Acest ghid a fost scris pentru inginerii electricieni care trebuie sŸ proiecteze, sŸ realizeze, sŸ inspecteze, sau sŸ ÁntreÍinŸ instalaÍiile electrice Án conformitate cu standardele internaÍionale ale Comisiei Electrotehnice InternaÍionale (CEI). “Care soluÍie tehnicŸ va garanta cŸ toate criteriile de siguranÍŸ sunt indeplinite?” AceastŸ Ántrebare a fost un ghid permanent Án elaborarea acestui manual. Un standard internaÍional cum ar fi CEI 60364 “InstalaÍii electrice din clŸdiri” specificŸ Án mod extensiv regulile care trebuie aplicate ÁncÊt sŸ se realizeze siguranÍa Ûi caracteristicile de funcÍionare preconizate pentru toate tipurile de instalaÍii electrice. ÎntrucÊt standardul trebuie sŸ fie extensiv, Ûi trebuie sŸ fie aplicabil la toate tipurile de produse Ûi de soluÍii tehnice care se folosesc la nivel internaÍional, textul regulilor din CEI este complex Ûi nu este prezentat Án ordinea de utilizare. Standardul nu poate fi deci considerat drept un manual de lucru, ci numai un document de referinÍŸ. Scopul prezentului manual este de a pune la dispoziÍie o explicaÍie clarŸ, practicŸ Ûi facutŸ pas cu pas a studiului complet al unei instalaÍii electrice Án conformitate cu CEI 60364 Ûi a altor standarde CEI relevante. De aceea capitolul ÁntÊi (A) prezintŸ metodologia care trebuie utilizatŸ iar fiecare capitol se ocupŸ cu diverse etape ale studiului. Ultimele douŸ capitole sunt destinate surselor de alimentare, sarcinilor Ûi amplasŸrilor deosebite, precum Ûi compatibilitŸÍii electromagnetice. Noi toÍi speram cŸ tu, utilizatorule, vei considera acest manual cu adevŸrat util. Schneider Electric S.A.

Manualul instalaÍiilor electrice este un singur document care acoperŸ partea tehnicŸ, reglementŸrile Ûi standardele referitoare la instalaÍiile electrice. Este destinat profesioniÛtilor Án domeniu din Ántreprinderi, birouri de proiectare, organizaÍii de inspecÍie, etc. Echipamentul electric trebuie deservit de personal de mentenanÍŸ de specialitate (electricieni calificaÍi), iar acest document nu trebuie privit ca un ansamblu de instrucÍiuni suficiente pentru cei care nu sunt calificaÍi ca sŸ opereze, sŸ ÁntreÍinŸ sau sŸ asigure operaÍiile de mentenanÍŸ pentru echipamentul discutat mai sus. DeÛi s-a acordat o deosebitŸ atenÍie pentru a asigura o informare exactŸ Ûi corectŸ Án acest document, Schneider Electric nu ÁÛi asumŸ nici o responsabilitate pentru nici un fel de consecinÍe care ar decurge din utilizarea acestui material. AceastŸ nouŸ ediÍie a fost publicatŸ pentru a se Íine seama de schimbŸrile din tehnicŸ, standarde Ûi reglementŸri, Ûi Án special standardul CEI 60364 pentru instalaÍii electrice. Aducem mulÍumiri tuturor cititorilor ediÍiei anterioare a acestui manual pentru comentariile lor care ne-au ajutat sŸ ÁmbunŸtŸÍim prezenta ediÍie. MulÍumim de asemenea multor persoane Ûi organizaÍii, prea numeroase ca sŸ fie enumerate aici, care au contribuit Ántr-un fel sau altul la pregŸtirea acestui manual.

EdiÍia Án limba romÊnŸ a acestui manual este rezultatul unui efort colectiv. Consultant tehnic: Responsabil ediÍie: ProducÍie: EdiÍia Mai 2007 PreÍ manual: 120 RON EdiÍia de lux: 150 RON Victor Ionescu Cristian Voicu Tangent Prodimpex SRL

Schneider Electric RomÊnia S.R.L.

Bd. Ficusului nr.40, ClŸdirea “Apimondia”, Sector 1, BucureÛti Tel : (40) 21 203.06.60 Fax : (40) 21 232.15.98 www.schneider-electric.ro Centrul Suport ClienÍi Tel : (40) 21 203.06.06 csc-ro@ro.schneider-electric.com

În conformitate cu evoluÍia normelor Ûi a produselor, datele indicate în textul Ûi imaginile din acest material nu ne angajeazŸ decât dupŸ consultarea agenÍiilor Schneider Electric.

MIE052007NORO

05/2007

Capitolul A Reguli generale pentru proiectarea instalaÍiilor electrice
Cuprins
A1 A2 A4
A4 A5 A5 A6 A6 A7 A7 A8

1 2

Metodologie Reguli Ûi norme statutare
2.1 Definirea treptelor de tensiuni 2.2 Reguli 2.3 Standarde 2.4 Calitatea Ûi siguranÍa Án funcÍionare a unei instalaÍii electrice 2.5 Verificarea iniÍialŸ a unei instalaÍii electrice 2.6 Verificarea Ûi testarea periodicŸ a unei instalaÍii electrice 2.7 Conformitatea cu standardele Ûi specificaÍiile tehnice a echipamentelor utilizate Ántr-o instalaÍie electricŸ 2.8 CondiÍii de mediu

3 4

Tipuri de sarcini - Caracteristici
3.1 Motoare asincrone 3.2 Sarcini de tip rezistiv: sisteme de ÁncŸlzire Ûi lŸmpi cu incandescenÍŸ (convenÍionale sau cu halogen)

A10
A10 A12

Puterea cerutŸ de o instalaÍie electricŸ
4.1 Puterea instalatŸ (kW) 4.2 Puterea aparentŸ instalatŸ (kVA) 4.3 Estimarea cererii maxime de putere aparentŸ 4.4 Exemple de aplicare a coeficientului de utilizare (ku) Ûi de simultaneitate (ks) 4.5 Coeficientul de diversitate 4.6 Alegerea puterii nominale a transformatorului 4.7 Alegerea surselor de alimentare

A15
A15 A15 A16 A18 A18 A19 A20

A - Reguli generale pentru proiectarea instalaÍiilor electrice

1 Metodologie

A2
A - Reguli generale pentru proiectarea instalaÍiilor electrice

Pentru cele mai bune rezultate legate de proiectarea instalaÍiilor electrice se recomandŸ studierea tuturor capitolelor, Án ordinea Án care acestea sunt prezentate.

Lista cererilor de putere
Studierea unei instalaÍii electrice necesitŸ o ÁnÍelegere adecvatŸ a tuturor regulilor Ûi normativelor ce o guverneazŸ. Cererea totalŸ de putere poate fi calculatŸ pornind de la date legate de amplasarea Ûi puterea fiecŸrui receptor Ûi, de asemenea, ÁnÍelegÊndu-i modul de funcÍionare (ex: cererea Án regim permanent, condiÍii de pornire sau legate de simultaneitate, etc). Pornind de la aceste date rezultŸ cu uÛurinÍŸ puterea cerutŸ de la sursa de alimentare sau (acolo unde este cazul) numŸrul de surse necesare pentru o alimentare corespunzŸtoare cu energie electricŸ. InformaÍii locale referitoare la modalitŸtile de tarifare sunt necesare de asemenea, pentru a permite cea mai bunŸ alegere a conexiunilor cu reÍelele de alimentare cu energie electricŸ de joasŸ sau medie tensiune.

Conectarea la reÍea
B - Conectarea la reÍeaua de distribuÍie de medie tensiune
Conectarea poate fi fŸcutŸ Án reÍeaua de: n Medie Tensiune(1) Un post de transformare tip consumator (abonat) va fi deci de proiectat, construit Ûi echipat. Acest post de transformare poate fi o instalaÍie exterioarŸ sau interioarŸ Án conformitate cu standardele Ûi normele Án vigoare corespunzatoare (partea de joasŸ tensiune poate fi studiatŸ separat, la nevoie). În acest caz, contorizarea este posibilŸ atÊt pe medie cÊt Ûi pe joasŸ tensiune. n JoasŸ Tensiune InstalaÍia va fi conectata la reÍeaua localŸ de energie electricŸ Ûi va fi contorizatŸ (dacŸ este necesar) Án conformitate cu tarifele pe joasŸ tensiune.

C - Conectarea la reÍeua de distribuÍie de joasŸ tensiune D - Ghid de selectie a arhitecturilor de joasŸ Ûi medie tensiune

Arhitectura distribuÍiei electrice
Întreaga instalaÍie de distribuÍie este studiatŸ ca un sistem complet. Pentru alegerea celei mai potrivite arhitecturi este propus un ghid de selecÍie. Acesta acoperŸ distribuÍia principala MT/JT Ûi nivelele de distribuÍie de putere pe JT. Sistemul de tratare al neutrului este ales Án conformitate cu regulile locale, cu restricÍiile Án funcÍie de sursele de alimentare Ûi tipurile de sarcini. Echipamentele de distribuÍie (tablourile electrice, aparatajul de comutaÍie, conectarea circuitelor, etc.) sunt determinate de planurile de construcÍie ale clŸdirii, de amplasarea Ûi de modul de grupare a consumatorilor. Amplasarea Ûi tipul acestor echipamente determinŸ comportarea lor la diverse influenÍe externe.

E - DistribuÍia de joasŸ tensiune

F - ProtecÍia Ámpotriva Ûocului electric

ProtecÍia Ámpotriva Ûocului electric
În funcÍie de sistemul de tratare a neutrului utilizat, (TT, IT, TN), se vor implementa mŸsuri adecvate de protecÍie Ámpotriva pericolului de atingere accidentalŸ directŸ sau indirectŸ.

G - Dimensionarea Ûi protecÍia conductoarelor

Circuite Ûi aparate de comutaÍie
Fiecare circuit se studiazŸ apoi Án detaliu. CunoscÊndu-se curentul nominal al sarcinii, valorile curenÍilor de scurtcircuit, tipul de protecÍie Ûi, ÍinÊnd cont de tipul de cablu Ûi de modul sŸu de pozare (care influenÍeazŸ curentul admis de conductor), se poate determina secÍiunea cablului. Înainte de a se adopta secÍiunea cablului Án conformitate cu cele menÍionate mai sus se vor verifica urmŸtoarele cerinÍe: n cŸderea de tensiune sŸ corespundŸ standardelor Án vigoare; n pornirea motorului sŸ fie posibilŸ; n protecÍia Ámpotriva Ûocului electric sŸ fie asiguratŸ. Se determinŸ apoi curentul de scurtcircuit Isc Ûi se verificŸ comportarea circuitului la solicitŸrile termice Ûi electrodinamice. Aceste calcule pot impune utilizarea unui cablu de secÍiune mai mare decÊt cea aleasŸ iniÍial. CerinÍele impuse aparatelor de comutaÍie vor determina tipul Ûi caracteristicile acestora. La alegerea fuzibilelor Ûi a dispozitivelor de declanÛare ale Ántreruptoarelor se vor utiliza tehnicile de filiaÍie Ûi selectivitate.

H - Aparate de comutaÍie de joasŸ tensiune: funcÍii Ûi selecÍie

(1) În Romania, tensiunile cuprinse Ántre 1 Ûi 35 kV sunt denumite MedieTensiune.

1 Metodologie

J - ProtecÍia Ámpotriva supratensiunilor Án distribuÍia electricŸ de JT

ProtecÍia Ámpotriva supratensiunilor
Loviturile de trŸsnet directe sau indirecte pot avaria echipamentele electrice la distanÍŸ de cÊÍiva kilometri. Supratensiunile interne de comutaÍie Ûi cele tranzitorii de frecvenÍŸ industrialŸ pot conduce, de asemenea, la aceleaÛi consecinÍe. Sunt analizate efectele Ûi sunt propuse soluÍii.

A3

K - EficienÍa energeticŸ Án distribuÍia electricŸ

EficienÍa energeticŸ Án distribuÍia energiei
Implementarea Án instalaÍiile electrice a dispozitivelor de mŸsurare avÊnd sisteme de comunicaÍie adecvate poate avea avantaje majore pentru utilizatorul sau proprietarul acestora: reducerea consumului de putere, reducerea costurilor legate de energie, utilizarea eficientŸ a echipamentelor electrice.

L - Compensarea energia reactive Ûi filtrarea armonicilor M - DetecÍia Ûi filtrarea armonicilor

Energia reactivŸ
Compensarea factorului de putere al unei instalaÍii electrice se realizeazŸ local, global sau printr-o combinaÍie a celor douŸ metode.

Armonicile
Armonicile din reÍea afecteazŸ calitatea energiei Ûi determinŸ numeroase efecte negative precum suprasarcini, vibraÍii, ÁmbŸtrÊnirea echipamentelor, perturbaÍii ale echipamentelor sensibile Án reÍelele de calculatoare Ûi telefonice. Acest capitol se referŸ la originea Ûi efectele armonicilor, explicŸ modul cum acestea pot fi mŸsurate Ûi prezintŸ soluÍii.

N - Surse Ûi sarcini particulare

Surse de alimentare Ûi sarcini particulare
Sunt studiate cazuri Ûi/sau echipamente particulare: n surse particulare precum generatoare sincrone sau invertoare; n sarcini particulare avÊnd caracteristici speciale, precum motoare asincrone, circuite de iluminat sau transformatoare de separaÍie JT/JT; n sisteme speciale, precum reÍele de curent continuu.

P - Zone de locuit sau similare Ûi spaÍii speciale Q - Compatibilitatea electromagneticŸ EMC

AplicaÍii diverse
Anumite aplicaÍii sunt supuse unor norme particulare mai stricte: un exemplu comun este cel al construcÍiilor tip locuinÍe.

Linii directoare privind EMC
Pentru a se asigura compatibilitatea electromagneticŸ trebuie luate Án considerare anumite reguli. Nerespectarea acestora poate avea consecinÍe serioase pentru funcÍionarea instalaÍiei electrice: perturbaÍii Án sistemele de comunicaÍie, declanÛarea intempestivŸ a dispozitivelor de protecÍie Ûi chiar distrugerea echipamentelor sensibile.

Programul de calcul Ecodial
Programul de calcul ECODIAL(1) reprezintŸ un instrument de proiectare pentru instalaÍiile electrice de joasŸ tensiune, Án conformitate cu standardele Ûi recomandŸrile CEI. Programul realizeaza urmŸtoarele: n construieÛte schemele monofilare; n calculeazŸ curenÍii de scurtcircuit; n calculeazŸ cŸderile de tensiune; n optimizeazŸ secÍiunile cablurilor; n stabileÛte calibrele aparatelor de comutaÍie Ûi a siguranÍelor fuzibile; n evidenÍiazŸ gradul de selectivitate a protecÍiilor; n utilizeazŸ tehnicile de filiaÍie ale aparatelor; n verificŸ condiÍiile de protecÍie a persoanelor; n prezintŸ Ántr-o manierŸ coerentŸ Ûi completŸ calculele Ûi rezultatele obÍinute.

(1) Programul de calcul ECODIAL este un produs Merlin Gerin Ûi este disponibil Án limbile englezŸ Ûi francezŸ.

A - Reguli generale pentru proiectarea instalaÍiilor electrice

2 Reguli Ûi norme statutare

A4

InstalaÍiile de joasŸ tensiune se vor conforma unor reguli Ûi recomandŸri care se clasificŸ precum urmeazŸ: n Norme statutare (decrete, etc.); n Reguli de instalare, norme elaborate de instituÍii profesionale; n Standarde naÍionale Ûi internaÍionale pentru instalaÍii; n Standarde naÍionale Ûi internaÍionale de produs.

2.1 Definirea treptelor de tensiuni
Tensiuni nominale standardizate Ûi recomandŸri, conform CEI

Sistem trifazat cu patru sau trei conductoare Tensiune nominalŸ (V) 50 Hz 60 Hz 120/208 240 230/400(1) 277/480 400/690(1) 480 347/600 1000 600

Sistem monofazat cu trei conductoare Tensiune nominalŸ (V) 60 Hz 120/240 -

(1) Sistemele avÊnd tensiunea nominalŸ de 220/380 V Ûi 240/415 V vor evolua cŸtre valorile recomandate de 230/400 V. Perioada de tranziÍie va fi cÊt se poate de scurtŸ Ûi nu va depŸÛi anul 2008. În aceastŸ perioadŸ, ca etapŸ, autoritŸÍile naÍionale cu rŸspundere Án ceea ce priveÛte furnizarea de energie electricŸ din ÍŸrile cu sisteme 220/380 V trebuie sŸ aducŸ tensiunea Án limitele 230/400 V (+6, -10)%, iar cele din ÍŸrile cu sisteme 240/415 V, Án limitele 230/400 V (+10, -6)%. La capŸtul acestei perioade de tranziÍie trebuie obÍinutŸ toleranÍa de 230/400 V ±10%; apoi se va avea Án vedere reducerea acestei limite de toleranÍŸ. Toate aceste considerente se aplicŸ, de asemenea, Án legŸturŸ cu sistemele existente de 380/660 V Án vederea trecerii la sistemul recomandat de 400/690 V. Tab. A1: Tensiuni standardizate cuprinse Ántre 100 Ûi 1000 V (CEI 60038, EdiÍia 6.2 2002-07).

Seria I Tensiune max. ptr. echipamente (kV) 3,6(1) 7,2(1) 12 (17,5) 24 36(3) 40,5(3)

Sistem nominal de tensiune (kV) 3,3(1) 3(1) 6,6(1) 6(1) 11 10 (15) 22 20 33(3) 35(3)

Seria II Tensiune max. ptr. echipamente (kV) 4,40(1) 13,2(2) 13,97(2) 14,52(1) 26,4(2) 36,5 -

Sistem nominal de tensiune (kV) 4,16(1) 12,47(2) 13,2(2) 13,8(1) 24,94(2) 34,5 -

Aceste sisteme sunt Án general cu trei conductoare, dacŸ nu se indicŸ altfel. Valorile de tensiune menÍionate sunt tensiuni Ántre faze. Valorile indicate Án paranteze vor fi considerate nerecomandate. Este recomandat ca aceste valori sŸ nu fie utilizate pentru sistemele ce urmeazŸ a fi construite Án viitor. Nota 1: Pentru orice ÍarŸ este recomandat ca raportul dintre douŸ tensiuni nominale adiacente sŸ nu fie mai mic decÊt 2. Nota 2: În sistemele normale din Seria I tensiunile maximŸ Ûi minimŸ nu vor diferi cu mai mult decÊt ±10% faÍŸ de tensiunea nominalŸ a sistemului. În sistemele normale din Seria II tensiunea maximŸ nu va diferi cu mai mult de +5%, iar cea minimŸ cu mai mult de -10% Án raport cu tensiunea nominalŸ a sistemului. (1) Aceste valori nu vor fi utilizate pentru sistemele de distribuÍie publicŸ. (2) Aceste sisteme sunt, Án general cu 4 conductoare. (3) Se are Án vedere unificarea acestor valori. Tab. A2: Tensiuni standardizate peste 1 kV, dar nu mai mari de 35 kV (CEI 60038, EdiÍia 6.2 2002-07).

BŸi sau duÛuri InstalaÍii electrice pentru clŸdiri . CondiÍii speciale pentru sistemele de bare capsulate Ansambluri de aparataj de joasŸ tensiune.CondiÍii generale pentru instalaÍii electrice Án zone speciale .Aparate de comutaÍie Ûi comandŸ InstalaÍii electrice pentru clŸdiri . CondiÍii speciale pentru ansambluri prefabricate de aparataj de joasŸ tensiune care urmeazŸ a fi instalate Án locuri Án care persoane neautorizate au acces spre a le utiliza .ProtecÍia Ámpotriva Ûocului electric InstalaÍii electrice pentru clŸdiri .Zone marine Ûi aparate de zbor de agrement InstalaÍii electrice pentru clŸdiri .OrganizŸri de Ûantier InstalaÍii electrice pentru clŸdiri . marcare Ûi identificare .Bazine de Ánot sau alte bazine InstalaÍii electrice pentru clŸdiri . total sau parÍial Ansambluri de aparataj de joasŸ tensiune. pe baza experienÍei ÁmpŸrtŸÛite la nivel internaÍional. instalaÍiile electrice trebuie sŸ fie Án conformitate cu mai mult decÊt un set de norme elaborate de cŸtre AutoritŸÍile NaÍionale sau de cŸtre organisme private recunoscute.SiguranÍa Án exploatare . CEI 60038 CEI 60076-2 CEI 60076-3 CEI 60076-5 CEI 60076-10 CEI 60146 CEI 60255 CEI 60265-1 CEI 60269-1 CEI 60269-2 CEI 60282-1 CEI 60287-1-1 CEI 60364 CEI 60364-1 CEI 60364-4-41 CEI 60364-4-42 CEI 60364-4-43 CEI 60364-4-44 CEI 60364-5-51 CEI 60364-5-52 CEI 60364-5-53 CEI 60364-5-54 CEI 60364-5-55 CEI 60364-5-61 CEI 60364-7-701 CEI 60364-7-702 CEI 60364-7-703 CEI 60364-7-704 CEI 60364-7-705 CEI 60364-7-706 CEI 60364-7-707 CEI 60364-7-708 CEI 60364-7-709 CEI 60364-7-710 CEI 60364-7-711 CEI 60364-7-712 CEI 60364-7-713 CEI 60364-7-714 CEI 60364-7-715 CEI 60364-7-717 CEI 60364-7-740 CEI 60427 CEI 60439-1 CEI 60439-2 CEI 60439-3 CEI 60439-4 CEI 60439-5 CEI 60446 CEI 60479-1 CEI 60479-2 CEI 60479-3 Tensiuni standardizate Transformatoare de putere .CreÛterea temperaturii Transformatoare de putere .CondiÍii generale pentru instalaÍii electrice Án zone speciale .CondiÍii suplimentare pentru siguranÍe fuzibile Án cazul utilizŸrii lor de cŸtre persoane neautorizate (siguranÍe fuzibile pentru ÁntrebuinÍŸri casnice sau similare) SiguranÍe fuzibile de joasŸ tensiune .CondiÍii generale pentru instalaÍii electrice Án zone speciale .InstalaÍii electrice pentru parcuri de rulote Ûi rulote InstalaÍii electrice pentru clŸdiri .Tablouri de distribuÍie Ansambluri de aparataj de joasŸ tensiune.Zone cu restricÍii InstalaÍii electrice pentru clŸdiri .1 reprezintŸ fundamentele pentru majoritatea standardelor din domeniu din Ántreaga lume (a se vedea tabelul de mai jos).CondiÍii generale pentru instalaÍii electrice Án zone speciale .ProtecÍia Ámpotriva efectelor termice InstalaÍii electrice pentru clŸdiri .Sisteme de tratare a neutrului InstalaÍii electrice pentru clŸdiri .CondiÍii generale pentru instalaÍii electrice Án zone speciale .2 Reguli În cele mai multe ÍŸri.Principii fundamentale InstalaÍii electrice pentru clŸdiri .CondiÍii generale pentru instalaÍii electrice Án zone speciale .Alegerea Ûi instalarea echipamentelor electrice .Aspecte particulare Efectele curentului electric asupra organismelor vii .Sisteme de iluminat exterior InstalaÍii electrice pentru clŸdiri .CondiÍii generale pentru instalaÍii electrice Án zone speciale .Verificarea iniÍialŸ InstalaÍii electrice pentru clŸdiri .CondiÍii generale pentru instalaÍii electrice Án zone speciale .Testate de tip.Alegerea Ûi instalarea echipamentelor electrice .Alegerea Ûi instalarea echipamentelor electrice .Reguli generale InstalaÍii electrice pentru clŸdiri . În mod curent. ÁncercŸri dielectrice Ûi distanÍe de izolare Transformatoare de putere .2 Reguli Ûi norme statutare 2.Determinarea nivelului de zgomot Convertoare cu semiconductoare .Capacitatea de Íinere la scurtcircuit Transformatoare de putere .CondiÍii generale pentru instalaÍii electrice Án zone speciale .CondiÍii generale SiguranÍe fuzibile de joasŸ tensiune .Identificarea conductoarelor prin culori sau numeric Efectele curentului electric asupra organismelor vii .Cablajul electric InstalaÍii electrice pentru clŸdiri .ProtecÍia Ámpotriva perturbatiilor electromagnetice Ûi de tensiune InstalaÍii electrice pentru clŸdiri . Án mod special CEI 60364. circuri Întreruptoare de curent alternativ de ÁnaltŸ tensiune (circuit-breaker) Ansambluri de aparataj de comutaÍie Ûi comandŸ de joasŸ tensiune.InstalaÍii electrice Án mediul medical InstalaÍii electrice pentru clŸdiri .fotovoltaice (PV) de alimentare cu energie InstalaÍii electrice pentru clŸdiri .SiguranÍa Án exploatare .Sisteme solare .Aspecte generale Efectele curentului electric asupra organismelor vii . CerinÍe speciale pentru ansambluri de aparataj de joasŸ tensiune utilizate pentru organizŸri de Ûantier Ansambluri de aparataj de joasŸ tensiune.CondiÍii generale pentru instalaÍii electrice Án zone speciale .SiguranÍe limitatoare de curent Cabluri electrice . CEI 60364 a fost elaborat de cŸtre un colectiv de experÍi din domeniul medical Ûi cel al ingineriei din Ántreaga lume.SiguranÍa Án exploatare .CondiÍii generale pentru instalaÍii electrice Án zone speciale .ExpoziÍii.Dulapuri de distribuÍie (cable distribution cabinets) Principii de siguranÍŸ ale interfeÍei om-maÛinŸ.3 Standarde Acest Ghid are la bazŸ standardele CEI Án vigoare.CondiÍii generale Ûi convertoare cu comutaÍie de la reÍea Relee electrice Întreruptoare de ÁnaltŸ tensiune .InstalaÍii electrice pentru agriculturŸ Ûi horticulturŸ InstalaÍii electrice pentru clŸdiri . CondiÍii speciale pentru ansambluri prefabricate de aparataj de joasŸ tensiune care urmeazŸ a fi instalate Án exterior.InstalaÍii electrice temporare pentru amenajŸri de tÊrguri. principiile de siguranÍŸ ale CEI 60364 Ûi CEI 60479.GeneralitŸÍi InstalaÍii electrice pentru clŸdiri InstalaÍii electrice pentru clŸdiri .CondiÍii generale pentru instalaÍii electrice Án zone speciale .CondiÍii generale pentru instalaÍii electrice Án zone speciale .Saune InstalaÍii electrice pentru clŸdiri .EcuaÍiile curentului nominal (coeficient de ÁncŸrcare 100%) Ûi calculul pierderilor . Ansambluri prefabricate .ProtecÍia Ámpotriva supracurenÍilor InstalaÍii electrice pentru clŸdiri .Întreruptoare de ÁnaltŸ tensiune pentru tensiuni peste 1 kV Ûi sub 52 kV SiguranÍe fuzibile de joasŸ tensiune .Calculul curentului nominal . Án locuri publice .CondiÍii generale pentru instalaÍii electrice Án zone speciale .CondiÍii generale pentru instalaÍii electrice Án zone speciale . parcuri de distracÍii.CondiÍii generale pentru instalaÍii electrice Án zone speciale .Alte echipamente InstalaÍii electrice pentru clŸdiri .Nivele de izolare.MobilŸ InstalaÍii electrice pentru clŸdiri .UnitŸÍi mobile sau transportabile InstalaÍii electrice pentru clŸdiri .Alegerea Ûi instalarea echipamentelor electrice .VerificŸri Ûi testŸri .SiguranÍa Án exploatare . Este important de avut Án vedere toate aceste prevederi Ánainte de Ánceperea activitŸÍii de proiectare.CondiÍii generale pentru instalaÍii electrice Án zone speciale .InstalaÍii de iluminat de foarte joasŸ tensiune InstalaÍii electrice pentru clŸdiri . A5 2.Alegerea Ûi instalarea echipamentelor electrice .CerinÍe de legare la pŸmÊnt Án instalaÍii cuprinzÊnd sisteme de date InstalaÍii electrice pentru clŸdiri .Efectele trecerii curentului electric prin organismele vii (Continuare pe pagina urmŸtoare) . spectacole InstalaÍii electrice pentru clŸdiri .

). totuÛi.CondiÍii generale SiguranÍa Án sistemele de distribuÍie de joasŸ tensiune pÊnŸ la 1000 V c.Echipamente pentru localizarea defectelor de izolaÍie Án reÍelele IT SiguranÍa tranformatoarelor de putere.Întreruptoare de curent alternativ de ÁnaltŸ tensiune Aparate de comutatie Ûi control de ÁnaltŸ tensiune . etc. Ûi 1500 V c. n verificarea rezistenÍei de dispersie a prizei de pŸmÊnt. urmŸtoarele: n verificarea rezistenÍei de izolaÍiei ale tuturor cablurilor Ûi conductoarelor din instalaÍia permanentŸ. cŸrbune. . social-culturale. .CondiÍii generale Aparate de comutaÍie Ûi control de joasŸ tensiune .a.Ghid de instalare Ûi utilizare Aparate de comutaÍie Ûi control de joasŸ tensiune . separatoare.Reguli generale pentru proiectarea instalaÍiilor electrice 2 Reguli Ûi norme statutare A6 CEI 60529 CEI 60644 CEI 60664 CEI 60715 CEI 60724 CEI 60755 CEI 60787 CEI 60831 CEI 60947-1 CEI 60947-2 CEI 60947-3 CEI 60947-4-1 CEI 60947-6-1 CEI 61000 CEI 61140 CEI 61557-1 CEI 61557-8 CEI 61557-9 CEI 61558-2-6 CEI 62271-1 CEI 62271-100 CEI 62271-102 CEI 62271-105 CEI 62271-200 CEI 62271-202 Gradele de protecÍie conferite de carcase (codul IP) SpecificaÍii pentru siguranÍele fuzibile de ÁnaltŸ tensiune destinate aplicaÍiilor de tip motor Coordonarea izolaÍiei pentru echipamente Án sistemele de joasŸ tensiune Dimensiuni ale aparatelor de control Ûi comutaÍie. Ûi 1500 V c. printr-o verificare iniÍialŸ.Echipamente multifuncÍionale . administrative Ûi (Án mare parte) cele industriale. reglementŸri particulare. mŸsurarea Ûi monitorizarea mŸsurilor de protecÍie SiguranÍa Án sistemele de distribuÍie de joasŸ tensiune pÊnŸ la 1000 V c.a. n verificarea continuitŸÍii circuitelor de protecÍie. . n echipamentele electrice sunt Án conformitate cu standardele.Aspecte comune pentru echipamente Ûi instalaÍii SiguranÍa Án sistemele de distribuÍie de joasŸ tensiune pÊnŸ la 1000 V c.Întreruptoare automate Aparate de comutaÍie Ûi control de joasŸ tensiune . Testele electrice preliminare Ûi inspecÍiile vizuale ale instalaÍiilor electrice din clŸdiri includ.Echipamente pentru testarea. separatoare de sarcinŸ Ûi Ántreruptoare cu siguranÍe fuzibile Aparate de comutaÍie Ûi control de joasŸ tensiune .Echipamente pentru testarea.A . principiile tuturor acestor reglementŸri sunt comune Ûi se bazeazŸ pe Ándeplinirea riguroasŸ a condiÍiilor de siguranÍŸ Án proiectarea Ûi realizarea instalaÍiilor electrice. gaz natural.CondiÍii de siguranÍŸ . calibre . 2.Contactoare Ûi startere de motoare . mŸsurarea Ûi monitorizarea mŸsurilor de protecÍie . teste. a conductivitŸÍii electrice a conductoarelor.Aparataj de comutaÍie Ûi de comandŸ Án carcasŸ metalicŸ pentru tensiuni de peste 1 kV pÊnŸ la 52 kV inclusiv Posturi de transformare de medie tensiune/joasŸ tensiune prefabricate (SfÊrÛit) 2.Separatoare de sarcinŸ Ûi separatoare de punere la pŸmÊnt Aparate de comutatie Ûi control de ÁnaltŸ tensiune .c.Separatoare cu fuzibile Aparate de comutatie Ûi control de ÁnaltŸ tensiune .CondiÍii generale PerformanÍe. Án mod normal. n verificarea funcÍionŸrii corecte a interblocajelor (dacŸ existŸ). Ántre faze Ûi Ántre faze Ûi pŸmÊnt.4 Calitatea Ûi siguranÍa Án funcÍionare a unei instalaÍii electrice Calitatea Ûi siguranÍa Án funcÍionare a unei instalaÍii electrice poate fi asiguratŸ doar Án condiÍiile Án care: n este asiguratŸ conformitatea instalaÍiei electrice cu standardele Ûi normele Án vigoare. CEI 60364-6-61 Ûi celelalte standarde asociate incluse Án acest ghid se bazeazŸ pe consensul internaÍional legat de aceste teste care trebuie sŸ acopere toate mŸsurile de siguranÍŸ Ûi modul de funcÍionare impus.Contactoare electromecanice Ûi startere de motor Aparate de comutaÍie Ûi control de joasŸ tensiune .5 Verificarea iniÍialŸ a unei instalaÍii electrice Înaintea conectŸrii unei instalaÍii electrice noi la reÍeaua de alimentare trebuie realizate teste preliminare Ûi inspecÍii vizuale de cŸtre furnizorul de energie electricŸ sau de cŸtre agenÍii sŸi autorizaÍi.a.Întreruptoare. Multe ramuri industriale au. surselor de alimentare Ûi similar . n se realizeazŸ verificŸri periodice ale instalaÍiei electrice. proprii. a legŸturilor echipotenÍiale.Aparate pentru comutare automatŸ (ATS) Compatibilitatea electromagneticŸ (EMC) ProtecÍia Ámpotriva Ûocurilor electrice . legate de un produs particular (petrol.2 kV) Ûi 3 kV (Um = 3. Aceste teste se fac Án conformitate cu reglementŸrile locale (guvernamentale Ûi/sau instituÍionale) care pot diferi Án mare mŸsurŸ de la o ÍarŸ la alta. Ûi 1500 V c.6 kV) CondiÍii generale pentru dispozitivele de protecÍie contra curentului rezidual Ghid pentru alegerea siguranÍelor fuzibile de ÁnaltŸ tensiune pentru protecÍia transformatoarelor Condensatoare autoregeneratoare pentru instalaÍiile de curent alternativ avÊnd tensiuni de pÊnŸ la 1000 V inclusiv . Án mod normal. de clŸdirile rezidenÍiale.c. Montare standardizatŸ pe ÛinŸ a aparatelor de control Ûi comutaÍie Án instalaÍii Limitele de temperaturŸ la scurtcircuit pentru cabluri avÊnd tensiuni nominale de 1 kV (Um = 1. TotuÛi. Aceste reglementŸri particulare nu sunt incluse Án acest ghid. .CondiÍii speciale de siguranÍŸ pentru transformatoarele de izolaÍie pentru uz general SpecificaÍii comune pentru standardele aparatelor de comutaÍie Ûi comandŸ de ÁnaltŸ tensiune Aparate de comutatie Ûi control de ÁnaltŸ tensiune .c.

circuitele de siguranÍŸ cu tensiune foarte joasŸ. Án tub. modificate. Án timp ce numeroase alte teste Ûi reguli sunt incluse Án regulamentele ce se referŸ la cazurile particulare.6 Verificarea Ûi testarea periodicŸ a unei instalaÍii În multe ÍŸri instalaÍiile aferente tuturor clŸdirilor industriale. socio-administrative Ûi comerciale. etc. declaraÍia de conformitate a producŸtorului (care este inclusŸ Án documentaÍia tehnicŸ) este. A3: FrecvenÍa recomandatŸ a verificŸrilor pentru o instalaÍie electricŸ. Metodele recomandate Án acest ghid. n printr-un certificat de conformitate eliberat de un organism de certificare. etc. etc. ceea ce ÁnseamnŸ siguranÍa Ûi continuitatea Án funcÍionare. Án conformitate cu tipul de instalaÍie Án cauzŸ. n verificarea modului de legare la pŸmÊnt a tuturor pŸrÍilor metalice expuse. instalaÍii avÊnd clasa 2 de izolaÍie. Aceste teste Ûi verificŸri sunt de bazŸ (dar nu exhaustive) pentru majoritatea instalaÍiilor electrice. sau n printr-o declaraÍie de conformitate a producŸtorului. ÁnsŸ. Primele douŸ modalitŸÍi nu pot fi aplicate pentru echipamentele de medie tensiune. de obicei recunoscutŸ ca un atestat valid. Scopul acestui ghid este sŸ atragŸ atenÍia asupra unor caracteristici principale ale diferitelor tipuri de instalaÍii Ûi sŸ indice regulile esenÍiale care trebuie respectate Án scopul obÍinerii unui nivel satisfŸcŸtor de calitate. materialele Ûi modul de pozare (Án aer. Tabelul A3 aratŸ frecvenÍa recomandatŸ a verificŸrilor. zonele speciale. va fi elaborat un certificat de conformitate pentru a susÍine declaraÍia producŸtorului. de exemplu: sistemele de tratare a neutrului TN-. n verificarea distanÍelor de izolare Án bŸi. ÁmpreunŸ cu cele publice trebuie verificate periodic de cŸtre agenÍi autorizaÍi.). anual de incendiu sau de explozie n instalaÍii provizorii sau organizŸri de Ûantier n zone Án care existŸ instalaÍii de MT n zone restricÍionate unde se foloseÛte echipament mobil alte cazuri la fiecare 3 ani Án funcÍie de tipul Ûi de capacitatea de la 1 la 3 ani clŸdirii Án conformitate cu reglementŸrile locale Tab. competenÍa producŸtorului este pusŸ la ÁndoialŸ. dacŸ este necesar pentru a corespunde oricŸror cerinÍe impuse de cŸtre autoritatea localŸ furnizoare de energie electricŸ urmŸresc satisfacerea tuturor verificŸrilor Ûi inspecÍiilor preliminare. n verificarea secÍiunii tuturor conductoarelor cunoscÊndu-se valorile curenÍilor de scurtcircuit Ûi ÍinÊnd cont de dispozitivele de protecÍie asociate. .2 Reguli Ûi norme statutare n verificarea numŸrului recomandat de prize pe un circuit.7 Conformitatea cu standardele Ûi specificaÍiile tehnice a echipamentelor utilizate Ántr-o instalaÍie electricŸ Certificarea conformitŸÍii Conformitatea unui echipament cu standardele asociate poate fi certificatŸ astfel: n printr-un marcaj de conformitate oficial acordat de cŸtre organismul de certificare implicat. TT-. sau IT. Acolo unde. A7 2. DeclaraÍia de conformitate În cazul Án care echipamentele Án cauzŸ vor fi utilizate de cŸtre personal autorizat sau instruit. Tip de instalaÍie InstalaÍii care necesitŸ protecÍia angajaÍilor InstalaÍii Án clŸdiri publice unde este necesarŸ protecÍia Ámpotriva incendiilor sau a riscului de panicŸ InstalaÍii Án clŸdiri rezidenÍiale FrecvenÍa verificŸrilor n zone Án care existŸ risc de degradare. Conformitatea echipamentelor cu standardele asociate Án vigoare poate fi certificatŸ Án mai multe moduri 2.

