apropierea punctului respecti! $unctioneaz o $a'ric de za r, la care zilnic !in numerosi lucrtori si trani din mpre*urimi, aducnd s$ecla necesar za rului8& ,e interes se do!edea si o alt in$ormatie su'liniat n document, anume c 7soldatii so!ietici caut s ai' con!or'iri cu ucrainenii de pe teritoriul romn a$irmnd c !or !eni ntr"o zi s"i ?eli'erezeA si pe acestia, dar c tre'uie s mai ra'de pan n prim!ara urmtoare8& =osi'ilitatea unei actiuni n $ort a so!ieticilor pentru re!endicarea 9asara'iei $rmnta din plin cercurile politice si militare romnesti, ntr"o con$erint cu comandantii armatei, primul ministru Constantin Ar(etoianu a e+aminat 7putinta unor in!azii rusesti si (ermane8, ntre'ndu"se cu ndrepttire, dar si n disperare de cauz Ar & M&A&E&, $ond C/, ;omnia, !oi& OK, $& <E<& D1C D1< Apud, 5 eor( e 9uzatu, ;omnia cu si $r Antonescu, Iasi, /00/, p& O/& D10 Ar & M&A&E&, $ond C/, ;omnia, !oi& OK, $& 0@<& /CK 2 $iind pus s alea( ntre dou rele ", 7dac nu cum!a pentru a scpa de ocupatia ruseasc ar tre'ui s ne mpcm cu ideea unei ocupatii (ermane8D/1& n ziua de /C noiem'rie /0D0, re(ele Carol al II"lea /"a primit, pe Hlo:d 5eor(es, $ost premier 'ritanic, trimis de Borei(n )$$ice cu o misiune special de in$ormare n ;omnia& -u!eranul romn a a!ut ocazia s"i precizeze demnitarului en(lez pozitia ;omniei $at de pericolul so!ietic& 7I"am artat 2 mrturisea Carol al II"lea " cum, n liniile mari, situatia noastr este in$luentat de teama de U;--& Astzi ei au reluat !ec ea politic imperialist, a*utat si a(ra!at de propa(anda comunist, c toat teama mea nu este astzi, nici att timp ct 5ermania !a reprezenta o oarecare putere, ci pe urm, cnd po$tele 'olse!icilor se !or putea declansa $r nici o team& I"am a$irmat c otrrea noastr de a ne apra $r nici o so!ire mpotri!a unui atac este de$initi! si c dac eu am su'scris cu otrre la politica noastr de neutralitate, nu este att ca s $im neutri, ci n credinta c pentru a doua $az a dez!oltrii con$lictului, s am la ndemn o $ort puternic si intact, cci eu cred c dup rz'oiul actual !a ncepe un altul, mult mai (reu mpotri!a comunismului ntruc ipat n ;usia so!ietic8D//& =entru aprarea $rontierelor trii, la 'aza creia punea tot mai mult propriul su e$ort, dar care implica noi cerinte de ordin $inanciar, (u!ernul romn a lansat, la s$rsitul lunii noiem'rie /0D0, un al doilea mprumut de stat pentru nzestrarea armatei pe timp de D"E ani& ,e la nceputul lunii decem'rie /0D0 si pn la /1 $e'ruarie /0@1, populatia trii a rspuns la mprumutul pentru nzestrarea armatei cu suma de /1KEK DK/ 111 lei& Valoarea su'scriptiilor, n proportie de 0@F, pro!enea de la populatia care nu era salariat $apt ce atest lar(a adeziune de mas a actiunii respecti!eD/K, precum si starea de spirit total $a!ora'il rezistentei armate $at de orice re!izuire teritorial pe seama ;omniei& D/1 5ri(ore 5a$encu, op& cit&, p& DD0& D// Carol al II"lea, ntre datorie si pasiune, nsemnri zilnice, !oi& K& 9ucuresti, /00O, p& @<&

D/K Vezi pe lar( Vasile T& Ciu'can, Aprarea $rontierei de Vest a ;omniei, deziderat national& Adeziuni clu*ene inter'elice, #II%, 7Acta Musei Napocensis8& `I`, /0<K, p& K/O& /C> Ha KK noiem'rie /0D0, maiorul =rucM din A'Je r a sosit la 9ucuresti su' acoperirea de pictor specialist n a$isa*ul de propa(and si su' numele conspirati! de 7Er!in Gamp$D/D& -copul !izitei era ntre!ederea cu Mi ail Moruzo! si autorittile militare romnesti pentru per$ectarea planului de aprare a zonei petroli$ere din Valea =ra o!ei& ,ar o$iterul (erman a adus si primul set de in$ormatii trimis de amiralul Canaris despre dispoziti!ul Armatei ;osii la (ranita de est a ;omnieiD/@& Con$orm acestor in$ormatii, Armata ;osie deplasase n 5alitia < di!izii de in$anterie si 0 di!izii de ca!alerie, n (eneral 7trupe acti!e si n mai mic msur trupe de rezer!8, n Ucraina se a$lau urmtoarele trupe6 Corpul O Armat cu D di!izii de in$anterie, la )dessa3 Corpul /C Armat, cu D di!izii de in$anterie, la Vinita3 Corpul K Ca!alerie, cu D di!izii, la Gamenetz =odolsM3 Corpul C Armat, cu D di!izii de in$anterie, la Giro!o3 Corpul < Armat, cu D di!izii de in$anterie si o di!izie motomecanizat, la Litomir3 Corpul /E Armat, cu D di!izii de in$anterie, la Cerni(o!& n total, un dispoziti! n apropierea (ranitelor cu ;omnia $ormat din E corpuri de armat, cu DE de di!izii, din care KD de in$anterie, // de ca!alerie si una motomecanizat& n ce pri!este $orti$icatiile construite de so!ietici, din in$ormatiile o$erite de A'Je r -er!iciului -ecret romn rezult c nu erau 7la nltimea celor anuntate de autorittile so!ietice8& ,e interes pentru Marele -tat Ma*or al armatei romne era si descrierea $orti$icatiilor so!ietice6 7-unt trei linii $orti$icate, ns acestea nu sunt continue, n (eneral, $orti$icatiile se compun din centre de rezistent 'etonat, ns neunite ntre ele& 9etonul $olosit la $orti$icatii nu este de 'un calitate& Sidurile care se $ac la lizierele satelor de la $rontier nu au scopul de a ascunde lucrrile $orti$icate, ci acti!itatea din aceste sate8& =ro'a'il c ast$el de in$ormatii au $ost comunicate si Ministerului de E+terne, ceea ce ar e+plica declaratia $cut de 5ri(ore 5a$encu, la K0 noiem'rie, n -enat c 7tre'uie s lmurim relatiile cu U;- -& Trupele lor ne"au ncercuit tot otarul nordic de la Nistru pn la Carpati8D E& n lunile urmtoare, acest dispoziti! al $ortelor armate so!ietice dislocate la (ranita cu ;omnia a $ost mult sporit, ceea ce a determinat n(ri*orarea si mai mare a (u!ernului romn& :D Ar & -&;&I&, $ond 7d8, dosar nr& DC@0, $& EE"OK D/@ I'idem, $& OE"CK& D/E Apud, Nicolae Ciac ir, Marile =uteri $i ;omnia /<EO"/0@C, 9ucuresti& /00O, p& K@D& .C@ n ziua de K decem'rie /0D0, maiorul dr& Ta(ner 2 o$iterul de le(tur al A'Je r"ului cu -er!iciul -ecret romn2 a a!ut o ntre!edere cu Mi ail Moruzo!D/O& Cu aceast ocazie se$ul -er!iciului -ecret romn a ru(at pe o$iterul (erman s"i transmit amiralului Canaris c 7pre!ederile din E+pozeul prezentat n octom'rie au nceput s se realizeze8& Moruzo! a su'liniat c 7actiunea actual a U;-- cuprinde n (ermene propa(area ideilor comuniste n !ederea so!ietizrii popoarelor cu care !ine n contact8& ,e asemenea, se$ul -er!iciului -ecret a ru(at s se transmit maresalului 5orin(, care luase si el la cunostint despre continutul E+pozeului, c 7tre'uie s nu se ne(li*eze pericolul rus, care rmne permanent, att pentru ;omnia, ct si pentru 5ermania8& =rerea lui era c n acel stadiu al relatiilor so!ieto"(ermane, de a'solut necesitate si posi'il de n$ptuit ar $i $ost un demers al 5ermaniei $at de U;-- 7pentru (arantarea inte(rittii teritoriale a ;omniei8, ceea ce !enea si n aprarea intereselor (ermane&

,emersurile de la 9erlin ale se$ului -er!iciului -ecret romn nu i"au putut ndupleca pe demnitarii nazisti s inter!in n $a!oarea ;omniei, ntruct 9asara'ia $usese cedat zonei so!ietice& 5u!ernul de la Gremlin era otrt s rezol!e c iar la nceputul lunii decem'rie pro'lema 9asara'iei, numai c prelun(irea rz'oiului de a(resiune colonial dezlntuit de Uniunea -o!ietic mpotri!a Binlandei 2 la D1 noiem'rie /0D0 n urma re$uzului (u!ernului de la QelsinMi de a ceda teritoriile solicitate de so!ietici ca zon de aprare " a rsturnat aceste planuri& Eloc!ente n acest sens sunt consemnrile $cute de cele'rul ziarist si istoric american Tiliam H& -c irer, a$lat pe atunci la 9erlin6 7Toat lumea la Mosco!a, de la -talin n *os, si nc ipuia c Armata ;osie !a $i la QelsinMi ntr" o sptmn de la nceperea atacului& Erau ntr"att de si(uri nct $i+aser data de O decem'rie n !ederea atacului n 9asara'ia, dar /"au contramandat n ultimul moment8D/C& ,esi(ur c la acea dat autorittile romnesti nu au cunoscut aceste consemnri din Lurnalul lui Tiliam H& -c irer " care de alt$el au $ost $cute pu'lice a'ia n /0E@ cu ocazia unei con$erinte tinut ia =aris de Ale+andru Cretzianu ", dar cu certitudine cunosteau continutul documentelor in$ormati!e ale -er!iciului -ecret al armatei romne, din analiza crora se putea a*un(e $r prea mare osteneal la intentiile D/O Ar & -&;&I&, $ond 7d8, dosar nr& DC@0, $& CO"0E& D/C 5 & 9uzatu, op& cit&, p& O/"OK& /CE so!ietice, ceea ce a determinat si reactia lor pu'lic& 5ri(ore 5a$encu a declarat la < decem'rie nsrcinatului cu a$aceri so!ietic la 9ucuresti, =a!el GuMolie!, c (u!ernul romn, $iind con!ins c U;-- nu !rea s tul'ure pacea ntre cele dou tri, nu !a intra n nici o aliant cu o alt mare putere ndreptat contra Uniunii -o!ieticeD/<& =rin ;aportul -er!iciului -ecret din 0 decem'rie /0D0 se in$orma c 7rusii se pre(tesc s in!adeze 9asara'ia8, si c 7n urma panicei ce se crease din aceast cauz, n mai multe orase din 9asara'ia, intelectuali " n ma*oritate e!rei 2, suspecti de mult !reme pentru sentimente comuniste, s"au (rupat n comitete ?de initiati!A pentru protectia teritoriului 'asara'ean n timpul e!acurii din partea romnilor8 & Ast$el de 7comitete de initiati!8 $useser de*a identi$icate n orasele C isinu si )r ei, iar pentru Ti( ina si Cetatea Al', in!esti(atiile in$ormati!e erau n plin des$surare n momentul ntocmirii raportului, n le(tur cu comitetele de*a or(anizate, documentul -er!iciului -ecret mentiona6 7-"au distri'uit printre mem'rii or(anizatiilor comuniste si printre mem'rii or(anizatiei ?Amicii U;--A o insi(n de metal, reprezentnd stema so!ietic n cinci colturi, care s ser!easc la recunoasterea ntre ei& Aceast insi(n urmeaz a $i purtat !izi'il de mem'rii 'atalioanelor de e+ecutie narmate, n perioada e!acurii trupelor noastre8& ;ezult deci, c pe ln( 7comitetele de initiati!8 se creaser si $ormatiuni paramilitare cu rol de a inter!eni n cazuri deose'ite sau de a $ace presiuni asupra autorittilor romnesti si armatei& C asa stteau lucrurile, ne demonstreaz si urmtorul pasa* al raportului -er!iciului -ecret n care se precizeaz misiunile ce $useser $i+ate 7comitetelor de initiati!86 7/% e!acuarea edi$iciilor pu'lice s se $ac $r stricciuni si a'solut intacte3 K% populatia s $ie crutat de cruzimi3 D% a!utiile sec estrate #zis rec izitionate% s $ie napoiate3 @% s nu se opun rezistent n orase, spre a se e!ita 'om'ardarea si distru(erea lor, iar n caz de nee+ecutare se amenint c se !or pune n miscare 'atalioanele narmate8DK1& ,ac toate aceste planuri nu s"au concretizat n decem'rie /0D0, datorit prelun(irii rz'oiului so!ieto"$inlandez " care se !a nc eia a'ia n martie /0@1 " nu nseamn c

so!ieticii renuntaser la princi" D/< =olitica e+tern a ;omniei& ,ictionar cronolo(ic, p& KDK& D/0 Ar & -&;&I&, $ond 7d8 dosar nr& CDDO, $& C@& DK1 I'idem, $& CE& /CO palul lor o'iecti! re!izionist asupra ;omniei, ci doar au amnat data realizrii lui& =n la rezol!area con$lictului cu Binlanda, (u!ernul de la Gremlin a continuat s e+ercite alte presiuni, amenintri si pro!ocri& -piona* si di!ersiune so!ietic mpotri!a intereselor romnesti In paralel cu or(anizarea 7comitetelor de initiati!8 pe teritoriul 9asara'iei si 9uco!inei, so!ieticii si"au intensi$icat actiunile de spiona*& Un raport con$idential primit de Centrala -er!iciului -ecret de la structurile in$ormati!e ale Brontului de Est, mentiona c 7;usia so!ietic ar $i trimis n 9asara'ia un mare numr de a(enti de spiona*, cu misiunea de a cule(e date si in$ormatii asupra miscrii trupelor noastre, a $orti$icatiilor ce se $ac sau se !or $ace de"a lun(ul =rutului, a e+istentei nodurilor de comunicatie si a podurilor de peste =rut, cu o'li(atia de a si le $oto(ra$ia, precum si o'tinerea altor date care intereseaz aprarea national8 a & In$ormatiile se do!edeau !eridice si deose'it de interesante, ntruct aduceau detalii noi n le(tur cu dotarea si modul de actiune al a(entilor so!ietici& Acestia erau dotati cu acte $alse #li!rete militare, acte de nationalitate, 'uletine de populatie, ade!erinte c ser!iser la di$erite ntreprinderi etc&% cu ante"tele, stampilele si semnturile di$eritelor institutii politienesti si comunale din orasele din 9asara'ia, 9uco!ina sau Transil!ania& ,e asemenea, documentul -er!iciului -ecret atr(ea atentia c a(entii de spiona* so!ietici 7poart asupra lor mici aparate $oto(ra$ice, (eamantane de mn, au asupra lor sume mari de 'ani n moned romneasc si se dau drept turisti, circul prin comunele de pe malul =rutului, ncepnd de la Cernuti spre lasi"Heo!a, Ca ul"5alati8DKK& Acest set de in$ormatii a ntrit con!in(erea re(elui Carol al II"lea, " se$ul statului romn si principalul utilizator al $lu+ului in$ormati! o'tinut si di$uzat de -er!iciul -ecret " c miscarea comunist din ;omnia tre'uia 7supra!e( eat si dominat cu toat ener(ia8, iar n ce pri!este 9asara'ia, i"a dat credinta c 7nemtii au a'andonat aceast parte a trii U;--"ului8DKD& ;ecomandrile $cute de su!eran or(anelor militare au DK/ I'idem, dosar nr& CCD/, $& C@& 4 I'idem& . Carol al II"lea, op& cit&, p& C@"CE& /CC $ost c 7tre'uie mai mult ca oricnd ca aprarea noastr s nu se $i+eze de la nceput pe =rut, ci c iar n inima 9asara'iei, care, dac noi n"o aprm, nimeni, a'solut nimeni nu ne"o !a apra8DK@& Ha KK decem'rie /0D0, -er!iciul -ecret a ntocmit -inteza in$ormati! intitulat 7,uplicitatea imperialismului rusesc si a(resiunea contra Binlandei8DKE& =entru $actorii de decizie politic si militar ai statului romn prezenta un deose'it interes concluzia $inal a documentului6 7=rocedeul so!ietizrii lente, ca pre$at a&unei ane+ri ulterioare, prezint o prime*die pentru toate statele !ecine cu U;--, printre care, n primul rnd ;omnia, $at de care Uniunea -o!ietic a dus n permanent o politic de notorie duplicitate, nc eind " pe de o parte " pacte de nea(resiune si $cnd declaratii $ormale ?de 'un !ecintateA, n timp ce " pe de alt parte " nu a ncetat nici un moment de a

sustine, prin 'ani si a(enti miscarea comunist din tara noastr si de a cere pe toate cile ?restituirea 9asara'ieiA8& Maiorul Constantin lonescu Micandru, o$iter de le(tur al -er!iciului -ecret romn cu A'Je r"ul, a ntocmit la KO decem'rie /0D0, un amplu ;aport pri!ind rezultatele !izitei sale la 9erlinDKO& ,ocumentul atest c o$iterul romn a naintat maiorului (erman =rucM, un set de in$ormatii despre U;-- (rupate n trei cate(orii6 7/% propa(anda comunist cu trile din Estul Europei si =eninsula 9alcanic, prin intermediul or(anizatiilor Cominternului3 K% acti!itatea diplomatic a U;-- n trile sla!e si " ndeose'i " n 9ul(aria3 D% situatia actuala a Armatei ;osii #de'locri, stare de spirit etc&, pentru armatele de uscat, aer si ap%8& In acelasi timp, o$iterul romn a tinut s transmit $orurilor competente de la 9erlin cte!a consideratii ale autorittilor de la 9ucuresti pri!ind su'tilittile politicii so!ietice6 7Tendinta actualilor conductori ai U;-- de a apropia elementele emi(ratiei ruse de pretutindeni su' moti!ul c !iitoarea ;usie !a a!ea ne!oie de toti $ii si, ceea ce nseamn c emi(ratia rus !a cuta s pro$ite de asemenea ocazie pentru a"si re$ace situatia8, n cadrul sc im'ului de in$ormatii, maiorul =rucM i"a pus la dispozitie maiorului lonescu Micandru cte!a documente n lim'a rus $otocopiate pri!ind6 or(anizarea ,irectiei =rincipale a -i(urantei de -tat a U;-- #75)5U9ES8%3 DK@ I'idem, p& CE"CO& DKE Ar & -&;&I&, $ond 7d8 dosar nr& CK1/, $& O1IOK& DKO I'idem, dosar nr& K0@O, $&K1/"K/D& /C< dislocarea depozitelor de armament3 arta cu de'locarea unittilor tereste n ;usia european& ,in punct de !edere politic, maiorul =rucM a $cut cte!a aprecieri personale pri!ind atitudinea An(liei n cazul unei actiuni a U;-- contra ;omniei, a$irmnd c aceast mare putere nu s"ar opune unei ocupri a ;omniei cu scopul de a pri!a 5ermania de resursele romnesti, n opinia o$iterului (erman, An(lia se putea opune cu orice pret doar pentru aprarea -trmtorilor& 75ermania " mai aprecia maiorul =rucM " a $ost n mod imperios o'li(at s de!in aliata U;--, alt$el Uniunea -o!ietic ar $i trecut, $r ndoial, de partea An(liei si Brantei, ceea ce ar $i constituit un mare pericol pentru 5ermania, n orice caz, Uniunea -o!ietic nu este considerat ca un aliat loial, ea cutnd a su'mina c iar 5ermania8& Un alt document de sintez a $ost ntocmit de -er!iciul -ecret la /E $e'ruarie /0@1DKC despre 7Acti!itatea re(ionalei din 9asara'ia a =artidului Comunist din ;omnia n inter!alul de timp 0 ianuarie " 0 $e'ruarie /0@18& ,ocumentul in$orma printre altele c n comuna Ttresti #$ost Ttar 9unar%, *udetul Cetatea Al', minoritarii rusi si e!rei mani$estau o oarecare rceal $at de populatia romneasc, atitudine ce tre'uia pus n le(tur cu 7z!onurile despre e!entualitatea ocuprii re(iunii de ctre trupele so!ietice, cnd acesti minoritari doresc s nu poat $i acuzati de ctre or(anele so!ietice de $raternizare cu romnii8& =ropa(anda $cut de comunisti $usese diri*ata mai mult la sate 7din cauza lipsei unui proletariat ur'an or(anizat8& Consecintele acestei propa(ande au constat n !nzrile de pmnturi a(ricole la preturi $oarte sczute, #de la /< 111 la @"E 111 lei un ectar%& Un alt $enomen e!identiat de documentul in$ormati! al -er!iciului -ecret l constituia sporirea procentului trecerilor nele(ale peste $rontiera din ;omnia n U;-- a tinerilor premilitari si c iar a soldatilor concentrati& Un procent de apro+imati! E1F din trecerile clandestine s"ar $i datorat propa(andei comuniste despre iminenta in!aziei trupelor so!ietice n 9asara'ia&

,esi(ur c nu ntrea(a minoritate e!reiasc din 9asara'ia si 9uco!ina de Nord " care la acea !reme numra cu apro+imatie n*ur de K11 111 de su$lete " $usese contaminat de ideile comuniste sau se mani$esta dusmnos $at de re(imul de la 9ucuresti& Ha acea dat era n !i(oare ,ecretul"le(e din K/ ianuarie /0D< pri!ind re!izuirea cet" DKC Ar & M&A&E&, $ond C/ ;omnia, !oi& OD& B& D11"D11E& /C0 teniei romne 2 care la data ela'orrii !iza mai ales e!rei 2 de unde si anumite rezer!e *usti$icate din partea comunittii e!reiesti, dar despre o atitudine n mas antiromneasc si proso!ietic nu poate $i !or'a& Eloc!ente n acest sens au $ost e+plicatiile ziaristei =aulina Appensc laM, care n ianuarie /0@1 scria n ziarul 7Qa'oMer8 de la Tel A!i!6 7Nu !oi e+a(era dac !oi spune c, din toti cettenii ;omniei, minoritatea e!reiasc se teme cel mai mult de pierderea independentei romnesti& ,e aceea sunt le(ati e!reii de tar si, n acelasi timp se tem de orice sc im'are, cci orice sc im'are lo!este nti n e!rei& ,e aceste dou realitti, care reprezint 'aza loialittii e!reiesti n $iecare tar, nu au tinut seama 5ermania si =olonia& Astzi, nu tine W 8). seama de ele (u!ernul romn8 & ) pozitie asemntoare a!ea s o ia si noul se$ ra'in al comunittilor e!reiesti din ;omnia, n zilele imediat urmtoare ultimatumurilor so!ietice, ntr"o atmos$er !oit ostil, antisemit si incandescent " n care romnii ddeau !ina pe oricine, $r s"si !ad propriile erori ", dr& Ale+andru -a$ran a declarat n =arlament c 7e!reii nu puteau $i tinuti rspunztori pentru T)] . situatia dramatic a trii8 & Cu toate acestea, autorittile de la 9ucuresti se strduiser s tin seama de toate detaliile, ntruct politica de ec ili'ru nu permitea e+cesele sau tratarea di$erentiat a minorittilor& ,o!ad c re(ele Carol al II"lea " temtor c anul /0@1 i putea aduce o a(resiune so!ietic "a ntreprins o !izit o$icial la C isinuDD1, la O ianuarie /0@1, unde reprezentantii tuturor minorittilor /"au asi(urat pe monar de loialitatea si atasamentul lor la cauza independentei si inte(rittii trii si c erau (ata s o apere n orice mpre*urare& Biind o procesiune reli(ioas ortodo+ 2 ziua 9o'otezei 2 e!reii nu au $ost prezenti, dar n numele lor ar $i dat asi(urri de loialitate reprezentantul minorittilor ruse DD/ DK< Apuci Mi ai =elin, He(end si ade!r, 9ucuresti, /00@, p& K/& Totusi, autorittile romnesti au dat do!ad de tolerant, pennitand e!reilor emi(rarea, din si prin ;omnia, acelor care doreau s se sta'ileasc n Eretz"Israel #=alestina%& ,in /0D0, principalele 'aze de plecare a na!elor cu emi(ranti e!rei " c iar si clandestini " din Europa de!eniser porturile Constanta si -ulina& #Eu(en 5liicM, E!reii ori(inari din ;omnia n Israel, n 7;e!ista istoric8, tom VI, nr& /"K, /00E, p& /KC%& Ale+andru -a$ran, Un tciune smuls $lcrilor& Mentorii, 9ucuresti /00O, p& E@& DD1 Caro4 al II"lea, op& cit&, p& <D& DD/ I'idem, p, <E& /<1 n ciuda acestor asi(urri, -er!iciul -ecret continua s adune in$ormatii pri!ind actiunea de in$luentare a minorittilor din 9asara'ia si 9uco!ina, precum si despre actiunile di!ersioniste cu caracter propa(andistic si pro!ocator ntreprinse de so!ietici& Ast$el, prin Nota din K/ $e'ruarie /0@1DDK, se in$orma c 7autorittile #so!ietice din Ucraina de Vest%

ncura*eaz rspndirea z!onurilor a(resi!e sau calomnioase la adresa ;omniei, a$irmnd c aceast tar pre(teste un atac contra U;-- si c, din aceast cauz, !a $i ?eli'erat de $ortele so!ietice de su' *u(ul asupririi capitalisteA, $cndu"se ast$el s esueze ?planurile imperialisteA ale Hondrei si =arisului8& n zilele de K"@ $e'ruarie /0@1 s"au des$surat n capitala Iu(osla!iei lucrrile sesiunii Consiliului permanent al ntele(erii 9alcanice, su' presedintia lui 5ri(ore 5a$encu& A!ea s $ie si ultima reuniune n scurta istorie a =actului de Ia Atena& Ha sesiunea de a 9el(rad s"a acordat o atentie special pro'lemelor ntririi =actului n domeniul msurilor militare, precum si al dez!oltrii cola'orrii economice& -tatele ma*ore ale armatelor celor patru tri au otrt s se nceap de ndat lucrri care s pre!ad !ariantele tuturor a(resiunilor posi'ile n 9alcani & n acest timp, oc ii !i(ilenti ai Mosco!ei si 9erlinului se a$lau atintiti spre 9el(rad, aspect do!edit si de reactiile lor prompte& ,up relatrile a(entiei TA--, care prelua stirile transmise de 9iroul (erman de in$ormatii, n zilele con$erintei de la 9el(rad, cnd se credea c ntele(erea 9alcanic !a lua otrri net prooccidentale, 7Iz!estia8 a pu'licat un comentariu n care rele!a c 7Antanta 9alcanic nu s"a lsat atras n actiuni periculoase8, adic antiso!ietice sau anti(ermane, ceea ce e!identiaz c oamenii politici de la Gremlin erau $oarte atenti $at de orice demers diplomatic sau militar al 9ucurestiului& n sc im', la 9erlin, demnitarii celui de"al treilea ;eic , la $el de pra(matici, de$initi!au planul atasrii totale a ;omniei la statele A+ei pe calea spri*inirii re!izionismului ma( iar si 'ul(arDD@& ntruct pe timpul des$surrii rz'oiului so!ieto"$mlandez opinia pu'lic din ;omnia, orientat de pres, si mani$estase simpatia pentru eroicul popor $inlandez, o dat ce 'alanta ncepuse s se ncline tot mai mult de partea so!ieticilor, tonul diplomatilor Mosco!ei DDK Ar & M&A&E&, $ond& C/, ;omnia, !oi& OD, $& DCE& D*D Vezi pe lar( Cristian =opisteanu, op& cit&, p& K01"K0@& DD@ Vezi Andreze* =anMoJiecz, op& cit&, p& K<0"K01& /</ ncepuse s de!in si mai ameninttor& =a!el GuMolie!, nsrcinatul cu a$aceri al U;-- n capitala ;omniei, a$lndu"se ntr"un cerc $at de care nu a!ea rezer!e, a declarat " dup cum in$orma Nota -er!iciului -ecret din K/ $e'ruarie /0@1 " c 7pro'lema $inlandez o dat lmurit, se !or (si atunci unii oameni de stat din ;omnia, care !or re(reta pro$und atitudinea lor antiso!ietic de astzi8& ,ou zile mai trziu, o alt not a -er!iciului -ecret in$orma Ministerul de E+terne romn c 7ele!ii din 5alitia au nceput s n!ete (eo(ra$ia U;-- n scoal, unde li s"a adus arta Uniunii -o!ietice, n care este ncadrat 9asara'ia si Binlanda8DDE& n perioada K"< martie /0@1 s"a des$surat !izita mi Mi ail Moruzo! n 5ermania #doc& /@%& se$ul -er!iciului -ecret a a!ut ntre!ederi cu mai multe o$icialitti ale ;eic "ului, printre care cu omolo(ul su, amiralul Canaris& Acesta din urm i"a $cut cte!a comunicri din partea (eneralului Geitel6 7Comandamentul (erman are continuu n !edere tendintele U;-- care au ca prim scop propa(area ideii re!olutionare, pe care deocamdat ntele(e s o e+ploateze su' $orma ideal a pansla!ismului n =olonia, 9oemia, Mora!ia, Ucraina Carpatic si, apoi, n 9alcani unde " mai ales n 9ul(aria si Iu(osla!ia " a nceput s des$soare de*a actiuni pre(titoare8& E+pansiunea so!ietic n 9alcani constituia n opinia autorittilor ;eic "ului 7un act pe care 5ermania nu"/ poate admite8, n consecint, Canaris a su(erat din partea (eneralului Geitel c n acea

con*unctur interesul ;omniei era s $ie 7ct mai corect $at de 5ermania8& Temerile (ermane, c ;omnia nu putea $i sincer, o'li(au ;eic "ul la o pozitie rezer!at, ntruct 7n momentul cnd 5ermania !a $i antrenat ntr"un rz'oi, U;omnia "?&?&V si !a sc im'a atitudinea $cnd*ocul $rancezilor8& ,e aici putem deduce c !izita lui Moruzo! n 5ermania s"a soldat cu o'tinerea a dou mesa*e clare6 re!izionismul so!ietic era perceput si la 9erlin ca o re!italizare a ideolo(iei pansla!e, iar n $ata acestui pericol care atin(ea si interesele ;eic "ului n 9alcani, 5ermania, desi rmnea !i(ilent, totusi nu era nc dispus s a*ute ;omnia& Numai c temerile (ermane $at de o e!entual lips de loialitate a ;omniei constituiau n $ond doar o simpl acoperire diplomatic a interesului 5ermaniei de a nu deran*a Mosco!a, adic de a rmne n limitele stricte ale =actului din KD au(ust /0D0& Mesa*e ase" . Ar & M&A&E&, $ond C/, ;omnia, !oi& OD, $& D<D& /<K mntoare a mai primit -er!iciul -ecret si n sptmnile urmtoare& Ha 0 aprilie /0@1, cnd maiorul (erman dr& Ta(ner /"a ntre'at pe Gillin(er, din partea lui Moruzo!, ce atitudine !a lua 5ermania n cazul n care e atacat de U;--, o$iterul (erman nu numai c nu a primit rspuns, dar a suportat si o admonestareDDO& Asemntor si Ia /< aprilie, cnd colonelul 5ersten'er(, ntors de la 9erlin, i"a comunicat lui Moruzo! din partea maresalului 5orin( c 7cel putin $at de relatiile actuale, Uniunea -o!ietic nu !a ntreprinde nici o actiune $r ca 5ermania s $ie n preala'il, a!izat8DDC& =ropa(anda so!ietic si actiunile de intimidare =e ln( neutralizarea 5ermaniei, scenariul so!ietic proiectat n !ederea realizrii o'iecti!elor re!izioniste ale Gremlinului, inclusi! ncorporarea 9asara'iei si a 9uco!inei, cuprindea si o !ast actiune de pre(tire a opiniei pu'lice internationale, n acest scop au $ost $olosite asa numitele 7-ocietti ale 9asara'enilor8, n $ond o$icine de spiona*, propa(and si in$luent, constituite nc din decem'rie /0D0 n ntrea(a lume& Nota -er!iciului -ecret din C martie /0@1 in$orma c 7luaser nastere n -tatele Unite patru mari centre de actiune Ula NeJ NorM, -n Brancisco, C ica(o si -aint Houis " n&n&V, care au primit misiunea de a or(aniza propa(anda n $a!oarea ?autodeterminrii poporului 'asara'eanA8DD<& ,ocumentul su'linia c 7elementul e!reiesc predomin n propa(anda ?-ociettii 9asara'enilorA pe teritoriul -tatelor Unite, actiune care are drept scop ?eliminarea 9asara'iei de su' *u(ul ocupatiei romnestiA, ncercnd s pre(teasc opinia pu'lic american pentru e!entualitatea unui atac so!ietic contra ;omniei8& Ast$el de 7societti8 reusiser s or(anizeze la NeJ NorM si C ica(o mai multe ntruniri, cu care ocazie se rspndiser mani$este intitulate 7Tra(edia 9asara'iei8, iar oratorii au !or'it despre 7ndo'itocirea si asuprirea poporului 'asara'ean8& =ancardele a(itate la asemenea ntruniri contineau lozinci incitante precum6 79asara'ia moare de $oame si de 'oli8, 7;e(resul9asara'iei su' ocupatie DDO Ar & N&&C&, $on$ =&C&M&"-&-&H, =olitica e+tern a ;omniei, dosar nr& KI/0@1, $& K/K" K/@& DDCl'idem, $& K/E& DD< Ar & M&A&E&, $ond C/, ;omnia, !oi& OD, $& E@@"E@E& /<D romneasc8 si altele de acest (en& n orasul NeJ NorM, dele(atia 7-ociettii 9asara'enilor8 s"a prezentat primarului si i"a nmnat un iun( memoriu despre situatia din 9asara'ia n care se cerea printre altele ca 7populatia acestei pro!incii s do'ndeasc dreptul de a"si otr sin(ur soarta pe cale de ple'iscit si su' (arantia unor =uteri neutre8& Acelasi memoriu atr(ea atentia autorittilor orasului NeJ NorM, c

mem'ru 7-ociettii 9asara'enilor8 7nu sunt comunisti, ci democrati si partizani ai autodeterminrii poporului si crerii ;epu'licii ,emocratice 9asara'ia8& -er!iciul -ecret detinea in$ormatii potri!it crora la mi*locul lunii martie /0@1 urmau s se des$soare mari ntruniri 7n di$erite centre ain -tatele Unite spre a se actualiza ?pro'lema 'asara'eanA, unde se !or rosti discursuri n lim'a en(lez si se !a proceda la colectarea unui ?$ond pentru li'ertatea 9asara'ieiA8&Toate acestea se petreceau 2 dup cum i se raportase re(elui Carol al II"lea de un emisar romn ntors din -UA " pe $ondul unei 7lipse totale de propa(and romneasc8 n acest spatiuDD0& =rin nota din < martie /0@1, -er!iciul -ecret in$orma Ministerul de E+terne romn c n urma ocuprii 5alitiei de nord de trupele so!ietice 7elementele de stn(a din 9uco!ina si 9asara'ia, n special cele de ori(in etnic e!reiasc si ucrainean, ncepuser s des$soare o sustinut acti!itate comunist8 & Autorittile romnesti au trecut la arestri, $iind neutralizate D or(anizatii comuniste6 una cu sediul la Nepolcuti, condus de dr& ,en'er Mendel3 a doua din comuna Nemtesti, condus de Hatec Til elm3 a treia din comuna ,u'uti, condus de Moisiuc Cornel& Toate aceste or(anizatii a!eau rami$icatii si celule n mai multe comune 'asara'ene& 7Cu ocazia arestrilor e$ectuate "mentiona documentul " si n urma cercetrilor ntreprinse s"a mai descoperit c elementele comuniste, scontnd pe o e!entual prsire de ctre autorittile romnesti a 9uco!inei si 9asara'iei, plnuiser din rndurile lor un ntre( aparat administrati! pentru nlocuirea celui romnesc8& Un rol important n miscarea comunist din 9uco!ina si 9asara'ia 7l *oac !oia*orii comerciali e!rei, care sunt $olositi pentru ntretinerea le(turilor ntre di$eritele or(anizatii si pentru trimiterea materialului de propa(and8& DD0 Carol al II"lea, op& cit&, !oi& K, p& /11& D@1 Ar & M&A&E&, $ond C/, ;omnia, !oi& OD, $& EOC"EO0& /<@ Actiunile, cu caracter re!izionist, so!ietice contra ;omniei au $ost impulsionate si prin cu!ntarea comisarului poporului pentru A$acerile E+terne al U;--, V&M& Moloto!, din K0 martie /0@1, cnd a mentionat la un moment dat c ntre ;omnia si U;-- nu e+ist un tratat de nea(resiune datorit 7e+istentei unei c estiuni liti(ioase nerezol!ate8, si c nu poate numi un ministru n ;omnia din pricina 7cazului 9utenMo8*@.& n $ata acutizrii actiunilor re!izioniste care cptau acum sl (irul o$icialittilor de la Gremlin, 5ri(ore 5a$encu a prezentat un E+pozeu n cadrul sedintei secrete a Comisiei e+terne a =arlamentului& -"a recurs la sedinta secret, deoarece (u!ernul ;omniei e!ita s ia pozitie pu'lic n le(tur cu aceast pro'lem& 5a$encu a artat c ;omnia si"a asi(urat si promo!at ntotdeauna interesele sale, $olosind n mod a'il contradictiile e+istente ntre marile puteri& ,iplomatul romn aprecia c partea re$eritoare la ;omnia din cu!ntarea lui Moloto! nu tre'uia luat 7prea tra(ic8, ntruct nu constituia nimic mai mult dect o rezer!are de drept n care n"ar e+ista de alt$el 7nimic nou8& 9azndu"se pe $aptul c =actul 9riand"Gello( si Con!entia cu pri!ire la de$inirea a(resorului erau n !i(oare, 5a$encu aprecia c 7;omnia nu este amenintat de un atac armat8, n opinia lui 7aprarea intereselor romnesti era asi(urat de relatiile e+terne !aloroase ale trii8D@K& Contrar declaratiilor linistitoare ale ministrului de e+terne romn, deputatii 'asara'eni care au luat cu!ntul au artat D@. Asa"ztsul 7caz 9utenMo8 a $ost pro!ocat de $aptul c T eodor C& 9utcnMo, nsrcinat cu a$aceri ad"interim la He(atia so!ietic din 9ucuresti, dispruse la O $e'ruarie /0D< din ;omnia si se sta'ilise la ;oma, unde prin declaratii si pu'licatii a demascat crimele si

atrocittile comise de re(imul 'olse!ic din U;--& -o!ieticii au protestat $at de modul 7nesatis$actor8 n care autorittile romnesti conduseser cercetrile, ntr"un articol din 7=ra!da8 se a$irma c 9utenMo czuse !ictim $ascistilor romni a*utati de puteri strine, n momentul cnd 9utenMo a reaprut la ;oma, presa so!ietic a a$irmat c su' acest nume se ascunde un 7escroc al'8& se$ul diplomatiei italiene, 5alezzo Ciano, a a$irmat ntr"o discutie cu ministrul romn la ;oma, ;ul V& 9oss:, c pentru Mosco!a 7disparitia lui 9utenMo este un prete+t ridicol de"a cuta cearta cu lumnarea8 #9asara'ia /0@1, ,ocumente&, C isinu, /00/, p& /O"/C%& -uspiciunile $at de (u!ernul romn s"au mentinut pn n iunie /0@1 cnd U;-- si"a numit un nou ministru plenipotentiar, n persoana lui Anatoli Ha!rentie #Mi a =elin, ,isparitia si reaparitia lui T eodor 9utenMo, mAntonescu, Maresalul ;omniei si rz'oaiele de rentre(ire, !oi& D, Venetia, /0<C, p& D/"@@%& D@K KD Au(ust /0@@& ,ocumente, 9ucuresti, /0<@, !oi& I, doc& nr& @@, p& E<"E0& /<E c in rndul populatiei din 9asara'ia e+ist o 7neliniste e+traordinar8, care s"a ampli$icat dup cu!ntarea lui Moloto!& Minoritarii rusi si ucraineni se a(itau mai tot timpul 7peste otare8& ;omnii 'asara'eni erau terorizati de pericolul nceperii atacului Armatei ;osii& Intr"o asemenea atmos$er, !iata nu putea decur(e normal, $apt pentru care deputatii 'asara'eni au cerut (u!ernului s (seasc modalitatea linistirii populatiei si resta'ilirii ncrederii @ & n(ri*orarea romnilor 'asara'eni era ndrepttit& -er!iciul -ecret o'tinea noi in$ormatii pri!ind actiunile puse la cale contra ;omniei, n Nota din E aprilie /0@1 se a$irm c 7;usia so!ietic a otrt s intensi$ice la ma+imum ser!iciul de spiona* si propa(and comunist n statele din 9alcani si n special n ;omnia, 9ul(aria si Iu(osla!ia8& ,in in$ormatiile -er!iciului -ecret rezulta c la 9ucuresti $unctiona 79iroul Inter'alcanic de A(itatie al Minoritarilor8, condus de comunistul 9remmer& Acesta tinea le(tura cu a(entii comunisti rezidenti -tra$co!ici din 9alcic, Boos si 5re(oro$ din AnMara, si Na( i din Clu*& 9remmer mai tinea le(tura si cu Mosco!a prin a(entii Ilie$$ si Ca!aco$$ de la care primea instructiuni si directi!e& -er!iciul -ecret a$lase c 7pentru ;omnia au instructiuni s pro!oace nemultumiri si a(itatii printre locuitorii ntreprinderilor si $a'ricilor care lucreaz pentru armat8D@@& Erau !izate n special o'iecti!ele de important strate(ic, adic porturile Constanta si 5alati, Valea =ra o!ei, Valea Liului, uzinele din ;esita, 9raso! si Cu(ir, precum si atelierele C&B&;& din 9ucuresti& Un moment important n desci$rarea politicii U;-- $at de ;omnia /"a constituit !izita lui Mi ail Moruzo! n An(lia, n zilele de D/ martie " D aprilie /0@1%, la in!itatia Intelli(ence"-er!ice"luiD@E& Vizita a a!ut un caracter strict secret, iar patru din cele cinci pro'leme e+aminate de Moruzo! cu se$ul -er!iciului de in$ormatii 'ritanic !izau Uniunea -o!ietic6 /% actiunea U;-- n le(tur cu pro'lema pansla!3 K% rolul Internationalei a Ill"a n conlucrarea dintre 5ermania si U;--3 D% 5ermania si U;-- su' raportul ideolo(iei politice3 @% scopurile urmrite de 5ermania n U;-- si de U;-- n 5ermania& Ha ntoarcere, Moruzo! a ntocmit un amplu raport pentru in$ormarea D@D I'idem, p& E0& D@@ Ar & -&;&I&, $ond 7d8, dosar nr& /1OKD, !oi& @, $& /D1& D@E I'idem, dosar nr& DC/C, $& /E0"/OE& /<O $actorilor de conducere politic si militar de la 9ucuresti, n care a prezentat principalele

concluzii rezultate 7din discutiile8 si 7materialul in$ormati! e+aminat8& Cei doi se$i ai ser!iciilor secrete romn si en(lez czuser de acord asupra urmtoarelor aspecte6 /% pro'lema pansla! tre'uia n(lo'at n actiunea politic a U;--, ceea ce constituia o prim etap a e+pansiunii so!ietice n Europa, $apt ce constituia n pri!inta ;omniei o'iectul unei atentii deose'ite3 K% Internationala a Ill"a si pstra structura din trecut si o'iecti!ul strate(ic, adic re!olutia mondial si dictatura proletariatului, dar pentru a nu pierde ncrederea maselor si a da o aparent de sinceritate n cola'orarea cu 5ermania, recur(ea la o !ast actiune de propa(and pentru lmurirea rusilor de pretutindeni c acordul dintre 5ermania si U;-- a $ost o necesitate impus de rz'oiul dintre (rupul statelor re!olutionare si cel al statelor conser!atoare3 D% din punctul de !edere al ideolo(iei politice nu se mani$esta nici un $el de tendint de uni$icare ntre national" socialism si 'olse!ism, am'ele state cu re(imuri politice 'azate pe ideolo(ii totalitare " 5ermania si U;-- " cutau s se mena*eze reciproc o$icial, dar $r sinceritate3 @% prin =actul de nea(resiune si politica de mena*are reciproc, 5ermania urmrea s ai' spatele acoperit pentru actiunile n Vest, iar U;-- s capete li'ertatea de a"si do'ndi teritoriile pierdute n urma primului rz'oi mondial, n plus $at de aceste concluzii, Moruzo! a consemnat n raportul su c An(lia urma s realizeze o concentrare ma+im de $orte a'ia ncepnd cu prim!ara anului /0@/, ceea ce nsemna c pentru ea rz'oiul 7a'ia ncepuse8& Cu alte cu!inte, doctrinei (ermane a rz'oiului $ul(er, 'ritanicii urmau s"i opun doctrina 7rz'oiului de durat8, cu posi'ilitti reale de a realiza nu numai o concentrare pro(resi! de $orte si mi*loace de lupt, ci si noi aran*amente politico" diplomatice pentru n!luirea 5ermaniei, principalul ei inamic& ;elatiile 7nesincere8 dintre 5ermania si U;-- constituiau desi(ur o sperant pentru en(lezi n reusita unei ast$el de doctrine politico"militare, dar n(reunau nespus pozitia statului romn, pentru c, n ciuda presiunilor re!izioniste so!ietice, ;omnia nu se putea arunca n 'ratele 5ermaniei, ntruct ar $i de!enit ad!ersara An(liei& A!em n acest $el si e+plicatia pozitiei (u!ernului de la 9ucuresti n mentinerea ;omniei pe o linie de ec ili'ru si neutralitate, dar cu o !i(ilent sporit la (ranita de est, ntruct n cazul unei a(resiuni nu se putea 'aza dect pe $ortele proprii& /<C Interesant este c doar la cte!a zile dup ce Moruzo! prsise Hondra, Borei(n )$$ice a or(anizat, ntre < si // aprilie, o discutie mpreun cu conductorii misiunilor diplomatice din trile Europei de sud"est pe tema posi'ilittii e+tinderii (arantiei 'ritanice $at de ;omnia n cazul unui atac so!ietic& Cons$tuirea a $ormulat concluzia c An(lia 7!a acorda a*utor ;omniei dup posi'ilitti, dar c (radul si caracterul a*utorului !or depinde de atitudinea Turciei, Italiei si 9ul(ariei8, numai c ast$el de conditii erau (reu de realizatD@O& In$ormatii n(ri*ortoare despre actiunile so!ietice mpotri!a ;omniei au $ost aduse si de atasatul militar italian ce $usese mutat de la Mosco!a la 9ucuresti, si pe care le"a pus la dispozitia Marelui -tat Ma*or romn cu care promitea 7o cola'orare sincer si cald8, n cadrul ntre!ederii pe care a a!ut"o la 0 aprilie cu re(ele Carol al II"lea, o$iterul italian a a$irmat c U;-- duce n ;omnia si mai ales n 9asara'ia 7o actiune de spiona* si de propa(and n proportii ?planetareA si c cea mai mare prime*die o reprezenta Armata ;osie care ar $i putut mo'iliza usor la acea dat ?/K 111 111 de oameni per$ect armatiA8& Conductorul U;--, HV& -talin, era apreciat ca 7un se$ incontesta'il, urmat $r so!ire de tineret8& =ro'lema era, n opinia o$iterului italian, c 7nimeni nu poate $i si(ur de

politica lui U-talin 2 n&n&V, care, cu imensa lui inteli(ent si completa lips de scrupule, o poate sc im'a dintr"o clip n alta8& U;-- ncepuse s $ie tot mai mult receptat ca un stat nationalist, iar marele merit al lui -talin ar $i constat n $aptul c redase poporului 7un simt patriotic8 si c s"a 7atasat !ec ii politici a lui =etru cel Mare si a Ecaterinei a II"a8& Concluzia atasatului militar italian, su'liniat n $ata su!eranului romn, era c 7totusi conductorii Uso!ietici " n&n&V nu uit niciodat scopul lor $inal6 'olse!izarea lumii8D@C& Ast$el de in$ormatii nu aduceau nimic nou, ele constituiau doar o con$irmare a 'uletinelor, notelor, rapoartelor si analizelor in$ormati!e di$uzate de -er!iciul -ecret Marelui -tat Ma*or al armatei romne& Ha /1 aprilie /0@1, Moloto! /"a con!ocat la orele KK,D1 pe 5 eor( e ,a!idescu, se$ul misiunii diplomatice a ;omniei n capitala U;--, pentru a"i nmna o list cu /E cazuri de incidente pro!ocate "n opinia (u!ernului so!ietic " de trupele romne care ar $i 7tras peste /@O Apud, V&B/& ,o'rinescu, 9tlia diplomatic pentru 9asara'ia, /00/,p& /@O& D@C Carol al II"lea, op& cit&, p& /D0& /<< $rontier8& 7Ast$el de incidente 2 preciza diplomatul so!ietic 2 nu tre'uie s se repete& Nimic 'un nu poate rezulta din ele8D@<& ) alt surs memorialistic dez!luie c Moloto! i"ar $i spus ministrului romn c 7incidentele depsesc orice limit8, iar 7(u!ernul so!ietic nu !a tolera repetarea unor asemenea cazuri8D@0& 5 eor( e Ttrescu a!ea s precizeze c 7o parte din aceste incidente erau pro!ocate de nsisi soldatii so!ietici, o parte era in!entat pe de"a ntre(ul si o alt parte nu erau dect e+a(erri tendentioase ale unor acte cu caracter politienesc, per$ect le(ale ale (rnicerilor si trupelor noastre8DE1& =osi'il ca a!ertismentul o$icialittilor so!ietice " 'azat pe actiuni de pro!ocare 2 s nu $i $ost ntmpltor& El poate $i pus n le(tur cu intensi$icarea propa(andei comuniste n teritoriile din stn(a Nistrului cu scopul de a in$luenta opinia pu'lic spre o directie $a!ora'il !iitoarelor demersuri politico"diplomatice utile Gremlinului& Ast$el, prin Nota din /0 aprilie /0@1, -er!iciul -ecret in$orma c elementele comuniste rspndiser z!onul 2 pentru a crea o stare de a(itatie n rndul populatiei romnesti " potri!it cruia n urma $inalizrii rz'oiului cu Binlanda, U;-- urma s re!endice 9asara'ia& A!ndu"se n !edere $orta militar co!rsitoare a so!ieticilor, ;omnia urma s $ie pus n situatia de a ceda teritorii Iar luptDE/& =opulatia 9asara'iei continua s $ie stpnit de $ric si panic& Nota -er!iciului -ecret din KE aprilie /0@1 in$orm despre starea de spirit a 'asara'enilor pro!ocat de discursul Iui Moloto!, care ar $i dus la aparitia tendintei de lic idare a 'unurilor, spre a se sta'ili n Vec iul ;e(at, iar tranii a(ricultori ezitau c iar a $ace culturi de prim!arDEK& Ha $el de pesimisti se do!edeau si minoritarii rusi din 9asara'ia, n rndurile lor se acreditase ideea c 7situatia economic precar a pro!inciei 'asara'ene $a!orizeaz propa(anda comunist8, iar 7n caz de con$lict armat cu Uniunea -o!ietic, trupele romne se !or retra(e pe linia =rutului pentru a e!ita o ncercuire din partea trupelor so!ietice @< 5 eor( e Ttrescu, Memoriu pri!ind politica e+tern a ;omniei n perioada septem'rie /0D0 iunie /0@1 #redactat =oiana 5or*, l mai /0@D% n V&B/& ,o'rinescu, op& cit&, p& /CC"/C<& D@0 Nicolae /& Arnutu, op& cit&, p& /E<& DE1 V&BH ,o'rinescu, op& cit&, p& /C<&

DE/ Ar & M&A&E&, $ond C/, ;omnia, !oi& O@, $& @C@& DEKI'idem, $& ED/& /<0 din directia 5alitiei )rientale si a litoralului Mrii Ne(re, ntre limanul Nistrului si ,unre8DED& ,in 'uletinele in$ormati!e ntocmite de -er!iciul -ecret, rezult c n luna aprilie, so!ieticii concentrau trupe la $rontierele cu ;omnia, socotite la D11 111 soldati, plus /11 111 lucrtori la $orti$icatii, n luna mai, $ortele so!ietice se compuneau din K< di!izii de in$anterie, 0 di!izii de ca!alerie si /1 'ri(zi mecanizate& Blota so!ietic din Marea Nea(r se a$la n stare de !e( e, iar 7a!ioanele si 'om'ele8 erau 7(ata de a intra n actiune8DE@& ,in surse italiene rezult c dup rz'oiul cu Binlanda, U;-- ncepuse s maseze $orte apreciate la ni!elul a K<"D1 di!izii de in$anterie, C"< di!izii de ca!alerie si de la O la < di!izii motorizateDEE& Ha nceputul lunii mai, strate(ii de la Mosco!a au cutat s actioneze si prin retelele comuniste din ;omnia& Ast$el, n 7,irecti!ele din < mai /0@1 ale Cominternului pentru =artidul Comunist din ;omnia8, se arta c n $ata poporului romn, a clasei muncitoare si a =artidului Comunist st sarcina de a nu admite 7trans$ormarea ;omniei ntr"un cap de pod al An(liei si Brantei pentru un rz'oi mpotri!a 5ermaniei si U;--8DEO, cerndu" se ca lozinca 7aprrii (ranitelor8 s $!e demascat 7ca o continuare a politicii de apropiere de An(lia si Branta si a rz'oiului mpotri!a 5ermaniei si U;--8& Aceast ncercare de a impulsiona acti!itatea comunistilor romni este con$irmat si de 9eria, se$ul ser!iciilor secrete so!ietice, care, la KC iunie /0@1 l in$orma pe -talin c n 9asara'ia a!ea loc 7o acti!izare a partidului comunist8, artnd c n di$erite orase se rspndeau $oi !olante ce c eam la lupt mpotri!a (u!ernului romn si la sta'ilirea de relatii prietenesti cu Uniunea -o!ietic8 & Este (reu de spus dac ntr"ade!r so!ieticii se asteptau la rezultate spectaculoase de pe urma acestei mane!re di!ersioniste, a!nd n !edere c asa"zisul =artid Comunist din ;omnia " dup cum rezult din documentele Cominternului puse recent n circuitul cercetrii " n acea perioad trecea prin momentele cele mai (rele, din toate punctele de !edere6 DED I'idem, $& ED1& DE@ Ar & N&I&C&, $ond =&C&M&"-&-&H, =olitica e+tern a ;omniei, dosar nr& KI/0@1, $& KC0, K<1& DEE Ion Constantin, op& cit&, p& EO& DDO Apud Cristian =opisteanu, op& cit&, p& KO<"KO0& DEC Ion siscanu, ;aptul 9asara'iei /0@1, C isinu, /00D, p& KD& /01 lipsa unei 'aze sociale de mas, lipsa de $onduri, lipsa de credi'ilitate si audient n rndurile poporului romn, reducerea e$ecti!elor ca urmare a masi!elor arestri e$ectuate de -i(urant, mani$estarea unor curente care sustineau trecerea la acti!itatea di!ersionist" conspirati! ceea ce"i apropia pe comunisti de le(ionari& E+istau si deose'iri de !ederi ntre comunistii din ;omnia si cei de la Mosco!a, $apt pentru care Gremlinul mani$esta o atitudine prudentDE<& ) not a -er!iciului -ecret, din 0 mai /0@1, in$orma Ministerul de E+terne romn despre declaratia lui =a!el GuMolie! $cut unui (rup de $unctionari ai He(atiei so!ietice n care s"a su'liniat printre altele c 7Uniunea -o!ietic tine mult la pstrarea statu"Ruo"ului n ;omnia si pentru acest moti! nu a ridicat c estiunea 9asara'iei, n acesta pri!int,

