RUPEA, ora n jud. Braov, situat n zona de contact a pod. Hrtibaciului cu Subcarpaii Homoroadelor, pe stg.

rului Valea Mare; 6.650 loc. (2005). Staie de c. f. Nod rutier. Expl. de marne i argile. Fabrici de piese i accesorii pentru autovehicule, de confecii i tricotaje, de prelucr. a lemnului i de produse alim. Siloz de cereale. Izvoare cu ape minerale clorosodice i sulfuroase, cu efecte curative n tratamentul afeciunilor reumatismale i ginecologice. Muzeu cu secii de istorie i etnografie. Vestigii paleolitice i neolitice. Pe vatra aezrii dacice, numit de ctre romani Rupes, s-a dezvoltat localit. medieval, menionat documentar, prima oar, n 1324. n 1433, aezarea apare consemnat ca trg, cu numele Khalm (n traducere: vrf de stnc) sau Cohalm, denumire care s-a pstrat pn n 1929. n perioada interbelic, R. a fost un puternic centru cultural ssesc. Declarat ora n 1951. Monumente: Cetatea Cohalmului, construit n etape (sec. 13-17), un deal bazaltic (dealul este declarat rezervaie geologic), apare menionat documentar, prima dat, n 1324. Dup aceast dat, reprezentani regali ocup cetatea, pe care o stpnesc pn n 1420, cnd aceasta a fost redat localnicilor. n 1688, cetatea a fost ocupat i refcut de austrieci, care i-au instalat aici o garnizoan. Cetatea a fost restaurat n 1954; biseric evanghelic (sec. 14-16), n stil gotic, cu o colecie de covoare orientale. Rezervaia bazaltele de la Rupea reprezint punctul cel mai vestic de apariie a bazaltelor din aria m-ilor Perani, izolat n plin zon de depozite sedimentare ale bazinului Transilvaniei.