De exemplu. În Europa au fost publicate douŸ directive: n Directiva RoHS (Restriction of Hazardous Substances. acolo unde nu se intenÍioneazŸ sŸ se fabrice Ûi sŸ se testeze prototipuri (cazul execuÍiei unui produs la cererea beneficiarului. Ca o dovadŸ a faptului cŸ toate mŸsurile necesare asigurŸrii calitŸÍii fabricaÍiei au fost luate.8 CondiÍii de mediu Sistemele de management al mediului pot fi certificate de cŸtre un organism independent dacŸ acestea corespund cerinÍelor stipulate Án ISO 14001. de fapt.: producÍie. Metodologiile utilizate Án acest scop conduc la alegerea arhitecturii echipamentelor ÁmpreunŸ cu componentele Ûi materialele ÍinÊnd cont de influenÍa produsului asupra mediului pe parcursul Ántregii sale durate de viaÍŸ (ex. În cazul anumitor teste care sŸ ateste conformitatea cu standardele. . mercurul.: Án cazul aparatelor pentru uz casnic). Án general de persoane neautorizate Ûi neinstruite (ex. Doar producŸtorul poate certifica faptul cŸ produsele au. Marca de conformitate este eliberatŸ de un organism de certificare dacŸ echipamentul ÁndeplineÛte condiÍiile unui standard aplicabil Ûi dupŸ verificarea sistemului de management de calitate al producŸtorului. aceastŸ metodŸ se aplicŸ producŸtorilor de fuzibile ÁntrucÊt. crom hexavalent. are ca scop eliminarea a Ûase substanÍe periculoase: plumbul. acordate mediilor unde produsele sunt proiectate. dupŸ perioada de utilizare.A . cadmiul.: cazul fuzibilelor). decÊt diferitelor nivele de calitate. Marca de conformitate Marca de conformitate se ataÛeazŸ aparatelor Ûi echipamentelor utilizate. n Modelul 1 corespunde modelului 2. dar data de aplicare a fost 01 iulie 2006). Acest tip de certificare se referŸ. Certificatul de calitate Standardele definesc cÊteva metode pentru asigurarea calitŸÍii care corespund mai curÊnd cÊtorva situaÍii.Reguli generale pentru proiectarea instalaÍiilor electrice 2 Reguli Ûi norme statutare A8 Note: Marcajul è Directivele Europene cer producŸtorilor sau reprezentanÍelor autorizate sŸ ataÛeze marcajul è pe produse. Án special. GaranÍia Un laborator de testare a unor mostre nu poate certifica conformitatea unui Ántreg lot de fabricaÍie: aceste teste se numesc teste de tip. mostrelele sunt distruse (ex. Un “eco-design” este o abordare de dezvoltare durabilŸ cu obiective ca proiectarea produselor/serviciilor sŸ corespundŸ cÊt mai bine cerinÍelor clienÍilor. pe rŸspunderea lor. Aceasta ÁnseamnŸ cŸ: n produsele Ándeplinesc condiÍiile legale. Aceste certificate sunt elaborate de organisme specializate Án controlul calitŸÍii Ûi au la bazŸ standardul internaÍional ISO 9000. Marcajul è nu reprezintŸ nici o garanÍie a originii Ûi nici o marcŸ de conformitate. bifeniluri polybrominate (PBB) sau eteruri difenil polybrominate (PBDE). producŸtorul obÍine certificarea sistemului de control a calitŸÍii care monitorizeazŸ fabricaÍia produsului Án cauzŸ. caracteristicile specificate. etc. n se presupune cŸ pot fi comercializate Án Europa. n Modelul 2 include suplimentar inspectŸrii Ûi verificŸrii produsului finit. de exemplu. care se aplicŸ ÁncepÊnd cu 01 iulie 2006 (intrarea Án vigoare a fost 13 februarie 2003. de asemenea.). transport. restricÍii ale substanÍelor periculoase). nu poate fi verificatŸ calitatea produsului fŸrŸ distrugerea sa. Án acest caz. la locaÍiile industriale dar pot fi. verificarea procesului de fabricaÍie. Certificatul de asigurare a calitŸÍii are ca scop sŸ completeze declaraÍia iniÍialŸ sau certificatul de conformitate. distribuÍie. 2. Án conformitate cu cerinÍele acestuia). dar cu cerinÍa suplimentarŸ ca Ûi calitatea procesului de proiectare sŸ fie riguros urmŸritŸ. Án acelaÛi timp reducÊndu-li-se impactul asupra mediului Án timpul Ántregului lor ciclu de viaÍŸ. Aceste standarde definesc trei modele de bazŸ de control a asigurŸrii calitŸÍii corespunzÊnd mai curÊnd unor situaÍii diferite decÊt unor nivele diferite de calitate: n Modelul 3 defineÛte asigurarea calitŸÍii prin inspectarea Ûi verificarea produsului finit.

noi iniÍialive legislative urmŸresc aceleaÛi obiective. A9 . În alte pŸrÍi ale lumii. Astfel. A se vedea capitolul D Án legŸturŸ cu amplasarea postului de transformare Ûi a tabloului general de distribuÍie de joasŸ tensiune. de energie. de amplasare a posturilor de transformare MT/JT Ûi de sistemul de distribuÍie (tablouri electrice. s-a arŸtat cŸ o concepÍie optimŸ a instalaÍiei electrice care Íine cont de condiÍiile de funcÍionare. bare capsulate.deÛeuri ale echipamentelor electrice Ûi electronice). dar data de aplicare a fost 13 august 2005). care se aplicŸ ÁncepÊnd cu august 2005 (intrarea Án vigoare a fost 13 februarie 2003.2 Reguli Ûi norme statutare n Directiva WEEE (Waste of Electrical and Electronic Equipment .). etc. ÎmpreunŸ cu acÍiunile producŸtorilor orientate Án favoarea fabricaÍiei unor produse “eco-design” contribuÍia Ántregii instalaÍii electrice la o dezvoltare durabilŸ poate fi semnificativ mŸritŸ prin modul de proiectare a instalaÍiei. are ca scop urmŸrirea deÛeurilor la scoaterea din uz a echipamentelor de uz casnic Ûi nu numai. cabluri) poate conduce la o reducere substanÍialŸ a impactului asupra mediului (reducerea consumurilor de materii prime.

Án general Án termeni de “compensarea energiei reactive“ sau “corecÍia factorului de putere“. releu termic Ûi contactor care trebuie utilizatŸ Án funcÍie de puterea motorului.5 Ia). Compensarea puterii reactive furnizate motoarelor asincrone Este. a soft-starterelor sau a variatoarelor de turaÍie se pot reduce semnificativ valorile acestor curenÍi de pornire (exemplu: 4 Ia Án loc de 7. respectiv tensiunea la borne.000/(U x η x cos ϕ). AÛa cum se prezintŸ Án capitolul L. contactoarele Telemecanique Ûi releele termice sunt proiectate astfel ÁncÊt sŸ suporte porniri de motoare avÊnd curenÍi de pornire de valori foarte mari (curenÍi de pornire de vÊrf de pÊnŸ la 19 ori Inm). prin urmare durata lor de viaÍŸ se va reduce sau chiar se pot distruge. Un motor monofazat poate fi conectat Ántre o fazŸ Ûi nul sau Ántre douŸ faze η: randamentul motorului. acolo unde este necesar (permiÍÊnd eventuale creÛteri de consum). Reducerea puterii aparente (kVA) furnizate ÁnseamnŸ. Aceasta poate fi realizatŸ utilizÊnd condensatoare. Pentru a evita aceste lucruri se poate avea Án vedere o supradimensionare a aparatelor de comutaÍie. anumite aparate de comutaÍie pot fi intens solicitate. de randamentul Ûi de factorul de putere al motorului. Compensarea puterii reactive este. Pn Pa = η cos ϕ 3. Curentul de pornire al motorului DeÛi pe piaÍa pot fi gŸsite motoare cu randament ridicat. Ca urmare. Án general. Án mod special. n valorile curentului de sarcinŸ la nivelul fiecŸrui tablou de distribuÍie. exprimatŸ Án kW (Pn) este o mŸsurŸ a puterii sale mecanice echivalente la ieÛire. avantajos din motive tehnice Ûi financiare sŸ se reducŸ curentul furnizat motoarelor. puterea aparentŸ exprimatŸ Án kVA care se furnizeazŸ motorului asincron poate fi semnificativ redusŸ prin utilizarea unor condensatoare conectate Án paralel. curenÍii de pornire ai motoarelor performante au valori la fel de mari ca cei ai motoarelor standard. n puterii nominale a transformatorului MT/JT. n Întreruptoarele automate Merlin Gerin. recomandatŸ pentru motoarele care funcÍioneazŸ la putere redusŸ perioade lungi de timp.000/(√3 x U x η x cos ϕ) n motor monofazat: Ia = Pn x 1. Aplicarea acestui principiu Án funcÍionarea motoarelor asincrone este cunoscutŸ.Reguli generale pentru proiectarea instalaÍiilor electrice 3 Tipuri de sarcini Caracteristici A10 Examinarea cererilor de putere aparentŸ a diferitelor tipuri de sarcini: un pas preliminar necesar Án proiectarea unei instalaÍii de joasŸ tensiune. Án cazul motorului trifazat. Puterea nominalŸ a unui motor. deci o reducere a puterii aparente la intrare va conduce la creÛterea (ÁmbunŸtŸÍirea) valorii cos ϕ.A . (Pa) furnizatŸ motorului este funcÍie de puterea nominalŸ a motorului. În funcÍie de riscul de defect. Prin utilizarea pornirilor stea-triunghi. existŸ tabele care aratŸ combinaÍia de Ántreruptor automat. Cum s-a menÍionat mai sus. Án cazul motorului monofazat (V). exprimat ca kW ieÛire/kW intrare cos ϕ: factorul de putere al motorului. exprimat ca: kW intrare/kVA intrare Curentul la conectare Ûi reglajul protecÍiilor n Valoarea de vÊrf a curentului la conectare al unui motor poate fi foarte mare: valorile tipice sunt Ántre 12 la15 ori curentul efectiv al valorii nominale Inm. Uneori aceastŸ valoare poate ajunge la de 25 de ori Inm. Analiza valorii puterii aparente absorbite de fiecare receptor permite stabilirea: n cererii declarate de putere care determinŸ contractul de furnizare de energie electricŸ. Án mod corespunzŸtor Ûi reducerea curentului de lucru (atÊt timp cÊt tensiunea de alimentare rŸmane aceeaÛi). Puterea aparentŸ. unde: Ia: curentul nominal al motorului (A) Pn: puterea nominalŸ a motorului (kW) U: tensiunea de linie. n Aparatele de comutaÍie Merlin Gerin Ûi Telemecanique sunt proiectate pentru a asigura protecÍia starterelor de motoare Ámpotriva curenÍilor de scurtcircuit.1 Motoare asincrone Curent absorbit Curentul nominal Ia al unui motor se calculeazŸ cu urmŸtoarele formule: n motor trifazat: Ia = Pn x 1. n DeclanÛŸrile intempestive ale protecÍiilor la supracurenÍi Án cazul pornirii motoarelor semnificŸ existenÍa unor curenÍi la pornire mai mari decÊt limitele normale. exprimatŸ Án kVA. pentru a obÍine coordonare tip 1 sau 2 (vezi capitolul N). . fŸrŸ consecinÍe asupra puterii mecanice a motoarelor.

7 6. I'a.5 2.3 4. Ánainte de compensare.0 34. iar cos ϕ’ este factorul de putere dupŸ compensare.0 3.9 2.5 11.18 0.9 5. kW CP 230 V A 1.6 3.8 3.4 17.2 2.5 11.3 15 20 27 38.5 22.7 3.49 0.1 1.2 1.8 2.0 14.5 15.3 Tipuri de sarcini Caracteristici A11 Curentul furnizat motorului dupŸ corecÍia factorului de putere.5 7.1 2.6 0.5 1.3 8.87 1.0 3.6 4. Án funcÍie de puterea motorului. Ia fiind curentul iniÍial.7 8.35 0.88 1.3 3.5 11 15 18.0 27.6 11.0 18.1 1. curenÍii standard nominali ai motorului.2 6.55 0.0 51 61 72 96 115 140 169 230 278 340 400 487 609 748 - 0. A4: Puteri Ûi curenÍi nominali pentru motoare asincrone (continuare pe pagina urmŸtoare).9 2.5 1.9 3.2 12.8 4.7 14. De menÍionat faptul cŸ variatoarele de vitezŸ realizeazŸ Ûi compensarea energiei reactive. Tabelul A4 de mai jos indicŸ.68 0.6 2.85 1.9 6.9 12.6 2.1 1. la diferite valori ale tensiunii de alimentare.75 1.8 7.37 0.5 8.5 22 30 37 45 55 75 90 110 132 150 160 185 200 220 250 280 300 1/2 3/4 1 1-1/2 2 3 7-1/2 10 15 20 25 30 40 50 60 75 100 125 150 200 250 300 350 400 - 380 415 V A 1.48 0. .8 9.0 1.0 44 51 66 83 103 128 165 208 240 320 403 482 560 636 - 400 V A 0.0 34 40 52 65 77 96 124 156 180 240 302 361 414 474 - 500 V A 0.3 6.1 1.1 9.25 0. este dat de: cos ϕ I'a = Ia cos ϕ' unde cos ϕ este factorul de putere Ánainte de compensare.6 23 28 33 44 53 64 78 106 128 156 184 224 280 344 - 690 V A 0.0 21.5 2.0 27.9 6.64 0.0 29 35 41 55 66 80 97 132 160 195 230 280 350 430 - 440 480 V A 1.8 17 21 24 32 39 47 57 77 93 113 134 162 203 250 - Tab.7 4 5.3 1.3 4.2 3.1 3.4 4.

44 2.51 3.35 11.7 47.6 13 27.6 25.5 7.14 0.61 4.5 trifazat 230 V 0.77 5.9 23.77 6.29 0. A5: Curentul nominal al sistemelor de ÁncŸlzire rezistive Ûi al lŸmpilor cu incandescenÍŸ (convenÍionale sau cu halogen).2 26.94 2.02 6.5 4 4.33 5.6 15. A5).1 79 43.5 3 3.1 17.72 1.7 10.53 8.Reguli generale pentru proiectarea instalaÍiilor electrice 3 Tipuri de sarcini Caracteristici A12 kW CP 230 V A 940 1061 1200 1478 1652 1844 2070 2340 2640 2910 315 335 355 375 400 425 450 475 500 530 560 600 630 670 710 750 800 850 900 950 1000 540 500 - 380 415 V A 786 - 400 V A 540 610 690 850 950 1060 1190 1346 1518 1673 440 480 V A 515 590 - 500 V A 432 488 552 680 760 848 952 1076 1214 1339 690 V A 313 354 400 493 551 615 690 780 880 970 Tab.43 1.1 30.1 trifazat 400 V 0.1 22.1 11.4 35. .8 8.58 0.26 2.2 Sarcini de tip rezistiv: sisteme de ÁncŸlzire Ûi lŸmpi cu incandescenÍŸ (convenÍionale sau cu halogen) Curentul absorbit de sarcini tip aparate de ÁncŸlzire sau lŸmpi cu incandescenÍŸ se calculeazŸ rapid Án funcÍie de puterea nominalŸ datŸ de producŸtor (cos ϕ = 1) (vezi Tab.4 63 34.5 13 14.1 0.1 55.8 71 39.5 17.6 39.5 1 1.22 8.3 12.66 10.72 10 11.8 6.70 19.52 15.4 Tab.25 0.28 7.79 0.87 3.5 2 2. A4: Puteri Ûi curenÍi nominali pentru motoare asincrone (sfÊrÛit).4 21. Putere nominalŸ (kW) 0.6 15.6 20.2 0.2 31.A .5 5 6 7 8 9 10 Curent nominal (A) monofazat monofazat 127 V 230 V 0.9 4.05 5.17 7.4 19.17 2.89 3.50 1. 3.

3 Tipuri de sarcini Caracteristici A13 Curentul nominal se calculeazŸ cu relaÍiile: n pentru un sistem trifazat: n pentru un sistem monofazat: unde U este tensiunea de alimentare la bornele echipamentului.86 cu compensarea(2) factorului de putere (FP) (unul sau douŸ tuburi). Aranjamentul lŸmpilor. starterelor Ûi balastului Putere lampŸ (W)(3) Curent (A) la 230 V Balast electromagnetic FŸrŸ condens. n cos ϕ = 0. Pentru lŸmpile cu incandescenÍŸ.52 60 120 150 60 120 150 (3) Puterea Án W indicatŸ pe lampŸ. filamentul rece creazŸ un vÊrf de curent de valoare foarte mare dar de duratŸ foarte micŸ. dar factorul de putere este 0. (1) Ia exprimat Án A. n cos ϕ = 0. o valoare de 25% din Pn poate fi luatŸ Án considerare. U exprimat Án V. NotŸ: La conectare.72 Lung. baruri. atunci relaÍia se ÁnmulÍeÛte cu 1.18 0.36 0. A7 de pe pagina urmŸtoare). LŸmpi fluorescente compacte LŸmpile fluorescente compacte au aceleaÛi caracteristici Án ce priveÛte durata de viaÍŸ Ûi economia de energie ca Ûi lŸmpile fluorescente clasice.96 pentru balast electronic. pentru compensare 0.20 0. LŸmpi fluorescente Ûi echipamentul aferent Puterea Pn (W) indicatŸ pe lampa fluorescentŸ nu include Ûi puterea disipatŸ Án balast. LŸmpi fluorescente tubulare standard AvÊnd (dacŸ nu este indicat altfel): n cos ϕ = 0. DacŸ nu sunt indicate pierderi de putere pentru balast. DacŸ Pn este exprimat Án kW. Balast tub electronic (cm) Un singur tub DouŸ tuburi 18 36 58 2 x 18 2 x 36 2 x 58 0.28 0. coridoare de trecere) Ûi pot fi montate Án locuri altfel iluminate cu lŸmpi cu incandescenÍŸ (vezi Tab.5 datoritŸ formei Án impulsuri a curentului. Curentul absorbit este dat de: Ia = Pbalast + Pn U cos ϕ unde U este tensiunea de alimentare la bornele echipamentului. Tabelul A6 indicŸ aceste valori pentru diferite tipuri de balast.14 0. Ele sunt utilizate Án locurile publice permanent iluminate (ex.28 0. (2) “CorecÍia factorului de putere” se referŸ adesea la “compensare” Án terminologia lŸmpilor de iluminat cu descŸrcare. Cos ϕ este aproximativ 0.000. Pn exprimat Án W. aceasta se va considera 25% din Pn. . utilizarea halogenului creazŸ o sursŸ de luminŸ mult mai concentratŸ.10 0.6 fŸrŸ condensator pentru compensarea(2) factorului de putere (FP). la fiecare jumŸtate de perioadŸ. Tab.33 0.: holuri. DacŸ nu este indicatŸ valoarea pierderilor Án balast.46 0. al cŸrui vÊrf apare „tÊrziu”.50 Cu condens. A6: Curentul nominal Ûi puterea consumatŸ de cŸtre lŸmpile fluorescente uzuale (la 230 V. pentru compensare 0. Fluxul luminos este superior iar durata de viaÍŸ a lŸmpii se dubleazŸ. 50 Hz).95 (valorile “zero” ale tensiunii Ûi curentului sunt aproape fazate).18 0.23 0.35 0.

075 0. Tab.35 400 425 3.7 la 2 3 la 6 40 la 60 80 90 0. Aceste lŸmpi au un timp de pornire lung Án timpul cŸruia curentul Ia este mai mare decÊt curentul nominal In.30 1.80 0.45 4.39 91 105. A7: Curentul absorbit Ûi puterea consumatŸ de cŸtre lampile fluorescente compacte (la 230 V.25 2.) n iluminat exterior n iluminat de intensitate redusŸ(1) (1) Înlocuite cu lŸmpi cu vapori de sodiu.5 0.10 1. etc.50 8.9 LŸmpi cu descŸrcŸri Án vapori de sodiu de joasŸ presiune 26 34.4 la 1.3 7 la 15 100 la 200 36 46.2 1000 1055 10.) EficienÍŸ luminoasŸ (lm/W) DuratŸ medie de viaÍŸ (h) Utilizare LŸmpi cu descŸrcŸri Án vapori de sodiu de ÁnaltŸ presiune 50 60 0.40 2. Puterea Án W indicatŸ pe tubul unei lŸmpi cu descŸrcŸri nu include Ûi puterea disipatŸ Án balast.49 131 154 0. factorul de redare a culorii este scŸzut.: holuri.7 3 la 5 70 la 90 150 172 1. la o presiune prestabilitŸ.Reguli generale pentru proiectarea instalaÍiilor electrice 3 Tipuri de sarcini Caracteristici A14 Tip lampŸ Cu balast separat Cu balast incorporat Putere lampŸ (W) 10 18 26 8 11 16 21 Curent la 230 V (A) 0.3 1.110 0. Ánchis ermetic Ántr-o incintŸ transparentŸ.15 1000 1046 8.170 Tab. comp. NotŸ: Aceste lŸmpi sunt sensibile la cŸderile de tensiune. LŸmpi cu descŸrcŸri Tabelul A8 indicŸ curentul nominal al unei lŸmpi echipate cu aparatajul auxiliar.15 1.) n ateliere cu plafoane foarte Ánalte (ex.4 2.8 0. Puterea Ûi curentul sunt date pentru diferite tipuri de lŸmpi (valorile medii tipice pot varia uÛor de la un producŸtor la altul).095 0.5 1 0. TotuÛi.125 0.45 100 115 1.35 400 421 3.76 0. 230 V 400 V 230 V 400 V PerioadŸ (min.25 5.85 1000 1046 8. FuncÍionarea acestor lŸmpi depinde de descŸrcarea electricŸ luminiscentŸ care are loc Ántr-un gaz sau vaporii unui compus metalic.30 2000 2092 2052 16. utilizarea acestui tip de lampŸ este restricÍionatŸ ÁntrucÊt datoritŸ culorii luminii emise.150 0.60 10.1 la 1. hangare.17 1.5 0.4 400 431 4. galben-oranj.15 700 731 5. Ele se sting dacŸ tensiunea de alimentare scade sub 50% din valoarea nominalŸ Ûi nu se mai reaprind Ánainte de rŸcire (aprox.8 0.4 3.15 0.6 4 la 6 80 la 120 70 80 1 0.: stadioane.45 125 141 1.6 0.1 9000 n iluminat holuri mari n iluminat exterior n iluminat public 8000 la 12000 n iluminat autostrŸzi n iluminat de siguranÍŸ n platforme. depozite 6000 6000 6000 6000 6000 2000 8000 la 12000 n iluminat suprafeÍe foarte mari cu ajutorul proiectoarelor (ex. . NotŸ: LŸmpile cu vapori de sodiu de joasŸ presiune au o eficienÍŸ luminoasŸ superioarŸ altor tipuri de lŸmpi.5 0. A8: Curentul absorbit de diferite tipuri de lŸmpi cu descŸrcŸri.22 66 80.85 250 274 3 1.69 LŸmpi cu descŸrcari Án vapori de mercur + halogeni metalici 70 80.88 250 276 2.A . 4 minute). Tip Putere lampŸ (W) cerutŸ (W) la 230 V 400 V Curent In (A) Pornire FP FP Ia/In necomp. 50 Hz).5 0.45 0.70 250 268 2.25 5.30 2000 2140 2080 15 11 6. etc.2 0.65 150 168 1.40 1.080 0.50 6 LŸmpi cu descŸrcŸri Án vapori de mercur cu substanÍŸ fluorescentŸ (fluorescent bulb) 50 57 0.

4 Puterea cerutŸ de o instalaÍie electricŸ A15 Pentru a proiecta o instalaÍie electricŸ. aÛa cum s-a menÍionat Án cazul motoarelor. totuÛi cu puterea totalŸ instalatŸ. Suplimentar faÍŸ de datele de proiectare aferente fiecŸrui circuit.3. În practicŸ. totalul puterii aparente.). Án 4. Metodele de stabilire a puterilor consumate de motoare Ûi corpuri de iluminat au fost prezentate Án secÍiunea 3 a acestui capitol. Puterea instalatŸ este suma puterilor nominale ale sarcinilor din instalaÍie. realŸ. kVA nu este suma aritmeticŸ a puterilor individuale calculate. CÊnd nu se cunosc. transformator MT/JT sau grup electrogen). A proiecta o instalaÍie electricŸ doar pe baza sumei aritmetice a tuturor sarcinilor existente este absolut neeconomic Ûi dovedeÛte o insuficientŸ practicŸ inginereascŸ. Puterea aparentŸ a unei sarcini (care poate fi un singur aparat) se obÍine din puterea sa nominalŸ corectatŸ. totuÛi cu puterea totalŸ instalatŸ. posibilŸ. Puterea instalatŸ este suma puterilor nominale ale tuturor receptorilor din instalaÍie. Án kVA. de obicei. Cererea de putere (kW) este necesarŸ pentru alegerea puterii nominale a grupului electrogen sau a bateriilor. Puterea aparentŸ instalatŸ se presupune a fi suma aritmeticŸ a puterilor aparente a sarcinilor.2 Puterea aparentŸ instalatŸ (kVA) Puterea aparentŸ instalatŸ se presupune a fi suma aritmeticŸ a puterilor aparente a sarcinilor. Acesta este cazul motoarelor electrice Án care puterea nominalŸ se referŸ la puterea livratŸ la arborele maÛinii. rezultatele vor furniza o valoare globalŸ pentru Ántreaga instalaÍie. etc. Puterea maximŸ estimatŸ. prin aplicarea urmŸtorilor coeficienÍi: η = randament = kW ieÛire/kW intrare cos ϕ = factor de putere = kW/kVA Puterea aparentŸ kVA cerutŸ de sarcinŸ va fi: Pa = Pn/(η x cos ϕ) Pornind de la aceastŸ valoare. A9 pot fi utilizate pentru a da o valoare estimatŸ aproximativŸ a puterii aparente cerute. rezultatul va da o valoare Án kVA care este superioarŸ valorii reale. Puterea maximŸ estimatŸ. dacŸ este necesar. În practicŸ. Pentru o sursŸ de putere provenitŸ de la reÍeaua publicŸ de joasŸ tensiune sau printr-un transformator MT/JT. aceasta nu reprezintŸ totusi. puterea necesarŸ a fi furnizatŸ. un motor nu funcÍioneazŸ. teoretic. Puterea consumatŸ de motor este. pentru care se va solicita alimentarea cu energie electricŸ (din reÍeaua de distribuÍie. Scopul acestui capitol este de a arŸta modul Án care pot fi stabiliÍi coeficientul de simultaneitate (funcÍionarea nesimultanŸ a sarcinilor) Ûi coeficientul de utilizare (de ex. puterea necesarŸ a fi furnizatŸ. parÍial sau total caracteristicile sarcinilor. Án kVA. valorile indicate Án Tab. . 4. la Ántreaga sa capacitate de ÁncŸrcare) al tuturor receptorilor existenÍi. trebuie stabilitŸ sarcina maximŸ. Án general. Valorile recomandate se bazeazŸ pe experienÍŸ Ûi pe ÁnregistrŸri ale consumurilor unor instalaÍii existente. EstimŸrile sarcinilor de iluminat se fac pe baza unitŸÍii de suprafaÍŸ de 500 m2. asociate cu balasturi reprezintŸ alte cazuri Án care puterea nominalŸ indicatŸ pe lampŸ este mai micŸ decÊt puterea consumatŸ de lampŸ ÁmpreunŸ cu balastul aferent. Án kVA.1 Puterea instalatŸ (kW) Marcajul majoritŸÍii echipamentelor si aparatelor electrice indicŸ puterea lor nominalŸ (Pn). aÛa cum va fi explicat pe pagina urmŸtoare. LŸmpile fluorescente Ûi cu descŸrcŸri Án vapori de gaze. Este o practicŸ comunŸ de a face o simplŸ sumŸ aritmeticŸ. VA (sarcinile individuale sunt. (1) Pentru o mai bunŸ precizie trebuie sŸ se ÍinŸ seama de coeficientul de maximŸ utilizare. care va fi solicitatŸ sistemului de alimentare. Án kVA. aceasta nu reprezintŸ totuÛi. kVA (dacŸ nu toate sarcinile au acelaÛi factor de putere). evident mai mare. reprezentÊnd o “marjŸ de proiectare“. unde: V = tensiunea de fazŸ Ántre fazŸ Ûi neutru (V) U = tensiunea dintre faze (V) Se menÍioneazŸ totuÛi cŸ. prea mici pentru a fi exprimate Án kVA sau kW). Án kVA. curentul nominal Ia (A)(1) absorbit de sarcinŸ va fi: n pentru o sarcinŸ monofazatŸ conectatŸ Ántre fazŸ Ûi neutru n pentru o sarcinŸ trifazatŸ echilibratŸ. necesarŸ a fi furnizatŸ nu este egalŸ. 4. necesarŸ a fi furnizatŸ nu este egalŸ. se vorbeÛte despre puterea aparentŸ.

de aceea. lucrŸri intermitente CondiÍii de lucru speciale: fabricarea 14 Ûi asamblarea pieselor foarte grele Activitate de zi cu zi: birouri 24 Ateliere de asamblare de 41 ÁnaltŸ precizie Circuite de putere Tip de aplicaÍie Putere estimatŸ (VA/m2) Aer comprimat pentru staÍii de pompare 3 la 6 Ventilarea spaÍiilor 23 Radiatoare prin convecÍie: n case 115 la 146 n apartamente 90 Birouri 25 Dispecerate 50 Ateliere de asamblare 70 Ateliere de service auto 300 Ateliere de picturŸ 350 InstalaÍii de tratamente termice 700 Nivel mediu de iluminare (lux = lm/m2) 150 300 500 800 (1) Ex. Din acest motiv nu este posibil sŸ se recomande anumite valori pentru aplicaÍii generale. Tab. Án scop de estimare. .86) Tip de aplicaÍie Putere aparentŸ estimatŸ (VA/m2) pentru o lampŸ fluorescentŸ cu reflector industrial(1) Drumuri Ûi autostrŸzi. acest coeficient este totdeauna egal cu 1. În instalaÍiile industriale acest coeficient poate fi estimat. Coeficientul de simultaneitate pentru un bloc de apartamente CÊteva valori tipice aplicabile pentru consumatori casnici alimentaÍi la 230/400 V (trifazat. 4. A9: Estimarea puterii aparente instalate. Coeficientul de utilizare (ku) În condiÍii normale de funcÍionare.A .8 indiferent de numŸrul de consumatori.75. Acest coeficient trebuie aplicat pentru fiecare sarcinŸ. uneori. deoarece impune cunoaÛterea detaliatŸ a instalaÍiei Ûi a condiÍiilor Án care fiecare circuit funcÍioneazŸ.: Pentru o lampŸ de 65 W (fŸrŸ balast). este luat totdeauna Án calcul un coeficient de simultaneitate (ks). Coeficientul de simultaneitate se aplicŸ pentru un grup de sarcini (ex. CoeficienÍii ku Ûi ks permit determinarea cererii reale de putere Ûi putere aparentŸ Án vederea dimensionŸrii instalaÍiei. acest coeficient depinde Án totalitate de tipul de echipament ce este conectat la prizŸ. 0. la cca.Reguli generale pentru proiectarea instalaÍiilor electrice 4 Puterea cerutŸ de o instalaÍie electricŸ A16 LŸmpi fluorescente (corectate la cos ϕ = 0. cu o atenÍie specialŸ Án ceea ce priveÛte motoarele electrice care funcÍioneazŸ foarte rar la capacitatea nominalŸ. puterea consumatŸ de sarcinŸ este.: alimentate de la aceeaÛi barŸ de tablou general sau secundar). Pentru lŸmpile cu incandescenÍŸ. fluxul luminos este de 5100 lm. eficienÍa luminoasŸ a lŸmpii = 78. suprafeÍe de 7 depozitare. Pentru circuitele de prizŸ. pentru motoare. se recomandŸ un coeficient de simultaneitate de 0.3 Estimarea cererii maxime de putere aparentŸ Nu toate sarcinile individuale funcÍioneazŸ neapŸrat la puterea nominalŸ totalŸ Ûi nici Án acelaÛi timp. Valoarea acestui factor este responsabilitatea proiectantului. mai micŸ decÊt cea indicatŸ ca fiind puterea nominalŸ ceea ce justificŸ aplicarea unui coeficient de utilizare (ku) pentru estimarea valorii reale. În cazul consumatorilor utilizÊnd instalaÍii electrice de ÁncŸlzit cu acumularea cŸldurii pentru ÁncŸlzirea spaÍiilor. 4 conductoare) sunt prezentate Án Tab. A10.5 lm/W. Coeficientul de simultaneitate (ks) Este cunoscut din practicŸ faptul cŸ sarcinile electrice ale unei instalaÍii electrice nu funcÍioneazŸ niciodatŸ simultan.

42 0. A11: Aplicarea coeficientului de simultaneitate (ks) unui bloc de apartamente cu 5 nivele.4 Puterea cerutŸ de o instalaÍie electricŸ A17 NumŸr de consumatori 2 la 4 5 la 9 10 la 14 15 la 19 20 la 24 25 la 29 30 la 34 35 la 39 40 la 49 Peste 50 Coeficient de simultaneitate (ks) 1 0.63 0. Exemplu (vezi Fig.78 0. Referitor la coloanele electrice verticale alimentate de la parter.41 0. Án mod convenÍional. evident. Din Fig.40 Tab.63 . cu 25 de apartamente.44 0. redusŸ de la etajele inferioare cŸtre cele superioare. Puterea aparentŸ necesarŸ clŸdirii este: 150 x 0. . Puterea instalatŸ totalŸ a clŸdirii este: 36 + 24 + 30 + 36 + 24 = 150 kVA. A11): Pentru un bloc de apartamente de 5 nivele.46 = 69 kVA. x 103 400 3 = 100 A Curentul de intrare la nivelul etajului al treilea este: (36 + 24) x 0. În exemplu. la nivelul parterului este: 150 x 0.53 0. secÍiunea acestora poate fi.46 . A10: CoeficienÍi de simultaneitate Ántr-un bloc de apartamente. la un interval de 3 etaje. fiecare avÊnd o putere instalatŸ de 6 kVA.49 0. x 103 400 3 = 55 A Fig. Aceste schimbŸri ale secÍiunii conductoarelor se realizeazŸ. curentul coloanei verticale. A10 este posibil sŸ se determine valoarea absolutŸ a curentului Án diferite secÍiuni ale tabloului general care alimenteazŸ toate etajele.46 0.

Reguli generale pentru proiectarea instalaÍiilor electrice 4 Puterea cerutŸ de o instalaÍie electricŸ A18 Coeficientul de simultaneitate pentru un tablou de distribuÍie Tabelul A12 prezintŸ valorice ipotetice ale lui ks pentru un tablou de distribuÍie care alimenteazŸ un numŸr de circuite pentru care nu existŸ nici o indicaÍie asupra modului Án care sarcina totalŸ se Ámparte Ántre ele.7 0.4 Exemple de aplicare a coeficienÍilor de utilizare (ku) Ûi de simultaneitate (ks) Tabelul A14 prezintŸ un exemplu de estimare a cererii maxime de putere aparentŸ kVA la toate nivelele unei instalaÍii.5 Coeficientul de diversitate Termenul de “diversity factor” aÛa cum este definit Án standardele CEI are aceeaÛi semnificatie cu ks din prezentul ghid. În acest exemplu. acest coeficient poate fi mai mare.75 0.60 (1) În anumite cazuri. Án special Án instalaÍiile industriale.6 1.A . 4. În anumite ÍŸri de limbŸ englezŸ. 4. NotŸ: Pentru a alege secÍiunea cablurilor pentru circuitele de distribuÍie ale instalaÍiei. NumŸr de circuite Ansambluri testate Án totalitate 2 Ûi 3 4 Ûi 5 6 la 9 Peste 10 Ansambluri testate parÍial Coeficient de simultaneitate (ks) 0. pornind de la fiecare sarcinŸ Ûi pÊnŸ la punctul de alimentare.6 kVA ceea ce corespunde unei valori maxime reale.9 0. “diversity factor” este inversul lui ks. curentul I (Án A) prin circuit se determinŸ din relaÍia: I= kVA x 103 U 3 unde kVA este valoarea puterii maxime aparente aferentŸ circuitului respectiv.3.0 Tab. A12: CoeficienÍi de simultaneitate pentru tablourile de distribuÍie (CEI 60439).8 0. Coeficientul de simultaneitate Án funcÍie de destinaÍia circuitului Tabelul A13 prezintŸ factorii de simultaneitate utilizaÍi pentru circuite care alimenteazŸ sarcini uzuale. (2) Curentul de calcul este egal cu valoarea curentului nominal al motorului majorat cu o treime din valoarea curentului de pornire. iar U este tensiunea de linie (Ántre faze) (Án V).1 la 0. deci este supraunitar. secÍiunea 4. A13: Coeficientul de simultaneitate Án funcÍie de destinaÍia circuitului. puterea aparentŸ totalŸ instalatŸ este 126. . Tab.2(1) 1 0. estimate la bornele de joasŸ tensiune ale unui transformator MT/JT de doar 65 kVA. DestinaÍie circuit Iluminat ÎncŸlzire Ûi aer condiÍionat Prize Lifturi Ûi echipament n pentru motorul cu de ridicat(2) puterea cea mai mare n pentru motorul cu puterea urmŸtoare n pentru toate motoarele Coeficient de simultaneitate (ks) 1 1 0. DacŸ circuitele sunt preponderent circuite de iluminat este prudent sŸ se adopte valori ale ks apropiate de 1.

de aparentŸ simultaneit. cerutŸ max. etc. . kVA Nivel 2 Nivel 3 Putere aparentŸ cerutŸ kVA Putere Coef.). Putere aparentŸ kVA 100 160 250 315 400 500 630 800 1000 1250 1600 2000 2500 3150 In (A) 237 V 244 390 609 767 974 1218 1535 1949 2436 3045 3898 4872 6090 7673 410 V 141 225 352 444 563 704 887 1127 1408 1760 2253 2816 3520 4436 Tab.4 Puterea cerutŸ de o instalaÍie electricŸ A19 Nivel 1 Utilizare Putere Coef. parametri nominali ai transformatorului se pot alege luÊnd Án considerare urmŸtoarele (vezi Tab. de aparentŸ simultaneit. 4. aparentŸ simultaneit. n extinderile anticipate ale instalaÍiei. n puterile nominale standard ale transformatoarelor. n constrÊngerile impuse instalaÍiei (temperaturŸ. cerutŸ cerutŸ kVA kVA Tab A14: Exemplu de estimare a puterii maxime pentru o instalaÍie (valorile utilizate pentru coeficienÍi sunt doar demonstrative). de aparentŸ utilizare (Pa) max. A15): n posibilitatea de ÁmbunŸtŸÍire a factorului de putere (cos ϕ) al instalaÍiei (a se vedea capitolul L). kVA Putere Coef. de Putere Coef.6 Alegerea puterii nominale a transformatorului În cazul Án care o instalaÍie electricŸ este alimentatŸ direct dintr-un transformator MT/JT Ûi puterea aparentŸ maximŸ a acesteia a fost determinatŸ. A15: Puteri aparente Ûi curenÍii nominali standard pentru un transformator MT/JT.

Ántre conectarea la o reÍea publicŸ existentŸ de medie sau joasŸ tensiune. Pentru sursele de alimentare normale alegerea se face. n poate suporta creÛteri masive de putere. TotuÛi. Án anumite ÍŸri Ántreruptorul de medie tensiune (sau separatorul cu fuzibile) poate fi manevrat de consumator.Án general de ordinul a 250 kVA.Reguli generale pentru proiectarea instalaÍiilor electrice 4 Puterea cerutŸ de o instalaÍie electricŸ A20 Curentul nominal In la bornele de joasŸ tensiune ale unui transformator trifazat este dat de urmŸtoarea relaÍie: unde: Pa = puterea aparentŸ nominalŸ. a transformatorului U = tensiunea Ántre faze. autoritatea furnizoare poate propune alimentarea din reÍeaua de medie tensiune. Án V (237 V sau 410 V) Án gol In este exprimat Án A. n poate alege orice sistem de tratare a neutrului pe partea de joasŸ tensiune. n tipul Ûi amplasarea postului de transformare se vor decide de comun acord Ántre consumator Ûi autoritatea furnizoare. Án general. n o parte din costurile de conectare pot fi recuperate.4 Standardul internaÍional pentru transformatoare de putere este CEI 60076. Án kVA. de fapt. RelaÍia simplificatŸ pentru 400 V (sarcinŸ trifazatŸ): In = kVA x 1. diverse manevre. Mai mult. n are o gamŸ mai largŸ de alegere a tarifelor. Pentru un transformator monofazat: unde: V = tensiunea de la bornele transformatorului. conectarea la o reÍea publicŸ de medie tensiune poate fi necesarŸ acolo unde sarcinile depŸÛesc (sau se preconizeazŸ cŸ vor depŸÛi) un anumit nivel . Alimentarea din reÍeaua de medie tensiune poate avea cÊteva avantaje importante. de exemplu. acesta trebuie sŸ suporte cheltuielile de construcÍie Ûi echipare. dacŸ instalaÍia conectatŸ la reÍeaua de joasŸ tensiune este posibil sŸ cauzeze perturbaÍii consumatorilor invecinaÍi. Án unele ÍŸri.7 Alegerea surselor de alimentare ImportanÍa menÍinerii neÁntrerupte a alimentarii cu energie electricŸ conduce la necesitatea utilizŸrii unei surse de alimentare de rezervŸ. Trebuie menÍionat totuÛi faptul cŸ: n consumatorul este proprietarul staÍiei MT/JT Ûi. de exemplu de la un alt consumator care se va conecta ulterior la respectiva staÍie. sau Án condiÍiile Án care calitatea serviciului cerut este mai mare decÊt cea normalŸ disponibilŸ Ántr-o reÍea de joasŸ tensiune. Án anumite cazuri sŸ participe la aceastŸ investiÍie. 4. Alegerea Ûi caracteristicile acestei surse alternative depind de arhitectura aleasŸ aÛa cum este descris Án capitolul D.). aÛa cum se ÁntÊmplŸ Án cazul consumatorilor pe joasŸ tensiune. relativ la linia de medie tensiune. . etc. În practicŸ.A . accesul la partea de medie tensiune fiind rezervat doar personalului calificat al autoritŸÍii furnizoare (citirea contoarelor. un consumator pe medie tensiune: n nu va fi afectat de posibile perturbaÍii produse de alÍi consumatori. n consumatorul are acces doar la partea de joasŸ tensiune a instalaÍiei. Autoritatea furnizoare poate. Án gol.

3 Alegerea celulei pentru protecÍia transformatorului 4.2 Alegerea celulelor 4.2 Diferite tipuri de alimentŸri la medie tensiune 1.Capitolul B Conectarea la reÍeaua de distribuÍie de medie tensiune Cuprins 1 2 3 4 5 6 Alimentarea cu energie la medie tensiune 1.4 Alegerea transformatorului MT/JT B22 B22 B22 B25 B25 Post de transformare tip abonat cu mŸsura pe MT 5.2 Alegerea celulelor 5.1 General 5.3 Interblocaje Ûi operaÍii condiÍionate B16 B16 B17 B19 Post de transformare tip abonat cu mŸsura pe JT 4.3 Posturi de transformare de exterior B35 B35 B35 B37 .1 Caracteristicile alimentŸrii cu energie din reÍeaua de distribuÍie de medie tensiune 1.3 FuncÍionarea Án paralel a transformatoarelor B30 B30 B32 B33 ComponenÍa diferitelor tipuri de posturi de transformare 6.2 Studiu de soluÍie 2.1 InformaÍii preliminare 2.4 Punerea Án funcÍiune B14 B14 B15 B15 B15 Aspectul protecÍiilor 3.2 ProtecÍia transformatoarelor Ûi circuitelor 3.2 Posturi de transformare de interior 6.1 ProtecÍia Ámpotriva Ûocurilor electrice 3.3 Aspecte operaÍionale ale reÍelelor de distribuÍie de medie tensiune B2 B2 B11 B12 B1 Procedura de instalare a unui post de transformare 2.1 Diferite tipuri de posturi de transformare 6.3 Aplicare 2.1 General 4.