U;-- a r'dat K1 de ani si mai poate a!ea r'dare K1 sau D1 de ani8DE0& ,esi(ur c o ast$el de declaratie nu mai linistea pe nimeni& -o!ieticii se do!edeau asa cum i caracterizase Moruzo!6 una spun, alta (ndesc si cu totul alta $ac& ) dat ce prime*dia so!ietic de!enise iminent, autorittile politice si militare de la 9ucuresti au ntocmit, n mai /0@1, planurile de e!acuare a teritoriilor re!endicate de rusi, intitulate codi$icat 7Tudor8 si 7Mircea8& Ele au $ost naintate principalelor institutii pu'lice din tinuturile si *udetele periclitate, pan la ni!elul primriilor locale& Am'ele planuri " din care cel dinti era de 'az, al doilea continnd pre!ederi suplimentare pentru e!acuarea pe timp de noapte " preconizau c 7n principiu, or(anele militare si administrati!e nu prsesc teritoriul lor dect atunci cnd trupele operati!e sunt pe punctul de a"/ 8 a Y DO1 e!acua in ntre(ime Msurile erau de oportunitate, ntruct pe $ilierele -er!iciului -ecret continuau s se o'tin in$ormatii despre noi concentrri de unitti militare la (ranita de nord"est a ;omniei& ,in alte in$ormatii trimise de amiralul Canaris lui Moruzo! rezulta c la nceputul lunii iunie /0@1 #doc& KC%, totalul $ortelor Armatei ;osii din !ecintatea $rontierelor cu ;omnia erau6 D1 di!izii in$anterie, /K di!izii ca!alerie si O 'ri(zi mecanizate, n ,istrictul Militar -pecial Gie!3 C di!izii in" DE< Vezi pe lar(Tatiana A& =oMi!ailo!a, /0D0"/0@1 Cominternul si =artidul Comunist din ;omnia, n 7Ma(azin istoric8, s&n&, martie /00C, p& @E2@<& DE0 Ar & M&A&E&, $ond C/, ;omnia, !oi& O@, $& O0<& DO1 Apud Mi ai =elin, He(end si Ade!r, p& KE& /0/ $anterie si K 'ri(zi mecanizate, n ,istrictul Militar )dessa3 @ di!izii in$anterie si K 'ri(zi mecanizate, n ,istrictul Militar QarMo!& ,eci, un total de @K di!izii in$anterie, /K di!izii ca!alerie si /1 'ri(zi mecanizate& ,up cum atest documentele militare pro!enite din ar i!ele so!ietice, dispoziti!ul Armatei ;osii la (ranita cu ;omnia era compus 2 n lunile mai"iunie 2 din @1 de di!izii, /@ 'ri(zi 'lindate, D1 de re(imente si @ di!izioane de artilerieDO/& Un ast$el de dispoziti! ntrecea cuantumul total al $ortelor romnesti pe ntrea(a tar #DK di!izii de in$anterie, @/ID di!izii de ca!alerie, @ 'ri(zi mi+te munte, o 'ri(ad motorizat si o 'ri(ad $orti$icatii%DOK& Ceea ce este si mai interesant, concentrarea de $orte so!ietice la (ranita cu ;omnia nu constituia nici un secret, ntruct so!ieticii nu luaser msuri ca actiunile s se petreac n ascuns, $apt ce ne duce cu (ndul c urmreau prin aceasta s"si descura*eze ad!ersarul& Concludent n acest sens este raportul (eneralului V& MeliMo! trimis comisarului ad*unct al aprrii U;--, E& -ciadenMo6 7Concentrarea si des$surarea trupelor si mi*loacelor de atac pe linia de plecare, linia Nistrului, a decurs $r nici un $el de camu$la*3 armonicile, cntecele cu (las tare, z(omotul, iar noaptea $arurile miilor de masini de toate tipurile, le comunicau clar romnilor pe cellalt mal c noi aduceam la Nistru, zi si noapte, $orte colosale& ,e aceea n"a e+istat elementul surpriz, totul a decurs n mod desc is8DOD& ) ast$el de concentrare de $orte armate so!ietice la (ranita cu ;omnia, mult sporit la nceputul lunii iunie /0@1, $at de perioada anterioar, $usese semnalat si de raportul lui ,an Telemac, se$ul sectiei consulare a He(atiei romne din Mosco!aDO@& Mai mult, intensi$icarea actiunilor de recunoastere si cercetare a terenului pe malul Nistrului, e$ectuarea de lucrri pre(titoare pentru $ortarea $lu!iului, nclcarea spatiului aerian

romnesc prin z'oruri ile(ale ale a!iatiei so!ietice $useser semnalate Marelui -tat Ma*or al armatei romne prin materialele in$ormati!e ntocmite de structurile specializate ale Brontului de Est& Intensele pre(tiri militare ale U;-DO/ Vezi pe lar( la Ion -iscanu, )cuparea 9asara'iei, Qertei si Nordului 9uco!inei, n 7;e!ista de istorie militar8, nr& @#/1%I/00/, p& /C"/0& DOK Ar & M&Ap&N&, $ond M&-t&M, -ectia D, dosar nr& /E0/, $& DDE3 doar nr& /O<E, $& KC si D/"DK& DOD Ion -iscanu, op& cit&, p& /0& DO@ loan -curtu, Constantin Qli or, Complot mpotri!a ;omniei, /0D1"/1@C, 9ucuresti /00@, p& /@3 Ion Constantin, op& cit&, p& E0& /0K $useser o'ser!ate si de consulul american la Mosco!a, M& Tard, care, n drumul su spre H!oJ, a$lase c o$iterii so!ietici se pre(teau pentru 7eli'erarea 9asara'iei8DOE& =lani$icarea strate(ic a in!aziei Armatei ;osii Ceea ce n"au stiut $actorii de decizie de la 9ucuresti si nici -er!iciul -ecret nu a in$ormat " asa cum rezult cel putin din stadiul actual al cercetrilor" este c la ni!elul Comandamentului so!ietic al Brontului de -ud, a$lat su' comanda (eneralului LuMo!, s"au ntocmit dou !ariante ale planului de operatii6 prima, la /C iunie /0@1 #si prezentat -ta!Mi, la KK iunie /0@1%, iar cea de a doua ulterior& Am'ele !ariante a!eau n !edere cele dou ipoteze, adic acceptarea sau respin(erea de ctre ;omnia a pretentiilor so!ietice & =rima !ariant se aplica n e!entualitatea n care ;omnia nu ar $i consimtit s"si retra( trupele peste =rut& ntr"o atare situatie, ,irecti!ele Comandamentului so!ietic al Brontului de -ud pre!edeau o actiune o$ensi! ener(ic, n cadrul creia armatele a /K"a si a 0"a, sustinute de lo!itura au+iliar a Armatei a E"a, cu directia e$ortului principal orientat spre orasul Iasi, urmau s nimiceasc (ruparea principal de nord a trupelor romne& Armata a 0"a a!ea $i+at ca misiune ocuparea sectorului C isinu, apoi mpreun cu armatele a /K"a si a E"a tre'uia s de$initi!eze ncercuirea unittilor romne n 9asara'ia de nord& Varianta a doua pre!edea rezol!area pe cale pasnic a ncorporrii 9asara'iei si nordului 9uco!inei, pre!zndu"se doar o introducere rapid a unei prti a trupelor so!ietice concentrate pe Nistru, n scopul iesirii neamnate pe rul =rut, pentru a controla retra(erea romnilor, n am'ele !ariante, planul so!ietic pre!zuse parasutarea unittilor de desant, care a!eau misiunea de a ncercui inamicul si a or(aniza di!ersiuni n spatele $rontului romnDOC& ,esi nu au $ost cunoscute planurile so!ietice, Marele -tat Ma*or romn a apreciat corect, n 'aza in$ormatiilor o'tinute, !aloarea $ortelor ad!erse& Asa se e+plic $aptul c DOE I'idem& 5 & 9uzatu, ;olul $ actorului (eopolitic n determinarea optiunii ;omniei pri!ind e!acuarea 9asara'iei si a 9uco!inei de Nord in /0@1& n 75eopolitica8, !oi& l, Iasi, /00E, p, @01& DOC Ion -iscanu& op& cit&, p& /<& /0D planurile de aprare au $ost adaptate, pre!zndu"se pe $orise !ariate de teren, e!itarea ncercuirii unor $orte n nord"estul 9asara'iei& -"a remarcat c, la ni!el strate(ic si tactic, dispoziti!ul pre!zut a $i realizat era n acord cu principiile artei militare statuate n aCel timp& Autorittile de la Gremlin nu asteptau practic dect i!irea unui moment $a!ora'il pentru a

transmite ordinul de declansare a =lanului de ocupare a 9asara'iei si 9uco!inei de Nord& Un ast$el de Qtoment s"a i!it la *umtatea lunii iunie /0@1, o dat cu ocuparea =arisulei de ctre trupele (ermane& =ro$itnd de con*unctura creat, (u!erm$t&8so!ietic a adresat mai nti (u!ernelor Hituaniei, Hetoniei #la /@ iunie% si Estoniei #la /O iunie% cererea de a permite Armatei ;osii s intre pe teritoriul lor& ) ast$el de cerere urma s $ie adresat si ;omniei, asa cum a!ea s su'linieze si Marele -tat Ma*or, la /0 iunie, pe 'aza in$ornXipior primite de la structurile in$ormati!e din su'ordine, inclusi! de la Cele ale -er!iciul -ecret, n lucrarea 7Consideratiuni politico"strate(icspri!ind situatia ;omniei dup capitularea Brantei8DO<& ,eci, dup KK iunie /0@1, a(resiunea so!ietic contra ;omniei nu mai era dect o c estiune de zile si ore& Initial, U;- - !oia s ane+eze toat 9uco!ina, la KD iunie, apoi $at de pozitia 5ermaniei, a cerut numai nordul pro!inciei& n seara zilei de miercuri, KO iunie /0@1, cu cte!a ore $tainte de primirea ultimatumului so!ietic, re(ele Carol al II"iea ItMb pF la Marele -tat Ma*or a $ost panic, ntruct 7se astepta ct iXs3(XQ#iia un atac din partea -o!ietelor8& =anica $usese creat deWe-lc-tcc i<rea $cut de Ba'ricius la ora /K,E1 primului ministru rombtX/X#r$_r('e Ttrescu, potri!it creia Moloto! i declarase lui -c ulA'cX ct trupele so!ietice !or trece a doua zi (ranita ;omniei, dar eXLt*sast nu !a rspunde a$irmati! la cererile so!ietice& 7,e acee$trt"@$$@Qni precizat demnitarul (erman " este n interesul ;oma $r rezer! conditiile rusesti8 & -e con$irm ast$el !enite prin $iliera -er!iciului -ecret& Ha KE iunie /0@1, DO< Vezi 7;e!ista de istorie militar8, nr& @#l)%Il00/, p& /E6 $cea o remarca'il analiz a intentiilor so!ietice, apreciind c ane+area 9asara'iei si nordul 9uco!inei nainte ca 5ermania s"si $ortele de pe $rontul de !est& Autorii #autorul% documentului apr ntele(ere (ermano"so!ietic pri!ind ane+area 9asara'iei de ctre&& ea !a rmne pro'a'il n !i(oare c iar dac 9erlinul nu mai dotJ #Colonel dr& =etre )tu, Aspecte ale acti!ittii -er!iciului de In$oi n primul an al celui de"al doilea rz'oi mondial, p& //<%& DO0 Nicolae Ciac ir, op& cit&, p& KEK& /0@ sese o ntre!edere cu !on Gillin(er& ntre'at de se$ul -er!iciului -ecret romn 7Ce atitudine !a lua 5ermania dac ;omnia !a $i atacat>8, diplomatul (erman ar $i rspuns6 75ermania nu !a putea $ace altce!a dect s e+prime unele deziderate U$at de 2 n&n&V U;--, o actiune militar n est $iind pentru moment imposi'il, armata (erman tre'uind s termine rz'oiul contra An(liei8DC1& ,up sosirea primei note ultimati!e so!ietice, s"a decis mo'ilizarea si realizarea dispoziti!ului, n !ederea 7primirii 'tliei pe Nistru8& ,esi marile unitti romne au nceput deplasrile, la scurt timp, pe 'aza otrrii adoptate n Consiliul de Coroan, s"a dispus e!acuareaDC/& Ceea ce a urmat se stie& ;omnia si"a retras armata si administratia din 9asara'ia si nordul 9uco!inei, iar Uniunea -o!ietic a ane+at un teritoriu romnesc de apro+imati! E1 111 Mmp, cu o populatie de circa D,@ milioane locuitori, din care ma*oritatea erau romniDCK& ,ocumentele -er!iciului -ecret de in$ormatii al armatei romne, prin care s"a realizat in$ormarea operati! curent, desi contin in$or" DC1 Este !or'a despre ;aportul din K< iunie /0@1 ntocmit de Gillin(er pentru in$ormarea demnitarilor de la 9erlin, intitulat 7 Criza rus $i ntre!ederile de la 9ucuresti8 identi$icat n Ar & N&I&C&, $ond =&C&M&"-&-&I&., =olitica e+tern a ;omniei, dosar nr& KI/0KC, $& KC0"

K<<& Acest document a $ost pu'licat n ,ocuments on 5erman Borei(n =olic:, /0/<" /0@E, !oi& `, doc& OC& =asa*ul pri!ind rspunsul dat de Gillin(er lui Moruzo! a $ost tradus si $olosit de A& -imion ast$el6 7Eu nu i"am putut rspunde dect c noi nu putem a!ea nici o pretentie de la rusi, care n acest rz'oi ne"au prote*at n spate3 noi nu putem dect s ne e+primm anumite dorinte $at de ei& Un a*utor direct mpotri!a ;usiei ar $i o prostie& Noi&&& nu dorim deloc s ne descoperim spatele si s renuntm la protectie de dra(ul .;omniei8 #A& -imion, ,ictatul de la Viena, editia a Il"a, 9ucuresti, /00O, p& /@C%& )ricum, mesa*ul lui Gillin(er era $oarte clar6 5ermania nu era dispus s a*ute ;omnia n cazul unei a(resiuni so!ietice& DC/ Colonel dr& =etre )tu, op& cit&, p& /K1& DCK Teritoriul ane+at de U;-- reprezenta E1 COK MmK #dup Anton 5olo"pentia, =opulatia teritoriilor romnesti desprinse n /0@1, n 75eopolitica si (eoistoria8, /I/0@/, p& DE"@0% si E1 /DE MmK #dup dr& -a'in Manuil, -tudiu etno(ra$ic asupra populatiei ;omniei, 9ucuresti, /0@1%& Numrul populatiei se ridica la D @10 OO0 locuitori, din care l C<C DO@ #EKF% erau romni, <00 OOC #KOF% rusi si ucraineni, KCE @/0 #<,/F% e!rei, /OD <K< #@,<F% 'ul(ari, /// D@K #D,DF% (ermani si /CK 1@< alte nationalitti& Ca teritoriu, acesta nsemna toate cele 0 *udete ale 9asara'iei, *udetele Cernuti si -toro*inet, la care se adau( o parte din *udetul ;duti plus tinutul Qerta& Apud Acad& Vladimir Tre'ici, =ierderile teritoriale ale ;omniei n !ara anului /0@16 'ilant demo(ra$ic, n 7-tudii si cercetri socio"umane8, nr& l, Editura I&N&I&, 9ucuresti, /00O, p& KK& /0E matii !aloroase despre actiunile re!izioniste so!ietice, nu au $cut e!aluri potri!it crora n situatia n care ;omnia ar $i ncercai o rezistent armat la est, ar $i $ost atacat concomitent la !est de Un(aria si la sud de 9ul(aria, asa cum a prezentat situatia la Consiliul de Coroan, din KC iunie /0@1, (eneralul Blorea tenescu, se$ul Marelui -tat Ma*or, si care se pare c a a!ut o in$luent decisi! asupra solutiei adoptat de (u!ernul romn& 5ermania, la remorca creia se a$lau si cele dou state re!izioniste mai mici, Un(aria si 9ul(aria " care sin(ure sau amndou concomitent, nu se puteau ncumeta la un atac contra ;omniei ", era prea mult interesat de petrolul romnesc pentru a permite trans$ormarea ;omniei n teatru de rz'oiDCD& ,up cum s"a a$irmat n istorio(ra$ia romn, n urma unei minutioase analize a situatiei ;omniei din perspecti! (eopolitic, solutia aleas atunci a $ost pstorea $iintei de stat si implicit putinta redo'ndirii teritoriilor pierdute & n 'aza acestor atestri documentare, n care un rol important re!ine documentelor ntocmite de -er!iciul -ecret de in$ormatii al armatei romne, con$irmate pe deplin si de alte surse diplomatice si memorialistice interne si e+terne, se poate reconstitui n prtile esentiale strate(ia (u!ernului de la Gremlin n realizarea politicii re!izioniste, adic intrarea n stpnire, sau luarea su' control, a unor teritorii ce $useser n(lo'ate cnd!a Imperiului tarist6 /% re!italizrea ideolo(iei pansla!iste care s atra( cola'orarea si spri*inul rusilor din e+teriorul U;--3 K% remprtirea s$erelor de in$luent cu 5ermania, ceea.& ce s"a realizat prin pactul Moloto!";i''entrop si Tratatul de prietenie si sta'ilire a $rontierei so!ieto"(ermane3 D% pre(tirea opiniei pu'lice prin actiuni de propa(and si in$luent3 @% acti!izarea comunittilor minoritare din teritoriile re!endicate, ndeose'i a ucrainenilor, rusilor si e!reilor, prin or(anizarea lor politic n comitete si asociatii de initiati! precum si atra(erea lor la ideolo(ia comunist n !ederea crerii unor 'aze de spri*in #o'iecti!e realizate prin actiuni de spiona* si di!ersiune%3 E% deplasarea treptat si

neacoperit a unei puternice $orte armate n apropierea (ranitelor teritoriilor ce erau re!endicate, att pentru ocuparea unui dispoziti! strate(ic o$ensi! ct si pentru descura*area ad!ersarului3 O% per$ectarea unor planuri de actiune mili" DCD Vezi pe lar( la 5 & 9uzatu, op& cit&, p& @<K"E1D& DC@ =etre )tu, -ituatia (eopolitic a ;omniei n anii /0D0"/0@1& Consideratii de ordin militar, p& @</& /0O tar pentru orice ipotez #rezistent sau acceptarea cedrii teritoriale%3 C% declansarea operatiilor militare ntr"un conte+t international $a!ora'il si coordonat cu actiunile ;eic ului n Europa occidental, n $ata unui asemenea scenariu, realizat punct cu punct, se poate spune c dup $ormularea celor dou note ultimati!e adresate ;omniei, armatei so!ietice nu i"a mai rmas altce!a de $cut dect s ndeplineasc o simpl $ormalitate& ;eusita unui asemenea scenariu pe seama ;omniei a $ost posi'il datorit a dou cauze $undamentale6 situatia (eopolitic total ne$a!ora'il intereselor romnesti si criza intern de sistem& Ast$el, pe plan e+tern, prin promo!area unei politici de neutralitate si ec ili'ru, dar 7nclinat spre An(lia si Branta8, ;omnia s"a a$lat izolat ntre cei doi colosi re!izionisti, 5ermania si U;- -, niciodat mpcati cu clauzele sistemului Versailles& )rice, ncercare de rezistent armat din partea ;omniei putea a!ea consecinte dintre cele mai tra(ice& Nu erau ntrunite conditiile si elementele pentru o rezistent de tip $inlandez, iar o sc im'are a politicii si strate(iei militare romnesti n domeniul aprrii independentei, su!eranittii si inte(rittii teritoriale nsemna n $ond a ale(e ntre dou rele6 /% alianta cu 5ermania, care, nainte de a se cunoaste deznodmntul operatiilor militare n Europa occidental si nordic, punea ;omnia n postura deloc dorit de a $i ad!ersara An(liei si Brantei, cele dou mari puteri care ne spri*iniser n $ormarea si recunoasterea unittii national"statale si ne o$eriser (arantii de securitate3 K% alianta cu U;-- prin care se risca pierderea de *ure si de$initi! a teritoriilor re!endicate de so!ietici si nerecunoscute de diplomatia Gremlinului n perioada inter'elic, precum si desc iderea drumului spre 'olse!izarea ;omniei& =e plan intern marile carente n nzestrarea si pre(tirea militar, desele remanieri si sc im'ri de (u!ern n perioada re(imului dictaturii re(ale, recur(erea la msurile de represiune n a$ara cadrului le(al, precum si mentinerea le(ilor antisemite demonstreaz laolalt sl'iciunile re(imului politic din ;omnia, incapa'il de msuri prin care s mo'ilizeze ntre(ul potential national la o politic coerent de aprare& C iar Brontul ;enasterii Nationale, or(anizatie politic menit a mo'iliza toate ener(iile nationale n *urul tronului, a reprezentat pentru su!eran o mare deziluzie, $apt pentru care din KK iunie /0@1 a $ost nlocuit cu =artidul Natiunii, care se dorea or(anizat, cum do!edesc documentele -er!iciului -ecret, dup modelul nazist #doc& DD%& A $ost ns si trziu si inutil& ,esi au cunoscut din timp intentiile /0C re!izioniste so!ietice si mi* loacele $olosite pentru realizarea lor, precum si atitudinea rezer!at a 5ermaniei de a ne !eni n a*utor, n cazul unei a(resiuni so!ietice, autorittile romnesti au do!edit imo'ilism, asteptnd parc implaca'il deznodmntul operatiilor din Europa occidental& ;e(ele Carol al II"lea, n *urul cruia (ra!ita $undamentarea oricrei decizii politico"diplomatice si militare, a sperat prea multntr"o !ictorie an(lo" $rancez, cum sin(ur a mrturisit& Cderea =arisului la /@ iunie /0@1, apoi capitularea Brantei peste opt zile, a nsemnat 7un stri(t de durere8 si pentru ;omniaD E& Cel mai

'ine a e+plicat acest lucru Ale+andru Cretzianu, secretar de stat la Ministerul de E+terne6 7n ;omnia, ca si n multe alte prti din Europa, in!inci'ilitatea armatei $ranceze a $ost mult !reme o do(m, o a+iom, un element $undamental n orice discutie politic& C iar si putinii (ermano$ili din mi*locul nostru n"au presupus niciodat posi'ilitatea c $ortele $ui 5amelin !or $i zdro'ite si puse pe $u( de ctre Te rmac t n numai cte!a zile de lupt& Nu !oi ncerca s descriu aici msura in$luentei nspimnttoare pe care a a!ut"o pr'usirea Brantei asupra noastr8DCO& ,eci, ;omnia, care din $e'ruarie /0D< recursese la un re(im politic totalitar 2 dictatura re(elui Carol al II"lea " mai spera nc, n prim!ara anului /0@1, ntr"un spri*in al An(liei si Brantei, dou tri traditional democratice& Cu ndrepttire se poate reprosa oamenilor politici romni a$lati atunci la conducerea trii c nu au mizat pe 7cartea petrolului8 si nu au tinut seama n mod serios de starea de spirit (eneralizat n rndul maselor, de a se rezista n $ata oricror pretentii teritoriale& Mai mult, ei nu si"au dat seama c o cedare teritorial $r rezistent armat poate aduce dup sine, n mod $iresc, alte compromisuri de acelasi $el& )cuparea tinutului Qerta de ctre so!ietici, teritoriu nespeci$icat n notele ultimati!e din KO"KC iunie 0@1, apoi cedarea nord"!estului Transil!aniei prin ar'itra*ul de la Viena #din D1 au(ust /0@1%, a Cadrilaterului #*udetele ,urostor si Caliacra din sudul ,o'ro(ei% n urma tratati!elor de la Craio!a din /O au(ust"C septem'rie /0@1, precum si ocuparea unor insule de pe 9ratul C ilia al ,unrii de ctre Armata ;osie nu constituie altce!a dect consecintele primului compromis $cut n iunie /0@1, de a ceda teritorii $r lupt& DCE Carol al II"lea, op& cit&, p& /0/& Apud Al& Cretzianu, T e Host )pportunit:, Hondon, /0EC, p& K@"KE& ,up pr'usirea re(imului autoritar al re(elui Carol al Il"lea, la O septem'rie /0@1, ;omnia s"a orientat spre 5ermania, putere politic si militar care controla autoritar la acea dat situatia din Europa occidental, (arantase $rontierele statului romn #prin ar'itra*ul de la Viena din D1 au(ust /0@1%, iar n e!entualitatea ruperii pactului cu U;-se desc idea perspecti!a participrii armatei romne alturi de puterile A+ei la eli'erarea 9asara'iei si a 9uco!inei de Nord& n conte+tul unei politici ct mai coerente si o'tinerii !ictoriei ntr"o ast$el de campanie de!enea posi'il rene(ocierea teritoriului cedat Un(ariei la D1 au(ust /0@1& Era sin(ura solutie strate(ic si politico"militar 'azat si pe un $ier'inte patriotism ce putea permite ;omniei re$acerea tuturor (ranitelor trii& Ea a $ost ncercat, dar nu si realizat de (eneralul Ion Antonescu, Conductorul statului romn n perioada O septem'rie /0@1"KD au(ust /0@@& n acest conte+t, credem c nu este lipsit de interes precizarea c nici Carol al //"lea si nici (eneralul Ion Antonescu n"au rati$icat ar'itra*ul de la Viena, iar te+tul nu a $ost pu'licat n 7Monitorul )$icial8& ANE`Z ,E ,)CUMENTE Hista documentelor /& /0D1 martie 0, 9ucuresti& Memoriu ntocmit de Mi ail Moruzo! pri!ind situatia din 9asara'ia rezu at n urma cercetrilor e$ectuate de -er!iciul -ecret K& /0D@, 9ucuresti& ;aport ntocmit de Mi ail Moruzo! pri!ind istoricul si importanta -er!iciului -ecret de in$ormatii al armatei D&/0DC$e'ruarie KO, 9erlin"9ucuresti& ,are de seam ntocmit de maiorul Constantin 5 & lonescu Micandru pri!ind cltoria la 9erlin si rezultatele o'tinute n urma sc im'ului

de in$ormatii cu A'Je rul @&/0D0 ianuarie E, 9ucuresti& -tudiu ntocmit de -er!iciul secret de In$ormatii al Marelui -tat Ma*or, intitulat 7E+pansiunea (erman n sudXestul Europei ctre (urile ,unrii8 E& /0D0 martie, K/ 9ucuresti& Not a -er!iciului -ecret pri!ind misiunea locotenent" colonelului 5 eor( e =etrescu ntreprins n 5ermania, An(lia si Branta O& /0D0 martie K/, 9ucuresti& ;aportul locotenent"colonelului 5 eor( e =etrescu n le(tur cu rezultatele misiunii in$ormati!e ntreprins n =olonia, Ce oslo!acia, 5ermania si Branta C& /0D0 iunie K@, 9erlin& ;aport in$ormati! ntocmit de maiorul Constantin 5 & lonescu Micandru despre rezultatele misiunii sale la 9erlin <& /0D0 au(ust KK, 9ucuresti& Not a -er!iciului -ecret prin care se in$ormeaz despre pactul de nea(resiune (ennano"so!ietic si consecintele ce pot decur(e pe plan intern si international 0& /0D0 octom'rie, 9ucuresti, 9erlin& E+pozeu ntocmit de Mi ail Moruzo! pentru in$ormarea amiralului Canaris, pri!ind raporturile romno"(ermane n perspecti!a intensi$icrii pericolului so!ietic /1&/0D0 decem'rie //, 9ucuresti& Not ntocmit de Mi ail Moruzo! despre primul contact direct cu amiralul Canaris //& L0D0 decem'rie /K, 9ucuresti& ;aport ntocmit de Mi ail Moruzo! pri!ind pro'lemele discutate si msurile e+aminate cu ocazia !izitei la 9ucuresti a amiralului Canaris /K&/0@1 ianuarie /O, 9ucuresti& Not ntocmit de Mi ail Moruzo! pri!ind discutiile a!ute cu colonelul (erman 5ersten'er( /D& /0@1 ianuarie /0, 9ucuresti& Not ntocmit de Mi ail Moruzo! n le(tur cu cele discutate mpreun cu colonelul 5ersten'er(, n cadnil celei de a treia ntlniri /@&/0@1 martie 0, 9erlin"9ucuresti& ;aport ntocmit de Mi ail Moruzo! pri!ind rezultatele !izitei ntreprinse n 5ermania, n perioada K0 $e'ruarie " E martie /0@1 /E&/0@1 martie //, 9erlin"9ucuresti& Not ntocmit de Mi ail Moruzo! pri!ind comunicrile $cute de dr& 9est, se$ul 5estapoului din zona 9erlin /O&/0@1 aprilie, 9ucuresti& ;aport ntocmit de Mi ail Moruzo! pri!ind concluziile rezultate din !izitele ntreprinse n 5ermania, Branta si An(lia /C&/0@1 mai K, 9ucuresti& Not ntocmit de Mi ail Moruzo! pri!ind !izita la 9ucuresti a (eneralului Gurt !on TippelsMirc /<& I 0@1 mai D, 9ucuresti& Not ntocmit de Mi ail Moruzo! pri!ind discutiile cu maiorul dr& Ta(ner, cu ocazia ntoarcerii acestuia de la 9erlin /0& /0@1 mai E, 9ucuresti& Not ntocmit de maiorul Constantin 5 & lonescu Micandru prin care"4 in$ormeaz pe Mi ail Moruzo! despre mesa*ul !enit de la amiralul Canaris K1D K1& /1@1 mai /K, 9ucuresti& Not ntocmit de Mi ail Moruzo! pri!ind rezultatele ntre!ederii cu colonelul Al$red 5erstem'er( K/& /0@1 mai /@, 'ucuresti& Not ntocmit de Mi ail Moruzo! pri!ind rezultatele ntre!ederii cu colonelul Ta le KK&/0@1 mai /O, 9ucuresti& Not ntocmit de Mi ail Moruzo! pri!ind rezultatele ntlnirii cu colonelul Al$red 5ersten'er( KD& /0@1 mai /O, 9ucuresti& Ane+ a notei ntocmit de Mi ail Moruzo! cu msurile de aprare a zonei =loiesti

K@& /0@1 mai K@, 9ucuresti& Not ntocmit de Mi ail Moruzo! pri!ind con!or'irea cu colonelul Al$red 5erten'er( KE&/0@1 mai KE, 9ucuresti& Not ntocmit de Mi ail Moruzo! despre ntre!ederea cu !on Gillin(er KO& /0@1 mai K0, 9ucuresti& Not ntocmit de Mi ail Moruzo! re$eritoare la !izita e$ectuat la 9ucuresti de amiralul Canaris KC& /0@1 iunie l, 9ucuresti& Not, nsotit de trei ane+e, ntocmit de Mi ail Moruzo!, re$eritoare la continutul sc im'ului de in$ormatii cu amiralul Canaris, despre unittile militare so!ietice din !ecintatea $rontierelor cu ;omnia K<& /0@1 iunie <, 9ucuresti"9erlin& Not ntocmit de Mi ail Moruzo!, cu dou ane+e, pri!ind continutul scrisorilor primite din partea doamnei si domnului amiral Canaris K0& I 0@1 iunie //, 9ucuresti"9erlin& Not ntocmit de Mi ail Moruzo!, nsotit de o ane+, re$eritoare la scrisoarea primit din partea (eneralului Geitel D1&/0@1 iunie /E, 9ucuresti& ;aport ntocmit de Mi ail Moruzo! prin care propune decorarea amiralului Canaris si a maiorului dr& Ta(ner pentru ser!iciile aduse ;omniei D/& /0@1 iunie& K<, 9ucuresti& Not ntocmit de Mi ail Moruzo! despre continutul discutiilor a!ute cu colonelul 5ersten'er( DK&/1@1 iunie K<, 9ucuresti& Not ntocmit de Mi ail Moruzo! despre continutul con!or'irilor a!ute cu ministrul (erman la 9ucuresti, !on Gillin(er DD& /0@1 iunie K<, 9ucuresti& ;aport ntocmit de !on Gillin(er despre continutul ntre!ederilor a!ute cu Mi ail Moruzo! si ;e(ele Carol al Il"lea D@&/0@1 iunie K0, 9ucuresti& Not ntocmit de Mi ail Moruzo! despre pretentiile lui Qoria -ima si necesitatea clari$icrii raporturilor romno"(ermane DE& /0@1 iulie /K, 9ucuresti& Not ntocmit de Mi ail Moruzo! cu pri!ire la e+punerea $cut de maiorul dr& Ta(ner DO&/0@1 iulie K@, 9ucuresti& Not ntocmit de Mi ail Moruzo! despre continutul con!or'irii cu maiorul dr& Ta(ner DC&/0@1 iulie K0, 9ucuresti& Not ntocmit de Mi ail Moruzo! despre comunicarea $cut de dr& Ta(ner D<&/0@1 au(ust D/, 9ucuresti& ;aport ntocmit de Mi ail Moruzo! n care e+plic situatia lui NiM: ste$nescu si propune rea'ilitarea sa D0& /0@1 au(ust D/, 9ucuresti& ;e$erat ntocmit de Mi ail Moruzo! despre clari$icarea situatiei militare a /K mem'ri de $runte ai Miscrii He(ionare @1& /0@1 septem'rie O, Venetia"9ucuresti& ;aport ntocmit de locotenent"colonelul Constantin 5 & lonescu Micandru despre rezultatele ntre!ederii de la Venetia ntre Moruzo! si Canaris @/&/0@1 septem'rie C, 9ucuresti& ;aport ntocmit de colonelul N& Vldescu despre anuntarea !izitei amiralului Canaris @K&/0@1 septem'rie //, 9ucuresti& Not pri!ind continutul discutiilor ntre amiralul Canaris si (eneralul Ion Antonescu @D& /0@1 decem'rie @, 9ucuresti& ,eclaratia lui Constantin 5 & lonescu Micandru n le(tur cu acti!itatea sa n -er!iciul -ecret si relatiile cu Moruzo! K1@ l 0 manie /0D1 M$areleV -$tatV MUa*orV -Uer!iciulV -UecretV

Am onoare a depune alturat memoriul asupra situatiei din 9asara'ia, ca rezultat al cercetrilor $-cute n aceast parte a trii& se$ul -er!iciului -ecret M& Moruzo! Asupra situatiei din 9asara'ia au aprut n ultimul timp di!erse comentarii, unele cu caracter destul de alarmant, ca s pro!oace n(ri*orare n toate cercurile din tar si anumite impresii n strintate& =entru lmurirea acestei c estiuni am ntreprins personal cercetri pe ntre( teritoriul acestei prti de tar, a*utat de o ec ip $ormat din cei mai 'uni a(enti ai acestui ser!iciu si ca cercetarea s $ie ct mai complet am apelat la toate sursele in$ormati!e, !iznd n -pecial elernentele si (ruprile locale n posi'ilitatea de a ne $urniza datele netsesare acestei cercetri& Ast$el, am luat conttet cu mem'rii mai importanti ai partidelor din opozitie, cu elemente a di$eritelor cate(orii sociale, ca proprietari, industriasi, ne(ustori, ct si cu corespsonde9tu de ziare& ) atentie deose'it am dat si $unctionarilor pu'lici, preotilor, ot*itt$tii didactic, ma(istratilor ct si or(anelor in$ormati!e ci!ile si militare, ndeose'i ale -i(urantei statului& Cele o'tinute din&,tseXe aceste surse au $ost !eri$icate de ctre ec ipa special si $iecare caz n parte, d mod suplimentar, controlat personal si de mine& n cercetarea ntreprins nu m"am mr(init numai s nre(istrez cele constatate, ci am cutat.sa apro$undez c estiunile, studiind $aptele ct si cauzele n toat comple+itatea lor& 9azat pe acest material in$ormati! !eri$icat, situatia din 9asara'ia se prezint ast$el6 ,e la realipirea actstei pro!incii, au urmat trei $aze 'ine distincte6 I"a% a entuziasmului national, care a tinut pn la n$ptuirea actului unirii3 a K"a% a or(anizrii sdministrati!e, n$ptuite la adpostul strii de asediu3 si a D"a%, actuala, a trecerii la situatia normal prin ridicarea strii de asediu& Asupra $azei l"a,,nu este nimic de comentat, dect ca act istoric& Baza a K"a tre'uie s $ie e+aminat cu toat o'iecti!itatea, pentru ca s ne putem da seama de ?Xpercursiunile si asupra populatiei locale, deoarece n 9asara'ia, aceast perioad de reor(anizare si consolidare administrati!, asa K1E cum s"a $cut, ne"a adus cel mai marc ru, cci n acest timp, prin cele petrecute acolo, s" a spat o prpastie ntre noi si 'asara'eni& E+plic6 5u!ernele care s"au succedat, preocupate de c estiuni $undamentale n reor(anizarea noastr ca stat, au ne(li*at starea de $apt ce se crea, $r stirea lor, n aceast pro!incie, creia I se cereau numai ma*oritti n ale(eri, n urma crora localnicii comunicau doar stiri linistitoare asupra strilor din aceast pro!incie, pe cnd n realitate se petreceau urmtoarele6 Ha realipirea acestei pro!incii, n 9asara'ia au $ost trimisi " la ntmplare "ca $unctionari, oricine& Bcnd o statistic a acestor elemente, am $i $oarte multumiti dac /1F din ei si"ar $i ndeplinit n mod constiincios datoria& ;estul ns, n unire cu elemente locale, de aceeiasi cate(orie, au $ormat pur si simplu asociatii, si a'uznd prin $unctiile ce detineau, au comis a'uzuri, au discreditat si pe cei din restul re(atului, lsnd si urme adnci de nemultumire n populatie& Nu e locul s nsir tot ce s"a comis, readu doar cte!a cazuri tipice, unul constatat acum la

Ismail6 Un perceptor a $ost prins opernd cu dou $eluri de re(istre& Unul cu c itantiere de control, o$iciale, altele $alse& ,up un timp, pe 'az de (arantii, a $ost pus n li'ertate& Actulmente, el colinda satele si amenint pe locuitorii care au reclamat s re!in asupra unor declaratii, cci, zice el, n curnd se !a aplica din nou starea de asediu, el !a re!eni la postul su si i !a aran*a asa cum stie el& Un alt caz6 Actualul atasat militar la Constantinopol, maiorul C iriacescu, mi"a istorisit urmtoarele n /0K<, n prezenta domnului colonel 5latzDCC6 7Am $ost cstorit cu o 'asara'eanc, $iica unui $ost nalt demnitar la Curtea Imperial ;us, care trieste acum la proprietatea sa din *udetul -oroca& Cu ocazia unei !izite $cute acestuia, mi s"a plns c *andarmii I"au ridicat, din curtea propriettii, cantitti mari de $inete, $r nici o discutie si plat, napoindu"m la 9ucuresti, am adus cazul la cunostinta ministerului, care a ordonat o anc et& Cu o zi nainte de a se trece la cercetri, s"au prezentat *andarmii noaptea la d"sa, spunndu"i6 dac nu !a retra(e declaratia, i se !a da $oc casei si nici d"sa nu !a scpa cu !iat& A doua zi, naintea autorittii a renuntat nu numai la reclamatie, dar ce!a mai mult, a $cut apel la mine ca s nu mai $ac demersuri, cci l e+pun la consecinte distru(toare8& Ce a determinat pe *andarmii, (rade in$erioare, s $ac a'uzuri nu stiu, dar stiu c comandantul companiei de pe atunci al *udetului -oroca, dispune azi de cte!a milioane si 'azat pe $aptul c am $ost cole(i de liceu, mi"a o$erit E11 111 lei, ca s inter!in pentru a!ansarea sa, n mod e+ceptional, la (radul de maior& Un alt caz6 ) cunostiint de"a mea, dup o sedere de K ani ca preceptor n 9asara'ia, s"a napoiat cu o a!ere care m"a minunat& DCC Este !or'a despre colonelul Ale+andru 5latz #/<<K"/0EK%, se$ul -ectiei a II"a In$ormatii din Marele -tat Ma*or& K1O Cazului de la Ttar 9unarDC< s"a dat numai o important unilateral, trecn"du"se peste cauze care si ele prezentau o deose'it important& E+pun aici in$ormatii care e!identiaz si o latur a a'uzurilor comise n aceast mpre*urare, tolerat si acoperit deci, la mi*loc $iind si altele mai mari, care nu permiteau e!identierea lor& n c estia a'uzurilor s!rsite n 9asara'ia, Marele -tat Ma*or n di$erite rnduri, a $ost ne!oit s inter!in ca s pun capt unor anumite $apte a'uzi!e& ,e e+emplu6 Hocuitorii ri!erani nu"si puteau adap caii n Nistru pentru c ntrziaser s are zeci de ectare pentru comandantii companiilor de (rniceri3 nu puteau muia cnepa, pn cnd nu ispr!eau de treierat pentru aceiasi comandanti3 nimeni nu a!ea posi'ilitatea s !iziteze cetatea de la -oroca, cci acolo tot comandantii (rnicerilor tineau cresctorii de ramatori3 pescarii de la Vlco! si din ntrea(a re(iune nu mai puteau pescui deoarece nu mai erau n stare s satis$ac nenumratele cereri ale comandantului plutonului de (rniceri local, care nu se multumea cteodat nici prin a primi munimum E1"O1 111 lei lunar ce se sta'ilise& ,up ce o$iterul a $ost mutat si trimis naintea *udectii, s"a constatat c i s"a dat l EO1 111 lei ntr"un sin(ur an, 'ani storsi prun di!erse sisteme, de la pescari& Mi"a $ost peni'il s asist cnd presedintele Cooperati!ei 7Morun8 din Vlco! #cooperati! care dispunea de un capital de KK 111 111 lei%, s"a dez'rcat si mi"a artat

urmele adnci lsate de 'tile si$erite atunci cnd a ncercat s reclame cazul e+pus celor n drept& Ca nc eiere asupra acestui capitol, mai e de rele!at si urmtoarea c estiune important6 -er!iciul de -i(urant al -tatului din 9asara'ia a crui menire era, mai ales aici, s !e( eze asupra ntre(ii situatii din aceast pro!incie, a a'andonat nalta sa menire si in!idios de a$acerile renta'ile ale altora a ncercat s 'at recordul n aceast materie& Insinurile, ticluirile, pro!ocrile au luat proportii $antastice, a cror $aim a trecut si peste otare, cu deose'ire n cazul tipic cu proclamarea Marelui ,uce C irii, ca mprat al ;usiei& Baptul s"a petrecut ast$el6 Ha C isinu s"a n*( e'at o (rup de pro!ocatori, n $runte cu re$u(iatul rus Acatato!& -i(uranta local a emis un act, urmtor cruia, acestia ar $i !enit din ;usia n secret si ar apartine unei mari or(anizatii nationaliste locale, cu scop de a proclama pe Marele ,ucele ca mprat al ;usiei& narmati cu actele -i(urantei, aceast (rupare, pe ln( care s"a atasat si un preot ori(inar din 9asara'ia, purttorul unei icoane zis $ctoare de minuni si DC< E!enimentele petrecute n perioada /K"/< septem'rie /0K@, cunoscute $ie su' numele de 7re!olutia din sudul 9asara'iei8 sau 7atacul terorist al 'andelor 'olse!ice8, prin care s" a ncercat nlturarea autorittilor romnesti si instaurarea unui nucleu de conducere comunist #Vezi pe lar( la dr& Anton Moraru, ttar 9unar, rscoal sau e+port de re!olutie>, n 7;e!ista de istorie militar8, nr& OI/001, p& @1"@E3 Totalitarismul de dreapta n ;omnia, ori(ini, mani$estri, e!olutie, /0/0"/0KC, 9ucuresti, /00O, doc& <0, p&@DK"@DC& K1C adus special din ;usia, n realitate ns sustras din casa unei !di!e din C isinu, au plecat la Nisa, unde s"a citit Marelui ,uce proclamarea ticluit, de mprat al ;usiei, ncredintndu"i"se si icoana n c estiune, o'tinndu"se cu aceast ocazie o nsemnat sum de 'ani& n posesia acestui document, Marele ,uce s"a adresat Curtii ;e(ale a Marii 9ritanii, cernd spri*in pentru o e!entual n$ptuire& Curtea 'ritanic a cerut in$ormatii la Intelli(ence -er!ice, care, procednd la !eri$icare, a constatat cele de mai sus& )ricine a a!ut ne!oie s procure acte, aran*ri de re$u(iati, de tra$icat re$u(iatii sau s ndeplineasc !reo misiune n interesul altor state, s"a adresat -i(urantei din 9asara'ia, de care a $ost ser!it cu prisosint& Ca s e!identiez modul cum a $unctionat centrala acestui ser!iciu din C isinu, adic Inspectoratului 5eneral de -i(urant de su' conducerea dlui Qusrescu, redau si urmtoarele date, de e+trem important6 Cu ocazia prinderii spionului Ti'acu, de ctre (rniceri, acesta a declarat6 7Inspectoratul de -i(urant din 9asara'ia, de $apt, a $ost condus de 5&=&U& din )dessa, iar acti!itatea acestui ser!iciu se e+punea n scris si de re(ul n trei e+emplare6 unul se trimitea la 9ucuresti, altul pentru ar i! si al treilea se trimitea la 5&=&U& din )dessa8& ,in cercetrile ntreprinse s"a constatat c6 -pionul Caraman ndeplinea $unctia de su'se$ al 'iroului de in$ormatii pentru ;usia la acest Inspectorat3 Cerna , un nsemnat $unctionar al 5 &=&U& din )dessa, $i(ura ca a(ent la C isinu3 Crainic, su'se$ul -er!iciului de spiona* al $rontului de Est, depinznd de 5&=&U& din )dessa, a !enit la C isinu conducnd personal ser!iciul su din c iar 'iroul

Inspectoratului de -i(urant din localitate si asta n calitate de $unctionar al statului nostru& -"a constatat c tot 5&=&U& din )dessa scotea la C isinu un ziar 7Ultro8, $i(urnd aici su' tutela altora, dar care de $apt era o$iciosul lor condus de -tain aus, tot de la 5&=&U& Acesta, dup !eri$icrile $cute, a $i(urat si el ca $unctionar al -i(urantei din C isinu& -"a mai constatat c secretarul comisiei mi+te, comisarul An(ica de la acelasi inspectorat, era tot a(entul lui 5&=&U&, nu mai notez alte elemente ca dactilo(ra$i etc&, recrutati la C isinu, apoi rspnditi si n alte re(iuni, asa cum a $ost trimis Ti'acu la 9ucuresti, socotit ca de prisos la C isinu& ;ezult deci, c aproape n total, personalul de -i(urant din 9asara'ia, desi salarizat de statul nostru, nu era n realitate dect o sectie a 5&=&U& or(anizat solid pe teritoriul nostru& ,in dosarele Marelui -tat Ma*or ar reiesi acum e+plicatia $aptelor c oamenii urmriti de ser!iciile de in$ormatii militare, la care s"au (sit arme e+plozi'ile, conductori de case de spioni, curieri, etc&, (seau ocrotirea la acel Inspectorat& Mentionez ntre altele cazul de la Laro!a, unde cei urmriti s"au napoiat cu acte de la -i(urant, ast$el c de ei s nu se mai poat atin(e nimeni& K1< Ani de zile trupele noastre din 9asara'ia nu s"au putut 'ucura de concedii, 'a c iar am $ost ne!oiti s recur(em si la concentrri si c iar la mo'ilizri de( izate, 'azati pe anumite stiri alarmante, date de acest inspectorat de si(urant, si(ur emanate de la 5&=&U& si transmise prin acest or(an in$ormati! al statului, cu scop6 - ne tin su' o continu ncordare, pro!ocnd nemultumire printre trupe si corpul o$iteresc, care nu s"a putut 'ucura de concedii, ani de zile3 - se in$luenteze masele pentru $ormarea unui anumit spirit n snul populatiei, prin aplicarea msurilor e+ceptionale3 n $ine - se $ormeze o anumit opinie n cercurile e+terne " cu consecinte dezastruoase, mai ales din punct de !edere al creditului nostru e+tern si al ntre(ii noastre !ieti economice, n (eneral& Actuala $az, prin care trece 9asara'ia, dup ridicarea strii de asediu, o putem denumi " $aza lic idrii trecutului " prin trecerea la starea normal, su' toate raporturile& )dat cu aceast $az, era $iresc s se ridice dou c estiuni6 ;eactia maselor din cauza $aptelor petrecute3 Ca toate or(anizatiile conspirati!e s ias la i!eal si s treac la actiuni $tise& n le(tur cu prima c estiune, au urmat unele incidente, care au $ost, cred date uitrii, c desi pmntul 9asara'iei a $cut parte din teritoriul pe care s"a des$surat o actiune re!olutionar, totusi, e+ceptnd elementul minoritar, moldo!eanul 'asara'ean a pstrat si pstreaz aceleasi mari calitti mostenite de la strmosi, ntre altele, plcerea de a se r$ui la timp cu cei ce I"au $cut !reun ru, ca apoi, repede, s uite modul cum s"au des$surat aceste mani$estatii, ele aproape n"au prezentat o important deose'it& Am $ost miscat !znd cum tinerii moldo!eni din 9asara'ia, n cntece si urale, nsotiti de printii lor, se prezentau cu zile ntre(i rnai nainte la cercurile de recrutare, pentru ca s"si $ac datoria de ostasi ai trii3 n toate (rile mici sau mari, o lume imens era adunat, att ziua ct si noaptea, ca s"si petreac copiii, rudele ori pe prietenii lor, care plecau s"si dea, $r so!ial, tri'utul pentru aprarea trii& n ceea ce pri!este partea a doua, c estiunea tre'uie s $ie e+aminat cu toat seriozitatea

si s i se dea toat importanta cu!enit, cci tot rul real ce"/ reprezint pericolul de astzi rezid tocmai aici& Este !or'a de actiunea comunist& ,in cercetrile ntreprinse, pot a$irma c, su' acest raport, n 9asara'ia nu e+ist comunism, cci dac ar e+ista, aceasta ar nsemna c ideea principal comunist este predominant si n *urul ei se d lupta pentru realizarea acestui principiu, ori, aceasta nu e+ist& E+ist ns altce!a si anume, comunistii, de di$erite cate(orii, pe care i !oi enumera si care dac deocamdat nu reprezint o mare $ort, dar prin $orma n care actioneaz, ct si prin sistemele la care recur(, pot pro!oca actiuni din cele mai duntoare n ceea ce pri!este ordinea si si(uranta nssi a statului nostru& n 9asara'ia e+ist trei cate(orii de comunisti6 K10 /& Comunistii uli(ani, produs, ndeose'i al !ietii din trecut a stpnirii rusesti si prtasi acti!i n actiunile din perioada re!olutionar3 K& Muncitorii propriu"zisi de la orase, care sunt m'i'ati de aceste idei3 si D& Cea mai important cate(orie a tineretului comunist, $ormat, ndeose'i, din e!rei de am'ele se+e care, prin modul de or(anizare, prin ndrumarea sistematic, cu care sunt pre(titi, ct si prin modul cum se mani$est, reprezint o $ort capa'il s se dez!olte si s n$ptuiasc anumite actiuni n con$ormitate cu pro(ramul re!olutionar al Internationalei a Ql"a, in$luentat de principiile lui 9u arin& Cate(oria I"a este $ormat din trntori, din cei certati cu *ustitia su' di$erite $orme ca6 participanti la actiuni re!olutionare, a(itatori, spioni tl ari etc&, iar numrul acestora se ridic la circa K 111, n ntrea(a 9asara'ie& Cate(oria a Il"a e alctuit din muncitori, n snul crora a predominat ntotdeauna anumite idei de nuante socialiste si al cror numr se ridic n 9asara'ia la circa D 111& Cate(oria a IlI"a, a tineretului comunist, e reprezentat din punct de !edere numeric, prin circa /1 111& Att uli(anii, muncitorii, ct si tineretul comunist sunt recrutati din elementul orsenesc& Elementul de la sate ns nu este conta(iat si cu (reu se poate acapara, date $iind nssi conditiile de !iat caracteristice elementului stesc, care sunt n contradictie complet cu ideolo(ia 'olse!ic si au ca do!ad lupta ce se d n ;usia ntre ideea comunist si principiul conser!ati! de !iat ai stenilor& Urmeaz deci, s descriu acti!itatea comunistilor ia orase, n situatia de astzi& =ro(ramul lor de acti!itate si transpunerea n practic a ideilor lor pe teritoriul 9asara'iei, e!oluti!, este urmtorul6 Ha nceput, aceast acti!itate consta n n*( e'area la orase de nuclee comuniste, su' orice $orm si cu e$ecte di!erse, n ultimul timp ns, s"a trecut la sistematizarea acestor or(anizatii, n care se instruiesc, con$orm celor mai per$ecte sisteme, contin(ente ntre(i de lupttori, pentru promo!area pro(ramului inte(ral comunist& Cea mai mare important ce o d te nica de or(anizare a partidului comunist const n acapararea tineretului, care, prin $le+i'ilitatea si usurinta *udectii, constituie elementul cel mai necesar pentru a lupta cu entuziasm ntru des$surarea ideilor 'olse!ice& Elementul predominant, care $ormeaz tineretul comunist, l dau e!reii, cu <EF& E+plicatia acestui $apt este c tot acest element n ;usia actual reprezint $actorul de cpetenie, n ce pri!este rolul de conducere al noului stat so!ietic si cum multi din e!reii

'asara'eni au rude si prieteni n ;usia, cu care se (sesc n corespondent, acestia le trimit stiri din cele mai optimiste de acolo, nsotite de $oto(ra$ii reprezentndu"I n marile lor $unctii, ca militari superiori etc&, a!nd alturati si nelipsiti dolari, pusi ia ndemn de ser!iciul de propa(and so!ietic& Aceasta a $cut s se trezeasc n snul elementului tnr, n opozitie cu cei 'trni, speranta c ntr"o zi !or de!eni si ei !iitori comandanti, comisari& K/1 diplomati etc&, deci iluzii care prind si sunt usor de mentinut, n $ata realittii de*a n$ptuite n statul so!ietic& scolile secundare e!reiesti din 9asara'ia, su' ndrumarea unora din pro$esori, constituie ade!rate pepiniere pentru recrutarea acestor elemente si nu la putini din ei aceast idee ncepe s ia $ormele $anatismului& Tot din rndul acestor tineri, ai tineretului comunist, se recruteaz si cei mai a'ili spioni, n sli*'a statului so!ietic& ,au ca e+emplu cele petrecute acum doi ani, cnd s"a descoperit o or(anizatie !ast de spiona* si din cercetrile $cute s" a constatat urmtoarele6 Nisim 9oi, student e!reu, nsotit de un specialist trimis de -er!iciul de spiona* militar din Mosco!a, n pre*ma ncorporrii contin(entului, au sosit la C isinu si au ales din snul tineretului comunist cele mai 'une si de!otate elemente& Acestia, n momentul repartizrii la di$erite unitti, au primit anumite nsrcinri n materie de spiona* si prin acestea au reusit s procure acestui ser!iciu de spiona*, interesante in$ormatii cu caracter militar& ,eci, pe ln( pericolul c acest tineret comunist erecrutorul elementelor noi de propa(andisti, de atttori etc&, el mai constituie, paralel cu aceasta si o ade!rat armat de spioni, $anatici, care au misiunea de a procura orice in$ormatii pentru ne!oile statului so!ietic& -istemul de propa(and prin radio constituie nc un mi*loc de peopa(and si de attare& Comunistii, pentru ca s"si !alori$ice e+istenta si ca o ncura*are a altor elemente ndoielnice " au trecut la $apte " n ultimul timp prin demonstratii la C isinu, Ismail, 9lti si -oroca& A rezultat deci, c nucleele lor principale se a$l la orase si la aceste miscri au participat numai dintre orseni, lipsind elementul stesc& In pro(ramul lor de actiune, este pre!zut ca aceste nuclee s se rspndeasc treptat n tr(urile din 9asara'ia, de unde apoi s"si ntind antenele si la tar3 su' di$erite $orme, care desi n $ond sunt n contradictie cu ideolo(ia comunismului, totusi s pro!oace, cu orice pret si la momentul oportun, actiuni pentru anumite scopuri urmrite de U;--& n primul rnd, prin toat actiunea tacticii emanate de la ser!iciul de propa(and al Internationalei a III"a, sunt !izate re(iunile locuite de minoritari, de pre$erint cele cu element rusesc, ucrainean, ct si cele cu elementul 'ul(resc, masat n sudul 9asara'iei& Mani$estrile des$surate n orasele mai principale, prin $orma luat, au indi(nat n mod $iresc opinia pu'lic si mai ales acolo unde autorittile locale n"auprocedat cu se!eritate impus n asemenea mpre*urri& A impresionat adnc $aptul c la -oroca, pre$ectul *udetului a struit ca cei doi ele!i ai liceului israelit s nu $ie dati n *udecat, prinsi lipind a$ise re!olutionare prin oras& =resa a nceput s descrie pericolul aprut& n mod surprinztor, ns, n momentul cnd se dez'tea c estiunea, ziarele au nceput s pu'lice, din surse oculte si stiri alarmiste, iar concomitent cu ele, 'asara'ia a $ost inundat de mani$este incendiare& =resa a interpretat aceste mani$estatii ale comunistilor n sensul c ele ar $i premer(toare unui atac

