n literatura romn Eugen Lovinescu este cel care se afirm ca teoretician al modernismului prin revista Sburtorul, punnd bazele

modernismului romnesc. . Criticul a debutat cu o atitudine antismntorist i antisimbolist, iar ca adept al spiritului maiorescian, susinea dreptul tuturor claselor sociale de a fi reflectate n literatur, avnd n vedere mai ales reprezentarea burgheziei aflate n plin progres i afirmare cultural. Teoria sincronismului i cea a mutaiei valorilor estetice sunt legate de numele lui Lovinescu i au strnit discuii n epoc. Teoria sincronismului pornete de la premisa c literatura unui popor trebuie s se dezvolte simultan cu literaturile mai avansate, astfel nct s nu apar diferene calitative majore. Eugen Lovinescu dezvolt teoria imitaiei, susinnd ideea c uneori este necesar ca o literatur care a evoluat mai puin s mprumute modele din literaturile mai avansate, astfel nct s nregistreze un progres. Eugen Lovinescu i elaboreaz teoria ntrun moment n care, fr a imita, literatura romn nu ar mai fi evoluat. Principiul sincronismului n literatur nseamn acceptarea schimbului de valori, a elementelor care confer originalitate i modernitate fenomenului literar. n esen, modernismul lovinescian pornete de la ideea c exist un spirit al veacului, explicat prin factori materiali i morali, care impune omogenizarea civilizaiilor, integrarea ntr-un ritm de dezvoltare sincron. n condiiile n care exist diferene ntre civilizaii, cele mai puin avansate sufer influena binefctoare a celor mai avansate. Influena se realizeaz n doi timpi: mai nti se adopt, prin imitaie, forme ale civilizaiei superioare, apoi se stimuleaz crearea unui fond propriu. Prin modernizare, Lovinescu nelege depirea unui spirit provincial, deci nu opoziia fa de tradiie, de specificul naional. Polemica lui cu tradiionalismul nu conduce la combaterea factorului etnic n crearea de cultur, ci la sublinierea necesitii de nnoire. Polemica lui Eugen Lovinescu, purtat cu smntoritii i poporanitii, s-a axat pe faptul c acetia susineau realizarea, n continuare, a creaiilor literare cu tem rural, care s reflecte simpatia exagerat pentru rani, n timp ce criticul lupt pentru modernizarea literaturii romne prin crearea prozei obiective, a prozei de analiz psihologic, precum i conturarea personajului intelectual, mult mai interesant prin speculaiile intelectuale i sentimentale, jocurile complexe de sentimente.