Este de dorit ca aceste valori sŸ nu fie utilizate pentru sisteme noi ce vor fi construite Án viitor. provenite din CEI 60038. Seria I (pentru reÍele de 50 Ûi 60 Hz) Tensiunea nominalŸ a sistemului (kV) (kV) 3.3(1) 3(1) 6.DefiniÍia pentru “cea mai ridicatŸ tensiune a echipamentului” datŸ Án CEI 60038 este identicŸ cu cea datŸ Án CEI 60694 pentru “tensiunea nominalŸ”. “Cea mai ridicatŸ tensiune pentru echipament” este definitŸ Án CEI 60038 ca: “valoarea maximŸ a tensiunii la care echipamentul poate fi utilizat.6(1) 7. sunt denumite “Ánalte” Án altele. tensiunea nominalŸ limitŸ a sistemelor de distribuÍie de MT. Valorile din Tabelul B1. pentru alimentarea prin transformare a reÍelelor de joasŸ tensiune. B1: RelaÍiile Ántre tensiunea nominalŸ a sistemului Ûi tensiunea maximŸ pentru echipament. În RomÊnia. n Curentul nominal al receptoarelor care fac parte din instalaÍie. . Valorile indicate Án paranteze ar trebui considerate ca valori nerecomandabile (de evitat). Note: 1 .1 Caracteristicile alimentŸrii cu energie din reÍeaua de distribuÍie de medie tensiune Tensiunea nominalŸ Ûi nivelele de izolaÍie nominale Tensiunea nominalŸ a unui sistem sau a unui echipament este definitŸ Án CEI 60038 ca “tensiunea la care un sistem sau un echipament este proiectat Ûi pentru care sunt definite caracteristicile funcÍionale sigure”. Aceste sisteme sunt Án general sisteme trifazate cu trei conductoare Án afara cazurilor unde este indicat altfel. recomandŸrile standardelor CEI trebuie sŸ specifice limita la care poate fi asiguratŸ operarea normalŸ a echipamentului. StrÊns ÁnruditŸ cu tensiunea nominalŸ este “cea mai ridicatŸ tensiune a echipamentului” care se referŸ la nivelul de izolaÍie la frecvenÍa normalŸ de lucru Ûi la care alte caracteristici se pot referi Án recomandŸri relevante pentru echipament. cum ar fi pierderile condensatoarelor. Se Ántelege cŸ. 1.Conectarea la reÍeaua de distribuÍie de medie tensiune 1 Alimentarea cu energie la medie tensiune B2 PÊnŸ acum.5 24 36(2) 40. Án timp ce sistemele de distribuÍie a energiei electrice care necesitŸ un nivel superior de tensiune. prezintŸ cele mai utilizate nivele standard de distribuÍie la medie tensiune Ûi aratŸ tensiunile nominale ce corespund valorilor standard ale celei mai ridicate tensiuni a echipamentului (tensiune maximŸ de serviciu). CEI 60694 se referŸ la aparate de comutaÍie pentru tensiuni nominale mai mari de 1000 V. etc. curentul de magnetizare al transformatoarelor. În asemenea cazuri. Nivelele de tensiune care sunt considerate ca “medii” Án unele ÍŸri. (2) Este Án discuÍie unificarea acestor valori.Tensiunea cea mai mare pentru un echipament este indicatŸ numai pentru tensiuni nominale ale sistemului mai mari de 1000 V. Án mod particular pentru anumite tensiuni nominale ale sistemului. nu existŸ nici o ÁnÍelegere internaÍionalŸ relativ la limitele precise de definire a “mediei” tensiuni. definite mai sus. acest nivel de tensiune se denumeÛte Medie Tensiune . referirile trebuie specificate numai la tensiunile nominale ale sistemului. vor fi denumite sisteme de Medie Tensiune (MT).B . În acest capitol. funcÍionarea normalŸ a echipamentului nu poate fi asiguratŸ pÊnŸ la valoarea celei mai Ánalte tensiuni a echipamentului.2(1) 12 17. cÊt Ûi pentru izolaÍie.Se ÁnÍelege cŸ pentru echipamentul care va fi utilizat Án sisteme a cŸror tensiune nominalŸ nu depŸÛeÛte 1000 V. reÍelele de distribuÍie ce funcÍioneazŸ la tensiuni de 1000 V sau mai mici sunt considerate ca sisteme de JoasŸ Tensiune (JT). oricÊnd Ûi Án orice punct al sistemului. 3 . Principalii parametri care caracterizeazŸ un sistem de alimentare cu energie electricŸ sunt: n Tensiunea nominalŸ Ûi nivelele de izolaÍie corespunzŸtoare.5(2) (1) Aceste valori nu ar trebui utilizate pentru sisteme de distribuÍie publicŸ. n Sistemul de tratare a neutrului. cum ar fi cele datorate proceselor de comutaÍie Ûi variaÍiilor temporare de tensiune”.6(1) 6 (1) 11 10 15 22 20 33(2) 35(2) Cea mai ridicatŸ tensiune pentru echipament (kV) 3. Din raÍiuni economice. avÊnd Án vedere caracteristicile specifice de tensiune. n Curentul de scurtcircuit. atÊt din punct de vedere operaÍional. 2 . Tab.MT. depŸÛeÛte rareori valoarea de 35 kV. Ea exclude tensiunile tranzitorii. care apare Án condiÍii normale de funcÍionare.

Ántre poli Ûi contactele deschise ale unui disp. . de comutaÍie (kV) (kV) 10 12 20 23 28 32 38 45 50 60 70 80 95 110 140 160 NotŸ: Tensiunile de Íinere “peste distanÍa de izolaÍie” sunt valabile numai pentru aparatajul de comutaÍie unde distanÍele Ántre contactele deschise trebuie sŸ indeplineascŸ cerinÍele de securitate pentru separatoare. Alegerea dintre valorile din Lista 1 Ûi cele din Lista 2 depinde de gradul de expunere la supratensiuni atmosferice Ûi de comutaÍie(1). etc.5 (1) Aceasta ÁnseamnŸ cŸ.5 24 36 52 72. de comutaÍie (kV) 20 40 60 75 95 145 Peste distanÍa de izolare Lista 2 La pŸmÊnt.5 (kV) 23 46 70 85 110 165 - (kV) 46 70 85 110 145 195 290 375 Tensiune nominalŸ de Íinere la impuls de scurtŸ duratŸ de frecvenÍŸ ind. Tensiune nominalŸ de Íinere la impuls de scurtŸ duratŸ de frecvenÍa industrialŸ Um (valoare eficace) (kV) 3 10 20 28 38 50 70 95 140 Tensiune nominalŸ de Íinere la impuls de trŸsnet (valoare de vÊrf) Lista 1 Lista 2 (kV) (kV) 20 40 40 60 60 75 75 95 95 125 145 170 250 325 Tab.5 24 36 52 72. Pentru asigurarea unei protecÍii adecvate a echipamentului Ámpotriva supratensiunilor temporare Ûi Ámpotriva tensiunilor tranzitorii datorate loviturilor de trŸsnet. este extras din CEI 60694 Ûi prezintŸ valorile standard ale tensiunilor de Íinere la impuls.2 12 17.6 7. SemnificaÍia listei 1 Ûi a listei 2 este aceeaÛi cu cea din tabelul aparatelor de comutaÍie. toate echipamentele de medie tensiune trebuie sŸ aibŸ specificat nivelul nominal de izolaÍie. etc. deoarece supratensiunile datorate proceselor de comutaÍie sunt mai puÍin periculoase la aceste valori de tensiune decÊt cele datorate supratensiunilor atmosferice. pentru valorile de tensiune citate. de tipul sistemului de tratare a neutrului Ûi de tipul aparaturii de protecÍie la supratensiune.6 7. B3 Tensiune nominalŸ U (valoare eficace) Tensiune nominalŸ de Íinere la impuls de trŸsnet (valoare de vÊrf) Lista 1 La pŸmÊnt. (valoare eficace) La pŸmÊnt. (mai multe indicaÍii sunt date Án CEI 60071).. Tensiunea cea mai mare pentru echipament (valoare eficace) (kV) i 1. B2: Niveluri de izolaÍie nominalŸ ale aparatajului de comutaÍie. Ántre poli Ûi contactele deschise ale unui disp. de exemplu alegerea depinde de gradul de expunere la lovitura de trŸsnet. de comutaÍie (kV) 40 60 75 95 125 170 250 325 Peste distanÍa de izolare (kV) 3. Transformatoare Tabelul B3 de mai jos. proceselor de comutaÍie Ûi condiÍiilor de defect ale sistemului. Tab. etc. Aparate de comutaÍie Tabelul B2 de mai jos.2 12 17.1 Alimentarea cu energie la medie tensiune Este recomandat ca Án orice ÍarŸ raportul dintre douŸ tensiuni nominale adiacente sŸ nu fie mai mic de doi.1 3. nu se dau valori ale supratensiunii de comutaÍie. Peste Ántre poli Ûi distanÍa contactele de izolare deschise ale unui disp. este extras din CEI 60076-3. Án principiu. Ar trebui notat cŸ. B3: Niveluri de izolaÍie nominalŸ ale transformatoarelor. Lista 1 se aplicŸ Án general aparatajului utilizat Án reÍele de cabluri subterane Án timp ce Lista 2 este utilizatŸ pentru aparatajul folosit Án reÍelele electrice aeriene.

5 16 25 40 12 8 12.B . descrescÊnd cŸtre o valoare stabilŸ. transformatoarele de mŸsurŸ. este foarte precis Ûi conservator. aplicabil pentru toate sistemele de alimentare. Tabelul B4 prezintŸ valorile standard ale curentului de rupere la scurtcircuit.5 8 12. Aceste valori se referŸ la condiÍii de scurtcircuit trifazat Ûi se exprimŸ ca o medie a valorilor eficace ale componentei de c. Standardele naÍionale ale unei anumite ÍŸri sunt Án mod obiÛnuit elaborate sŸ includŸ doar unul sau douŸ valori ale tensiunii. Calculul curenÍilor de scurtcircuit Regulile pentru calculul curenÍilor de scurtcircuit Ántr-o instalaÍie electricŸ sunt prezentate Án standardul CEI 60909. B4: Valorile standard ale curentului de rupere la scurtcircuit a Ántreruptoarelor. kV 3. Standardele naÍionale ale unei anumite ÍŸri sunt Án mod obiÛnuit elaborate sŸ includŸ doar unul sau douŸ nivele de tensiune. Calculul curenÍilor de scurtcircuit se poate transforma Ántr-o sarcinŸ dificilŸ cÊnd instalaÍia este complicatŸ. 50 sau 60 Hz Ûi pÊnŸ la 550 kV. Curentul de scurtcircuit Valorile standard ale capacitŸÍii de Ántrerupere a curentului de scurtcircuit pentru un Ántreruptor sunt exprimate Án mod normal Án kilo-amperi (kA).5 16 25 40 50 17. B5): n o componentŸ alternativŸ. n scurtcircuit bifazic cu punere la pŸmÊnt (Ántre douŸ faze Ûi pŸmÊnt). radiale sau buclate. cablurile de MT. etc. Un Ántreruptor automat (sau o siguranÍŸ fuzibilŸ. n I’’b: valoarea eficace a curentului simetric Ántrerupt de aparatul de comutaÍie cÊnd primul pol deschide la tmin (temporizare minimŸ). cuprind un numŸr mare de nivele de tensiune Ûi de curenÍi. curent Ûi niveluri de defect. etc. descrescÊnd cŸtre zero. Acest standard general. n punere la pŸmÊnt (Ántre o fazŸ Ûi pŸmÊnt). Pentru Ántreruptoarele de tensiuni nominale considerate Án acest capitol. Ántr-un domeniu limitat al tensiunii) este singura formŸ de aparataj de comutaÍie capabilŸ de Ántrerupere sigurŸ a valorilor foarte ridicate de curent Án cazul defectelor de scurtcircuit ce apar Ántr-o reÍea electricŸ de distribuÍie. .5 16 25 40 36 8 12. cauzatŸ de creÛterea bruscŸ de curent. geografice Ûi economice. Án general tipul care produce cei mai importanÍi curenÍi. 2√2I"b Curent (I) 2√2I"k IDC 2√2I"k Ip La apariÍia unui defect. Din punct de vedere practic trebuie sŸ definim valorile curenÍilor de scurtcircuit care se utilizeazŸ la alegerea echipamentelor Ûi a sistemelor de protecÍii: n I’’k: valoarea eficace a curentului iniÍial simetric. n o componentŸ continuŸ. a curentului Án fiecare din cele 3 faze. NotŸ generalŸ: Standardele CEI sunt gÊndite Án sensul unei aplicabilitŸÍi universale Ûi. etc. Tipurile de ÁncercŸri pentru aceste elemente sunt date Án publicaÍiile CEI corespunzŸtoare.6 kA 8 (eficace) 10 16 25 40 7.2 8 12. El poate fi utilizat pentru diferitele tipuri de scurtcircuite (simetrice sau asimetrice) care pot apŸrea Ántr-o instalaÍie electricŸ: n scurtcircuit trifazic (toate trei fazele). curenÍii tranzitorii de scurtcircuit sunt o funcÍie de timp Ûi conÍin douŸ componente (vezi Fig. care este funcÍie de impedanÍa circuitului. Án funcÍie de constanta de timp a maÛinilor electrice aflate Án rotaÍie. B5: Reprezentare graficŸ a curentului de scurtcircuit conform CEI 60909. Utilizarea unor programe de calcul poate accelera acest proces.a. Án consecinÍŸ. cel mai frecvent tip (80% din cazuri). Timp (s) tmin Fig. Acestea reflectŸ practicile diferite adoptate Án ÍŸri cu diferite condiÍii meteorologice. cum sunt de exemplu izolatoarele de sticlŸ sau porÍelan. n Ik: valoarea eficace a curentului stabil simetric.5 16 25 40 24 8 12.5 16 25 40 52 8 12. trebuie sŸ fie compatibile cu cele ale aparatajului de comutaÍie Ûi ale transformatoarelor menÍionate mai sus. n Ip: valoarea maximŸ instantanee a curentului la primul vÊrf. curenÍii sunt mai mici decÊt Án cazul precedent.Conectarea la reÍeaua de distribuÍie de medie tensiune 1 Alimentarea cu energie la medie tensiune B4 Alte componente Este evident cŸ performanÍele izolaÍiei altor componenete de MT asociate cu aceste elemente majore. curentului Ûi curentului de defect.5 20 Tab. n scurtcircuit bifazic (Ántre douŸ faze). n IDC: valoarea instantanee a componentei continue a curentului Án momentul Ántreruperii (la tmin).

bifazic cu pŸmÊntul. constŸ Án aplicarea Án punctul de scurtcircuit a unei surse echivalente de tensiune Án vederea determinŸrii curentului. bifazic. reactanÍele serie Ûi condensatoarele. n o sumŸ a curenÍilor care circulŸ prin ramurile conectate la nod: o I’’k: (vezi Fig. unde κ este mai mic decÊt 2 depinzÊnd de raportul R/X al impedanÍei de secvenÍŸ directŸ pentru ramura datŸ. 2E. calculul nu ia Án considerare capacitŸÍile liniei Ûi admitanÍele sarcinilor nerotative. B5 Tipul scurtcircuitului I’’k SituaÍie generalŸ Defecte ÁndepŸrtate 3 faze 2 faze 2 faze Ûi pŸmÊnt FazŸ Ûi pŸmÊnt Tab. separatoarele de sarcinŸ. Án funcÍie de reacÍia la apariÍia unui defect. depinzÊnd de generatoare Ûi de motoare Ûi de curentul minim temporizat la Ántrerupere. 1. unde μ Ûi q sunt mai mici decÊt 1. Pentru sistemele de secvenÍŸ pozitivŸ Ûi negativŸ. liniile aeriene. valoare eficace exprimatŸ Án kA pentru durate Ántre 0. separatoarele. ale curenÍilor de scurtcircuit. n Definirea sursei echivalente de tensiune de aplicat la punctul de defect. 2. barele. pentru un generator. ReprezintŸ tensiunea existentŸ Ánainte de defect Ûi este definitŸ ca Ûi tensiunea nominalŸ multiplicatŸ cu un factor care ia Án considerare variaÍiile sursei. Aceste echipamente includ cablurile. aÛa cum se vŸd din punctul de defect. Echipamente pasive AceastŸ categorie cuprinde toate echipamentele care. fazŸ cu pŸmÊntul. caracterizÊnd disiparea de caldurŸ maxim admisŸ. Caracterizare În sistem existŸ douŸ tipuri de echipamente. o Ik = I’’k cÊnd defectul este departe de generator. cu valoare mai des ÁntalnitŸ de 1 secundŸ). Pentru aceste echipamente capacitatea de a rezista distrugerilor provocate de un scurtcircuit este definitŸ Án termeni de: n RezistenÍa electrodinamicŸ (“curent de Íinere la valoarea de vÊrf”. caracterizÊnd rezistenÍa mecanicŸ la solicitŸri electrodinamice n RezistenÍa termicŸ (“curent de Íinere de scurtŸ duratŸ”. suma vÊrfurilor.5 Ûi 3 secunde. montate Án paralel. sumŸ algebricŸ. sumŸ algebricŸ. o Ib = μ x q x I’’k. depinzÊnd de tipul scurtcircuitului respectiv trifazic. comutatoarele de ploturi sub sarcinŸ ale transformatoarelor Ûi comportarea subtranzitorie a maÛinilor. B6: Curentul de scurtcircuit conform CEI 60909. bazatŸ pe teorema superpoziÍiei Thevenin Ûi descompunerea Án componente simetrice. pe fiecare ramurŸ ce ajunge Án punctul de defect. unde Ir este curentul nominalal generatorului Ûi λ este un factor depinzÊnd de inductanÍa sa de saturaÍie. transformatoarele.1 Alimentarea cu energie la medie tensiune CurenÍii sunt identificaÍi prin indicii 3. valoarea de vÊrf a curentului exprimata Án kA). Valorile diferiÍilor curenÍi Án punctul de defect sunt calculate utilizÊnd: n ecuaÍiile furnizate. sumŸ algebricŸ sau geometricŸ). unde factorul de tensiune c este definit de standard. transformatoarele de mŸsurŸ. n OdatŸ ce tensiunea Ûi impedanÍa sursei este definitŸ. B6 pentru calculul I’’k. n Calcularea impedanÍelor. o Ik = λ x Ir. Metoda. o Ip = κ x 2 x I’’k. . se calculeazŸ valorile caracteristice. trebuie sŸ aibŸ capacitatea de transport atÊt a curenÍilor normali cÊt Ûi a curenÍilor de scurtcircuit. datoritŸ funcÍiei lor. minime Ûi maxime. Calculul se efectueazŸ Án trei paÛi.

B . Caracteristicile diferitelor dispozitive FuncÍiunile diferitelor dispozitive ce Ántrerup curenÍi Ûi principalele lor caracterizŸri sunt prezentate Án Tabelul B8. de capacitatea de Ánchidere pe scurtcircuit la apariÍia unui defect.I/D (D . CÊteodatŸ capacitatea de Ánchidere trebuie sŸ fie mai mare. n Curentul de rupere la scurtcircuit prezumat Anumite dispozitive au capacitatea de a limita curentul de defect ce urmeazŸ sŸ fie Ántrerupt. B7) Caracteristica de bazŸ a unui dispozitiv destinat sŸ ÁntrerupŸ curenÍii de defect este curentul maxim (valoare eficace exprimatŸ Án kA) pe care este capabil sŸ-l ÁntrerupŸ Án condiÍii specifice definite de standarde. Tab. Nu Da Da Fuzibil Nu Nu Da Separare vizibilŸ longitudinalŸ Capacitate de rupere Ûi de Ánchidere a sarcinii Capacitate de Ánchidere pe scurtcircuit Capacitate de rupere Ûi de Ánchidere a curentului nominal Capacitate de rupere Ûi de Ánchidere maximŸ Caracteristici de anduranÍŸ Capacitate de rupere a curentului de scurtcircuit Capacitate de Ánchidere a curentului de scurtcircuit Capacitate de rupere a curentului de scurtcircuit minimŸ Capacitate de rupere a curentului de scurtcircuit maximŸ Fig. . conform standardului CEI 62271-100.5 ori valoarea eficace a curentului de rupere (2. caz Án care este vorba de “curent asimetric”.Ánchidere) o starea dispozitivului dupŸ test. o numŸrul de deschideri la curent maxim. Capacitatea de Ánchidere mai este cerutŸ pentru separatoare de sarcinŸ Ûi separatoare. Capacitatea lor de rupere este definitŸ ca maximul curentului de scurtcircuit prezumat care s-ar fi dezvoltat Án timpul unui scurtcircuit net Ántre terminalele amonte ale dispozitivului.Conectarea la reÍeaua de distribuÍie de medie tensiune 1 Alimentarea cu energie la medie tensiune B6 Echipamente active AceastŸ categorie cuprinde echipamentele desemnate sŸ elimine curenÍii de scurtcircuit adicŸ Ántreruptoarele automate Ûi fuzibilele.6 ori pentru sistemele de 60 Hz). de exemplu pentru Ántreruptoare automate care protejeazŸ generatoare. B8: FuncÍiile diferitelor dispozitive de Ántrerupere. valoarea eficace a sumei dintre componenta periodicŸ Ûi componenta aperiodicŸ este specificatŸ. dacŸ este nevoie. conform CEI 60056. o frecvenÍa naturalŸ a sistemului de alimentare.deschidere. nu trebuie sŸ surprindŸ faptul cŸ aceluiaÛi aparat i se pot asocia diferite capacitŸÍi de rupere Án funcÍie de standardul Án care sunt definite. Capacitatea de Ánchidere este definitŸ Án funcÍie de valoarea de vÊrf (exprimatŸ Án kA) deoarece primul vÊrf asimetric este cel mai solicitant din punct de vedere electrodinamic. de exemplu ciclul D . I .I/D . Curent (I) Dispozitiv IAC Separator Întreruptor Separator de sarcinŸ Contactor Separare vizibilŸ Ántre douŸ reÍele sub tensiune Da Nu CondiÍii de manevrare Normale Defect Nu Nu Da Nu Caracteristici principale Nu Da Nu Timp (s) Întreruptor automat IDC IAC: VÊrful componentei periodice. standardul CEI se referŸ la valoarea eficace a componentei periodice a curentului de scurtcircuit. n Capacitatea de rupere (vezi Fig. n Capacitatea de Ánchidere pe scurtcircuit În general aceastŸ caracteristicŸ este implicit definitŸ de capacitatea de rupere deoarece un aparat trebuie sŸ ÁnchidŸ pe un curent pe care Ál poate Ántrerupe. În alte standarde. Capacitatea de rupere este o caracteristicŸ dificil de definit Ûi. un Ántreruptor automat utilizat Ántr-un sistem energetic cu frecvenÍa de 50 Hz trebuie sŸ fie capabil sŸ ÁnchidŸ pe o valoare de vÊrf a curentului egalŸ cu 2. IDC: Componenta aperiodicŸ. AceastŸ proprietate este exprimatŸ prin capacitatea de rupere Ûi. De exemplu. B7: Curentul de rupere nominal al unui Ántreruptor automat Án caz de scurtcircuit. Capacitatea de rupere depinde de alÍi factori ca: o tensiune. o raportul R/X al circuitului de Ántrerupt. chiar dacŸ aceste dispozitive nu sunt capabile sŸ ÁntrerupŸ curentul. Án consecinÍŸ.

fabricantul trebuie consultat asupra declasŸrii corecte ce trebuie efectuatŸ pentru condiÍiile de funcÍionare reale. separatorul de sarcinŸ trebuie sŸ fie capabil sŸ declanÛeze automat. La posturile de transformare de MT/JT care includ un transformator cu un curent nominal Án primar mai mic de 60 A (Án general cÊnd puterea transformatorului este mai micŸ de 1000 kVA). ca o alternativŸ mai economicŸ la Ántreruptorul de putere. n vÊrful maxim Ûi durata Ûocului de curent de magnetizare la conectarea transformatorului. transformatoare. valorile ridicate ale curentului de defect care sunt dincolo de capacitatea de rupere a separatorului de sarcinŸ. Án Ohmi). uneori sunt cerute circuite nominale la 630 A. sŸ se mŸreascŸ suprafeÍele radiatorului de ulei de rŸcire. De exemplu. InfluenÍa temperaturii mediului ambiant Ûi a altitudinii asupra curentului nominal Valorile curentului nominal sunt atribuite pentru toate dispozitivele electrice prin care circulŸ curent. B7 . Án concordanÍŸ cu caracteristicile siguranÍei fuzibile Ûi a datelor transformatorului. astfel ÁncÊt echipamentele care depind de rŸcirea naturalŸ prin radiaÍie Ûi convecÍie a aerului se vor ÁncŸlzi dacŸ funcÍioneazŸ la curentul nominal la climŸ tropicalŸ Ûi/sau la altitudini ce depŸÛesc 1000 m. combinaÍia fuzibili . 1250 A. la valori scŸzute ale curentului de defect. CreÛterea de temperaturŸ peste temperatura mediului ambiant va depinde. pentru menÍinerea valorilor iniÍiale nominale conform CEI. SituaÍia transformatoarelor este reglementatŸ Án standardul CEI 60076-2.1 Alimentarea cu energie la medie tensiune Curentul nominal cel mai utilizat pentru aparatul de comutaÍie folosit Án reÍelele de distribuÍie de MT de uz general. În acest fel. care nu pot fi Ántrerupte de cŸtre siguranÍele fuzibile. 2500 A Ûi 4000 A. Transformatoarele cu rŸcire Án ulei sau Án aer sunt printre cele mai cunoscute exemple de asemenea tehnici de rŸcire forÍatŸ. Într-o astfel de schemŸ. pentru Ántreruptoare de putere de cuplŸ Ûi de bare colectoare sunt 800 A. precum Ûi pierderilor dielectrice Án cabluri Ûi condensatoare. valorile nominale standard pentru circuitele celulelor de sosire de la transformatoare de IT. Án Amperi Ûi R = rezistenÍa conductorului. etc. În zonele industriale Ûi Án cele urbane cu o ÁncŸrcare mare. CurenÍii nominali ceruÍi pentru aparatajul de comutaÍie sunt stabiliÍi Án etapa de proiectare a postului de transformare.separator de sarcinŸ nu asigurŸ performanÍele cerute. un separator de sarcinŸ MT asociat cu un set de 3 siguranÍe fuzibile (sau o combinaÍie similarŸ) este Án general folositŸ pentru controlul Ûi protecÍia transformatorului. În cazul transformatoarelor cu rŸcire forÍatŸ. Valoarea nominalŸ actualŸ va fi datŸ de fabricantul separatorului de sarcinŸ cu siguranÍe fuzibile. iar limitele superioare ale acestora sunt stabilite de creÛterea temperaturii datoratŸ puterii I2R (Watt) disipate Án conductoare (unde I = valoarea eficace a curentului. În astfel de situaÍii. aÛa cum se aratŸ Án exemplul dat Án Anexa A a CEI 62271-105. Curentul nominal Curentul nominal normal este definit ca “valoarea eficace a curentului care poate fi suportat Án mod continuu la frecvenÍa nominalŸ cu o creÛtere a temperaturii ce nu o depŸÛeÛte pe aceea specificatŸ de standardul specific de producÍie”. Valorile curenÍilor nominali recomandate de CEI sunt bazate pe temperaturi normale ale aerului Án climŸ temperatŸ Ûi la altitudini ce nu depŸÛesc 1000 m. echipamentele trebuiesc declasate la o valoare nominalŸ a curentului mai micŸ decÊt cea nominalŸ descrisŸ Án caracteristici. vor fi eliminate de cŸtre separatorul de sarcinŸ acÍionat prin releu. deoarece un simplu ventilator de rŸcire fixat pe axul motorului ÁndepŸrteazŸ cŸldura cu aceeaÛi ratŸ cu care ea este produsŸ Ûi astfel temperatura atinge o valoare stabilŸ inferioarŸ celei care ar putea deteriora izolaÍia Ûi ar conduce la “arderea” motorului. n modul de acÍionare a protecÍiei Ûi a aparatelor de comutaÍie pe partea de MT.separator de sarcinŸ. este de 400 A. Pentru aparatajul de comutaÍie. Pentru curenÍi primari mai mari (transformatoare cu putere nominalŸ egalŸ sau mai mare de 1000 kVA).. este de 400 A. cum ar fi: n curentul normal la MT. sŸ se mŸreascŸ puterea pompelor de circulaÍie a uleiului precum Ûi dimensiunea ventilatoarelor de aer. 1600 A. n supracurentul permis Ûi durata sa. Nu existŸ tabele de valori ale curentului normal nominal recomandate de CEI pentru combinaÍia fuzibili . curenÍi mari pot fi trecuÍi prin ÁnfŸÛurŸrile motorului electric fŸrŸ a produce supraÁncŸlziri. acolo unde este cazul. ÁmpreunŸ cu cŸldura produsŸ prin histerezis magnetic Ûi pierderile prin curenÍi turbionari la motoare. În RomÊnia curentul nominal cel mai utilizat este de 630 A. Curentul nominal cel mai utilizat pentru aparatul de comutaÍie folosit Án reÍelele de distribuÍie la MT de utilitate generalŸ. Án general este suficient sŸ se furnizeze ecrane protectoare la radiaÍia solarŸ. care trebuie sŸ acopere (prin valori apropiate) curentul nominal minim de Ántrerupere al siguranÍelor fuzibile de MT. vor fi deconectate cŸtre siguranÍele fuzibile Án timp ce valorile scŸzute ale curenÍilor de defect. etc. Án principal. de modul Án care cŸldura este disipatŸ. de exemplu prin relee. La staÍiile de alimentare principale de MT Ûi Án posturile de transformare.

de asemenea. Án care conductorul de nul este conectat la pŸmÊnt de-a lungul lungimii sale (la fiecare al treilea sau al patrulea stÊlp al liniei aeriene de distribuÍie. astfel ÁncÊt conductorul neutru. de asemenea. ÁnfŸÛurŸrile fazelor de JT Ûi toate conductoarele de fazŸ sunt. la instalaÍiile consumatorului. Legarea la pŸmÊnt Sistemul de legare la pŸmÊnt Ûi echipamentul de ÁmpŸmÊntare necesitŸ o abordare atentŸ. InstalaÍia echipotenÍialŸ de legare la pŸmÊnt Án spaÍiile corespunzŸtoare consumatorilor poate fi consideratŸ la potenÍial zero. TotuÛi. Curentul de punere la pŸmÊnt Valorile curentului de punere la pŸmÊnt la MT sunt Án general (mai puÍin acolo unde existŸ restricÍii speciale Án acest sens) comparabile cu acelea ale scurtcircuitului trifazat. sŸ se separe priza de pŸmÊnt destinatŸ pentru legarea la pŸmÊnt a pŸrÍilor metalice aferente echipamentelor de MT de priza de pŸmÊnt a sistemului de legare la pŸmÊnt a conductorului de nul la JT. un curent de punere la pŸmÊnt de 10000 A ce trece printr-un electrod de ÁmpŸmÊntare cu o rezistenÍŸ de 0. n crearea condiÍiilor de echipotenÍialitate Ántre postul de transformare Ûi instalaÍia consumatorului. acolo unde este posibil din punct de vedere fizic.Conectarea la reÍeaua de distribuÍie de medie tensiune 1 Alimentarea cu energie la medie tensiune B8 Defectele de punere la pŸmÊnt la sisteme de MT pot induce valori periculoase de tensiune pe partea de JT a instalaÍiilor. Fig. De exemplu. Aceasta este practica comunŸ Án sistemele de distribuÍie rurale. B9: PotenÍial transferat pe JT. dacŸ acestŸ instalaÍie de legare la pŸmÊnt ar fi conectatŸ la priza de pŸmÊnt a postului de transformare printr-un conductor cu impendanÍŸ micŸ. (1) Celelalte transformatoare nefiind legate la pŸmÊnt. Án general. fiecare din acestea fiind conectat la pŸmÊnt la intervale regulate constituie. Un caz particular al limitŸrii curentului de punere la pŸmÊnt este prin intermediul bobinei Petersen. o foarte eficientŸ prizŸ de pŸmÊnt. Schema TN este asociatŸ. AceÛti curenÍi trecÊnd prin priza de pŸmÊnt vor ridica tensiunea acesteia la o valoare ridicatŸ faÍŸ de potenÍialul de referinÍŸ. atunci nu este nici un pericol pentru personalul de exploatare. la JT) Ûi Án fiecare loc de conectare al consumatorilor. dupŸ cum se aratŸ Án diagrama A din Figura B10. unde electrozii prizei de pŸmÊnt a reÍelei de JT sunt instalaÍi la distanÍŸ de una sau douŸ deschideri faÍŸ de postul de transformare. Acestea se realizeazŸ Án mod normal prin legarea la pŸmÊnt a sistemelor de MT prin intermediul rezistenÍelor sau bobinelor de reactanÍŸ legate la conexiunile tip stea ale cÊtorva transformatoare(1). Se poate observa cŸ nu va exista nici un defect de izolare pe partea de JT. de vreme ce aceastŸ configuraÍie formeazŸ o cuÛcŸ echipotenÍialŸ Án care toate materialele conducatoare de electricitate inclusiv personalul. În multe cazuri spaÍiul limitat disponibil din posturile de transformare urbane ÁmpiedicŸ o asemenea practicŸ. de rezistenÍŸ scŸzutŸ. conectat la priza de pŸmÊnt comunŸ a postului de transformare. Án mod particular datoritŸ siguranÍei consumatorului de JT Án timpul unui scurtcircuit la pŸmÊnt pe partea de MT. Se va vedea Án Figura B9 cŸ punctul neutru al ÁnfŸÛurŸrii de JT a transformatorului de MT/JT este. Se poate observŸ. cŸ o reÍea de conductoare de nul plecÊnd dintr-un post de transformare. de asemenea. Cablurile de distribuÍie la JT ce pŸrŸÛesc postul de transformare vor transfera acest potenÍial instalaÍiilor consumatorilor. atunci condiÍiile echipotenÍiale existente Án postul de transformare vor exista. Prizele de pŸmÊnt În general este preferabil. amplasate Án posturile de transformare principale sau Án staÍiile de alimentare cu energie electricŸ. Legarea la pŸmÊnt printr-o impedanÍŸ redusŸ AceastŸ legŸturŸ cu impedanÍa de valoare scŸzutŸ este obÍinutŸ prin conectarea conductorului neutru la instalaÍia echipotenÍialŸ a consumatorului Ûi rezultatul este cunoscut ca schema TN (CEI 60364). DacŸ toate pŸrÍile metalice expuse din postul de transformare sunt conectate ÁmpreunŸ Ûi apoi legate la priza de pŸmÊnt iar electrodul (platbandŸ. SoluÍii posibile Primul pas pentru minimizarea pericolelor evidente ale potenÍialelor transferate este sŸ se reducŸ mŸrimea curenÍilor de punere la pŸmÊnt pe partea de MT. nu existŸ posibilitatea separŸrii conductorului de protecÍie la MT de cel de JT pentru evitarea transferurilor de tensiune (posibil periculoase) Án sistemul de JT.5 Ω (rezistenÍŸ deosebit de micŸ) Ái va mŸri tensiunea la 5000 V. Totusi. Consumatorii de JT (Ûi personalul de exploatare) pot fi protejaÍi Ámpotriva acestui pericol prin: n limitarea mŸrimii curenÍilor de punere la pŸmÊnt pe partea de MT. de exemplu. prizŸ de pŸmÊnt) este Án forma de (sau este conectat la) o plasŸ de conductoare situate sub podeaua postului de transformare. cu o schemŸ de protecÍie cu conectare la pŸmÊnt multiplŸ. sunt ridicate la acelaÛi potenÍial. ÁmpreunŸ cu conectarea la pŸmÊnt a postului de transformare. ridicate la potenÍialul prizei de pŸmÊnt.B . PotenÍial transferat De remarcat cŸ un pericol existŸ totuÛi datoritŸ problemei cunoscute sub numele de ”potenÍial transferat”. totuÛi o astfel de strategie a fost adoptatŸ Án cÊteva ÍŸri. . Ántre faze sau Ántre o fazŸ Ûi conductorul de nul din moment ce toate sunt la acelaÛi potenÍial. n reducerea rezistenÍei de legare la pŸmÊnt a posturilor de transformare pÊnŸ la cea mai micŸ valoare posibilŸ. este probabil ca izolaÍia dintre faze Ûi pŸmÊnt a cablului sau a unei pŸrÍi a instalaÍiei va ceda. Un potenÍial transferat relativ important nu poate fi complet evitat prin aceste mijloace.

n Pentru TT-a Ûi IT-b. unde Uo este tensiunea nominalŸ fazŸ-neutru a sistemului JT. . CombinaÍia dintre limitarea curenÍilor de defect la punerea la pŸmÊnt. Se observŸ cŸ Án sistemul TT. larg utilizat. B10. separat. deÛi potenÍialul transferat nu va solicita suplimentar izolaÍia dintre faze a echipamentului consumatorului. Note: n Pentru TN-a Ûi IT-a. Uw Ûi Uws sunt ambele date Án CEI 60364-4-44 la valoarea de Uo+1200 V.1 Alimentarea cu energie la medie tensiune Cazurile A Ûi B În aceste cazuri nu este impusŸ o valoare particularŸ a rezistenÍei B9 Cazurile C Ûi D UW . Limitarea curentului de punere la pŸmÊnt la MT Ûi rezistenÍa prizei de pŸmÊnt a postului de transformare Un alt sistem de legare la pŸmÊnt. descrise mai sus. izolaÍia dintre fazŸ Ûi pŸmÊnt a tuturor celor trei faze va fi supusŸ unei supratensiuni. B10: Valoarea maximŸ a rezistenÍei de dispersie a prizei de pŸmÊnt Ántr-un post de transformare MT/JT pentru asigurarea securitŸÍii Án timpul unui scurtcircuit cu punere la pŸmÊnt pe partea de medie tensiune.U RS i Im Unde UWS = tensiunea nominalŸ de Íinere la frecvenÍŸ industrialŸ pentru echipament de joasŸ tensiune Án postul de transformare U = tensiunea fazŸ-neutru Án postul de transformare pentru sistemul TT Ûi tensiunea fazŸ-fazŸ Án postul de transformare pentru sistemul IT Im = valoarea maximŸ a curentului de punere la pŸmÊnt pe partea de medie tensiune În cazurile E Ûi F conductorul de protecÍie de joasŸ tensiune (legat ÁmpreunŸ cu celelalte pŸrÍi conductoare expuse) din postul de transformare este legat la priza de pŸmÊnt a postului de transformare Ûi de aceea echipamentul de joasŸ tensiune din postul de transformare poate fi supus unei supratensiuni. nulul transformatorului este legat la pŸmÊnt. legŸturile echipotenÍiale Ûi sistemul de legare la pŸmÊnt de rezistenÍŸ redusŸ al postului de transformare are ca rezultat o reducere importantŸ a valorilor supratensiunilor Ûi o limitare a solicitŸrilor pe care trebuie sŸ le suporte izolaÍia dintre fazŸ Ûi pŸmÊnt pe perioada punerilor la pŸmÊnt pe partea de MT. pŸrÍi conductoare expuse de joasŸ Ûi medie tensiune din postul de transformare Ûi cele din instalaÍia consumatorului ÁmpreunŸ cu nulul transformatorului sunt legate ÁmpreunŸ la priza de pŸmÊnt a postului de transformare. Án afara zonei de influenÍŸ a prizei de pŸmÊnt a postului de transformare. n Pentru TT-b Ûi IT-c. Fig. pentru diferite sisteme de tratare a neutrului. pŸrÍi conductoare expuse de joasŸ Ûi medie tensiune din postul de transformare ÁmpreunŸ cu nulul transformatorului sunt legate la priza de pŸmÊnt a postului de transformare. Asta ÁnseamnŸ cŸ. constituie un potenÍial de referinÍŸ. instalaÍia de legare la pŸmÊnt a consumatorului (fiind izolatŸ faÍŸ de cea a postului de transformare).UO RS i Im Unde UW = tensiunea nominalŸ de Íinere la frecvenÍŸ industrialŸ pentru echipament de joasŸ tensiune Án instalaÍiile consumatorului UO = tensiunea fazŸ-neutru Án instalaÍiile consumatorului Im = valoarea maximŸ a curentului de punere la pŸmÊnt pe partea de medie tensiune Cazurile E Ûi F UWS . este arŸtat Án diagrama C a Fig.