K// iminent al satului so!ietic, care, n acest scop a si nceput s"si concentreze spre Nistru trupe numeroase& ,eci, pe cnd nucleele comuniste din 9asara'ia porneau la demonstratii "'azate pe propriile lor $orte " desi(ur mpinse la acest atac si de ctre -o!iete, au a!ut ocazia s pro$ite si de campania electoral, si mai ales prin aparitia stirilor alarmiste& Aceste nuclee au (sit, ast$el, momentul cel mai prielnic ca s ntreprind imediat cea mai !i(uroas actiune pentru a putea acapara ct mai multi partizani& ;edau un $apt6 Un muncitor din Ismail, ori(inar din Tulcea, ntlnindu"m aici si cum n $ond este un om corect su$leteste, mi"a mrturisit c, ntr"o zi, a $ost ntlnit de un comunist localnic, care a!nd cu sine o serie de ziare ce contineau articole despre un ine!ita'il atac so!ietic, i"a spus6 7Iat ce scriu ziarele 'ur( eze& =este cte!a zile, deci, 9asara'ia !a $i eli'erat de Armatele ;osii& Tu ce $aci> Esti cu noi sau contra noastr si n acest caz, s te scriu pe lista nea(r8& n urma stirilor alarmiste pu'licate prin ziare, a urmat o ade!rat panic printre elementele producti!e, proprietari, comercianti si industriasi si dat $iind c n aceste locuri s"a mai des$surat nu de mult un atac re!olutionar, cu toate (roz!iile inerente lui, aceast panic a produs, cum era $iresc, ade!rate dezastre 'nesti care au zdruncinat adnc ntrea(a !iat economic a acestei pro!incii3 e$ectele ei, ncep s se resimt acum si n restul trii& In 9asara'ia, multi proprietari, ne(ustori, industriasi, au nceput s lic ideze (r'it a$acerile lor, iar de la 'nci s"si ridice depunerile& Ha 9ucuresti c iar, au nceput s se resimt (ra! urmrile acestui $apt& Mai nainte de el c iar, ndeose'i la noi, se resimtea lipsa unui credit lar( si pe termen lun(& Acum, aceast panic a pro!ocat o nou lo!itur, o nou sta(nare n dez!oltarea economic, cu tot corte(iul ei de nenorociri& 9anca Marmoros 9lanM a $ost asediat de deponenti, restituind peste C11 111 111 lei& Ha $el se $ace si la alte 'nci& Nu stiu dac -i(uranta sau alte or(ane in$ormati!e au sta'ilit de unde si curn a pornit semnalul acestei alarme, n orice caz ns, credem c dac n"a $ost la mi*loc si tactica statului so!ietic, n mod precis ns, de pe urma acestui sistem de panic, au putut s pro$ite trile, care sunt interesate n a ne lo!i ndeose'i din punct de !edere economic si politic& Mai e de rele!at c pe teritoriul 9asara'iei se dau acum lupte electorale& ,e cte!a luni se succed ale(erile si cum era si $iresc, s"a i!it prile*ul s se rscoleasc durerile trecutului, ct si marile ne!oi actuale& -"au scos la i!eal si s"au e+ploatat de ctre (ruprile politice, toate a'uzurile, toate nedrepttile, *usti$icate sau nu3 dar mai ales, a $ost attat populatia pe 'aza noilor impozite3 si a accentuat, prm aceasta, starea (rea n care se (seste populatia de peste =rut, care ani de zile a su$erit de secet, se a$l plin de datorii si, din cauza scderii actuale de preturi la cereale, ea nu s"a putut nc !indeca attor ani !itre(i& Cu aceast ocazie, unele (rupri politice pe seama crora s"a aruncat, cu drept sau $r, o serie de n!inuiri, n"au putut s"si des$soare propa(anda electoral& K/K Au a!ut loc incidente numeroase ca6 iz(onirea din sate, de la sectiile de !otare etc&, incidente o'isnuite n luptele electorale, care ns, n loc s $ie luate ca atare, au $ost

denaturate, n sensul c ele ar $i $ost e$ectul actiunii comuniste etc& ;edau un $apt6 se$ul unui partid politic din Ismail mi"a a$irmat c, n satul Vaisal, locuitorii cu stea(ul rosu ar $i mani$estat prin sat si la sectia de !otare, clamnd lozincile re!olutionare& Acest lucru mi /"au a$irmat si cei de la si(uranta local& Aceast c estiune important, cercetnd"o la $ata locului, am constatat c locuitorii si"au $cut un stea( lipind a$ise de culoare rosie, pe care au desenat stea(ul =artidului National" trnesc, un cerc #roat%, cu care au mani$estat n ade!r prin sat stri(nd ns 7Triasc =artidul National"trnesc etc& C asa a $ost, reiese c iar din e+punerea ma(istratului care a prezidat ale(erile& Acesta mai arat c a $ost impresionat de modul cum s"au des$surat ale(erile din raza sa, ca liniste si ordine& ntre'nd apoi att pe se$ul partidului local, ct si se$ul si(urantei pe ce si"au 'azat a$irmatia lor, dac a asistat !reun a(ent sau cine!a la aceste a$irmatii etc&, s"a rspuns c nu, si c totul se mr(ineste la6 7asa am auzit !or'indu"se8& Tot stirile alarmiste au dat loc s se rspndeasc pe ntre(ul tinut al 9asara'iei tot $elul de !ersiuni cu caracter de actualitate, $ie semnnd n(ri*orare, $ie ca s se impresioneze anumite cercuri, asupra unor tendinte periculoase& Ast$el, la Clrasi #Hpusna% s"a spus c o $emeie ar $i mrturisit stpnului su, c ea s"a nscris la comunisti si c n $runtea listei ntocmite de acestia printre persoanele ce urmeaz s $ie e+ecutate la !enirea lor, ar $i si el& ,in cercetrile $cute a reiesit c acest $apt a $ost comunicat de preotul din localitate, Nico, din acel tr(, unui proprietar, si c totul se reduce la aceasta& -"a mai rspndit stirea c n 9asara'ia au nceput s se or(anizeze (rupri ateiste si c un mem'ru al acestei or(anizatii, Andrei Beodoro!, $ost o$iter tarist, a ncercat ca un act demonstrati! s aprind o ti(ar de la o lumnare n 'iseric& ,in cercetrile $cute s"a constatat c Beodoro! este de meserie 'rutar, alcoolic, $ost condamnat pentru di$erite in$ractiuni, n stare de e'rietate a intrat n 'iseric, a ncercat s"si aprind ti(area de la o lumnare si c toat ntmplarea este $aptul izolat al unui uli(an, ce nu apartine nici unei or(anizatii& =entru acest $apt a $ost *udecat si condamnat la o lun de zile nc isoare& C)NCHUSII ,in toate cele e+puse apare n mod e!ident c6 n 9asara'ia nu e+ist comunism, dar e+ist comunisti, care se consolideaz prin nucleele lor3 si a cror tendint e!ident este, ca s"si ntind acti!itatea de la orase spre tr(uri si prin aceasta s ptrund si n masa steasc& C n 9asara'ia s"a pro!ocat o panic, !enit de aiurea prin rspndirea de stiri alarmiste, stiri care au dat prile*ul cel mai $a!ora'il acestor nuclee comuniste s"si dez!olte actiunea lor n modul cel mai lar( si cu o ndrzneal menit s impresioneze adnc masele producti!e ale acestei pro!incii& K/D ) imperioas necesitate de stat impune s se e+amineze cu toat atentia cu!enit acestei c estiuni importante& E neaprat ne!oie s se pun capt comunistilor atttori din 9asara'ia, recrutate din elementele neproductoare si distructi!e si s se mpiedice ca acest curent s in$ecteze populatia de la sate, care, date $iind anumite (reutti pe care le mai are de suportat, ar putea dac nu constient de ideolo(ia si consecintele acestei propa(ande, s $ie mpins

totusi, prin am(iri prielnice si adaptate ne!oilor, la acte nedorite3 -a se pun sta!il sistemului alarmist, care a de!enit o o'isnuint $r restrictii, ntruct, lsat asa, acest sistem pro!oac continuu nu numai panic si piedici n dez!oltarea economic si intern a trii, dar si anumite impresii n strintate care ne pericliteaz creditul, ceea ce e $iresc cu aceast stare de nesi(urant continu, ce mereu se trm'iteaz n orice mpre*urare3 - se concentreze toate $ortele !ii ale acestui stat, ca tocmai acolo unde dusmanul cel mai n!ersunat caut s sdeasc si s e+ploateze ura n constiintele cettenesti, s se ia msuri nentrziate ca att cultul, instructia, ct si aparatul administrati! s"si ndeplineasc datoria n mod ct mai constiincios3 rezultatul ar $i ca prin aceste msuri, minciuna, ura si calomnia " s"ar zdro'i de zidul $ormat de acesti 'uni $ii ai trii& Acolo e ne!oie ca si 'isericile si scolile s se trans$orme n ade!rate $ocare de apostolat, acolo se simte ne!oie ca administratia, *ustitia s $ie un e+emplu si o (arantie pentru cettean, c 'unul si !iata lui sunt 'ine pzite3 acolo se simte ne!oie ca consilierii a(ricoli s dez!olte ct mai lar( acti!itatea, pentru ca s se pun n !aloare pmntul att de producti! al acestei re(iuni, s se dez!olte (rdinritul, pomicultura etc&, s se $ac mpduriri, cci impresioneaz destul de dureros pe oricine str'ate sute de Mm, ndeose'i n sudul 9asara'iei, $r a putea (si adpostul unui ct mai nensemnat pomisor3 acolo se simte ne!oie de o serioas si $olositoare propa(and dusmnoas si ne$olositoare a altora& Ca nc eiere, si n le(tur cu e+punerile $cute, e de rele!at si $aptul c dac timpul a cerut ca si acestei pro!incii s se acorde toate li'erttile, $r !reo deose'ire de restul trii, $ctorii rspunztori nu pot lsa la !oia ntmplrii actiunile clandestine sau cele a'uzi!e s!rsite de unele or(ane ale sale3 de aceea, s"ar impune imperios ca n aceast parte a trii s se or(anizeze de ur(ent un ser!iciu in$ormati!, cu conceptii moderne, cu noi elemente, a crui menire s $ie de a urmri si descoperi toate uneltirile ce se urzesc de elementele mai sus mentionate, su' in$luenta ndeose'i a ;usiei -o!ietice3 de a aduce la cunostint toate actele a'uzi!e s!rsite de or(anele sale3 iar naltul (u!ern, la rndul su, tinut n curent n continuu de acest aparat, n deplin cunostint asupra realittilor, n toate domeniile, s poat a!iza la timp si se!er asupra tuturor acestor $apte, ca ast$el s se poat realiza o oper national de consolidare temeinic, a!nd la 'az, dreptatea si sanctiuni pentru toti& se$ul -er!iciului -& Mi ail Moruzo! 9i'lioteca Ar & -&;&l& dosar nr& @ID//, $& /E"DC& K/@ Ministerul Aprrii Nationale U/0D@V -er!iciul E`=UNE;E A-U=;A -E;VICIIH); ,E INB);MAtII l AHE A;MATEI " Istoric " =n la rz'oiul 'alcanic din /0/D, armata noastr n"a dispus de un -er!iciu de in$ormatii propriu"zis, din moti!ul c pe ln( $actorul tactic n"a e+istat si un aparat te nic specializat n materie de in$ormatii, asa cum e+ista pe ln( alte armate, n anul /0/D, cnd armatele noastre au trecut n 9ul(aria, s"a simtit pentru prima oar necesitatea unui asemenea ser!iciu, att pentru operatiile noastre din 9ul(aria, ct si pentru cunoasterea situatiei armatelor celorlalte tri si atunci s"au luat primele msuri pentru or(anizarea

acestui ser!iciu, att n 9ul(aria ct si spre ;usia, dar cu toate s$ortrile depuse de su'semnatul, nu s"a putut atin(e nici mcar n parte scopul urmrit, din moti!e c6 Un ser!iciu te nic de in$ormatii nu se poate impro!iza& ,up terminarea rz'oiului 'alcanic, s"a reluat n studiu aceast pro'lem& Ministerul de ;z'oi a destinat n acest scop o sum de O11 111 lei #circa K@ 111 111 de astzi% si s"a psit la realizarea aparatului te nic, su'semnatul $iind nsrcinat cu n$iintarea lui& ,ar de"a'ia a luat ser!iciul $iint, a'ia s"au nceput primele recrutri si $ormri de elemente, c -ectia a //"a din Marele -tat Ma*or si"a sc im'at opinia, prelund asupra sa si latura te nic a -er!iciului -& ;ezultatul6 Neputndu"se crea un aparat te nic de specialitate n sensul stric pro$esional s"a a*uns n scurt UtimpV la inacti!itate si la ne!oia de a se recur(e la cooperarea cu -i(uranta 5eneral a statului, unde se n$iinteaz 9iroul mi+t& ;ezultatul acestei cola'orri a $ost nul& Moti!ul6 In loc s se creeze elementele proprii n aceast materie, s"a recurs la elemente de ocazie, $r nici un $el de pre(tire si $r e+perient n materie, si n momentul cnd am intrat n rz'oiul din /0/O, acest -er!iciu s"a do!edit ine+istent& Multi au $ost ne!oiti s tra( consecintele, ndeose'i (eneralul NicoleanuDC0, care si asumase rspunderea n ce pri!este a(entura& ,up primele operatiuni, s"a recurs la adoptarea proiectului conceput n /0/D, adic6 Crearea unui aparat te nic de in$ormatii& -u'semnatul ns, c emat s"/ n$ptuiasc, nu mi"am putut asuma ntrea(a rspundere, pentru c dup cum am artat mai sus, un asemenea aparat nu se poate DC0 Este !or'a despre (eneralul Eraclie Nicoleanu, !iitorul pre$ect al Capitalei n perioada /0/<"/0D1& K/E impro!iza, n sc im', am primit s n*( e'ez un aparat te nic pe $rontul do'ro(ean si trmul Mrii Ne(re, cu sediul la Ismail"-ulina& Multumit $aptului c n aceast re(iune am putut concentra elementele a'andonate n anii /0/@"/0/E s"au putut realiza actiuni care pot constitui una din pa(inile cele mai $rumoase ale -er!iciului de In$ormatii de pe toate $ronturile, n prim!ara anului /0/CD<1 !a $i (ata lucrarea complet asupra acti!ittii acestui -er!iciu, n acea penoad& ;edm pe scurt cte!a $apte din care se poate aprecia acti!itatea si e$icacitatea acestui ser!iciu te nic6 -"au or(anizat dou incursiuni mai principale6 prima, pentru capturarea colonelului (erman Briederic !on Ma:er, care conducea aparatul in$ormati! (erman pe $rontul do'ro(ean si trmul Mrii Ne(re, la C< Mm napoia $rontului& )peratiunea a reusit si acest o$iter a $ost adus !iu n zona noastr de operatii& -"a acordat Virtutea Militar celor care au participat la aceast ntreprindere& A doua6 s"a capturat si distrus un punct ntrit la Muri( iol, prin strecurarea printre liniile de aprare ale $rontului inamic3 idem la 9estepe, etc& -"au artatD<//EO spioni din /C< cti au $ost trimisi de ser!iciul de in$ormatii (ermane n aceast zon& Inamicul n"a reusit s distru( nici un depozit de munitii, de apro!izionare, nici case, cum s"au petrecut lucrurile n zona celorlalte $ronturi&

n perioada de armistitiu, acest aparat a ndeplinit, cu deplin succes, misiuni (rele si riscante ca6 l% E+ecutnd un ordin al Marelui Cartier, s"a putut mpiedica nc eierea unui acord ntre Armata ;osie si Armatele Centrale de pe $rontul do'ro(ean prin $aptul c su'semnatul si cu alte dou elemente din acest ser!iciu am iz'utit s intrm n compunerea dele(atiei ruse si, prin di$erite uneltiri, am zdrnicit sta'ilirea acordului& =rin aceasta s"a adus un real ser!iciu Armatelor Aliate de pe $rontul -alonicului la care se re$erea acordul ce unna s se nc eie, deoarece comandantul -tatelor Centrale sta'ilise ntele(erea cu dele(atia Annatei ;osii, ca aceasta din unna s trimit dele(ati pe $rontul -alonicului, unde se a$lau dou di!izii rusesti care se n!oise de*a cu comandamentul -tatelor Centrale s se predea n ntre(ime, dar asteptau numai sosirea dele(atilor Armatei ;osii& =rin tot $elul de ter(i!ersri nscenate de su'semnatul si de elementele te nice ale -er!iciului, nainte de sosirea dele(atilor de la Mosco!a, s"a putut tele(ra$ia Marelui Cartier 5eneral romn, prin amiralul Coand, pe arunci comisar al (u!ernului pe ln( $ortele ruse de pe ,unre si Marea Nea(r, la Marele Cartier al nostru, anuntnd la rndul su Marele Cartier Aliat, cele dou di!izii au $ost retrase la timp si lo!itura pus la cale de Comandamentul Armatelor Centrale prin de$ectiunea ce or(anizase a putut $i de*ucat n timp util& n perioada relurii 9asara'iei, acest -er!iciu a adus un aport nsemnat actiunii armatei noastre prin aceia c s"au putut sal!a6 o$iteri, trupe si demnitari ai trii czuti n minile 'olse!icilor3 D<1 $ In te+tul ori(inal era trecut (resit anul /0/E& Are nteles de neutralizat& K/O K% -"au putut de*uca toate actiunile armatei 'olse!ice si acapara toate depozitele rusesti, su'semnatul reusind, din )rdinul Marelui Cartier, ca prin di$erite masinatii s de!in comandant al trupelor rosii, care au $ost apoi dizol!ate& n le(tur cu aceast optiune, se ataseaz, pe ln( actele care con$irm n toate amnuntele, un sin(ur raport al Comandamentului ,etasamentului de -ud, care *usti$ic n totul cele e+puse #A se !edea ane+a%D<K& ;e(ret un sin(ur lucru si anume6 ,in cauza unei ntele(eri, luptele de la Vlco! au $ost pro!ocate prin surprindere si prin ordin, neasteptndu"se realizarea unui aran*ament $cut de mine, aran*ament n !irtutea cruia or(anizasem cumprarea cu dou milioane lei a ctor!a contratorpiloare, canoniere, a atelierului na!al, a o serie de !edete, slepuri cu munitii si alte !ase care $ormau $lota rus de pe ,unre si Marea Nea(r, n punctele C ilia, Vlco! si -ulina& =rin dezlntuirea luptelor, acest aran*ament a $ost zdrnicit& ,ac as $i $ost lsat s duc la 'un s$rsit com'inatia mea cu comisarul $lotei CumMo!, pe care"/ recrutasem pentru ser!iciul meu, astzi $lota noastr ar $i putut dispune de acele !ase& Ca nc eiere, n ce pri!este aportul adus de -er!iciul -& n aceast re(iune, este su$icient s adao( c si celelalte ser!icii de pe ln( celelalte armate, s"au o$erit s lucreze su' directi!ele noastre& A se !edea rapoartele de pe acele !remuri& W Imediat dup terminarea rz'oiului mondial Ministerul Aprrii Nationale si Marele -tat Ma*or reiau n studiu crearea -er!iciului te nic de in$ormatii al armatei, de data aceasta n mod otrt pentru $i+area lui pe o 'az de$initi!, n care scop am $ost nsrcinat cu or(anizarea acestui ser!iciu&

Aceast otrre a $ost luat n urma ne!oilor rezultate n perioada rz'oiului, ct si dup rz'oi, cnd, din lipsa unui aparat in$ormati! te nic, nu se a!ea posi'ilitatea de a se !eri$ica o stare de alarmism si ncordare, mai ales n re(iunea de Est, din care& cauz ani de zile armata nu s"a putut 'ucura de o !iat normal, n comandamente domnea n(ri*orarea, iar n rndurile populatiei o stare de nesi(urant cu (ra!e consecinte economice& Este stiut $aptul c din lipsa de in$ormatii precise nu o dat a $ost ne!oie s se recur( la anumite msuri cu caracter militar, care sporeau alarmismul si pro!ocau un surplus de c eltuieli initiale& ,up n$iintarea -er!iciului -ecret si acti!itatea des$surat de el, starea de alarmism a ncetat imediat, redndu"i armatei putinta de a cunoaste situatiile reale si trii linistea necesar& =rincipii de or(anizare& In urma studiilor si e+perientelor $cute n decurs de ani de zile, s"au sta'ilit urmtoarele principii, care !or constitui doctrina n materie in$ormati!, si anume6 I& Crearea ser!iciilor secrete de in$ormatii operati!e, la $rontiere, care s $ie conduse, din punct de !edere tactic de o$iteri dup directi!ele Marelui -tat D<K Nu se pu'lic n aceast ane+ de dcumente& K/C Ma*or, -er!iciul ,,-8 purtnd numai rspunderea elementelor de a(entur, din punct de !edere te nic& Aceste ser!icii urmeaz a $i conduse dup directi!ele si pe rspunderea direct a Marelui -tat Ma*or, a!nd urmtoarele misiuni6 /% -tudiul o$ensi! si de$ensi! al zonelor ce li s"au destinat& K% -emnalarea imediat a oricror miscri din zonele respecti!e& D% =re(tirea elementelor din corpul o$iteresc, capa'ile s constituie aportul -er!iciului de In$ormatii operati!, n caz de rz'oi& II& Crearea unui -er!iciu de contrain$ormatii operati!e, su' conducerea direct si pe rspunderea M&-t&M&, cu trei Centre6 Est, Vest si -ud, a!nd misiunea s pre(teasc aparatul de contrain$ormatii necesar armatelor de operatiuni n caz de rz'oi& III& Crearea unui -er!iciu 7-8 de In$ormatii nuntrul statelor ce ne intereseaz, dincolo de zonele in$ormati!e din raza Centrelor ce tin direct de Marele -tat Ma*or, a!nd misiunea s procure att n timp de pace ct si n timp de rz'oi materialul de in$ormatii cu caracter (eneral, necesar armatei& IV& Crearea unui -er!iciu de contrain$ormatii care s procure in$ormatii asupra oricror c estiuni tot cu caracter (eneral, interesnd armata& Asadar, pe !iitor -er!iciul de In$ormatii al Armatei !a $i alctuit din dou (rupe6 =rima (rup apartinnd M& -t& M& ca element operati!, creia i !or $i su'ordonate ser!iciile secrete de in$ormatii si contrain$ormatii operati!e, pe ln( celelalte ser!icii de in$ormatii si contrain$ormatii, ca6 -er!iciul de in$ormatii des$surat de Aliatii Militari si -er!iciul UdeV contrain$ormatii in$erior, e+cortnd, con$orm re(ulamentelor, pe ln( comandamente& A doua (rup !a $i $ormat de -er!iciul -& de in$ormatii si contrain$ormatii, cu caracter (eneral, apartinnd Ministerului Aprrii Nationale& -u' raportul conlucrrii, -er!iciul -ecret Central, ca un corp de specialitate !a ndeplini n mod o'li(atoriu si la cerere, un rol consultati! pe ln( -er!iciile de in$ormatii si

contrain$ormatii apartinnd direct de M&-t&M&, n care scop !a a!ea un dele(at permanent acolo& =e ln( -er!iciul -ecret Central se !a atasa un dele(at te nic cu rol consultati! n c estiuni pur militare, numit de Ministerul Aprrii Nationale #n sc ita din Ane+a K se poate !edea structura acestor ser!icii%, iar pentru ca s nu se produc pertur'ri n directi!ele sta'ilite de acest ser!iciu, n urma dez!oltrii sta'ilite de acest -er!iciu, n urma dez!oltrii pe care a luat"o, s"a redactat si un re(ulament de $unctionare #A se !edea Ane+a D%D<D& ;ealizri ,in pro(ramul conceput, s"au realizat urmtoarele6 I& Ha Marele -tat Ma*or6 -er!iciile secrete operati!e pe $ronturile de Est si Vest& n ce pri!este $rontul de -ud, acest ser!iciu $unctioneaz ca e+perient dup o alt $orm, ale crei rezultate se a$l toate n posesia M&-t&M&, si dac acesta crede / Nu se pu'lic n aceast ane+ de dcumente& K/< c este necesar e+istenta unui -er!iciu -ecret operati! si pe $rontul de -ud, aparatul te nic este (ata si poate intra n actiune imediat& Asupra acestor Centre de in$ormatii, e+punem urmtoarele6 /% -er!iciul secret operati! pe $rontul de Est6 a% Centrul A, unde s"a aplicat cu titlu de e+perient sistemul de lucru n sensul ca se$ul Centrului s ndeplineasc si misiunea te nic, dup cum se constat din raportul nostru nr& /@KO din // septem'rie #A se !edea Ane+a nr& @%D<@ ctre M&-t&M&, n"a corespuns scopului si !aloarea sa este astzi aproape ine+istent& '% Centrul 9, unde s"a mentinut principiul $undamental sta'ilit, a dat rezultate din cele mai 'une& K% -er!iciul secret operati! pe $rontul de Vest6 si acti!itatea acestui Centru, unde, de asemenea, s"a mentinut principiul de 'az, a dat rezultate 'une, mai ales n ultimul timp& n ce pri!este -er!iciul secret operati! de contrain$ormatii te nic, s"au terminat toate studiile nc din toamna anului /0DD si -er!iciul -ecret a raportat despre aceasta M&-t&M, -ectia a Il"a, cerndu"se s se destineze o$iteri care s preia conducerea acestor Centre si s lucreze dup directi!ele M&-t&M& Asupra necesittii completrii ser!iciilor de in$ormatii su' ordinele directe ale M&-t&M&, e!identiem urmtoarele6 ,in e+perientele celor dou rz'oaieX<E, n timpul crora su'semnatul am a!ut un rol important n materie de in$ormatii, reiese neaprat si ur(enta ne!oie ca -er!iciul secret operati! de contrain$ormatii s ia $iint ct mai curnd, cu att mai mult cu ct Ministerul Aprrii Nationale a si destinat $onduri pentru $unctionarea acestui ser!iciu, deoarece su' acest UaspectVD<O suntem complet neor(anizati& n discutiile a!ute cu -ectia a Il"a a M&-t&M&, -er!iciul -ecret de In$ormatii si"a e+pus punctul su de !edere n ce pri!este misiunea sa, care n principiu este6 =re(tirea -er!iciului de contrain$ormatii pe $rontierele respecti!e, (ata s intre n actiune n caz de rz'oi& Ca detaliu, -er!iciul -& a scos n relie$ $aptul c pe ln( studiile ce tre'uie $cute n zonele respecti!e din toate punctele de !edere operati!e, potri!it n!tmintelor trase din e+perientele rz'oiului trecut, mai tre'uie e+aminat si o serie

ntrea( de pro'leme si anume6 (rupurile etnice, din punct de !edere iredentist, de clas etc3 aparatul administrati! al statului3 industriile etc&, tinndu"se seama de planurile si doctrina statelor ad!erse, sta'ilite n !ederea operatiunilor din spatele $rontului, n acest scop -er!iciul secret Central tine la dispozitia -er!iciului operati! de contrain$ormatii ntre(ul material in$ormati! necesar& n (eneral, este necesar s se ntocmeasc planul de mo'ilizare al tuturor $ortelor care !or $i c emate s contracareze si s mpiedice actiunea inamicului n spatele $rontului& D<@ Idem& D<E Este !or'a despre al doilea rz'oi 'alcanic #/0/D% si primul rz'oi mondial #l0/@" /0/<%& D<O n te+tul ori(inal era cu!ntul raport& K/0 -imultan cu ntocmirea acestui plan de mo'ilizare tre'uie sta'ilit din timp att metoda de lucru, ct si ale(erea si per$ectionarea elementelor c emate s ndeplineasc aceast misiune& Este stiut c aceste elemente prezint o important, cel putin e(al cu aceea a elementelor com'atante, si c n sarcina lor cade (reaua misiune de a asi(ura armatei com'atante des$surarea nestin( erit a operatiunilor& ,e asemenea, cred necesar s e!identiez si urmtoarele6 Acest ser!iciu a inter!enit n nenumrate rnduri la M&-t&M& s inter!in la rndul su pentru ca -er!iciul secret de in$ormatii operati! s o'tin si contri'utia te nic de specialitate s $ie adic nzestrat cu aparatele necesare de ascultare, de transmisiune, de semnalizare, de $oto(ra$iat etc&, spre a $i pus n situatia de a e+perimenta toate sistemele noi n aceste domenii& -u' acest raport nu s"a $cut nimic& Cu prile*ul ntocmirii 'u(etului anului n curs, am e!identiat aceste lipsuri naintate Comisiei 'u(etare, am $cut propuneri, insistnd din nou asupra acestei c estiuni, ast$el c s"a pre!zut suma, urmnd ca M& -t&M& s treac la nzestrarea -er!iciului cu cele necesare& n alt ordine de idei6 )$iterii trimisi la centre si su'centre tre'uie s $ie o'li(ati a n!ta ct mai temeinic lim'ile respecti!e ale $ronturilor, ca s nu $im ne!oiti n toate mpre*urrile, si mai ales la traducerea actelor secrete, s recur(em la elementele care nu pot prezenta aceeasi (arantie& - se treac la or(anizarea -er!iciului secret de contrain$ormatii, un (ol pe care Marele -tat Ma*or este dator s"/ completeze de ur(ent& ,up cum am artat, $ondul respecti! este de*a destinat& II& Ha Ministerul Aprrii Nationale In$ormatii -er!iciul -ecret Central de pe ln( Ministerul Aprrii Nationale a realizat con$orm planului conceput, recrutarea elementelor in$ormati!e dincolo de zonele ser!iciilor secrete operati!e, dup cum urmeaz6 Ha -ud " )r(anizarea este complet, rezidentii sunt $i+ati si randamentul acti!ittii lor este satis$ctor& Ha Est " Mai ales n ultimul timp si dup s$ortri de ani de zile, s"a a*uns la recrutarea

unor elemente de !aloare, capa'ile s $urnizeze materialul in$ormati! necesar armatei, din toate punctele de !edere& Ha Vest " -er!iciul -ecret a ntmpinat $oarte mari (reutti pentru dez!oltarea elementelor !aloroase si continu s $ac e$orturi pentru ca acest $ront s a*un( la acelasi (rad de dez!oltare n materie in$ormati!, ca si celelalte $ronturi& -istemul de recrutare al rezidentilor, punerea la ncercare si ndrumarea lor a constituit prima $az a pro'lemei, cea mai (rea de care este preocupat acest -er!iciu actualmente, este trecerea la $aza doua, adic6 -ta'ilirea 'azelor si a sistemului de le(tur n caz de rz'oi& ,up calculele $cute de -er!iciu, aceste operatiuni nu !or putea $i realizate n total dect n in" KK1 r ter!al de circa doi ani, n care timp !a tre'ui s se lucreze struitor, dar cu tact, prudent, r'dare, n deplin liniste, pentru ca pro'lema in$ormati! s $ie realizat n punctul ei culminant& n ce pri!este pro'lema tactic si te nic6 Ha Marele -tat Ma*or -er!iciul secret operati!, $iind condus, dup principiile sta'ilite, de elemente te nice, ca o completare de ordin tactic, Ministerul Aprrii Nationale i"a atasat un personal compus din o$iteri, deocamdat trei o$iteri superiori si doi in$eriori, care urmeaz a $i completat, con$orm cererilor noastre, cu nc patru o$iteri& Contrain$ormatii Acest aparat cu caracter (eneral a cptat structura necesar si n ultimul timp, $at de reluarea raporturilor cu U;--D<C, se lucreaz la crearea unei ec ipe aparte, care !a a!ea misiunea s supra!e( eze acti!itatea acestei reprezentante, mai ales n ce pri!este propa(anda n rndurile Armatei& Concluzii ,in e+punerea $cut, se e!identiaz $aptul c pro'lema in$ormati! a $ost tratat pe toate laturile dup cele mai moderne conceptii, !ala'ile astzi n aceast materie, a*un(ndu"se dup o lun( perioad de $rmntri, studii si e+periente, dup cum s"a mentionat mai sus, la urmtoarea doctrin6 /% Marele -tat Ma*or, reprezentnd, att n timp de pace ct si n timp de rz'oi elementul operati! al $ortelor armate, !a a!ea su' ordinele sale directe6 " -er!iciul secret de in$ormatii si Contrain$ormatii operati!, " Aportul in$ormati! al atasatilor militari si " -er!iciile de Contrain$ormatii interioare e+istente pe ln( unitti si comandamente& K% Ministerul Aprrii Nationale6 " -er!iciul -ecret Central de a(entur n materie de in$ormatii si Contrain$ormatii cu caracter (eneral Aceast doctrin o(lindeste necesitatea impus de e+perient, precum si principiul $undamental care e la 'aza or(anizrii structurii de stat, adic6 " Armatei de operatiuni, Ministerului Aprrii Nationale i pune la dispozitie o parte din $ortele sale de care dispune, precum si mi*loacele necesare pentru a"si ndeplini misiunea, con$orm conceptiilor si capacittii conductorilor ei, care actioneaz pe rspunderea lor direct n zonele a$erente& Aceast conceptie *usti$ic n total punerea -er!iciului secret de in$ormatii si Contrain$ormatii operati!, su' ordinele directe ale Marelui -tat Ma*or&

Ministerului Aprrii Nationale i rmne sarcina de a studia necesittile armatei su' toate aspectele, de a le satis$ace dup posi'ilitti si mpre*urri, a!nd D<C n D iulie /0DD, la Hondra, a $ost semnat un pact re(ional de nea(resiune ntre U;-si ;omnia, =olonia, Hetonia, Estonia, =ersia, Turcia si A$(anistan, iar o zi mai trziu, un pact (eneral de nea(resiune ntre U;--, Mica ntele(ere si Turcia #!ezi pe lar( la I&M& )prea, ) etap rodnic din istoria relatiilor diplomatice romno"so!ietice, /0K<"/0DO, Editura politic, 9ucuresti, /0OC, p& DK"@O%& KK/ ne!oia de a dispune separat de un aparat te nic n materie de in$ormatii si contra" in$ormatii, pentru a cunoaste ntru totul anumite situatii interne si e+terne, care sunt de resortul si cad n rspunderea conceptiei reprezentate n (u!ern si care su' acest raport nu poate rmne descoperit& ,e alt$el, acelasi $apt se petrece si n materie de in$ormatii si la Ministerul de Interne& In timp de pace, -i(uranta 5eneral a -tatului conlucreaz la procurarea de in$ormatii interesnd si armata, ca n caz de rz'oi, pune o parte din personalul su politienesc la dispozitia Marelui -tat Ma*or #armatei operati!e%& -i(uranta 5eneral si pstreaz structura ei, pe ln( Ministerul de Interne, a!nd misiunea de a"i procura acestuia in$ormatii cu caracter (eneral, tinnd de responsa'ilitatea acestui departament n cadrul responsa'ilittii (enerale $at de (u!ern& ,in acelasi moti!, aceeasi structur o pstreaz si Corpul Landarmeriei, n mpre*urri analoa(e& Urmeaz deci ca6 Am'ele -er!icii s"si dez!olte acti!ittile pe 'aza principiilor sta'ilite, $iecare depunnd un surplus de acti!itate pentru completarea ct mai curnd a (olurilor spre a nu $i surprinsi de e!enimentele n curs, dup cum s"a ntmplat n /0/O, cnd din cauza luptei pentru preponderent si a necompartimentrii atri'utiilor, am $ost surprinsi nepre(titi& =entru a e!identia realitatea, mentionm urmtoarele6 Br contri'utia te nic, $r e+istenta unui ser!iciu te nic n materie de in$ormatii, armata noastr nu a putut a!ea un ser!iciu de in$ormatii, si atunci cnd s"a a'tut de la principiul compartimentrii atri'utiilor, am a!ut de nre(istrat e$ectul catastro$al din prima perioad a ultimului rz'oi, dup cum arn artat n cele de mai sus, iar n ultimul timp semnalam insuccesele de la Centrul A, e+puse n raportul nr& /@KO din // septem'rie a&c& ctre Marele -tat Ma*or& ,in toate acestea, rezult UcV principiul compartimentrii atri'utiilor constituie n materie in$ormati! o necesitate a'solut, n ce pri!este e+istenta a dou ser!icii paralele, ea se ntemeiaz pe principiul e+istentei a ct mai multor surse UsiV asi(urarea !eri$icrii in$ormatiilor& W Ca nc eiere, mi permit a adu(a si o not personal6 -er!iciul -ecret al armatei este opera su'semnatului, pentru crui realizare a $ost ne!oie de timp ndelun(at si eu nu pot dect s am deplin satis$actie c dup K@ de ani de e$orturi continui, n care timp n"am 'ene$iciat de nici un concediu, nici mcar de cel le(al de o lun pe an, aceast oper constructi! aduce un ser!iciu real, corespunztor necesittilor armatei si statului& )pera noastr este azi imitat de 9ul(aria& Un(aria, Ce oslo!acia, =olonia, ;usia, la care se !a adu(a ct de curnd si Branta&

Nu !or'esc de An(lia, de la care eu nsumi m"am inspirat& Este necesar s accentuez c Branta a $cut e$orturi mari pentru a crea la noi un ser!iciu de in$or" KKK rnatii pe Brontul de Est, trimitnd n disperare de cauz pe cpitanul Cur:, un e+celent element in$ormati!, dar care din lipsa elementului te nic, a $ost ne!oit s"si lic ideze actiunea si apoi s e+iste si producti!itatea aparatului nostru te nic& Cu real satis$actie su'liniez $aptul c n mod e+ceptional s"a acordat attor o$iteri de la -ectia a Il"a He(iunea de )noare pn si $ostului cpitan Moraru, 'inenteles a$ar de su'semnatul, care m"am retras de la aceast onoare, pentru a nu a!ea nici un $el de o'li(atie, $ie si moral, $at de oricine, cu toate o$ertele ce mi s"au $cut& Cu completrile propuse si pe 'aza principiilor sta'ilite, n deplin ntele(ere si armonie se poate psi la ct mai des!rsit $az de dez!oltare si per$ectionare a acestor ser!icii, impuse mai mult dect oricnd ca o necesitate cerut de interese trii& se$ul -er!iciului -& UM& Moruzo!V Ar & -&;&l&Lond 7d8 dosar m& <10C, $& O"KK& ,are de seam asupra Cltorie $cut la 9erlin ntre /K si K@& 1K& /0DC I& -umarul cltoriei =lecarea din 9ucuresti6 /K& 1K& /0DC, ora /D, D1& -osirea la 9erlin6 /D& 1K& /0DC, ora K1, D1& Hocuinta la 9erlin6 Qotel Central #camera Nr& /CE%& =lecarea din 9erlin6 KK& 1K& /0DC, ora KD, EE& -osirea n 9ucuresti6 K@& 1K& /0DC, ora /O, E1& n aceast cltorie am nsotit pe domnul N& ste$nescu"su'se$ul -er!iciului -ecret si se$ul -ectiei Contrain$ormatii " n calitate de $unctionar ci!il, specialist n c estiuni militare ale Brontului de Est #pasaportul a indicat numai 7$unctionar de stat8%& Au mai e+ecutat deplasarea pentru procurarea de aparate te nice necesare ser!iciului6 cpitanii in(& -on si in(& ser'nescu& ,ocumentele luate la 9erlin si aduse napoi la ser!icm, n 7!aliz diplomatic86 " Ta'el si sc ita cuprinznd dislocarea Marilor Unitti ale Armatei ;osii3 " Ta'el cu in$ormatiile care ar mai $i necesare asupra Armatei ;osii3 " ,osar cu c estiunea ,orman& II& Acti!itatea pe timpul sederii la 9erlin Huni /E&1K& /0DC /& ,imineata pn la ora /K& KKD Am $ost la dl& locotenent"colonel UConstantinV Antonescu, atasatul militar romn la 9erlin, cruia i"am remis scrisoarea din partea se$ului -er!iciului, prin care era ru(at a"mi pune la dispozitie suma de @11 ;& M& si i"am comunicat ca am !enit la 9erlin, mpreun cu alti doi o$iteri, pentru procurarea de aparate te nice pentru ser!iciu& ,omnul locotenent"colonel Antonescu n"a mai cerut alte detalii si a promis c " dac !a $i ne!oie " poate $ace demersurile necesare pentru !izitarea $a'ricilor de specialitate& M"a ru(at ns ca, pentru primirea 'anilor, s trec n ziua urmtoare #/O $e'ruarie%, n care timp !a scoate 'anii de la 'anc& n acest timp, dl& ste$nescu, dup cum mi"a comunicat ulterior, a luat contact cu maiorul Grienitz, a*utorul amiralului Canaris, se$ul -ectiei In$ormatii din Marele -tat Ma*or (erman, cu care a sta'ilit ca n dup"amiaza zilei6 a% - !in la mine n camer un o$iter de la Brontul de Est din -ectia In$ormati! a Marelui -tat Ma*or (erman, pentru un sc im' de in$ormatii cu caracter militar asupra

U;--, despre care sc im' ns, nu tre'uia s ai' a'solut nimeni cunostint, a$ar de domnul ste$nescu, maiorul Grienitz, su'semnatul si o$iterii (ermani cu care !a lua contactul special n acest scop& ,e alt$el, aceast restrictie a $ost pstrat tot timpul, iar la reuniunile care au a!ut loc, nu s"a pus niciodat n discutie 7sc im'ul de in$ormatii8& '% - se prezinte la domnul ste$nescu, doi o$iteri (ermani specialisti n aparate te nice, cu care cpitanii -on si ser'nescu !or !izita n dimineata urmtoare #/O $e'ruarie% cte!a $a'rici de specialitate& Ha masa de prnz, pe care am luat"o numai noi la restaurantul otelului, domnul ste$nescu mi"a prezentat pe domnul =arizianu, $unctionar la reprezentanta comercial romn din 9erlin, care cunostea per$ect lim'a (erman si care urma s nlesneasc, cnd !a $i ne!oie, discutiile cu caracter desc is& ,omnul =arizianu nu a a!ut ns cunostint nici de situatia su'sem"antului si nici de acti!itatea mea n ceea ce pri!este in$ormatiile cu caracter militar& K& ,up"amiaza, pn la ora /0 Ha ora /E, n camer la dl& ste$nescu, mi"a $ost prezentat dr& Broelic #ulterior am a$lat c este maior acti! cu ser!iciul la -ectia In$ormatii din Marele -tat Ma*or (erman, Brontul de Est%, cu care !oi lucra toate c estiunile pri!itoare la Armata ;osie #in$anterie, ca!alerie, artilerie si unitti mecanizate%& Trecnd apoi, n camera su'semnatului, numai cu o$iterul (erman si dup ce am luat mpreun cu acesta toate precautiile ca discutiile care !or a!ea loc s nu $ie auzite n a$ar de camer, am nceput lucrul, care a constat " pn la ora /0 2 din compararea denumirii si dislocrii marilor unitti ale Armatei ;osii #districtele militare, corpurile de armat si di!iziile de in$anterie%& -istemul de lucru a $ost6 o$iterul (erman "" citea in$ormatiile pe care le a!ea #datate /& 1/& /0DC%, iar su'semnatul rele!am nepotri!irile, pe care le notam amndoi& n (eneral, n mare ma*oritate, in$ormatiile noastre au corespuns cu cele (ermane, ceea ce a demonstrat 'una credint si seriozitatea sc im'ului de in$ormatii pentru am'ele prti& KK@ =entm masa de sear am $ost in!itat de maiorul Grienitz la restaurantul EJest8 " unul dintre cele mai alese restaurante din 9erlin " ntr"o camer complet separat de restul localului& Ha mas, n a$ar de dl& ste$nescu, cpitanul -on& cpitanul ser'nescu, dl& =arizianu si su'semnatul, au luat parte6 dr& Grienitz #maior%, dr& -c rei'er #colonel, se$ul Brontului de Est din Marele -tat Ma*or (erman%, dr& Broelic #maior, cu care lucrasem n dup"amiaza zilei%, locotenent Gin(er si locotenent -alz'run #o$iteri te nicieni specialisti cu care !or lucra cpitanii -on si ser'nescu%& Masa a decurs ntr"o atmos$er de ama'ilitate din partea o$iterilor (ermani amintindu"si cu mult plcere de tara noastr, pe care o cunoscuser n timpul rz'oiului& Ctre s$rsitul mesei, maiorul Grienitz ne"a salutat n numele amiralului Canaris " se$ul -ectiei de In$ormatii din M&-t&M& (erman " care a re(retat c, ne$iind n 9erlin, nu a putut !eni personal pentru a ne cunoaste& A adu(at c cola'orarea cu ser!iciul nostru corespunde intereselor am'elor tri, pentru lupta contra dusmanului comun6 U;--& ,omnul ste$nescu a multumit pentru modul cum au $ost primiti si pentru ncrederea acordat, nc eind c spera ca acest prim contact " desi complet neo$icial " s duc la rezultate poziti!e necesare si(urantei am'elor tri& Masa s"a terminat la ora KD& Marti /O&1K& /0DC

/& ,imineata, pn la ora /K& -u'semnatul, am $ost la atasatul militar romn din 9erlin, de unde am ridicat suma de 'ani& ,up aceea am aran*at documentele pentru lucru de dup"amiaza& ,l& ste$nescu, cpitanii -on si ser'nescu, dl& =arizianu #translatorul% nsotiti de cei doi o$iteri (ermani " care le"au pus la dispozitie dou masini particulare " au !izitat cte!a $a'rici cu aparate te nice& K& ,up"amiaza, pn la ora /0 Cu ncepere de la ora /E, am lucrat " dup acelasi sistem " cu acelasi o$iter (erman #maior Broelic %, n ceea ce pri!este compunerea or(anica a Corpurilor de Armat ale Armatei ;osii, dndu"mi n plus denumirea si dislocarea tuturor unittilor nendi!izionate ale Corpurilor de Armat& n ceea ce pri!este in$ormatiile, aceiasi impresie de 'un credint& =entru masa de sear am $ost in!itati la restaurantul -c mitter " un local aristocratic, speci$ic 'erlinez ", iar discutiile an(a*ate au $ost de ordin (eneral # or% ct a durat masa& ,intre o$iterii (ermani, au luat parte maiorul Grienitz si maiorul Broelic & ,up mas am $ost condusi la teatrul 7-cala8 unde o$erindu"ni"se cele rnai 'une locuri am asistat la un spectacol de !arietti& Miercuri /C&1K& /0DC l& ,imineata pn la ora /K -u'semnatul am aran* at documentele pentru ntlnirea de dup mas cu o$iterul (erman specialist n a!iatie, iar ceilalti au continuat !izitarea $a'ricilor cu aparate te nice& KKE K& ,up"amiaz, pn la ora /0 Ha ora /E am $ost anuntat c o$iterul specialist n a!iatie, $iind retinut Ia ser!iciu, nu !a putea !eni, $i+ndu"se !iitoarea ntlnire pentru !ineri #K1 $e'ruarie% dup"amiaz& Loi /<&1K& /0DC Siua a $ost consacrat unei e+cursii la =ostdam& Ha ora <, maiorul Grienitz a !enit la otel si cu o masin particular " $oarte ele(ant " ne"a condus la =ostdam, unde am !izitat -ans -oJei"ul si toate palatele si cldirile istorice din mpre*urimi& Cu o e+trem ama'ilitate, maiorul Greintz ne"a dat toate e+plicatiile necesare, remarcnd c poporul (erman, desi a trecut printr"o re!olutie, a stiut s respecte monumentele istorice, care sunt mrturia unui trecut (lorios si cu stimulent pentru tinerele (eneratii& Masa de prnz ne"a $ost ser!it la restaurantul 7Mo(nart8, .# un local de elit& .W8 Ha ora /< am $ost adusi la otel& Vineri /0& 1K& /0DC /& ,imineata, pn la ora /K -u'semnatul am lucrat, n camera de la otel, cu maiorul Broelic , c estiunile pri!itoare la derularea, dislocarea si compunerea corpurilor de ca!alerie si a unittilor motorizate si mecanizate ale Armatei ;osii& n a$ar de !eri$icarea in$ormatiilor noastre, care n (eneral au corespuns cu cele (ermane, mi s"a dai n plus, or(anizarea de detaliu a unei di!izii moto"meca"nizat, pies e+trem de interesant& n acest timp, dl& ste$nescu, mpreun cu cpitanii -on si ser'nescu, au $ost in!itati s !iziteze localul 5estapo"u ii si n special aparatele te nice cu care este nzestrat& ,up cum mi"a comunicat ulterior dl& ste$nescu, la 5estapo, au $ost primiti de dr& 9est "

asimilat cu (radul de (eneral de di!izie " se$ul re(iunii 9erlinului si mpre*urimi, si de a*utorul acestuia& Hocalul si toate instalatiile " dup prerea celor de $at " au $ost artate, descrise si puse n $unctiune, $r nici o restrictie& -"a remarcat, c n tot timpul !izitei, n ntre( localul domnea cea mai per$ect liniste si nu s"a !zut a'solut nici un $unctionar, usier& etc& Ha masa care s"a ser!it c iar n localul 5estapo"ului, dr& 9est si"a artat deplina satis$actie pentru acest nceput de cola'orare, a!nd mai ales n !edere c ;omnia are $rontier cu U;--& ,l& ste$nescu a rspuns apoi $cnd un scurt istoric al or(anizrii si modului de actiune al Cominternului, e+punere care a impresionat pe cei de $at& Ha s$rsit, dr& 9est a propus ca, pe timpul lunii n care cpitanii -on ti ser'nescu !or sta la 9erlin, acestia s $ac practic c iar n localul 5estapo"ului, $olosind aparatele e+istente& K& ,up"amiaz, pn la ora /0 ncepnd de la ora /E, am lucrat n camera de la otel cu doi o$iteri (ermani, n pri!inta a!iatiei militare so!ietice& KKO ,up !eri$icarea denumirii si dislocrii 9ri(zilor de a!iatie, mi s"a dat n plus compunerea or(anic detaliat a $iecrei 'ri(zi, amnunte $oarte interesante pe care noi nu le a!eam dect n parte& -m't K1& 1K& /0DC ,imineata, a $ost rezer!at pentru pre(tirile de plecare, care n"au putut $i per$ectate datorit lipsei din 9erlin a atasatului nostru militar& ,up"arniaz " punndu"mi"se la dispozitie dou masini particulare si doi $unctionari ai 5estapo"ului ", am !izitat autostrada si o instalatie ultramodern pentru na!i(a'ilitatea )derului& ,uminic K/&1K& /0DC Am asistat la solemnitatea si parada, cu ocazia comemorrii zilei eroilor, con$orm propunerii maiorului Grienitz, care a $cut e$orturi considera'ile pentru o'tinerea locurilor de la )per si tri'un& Ha ora // am $ost luati de la otel de doi o$iteri (ermani " care !or'eau 'ine lim'a $rancez " si condusi la )per unde urma s ai' loc o solemnitate n prezenta cancelarului Qitler& -ala )perei era ar iplin, remarcndu"se atasatii militari ai tuturor trilor si o$iterii (ermani de toate (radele, care n"au luat loc si au stat tot timpul cu $ata ctre lo*a Cancelarului Qitler pn la sosirea acestuia& Ha aparitia Cancelarului toat asistenta a salutat ntr"o tcere impresionant, dup care Qitler a luat loc a!nd la dreapta pe maresalul MacMensen, iar la stn(a pe (eneralul 9lom'er(& -olemnitatea a $ost simpl dar pro$und de impresionant& 5eneralul 9lom'er( a tinut o cu!ntare ocazional& )rc estra $ilarmonic a cntat 7Eroica8 de 9eet o!en, apoi n tot acest timp, pe scena creia @1 de su'o$iteri n tinut de campanie si purtnd drapelele care au luat parte n rz'oiul mondial au stat nemiscati timp de @E UminuteV& =e $undalul scenei era crucea de rz'oi (erman, $oarte mrit& =arada, de asemenea, a $ost e+trem de simpl& N"a constat dect din trecerea n re!ist de ctre Qitler " nsotit tot timpul de maresalul MaMensen " a pu'licului din tri'une, a trupelor de partid si a marilor mutilati care erau asezati imediat n stn(a estradei de pe

care Cancelarul a primit de$ilarea unei companii de in$anterie& ,e remarcat $aptul, care a impresionat ntrea(a asistent, c Qitler a dat mna cu ma*oritatea marilor mutilati& Huni KK& 1K& /0DC Am $ost la atasatul nostru militar, care a si(ilat plicul cu in$ormatiile o'tinute, $r ns a a!ea cunostint de continut& ,up"amiaz la ora /C, am asteptat pe maiorul Grienitz care lipsea de D zile din 9erlin " pentru a ne lua rmas 'un& Ha aceast or, am primit o tele(ram e+pediat din a!ionul cu care cltorea maiorul Grienitz, prin care eram anuntati c, din cauza timpului cu totul ne$a!ora'il, nu !a putea !eni nainte de ora K1& Intr"ade!r, la ora K1, maiorul Grienitz apare ru(ndu"ne s"/ scuzm de ntrziere care se datora numai !remii de$a!ora'ile, din care cauz a tre'uit s z'oare peste /11 Mm, $r !izi'ilitate& KKC Ha masa ce i"am o$erit la restaurantul otelului si care a decurs ntr"o per$ect atmos$er de ncredere si camaraderie, maiorul Grienitz a accentuat din nou deose'ita sa multumire n ceea ce pri!este acest nceput de cola'orare si spera ca ntr"un !iitor apropiat s ne !edem $ie la 9ucuresti, $ie tot la 9erlin& Ha ora KD, ne"am ridicat de la mas, iar la ora KD, EE su'semnatul am luat trenul spre =olonia& II& Cte!a consideratii& ,in discutiile care au a!ut loc, am putut constata6 /& Cola'orarea n ceea ce pri!este in$ormatiile asupra U;--, a $ost primit cu mult nsu$letire si ncredere de ctre Marele -tat Ma*or (erman& K& -c im'ul de in$ormatii militare pri!itoare la U;-- "$cut n cel mai strict secret " a $ost sincer si $r rezer!e, $iind cu totul multumitor pentru nceput& ,esi(ur c n !iitor, cantitatea si calitatea in$ormatiilor ar putea $i considera'il sporit& D& Cred c autorittile (ermane, pentru a a!ea in$ormatii ct mai multe asupra U;--, ar $i dispuse la un aran*ament precis si dura'il& @& -er!iciul de cutare al Marelui -tat Ma*or (erman este ncadrat cu un personal numeros, care " Pn spet " cunoaste $oarte 'ine lim'a rus si c iar polon, iar la 'aza de lucru st specializarea& E& n ceea ce pri!este modul cum sunt !zute anumite pro'leme6 a& Armata ;osie Este o armat $oarte 'ine utilat& Materialul, desi de constructie $oarte 'un, nu are ns durat din cauza materialului pus de calitate in$erioar& -e lucreaz intens la dotarea armatei, n special cu material de a!iatie si mecanizat& Este un punct de ntre'are, cum !or rspunde masele de trani ntr"un !iitor rz'oi& ,e aceea se preconizeaz, ca n caz de rz'oi, s se o'tin initial succese rsuntoare prin ntre'uintarea n mas a a!iatiei si carelor de lupt, trupelor de in$anterie rmnndu"le numai cucerirea si stpnirea terenului& =ersonalul de comand, momentan, insu$icient pre(tit, se $ac s$ortri uriase pentru a ridica ni!elul intelectual al corpului o$iteresc& '% E!enimentele din -pania& Maiorul Grienitz, care a $cut n -pania peste /11 de cltorii cu a!ionul, prezint ast$el situatia& Conducerea am'elor partide, e+trem de sla'& Branco este un idealist, un poet, dar nu un