DacŸ aceste rezistenÍe ar fi ÁnlŸturate. Diagramele D Ûi F (Figura B10) În aceste cazuri. În general. denumitŸ Án CEI 60364 ca schema “IT”. RelaÍia necesarŸ pentru determinarea valorii maxime a rezistenÍei prizei de legare la pŸmÊnt Rs a postului de transformare. sunt urmŸtoarele: n curentul maxim de punere la pŸmÊnt la sistemele de distribuÍie cu linii electrice aeriene sau combinate (linii electrice aeriene Ûi linii electrice subterane LEA Ûi LES) este 300 A. pentru a fi siguri ca tensiunea de Íinere la JT nu va fi depŸÛitŸ. În spaÍiile din afara zonei de influenÍŸ a sistemului de legare la pŸmÊnt al postului de transformare. pentru executarea reparaÍiei. A treia modalitate de legare la pŸmÊnt. . În aceste cazuri. Curentul maxim de defect la pŸmÊnt Im este suma vectorialŸ dintre curentul maxim de defect la pŸmÊnt Án conexiunea neutrului Ûi curentul capacitiv nesimetric al Ántregii reÍele. sunt Ántre cuva transformatorului Ûi ÁnfŸÛurarea de JT.B . ConsiderÊnd izolaÍia ca fiind perfectŸ. nu va fi depŸÛitŸ. n prin capacitatea dintre conductoarele echipotenÍiale din postul de transformare Ûi conductorul cablurilor de distribuÍie de JT ce pŸrŸsesc postul de transformare.Conectarea la reÍeaua de distribuÍie de medie tensiune 1 Alimentarea cu energie la medie tensiune B10 Strategia Án aceastŸ situaÍie este reducerea rezistenÍei de dispersie a prizei de pŸmÊnt a postului de transformare. În practicŸ. astfel ÁncÊt solicitŸrile dielectrice importante care apar Án postul de transformare. Valorile practice adoptate de o autoritate naÍionalŸ de furnizare a energiei electrice. iar rezistenÍele izolaÍiei la pŸmÊnt sunt mult mai mici decÊt acelea ale parametrilor corespunzŸtori la posturile de transformare. care poate sŸ fie tolerat pÊnŸ cÊnd este posibil tehnologic sŸ fie Ántrerupt circuitul afectat. n prin cŸile de scurgere a curentului Án izolaÍie. etc. este: Án Ohmi (vezi cazurile C Ûi D din Figura B10). Principiul constŸ Án alimentarea de la o sursŸ nelegatŸ la pŸmÊnt. un defect de izolaÍie. de exemplu toate conductoarele vor fi ridicate la potenÍialul prizei de pŸmÊnt a postului de transformare . de exemplu Án spitale. Án fiecare caz. se aplicŸ urmŸtoarele observaÍii. fabrici cu proces de fabricaÍie continuu. n curentul maxim de defect la pŸmÊnt la sistemele subterane (LES) este 1000 A.toate miezurile sunt la acelaÛi potenÍial). este utilizatŸ Án mod obiÛnuit acolo unde continuitatea Án alimentare cu energie electricŸ este esenÍialŸ. Diagrama B (Figura B10) Toate conductoarele de fazŸ Ûi neutru sunt Án echilibru faÍŸ de pŸmÊnt la care sunt conectate prin (normal foarte mari) rezistenÍe de izolaÍie Ûi (normal foarte mici) capacitanÍe Ántre conductoare Ûi pŸrÍile metalice puse la pŸmÊnt. la sistemele de distribuÍie de 20 kV. pentru aparatele Ûi echipamentele de JT. unde: Uw = cea mai micŸ valoare standardizata (Án VolÍi) a tensiunii de Íinere de scurtŸ duratŸ (5 s) pentru instalaÍiile Ûi echipamentele consumatorului = Uo + 1200 V (CEI 60364-4-44) Uo = tensiunea fazŸ-nul (Án VolÍi) corespunzŸtoare locului de conectare a consumatorului de JT Im = curentul maxim de defect la pŸmÊnt pe partea de MT a sistemului (Án Amperi). de regulŸ un transformator. capacitŸÍile faÍŸ de pŸmÊnt ale cablurilor Ûi conductoarelor din instalaÍiile de JT sunt mult mai mari. sistemul se comportŸ Án mod similar cu cazul Án care este prezentŸ o rezistenÍŸ de legare la pŸmÊnt a nulului. astfel ÁncÊt sistemul nu ar fi legat la pŸmÊnt. din cauza numeroaselor scurgeri spre pŸmÊnt ale tuturor conductoarelor active Ántr-un numŸr de circuite funcÍionÊnd Án paralel. potenÍialul ridicat al sistemului de legare la pŸmÊnt al postului de transformare acÍioneazŸ asupra izolaÍiei fazelor de JT Ûi pe conductoarele neutre: n prin capacitatea dintre ÁnfŸÛurŸrile de JT ale transformatorului Ûi cuva transformatorului. prezintŸ importanÍŸ capacitŸÍile Ántre conductoare Ûi pŸmÊnt la potenÍial zero (capacitŸÍile dintre miezuri nu sunt relevante . unde fiecare “condensator“ este Ûuntat prin cŸile de scurgere rezistive. D Ûi F (Figura B10) AratŸ sistemele IT Án care rezistenÍe (de aproximativ 1000 Ω) sunt incluse Án circuitul de punere la pŸmÊnt a neutrului. sau de valoare neglijabilŸ. astfel ÁncÊt valoarea standard a tensiunii de Íinere timp de 5 secunde. Ántre fazŸ Ûi pŸmÊnt. la care ÁnfŸÛurarea secundarŸ nu este legatŸ la pŸmÊnt sau legatŸ la pŸmÊnt printr-o impedanÍŸ de valoare mare (u 1000 Ω). potenÍialele tuturor conductoarelor de fazŸ Ûi neutru vor fi ridicate prin influenÍa electrostaticŸ pÊnŸ la un potenÍial apropiat de cel al conductoarelor echipotenÍiale. În acet caz solicitŸrile de supratensiune asupra izolaÍiei la JT sunt mici sau nu existŸ. Rezultatul este Án sine un divizor de tensiune capacitiv. Diagramele B. de punere la pŸmÊnt. Án circuitele de joasŸ tensiune alimentate de la ÁnfŸÛurŸrile secundare va avea ca rezultat un curent de defect practic zero.

prin reÍelele de cabluri subterane. Alimentarea Án buclŸ Echipamentele de reÍea de tip “inel principal” (Ring Main Units . Acest tip de defect de punere la pŸmÊnt este destul de rar Ûi atunci cÊnd apare este repede detectat Ûi eliminat de cŸtre sistemul de declanÛare automatŸ a Ántreruptorului dintr-o instalaÍie proiectatŸ Ûi construitŸ corespunzŸtor.RMU) sunt Án mod normal conectate sŸ formeze un inel principal la MT(2) sau un distribuitorinterconector(2) astfel ÁncÊt barele colectoare aferente RMU transportŸ tot curentul inelului principal sau al interconectorului (Fig. dispuse vertical. aÛa cum a fost menÍionat anterior. Ámpreuna cu un separator de punere la pŸmÊnt. sŸ depŸÛeascŸ 50 V Án condiÍii uscate sau 25 V Án condiÍii de umiditate. Fiecare capŸt al unui interconector este este controlat de obicei de un Ántreruptor. fiecare conÍinÊnd cÊte un separator de sarcinŸ Ûi un separator de punere la pŸmÊnt. care Áncepe Ûi se terminŸ pe aceleaÛi bare. În completarea elementelor menÍionate mai sus. care pot ajunge la valori periculoase ale “tensiunii de pas”. . AceastŸ schemŸ de funcÍionare pune la dispoziÍia utilizatorului douŸ surse de alimentare cu energie electricŸ. dupŸ cum se observŸ Án Fig. chiar dacŸ punctul neutru este izolat sau conectat la pŸmÊnt printr-o impedanÍŸ de valoare mare. din zonele urbane. În unele ÍŸri un transformator montat pe un stÊlp fŸrŸ aparate de comutaÍie sau siguranÍe fuzibile la MT constituie “postul de transformare”. (2) O reÍea buclatŸ este un distribuitor continuu Án formŸ de buclŸ ÁnchisŸ la ambele capete. Schemele Án inel au ca principal domeniu de aplicaÍie distribuÍia publicŸ. Pentru a ÁmbunŸtŸÍi flexibilitatea operaÍionalŸ adeseori barele sunt divizate Án douŸ secÍiuni de un Ántreruptor Án poziÍie normal deschis Ûi fiecare capŸt al buclei este conectat la o secÍiune diferitŸ. n o celulŸ de ieÛire Ûi protecÍie conÍinÊnd separator de sarcinŸ plus siguranÍe fuzibile sau o combinaÍie separator de sarcinŸ echipat cu siguranÍe fuzibile sau un Ántreruptor de putere Ûi un separator de linie. Criteriul echipotenÍialitŸÍii ce trebuie respectat este cel menÍionat Án capitolul F referitor la protecÍia Ámpotriva Ûocului electric prin contact indirect.2 Diferite tipuri de alimentŸri la medie tensiune UrmŸtoarele scheme de alimentare cu energie electricŸ sunt adoptate Án mod obiÛnuit Án concordanÍŸ cu tipul reÍelei de medie tensiune. Toate dispozitivele de manevrare Án sarcinŸ Ûi separatoarele de punere la pŸmÊnt sunt dimensionate sŸ reziste la solicitŸrile produse de curentul de scurtcircuit. de la care un numŸr de astfel de linii secundare sunt conectate Án derivaÍie. B11. B11: ReÍea radialŸ. B12: ReÍea buclatŸ. pentru a evita diferenÍe mari de potenÍial pe suprafaÍa solului. sunt prezentate Án subparagraful 3. În general partea de MT este conectatatŸ Ántr-o celulŸ conÍinÊnd un separator de sarcinŸ cu siguranÍe fuzibile de protecÍie Ûi separator de punere la pŸmÊnt. Fig. SiguranÍa Án exploatare Án situaÍiile de potenÍial ridicat depinde Án Ántregime de dispunerea zonelor echipotenÍiale ce trebuie stabilite Án mod corespunzŸtor.1. etc. Postul de transformare este alimentat de un singur circuit de la un distributor de MT (cablu sau linie). Tipul RMU constŸ din trei compartimente integrate astfel ÁncÊt sŸ formeze un singur ansamblu. B12) . Toate transformatoarele conectate Án sistem IT. Án nici o circumstanÍŸ.1 Alimentarea cu energie la medie tensiune CreÛterea de potenÍial Án instalaÍiile consumatorului nu constitue o problemŸ acolo unde nivelul curentului de punere la pŸmÊnt pe partea de MT este limitat. definit astfel: potenÍialul dintre douŸ pŸrÍi metalice expuse care pot fi atinse simultan de orice parte a corpului uman nu trebuie. (1) Cuprul este electronegativ faÍŸ de majoritatea celorlalte metale Ûi astfel rezistŸ la cororoziune. Alimentarea Án vÊrf (radialŸ) Fig. datoratŸ defectelor din sistem sau unor manevre greÛite din partea furnizorului de energie. Án felul acesta reducÊndu-se Án mod considerabil probabilitatea de Ántrerupere a alimentŸrii. Acestea sunt: n 2 celule de intrare. Acestea se bazeazŸ Án principal pe utilizarea unor conductoare de cupru Án formŸ de grilaj. B11 1. Problema este Án strÊnsŸ legŸturŸ cu legarea la pŸmÊnt de protecÍie a gardurilor de Ámprejmuire Ûi este prezentatŸ Án detaliu Án subcapitolul 3. Fiecare capŸt al buclei este controlat de cŸtre un Ántreruptor. Un interconector este un circuit continuu care conecteazŸ barele colectoare din douŸ posturi de transformare. Aparatul de protecÍie Ûi de comutaÍie este plasat la mare distanÍŸ faÍŸ de transformator Ûi controleazŸ Án general o linie electricŸ aerianŸ principalŸ. Acest tip de instalaÍie de MT este foarte comun Án zonele rurale. Un interconector-distribuitor este un interconector care alimenteazŸ unul sau mai multe posturi de transformare de-a lungul traseului. conectate la bare de oÍel cuprat. MŸsuri speciale ar trebui luate la limita zonelor echipotenÍiale. sunt Án practicŸ prevŸzute cu un aparat de limitare a supratensiunii care va conecta Án mod automat punctul neutru direct la pŸmÊnt dacŸ o supratensiune se apropie de tensiunea de Íinere a izolaÍiei sistemului de JT.1 mai multe moduri Án care pot apare aceste supratensiuni.

precum Ûi poluarea masivŸ a suprafeÍelor izolatoarelor. ExistŸ. Ántr-o anumitŸ mŸsurŸ. etc. pot provoca atingerea Ántre ele a conductoarelor liniilor aeriene (LEA). La Ántreruperea alimentŸrii cu energie electricŸ. formarea chiciurii. avÊnd ca efect producerea unui scurtcircuit momentan (nepermanent). O schemŸ prevŸzutŸ cu un astfel de separator automat (ALS) permite astfel. Án marea majoritate a cazurilor. a fost posibil sŸ se ÁmbunŸtŸÍeasca considerabil continuitatea serviciului Án cazul reÍelelor de distribuÍie de MT care conÍin linii electrice aeriene prin aplicarea unei scheme de reanclanÛare automatŸ rapidŸ (RAR) a Ántreruptorului care comandŸ un astfel de circuit. AceastŸ secvenÍŸ poate fi executatŸ manual sau automat.. B13). deci. Multe din aceste avarii dispar Án mod spontan. Automatic Line Switch) Ûi alimentarea este restabilitŸ pentru ceilalÍi consumatori conectaÍi la celelalte secÍiuni. realimentarea circuitului. Alte ÁmbunŸtŸÍiri Án continuitatea alimentŸrii sunt obÍinute prin utilizarea separatoarelor de linie acÍionate de la distanÍŸ Ûi prin utilizarea unor separatoare de izolare automatŸ. alimentate de cŸtre sisteme de cabluri subterane de MT . douŸ posibilitŸÍi: n defectul este Án secÍiunea care a fost izolatŸ de separatorul automat de linie (ALS. dacŸ prima Áncercare eÛueazŸ. B12 1. etc.3 Aspecte operaÍionale ale reÍelelor de distribuÍie de medie tensiune Linii electrice aeriene (LEA) VÊnturile puternice. va avea succes. calea de intrare care era Án funcÍiune trebuie sŸ fie deconectatŸ Ûi celŸlalt separator de sarcinŸ (anterior Án poziÍia “deschis”) poate fi conectat. cu un timp reglabil de ÁntÊrziere Ántre ÁncercŸrile succesive (pentru a permite deionizarea aerului la locul de defect). Mai mult. dar este posibil sŸ conturneze (ex. posibilitatea restabilirii alimentŸrii pentru o parte din consumatori. Án condiÍii uscate. Ánainte ca a treia (Ûi ultima) Áncercare de reanclanÛare sŸ aiba loc. restabileÛte proprietŸÍile izolatoare. . Aceste scheme automate permit un numŸr de operaÍii de reanclanÛare. de obicei.B . Principiul este urmŸtorul: DacŸ dupŸ douŸ ÁncercŸri de reanclanÛare circuitul nu se restabileÛte Ûi defectul se dovedeÛte a fi permanent separatorul se va deschide (Án a doua pauzŸ de RAR) Ûi va izola o secÍiune a reÍelei. cŸtre o structurŸ de fixare metalicŸ) pe duratŸ unei ploi torenÍiale. suprafeÍele poluate produc Án general conturnŸri doar Án condiÍii de umiditate. De exemplu. Trecerea curentului de defect ia aproape Án mod invariabil forma unui arc electric. Ánainte ca Ántreruptorul sŸ fie definitiv deconectat dupŸ toate ÁncercŸrile nereuÛite (Án general 3). B13: DublŸ alimentare. aparatura de protecÍie a acÍionat pentru a indepŸrta defectul. ce funcÍioneazŸ ÁmpreunŸ cu un Ántreruptor cu reanclanÛare automatŸ rapidŸ (Án pauzŸ de RAR). Fig. de ex. Din acest motiv.Conectarea la reÍeaua de distribuÍie de medie tensiune 1 Alimentarea cu energie la medie tensiune DublŸ alimentare Acolo unde este posibil ca alimentarea pe partea de MT sŸ fie fŸcutŸ prin douŸ linii sau cabluri de la acelaÛi sistem de bare colectoare ale unui post de transformare. se utilizeazŸ Án mod obiÛnuit o schemŸ similarŸ cu cea a RMU (vezi Fig. AceastŸ ultimŸ schemŸ este exemplificatŸ prin ultima parte a Figurii B14 (pagina urmŸtoare). astfel ÁncÊt doar o cale de intrare poate fi conectatŸ la un moment dat (adicŸ conectarea unei cŸi ÁmpiedicŸ conectarea celeilalte). prin Ánlocuirea siguranÍelor fuzibile sau prin Ánchiderea Ántreruptorului. ExperienÍa aratŸ cŸ. Principala diferenÍŸ operaÍionalŸ dintre aceastŸ schemŸ Ûi cea a RMU este cŸ cele douŸ cŸi de intrare sunt interblocate. În acest timp. izolatoarele sparte pot rŸmÊne adeseori Án serviciu fŸrŸ a fi detectate. siguranÍele fuzibile s-au ars sau Ántreruptorul a declanÛat. Acest tip de schemŸ de conexiune este folositŸ Án mod particular Án reÍelele cu o densitate mare a consumatorilor Ûi Án zonele urbane cu o rapidŸ extindere. sau n defectul este Ántr-o secÍiune Án amonte de separator (ALS) Ûi Ántreruptorul va deconecta definitiv. a cŸrui cŸldurŸ intensŸ usucŸ calea de curent Ûi. pot avea ca efect un scurtcircuit la pŸmÊnt (monofazat). Defectele de izolaÍie datorate spargerii izolatoarelor de sticlŸ sau porÍelan din cauza unor particule purtate de vÊnt sau a utilizŸrii neglijente a armamentului. Án eventualitatea unui defect permanent..

excavatoare Ûi aÛa mai departe.Supraveghere Control Ûi AchiziÍie de Date) Ûi pe recentele dezvoltŸri ale tehnicilor IT (Information Technology . . dacŸ continuitatea Án alimentare este esenÍialŸ pentru toatŸ instalaÍia sau pentru o parte a ei. acolo unde se considerŸ necesar. atunci trebuie prevŸzutŸ o sursŸ de alimentare de rezervŸ. Án anumite puncte ale reÍelei. ÁntÊrzierea Án localizarea defectului Ûi realizarea reparaÍiei poate dura cÊteva ore Ûi va afecta toÍi consumatorii situaÍi Án aval de poziÍia defectului. n sisteme de iluminat care nu necesitŸ sŸ fie rŸcite Ánaintea reamorsŸrii. Posturile de transformare comandate de la distanÍŸ vor putea fi realimentate rapid Án timp ce pentru celelalte trebuie deplasatŸ echipa de intervenÍie. Supratensiunea Ántr-un asemenea caz este Án general de origine atmosfericŸ Ûi efectele de reflexie a undei electromagnetice la cutia de joncÍiune (unde impedanÍa circuitului se schimbŸ brusc) pot avea ca rezultat o supratensiune Án izolaÍia cablului. Uneori defectele de izolaÍie apar Án capetele terminale ale cablurilor datoritŸ supratensiunii. Aparatele de protecÍie la supratensiune. Atunci cÊnd defectul apare pe un distribuitor radial.Tehnologia informaÍiei) devine din ce Án ce mai folosit Án ÍŸrile unde complexitatea reÍelelor interconectate justificŸ cheltuielile. folosite la executarea diferitelor lucrŸri. În orice caz. sau de pozare a acestora. dar sunt aproape invariabil defecte permanente care necesitŸ mai mult timp pentru localizare Ûi reparare decÊt cele de pe LEA. Pentru aceasta este nevoie de separatoare de sarcinŸ motorizate. Án particular Án punctele sistemului de MT Án care o linie electricŸ aerianŸ este conectata cu un cablu subteran. atunci cÊnd secÍiunea defectŸ a cablului a fost determinatŸ. În timp ce aceste mŸsuri au ÁmbunŸtŸÍit cosiderabil fiabilitatea alimentŸrii sistemelor cu linii electrice aeriene de MT. Comanda de la distanÍŸ a reÍelelor de MT Controlul de la distanÍŸ a liniilor de MT este util pentru reducerea timpilor de Ántrerupere Án cazul unor defecte Án cabluri prin reconfigurarea rapidŸ a reÍelei.1 Alimentarea cu energie la medie tensiune B13 Fig. Atunci cÊnd un defect Án cablu apare pe un “inel principal”. ciocane pneumatice. sunt Án mod frecvent instalate Án astfel de puncte. etc. cum sunt descŸrcŸtoarele. consumatorii trebuie sŸ-Ûi ia propriile mŸsuri pentru a evita efectele Ántreruperii momentane a alimentŸrii (Ántre reanclanÛŸri). la punctul de defect. dar cele mai uzuale sunt datorate deteriorŸrilor produse de bare metalice. alimentŸrile pot fi repede refŸcute pentru toÍi consumatorii. B14: Ciclul de RAR al unui Ántreruptor controlÊnd o reÍea aerianŸ radialŸ de MT Ûi corelat cu un separator de secÍionare. ReÍelele de cabluri subterane Defectele pe reÍelele de cabluri subterane sunt uneori rezultatul executŸrii neÁngrijite a lucrŸrilor de manÛonare a cablurilor. telecomandate. cum ar fi: n surse de energie neÁntreruptibile pentru cazurile de urgenÍŸ. Defectele ce apar Án reÍelele de cabluri sunt mai puÍin frecvente decÊt cele ce apar la sistemele de linii electrice aeriene (LEA). Controlul centralizat bazat pe sistemele SCADA (Supervisory Control And Data Aquisition .

conform unei ÁnÍelegeri. funcÍionÊnd la 120/208 V (3 faze. Ambele sisteme de distribuÍie la JT sunt obiÛnuite Án multe pŸrÍi ale lumii. ÁmpreunŸ cu limitele posibile locale de greutate. Camera transformatorului este construitŸ de cŸtre consumator (pe baza planurilor Ûi regulilor puse la dispoziÍie de cŸtre furnizor) Ûi include socluri. În marea majoritate a situaÍiilor. Factorii care trebuie estimaÍi Án aceastŸ etapŸ sunt: n coeficientul de utilizare (ku). Án apropiere de centrul de greutate al sarcinii electrice. Structura tarifului poate acoperi. pereÍi Ûi celule antifoc. UrmŸtoarele note se referŸ la procedura nr. DistanÍa pÊnŸ la care energia trebuie sŸ fie transportatŸ este un factor suplimentar pentru alegerea alimentŸrii la JT sau MT. cablul cŸtre transformator. n coeficientul de simultaneitate (ks). n existŸ furnizori de energie electricŸ care cer ca partea de instalaÍie exploatatŸ de cŸtre ei sŸ fie situatŸ Ántr-o camerŸ (incintŸ) separatŸ faÍŸ de partea de instalaÍie exploatatŸ de cŸtre consumator. Acesta reprezintŸ un nivel de compromis Ûi va permite sistemelor existente care funcÍioneazŸ la 220/380 V Ûi la 240/415 V (sau la alte valori apropiate acestora) sŸ se punŸ de acord cu standardul propus. o parte a cheltuielilor necesare pentru asigurarea alimentŸrii cu energie electricŸ. Atunci cÊnd a fost luatŸ decizia de alimentare cu energie electricŸ la MT. o sarcinŸ de 50 kVA poate fi consideratŸ ca fiind “mare”. existŸ douŸ soluÍii constructive realizabile conform urmŸtoarelor proceduri: (1) Furnizorul de energie electricŸ construieÛte un post de transformare standard Án apropiere de zona consumatorului dar transfomatorul este situat Ántr-o camerŸ din incinta consumatorului. plafoane. (2) Consumatorul ÁÛi construieÛte Ûi ÁÛi echipeazŸ propriul post de transformare. Este de semnalat faptul cŸ CEI recomandŸ un standard “mondial” de 230/400 V pentru sistemele trifazate cu 4 conductoare. urmŸtoarele elemente de bazŸ trebuiesc stabilite: Puterea maximŸ prezumatŸ (kVA) Determinarea acestui parametru este descrisŸ Án capitolul A. Án general. pe domeniu privat.1 InformaÍii preliminare Înainte ca orice negocieri sau discuÍii sŸ poatŸ fi iniÍiate cu autoritŸÍile de furnizare a energiei electrice. Ûi trebuie sŸ ia Án considerare posibilitatea unei cereri de introducere a unor sarcini suplimentare Án viitor. (2). prin ajustarea dispozitivelor de reglaj de tensiune ale transformatoarelor de distribuÍie standard. n numai personalului autorizat Ûi calificat al consumatorului Ái este permis accesul la postul de transformare. transformatorul precum Ûi camera transformatorului. Án timp ce Án sistemele trifazate la 240/415 V un consumator “mare” poate avea o sarcinŸ de 100 kVA. În metoda (1) furnizorul de electricitate deÍine postul de transformare. de ex. ÎncŸ de la primele faze ale proiectului consumatorul trebuie sŸ punŸ la dispoziÍia furnizorului de energie electricŸ informaÍii generale asupra necesitŸÍilor sale. Gradul de continuitate Án alimentare cerut Consumatorul trebuie sŸ estimeze consecinÍele unei Ántreruperi Án alimentare. 2. coridoarele de intrare Ûi ÁnŸlÍimea plafonului. .B . baÛe pentru scurgeri de ulei. ventilaÍie. InstalaÍiile pentru consumatorii rurali mici dar izolaÍi sunt exemple evidente Án acest sens. Planurile de ansamblu Ûi de detaliu arŸtÊnd amplasarea postului de transformare propus Planurile ar trebui sŸ indice clar cŸile de acces la postul de transformare. 4 conductoare). Decizia asupra alimentŸrii la JT sau la MT va depinde de circumstanÍele locale Ûi de o serie de consideraÍii Án sensul celor menÍionate mai sus Ûi va fi impusŸ.Conectarea la reÍeaua de distribuÍie de medie tensiune 2 Procedura de instalare a unui post de transformare B14 Marii consumatori de electricitate sunt Án mod invariabil alimentaÍi la MT. toate trebuind sŸ fie aprobate de cŸtre autoritatea de furnizare a energiei electrice. cu posibilele restricÍii. avÊnd Án vedere de asemenea cŸ: n personalul furnizorului de energie electricŸ trebuie sŸ aibŸ oricÊnd acces liber Ûi nerestricÍionat la echipamentele de MT din postul de transformare. aceleaÛi principii se aplicŸ Án concepÍia Ûi realizarea unui astfel de proiect. sistem de iluminat Ûi sistem de legare la pŸmÊnt. În sistemele de JT. de cŸtre autoritatea de alimentare cu energie electricŸ a zonei respective. Án funcÍie de durata sa: n pierderi de producÍie. la care se conecteazŸ furnizorul de energie electricŸ cu partea de MT. n siguranÍa personalului Ûi a echipamentului. la care are un acces nelimitat.

n contractorul instalaÍiei este responsabil de testarea Ûi conectarea instalaÍiei de JT. n inspectarea Ûi testarea instalaÍiei de JT din postul de transformare. n inspectarea Ûi testarea tuturor componentelor de MT. Detalii de mŸsurŸ care definesc: n costul conectŸrii la reÍeaua de energie electricŸ. Este. Án caz de urgenÍŸ. n dispunerea echipamentului Ûi asigurarea componentelor de mŸsurŸ. ÁmpreunŸ cu toate separatoarele de punere la pŸmÊnt aferente pŸrÍii de MT. 2. Cererea de aprobare trebuie sŸ includŸ urmŸtoarele informaÍii: n localizarea postului de transformare propus. CÊnd Án final postul de transformare este funcÍional: n postul de transformare Ûi tot echipamentul aparÍin consumatorului. La primirea certificatului de conformitate: n personalul autoritŸÍii furnizoare de electricitate va alimenta cu energie electricŸ echipamentul de MT Ûi va verifica funcÍionarea corectŸ a aparaturii de mŸsurŸ. n detalii tarifare (taxele fixe Ûi tarifele de consum). n consumatorul este responsabil pentru ÁntreÍinerea tuturor echipamentelor din postul de transformare Ûi trebuie sŸ cearŸ autoritŸÍii furnizoare de electricitate sŸ izoleze Ûi sŸ conecteze la pŸmÊnt aparatajul de comutaÍie pentru a permite desfŸÛurarea lucrŸrilor de ÁntreÍinere. imperativ necesar sŸ se verifice dacŸ tot echipamentul este furnizat astfel ÁncÊt orice manevrŸ operaÍionalŸ sŸ poate fi executatŸ Án condiÍii sigure. n verificarea izolaÍiei echipamentului de MT. ÁmpreunŸ cu propuneri asupra circuitelor de legare la pŸmÊnt. Tensiunea nominalŸ de alimentare Ûi a echipamentului (Tensiunea maximŸ a echipamentului) existent sau viitor. se acordŸ un certificat care permite postului de transformare sŸ fie pus Án funcÍiune. Testele de verificare includ: n mŸsurarea rezistenÍei de dispersie a prizei de pŸmÊnt. independentŸ) din acest domeniu. depinzÊnd de dezvoltarea sistemului. n detalii complete despre echipamentul electric ce va fi instalat. n verificarea funcÍionŸrii corecte a releelor de protecÍie Ûi a reglajelor aferente. B15 Fumizorul de energie electricŸ trebuie sŸ aprobe oficial atÊt echipamentul ce va fi instalat Án postul de transformare cÊt Ûi metodele propuse de instalare. dacŸ acest lucru este solicitat. DupŸ testarea Ûi verificarea instalaÍiei de cŸtre o autoritate (Án unele ÍŸri. Furnizorul de electricitate trebuie sŸ ÁnmÊneze un permis de lucru semnat pentru personalul de ÁntreÍinere al consumatorului. n continuitatea tuturor conductoarelor de conectare echipotenÍialŸ la pŸmÊnt Ûi de siguranÍŸ. 2. n consumatorul are acces independent numai asupra separatorului de MT (sau Ántreruptorului de MT) corespunzŸtor transformatorului. 2. n mŸsuri de ÁmbunŸtŸÍire a factorului de putere dacŸ acest lucru este necesar. n testarea rezistenÍei dielectrice a transformatorului Án ulei (Ûi a rigiditŸÍii dielectrice a uleiului dacŸ este cazul). etc. n personalul furnizorului de electricitate are acces liber la echipamentul de MT.2 Studiu de soluÍie În urma informaÍiilor puse la dispoziÍie de cŸtre consumator. de ex. n autoritatea furnizoare de electricitate are “controlul funcÍional asupra tuturor aparatelor de comutaÍie la MT din postul de transformare”. n schema monofilarŸ a circuitelor de putere Ûi a conexiunilor aferente. n facilitŸÍi pentru instalarea unor surse de alimentare de rezervŸ.4 Punerea Án funcÍiune Testele premergŸtoare punerii sub tensiune trebuie sŸ fie trecute cu succes Ánainte ca autoritatea sŸ conecteze postul de transformare la sistemul energetic.. alimentare Án buclŸ. alimentare dublŸ.3 Aplicare Înainte de Ánceperea oricŸrei activitŸÍi de instalare trebuie obÍinutŸ o aprobare oficialŸ de la furnizorul de energie electricŸ. furnizorul de energie electricŸ trebuie sŸ specifice: Tipul alimentŸrii cu energie electricŸ propus Ûi sŸ specifice: n felul sistemului de alimentare: reÍea cu linii electrice aeriene sau cabluri subterane. de asemenea. pe partea de MT. n limita de putere (kVA) Ûi nivelul curentului de defect. . ÁmpreunŸ cu informaÍii asupra modului de realizare a distanÍelor de izolare Ûi asupra nivelului de izolaÍie la care a fost realizatŸ instalaÍia.2 Procedura de instalare a unui post de transformare Furnizorul de energie electricŸ trebuie sŸ dea informaÍii specifice viitorului consumator. n verificarea tuturor interblocajelor (mecanice sau electrice) Ûi a tuturor secvenÍelor de lucru automat. (sau a Ántreruptorului) Án cazul unei scheme Án inel principal. ÁncluzÊnd caracteristicile de performanÍŸ. n detalii despre schema de legŸturi: alimentare Án vÊrf. cele douŸ separatoare de sacinŸ de intrare Ûi cel corespunzŸtor transformatorului.

Deteriorarea totalŸ sau parÍialŸ a izolaÍiei poate (depinzÊnd de gradul de rezistenÍŸ al cŸii de scurgere prin izolaÍie. Aceasta se considerŸ riscul de “atingere directŸ”. Este ceea ce numim risc de “atingere indirectŸ”. Problemele gradienÍilor de potenÍial de tipul celor menÍionate mai sus nu sunt Án mod normal ÁntÊlnite la instalaÍiile electrice ale clŸdirilor. adicŸ care este la un potenÍial diferit de cel al pŸmÊntului Án condiÍii normale.Conectarea la reÍeaua de distribuÍie de medie tensiune 3 Aspectul protecÍiilor B16 Subiectul relativ la protecÍia instalaÍiilor electrice industriale este foarte vast. 3. prin folosirea interblocajelor electrice Ûi mecanice. În acest caz se prevŸd conductoare de egalizare a potenÍialelor care leagŸ Án mod corespunzŸtor pŸrÍile metalice ale echipamentelor Ûi structurilor metalice exterioare la conductorul de protecÍie de legare la pŸmÊnt. etc. Ar putea fi de notat cŸ un al treilea tip de risc de Ûoc electric poate sŸ existe Án apropierea prizelor de pŸmÊnt la MT sau JT (sau combinate) care sunt traversate de curenÍi de punere la pŸmÊnt.. carcasa metalicŸ este legatŸ la sistemul de legare la pŸmÊnt. dar se sperŸ cŸ urmŸtoarele secÍiuni se vor dovedi utile. acesta acoperŸ toate aspectele de siguranÍŸ a personalului Ûi protecÍia Ámpotriva deteriorŸrii parametrilor funcÍionali ai echipamentului electric Ûi ai construcÍiilor aferente. de rezistenÍa dintre carcasa metalicŸ Ûi pŸmÊnt) sŸ mŸreascŸ tensiunea carcasei pÊnŸ la un nivel periculos. explozii. de exemplu transformatoare. Atingerea acesteia ar putea provoca un Ûoc de curent ce va trece prin mÊnŸ Ûi prin ambele picioare. Án vÊrful unor stÊlpi) sau prin obstacole specifice. etc. Pentru echipamentele de JT aceasta se obÍine prin intermediul contactului lateral al prizei Ûi Ûtecherului. Acolo unde pŸrÍile active izolate sunt introduse Ántr-o carcasŸ metalicŸ. ProtecÍia Ámpotriva Ûocurilor electrice Ûi la supratensiuni este strÊns legatŸ de obÍinerea unui sistem eficient de legare la pŸmÊnt (rezistenÍŸ de dispersie micŸ) Ûi aplicarea efectivŸ a principiului echipotenÍializŸrii mediilor. Toate tipurile de aparate de comutaÍie (incluzÊnd. Descrierea tehnicŸ detaliatŸ a numeroaselor scheme de protecÍie disponibile inginerilor energeticieni depŸÛeÛte scopul acestei lucrŸri. foc. a echipamentului Ûi componentelor sistemului electroenergetic Ámpotriva solicitŸrilor datorate curenÍilor de scurtcircuit. comutatoarele de ploturi ale transformatoarelor Ûi altele) trebuie sŸ aibŸ definite limitele de funcÍionare. n atingerea de o parte conductoare a unui aparat care Án mod normal nu este sub tensiune. cunoscut ca un risc al “tensiunii de atingere” poate sŸ aparŸ. anvelopa metalicŸ trebuie sŸ prezinte continuitate electricŸ Ûi o bunŸ separare Ántre interior Ûi exterior. Mai mult. n protecÍia personalului Ûi a echipamentului electric Ámpotriva pericolelor de manevrare incorectŸ a sistemului energetic. n protecÍia instalaÍiilor.1 al acestui capitol. cum au fost ele definite Án subparagraful 1. curentul de Ûoc intrŸ printr-un picior Ûi se scurge prin celŸlalt.. gaze toxice. . Dispozitivele de interblocare Ûi circuitele de control electric analogice sunt Án mod frecvent utilizate pentru a asigura concordanÍa strictŸ cu succesiunea corectŸ de operare. Aceasta ÁnseamnŸ cŸ ordinea Án care diferitele tipuri de aparate de comutaÍie pot fi Ánchise sau deschise Án condiÍii de siguranÍŸ. prin plasarea acestora Án afara posibilitŸÍii de atingere (Án spatele barierelor izolatoare. Animalele cu o lungime relativ mare a deschiderii dintre picioarele din faÍŸ Ûi cele din spate sunt Án mod particular sensibile la riscul tensiunii de pas Ûi au fost cazuri Án care vitele au fost omorÊte de cŸtre gradienÍi de potenÍiali cauzaÍi de o tensiune joasŸ (240/415 V) la care priza de pŸmÊnt era de o rezistenÍŸ insuficient de micŸ. a supratensiunilor atmosferice (trŸsnetelor) Ûi a instabilitŸÍii sistemului energetic (ieÛirea din sincronism). acolo unde o parte metalicŸ conectatŸ la pŸmÊnt este situatŸ Ántr-o zonŸ Án care existŸ gradienÍi de potenÍial. ProtecÍia la atingerea directŸ sau protecÍia de bazŸ Principala formŸ de protecÍie Ámpotriva riscurilor de atingere directŸ se face prin introducerea tuturor pŸrÍilor active Án materiale izolante sau prin introducerea lor Án carcase metalice legate la pŸmÊnt. Pentru echipamentele de MT. dar care poate avea un potenÍial periculos datoritŸ degradŸrii izolaÍiei aparatului respectiv. fiind periculos Án mod particular pentru animalele cu patru picioare. motoare Ûi multe alte aparate casnice. de ex. Aceste aspecte diferite ale protecÍiei pot fi Án general clasificate Án concordanÍŸ cu urmŸtoarele obiective: n protecÍia utilizatorilor Ûi a animalelor Ámpotriva pericolelor de supratensiuni Ûi Ûoc electric.1 ProtecÍia Ámpotriva Ûocurilor electrice MŸsurile de protecÍie Ámpotriva Ûocurilor electrice se referŸ la douŸ pericole obiÛnuite: n atingerea de un conductor activ. standardul CEI 62271-200 (Aparataj de comutaÍie Án anvelopŸ metalicŸ pÊnŸ la 52 kV) specificŸ un index de protecÍie minim (sistem IP) de IP2X pentru a fi asiguratŸ protecÍia Ámpotriva contactului direct. ÎmpŸmÊntarea corespunzŸtoare a carcasei contribuie la protecÍia operatorilor Án condiÍii normale de funcÍionare. Acest risc se datoreazŸ gradienÍilor de potenÍial pe suprafaÍa solului Ûi este denumit risc al “tensiunii de pas”. O variantŸ a acestui pericol. de exemplu. este o chestiune de importanÍŸ vitalŸ.B . printr-o prezentare a principiilor generale. descrierile generale se vor limita doar la acelea utilizate Án mod obiÛnuit la sistemele de MT Ûi JT. În timp ce cÊteva din dispozitivele de protecÍie menÍionate au o aplicare universalŸ.

Cazul defectului Án sistemele de JT Teste multiple au arŸtat cŸ. O situaÍie de atingere indirectŸ este caracterizatŸ de faptul cŸ o cale de curent cŸtre pŸmÊnt existŸ (prin conductorul de protecÍie la pŸmÊnt PE) Án paralel cu curentul de Ûoc prin persoana respectivŸ. Supratensiunile tranzitorii atmosferice provin dintr-o loviturŸ de trŸsnet Án apropiere de o linie electricŸ aerianŸ. variatoare de vitezŸ.3 Aspectul protecÍiilor ProtecÍia la atingerea indirectŸ sau protecÍia Án caz de defect O persoanŸ care atinge carcasa metalicŸ a unui aparat a cŸrui izolaÍie este defectŸ aÛa cum s-a descris anterior se aflŸ Án situatia de “atingere indirectŸ”.1 “scheme de legare la pŸmÊnt”. ApariÍia suprasarcinilor ridicŸ temperatura conductoarelor din circuitele afectate. Pentru ambele tipuri de supratensiuni. Timpul de ÁntÊrziere intrinsec realizat de acest releu determinŸ ca transformatorul sŸ nu fie Án mod necesar deconectat din cauza unor suprasarcini de scurtŸ duratŸ. CÊnd temperatura depŸÛeÛte limitele normale de proiectare ale echipamentului implicat rata de deteriorare (ÁmbŸtrÊnirea materialelor izolante) creÛte Ûi durata de viaÍŸ a echipamentului este redusŸ Án mod corespunzŸtor. n supratensiuni tranzitorii de comutaÍie. etc.). Án condiÍiile Án care potenÍialul carcasei metalice faÍŸ de pŸmÊnt nu este mai mare de 50 V(1) sau se asigurŸ distanÍa de protecÍie la orice parte conductoare din punct de vedere electric.2 ProtecÍia transformatoarelor Ûi circuitelor GeneralitŸÍi Circuitele Ûi echipamentul dintr-un post de transformare trebuie sŸ fie protejate astfel ÁncÊt curenÍii Ûi/sau tensiunile excesive sŸ fie rapid eliminate din sistem Ánainte de a genera pericole. Alte relee pot lua Án considerare Ûi efectele curenÍilor armonici datoraÍi sarcinilor neliniare (redresoare. n relee care acÍioneazŸ asupra bobinei de declanÛare a unui Ántreruptor. Releele pot. 25 V Án locuri umede (sŸli de baie. ProtecÍia transformatorului SolicitŸri datorate reÍelei de alimentare Anumite supratensiuni tranzitorii pot apŸrea Án reÍea: n supratensiuni tranzitorii atmosferice. sŸ dea predicÍii ale timpului rŸmas pÊnŸ la declanÛare precum Ûi a timpului de aÛteptare Ánainte de reconectare. O schimbare bruscŸ Án condiÍiile de funcÍionare ale unei reÍele electrice produce fenomene tranzitorii. AÛa numitele relee cu “imagine termicŸ” simuleazŸ temperatura ÍinÊnd cont de constanta transformatorului. În general asta ÁnseamnŸ cŸ situaÍiile de defect trebuiesc ÁndepŸrtate cÊt mai rapid posibil. ProtecÍia Ámpotriva suprasarcinii a unui transformator este asiguratŸ de cŸtre un releu digital care determinŸ deconectarea Ántreruptorului din secundarul transformatorului. SolicitŸri datorate sarcinii Fenomenul de suprasarcinŸ este datorat Án mod frecvent cererii concomitente de energie Án cazul unui numŸr mare de mici consumatori sau este datoratŸ creÛterii cererii de putere aparentŸ (kVA) a unei instalaÍii din cauza extinderii unei fabrici. B17 3. daune sau distrugeri. iar rolul schemelor de protecÍie este sŸ asigure ca aceste limite nu vor fi depŸÛite. ZnO). pentru funcÍionarea Án condiÍii de supracurent Ûi supratensiune. nu existŸ nici un pericol. . de scurtŸ duratŸ. care deschide toate cele trei faze. precum Ûi pe cea a materialelor izolatoare. prin reducerea rezistenÍei de dispersie a prizei de pŸmÊnt. Aceste informaÍii sunt de un real folos Án exploatarea echipamentului. Riscul atingerii indirecte Án cazul unui defect la MT DacŸ pierderea izolaÍiei Ántr-un aparat este Ántre un conductor de MT Ûi carcasa metalicŸ nu va fi Án general posibil sŸ se limiteze creÛterea de tensiune a carcasei la 50 V Ántr-un mod simplu. echipament de calcul. etc. (1) În zone uscate. sau ca urmare a extinderii clŸdirilor. de asemenea. fŸrŸ a omite sŸ se asigure coordonarea Ántre dispozitivele montate Án amonte Ûi aval. Dispozitivele de protecÍie Ámpotriva suprasarcinilor pot fi amplasate Án partea primarŸ sau secundarŸ a transformatorului. Aceste dispozitive pot fi: n fuzibile care eliminŸ defectul direct sau asociate cu un separator de sarcinŸ printr-un dispozitiv mecanic. Aceasta ÁnseamnŸ cŸ la un defect Án reÍea doar un singur dispozitiv trebuie sŸ acÍioneze. Toate echipamentele utilizate Án mod normal Án instalaÍiile de putere au valori (standardizate) admisibile.). etc. deÛi curentul de defect este simÍit de mai multe aparate. SoluÍia Án acest caz este sŸ se creeze o legŸturŸ de egalizare a potenÍialelor. ca cea descrisŸ Án subcapitolul 1. dispozitivul de protecÍie utilizat este un varistor (descŸrcŸtor cu oxid de zinc. În cele mai multe cazuri protecÍia la supratensiuni nu influenÍeazŸ aparatajul de comutaÍie.