conductor de trupe& Trupele si populatia n"au nici un ideal, $iindu"le complet indi$erent cine !a n!in(e3 numai pacea s re!in ct de curnd & Trupele marocane nu lupt dect pentru a *e$ui& D<< Este !or'a despre rz'oiul ci!il din -pania ntre repu'licani si $ranc isti #iulie /0DO" martie /0D0%& KK< n asemenea conditii luptele !or $i duse $r decizie nc mult timp dac, 'inenteles, nu !or inter!eni italienii care s decid de$initi! situatia& Ar & N&I&C&,$ond=&C&M&"-& -& I, =olitica e+tern a ;omniei, dosar m6 KI/0DCI& KO"D@& /0D0 ianuarie U9ucurestiV E+pansiunea (erman n sud"estul Europei ctre 5urile ,unrii n con*unctura politic deazi, e+pansiunea spre sud"estul Europei este considerat de 9erlin ca cea mai usoar si mai $a!ora'il& ;ealizarea ei ns se !a des$sura dup un pro(ram limitat mr(inindu"se ntr"o prim $az numai pn la (urile ,unrii& Bactorii care $ac nsusi -tatul Ma*or al armatei (ermane s ncline pentru o actiune, n primul rnd pe aceast directie, sunt urmtorii6 /& =e aceast directie nu s"ar putea opune e+pansiunii (ermane dect Un(aria si ;omnia& Un(aria poate $i usor atras de partea 5ermaniei pe c estiunea re!endicrilor teritoriale pretinse de la ;omnia& Ast$el, ntr"o actiune contra ;omniei, re!endicrile ma( iare !or masca, $at de celelalte mari puteri europene, ade!ratele tendinte ale 5ermaniei, armata un(ar, narmat si sustinut de unitti (ermane, $ormnd n realitate a!an(arda armatei ;eic "ului& K& ;omnia, dup prerea (erman, incomplet narmat astzi, !a capitula usor n $ata unui puternic atac dat prin surprindere de ctre armata ma( iar, sustinut de cea (erman& D& ;omnia, cu 'o(atele sale resurse n produse a(icole, petrol si !ite, !a constitui cea mai 'un, si(ur si imediat 'az de apro!izionare pentru continuarea e+pansiunii (ermane spre est sau spre sud& @& =entru o actiune ctre est #Ucraina%, 5ermania !a desc ide prin ;omnia o poart mult mai lar( dect (tul strmt al Ucrainei su'carpatice, str'tut pe ntrea(a lun(ime numai de o sin(ur autostrad& E& Nu pro!oac direct nici =olonia si nici U;--, ale cror armate, 'ine dotate, ar putea da mai mult de lucru armatei (ermane& =re(tirea e+pansiunii (ermane ctre sud"est E+perientele ncercate cu ocazia ane+rii AustrieiD<0 si a ;e(iunilor sudeteD01 au dat actualilor conductori ai 5ermaniei posi'ilitatea de a !eri$ica si per$ectiona o nou metod n politica de e+pansiune pe continent& D<0 Austria a $ost ane+at de 5ermania la /D martie /0D<& D01 ;e(iunile sudete au $ost ocupate de 5ermania la l octom'rie /0D<, n urma acordului de la Munc en #D1 septem'rie /0D<%& KK0 =e de alt parte, s"a adoptat 7principiul autodeterminrii popoarelor8, care a ser!it ca 'az marilor puteri aliate la nc eierea tratatelor de pace din /0/0"/0K1 pe care 5ermania l lanseaz astzi, sustinnd dreptul minorittilor etnice (ermane ti de alt nationalitate, de a

otr sin(ure de soarta lor& Acest procedeu este ntre'uintat cu scopul de a"si atra(e simpatia statelor cu re!endicri teritoriale si a pro!oca dezordini n statele !izate, prin a(itarea minorittilor conlocuitoare& =e de alt parte, printr"o intens propa(and si su'!entii 'ine sustinute, s"a nlesnit in$iltrarea n aceste state a ideilor si principiilor naziste, determinnd curente si miscri e+tremiste de dreapta, $a!ora'ile 5ermaniei& Ast$el6 n Un(aria A !enit s n*( e'eze 7or(anizatia national"socialist8 de su' conducerea maiorului -zalasi #)r(anizarea si pro(ramul n Ane+a nr& I)D0/%& Aceast (rupare, desi a $ost dizol!at si conductorul su nc is, su'zist totusi si astzi, su' conducerea colonelului de rezer! Qu'a:& Ea tinde, n prezent, s (rupeze n *urul su ntre( tineretul intelectual ma"&( iar neutralizat nc de ctre stat si ma*oritatea trnimii ma( iare lipsite de pmnt& ,iri*area maselor trnesti ctre aceast (rupare, care sustine o radical re$orm n $olosul maselor trnesti, s"a produs n special dup ane+area re(iunilor ocupate de Ce oslo!acia, cnd actualul (u!ern ma( iar, su' in$luenta puternicei opozitii $cute n parlament de ctre marii lati$undiari ai Un(ariei, a redus aproape complet aceste re$orme& n ;omnia Utiliznd aceleasi metode, a sta'ilit strnse le(turi cu (ruprile e+tremiste de dreapta6 =artidul National Crestin si Miscarea le(ionar, $a!ora'ile unei apropieri si c iar unei aliante cu 5ermania& ,in in$ormatiile primite la acest ser!iciu, rezult c 5ermania a trimis n ultimul an, pentru or(anizatiile de mai sus si pentru =artidul 5erman din ;omnia, o su'!entie de K1 milioane mrci #circa <11 111 lei%& Cu a*utorul minorittii (ermane din ;omnia si a numerosilor a(enti speciali $ormati si trimisi n tara noastr ca turisti, oameni de a$aceri, specialisti etc, 5ermania adun in$ormatii $oarte detaliate asupra resurselor din ;omnia, ntreprinderilor industriale, comertului si acti!ittii starului nostru pe orice teren, ntocmind statistici, rti si dri de seam& Ha Miinc en $unctioneaz un institut care se ocup cu strn(erea a tot $elul de date asupra statelor din Europa Central si oriental, la care, creznd c este !or'a de un institut cu caracter stiinti$ic, cola'oreaz si numerosi specialisti de la noi& In cadrul politicii e+terne 5ermania urmreste ndeaproape politica si relatiile statelor !izate cu alte puteri, inter!enind ori de cte ori acestea ntreprind !reo actiune de$a!ora'il politicii sale& / Nu se pu'lic n aceast ane+ de documente& KDU E+emplu6 Cu ocazia solutionrii pro'lemei ce oslo!ace, 5ermania a mpiedicat de a ocupa Ucraina su'carpatic si de a realiza $rontiera comun cu =olonia 0K& 5ermaniei nu"i con!enea acest lucru, din urmtoarele moti!e6 a% Un(aria si =olonia, prin realizarea unei $rontiere comune, urmreau constituirea unui 'loc un(aro"polon care s se opun unei e!entuale actiuni (ermane ctre sud si est& '% =rin ane+area Ucrainei su'carpatice si e!entual a -lo!aciei, Un(aria si mrea

populatia de la < la /D milioane locuitori n aceast situatie, pro'a'il c nu i"ar $i con!enit s de!in satelitul politicii si intereselor (ermane& c% =rin ane+area Ucrainei su'carpatice si -lo!aciei, Un(aria ar $i nc is n (ranitele sale E milioane minoritari& Acestia i"ar $i complicat situatia intern si i"ar $i rpit o mare parte din li'ertatea de actiune, de care are ne!oie pentru realizarea celorlalte scopuri& n aceast situatie nu este e+clus ca Un(aria s $i ncercat s se ntelea( si s se apropie mai mult de !ecinii si Iu(osla!ia si ;omnia, perspecti! ce nu poate $i pe placul 5ermaniei& d% =rin crearea Ucrainei su'carpatice, 5ermania si"a asi(urat o 'az de actiune n !ederea e+pansiunii sale ctre est& Cu pri!ire la Ce oslo!acia, 5ermania lucreaz asiduu la n$eudarea sa la ;eic & n ceea ce pri!este ;omnia si =olonia, 5ermania lucreaz la izolarea lor de marile puteri din Apus& n le(tur cu aceasta, su'liniem dili(entele depuse pe ln( Marea 9ritanie si Branta, pentru a o'tine direct sau indirect li'ertatea de actiune n estul si sud"estul Europei& =e de alt parte, 5ermania depune toate strduintele pentru o ct mai strns apropiere de Iu(osla!ia si n !ederea unei cola'orri !iitoare cu 9ul(aria n contra ;omniei& Nu de mult, s"a anuntat c n curnd !a a!ea loc o con$erint ntre se$ii -tatelor Ma*ore (ermane si 'ul(ar, posi'il pentru sta'ilirea conditiilor acestei cola'orri& =e teren economic 5ermania intensi$ic le(turile sale comerciale, n special cu statele din 'azinul dunrean, resta'ilind treptat n aceste re(iuni in$luenta economic dinainte de /0/@ #a se !edea ane+a //%D0D& Marile lucrri cu caracter economic, n curs de e+ecutie astzi, cum este canalul ; in" Mein",unre, ce !a str'ate ntrea(a 5ermanie, le(nd Marea Nordului cu Marea Nea(r si pentru care cel de"al III"lea ;eic $ace enorme sacri$icii materiale, nu are alt menire dect aceea de a (r'i resta'ilirea e(emoniei economice (ermane asupra re(iunilor (rupate n *urul acestui U$lu!iuV D0K =rin otrrea de ar'itra* a 5ermaniei si Italiei, din D martie /0D< #Viena%, s"a cedat Un(arie o parte din teritoriile Ucrainei su'carpatice si -lo!aciei& D0D Nu se pu'lic n aceast ane+ de dcumente& D0@ n te+tul ori(inal era cu!ntul canal, ceea ce considerm c este (resit, ntruct nu este n concordant cu teza (eopolitic a $razei& KD/ Este interesant si n(ri*ortor n acelasi timp $aptul c, n le(tur cu or(anizarea 'azinului dunrean, economistii (ermani, n $runte cu actualul ministru al economiei ;eic "ului, au lansat nu de mult 7principiul spatiului unitar economic 8, cu semni$icatia urmtoare6 Nici un alt amestec n 'azinul dunrean, dect al statelor (rupate n *urul su, deoarece numai aceste state mpreun $ormeaz spatiul unitar economic& =e plan cultural ,e mult !reme 5ermania ntreprinde o !ast acti!itate, n special n Un(aria, 9ul(aria, Iu(osla!ia si Turcia, pe acest teren& -tudentii acestor tri sunt primiti cu simpatie n uni!ersittile (ermane si c iar spri*initi de ctre starul (erman, prin acordarea de 'urse si alte a!anta*e& Acestia, ntorsi n trile lor, de!in pionii culturii (ermane si ai simpatiilor $at de

5ermania& =e teren militar Contri'uie la narmarea statelor cu care ntre!ede o cola'orare militar n actiunile sale !iitoare #9ul(aria si Un(aria%, iar asupra statelor !izate se in$ormeaz pentru a le cunoaste ct mai 'ine su' toate raporturile& n concluzie6 E+pansiunea 5ermaniei n sud"eslul Europei este cu mult zel pre(tit, nu numai pe teritoriul su, ci c iar pe teritoriul statelor !izate de aceast e+pansiune& Aceast pre(tire se $ace6 =e teren politic"intern =rin in$iltrarea ideilor si principiilor naziste, cu scopul de a spori, pe de o parte, simpatiile politice n $a!oarea sa, iar pe de alt parte, de a crea a(itatii si UaV deza(re(a $ortele de rezistent ale acestor natiuni #e+emplu6 Austria, Ce oslo!acia, Un(aria si ;omnia%& Aceste tendinte au $ost demascate mai cu seam cu ocazia des$iintrii 75rzii de $ier8, cu care Uprile*VD0E presa (erman a atacat ;omnia n $orma cea mai !iolent& =e teren politic"e+tem Urmreste ndeaproape relatiile dintre state, inter!enind direct ori de cte ori se ncearc o com'inatie care s"ar putea opune tendintelor sale de e+pansiune pe aceast directie& =e teren economic -truie prin toate mi*loacele de a resta'ili n cel mai scurt timp, n 'azinul dunrean, in$luenta sa cate(oric si e+clusi!& =e teren cultural =rintr"o acti!itate 'ine diri*at, $ace ca spiritul si cultura (erman s precedeze si s a*ute e+pansiunea sa economic si politic n aceste state& =e teren militar Adun in$ormatii asupra statelor din sud"estul Europei6 D0E n te+tul ori(inal era cu!ntul ocazie, pe care /"am nlocuit printr"un sinonim pentru c se repeta n $raz& KD> narmeaz pe prieteni si =re(teste proiectele si conditiile de conlucrare cu acestea, n !ederea e+pansiunii sale n sud"estul Europei ctre (urile ,unrii& C)NCHUSII 5ENE;AHE ;ealizarea e+pansiunii (ermane spre est $ormeaz o'iectul a dou conceptii di$erite n cercurile conductoare (ermane6 /& Conceptia politic, de$init de cancelarul Qitlern 7Mein Gamp$. si pus pe planul international imediat dup e+ecutarea acordului de la Miinc en si anume6 e+pansiunea imediat si direct (erman n Ucraina, prin $ormarea su' protectoratul (erman, a unui stat $ictiune a Ucrainei& K& Conceptia strate(ic a -tarului Ma*or (erman, care opune penetratiei directe n Ucraina, ca prim etap de realizat, o alt etap premer(toare conceptiei politice si anume6 penetratie spre (urile ,unrii, pentru a realiza o puternic 'az strate(ic n !ederea e+pansiunii ulterioare, $ie spre est, $ie spre sud& 5ermania nu s"a pronuntat nc otrt, care din aceste dou conceptii !a constitui primul su o'iecti!, rezer!nd pentru sine surpriza pe care o !a des$sura cu aceeasi ener(ie, !itez si $ort, ca si n celelalte trei actiuni din trecutul apropiat&

In orice caz, oricare ar $i otrrea sa, este si(ur ns c 5ermania nu !a putea ntrzia punerea n aplicare a planului su e+pansionist spre est si mpin(erea persistent a italiei spre un con$lict armat cu Branta n Mediterana, nu este altce!a, de $apt, dect o iscusit mane!r (erman, tocmai pentru ca, ser!indu"se de Italia, s"si asi(ure spatele si s"i dea mn li'er n actiunea sa din acest an spre est si spre sud"est& Italia nu *oac dect mi rol de 7'riliant second8 la remorca politicii pan(ermaniste& ,ac in$ormatia nu poate s discrimineze nc intentia (erman n aceast prim!ar, lo(ica si 'unul simt UpotV descoperi usor directia pe care e+pansiunea (erman o !a urma, n prima sa etap& A$irmm c6 Cea mai pro'a'il intentie a 5ermaniei, n acest an, este s realizeze etapa cea mai usoar si mai si(ur, adic penetratia spre sud"est prin ;omnia, pentru a stpni (urile ,unrii, a"si amena*a o 'az puternic la Marea Nea(r si a"si crea o puternic si lar( 'az de operatii #strate(ic si economic%, pentru ca s poat trece apoi la ultima si cea mai (rea etap n e+pansiunea sa spre est si spre sud& ,eci, o'iecti!ul principal si imediat al 5ermaniei !a $i ;omnia, 9azm aceast in$ormatie att pe o in$ormatie $oarte secret pe care o posedm, ct si pe urmtoarele consideratii6 l& Crearea statului Ucrainean su' protectoratul 5ermaniei, ndreptnd imediat si direct penetratia (erman spre est, nu se poate $ace dect prin $ort, prin rz'oi& n ade!r6 KDD -tatul ucrainean, dup cum am artat mai sus, presupune de$alcri masi!e din teritoriile astzi n stpnirea =oloniei si ;usiei -o!ietice& Niciodat =olonia nu !a accepta, $r rz'oi, su(rumarea sa printr"o amputare att de sn(eroas a teritoriului su, iar ptrunderea 5ermaniei cu $ortele armate, prin 5alitia, este o operatiune riscant pentru $ortele (ermane, dac n aceast actiune n"ar iz'uti s antreneze si armata ce oslo!ac& ,eci, realizarea e+pansiunii (ermane spre Ucraina nu se poate ncepe $r decapitarea n primul rnd a =oloniei si aceasta pentru moti!ele c numai ast$el armatele (ermane si !or asi(ura mai nti spatiul de ptrundere, multiple Unii de operatii si apoi $lancul lor stn(& Niciodat ;usia -o!ietic nu !a accepta, $r rz'oi, crearea unui stat ucrainean, deoarece aceasta ar nsemna n primul rnd lic idarea de$initi! a re(imului comunist din ;usia& ,eci, 5ermania !a (si n actiunea sa de penetratie direct spre est, $ie succesi! armatele =oloniei si ;usiei -o!ietice, $ie simultan, unite, pentru aprarea aceleiasi cauze& K& ;z'oiul pentru realizarea statului ucrainean #stat $ictiune% an(a*eaz aproape totalitatea $ortelor (ermane spre est ntr"un rz'oi lun(, costisitor si nesi(ur, 5ermania (sindu"se n $ata a circa /11" /KE di!izii polono"so!ietice& D& 5ermania nu U!aV a!ea spatele asi(urat pentru ca s poat duce pn la s$rsit, !ictorios, un rz'oi, care din cauza $ortelor n prezent si a spatiului enorm, s"ar prelun(i dincolo de o limit scontat pentru imposi'ilitatea inter!entiei $ranco"en(leze& ,eci, n cazul cnd se !a an(a*a n aceast actiune, ea nu o !a ntreprinde n deplin si(ur ant, $r o ntele(ere mutual cu Branta si An(lia& @& An(a*area 5ermaniei cu totalitatea sau marea ma*oritate a $ortelor sale spre est ar

constitui o de$initi! zdruncinare a a+ei ;oma"9erlin, Italia rmnnd izolat, descoperit si nselat n sperantele ei de spri*in din partea 5ermaniei, a re!endicrilor ei n Mediterana si A$rica& E& -ituatia $inanciar si economic a 5ermaniei este de asa natur, c nu"i permite a se a!entura ntr"un rz'oi de lun( durat& ,eci, e+cludem aceast perspecti! pentru acest an& ,esi este ade!rat c Qitler a anuntat n mod teoretic aceast etap n 7Mein Gamp$, totusi el nu a deta Qat ns practic etapele anterioare pn a a*un(e la ea, iar amenintarea si actele pe care de*a le"a initiat n aceast directie, nu pot $i dect simple di!ersiuni strate(ice pentru realizarea surprinderii n directia artat de noi& =enetratia spre sud"est la (urile ,unrii si MareaNea(r este nc considerat de Marele -tat Ma*or (erman ca mult mai usoar, mai si(ur si mai 'o(at n rezultate, pentru c6 /& Un(aria, spri*init n re!endicrile ei re!izioniste, !a $i un aliat care !a accepta pn la urm, mrit c iar, o tutel (erman, spernd ca mai trziu s"si capete, poate, li'ertatea de actiune& K& ;omnia, c iar dac se !a opune cu $orta armat, nu !a putea s reziste pn la s$rsit, izolat $iind, $ artelor (ermane& KD@ D& 5ermania sipstreaz, c iar n e!entualitatea unei actiuni armate, ma*oritatea $ortelor sale n interior #peste /11 di!izii% si nu !a $i ne!oita s ntreprind aceast actiune dect cu ma+imum K1 di!izii in$anterie, di!iziile motorizate si o important parte din a!iatia sa& @& 5ermania, pstrndu"si ma*oritatea $ortelor n interior, este capa'il s spri*ine, printr" o amenintare direct dorintele de e+pansiune italiene n Mediterana si prin aceasta s satis$ac e+i(entele si presti(iul A+ei& E& ;omnia, intrat su' dependenta 5ermaniei, constituie, prin 'o(tiile sale, cereale" petrol, si prin situatia $rontierei sale de est, n prelun(irea $rontierei ce oslo!ace, 'aza de operatie strate(ico"economic, n !ederea des$surrii si(ure a celei mai (rele etape, spre est si spre sud& ,in ultimele in$ormatii pe care le a!em de la ser!iciul nostru de in$ormatii din =olonia, colonelul 9ecM, $oarte dezorientat si n(ri*orat din cauza insuccesului din ultimul timp al politicii sale, precum si din cauza perspecti!elor sacri$icrii inte(rittii =oloniei n $ata e+pansiunii (ermane spre est, prin crearea statului ucrainean, pre(teste s *oace ultima carte, care s sal!eze statul polon& Ministrul de e+terne polon separe c pre(teste o nou sc im'are apoliticii sale e+terne, n sensul de a a*un(e la o ntele(ere cu 5ermania n ceea ce pri!este e+pansiunea spre est& Colonelul 9ecM, n acest scop, !a a!ea zilele acestea o ntre!edere la Miinc en cu cancelarul Qitler& -e pare c sunt mai multe !ariante pe care colonelul 9ecM le !a e+pune ca 'aze ale acestei ntele(eri& Cea mai !erosimil si pe care o !a sustine, ndeose'i, $at de cancelarul Qitler, este urmtoarea6 =olonia !a spri*ini actiunea e+pansionist spre est a 5ermaniei, $cnd minimum de sacri$icii din teritoriul su si primind compensatii n alt directie& Ast$el6 =olonia !a ceda c iar ,anzin(ul si o parte din 5alitia in sc im'ul unei iesiri la Marea 9altic printr"unul din statele 'altice, care ar intra su' zona de in$luent polonez si a unor compensatii teritoriale n 9ielorusia&

=olonia !a spri*ini actiunea 5ermaniei n contra ;usiei -o!ietice, concentrnd $ortele sale pe $rontiera estic& 5ermania si !a diri*a actiunea saprin ;omnia, pe care o !a lua su' in$luenta sa politic si !a ptrunde n Ucraina sudic& =rin aceast sc im'are de politic, =olonia urmreste de a diri*a actiunea (erman spre sud"est prin ;omnia, ocolind ast$el calea direct de penetratie spre est, sacri$icnd ;omnia, pentru a se sal!a pe sine& NCQEIE;E -tudiul de $at este produsul or(anelor in$ormati!e ale acestui ser!iciu, studiu care se mr(ineste numai la consideratii reci si reale, acest ser!iciu ntele(nd a"si ndeplini rolul su de a pre!eni orice e!entualitti de surprindere si de a da alarma la timp, pentru ca celelalte $oruri de rspundere n stat, pre!enite si n de" KDE plin cunostint de cauz, s a!izeze la cele mai e$icace mi*loace si s"si aduc aportul lor sal!ator $at de e!entualittile ce se ntre!d& Totusi6 n nemr(inita dorint ca aportul acestui ser!iciu de in$ormatie, n asemenea momente, s aduc contri'utia cea mai lar( n ser!iciul trii, ne permitem s mentionm si simple preri care, coro'orate cu altele, poate mai complete, s constituie elemente de meditatie pentru (sirea celei mai 'une solutii n multiplele !ariante de ndrumare a actiunilor noastre& si anume credem c6 /& ;omnia, continund s"si pstreze aceeasi atitudine corect $at de toate statele n contra crora niciodat nu a conspirat si nu a r!nit nimic, s pro!oace n atitudinea lor aceeasi lealitate, aceeasi sinceritate si acelasi rsunet al simtmintelor sale de pace si de 'un ntele(ere& K& ndeose'i $at de 5ermania, asa cum a procedat si n trecut, tot ast$el si astzi s i se desc id posi'ilitti de cea mai lar( si mai si(ur cola'orare pe teren economic, $apt care s satis$ac pe de aparte necesittile 5ermaniei si pe de alt parte s duc la o n$lorire a statului nostru& D& ,ac n 5ermania, asa dup cum istoria a nre(istrat e!olutia sistemelor de e+pansiune a di$eritelor state, !a ntele(e c e+pansiunea economic nseamn e(emonia politic si deci stpnirea noastr, ;omnia s pre(teasc din !reme 'ara*ul care s se opun $ortei 'rutale a cotropitorului& ,ac e+pansiunea (erman are ne!oie neaprat de 'o(tiile imense ale ;omniei, tre'uie s $acem s ntelea( lumea ntrea( si n special statele amenintate c, cotropirea astzi a ;omniei si asezarea 5ermaniei la (urile ,unrii nseamn mine asezarea ei la Triest si imediat apoi stpnirea =eninsulei 9alcanice si calea desc is spre Asia& Aceast e!entualitate tre'uie pri!it cu cea mai mare !i(ilent si ur(ent, pentru c realizarea ei ne este con$irmat astzi E ianuarie /0D0, de o comunicare, din surs o$icial italian asupra unor noi mane!re politice (ermane, comunicare care prezint urmtoarele6 a% Italia ntmpin $oarte mari (reutti n e+ercitarea unei in$luente n Un(aria si o consider pierdut, aceast tar $iind n a*un de a trece cu totul n 'ratele 5ermaniei& '% Media$iunea Italiei ntre Un(aria si Iu(osla!ia pare a $i de*ucat de 5ermania, $ie direct, $ie prin noi e+i(ente ale Un(ariei, su' in$luenta presant a 5ermaniei& c% Italia este pre!enit c 5ermania, prin spri*inul pe care l acord astzi platonic

e+i(entelor italiene n A$rica si Mediterana, ca rezultat al planului de cooperare al A+ei ;oma"9erlin, nu urmreste altce!a dect o deplasare a unui con$lict n sudul Europei cu scopul ascuns ca, pro$itnd de aceast ncordare, s ntreprind actiuni decisi!e la est& Aceste actiuni, odat des!rsite, !or constitui un pericol iremedia'il si $atal, n primul rnd, pentru interesele Italiei& ,in aceste moti!e, pare c n urma unui sc im' de concilia'ule ntre Hondra si ;oma n !ederea ntre!ederii de la // ianuarie de ia ;oma, s"ar $i a*uns la o destindere n sensul c Mussolini, condus de acest pericol si n dorinta de a nu"si periclita KDO situatia de mine, a a*uns la ntele(erea ca re!endicrile sale $at de Branta s $ie reduse numai la un aspect pur economic& @& $at de aceast nou con*unctur politic $a!ora'il, ;omnia tre'uie s caute s mane!reze pentru realizarea 'ara*ului de care am !or'it mai sus& E& n acest scop, si dac pericolul nu !a putea $i nlturat prin mi*loace o'isnuite, ar $i cazul, poate, ca un numr important de persona*e, de o mare supra$at n ;omnia, s $ie trimise n strintate, n Branta, An(lia, Italia, Iu(osla!ia, Turcia si e!entual =olonia, care s dea alarma asupra pericolului (erman, n asa $el ca s trezeasc constiinta tuturor natiunilor pentru a se a*un(e la un $ront comun& =n arunci6 O& Este neaprat ne!oie ca n tar s nceap imediat o actiune puternic de trezire a natiunii, care las impresia astzi c este pe punctul de a nclina spre o psi oz periculoas de dezinte(rare si de capitulare& ) actiune puternic de dez!oltare a spiritului patriotic, a iu'irii de tar, a $ormrii su$letelor pentru sacri$iciu, a dez!oltrii si e+altrii spiritului rz'oinic si de ncredere n puterea de !iat a natiunii romne& ) actiune de otelire a su$letelor, a dorintei de lupt si de a n!in(e, o e+altare a datoriei ce a!em de a pstra prin sacri$icii si *ert$e patrimoniul national etern si e+istenta noastr ca stat ntre( li'erD0O& Ar & M&A&=&N&, $ond 0@<, dosar nr& /@0, $& /"/E& NotI/0D0 martie K/ U9ucurestiV In ziua de E ianuarie a&c&, acest -er!iciu, concentrnd ntre(ul material in$ormati! asupra situatiei la ordinea zilei, a ntocmit lucrarea6 7E+pansiunea (erman spre Estul si -ud" Estul Europei8& Asupra continutului nu a!em nimic de adu(at deoarece astzi " dup aproape D luni " suntem n $ata e!enimentelor e+puse n aceast lucrare& D0O n re$eratul nr& D@ E0O din KC ianuarie /0D0, al se$ului Marelui -tat Ma*or, (eneral de di!izie ste$an lonescu, care a naintat acest material ministrului Aprrii Nationale, (eneral de di!izie Nicolae Ciuperc, se$ul M&-t&M& a scris6 7;aportnd cele de mai sus, am onoarea a ! ru(a s 'ine!oiti a apro'a ca aceast c estiune s $ie supus aprecierii $orurilor noastre competente, pentru a decide, n cazul cnd aceste $oruri si nsusesc ntru totul concluziile la care a a*uns -er!iciul -ecret, ! ro( a dispune s se comunice aceasta Marelui -tat Ma*or pentru a $ace propuneri concrete destinate a prentmpina e!enimentele semnalate de ctre -er!iciul -ecret8& =e mar(inea re$eratului, ministrul Aprrii Nationale a scris6 7Am prezentat c estiunea M&-&;e(elui astzi D1 ianuarie, cu care ocazie am raportat si rezultatul con!or'irii ce am a!ut cu dl ministru de e+terne #5ri(ore 5a$encu"Q&n&%& M&-&;e(ele cunoaste acest studiu si concluziile lui& Este posi'il c ca con!oca un Consiliu de Ministri pentru a $i+a linia de conduit a noastr #directi!a%&

M&-& a 'ine!oit s anticipeze totusi c are $erma credint c o ast$el de actiune din partea 5ermaniei nu se !a produce pe calea armelor, ci pe cale politic si economic8, #ss% 5eneral de di!izie N& Ciuperc& KDC Totusi, a!nd n !edere (ra!itatea e!enimentelor, acest -er!iciu " cu apro'area Ministerului Aprrii Nationale " a ncredintat ,omnului locotenent"colonel =etrescu 5 eor( e " o$iter de -tat Ma*or, atasat tactic al Ministerului Aprrii Nationale si al Marelui -tat Ma*or pe ln( acest -er!iciu " misiunea special ca, personal, s e+amineze la $ata locului ipotezele asupra urmrilor acestor e!enimente, a*utat" pe de o parte " de reprezentantii nostri diplomati si militari acreditati pe ln( statele respecti!e, ct si " pe de alt parte " prin luarea contactului direct cu ser!iciile secrete de in$ormatii ale armatelor respecti!e& n ziua de K1 martie a&c&, ora K/,@E, domnul locotenent"colonel =etrescu s"a napoiat, prezentnd alturatul raport din care" $atade ansam'lul in$ormatiilor "reiese n mod precis $aptul c 5ermania, n e+pansiunea sa ctre -ud"Estul Europei, !izeaz n mod direct si imediat ;omnia& ,in in$ormatiile care au rezultat din con!or'irile a!ute ndeose'i n 5ermania, An(lia si Branta " care coro'orate si cu in$ormatiile suplimentare pe care le posedm " n special cele rezultate din con!or'irile zilnice a!ute cu dele(atul Intelli(ence -er"!ice"ului, cu resedinta -a 9ucuresti, care se ocup n mod deose'it de situatia politic de ia noi " rezult urmtoarele6 /& 5ermania, datorit atitudini adoptate $at de Ce oslo!acia a pierdut ncrederea total n ceea ce pri!este moti!ele su' care a actionat pn n prezent, adic principiul de li'ertate si de autodeterminare a tuturor nationalittilor, demascndu"si ast$el, n $ata omenirii scopurile reale pe care le urmreste astzi, prin ane+area $ortat a teritoriului Ce oslo!aciei, ceea ce constituie o $la(rant clcare a principiilor enuntate de nssi conductorii si, mai ales n ultimul act de la Miinc en& K& Bat de aceast demascare, 5ermania a nceput s de!in odioas si o re!olt unanim se ridic mpotri!a imperialismului (erman& D& -copul urmrit, prin e+pansiunea n ;omnia, nu este numai acapararea petrolului si (rnelor, ci si realizarea unei situatii strate(ice $a!ora'ile, care s"i permit s ntreprind actiuni mpotri!a altor state& @& Atitudinea ;omniei care, n $ata acestei prime*dii a luat msuri pre!enti!e, a produs o impresie ct se poate de $a!ora'il, e!identiind c poporul romn a nteles " pe de o parte " acest pericol, iar " pe de alt parte " a do!edit c este otrt s actioneze pentru pstrarea independentei sale& =ersonalitatea M&-& ;e(elui n concertul mondial a cptat astzi un presti(iu si o ncredere de asa natur nct, cunoscndu"se si sentimentele mani$estate de natiune cu ocazia concentrrilor actuale, !a da posi'ilitatea s se poat o'tine "mai mult dect oricnd " un spri*in imediat si real, att su' raportul moral ct si material, pentru a $i n msur s corespundem situatiei de $at& ;mne deci ca $orurile de rspundere n -tat s studieze aceast situatie& =ro'a'il cu aceasta, se simte ne!oia ca, deose'it de actiunile diplomatic si militar, s se ntreprind o puternic actiune de propa(and, n strintate, pentru $ormarea unui curent n $a!oarea ;omniei si n interior pentru dez!oltarea sentimentului constiintei nationale, deocamdat, $r a se aduce pre*udicii sau s se lezeze !reun stat strin&

Ar M& A& E&, $ond C/, ;omnia, !oi& OK, $& K1/"K1D, KD< ;aportI/0D0 martie K/ Hocotenent"colonel 5Q& =ET;E-CU ctre -E;VICIUH -EC;ET n urma studiului $cut de -er!iciul -ecret, la nceputul lunii ianuarie a&c&, prin care se arta n mod precis si cate(oric c (ermanii !or continua penetratia n Europa Central si spre -ud"Est, c iar de la nceputul lunii martie " si consec!ent celor a$irmate " am $ost c iar nsrcinat de acest -er!iciu s plec n strintate, s urmresc e!enimentele care se !or des$sura si s coro'orez in$ormatiile noastre cu in$ormatiile ser!iciilor de in$ormatii secrete din anumite tri& n acest scop, m"am deplasat " cu ncepere de la D martie a&c& " la Varso!ia, =ra(a, 9erlin, Hondra si =aris& Am luat contact n toate aceste capitale, att cu atasatii nostri militari na!ali si aeronautici, ct si cu ministri respecti!i, cu se$ii 'irourilor K din Marile -tate Ma*ore respecti!e, cu se$ii ser!iciilor secrete din =ra(a, An(lia si Branta si cu di$erite personalitti care a!eau posi'ilitatea, prin situatia lor, s aduc o contri'utie la opera de lmurire pe care o cutm& ;ezultatul in!esti(atiilor mele sunt urmtoarele6 l& Ha Varso!ia m"am (sit de la @ la C martie a&c&, adic tocmai n timpul !izitei domnului 5a$encu " ministrul A$acerilor -trine al ;omniei " si cte!a zile dup plecarea domnului Ciano& n rezumat, am (sit la Varso!ia o atmos$er de pre(tire de rz'oi, o atmos$er 2 deocamdat " $oarte putin 'ine!oitoare pentru noi, de nencredere n puterea armatei noastre, o atmos$er de sur*ectare a o$iterilor nostri trimisi pentru sta(iu n armata polon& Am cerut locotenent"colonelu"lui =eliman " atasatul nostru militar " s m pun n contact cu se$ul 9iroului K din Marele -tat Ma*or polon, dar am ntmpinat rezistent din partea acestuia, spunndu"mi c se$ul 9iroului K este nou n $unctie, c este (reu a'orda'il si c nu as putea o'tine nimic de la el& ,in impresiile totale pe care le"am do'ndit n aceast capital, am dedus c nu se poate conta, n mod e$icace, =olonia, ntr" un con$lict n care ;omnia ar $i an(a*at $at de Un(aria si 5ermania& K& Ha =ra(a am stat de la < la // martiea&c&, adic numai cte!a zile nainte de pre(tirea e!enimentelor care au sters Ce oslo!acia de pe arta Europei& Am luat contact, n a$ar de atasatul militar si domnul ministru Heca, cu se$ul -ectiei In$ormatiilor din Marele -tat Ma*or si cu se$ul -er!iciului -ecret ce , cu colonelul =iMa, $ostul atasat militar ce oslo!ac la 9ucuresti " atunci se$ul 9iroului Industrial si al Comenzilor militare din Marele -tat Ma*or ce " precum si cu domnul SJeM, directorul (eneral al uzinelor S'ro*o!sMa& ,in discutiile a!ute, a reiesit o atmos$er de mare descura*are care e+ist n Ce oslo!acia, din cauza amestecului continuu si e+i(entelor din ce n ce mai mari ale (ermanilor n aceast tar& Nici un moment ns nu au lsat s se ntelea( c le"ar $i team de o actiune att de apropiat n contra lor, din partea 5ermaniei& ,in contr, se$ul 9iroului K mi"a atras atentia asupra in$ormatiilor precise pe care le are ser!iciul lor secret c, n curnd Un(aria si 9ul(aria " spri*inite de 5ermania " !or re!endica teritorii din ;omnia si c !or $i mpinsi la o actiune armat c iar, n scopul KD0 ca 5ermania s pun, n $ond, stpnire pe tara noastr& Mi"a atras atentia c, dup in$ormatiile lor, @11 de teroristi un(uri au $ost trimisi n tara noastr pentru a se ncepe de minare, $orare si deza(re(are n teritoriul trii noastre& Atr(nd atentia se$ului 9iroului K ce asupra tul'urrilor care, dup cunostintele mele

erau urmarea amestecului mane!relor (ermane si un(are n aceast parte a trii lor, m"a asi(urat c n acea zi #l)martiea&c&% au trimis @111 *andarmi n automo'ile care, $r mult (reutate, !or resta'ili ordinea& ,up aceea am sta'ilit, cu se$ul 9iroului K, o $oarte strns cola'orare a ser!iciilor noastre secrete de in$ormatii att n materie de a(entur, ct si n directia sc im'ului de in$ormatii, nlocuind !ec ile con$erinte dintre -tatele Ma*ore respecti!e, cu ocazia !izitelor o$iciale, care " n mpre*urrile actuale " nu mai puteau a!ea loc& n con!or'irile pe care le"am a!ut cu colonelul =iMa si cu domnul SJeM, am'ii si"au artat mirarea si nelinistea asupra ncetinelii cu care statul romn si Comisiile nsrcinate procedeaz la luarea n primire a materialului de rz'oi #arme si mitraliere% care ne $useser cedat si m"au ru(at insistent s inter!in ur(ent n tar ca s se accelereze primirea acestui material& Bcnd in!esti(atii n nsusi snul Comisiilor de receptie, am constatat c comisiile si $ ac pe deplin datoria, lucrnd cte /O"K1 ore pe zi pentru luarea n primire a acestui material de rz'oi, dar c din cauza e+i(entelor caietelor de sarcini, scrupulozittii Comisiilor precum si insu$icientei personalului trimis pentru aceast receptie, era imposi'il s $ac mai mult& Cred c dac s"ar$i tinut seama de alarma dat la timp de -er!iciul 7-8, asupra intentiilor a(resi!e ale 5ermaniei, c iar la nceputul prim!erii, astzi, cu un e$ort n personal si cu o ntele(ere mai *ust a situatiei, renuntnd la prea mult scrupulozitate pentru un material cunoscut ca e+celent, am $i a!ut n tar tot materialul de in$anterie cu care am $i putut dota la per$ectie armata noastr& Ce!a mai mult, colonelul =iMa si domnul SJeM ne"au a$irmat c statul ce oslo!ac era dispus s ne cedeze o cantitate enorm de material de rz'oi #o'uziere (rele, armament anticar, care de lupt, a!iatie% si c, n acest scop colonelul =iMa $usese cu o zi nainte cu a!ionul la Hondra si =aris ca s trateze cu aceste tri $inantarea comenzii n !ederea o'tinerii unor (arantii, necesare si e!entual credite puse la dispozitia noastr& ;eiese, din toate acestea, marea 'un!oint pe care ce ii au a!ut"opentru a ne narma si a ne ceda ct mai mult din materialul lor de rz'oi& Am pierdut, ns, aceast ocazie $ericit si unic& D& n zilele de // "l O martie a&c&, m"am (sit la 9erlin, adic tocmai n momentele cnd s" a pre(tit si s"a e+ecutat actiunea contra Ce oslo!aciei& n 9erlin am constatat c populatia este $oarte amrt, $oarte putin dornic de rz'oi, cu totul n$ometat " din cauza di$eritelor msuri de restrictie luate de autoritti " si c (ermanii nu !d o iesire din acest cerc !icios dect prin rz'oi& Cu ocazia acestei ser'ri, a comemorrii mortilor din rz'oi, am asistat la o parad la mormntul eroului necunoscut, pe Unter den Hinden& Ha sosirea lui Qitler& desi !enit cu mare pomp si anuntat prin tot $elul de mi*loace, populatia nu a mani" $estat nici un $el de entuziasm, nu a o!ationat, ci a stat ntr"o rezer! semni$icati!& =aza era, ntr"ade!r e+traordinar& n ziua n care trupele (ermane au intrat n Ce oslo!acia, s"a dat ordin s se ar'oreze drapele, pentru ase sr' tori e!enimentul si " desi n 5ermania ordinele se e+ecut cu destul scrupuloziate " $oarte putine drapele au $ost scoase pe strzile 9erlinului& =anica produs n Corpul ,iplomatic si surpriza creat au $ost din cele mai mari& Nimeni nu a stiut nimic despre aceast surpriz strate(ic a lui Qitler& Concomitent cu intrarea (ermanilor n Ce oslo!acia, s"a rspndit " din surs (erman " n tot 9erlinul, stirea c

n aceeasi zi italienii au atacat pe $rancezi n Tunis, ceea ce a produs o panic de nedescris n Corpul ,iplomatic& ,e"a'ia seara trziu s"a simtit acest z!on si s"au linistit spiritele& Am luat contact cu di$eriti atasati militari din 9erlin si unanimitatea prerilor lor era c rz'oiul (eneral nu mai poate $i oprit, c Qitler este an(a*at asa de mult nct o dare napoi este nssi pr'usirea lui si c, dac nu $ace rz'oiul n acest an, n !iitor nu are a'solut nici o sans s"/ mai csti(e& Toti au opinat c tactica pe care o !a urma este asi(urarea spatelui si a unei 'une 'aze de apro!izionare, ocupnd prin surprindere si repede ;omnia, pentru ca apoi, cu toate $ortele si n unire cu Italia, s atace Branta, izolnd An(lia printr"un rz'oi 'acteriolo(ic& Atasatii militari strini considerau, totusi, pe Qitler ca un ne'un, c ntreprinde aceast actiune care"i !a $i $atal sau c stiinta (erman a descoperit un instrument de rz'oi nou, cruia nu i se poate opune nimic& @& ,in atmos$era de n$ri(urare de la 9erlin, am plecat la Hondra, unde am (sit o atmos$er destul de calm& Am luat contact cu atasatii na!ali si aeronautici si cu a*utorul de atasat militar, cu domnul ministru Tilea, precum si cu un reprezentant al Intelli(ence"-er!i"ceului din Ministerul de ;z'oi en(lez& ,in con!or'irea pe care am a!ut"o cu domnul Tilea a reiesit c ,omnia -a este con!ins de ctre cercurile en(leze c rz'oiul este ine!ita'il si c prima tint a (ermanilor este ;omnia& ,in con!or'irea pe care am a!ul"o cu dele(atul Intelli(en"ce"-er!ice"u li din Ministerul de ;z'oi en(lez, precum si din con!or'irea pe care a a!ut"o domnul ministru Tilea cu se$ul Marelui -tat Ma*or si cu Ministrul de ;z'oi en(lez, rezult c actiunea (erman se !a des$sura ast$el.& t a% 5ermania !a continua ptrunderea ctre Est, pentru apune stpnire pe ;omnia, a $ace ast$el o sprtur n 'locul sla! si a"si asi(ura apro!izionarea necesar n petrol si (rne, n !ederea rz'oiului la Vest& '% 5ermania !a deplasa unittile sale mo'ilizate, din Ce oslo!acia #circa K1 di!izii in$anterie si E di!izii motorizate% nspre Un(aria, pe care o !a capta si o !a sili s mo'ilizeze, dup un sistem de mo'ilizare secret, uzitat de mai multe ori n 5ermania& In cel mult dou sptmni, aceast operatiune !a $i terminat, adic n *urul datei de K0 martie, 5ermania si Un(aria !or a!ea la $rontiera noastr DE di!izii in$anterie si E"O di!izii motorizate, care !or ataca prin surprindere& c% 5ermania !a lansa, din prima zi a atacului, circa E111 a!ioane de 'om'ardament si !ntoare, care !or distru(e " dup un plan $oarte amnuntit " toate nodurile noastre de comunicatie, $cnd a'solut imposi'il mo'ilizarea si concentrarea armatei noastre& d% Concomitent cu un atac (ermano"un(ar, !om $i atacati, la -ud, si de 9ul(aria, n ,o'ro(ea& e% 5ermania sper c, ntre'uintnd aceast strate(ie nou " a surprinderii totale " s termine cu ;omnia n cel mult D sptmni& ;omnia " sper 5ermania " se !a (si n aceeasi situatie ca si Ce oslo!acia, adic n imposi'ilitatea de a $ace cel mai mic (est de mpotri!ire& se$ul -tatului Ma*or en(lez consiliaz cu insistent ;omnia s"si ia msuri ur(ente militare, ast$el ca armata romn s se poat (si toat la $rontier, nainte de a se declansa atacul (erman& Ministrul de ;z'oi si se$ul Marelui -tat Ma*or en(lez, n con!or'irea pe care au a!ut"o

cu domnul Tilea si cu atasatul militar na!al, au ndemnat ;omnia la rezistent ndr*it, pentru c este un $apt si(ur c n *urul ei se !a dezlntui con$la(ratia (eneral& ;omnia !a $ace sacri$icii mari, dar rz'oiul total !a $i csti(at, cu si(urant, de aliati si, de aceast dat, 5ermania !a nceta s mai e+iste& Ministrul de ;z'oi en(lez a a$irmat cate(oric c n aceast mpre*urare 7consider $rontiera en(lez la $rontierele ;omniei8 si c de atitudinea ;omniei depinde nssi atitudinea An(liei& n scopul a*utorrii noastre, se$ul Marelui -tat Ma*or en(lez a cerut domnului Tiea ca (u!ernul romn s $ac o inter!entie ur(ent tele(ra$ic o$icial asupra materialului de tot $elul de care are ne!oie n arme, tunuri, care de lupt, armament antitanc etc& si An(lia, $r s ne(ocieze acum c estiunea $inantrii #poate nu o !om plti niciodat%, !a ncrca imediat !apoare care s ne trimit ur(ent acest material& n ceea ce pri!este a!iatia, ministrul de ;z'oi en(lez este (ata s cedeze, de ndat, K11 a!ioane de 'om'ardament, cu o mare cantitate de 'om'e si lansatoare de 'om'e si /E1 a!ioane de !ntoare, trimitndu"ne totodat pieseie de sc im', mecanici si piloti pentru scoal& Aceste transporturi pot pleca din An(lia c iar n cursul sptmnii !iitoare, Totodat, n actiunea de simulare pe care am ntreprins"o pe ln( atasatii nostri " na!al, aeronautic si militar", am insistat s se $ac s ntelea( An(lia c este n interesul ei s ne cedeze ma+imum de material, e+punnd situatia noastr, din acest punct de !edere $at de ocuparea Ce oslo!aciei& n acelasi timp, am su(erat domnului Tilea s insiste pe ln( Hordul Qali$a+ si domnul MaisMi " am'asadorul -o!ietelor la Hondra " s inter!in pe ln( (u!ernul -o!ietelor ca, mpreun cu =olonia si cu noi, s realizeze un 'loc, pe care s"/ opun actiunii de ptrundere spre Est a 5ermaniei, su' $orma (arantrii $rontierelor noastre si recunoasterii alipirii 9asara'iei la ;omnia, din partea -o!ietelor& Acest 'loc, ast$el constituit, s se mani$este n mod pu'lic, ca atare nainte de a se produce atacul (erman, $apt care ar putea s opreasc a!entura (erman& K@K ,omnul am'asador MaisMi, n con!or'irile a!ute cu domnul Tilea, a primit cu mult 'un!oint o asemenea propunere& Apoi, am plecat din Hondra la =aris cu impresia cert c An(lia este otrt s $ac rz'oiul, c este si(ur c !a csti(a si c ne !a spri*ini la ma+imum cu tot ceea ce i este posi'il, dar cere din partea noastr otrre, rezistent economic si rezistent militar si toat armata imediat la $rontier& E& n Branta arii luat contact cu domnul am'asador U5 eor( eV Ttrescu, cu atasatul militar " colonel Teodorini " si cu se$ul -er!iciului -ecret din Marele -tat Ma*or $rancez& Am e+pus domnului am'asador Ttrescu cele cunoscute de la 9erlin si Hondra si lucrurile initiate acolo& ,omnia -a este cu totul de acord c rz'oiul (eneral nu mai poate $i e!itat si c stie precis c noi !om $i o'iectul primei a(resiuni dintr"un moment n altul& ,omnia -a a $cut oarecare rezer!e n ceea ce pri!este posi'ilitatea realizrii unui 'loc la Est, cuprinznd U;--, =olonia, ;omnia si e!entual Iu(osla!ia, artnd c nu !ede ca U;-- s $ie n stare a duce un rz'oi, crede n sentimentele anti(ermane poloneze si $ace rezer!e asupra politicii Iu(osla!iei& Va ncerca s tatoneze n aceast directie& ,omnul Ttrescu nu !ede nici ,omnia -a alt solutie dect rezistenta noastr, n cazul

cnd !om $i atacati si crede c, n mod aproape si(ur, rz'oiul (eneral se !a dezlntui n *urul acestei a(resiuni& ,in con!or'irea a!ut cu se$ul -er!iciului -ecret din Marele -tat Ma*or $rancez a reiesit c " in$ormatii $oarte 'une " $ac s se cread c Italia, n czu4 cnd rz'oiul !a $i dezlntuit din cauza a(resiunii 5ermaniei contra noastr, nu !a urma pe (ermani, c italienii au nceput de*a s simt prea mult plum'ul (erman deasupra capului si c, pn la urm, se !a ntele(e cu Branta& Este si(ur c rz'oiul !a $i csti(at de An(lia si Branta, la care " este pro'a'il " se !a asocia si America si c pacea pe care o !or a!ea (ermanii nu !a mai $i cea de la Versailles, ci cea de la Tilsit& In ceea ce ne pri!este pe noi, colonelul Malraison, se$ul -er!iciului -ecret $rancez, mi"a con$irmat n totul in$ormatiile o'tinute la 9erlin si Hondra& Atacul n contra noastr este ine!ita'il& Ce!a mai mult, se$ul -er!iciului -ecret $rancez mi"a a$irmat c tratati!ele economice care se duc la 9ucuresti, !or a!ea o $orm accepta'il, tocmai pentru ca ele s $ie prelun(ite, s adoarm !i(ilenta noastr si s nu lum msurile militare necesare cu care s $acem $at actiunilor strate(ice de total respin(ere& Mi"a a tras atentia, n special, asupra acestui amnunt $oarte important6 dezmintirea dat de a(entia (erman ,&N&9& si pe care am citit"o mpreun c iar n seara de /< martie /0D0 n ziarele $ranceze, pri!itor la un ultimatum economic adresat ;omniei, a interpretat"o ca cea mai iscusit mane!r (erman $cut n !ederea acelui scop6 surprinderea& se$ul -er!iciului -ecret $rancez a $cut apel la -er!iciul nostru -ecret pentru ca s sta'ilim o 'az de per$ect conlucrare care, e!entual, s se e+tind K@D si n caz de rz'oi, n acest scop, este dispus s trimit, imediat, n ;omnia un o$iter care s $ac aceast strns le(tur, rspunznd si noi cu aceeasi msur& Cu acest 'a(a* de in$ormatii am plecat cu primul tren la 9ucuresti& Concluzii6 /& A(resiunea 5ermaniei ndreptat contra noastr este cert si nu !a ntrzia mai mult dect /1 zile de a se produce& K& n cazul cnd armata noastr sau marea ei ma*oritate nu se !a (si la acea dat la $rontiere, nu !om mai putea mo'iliza si concentra si soarta noastr !a $i similar cu aceea a Ce oslo!aciei, sau ne !om multumi cu un simulacru de rezistent& 5ermanii !or putea termina cu noi, con$orm pianului, n circa D sptmni& D& Mo'ilizarea (eneral a armatei este sin(ura solutie de cura* care se impune n aceste momente tra(ice& Ar & M& A& E&, $ond C/, ;omnia, !oi& O/, $& K1@"K/@ ;aport in$ormati!IK@ iunie /0D0 n seara de /0 iunie a&c& ora K1&E1, am sosit n 9erlin& Nimeni de la He(atia noastr n"a a!ut cunostint de sosirea mea& n prima zi, adic K1 iunie, am cercetat n amnuntime cartea de tele$on a orasului 9erlin, dar mi"a $ost imposi'il s (sesc mcar unul din numele o$iterilor (ermani pe care i cunoscusem n anul /0DC& A doua zi, K/ iunie, m"am prezentat, la ora /1& D1, direct la Marele -tat Ma*or (erman, unde, nmnnd portarului cartea de !izit " alturat " am cerut s !or'esc cu maiorul !on Grienitz, cruia i sunt !ec i cunoscut& ,up aproape de o or de asteptare, mi s"a adus la cunostint c n M&-t&M& (erman nu e+ist nici un maior cu acest nume&

Am ru(at apoi, s $ie anuntat colonelul -c rei'er, cu care lucrasem rndul trecut, dar " dup o asteptare de nc o *umtate de or " mi s"a rspuns c a decedat acum un an& ;u(nd s $iu anuntat nlocuitorului maiorului !on Grienitz, mi s"a $cut cunoscut c cel solicitat tre'uie s $ie pus n cunostint cu scopul audientei& =entru a nu mpin(e lucrurile prea departe, am renuntat, pentru moment, spunnd c !oi re!eni a doua zi& Ne!oind s renunt la ndeplinirea misiunii primite, m"am otrt s recur( la ultima cale de a lua contactul cu or(anele competente din M&-tM& (erman, adic de a $olosi o persoan care s ai' acces n aceast institutie& =ersoana care nlesnise contactul n anul /0DC se a$la n nc isoare, e+ecutnd o pedeaps de K ani #a se !edea nota special%& K@@ Nu rmnea dect s $ac apel la persoana cea mai de ncredere de la He(atia noastr, adic maiorul =roca, $r ca acesta s cunoasc ns scopul urmrit de mine& n ziua de KK iunie, m"am dus la 'iroul atasatului nostru militar& Aici, am a!ut sansa de a nu (si dect pe maiorul =roca, deoarece colonelul 5r'ea era plecat n El!etia, pentru a asista la mane!rele care a!eau loc acolo& Br a pune la curent pe maiorul =roca cu demersurile $cute n zilele precedente, i"am comunicat c, !enind de la =aris, sunt n trecere prin 9erlin, si c am o scrisoare din partea unui cunoscut, pentru maiorul !on Grienitz din Marele -tat Ma*or (erman& H"am ru(at deci s tele$oneze la M&-t&M& (erman pentru a anunta pe cel interesat& Tele$onul /"a dat la M&-t&M&, 9iroul Att& 5ruppe, de unde i s"a rspuns c i se !a comunica imediat rezultatul& A trecut mai 'ine de D ore si rspunsul a $ost c maiorul !on Grienitz a decedat acum cte!a luni& Insistnd s $ie primit de nlocuitorul acestuia, s"a rspuns " iarsi dup mai 'ine de o or " ca s m prezint la ora /O cpitanului 5ra$ !on -pee& Ha ora $i+at, am $ost primit de ctre cel indicat mai sus& I"am comunicat din ce ser!iciu $ac parte, dac am mai lucrat n /0DC cu unele or(ane din M&-t&M& (erman #colonelul -c rei'er, maiorul !on Grienitz%, si c doresc a lua contactul cu persoana din M&-t&M& (erman care se ocup n prezent cu c estiunile in$ormati!e din Estul Europei, pentru a"i $ace o comunicare din partea ser!iciului meu& M"a asi(urat c !a aduce la cunostint celor n drept cele solicitate de mine, iar rezultatul mi"/ !a comunica la otel, n *urul orei /<& D1& E+act la ora /<& D1, am primit un tele$on de la cpitanul 5ra$ !on -pee, prin care mi $cea cunoscut c a doua zi, la ora /1, s $iu din nou la el, pentru a m prezenta persoanei creia s"i $ac comunicarea de care !or'isem& n ziua de KD iunie, la ora /1, m"am dus la M&-t&M& (erman, am $ost condus la cpitanul 5ra$ !on -pee, unde am (sit si am $ost prezentat locotenent"colonelu"lui QausJaldt si unui maior al crui nume nu /"am putut retine& Am ntre'at dac pot e+pune comunicarea mea " care are un caracter strict con$idential " n $ata celor prezenti& =rimind rspuns a$irmati!, am artat " $olosind lim'a $rancez " c sunt maiorul lonescu, o$iter de stat ma*or, din cadrele -er!iciului de In$ormatii al armatei romne, din partea cruia am misiunea de a e+pune urmtoarele6 Credinta se$ului -er!iciului nostru $iind aceea c relatiile (ermano"romne, care actualmente sunt de ordin economic, se !or dez!olta n !iitor, din ce n ce mai accentuat

si n alte directii, sin(ura tar $at de care !a tre'ui s $ie atenti !a rmne numai Uniunea -o!ietic& A!nd n !edere c aceast tar a $ost si este ndrumat n directii cu totul opuse intereselor, n specia4 ale 5ermaniei, precum si $aptul c n ;omnia se (sesc elemente mai numeroase si mai o'li(ate $at de actualul re(im #emi(ratia rus, emi(ratia ucrainean si unele elemente ce e%, care ar putea $i $olosite pentru K@E o'tinerea de in$ormatii n ceea ce pri!este `L;--, se$ul -er!iciului de In$ormatii al armatei romne crede c ar $i n interesul am'elor prti dac s"ar putea realiza o cola'orare e$ecti! la teren cu -er!iciul respecti! (erman, pe care l consider ca unul din cele mai e+perimentate ser!icii de in$ormatii din Europa& n acest scop, -er!iciul de In$ormatii aL armatei romne ar o$eri celui (erman $rontiera comun cu Uniunea -o!ietic, precum si e+perienta sa asupra modalittilor de procurare a in$ormatiilor din U;--& 9inenteles c, toate c estiunile de detaliu !or putea $i sta'ilite, la 9ucuresti sau 9erlin, dup ce or(anele (ermane si !or $i dat a!izul de principiu& Totodat, -er!iciul de In$ormatii al armatei romne aduce la cunostint c, oricare ar $i rezultatul acestor su(estii, acesta nu !a in$luenta cu nimic relatiile pe care doreste a le a!ea cu ser!iciul respecti! (erman& ,e asemenea, roa( ca aceste su(estii, ct si discutiile care !or a!ea loc, s $ie pstrate n mod a'solut secret, att $at de or(anele He(atiei noastre din 9erlin #corpul diplomatic si atasatii militari%, ct si $at de or(anele le(atiei (ermane din 9ucuresti, considernd c ntre dou ser!icii de in$ormatii orice c estiune tre'uie s $ie tratat direct si n acest mod& ,up ce am $ost ascultat, $r a $i ntrerupt n tot timpul e+punerii, locote"nent"colonelul QausJaldt " $olosind pe cpitanul 5ra$ !on -pee ca translator "mi"a pus urmtoarele ntre'ri6 ,ac -er!iciul de In$ormatii al armatei romne este un or(an al M&-t&M&3 ,ac acest ser!iciu este condus de dl& Moruzo!3 ., ,ac dl& Moruzo! este aceeasi persoan cu in(inerul Mi ail ste$nescu& Ha prima ntre'are am rspuns c -er!iciul de In$ormatii al armatei romne este un or(an independent care procur in$ormatii, de orice natur, tuturor or(anelor de conducere ale statului& Ha ntre'rile urmtoare, am rspuns c dl& Moruzo! este se$ul acestui ser!iciu si este aceeasi persoan cu in(inerul Mi ail ste$nescu& Apoi, locotenent"colonelul QausJaldt mi"a comunicat urmtoarele6 C, n primul rnd, este plcut impresionat c -er!iciul de In$ormatii al armatei romne, despre a crui puternic acti!itate are de mult cunostint, $ace o propunere de cola'orare -er!iciului de In$ormatii (erman& C, n al doilea rnd, este surprins c dl& Moruzo!, se$ul -er!iciului de In$ormatii al armatei romne, a crui e+celent competent este unanim recunoscut, crede c aportul -er!iciului de In$ormatii (erman i"ar putea $i $olositor& C, n ceea ce pri!este pstrarea secretului, aceasta este si prerea sa& n $ine, c !a supune cu con!in(ere c estiunea or(anelor sale superioare, iar rezultatul mi"/ !a comunica dup mas la ora /O&D1, tot n acelasi loc&

Ha aceast or, m"am prezentat la M&-t&M& (erman #9ir& Att& 5ruppe%, unde am $ost condus ntr"o ncpere n care se a$la " n a$ar de cei cu care discutasem dimineat " si un ci!il care mi"a $ost prezentat ca translator de lim'a romn& Am $ost ni(at de locotenent" colonelul QausJaldt s repet n lim'a romn cele e+puse la ntlnirea precedent, deoarece n"ar dori ca, din cauza necunoasterii su$iciente a lim'ii $ranceze, e+punerea mea s nu $i $ost 'ine interpretat& K@O M"am con$ormat, translatorul depunnd o !dit (ri* de a traduce, $raz cu $raz si ct mai e+act cele ce e+puneam& ,up ce am terminat, locotenent"colo"nelul QausJaldt " tot prin intermediul translatorului " mi"a spus c cele pe care le e+pusesem le"a interpretat n mod *ust si rn"a ru(at a transmite domnului se$ al -er!iciului de In$ormatii al armatei romne, pe ct posi'il mai e+act, urmtoarele6 /& )r(anele superioare din M&-t&M& (erman accept n principiu su(estiile -er!iciului de In$ormatiuni al armatei romne& K& =entru moment, trecerea la $apte nu !a putea $i realizat, ntruct" tre'uie s recunoasc " -er!iciul de In$ormatii (erman nu dispune de elemente specializate pentru actiunea in$ormati! direct n U;--, deoarece6 Elementele emi(ratiei ruse, care ar putea $i $olosite, sunt astzi m'trnite si deci inapte pentru o actiune att de di$icil, iar elementele tinere din aceast emi(ratie aproape nu mai cunosc lim'a rus& n prezent, n elementele ce e nu au ncredere, oricare ar $i sentimentele pe care le mani$est3 urmeaz a se $ace in!esti(atii n acest scop& n ceea ce pri!este elementele ucrainene, c estiunea este la $el de delicat, acestea neo$erind su$icient (arantie n actuala situatie politic din Europa& #-e re$erea pro'a'il la sl'irea ncrederii cercurilor ucrainene n spri*inul 5ermaniei, de cnd cu ncorporarea Ucrainei Carpatice la Un(aria%& D& ,ac -er!iciul de In$ormatii al armatei romne ar accepta, -er!iciul de In$ormatii (erman ar putea contri'ui, pn n momentul trecerii la actiunea in$ormati! la teren, cu orice sum de 'ani ar $i necesar& @& =n atunci, -er!iciul de In$ormatii (erman socoteste c un sc im' de in$ormatii ar $i util, mai ales n ceea ce pri!este6 =ro'lema a!iatiei so!ietice3 Unittile motomecanizate so!ietice3 C estiunile curente pri!itoare la6 situatia politic intern si e+tern a U;--, deplasri si concentrri de trupe etc& Am rspuns c6 a% -unt $ericit c -er!iciul de In$ormatii (erman a acceptat su(estiile de cola'orare ale -er!iciului de In$ormatii al armatei romne& '% ,esi nu am sentimentul -er!iciului nostru, sunt ns $oarte si(ur c acesta are la dispozitie $onduri su$iciente pentru orice actiune in$ormati!& c% n ceea ce pri!este sc im'ul de in$ormatii, !oi supune c estiunea d"lui se$ al -er!iciului de In$ormatii al armatei romne, urmnd a comunica rezultatul n cel mai scurt timp& d% n pri!inta le(turii, ntre -er!iciul nostru si cel (erman, propun a se $olosi urmtoarea cale6 )rice comunicare din partea -er!iciului de In$ormatii (erman, nc is n plic si(ilat si cu adresa 7C& lonescu8, se !a preda atasatului militar romn din 9erlin, care " prin curierii diplomatici " o !a preda -er!iciului nostru6

Ha $el, orice comunicare pentru -er!iciul de In$ormatii (erman !a $i transmis " prin atasatul militar romn " la Marele -tat Ma*or (erman #Att& 5ruppe% cu adresa 7Ht& Col& QausJaldt8& Hocotenent"colonelul QausJaldt a $ost de acord cu cele de mai sus& K@C nainte de terminarea ntre!ederii, am artat locotenent"colonelului QausJaldt c estiunea Qer'ert Horenz, ru(ndu"/ s ne comunice " ct de curnd " daca acest indi!id este un om al -er!iciului de In$ormatii (erman, pentru ca -er!iciu4 nostru s ia msurile care se impun& Hocotenent"colonelul QausJaldt, care a luat cu toat atentia not de relatiile pe care i le" am dat, mi"a promis c n cel mult /1 zile !om a!ea rezultatul& Ha desprtire, o$iterii (ermani, $oarte a$ectuosi, mi"auurat 'un !oia* si mi"au zis n mod semni$icati! 7Ha re!edere8& Hocotenent"colonelul QausJaldt m"a ru(at ca oricnd !oi trece prin 9erlin, c iar ntr"un !oia* de a(rement, !a $i $ericit s m !ad& Bat de posi'ilitatea de a realiza o le(tur mai ur(ent, $r a $i o'li(ati a astepta curierii diplomatici, cred c ar $i cazul s solutionm pro'lema, $olosind cursele de a!ioane& Ha K@ iunie, ora KD&DC, am prsit 9erlinul, plecnd ctre QelsinMi& MaiorUC& 5 & lonescu MicandruV Ar & -&;&I&, $ond 7d8, dosar nr& DC@0, $& DD"@1& NotI/0D0 au(ust KK ,e la He(atia (erman din Capital s"au a$lat urmtoarele6 -emnarea =actului de nea(resiune (ermano"rus este un $apt mplinit, n ceea ce pri!este !iitoarele relatii ce !or rezulta din nc eierea aliantei celor dou ideolo(ii se spune despre cancelarul Qitler c are deplin apro'are din partea Italiei si cu asi(urarea c mai trziu, adic dup constatarea e$ectului practic al aliantei (ermano"ruse !a adera si ea la aceast nou com'inatie (erman& ,up semnarea acestui acord, planul de actiune al (u!ernului (erman $at de =olonia este de pe acum 'ine sta'ilit si se rezum n urmtoarele6 In primul rnd ane+area ,anzin(ului prin orice mi*loc la care !a urma ocuparea Coridorului, precum si re(iunea =omeraniei si -ilezia -uperioar& Ha dislocarea =oloniei !a lua parte si ;usia, care si !a atri'ui pro!incia polon, care a $cut parte din 5alitia de pe !remea imperiului rusesc, precum si toate localittile de la $rontiera estic, unde populatia dominant este ruseasc& =entru restul se !a rentemeia $osta repu'lic a Ucrainei Mari, n(lo'ndu"se si nordul 9uco!inei pe o linie pn la siret si orasul Cernuti& Noul stat ucrainean !a $i independent su' o tutel mascat (ermano"rus, $iind posesiune (erman numai teritoriile petroli$ere din re(iunea ,ro a'eci, precum si toate celelalte 'o(tii su'pmntene ale Ucrainei& ,e asemenea, se spune c soarta Un(ariei este de pe acum lmurit, deoarece 5ermania este otrt s"o ocupe militreste, crend pentru aceasta un $el de protectorat dup modelul ce & K@< n ceea ce pri!este atitudinea 5ermaniei $at de ;omnia, se spune c aceasta nu !a su$eri nici un $el de modi$icare, mr(mindu"se s intensi$ice propa(anda national"socialist n toate domeniile& He(atia (erman din Capital a primit ordin de la 9erlin ca s raporteze de ur(ent

atitudinea opiniei pu'lice romne, si n (eneral, a presei $at de noua ntorstur pe care a luat"o situatia international, si ndeose'i s"a cerut s se raporteze toate miscrile plenipotentialilor en(lez, $rancez si polon din 9ucuresti& ,e asemenea, se precizeaz c (u!ernul (erman a nsrcinat anumite personalitti din Capital s se intereseze n ce stadiu se (seste $osta or(anizatie 5arda de Bier, dac mai acti!eaz, pro(ramul si s intre n contact cu sustintorii ei& Ar & M& A& E&, $ond C/, ;omnia, !oi& OK, $& @DO"@DC& octom'rie L 0D0 E`=)SEU se$ul -er!iciului de In$ormatii al armatei romne ctre domnul se$ al -er!iciului de In$ormatii al armatelor (ermane A!nd n !edere $aptul c, si pentru 5ermania si pentru ;omnia, situatia din Estul Europei prezint aceeasi important, att su' raportul prime*diei pansla!e, ct si " mai ales " su' raportul e+tinderii a(itatiilor comuniste, s"a cutat " n mai multe rnduri " a se sta'ili le(turi ct mai strnse n !ederea unui sc im' de in$ormatii& ;eamintesc urmtoarele trei mpre*urri6 a% n /0DC, -er!iciul -ecret de In$ormatii al armatei romne a sesizat -er!iciul de In$ormatii (erman de modul prin care or(anele U;-- au reusit s e+pedieze din 5ermania materiale de rz'oi pentru Armata ;osie spaniol& In$ormatiile date au contri'uit la cunoasterea acestor operatiuni si la identi$icarea altor or(anizatii si elemente, care lucrau n $olosul Uniunii -o!ietice si a propa(andei comuniste, pe teritoriul (erman& '% ,in /0D<, -er!iciu4 -ecret de In$ormatii al armatei romne a sesizat -er!iciul de in$ormatii (erman asupra unor anumite in$iltratii e$ectuate de ctre ser!iciile de in$ormatii ale U;-- n di!ersele or(ane de in$ormatii (ermane #cazul Ur'an%& c% In /0D0, -er!iciiil -ecret de in$ormatii al armatei romne a pus, mai ales n ultimul timp, la dispozitia -er!iciului de In$ormatii (erman, serii de in$ormatii din care reiesea n mod precis $aptul c scopul real urmrit de Uniunea -o!ietic a $ost si este realizarea n asa $el a rz'oiului actual nct $inalul s aduc trium$ul re!olutiei comuniste n Europa& Cu ocazia ntre!ederilor, citate mai sus, am'ele ser!icii nu au a!ut dect de csti(at, deoarece in$ormatiile procurate au ser!it reciproc la clari$icarea multor in$ormatii si pro'leme care interesau n aceeasi msur am'ele state& Nu cunosc n totul dedesu'turile acordului inter!enit ntre 5ermania si U;--D0C& D0C Este !or'a despre 7Tratatul de nea(resiune dintre 5ermania si U;--8, n C articole, semnat la Mosco!a la KD au(ust /0D0, de Loac im !on ;i''entrop si K@0 =e mine, ns, in"au impresionat primele e$ecte ale acestui acord& Modul cum aceste e$ecte se mani$est astzi, m $ac s $iu n(ri*orat n cel mai nalt (rad, n ceea ce pri!este consecintele $inale ale acordului (ermano"so!ietic& =e ln( $aptul c 5ermania " dup cum ncepe de* a s se constate " are de suportat, $r a putea reactiona, multe nea*unsuri din partea Uniunii -o!ietice, dar se poate a$irma cu trie c, pro$itnd de acordul cu 5ermania, U;-- !a cuta s atace ;omnia& ;epet, nc odat, nu cunosc dedesu'turile acordului dintre 5ermania si U;--& Ceea ce ns pot s ! a$irm, 'azat pe do!ezi de net(duit este $aptu4 c, astzi, comumsmul " n$rnt pn ieri, pretutindeni, su' raportul doctrinar" a reaprut su' auspiciile 5ermaniei pe arena Europei si mai ales a Europei Centrale& Aceast ien, m'rcat n piele de oaie, readus pe Vistula si Carpati, aridicat din nou

stea(ul ipocriziei pansla!e si, ndreptndu"si pri!irea ctre popoarele sla!e, U;-- ntinde astzi un 'rat ctre =olonia, Ucraina U-u'LCarpatic, -lo!acia, Mora!ia si 9oemia si un alt 'rat ctre 9ul(aria, -er'ia, ,almatia si Croatia& ,e Vest nu mai !or'im& ,up calculele lor, !or $i n( itite pe nemestecate ;omnia, 9ul(aria etc& ,eci, n necunostint de cauz asupra $inalului acordului (ermano"so!ietic, eu nu pot spune dect s dea ,umnezeu ca din aceast situatie s csti(e numai ci!ilizatia& -unt ns pro$und n(ri*orat de con!in(erea $erm pe care o am, c lucrurile stau cu totul alt$el si, ca un adnc cunosctor al pro'lemei pansla!e si al doctrinei comuniste, n cazul de $at am'ele altoite pe acelasi trup al misticismului, pot s a$irm6 ,ac 5ermania poate a!ea cele mai 'une sperante $at de ;usia de azi, eu ns mi permit a e!identia $aptul c niciodat n"am a!ut ncredere n rusi, indi$erent de culoare, deoarece rusii " de ieri, ca si cei de azi " una (ndesc, alta !or'esc si altce!a $ac& =entru a moti!a o$erta pe care -er!iciul -ecret de In$ormatii al armatei romne a $acut"o celui (erman, n ceea ce pri!este o cola'orare in$ormati! n Estul Europei, mi permit s e+prim, cu toat claritatea, urmtoarele consideratii6 ;omnia, prin asezarea ei (eo(ra$ic, a constituit pentru 5ermania, ntotdeauna o preocupare de prim ordin& ,atele istorice ne do!edesc aceast a$irmatie, n primul rnd, este de mentionat aducerea n ;omnia a dinastiei Qo enzollern& Apoi, n /<CC"C<, 5ermania a impus ;omniei punctul su de !edere n ceea ce pri!este ,o ro(eaD0.& V&M& Moloto!& Tratatul a!ea si un 7=rotocol aditional secret8, n care, pri!itor la ;omnia se speci$ica6 7din partea so!ietic este su'liniat interesul pentru 9asara'ia& =artea (erman declar totalul dezinteres pentru aceste re(iuni8#!ezi Blorin Constantiniu, ntre Qitler si -talin& ;omnia $i pactul ;i' entrop"Moloto!, Editura ,anu'ius, 9ucuresti, /00/%& D0< =rin art&@E al Tratatului de la 9erlin, semnat la /I/D iulie /<C< " de reprezentantii Austro"Un(ariei, Brantei, 5ermaniei, Italiei, Marii 9ritanii, ;usiei KE1 n /0/D, tot 5ermania lr(este stpnirea ,o'ro(ei, prin ane+area Cadri" , "D00 laterulin & n $ine n /0/<, pe cnd eram su' controlul (erman #pacea de la 9ucuresti%, tot 5ermania a urmrit mrirea teritorial a ;omniei, dndu"i"se la Nord"Est, 9asara'ia@11& Aceste date istorice do!edesc c 5ermania a urmrit, n toate timpurile, ca ;omnia s de!in un stat puternic pentru a contracara nzuintele de e+pansiune ale sla!ilor& n acest sens, 5ermania a dorit, ntotdeauna, ca teritoriul ;omniei s $ie lr(it ct mai mult, cnd la -ud, cnd la Nord, spre a mpiedica (rupurile sla!e s se uneasc adic de a st!ili realizarea idealului lui =etru cel Mare@1/ de la ,anzi( la Biume& si acum, socotesc c este ne!oie s clari$ic o c estiune care tre'uie s stea la 'aza conlucrrii am'elor noastre -er!icii, 5ermania este in!adat de o serie de rapoarte trimise din ;omnia, continnd $el de $el de in$ormatii, pe care le cunosc n cele mai mici amnunte, pe care le"am clasat n dou cate(orii6 unele $anteziste, altele tendentioase& Am'ele cate(orii, ns, sunt produsul ca$enelelor si deser!esc interesele am'elor state& Asupra acestei c estiuni doresc s insist putin& ;omnia se a$l astzi n (ranitele sale

etnice& ;omnia nu are de re!endicat teritorii si nici nu este n $irea romnului de a se asocia actiunilor de a!entur& ;omnia, cel mult, pentru a da do!ad de cele mai 'une intentii $at de statele n!ecinate, s"ar putea asocia " printr"un acord oarecare " cu celelalte state, n si Imperiului )toman " ,o'ro(ea, ,elta ,unrii si Insula sepilor au $ost reunite ;omniei& D00 ntre /OIK0 iulie " K<iulieIl ) au(ust s"a des$surat la 9ucuresti Con$erinta de =ace prin care se nc eia al doilea rz'oi 'alcanic& =rin Tratatul semnat, ;omniei i re!enea *udetele ,urostor si Caliacra #7Cadrilaterul8% din sudul ,o'ro(ei, pn la linia TiirM " -mil " EMrene& @11 Interpretarea este $ortat& Tratati!ele dintre ;omnia si =uterile Centrale, ncepute la 0IKK martie /0/<, s"au nc eiat la K@ aprilieIC mai, prin semnareaunei 7pci8 drastice& ;omnia pierdea ,o'ro(ea, teritprii din Carpati #/D/ sate si comune cu o supra$at de E O11 Mmp si CK@ 0EC locuitori%3 demo'ilizarea armatei romne, mentinndu"se numai @ di!izii cu e$ecti!e de pace3 monopolul (erman asupra comertului cu cereale romnesti la preturi in$erioare pietei mondiale3 monopolul 5ermaniei asupra e+ploatrii si prelucrrii lemnului3 controlul (erman asupra na!i(atiei pe ,unre3 trecerea santierelor na!ale romnesti n proprietatea statului (erman3 monopolul (erman asupra e+ploatrii petrolului pe o perioad de 01 de ani& Acest Tratat nu a $ost rati$icat de re(ele Berdinand, ast$el c la K< ociom'rieI/1 noiem'rie /0/<, ;omnia a reintrat n rz'oi contra =uterilor Centrale #5ermania si Austro"Un(aria%& @1/ =etru cel Mare #/OCK"/CKE%, tar al ;usiei #/O<K"/CK/% si mprat 7al tuturor ;usilor8 #/CK/"/CKE%& KE/ scopul de a se readuce pe teritoriul ;omniei, toti romnii care triesc azi n alte tri cum ar $i6 U;--, 9ul(aria, Un(aria, etc& si aceasta pentru ca, pe de o parte, s se termine multe $rictiuni cu statele n!ecinate, iar pe de alt parte, pentru ca s se stie de toat lumea c populatia de pe teritoriul ;omniei este $ormat dintr"o mas compact de romni asezati din timpurile cele mai ndeprtate si c celelalte minoritti nu sunt dect in$iltratii& ,in calculele precise rezult c a!em mai multi romni peste $rontiere, dect minoritari la noi & Aceasta este sin(ura pro'lem la care ;omnia s"ar putea asocia, desi nu cred s e+iste azi o tar n lume unde minoritarii s $ie mai 'ine tratati ca n ;om" & @1D m ee & n unele rapoarte pe care le posedati, dar al cror continut l cunosteam nainte de a $i sosit la 9erlin, se (seste " n mod permanent " urmtoarea $raz6 - nu credem n ;omnia, cci aceast tar !a $ace ceea ce a $cut n /0/O& As $i putut s iau anumite msuri contra acestor in$ormatori care " prin e+ces de zel " $ac a$irmati3 lipsite cu totul de simtul realittii& n /0/O ;omnia n"a dus rz'oi contra 5ermaniei ci, a $cut ceea ce $ace astzi 5ermania, adic6 Ieri, a luptat pentru inte(ritatea teritorial 'azat pe principiul etnic, iar astzi lupt pentru pstrarea acestei inte(ritti& ,e asemenea, pe c estia acordului economic s"au produs $el de $el de comentarii& si din acest punct de !edere, situatia se prezint ast$el6

;omnia este o tar a(ricol, si, n mod $iresc, are ne!oie s $ie n le(tur cu un stat puternic industrial, unde s"si poat des$ace produsele sale si n acelasi timp s se apro!izioneze cu produse industriale de cea mai 'un calitate& ,in punct de !edere economic trecutul spune ndea*uns& =n n /0/O, ;omnia a $ost un terra$eli+, datorit numai $aptului c ntre 5ermania si ;omnia e+istau raporturi economi ce, care " pe de o parte " asi(urau des$acerea total a produselor a(ricole si a celor ale su'solului ;omniei, iarf pe de alt parte " nlesnea importul din 5ermania a produselor industriale de cea mai 'un calitate, plti'ile pe termen lun( #patru ani%, conditie a'solut necesar unui stat a(ricol& Este ade!rat c dup /0/< aceste raporturi economice au a!ut de su$erit& ,ar, de aceast situatie nu poate $i $cut !ino!at nici ;omnia si nici 5ermania& ;omnia, a!nd ne!oie de 'ani pentru re$acerea sa, a $ost ne!oit s de!in tri'utar Brantei si An(liei, deoarece 5ermania " n acele timpuri "nu era n msur s poat $ace ce!a n aceast pri!int& @1K Con$orm rencensmntului din /0D1, romnii reprezentau C/,0F din totalul populatiei #apro+imati! /< milioane%, ma( iarii C,0F, (ermanii @,/F, e!reii @F, rutenii si ucrainenii D,KF, rusii K,DF, 'ul(arii KF, ti(anii /,EF, turcii 1,0F etc& @1D n Constitutia ;omniei, intrat n !i(oare la KD martie /0KD, la art& C se stipula6 7deose'irile de credinte reli(ioase si con$esiuni, de ori(ine etnic si de lim' nu constituie n ;omnia o piedic spre a do'ndi drepturile ci!ile si politice si ale e+ercita8& KEK Acordul economic, nc eiat n prim!ara acestui an@1@, nu este altce!a dect re!enirea la o situatie $ireasc si nicidecum datorit altor cauze& si nici nu se poate socoti alt$el, pentru c Branta si An(lia au su$iciente produse pe care le posedm si noi, si, ca urmare, raporturile economice cu aceste tri n"ar putea da rezultate dorite pentru ;omnia& ;omnia, su' raportul economic, are neaprat ne!oie s ntreasc ct mai mult acordul economic cu 5ermania pentru a a!ea si(uranta des$acerii produselor sale n mod permanent, si, n nici un caz, nu"si poate ne(li*a interesele, pentru a nc eia acorduri de moment cu Branta si An(lia, pentru ca apoi tara s $ie supus unor (ra!e consecinte economice, dup trecerea acestui moment& W Ca nc eiere, cred c e+punerile de mai sus n"au ne!oie de nici un decor si de nici un $el de sustineri, pentru c ele, n mod indiscuta'il, reprezint temelia pe care se 'azeaz interesele comune ale 5ermaniei si ;omniei& -er!iciul nostru care !e( eaz la Est, simte de pe acum, amenintarea e+pansiunii comuniste, n 9alcani, Internationala a IlI"a, dup cum se !ede din alturatul mani$est, si pre(teste a!an(arda& Este deci cert c, dac Nistrul !a $i strpuns, oardele 'olse!ice nu se !or opri nici la =mt, nici pe siret, nici pe Carpati, nici pe ,unre, ci la =ortile !ec ilor teluri6 Biume si Istan'ul& =enetratia 'olse!ic n aceast tar si n 9alcani !a distru(e posi'ilittile de apro!izionare ale 5ermaniei din aceast parte a Europei& Uniunea -o!ietic !a o'tine ast$el monopolul apro!izionrilor 5ermaniei& Tendintele pansla!iste de ieri sunt urmrite astzi cu aceeasi asiduitate de ctre comunistii rusi& C este asa reamintim c 'olse!icii de astzi a$irmau c mpratul =etru

cel Mare a $ost primul proletar pansla!& ,e aceea, realizarea !isului plmdit de acesta, de la ,anzi( la Biume, !a $i $olosit de 'olse!icii de astzi pentru re!olutio"narea Europei& n $ata acestei situatii rmne ca 5ermania s re$lecteze dac strile actuale i con!in& n cariera mea, de peste treizeci de ani, n rnod permanent la acest -er!iciu, niciodat nu m"am ncrezut n rusi& Ei au $ost totdeauna aceia pe care i"am descris mai sus6 una (ndesc, alta !or'esc si cu totul alta $ac& Ar & -&;&H,$ond7d8, dosar nr& DO0@, $& /D"K1& @1@ Este !or'a despre 7Tratatul supra promo!rii raporturilor economice ntre ;omnia si 5ermania8 semnat la 9ucuresti n ziua de KD martie /0D0& Tratatul pre!edea ela'orarea unui plan economic pe mai multi ani, a!nd la 'az principiul ec ili'rrii sc im'urilor economice si care tre'uia s tin cont de6 cerintele de import (erman, posi'ilittile de dez!oltare ale productiei romne, necesittile romne, ne!oile sc im'ului economic al ;omniei cu alte tri& KED /1 NotI// decem'rie /0D0 n ziua de < decem'rie a&c&, am $ost nstiintat, tele$onic, din 9erlin c la data de /1 decem'rie a&c& !a sosi n 9ucuresti maiorul dr& Ta(ner " dele(atul -er!iciului de In$ormatii al armatei (ermane " nsotit de dou persoane, solicitnd, n acelas timp, o imediat ntre!edere& -osirea a a!ut loc n 5ara de Nord, la ora K1, /E, su'semnatul $iind de $at& -pre marea mea surprindere am recunoscut " printre primele persoane prezentate " c iar pe domnul amiral Canaris, se$ul -er!iciului de In$ormatii al armatei (ermane, care mi"a comunicat6 7Am tinut mult s $ac acest !oia* %a 9ucuresti, n scopul ca " pe de o parte "s ! salut personal, iar " pe de alt parte " s e+aminez, la $ata locuim, pro'lema sa'ota*ului, ntruct naltul Comandament si (u!ernul (erman se a$l ntr"o stare de e+trem ener!are datorit proportiilor ce se acord actiunii de sa'ota* din ;omnia& ,at $iind (ra!itatea e+trem a acestei c estiuni, am socotit c este $oarte necesar s"mi dau seama personal, dac msurile luate pentru pre!enirea actelor de sa'ota* sunt sincere si su$iciente, ast$el nct s poat o$eri 5ermaniei si(uranta si linistea necesar, urmnd ca " n caz contrar " 5ermania s"si spun cu!ntul& n orice caz, pentru mine persoana ,omniei Voastre, ca se$ al -er!iciului -ecret de In$ormatii al armatei romne, ct si or(anizarea -er!iciului pe care l conduceti prezint o deplin si(urant, totusi, a!nd n !edere c alimentarea 5ermaniei cu cele necesare, con$orm acordului economic, este de e+trem important, am $ost dele(at s $ac un surplus de constatri asupra acestei c estiuni, si, ca urmare, apelez la ,omnia Voastr s" mi acordati spri*inul cole(ial, atr(ndu"! atentia c aceast pro'lem intereseaz n mod e(al am'ele state8& Asupra c estiunilor enuntate mai sus, s"a discutat n dou ntre!ederi& =rima, n noaptea de /1 decem'rie a&c& de la ora KK,/1 la ora 1,D1& A doua, n ziua de // decem'rie a&c&, ntre orele /D"/O, cu care ocazie s"a luat si de*unul la su'semnatul& C estiunile discutate si msurile e+aminate le !oi raporta detaliat mine& Cu ocazia ultimei ntre!ederi, domnul amiral Canaris " dup ce a a!ut con!or'iri cu

domnul ministru Ba'ricius, n asistenta colonelului Ta le si a colonelului 5ersten'er( " mi"a adus o comunicare cu urmtorul continut6 7-unt nsrcinat a ! transmite salutri din partea reprezentantului (u!ernului (erman " domnul ministru Ba'ricius " pentru concursul pe care ni /"ati acordat n c estiunea sa'ota*ului& ,e asemenea, ! transmit si salutrile colonelului Ta le8& UM& Moruzo!V Ar & -&;&l&Lond7d8, dosar K0@O,$& /D"/@& KE@ // NotI/K decem'rie /0D0 ,eose'it de liniile (enerale ale !izitei la 9ucuresti a amiralului Canaris " se$ul -er!iciului de In$ormatii al armatei (ermane " raportate prin nota din // decem'rie a&c&, e+pun, n mod detaliat, urmtoarele6 I& CAUSEHE sl -C)=UH VISITEI Cte!a din declaratiile te+tuale ale amiralului Canaris sunt su$iciente pentru a preciza cauzele si scopul !izitei sale la 9ucuresti6 7n primul rnd, naltul Comandament si (u!ernul (erman sunt ntr"o stare de e+trem ener!are datorit importantei considera'ile ce se acord e!entualelor actiuni de sa'ota* n ;omnia, a!ndu"se n !edere c aceast tar " la ora actual "este sin(ura si si(ura surs de apro!izionare a celui de al III"lea ;eic , n special, cu petrol& n al doilea rnd, am socotit ca $oarte necesar s"mi dau seama personal, dac msurile luate de autorittile romnesti pentru pre!enirea actelor de sa'ota* sunt sincere si su$iciente, spre a o$eri 5ermaniei si(uranta si linistea necesare n aceasta pri!int& n $ine n al treilea rnd, am tinut, ndeose'i s cunosc personal pe domnul se$ al -er!iciului -ecret de In$ormatii al armatei romne, a crui competent n materie in$ormati! si, mai ales, pro$unda cunoastere a pro'lemei pansla!e sunt ndeo'ste cunoscute& -er!iciul meu a urmrit ncontinuu acti!itatea, att a se$ului -er!iciului -ecret de In$ormatii al armatei romne, ct si a -er!iciului ce conduce si nu"mi pot e+prima dect intensa mea admiratie pentru !arietatea domeniilor n care se acti!eaz& ;epet, nc odat, c e+pozeul pe care mi /"ati trimis, " prin domnul maior lonescu Micandru " la 9erlin a $ost predat naltului Comandant (erman si domnului maresal 5orin(@1E, care i"au acordat o deose'it important& E+pozeul n c estiune se ane+eaz n copie%& n orice caz, pentru mine, desi att persoana domniei !oastre, ct si or(anizarea -er!iciului pe care l conduceti, prezint deplin si(urant, totusi " a!nd n !edere c alimentarea 5ermaniei cu cele necesare, con$orm acordului economic, este de o e+trem important " am $ost dele(at s $ac un surplus de constatri asupra acestei c estiuni si, ca urmare, apelez la ,omnia Voastr s"mi acordati spri*inul cole(ial, atr(ndu"! atentia c aceast pro'lem intereseaz n mod e(al am'ele state& @1E Qerman 5orin( #/<0D"/0@O% om politic (erman, ultimul comandant al $aimoasei escadrile aeriene 7!on ;ic t o$en8 din primul rz'oi mondial, principalul cola'orator #din /0K/% al lui Adol$ Qitler, deputat, presedinte al ;eic sta(ului #/0DD%& ministrul A!iatiei, $eldmaresal si comisar al 7=lanului de patru ani8, condamnat la moarte de Tri'unalul de la Niiren'er(& -"a sinucis n nc isoare&

KEE =entru a documenta aceast ultim a$irmatie, tin s rele! $aptul c sunteti primul se$ al unui -er!iciu de In$ormatii pe care /"am !izitat, dup rz'oiul mondial& Contactul cu ceilalti " spre e+emplu cu cel italian " /"am a!ut numai prin ad*unctul meu& ,ac, spre a ! !izita, am lsat " pentru moment " operatiile mele cu pri!ire la rz'oiul pe care l ducem, ! puteti nc ipui c aceasta se datoreaz (ra!ittii acordat de $orurile superioare pro'lemei sa'ota*ului n ;omnia& =un ntrea(a mea sperant n persoana ,omniei Voastre, pentru ca, a*utndu"m n mod e$ecti!, s putem (si o solutionare ec ili'rat a acestei pro'leme8& II& CQE-TIUNIHE ,I-CUTATE ,iscutiile au nceput direct cu pro'lema sa'ota*ului n ce pri!este6 ra$inriile si sta'ilimentele petroli$ere3 transporturile $ero!iare3 transporturile pe ,unre& n pri!inta sa'ota*ului n re(iunile petroli$ere, au $ost discutate cele D cazuri petrecute n aceste re(iuni si anume6 incendiul de la ra$inria )rion a -ociettii Urarea din =loiesti3 incendiul de la ra$inria Apolon din Tr(o!iste, si incendiul de la ra$inria Noris din =loiesti& Cercetrile ntreprinse de autorittile romne au dedus c nu s"au putut constata pro'e e!idente c aceste incendii ar putea $i considerate ca acte de sa'ota*& n pri!inta ultimelor dou incendii s"a con!enit, de la nceput, c pot $i considerate ca simple accidente& n ceea ce pri!este incendiul de la ra$inria )rion, nurnai dup lun(i dez'ateri, s"a a*uns la concluzia c si acest caz poate $i considerat un accident, desi nu este e+clus a $i un act de sa'ota*& Un le(tur cuV sa'ota*ul transporturilor $ero!iare, au $ost e+aminate urmtoarele cazuri6 Ciocnirea trenurilor petroli$ere de la 9icoi, si deteriorarea $rnelor de la !a(oanele de mar$a si " n special " de la cisternele petroli$ere& ,in documentele prezentate s"a constatat c cercetrile autorittilor romne n"au dus la concluzia c ar $i cazul ca aceste c estiuni s $ie socotite ca acte de sa'ota*, totusi " indi$erent de pro!enienta lor" datorit $aptului c aceste accidente sunt n detrimentul transporturilor, ele au $ost clasi$icate tot n cate(oria actelor de sa'ota*& =entru c estiunea sa'ota*ului transporturilor danu'iene s"a remarcat $aptul c " pn n prezent " nu s"a semnalat a'solut nici un caz care ar putea $i interpretat ca un act de sa'ota*, desi sunt UindiciiV@1O poziti!e c pro'lema sa'ota*ului constituie astzi preocuparea de cpetenie n ;omnia a -er!iciului de In$ormatii en(lez, asa cum se !a arta ntr"un raport aparte& III& MZ-U;IHE E`AMINATE Trecndu"se la e+aminarea msurilor luate s"a a*uns la concluzia c, cu toate constatrile de mai sus, totusi autorittile romne " spre a realiza o deplin si(u" . n te+tul ori(inal era cu!ntul indicatiuni& KEO cnt n pro'lema sa'ota*ului "" au recurs n mod pre!enti! la msuri e$icace de paz si si(urant& Ast$el6 /& =entru paza si si(uranta re(iunilor petroli$ere, n ziua de // decem'rie a&c&, autorittile romne au declarat re(iunile petroli$ere ca re(iuni de interes militar, ceea ce a a!ut ca urmare c o mare unitate, su' comanda unui (eneral, a preluat paza e$ecti! a acestor re(iuni&

9iroului K din -tatul Ma*or al acestei mari unitti i s"a dat o or(anizare special, adec!at situatiei si misiunii6 a& Un su''irou te nic, condus de un o$iter in(iner si ncadrat cu personal specialist romn3 concentrat din re(iunile petroli$ere #in(ineri, c imisti, maistri, etc&%, a crui misiune este de a studia si propune unde, cnd si cum tre'uie s se e+ecute paza& '& Un su''irou de a(entur, condus de un o$iter specialist n in$ormatii, care are su' ordine un (rup de a(enti secreti " recrutati din personalul societtilor petroli$ere ", a crui misiune este de a procura in$ormatii asupra di$eritilor a(enti care ar urmri comiterea de acte de sa'ota*& c& Un su''irou de paz special, condus de un o$iter superior de *andarmi, a!nd trupa necesar la dispozitie, cu misiunea de a e$ectua paza " deose'it de cea e$ectuat de celelalte autoritti " n punctele principale din re(iunile petroli$ere& n ceea ce pri!este instructiunile de ordin te nic s"a artat c s"a tinut seam "n mare parte " de su(estiile in(inerului Q& 5onnin(en, trimis de -er!iciul de In$ormatii al armatei (ermane, pentru care -er!iciul -ecret de In$ormatii al armatei romne rmne $oarte recunosctor& K& =entru paza si si(uranta transporturilor pe ,unre& -"a artat c, tinndu"se seam si de su(estiile locotenent"comandorului Teiss din -er!iciul de In$ormatii al armatei (ermane, ntre(ul curs al ,unrii a $ost mprtit ntr"un numr de sectoare, paza si si(uranta transporturilor si instalatiilor din $iecare sector re!enind unui& se$ responsa'il& -"a realizat ast$el o conlucrare direct ntre toate autorittile militare si ci!ile pentru a prentmpina e!entualele acte de sa'ota*& =entru e+ercitarea politiei de control pe ,unre s"a con!enit c ar $i necesar e+istenta unor am'arcatiuni #salupe% rapide& -"a otrt ca acestea s se procure din 5ermania, li!rndu"se imediat dac sunt (ata, sau a se comanda si construi n cel mai scurt timp& D& =entru paza si si(uranta transporturilor $ero!iare& Autorittile romne au luat, n aceast pri!int, urmtoarele msuri3 a& -"a constituit o le(iune de escort a transporturilor pe calea $erat, creia i re!ine paza (arniturilor de la statia de m'arcare pn la iesirea acestora din tar& '& ,eose'it, un (rup de a(enti acoperiti ai -er!iciului -ecret de In$ormatii al armatei romne !a completa si controla paza e$ectuat de le(iunea de escort& c& Un dele(at (erman, n contact cu un reprezentant al -er!iciului -ecret de In$ormatii al armatei romne, !a tine e!identa zilnic a transporturilor& KEC d& Ha statiile de $rontier #un(ar si so!ietic%, transporturile destinate 5ermaniei !or $i predate unui dele(at (erman, pentru a e+clude posi'ilitatea ca unele de$ectiuni produse pe timpul tranzitului n alte tri s cad n sarcina autorittilor romne& -"a (sit c este necesar ca " si aici " -er!iciul de In$ormatii al armatei (ermane s"si o$ere concursul prin trimiterea a sase a(enti acoperiti, care s conlucreze paralel cu a(entii -er!iciului -ecret de In$ormatii al armatei romne& [, n prezenta colonelului n urma con$erintei a!ut cu ministrul Ba'riciusC1 Ta le si " n parte " a colonelului 5ersten'er( , cu care ocazie au $ost consultate toate or(anizatiile si ser!iciile de in$ormatii ale 5ermaniei pe teritoriul ;omniei, amiralul Canaris mi"a transmis urmtoarele6

7-unt nsrcinat a ! transmite salutri din partea reprezentantului (u!ernului (erman " domnul ministru Ba'ricius " pentru concursul pe care ni I"ati acordat n c estiunea sa'ota*ului& ,e asemenea, ! transmit si salutrile colonelului Ta le& Am'ii au deplin ncredere n realismul si e$icacitatea msurilor luate de ctre autorittile romne, dup indicatiile ,omniei Voastre si propunerile noastre& Constatrile mele le !oi aduce la cunostinta naltului Comandament si (u!ernului (erman, dup care ! !oi transmite rezultatul de$initi!& Este necesar ca !izita mea si a locotenent"colonelumi 9enti!e(ni s $ie pstrat n cel mai strict secret si, n acelasi timp, s $ie considerat ca !izit amical ntre doi se$i de ser!icii de in$ormtii8& =ro$itnd de aceast ocazie, am cutat s e!identiez amiralului Canaris, urmtoarele6 7Att n aceast mpre*urare, ct si n oricare alta, 5ermania !a a!ea prile*ul s se con!in( din ce n ce mai mult de loialitatea ;omniei& n sc im', este de dorit ca 5ermania s tin seama de urmtoarele6 a& - spri*ine actiunea de per$ect ordine si disciplin a ;omniei& '& - a*ute ur(ent ;omnia prin trimiterea de armament si materiale de rz'oi& c& - pun cap protectiei acordat teroristilor (ardisti@1C a$lati n 5ermania, ceea ce a produs pn acum indi(narea ntre(ii tri& d& =entru ca s se poat apro!iziona din ;omnia este imperios necesar s pun $ru tendintelor Uniunii -o!ietice, care nu urmreste ocuparea 9asara'iei ci re!olutionarea ntre(ii =eninsule 9alcanice8& Amiralul Canaris mi"a rspuns6 7Am luat act de toate cele ce mi"ati e+pus si ! asi(ur c !or $i raportate naltului Comandament (erman, maresalului 5orin( si Bu reru ii8& IV& =HECA;EA =lecarea a a!ut loc n ziua de /K decem'rie a&c& de la aeroportul 9neasa, la ora <,D1& @1C ;e$erire la (rupul de le(ionari, n $runte cu Qoria -ima, re$u(iati la 'erlin dup asasinarea la K/ septem'rie /0D0 a primului ministru Armnd Clinescu& KE< nainte de plecare, amiralul Canaris mi"a multumit nc o dat pentru concursul ce /"am dat n pro'lema sa'ota*ului& Mi"a comunicat apoi c asteapt sosirea la 9erlin a maiorului lonescu Micandru " din acest -er!iciu " ntre /E"K1 decem'rie, pentru a conlucra cu serul A(enturii Brontului de Est din -er!iciul de In$ormatii al armatei (ermane, iar neste /E"K1 zile ar dori s m !ad la 9erlin, cnd se !or putea discuta si c estiuni de alt ordin& UM& Moruzo!V Ar & -&;&I&,$ond7d8, dosar nr& DC//, $& /O"K@& /K NotIlO Ianuarie /0@1 Ca urmare a dorintei de a m !izita a colonelului 5ersten'er( " atasatul militar aeronautic al 5ermaniei, 9ucuresti " e+primat cu ocazia $elicitrilor ce mi"a transmis Anul Nou #Nota din // ianuarie a&c&% i"am comunicat c i stau la dispozitie pentru a $i+a data cnd ntre!ederea ar putea a!ea loc& Con$orm rspunsului primit, prima ntre!edere a a!ut loc n ziua de sm't /D ianuarie a&c&, ora //, iar a doua n ziua de marti /O ianuarie /0@1, la aceeasi or& ;edau mai *os sinteza celor discutate la aceste ntre!ederi&

=;IMA NT;EVE,E;E #/D IANUA;IE /0@1% A nceput la ora // si a durat /C ore& Aceast ntre!edere a $ost rezer!at numai prezentrilor si unui sc im' o'isnuit de !ederi& Totusi, este de retinut c, pe timpul !oia*ului su la 9erlin, colonelul 5ersten'er( a $ost primit n audient o dat de Bu rer si de trei ori de maresalul 5orin(, al crui 'un prieten este nc de pe timpul Marelui ;z'oi@1<& Br a intra n detalii, colonelul 5ersten'er( a spus c, cu ocazia acestor ntre"!ederi, $orurile cele mai nalte ale 5ermaniei si"au $ormat con!in(erea c ;omnia constituie pentru 5ermania o surs, !ital de apro!izionare si c "pn n prezent " aceasta s"a ac itat n mod des!rsit de o'li(atiile pe care si le"a luat& Ha plecare, colonelul 5ersten'er( s"a interesat de data cnd M&-& ;e(ele se !a ntoarce n Capital si a $i+at ntre!ederea !iitoare pentru marti /O ianuarie a&c& A ,)UA NT;EVE,E;E #/O IANUA;IE /0@1% A nceput la ora // si a durat o or si K1 minute& n discutiile a!ute cu ocazia acestei ntre!ederi, colonelul 5ersten'er( a e+pus anumite consideratii pri!itoare la ;omnia, asa cum " pro'a'il " au rezultat din con!or'irile de la 9erlin& n primul rnd a cutat s e!identiem c 5ermania doreste o ;omnie li'er, o ;omnie a romnilor& @1< Este !or'a despre primul rz'oi mondial #/0/@"/0/<%& KE0 Acesta $iind ade!ratul punct de !edere al 5ermaniei, $orurile conductoare (ermane !or cuta a"l dez!olta si cu perse!erent n relatiile pe care le !a a!ea cu ;omnia, a!nd totdeauna n !edere ser!iciile reale 2 de ordin economic 2 pe care le"a a!ut din partea ;omniei, n timpul ultimelor e!enimente& ,ac ;omnia !a continua pe aceast cale !a putea $i si(ur de inte(ritatea sa national& n calitate de se$ al -er!iciului -ecret de In$ormatii al armatei romne, cutnd s e!identiez lacuna care e+ist, n prezent, n relatiile dintre 5ermania si ;omnia, am e+primat colonelului 5ersten'er( nedumerirea mea $at de $aptul c autorittile tolereaz si c iar sustin elementele teroriste din $osta 5ard de Bier, re$u(iate pe teritoriul 5ermaniei& =entru 'unele raporturi dintre trile noastre, am artat c prerea mea este "asa cum i"am mrturisit de*a prin colonelul Ta le si maiorul dr& Ta(ner " c 5ermania ar tre'ui s lmureasc, ct de curnd, aceast c estiune& Colonelul 5ersten'er( mi"a comunicat c, n timpul unei audiente la maresalul 5orin(, acesta a ordonat6 a& - se interzic di$uzarea ape orice cale " n pu'lic a acti!ittii $ostei 5rzi de Bier n ;omnia3 '& -ase interzic, n mod o$icial, orice raporturi ntre autorittile (ermane si elementele $ostei 5rzi de Bier, a$late n 5ermania, acestea urmnd a $i socotite, n !iitor, ca simpli emi(ranti, su' controlul se!er al politiei& n tot cursul discutiilor a reiesit c, colonelul 5ersten'er( nutreste cele mai alese sentimente de admiratie si de!otament $at de M& -& ;e(ele si c, n misiunea pe care o are de a pstra contactul direct ntre maresalul 5orin( si M,-& ;e(ele, !a cuta " asa cum a*acut ntotdeauna, dar mai ales acum " s ser!easc am'ele tri n ntelesul cel mai lar(

al cu!ntului& Colonelul 5ersten'er( a accentuat, n mai multe rnduri, c, din aceast le(tur, ;omnia are $oarte mult . de csti(at, mai ales c maresalul 5orin( a mani$estat totdeauna o !dit admiratie pentru M&-& ;e(ele& Este $oarte important de retinut c, n continuare, colonelul 5ersten'er( a tinut s"si precizeze con!in(erea c cele de mai sus !or aduce, n mod poziti!, (arantarea inte(rittii teritoriale a ;omniei, $at de orice uneltiri din a$ar& Colonelul 5ersten'er( a mani$estat, de asemenea, o deose'it a$ectiune pentru domnul Urdreanu " ministrul Casei ;e(ale ", pe care l consider ca un element de mare rol n !iitorul ;omniei si de mult nde*de pentru 5ermania& Colonelul 5ersten'er( este con!ins c domnul ministru Urdreanu, nsusindu"si n mod pro$und toate pro'lemele care tre'uiesc solutionate n interesul am'elor tri, depune toat strduinta pentru des!rsita lor realizare si, ca urmare, l consider ca cel mai de seam simpatizant al 5ermaniei, n care aceasta si pune toate sperantele& In ceea ce pri!este modul cum s"a asi(urat cola'orarea dintre -er!iciul 7-8 de In$ormatii al armatei romne si -er!iciul de In$ormatii al armatei (ermane, colonelul 5ersten'er( a artat c att Qitler ct si maresalul 5orin( au $ost e+trem de impresionati de loialitatea pe care se 'azeaz aceast cola'orare, unic n raportu" rile cu celelalte state, $apt care a contri'uit n cel mai nalt (rad, la spul'erarea unor suspiciuni din trecut& Ha terminarea ntre!ederii, colonelul 5ersten'er( s"a e+primat c asteapt s $ie primit n audient de M&-& ;e(ele, pentru a"i $ace comunicri $oarte importante& ntre!ederea !iitoare a $ost $i+at pentru miercuri /C ianuarie /0@1, ora //& UM& Moruzo!V Ar & -&;&I&,$ond7d8, dosar nr& DC1/, p& /<C"/01& /D NotaI/0 ianuarie /0@1 n ziua de miercuri /C ianuarie /0@1, a a!ut loc a treia ntre!edere cu colonelul 5ersten'er( " atasatul militar aeronautic al 5ermaniei la 9ucuresti& Ha nceput, s"au discutat di$erite c estiuni de ordin in$ormati!& Apoi, trecndu"se la c estiuni de ordin economic, colonelul 5ersten'er( a comunicat c, n audientele pe care le"a a!ut la maresalul 5orin(, acesta s"a artat $oarte multumit de atmos$era de deplin sinceritate n care s"a des$surat relatiile de pn acum si a dispus trimiterea imediat a la 9ucuresti " a unui dele(at, specialist n c estiunile economice a nsotit de cola'oratorii te nici necesari 2 pentru a lucra n !ederea or(anizrii practice a con!entiei economice& n ceea ce pri!este teama ;omniei $at de o e!entual actiune a Uniunii -o!ietice, colonel 5ersten'er( a comunicat c 5ermania nu asteapt dect o inter!entie o$icial din partea ;omniei, prin care s se solicite spri*inul 5ermaniei n aceast c estiune, 5ermania o'li(ndu"se " n acest caz " a satis$ace n ntre(ime dezideratele ;omniei& Este de remarcat c, colonelul 5ersten'er( a repetat c, ndeplinirea ntocmai a conditiilor economice cuprinse n con!entia dintre ;omnia si 5ermania, !a (aranta inte(ritatea $rontierelor ;omniei& UM& Moruzo!V Ar & N&I&C&, $ond =&C&M&"-&-&I& =olitica e+tern a ;omniei, dosarnr& KI/0@1,p& K/1& /@ NotI0 martie /0@1

Vizita la -er!iciul de In$ormatii al armatei (ermane Ca urmare a in!itatiei primite din partea amiralului Canaris " se$ul -er!iciului de In$ormatii al armatei (ermane ", am plecat din 9ucuresti n ziua de K0 $e'ruarie a&c&, urmnd itinerariul6 9ucuresti"Sa(re'"Verona"Munc en"9erlin& KO/ -osirea la 9erlin a a!ut loc n ziua de K martie a&c&, la ora /0,D1& Timpul petrecut la 9erlin, pe toat durata acestei !izite, este acel pre!zut n pro(ramul " ane+at n $otocopieW " care s"a des$surat $r nici o modi$icare& n (eneral, att din partea -er!iciului de In$ormatii al armatei (ermane, ct si din partea =olitiei -ociale a ;eic "ului #5estapo"ul%, m"am 'ucurat de o deose'it atentie datorit " pe de o parte " aprecierilor $oarte $a!ora'ile de ordin pro$esional " pe care amiralul Canaris le are $at de su'semnatul, iar " pe de alt parte "rezultatului de pn acum, cu totul satis$ctor, al cola'orrii dintre ser!iciile de in$ormatii (erman si romn, conlucrare sta'ilit cu ocazia !izitei la 9ucuresti a amiralului Canaris si care s"a des$surat ntr"o per$ect armonie n interesul am'elor state& Cu ocazia acestei !izite au a!ut loc si o serie de con!or'iri6 a& Con!or'iri de ser!iciu, ntre amiralul Canaris " asistat de cola'oratorii si " si su'semnatul, nsotit de un dele(at al -er!iciul -ecret de in$ormatii al armatei romne, pentru e+aminarea acti!ittii de pn acum a am'elor ser!icii de in$ormatii, '& Con!or'iri, de ordin personal, ntre amiralul Canaris si su'semnatul& c& Con!or'iri, de prezentare, ntre (eneralul Geitel " C e$s des )'erMomando der Te rmac t " si su'semnatul& n ceea ce pri!este con!or'irile de ser!iciu, s"au e+aminat msurile pre!enti!e luate n Ule(tur cuV si(uranta re(iunilor petroli$ere din ;omnia si a transporturilor $ero!iare si pe ,unre destinate 5ermaniei, a*un(ndu"se la concluzia c, -er!iciul de In$ormatii al armatei (ermane este complet satis$cut de aceste msuri luate de -er!iciul -ecret de In$ormatii al armatei romne, msuri care sunt considerate a o$eri momentan toate (arantiile necesare& -er!iciul de In$ormatii al armatei (ermane crede ns c ar $i ne!oie s se pre(teasc si msurile impuse de6 Ipoteza a II"a6 acte de sa'ota* de an!er(ur asupra re(iunilor petroli$ere si transporturilor destinate 5ermaniei, ct si de Ipoteza a IlI"a6 acte de sa'ota* (eneralizate asupra apro!izionrilor de orice $el din ;omnia pentru 5ermania& Modul cum este or(anizat cola'orarea dintre ser!iciile de in$ormatii (erman si romn, se arat n sc ema ane+at & Aceast cola'orare mai comport ns si un sc im' zilnic de in$ormatii n ceea ce pri!este or(anizatiile an(lo"$ranceze, al cror scop este ca, prin comiterea de acte de sa'ota*, s mpiedice apro!izionarea 5ermaniei cu produse romnesti& Audienta de prezentare la (eneralul Geitel " C e$s des )'erMomando der Te rmac t " s"a des$surat ast$el6 /& Con!or'irea cu amiralul Canaris, nainte de prezentare n aceast con!or'ire, amiralul Canaris " care, dup cum am artat mai sus, a mani$estat $at de su'semnatul o deose'it atentie su' raport pro$esional " mi"a con$iat urmtoarele, pe care le redau te+tual6 W Nu se pu'lic n aceast ane+ de documente& KOK 7Comandamentul (erman de astzi nu se a$l n dezacord cu actualii conductori politici

ai 5ermaniei, dar e+ist anumite suscepti'ilitti pe care d!s&, ca un om UcuV e+celent spirit de ptrundere, l ntele(eti $oarte 'ine& ,e aceea se impune s lum anumite msuri de prudent $at de unele persoane, care $ac parte c iar din -er!iciul meu& Ast$el, maiorul dr& Ta(ner tiu este produsul -er!iciului meu& Este un element in$iltrat n -er!iciu, ca in!alid, prin inter!entia direct a maresalului 5oerin(& ,esi(ur c este, din $ericire, mai putin periculos dect altii& ,!s&, care ! 'ucurati de nalta ncredere, a!nd spri*inul Ma*esttii -ale ;e(elui Carol II, d!s& care a!eti posi'ilitatea de a a!ea cola'oratori cu un trecut si cu mult pre(tire, sunteti mai $ericit dect mine, deoarece eu tre'uie s cola'orez cu persoane ale cror procedee nu (sesc necesar a !i le e+pune& ,e aceea, la audienta de prezentare pe care o !eti a!ea la (eneralul Geitel "C e$s des )'erMomando der Te rmac t " !a asista si maiorul dr& Ta(ner, cum de alt$el se procedeaz mai cu toate persoanele care se prezint n audient& Ca urmare, deoarece d!s& tre'uie s aduceti o comunicare importanta trii d!s&, este necesar ca, la audienta pe care o !eti a!ea la (eneralul Geitel " asa cum am aran*at ieri " d!s& s lsati s !or'easc numai (eneralul si s rspundeti n cadrul discutiei pe care eu o !oi traduce " n calitate de translator", urmnd ca celelalte c estiuni la care d!s& ati dori un rspuns s i le comunic, iar rezultatul s !i"/ aduc eu personal8& K& Audienta de prezentare la (eneralul Geitel " C e$s des )'erMomando der Te rmac t& ;edau te+tual cele spuse de (eneralul Geitel6 7M 'ucur $oarte mult c ! pot !edea si s ! multumesc personal pentru spiritul de complet loialitate n care se des$soar cola'orarea dintre ser!iciile de in$ormatii (erman si romn, n ceea ce pri!este pro'lema si(urantei re(iunilor petroli$ere si transporturilor din ;omnia si 5ermania8& Apoi, o$erindu"mi loc, a continuat6 7Comandamentul meu a primit att din partea -er!iciului nostru de In$ormatii, ct si din partea Ministerului de E+terne, in$ormatii " ntr"o $orm neclar dar ca indicatii si(ure " c inamicii nostri de azi " ndeose'i An(lia " au nceput s sa'oteze apro!izionarea 5ermaniei cu cele necesare si mai ales cu produse petroliere& Ca urmare, se$ul statului si (u!ernul (erman au dele(at pe domnul amiral Canaris s plece imediat la 9ucuresti, unde s e+amineze situatia real si s re$ere pentru ca Comandamentul meu s (seasc solutionarea cea mai nimerit pentru asi(urarea apro!izionrilor a'solut necesare 5ermaniei& Cunoscnd modul cum se des$soar conlucrarea ce e+istA ntre cele dou ser!icii de in$ormatii, si, n ceea ce ! pri!este, demnitatea si competenta cu care conduceti -er!iciul d!s&, dup cum mi"a !or'it n special colonelul Ta le " atasatul nostru militar la 9ucuresti ", domnul amiral Canaris sosind la 9ucuresti a !enit direct la d!s&, c estiunea $iind de o important capital pentru 5ermania& Urmare a con!or'irilor noastre, domnul amiral Canaris mi"a prezentat raportul su, clar si linistitor, datorit att e+plicatiilor date de d!s&, ct si a modului COD precis si clar cum s"a sta'ilit conlucrarea n !iitor, pentru care eu, n calitatea mea, ! multumesc $oarte mult si ! pot a$irma c toate acestea au $ost apreciate asa cum tre'uie de toate $orurile noastre politice si militare& ,e alt$el, suntem $ericiti c am'ele ser!icii de in$ormatii si 'azeaz conlucrarea pe realitti si o per$ect loialitate& Att timp ct aceast cola'orare se !a des$sura n asemenea conditii, pentru noi, ni se !a crea o stare de (arantie su$icient& 5ermania are neaprat ne!oie de apro!izionri pe care nu le poate o'tine dect din