O descriere completŸ a acestor transformatoare este datŸ Án subcapitolul 4. prin dispozitive montate pe transformator este asiguratŸ la transformatoarele care sunt prevŸzute cu conservator cu aer la presiunea atmosfericŸ (vezi Figura B15). Scurtcircuit intern fazŸ-pŸmÊnt Acesta este cel mai frecvent tip de defect intern. care limiteazŸ presiunea maxima la o valoare mult sub cea la care rezervorul transformatorului cedeazŸ din punct de vedere mecanic. Ambele curbe au Án general o formŸ timp/curent inversŸ (cu o discontinuitate abruptŸ pe curba Ántreruptorului la o valoare a curentului peste care apare declanÛarea “instantanee”). deplasare cauzatŸ de o formare rapidŸ a bulelor de gaz generate de cŸtre un arc electric Án ulei. Toate transformatoarele sunt prevŸzute cu cÊteva tipuri de dispozitive de suprapresiune.4 (vezi Figura B16).B . SiguranÍele fuzibile la MT se vor alege Án concordanÍŸ cu caracteristicile transformatorului. dar dacŸ condiÍiile de avarie persistŸ. În mod evident aparatele Buchholz menÍionate mai sus nu pot fi aplicate acestui tip de transformator. Caracteristicile de declanÛare ale Ántreruptorului de JT trebuie astfel alese ÁncÊt pentru o suprasarcinŸ sau un scurtcircuit din avalul sŸu. Dilatarea uleiului nu are ca efect o creÛtere excesivŸ a presiunii. B17: ProtecÍia Ámpotriva punerii la pŸmÊnt a ÁnfŸÛurŸrii de medie tensiune. tipuri de transformatoare cu “umplere totalŸ” din gama de putere pÊnŸ la 10 MVA sunt acum fabricate Án mod curent. Primele douŸ condiÍii deconecteazŸ Ántreruptorul din amonte iar ultima deconecteazŸ Ántreruptorul din avalul transformatorului. ProtecÍia circuitelor ProtecÍia circuitelor din aval de transformator trebuie sŸ se facŸ Án concordanÍŸ cu cerinÍele din standardadul CEI 60364. datorat unui curent de scurtcircuit. pentru alarme Ûi/sau deconectare. Primul nivel de detectare dŸ Án general alarma. Transformatoarele uscate folosesc senzori de temperaturŸ ÁnglobaÍi Án partea cea mai caldŸ a izolaÍiei ÁnfŸÛurŸrilor. unul pentru alarme Ûi celŸlalt pentru declanÛare. totuÛi o alternativŸ modernŸ a fost dezvoltatŸ. B16: Transformator cu umplere totalŸ (etanÛ). Fig. n suprapresiunea. Printr-o proiectare specialŸ a elementelor radiatorului de rŸcire a uleiului. Presiune Ûi TemperaturŸ). transformatoarele mari cu ÁnfŸÛurŸrile imersate Án ulei au Án mod frecvent termostate cu douŸ nivele. prin relee mecanice clasice Buchholz. al doilea nivel de detectare va determina deconectarea Ántreruptorului din amonte. Curbele de performanÍŸ la declanÛare pentru siguranÍele fuzibile la MT sau Ántreruptorului de MT Ûi Ántreruptoarele de JT sunt date prin grafice de tipul: timpul de operare funcÍie de curentul care le strŸbate. Ántreruptorul sŸ declaÛeze suficient de rapid. . Releu de supracurent Releu Ámpotriva defectelor la pŸmÊnt Fig. Selectivitatea dintre dispozitivele de protecÍie din amonte Ûi din aval de transformator Postul de transformare de tip abonat cu dispozitive de mŸsurŸ la JT necesitŸ o funcÍionare selectivŸ Ántre siguranÍele fuzibile la MT sau Ántreruptorul de MT Ûi Ántreruptor sau siguranÍele fuzibile de pe partea de JT. Dispozitivul este denumit DGPT (DetecÍie de Gaz. Un asemenea val poate sŸ aparŸ doar datoritŸ deplasŸrii uleiului. B15: Transformator cu conservator de ulei. dacŸ valul de ulei apare Án conducta de legŸtura dintre rezervorul principal Ûi conservator. datoritŸ efectului “de burduf” al elementelor radiatorului. Defecte interne ProtecÍia transformatoarelor Ámpotriva defectelor interne. Aceasta mŸsoarŸ: n acumularea de gaz. Curentul de defect la pŸmÊnt este calculat ca sumŸ a celor trei curenÍi primari (dacŸ sunt utilizate trei transformatoare de curent) sau de cŸtre un transformator sumator (tor homopolar) specific. DacŸ este necesarŸ o sensibilitate deosebitŸ se va utiliza un transformator sumator specific. Án combinaÍie cu douŸ transformatoare pe douŸ faze. pentru a se asigura cŸ siguranÍele fuzibile la MT nu vor fi afectate de trecerea supracurentului prin ele. O detectare a unui val de ulei de cŸtre releeul Buchholz va deconecta instantaneu Ántreruptorul din amonte. El trebuie detectat de un releu de detecÍie a punerii la pŸmÊnt. Scurtcircuit intern fazŸ-fazŸ Scurtcircuitul intern fazŸ-fazŸ trebuie detectat Ûi eliminat de cŸtre: n cele trei fuzibile de medie tensiune din amonte de transformator. Aceste relee pot detecta o uÛoarŸ acumulare de gaze care rezultŸ din disocierea uleiului sub acÍiunea arcului electric la defectele incipiente din izolaÍia ÁnfŸÛurŸrilor sau din intrarea aerului datoritŸ unei scurgeri de ulei. pentru protecÍia la scurtcircuitul fazŸ-fazŸ. n supratemperatura. n un releu maximal de curent care declanÛeazŸ Ántreruptorul din amonte de transformator.Conectarea la reÍeaua de distribuÍie de medie tensiune 3 Aspectul protecÍiilor În completare. B18 Fig.

35 la orice moment Án timp D/C u 2 pentru orice valoare de curent Caracteristica de declanÛare a Ántreruptorului JT Curent Fig. Án sens invers. n Pentru a obÍine selectivitatea: Curba siguranÍei fuzibile de MT trebuie sŸ fie deasupra Ûi Án dreapta curbei Ántreruptorului JT.) este mai uÛoarŸ cu Ántreruptor automat. Acestea constituie o mŸsurŸ de protecÍie Ámpotriva unor secvenÍe de manevrŸ incorecte. la aceeaÛi valoare a curentului I trebuie sŸ treacŸ printr-un punct corespunzÊnd la 3 sec. pentru un curent de referinÍŸ mic protecÍia poate fi realizatŸ cu fuzibili sau cu Ántreruptor. Factorii 1..3 sec. n Pentru a nu fi afectate siguranÍele fuzibile (adicŸ nedeteriorate): Toate pŸrÍile curbei de pre-arc a siguranÍei fuzibile trebuie sŸ fie situate Án dreapta curbei Ántreruptorului printr-un factor de 1.3 Interblocaje Ûi operaÍii condiÍionate Aparatele de comutaÍie instalate Án posturi de transformare sunt prevŸzute cu interblocaje mecanice Ûi electrice care sunt incluse Án structura mecanismului Ûi a circuitelor de comandŸ. fie interblocajele dedicate pot asigura desfŸÛurarea operaÍiilor Án secvenÍa corectŸ.). CÊnd pe JT se utilizeazŸ combinaÍia separator de sarcinŸ cu fuzibile. ProtecÍia mecanicŸ Ántre funcÍii localizate pe echipamente diferite (exemplu celulŸ Ûi transformator) este furnizatŸ de un interblocaj prin cheie. Manevrele incorecte pot expune personalul de exploatare unor pericole sau pot provoca incidente electrice. curenÍii de MT trebuiesc sŸ fie raportaÍi Án curenÍi de JT echivalenÍi. De exemplu.35 Ûi 0. curba Ántreruptorului JT trece printr-un punct corespunzŸtor valorii de 100 A. la momentul T. curba fuzibilului la acelaÛi moment de timp T trebuie sŸ treacŸ printr-un punct corespunzÊnd la 135 A sau mai mult) Ûi toate segmentele curbei siguranÍei fuzibile trebuie sŸ fie deasupra curbei Ántreruptorului printr-un factor de 2 sau mai mult (de exemplu unde la o valoare a curentului I curba Ántreruptorului trece printr-un punct corespunzÊnd la 1. curba Ántreruptorului MT la acelaÛi moment de timp T trebuie sŸ treacŸ printr-un punct corespunzÊnd la 135 A sau mai mult) Ûi toate segmentele Ántreruptorului MT trebuie sŸ fie deasupra curbei Ántreruptorului JT (timpul Ántreruptorului JT trebuie sŸ fie sub timpul Ántreruptorului MT cu 0. n Pentru a nu declanÛa Ántreruptorul MT: Toate pŸrÍile curbei de pre-arc a siguranÍei fuzibile trebuie sŸ fie situate Án dreapta curbei Ántreruptorului printr-un factor de 1. accesul Ántr-un tablou de MT implicŸ un anume numŸr de operaÍii care trebuie efectuate Ántr-o ordine predeterminatŸ.35 sau mai mult (de exemplu Án cazul Án care. Pentru a readuce sistemul la situaÍia iniÍialŸ trebuie efectuat acelaÛi numŸr de operaÍii. la momentul T. executate de personalul de exploatare. pentru protecÍia transformatorului. O schemŸ de interblocaj este creeatŸ pentru a preveni orice manevrŸ incorectŸ. Pentru a putea compara cele douŸ curbe. Fig. utilizarea interblocajelor poate furniza un ajutor pentru siguranÍa operatorilor.3 sunt bazaÍi pe toleranÍe maxime standard de fabricaÍie pentru transformatoarele de curent. B18: Selectivitatea Ántre fuzibilii de MT Ûi declanÛarea Ántreruptorului JT. Unde este utilizat un Ántreruptor cu siguranÍe fuzibile de JT. B19: ConfiguraÍie cu fuzibil pe MT Ûi Ántreruptor automat pe JT. releele de protecÍie Ûi Ántreruptoarele de JT.3 Aspectul protecÍiilor Timp Timpul minim de pre-arc pentru fuzibilul MT B/A u 1. 3. Interblocaje de bazŸ FuncÍiile de interblocaj esenÍiale pot fi introduse Ántr-o unitate funcÍionalŸ datŸ. curenÍii de MT trebuiesc sŸ fie raportaÍi Án curenÍi de JT echivalenÍi. trebuie respectate condiÍii similare de separare Ántre caracteristicile de MT Ûi JT ale fuzibilelor. iar altele sunt opÍionale pentru utilizator. etc.35 sau mai mult (de exemplu Án cazul Án care. sau mai mult etc. B19 Alegerea dispozitivelor de protecÍie pe partea primarŸ a transformatorului AÛa cum s-a explicat mai sus. Implementarea ulterioarŸ a unor protecÍii adiÍionale (punere la pŸmÊnt. Atunci cÊnd curentul de referinÍŸ este mare atunci protecÍia va fi realizatŸ cu Ántreruptor automat.5 sec. Pentru a putea compara cele douŸ curbe. Chiar Ûi pentru utilizatorii cu proceduri corecte Ûi riguroase. curba Ántreruptorului trece printr-un punct corespunzŸtor valorii de 100 A. .). sau invers. o separare similarŸ a curbelor caracteristice ale siguranÍelor de MT Ûi JT trebuie sŸ fie respectatŸ. Fie procedurile adecvate.35 Ûi 2 sunt bazaÍi pe toleranÍe maxime standard de fabricaÍie pentru siguranÍele fuzibile MT Ûi Ántreruptoare de joasŸ tensiune. curba fuzibilului. suprasarcinŸ termicŸ. Apoi acest tablou va fi clasificat “accesibil prin interblocaje” sau “accesibil prin procedurŸ”. o parte din aceste funcÍii sunt obligatorii conform CEI 62271-200. sau invers. Factorii 1. Aceste curbe tipice sunt aratate Án Figura B18. ProtecÍia prin Ántreruptor automat pentru transformator este mai sensibilŸ Án comparaÍie cu fuzibilele.

B . . Acesta poate include un separator de sarcinŸ Ûi siguranÍe fuzibile de MT plus un separator de punere la pŸmÊnt. Obiectivele interblocŸrii sunt: n Ámpiedicarea accesului Án compartimentul transformatorului dacŸ separatorul de punere la pŸmÊnt nu a fost Ánchis Án prealabil. cu echipament de mŸsurŸ la JT. Principiul se bazeazŸ pe posibilitatea de a elibera sau bloca una sau mai multe chei. Interblocaje Án posturile de transformare Într-un post de transformare de distribuÍie MT/JT care include: n o singurŸ celulŸ de intrare la MT sau douŸ celule (douŸ linii Án paralel) sau douŸ celule tip “inel principal” care includ circuitele de intrare Ûi de ieÛire. separatoarele de secÍionare asociate se aflŸ la ambele capete ale acestui circuit Ûi ar trebui. n o celulŸ care conÍine echipamentul de comutaÍie Ûi protecÍie al transformatorului. Exemplu practic Într-un post de transformare tip abonat. (1) DacŸ separatorul de legare la pŸmÊnt este pe un circuit de sosire. schema de interblocare cel mai des folositŸ este tipul MT/JT/TR (medie tensiune/joasŸ tensiune/ transformator). deci interblocate cu acest separator. Nerespectarea secvenÍelor de manevrŸ Án aceste cazuri poate avea consecinÍe extrem de grave asupra personalului de exploatare. incluse Ántr-o singurŸ unitate funcÍionalŸ n comanda separatorului de sarcinŸ: o dacŸ uÛa celulei este ÁnchisŸ Ûi separatorul de punere la pŸmÊnt asociat este deschis. Án condiÍii normale de operare. n Ánchiderea uÛii fiecŸrei celule sau compartiment dacŸ au fost prevŸzute interblocaje o dacŸ separatorul(oarele) de punere la pŸmÊnt este (sunt) Ánchis(e). În acest sens aparatele de comutaÍie vor fi echipate din fabricaÍie. implicŸ condiÍii limitative care pot fi mai mult sau mai puÍin severe din punct de vedere al continuitŸÍii Án alimentarea cu energie electricŸ. definiÍia compartimentelor accesibile ca Ûi condiÍiile de acces furnizeazŸ bazele clasificŸrii “pierderea continuitŸÍii Án serviciu” aÛa cum este definitŸ de standardul CEI 62271-200. Interblocajele permit manevre Ûi acces la diferitele celule Án condiÍiile urmŸtoare: Interblocaje de bazŸ. Án aceastŸ situaÍie funcÍia de interblocaj se realizeazŸ prin cheie. n compartimentul transformatorului. precum Ûi asupra echipamentului Án cauzŸ.Conectarea la reÍeaua de distribuÍie de medie tensiune 3 Aspectul protecÍiilor Interblocajul prin cheie Dincolo de interblocajele intrinseci ale unei unitŸÍi funcÍionale (a se vedea subcapitolul 4. n Ámpiedicarea Ánchiderii separatorului de punere la pŸmÊnt din celula de comandŸ Ûi protecÍie a transformatorului. Ûi o dacŸ Ántreruptorul este deschis Ûi separatorul(oarele) de punere la pŸmÊnt este (sunt) deschis(e). poziÍia deschis a Ántreruptorului general de JT poate fi necesarŸ. Interblocaje funcÍionale implicÊnd cÊteva unitŸÍi funcÍionale sau echipamente separate n accesul la terminalele unui transformator MT/JT: o dacŸ separatorul care asigurŸ izolarea celulei este deschis Ûi separatorul de punere la pŸmÊnt din celulŸ este Ánchis. o ÍinÊnd cont de posibilitatea unui retur din partea de JT. dacŸ Ántreruptorul de pe JT al transformatorului nu a fost Án prealabil blocat Án poziÍia “deschis” sau “debroÛat”. Án funcÍie de realizarea sau nu a condiÍiilor de asigurare a siguranÍei Án exploatare. garantÊndu-se Án acest mod siguranÍa personalului. dacŸ au fost prevŸzute interblocaje: o dacŸ separatorul care asigurŸ izolarea celulei este deschis Ûi separatorul(oarele) de punere la pŸmÊnt din celula este (sunt) Ánchis(e). NotŸ: Este important sŸ se prevadŸ o schemŸ de interblocare ÁncŸ din primele etape de proiectare a postului de transformare MT/JT.2) cea mai utilizatŸ formŸ de interblocaj este Án prezent principiul “interblocaj prin cheie” (transferul cheii). n comanda separatorului de linie din celula echipamentelor de comutaÍie Ûi protecÍie ale transformatorului: o dacŸ uÛa celulei este ÁnchisŸ. prin eliminarea posibilitŸÍii de a efectua operaÍii incorecte. B20 Continuitatea Án serviciu Pentru un tablou electric dat. Aceste condiÍii pot fi combinate Án secvenÍe unice Ûi obligatorii. Ántr-o manierŸ unitarŸ. n accesul Án interiorul fiecŸrei celule. cu chei Ûi dispozitive de blocare. Utilizarea interblocajelor sau doar a procedurilor corecte nu are influenÍŸ asupra continuitŸÍii Án serviciu. Numai cerinÍa de a accesa o parte datŸ a tabloului. n Ánchiderea unui separator de punere la pŸmÊnt: o dacŸ separatorul(oarele) asociat(e) care asigurŸ separarea (izolarea) liniei este (sunt) deschis(e)(1). plus un separator de punere la pŸmÊnt. sau un Ántreruptor Ûi un separator de linie.

n cheia „0” este eliberatŸ. n separatorul de punere la pŸmÊnt. astfel ÁncÊt numai unul dintre ele poate fi Ánchis. Orice altŸ soluÍie tehnicŸ care lasŸ expuse terminalele Ántr-un compartiment accesibil va necesita scoaterea de sub tensiune Ûi interblocarea. Este de notat cŸ bornele de intrare ale separatorului de sarcinŸ pot rŸmÊne sub tensiune. Cheia lacŸtului este de regulŸ Án pŸstrarea inginerului care supravegheazŸ lucrŸrile. n cheia “S” este acum eliberatŸ. cu ajutorul unui lacŸt. Án deplinŸ siguranÍŸ. SecvenÍa 3 n se deblocheazŸ separatorul de punere la pŸmÊnt de MT.3 Aspectul protecÍiilor Accesul la bornele de MT sau de JT ale unui transformator protejat Án amonte de o celulŸ de MT (care conÍine un separator de sarcinŸ de MT. atÊt timp cÊt acesta este Ánchis. Ûi demontarea pieselor de contact tip broÛe prevŸzute cu protecÍie izolantŸ (sau carcasŸ izolantŸ de protecÍie). comun pe cele trei faze(1). cheia “S” va fi captivŸ ÁmpiedicÊnd manevrele prezentate anterior. Acest lucru este prezentat Án schemele din Fig. blocat Án poziÍia “deschis” prin cheia “0”. inaccesibil personalului neabilitat. Rezultatul procedurii descrise anterior este urmŸtorul: n separatorul de sarcinŸ de MT este blocat Án poziÍia deschis prin cheia “S”. B20: Exemplificarea unui interblocaj MT/JT/Trafo (1) Sau pot fi prevŸzute cu o carcasŸ izolantŸ de protecÍie. este Án poziÍia “Ánchis” dar nu este blocat. care se aflŸ Án acestŸ celulŸ. Án poziÍia Ánchis. n se verificŸ dacŸ indicatoarele de prezenÍŸ a tensiunii s-au stins dupŸ deschiderea separatorului de MT. pe durata procedurii descrise. n separatorul de punere la pŸmÊnt. n se acÍioneazŸ cheia “S” pentru a bloca separatorul de sarcinŸ de MT Án poziÍia “deschis”. Acest fapt este permis pentru cŸ separatorul cu bornele Án cauza este plasat Ántr-un compartiment separat. prin cheia “0” Ûi se Ánchide. Cheia “S” este captivŸ de dispozitivul de interblocare al terminalelor JT ale transformatorului. SecvenÍa 5 Cheia “S” permite demontarea dispozitivului comun de zŸvorÊre a pieselor de contact de la bornele transformatorului sau a piesei izolante comune de protecÍie. CondiÍii iniÍiale: n separatorul de sarcinŸ de MT Ûi Ántreruptorul de JT sunt Ánchise. Pe durata unor lucrŸri de ÁntreÍinere se foloseÛte de regulŸ blocarea acestuia Án poziÍia Ánchis. siguranÍe de MT Ûi un separator de punere la pŸmÊnt) trebuie condiÍionat conform procedurii descrise anterior. B20. atÊt timp cÊt bornele acestuia sunt accesibile. este captivŸ cÊnd separatorul de sarcinŸ MT este Ánchis. n Ántreruptorul de joasŸ tensiune este blocat Án poziÍia “deschis” prin cheia “0” care este captivŸ la separatorul de punere la pŸmÊnt. SecvenÍa 2 n se deschide separatorul de sarcinŸ de MT. adicŸ ar putea fi Ánchis sau deschis. În acest mod. SecvenÍa 1 n se deschide Ántreruptorul de JT Ûi se blocheazŸ Án poziÍia “deschis” cu cheia “0”. de MT. Ánchiderea unuia blocheazŸ automat Ánchiderea celuilalt. Procedura de separare vizibilŸ Ûi legarea la pŸmÊnt a transformatorului de putere. Cheia “S”. n cheia “0” este captivŸ la Ántreruptorul de JT. NotŸ: Transformatorul din acest exemplu are bornele de MT prevŸzute cu un sistem de piese de contact tip broÛŸ care pot fi deconectate numai prin deblocarea unui dispozitiv de reÍinere. . Separatorul de sarcinŸ de MT este interblocat mecanic cu separatorul de MT de punere la pŸmÊnt. SecvenÍa 4 Celula siguranÍelor fuzibile de MT este acum accesibilŸ (Ánchiderea separatorului de punere la pŸmÊnt permite ÁndepŸrtarea panoului frontal). n cheia “0” este acum captivŸ. transformatorul este separat Ûi conectat la pŸmÊnt. B21 Fig. comunŸ pentru cele trei faze. În orice situaÍie Án care bornele transformatorului ar fi direct accesibile.

destinatŸ posturilor de transformare de tip interior. interblocate mecanic. cum ar fi climat sever sau grad Ánalt de poluare (izolaÍie integralŸ). de preferinÍŸ cu element de separare vizibilŸ la poziÍia “deschis” Ûi posibilitatea de blocare Án aceastŸ poziÍie. n radial cu extensie pentru buclŸ. Scheme monofilare Schemele de pe pagina urmŸtoare (Figura B21) reprezintŸ cele patru metode de conectare la reÍeaua de medie tensiune: n radial. care sunt conectate prin douŸ cabluri la un sistem dublu de alimentare. precum Ûi realizarea facilŸ a unor extensii Án viitor. cu urmŸtoarele funcÍii: n sŸ alimenteze un tablou de distribuÍie. clŸdiri destinate publicului. 62271-102. . ReglementŸri locale pot specifica de asemenea conformitatea cu standardele naÍionale cum ar fi : n FranÍa UTE n Marea Britanie BS n Germania VDE n Statele Unite ale Americii ANSI Tipuri de echipamente În afara celulelor RMU prezentate mai devreme se mai utilizeazŸ celule cu compartimentare modularŸ. cu izolaÍie Án rŸÛinŸ turnatŸ sub vid. Acest echipament se remarcŸ prin dimensiuni reduse. n transformatoare uscate.2 Alegerea celulelor Standarde Ûi specificaÍii Aparatele de comutaÍie Ûi echipamentele descrise mai jos au tensiuni nominale Ántre 1 kV Ûi 24 kV Ûi sunt conforme cu urmŸtoarele standarde internaÍionale: CEI 62271-200. FuncÍiuni Postul de transformare Toate pŸrÍile componente ale postului de transformare sunt plasate Ántr-o camerŸ situatŸ fie Ántr-un imobil existent.Conectarea la reÍeaua de distribuÍie de medie tensiune 4 Post de transformare tip abonat cu mŸsurŸ pe JT 4. Echipamentul instalaÍiei de JT Un Ántreruptor de putere la JT. 60694. (1) Bifenil-policlorinat. Majoritatea sistemelor de tarifare Íin seama de pierderile transformatoarelor de putere. precum Ûi circuitele din aval Ámpotriva scurtcircuitelor. Posturile de transformare cu celule compacte se recomandŸ Án special Án urmŸtoarele cazuri: n reÍea buclatŸ sau reÍea radialŸ. n Án buclŸ. 4. fie sub forma unei construcÍii prefabricate exterioare. Conectarea la reÍeaua de MT Conectarea la MT se poate realiza: n fie printr-un singur cablu sau linie aerianŸ. sau n prin douŸ separatoare de sarcinŸ. Contorizare Contorizarea la JT permite folosirea unor transformatoare de mŸsurŸ de dimensiuni reduse Ûi nu prea scumpe. Transformatorul ŒinÊnd seama cŸ transformatoarele cu izolaÍie conÍinÊnd PCB(1) sunt interzise Án majoritatea ÍŸrilor. cum ar fi imobile cu destinaÍie comercialŸ.1 General B22 Un post de transformare de tip abonat cu contorizare la JT este o instalaÍie conectatŸ la reÍeaua electricŸ de distribuÍie publicŸ avÊnd tensiunea nominalŸ Ántre 1 kV Ûi 35 kV.tip RMU (Ring Main Unit). etc.B . n condiÍii de exploatare deosebite. sau n prin douŸ separatoare de sarcinŸ care fac parte dintr-un sistem de alimentare Án buclŸ . Acesta este prevŸzut cu un transformator MT/JT. destinate amplasŸrii Án exterior. 60265-1. care permit montarea oricŸrei combinaÍii de aparate de comutaÍie. funcÍiuni integrate unitar Ûi flexibilitate operaÍionalŸ. n sŸ protejeze transformatorul la suprasarcinŸ. 62271-105. care Án general are o putere ce nu depŸÛeÛte 1250 kVA. soluÍiile tehnologice disponibile sunt: n transformatoare Án ulei. n spaÍiu insuficient pentru tablouri de distribuÍie clasice. n douŸ cabluri Án paralel.

4 Post de transformare tip abonat cu mŸsurŸ pe JT B23 Fig. . B21: Post de transformare de tip abonat cu mŸsurŸ pe JT.

indicarea poziÍiei”. Ánchis. n sistem de bare: barele sunt Án construcÍie modularŸ. simplitate Án montaj Ûi mentenanÍŸ redusŸ. Montajul se realizeazŸ urmÊnd cu stricteÍe instrucÍiunile de asamblare. B22). Tehnologia acestor echipamente de comutaÍie este bazatŸ pe asigurarea siguranÍei Án exploatare. Fiecare celulŸ conÍine 3 compartimente: n aparataj de comutaÍie: separatorul de sarcinŸ este inclus Ántr-o incintŸ turnatŸ Án rŸÛinŸ epoxidicŸ. fiecare celulŸ include: n elemente ce permit blocaje cu lacŸt pe dispozitivele de acÍionare. În aceastŸ situaÍie este posibilŸ comanda separatorului de punere la pŸmÊnt. n poziÍia Án care se aflŸ aparatele de comutaÍie (deschis. Conexiunile pentru cablu sunt prevŸzute Ántr-un compartiment terminal-cablu. Fig. care este singurul compartiment unde utilizatorul are acces Án exploatare. este securizat prin urmŸtoarele interblocaje: o deschiderea Ûi accesul la compartimentul terminalelor de cabluri(1) sunt posibile numai dacŸ separatorul de punere la pŸmÊnt este Ánchis. prin cheie. ele sunt amplasate Án acest compartiment. Celula poate fi prevŸzutŸ cu un compartiment Án care se pot monta echipamente de mŸsurare. comandŸ automatŸ precum Ûi relee. Diversele unitŸÍi sunt conectate electric prin secÍiuni de bare prefabricate. n acÍionarea manetei de Ánchidere necesitŸ un efort fizic foarte redus. astfel ÁncÊt orice numŸr de celule pot fi asamblate ÁmpreunŸ pentru a forma un tablou electric de distribuÍie unitar. aÛa cum este definitŸ Án CEI62271-200. cu excepÍia celulelor la care s-a realizat accesul la cabluri. Comanda aparatajului de comutaÍie este simplificatŸ prin gruparea tuturor echipamentelor de mŸsurare.B . n cerinÍe minime de spaÍiu.Conectarea la reÍeaua de distribuÍie de medie tensiune 4 Post de transformare tip abonat cu mŸsurŸ pe JT SiguranÍa operaÍionalŸ a celulelor metalice de distribuÍie Descriere În continuare sunt descrise celulele cu compartimente Ûi pereÍi metalici (Fig. care conÍine SF6. Celulele dotate astfel pot fi exploatate cu barele Ûi cablurile sub tensiune. resoarte-armate) este indicatŸ Án mod clar. n deschiderea sau Ánchiderea unui separator de sarcinŸ/separator de linie se poate realiza prin maneta de acÍionare sau prin apŸsarea pe buton pentru cele prevŸzute cu motorizare. n conexiuni: prin cablu la bornele separatorului de sarcinŸ. situatŸ pe partea frontalŸ a fiecŸrei unitŸÍi. proiectatŸ conform ultimelor realizŸri Án domeniu. (1) Acolo unde sunt utilizate fuzibile MT. Incinta este ermetic ÁnchisŸ Ûi sigilatŸ pe durata de viaÍŸ a echipamentului. B22: CelulŸ cu separator de sarcinŸ/separator Án anvelopŸ metalicŸ. Accesul la acesta se realizeazŸ prin demontarea peretelui frontal al compartimentului respectiv. situat Án partea frontalŸ a celulei. . În afarŸ de interblocajele funcÍionale arŸtate mai sus. DacŸ este necesar. n cerinÍe minime de mentenanÍŸ. o Ánchiderea separatorului de punere la pŸmÊnt este posibilŸ numai dacŸ separatorul de sarcinŸ este deschis. n flexibilitate Ûi posibilitŸÍi de extindere. n 5 seturi de orificii de fixare pentru eventuale dispozitive de interblocare mecanicŸ. B24 Executarea manevrelor n toate manetele de acÍionare la Ánchidere sunt identice pentru toate unitŸÍile (cu excepÍia celor care conÍin un Ántreruptor de putere). MŸsuri de siguranÍŸ internŸ a celulelor n separatorul de sarcinŸ/separatorul de linie realizeazŸ funcÍia de “separare vizibilŸ . un compartiment adiÍional poate fi montat deasupra celui existent. Ele sunt conforme cu “pierderea continuitŸÍii Án serviciu” clasŸ LSB2A. n accesul la compartimentul cablurilor. care asigurŸ: n siguranÍa Án exploatare. mai exact deschiderea pentru Áncercarea dielectricŸ a cablurilor. Ántr-o singurŸ incintŸ. conform CEI 62271-102 (separatoare Ûi separatoare de punere la pŸmÊnt). o separatorul de sarcinŸ/separatorul de linie se aflŸ blocat Án poziÍia “deschis” atunci cÊnd se permite accesul menÍionat anterior. n unitŸÍile funcÍionale ÁnglobeazŸ interblocajele de bazŸ specificate de CEI 62271-200 (aparataj de comutaÍie Án anvelopŸ metalicŸ): o Ánchiderea separatorului de sarcinŸ este posibilŸ numai dacŸ separatorul de punere la pŸmÊnt este deschis. comandŸ Ûi control. În aceastŸ figurŸ se prezintŸ o celulŸ tip separator de sarcinŸ/separator de linie.

n mediul de izolaÍie al transformatorului. atunci cÊnd este accesibil. Transformatorul trebuie scos de sub tensiune pe durata acestei operaÍii. o literele mici se utilizeazŸ pentru ÁnfŸÛurŸri terÍiare Ûi secundare: d = triunghi y = stea z = zig-zag n = punctul de neutru. B25 4. ÎncercŸrile Ûi probele de fabricaÍie. Ca urmare nu se executŸ ÁncercŸri separate relativ la supratensiunile de comutaÍie. capabile sŸ funcÍioneze la mai multe valori de tensiune. la arderea unei singure siguranÍe. n Prizele de reglaj de tensiune: acestea permit Án general. pentru alimentarea redresoarelor. produse de aparatajul de MT sunt mult mai reduse decÊt cele atmosferice. n puterea transformatorului (kVA). triunghi. Aceste numere indicŸ defazajul prin similitudine cu cadranul unui ceas (“0” este folosit Án loc de “12”). n Nivelele nominale de izolaÍie: sunt definite prin ÁncercŸri dielectrice la supratensiuni temporare. stea sau zigzag. apoi prin a doua literŸ ÁnfŸÛurarea cu tensiunea de valoare imediat inferioarŸ. precum Ûi prin unda de impuls care simuleazŸ supratensiunile atmosferice (loviturŸ de trŸsnet).5% Ûi ±5% faÍŸ de tensiunea nominalŸ a ÁnfŸÛurŸrii cu tensiunea cea mai mare. acest numŸr apare dupŸ N (sau n). n celule ce conÍin un separator de sarcinŸ combinat cu siguranÍe fuzibile de MT. Defazajul este de +30° electrice. atunci cÊnd este accesibil. DacŸ existŸ bornŸ de neutru. Alegerea optimŸ este influenÍatŸ de Ûapte parametri: n curentul primar al transformatorului. ÁnfŸÛurarea cu tensiunea cea mai mare. adicŸ tensiunea secundarŸ pe faza 1 aflÊndu-se la “ora 11”. CEI 60076-4 descrie aceastŸ convenÍie Án detaliu. În cazul nivelelor de tensiune considerate Án aceastŸ lucrare. Acestea au o ÁnfŸÛurare de MT cu conexiune Án triunghi. supratensiunile de comutaÍie. n distanÍa dintre postul de transformare Ûi centrul de greutate al sarcinii. urmeazŸ dupŸ cele douŸ litere Ûi indicŸ dacŸ existŸ schimbare de fazŸ (defazajul). conform Figurii B31 de la pagina B34. n Tensiunile nominale primarŸ Ûi secundarŸ: Án cazul unei ÁnfŸÛurŸri primare. precum Ûi garanÍia acordatŸ se referŸ la aceastŸ putere. o un numŸr de la 0 la 11. NotŸ: Fuzibilele utilizate Án combinaÍia separator de sarcinŸ-siguranÍe fuzibile de MT au un percutor care asigurŸ declanÛarea separatorului de sarcinŸ tripolar. pe care se bazeazŸ o serie de alÍi parametri de proiectare Ûi de execuÍie. Pentru aplicaÍii speciale se folosesc combinaÍii ale acestora de ex. Caracteristici electrice n Puterea nominalŸ (Sn): este puterea aparentŸ Án kVA.. n utilizarea unor relee de protecÍie independente (spre deosebire de bobinele de declanÛare directŸ). tensiunea de pe faza 1 din primar este la “ora 12”. n distanÍa dintre aparatele de comutaÍie Ûi transformator.4 Alegerea transformatorului MT/JT Parametrii caracteristici ai transformatorului Un transformator este definit. n Conexiunile ÁnfŸÛurŸrilor: sunt indicate Án scheme care utilizeazŸ simboluri standardizate pentru conexiuni Án stea. n celule cu Ántreruptor de putere. Pentru transformatoarele de distribuÍie este foarte uzualŸ configuraÍia de tip Dyn11. variaÍia tensiunii Án trepte. CEI recomandŸ folosirea unui cod alfanumeric care citit de la stÊnga la dreapta indicŸ prin prima literŸ. . de frecvenÍŸ industrialŸ. produce un defazaj care (dacŸ nu este zero) este fie 30° fie un multiplu de 30°. trebuie precizatŸ puterea (kVA) corespunzŸtoare fiecŸrei valori.4 Post de transformare tip abonat cu mŸsurŸ pe JT 4. sau zig-zag.3 Alegerea celulei pentru protecÍia transformatorului ExistŸ trei tipuri de celule de comutaÍie de MT: n celule ce conÍin un separator de sarcinŸ plus siguranÍe fuzibile de MT. Án parte. ÁnfŸÛurarea secundarŸ Án stea cu neutrul accesibil la o bornŸ specialŸ. dar Ûi prin tehnologia utilizatŸ Ûi condiÍiile de exploatare. prin parametrii sŸi electrici. Orice combinaÍie de conexiuni Án triunghi. etc. Tensiunea nominalŸ secundarŸ se defineÛte cu ÁnfŸÛurarea respectivŸ Án gol.: transformatoare cu 6 faze sau cu 12 faze. n FrecvenÍa: pentru sistemele de distribuÍie abordate Án aceastŸ lucrare frecvenÍa este de 50 Hz sau 60 Hz. pŸnŸ la: ±2. Ûi aÛa mai departe: o literele majuscule indicŸ ÁnfŸÛurarea cu tensiunea cea mai mare: D = triunghi Y = stea Z = zig-zag N = punctul de neutru.

care ÁmbunŸtŸÍesc proprietŸÍile mecanice Ûi termice. acesta are tendinÍa de expandare atunci cÊnd curentul de sarcinŸ sau temperatura ambiantŸ se mŸresc. bromuri. Transformatoare cu lichid Cel mai comun lichid izolant Ûi de rŸcire. transformatoarele de distribuÍie. astfel de transformatoare sunt clasificate ca neinflamabile. Án mai multe ÍŸri sunt obligatorii mŸsuri de siguranÍŸ. Lichidul izolant acÍioneazŸ Ûi ca mediu de rŸcire. umiditate. n cu lichid (imersate Án ulei). Uleiurile minerale sunt specificate Án CEI 60296. fŸrŸ ca presiunea Án cuvŸ sŸ devinŸ excesivŸ. o solid (rŸÛinŸ epoxidicŸ Ûi aer). uleiul mineral poate fi Ánlocuit cu un alt lichid izolant prin adaptarea transformatorului Ûi luarea unor mŸsuri adiÍionale. n altitudine (i 1000 m este situaÍia standard). Pentru condiÍii non-standard de funcÍionare. Deoarece uleiul este inflamabil. Înglobarea Án izolaÍia unei ÁnfŸÛurŸri implicŸ trei componente: n raÛinŸ epoxy bazatŸ pe bifenol A. Comportarea este de asemenea excepÍionalŸ Án medii industriale cu condiÍii grele de praf. n adeziv sub formŸ de pulbere. Se recomandŸ ca alegerea transformatorului sŸ fie efectuatŸ conform standardului CEI 60076-11. AceastŸ turnare pe bazŸ de trei componente asigurŸ clasa de izolaÍie F (Δθ = 100° K) Ûi o foarte bunŸ rezistenÍŸ la foc cu autostingere imediatŸ. compus din aluminŸ trihidratatŸ Al (OH)3 Ûi silicagel. B23).B . Acest tip de izolaÍie asigurŸ o deplinŸ securitate pentru personal Án situaÍii de avarie. dupŸ cum urmeazŸ: n mediul ambiant clasŸ E2 (prezenÍa condensului Ûi/sau nivel Ánalt de poluare).Conectarea la reÍeaua de distribuÍie de medie tensiune 4 Post de transformare tip abonat cu mŸsurŸ pe JT B26 Caracteristici referitoare la tehnologia Ûi utilizarea transformatorului Lista ce urmeazŸ nu este exhaustivŸ: n tehnologia utilizatŸ Mediul izolant este: o lichid (ulei mineral) sau. B23: Transformator de tip uscat. cu o vÊscozitate care asigurŸ o bunŸ impregnare a ÁnfŸÛurŸrilor. n condiÍii climatice clasŸ C2 (utilizare transport Ûi stocare sub -25° C). la MT. Ánainte ca situaÍia sŸ devinŸ periculoasŸ. n temperaturŸ maximŸ a mediului ambiant: 40° C. n pentru instalaÍii de interior sau exterior. lider Án acest domeniu. Fig. etc. Prezentarea care urmeazŸ se referŸ la tehnologia utilizatŸ de fabricantul european. La cerere. Presiune Ûi TemperaturŸ). Pyrolio. În cazul unei funcÍionŸri anormale. etc. Ca urmare.) sau alte componente cu efecte toxice sau poluante. IzolaÍia ÁnfŸÛurŸrilor nu conÍine componenÍi pe bazŸ de halogeni (cloruri. Transformatoarele uscate ÎnfŸÛurŸrile acestor transformatoare sunt izolate cu rŸÛinŸ. n rezistenÍa la incendiu (transformatoarele expuse riscului de incendiu cu inflamabilitate redusŸ Ûi autostingere Ántr-un timp dat). n temperaturŸ (CEI 60076-2). transformatoarele cu lichid sunt proiectate astfel ÁncÊt sŸ se controleze volumul variabil de lichid. utilizat la transformatoarele de putere este uleiul mineral. Uleiul mineral este biodegradabil Ûi nu conÍine PCB (Bifenil-Policlorinat). În trecut s-au folosit compuÛi acum interziÛi ca: Pyralene. n valoare anualŸ maximŸ a temperaturii medii a mediului ambiant: 20° C. Transformatoarele cu ulei de tip ermetic (cu umplere totalŸ) sunt protejate cu releul de protecÍie DGPT (DetecÍie de Gaz. Pyroline. . dacŸ este necesar. Án special pentru posturi de transformare de interior. n valoare zilnicŸ maximŸ a temperaturii medii a mediului ambiant: 30° C. prin turnare sub vid (procedeu brevetat de majoritatea producŸtorilor importanÍi). acesta conferŸ proprietŸÍi izolante excepÍionale Án condiÍiile temperaturilor Ánalte. pentru a asigura un grad de elasticitate Án masa turnatŸ Ûi astfel sŸ evite formarea de crŸpŸturi datorate variaÍiilor de temperaturŸ din timpul funcÍionŸrii. De altfel. releul DGPT determinŸ Ántreruperea rapidŸ a alimentŸrii transformatorului. Descrierea tehnicilor de izolare În prezent. Án special Án situaÍia unui incendiu. (vezi Fig. În acelaÛi timp. n ÁntŸritor anhidric modificat. se ÁncadreazŸ Án douŸ tipuri de bazŸ: n uscate (turnate Án rŸÛinŸ). a se consulta pagina B7 “influenÍa temperaturii ambiante Ûi a altitudinii asupra curentului nominal”.