;omnia si atta timp ct ;omnia !a satis$ace n mod loial aceast necesitate a 5ermaniei, noi nu !om uita niciodat c n (rele momente ne"am 'ucurat de spri*inul d!s& Eu m simt $oarte multumit s constat c atitudinea de pn acum a ;omniei a $ost ntr" ade!r loial si c, n ultimul timp, raporturile dintre trile noastre sunt destul de 'une& Att domnul amiral Canaris, ct si colonelul Ta le 2 care este un $oarte 'un o$iter, precum si colonelul 5ersten'er(, simpatia maresalului 5orin(, ne dau stiri linistitoare, n orice caz, $aptul cel mai important este loialitatea conlucrrii dintre cele dou ser!icii de in$ormatii, desi mai e+ist nc " n unele cercuri " prerea c ;omnia !a repeta ceea ce a $cut n /0/O8& Am rspuns (eneralului Geitel urmtoarele6 7V multumesc mult, domnule (eneral, att pentru 'un!ointa ce mi"ati acordat de a $i prezentat domniei !oastre, ct si pentru aprecierile pe care le"ati artat -er!iciului -ecret de In$ormatii al armatei romne si ! ro( s"mi permiteti a ! e+prima cele ce urmeaz& ;olul meu este ca, printr"o strns cola'orare cu -er!iciul de In$ormatii al armatei (ermane s pot mpiedica s!rsirea unor acte de sa'ota* pe teritoriul ;omniei, care ar a!ea de scop distru(erea apro!izionrilor de tot $elul destinate 5ermaniei, tara mea putndu"si ast$el ndeplini o'li(atia stipulat n acordurile economice e+istente& =entru ndeplinirea acestor msuri, ! pot a$irma c am'ele ser!icii de in$ormatii lucreaz n cea mai deplin loialitate, n ceea ce pri!este latura politic, dup cum mi este cunoscut, pot s a$irm c atitudinea de azi a ;omniei nu poate $i n nici un caz cea din /0/O& si ! ro( s"mi permiteti a *usti$ica aceast a$irmatie& n /0/O, ;omnia a urmrit ceea ce urmreste astzi 5ermania6 a luptat pentru realizarea $rontierelor sale etnice& Astzi, ;omnia nu are nimic de re!endicat, dup cum nu are nimic de cedat& ;omnia este sin(urul stat care nu conspir mpotri!a 5ermaniei, asa cum $ac unele state, asa"zise aliate, cum este astzi Un(aria si desi(ur mine Uniunea -o!ietic& ;omnia nu se poate lsa mpins n actiuni de a!entur sau s $ac *ocul intereselor ocazionale ale altor tri& ;omnia doreste s ai' raporturi ct mai apropiate cu 5errnania, raporturi 'azate pe sinceritate reciproc& ,e aceea, ;omnia $ace totul pentru a asi(ura apro!izionrile 5ermaniei, n$runtnd (reutti pe care numai ea le stie8& Ha cele de mai sus, (eneralul Geitel mi"a rspuns6 KO@ 7n acest sens este si raportul amiralului Canaris, raport pe care l am c iar pe 'iroul meu& Am luat, cu plcere, act de $aptul c ;omnia o$er spri*inul su 5ermaniei n aceste momente critice8& Apoi, audienta de prezentare lund s$rsit, (eneralul Geitel, $iind n picioare, mi"a multumit nc o dat att pentru !izita ce am $cut"o n 5ermania, ct si pentru cola'orarea strns si loial cu -er!iciul de In$ormatii al armatei (ermane, adu(nd6 7=uteti comunica (u!ernului d!s& prerile mele6 dac si pe teren politico"eco"nomic s"ar putea realiza o cola'orare att de $rumoas ca si pe teren in$ormati! am $i $oarte $ericiti8& Ha desprtire, (eneralul Geitel, artnd spre amiralul Canaris, mi"a spus6 7Veti primi rspuns si la celelalte c estiuni pe care le"am discutat cu amiralul Canaris8& Con!or'irile personale a!ute cu amiralul Canaris s"au re$erit la6 a& C estiunea U;- -& '& -ituatia ;omniei& n pri!inta U;--, amiralul Canaris mi"a comunicat urmtoarele, din partea (eneralului

Geitel6 7,espre tendintele Uniunii -o!ietice am luat de*a cunostint din con!or'irile a!ute si din comunicarea scris ce mi"ati trimis prin dele(atul -er!iciului -ecret de In$ormatii al armatei romne, maiorul de stat ma*or lonescu Micandru& Aceste consideratii au $ost mult apreciate de noi& Comandamentul (erman are continuu n !edere tendintele U;--, care au UcaV prim scop propa(area ideii re!olutionare, pe care " deocamdat " ntele(e s o e+ploateze su' $orma ideal a pansla!ismului n =olonia, 9oemia, Mora!ia, Ucraina Carpatic si, apoi, n 9alcani, unde " mai ales n 9ul(aria si Iu(osla!ia " a nceput s des$soare de*a actiuni premer(toare& ,e asemenea, Comandamentul (erman mai are n !edere si $aptul c penetratia n 9alcani a U;-- permite acesteia de a detine monopolul apro!izionrilor 5ermaniei din aceast parte a Europei " ndeose'i cu produse petroliere ", ceea ce ar duce la cataclismul re!olutiei mondiale& ,e aceea, e+pansiunea Uniunii -o!ietice n 9alcani este un act pe care 5ermania nu"/ poate admite si, n consecint, interesul ;omniei este s $ie ct mai corect $at de 5ermania si s nu $ac ceea ce $ace azi Un(aria8& n ceea ce pri!este situatia ;omniei, amiralul Canaris, tot din partea (eneralului Geitel, s"a e+primat ast$el6 7;omnia tre'uie s $ie atent asupra $aptului c n 5ermania mai e+ist persoane politice care cred c atitudinea trii d!s& nu este sincer si c, n momentul cnd 5ermania !a $i antrenat ntr"un rz'oi decisi!, si !a sc im'a atitudinea, $cnd *ocul an(lo"$rancezilor& =rerea (eneral ns este c ;omnia este condus de un re(e ntelept, care conduce tara pe dramul cel 'un& Tre'uie sase recur( la toate mi* loacele pentru a se e!ita ca, n momentul de ncordare, ;omnia s *oace un rol du'ios, cci din o asemenea situatie nu !a a!ea dect s su$ere consecinte iremedia'ile& KOE ;omnia tre'uie s continue, n mod rapid, cu narmarea, ca s $ie tare pentru orice e!entualitate& Aceast idee a $ost su(erat ;omniei si de !on -ecMt, dar ;omnia nu a ascultat"o8& )dat cu redarea acestor con!or'iri, mai adau( constatrile urmtoare, $cute n di$eritele ocazii pe timpul !izitei n 5ermania& /& Constatri de ordin politic Comandamentul (erman se simte atins n or(oliul su de atitudinea de azi a conductorilor politici si, mai ales, de $aptul c nu a $ost si nu este consultat n c estiunile importante de ordin intern si e+tern& Comandamentul (erman, intelectualittile, precum si marii industriasi, sunt mult n(ri*orati de e!entualitatea ca Qitler, ntr"un moment de disperare, s nu se arunce n 'ratele lui -talin, indi$erent de ce !a urma& ,e aceea, datorit acestor suspiciuni, Comandamentul (erman este prudent si se $ereste de in$iltrarea unor elemente, produse de conceptia oamenilor politici de azi ai 5ermaniei& Aceasta s"a putut o'ser!a cu ocazia mesei dat de amiralul Canaris la el acas, cnd dr& 9est " se$ul 5estapoului " desi $oarte tnr, i s"a dat loc naintea o$iterilor cu (radul de colonel& si aceasta se ntmpl n toate ocaziile& Armata le suport azi, dar pe !iitor re$lecteaz& K& C estiuni de ordin economic

,atorit spiritului de disciplin si de *ert$ n interesul starului, populatia 5ermaniei suport cu resemnare toate pri!atiunile de ordin economic& -uccesele de pn acum n"au a!ut darul s pro!oace entuziasm, $iindc toti si dau seama c rz'oiul contra An(liei si Brantei nu se poate compara cu cel care a dus la zdro'irea =oloniei& ,atorit unei per$ecte or(anizri, 5ermaniei nu"i lipseste astzi nimic& 5ri*a predominant este $at de armat, apoi muncitorimea& ;estului populatiei nu i se d nici o important, $iindu"i asi(urat numai strictul necesar pentru a nu muri de $oame& ,esi se trm'iteaz peste tot c apro!izionarea 5ermaniei este asi(urat pe K ani si c se $ac studii pentru a (si posi'ilitti de apro!izionare pe O ani, totusi, populatia 5ermaniei cunoaste realitatea6 5ermania $ace s$ortri uriase pentru a se apro!iziona, iar su$erintele !or $i din zi n zi mai mari& Conductorii ;eic "ului, n lupta pentru asi(urarea apro!izionrilor de tot $elul, sunt otrti s duc lupta cu toat perse!erenta si n aceast lupt, de ndat ce !or ntlni o piedic, !or ntre'uinta c iar $orta& ,eocamdat, piata cea mai si(ur de apro!izionare o $ormeaz ;omnia& n pri!inta U;--, pro'lema apro!izionrii este nc n studiu si " dup prerile economistilor (ermani " apro!izionarea ar consta mai mult din materii prime, iar nu din alimente, n orice caz, se crede c Uniunea -o!ietic !a specula la ma+imum pro'lema apro!izionrii 5ermaniei& ,at $iind importanta contri'utiei ;omniei n apro!izionarea 5ermaniei, dat $iind atitudinea cunoscut a ;omniei n aceast pro'lem, curentul de pn acum ostil ;omniei ncepe s dispar, att n KOO masele populare ct si n cercurile conductorilor 5ermaniei, accentundu"se din ce n ce mai mult tendinta de o apropiere ct mai strns, n !iitor, de ;omnia& D& Constatri de ordin militar Conductorii ;eic "ului, $iind n situatia de a dispune de toate resursele sale, n ceea ce pri!este $inantele, industria, 'o(tiile solului si su'solului i"a $ost $oarte usor s trans$orme 5ermania ntr"un mecanism care s satis$ac toate ne!oile armatei& Ast$el, de e+emplu, atunci cnd armata a a!ut ne!oie de posta!, s"a suspendat la un moment dat toat acti!itatea particular a $a'ricilor de posta!, care au nceput s lucreze numai pentru armat& Ha $el s"a procedat att cu toate industriile, ct si cu toate materiile prime a$late pe teritoriul 5ermaniei, iar a se $ace !reo e+ceptie& ,e!iza este6 torul pentru armat& n ceea ce pri!este populatia, aceasta crede n $ortele militare ale ;eic "ului, $ace sacri$icii pentru ele, dar $r nici un elan& =entru a !eri$ica aceast stare de spirit, am cutat " cu ocazia !izitei " s m opresc n di$erite centre ale 5ermaniei, unde am constatat c cetteanul (erman de azi este nc disciplinat si un e+ecutant indiscuta'il& El crede n $orta sa, dar nu este entuziast& Intelectualii ca si economistii au ns o atitudine $oarte rezer!at, n corpul o$iterilor si, mai ales, n cercurile o$iterilor superiori, se constat oarecare deprimri din cauz c, conductorilor ostirii nu li se acord nici atentia si nici ncrederea des!rsit& Astzi, un o$iter nu mai are o situatie de in!idiat& -u' cele mai multe raporturi, poate, anumiti muncitori sunt mai pri!ile(iati& n (eneral, 'aza armatei o $ormeaz tineretul, crescut si educat de re(im, care este ns departe de realitti si nu cunoaste consecintele imediate sau !iitoare ale rz'oiului pe

care"/ duce azi 5ermania, Aceasta $iind situatia, propa(andistii re(imului caut s in$iltreze n spiritul armatei si populatiei urmtoarele idei6 5ermania dispune de tot ce"i tre'uie pentru ca, n curnd, s dea lo!itura decisi!, n!in(nd n mod si(ur si zdro'ind pe inamici& =pcea se !a nc eia n cte!a luni #se spune c iar la toamn%, iar 5ermania !a o'tine suprematia n Europa, asi(urndu"si din plin toate cele necesare pentru traiul m'elsu(at al ntre(ii populatii& Cutnd n cercurile militare s apro$undez " pe ct mi"a $ost posi'il " dac 5ermania este ntr"ade!r (ata pentru a $i n msur s zdro'easc prin $orta militar pe ad!ersari, n"am putut o'tine dect in$ormatii cu totul !a(i& ,up unele in$ormatii ar rezulta c lo!itura decisi! !a $i dat de a!iatie si marin, care, izolnd complet An(lia si Branta, !a determina pe aceasta din urm s cear pacea& Alte in$ormatii indic pentru lo!itura decisi! o actiune terestr, prin !iolarea unora din trile neutre, $ie de la Nord, $ie de la -ud, $ie pe am'ele directii& n $ine, in$ormatii mai putin demne de luat n considerare arat c lo!itura decisi! se !a da cu a*utorul unor mi*loace de lupt cu totul necunoscute pn acum& =lecarea din 9erlin a a!ut loc n ziua de E martie a&c& la ora KK,1E& nainte de plecare, amiralul Canaris mi"a $cut cunoscut c !a $i $ericit s poat !izita peste KOC dou luni ;omnia si c ceea ce tre'uie s retin, este $aptul c, pn n prezent, cola'orarea dintre ser!iciile de in$ormatii (erman si romn a a!ut ca urmare sporirea n mod considera'il a ncrederii $orurilor conductoare ale ;eic "ului& Ha 9ucuresti, am sosit n ziua de < martie a&c&, la ora KD, urmnd acelasi itinerar ca la plecare, adic 9erlin"Munc en"Verona"Venetia"Sa(re'"Lim'olia"9ucuresti& Cltoria a decurs n 'une conditii& UM& Moruzo!V Ar & -&;&I&, $ond 7d8, dosar nr& DC/C, $& C<"0/& /E NotI// mcr"tie /0@1 Cu ocazia !izitei mele n 5ermania, dr& 9est " se$ul 5estapo"ului " mi"a atras atentia c ministrul nostru la 9erlin<D nu este a(reat de cercurile o$iciale (ermane, din cauza sentimentelor sale $ranco$ile, mani$estate n mod $oarte pronuntat, ceea ce este !dit n detrimentul 'unelor relatii pe care 5ermania doreste s le ai' cu ;omnia& ,r& 9est a lsat s se ntelea( c, n actuala situatie, numai o persoan animat de anumite sentimente, care ar conduce reprezentanta diplomatic a ;omniei la 9erlin ar putea contri'ui n mod e$ecti! la dez!oltarea n 'une conditii a relatiilor dintre ;omnia si 5ermania& n sc im' ns, se$ul 5estapoului a tinut s e!identieze e+celenta impresie pe care locotenent"colonel Voro'c ie!ici " atasatul nostru la 9erlin " a $cut"o n toate cercurile o$iciale (ermane, reusind " n scurtul timp de cnd se a$l n capitala ;eic "ului " s creeze o atmos$er e+ceptional de $a!ora'il intereselor noastre n 5ermania& Numai datorit acti!ittii de pn acum a acestui distins o$iter, li!rrile comenzilor noastre de armament n 5ermania au cptat un ritm $oarte accelerat& UM& Moruzo!V Ar & N&I&C&L'nd=&C&M&"-&-&I& =olitica e+tern a ;omniei, dosar nr& KI/0@1, $& /@E&

/O ;A=);T pri!ind !izita n 5ermania, An(lia si Branta 5ermania =olitic =oporul (erman, n actuala situatie, se prezint numai n aparent unitar& Aceast unitate se mentine datorit urmtoarelor cauze6 )r(anizarea per$ect a partidului national" socialist3 KO< ,isciplina nnscut a poporului (erman3 ) serie de succese " relati! usoare " realizate pn acum de conducerea (erman& Actualul rz'oi, prin importanta lui, a sporit n(ri*orrile, a accentuat (reuttile si nemultumirile si a determinat anumite curente care se mresc n proportii ne'nuite& n aceast ordine de idei, si n mare, se pot remarca urmtoarele (rupri6 a& Masa poporului " n (eneral " este lipsit de entuziasm si stul de attea pri!atiuni si sacri$icii& Elementul esential de coeziune l constituie disciplina si or(anizarea, impuse de partidul national"socialist, n (eneral ns, masele (ermane sunt nedumerite de scopurile rz'oiului si nencreztoare n s$rsitul lui& '& Intelectualitatea si corpul o$iteresc se simt *i(nite si i(norate cu att mai mult cu ct ocup situatii sau (rade mai mari& ,esi ca (ermani ntele( c tre'uie s $ie solidari n asemenea mpre*urri, pri!esc cu ur actualul re(im din 5ermania, care"i i(noreaz, dar i e+ploateaz si care a an(a*at 5ermania pe o cale prime*dioas& Cu toate succesele repurtate pn n prezent, rezultatul rz'oiului si mai ales propa(anda $cut de partidul national socialist, c rz'oiul se !a termina n toamna aceasta, le pri!esc cu scepticism& ,in des$surarea e!enimentelor de pn acum ei !d c rz'oiul a'ia a nceput& Acordul cu U;-- nu e pri!it cu ncredere& -e ndoiesc c ;usia !a mer(e alturi de o 5ermanie !ictorioas, pn la s$rsit& Ei cred c rusii i !or trda asa cum au $acut"o n toate mpre*urrile, $ie alturndu"se aliatilor, $ie a ntinde re(imul comunist si n 5ermania& c& =artidul national"socialist a crui acti!itate este dominat de (ri*a rz'oiului nceput si de o'tinerea si mentinerea unui e$ort ma+im, e+ercit o presiune nenc ipuit asupra poporului (erman& Torul pentru muncitorul si soldatul (erman, acesta este cu!ntul de ordine& ;estul populatiei este e+ploatat sau a'andonat ne!oilor din ce n ce mai mari& Economic 5ermania s"a an(a*at n actualul con$lict cu credinta c Branta si An(lia nu i !or declara rz'oi& =re!ederile si acumulrile de materii prime si alimentare s"au do!edit insu$iciente& Iarna trecut a marcat pentru populatia din 5ermania o perioad de $oarte mari lipsuri& Teritoriile ocupate au $ost repede sectuite, complicnd si mai mult situatia economic a 5ermaniei& Toate aceste tinuturi " de$icitare din punct de !edere al materiilor prime si alimentare si care triau din import " au sporit (ri*ile si sarcinile 5ermaniei& n a$ar de aceasta" din in$ormatii de toat ncrederea " reiese c n aceste tinuturi e+ist un sa'ota* sau o pasi!itate or(anizat, ale cror e$ecte si e$icacitate se !or constata mai trziu&

5ratie unei per$ecte or(anizri si a unei su'ordonri totale ne!oilor statului "nimeni nemaiputnd dispune de ceea ce"i apartine " locuitorului (erman, e(ali" KO0 zat n drepturi pe 'az de cartele, nu"i lipseste posi'ilitatea e+istentei& Aceast situatie ns nu constituie o ndestulare si mai ales o posi'ilitate $a!ora'il unui rz'oi de durat& n ce pri!este materiile prime, pentru moment, sunt su$iciente (ratie rezer!elor acumulate si celor luate din trile ocupate& Aceast situatie este la limit si nu poate $i mentinut& E$ectele 'locadei ncep s $ie resimtite din ce n ce mai mult& -perantele unor apro!izionri masi!e din ;usia s"au do!edit e+a(erate, deoarece6 Bie c ;usia nu posed tot ce"i tre'uie 5ermaniei3 Bie c si din ceea ce posed nu"i d dect cu o e+trem z(rcenie, ceea ce constituie n realitate o sa'otare a acordului economic dintre cele dou tri& Militar 5ermania, cu toate e$orturile $cute n ce pri!este narmarea si pre(tirea de rz'oi, a intrat n actualul rz'oi n conditii mai putin $a!ora'ile ca n /0/@& E$ortul militar reprezint, n ci$re, urmtoarele6 D,E"@ milioane de ostasi com'atanti, per$ect instruiti, per$ect narmati, per$ect educati3 O"C lucrtori, de $iecare soldat com'atant, la cmp sau n uzine, pentru ntretinerea si alimentarea cu mi*loace e+ceptionale de lupt, cerute de actualul rz'oi& Acest e$ort ns nu reprezint dect o parte a potentialului de rz'oi >/ 5ermaniei& Toate actiunile militare realizate de 5ermania pn acum sunt importante, $r a $i decisi!e pentru soarta rz'oiului& Ele au $ost ndreptate n directii secundare si sla'e, $at de care au putut realiza o superioritate numeric de oameni si materiale& Actiunile contra ad!ersarului principal au $ost e!itate, tocmai pentru c au putut realiza superioritatea necesar care s le asi(ure oarecari sanse de succes& n (eneral, cu toate succesele de pn acum, armata (erman nu a luat nc contactul cu inamicul principal, armata $ranco"en(lez& =olitic Branta Ideile care au dominat n ultimul timp politica Brantei au a!ut la 'az6 Umanismul, e(alitatea, $raternitatea si li'ertatea pentru toate popoarele, pe care a cutat s le imprime prin Hi(a Natiunilor3 Ideea dezarmrii, ca o consecint lo(ic a ideilor de mai sus si ca un e$ect al re!olutiei tusesti& Aceste idei si ca o consecint a lor, comunismul, care la un moment dat si $i+ase sediul real al Internationalei IlI"a la =aris, au contri'uit la o total lips de !i(ilent si de reactie oportun a Brantei contra pre(tirii de re!anse a 5ermaniei& A'ia cnd a nceput s de!in e!ident pericolul (erman si consecintele acestei politici, tradus prin n(lo'area Austriei@10, -udorilor@/1, Ce oslo!aciei@ de ctre 5ermania " s"a trecut la o politic mai realist& @10 Ha //"/K martie /0D< trupele (ermane au in!adat Austria, n$ptuind 7Ansc luss"ul8& . KC1 =rima redresare a $ost (u!ernul ,aladier& E!enimentele care s"au succedat si mai ales ntele(erea (ermano"rus, a trezit constiintele si s"a !zut, n lumina $aptelor c, comunismul presupus ca suprem $orm de pro(res a umanittii, este o am(ire, o

nseltorie care nu ezit a trece la remorca 5ermaniei, a*utnd"o s distru( si s su'*u(e alte natiuni li'ere& n $ata acestor crude realitti constiinta poporului $rancez s"a trezit si n mod tra(ic s"a re(rupat n *urul ideii de patrie& Toate ideolo(iile au $ost a'andonate si spontan si unitar au pus mna pe arme pentru aprarea Brantei si a umanittii de n!ala si distru(erile 'ar'arilor moderni& ,in acest moment Branta si"a croit drumul de la care n"o poate a'ate cu nimic uriasa propa(and comunist sau (erman, n aceeasi ordine de idei tin s remarc strnsa, sincera si indestructi'ila cola'orare si aliant pe toate trmurile cu An(lia& Economic Branta dispune, att su' raportul alimentar ct si ca materii prime, de resurse su$iciente pentru a $ace $at cerintelor actualului rz'oi& =ierderea de timp din trecut n ce pri!este pre(tirile de rz'oi este compensat printr"o acti!itate si posi'ilitti sporite& ,in acest punct de !edere, e$orturile ce se $ac sunt uriase si ndrepttite cele mai 'une sperante& Militar Cu toate $rmntrile interne, care au adus Branta n situatia n(ri*ortoare de azi, ea a realizat totusi un sin(ur lucru 'un6 Hinia Ma(inot #sic4%& -u' scutul acestei linii $orti$icate Branta a a!ut posi'ilitatea s"si mo'ilizeze armata si s realizeze redresarea su$leteasc& n plus, (ratie o'li(ati!ittii ser!iciului militar, cu toate $rmntrile sociale si politice care au precedat rz'oiul, Branta nu si"a ne(li*at armata, ast$el c are toate contin(entele instruite si cadre su$iciente care s pun n actiune ntre(ul su potential de rz'oi uman& Armatele $ranco"en(leze prin imensele posi'ilitti pe care le au la dispozitie sunt n situatia de a a!ea pentru $iecare soldat com'atant cel putin /O oameni ca!e lucreaz n cmp sau n uzine pentru ntretinerea si alimentarea armatelor cu tot ce le este necesar n acest rz'oi& An(lia =olitic ;z'oiul actual este pentru poporul 'ritanic o pro'lem de !iat sau de moarte& Este cel mai important moment din toat istoria An(liei& n $ata acestei realitti, a tri sau a muri, poporul en(lez se prezint per$ect unitar si otrt& Nu e+ist nici un $el de con$licte interne& @/1 Ha l"I) octom'rie /0D< trupele (ermane au ocupat re(iunea sudet din Ce oslo!acia& @// Ha /E martie /0D 0 5ermania a ocupat Ce oslo!acia, crend pe teritoriul ei 7=rotectoratul Ce iei si Mora!iei8& KC/ Economic An(lia dispune de toate mi*loacele pentru un rz'oi orict de (reu si orict de lun(& Militar Niciodat An(lia nu a lucrat cu mai mult $e'rilitate, cu mai mult ener(ie si cu mai mult spor ca acum pentru $ormarea celei mai $ormida'ile armate proprii& C)NCHUSII 5ENE;AHE Credem c, dac omenirea are si poate a!ea speranta ndrepttit ntr"o !ictorie mpotri!a

5ermaniei, aceasta se datoreaz unei $undamentale (reseli comis de conductorii (ermani, aceea de a $i atacat initial =olonia, o'iecti! secundar, ncredintat c Branta si An(lia nu !or inter!eni, n loc de a $i atacat de la nceput Branta cu toate $ortele si cu toate mi*loacele, ntruct constituia inamicul principal, menit a otr soarta rz'oiului& Aceast cale se impunea cu att mai mult cu ct se stia c Branta era nepre(tit si nenzestrat mai ales n ce pri!este a!iatia si aprarea antiaerian& Astzi situatia este cu totul sc im'at& Branta si An(lia au a!ut timpul necesar s se redreseze si s repare n 'un parte toate (reselile comise de politica lor si de $rmntrile sociale interne& ,in punct de !edere militar situatia pe $rontul de !est se prezint ntreit si mptrit superioar celei din septem'rie /0D0& Branta dispunea, la nceputul rz'oiului, de O11 a!ioane capa'ile s $ie ntre'uintate pentru rz'oi3 azi Branta dispune, pn acum, cel putin de cinci ori, de mai multe a!ioane& 5ranitele lor sunt astzi $ortrete peste care nu se mai poate trece, la adpostul crora cele dou popoare, n cel mai per$ect acord si cu mi*loace uriase, pre(tesc rz'oiul de mine, n ceea& ce pri!este Branta, lunile septem'rie " octom'rie ale acestui an marc eaz apo(eul pre(tirii lor de rz'oi, iar pentru An(lia prim!ara anului /0@/& A'ia atunci !or putea aceste dou tri s"si spun cu!ntul& Bat de aceast situatie, 5ermania, !rnd ne!rnd, este antrenat ntr"un rz'oi de durat& n situatia actual un atac contra Brantei nu mai prezint (arantii de succes deoarece6 -trpun(erea liniei Ma(inot ar costa pierderea a cel putin un milion de oameni, $r a aduce decizia, ntruct Branta a a!ut su$icient timp s pre(teasc alte rezistente care !or cere alte sacri$icii& Nimeni si mai ales o conducere dictatorial, care are ne!oie numai de succese pentru a se mentine, nu poate an(a*a armata (erman ntr"o asemenea a!entur nedorit de poporul (erman si Ia asemenea pierderi ne*usti$icate& ,ac totusi !a $i $cut, ea !a antrena cu si(urant pr'usirea tuturor sperantelor lor& Un atac (erman prin 9el(ia sau El!etia este socotit de $rancezi c !a cauza armatei (ermane sacri$icii si rezultate asemntoare& KCK n a$ar de aceast situatie local mai pot sur!eni si alte e!enimente pe care le"am putut deduce din e+aminarea si coordonarea unor in$ormatii de ansam'lu& Ast$el6 -e spune c America dez!olt o !ie acti!itate la Mosco!a n scopul de a con!in(e U;-c un spri* in nelimitat dat 5ermaniei nu corespunde intereselor ;usiei ci mai de(ra' i" ar putea $i $atal ca si statelor cucerite pn acum de 5ermania& n$rn(erea Brantei si An(liei !a nsemna atotputernicia 5ermaniei, pe care ;usia sin(ur nu o !a putea n$runta& ,e alt$el, actiunea (erman n -candina!ia nelinisteste pro$und Mosco!a, n le(tur cu aceasta e+ist in$ormatii c rusii sunt otrti a ocupa -uedia si Nor!e(ia de Nord, n scopul de a pune mna pe re(iunile miniere si a"si asi(ura o iesire, prin portul Nar!iM, la marea li'er, iesirea din 9altica $iind complet comandat de 5ermania& n aceeasi ordine de idei " deturnarea ;usiei de la alianta ei ne$ireasc cu 5ermania " se e+amineaz la Mosco!a, din initiati!a An(liei a*utat de America, pericolul (al'en reprezentat prin e+pansi!itatea *aponez n& C ina si se su(ereaz o cooperare ct mai nentrziat ntre America, An(lia, Branta si ;usia& ,in toate acestea reies (reuttile si imposi'ilitatea pentru 5ermania de a termina, asa cum promite poporului su, n toamna

aceasta rz'oiul& Ea !a rmne an(a*at ntr"un rz'oi de durat& =erspecti!a unui rz'oi de durat, n actualele conditii interne din 5ermania, nu poate $i mprtsit cu entuziasm de poporul (erman& El are ne!oie de o nou doz de o+i(en care s"i mentin moralul si s"i dea sperante noi& Aceast actiune tre'uie s precead intrarea ntr"o nou iarn& ,up unele in$ormatii, pri!iri le (ermane sunt atintite spre o directie 'ine de$init, relati! usor de realizat6 -ud"Estul Europei, si care le"ar aduce6 =osi'ilitti de reapro!izionare cu alimente si importante materii prime3 )cuparea acestor tinuturi nainte ca $ranco"en(lezii s"si poat realiza planurile de a csti(a politiceste aceste popoare, a le narma si a le nc e(a ntr"o armat de D"@ milioane soldati& In $ata acestui pericol, ce apare din ce n ce mai e!ident, Iu(osla!ia a $ost ne!oit s aler(e la Mosco!a ca, n sc im'ul relurii raporturilor economico"politice s o'tin spri*inul U;--, ca stat sla!, contra unui e!entual atac (erman spre 9alcani& #M& Moruzo!V Ar & -&;&I&L'nd 7d8, dosar nr& DC/C, $& /O<"/C0& /C NotIUKV mai /0@1 VISITA HA 9UCU;EsTI A 5ENE;AHUHUI MAI); TI==EH-GI;CQ n ziua de K< aprilie a&c& atasatul nostru militar la 9erlin mi"a comunicat tele$onic c (eneralul maior Gurt !on TippelsMirc " )'erRuartiermeistern Marele -tat Ma*or (erman " nsotit de cpitanul !on Sie l'er(, ad*utantul su personal, KCD !or sosi la 9ucuresti cu a!ionul n ziua de K0 aprilie a&c& pentru a se in$onna asupra situatiei de la atasatul militar (erman la 9ucuresti, cu care ocazie urmeaz a lua contactul cu colonelul Cretzulescu Ilie " se$ul -ectiei a Il"a din Marele -tat Ma*or " si cu (eneralul ad*utant tenescu@/K " se$iil Marelui -tat Ma*or& In ziua de D1 aprilie a&c& a a!ut loc ntre!ederea cu se$ul Marelui -tat Ma*or si su'se$ii Marelui -tat Ma*or& Cele discutate au $ost raportate direct de se$ul Marelui -tat Ma*or& ,up terminarea audientei (eneralul TippelsMirc si"a e+primat dorinta c, n con$ormitate cu instructiunile primite la 9erlin, doreste s ia contactul cu mine& n dup"amiaza aceleiasi zile, (eneralul TippelsMirc a $cut o plim'are pe Valea =ra o!ei pn la Cmpina& -eara, la ora /0, con$orm cererii sale, -er!iciul -ecret de In$ormatii al armatei romne i"a aran*at asistarea la un spectacol la Cinema Aro, n timpul cruia s"a interesat n special de *urnalul $ranco"en(lez& n ziua de l mai a&c& ntlnirea a a!ut loc la mine acas, la care au luat parte si colonelul Ta le " atasatul militar (erman la 9ucuresti ", colonelul Cretzulescu"se$ul -ectiei Il"a din Marele -tat Ma*or " si maiorul de stat ma*or lonescu Micandru din -er!iciul -ecret de In$ormatii al armatei romne& Cu aceast ocazie s"a ser!it si de*unul& =e timpul discutiilor, (eneralul TippelsMirc mi"a comunicat6 7-unt $oarte $ericit c am a!ut ocazia s ! cunosc si s ! transmit salutri din partea (eneralului Geitel/1D, c e$s des )'erMomando der Termac t, ct si din partea amiralului

Canaris " se$ul -er!iciului -ecret de In$ormatii al armatei (ermane& Am !enit n ;omnia pentru a inspecta pe atasatul militar " colonelul Ta le " si totodat pentru a m documenta la $ata locului asupra situatiei de aci& -unt multumit de cele constatate si pot s m 'ucur c am ocazia a ! comunica c 9erlinul este din ce n ce mai multumit de modul cum ;omnia ntele(e s"si respecte neutralitatea ct si an(a*amentele $at de noi& Cazul de la 5iur(iu a constituit un e+amen prin care ;omnia a csti(at mult n $ata 5ermaniei, care a apreciat n mod cu totul $a!ora'il, loialitatea si 'unele sentimente pe care le nutriti $at de noi& Ieri am $cut o !izit protocolar se$ului -ectiei a Il"a si se$ului Marelui -tat Ma*or si am $ost $ericit s cunosc att pe (eneralul tenescu " care a urmat di$erite scoli n 5ermania " ct si pe su'se$ii Marelui -tat Ma*or " (eneralul =opescu ,a!id si -te$lea Ilie/1@& Bat de acestia, repet, am a!ut de ndeplinit o cerint strict protocolar& n ceea ce m pri!este am tinut n mod special s ! !d spre a ! multumi din partea se$ilor mei pentru modul cum conlucrati cu or(anele noastre& V ro( s luati cunostint c pentru aceast conlucrare a!em cea mai des!rsit admiratie si cea mai deplin ncredere, deoarece a contri'uit ntr"o lar( msur la dez!oltarea relatiilor dintre 5ermania si ;omnia& K 5eneralul Blorea tenescu a $ost se$ul M&-t&M& n perioada $e'ruarie /0D0"X KD au(ust /0@1& KC@ tin s ! spun c dac n ultimul timp s"a acordat ;omniei mai mult 'un!oint n ce pri!este narmarea, aceasta se datoreaz modului cum se des$soar conlucrarea ntre am'ele ser!icii de in$ormatii, dndu"ne posi'ilitatea de a primi n mod nestir'it apro!izionrile destinate 5ermaniei, con$orm Con!entiei dintre trile noastre& & n interesul dumnea!oastr ! ro( s continuati n aceast atitudine de loialitate, a'solut necesar, deoarece orice suspiciune ar $i re(reta'il si pentru noi si pentru dumnea!oastr& ntele( sentimentele poporului romn, dar credem c nsusi poporul romn si d per$ect de 'ine seama c ntre sentimente si interese, astzi este ne!oie de o anumit atitudine $at de 5ermania& Am tinut mult, con$orm instructiunilor primite, s iau contactul cu dumnea!oastr si s putem sta ct mai mult de !or'& ,e aceea am renuntat la de*unul la care $usesem in!itat de ministrul Ba'ricius8& =e timpul de*unului, (eneralul TippelsMirc a toastat pentru M&-& ;e(ele Carol al II"lea, a crui oper o admir si pentru care poporul romn tre'uie s ai' cel mai mare respect si cea mai pro$und dra(oste, deoarece, 7asa cum am a!ut ocazia s m con!in( personal, a a!ut mult de csti(at8& =ro$itnd de ama'ilitatea (eneralului TippelsMirc si de atitudinea desc is pe care o a!ea $at de mine, n momentul cnd atmos$era era din cele mai cordiale, i"am pus urmtoarea ntre'are6 7V"as ru(a, $oarte mult, dac s"ar putea s"mi spuneti, n mod desc is, asa cum m"am comportat si eu $at de dumnea!oastr, dac 5ermania are !reo nemultumire, deoarece n asemenea momente se urzesc destule intri(i pe seama noastr8& 5eneralul TippelsMirc mi"a rspuns6 7V mrturisesc, $oarte desc is, $at de ama'ilitatea cu care m"ati primit c 5ermania

este actualmente $oarte nemultumit de atitudinea ;omniei& 9erlinul este ns preocupat de $aptul dac, n cazul cnd 5ermania se !a an(a*a ntr"un rz'oi decisi!, ;omnia !a a!ea aceeasi atitudine de pn acum& n aceasta const totul8& Ha plecare, (eneralul TippelsMirc neaa ru(at ca s $ie condus la 5iur(iu, repectndu"se toate instructiunile intrrii ntr"o zon de interes militar, dorind ca prin aceast atitudine s dea do!ada unui ct mai mare respect $at de msurile luate de autorittile noastre& mpreun cu colonelul Ta le, colonelul Cretzulescu si maiorul lonescu Micandru am plecat la 5iur(iu, unde, n mod $oarte corect, a trecut n sala de asteptare si apoi pe !apor& Cu ocazia !oia*ului pn Va 5iur(iu, (eneralul TippelsMirc s"a artat e+trem de impresionat de msurile de se!er paz luate, declarnd c este $oarte multumit de toate acestea& 5eneralul TippelsMirc a plecat spre -o$ia, de unde " prin 9el(rad " se !a napoia la 9erlin& UMi ail Moruzo!V Ar & -&;&l, $ond 7d8, dosar nr& DC/C, $& /<"KK KCE /< NotID mai /0@1 In dimineata zilei de D mai a&c& s"a napoiat de la 9erlin maiorul dr& Ta(ner "dele(atul permanent al -er!iciului de In$ormatii al armatei (ermane pe ln( -er!iciul -ecret de in$ormatii al armatei noastre, solicitnd imediat o audient pentru a"mi comunica o c estiune strict con$idential si a'solut personal& Ha ora /1 am primit pe maiorul dr& Ta(ner, care mi"a adus la cunostint urmtoarele6 7-unt nsrcinat de ctre amiralul Canaris " se$ul -er!iciului de In$ormatii al armatei (ermane ca s transmit cele ce urmeaz6 ?n cazul cnd an(lo"$rancezii, nemultumiti de neutralitatea ;omniei, o !or ataca, n scopul de a distru(e zonele si sta'ilimentele petroli$ere, ;omnia !a accepta spri*inul amical armat al 5ermaniei pentru aprarea teritorial>A8& Ha aceast ntre'are, am rspuns6 7C estiunea pe care ati pus"o depseste cadrul atri'utiilor mele si nu"mi permit a o discuta8& Maiorul dr& Ta(ner a adu(at6 7Cnd domnul amiral Canaris mi"a ncredintat aceast misiune, stia acest lucru, iar ntre'area ne$iind $ormulat de domnia sa, a ales aceast cale numai n scopul de a pstra cel mai strict secret& ,omnul amiral Canaris a lsat la latitudinea domnului se$ al -er!iciului -ecret de In$ormatii al armatei romne, cui urmeaz a se supune aceast ntre'are, e+primndu"si ns dorinta de a a!ea un rspuns n cel mai strict secret48 ,iscutia acestei c estiuni s"a terminat, maiorul dr& Ta(ner tinnd s accentueze6 7-untem n asteptarea rspunsului d!s&8& Apoi, discutiile au luat un caracter (eneral, asupra urmtoarelor c estiuni& 7,ac -er!iciul -ecret de In$ormatii al armatei romne este or(anizat n asa $el nct s $ie in$ormat la timp asupra unor e!entuale de'arcri de trupe n =eninsula 9alcanic, n scopul de a ataca ;omnia& ,ac -er!iciul -ecret de In$ormatii al armatei romne are ne!oie de un spri*in in$ormati! n acest sens8&

-"a trecut, apoi, la c estiunea si(urantei transporturilor pe ,unre, maiorul dr& Ta(ner $acndu"mi cunoscut c 9erlinul ar dori ca pe ntre(ul parcurs al ,unrii s se realizeze o cooperare in$ormati! ntre toate statele ri!erane cu scopul de a pre!eni, n cele mai 'une conditii, orice ncercri de sa'ota* n !iitor& Maiorul dr& Ta(ner a precizat c detalii asupra acestui sistem de supra!e( eri se !a supune spre cunostint, ct de curnd& UMi ail Moruzo!V Ar & N&I&C&Lond=&C&M&"-& -&I&, =olitica e+tern a ;omniei, dosar nr& KI/0@1, $& KD<"KD0& KCO /0 NotIE mai /0@1 Astzi, al ora /1,@E, am $ost c emat de maiorul dr& Ta(ner, care mi"a adus la cunostint urmtoarele6 7Asear am $ost c emat la tele$on de 9erlin, care mi"a comunicat c dl amiral Canaris a $ost e+trem de multumit de spiritul de ntele(ere de care dl se$ al -er!iciului de In$ormatii al armatei romne a dat do!ad, artndu"se dispus a lua n consideratie c estiunea unei cooperri a statelor ri!erane pentru si(uranta transporturilor pe ,unre& C estiunea ns $usese de*a solutionat, n sedinta care a a!ut loc la 9erlin, n dimineata zilei de D mai, n sensul c s"au respins propunerile Un(ariei, su' moti!ul c ar $i tendentioase8& ,e alt$el, a continuat maiorul dr& Ta(ner, colonelul Ta le " atasatul militar (erman n ;omnia " n discutiile a!ute nainte de a sti solutionarea care se !a da la 9erlin a $ost de prere c propunerile Un(ariei ascund ce!a suspect& Cu aceast ocazie, con$orm dispozitiilor d!s&, am comunicat maiorului dr& Ta(ner c doriti s"/ !edeti mine, luni O mai a&c&, la ora /1& #=entru ora 0 este $i+at audienta lui -transM:%& Ar & N&I&C&,$ond=&C&M&"-&-&l& =olitica e+tern a ;omniei, dosar nr& KI/0@1, $& K@1& K1 NotaI/K mai /0@1 NT;EVE,E;EA CU C)H)NEHUH 5E;-TEN9E;5 Con$orm dorintei e+primat de colonelul 5ersten'er( " mai a&c&, ora // " am a!ut o ntre!edere cu acesta& n primul rnd, colonelul 5ersten'er( mi"a comunicat6 7Cu ocazia ultimului !oia* la Viena si 9erlin am $ost primit 2 n mod special " de ctre maresalul 5crin( care s"a interesat, cu toat atentia, despre situatia din ;omnia, n timpul acestei audiente, maresalul 5orin(, a a$irmat, n repetate rnduri, c att el ct si Bii rerul doresc ca la 5urile ,unrii s $ie un ;e(at national, ct mai puternic, pentru a mpiedica tendintele de e+pansiune ale sla!ilor de la Nord la -ud& ,e asemenea, maresalul 5orin( mi"a ncredintat cu aceast ocazie, o scrisoare ctre M&-& ;e(ele Carol II, n care a su(erat necesitatea unei asi(urri personale din partea M&-& ;e(elui, c se !a accepta a*utorul 5ermaniei n cazul cnd $ortele aliate ar intentiona s atace ;omnia pentru a $ace posi'il apro!izionarea 5ermaniei, n special cu produse petroliere, n sc im'ul acestei asi(urri, 5ermania se o'li( s (aranteze inte(ritatea ;omniei $at de orice a(resiune& Am predat aceast scrisoare M&-& ;e(elui, n audienta ce mi s"a acordat acum trei sptmni si astept ca M&-& ;e(ele s m c eme din nou pentru a"mi da rspunsul su, deoarece la K1 mai a&c& sunt c emat din nou la 9erlin&

KCC tin s adao( c maresalul 5orin( pune mari sperate n le(tura personal cu M&-& ;e(ele Carol II, iar mie mi s"a ncredintat misiunea de curier special n aceast c estiune pentru per$ecta pstrare a secretului8& n al doilea rnd, colonelul 5ersten'er( mi"a comunicat c. aprarea zonelor petroli$ere contra unor e!entuale atacuri aeriene din partea Aliatilor este o c estiune care intereseaz n cel mai nalt (rad 5ermania& ,atele scoase mi le !a aduce la cunostint cu ocazia ntre!ederii $i+at pentru miercuri /E mai a&c& ora //& UMi ail Moruzo!V Ar & N&I& C&, $ond =& C&M&"-&-&l&, =olitica e+tern a ;omniei /0D@"/0@1, dosarnr& KI/0DC, $& K@D"K@@& K/ NotI/@ mai /0@1 =entru a !eri$ica in$ormatiile primite n ultimul timp cu pri!ire la unele c emri su' arme n Un(aria am a!ut o ntre!edere cu colonelul Ta le " atasatul militar al 5ermaniei la 9ucuresti& Cu aceast ocazie, colonelul Ta le mi"a comunicat6 7Este *ust c, n ultimul timp, au circulat $oarte multe z!onuri cu pri!ire la unele c emri su' arme n Un(aria& =n n prezent n"am nici o in$ormatie n acest sens3 ! promit, ns, c, imediat ce le !om o'tine, !i le !oi pune imediat la dispozitie8& H"am ru(at ca, pe 'aza prieteniei ce ne lea(, s"mi dea, dac este posi'il, in$ormatiile pe care le are asupra armatei un(are& Colonelul Ta le mi"a rspuns6 7-entimentele mele de per$ect stim si pro$und a$ectiune $at de d!s& m determin s ! ncredintez, $r nici o restrictie, datele cele mai recente primite n mod o$icial de la 9erlin pri!itoare la armata un(ar& V ro( ns ca acest act, pe care l s!rsesc numai pentru persoana d!s& s constituie cel mai des!rsit secret, pentru un(uri, pentru se$ii mei, ct si pentru cei ai d!s&, putnd " n caz contrariu " s su$r consecinte destul de (ra!e& =entru !iitor, tot ce !oi a!ea n aceast pri!int, !a $i, de asemenea, la dispozitia d!s&8 Apoi, colonelul Ta le a scos din casa de $ier documentul ori(inal primit de la 9erlin, dndu"mi urmtoarele date (enerale asupra armatei un(are6 7Armata un(ar, n prezent, nu are nici o unitate de rezer!& Cele e+istente azi, sunt numai unitti acti!e& Compunerea actual6 < corpuri de armat, /O 'ri(zi mi+te #e$ecti!ele compara'ile cu cele ale di!iziilor%3 l 'ri(ad de munte3 l di!izie de ca!alerie3 K 'ri(zi motorizate3 D@ 'atalioane de (rniceri3 /E1 care de lupt3 K11 a!ioane& E$ecti! total6 K11 111 oameni8& UM& Moruzo!V Ar & N&HC&,$ond=&C&M&"-&-&H, =olitica e+tern a ;omniei, dosar nr& KI/0DC, $& K@D"K@@& KC< KK NotI/O mai /0@1 n ntre!ederile a!ute pn n prezent cu colonelul 5ersten'er( " atasatul militar aeronautic al 5ermaniei la 9ucuresti ", acesta a ridicat mereu pro'lema unui e!entual atac al a!iatiei an(lo"$ranceze asupra zonelor petroli$ere, e!identiind c aceast posi'ilitate n(ri*oreaz, n cel mai nalt (rad, 5ermania&

n le(tur cu aceast c estiune, colonelul 5ersten'er( a artat c, pe ln( msurile de paz si de politie ce s"au luat pentru pre!enirea, n zonele petroli$ere, a tuturor ncercrilor de sa'ota*, este a'solut ne!oie s se or(anizeze, n mod ct mai serios si aprarea antiaerian, o$erindu"se c iar a contri'ui " $olosind cunostintele sale de specialitate " la solutionarea pro'lemei& =entru a satis$ace dorinta e+primat de colonelul 5ersten'er(, /"am ru(at s prezinte si domnia sa un sistem de aprare antiaerian a zonelor petroli$ere& Astzi, /E mai a&c&, ora /K, colonelul 5ersten'er( mi"a prezentat alturatele propuneri&/1C Cu aceast ocazie, mi"a reamintit c ziua de K1 mai a&c& este $i+at pentru plecarea sa la 9erlin si a tinut ca, nainte de aceast dat, s m !ad din nou& Ane+e& Armamentul necesar aprrii zonei aeriene =loiesti6 C Escadrile de !ntoare3 artilerie antiaerian3 C 'aterii de <, < cm3 /@ 'aterii de @ cm3 D1 'aterii de K cm& 9aloane de protectie6 Este aproape imposi'il realizarea unui sistem de aprare aerian printr"un 'ara* de 'aloane de protectie& -er!iciul de in$ormatii al aprrii antiaeriene6 Va $i adaptat terenului& Himita de -ud6 apro+imati! la ,unre& Himita de Nord6 -i'iu")dor ei& Himita de Est6 =rutul& Himita de Vest6 Al'a"lulia"Turnu -e!erin& C 9aterii de proiectare& UM& Moruzo!V Ar & N&I&C&,$ond=&C&M&a-&-&l&, =olitica e+tern a ;omniei, dosar nr& KI/0@1, $& K@E& KD NotI/O mai /0@1 ,ispoziti!ul de aprare al zonei =loiesti Aprarea zonei la =loiesti prin a!iatia de !ntoare n com'inatie cu artileria antiaerian #!ezi sc ema%&/1< Sona de Nord6 =ost de comand6 9raso! D escadrile de !ntoare KC0 Escadrila /6 Sona 9raso! " -atu Mare " Valea spre Vlenii de Munte " =odeni Noi "Urlati " 9oldesti " 9raso!& Escadrila a K"a6 s& Sona6 9raso! " Valea =ra o!ei " Cmpina " Nidelea " 9raso!& Escadrila a D"a6 &Y Son6 9raso! " ;sno! " Valea spre ,ra(osla!ele " Tr(o!iste " 9raso!&"6 Sona Central6 =ost de comand6 9icoi& ,/ Sona de -ud6 a D escadrile de !ntoare& ,/ Escadrila /"a6 4 =ost de comand6 Adncat& Son6 Adncata"Urlati"-urani"M(urele"Hi(nesti"=loiesti"Adncata& #i Escadrila a K"a6 =ost de comand6 Tnc'esti& Son6 Tnc'esti"=loiesti"Cmpina"Nedelea"Tnc'esti&

Escadrila a D"a6 & =ost de comand6 Titu& Son6 Valea Tr(o!iste& UM& Moruzo!V Ar & N&I& C&, $ond =& C&M&"-&-&H, =olitica e+tern a ;omniei, dosar nr& KI/0@1, $& K@0" KE1& K@ NotIK@ mai /0@1 n ziua de KK mai a&c& colonelul 5ersten'er( " atasatul militar aeronautic al 5ermaniei la 9ucuresti " s"a napoiat cu a!ionul de la 9erlin si si"a e+primat dorinta de a a!ea o ntre!edere cu mine& n ziua de KD mai a&c&, la ora /<, a a!ut loc ntre!ederea, care a durat pn la ora K1,D1& n (eneral, colonelul 5ersten'er( mi"a e+pus urmtoarele6 7A urmat o con!or'ire tele$onic& =rima ntre'are a domnului maresal 5orin( a $ost dac am adus rspunsul pe care"/ astepta Bu rerul& ;spunsul meu ne(ati! a produs n(ri*orare si aprecieri n le(tur cu anumite supozitii si atitudini, ce pri!esc direct situatia ;omniei& E+plicatiile mele au $ost primite cu toat rezer!a si n"amputut nltura suspiciunea care a nceput din nou s se adnceasc n cercurile conductoare ale 5ermaniei, n $runte cu Bti rerul8& ,in concluzia care s"a tras din aceast ndelun(at con!or'ire a reiesit $aptul c 5ermania, prin mi*locirea direct a colonelului 5ersten'er(, a !rut solutionarea ur(ent si si(ur a dou pro'leme& /& Asi(urarea inte(rittii teritoriale a ;omniei si, ,& K<1 K& Asi(urarea de $apt a apro!izionrilor ndeose'i cu produse petroliere la care nu poate renunta8" su' nici un cu!nt ", $iind (ata s recur( la orice mi*loace pentru a putea dispune de ele& ,e asemenea, colonelul 5ersten'er( a tinut s accentueze c si 5ermania si !a lua o'li(atii precise c, odat cu o'li(atia de a (aranta inte(ritatea teritorial, nu se !a amesteca n c estiunile interne ale ;omniei& n ceea ce pri!este pro'lema productiei petroliere, ;omnia " $at de ser!iciile care i se o$er " !a tre'ui, neaprat, s de!in stpna de $apt a tuturor acestor produse si s dispun de ele asa cum doreste, iar nu cum dicteaz An(lia, a crei acti!itate de sa'ota* att n ceea ce pri!este cantitatea, ct si n aceea a diminurii e+ploatrii " prin nepunerea intentionat n $unctiune a noi sonde " constituie pentm 5ermania o stare n(ri*ortoare permanent& ,e aceea, 5ermania ntele(e s rezol!e aceast c estiune n timpul cel mai scurt si n modul cel mai precis& Colonelul 5ersten'er( mi"a mai comunicat c sistemul pe care ;omnia intentioneaz s" / utilizeze pentru tratarea unor asemenea c estiuni, prin trimiterea unor personalitti la 9erlin, cum ar $i 5eor(e 9rtianu sau altii, este considerat de conductorii starului (erman ca inoportun, ntruct n aceast c estiune Bu rerul si maresalul 5orin( si"au trimis mandatarul direct& Bat de metodele $olosite de Bii rer, sistemul mentionat nu este de natur s duc la 'un s$rsit, ci "dimpotri! " la ener!ri care ar aduce ;omniei (ra!e pre*udicii& UMi ail Moruzo!V Ar & N&I& C&, $ond =& C&M&"-&-&H, =olitica e+tern a ;omniei, dosar nr& KI/0DC, $& KED& KE