Cod O1 K1 K2 K3 L3 Fig. o anumite restricÍii de instalare. o Án anumite ÍŸri. Metoda a fost adoptatŸ de autoritatea nationalŸ (francezŸ) de energie electricŸ Án 1972. B26: Categorii de fluide dielectrice. Án care dielectricii lichizi sunt utilizaÍi pe scarŸ largŸ. deci se eliminŸ mentenanÍa aferentŸ (inspecÍia Ûi schimbarea cartuÛului saturat de silicagel). o nu este necesar un dispozitiv de uscare a aerului. se face o clasificare a lichidelor izolante Án funcÍie de comportarea lor la incendiu. ca Án cazul precedent. PÊnŸ Án prezent. o simplitate Án instalare: este mai uÛor Ûi cu gabarit mai redus (decÊt o cuvŸ cu conservator). În cazul unor transformatoare de mare putere. Án momentul de faÍŸ). iar acum este folositŸ Án Ántreaga lume (vezi Fig. numitŸ “conservator”. pe o perioadŸ de cel puÍin 10 ani. Fluid dielectric Ulei mineral HidrocarbonaÍi cu mare densitate Esteri Silicon Lichide izolante cu halogeni Punct de aprindere (° C) < 300 > 300 > 300 > 300 - Putere caloricŸ minimŸ (MJ/kg) 48 34 . ReglementŸri care influenÍeazŸ alegerea: n transformatoare uscate: o Án anumite ÍŸri transformatoarele uscate sunt obligatorii Án imobilele Ánalte de locuinÍe. CÊnd aerul este aspirat din mediul ambiant. AceastŸ soluÍie a fost dezvoltatŸ de un fabricant francez. sau mŸsuri minime de protecÍie anti-incendiu. PrezenÍa conservatorului este obligatorie la transformatoarele cu puteri peste 10 MVA (care este limita superioarŸ a transformatoarelor cu “umplere totalŸ”). n transformatoare cu izolaÍie Án lichid: o acest tip de transformator este Án general interzis Án imobilele Ánalte de locuit. B27 Alegerea tehnologiei AÛa cum s-a arŸtat. elaborate pentru a asigura siguranÍa personalului Ûi a bunurilor. Aerul din “air-bag” este trecut prin aceleaÛi sisteme de purificare Ûi uscare. o detecÍie imediatŸ a pierderilor de ulei (chiar reduse). spaÍiul de deasupra uleiului este ocupat de un “air-bag”. n Cuva cu pernŸ de aer la presiunea atmosfericŸ (cu conservator). acesta este trecut printr-un filtru cu ulei Ûi cu un dispozitiv de uscare (care conÍine de regulŸ silicagel). transformatoarele cu umplere totalŸ reprezintŸ o alternativŸ faÍŸ de cele cu conservator. Ca un exemplu standardul francez defineÛte condiÍiile de instalare a transformatoarelor cu dielectric lichid. n consideraÍii economice. Alegerea depinde de o serie de consideraÍiuni. B24). Expansiunea lichidului izolant este compensatŸ prin schimbarea nivelului Ántr-o incintŸ situatŸ deasupra cuvei. Acest lucru se realizeazŸ Án funcÍie de douŸ criterii: temperatura de inflamare Ûi capacitatea caloricŸ minimŸ.37 27 . lider Án domeniu. Pentru puteri de pÊnŸ la 10 MVA. ce variazŸ Án funcÍie de felul lichidului izolant utilizat Ûi de clasa de izolaÍie asiguratŸ de acesta. Bornele de MT Ûi de JT sunt uÛor accesibile. Standardele naÍionale. . recomandŸ mŸsurile minime. care este aspirat Án interior cÊnd nivelul scade Ûi este parÍial evacuat cÊnd nivelul uleiului creÛte. alegerea tipului de transformator se face Ántre cel cu lichid Ûi cel uscat. ÍinÊnd cont de avantajele relative ale fiecŸrei soluÍii. CondiÍiile de instalare pentru transformatoarele cu lichid sunt stabilite Án standardele naÍionale. o transformatoarele uscate nu impun restricÍii Án funcÍie de locul de montaj. Expansiunea lichidului este compensatŸ prin deformarea elasticŸ a unor cŸi de circulaÍie a uleiului. ermetic ÁnchisŸ Ûi sigilatŸ (pÊnŸ la 10 MVA. Tehnica “umplerii totale” are mai multe avantaje Án raport cu alte metode: o se evitŸ complet oxidarea lichidului dielectric (contactul cu oxigenul atmosferic). ReglementŸrile locale Ûi recomandŸrile oficiale Án acest sens trebuiesc respectate. Án anul 1963. o protecÍie simplificatŸ contra defectelor interne. apa nu poate pŸtrunde Án cuvŸ. SpaÍiul deasupra lichidului din conservator este ocupat de aer. B26. Án care se indicŸ Ûi codul aferent. dupŸ cum urmeazŸ: n siguranÍa personalului Án apropierea transformatorului. Fig. B24: Transformator de tip ermetic (cu umplere totalŸ). evitÊndu-se astfel contactul uleiului cu aerul atmosferic.28 12 Tab. Aceste categorii principale sunt prezentate Án Tab. conform Figurii B25. B25: Transformator cu conservator (tancul de ulei la presiunea atmosfericŸ). ÁncŸ nu a fost stabilitŸ o recomandare CEI Án acest sens.4 Post de transformare tip abonat cu mŸsurŸ pe JT ExistŸ douŸ moduri de realizare a limitŸrii de presiune Án cuvŸ: n Cuva cu umplere totalŸ. o se eliminŸ necesitatea verificŸrii rigiditŸÍii dielectrice a uleiului. necesare contra pericolelor de incendiu. care sunt cuplate la cuvŸ. realizabilŸ cu DGPT.

B27: MŸsuri de securitate recomandate Án instalaÍiile electrice la utilizarea lichidelor dielectrice de clasŸ O1. etc. de litri peste care trebuiesc luate mŸsuri 25 O1 K1 K2 K3 L3 50 LocaÍia CamerŸ sau zonŸ ÁnchisŸ rezervatŸ personalului calificat Ûi autorizat. nu trebuie sŸ existe condiÍii de extindere a incendiului (nici un material combustibil nu trebuie plasat la o distanÍŸ mai micŸ de 4 m de transformator. n pentru dielectrici din clasele O1 Ûi K1 mŸsurile indicate trebuie aplicate numai dacŸ transformatorul conÍine mai mult de 25 de litri de lichid izolant. Án sensul asigurŸrii unor condiÍii adecvate de rŸcire a acestuia. conducte. MŸsura 1A: Este aditionalŸ mŸsurii 1 Ûi precizeazŸ cŸ. DefiniÍia puterii optime Pentru a alege puterea optimŸ (kVA) a unui transformator este necesar sŸ se ia Án considerare factorii urmŸtori: n lista puterilor instalate Án cazul receptorilor. n realizarea corecÍiei factorului de putere. conform capitolului A. (2) Camera transformatorului este vecinŸ cu un spaÍiu de lucru Ûi separatŸ de acesta prin pereÍi cu rezistenÍa la foc mai micŸ de 2 ore. iar Án caz extrem strŸpungerea izolaÍiei ÁnfŸÛurŸrilor Ûi distrugerea transformatorului. cu scopul de a: o reduce costurile excesive. MŸsura 5: Impune Ánchiderea automatŸ. prin panouri ignifuge (cu rezistenÍŸ la foc minim 1/2 orŸ) care sŸ obtureze toate deschiderile (ventilaÍie. (3) Este imperios necesar ca echipamentul sŸ fie plasat Ántr-o camerŸ ai cŸrei pereÍi sunt fŸrŸ goluri.Conectarea la reÍeaua de distribuÍie de medie tensiune 4 Post de transformare tip abonat cu mŸsurŸ pe JT B28 Principalele mŸsuri sunt prezentate Án Tab. n pentru dielectrici din clasele K2 Ûi K3 mŸsurile indicate trebuie aplicate numai dacŸ transformatorul conÍine mai mult de 50 de litri de lichid izolant Clasa fluidului dielectric Nr. Determinarea puterii optime Utilizarea unui transformator supradimensionat Are drept consecinÍe: n investiÍie excesivŸ Ûi pierderi inutile la mersul Án gol. n alegerea parametrilor transformatorului. sau la cel puÍin 2 m de acesta) Án cazul Án care se interpune un ecran ignifug (cu rezistenÍa la foc de 1 orŸ).B . se produc consecinÍe grave asupra: o transformatorului: se observŸ o ÁmbŸtrÊnire prematurŸ a ÁnfŸÛurŸrilor transformatorului. n pentru dielectrici lichizi de clasa L3 nu sunt necesare mŸsuri speciale. K1. MŸsura 4: Prevede existenÍa unor dispozitive de detecÍie a focului. n determinarea ciclurilor de funcÍionare a instalaÍiei. Note: (1) O uÛŸ ignifugŸ (cu rezistenÍa la foc de 2 ore) nu este consideratŸ o deschidere. Alegerea unui transformator subdimensionat DeterminŸ: n randament redus la sarcinŸ nominalŸ (cel mai bun randament se obÍine la circa 50% -70% din sarcina nominalŸ). Án eventualitatea aprinderii lichidului. MŸsura 2: Prevede ca lichidul aprins sŸ fie stins rapid Ûi Án mod natural (prin plasarea unui strat de nisip sau pietris Án bazinul de scurgere). singurele deschideri fiind cele de ventilaÍie. K2. cu specificarea duratelor de funcÍionare nominalŸ Ûi la suprasarcinŸ. MŸsura 3: Prevede existenÍa unui dispozitiv automat (tip DGPT sau Buchholz) care sŸ ÁntrerupŸ alimentarea Án primar Ûi sŸ dea alarma Án cazul Án care se produce o dezvoltare de gaze Án cuva transformatorului. o reduce valoarea puterii aparente consumate. De o mare importanÍŸ este asigurarea funcÍionarii corecte a transformatorului. B27.). care Ántrerup alimentarea primarŸ Ûi activeazŸ alarma. etc. Án cazuri justificate. ÍinÊnd seama de eventuale extinderi ale instalaÍiei.) din pereÍii sau tavanul postului de transformare. plasate Án imediata apropiere a transformatorului. . Tab. Arii situate Án mijlocul spatiilor de lucru. S (kVA) = P (kW)/cos ϕ. o instalaÍiei: dacŸ supraÁncŸlzirea transformatorului produce declanÛarea releelor de protecÍie Ûi deconectarea Ántreruptorului de protecÍie. dar n pierderi mai reduse la funcÍionarea Án sarcinŸ. materialul fiind plasat Ántr-un container protector. Ûi separatŸ de alte clŸdiri prin distanÍa D D>8m 4m<D<8m D < 4 m(1) Án direcÍia spaÍiilor ocupate FŸrŸ mŸsuri Interpunerea Perete antifoc speciale unui ecran (clasŸ 2 ore) antifoc cŸtre clŸdirea (clasŸ 1 orŸ) vecinŸ FŸrŸ mŸsuri speciale Interpunerea unui ecran (clasŸ 1 orŸ) FŸrŸ mŸsuri speciale RezervatŸ personalului instruit Ûi izolatŸ de spaÍiile de activitŸÍi prin pereÍi antifoc (clasŸ 2 ore) FŸrŸ deschideri Cu deschideri MŸsurile (1 + 2) sau 3 sau 4 FŸrŸ mŸsuri speciale MŸsurile (1 + 2 + 5) sau 3 sau (4 + 5) MŸsurile 1A sau 3 sau 4 Alte camere sau locaÍii(2) MŸsurile (1A + 2 + 4)(3) sau 3 MŸsurile 1 sau 3 sau 4 MŸsura 1: Realizarea de amenajŸri prin care Án cazul Án care dielectricul lichid se scurge din transformator sŸ fie absoarbit complet (Ántr-un bazin prin intermediul unor praguri din jurul transformatorului. din construcÍie lichidul nu trebuie sŸ pŸtrundŸ Án canalele de cabluri. K3. n Án situaÍia de suprasarcinŸ prelungitŸ. deci nu se poate asigura o sarcinŸ optimalŸ. bazate Án parte pe cererea maximŸ de putere (kVA). n stabilirea factorului de utilizare (sau de cerere) pentru fiecare sarcinŸ individualŸ.

RelaÍiile sunt valabile la o temperaturŸ ambiantŸ de 20° C Ûi pentru o altitudine de pÊnŸ la 1000 m. adicŸ complet deschise Ûi strict necesare pentru evacuarea energiei termice generate Án interiorul postului de transformare MT/JT. FireÛte. Valorile recomandate ale fluxului de aer de rŸcire. etc. existŸ suprasarcini frecvente la transformator. În practicŸ secÍiunile sunt mai mari Án funcÍie de soluÍia tehnologicŸ adoptatŸ. Este important de reÍinut cŸ orice restricÍie privind circulaÍia liberŸ a fluxului de aer de rŸcire. Án condiÍiile de menÍinere a temperaturii normale de funcÍionare. mŸrimea creÛterilor de temperaturŸ. conform Fig. fluxul de aer este puternic dependent de: n forma deschiderilor Ûi soluÍiile adoptate pentru asigurarea gradului de protecÍie (IP). VentilaÍia naturalŸ RelaÍiile de calcul pentru secÍiunile de ventilaÍie sunt urmŸtoarele: S' B29 H S Fig. n mŸrimea componentelor interne Ûi poziÍia lor faÍŸ de deschideri. exprimatŸ Án mm2 S’ = secÍiunea orificiului de ieÛire a aerului (aria deschiderilor sau fantelor de ventilaÍie). aflat la ÁnŸlÍimea H. se traduce printr-o reducere a puterii livratŸ de transformator. la 20° C sunt: n transformatoare cu umplere totalŸ: 0. unde P = pierderile totale.05 x P..081 x P.. ÎnÍelegerea Ûi optimizarea tuturor acestor fenomene sunt subiectul unor studii precise. exprimatŸ Án metri. practicatŸ la nivelul podelei Ûi ieÛirea acestuia printr-un orificiu de secÍiune S’. Trebuie subliniat cŸ aceste formule ne ajutŸ sŸ obÍinem un ordin de mŸrime a secÍiunilor S Ûi S' care sunt considerate ca “secÍiuni termice”. VentilaÍia forÍatŸ VentilaÍia forÍatŸ (prin ventilator electric) este necesarŸ atunci cÊnd temperatura ambiantŸ depŸÛeÛte 20° C sau cÊnd cabina este slab ventilatŸ. . altitudinea. B28. exprimatŸ in mm2 H = ÁnalÍimea (Ántre axele geometrice) mŸsuratŸ Ántre orificiul de intrare Ûi cel de ieÛire. etc. n transformatoare uscate. clasŸ F: 0. B28: VentilaÍie naturalŸ. Án m3/sec. unde: P = suma pierderilor Án gol Ûi a pierderilor Án plinŸ sarcinŸ. Un sistem de ventilaÍie eficient permite intrarea aerului printr-o deschidere de secÍiune S. Án kW. exprimatŸ Án kW S = secÍiunea orificiului de intrare a aerului (aria deschiderilor sau fantelor de ventilaÍie).4 Post de transformare tip abonat cu mŸsurŸ pe JT Sisteme de ventilaÍie În cazul general al rŸcirii prin circulaÍia naturalŸ a aerului (AN) ventilaÍia cabinei extrage cŸldura (produsŸ datoritŸ pierderilor Án transformator) printr-un proces de convecÍie naturalŸ. bazate pe legile dinamicii fluidelor Ûi se pot realiza cu programe de calcul. n diverÛi parametrii ai mediului: temperatura exterioarŸ. Ventilatorul poate fi comandat printr-un termostat.

Án modul urmŸtor: n Án postul de transformare principal sub formŸ de baterii reglabile de condensatoare de MT.B . o un singur circuit (pentru schimbare ulterioarŸ Án tipul “buclŸ principalŸ”). relativ la modul de realizare a mŸsurii energiei pentru decontare. avÊnd precizia necesarŸ. un singur transformator MT/JT care nu depŸÛeÛte puterea de 1250 kVA sau cÊteva transformatoare de mai micŸ putere. sau n prin douŸ separatoare de sarcinŸ din componenÍa unei “bucle” RMU (Ring Main Unit). n protecÍia circuitelor de distribuÍie de JT. interblocate mecanic. n poate sŸ alimenteze una sau mai multe cabine Án care se aflŸ transformatoarele ÁmpreunŸ cu tablourile de distribuÍie la JT. Scheme monofilare Schemele din Figura B29 reprezintŸ: n diferitele modalitŸÍi de conectare la MT. Acestea cuprind. pentru fiecare boxŸ de transformator sunt necesare cÊte trei celule “buclŸ principalŸ” RMU. conectat fie direct la fiecare transformator. similar cu situaÍia descrisŸ anterior. Aceste posturi de transformare pot fi instalate Án: n interiorul unor clŸdiri. Ántr-o celulŸ de mŸsurŸ. 5. se poate realiza prin cÊte un singur circuit. fie prin circuit dublu sau prin circuite “Án buclŸ”. nu trebuie sŸ depŸÛeascŸ 400 A. În ultimele douŸ cazuri. o circuit tip “ buclŸ principalŸ“ RMU. precum Ûi transformatorul ÁmpreunŸ cu tablourile de distribuÍie de JT. sau n Án exterior. . alimentate la MT din postul de transformare principal. avÊnd tensiunea nominalŸ cuprinsŸ Ántre 1 Ûi 35 kV. Transformatoarele de tensiune Ûi de curent. Generatoare locale de urgenÍŸ În cazul Ántreruperii sistemului de alimentare cu energie electricŸ. care se ÁncadreazŸ Án patru tipuri: o un singur circuit. curentul nominal al aparatajului de comutaÍie pe partea de MT. Án cabine prefabricate. Condensatoare Condensatoarele vor fi instalate. Án funcÍie de gradul de siguranÍŸ dorit. În mod normal. sau n Án cabina transformatorului.1 General FuncÍii de bazŸ Postul de transformare În funcÍie de complexitatea instalaÍiei Ûi de numŸrul consumatorilor. MŸsura energiei Înainte de Ánceperea proiectŸrii instalaÍiei este necesar sŸ se realizeze un acord cu autoritatea furnizoare de energie.Conectarea la reÍeaua de distribuÍie de medie tensiune 5 Post de transformare tip abonat cu mŸsurŸ pe MT B30 Un post de transformare tip consumator (abonat) cu mŸsura energiei pe partea de MT este o instalaÍie electricŸ conectatŸ la reÍeaua electricŸ de distribuÍie publicŸ. generatoarele locale de urgenÍŸ au rolul de a asigura alimentarea unor receptori importanÍi. pot fi instalate Án celula Ántreruptorului de intrare sau (este cazul transformatoarelor de tensiune) pot fi instalate separat. Transformatoare Din motive de siguranÍŸ suplimentarŸ a alimentŸrii. Acestea sunt conectate la MT prin aparate de comutaÍie plasate Án postul de transformare principal. postul de transformare trebuie sŸ ÁndeplineascŸ anumite condiÍii: n poate sŸ includŸ o cabinŸ care sŸ conÍinŸ celule cu aparatele de comutaÍie Ûi de mŸsurŸ. Boxele transformatoarelor DacŸ Án instalaÍie existŸ mai multe boxe ale transformatoarelor. transformatoarele pot funcÍiona pe douŸ sisteme de bare cu cuplŸ longitudinalŸ deschisŸ dotatŸ cu sistem automat de inversare a sursei sau pot funcÍiona Án paralel. cu douŸ cabluri. n protecÍia circuitelor de plecare de MT. o circuit dublu (interblocat mecanic). sau n prin douŸ separatoare de sarcinŸ. pe partea de JT. n protecÍia generalŸ pe partea de MT Ûi funcÍiile de mŸsurŸ la MT. O celulŸ de mŸsurŸ va fi ÁncorporatŸ Án tabloul general de MT. Án general. Án cazul dublei alimentŸri. Conectarea la reÍeaua de MT Conectarea la MT poate fi: n printr-un singur cablu sau linie aerianŸ.

. B29: Scheme de post trafo tip abonat cu celulŸ de mŸsurŸ pe MT.5 Post de transformare tip abonat cu mŸsurŸ pe MT B31 Fig.

relee de protecÍie. practic. o puterea aparentŸ inversŸ. dupŸ trecerea AVR pe “comandŸ manualŸ”) nu are. În general totalitatea echipamentului (celule. B30). dacŸ se cere. CÊnd acest alternator trebuie sŸ opereze Án paralel cu altele. o modul de conectare. Posturi de transformare conÍinÊnd generatoare Generator operÊnd independent DacŸ instalaÍia necesitŸ o disponibilitate deosebitŸ a energiei electrice poate fi prevŸzut un grup generator operÊnd pe bara de MT.2. MŸsurŸ Ûi protecÍie generalŸ Aceste douŸ funcÍii sunt Ándeplinite prin asocierea a douŸ celule: n celula care conÍine transformatoarele de tensiune. pÊnŸ cÊnd tensiunea ajunge la normal. În continuare se prezintŸ cÊteva consideraÍii de bazŸ de care trebuie sŸ se ÍinŸ cont Án privinÍa protecÍiei Ûi comenzilor. creÛterea curentului de excitaÍie al unuia dintre ele (de exemplu prin comanda manualŸ. o dezechilibrul de tensiune al generatorului. CÊnd un numŸr de alternatoare funcÍioneazŸ Án paralel. celule special destinate mŸsurŸtorii energiei Ûi.) trebuiesc aprobate de cŸtre furnizorul de energie. n celula Ántreruptorului principal de MT. dispozitivul AVR (Automatic Voltage Regulation. De fapt. Pentru a evita posibilitatea punerii Án paralel a generatorului cu reÍeaua este nevoie de o celulŸ dedicatŸ de comutare automatŸ a alimentŸrii (vezi Fig. o protecÍie la minimŸ frecvenÍŸ Ûi maximŸ frecvenÍŸ. În funcÍie de modul de conectare sunt cerute funcÍii de deconectare: o protecÍie la minimŸ tensiune Ûi la supratensiune. care conÍine transformatoarele de curent destinate mŸsurii energiei Ûi protecÍiei. pe lÊngŸ celule descrise la 4. generatorul Án cauzŸ va funcÍiona la un factor de putere mai mic (putere mai mare Ûi deci curent mŸrit). Din motive de securitate celula folositŸ la deconectare trebuie sŸ aibŸ caracteristicile unui separator (adicŸ izolare totalŸ a tuturor conductoarelor active Ántre generator Ûi reÍeaua electricŸ). datoritŸ puterii mici de scurtcircuit a generatorului Án comparaÍie cu cea a reÍelei de alimentare. În acest caz instalaÍia trebuie sŸ includŸ un sistem de comutare automatŸ a alimentŸrii pe sursa de rezervŸ. avÊnd reglaj prin AVR. celule dedicate pentru comutare manualŸ sau automatŸ de la o sursŸ la alta. Ambele scheme folosesc relee de protecÍie care sunt sigilate de furnizorul de energie electricŸ. n ProtecÍia Dispozitive speciale de protecÍie sunt montate pentru a proteja generatorul. B30: SecÍie de tablou MT incluzÊnd o celulŸ a alimentŸrii de rezervŸ. Generatoare funcÍionÊnd Án paralel cu reÍeaua electricŸ de distribuÍie publicŸ Pentru a conecta un generator la reÍeaua electricŸ de distribuÍie publicŸ este nevoie de obicei de acordul furnizorului de energie electricŸ. o protecÍie la supratensiune homopolarŸ. o timpul maxim de conectare (pentru o cuplare trecŸtoare).Conectarea la reÍeaua de distribuÍie de medie tensiune 5 Post de transformare tip abonat cu mŸsurŸ pe MT 5. Trebuie reÍinut cŸ trebuie acordatŸ o atenÍie deosebitŸ selectivitŸÍii protecÍiilor distribuÍiei din aval.B . n ProtecÍia Pentru a studia conectarea unui grup-generator furnizorul de energie are nevoie de urmŸtoarele date: o puterea injectatŸ Án reÍea. Fig. Factorul de putere al celorlalte maÛini va creÛte automat.2 Alegerea celulelor B32 Un post de transformare cu mŸsurare pe partea de MT va cuprinde. o curentul de scurtcircuit al generatorului. etc. Regulator Automat de Tensiune) este comutat pe modul “operare Án paralel” Án care AVR funcÍioneazŸ uÛor modificat pentru a asigura ÁmpŸrÍirea puterii reactive cu celelalte maÛini. ProtecÍia generalŸ se foloseÛte Án mod uzual Ámpotriva supracurenÍilor (suprasarcinŸ Ûi scurtcircuit) Ûi a punerii la pŸmÊnt. o Ûi altele. nici un efect asupra valorii tensiunii. n Comanda Un regulator de tensiune ce comandŸ un alternator este Án general reglat ÁncÊt sŸ rŸspundŸ la o reducere a tensiunii la terminalele sale printr-o creÛtere automatŸ a curentului de excitaÍie al alternatorului. . astfel ÁncÊt factorul de putere impus de receptor se va menÍine la valoarea iniÍialŸ.

4%. Transformatoarele cu puteri diferite vor debita curenÍi de sarcinŸ proporÍional cu puterile lor (Án mod aproximativ). sŸ nu fie utilizate la funcÍionare Án paralel Án regim de duratŸ. o diferenÍele de tensiuni Ántre fazele corespunzŸtoare nu trebuie sŸ depŸÛeascŸ 0. AVR va regla curentul de excitaÍie pentru a-l pune Án acord cu orice valoare de tensiune din sistem. CondiÍii de funcÍionare Án paralel Toate transformatoarele operÊnd Án paralel trebuie sŸ fie alimentate de la aceeaÛi reÍea. zig-zag) diferitelor transformatoare au acelaÛi defazaj Ántre tensiunile primare Ûi secundare. Se recomandŸ ca douŸ transformatoare cu puteri nominale aflate Án raport de mai mult de 2:1. puterea totalŸ este egalŸ cu suma puterilor fiecŸruia. care funcÍioneazŸ Án paralel cu reÍeaua publicŸ de alimentare. puterea disponibilŸ este mai mult de 90% din suma celor douŸ puteri unitare. triunghi. menÍinÊnd factorul de putere la o valoare reglatŸ anterior (prin comanda AVR). Puterea totalŸ (kVA) Atunci cÊnd douŸ sau mai multe transformatoare. conectate Án paralel vor fi neglijabili. Presupunerm cŸ. alternatorul va funcÍiona la un factor de putere mai mic. va acÍiona imediat Án sensul creÛterii tensiunii prin mŸrirea curentului de excitaÍie al alternatorului. deci ÁÛi va mŸri curentul debitat. Un AVR. o producŸtorul trebuie sŸ primeascŸ toate datele relativ la regimurile de funcÍionare utilizate. sunt conectate Án paralel. În loc de a se produce o creÛtere de tensiune. În cazul Án care alternatorul se decupleazŸ de la reÍeaua de energie. de la transformatoare la punctul de conectare Án paralel vor avea lungimi aproximativ egale Ûi aceleaÛi caracteristici. admiÍÊnd cŸ tensiunile lor sunt identice iar impedanÍele procentuale (Án raport cu puterea) sunt egale sau aproximativ egale. B33 5. n lipsei de spaÍiu (ÁnŸlÍime) pentru un transformator de mare putere. n adoptŸrii unui model standard de transformator pentru Ántreaga instalaÍie. Prin acesta. care depŸÛeÛte posibilitŸÍile unui transformator existent. . deci cu toate celelalte generatoare ale furnizorului. n producŸtorul transformatoarelor este consultat asupra regimului de funcÍionare care se intenÍioneazŸ a se utiliza Ûi deci: o configuraÍiile ÁnfŸÛurŸrilor (stea. de aceaÛi putere. care asigurŸ funcÍia “factor de putere constant”. Aceasta este valabil dacŸ impendanÍele sunt egale Ántre ele Ûi tensiunile sunt identice. o impedanÍele (tensiunile) procentuale de scurtcircuit sunt egale sau diferŸ prin mai puÍin de 10%. reglat sŸ menÍinŸ tensiunea Án marja de ±3% (de exemplu).5 Post de transformare tip abonat cu mŸsurŸ pe MT n Comanda SŸ considerŸm cazul unui generator de intervenÍie dintr-un post de transformare. dacŸ: n conductoarele de conectare. Án scopul de a optimiza pierderile Án sarcinŸ Ûi la mersul Án gol. din motive operaÍionale (este uzual Án reÍeaua de MT a se executa reglaje de ±5% din tensiunea nominalŸ sau chiar mai mult atunci cÊnd cerinÍele de exploatare o impun) se produce o scŸdere a tensiunii din sistem. releul AVR trebuie sŸ comute automat Ûi rapid pe poziÍia “tensiune constantŸ”. CurenÍii de circulaÍie Ántre ÁnfŸÛurŸrile secundare.3 FuncÍionarea Án paralel a transformatoarelor Necesitatea ca douŸ sau mai multe transformatoare sŸ funcÍioneze Án paralel este des ÁntÊlnitŸ Ûi este datoratŸ: n mŸrimii curentului de sarcinŸ. Aceasta este o problemŸ cunoscutŸ care se rezolvŸ prin plasarea unui circuit de comandŸ al factorului de putere Án componenÍa AVR. SituaÍia va continua pÊnŸ la o eventualŸ declanÛare datoratŸ releelor de suprasarcinŸ. În aceste cazuri. n unei mŸsuri de siguranÍŸ (probabilitatea ca douŸ transformatoare sŸ se defecteze simultan este foarte micŸ).

tipul ÁnfŸÛurŸrii Ûi conexiunea (polaritatea) ÁnfŸÛurŸrilor de pe o fazŸ.4 “Caracteristici electrice” relaÍiile Ántre ÁnfŸÛurŸrile primare. B34 Fig. tensiunile produse depind de care dintre terminalele ÁnfŸÛurŸrilor formeazŸ centrul conexiunii Án stea. configuraÍia cea mai uzualŸ este tipul Dyn11 (vezi Fig. . n defazajul tensiunilor secundare pe fazŸ. Tensiunile vor fi defazate cu 180° dacŸ se inverseazŸ terminalele ÁnfŸÛurŸrilor care formeazŸ centrul stelei. Án raport cu tensiunile primare corespunzŸtoare. n conexiunea dintre ÁnfŸÛurŸrile de pe o fazŸ. Án timp ce Án cazul conexiunii zig-zag sunt patru combinaÍii posibile. B31: RotaÍia fazelor pentru un transformator Dyn11. fiind Án general acceptatŸ Ûi Dyn11. AcelaÛi defazaj de 180° se produce Án cazul celor douŸ posibilitŸÍi de a conecta ÁnfŸÛurŸrile pe fazŸ la conexiunea triunghi.Conectarea la reÍeaua de distribuÍie de medie tensiune 5 Post de transformare tip abonat cu mŸsurŸ pe MT Conexiuni uzuale ale ÁnfŸÛurŸrilor AÛa cum s-a prezentat Án subcapitolul 4. acest defazaj (dacŸ nu este nul) va fi Ántotdeauna un multiplu de 30° Ûi va depinde de doi factori Ûi anume. zig-zag). De exemplu. secundare Ûi terÍiare depind de: n tipul ÁnfŸÛurŸrilor (triunghi. În RomÊnia configuraÍia cea mai uzualŸ este Dyn5. B31). În cazul transformatoarelor de distribuÍie. AÛa cu s-a arŸtat. stea.B .

beton sau prefabricatŸ. simplŸ Ûi economicŸ. o cu montare pe stÊlpi cu echipament de exterior dedicat (celule Ûi transformator). eliminŸ necesitatea unei baÛe de colectare a uleiului. sau n Án exterior unde pot fi: o Ántr-o construcÍie din cŸrŸmidŸ. curŸÍenia periodicŸ este necesarŸ. o cu montare la sol cu echipament de exterior (celule Ûi transformator). Posturile de transformare prefabricate sunt o alegere particularŸ. aceasta se asigurŸ prin aceea cŸ unul din pereÍii postului de transformare. caz Án care autoritatea furnizoare trebuie sŸ aibŸ un acces nelimitat. B35 6.2 Posturi de transformare de interior ConcepÍie Figura B32 aratŸ echipamentele tipice pentru un post de transformare cu mŸsura energiei electrice pe partea de joasŸ tensiune. care include o uÛŸ de intrare coincide cu limita construcÍiei respective Ûi are acces direct la un drum public. . Fig. cartiere de locuit.1 Diferite tipuri de posturi de transformare Posturile de transformare pot fi clasificate Án funcÍie de modul de efectuare a mŸsurii (la MT sau JT) sau dupŸ modul de alimentare (prin linie aerianŸ sau subteranŸ).6 ComponenÍa diferitelor tipuri de posturi de transformare Posturile de transformare de distribuÍie MT/JT se construiesc Án funcÍie de mŸrimea consumatorilor Ûi de felul reÍelei de alimentare cu energie electricŸ. Oricum. Posturile de transformare pot fi construite Án locuri publice cum sunt parcurile. cu echipament de interior (celule Ûi transformator). În mod normal. Posturile de transformare pot fi instalate: n Án interior Án camere (cabine) special construite Án acest scop sau Áncorporate Án structura clŸdirii. sau Án construcÍii cu caracter privat. 6. B32: Planul unui post de transformare cu mŸsurŸ pe JT. etc. RemarcŸ: Folosirea unui transformator uscat cu izolaÍie Án rŸÛinŸ.

butoanele. AceastŸ carcasŸ este sigilatŸ de furnizorul de energie electricŸ. pe cÊt posibil. atunci cÊnd transformatorul este plasat Ántr-o celulŸ fŸcÊnd parte din tabloul de distribuÍie de MT.) sŸ poatŸ fi citite cu uÛurinÍŸ. care comandŸ circuitul de iluminat trebuie amplasate Án apropierea intrŸrilor Án post. Ûi sunt accesibile numai furnizorului de energie electricŸ. avÊnd izolaÍie sinteticŸ. B36 Fig. fie din aval de Ántreruptorul principal de JT. cu posibilitatea conectŸrii la bornele tip broÛŸ ale transformatorului.Connection to reÍeaua the MV public distribution network de medie tensiune 6 ComponenÍa diferitelor tipuri de posturi de transformare Conexiuni Ûi alegerea echipamentului Pe partea de medie tensiune: n conexiunile la reÍeaua de MT se executŸ Ûi sunt Án responsabilitatea furnizorului de energie electricŸ. ecranate. cum ar fi: o ecranele metalice de protecÍie. Pe partea de joasŸ tensiune: n conexiunile Ántre bornele de JT ale transformatorului Ûi tabloul de distribuÍie de JT se pot realiza: o prin cabluri monofazate.a.d. În ambele cazuri trebuie prevŸzutŸ o protecÍie adecvatŸ la supracurenÍi. Întreruptoarele. Echipament de mŸsurŸ (vezi Fig.Conectarea la de distribuÍie B . B33 ) n transformatoarele de mŸsurŸ de curent sunt Án general instalate Án interiorul carcasei de protecÍie a bornelor de JT ale transformatorului de putere. o prin cabluri monofazate. n toate cadranele Ûi plŸcile indicatoare sau de instrucÍiuni (s. . foarte aproape de transformatoarele de mŸsurŸ. n conexiunile Ántre aparatajul de comutaÍie de MT Ûi transformator se pot realiza: o prin bare de cupru. n echipamentele de mŸsurŸ trebuie instalate Ántr-un panou (dulap) care este complet ferit de vibraÍii. n altŸ variantŸ constŸ Án plasarea transformatoarelor de curent Ántr-un compartiment sigilat din cadrul panoului de intrare al distribuÍiei la JT. Circuitele de iluminat trebuie sŸ asigure cŸ: n manetele de comandŸ ale aparatajului de comutaÍie precum Ûi indicatoarele de poziÍie sŸ fie bine iluminate. o barele metalice din betonul armat al fundaÍiei din postul de transformare. Iluminatul Án postul de transformare Alimentarea circuitelor de iluminat se poate face fie din amonte. Circuite de ÁmpŸmÊntare Postul de transformare trebuie sŸ fie prevŸzut cu: n prizŸ de pŸmÊnt pentru toate pŸrÍile conductoare expuse ale echipamentului electric Ûi pentru pŸrÍile metalice accesibile.m. B33: Planul unui post de transformare cu mŸsurŸ pe JT. o prin bare de cupru (de secÍiune circularŸ sau dreptunghiularŸ) cu izolaÍie termocontractabilŸ. n echipamentele de mŸsurŸ trebuie plasate. de lungime redusŸ. Un circuit separat cu funcÍionare automatŸ este recomandat pentru iluminatul de avarie. etc.

o o pereche de mŸnuÛi izolante. postul de transformare trebuie sŸ fie dotat cu: n materiale care sŸ asigure exploatarea sigurŸ a echipamentului. eventual Ántreruptoare de putere. Printre avantajele acestor cabine. Án cadrul unei game largi disponibile. În general nu poate fi folosit ca post de distribuÍie publicŸ. Acestea cuprind o zonŸ ÁngrŸditŸ Án care sunt instalate trei sau mai multe socluri de beton: n pentru echipamentul “inel principal” RMU sau pentru unul sau mai multe separatoare de sarcinŸ cu siguranÍe. n simplitate Án instalarea echipamentului Ûi realizarea conexiunilor. Post de transformare de exterior cu cabinŸ cu operare din exterior. constituite din: o o platformŸ izolantŸ sau/Ûi un covor izolant (din cauciuc sau sintetic).3 Posturi de transformare de exterior Posturi de transformare de exterior cu cabinŸ Cu operare din interior (vezi Fig. Reguli generale AÛa cum s-a arŸtat Ûi mai Ánainte amplasarea postului de transformare trebuie sŸ permitŸ accesul utilajelor grele pentru manevrarea echipamentului. o realizarea independentŸ faÍŸ de construcÍia principalŸ aflatŸ Án lucru.6 ComponenÍa diferitelor tipuri de posturi de transformare Materiale pentru exploatare Ûi securitate În conformitate cu regulile de securitate locale. B36) Fig. Sunt prevŸzuÍi descŸrcŸtori pentru protejarea transformatorului Ûi consumatorilor aÛa cum este arŸtat Án Fig. o legŸturi de punere la pŸmÊnt (scurtcircuitoare). B34: Post de transformare de exterior cu cabinŸ cu operare din interior Post de transformare de exterior fŸrŸ cabinŸ (vezi Fig. Posturi de transformare amplasate pe stÊlpi Domeniul de aplicaÍie Acest tip de post de transformare este destinat Án principal la alimentarea consumatorilor rurali izolaÍi. B37 6. pŸstrate Ántr-un loc adecvat. . B36: Post de transformare de exterior fŸrŸ cabinŸ. se utilizeazŸ Án mod curent cabine protejate contra intemperiilor Ûi a altor pericole. B35. prin conectare la o linie aerianŸ de MT. Án acord cu tipul de aparataj de comutaÍie. ÁmpreunŸ cu instrucÍiuni de prim ajutor Án caz de accident prin electrocutare. o simplificarea lucrŸrilor de construcÍie. n pentru unul sau mai multe transformatoare. plasate astfel: o pe faÍa exterioarŸ a uÛilor de acces. n reducerea timpului de studiu Ûi de proiectare. utilizabil Án cadrul echipamentului de MT. enumerŸm: n optimizarea economicŸ Ûi din punct de vedere al siguranÍei Án exploatare prin: o alegerea potrivitŸ a tipului de cabinŸ. Aceste tipuri de posturi de transformare de exterior sunt utilizate Án mod curent Án unele ÍŸri Ûi se bazeazŸ pe utilizarea unui echipament rezistent la intemperii. B37 de pe pagina urmŸtoare. precum Ûi a costurilor de instalare. inscripÍii Ûi alarme de siguranÍŸ. ComponenÍŸ În aceste tipuri de posturi de transformare protecÍia transformatorului este asiguratŸ cel mai adesea cu fuzibile. Ûi accesul personalului de exploatare. o un dispozitiv de detectare a prezenÍei tensiunii. o placŸ de avertizare PERICOL Ûi o inscripÍie de interzicere a intrŸrii. care este plasat Án exterior. Fig. B34) În cazul posturilor de transformare complexe. care folosesc circuite de tip “inel principal” RMU sau conÍin mai multe Ántreruptoare de putere. Fig. B35) Acest tip este similar cu cel cu operare din interior. Cu operare din exterior (vezi Fig. prin realizarea unei fundaÍii sub forma unui soclu de beton. n extinctoare cu pulbere sau CO2. o conformitatea cu standardele internaÍionale existente precum Ûi cu cele din perspectivŸ. Ûi n pentru unul sau mai multe tablouri de distribuÍie de JT. prin: o coordonarea minimŸ Ántre activitŸÍile de construcÍie Ûi amenajŸrile locale care sunt necesare. n simboluri de avertizare.