NotaIKE mai /0@1 NT;EVE,E;EA C, V)N GIHHIN5E; Con$orm dorintei e+primat de !on Gillin(er " trimisul special al Bti reruiui la 9ucuresti " a a!ut loc o ntre!edere, n ziua de K@ mai a&c& ntre!ederea a a!ut loc la ora /< si a durat pn la ora KD& Cu aceast ocazie, !on Gillin(er mi"a comunicat6 7n primul rnd, tin s ! aduc la cunostint c sunt un con!ins adept si de!otat prieten al Bu rerului nc de acum K/ de ani si un $anatic lupttor al natio"nal"socialismului& Biind soldat #este comandor de marin% si un diplomat, !oi $i scurt, clar si precis, n e+punerea pe care o !oi $ace8& I"am rspuns, Ia rndu"mi, c mi iu'esc tara si re(ele, pentru care ntele( s lupt pn la sacri$iciul !ietii& ,e asemenea, c sunt si eu soldat, asa c !oi $i tot clar si precis n rspunsuri& Ha aceste cu!inte, !on Gillin(er s"a ridicat n picioare si, ntinzndu"mi mna, mi"a rspuns6 7Atunci ne !om ntele(e de minune, n interesul am'elor noastre tri8& K</ Apoi Gillin(er a comunicat6 7Am primit din partea Bii rerului misiunea de o'ser!ator n ;omnia, Un(aria, Iu(osla!ia si 9ul(aria& =ot s ! a$irm c, din nenumratele cltorii si o'ser!atii n aceste tri, sunt n msur s"mi dau per$ect de 'ine seama de situatia real " economic si politic " a tuturor acestor tri& Tre'uie ns s mrturisesc c tara d"!oastr m"a atras mult, asa c am depus si su$let n rapoartele mele naintate la 9erlin& ,e alt$el, $aptul c mi"am ales resedinta la 9ucuresti !or'este de la sine&&& n ;omnia e+ist " pe de o parte " un curent $oarte $a!ora'il An(liei si Brantei, dominnd con!in(erea c " si n !iitor " soarta ;omniei !a $i tot n minile Aliatilor, iar " pe de alt parte " o atmos$er neprielnic unor strnse relatii cu 5ermania, $ie din cauza unor anumite reminiscente din rz'oiul trecut, $ie din cauza unor anumite intentii care se atri'uie azi 5ermaniei& -unt con!ins ns c realitatea este alta& n primul rnd, An(lia si Branta, desi n trecut au contri'uit poate la satis$acerea re!endicrilor nationale ale ;omniei, astzi ns, nu !d nici o posi'ilitate de a*utorare a ;omniei din partea acestora, dimpotri!, intrnd ntr"un rz'oi alturi de Aliati, ;omnia nu !a a!ea dect de pierdut& ;omnia este azi, ncon*urat de dusmani6 Un(aria, 9ul(aria si U;--& ,ac contra primelor dou !a putea $ace $at cu propriile sale mi*loace, contra pu oiului 'olse!ic n nici un caz& 5ermania, ca si ;omnia, doreste ca n aceast tar s domneasc linistea, adic s se e+clud posi'ilitatea unui rz'oi pentru ca s se poat apro!iziona "ca si pn acum " cu produsele solului si n special ale su'solului& ,ar, mpotri!a acestei tendinte comune, 5ermania consider c e+ist doi inamici6 Inamicul nr& l6 Aliatii care pentru distru(erea zonelor si industriilor petroli$ere, din ;omnia, !or ntreprinde atacuri aeriene " pornind din 5recia sau Turcia " de la distant de K"D ore de z'or& Inamicul nr& K6 U;-- care, pentru a traduce n $apt ideea pansla!, !a ataca ;omnia, nu numai pentru a"si relua 9asara'ia, ci pentru a se uni cu sla!ii din =eninsula 9alcanic& si n aceast e!entualitate teritoriul ;omniei !a $i de!astat, inclusi! zonele si industriile petroli$ere, 'inenteles dac acestea nu !or $i distrase de ctre ;omnia& ,esi(ur c, n am'ele e!entualitti, n mod o$icial, o le(tur corect si si(ur cu

5ermania, sin(ura n msur a"i (aranta n mod a'solut inte(ritatea teritorial& Totul depinde deci de otrrea ;omniei& Tre'uie ns s se tin seama ca s nu $ie prea trziu, deoarece U;-- odat pornit, nu !a mai putea $i oprit prin inter!entia 5ermaniei dect declarndu"i rz'oi, ceea ce nu este de dorit, iar atacul aerian an(io"$rancez, dup ce"si !a $i ndeplinit misiunea, adic distru(erea zonelor petroli$ere, !a a!ea ca urmare o dezinteresare a 5ermaniei& ,e asemenea, socotesc c aceast otrre tre'uie s se produc ct mai curnd, adic acum cnd !ictoria $inal a armatelor (ermane nu este nc per$ect de$init si pentru $aptul c Bu rer"ul si poporul (erman s aprecieze la K<K *usta lor !aloare sentimentele cu care ;omnia doreste s per$ecteze le(tura cu 5ermania& Ca unul care cunosc, n mod pro$und, ideile de care este cluzit Biirireral, ! pot a$irma c sin(ura sa dorint este ca la 5urile ,unrii s se (seasc o ;omnie tare, de ale crei 'o(tii naturale s se 'ucure numai poporul romn, iz(onindu"se toti strinii " $r e+ceptie " care pn acum au acaparat si e+ploatat aproape n ntre(ime, aceste 'o(tii& 5ermania nu !oieste s se amestece n c estiunile interne ale ;omniei& Cine a$irm c conductorii 5ermaniei au le(tur cu emi(rantii $ortei or(anizate a ?5rzii de BierA nu $ace altce!a dect s su'mineze interesele am'elor tri& n aceast pri!int ! comunic n mod cate(oric c Bii rer"ul a dat ordin $oarte strict, prin care a interzis autorittilor " de orice $el " din 5ermania de a a!ea le(turi cu acesti emi(ranti& V ro( n mod struitor, s ne dati do!ezi serioase c ar e+ista orice $el de relatii ntre autorittile (ermane si emi(rantii ?5rzii de BierA, pe care m o'li( a le prezenta personal Bu rer"ului& ,e alt$el, dac n situatia de azi acesti emi(ranti pot (si azil n 5ermania, ca re$u(iati politici, ! asi(ur ns c n momentul cnd relatiile romno"(ermane !or $i per$ectate n mod o$icial ne !om o'li(a a !i"i preda $r nici o discutie& n ceea ce pri!este armele descoperite la ra$inria -tandard din =loiesti, ! promit c !om aduce cazul la cunostinta Bii rer"ului si sunt con!ins c asemenea acte nu se !or mai repeta, n orice caz, scopul acestor arme nu a $ost pentru actiuni contra statului romn, ci pentru aprarea ra$inriei $at de e!entualele atacuri an(lo"$ranceze din celelalte ra$inrii& Ca nc eiere, tin s adau( c doresc n mod sincer ca relatiile care e+ist azi ntre ;omnia si 5ermania s ia o $orm o$icial deoarece numai asa se !or putea apra interesele am'elor tri& Mine plec la 9erlin, pentru a preda raportul meu Bii rer"ului8& UMi ail Moruzo!V Ar & N& H CLond=&C&M&"-&-&H, =olitica e+tern a ;omniei, dosar nr& KI/0D<, $& KO@"KOE& KO NotIK0 mai /0@1 VISITA HA 9UCU;EsTI A AMI;AHUHUI CANA;Ise$ul -er!iciului de In$ormatii al armatei (ermane n ziua de K< mai a&c&, la ora /<,/E au sosit cu a!ionul pe aeroportul 9neasa, !enind de la 9erlin6 amiralul Canaris, colonelul =ieMen'roM " se$ul A(enturii Brontului de Est din -& I& A& 5@/D3 locotenent"colonelul 9enti!e(ni " se$ul -ectiei Contrain$ormatii )$ensi!e din -&I&A&5&

@/D -i(l pentru ser!iciul de In$ormatii al Armatei 5ermane #A'Je r%& K<D /& -copul !izitei a% A e+amina rezultatele cola'orrii dintre ser!iciile de in$ormatii ale armatelor (ermane si romne, n ceea ce pri!este asi(urarea productiei si transporturile pe cale $erat si ,unre, a produselor si n special cele petroliere& '% A cerceta consecintele descoperirii armelor de la ra$inria -tandard din =loiesti asupra raporturilor romno"(ermane& K& =ro(ramul !izitei a% Siua de K< mai a& c& /<,/E"/0" =rimirea la aeroport si conducerea la Qotelul Am'asador& Ha primire au $ost prezenti6 maiorul dr& Ta(ner " dele(atul permanent al -&I&A&5&3 su'semnatul si mr& lonescu Micandru de la -er!iciul -ecret de In$ormatii al armatei romne& /0"K1 " Con$erinta la He(atia (erman #noi cei sositi de la 9erlin%& K1, /E"K/, /E " ,iscutii la domiciliul am'asadorului& Au luat parte6 amiralul Canaris3 colonel =iecMen'rocM, colonel 9enti!e(ni, maiorul dr& Ta(ner si !on -transM: " dele(atul permanent al -&I&A&5& " si maiorul lonescu Micandru& K/,/E"K@ " ,ineu la domiciliul su'semnatului& Au luat parte aceleasi persoane& '& Siua de K0 mai a&c& 0"/K Con$erinta la He(atia (erman #cei sositi de la 9erlin, mai putin colonelul =ieMen'roM%3 -c im' de in$ormatii asupra armatei so!ietice& Au luat parte colonelul =ieMen'roM, maiorul lonescu Micandru& /K& /E"/E ,e*un la ministrul Ba'ricius3 /O"/C " Ha dispozitia oaspetilor& /C, /E"/C,D1" Audienta la se$ul Marelui -tat Ma*or& Au luat parte6 amiralul Canaris, colonelul =ieMen'roM, colonelul 9enti!e(ni, maiorul dr& Ta(ner, su'semnatul si maior lonescu Micandru3 /<"/<, D1 " Audient la domnul ministru al =alatului& /<,@1"/0,D1 " Con$erint su' presedentia su'semnatului, n localul -er!iciului -ecret de In$ormatii al armatei romne& Au luat parte6 amiralul Canaris, colonelul =ieMen'roM, colonelul 9enti!e(ni, maiorul dr& Ta(ner, !on -tranM:, maiorul lonescu Micandru3 K1"KD " ,ineu la restaurantul =escrus& Au luat parte6 Canaris, =ieMen'roM, 9enti!e(ni, dr& Ta(ner, !on -transM:, (eneral Hiteanu " directorul (eneral al -i(urantei -tatului, N& ste$nescu " director la -i(uranta statului " (eneral Cretzulescu, se$ul -ectiei a Il"a din Marele -tat Ma*or, colonel Vldescu de la -er!iciul -ecret, maior lonescu Micandru si nc @ o$iteri si $unctionari superiori de la -er!iciul -ecret& D& ;ezultatul celor discutate n con!or'irile a!ute n timpul !izitei& n prima con!or'ire care a a!ut loc #K< mai a&c& ntre orele K1, /E"K/, /E% amiralul Canaris a tinut s"mi aduc la cunostint urmtoarele6 7Am primit din partea Bu rerului si naltului Comandament al armatei (ermane misiunea de a ! transmite multumirile lor pentru rezultatele, mai presus de orice critic, ale cola'orrii dintre ser!iciile de in$ormatii ale armatelor romne si (ermane, mai ales n ceea ce pri!este asi(urarea, n momentele actuale de criz, a K<@ apro!izionrilor 5ermaniei din ;omnia, n (eneral cu produse de tot $elul si n special cu cele petroliere& =ot a$irma c, datorit deplinei ncrederi ce am acordat, de la nceput, cola'orrii dintre

ser!iciile noastre de in$ormatii, su' iscusita d"!oastr conducere, mi"am luat ntrea(a rspundere, $at de Bii rer si naltul Comandament, c operatiile n Vest pot $i ncepute, pulndu"se consta, n mod si(ur, pe loialitatea ;omniei n ceea ce pri!este asi(urarea continuittii productiei si transportului " pe uscat si ,unre " a produselor petroliere& ,e aceea, am $ost e+trem de $ericit de $aptul c mi s"a o$erit ocazia de a ! e+prima, personal, ntrea(a mea admiratie si recunostint, n care scop mi"am prsit " pentru o clip " postul de pe Brontul de Vest, unde am urmat, de la nceputul actiunii, armatelor operati!e& Tot cu aceast ocazie ! mai con$irm primirea importantei d"!oastr comunicri din /O mai a&c& pe care am adus"o imediat la cunostinta Bu rerului& Aceast comunicare a a!ut darul s adnceasc si mai mult con!in(erea c ;omnia si"a otrt n mod de$initi! si cuprecizie atitudinea n ce pri!este relatiile cu 5ermania, ceea ce a produs n cercurile conductorilor nostri n$runte cu Bu rerul cea mai deplin satis$actie& n $ine, mai am de clari$icat c estiunea armelor descoperite la ra$inria -tandard din =loiesti& Aceast c estiune, ! pot a$irma, a indispus $oarte net pe Bii rer, care m"a nsrcinat s ! asi(ur c, pe !iitor, nu se !or mai repeta ast$el de cazuri, care aduc serioase pre*udicii relatiilor dintre trile noastre, n care scop, a dat ordin ca orice c estiune de asemenea natur s"i $ie adus nentrziat la cunostint pentru a sanctiona drastic si imediat pe !ino!ati& nainte de a nc eia, ! !oi mai $ace cunoscut cape timpul ct !om sta aici, !oi mai solutiona nc o c estiune, care se re$er ns numai la or(anele noastre de aci 2 reprezentantii -er!iciului de In$ormatii al armatei (ermane si ostasii nostri militari 2 si anume la unele $rictiuni si imi+tiuni& 8 W n Con$erinta care a a!ut loc, su' presedintia su'semnatului, n ziua de K0 mai a&c&, ntre orele /<,@1 " /0,D1, amiralul Canaris a e+pus urmtoarele6 7;e$erindu"m la rezultatul de pn acum al cola'orrii ser!iciilor noastre, n ceea ce pri!este pre!enirea si mpiedicarea e!entualelor acte de sa'ota*, m simt o'li(at s recunosc, de la nceput, spri*inul nepretuit ce a $ost dat trii noastre de Ma*estatea -a ;e(ele Carol // si (u!ernul roman, care au determinat csti(area deplinei ncrederi a conductorilor 5ermaniei, deoarece astzi ;omnia, a!nd o $orm de conducere totalitar, orice actiuni si atitudini sunt primite direct de la Ma*estatea -a ;e(ele& V prezint mentiunile nu numai ale Bu rerului ci ale 5ermaniei ntre(i& Ha msurile luate de domnul se$ al -er!iciului -ecret de in$ormatii al armatei romne nu se mai poate adu(a nimic, deoarece nimeni altul nu este n msur s cunoasc, n pro$unzime, toate necesittile& Ast$el6 K<E Asi(urarea transporturilor pe ,unre o considerm complet solutionat& Msurile de paz dictate,, la care -er!iciul de In$ormatii al armatei (ermane a contri'uit prin trimiterea celor C salupe, ne o$er complet si(urant& -i(uranta transporturilor pe cale $erat este realizat n mod per$ect& 5ratie minutiozittii msurilor luate si perse!erentei aplicrii lor, au disprut n ultimul timp c iar micile de$ectri normale& ,eci, transporturile pe ,unre si cale $erat s"au e$ectuat n (radul de si(urant ca si pe teritoriul 5ermaniei&

=aza ntreprinderilor si instalatiilor din zonele petroli$ere a $ost per$ectionat, din ce n ce, asa c astzi, pot spune, nu mai este nimic de adu(at& Ar rmne numai aprarea contra unor e!entuale atacuri aeriene& stiu c ati studiat si aceast pro'lem " la care ati cerat si propunerile atasatului nostru aeronautic " si am luat act, nc de cnd eram la 9erlin, de dezideratul d"!oastr de a ! a*uta cu armament antiaerian si a!iatie, asa cum am procedat si cu salupele pentru ,unre& ,esi, n momentul de $at, armata noastr are ne!oie de asemenea materiale, totusi, ! promit c !om $ace personal toate dili(entele necesare pentru a completa si aceast lips n aprarea zonelor petroli$ere& n concluzie deci, cola'orarea ser!iciilor noastre, ndrumat de domnul se$ al -er!iciului -ecret de In$ormatii al armatei romne a dat rezultate e+celente, care au a!ut ca urmare, pe de o parte, asi(urarea apro!izionrilor armatei noastre cu produse petroliere, dndu"i ast$el si(uranta n operatiile ntreprinse n Vest, iar "pe de alt parte " dez!oltarea pronuntat n su$letul conductorilor 5ermaniei a sentimentului de deplin ncredere n loialitatea si corectitudinea ;omniei $at de 5ermania& 5ermania nu !a uita niciodat aceast comportare a ;omniei n momentele otrtoare prin care trece& nainte de a trece la c estiunile pe care mai am a !i le e+pune, simt necesitatea de a ! mprtsi acum, dup consumarea $aptului, sentimentele ce am ncercat cu ocazia audientei la domnul ministru Urdreanu& Atitudinea, tonul si $ermitatea e+punerii domnului ministru m"au entuziasmat si, n acelasi timp, m"au edi$icat per$ect n anumite c estiuni& n primul rnd, mi"a adncit con!in(erea " pe care mi"o $cusem de*a " c, n $ond, relatiile dintre ;omnia si 5ermania nu se 'azeaz dect pe aceleasi principii pe care Bu rerul si ceilalti conductori ai 5ermaniei le"au dorit, rmnnd numai a se (si $orma cea mai adec!at pentru per$ectarea lor, ceea ce, pentru mine, ct si pentru cei de la 9erlin este de important secundar& ,in con!or'irea cu domnul ministru Urdreanu am mai a!ut ocazia s constat modul cum reprezentantii nostri o$iciali interpreteaz anumite c estiuni, rapor"tndu"ie, $ie e+a(erat, $ie ine+act la 9erlin& V promit c, dup terminarea acestei con$erinte, !oi clca pro(ramul sta'ilit, cu cte!a minute, pentru a m duce la He(atie, unde tin s !or'esc, n aceast pri!int, cu ministrul si atasatii nostri militari la 9ucuresti& V a$irm ns, c !oi sti spun lucrurile la punct asa cum tre'uie, alt$el !oi $i ne!oit s solicit Bu rerului nlocuirea lor& Ceea ce am discutat cu domnul ministru Urdreanu !i le !a comunica domnia sa& V ro( a"i transmite ntrea(a mea admiratie si stiind si " dac nu cer prea mult K<O 2 s"mi acorde onoarea de a"/ !izita, c iar pentru cte!a minute, ori de cte ori !oi !izita ;omnia, pentru c consider c aceasta este a'solut necesar& ,e asemenea, s"mi e+prim $rumoasa impresie ce mi"a lsat domnul se$ al Marelui -tat Ma*or romn& Baptul c domnia sa a studiat att de mult n 5ermania m"a miscat mult& ,esi audienta acordat a a!ut un caracter protocolar, totusi cu!intele ce mi"a adresat m"au asi(urat c si aci 5ermania are un 'un prieten& Am lsat la s$rsitul e+punerii sale tocmai c estiunile cele mai delicate, care mi"au $ost prezentate de domnul se$ al -er!iciului -ecret de In$ormatii al armatei romne& Ha prima c estiune, aceea a armelor a$late la ra$inria -tandard, am rspuns n parte, n

con!or'irea de ieri& Acum, nu $ac dect s ! a$irm n modul cel mai cate(oric6 nu se !a mai repeta& )rdinul dat n aceast pri!int de Bu rer este cate(oric, iar eu l !oi aplica cu toat strictetea, condus de principiul de 'az6 n ;omnia nu se !a lucra dect cu oamenii indicati de mine si cunoscuti de d!s& Nu a!em ne!oie de acte de patriotism e+a(erat din partea unor or(anizatii care, $r a $i solicitate actioneaz din proprie initiati! " asa zic ei " pentru 5ermania& ,e aceea, ! ro( $oarte mult ca, prin dele(atul meu de aci, maiorul dr& Ta(ner, s"mi transmiteti imediat orice c estiune de acest (en si ! asi(ur c le !oi reprima cu toat strictetea& Bii rerul nu !a n(dui, su' nici un moti!, orice actiune pri!at care s duneze 'unelor relatii cu ;omnia, pe care le doreste att de mult& =entru c estiunea imi+tiunii supusilor (ermani n politica intern a (ermanilor care $ormeaz o minoritate n ;omnia, ct si cazul celor /E11 tineri (ermani " cetteni romni " din 9uco!ina, !om pleca imediat la He(atie pentru a da dispozitii ministrului nostru& Voi raporta Bii rerului, imediat la ntoarcerea mea la 9erlin, aceste cazuri& =n atunci, ! pot a$irma, n mod cate(oric, c Bii rerul nu !a tolera su' nici un moti! asemenea a'ateri de la directi!ele date, adic interzicerea a'solut a oricrui amestec o$icial sau nu n c estiunile interne ale ;omniei8& @& =lecarea a a!ut loc n ziua de D1 mai a&c&, ora <, de pe Aeroportul 9neasa& Ha plecare au asistat, din partea romn, (eneralul Cretzulescu, su'semnatul si maior lonescu Micandru& nainte de plecare, amiralul Canaris a tinut s"mi repete directi!ele ce au $i+at ministrului si atasatilor militari (ermani n ceea ce pri!este modul de comportare aci si de in$ormare la 9erlin& Apoi, a tinut din nou ca, n mod e+pres, s e+prim imediat recunostinta si admiratia sa domnului ministru Urdreanu, care i"a dat posi'ilitatea s cunoasc realitatea si c imediat ce !a a*un(e la 9erlin, !a $ace la postul de comand al naltului Comandament (erman, pentru a raporta Bii rerului, cele comunicate de dl& ministru Urdreanu si mai ales modul cum ;omnia a procedat cu armele (site la =loiesti& n s$rsit, mi"a multumit pentru primirea $cut si, n special, pentru rezultatele acestei !izite care dup prerea sa au contri'uit cu nc ce!a la cimentarea raporturilor dintre 5ermania si ;omnia& UMi ail Moruzo!V Ar & N&I&C&Lond=&C&M&"-&-&H, =olitica e+tern a ;omniei, dosar nr& KI/0DC,I& KO0"KC<& K<C KC NotI/ iunie /0@1 Este de remarcat c, cu ocazia !izitei la 9ucuresti din zilele de K< si K0 mai a&c& a amiralului Canaris " se$ul -&I& A&5& " am a!ut pentru prima dat un sc im' o$icial de in$ormatii asupra armatei so!ietice& In$ormatiile primite din partea -&I&A&5& sunt cele din Ane+ele l, K n reproducere& n acelasi timp, s"a sta'ilit ca sc im'ul de in$ormatii asupra armatei so!ietice s se $ac n !iitor periodic, la inter!ale scurte, att n scris, ct si prin contact personal& Ane+a /IU;-Totalul $ortelor Armatei ;osii din !ecintatea $rontierelor cu ;omnia ,istrictul Militar -pecial Gie!

D1 ,i!izii In$anterie /K ,i!izii Ca!alerie O 9ri(zi Mecanizate ,istrictul Militar )dessa C ,i!izii In$anterie K 9ri(zi Mecanizate ,istrictul Militar QarMo! @ ,i!izii in$anterie K 9ri(zi Mecanizate Ane+a K ncordrile din sud"estul Europei ;omnia6 Borte so!ietice la (ranitele 9asara'iei& In$ormatii primite n luna aprilie arat c la $rontiera de nord a ;omniei se a$l concentrate importante trupe so!ietice& Numrul $ortelor so!ietice concentrate la $rontiera romneasc e socotit la D11 111 soldati, plus /11 111 lucrtori de $orti$icatii& ,up stirile primite n luna mai, aceste $orte s"ar compune din K< di!izii de in$anterie, 0 di!izii de ca!alerie si /1 'ri(zi mecanizate& Blota Mrii Ne(re se a$l n stare de !e( e& A!ioanele si 'om'ele sunt (ata de a intra n actiune& Bostul ,istrict Militar Gie!, dup ce i"a $ost ane+at 5alitia de Est, n urma e+tinderii sale, a $ost mprtit n dou ,istricte Militare #,istrictul Militar Gie! si )dessa%& Aceste stiri sunt considerate ca cele mai demne de ncredere& Brontul din Gaucaz naintri de trupe au $ost constatate att n aceast re(iune ct si n Crimeea& Numrul trupelor a$ltoare n momentul de $at in Gaucaz e socotit la /K di!izii de in$anterie, @ di!izii ca!alerie si K 'ri(zi mecanizate& Ca o reactie mpotri!a acestor UtrupeV concentrate, se semnaleaz intense miscri de trupe turcesti la $rontiera de est a 9ul(ariei& K<< ,l& Moloto! a declarat de curnd am'asadorului (erman, contele !on -culen'ur(, c toate aceste z!onuri sunt nentemeiate& Am'asadorul nostru a$irm c aceste ntriri sunt ntr"ade!r reale, dar c ele par a a!ea numai un caracter de$ensi!& UMi ail Moruzo!V Ar & N&I& C, $ond =& C&M&"-&-&H, =olitica e+tern a ;omniei, dosar nr& KI/0DC, $& KC0" K<1& K< NotI< iunie /0@1 Alturat se nainteaz " n traducere si $otocopie " scrisorile primite din partea doamnei si domnului amiral Canaris " se$ul -er!iciului de In$ormatii al armatei (ermane& UMi ail Moruzo!V I& 1O& /0@1 Mult onorate ,omnule Moruzo!, As !rea s ! e+prim multe si ama'ile multumiri pentru toate lucrurile minunat de $rumoase pe care le"ati dat sotului meu pentru mine3 n special pentru $ata de mas, cu custuri romnesti, care mi"a $cut o plcere deose'it, mai mare dect as putea"o e+prima prin cu!inte&

-per c ne !eti !izita n curnd aici ca s pot inau(ura $rumoasa $at de mas& =rimiti nc o dat multumirile ama'ile si cele mai 'une salutri de la a ,!s& EriMa Canaris Mult onorate ,omnule Moruzo! Ieri m"am napoiat cu =ieMen'roM si 9enti!e(ni din cltoria noastr& V multumesc din inim pentru primirea $cut si con!or'irea sincer ce am a!ut, care, desi(ur, a contri'uit s $ac mai e$icient cola'orarea noastr& Cu totii ne"am simtit la ,!s& $oarte 'ine si ne !om (ndi adesea la timpul ct am stat mpreun cu ,!s& si cu o$iterii ,!s& A $ost o deose'it de mare onoare pentru mine c am a!ut ocazia s !or'esc cu domnul se$ al Marelui -tat Ma*or si cu domnul ministru al =alatului& Mine plec spre Vest si atunci !oi a!ea ocazia s in$ormez pe (eneralul Geitel despre toate& -unt si(ur c si el !a $i ncntat de rezultatul 'un al cltoriei mele& Am $ost $oarte surprins de darurile pe care mi le"ati dat& V multumesc din inim pentru ele& K<0 Am toat speranta c n curnd ne !om re!edea& M 'ucur c n ceea ce pri!este cola'orarea noastr n ;omnia pot $i complet linistit si ! ro( ca ncrederea reciproc s se mentin tot ast$el si n !iitor& nc odat, multe multumiri pentru toate ama'ilittile Cu salutri cordiale Al d!s& de!otat Canaris Ar & -&;&I&,$ond7d8, dosar nr& DC@0, $& K/E"K/C& K0 NotI// iunie /0@1 -e nainteaz, alturat, n traducere si $otocopie, scrisoarea primit de la (eneralul Geitel " se$ul suprem al armatei (ermane& UMi ail Moruzo!V 5ENE;AH ,E C);= ,E A;MATZ GEITEH Cartierul 5eneral al Bii rerului D iunie /0@1 Mult stimate ,omnule ,irector 5eneral Moruzo! Consider ca o nalt datorie de a ! e+prima, personal, multumirile mele, att pentru acti!itatea ,!s& $r odi n, depus n interesul relatiilor romno"(ermane, ct si pentru, consecintele economice si succesele cola'orrii ,!s& cu amiralul Canaris& =entru ama'ilele ,!s& salutri, pe care mi le"ati trimis de curnd, ct si pentru atentia ce mi"ati acordat prin trimiterea acelor 'untti, ! multumesc mult& Am socotit c este 'ine ca de icrele ne(re, care sunt att de rare n 5ermania, s se 'ucure si camarazii mei de la Cartierul 5eneral al Bii rerului& Asi(urndu"! de ntrea(a mea consideratie si stim si n speranta ca strdania ,!s& !a a!ea si n !iitor acelasi succes, am onoare a rmne al ,!s& de!otat, Geitel 5eneral de Corp de Armat Ar & -&;&I&$ond7d8, dosar nr& DC@0, $& K/0& D1 NotI/E iunie /0@1 -er!iciul de In$ormatii a a!ut n trecut si are nc strnse le(turi de cola'orare cu -er!iciul de In$ormatii al armatei (ermane, 'aza acestor le(turi $iind sc im'ul de in$ormatii asupra di$eritelor state&

ndat dup iz'ucnirea rz'oiului, aceast cola'orare a de!enit si mai strns, prin dez!oltarea paralel si a le(turilor economice dintre am'ele state K01 n tot acest timp amiralul Canaris " se$ul -er!iciul de In$ormatii al armatei (ermane " a adus trii noastre importante ser!icii& =rin actiunea sa personal a nlturat treptat suspiciunile si tot ceea ce se colporta pe socoteala trii noastre, reusind s creeze preri linistitoare si de ncredere n loialitatea raporturilor noastre cu 5ermania& n plus, rele!m $aptul c marina noastr a!nd ne!oie pentru paza transporturilor pe ,unre, de salupe rapide si narmate, !ase ce nu se li!rau nimnui de ctre 5ermania, am apelat la 'unele sentimente $at de noi si concursul amiralului Canaris& Amiralul a inter!enit imediat cu toat in$luenta sa, determinnd (u!ernul ;eic "ului s ne pun la dispozitie numaidect si $r plata imediat sapte salupe din cele mai modeme si 'ine dotate& Bat de aceste ser!icii att de pretioase aduse trii noastre propunem ca amiralul Til elm Canaris " se$ul -er!iciului de In$ormatii al armatei (ermane " si cola'oratorul su, maiorul dr& Ta(ner Qans, acreditat pe ln( He(atia ;eic "ului din 9ucuresti, pentru asi(urarea le(turilor cu -er!iciul -ecret de In$ormatii romn, s $ie decorati cu unul din ordinele romnesti corespunztoare (radului si potri!it ser!iciilor aduse ;omniei& Aceast distinctie !a contri'ui pe !iitor si mai mult la strn(erea le(turilor reciproce& UMi ail Moruzo!V Ar & -&;&H,$ond7d8, dosar nr& DC@O, $& KKD"KK@& D/ NotIK< iunie /0@1 Astzi, ntre orele /<"K1, am a!ut la mine acas o ntre!edere cu colonelul 5ersten'er( " atasatul aeronautic al 5ermaniei la 9ucuresti& Cu aceast ocazie, colonelul 5ersten'er( mi"a comunicat6 7n primul rnd, re$erindu"m la actiunile des$surate de U;--, n ultimul timp n trile 9altice si mai ales a(resiunea contra ;omniei, pot s a$irm n mod cate(oric c acestea se datoreaz unor com'inatii cu An(lia, ndreptat, e+clusi!, contra 5ermaniei& Aceast a$irmatie ro( a $i pstrat numai de domnia !oastr, a!nd n !edere relatiile o$icilale ce mai e+ist nc ntre 5ermania si U;--& =entru a dez!olta a$irmatia de mai sus ! pot preciza c actiunea de apropiere an(lo" so!ietic a $ost dus de -ta$ord Cripps si, dup cum puteti constata, a a!ut consecintele la care asistm astzi& ,e asemenea, un american, cu care am !or'it cu putin timp nainte, mi"a comunicat c en(lezii din ;omnia, n special cei de la Am'asada en(lez #Talter ,urant:si Clai!e Gallin(sJort % au comunicat, cu o sptmn nainte, ultimatumul pe care U;-- l !a adresa ;omniei& Acelasi american mi"a mai a$irmat c ,iana Eisen'er( si Talter ,urant: au primit misiunea de a conduce actiunea de sa'ota* din re(iunile petroli$ere ale ;o" C]I mniei pentru a pri!a 5ermania de aceste produse care"i sunt att de necesare pentru continuarea actiunii contra An(liei& ,e aceea ! ro( a lua toate msurile pentru a mpiedica asemenea acte, asa cum ati $cut pn acum si pentru care 5ermania !a rmne recunosctoare ;omniei&

n ceea ce pri!este situatia actual a ;omniei cred c aceasta nu tre'uie s o determine la declansarea unui rz'oi cu U;--, dat $iind disproportia de $orte $at de armata so!ietic si $aptul c n spate se a$l comunistii de la -ud& ;omnia tre'uie s astepte pn cnd 5ermania !a termina rz'oiul n Vest& Asa !a $ace si Un(aria $at de unele re!endicri din U;--& Uniunea -o!ietic mer(e la moarte si(ur& Ea are un cont desc is $at de 5ermania& =entru ;eic , c estiunea U;-- nu prezint o pro'lem militar& =entru aceasta, ns, este ne!oie ca 5ermania s termine cu inamicul nr& l, adic An(lia& 5ermania urmreste s creeze o Europ nou, a!ndu"se n !edere $aptul c pentru !iitor directia din punct de !edere economic a 5ermaniei !a $i numai n Estul Europei& ,e aceea, n momentul cnd An(lia !a $i distrus, actiunea 5ermaniei se !a ndrepta, n mod otrtor, n Est, $iindc 'aza ei de apro!izionare !a $i n !iitor U;--& n acest moment !a !eni si timpul ;omniei& =entru acest moment, ;omnia tre'uie s se pre(teasc, c iar cu ncepere de azi6 a% - respin(, $r nici o ntrziere, (arantiile@/@ o$erite de An(lia, deoarece sunt suspiciuni c ;omnia pe 'aza acestor (arantii ar a!ea anumite an(a*amente $at de An(lia3 '% - se ia msura de e+pulzare a en(lezilor suspecti si a(enti pro!ocatori din ;omnia3 c% - se $oc apel la o misiune militar (erman, care s !in n ;omnia spre a or(aniza si pre(ti armata romn pentru rz'oiul de mine& Aceast misiune !a $i $ormat din D o$iteri6 la Marele -tat Ma*or, la Ministerul Aprrii Nationale si la Ministerul Aerului& Ast$el se !or ndrepta (reselile de pn acum, care ns sunt con!ins c !or a!ea numai consecinte de moment& n pri!inta Un(ariei si 9ul(ariei se !a otr numai prin 9erlin, de care am'ele ascult cu toat docilitatea& nainte de a termina, simt ne!oia de a reaminti cte!a $apte din trecut& Atunci cnd am !enit de la Varso!ia 2 unde am $unctionat tot ca atasat aeronautic " am $ost primit n audient de M E& ;e(ele Carol II, cruia i"am raportat c a !enit timpul ca ;omnia si 5ermania s aran*eze c estiunea Estului, n care scop am solicitat s mi se spun de ce armament are ne!oie armata romn si dac este posi'il s se $ac apel la o misiune militar (erman, care s"si o$ere e+perienta do'ndit n ultimul rz'oi& ;omnia, declarndu"si o$icial neutralitatea, M&-& ;e(ele nu a putut s"mi dea un rspuns& ,omnul ministru Ar(entoianu, ns, m"a s$tuit s m duc la maresalul 5orin( si s tratez c estiunea pe care am spus"o M&-& ;e(elui& Ha l iulie /0@1 (u!ernul romn a declarat c renunt la (arantiile an(lo"$ranceze din /D aprilie /0D0& K0K ,in ne$ericire ns, cndni"am napoiat de la 9erlin, am (sit n ;omnia un (u!ern nou si nu am putut $ ace nimic& Ultima dat cnd am $ost la 9erlin, ne$iind c emat n audient la M&-& ;e(ele, n"am putut aduce la cunostinta maresalului 5orin(, nimic nou, desi acesta s"a interesat $oarte atent asupra otrrii M&-& ;e(elui n cazul unei a(resiuni din partea U;--& n situatia actual a ;omniei, re(ret din tot su$letul, c dorinta maresalului 5orin(, transmis prin mine, de a sta'ili o le(tur direct cu M&-& ;e(ele nu s"a putut realiza& Este drept ca M&-& ;e(ele a $cut apel la or(anele diplomatice pentru a intra n le(tur

cu Bu re"rul, drum pe care maresalul 5orin( nu"l crede c este cel mai nimerit& Acum, pentru a clari$ica situatia, cred c, cu ocazia desc iderii =arlamentului, ;omnia tre'uie s declare n mod o$icial c renunt la (arantia dat de An(lia care n"a a*utat"o n contra a(resiunii so!ietice n 9asara'ia& ,eose'it, socotesc ca a'solut necesar ca s reiau c estiunea le(turii propus de maresalul 5orin(& Ar $i cazul ca M&-& ;e(ele s !or'easc direct, $r intersectri, cu Bii rerul& Ha asemenea le(turi personale, Bii rerul line $oarte mult, deoarece, el doreste totdeauna de a trata numai cu conductorii de tri, asa cum l consider pe M&-& ;e(ele ca primul om al ;omniei& In concluzie, sunt con!ins c pentru 'inele ;omniei, n !iitor, sin(ura c estiune important este pre(tirea pentra rz'oiul care !a !eni n Est, n care scop, este necesar s se realizeze, ct mai curnd o le(tur militar romno"(erman& =n atunci, toate c estiunile, oricare ar $i situatia, tre'uiesc solutionate n asa $el nct s se csti(e timp, pn ce 5ermania !a termina n Vest, ceea ce se !a produce cel mult, n trei sptmni& =e deasupra tuturor, ns, este imperios necesar de a nu se trece din nou peste partea cea mai important, adic le(tura direct ntre M&-& ;e(ele si maresalul 5orin( sau Bii rer8& Terminnd, colonelul 5ersten'er( s"a artat $oarte a$ectat c M&-& ;e(elenu /"a primit, de mult, n audient& UM& Moruzo!V Ar & N&I& C&, $ond =& C&M&"-&-&H, =olitica e+tern a ;omniei, dosar nr& KI/0DC, $& D1D" D1C& DK NotIK< iunie /0@1 NT;EVE,E;EA CU MINI-T;UH GIHHIN5E; #E+tras%@/E n primul rnd ministrul Gillin(er a spus c re(ret c, tele(rama trimis de domnul se$ al -er!iciului de In$ormatii al armatei romne a primit"o $oarte trziu, $iind n Vest& . -electia a $ost $cut de c iar autorul acestei note, respecti! Mi ail Moruzo!& K0D C iar asa, desi are o misiune important n 9el(ia, a tinut, totusi s dea ascultare tele(ramei primite si a !enit cu tot interesul la ntre!ederea solicitat& Ministrul Gillin(er a precizat c misiunea pe care o are n 9el(ia, nu e de durat si c, dup putin timp, !a re!eni la !ec ea sa misiune n -ud"Estul Europei& Apoi, trecnd la alt ordine de idei, ministrul Gillin(er a a$irmat cate(oric c, cu ocazia !izitei la ;i''entrop a ntre'at pe acesta dac are !reo cunostint despre Qoria -ima& ;i''entrop, dup toate cercetrile ntre(ului aparat de stat al ;eic ului, a $cut cunoscut lui Gillin(er c Qoria -ima n"a a!ut nici un ordin, nici o dispozitie din partea autorittilor (ermane de a !eni n ;omnia& ,ac Qoria -ima a zis alt$el, nseamn c minte& )amenii cu care Qoria -ima a a!ut le(turi n 5ermania au $ost numai oameni simpli si $r nici un contact cu autorittile (ermane& n pri!inta noului =artid, =artidul Natiunii din ;omnia, ministrul Gillin(er a a$irmat c prime*diile determinate pentru reusita acestui partid tre'uie6 a% s ai' la 'az o idee, care " dup prerea sa " e+ist3 '% s e+iste un se$ al propa(andei, capa'il si ptruns pro$und de ideea de 'az a partidului& Acest se$ s ai' la dispozitie o !erita'il armat de

propa(andisti pn la cel din urm sat " care n a$ar de cerinta de a $i $anatici ai ideii de 'aza a partidului, tre'uie s $ie st e+celenti oratori, deoarece propa(anda din pres nu are un rezultat decisi!3 c% s se creeze o trup a partidului, cu su'unitti pn la cel din urm sat& Cei alesi s constituie aceast trup, tre'uie s $ie animati de ideea de partid, cu spiritul de disciplina militar $oarte dez!oltat si uniti ntre ei, care s ser!easc, su' toate raporturile, drept e+emplu tuturor cettenilor& Uni$orma, cea mai simpl& =entru a se $olosi e+perienta N&-&,&A&=&"ului, ministrul Gillin(er propune a se trimite, din 5ermania, la centrala =artidului Natiunii din ;omnia, trei specialisti6 unul pentru or(anizare, unul pentru propa(and, unul pentru or(anizarea (rzii partidului& Acesti specialisti !or $i camu$lati !enind la centrala partidului pentru consultatii si o'ser!atii& n orice caz, ministrul Gillin(er a asi(urat c cei care !or $i trimisi sunt !erita'ili e+perti care au lucrat, de la nceput, pentru trium$ul N&-&,&A&=& "ului& UM& Moruzo!V Ar & N&I&C&,$ond=&CM&"-&-&I&, rolitica e+tern a ;omniei, dosar nr& KI/0DC, $& K0E"K0O& DD ;A=);T A-U=;A ;)MNIEI #Criza rus si ntre!ederile de la 9ucuresti% K< iunie /0@1 =rin tele(rama din&&&, am $ost ru(at de domnul director (eneral Moruzo!, se$ul -er!iciului -ecret de In$ormatii al armatei romne, s !in la 9ucuresti, pentru a lua n discutie c estiuni $oarte importante& Cu permisiunea domnului ministru ;i''entrop, am plecat la 9ucuresti& Cnd am sosit, KE iunie /0@1, am (sit o atmos$er de ener!are datorit ultimelor pro!ocri din partea U;-- #numeroase nclcri de $rontier cu a!ioanele, concentrri de care de lupt de"a lun(ul $rontierei, etc&% =rimul contact /"am luat cu domnul ministru Ba'ricius& Apoi, am a!ut o ntre!edere de @ ore cu domnul director (eneral Moruzo!& n prima parte a ntre!ederii, s"a discutat asupra di$eritelor c estiuni cu pri!ire la constituirea n ;omnia a noului =artid al Natiunii, $iind solicitat s $ac o'iectiile pe care le cred de cu!iint $at de e+perienta mea n N&-&,&A&=& ,up o e+punere sumar, am propus domnului Moruzo! trimiterea n ;omnia, din partea N&-&,&A&=&, a @ e+perti, care s $ie consultati pentru urmtoarele pro'leme6 propa(anda, or(anizarea, unitti de partid, $rontul muncii& ,omnul director (eneral Moruzo! a $ost $oarte multumit de aceast propunere, urmnd ca ;omnia s trimit la 9erlin in!itatiile respecti!e& =e timpul ntre!ederii, s"a primit o in$ormatie prin care se arta c E a!ioane so!ietice au trecut peste $rontier, z'urnd pn la Cernuti& Cu aceast ocazie, discutia a trecut asupra pro'lemei ruse si am constatat c ideile d"lui Moruzo!, n aceast pri!int, au rmas aceleasi pe care le"am raportat anterior& Trecnd la situatia prezent, domnul Moruzo! mi"a comunicat urmtoarele.& 7;omnia a adoptat, de la nceput, neutralitatea& Este ns $apt constatat c aceast neutralitate a $ost a'solut n $a!oarea 5ermaniei, creia ;omnia i"a dat petrol, att ct a a!ut ne!oie& Cred c, $at de e!entualul atac din partea U;--& contra ;omniei, 5ermania ar putea inter!eni cu succes la Mosco!a pentru a mpiedica s!rsirea unui ast$el de atac& C estiunea Un(ariei si 9ul(ariei, pri!it aparte, nu !a produce neliniste& Totul se rezum deci la ntre'area6 ce atitudine !a lua 5ermania dac ;omnia !a $i

atacat de Uniunea -o!ietic>8 Am rspuns c, ntr"o asemenea e!entualitate, 5ermania nu !a putea $ace altce!a dect s e+prime unele deziderate U$at deV U;--, o actiune militar n Est $iind pentru moment imposi'il, armata (erman tre'uind s termine rz'oiul contra An(liei& ,omnul Moruzo! a ado(at& 7,ac ;omnia !a tre'ui s se 'at>8& I"am rspuns csunt de prere a se intra n tratati!e cu U;--, pentru a"i cunoaste pretentiile, tinndu"se seam si de $aptul c interesele 5ermaniei impun a nu se ncepe un rz'oi n 9alcani& Ha s$rsitul ntre!ederii, domnul Moruzo! m"a ntre'at dac as consimti s !or'esc si cu domnul ministru Urdreanu " care este con$identul M&-& ;e(elui 2 pentru a"i $ace cunoscute ideile mele asupra atitudinii ;omniei n cazul unei a(resiuni din partea U;--, deoarece n ;omnia domina n unanimitate prerea de a se lupta contra rusilor& I"am rspuns a$irmati!& Audienta la dl ministru Urdreanu a a!ut loc& ,iscutiile s"au re$ent la aceleasi pro'leme din ntre!ederea cu domnul director (eneral Moruzo!& ,e data aceasta ns& K0E ntr"o $orm precis, am comunicat d"lui ministru Urdreanu c, n conditiile actuale, n" ar$i 'ine ca ;omnia s nceap un rz'oi cu U;--, Ca urmare a acestei a$irmatii cate(orice, dl ministru Urdreanu mi"a cerut permisiunea de a prsi ca'inetul pentru cte!a minute& Ha napoiere, m"a ntre'at dac asi dori s $iu prezentat si M&-& ;e(elui& ;spunznd c aceasta ar $i constituit o nenc ipuit de mare onoare pentru mine, audienta la M&-& ;e(ele a $ost $i+at pentru KC iunie, ora /C& In dimineata zilei de KC iunie, am $ost in$ormat de ministrul Ba'ricius, c U;-- a adresat ;omniei un ultimatum si UcV din partea ministrului de E+terne (erman s"a primit su(estia6 5ermania s$tuieste ;omnia de a accepta cererile U;--& n cursul acestei zile au a!ut loc la 9ucuresti mai multe Consilii de Coroan la =alatul ;e(al si cte!a sedinte la Marele -tat Ma*or& Ha ora /C, am $ost primit de M&-& ;e(ele Caro4 II& Am $ost pro$und impresionat de persoana M&-& ;e(elui& =restanta, n ade!r, re(easc, calm des!rsit n aceste (rele momente pentru tara sa, ideile clare si precise, per$ect cunosctor al tuturor pro'lemelor, ener(ie de'ordant& ,e la nceput, discutiile s"au re$erit la ultimatumul adresat de U;-- si la atitudinea pe care urmeaz a o adopta ;omnia& M&-& ;e(ele mi"a comunicat urmtoarele6 7V"am ru(at s !eniti la mine pentru a ! cunoaste si a ! ru(a s transmiteti domnului ministru ;i''entrop si Bii rerului urmtoarele6 Uniunea -o!ietic a adresat ;omniei un ultimatum, care este att de strict, nct eu nu pot s"/ primesc& =oporul romn are onoarea sa, care este si onoarea mea& Natural, rz'oiul contra Uniunii -o!ietice !a $i $oarte (reu, ns eu nu pot s $ac alt$el, ca soldat si ca un Qo enzollern& Am numai dorinta ca Un(aria si 9ul(aria s nu atace n spate armata romn an(a*at contra rusilor si s am la dispozitie trupele care se (sesc acum la $rontierele cu aceste tri& Ast$el, as $i n msur s rezist armatei so!ietice& V ro( deci, s e+primati Bii rerului si ministrului de e+terne (erman, ru(mintea mea de a nu permite Un(ariei si 9ul(ariei ca, n situatia actual, s atace ;omnia& Eu stiu $oarte 'ine c mi se aduc reprosuri c am primit (arantiile An(liei& Aceast (arantie a $ost o$erit si nu an(a*eaz dect An(lia, ;omnia rmnnd deci li'er pe actiunile sale&

Ins, tre'uie s a!eti n !edere c ;omnia este o tar mic, cu resurse $oarte necesare pentru a duce rz'oiul si numai prin (arantiile An(liei a $ost posi'il de a mpiedica rz'oiul n ;omnia si s pstrm o neutralitate strict, care a $ost n $a!oarea 5ermaniei& ,ac eu as $i re$uzat (arantiile o$erite de An(lia, este $oarte posi'il ca, pn acum, ;omnia ar $i $ost complet distrus& =e timpul cnd 5ermania era an(a*at n Vest, eu am onorat continuu toate o'li(atiile $at de 5ermania& Baptul c, n lunile de iarn, cantitatea de petrol e+pediat n 5ermania nu a $ost att de mare cum a"ti $i dorit, se datoreaz e+clusi! n( etului prelun(it ai ,unrii si inundrii pipe"line"urilor@.O, iar or(anizarea transporturilor pe cale $erat re!enea 5ermaniei nu ;omniei& . Conducte care transport petrol prin pompare #cu!nt din lim'a en(lez%& K0O ;omnia a com'tut toate actele de sa'ota* en(leze& Tre'uie ns s apreciez c, n ceea ce m pri!este, eu am $cut totul pentru a a*uta 5ermania& Eu am permis s se sec estreze tot materialul de rz'oi #tunuri, e+plozi!e, mine ma(netice% pe care en(lezii intentionau s"/ transporte pe Termode, pentru a e+ecuta distru(eri pe ,unre& Eu am a*utat ca or(anizatia Canaris@/C s lucreze, n 'une conditii, aci n ;omnia& Eu am ordonat s se lic ideze, cu cea mai mare discretie, c estiunea armelor (ermane descoperite la ra$inria -tandard din =loiesti& ,umnea!oastr nu mi puteti $ace reprosuri c n"am lucrat n mod loial& si, n acest moment, rusii !or s atace ;omnia, de o manier pe care numai 'andele de *e$uitori o pot $olosi, ns, eu !reau s o apr& Eu !d, n mod $oarte clar, c 5ermania, n situatia de astzi nu poate s acorde ;omniei un a*utor e$ecti! contra ;usiei so!ietice, ns 5ermania poate s $ac un contraser!iciu amical ;omniei, pentru $aptul c i"a pus la dispozitie petrolul necesar pentru rz'oiul contra Brantei, o'li(nd Un(aria si 9ul(aria, ca n acest moment, s nu ntreprind nici o actiune contra ;omniei& Ha -alz'ur(, eu am promis Bii rerului si domnului maresal 5orin(, dndu"le mna, c !oi lupta, cu toate mi*loacele mele, contra 'olse!ismului& M"am con$ormat ntocmai acestei promisiuni& Cnd situatia s"a sc im'at si Aliatii au declarat rz'oi 5ermaniei, eu mi"am pstrat per$ect clar aceeasi linie de conduit contra 'olse!ismului& Tre'uie ns s a!eti n !edere c n 9alcani a nceput o puternic propa(and comunist, n 9ul(aria nu s"a luat nici o msur contra acestei propa(ande ci, din contr, se caut o aliant cu Uniunea -o!ietic pe 'aza ideilor pansla!iste& n Iu(osla!ia, situatia este de asa natur, nct iu(osla!ii, datorit temerii de Italia, se !or arunca n 'ratele U;--& ,e asemenea, miscarea pansla!ist Ma$ia, nu e altce!a dect o or(anizatie care apartine Cominternului& =ericolul ca ntrea(a =eninsul 9alcanic s $ie 'olse!izat este enorm& ,umnea!oastr, domnule Gillin(er, a!eti cunostint ca si mine despre toate acestea, deoarece !"ati ocupat $oarte rnult de asemenea c estiuni& Este n interesul 5ermaniei ca n =eninsula 9alcanic s domneasc comunismul> n acest caz, 'aza economic a 5ermaniei !a $i pierdut pentru totdeauna, ne mai $iind posi'il e$ectuarea transporturilor, cu tot $elul de produse, n 5ermania& ,umnea!oastr sunteti in$ormati c U;-- si ceilalti " care $ac o politic $a!ora'il penetratiei ruse n 9alcani " lucreaz, n acelasi timp, si n interesul An(liei> Cunoasteti $aptul c, n momentul cnd au a$lat de ultimatumul adresat ;omniei, in(inerii de la Astra ;omn s"au e+primat c6 n prezent An(lia a o'tinut un succes> ,e asemenea,

cunoasteti c acesti in(ineri au $cut o ser'are semni$icati!, nainte ca dumnea!oastr s $i stiut c U;-- !a adresa ;omniei un ultimatum>8 @/C Bace re$erire la A'Je r, adic -er!iciul de in$ormatii al armatei (ermane care cola'ora cu -er!iciul -ecret romn& K0C n acest moment, am ntre'at pe M&-& ;e(ele ce a otrt $at de ultimatumul adresat de Uniunea -o!ietic& M&-& ;e(ele mi"a rspuns6 7Eu am in$ormat pe rusi c sunt (ata a intra n tratati!e& As $i dispus s $ac unele concesii, dac pretentiile U;-- nu !or $i prea e+a(erate8& Am rspuns M&-& ;e(elui urmtoarele6 7Maiestatea Voastr pri!este c estiunea ca un soldat si ca un !erita'il nationalist& si eu am $ost si sunt soldat si de aceea ntele( re!olta Ma*esttii Voastre, ns ca politician, eu nu pot s $iu de acord cu ideile Ma*esttii Voastre, n situatia de azi, nu poate $i !or'a de ru sau de 'ine, cinstit sau necinstit, cura*os sau $ricos, ci numai de tare sau sla'& Eu nu m ndoiesc de 'ra!ura ostasilor Ma*esttii Voastre, stiu c soldatul romn este e+celent, ns, cei mai 'uni soldati nu pot s $ac nimic dac le lipsesc materialele& Colosul rus ! !a distru(e, n cele din urm& n cazul declansrii rz'oiului cu Uniunea -o!ietic, !eti pierde, dup prerea mea, nu numai 9asara'ia, ci mai mult& $oarte pro'a'il, teritoriile petroli$ere !or $i distruse& -ursa 'o(tiei ;omniei !a $i atunci pierdut& Noi nu a!em interesul ca teritoriul ;omniei s $ie distrus& =entru toate acestea, eu ! $ac propunerea ca, din consideratii de ordin politic, s urmati s$atul de a nu ncepe un rz'oi cu Uniunea -o!ietic 8& M&-& ;e(ele, dup ce a re$lectat cte!a clipe, mi"a rspuns6 7Nu, imposi'il& V ro( s ! duceti, ct mai repede, n 5ermania si ncercati a lua " ct mai nentrziat " le(tura cu domnul ;i''entrop si " prin intermediul su " cu Bii rerul, cruia s"i prezentati ru(mintea mea& Eu !oi dispune li!rarea " si n !iitor " a ntre(ii cantitti de petrol de cate a!eti ne!oie, ns aran*ati, $r ntrziere, ca Un(aria si 9ul(aria s nu atace ;omnia pe la spate si, n acelasi timp, s ni se acorde si mai departe, cele necesare din 5ermania8& Am rspuns M&-& ;e(elui c, $r ca acum s pot da un rspuns a$irmati! sau ne(ati!, !oi pleca ns imediat la 9erlin, unde !oi depune toate s$ortrile pentru aducerea la ndeplinire a dorintei M&-& ;e(elui& Aducnd la cunostinta M&-& ;e(elui c, datorit mo'ilizrii (enerale nu !om putea cltorii cu a!ionul, Ma*estatea -a a ordonat ca un a!ion, cu personalul necesar, s"mi $ie pus La dispozitie& Cu aceasta, audienta a luat s$rsit& Am continuat !oia*ul cu a!ionul pn la 9erlin, unde imediat, am tele$onat la Ministerul de E+terne si su'secretarului de stat TeizcMer, comunicnd c Ma*estatea -a ;e(ele Carol II mi"a cerut a prezenta ru(mintea -a, Bu rerului& Mi s"a cerut ca, n acest scop, tre'uie s $ac prezentul raport, pentru a $i prezentat Bu rerului& H"am ntocmit si predat imediat& " Gillin(er " Ar & N&l&C&$ond =&C&M&"-&-&H, =olitica e+tern a ;omniei, dosar nr& KI/0DC, $& KC0"K<< D@ NotIK0 iunie /0@1 ,in multiplele surse in$ormati!e ale acestui -er!iciu, care ne procur in$ormatii n ceea

ce pri!este punctul de !edere al 5ermaniei n ;omnia, reiese c este pe cale de a se crea o situatie aotic din cele mai periculoase& Aceasta s"ar datora urmtoarelor cauze"& =rea multe persoane se eri*eaz n a $i e+ponentii 5ermaniei, $iecare a!nd punctul su de !edere si, lipsa de pre!iziuni asupra ade!rului real, n ceea ce pri!este ade!rata atitudine si ade!ratele cerinte ale 5emaniei& Ast$el, toate in$ormatiile trimise de cte!a zile de acest -er!iciu, pun n e!ident cele de mai sus& Ca e+emplu6 Astzi, su'secretarul de stat Qoria -ima@/< mi"a spus cate(oric c 5ermania ar dori un (u!ern su' presedintia d"sale, ncadrat de personalitti si specialisti& ,in cele e+puse mai sus, reiese c suntem n situatia de a nu putea $i orientati precis ntr" o c estiune att de ur(ent necesar& Credem c e cazul ca s plece, n cel mai scurt timp, n 5ermania, o personalitate, care s ia contact direct cu $actorul conductor al ;eic "ului, sta'ilind precis si clar, punctul de !edere al 5ermaniei, ncepndu"se apoi opera de redresare a starului, n toate domeniile si nlocuind ast$el situatia de astzi, care poate duce din moment n moment la consecinte din cele mai (ra!e& IMi ail Moruzo!l Ar & N&I&C&,$ond=&C&M&a-&-&H, =olitica e+tern a ;omniei, dosar nr& KI/0DC, p& D1<"D10& DE NotI/K iulie /0@1 E+punerea maiorului dr& Ta(ner ca urmare a cltoriei la 9erlin #K"// iulie /0@1% Maiorul dr& Ta(ner, plecat la 9erlin la K iulie a&c&, s"a ntors tot cu a!ionul, n ziua de // iulie, ora /<,D1& Ha ora K1,D1, am primit pe maiorul dr& Ta(ner care mi"a $cut urmtoarea e+punere6 7-osind la 9erlin, n dup"amiaza zilei de K iulie a&c&, nu am (sit acolo nici pe domnul amiral Canaris si nici pe domnul (eneral Geitel& @/< Qoria -ima a $ost numit su'secretar de stat la Ministerul Educatiei Nationale la K< iunie /0@1 n (u!ernul prezidat de 5 eor( e Ttrscu #// mai"D iulie /0@1%& n (u!ernul prezidat de Ion 5i(urtu #@ iulie"@ septem'rie /0@1%& Qoria -ima a numit ministrul Cultelor si Artelor, dar a demisionat dup cte!a zile, al < iulie& K0[ Am luat imediat contactul cu comandorul 9riicMner " a*utorul domnului amiral Canaris " cruia comunicndu"i c am a remite o scrisoare si a $ace o comunicare !er'al din partea domnului se$ al -er!iciului -ecret de In$ormatii al armatei romne, urmeaz a $i prezentat, nentrziat, domnului (eneral Geitel& -crisoarea a $ost e+pediat cu un a!ion curier si ca urmare, n ziua de D iulie a&c&, am primit ordin de a pleca, imediat, cu a!ionul, la Cartierul 5eneral al Bii rerului& ,up cte!a ore de !oia* cu a!ionul si apoi cu automo'ilul, am a*uns la ora K/ la Cartierul 5eneral al Bii rerului& Aici am $ost primit de se$ul -ectiei )peratii, care mi"a comunicat c !a anunta imediat pe domnul (eneral Geitel, care se (seste la mas cu Bii rerul& Ha ora K/,/E am $ost primit de domnul (eneral Geitel, iar audienta a durat pn la ora KK,@E& n primul rnd, am adus la cunostinta domnului (eneral Geitel c sunt trimis de domnul se$ al -er!iciului -ecret de In$ormatii al armatei romne la domnia sa si la domnul amiral Canaris cu cte o scrisoare personal, prin care roa( a"i $ace cunoscut& " dac este posi'il " n mod precis si clar, dezideratele 5ermaniei n ceea ce pri!este ;omnia, deoarece la 9ucuresti sunt prea multe persoane care !or'esc n numele 5ermaniei, $cnd di$erite

propuneri, din care cauz $orurile conductoare ale ;omniei se (sesc n situatia de a nu sti crora s le dea crezare& ,e aceea, pentru clari$icarea complet a situatiei domnul se$ al -er!iciului -ecret de In$ormatii al armatei romne a adresat scrisorile domniei sale si domnului amiral Canaris, $iind con!ins c acesta este drumul cel mai scurt si cel mai precis& Am e+plicat domnului (eneral Geite c s"a $olosit aceast cale, deoarece pe cale politica s"ar $i pierdut mult mai mult timp& Apoi, am $cut domnului (eneral Geitel o sumar e+punere asupra situatiei din ;omnia, prin care am artat c ;omnia se consider astzi prietena 5ermaniei, c $orul conductor al statului romn are cunostint, de acest demers al domnului se$ al -er!iciului -ecret de In$ormatii al armatei romne, cruia i acord o mare important si c sunt si(ur c dezideratele 5ermaniei, oricare ar $i ele, !or $i luate n considerare de ;omnia& ,omnul (eneral Geitel, lund cunostint de cuprinsul scrisorii si de cele e+puse de mine, s"a artat $oarte miscat de ama'ilitatea acordat si mai ales de modul $ranc cu care domnul se$ al -er!iciuui -ecret de In$ormatii al arr*iatei romne i s"a adresat " asa cum l cunoaste si i"a $cut impresia de la prima ntre!edere " si a a$irmat c misiunea ce mi s"a ncredintat este de o $oarte mare important pentru interesele 5ermaniei& Ha nceput, domnul (eneral Geitel a ordonat ca domnul amiral Canaris s"si ntrerup imediat !oia*ul pentru e+ecutarea misiunii ce i se ncredintase, dar apoi a spus c " dup ce !a discuta la Cartier continutul scrisorii domnului se$ al -er!iciului -ecret de In$ormatii al armatei romne " !a comunica prin domnul amiral Canaris, Ministerului de E+terne (erman, punctul de !edere al Cartierului& Ca urmare, am primit ordinul din partea domnului (eneral Geitel s plec la 9erlin, unde s rmn pn ce !oi primi rspunsul 5ermaniei, ct si o scrisoare personal din partea sa, pentru domnul se$ al -er!iciului -ecret de In$ormatii al armatei romne& DC) =e timpul audientei, am cutat s e+pun domnului (eneral Geitel situatia serioas n care se a$l ;omnia, $at de ocuparea 9asara'iei de ctre Uniunea -o!ietic, de atacurile nes$rsite de la $rontiera de Vest din partea Un(ariei si de amenintrile continui ale 9ul(ariei, situatie care ar pune n pericol si(uranta zonelor petroli$ere si a transporturilor $ero!iare si pe ,unre, pentru 5ermania& Cu aceast ocazie am artat domnului (eneral Geitel acti!itatea otrtoare a domnului se$ al -er!iciului -ecret de In$ormatii al armatei romne, n ceea ce pri!este interesele !itale ale 5ermaniei n ;omnia6 c estiunea sec estrrii !aselor olandeze, $ranceze si en(leze3 a$acerea de la 5iur(iu3 protectia minorittii (ermane din 9uco!ina, 9asara'ia, Ardeal si 9anat3 e+pulzarea recent a en(lezilor suspecti etc&3 acti!itate pe care se$ul statului romn a apro'at"o si a sustinut"o n ntre(ime& ,omnul (eneral Geitel mi"a a$irmat c are de*a cunostint nc de acum sapte luni, de spri*inul e+ceptional dat de domnul se$ al -er!iciului -ecret de In$ormatii al armatei romne si a tinut s"si e+prime satis$actia c, datorit acestui spri*in, n ;omnia nu s"a produs nici un act de sa'ota* contra intereselor 5ermaniei si si"a mani$estat admiratia pentru modul cum s"a descoperit a$acerea de la 5iur(iu& Bcnd o di(resiune, domnul (eneral Geitel m"a ntre'at crui $apt se datoreaz c, pe timpul iernii, transporturile de petrol pentru 5ermania au $ost mult reduse& I"am e+plicat c aceasta se datoreaz e+clusi! $aptului c ,unrea a $ost n( etat, la care domnul

(enera% Geitel a rspuns6 ?arunci nu a $ost de !in ;omnia, ci naturaA& Apoi, am cutat s a$lu ideile domnului (eneral Geitel cu pri!ire la modul cum pri!este situatia ;omniei, din punct de !edere militar& Br nici o rezer!, domnul (eneral Geitel m"a nsrcinat s comunic personal domnului Moruzo!, spre a $i comunicat numai Ma*esttii -ale ;e(elui Carol al II"lea, urmtoarele6 ?n pri!inta Un(ariei si 9ul(ariei, ca urmare si a inter!entiei domnului ministru Gillin(er, 5ermania a adus la cunostinta acestora c, n cazul cnd !a ataca ;omnia, nu !or putea conta nici pe a*utorul moral si nici pe cel material al 5ermaniei& ,ac Un(aria nu !a asculta de acest s$at, armata un(ar !a $i 'tut, n mod si(ur, de ctre armata romn mult superioar, iar n ceea ce pri!este 9ul(aria, aceasta, datorit acelorasi cauze, n orice caz, nu se !a misca& ,e alt$el, con$orm dispozitiilor Ministerului nostru de E+terne #acum < zile, D iulie a&c&%, Un(aria a retras o parte din unittile sale de la (ranita cu ;omnia& n concluzie, pot a$irma c 00F, Un(aria si 9ul(aria nu !or actiona contra ;omniei, deoarece interesele 5ermaniei si Italiei impun mentinerea pcii n 9alcani& n ceea ce pri!este U;--, sunt si(ur c Armata ;osie nu !a depsi actualele limite, ca urmare a inter!entiei recent $cut de noi la Mosco!a si a rspunsului primit din partea Uniunii -o!ieticeA& n ziua de C iulie /0@1 m"am prezentat domnului amiral Canaris, napoiat la 9erlin n dimineata aceleiasi zile, care a $ost e+trem de a$ectat si $ericit c are ocazia s $ac un contraser!iciu domnului se$ al -er!iciului -ecret de In$ormatii al armatei romne, prin spri*inul ce"/ !a da n o'tinerea rspunsului solicitat& D1/ I"am e+pus modul cum a decurs audienta la domnul (eneral Geitel si dispozitiile pe care le"a dat acesta si i"am raportat c sunt n asteptarea rspunsului& n ziua de < Mie /0@1 am $ost, mpreun cu domnul amiral Canaris, la domnul !on TeizcMer " loctiitorul lui !on ;i''entrop " si, dup unele discutii, am primit urmtorul rspuns, pri!itor la dezideratele 5ermaniei, care s constituie 'aza pentru relatiile !iitoare cu ;omnia, pe care l redau te+tual& #Maiorul dr& Ta(ner a citit dup o not scris la masin n lim'a (erman%6 l& n ceea ce pri!este relatiile romno"en(leze, 5ermania a luat cunostint c ;omnia a renuntat la (arantiile An(liei& =resupunem ns c (u!ernul romn stie c pro'lema en(lez n ;omnia nu s"a terminai cu aceast declaratie& Este deci important pentru !iitor de a se e!identia prin $apte !ointa ;omniei pentru adoptarea unei politici noi si precise, alturi de 5ermania& ntre'nd dac n ceea ce pri!este alte c estiuni, cum ar $i compunerea sau nuanta (u!ernului, pro'lema e!reiasc " care s"a constatat c se (seste de*a pe linia !ederilor noastre " nationalizarea industriei, etc& am primit rspunsul cate(oric c 5ermania nu se !a amesteca n destinele interne ale ;omniei& W 7nainte de plecare, domnul amiral Canaris mi"a ncredintat, pentru a $i remis domnului se$ al -er!iciului de In$ormatii al Armatei romne, o scrisoare din partea domnului (eneral Geitel si una din partea domniei sale #se ane+eaz n traducere si $otocopie%//< si mi"a dat dispozitii ca, la sosirea n 9ucuresti, s aduc si la cunostinta domnului ministru Ba'ricius, cele dou propuneri ale 5ermaniei $at de ;omnia& -osind la 9ucuresti, am e+ecutat dispozitia domnului amiral Canaris, aducnd la

cunostinta domnului Ba'ricius dezideratele de ordin politic ale 5ermaniei& Cu aceast ocazie, domnul ministru Ba'ricius mi"a comunicat c aceste deziderate !or $i aduse si de domnia sa, personal, la cunostinta M&-& ;e(elui& n ceea ce pri!este tratati!ele cu Un(aria, domnul ministru Ba'ricius crede c ar $i necesar ca, n primul rnd si ct mai curnd, s se nceap tratati!ele cu Un(aria, prin trimiterea a dou persoane la 9udapesta, e!identiindu"se ast$el dorinta ;omniei de a da curs dezideratelor 5ermaniei& )dat cu remiterea scrisorilor pe care domnul Canaris le"a adus personal de la Cartierul Bti rerului, domnia sa m"a nsrcinat s transmit domnului ministru Urdreanu, odat cu distinsele sale salutri, si urmtoarele6 Con!ersatiile a!ute cu ocazia ultimei cltorii, au contri'uit " ntr"o mare msur " la sc im'area atitudinii 5ermaniei $at de ;omnia, care este pri!it acum ca per$ect loial si prompt n raporturile cu 5ermania& ,e asemenea, pe ln( rspunsul su scris, domnul amiral Canaris a dispus s aduc la cunostinta domnului se$ al -er!iciului de In$ormatii al armatei romne, cele de mai *os, pe care le redau, dup notele mele steno(ra$e6 ?Te ro( s transmiti prietenului si cole(ului meu domnul Morazo! urmtoarele6 ;spunsul ce s"a dat, constituie prima $az a cola'orrii dintre 5ermania si ;omnia& ,ac atitudinea prezent a 5ermaniei nu este nc $ormal, aceasta se D1K datoreaz $aptului c nu doreste a se constata, n mod o$icial, protectia sa asupra ;omniei si mai ales in$luenta sa n destinele interne ale acesteia, pentru c o asemenea constatare ar putea a!ea ca urmare si amestecul U;--, pe care 5ermania caut s"/ e!ite si n trile 'alcanice& ,up terminarea rz'oiului cu An(lia se !or putea aran*a n mod desc is si asemenea c estiuni de o $oarte mare important& =n atunci, se impune ca ;omnia s $ie prudent, cate(oric n aprarea intereselor sale, $r ns a da do!ad de rea !oint n ceea ce pri!este recomandrile de moment ale 5ermaniei& ntre timp, eu !oi acti!a continuu att pe ln( Bii rer, ct si pe ln( domnul (eneral Geitel, pentru a crea o atmos$er ct mai $a!ora'il ;omniei si M&-& ;e(elui, cci eu am a!ut (ri* s accentuez n toate mpre*urrile, $aptul c, dac actiunea -er!iciului meu n ;omnia a a!ut atta succes, aceasta se datoreaz n primul rnd M&-& ;e(elui, din al crui ordin mi s"a dat spri*inul necesar& =aralel cu aceasta, este neaprat ne!oie s se trimit, la 9erlin si c iar la ;oma, o serie de personalitti !aloroase, adepti ai ideilor de dreapta, care, $r s poarte denumirea de ?trimisi specialiA, s ntreprind o propa(and intens pentru a in$orma 5ermania, n mod o$icial, pe linia de partid si prin pres, asupra realittii, n ceea ce pri!este relatiile (ermano"romne& n aceeasi ordine de idei, ar $i de dorit s nceteze transmisiunea la radio a tele(ramelor si stirilor pro!enite din Hondra sau a acelora din alte surse $a!ora'ile An(liei si s se dea o atentie deose'it comunicatelor (ermane ct si pro'lemelor n le(tur cu relatiile romno"(ermane& Aceasta cu att mai mult cu ct n 5ermania " unde se tine seama de toate acestea, iar Bii rerul personal se intereseaz de ele " o asemenea actiune ar produce o impresie e+trem de $a!ora'il& Cu acesta ocazie, simt ne!oia de a ! ru(a s cercetati dac -ocietatea ;omn de ;adiodi$uziune nu este cum!a su' in$luenta Brancmasoneriei& Am constatat c ;omnia este astzi un stat totalitar& ,e aceea cred c este momentul s aplicati si n pres sistemul (erman, suprimnd ziarele politice de mare tira* si diri*nd pe

cele nou create n conceptia politic de azi a ;omniei si ncura*ati, n sc im', n mod ct mai e!ident, *usti$icrile si c iar ziarele cu caracter cultural, stiinti$ic, economic, etc& pentru educarea maselor populare, ndeprtati din pres pe toti e!reii care produc n 5ermania o impresie de tolerant discuta'il& n alt ordine de idei, consider c ;omnia tre'uie s ai' un (u!ern de durat, remprosptndu"si " din timp n timp " numai cadrele, deoarece intermina'ilele sc im'ri de (u!ern $ac s se conc id c n ;omnia domneste o stare aotic si de nesi(urant& =e de alt parte, este cazul ca un pro(ram de politic intern sau e+terna, odat anuntat, s $ie n$ptuit cu punctualitate& N"as !rea s credeti c e+a(erez, cnd ! !oi spune c, n 5ermania, e+ista prerea c n ;omnia se !or'este mult si se $ace putin& =rintre in$ormatiile primite c iar zilele acestea, ca urmare a scrisorii primit de la d!s&, mi s"a adus la cunostint c n actualul (u!ern au intrat oameni sla'i si c iar suspe. . n ceea ce pri!este prezenta lor la noile departamente -unt un prea 'un prieten al ;omniei si $oarte recunosctor, n ceea ce pri!este modul cum s"a lucrat pe teren in$ormati! si, as dori din toat inima s contri'ui si eu prin d!s&, att ct !om putea, ca ;omnia s pro$ite n actualele mpre*urri, asa cum si 5ermania a pro$itat de pe urma acti!ittii d!s& ,in rapoartele si din constatrile mele personale, am tras concluzia c ;omnia are la dispozitie elemente e+celente si m mir $aptul c acestea nu sunt puse n slu*'a operei de redresare a ;omniei, n special, su' raportul cultural si tre'uie, pentru a se atra(e, n mod e!ident, atentia asupra pro(reselor ;omnieiA& n aceast ordine de idei, ntre'nd pe domnul amiral Canaris, dac nu ar $i cazul ca n ;omnia s se $ormeze un (u!ern din mem'rii $ostei or(anizatii 5arda de Bier, domnia sa mi"a rspuns te+tual6 ?-tudiind situatia intern a ;omniei, cu ocazia mesa*ului trimis de domnul Moruzo!, am constatat c, n 5ermania, elementele acestei or(anizatii nu prea sunt cunoscute si nici nu li se d o atentie deose'it& Cel de al treilea ;eic , datorit ideilor Bii rerului, $iind un dusman nen$ricat al e!reilor, apreciaz curentele cu caracter national"socialist& ,e aceea, a produs o $oarte 'un impresie $aptul c M& -& ;e(ele a $ost primul monar care a co'ort n mi*locul poporului su, pentru o redresare a trii n spiritul national"socialist& Bolosind aceast.situatie si cu a*utorul elementelor celor mai !aloroase "$erindu"! ns de a!enturieri si elemente ne(ati!e " ;omnia se !a redresa nenc ipuit de repede n spiritul national"socialist, consolidnd ast$el, prin proprie initiati!, atasamentul $at de 5ermania& V asi(ur c nu !eti re(retaA& Apoi, cu putin nainte de plecare, domnul amiral Canaris m"a ru(at s mai adau( pentru domnul se$ al -er!iciului -ecret de In$ormatii al armatei romne si urmtoarele, pe care le redau dup notele mele steno(ra$ice6 ?Te ro( s ncredintezi pe prietenul meu, domnul Moruzo!, c 5ermania nu a uitat si tine cont de aportul adus de -er!iciul -ecret de In$ormatii al armatei romne, condus de d"sa, n momente att de (rele pentru 5ermania si dac mi"am permis s"mi e+prim cte!a preri, ele s $ie considerate ca !enind de la un prieten, care ntele(e ast$el s aduc un contraser!iciu trii ;omnesti, M&-& ;e(elui si d"sale personalA& nainte, de a termina e+punerea mea, tin s adao( c, cu ocazia cltoriei la 9erlin, am ntlnit si pe domnul ministru Gillin(er, care mi"a comunicat urmtoarele6

?Ati transmis domnului Moruzo! c, comunicarea ce mi"a $cut, a a!ut ca prim rezultat, con$orm dispozitiilor Bii remlui, atra(erea atentiei Un(ariei si 9ul(ariei, 7s se astmpere8, care erau pe cale s $ac (reseli din propria initiati!>A& I"am rspuns a$irmati!, dup care domnul ministru Gillin(er a adu(at6 ?Urmare a con!or'irilor a!ute att cu M&-& ;e(ele, ct si cu domnul ministru Urdreanu, am e+pus $orurilor din 5ermania toate punctele discutate si cred c am a!ut posi'ilitatea s aduc un ser!iciu real ;omniei si M&-& ;e(elui& Te ro( s mai aduci la cunostint domnului Moruzo!, pe care l consider ca un lupttor national"socialist romn, copia de pe raportul pe care /"am prezentat Bu rerului& #Acest raport, !a $i naintat, imediat ce !a $i tradus%A& ,omnul ministru Gillin(er a 'ine!oit a $i prezent si pe aerodromul din 9erlin, pentru a" mi $ace si urmtoarea comunicare6 D1@ ?=ro'lema un(aro"romn tre'uie s $ie solutionat pe cale pasnic& =retentiile Un(ariei, prezentate Bu rerului, nu au $ost acceptate si i s"a recomandat neaderare si cumintenie& Italia a consimtit, de asemenea, la acest punct de !edere al 5ermaniei& ;o( pe domnul Moruzo! s comunice att M&-& ;e(elui, ct si domnului ministru Urdreanu c, 'aza tratati!elor cu Un(aria, tre'uie s $ie6 a se ceda ct mai putin teritoriu si, n sc im', s se retra( ntrea(a populatie ma( iar de pe teritoriul ;omniei& n cazul cnd se !or i!i di$icultti, !oi $i (ata s !in la prima c emare " la 9ucuresti, pentru a inter!eni la 9erlin, n scopul de a modera pretentiile Un(ariei $at de ;omniaA8& W E+punerea maiorului dr& Ta(ner s"a terminat la ora KK,D1& UMi ail Moruzo!V Ar & N&l&C&,$ond=&C&M&"-&-&H, =olitica e+terna a ;omniei, dosar nr& KI/0DC, $& DKE"DDC& DO NotIK@ iulie /0@1 Astzi, la ora KD, maiorul dr& Ta(ner ne"a adus la cunostint c, !izitnd pe ministrul Ba'ricius, nainte de plecarea la -alz'ur(, acesta /"a ru(at s"mi transmit urmtoarele6 7=lec, mpreun cu ministrii romni la -alz'ur(/8, cu credinta $erm c se !a (si o solutie a(rea'il pentru ;omnia, n care sens !om depune toate e$orturile& Am la mine documente su$iciente, rti si statistici, pentru a"mi ser!i ca spri*in, deose'it de con!in(erea pe care o am n dreptatea cauzei romnesti& nainte de a pleca, cred ns nimerit a da domnului se$ al -er!iciului -ecret de In$ormatii al armatei romne o su(estie, n aceste momente, cnd la -alz'ur( urmeaz a se lua otrri att de importante n ceea ce pri!este situatia ;omniei, socotesc c este cazul a se pro$ita de pu'licarea n presa romn a documentelor #nr& D1 si D/% pri!itoare la planurile ntocmite de an(lo"$rancezi pentru distru(eri n zonele petroli$ere si de la ,unre si, n scopul de a se crea o atmos$er $a!ora'il ;omniei, do!edindu"se prin $apte otrrea $erm de complet inte(rare la politica A+ei, se impune ca, nainte c iar de a se ncepe discutiile de la -alz'ur(, (u!ernul romn s ia urmtoarele msuri6 a% E+pulzarea nentrziat din ;omnia a tuturor persoanelor indicate n documentele de mai sus& '% ) lar( si ur(ent pu'licitate prin pres si radio&8 Bat de aceast su(estie a ministrului Ba'ricius s"au luat urmtoarele msuri6 n cursul

noptii de K@IKE iulie, s"au identi$icat persoanele speci$icate n documentele D1 si D/, iar pentru cele a$late actualmente n ;omnia, s"au sta'ilit datele necesare pentru e+ecutarea e+pulzrii lor din tar& UMi ail Moruzo!V Ar & N&l&C&Lond=&C&M&"-&-&I&, =olitica e+tern a ;omniei, dosar nr& KI/0DC, $& DD<"DD0& D1E DC NotIK0 iulie /0@1 Astzi la ora KD, D1 maiorul dr& Ta(ner mi"a comunicat urmtoarele6 7n cursul zilei de azi consilierul dr& -telzer " de la He(atia (erman " a a!ut o con!or'ire cu ministrul ;omniei la 9erlin, domnul ;omalo& Con!or'irea s"a re$erit, n (eneral, asupra ntre!ederilor de la -alz'ur(, domnul ;omalo artndu"se $oarte satis$cut de rezultatele acestor ntre!ederi& ,in con!or'iri a rezultat c situatia e+tern a ;omniei nu inspir, n prezent, nici o n(ri*orare, deoarece di!er(entele cu Un(aria si 9ul(aria se !or solutiona pe cale de tratati!e, a*un(ndu"se c iar la o Uniune 9alcanic, iar U;-- nu !a depsi, su' nici un moti! actualele $rontiere cu ;omnia& ,r& -telzer a $ost de acord cu domnul ;omalo c o deose'it atentie tre'uie s $ie acordat ns situatiei interne din ;omnia si anume, lupta contra pericolului comunist, mai ales c en(lezii a$lati n ;omnia acti!eaz puternic n aceast directie& n aceast ordine de idei, dr& -telzer a $ost de prere c pentru a com'ate comunismul, este necesar ca s se nceap, ct de curnd, demo'ilizarea armatei romne& -ituatia e+tern, asa cum se prezint actualmente, permite " $r nici un pericol " aceast operatiune& ,e alt$el, c estiunea demo'ilizrii armatei romne !a $i discutat de domnul ;omalo cu domnul ministru Ba'ricius, care soseste mine sear #D1 iulie a&c&% cu a!ionul de la 9erlin8& UMi ail Moruzo!V Ar & N&I&C&, Bond=&C&M&"-&-&H, =olitica e+tern a ;omniei, dosar nr& KI/0DC, $& D@E"D@O& Con$idential D< ;A=);T -timate ,omnule Ministru@K1, Ha aceast or sunt n posesia tuturor do!ezilor prin care s elucidez c toat acuzatia ridicat mpotri!a domnului NiM: ste$nescu este complet nentemeiat& @/0 -cris cursi! de mn, cu tus ne(ru, de ctre cel care semneaz nota, adic Mi ail Moruzo!& @K1 Boarte posi'il ca acest raport s $i $ost adresat lui Ernest urdreanu, care n perioada KC martie /0D<"@ septem'rie /0@1 a $oast ministru al Casei ;e(ale& A!nd n !edere le(turile $oarte strnse ntre urdreanu si Moruzo! s"ar e+plica n acesta interpretare si e+presiile $olosite n raport6 7sunt le(at de e+celenta !oastr trup si su$let8, sau 7E+celenta Voastr care ati $ost protectorul si ocrotitorul meu8& Un alt ar(ument n acest sens este si $aptul c moruzo! precizeaz c pleac s se ntlneasc cu amiralul Canaris, aspect pe care nu"/ putea raporta oricrui ministru&

D1O n aceast c estiune pot s ! dau un rspuns cate(oric si n deplin cunostint c totul nu se reduce dect la induceri n eroare& -unt le(at de E+celenta Voastr cu trup si su$let, $apt pe care /"ati ncercat nu odat, attia ani de"a rndul, si ar $i pentru mine cea mai mare durere pe care as a!ea"o de suportat, dac lucrurile ar rmne asa, dup cum mi"a spus domnul prim"ministru , pentru c dorinta mea este s se aplice sanctiuni mpotri!a tuturor acelora care au indus n eroare& E+celenta Voastr care ati $ost protectorul si ocrotitorul meu, iar eu de!otatul E+celentei Voastre de ieri si de rnine, ntele(e c este neaprat ne!oie ca Iu" Y crurile s intre n normal, iar domnul NiM: ste$nescu, care a dat do!ad cu !iata sa n attea rnduri de credint si de!otament, s $ie repus la postul su, mai ales c nc s"a dat o decizie $ormal& Nu tre'uie s se dea ocazia dusmanilor nostri, n aceste momente, s se 'ucure si s comenteze cu amploarea o'isnuit 9ucurestiului, crendu"se murdrii al cror e$ect s"ar rs$rn(e n dauna tuturor& Mine, duminic, plec s m ntlnesc cu Canaris si apoi *oi seara !oi $i la 9ucuresti& Ca si alt dat, cnd mi"ati ascultat ru(mintea si a $ost 'ine, ! ro( din tot su$letul si n acest rnd s mi"o ascultati si s re!eniti la msurile care nc nu au $ost aplicate, pentru a se putea intra n normal& Este !or'a si de presti(iu si de necesitti a'solute& Timpul !a do!edi si de data aceasta care este ade!rul, lucru pentru care eu ! asi(ur cu capul meu& =ersonalul !izat a $ost c emat, iar la cercetri, Ucei intero(atiV au declarat c sunt cu totul strini de acuzatiile ce li se aduc si rspund oricnd n $ata oricui, c ei sunt cu totul strini de cele ce li se imput& D/ au(ust /0@1 -ntate M& Moruzo!@K/ Ar & -&;&I&,$ond7d8, dosar nr& l, $& KD0"K@1& D0 ;EBE;AT ,up napoierea domnului Qoria -ima n tar, n urma unor aran*amente luate $at de Borul Conductor al starului s"a ordonat urmtoarele6 /& - $ie pus n li'ertate& K& - se ntreprind prin elemente $oste le(ionare indicate de d"sa si pe rspunderea d" sale, o propa(and n tar, rspndindu"se $ormula6 7Credint pentru ;e(e si n slu*'a intereselor trii8& @K/ -emntur olo(ra$ cu tus ne(ru& D1C n e+ecutarea acestui ordin, domnul Qoria -ima mi"a prezentat o list de // persoane, din @1 cti am ceru$KK, n $runte cu d"sa pentru a li se clari$ica situatia militar si a $i pusi n posi'ilitatea de a e+ecuta aceste ordine& Acestia sunt6 Qoria 5 & -ima, Au(ustin 9idianu, ;adu Mirono!ici, Corneliu 5eor(escu, Ilie Col on, Mile He$ter, Emil =opa, Constantin -toicnescu, -emn 9& Traian, -imion He$ter, Ion I& 9rsan& n ceea ce pri!este partea *uridic, n le(tur cu latura penal, s"a otrt acordarea amnistiei, ceea ce s"a $cut& =entru aran*area situatiei militare, Ministerul Aprrii Nationale a ordonat detasarea

acestor elemente la Ca'inet si, apoi " n mod secret " repartizati la -er!iciul -ecret& Ha prezentarea n ser!iciul ordonat, am ndeplinit $orma disciplinar, nsrcinnd cu aceasta pe domnul colonel N& Vldescu, $r ca personal s"i cunosc sau s !or'esc cu ei, pentru e+ecutarea misiunilor pe care s"au an(a*at, pe cu!nt de onoare, iar pentru orice a'ateri !or primi sanctiuni le(ale& =aralel cu misiunea de mai sus, acestora li s"a mai dat si nsrcinarea s culea( in$ormatii, prin le(turile ce au n toate straturile sociale, n ce pri!este propa(anda comunist, terorist, iredentist& ;ezultatul acti!ittii lor se a$l consemnat n alturatul dosar& n le(tur cu lotul de la 9erlin, domnul 5 elme(eanu@KD mi"s spus c este neaprat ne!oie ca s se clari$ice situatia lor& Cum demersurile $cute nu au dat rezultate, cei !izati, ezitnd a a!ea contact cu He(atia noastr din capitala ;eic "ului, s"au e+primat c sin(urul element n care au ncredere este cel militar& ,omnul Victor Moldo!anu, secretar (eneral, a apelat la domnul colonel Voro'c ie!ici, atasatul nostru militar de la 9erlin, care i"a adunat n *urul su si a reusit s"i aduc la simtmntul de constiint national, reusind s li se sc im'e atitudinea, cu e+ceptia a trei dintre ei& =ro$itnd de ocazia !enirii n tar a d"lui colonel Voro'c ie!ici, s"a cerut d"lui Qoria -ima s"si dea prerea, ce este de $cut cu (rupa separatist& Cons$tuirea a a!ut loc la domnul (eneral Coroam& ;ezultatul a $ost c separatistii s $ie a'andonati deocamdat, neprezentnd important, cci nici d"sa nu"i poate con!in(e& n concluzie6 Toat actiunea s"a e+ecutat con$orm ordinelor primite si s"a raportat locului n drept& Este nenteles cum dintr"o actiune ordonat n interes de stat, se interpreteaz si se $ac deductii& @KK Ceea ce este scris cursi! a $ost adu(at peste te+tul dactilo(ra$iat de autorul notei, adic Mi ail Moruzo!& @KD Mi ail 5 elme(eanu #/<0O"/0<D%, doctor n stiinte *uridice la =aris, deputat de ismail #/0K<"/0D/%3 su'secretar de stat la A(ricultur s ,omenii #C iunie /0DK"/@ iunie /0DD0 si la Binante #/@ iunie"/@ noiem'rie /0DD%3 ministrul Hucrrilor =u'lice si comunicatiilor #D1 noiem'rie /0D0"D iulie /0@1%& D1< ) sin(ur e+plicatie poate s $ie6 )ri ne a$lm n $ata unei actiuni de pro!ocare, ori de necunoastere a realittilor& n orice caz, tre'uie s se anc eteze cu toat se!eritatea aceste cazuri, s se dea satis$actii pentru cei ne!ino!ati si s se aplice cele mai se!ere sanctiuni pentru oricare ar $i !ino!atul& D/ au(ust /0@1 ,irector 5eneral, M& Moruzo!@K@ Ar & -&;&I&,$ond7d8, dosar nr& l, $& K@/"K@D& @1 ;aportIO septem'rie /0@1 Con$orm comunicrii $cut prin maiorul dr& Ta(ner, dele(atul permanent al -er!iciului de In$ormatii al armatei (ermane se$ul -er!iciului -ecret Uromn " n&n&V a $ost c emat de amiralul Canaris " se$ul -er!iciului de In$ormatii al armatei (ermane " la Venetia pentru ziua de D septem'rie a&c&

,up luarea apro'rii de la M&-& ;e(ele si domnul (eneral U5 eor( eV Mi ail, se$ul -er!iciului -ecret mi"a comunicat c l !oi nsoti ca e+pert te nic, plecarea a!nd loc la l septem'rie, ora 0,D1& -osirea la Venetia a $ost n ziua de K septem'rie, ora /@, descinznd la Qotel ,anieli #con$orm indicatiilor primite de la amiralul Canaris%& Ha Venetia era de*a, cpitanul !on -transM:, unul din o$iterii (ermani a$lati la 9ucuresti care stia romneste si locotenent" colonelul 9enti!e(ni din -er!iciul de In$ormatii al armatei (ermane& Amiralul Canaris anuntase c !a ntrzia cu putin, sosind la Venetia n ziua de D septem'rie, ora /K& =n la aceast dat n"a a!ut loc nici o ntre!edere& Ha ora /K,D1 amiralul Canaris a sosit si imediat a a!ut loc prima ntre!edere& Ha aceast ntre!edere s"au discutat6 a% =ericolul rus " actiunea militar #am prezentat o art cu dispoziti!ul $ortelor rusesti e+ecutat de Brontul de Est%3 " actiunea comunist n ;omnia3 " actiunea comunist n 9ul(aria si Iu(osla!ia& -"a a*uns la urmtoarele concluzii6 Actiunea de ordin militar a U;-- pare a mai $i sczut din intensitate #pre(tiri, concentrri, etc&%, totusi o actiune 'ruscat nu este e+clus, la un moment critic att n ;omnia ct si n =eninsuPa 9alcanic& @K@ -emntur olo(ra$a cu tus ne(ru& D10 Actiunea comunist n ;omnia a $ost intensi$icat, ns msurile luate de autorittile militare si ci!ile sunt de natur a nltura orice pericol comunist& Actiunea comunist n 9ul(aria si Iu(osla!ia, mai putin intens, n prima "unde armata si (u!ernul stpnesc situatia " si poate accentuat n ultima, este m'inat si cu ideea pansla!& n aceast directie, am'ele ser!icii tre'uie s"si ndrepte toate e$orturile pentru a a!ea in$ormatii la timp& '% -i(uranta zonelor petroli$ere si a transporturilor pe cile $erate si ,unre& ,in discutiile a!ute, s"a a*uns la concluzia c -er!iciul -ecret romn si autorittile ci!ile si militare romne au luat toate msurile pentru a mpiedica orice act de sa'ota*& Totusi amiralul Canaris a ru(at s se permit instalarea la 9reaza a unui numr de /O1 specialisti narmati, pentru aprarea terestr si aducerea de material A&C& A& si specialisti necesari pentru aprarea aerian& -"a rspuns c se !a supune c estiunea or(anelor superioare romne, care !or accepta propuneri& ,up aceasta, s"a trecut la masa o$erit de amiralul Canaris care a durat pn a ora /E, cnd s"au discutat lucruri $r nici o important& -"a otrt ntre!ederea urmtoare pentru ora /C& Ha ora /C, n olul otelului, unde era pre!zut ntlnirea, amiralul Canaris a $ost (sit mpreun cu (eneralul Car'oni " se$ul -er!iciului de In$ormatii al armatei italiene " si colonelul Emanoil& ,up prezentrile de ri(oare, cei trei se$i ai ser!iciilor de in$ormatii, s"au retras n (rup aparte si au discutat circa /E"K1 de minute& Asupra celor discutate n"a transpirat nimic3 mi s"a spus ns c s"au aran*at c estiuni de a(entur& Apoi s"au discutat6

a& C estiunea crerii unui 'irou comun pentru pro'lema ucrainean -er!iciul de In$ormatii al armatei romne a artat c pe teritoriul ;omniei au $ost identi$icate un numr mare de or(anizatii secrete care ar lucra n numele 5ermaniei, $ie pentru procurarea de in$ormatii, $ie pentru propa(and n $a!oarea realizrii unei Ucraine independente& =entru ca lucrul n aceast c estiune s $ie diri*at si pentru a nu se da posi'ilitatea ca unele din aceste or(anizatii s acti!eze n $a!oarea U;--, -er!iciul de In$ormatii al armatei romne a propus crearea unui sin(ur 'irou comun (ermano"romn, urmnd ca celelalte or(anizatii s $ie treptat lic idate& Amiralul Canaris a rspuns c !a da o solutie dup ce !a consulta specialistul su pentru pro'lema ucrainean& '& C estiunea celor doi o$iteri a!iatori romni care procurau in$or"matii unor or(anizatii de spiona* ma( iare si (ermane Amiralul Canaris a propus ca acesti o$iteri s $ie predati, pentru a $i cercetati cu ce or(ane de spiona* lucrau si pentru a nu da loc la un proces care ar $i n detrimentul relatiilor (ermano"romne& -er!iciul de In$ormatii al armatei romne a promis satis$acerea cererii, dup ce se !a lua si a!izul autorittilor superioare .,/1 c& C estiunea 5eneral ;ozin Amiralul Canaris a artat c are unele in$ormatii din care rezult c (eneralul ;ozin " noul atasat militar romn la 9erlin si presedintele comisiei de apro!izionare cu armament 2 ar $i de ori(ine e!reu& Ar dori s stie cu precizie acest lucru, ntruct se !or'este $oarte mult la 9erlin asupra acestei c estiuni& -"a rspuns c si n rndurile o$iterilor romni e+ist aceast prere, dar rspunsul precis se !a da dup ce se !or $ace cercetri amnuntite& Masa de sear a $ost o$erit de se$ul -er!iciului -ecret romn, la care a luat parte numai amiralul Canaris si cei doi o$iteri ai si& n ziua de @ septem'rie, dimineata, amiralul Canaris a a!ut con!or'iri cu (eneralul Car'oni& se$ul -er!iciului -ecret romn, n"a a!ut nici o ntre!edere& Ha prnz, pe cnd se$ul -er!iciului -ecret romn era la mas, amiralul Canaris " care lua masa cu (eneralul Car'oni si cu o$iterii italieni ", terminnd a trecut pe la masa noastr si si"a luat rmas 'un& Ha ora /C,/C am prsit Venetia, iar n ziua de E septem'rie ora KD am sosit la 9ucuresti, nsotiti numai de cpitanul !on -transM: care !a continua atri'utiile sale& Hocotenent"colonel 5 & lonescu UMicandruV Ar & -&;&I&, $ond 7d8, dosar nr& DC/@, $& KD"KC& @/ -trict -ecret & ;aportIC septem'rie /0@1 Nr& ED@C -er!iciul -ecret ctre Marele -tat Ma*or Am onoarea a raporta6 Astzi, la ora /C,EE, urmeaz a sosi la Aeroportul 9neasa dl& amiral Canaris, se$ul -er!iciului de In$ormatii al armatei (ermane, care " dup unele in$ormatii "ar rmne trei zile la 9ucuresti& ,omnia sa este o personalitate cu $oarte mare in$luent n ;eic si unul dintre cei mai apropiati cola'oratori ai Bu rerului&

)'isnuit, cnd dl& amiral Canaris !enea la 9ucuresti, era ntmpinat la aeroport de se$ul -er!iciului -ecret romn, de o$iterul romn de le(tur cu or(anizatia (erman din 9ucuresti si de o parte din personalul acestei or(anizatii& ,up ce dl& amiral Canaris era condus la otel, si ncepea imediat acti!itatea, dup o scurt !izit la He(atia (erman& =e tot timpul ct rmnea la 9ucuresti, era oaspetele -er!iciului -ecret romn& Astzi, am raportat domnului prim"ministru U(eneral Ion Antonescu " n&n&V despre aceast sosire, iar domnia sa mi"a ordonat ca dl& amiral Canaris s nu ia contact cu nimeni dect cu domnia sa& D// Bat de cele de mai sus, am onoarea a ! ru(a s 'ine!oiti a ordona dac se mai mentin uzantele e+puse mai sus& se$ul -er!iciului -ecret Col& N& Vldescu ;ezolutie Va $i primit de col& Vldescu, care"/ !a conduce la domnul prim"ministru, cernd n preala'il a"i $i+a ora de primire& Col& Vldescu l !a nsoti si !a lua msuri de (zduire, paz etc& 5eneral loanitiu Ar & -&;&l&Lond 7d8, dosar nr& DC/CL& D1& @K NotICI septem'rie /0@1 ,espre con!or'irea d"lui amiral Canaris cu dl prim"ministru, (eneral Ion Antonescu n timpul con!or'irilor, dl& (eneral Ion Antonescu a accentuat c dl& locotenent"colonel lonescu Micandru !a primi toate cererile o$iterului (erman de le(tur, !on -transM:, si c e !a sustine spre deplina noastr multumire& n timpul discutiilor, dl& (eneral Ion Antonescu a accentuat de mai multe ori c din partea or(anelor romnesti se !a $ace totul pentru a satis$ace sut la sut interesele (ermane& Noul re(im din ;omnia s"a alturat A+ei 9erin";oma si !a continua aceast cale, $r a se lsa a'tut de la ea& Mai departe, primul ministru a spus te+tual6 75eneralul Antonescu este soldat si mer(e drept nainte $r a pri!i la dreapta sau la stn(a& Este de la sine nteles c noua conducere a -er!iciului de In$ormatii ia asupr"si toate o'li(atiile asupra crora s"a $cut ntele(erea de la Venetia8& Ar & -&;&l,$ond7d8& dosar nr& DC/C, $& D/& @D ,eclaratieI@ decem'rie /0@1 -u'semnatul locotenenet"colonel lonescu Micandru de la -er!iciul -pecial de In$ormatii, domiciliat n 9ucuresti, str& A!iator Caranda nr& OK, Cartier ,rumul -rii"Cotroceni, declar urmtoarele6 Am $ost mutat n -er!iciul -pecial de In$ormatii la l octom'rie /0DO o dat cu reor(anizarea acestui ser!iciu& =n la aceast dat am contat n Marele -tat Ma*or " -er!iciul Ad*utanturii& Cu ocazia discutiei mutrii la -er!iciul -ecret a trei o$iteri de stat ma*or, s"a cerut si a!izul Ad*utanturii M&-t&M&, cnd am primit propunerea maiorului Cristea Nicolae #actualmente locotenent"colonel% c, dac D/K consimt, m poate propune nominal& Am acceptat, mai ales c nu s"a spus c o$iterii detasati la -er!iciul -ecret au si o diurn lunar& Ha -er!iciul -pecial de In$ormatii am

ndeplinit6 a% ,e la l noiem'rie /0DO " la l septem'rie /0D0, U$unctiaV de se$ al Brontului de Est #'iroul e!identei in$ormatiilor din trile din Estul Europei% '% ,e la l septem'rie /0D0 pn n prezent, U$unctiaV de se$ al 9iroului de cola'orare cu -er!iciul de In$ormatii al anualei (ermane& n strintate am a!ut urmtoarele misiuni6 " Ha QelsinMi #dou cltorii% pentru le(tura n !ederea cola'orrii cu -er!iciul de In$ormatii al armatei $inlandeze& " Ha AnMara #o cltorie% pentru an(a*area unui a(ent propus de atasatul nostru militar din acest oras& " Ha -o$ia #o cltorie% pentru aducerea unor $oto(ra$ii dup anumite documente procurate de un a(ent in$ormator& " Ha Hisa'ona #o cltorie% pentru a aduce materialul strns de o'ser!atorul -er!iciului 7-8 n rz'oiul spaniol si a"i transmite instructiuni& " Ha Varso!ia #O"C cltorii% pentru cola'orarea cu -er!iciul de In$ormatii al armatei poloneze& " Ha 9erlin #C"< cltorii% pentru cola'orarea cu -er!iciul de In$ormatii al armatei (ermane& Ultima cltorie a $ost la Venetia, n urma in!itatiei -er!iciului de In$ormatii al armatei (ermane, si a a!ut loc ntre /"E septem'rie /0@1& Ha aceast ntre!edere au a!ut loc dou con$erinte6 " prima, la care a luat parte se$ul -er!iciului de In$ormatii al armatei (ermane si doi o$iteri ai si #ntre care si dele(atul la 9ucuresti al -er!iciului de In$ormatii (erman, care a !enit si el la Venetia%, discutndu"se c estiuni n le(tur cu sa'ota*ul n ;omnia& " a doua, la care a luat parte numai se$ul -er!iciului de In$ormatii al armatei (ermane, se$ul -er!iciului de in$ormatii al armatei italiene si Moruzo!3 nu am asistat, ns mi s"a spus de UctreV Moruzo! c s"au discutat c estiuni de 7a(entur8& ,etalii asupra acestor ntre!ederi se (sesc n raportul pe care /"am ntocmit la napoierea de la Venetia@88E& ,espre cele ce se petreceau n tar, n timpul de la l "E septem'rie, s"a a$lat n mod cu totul ocazional& n ziua de @ septem'rie /0@1, cam pe la ora /D,D1, pe cnd se (seau la mas, se$ul -er!iciului de In$ormatii al armatei (ermane a $ost c emat la tele$on de la 9erlin& Ha napoiere a spus lui Moruzo! c au in$ormatii despre unele dezordini la 9raso! si =loiesti si c l roa( s !eri$ice dac este ade!rat& Moruzo! m"a ru(at s dau un tele$on la 9ucuresti, la -er!iciu, pentru a controla& @KE ,ocumentul D0& D/D Ha tele$onul de la -er!iciului -ecret am (sit pe $unctionarul -er'u care mi"a comunicat c dl (eneral UIonV Antonescu a $ost nsrcinat cu $ormarea (u!ernului, dar c nu"mi poate da relatii despre miscrile de la 9raso! si =loiesti& Mi"a dat le(tura cu dr& 5eor(escu@KO " se$ul -ectiei Contrain$ormatii " care mi"a spus c ntr"ade!r au $ost unele miscri, dar de mic important& Am comunicat lui Moruzo! cele de mai sus, care la rndu"i a spus se$ului -er!iciului de In$ormatii al armatei (ermane s nu $ie n(ri*orat de zona petroli$er pentru c miscrile nu au un caracter (ra!& ,e asemenea, i"a mai comunicat c dl (eneral Antonescu a $ost

nsrcinat cu $ormarea noului (u!ern si c " desi stie c nu este a(reat de ,omnia -a " totusi este un om $oarte otrt si ener(ic, ast$el c dezordinele nu !or lua n nici un caz o dez!oltare periculoas& ,up mas, Moruzo! era $oarte ner!os si a'tut, dar si"a e+primat credinta c nu i se poate ntmpia nimic, $iindc n"a (resit cu nimic $at de interesele trii& n *urul orei /C am prsit Venetia ndreptndu"ne cu trenul spre 9ucuresti& =n la Lim'olia, UMoruzo!V a rmas n compartimentul su si nici nu a luat parte la masa de sear, desi era prezent si dele(atul permanent la 9ucuresti al -er!iciului de In$ormatii al armatei (ermane& n ziua de E septem'rie /0@1 am intrat n tar, la Lim'olia, unde am $ost ntmpinati de curierul -er!iciului, ;scanu& Acesta i"a predat o ser!iet $oarte (rea, cu lucrrile mai importante ale -e!iciului& Ha Lim'olia am a$lat si de $aptul c ;e(ele Carol al II"lea a ncredintat d"lui (eneral Antonescu toate puterile n stat& =n la masa de prnz, Moruzo! a citit corespondenta din ser!iet, iar su'semnatul si dele(atul -er!iciului de In$ormatii al armatei (ermane am stat mai tot timpul n !a(onul de dormit& Masa de prnz a decurs $r discutii, Moruzo! continund a $i $oarte preocupat& Ha =itesti am $ost ntmpinati de NiM: ste$nescu si ser'u, care !eniser cu dou masini pentru a"/ duce pe Moruzo! la 9ucuresti, asa cum $cea de o'icei& Moruzo! a re$uzat si a trecut cu NiM: ste$nescu n compartimentul din !a(onul de dormit, unde am discutat pn la sosirea la 9ucuresti& Ha 9ucuresti, Moruzo! si ste$nescu au plecat mpreun, iar su'semnatul "dup ce am condus acas pe dele(atul -er!iciului de In$ormatii al armatei (ermane " m"am dus la domiciliul meu& Cu Moruzo! n"am a!ut a'solut nici o le(tur n a$ar de ser!iciu& ,ac s"ar prea c am $ost mai apropiat de el, aceasta se datoreaz e+clusi! $aptului c i"am adus ser!icii reale, att n misiunile pe care le"am a!ut n strintate, ct mai ales n cola'orarea cu -er!iciul de In$ormatii al armatei (ermane& n a$ar de indemnizatia lunar acordat tuturor o$iterilor din -er!iciul -ecret, Moruzo! nu mi"a dat a'solut nici o alt sum de 'ani& . Este !or'a despre Blorin 9ecescu #conspirati! 5eor(escu%& D/@ =entru !eri$icarea celor de mai sus mai adau( c, nainte de plecarea din Venetia, Moruzo! a ncercat s mai cear la tele$on -er!iciul din 9ucuresti, dar nu a reusit& =rezenta declaratie scris si su'scris de mine contine E #cinci% pa(ini& @ decem'rie /0@1 ,at n $ata noastr colonel s& s& indesc& locotenent"colonelul C& 5 & lonescu UMicandruV Ar & -&;&H,$ond7:8, dosar nr& K10E@, !oi& @, $& DKD"DKE& N)TZ A-U=;A E,ItIEI Hucrarea de $at reprezint a treia editie a mono(ra$iei dedicat lui Mi ail Moruzo!, se$ul -er!iciului -ecret de In$ormatie al Armatei ;omne n perioada /0K@"/0@1& =rima editie a cunoscut lumina tiparului n /00O la Editura Academiei Nationale de In$ormatii, iar cea de a doua, mult m'unttit si adu(it, cu un su'stantial capitol despre coordonatele strate(iei re!izioniste so!ietice contra ;omniei, dez!luite de -er!iciul -ecret, a $ost pu'licat n /00C, la Editura E!enimentul romnesc& Apreciat de critica istorio(ra$ic de

specialitate, $iind citat n numeroase lucrri si studii, dar mai ales n urina solicitrilor !enite din partea studentilor si cursantilor de la $ormele de pre(tire postuni!ersitare, am acceptat cu deose'it satis$actie o$erta Editurii Elion pentru pu'licarea unei noi editii& Cu aceast ocazie am purces la unele mici retusuri $at de editia a doua& Cel mai di$icil a $ost, datorit spatiului pus la dispozitie, s selectionez pentru ane+ doar @D de documente din cele /DO pu'licate initial& Am renuntat, n primul rnd, la documentele re$eritoare la perioada /0/C"/0/0, cnd Mi ai Moruzo! a acti!at ca se$ al ec ipei de si(urant din ,elta ,unrii, n speranta c ele si !or (si locul ntr"o !iitoare lucrare dedicat $rontului secret n timpul rz'oiului de ntre(ire national"statal& =entru a $acilita lectura si a !eni n a*utorul cercettorilor care sunt interesati n urmrirea atestrilor documentare, am re!enit la sistemul aparatului critic n su'solul pa(inii& si aici a $ost ne!oie de serioase adaptri& =entru documentele citate n editia precedent, care nu si"au mai (sit spatiu n ane+, am $cut trimiteri la cotele ar i!istice& ;ennoiesc multumirile adresate tuturor celor care mi"ai acordat un a*utor su'stantial la pu'licarea primelor dou editii, crora le adau( sincera pretuire $at de distinsa doamn Vir(inia Carianopol, directoarea D/C Editurii Elion, pentru struintele si strduintele domniei sale, care au contri'uit n mod esential la reusita prezentei editii& Aceeasi recunostint si $at de domnul Constantin Nit, ntruct s"a artat e+trem de minutios si r'dtor n te noredactarea computerizat a lucrrii& -unt la $el de constient c am contractat ast$el noi si mari datorii de respect $at de toti cei care au contri'uit ntr"un $el sau altul la aparitia acestei lucrri, prile* cu care i asi(ur de pro$unda mea (ratitudine& Autorul K0 $e'ruarie K11@ CU=;INCUVNT NAINTE&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&E INT;),UCE;E&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&// ,ATE ,E-=;EXI)5;ABIA sI =E;-)NAHITATEA HUI MIQAIH M);US)V&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&K/ n atentia posterittii&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&K/ Bamilia&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&KD 7;ealitatea se mpletea cu le(enda8&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&KE Conceptia despre intelli(ence&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&K0 si"a iu'it tara&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&DD MIQAIH M);US)V sI =;IMEHE B);ME M),E;NE ,E );5ANISA;E sI ACTIVITATE AHE -E;VICIUHUI -EC;ET&&&&&&&&&&DO 7Un ser!iciu secret nu se poate impro!iza8&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&DO -er!iciul de si(urant al ,eltei&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&D0 Nistrul " o $rontier a Europei&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&@K )'iecti!ul principal6 spatiul so!ietic&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&@@ A-=ECTE AHE INB);MZ;II )=E;ATIVE CU;ENTE N ACTIVITATEA -E;VICIUHUI -EC;ET&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&@< ;eor(anizarea -er!iciului -ecret&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&@< 5ermania caut s izoleze ;omnia si =olonia&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&E/ A!ertismente neluate n seam&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&E@

CASUH =;ECU= sl A-CEN-IUNEA HUI MIQAIH M);US)V&&&&&&&&&&&&&&E< Un o$iter nemultumit&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&E< ) actiune premeditat&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&O/ Morazo! prinde itele complotului&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&O@ Ecouri n presa strin&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&OC ,IN I-T);IA C)HA9);Z;II -&-&I&"A9TEQ; /0DCW/0@1&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&C/ Un o$iter de ncredere pentru Momzo!&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&C/ 7Ne"am mprietenit cu dracul48&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&</ 7U;--, odat pornit, nu !a mai putea $% oprit8&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&01 7)=);TUNI-MUH =)HITIC IA =;)=);tII N5;IL);ZT)A;E8&&&&&&&&0C Con*unctura politic&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&0C -er!iciul de in$ormatii ctre MA;EHE -TAT MAL);&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&/1K D/0