Conectarea la reÍeaua de distribuÍie de medie tensiune 6 ComponenÍa diferitelor tipuri de posturi de transformare B38 Fig.B . . B37: Post de transformare montat pe stÊlp.

1 1.Capitolul C Conectarea la reÍeaua de distribuÍie de joasŸ tensiune Cuprins 1 2 ReÍelele de distribuÍie de joasŸ tensiune ale furnizorilor de energie 1.4 Consumatori la joasŸ tensiune ReÍelele de distribuÍie de joasŸ tensiune Conectarea consumatorului la reÍea Calitatea tensiunii de alimentare C2 C2 C10 C11 C15 C1 C16 MŸsura energiei Ûi tarifele .2 1.3 1.

600 3.1 50 ± 0.000 7. dar furnizorii de energie electricŸ propun Án general alimentarea la medie tensiune la nivele de sarcinŸ pentru care reÍelele lor de joasŸ tensiune sunt la limita utilizŸrii. Consumatorii de joasŸ tensiune sunt prin definiÍie acei consumatori a cŸror receptoare electrice pot fi alimentate satisfŸcŸtor de la reÍeaua electricŸ de distribuÍie publicŸ de joasŸ tensiune din localitate.1 240 (k) 120 (k) 380/220 (a) 220 (k) 380/220 (a) 220 (k) 415/240 (a) 240 (k) 380/220 (a) 22. dar furnizorii de energie electricŸ propun Án general alimentarea la MT la nivele de sarcinŸ peste care reÍelele lor de JT sunt utilizate la maxim.C .500 6. adicŸ pÊnŸ Án anul 2008.000 6. . Tensiunea internaÍionalŸ standardizatŸ pentru sisteme trifazate de JT cu patru conductoare recomandatŸ de CEI 60038 este de 230/400 V.000 6.000 11.000 415/240 (a) 240 (k) 11. 400 230 (k) 220 (k) 380/230 (a) (b) 230 (k) 208/120 (a) 240/120 (k) 415/240 (a) 240 (k) 410/220 (a) 230/115 (j) 200/115 (a) 220/115 (a) 380/220 (a) 220 (k) Bangladesh Barbados 50 ± 2 50 ± 6 11.Conectarea la reÍeaua de distribuÍie de joasŸ tensiune 1 ReÍelele de distribuÍie de joasŸ tensiune ale furnizorilor de energie C2 AlimentŸrile de JT cele mai comune sunt Ántre 120 V monofazat Ûi 240/415 V trifazat cu patru conductoare.200 380/220 (a) 400/230 (a) 120/208 (a) Algeria 50 ± 1. ±10% a fost extinsŸ pentru alÍi 5 ani.000 11.000 5. Sarcinile de pÊnŸ la 250 kVA pot fi alimentate la joasŸ tensiune.1 Consumatorii la joasŸ tensiune În Europa perioada de tranziÍie pentru trecerea la tensiunea de 230 V/400 V. C1. Sarcinile de pÊnŸ la 250 kVA pot fi alimentate la JT.1 50 ± 0.600 3. Œara Afganistan Africa de Sud FrecvenÍa Ûi toleranÍa (Hz & %) 50 220 (k) 50 ± 2. adicŸ extremele inferioarŸ sau superioarŸ ale nivelelor monofazate/trifazate sau niveluri intermediare precum Án Tab.600 380/220 (a) 380/220 (a) 11.000 15.000 410/220 (a) 230/400 (g) 230/155 (j) 380/220 (a) Belarus 50 Belgia 50 ± 5 230 (k) 230 (a) 3N.000 6.5 Domestic (V) 380/220 (a) 433/250 (a) 400/230 (a) 380/220 (a) 220 (k) Comercial (V) 380/220 (a) 11.5 50 ± 3 6. C1: Tensiunea reÍelelor locale de joasŸ tensiune Ûi diagramele circuitelor asociate (se continuŸ pe pagina urmŸtoare).300 500 (b) 380/220 (a) 10.000 400/230 (a) 380/220 (a) Tab.600 10. 400 400/230 (a) 230 (k) 380/220 (a) Bolivia Botswana 50 ± 0.000 380/220 (a) Austria Azerbaijan Bahrain 50 ± 0.600 415/240 440/250 5.1 230 (k) 208/120 (a) 240/120 (k) 415/240 (a) 240 (k) 410/220 (a) 220 (k) 230/115 (j) 115 (k) 380/220 (a) 220 (k) 220/127 (a) 127 (k) 230 (k) 230 (a) 3N.300 433/250 (a) 400/230 (a) 380/220 (a) 380/220 (a) 220/127 (a) Industrial (V) 380/220 (a) 11.5 220/127 (e) 220 (k) Angola Arabia SauditŸ 50 60 380/220 (a) 220 (k) 220/127 (a) 380/220 (a) 220/127 (a) 380/220 (a) 400/230 (a) 120/208 (a) 380/220 (a) 220 (k) 380/220 (a) 220 (k) 415/240 (a) 440/250 (a) 440 (m) Antigua Ûi Barbuda Argentina Armenia Australia 60 50 ± 2 50 ± 5 50 ± 0. Tensiunea reÍelei locale de joasŸ tensiune poate fi de 120/208 V sau 240/415 V. Tensiunea internaÍionalŸ standardizatŸ pentru sisteme trifazate de joasŸ tensiune cu patru conductoare recomandatŸ de CEI 60038 este de 230/400 V. 1.

000 33.000 690 380 220/380 220/380 (a) 7.000 10.800 4.600 415/210 (a) 380/220 (a) 380/220 (a) 15 000 380/231 (a) 415/230 (a) 11.000 110.400 440 (b) 110/220 (h) 690/400 (a) 400/230 (a) ElveÍia 50 ± 2 400/230 (a) 400/230 (a) Emiratele Arabe 50 ± 1 220 (k) Estonia Etiopia Falkland (Insulele) Fidji (Insulele) Filipine 50 ± 1 50 ± 2.000 68.000 20.200 120/240 (g) 380/220 (a) Brunei Bulgaria 50 ± 2 50 ± 0.5 220 (k) 220 (k) 220 (k) 240 (k) 120/240 (g) 120 (k) 220 (k) 100 (k) 220 (k) 400/230 (a) 230 (k) 400/230 (a) 380/220 (a) 220 (k) 380/220 (a) 380/220 (a) 220 (k) 220 (k) 415/240 120/240 (g) 120 (k) 240/120 (j) 120 (k) 100/200 (j) 220/380 (a) 400/230 (a) 230 (k) 400/230 (a) 400/230 (a) 380/220 (a) 220 (k) 13.1 ReÍelele de distribuÍie de joasŸ tensiune ale furnizorilor de energie Œara Brazilia FrecvenÍa Ûi toleranÍa (Hz & %) 60 Domestic (V) 220 (k) 127 (k) Comercial (V) 220/380 (a) 127/220 (a) Industrial (V) 13.000 415/240 (a) 13. -5) 50 50 ± 1 50 50 ± 0.600 6.800 11.000 11.800 4.000 10.000 1.200 220/380 (a) 127/220 (a) 11. .16 380/220 (a) 220 (k) 220 (k) 230 (k) 415/240 (a) 240 (k) 110/220 (j) 415/240 (a) 380/220 (a) 220 (k) 380/220 (a) 220 (k) 380/231 (a) 415/230 (a) 415/240 (a) 240 (k) 13.000 220.000 380/220 (a) 380/220 (a) 220 (k) 380/220 (a) 11.1 60 ± 1 50 60 60 (+0.000 3.800 400/230 (a) 400/230 (a) 400/230 (a) 66.500 347/600 (a) 120/208 600 (f) 480 (f) 240 (f) 400.1 230 (k) Tab.02 220 (k) 220/260 (k) 120/240 (j) 220/300 220/260 (k) 347/600 (a) 480 (f) 240 (f) 120/240 (j) 120/208 (a) 500 230/400 C3 Cehia 50 ± 1 230 Chile China Ciad Cipru Columbia Congo Corea Corea de Nord CroaÍia Danemarca Djibouti Egipt 50 ± 1 50 ± 0.000 6.160 2.200/12.000 415/240 13.000 3.000 1.5 50 ± 3 50 ± 2 60 ± 0.000 22.000 35.400 110/220 (h) 400/230 (a) Finlanda 50 ± 0.000 6.000 690/500 6.160 2.5 50 ± 1 50 ± 0.1 230 220 230 220/240 Cambogia Camerun Canada 50 ± 1 50 ± 1 60 ± 0.600 380/220 (a) 20. C1: Tensiunea reÍelelor locale de joasŸ tensiune Ûi diagramele circuitelor asociate (se continuŸ pe pagina urmŸtoare).

000 6.000 6.000 10.000 10.000 12.000 400/230 (a) 4. C1: Tensiunea reÍelelor locale de joasŸ tensiune Ûi diagramele circuitelor asociate (se continuŸ pe pagina urmŸtoare).300 220/110 (g) 140.000 690/400 400/230 415/240 (a) 415/240 (a) 22.000 6.000 11.5 230 (k) 220 (k) 440/250 (a) 230 (k) 230 220 240 220 (k) 400/230 (a) 380/220 (a) 220 (k) 440/250 (a) 230 (k) 230/400 220 415/240 380/220 (a) Islanda Insulele Capului Verde Insulele Solomon Indonezia 50 ±0.3 200/100 (h) 200/100 (h) (pÊnŸ la 50 kW) Kazahstan 50 Kenya Kirgizstan 50 50 Kuweit Laos 50 ± 3 50 ± 8 380/220 (a) 220 (k) 220/127 (a) 127 (k) 240 (k) 380/220 (a) 220 (k) 220/127 (a) 127 (k) 240 (k) 380/220 (a) 380/220 (a) 220 (k) 415/240 (a) 380/220 (a) 220 (k) 415/240 (a) 380/220 (a) 415/240 (a) 380/220 (a) 415/240 (a) 380/220 (a) Tab.000 2.000 20.000 380/220 (a) 400 (a) 20.4 400/230 (a) 230 (k) 400/230 (a) Jamaica 50 ± 1 220/110 (g) (j) 220/110 (g) (j) Japonia + 0.000 230/400 380 380/220 (a) 20.600 6.000 400/230 (a) 440/250 (a) 230/400 380/400 415/240 150.000 20.000 15.000 380/220 (a) 20.2 400/230 (a) 230 (k) 400/230 (a) 230 (k) Italia 50 ± 0.000 6.000 10.000 200/100 (h) 380/220 (a) Gambia Georgia Germania 50 50 ±0.000 20.000 380/220 (a) Grenada Hong Kong India 50 50 ±2 50 ± 1.1 50 ± 2 50 ± 2 Iordania Iran 50 50 ± 5 380/220 (a) 400/230 (k) 220 (k) 380/220 (a) 380/220 (a) Irak 50 220 (k) 380/220 (a) Irlanda 50 ± 2 230 (k) 400/230 (a) Israel 50 ± 0.000 400/230 (a) 22.1 .000 15.000 400/231 (a) 380/220 (a) 11.0.000 386/220 (a) 11.600 3.000 10.C .300 400/230 (a) 20.600 400/230 (a) 11.5 50 ±0. .Conectarea la reÍeaua de distribuÍie de joasŸ tensiune 1 ReÍelele de distribuÍie de joasŸ tensiune ale furnizorilor de energie Œara FranÍa FrecvenÍa Ûi toleranÍa (Hz & %) 50 ±1 Domestic (V) 400/230 (a) 230 (a) 220 (k) 380/220 (a) 220 (k) 400/230 (a) 230 (k) Comercial (V) 400/230 690/400 590/100 220/380 380/220 (a) 220 (k) 400/230 (a) 230 (k) Industrial (V) 20.3 C4 Ghana Gibraltar Grecia 50 ±5 50 ±1 50 220/240 415/240 (a) 220 (k) 230 220/240 415/240 (a) 6.000 60.

C1: Tensiunea reÍelelor locale de joasŸ tensiune Ûi diagramele circuitelor asociate (se continuŸ pe pagina urmŸtoare).600 3.800 13.4 50 50 Domestic (V) 220 (k) 380/220 (a) 220 (k) 220 (k) 230 (k) 127 (k) Comercial (V) 380/220 (a) 380/220 (a) 220 (k) 380/220 (a) 400/230 (a) 220/127 (a) 230 (k) 127 (k) 380/220 (a) 220 (k) 380/220 (a) Industrial (V) 380/220 (a) 380/220 (a) 380/220 (a) 400/230 (a) 220/127 (a) Lituania Luxemburg 50 ± 0.000 10.000 380/220 (a) 15.000 11.1 ReÍelele de distribuÍie de joasŸ tensiune ale furnizorilor de energie Œara Lesotho Letonia Liban Libia FrecvenÍa Ûi toleranÍa (Hz & %) 50 ± 0.5 50 ± 0.000 10.000 11.000 220/127 (a) 400/230 (a) 13.5 380/220 (a) 440/220 (a) 220 (k) 400/230 (e) (a) 230 (k) 380/220 (a) 400/230 (a) 380/220 (a) 6.000 440/220 (a) 11.000 400/230 (a) 380/220 (a) 230/400 690 25.000 12.000 230/400 Niger Nigeria 50 ± 1 50 ± 1 Norvegia Olanda 50 ± 2 50 ± 0.5 380/220 (a) 220 (k) 380/220 (a) 380/220 (a) 20.000 5. .000 6.000 6.000 20.000 15.300 400/230 (a) 400/230 (a) 380/220 (a) 225.000 5.000 380/220 415/240 (a) 400 (a) 380/220 (a) 220/127 (a) C5 Macedonia 50 380/220 (a) 220 (k) 220/110 (k) 380/220 (a) 220 (k) 380/220 (a) Madagascar 50 Malaezia Malawi Mali 50 ± 1 50 ± 2.5 50 240 (k) 415 (a) 230 (k) 220 (k) 127 (k) 415/240 (a) 400 (a) 230 (k) 380/220 (a) 220/127 (a) 220 (k) 127 (k) 415/240 (a) 400/230 (a) Malta Marea Britanie (fŸrŸ Irlanda de Nord) 50 ± 2 50 ± 1 240 (k) 230 (k) Marea Britanie (cu Irlanda de Nord) Maroc Martinica Mauritania Mexic 50 ± 0.000 10.2 230 (k) 220 (k) 380/220 (a) 127 (k) 230 (k) 127/220 (a) 220 (k) 120 (l) 380/220 (a) 220 (k) 220/127 (a) 127 (k) 380/220 (a) 220 (k) 400/230 (e) (a) 230 (k) 460/230 (e) 230 (k) 230 (k) 220 (k) 400/230 (a) 380/220 (a) 380/220 (a) 220/127 (a) 127 (k) 400/230 (a) 127/220 (a) 220 (k) 120 (l) 380/220 (a) 220 (k) 415/240 (a) 22.600 380/220 (a) 35.4 230/400 230/400 (a) 230 (k) 230/400 230/400 (a) Tab.000 400/230 (a) 15.4 50 ± 5 50 50 ± 1 60 ± 0.200 277/480 (a) 127/220 (b) 380/220 (a) Moldova 50 Mozambic Nepal Noua ZeelandŸ 50 50 ± 1 50 ± 1.000 11.

Conectarea la reÍeaua de distribuÍie de joasŸ tensiune 1 ReÍelele de distribuÍie de joasŸ tensiune ale furnizorilor de energie Œara Oman Pakistan Papua Noua Guinee FrecvenÍa Ûi toleranÍa (Hz & %) 50 50 50 ± 2 Domestic (V) 240 (k) 230 (k) 240 (k) Comercial (V) 415/240 (a) 240 (k) 400/230 (a) 230 (k) 415/240 (a) 240 (k) 380/220 (a) 220 (k) 400/230 (a) Industrial (V) 415/240 (a) 400/230 (a) 22.000 380/220 (a) 220 (k) 415/240 (a) 400/230 (a) 220/380 (a) Ruanda 50 ± 1 220 (k) 380/220 (a) Rusia Santa Lucia Samoa San Marino Senegal 50 ± 0. C1: Tensiunea reÍelelor locale de joasŸ tensiune Ûi diagramele circuitelor asociate (se continuŸ pe pagina urmŸtoare).000 690/400 400/230 (a) 15.2 50 ± 3 380/220 (a) 220 (k) 240 (k) 400/230 230/220 220 (a) 127 (k) 380/220 (a) 220 (k) 400/230 (a) 230 (k) 400/230 (a) 230 (k) 220 (k) 115 (k) 230 220 (k) 380/220 (a) 220 (k) 415/240 (a) 50 ± 1 50 ± 5 380 380/220 (a) 220/127 (k) 380/220 (a) 220 (k) 400/230 (a) 400/230 (a) 230 (k) 400/230 (a) Serbia Ûi Muntenegru 50 Seychelles Sierra Leone Singapore 50 ± 1 50 ± 5 50 Siria 50 Slovacia Slovenia 50 ± 0.000 6.000 5.000 6.A Charlotte (Carolina de Nord) 50 ± 2 60 ± 0.000 400 22.000 6.5 415/240 (k) 230 (k) 220 (k) 220/380 (a) 15.000 10.000 415/240 (a) 400/230 (a) 20.1 380/220 (a) 220 (k) 200/115 (a) 230 380/220 (a) Somalia 50 Spania 50 ± 3 Sri Lanka S.000 415/240 (a) 15.000 6.1 50 50 ± 0.000 380 90.C .000 380/220 (a) 1.000 11. .600 10.400 7.5 50 ± 0.000 220/380 (a) 15.000 11.400 575 (f) 460 (f) 240 (f) 265/460 (a) 120/240 (j) 120/208 (a) 400/230 (a) 230 (k) 265/460 (a) 120/240 (j) 120/208 (a) Tab.U.000 400/230 (a) 14.000 6.000 5.000 415/240 (a) 22.000 6.000 380/220 (a) 11.600 380/220 (a) 380/220 (a) 11.200 2.000 400/230 (a) 11.06 230 (k) 220 (k) 110 (k) 380/220 (a) (e) 220 (k) 220/127 (a) 127 (k) 230 (k) 120/240 (j) 120/208 (a) 440/220 (j) 220/110 (j) 230 (k) 380/220 (a) 220/127 (a) (e) 230/400 10.1 220 (k) 230 (k) Portugalia 50 ± 1 380/220 (a) 220 (k) Qatar Republica DominicanŸ RomÊnia 50 ± 0.600 400/230 (a) 380/220 (a) C6 Paraguay Polonia 50 ± 0.600 380/220 (a) 11.5 50 ± 0.600 380/220 (a) 440/220 (g) 220/110 (g) 15.000 380/220 (a) 11.000 30.

U.000 7.160 277/480 (a) 480 (f) 13.200 4.500 2.U.2 120/240 (j) 4.000 5. .U.A Miami (Florida) 60 ± 0.500 380/220 (a) 30.A San Francisco (California) 60 ± 0.000 15.A Pittsburg (Pennsylvania) 60 120/240 (j) 120/208 (a) 60 ± 0.1 ReÍelele de distribuÍie de joasŸ tensiune ale furnizorilor de energie Œara S.A New York (New York) S.900 12.08 120/240 (j) 277/480 (a) 120/240 (j) S.200 4.000 400/230 (a) 380/220 (a) S.160 277/480 (a) 120/240 (g) 12.800 12.200 2. C1: Tensiunea reÍelelor locale de joasŸ tensiune Ûi diagramele circuitelor asociate (se continuŸ pe pagina urmŸtoare).U.800 4.U.5 50 ± 0.300 380/220 (a) Tab.400 480/277 (a) 120/240 (h) 12.A Detroit (Michigan) FrecvenÍa Ûi toleranÍa (Hz & %) 60 ± 0.800 120/240 (g) 13.400 277/480 (a) 120/208 (a) 480 (f) 240 (f) 20.470 4.200 11.A Portland (Oregon) 60 120/240 (j) 227/480 (a) 120/240 (j) 120/208 (a) 480 (f) 240 (f) S.400 265/460 (a) 120/208 (a) 460 (f) 230 (f) 19.A Toledo (Ohio) 60 ± 0.U.3 120/240 (j) 120/208 (a) C7 S.470 7.03 120/240 (j) S.5 50 240 (k) 230 (k) 400/230 (a) 230 (k) 380/220 (a) 220 (k) 220/127 (a) 127 (k) 400/230 (a) 220 (k) 220 (k) 415/240 (a) 240 (k) 400/230 (a) 230 (k) 400/230 (a) 230 (k) 380/220 (a) 220 (k) Tanzania Thailanda Togo 50 50 50 400/230 (a) 380/220 (a) 220 (k) 380/220 (a) 11.800 120/240 (g) 120/240 (j) 120/240 (h) 120/208 (a) 120/240 (j) 120/208 (a) 240 (f) 265/460 (a) 120/240 (j) 120/208 (a) 460 (f) 230 (f) 60 ± 0.2 Domestic (V) 120/240 (j) 120/208 (a) Comercial (V) 480 (f) 120/240 (h) 120/208 (a) Industrial (V) 13.U.000 380/220 (a) Tunisia Turkmenistan 50 ± 2 50 Turcia 50 ± 1 380/220 (a) 220 (k) 380/220 (a) 220 (k) 220/127 (a) 127 (k) 380/220 (a) 380/220 (a) 220 (k) 380/220 (a) 220 (k) 380/220 (a) 15.000 4.000 6.160 480 (f) 120/240 (h) 120/208 (a) 4.U.A Los Angeles (California) S.000 400/230 (a) 6.160 480 (f) 277/480 (a) 120/208 (a) 415/240 (a) 11.000 400/230 (a) 380/220 (a) 20.200 2.800 4.08 120/240 (j) 120/208 (a) 277/480 (c) 120/240(h) 120/208 (j) Sudan Swaziland Suedia Tadjikistan 50 50 ± 2.

Earthed mid point of one � mijlocul unei faze phase legat la pŸmÊnt (i) Trifazat triunghi (i) Three-phase � deschis.5 50 250 (k) 220 (k) 225 (k) 440/250 (a) 380/220 (a) 390/225 (a) Diagramele circuitelor: Circuit diagram (a) Trifazat stea. � trei conductoare. � patru conductoare. (b) Three-phase star: � trei conductoare Three-wire (c) Trifazat stea . patru Four-wire: � conductoare. (d) Three-phase star. � trei Three-wire: conductoare. Two-wire: � capatul legat Earthed end of phase la pŸmÊnt (l) Monofazic. trei � fazŸ open delta: o conductoare.1. � patru conductoare.000 6.000 390/225 (a) C8 Vietnam 50 ± 0. � nelegat la pŸmÊnt Unearthed Tab. Two-wire � nelegat la pŸmÊnt Unearthed (m) Monofazic.000 6.000 220 (b) 35. (a) Three-phase star. (g) Three-phase delta.2/. Four-wire: � mijlocul unei faze Earthed mid point of � legat la pŸmÊnt one phase (h) Trifazat triunghi (h) Three-phase open delta. Earthed junction � legatŸ la pŸmÊnt of phases V Vk (j) Monofazic.000 10.1 220 (k) 380/220 (a) Yemen Zambia Zimbabwe 50 50 ± 2. (f) Three-phase delta: � trei conductoare Three-wire (g) Trifazat triunghi.000 440/250 (a) 380 (a) 11. (c) Three-phase star. C1: Tensiunea reÍelelor locale de joasŸ tensiune Ûi diagramele circuitelor asociate (sfÊrÛit). � douŸ conductoare. Four-wire: � neutrul legat Earthed neutral la pŸmÊnt (b) Trifazat stea.1 + 0.Conectarea la reÍeaua de distribuÍie de joasŸ tensiune 1 ReÍelele de distribuÍie de joasŸ tensiune ale furnizorilor de energie Œara Uganda Ucraina Ungaria Uruguay FrecvenÍa Ûi toleranÍa (Hz & %) + 0. (j) Single-phase. Three-wire: � neutrul legat Earthed neutral la pŸmÊnt (d) Trifazat stea. (m) Single-wire: � un fir. Three-wire � neutrul legat Earthed neutral la pŸmÊnt (f) Trifazat triunghi. Four-wire: � neutrul izolat Non-earthed neutral (e) Doua faze stea. � deschis. � trei conductoare. � trei conductoare.000 415/240 (a) 380/220 (a) 220 (k) 220/380 15.5 50 ± 5 50 ± 1 Domestic (V) 240 (k) 380/220 (a) 220 (k) 220 220 (b) (k) Comercial (V) 415/240 (a) 380/220 (a) 220 (k) 220 220 (b) (k) Industrial (V) 11. (e) Two-phase star.C . Three-wire: � mijlocul legat Earthed mid point la pŸmÊnt (k) Monofazic. � patru conductoare. (k) Single-phase.000 15. � douŸ conductoare. returul Earthed return (swer) prin pŸmÊnt (n) Curent (n) DC:continuu. (l) Single-phase. .

) C9 Sistem 120 V 1 fazŸ. 3 conductoare 120/208 V 3 faze. În principiu. Consumatorii obiÛnuiÍi alimentaÍi la JT sunt: n locuinÍe. limita maximŸ a sarcinii care poate fi alimentatŸ astfel este determinatŸ numai de parametrii transformatorului din postul de transformare.1 Ûi anume de la 120 V monofazat pÊnŸ la 240/415 V trifazat. n restaurante. fiind (arbitrar) bazate pe 60 A. n plasarea Án lungul liniei de distribuÍie a noii sarcini propuse. Nivelele de sarcinŸ listate mai sus sunt adecvate pentru toÍi consumatorii casnici. 4 conductoare 240/415 V 3 faze. fiecare caz trebuie examinat Án particular. 2 conductoare 120/240 V 1 fazŸ. astfel cŸ. Pe scurt. n spaÍii comerciale. CerinÍele de dimensionare al distribuitorului sunt estimate Án funcÍie de numŸrul de consumatori ce urmeazŸ a fi racordaÍi Ûi de puterea medie cerutŸ pe consumator. precum Ûi pentru clŸdiri administrative Ûi comerciale. Án afarŸ de situaÍia Án care sarcina este plasatŸ aproape de postul de transformare. n totalul sarcinilor deja conectate la linia de distribuÍie. benzinŸrii. n ferme. 4 conductoare 220/380 V 3 faze. C2. Valorile pentru urmŸtoarele trei sisteme sunt (din nou arbitrar) bazate pe un curent maxim de serviciu pe consumator racordat de 120 A. 4 conductoare Curentul maxim pe consumator racordat 60 A 60 A 60 A 120 A 120 A 120 A kVA 7. În practicŸ existŸ variaÍii considerabile de la un furnizor de energie electricŸ la altul Ûi nu pot fi date valori “standard”. liniile de alimentare recomandate la JT (de la 220/380 V la 240/415 V) sunt recomandate pentru un domeniu de sarcini de la 80 kVA la 250 kVA. Án practicŸ: n sarcinile mari (peste 300 kVA) necesitŸ Án mod corespunzŸtor cabluri cu secÍiune mare.2 14. Aceste restricÍii ÁnseamnŸ cŸ sarcinile pe care operatorii de distribuÍie sunt dispuÛi sŸ le conecteze la reÍeaua de distribuÍie sunt Án mod explicit limitate. spaÍii de lucru. etc. curent maxim de serviciu pe consumator racordat pentru primele trei sisteme. n mulÍi furnizori de energie electricŸ preferŸ sŸ alimenteze la medie tensiune sarcinile ce depŸÛesc 200 kVA (aceastŸ mŸrime variazŸ Án funcÍie de furnizor).1 ReÍelele de distribuÍie de joasŸ tensiune ale furnizorilor de energie Consumatori de tip rezidenÍial sau comercial FuncÍia unui distribuitor de reÍea de joasŸ tensiune este sŸ asigure racordarea (aerian sau subteran) a unui numŸr de consumatori de-a lungul traseului. Factorii ce trebuie luaÍi Án considerare sunt: n dimensiunea unei linii de distribuÍie (distribuitor) existentŸ la care trebuie conectatŸ o sarcinŸ nouŸ. . n fabrici mici. Consumatori industriali de putere medie si micŸ (cu cabluri proprii de alimentare la JT direct dintr-un post de transformare de distribuÍie publicŸ MT/JT) Consumatorii industriali de putere medie Ûi micŸ pot fi alimentaÍi Án mod satisfŸcŸtor la joasŸ tensiune.4 22 80 83 86 Tab. din cauza cŸderilor de tensiune maxime admise. atunci cÊnd se transportŸ curentul maxim. (1) Valorile indicate Án Tabelul C2 sunt numai orientative. sarcinile maxime permise a fi conectate la reÍeaua de distribuÍie de JT pot fi(1): (vezi Tab. poate fi instalat un cablu special de la acelaÛi post de transformare de la care pleacŸ linia de distribuÍie. 4 conductoare 230/400 V 3 faze. aceastŸ soluÍie poate fi nefavorabilŸ din punct de vedere economic. Pe baza acestor considerente. care este dictatŸ de cŸderea de tensiune maxim admisibilŸ. etc. n lungimea maximŸ a distribuitorului. Pentru domeniul de sisteme de JT menÍionate Án paragraful al doilea al subcapitolului 1. C2: Sarcinile maxime permise a fi conectate pe un distribuitor de joasŸ tensiune. Pentru sarcini care depŸÛesc limita maximŸ permisŸ pentru o linie de distribuÍie. adicŸ aproape de postul de transformare sau aproape de capŸtul liniei de distribuÍie. Cu toate acestea. Cei doi parametrii principali care limiteazŸ un distribuitor sunt: n curentul maxim pe care este capabil sŸ-l transporte Án regim permanent.

trifazate. poziÍia acesteia coincizÊnd cu punctele de intersecÍie a doi “distribuitori”. n unul sau douŸ transformatoare MT/JT de 1000 kVA. iar la intersecÍiile strŸzilor se plaseazŸ cÊte o cutie de conexiuni cu 4 linii. protejÊnd plecŸrile Án cabluri cu 4 conductoare.C . C3: Exemplificarea unei reÍele de distribuÍie arborescente urbane. În zonele cu consum mare de energie electricŸ se stabileÛte o lungime standard a liniei principale de distribuÍie. C10 Fig. plasate la perete sau unde este posibil Áncastrate Án perete.siguranÍe fuzibile pentru circuitele de protecÍie transformator. cablurile de distribuÍie de JT standardizate sunt legate Án cutii de distribuÍie formÊnd o reÍea. protejate la intemperii. cu siguranÍe fuzibile sau cu Ántreruptoare automate. dupŸ cum este prezentat Án Fig. n unul sau douŸ tablouri de distribuÍie de JT (cuplate). . Posturile de transformare de distribuÍie publicŸ MT/JT sunt aÛezate la distanÍe de 500 . TendinÍa actualŸ este de a se creea cabine supraterane. CÊnd o cutie de distribuÍie uneÛte o linie principalŸ de distribuÍie de la un post de transformare cu alta de la un post de transformare Ánvecinat. care fac parte dintr-un inel principal. 230/400 V. LegŸturile sunt inserate astfel ca liniile principale de distribuÍie de la postul de transformare sŸ formeze circuite radiale cu ramuri deschise (vezi Fig. luatŸ drept standard pentru formarea unei reÍele.). Mai multe ÍŸri sunt Án curs de implementare a tensiunii stabilite prin ultimul standard (CEI 60038). OraÛele mari Ûi mijlocii au sisteme de linii de distribuÍie subterane.2 ReÍelele de distribuÍie de joasŸ tensiune În ÍŸrile europene nivelurile de tensiune a liniilor principale de distribuÍie trifazate cu 4 conductoare sunt 220/380 V. legŸturile de fazŸ sunt Ántrerupte. În acest sens este pozat cÊte un cablu de-a lungul fiecŸrui trotuar. IeÛirea de la transformator este conectatŸ la barele de JT printr-un separator de sarcinŸ sau pur Ûi simplu printr-o legŸturŸ de izolare. O parte din legŸturi sunt secÍionate. C3. Án timp ce conductorul de neutru rŸmÊne conectat. 1.Conectarea la reÍeaua de distribuÍie de joasŸ tensiune 1 ReÍelele de distribuÍie de joasŸ tensiune ale furnizorilor de energie În oraÛele mari. denumite “distribuitori”. C3. astfel cŸ fiecare linie de distribuÍie care pleacŸ de la postul de transformare formeazŸ un sistem arborescent radial deschis. care este de 230/400 V. plasatŸ Ántr-o niÛŸ. Ûi 1 sau 2 Ántreruptoare de MT sau combinaÍii separator de sarcinŸ .600 m Ûi sunt Án mod obiÛnuit echipate cu: n tablouri de distribuÍie cu 3 sau 4 celule de linie care conÍin Án general separatoare de sarcinŸ de intrare Ûi ieÛire.

Conductoarele centrale asigurŸ neutrul de JT. autoportante pentru instalaÍii aeriene sunt disponibile Ûi pentru reÍele de 24 kV. cu secÍiune mare. fiecare post de transformare de distribuÍie publicŸ a energiei electrice este capabil sŸ alimenteze la JT o suprafaÍŸ pe o razŸ de aproximativ 300 m. C11 Aparatele de racord Ûi echipamentul de mŸsurare se instalau Án trecut Án interiorul clŸdirilor. Án exteriorul clŸdirii. provenit de la o linie electricŸ aerianŸ avea terminalele Án interiorul imobilelor Ántr-o cutie izolatŸ care conÍinea capetele terminale ale cablurilor. În mod obiÛnuit. Acest lucru este valabil mai ales la conductoarele fixate pe pereÍi (de ex. principii similare sunt aplicate la tensiuni mai Ánalte. Secundarele ÁnfŸÛurŸrilor transformatorului sunt reglate sŸ asigure alimentarea monofazatŸ cu 3 conductoare la 120/240 V. care intrŸ Án componenÍa unor cabluri cu mai multe conductoare. În multe ÍŸri se utilizeazŸ acum reÍele aeriene cu conductoare izolate torsadate. DistribuÍia de energie electricŸ Án zone periferice Ûi rurale a fost bazatŸ mulÍi ani pe conductoare de cupru masiv. . În zone cu densitŸÍi mici de consumatori sunt des folosite alte forme de reÍea urbanŸ de JT. din tabloul de distribuÍie din postul de transformare alimenteazŸ barele colectoare ale cutiei de distribuÍie de la care alte conductoare cu secÍiune mai redusŸ alimenteazŸ consumatorii din apropierea cutiei. Ántr-un cofret rezistent la intemperii . interfaÍa (punctul de separare) dintre furnizorul de energie electricŸ Ûi consumator este constituitŸ de bornele de ieÛire ale echipamentelor de mŸsurŸ sau. izolate. În plus. În aceastŸ schemŸ un numŸr de conductoare radiale de JT. Conductoarele de neutru rŸmÊn Án permanenÍŸ conectate. Figura C4 (pagina urmŸtoare) aratŸ principalele caracteristici ale celor douŸ sisteme. conexiunile se fac pe stÊlpii pe care se ÁntÊlnesc liniile de JT de la diferite posturi de transformare. beton sau oÍel Ûi alimentate din transformatoare montate pe stÊlpi sau la sol. pentru a avea o posibilitate de preluare Án timpul situaÍiilor de urgenÍŸ. Acest aranjament conduce la un sistem flexibil Án care un post de transformare poate fi scos de sub tensiune pentru revizie. liniile de distribuÍie scurte (Ántre douŸ cutii de distribuÍie) pot fi izolate la defecÍiuni locale Ûi reparate. Aceste scheme exploateazŸ principiul reÍelei de distribuÍie radialŸ Án care secÍiunea conductorului se diminueazŸ pe mŸsurŸ ce numŸrul consumatorulor se reduce.1 ReÍelele de distribuÍie de joasŸ tensiune ale furnizorilor de energie În zonele urbane cu consum redus se foloseÛte un sistem radial de distribuÍie Án care conductoarele au secÍiuni mai mici pe mŸsurŸ ce distanÍa de la postul de transformare creÛte. montate sub corniÛe) unde sunt greu observabile. Fiecare transformator MT/JT alimenteazŸ direct unul sau mai mulÍi consumatori prin cabluri radiale sau linii aeriene. În situaÍiile Án care mai mult decÊt un post de transformare alimenteazŸ cu energie electricŸ o localitate. plasate Án punctele strategice ale reÍelei. C5 (pagina urmŸtoare). DistribuÍia de energie electricŸ este Án mod efectiv asiguratŸ la MT Ántr-un mod diferit de practica standardelor europene. care ÁmpreunŸ cu neutrul conductoarelor de MT sunt ÁmpŸmÊntate la anumite distanÍe. În ultimii ani se folosesc conductoare de JT torsadate. Ûi astfel de conductoare torsadate. Multe alte sisteme existŸ Án aceste ÍŸri dar cel descris mai sus este cel mai comun. De notat cŸ. Án anumite cazuri. izolate. Sistemele de distribuÍie din America CentralŸ Ûi de Nord constau dintr-o reÍea de MT de la care prin numeroase transformatoare (mici) MT/JT alimenteazŸ direct unul sau mai mulÍi consumatori . la bornele de intrare ale Ántreruptorului principal (Án funcÍie de particularitŸÍile locale). zona alimentatŸ de acesta urmÊnd sŸ fie suplinitŸ de posturile de transformare aflate Án vecinatate. bazatŸ pe cutii de distribuÍie. Un aranjament tipic este prezentat Án Fig. FuncÍie de densitatea sarcinilor. siguranÍe fuzibile (inaccesibile consumatorului) Ûi echipamentele pentru mŸsurŸ. Sistemul de MT este de fapt un sistem trifazic cu 4 conductoare de la care liniile de distribuÍie monofazate (fazŸ Ûi conductor neutru) alimenteazŸ numeroase transformatoare monofazate. susÍinute pe stÊlpi din lemn. Spre deosebire de Europa. un cablu de distribuÍie subteran sau un conductor izolat montat pe perete. 1. Aceste cabluri autoportante se folosesc la liniile aeriene Ûi sunt considerate mai sigure decÊt liniile de cupru masiv. o datŸ cu depŸrtarea faÍŸ de postul de transformare. TendinÍa modernŸ este ca aceste componente sŸ fie cÊt mai repede transferate Ántr-un cofret izolat rezistent la intemperii. Autoritatea furnizoare de energie electricŸ executŸ conectarea la aceste borne Án urma testŸrii Ûi verificŸrii instalaÍiei. posturile de transformare pot fi aÛezate mai aproape unul de altul Ûi uneori sunt necesare Ûi transformatoare de pÊnŸ la 1500 kVA. În Europa.3 Conectarea consumatorului la reÍea În trecut. Án America CentralŸ Ûi de Nord reÍelele de JT sunt practic inexistente Ûi alimentarea trifazicŸ casnicŸ Án zone de locuit este rarŸ. TendinÍa modernŸ este ca ele sŸ fie plasate Án exterior.

.Conectarea la reÍeaua de distribuÍie de joasŸ tensiune 1 ReÍelele de distribuÍie de joasŸ tensiune ale furnizorilor de energie C12 Fig.C . C5: BranÛament tipic pentru sisteme TT de tratare a neutrului. Fig. C4: Cele mai folosite sisteme de tip american Ûi european.

C8 (pagina urmŸtoare). C5 este plasat Ántr-un cofret rezistent la intemperii. acestea se plaseazŸ pe domeniul public. n echipamentul destinat consumului de tip casnic. Conectarea Ûi deconectarea MCCB este accesibilŸ consumatorului. Un MCCB (Ántreruptor automat Án carcasŸ turnatŸ) care ÁncorporeazŸ un dispozitiv de protecÍie diferenÍialŸ rezidualŸ este obligatoriu Án amontele unei instalaÍii funcÍionÊnd Án sistem TT. C9 (pagina urmŸtoare) prezintŸ acest montaj Án care siguranÍele fuzibile Ándeplinesc Ûi funcÍia de separare. Un motiv Án plus pentru utilizarea MCCB este acela cŸ un consumator nu poate depŸÛi sarcina maximŸ de consum declaratŸ (contractual) deoarece nivelul de reglaj la suprasarcinŸ. Án prezent. Întreruptorul principal al instalaÍiei Án sistemul TT trebuie sŸ includŸ Ûi un dispozitiv de protecÍie Ámpotriva scurgerilor la pŸmÊnt (PACD). Motivele pentru aceasta precum Ûi nivelurile de declanÛare sunt discutate pe larg Án paragraful 3 al capitolului G. prezentat Án Fig. Fig. Acest lucru este prezentat Án Fig. atÊt la citirea aparatelor de mŸsurŸ cÊt Ûi pentru consumator. Întreruptorul automat principal este amplasat Án incinta consumatorului Án cazul Án care este reglat sŸ declanÛeze la depŸÛirea puterii maxime declarate. C6: BranÛament tipic pentru instalaÍii de tip rural. va Ántrerupe alimentarea cÊnd consumul depŸÛeste valoarea declaratŸ. Pentru un sistem TN este necesarŸ protecÍia la supracurent prin Ántreruptor automat sau fuzibil. dupŸ cum urmeazŸ: n Ántr-o cabinŸ independentŸ. C7: BranÛament tipic pentru instalaÍii de tip semi-urban (mici magazine. la un defect Án instalaÍie sau la o suprasarcinŸ MCCB va declanÛa Ûi consumatorul poate restabili Án mod rapid alimentarea dupŸ ÁnlŸturarea defecÍiunii. sigilat de furnizorul de energie. Fig. de tipul celei prezentate Án Figurile C6 Ûi C7. C13 În acest tip de instalaÍii este adesea necesarŸ plasarea Ántreruptorului automat principal la oarecare distanÍŸ de punctele de utilizare cum ar fi gatere sau staÍii de pompare. n Ántr-un spaÍiu din interiorul unei clŸdiri. Fig. respectiv izolare. DatoritŸ inconvenientelor.1 ReÍelele de distribuÍie de joasŸ tensiune ale furnizorilor de energie Consumatorii de JT sunt Án mod normal alimentaÍi Án sistemele TN sau TT dupŸ cum s-a descris Án capitolele F Ûi G.) . etc. Acesta se plaseazŸ la limita domeniului public sau Án zidul clŸdirii fiind accesibil din calea publicŸ. dar avÊnd intrarea Án cablu Ûi fuzibilele de pe partea de alimentare cu energie electricŸ plasate Ántr-o cutie protejatŸ la intemperii Ûi accesibilŸ din domeniul public.

pe care o introduc Án contor. Fig. . Fig.Conectarea la reÍeaua de distribuÍie de joasŸ tensiune 1 ReÍelele de distribuÍie de joasŸ tensiune ale furnizorilor de energie C14 Cablul principal de branÛament are terminalele Ántr-un cofret montat aparent sau Ángropat Án zid. C9: BranÛament tipic pentru consumatori casnici. Consumatorii cumpŸrŸ o cartelŸ. Tot Án acest domeniu sistemele cu pre-platŸ sunt din ce Án ce mai folosite acolo unde sunt justificate din punct de vedere economic. Liberalizarea pieÍelor de electricitate a crescut nevoia de date furnizate de echipamentele de mŸsurŸ. care conÍine fuzibilele necesare pentru izolare. accesibil din domeniul public. Ca un exemplu mŸsura electronicŸ poate ajuta furnizorii sŸ ÁnteleagŸ profilul energetic al consumatorilor pentru previziuni pe termen scurt Ûi mediu. care acum par a fi indeplinite. În domeniul mŸsurii. citirea contoarelor Ûi administrarea ÁncasŸrilor.C . Trebuie sŸ ne aÛteptŸm Ûi la apariÍia unor noi aplicaÍii precum comunicaÍii pe linii de energie (Power Line Communication) Ûi aplicaÍii pe frecvenÍe radio. care valoreazŸ un numŸr de kWh. Atractivitatea acestor sisteme constŸ Án faptul cŸ vor Ánlocui nu numai contoarele clasice ci Ûi sistemele de facturare. dezvoltarea tehnicii echipamentelor electronice a fŸcut atractivŸ utilizarea noilor echipamente de cŸtre furnizori atÊt pentru mŸsurŸ cÊt Ûi pentru facturare. Pentru acele sisteme necesitŸÍile cheie sunt securitatea Ûi interoperabilitatea. C8: BranÛament pentru instalaÍii de tip urban. AceastŸ metodŸ este preferatŸ din motive estetice atunci cÊnd consumatorul poate oferi un spaÍiu adecvat pentru mŸsurŸ Ûi pentru Ántreruptorul principal.

4) = 102. C15 AplicaÍii practice Se considerŸ un transformator MT/JT. de secÍiune de 240 mm2. subliniazŸ importanÍa menÍinerii unui factor de putere mare. C1) ale valorii nominale declarate. Valorile necesare ale curentului. Aceste diferenÍe de nivel de tensiune Ántr-un sistem de alimentare. tensiunea la bornele de MT ale unui transformator coborÊtor MT/JT este menÍinutŸ Án intervalul de ±2% datoritŸ utilizŸrii comutatoarelor automate de ploturi sub sarcinŸ ale transformatoarelor din staÍiile de transformare principale (exemplu 110/20 kV).6% Ûi (106 .4 Calitatea tensiunii de alimentare În sensul cel mai larg calitatea tensiunii de alimentare pentru reÍelele de JT implicŸ: n concordanÍa cu limitele statutare privind amplitudinea Ûi frecvenÍa. De exemplu tensiunea poate fi 20. RecomandŸrile CEI Ûi majoritatea standardelor naÍionale.5 x 0. Aceasta asigurŸ o marjŸ de siguranÍŸ faÍŸ de condiÍiile cele mai defavorabile (de exemplu -5% Án zona de utilizare) urmatŸ de o cŸdere de tensiune de 5% Án conductoarele instalaÍiei. la factorul de putere 0. cu excepÍia deconectŸrilor necesare operaÍiilor programate de ÁntreÍinere Ûi celor datorate avariilor Án sistem sau altor situaÍii de urgenÍŸ.4 + 3 = 3. intervalul de ±2% va fi centrat astfel ÁncÊt nivelul de tensiune sŸ fie mai mare decÊt tensiunea nominalŸ la MT. care permite menÍinerea tensiunii.85. la cos ϕ = 0. AceeaÛi putere poate fi transmisŸ la distanÍa de 153 m de transformator. este posibilŸ o valoare de tensiune de 19.4) = 98. În mod similar.4% Valorile de tensiune la bornele transformatorului Án plinŸ sarcinŸ se vor Áncadra Ántre (102 . Este interesant de remarcat faptul cŸ ÁncŸrcarea maximŸ a cablului. . Aceste staÍii alimenteazŸ reÍeaua respectivŸ fiind conectate la un sistem de transport de energie de ÁnaltŸ tensiune. fŸrŸ sŸ se depŸÛeascŸ limita de 5% (adoptatŸ pentru acest exemplu).8. În zonele semiindustriale.5 kV ±2% Ántr-un sistem cu tensiunea nominalŸ de 20 kV. Un transformator tipic de distribuÍie la JT are o tensiune de scurtcircuit de 5%. aÛa cum s-a prezentat anterior. adicŸ 105% din tensiunea nominalŸ. Án zonele depŸrtate de staÍiile de transformare principale.95 = 3.6 = 0.8 va fi: ΔU% = R% cos ϕ + X% sin ϕ = 0. Într-un sistem tipic de distribuÍie cŸderile de tensiune se produc Án modul urmŸtor: Án mod normal. ca mijloc de reducere a cŸderilor de tensiune.6% . aceasta reprezintŸ o variaÍie de tensiune Ántre 102% Ûi 106% faÍŸ de valoarea nominalŸ.6% nu este cu totul restrictivŸ. la o distanÍŸ de 306 m faÍŸ de tabloul de distribuÍie. În acest caz comutatorul de ploturi trebuie sŸ fie reglat pe poziÍia de -5%.6 . n pŸstrarea unei unde de tensiune cÊt mai sinusoidale.6%. cea mai potrivitŸ valoare este 0. Án limitele de ±5% (Án unele cazuri de ± 6%. În acest caz transformatorul de distribuÍie MT/JT va trebui sŸ aibŸ comutatorul de ploturi de pe partea de MT reglat pe poziÍia de +2. Án condiÍii de sarcinŸ la o valoare de ±2% faÍŸ de tensiunea Án gol.1 ReÍelele de distribuÍie de joasŸ tensiune ale furnizorilor de energie Un nivel adecvat al tensiunii la bornele consumatorilor este esenÍial pentru buna funcÍionare a echipamentelor Ûi a receptorilor. În acest mod. adicŸ cablul poate fi ÁncŸrcat la sarcina nominalŸ pentru distanÍe uzuale Án distribuÍia la JT. atunci cŸderea de tensiune la funcÍionarea Án plinŸ sarcinŸ. astfel ÁncÊt marja de 3. n alimentarea neÁntreruptŸ cu energie.3. furnizorul de energie electricŸ are obligaÍia statutarŸ de a menÍine nivelul tensiunii de alimentare. Pentru a avea certitudinea cŸ transformatorul menÍine tensiunea necesarŸ Ûi la sarcinŸ nominalŸ. bazatŸ pe CEI 60287 (1982) este de 290 kVA. la 230/400 V. asigurŸ o tensiune secundarŸ de 104% la mersul Án gol(1).5%. Án timp ce cos ϕ = 0. atunci cÊnd Án primar se aplicŸ tensiunea nominalŸ la MT sau o valoare corectatŸ prin comutatorul de ploturi. Valoarea maximŸ admisibilŸ pentru cŸderea de tensiune de-a lungul unui cablu de distribuÍie este de 98. tensiunea Án gol trebuie sŸ fie la o valoare maximŸ posibilŸ.3. recomandŸ ca receptorii de JT sŸ functioneze satisfŸcŸtor Án limitele de ±10% ale tensiunii nominale. vezi Tab. cu reglaj corect al comutatorului de ploturi. Án cazul unui singur consumator. În acest paragraf se va analiza numai problema menÍinerii amplitudinii tensiunii de alimentare. sunt normale Ûi depind de valoarea Ûi logistica fluxului de energie electricŸ. (1) Transformatoarele proiectate pentru 230/400V conform standardelor CEI vor avea o tensiune Án gol de 420 V. 1.5 kV ±2%. De altfel aceste diferenÍe Ántre valorile de tensiune sunt motivul utilizŸrii termenului de “nominalŸ” cÊnd ne referim la tensiunea sistemului.9 reprezintŸ cazul cel mai uzual Án calculele ce se referŸ la zonele de locuit. Relativ la exemplul nostru. DacŸ se considerŸ pentru cŸderea de tensiune rezistivŸ o zecime din aceasta. este capabil sŸ transmitŸ puterea de 292 kVA uniform distribuitŸ mai multor consumatori. În majoritatea ÍŸrilor. cŸderea de tensiune menÍionatŸ mai sus poate fi consideratŸ drept cazul cel mai defavorabil. cŸderile de tensiune dintr-un sistem tipic de JT. Án zona de utilizare. dacŸ se considerŸ aceeaÛi cŸdere de tensiune. În mod practic aceasta ÁnseamnŸ cŸ un cablu trifazat cu patru conductoare din cupru. În prezent raportul de transformare corespunzŸtor ÁnfŸÛurŸrilor.8 se referŸ la consumatorii industriali. n inexistenÍa unor fluctuaÍii continue Án interiorul acestor limite. DacŸ transformatorul MT/JT este plasat Án apropierea unei astfel de staÍii de transformare principale. Este de remarcat cŸ cos ϕ = 0.8 + 5 x 0.

(1) Ripple control . este de fapt un maximum selectat Ántre puteri aparente medii. concomitent cu creÛterea puterii absorbite Án golul de sarcinŸ a dus la elaborarea unor tarife care oferŸ o reducere substanÍialŸ de cost. pierderile minimale se ating atunci cÊnd toate componentele sistemului energetic funcÍioneazŸ la un factor de putere cÊt mai aproape de unitate. În majoritatea ÍŸrilor. fiind departe de condiÍiile ideale menÍionate mai sus. . cÊteva elemente sunt comune tuturor Ûi au drept scop sŸ determine pe consumatori sŸ gestioneze consumul de energie (reducÊnd astfel costurile de producÍie. sub forma unui sistem de ÁncŸlzire al apei sau al locuinÍei. tarifele se bazeazŸ pe cererea de putere aparentŸ. Án urmŸtoarele cazuri: n Án anumite ore ale zilei. Fiecare cod corespunde unei anumite funcÍii Ûi astfel se pot realiza pÊnŸ la 960 comenzi diferite. adicŸ aplatizarea curbei de sarcinŸ care conduce la o exploatare mai eficientŸ a centralelor electrice. (acesta poate. DeÛi unele tarife au o structurŸ foarte complicatŸ. Valoarea puterii aparente.Conectarea la reÍeaua de distribuÍie de joasŸ tensiune 2 MŸsura energiei Ûi tarifele C16 Prezenta lucrare nu ÁÛi propune sŸ analizeze tarife particulare. este egalŸ cu valoarea maximŸ a puterii medii cerute pe durata unui interval de contorizare. Reducerea vÊrfului de putere absorbitŸ Cel de al doilea obiectiv adicŸ reducerea cererilor de putere la vÊrf de sarcinŸ. raportul dintre costul unui kWh pe o duratŸ ce corespunde vÊrfului de sarcinŸ anual. iar celŸlalt (comutat de un dispozitiv cu ceas) Án timpul nopÍii. de transport Ûi de distribuÍie). contorizate pe durate fixe (de obicei. Metoda este descrisŸ mai departe Án “principiul contorizarii cererii de putere aparentŸ maxima”. consumatorul poate minimiza nota de platŸ a energiei prin corecÍia factorului de putere (cum este prezentat Án capitolul L). Contorul are douŸ Ánregistratoare digitale. n reducerea cererilor de putere la vÊrf de sarcinŸ. astfel ÁncÊt sistemul sŸ funcÍioneze. Reducerea pierderilor În practicŸ. În aceste sisteme de tarifare. unul din ele funcÍionÊnd Án timpul zilei. utilizatŸ Án tarife. de exemplu sŸ schimbe perioada de vÊrf de sarcinŸ pe durata unui an. Ûi costul per kWh Án perioada cu ÁncŸrcarea cea mai redusŸ. 30 sau 60 de minute) dupŸ care se selecteazŸ valoarea maximŸ din Ûirul acestor valori. prin injectarea unui curent de frecvenÍŸ audio (de obicei la 175 Hz) Án circuitele de reÍea la nivelul posturilor de transformare de JT. Aplicarea actualŸ a acestor principii este favorizatŸ de dezvoltarea unor contoare electronice cu microprocesor. dar Án acest caz se vor aplica tarifele corespunzŸtoare. Cel mai simplu exemplu este acela al unui consumator casnic. În principiu. Alimentarea ÁncŸlzitorului se face printr-un contactor. precum Ûi pe energia consumatŸ sub formŸ de energie activŸ (kWh). Án mod normal. intervale de 3 luni). puterea aparentŸ minimŸ corespunde la cos ϕ = 1. cu acumulare de energie termicŸ.). etc. comandat de acelaÛi dispozitiv cu ceas. structura tarifelor se bazeazŸ Án parte pe cererea de putere aparentŸ (kVA). Cele douŸ metode de bazŸ prin care se poate reduce costul energiei electrice livrate la consumator sunt: n reducerea pierderilor de putere Án producÍia. mai ales cŸ acestea sunt de o mare diversitate Án funcÍie de furnizorul de energie electricŸ din fiecare ÍarŸ. Contoare Este evident cŸ. FuncÍiile sunt realizate prin recunoaÛterea de cŸtre relee speciale a unor coduri care se transmit sub formŸ de impulsuri. pentru a implementa acest fel de contorizare sunt necesare instrumente Ûi dispozitive de ÁnaltŸ calitate.C . n Án anumite perioade ale anului. Dat fiind cŸ pentru un anume consumator de putere activŸ. Puterea aparentŸ maximŸ ÁnregistratŸ de contor. Aceasta se bazeazŸ pe valoarea medie a puterii aparente absorbite pe durate fixe (Án general perioade de 10. emise de centrul de control al furnizorului de energie. transportul Ûi distribuÍia energiei electrice. poate ajunge chiar de 10:1. Án perioadele cu tariful cel mai redus. (cea mai mare valoare) mŸsurate pe intervalul de timp de facturare. concomitent cu creÛterea puterii absorbite Án golul de sarcinŸ.un sistem de transmitere de semnale. ÎncŸlzitorul poate fi conectat manual Án orice perioadŸ. precum Ûi utilizarea comenzilor la distanÍŸ de tip “ripple control”(1). Marii consumatori industriali pot avea 3 sau 4 moduri diferite de tarifare care se aplicŸ la diversele ore ale zilei Ûi la diversele perioade ale anului. coroboratŸ cu consumul de putere activŸ.

Principiul mŸsurŸrii maximului puterii aparente absorbite Un contor de mŸsurare a energiei corespunzŸtoare puterii aparente (kVAh) are o structurŸ similarŸ cu cea corespunzŸtoare celor care mŸsoarŸ energia corespunzŸtoare puterii active (kWh) numai cŸ relaÍia de fazŸ dintre tensiune Ûi curent a fost modificatŸ. principiile de mŸsurare de bazŸ sunt aceleaÛi cu cele descrise anterior. spre deosebire de cel de energie activŸ. perioadŸ ÁmpŸrÍitŸ Án intervale de 10 minute. C17 Fig. Contorul de energie aparentŸ. este contorizatŸ pentru 10 minute.2 MŸsura energiei Ûi tarifele Figura C10 prezintŸ o curbŸ caracteristicŸ a puterii aparente absorbite pe durata a 2 ore. La sfÊrÛitul perioadei de facturare. DacŸ se Ámparte valoarea de 5 kVAh la numŸrul de ore. aceasta va fi: 5x 1 = 5 x 6 = 30 kVA 1 6 Fiecare punct de pe cadran. de tipul celui descris anterior. indicatorul a executat o miÛcare de rotaÍie de-a lungul cadranului corespunzŸtor (prin construcÍie nu se permite ca indicatorul sŸ execute o rotaÍie completŸ Án intervalul a 10 minute). Este posibil ca. este echipat cu un indicator rotativ. marcajul roÛu va fi plasat astfel ÁncÊt va indica valoarea maximŸ a puterilor aparente medii corespunzŸtoare acestei perioade. va fi marcat Án mod similar Án kVA. adicŸ valoarea puterii aparente medii va fi de 6 ori mai mare decÊt valoarea corespunzŸtoare Án kVAh. fiind apoi resetat electric la poziÍia de zero. acesta mŸsoarŸ energia corespunzŸtoare puterii aparente Ûi Ámpinge un element de marcaj (roÛu) de Ánregistrare a valorii maxime. pentru a se putea mŸsura efectiv Án kVAh (kilo-volt-amperorŸ). adicŸ 1/6 ore. AcelaÛi raÍionament se poate aplica pentru orice interval de resetare. pentru a Áncepe o nouŸ deplasare Án intervalul urmŸtor de 10 minute. . Elementul de marcaj va fi resetat la zero la sfÊrÛitul fiecŸrei perioade de facturare. Contorul mŸsoarŸ valoarea medie a puterii aparente pentru fiecare interval de 10 minute. Se Ûtie cŸ puterea aparentŸ instantanee. acesta poate fi mŸsurat Án unitŸÍi corespunzŸtoare puterii aparente medii (kVA). În cazul nostru. Contoarele electro-mecanice. sunt Ánlocuite Án prezent cu aparate electronice. care aratŸ valoarea energiei aparente (Án kilo-volt-amperi-ore) absorbite de consumator Án 10 minute. se obÍine valoarea medie a puterii aparente pe intervalul respectiv. DupŸ un interval de 10 minute. C10: Valoarea maximŸ medie a puterii aparente pe un interval de 2 ore. În continuare se va explica acest lucru. cu valori variabile. Atunci cÊnd indicatorul se roteÛte. Elementul de marcaj rŸmÊne la poziÍia corespunzatoare a indicatorului. În cazul acestora. SŸ presupunem cŸ marcajul roÛu se opreÛte la o poziÍie corespunzŸtoare valorii de 5 kVAh. Án loc de a avea cadranul gradat Án kVAh.

Conectarea la reÍeaua de distribuÍie de joasŸ tensiune C18 .C .

Capitolul D Ghid de selecÍie a arhitecturii de MT Ûi JT Cuprins 1 2 3 Interesul utilizatorului D3 Procesul simplificat de proiectare a arhitecturii 2.11 Capacitatea circuitelor de a genera perturbaÍii 3.7 Puterea instalatŸ 3.1 Timpul de execuÍie 5.4 NumŸrul transformatoarelor MT/JT 6.1 Proiectarea arhitecturii 2.2 Impactul asupra mediului 5.3 Alte consideraÍii D11 D11 D11 D12 Criterii de decizie a arhitecturii 5.5 Mentenabilitatea 3.6 Flexibilitatea instalaÍiei 3.1 Mediu.2 ConfiguraÍia circuitelor de MT 6.4 ConfiguraÍia circuitelor de JT D19 D19 D20 D22 D22 Alegerea echipamentului D25 .10 Sensibilitatea la perturbaÍii 3.3 Nivelul mentenanÍei preventive 5.1 Racordarea la reÍeaua amonte 6.8 DistribuÍia consumatorilor 3.2 Topologia amplasamentului 3.4 SiguranÍa Án funcÍionare 3.1 Activitate 3.3 PrezenÍa surselor de alimentare neÁntreruptibile (UPS) 7.2 Arhitectura centralizatŸ sau distribuitŸ 7.3 NumŸrul Ûi amplasarea posturilor de transformare MT/JT 6.9 Sensibilitatea la Ántreruperea alimentŸrii 3.4 Disponibilitatea alimentŸrii cu energie electricŸ D13 D13 D13 D14 D14 Alegerea elementelor de bazŸ ale arhitecturii 6.12 Alte consideraÍii Ûi limitŸri D7 D7 D7 D7 D8 D8 D8 D9 D9 D9 D10 D10 D10 D1 4 5 6 7 8 Caracteristici tehnologice 4.2 Întregul proces D4 D4 D5 Caracteristicile unei instalaÍii electrice 3.3 CerinÍe de amplasare 3.5 Generatoare de rezervŸ de MT D15 D15 D16 D17 D18 D18 Alegerea detaliilor arhitecturii 7. atmosferŸ 4.1 Planul general 7.2 Indicele de serviciu 4.

3 Volumul mentenanÍei preventive 9.D .1 Munca pe Ûantier 9.4 Disponibilitatea energiei electrice D26 D26 D26 D28 D28 Glosar D29 Programul de calcul ID-Spec D30 D2 .Ghid de selecÍie a arhitecturii de MT Ûi JT 9 10 11 RecomandŸri pentru optimizarea arhitecturii 9.2 Impactul asupra mediului 9.

etc. va exista un impact asupra proporÍiei Án care instalaÍia poate fi reciclatŸ la sfÊrÛitul duratei sale de viaÍŸ. D1).1 Interesul utilizatorului Alegerea arhitecturii de distribuÍie Alegerea arhitecturii de distribuÍie are un impact decisiv asupra performanÍelor instalaÍiei de-a lungul duratei de viaÍŸ: n ÁncŸ de la faza de implementare. Án final. n Ûi. competenÍa necesarŸ echipei de lucru. din punct de vedere al calitŸÍii Ûi continuitŸÍii Án alimentarea cu energie electricŸ a sarcinilor sensibile. la alegerea surselor de alimentare. Paragrafele ce urmeazŸ prezintŸ criteriile de alegere precum Ûi procesul de proiectare a arhitecturii pentru ca proiectul sŸ corespundŸ criteriilor de performanÍŸ cerute clŸdirilor moderne din sectorul industrial Ûi terÍiar (mai puÍin obiectivele foarte mari). D3 Fig. Arhitectura unei instalaÍii de distribuÍie electricŸ se referŸ la definirea configuraÍiei spaÍiale. CŸutarea soluÍiei optime este de asemenea puternic legatŸ de abilitatea de comunicare Ántre persoanele implicate Án proiectarea diferitelor secÍiuni ale proiectului: n arhitectul. alegerea poate influenÍa Án mare mŸsurŸ timpul de realizare. n proiectantul diferitelor secÍiuni tehnice (iluminat. D1: PotenÍialul de optimizare. care defineÛte organizarea clŸdirii Án funcÍie de cerinÍele beneficiarului. n existŸ de asemenea un impact important asupra perfomanÍelor instalaÍiei Án timpul funcÍionŸrii. Cu cÊt se vor cŸuta mai devreme soluÍii. aer condiÍionat. n reprezentantul beneficiarului care defineÛte procesele. la definirea diferitelor niveluri de distribuÍie. Alegerea celei mai bune arhitecturi se exprimŸ deseori Án termeni de compromis Ántre diferitele criterii de performanÍŸ care intereseazŸ utilizatorii instalaÍiei pÊnŸ la sfÊrÛitul duratei sale de viaÍŸ. cu atÊt existŸ mai multe posibilitŸÍi de optimizare (vezi Fig. posibilitŸÍile de lucru. . ÁncŸlzire.. etc. fluide. al pierderilor de putere Án circuitele de alimentare. a schemelor monofilare Ûi Án final la alegerea echipamentelor.).

Acest proces trebuie sŸ ÍinŸ cont de caracteristicile Ûi criteriile care trebuiesc Ándeplinite pentru buna funcÍionare a instalaÍiei. distribuÍie de putere JT Ûi. Ea acoperŸ Án general nivelurile de distribuÍie principalŸ MT/JT.Ghid de selecÍie a arhitecturii de MT Ûi JT 2 Procesul simplificat de proiectare a arhitecturii 2. D2) D4 Fig. nivelul de distribuÍie terminalŸ (vezi Fig. Án mod excepÍional. D2: Exemplu de schemŸ monofilarŸ.1 Proiectarea arhitecturii Proiectarea arhitecturii considerate Án aceastŸ lucrare se referŸ la faza de proiect preliminar. Proiectarea unei arhitecturi de distribuÍie electricŸ poate fi descrisŸ ca un proces Án trei etape cu posibilitŸÍi de iteraÍie. .D .

. Aceste caracteristici au implicaÍii asupra conectŸrii la reÍeaua din amonte. D3. D3: Diagrama de alegere a arhitecturii de distribuÍie electricŸ. Alegerea definitivŸ se confirmŸ la sfÊrÛitul etapei 2. Etapa 1: Alegerea elementelor de bazŸ ale arhitecturii Aceasta implicŸ definirea caracteristicilor generale ale instalaÍiei electrice. Procesul descris Án acest document nu reprezintŸ singura soluÍie. Se vor lua Án considerare caracteristicile macroscopice ale instalaÍiei Ûi utilizarea sa. asupra circuitelor MT.2 Procesul simplificat de proiectare a arhitecturii 2. Acest document reprezintŸ Án fapt un ghid pentru uzul proiectanÍilor de instalaÍii electrice. La sfÊrÛitul acestei etape vor exista cÊteva soluÍii de scheme de principiu de distribuÍie care vor fi utilizate ca punct de plecare pentru schemele monofilare. a numŸrului de posturi de transformare. D5 Fig. etc.2 Întregul proces Întregul proces este descris pe scurt Án paragrafele urmŸtoare Ûi ilustrat Án Fig.

Alegerea echipamentului se face din cataloagele producŸtorilor avÊndu-se Án vedere satisfacerea anumitor criterii.Ghid de selecÍie a arhitecturii de MT Ûi JT 2 Procesul simplificat de proiectare a arhitecturii Etapa 2: Alegerea detaliilor arhitecturii Aceasta ÁnseamnŸ definirea detaliatŸ a instalaÍiei electrice. Etapa 3: Alegerea echipamentului Alegerea echipamentului de utilizat se face Án aceastŸ etapŸ Ûi rezultŸ din stabilirea arhitecturii. La finalul acestei etape va fi stabilitŸ schema monofilarŸ detaliatŸ. În conformitate cu rezultatul acestor discuÍii se poate trece Ánapoi la etapa 1. Se bazeazŸ pe rezultatele de la etapa 1 Ûi de asemenea pe satisfacerea criteriilor referitoare la realizarea Ûi funcÍionarea instalaÍiei. Procesul iterativ permite stabilirea unor combinaÍii de criterii spre analizŸ. În acest stadiu se revine la etapa 2 dacŸ criteriile respective nu sunt satisfŸcute. Procesul revine la etapa 1 dacŸ criteriile nu sunt indeplinite. D6 Decizia Stadiul de decizie creeazŸ biroului de proiectare premizele unor discuÍii cu clientul sau cu alÍi participanÍi la realizarea proiectului. .D .

n clŸdire cu mai multe etaje. 3. numŸrul de etaje Ûi suprafaÍa fiecŸrui etaj. n utilizarea unor ghene tehnice (pe verticalŸ). 3. virtual.3 Caracteristicile unei instalaÍii electrice Sunt prezentate principalele caracteristici care permit definirea elementelor fundamentale Ûi detaliilor unei arhitecturi de distribuÍie electricŸ. Pentru fiecare din aceste caracteristici se va prezenta definiÍia Ûi diferite categorii sau valori reprezentative. n medie: amplasarea echipamentelor electrice este parÍial impusŸ. impusŸ. Án detrimentul criteriilor de satisfŸcut. n existenÍa unor locaÍii dedicate. n ridicatŸ: nu existŸ constrÊngeri. 3. n utilizarea unor spaÍii tehnice (pe etaj). considerÊnd numŸrul de clŸdiri. n hypermarket-uri. n mall-uri. n obiectiv cu mai multe clŸdiri. Lista indicativŸ pentru sectoarele considerate din cadrul clŸdirilor industriale: n producÍie. D7 Lista indicativŸ pentru sectoarele considerate din cadrul clŸdirilor terÍiare: n clŸdiri de birouri.2 Topologia amplasamentului DefiniÍie: Caracteristica arhitecturalŸ a clŸdirilor.1 Activitate DefiniÍie: Activitatea economicŸ principalŸ de realizat. n logisticŸ. n accesibilitate.3 CerinÍe de amplasare DefiniÍie: Caracteristica ia Án considerare cerinÍele legate de amplasarea echipamentelor electrice Án clŸdire: n esteticŸ. Amplasarea echipamentelor electrice poate fi definitŸ Án scopul satisfacerii la maxim a criteriilor. Diferite categorii: n scŸzutŸ: amplasarea echipamentelor electrice este. Diferite categorii: n clŸdire cu un etaj. n food & beverage. n clŸdire ÁnaltŸ. .

n flexibilitatea proiectului: numŸrul de puncte de alimentare. n ridicatŸ: acest nivel al siguranÍei Án funcÍionare poate fi obÍinut prin mŸsuri speciale luate pentru a se reduce probabilitatea unei Ántreruperi (reÍea subteranŸ. n flexibilitate Án realizare: consumatorii pot fi instalaÍi dupŸ ce instalaÍia este pusŸ sub tensiune. operaÍiile de ÁntreÍinere pot fi realizate fŸrŸ perturbarea funcÍionŸrii instalaÍiei.6 Flexibilitatea instalaÍiei DefiniÍie: Posibilitatea de a modifica cu uÛurinÍŸ punctele de alimentare Án interiorul instalaÍiei sau de a creÛte puterea furnizatŸ Án anumite puncte. compartimentŸri sau schimbarea destinaÍiei. puterea consumatorilor sau amplasarea lor nu este cunoscutŸ precis. Exemple: configuraÍie cu dublŸ alimentare. ClŸdiri de birouri: compartimentŸri. Exemple: ClŸdiri industriale: extinderi. Flexibilitatea este un criteriu care apare de asemenea Án cazul unor proiecte avÊnd o parte din date necunoscute Án faza de proiectare preliminarŸ. sistem corect de legare la pŸmÊnt.Ghid de selecÍie a arhitecturii de MT Ûi JT 3 Caracteristicile unei instalaÍii electrice 3. Diferite categorii: n minim: acest nivel al siguranÍei Án funcÍionare implicŸ riscuri de Ántreruperi Án alimentarea cu energie electricŸ datoritŸ unor limitŸri de naturŸ geograficŸ (reÍea separatŸ. tehnicŸ (linie supraÁncŸrcatŸ. . n flexibilitate Án funcÍionare: amplasarea consumatorilor se modificŸ Án cursul acÍiunilor de reorganizare. n standard: operaÍiile de ÁntreÍinere pot fi Ándeplinite Án timpul funcÍionŸrii instalaÍiei dar cu performanÍe diminuate. n ridicatŸ: prin mŸsuri speciale luate Án considerare. Exemple: transformatoare cu redundanÍŸ parÍialŸ Ûi sarcini distribuite.D . Diferite categorii: n fŸrŸ flexibilitate: amplasarea consumatorilor este aceeaÛi pe Ántreaga perioadŸ de viaÍŸ a instalaÍiei datoritŸ unor impuneri legate de construcÍia clŸdirii sau de masa mare a procesului alimentat (de exemplu: cuptoare electrice).5 Mentenabilitatea DefiniÍie: Totalitatea elementelor de avut Án vedere ÁncŸ din faza de proiectare pentru a limita impactul operaÍiilor de ÁntreÍinere asupra funcÍionŸrii Ántregii instalaÍii sau a unei pŸrÍi din aceasta.4 SiguranÍa Án funcÍionare DefiniÍie: Capacitatea unui sistem de alimentare de a-Ûi Ándeplini funcÍia Án condiÍii de siguranÍŸ pentru o perioadŸ specificatŸ de timp. n standard. etc. sistem de legare la pŸmÊnt cu deficienÍe) sau economicŸ (ÁntreÍinere insuficientŸ. 3. Diferite categorii: n minim: instalaÍia trebuie scoasŸ din funcÍiune pentru realizarea unor operaÍii de ÁntreÍinere. zonŸ ÁndepŸrtatŸ de sursa de alimentare).). subdimensionare). De preferabil ca aceste operaÍii sŸ se programeze astfel ÁncÊt sŸ se realizeze Án perioadele de activitate redusŸ. D8 3.

De exemplu: circuitele de ÁncŸlzire. 3.3 Caracteristicile unei instalaÍii electrice 3.9 Sensibilitatea la Ántreruperea alimentŸrii DefiniÍie: Caracteristica unui circuit de a accepta o Ántrerupere Án alimentarea cu energie electricŸ. n circuite critice: orice Ántrerupere Án alimentarea cu energie electricŸ determinŸ pericol mortal sau pierderi financiare inacceptabile. departamente IT. echipamente de ridicare. n > 2500 kVA. n acceptŸ Ántreruperi lungi: timp de Ántrerupere > 3 minute(1). staÍii de lucru. .7 Puterea instalatŸ DefiniÍie: Suma puterilor aparente ale consumatorilor (Án kVA). n nu acceptŸ Ántreruperi. 3. etc. Gama de puteri semnificative corespunde puterilor nominale ale transformatoarelor. Prelungirea acestei Ántreruperi peste o duratŸ criticŸ cauzeazŸ deteriorarea unor utilitŸÍi ale producÍiei sau costuri de repornire. locuri de muncŸ individuale. De exemplu: circuitul de ÁncŸlzire a apei la grupurile sanitare. n acceptŸ Ántreruperi scurte: timp de Ántrerupere < 3 minute(1). fŸrŸ nici o consecinÍŸ financiarŸ. Aceasta este exprimatŸ Án termeni de criticitate din punct de vedere al alimentŸrii cu energie electricŸ. n de la 1250 kVA la 2500 kVA. D9 Diferite categorii: n distribuÍie uniformŸ: consumatorii sunt Án general de puteri medii sau mici Ûi rŸspÊndiÍi pe suprafaÍa clŸdirii (densitate uniformŸ). module logistice. De exemplu: iluminat. n circuite necritice: consumatorul sau circuitul respectiv poate fi eliminat oricÊnd. din EN 50160: Caracteristici ale tensiunii de alimentare prin reÍelele publice de distribuÍie. cele mai utilizate fiind: n < 630 kVA. cŸreia Ái este aplicatŸ un coeficient de utilizare. În funcÍie de posibilele consecinÍe se pot distinge diferite nivele de severitate Án ceea ce priveÛte Ántreruperile: n fŸrŸ consecinÍe notabile. n circuite uÛor critice: o Ántrerupere Án alimentarea cu energie electricŸ determinŸ un discomfort temporar pentru ocupanÍii clŸdirii. n deteriorarea unor utilitŸÍi ale producÍiei sau pierderi de date. Prelungirea acestei Ántreruperi peste o duratŸ criticŸ poate cauza pierderi de producÍie sau productivitate mai micŸ. cu posibilitŸÍi de suprasarcinŸ limitatŸ de scurtŸ duratŸ. De exemplu: unitŸÍile de refrigerare. benzi rulante. n pierderi de producÍie.8 DistribuÍia consumatorilor DefiniÍie: CaracteristicŸ legatŸ de uniformitatea distribuirii consumatorilor (Án kVA/m2) pe o suprafaÍŸ Án interiorul sau exteriorul clŸdirii. ventilaÍie sau aer condiÍionat (HVAC). (1) Valori indicate. n distribuÍie intermediarŸ: consumatorii sunt de puteri medii amplasaÍi grupat pe Ántreaga suprafaÍŸ a clŸdirii. n de la 630 kVA la 1250 kVA. De exemplu: maÛini de asamblat. n consumatori localizaÍi: consumatorii sunt Án general de puteri mari Ûi sunt amplasaÍi Án cÊteva zone ale clŸdirii (densitate neuniformŸ). Exemple: sŸli de operaÍii. Aceasta reprezintŸ puterea maximŸ care poate fi consumatŸ la un moment de timp dat. n circuite mediu critice: o Ántrerupere Án alimentarea cu energie electricŸ determinŸ o scurtŸ pauzŸ a procesului. n genereazŸ pericol de moarte. De exemplu: HVAC. departamente de securitate. Diferite categorii: n circuite comune: este posibil sŸ fie Ántrerupte oricÊnd Ûi pentru orice duratŸ de timp.

etc. . n supratensiuni. tipizarea unor subansamble. 3. 690 V).D . De exemplu: motor electric avÊnd curenÍi mari de pornire. sau utilizŸri parÍiale ale proiectelor anterioare. De exemplu: dispozitive de ÁncŸlzire. accelerarea ÁmbŸtrÊnirii. etc. De exemplu: echipamente IT. sistemul de tensiune (monofazat. trifazat cu sau fŸrŸ neutru accesibil). echipamente de sudurŸ avÊnd fluctuaÍii de curent. AceastŸ posibilitate depinde de asemenea de caracteristicile de funcÍionare. O perturbaÍie poate conduce la diferite grade de disfuncÍionare. Sensibilitatea circuitelor la perturbaÍii determinŸ proiectarea unor circuite dedicate. De exemplu: oprirea lucrului. n foarte perturbatoare: un circuit de putere dedicat sau modalitŸÍi de atenuare a perturbaÍiilor sunt esenÍiale pentru corecta funcÍionare a instalaÍiei. Tipuri de perturbaÍii cu impact asupra funcÍionŸrii circuitelor: n arderea bornelor. n Consumatori adiacenÍi De exemplu: consumatori alimentaÍi de la 2 circuite independente din motive de redundanÍŸ. este mai bine sŸ se separe consumatorii “sensibili” de consumatorii “perturbatori”. De exemplu: separarea circuitelor de iluminat de circuitele care alimenteazŸ motoare. 3. expunere solarŸ. curenÍi de pornire. etc. De exemplu: motoare. lucru incorect. n sensibilitate mare: perturbaÍiile tensiunii determinŸ oprirea funcÍionŸrii sau chiar deteriorarea echipamentului alimentat. radiaÍii electromagnetice.11 Capacitatea circuitelor de a genera perturbaÍii Capacitatea unui circuit de a perturba funcÍionarea circuitelor Ánvecinate datoritŸ unor fenomene precum: armonici. curenÍi de ÁnaltŸ frecvenÍŸ. existenÍa unei baze de echipament instalat.12 Alte consideraÍii Ûi limitŸri n Mediu De exemplu: clasificarea descŸrcŸrilor atmosferice. n Reguli ale furnizorului de electricitate De exemplu: limitŸri de puteri la JT. n Reguli specifice De exemplu: spitale. n fluctuaÍii de tensiune. De exemplu: circuit de iluminat generator de curenÍi armonici. De exemplu: separarea sursei de alimentare a circuitelor de iluminat pentru a permite mŸsurŸri ale energiei consumate. acces Án posturile de transformare de MT.Ghid de selecÍie a arhitecturii de MT Ûi JT 3 Caracteristicile unei instalaÍii electrice 3. iluminat. etc.10 Sensibilitatea la perturbaÍii DefiniÍie: Capacitatea unui circuit de a funcÍiona corect Án prezenÍa unei puteri electrice perturbatoare. n sensibilitate medie: perturbaÍiile tensiunii cauzeazŸ deteriorarea notabilŸ a funcÍionŸrii circuitului. 400 V. Diferite categorii: n neperturbatoare: nu existŸ precauÍii speciale. n distorsiuni de tensiune. Într-adevŸr. dezechilibre. D10 Diferite categorii: n sensibilitate slabŸ: perturbaÍiile tensiunii de alimentare au un efect foarte scŸzut asupra funcÍionŸrii circuitului. n LimitŸri ale sursei de alimentare De exemplu: nivele de tensiune (230 V. n moderat sau ocazional perturbatoare: separarea surselor de alimentare poate fi necesarŸ Án prezenÍa unor circuite de sensibilitate medie sau mare. clŸdiri Ánalte. creÛterea pierderilor. n dezechilibre de tensiune. n ExperienÍa proiectantului De exemplu: consecvenÍa cu proiectele anterioare.

umiditate. coroziune.2 Indicele de serviciu Indicele de serviciu (IS) este o valoare care permite caracterizarea unui tablou electric de joasŸ tensiune. etc. n exemplu de activitate de evoluÍie: conectarea unei plecŸri suplimentare. parametri severi de mediu genereazŸ limitŸri importante pentru echipamentele instalate. n ridicate: condiÍii de mediu severe. 4. Alegerea soluÍiilor tehnologice se face dupŸ alegerea schemei monofilare Ûi ÍinÊnd cont de caracteristicile de mai jos. cerinÍe speciale. . praf. n exemplu de activitate de exploatare: deschiderea unui Ántreruptor. impact. Diferite categorii: n standard: nu existŸ condiÍii particulare de mediu. n specifice: condiÍii de mediu atipice. altitudine. mentenanÍŸ Ûi evolutivitate. D4): FuncÍionare Nivel 1 IS = 1 • • Activitatea poate conduce la Ántreruperea funcÍionŸrii tabloului IS = 2 • • Activitatea poate conduce la Ántreruperea funcÍionarii numai pentru unitatea funcÍionalŸ IS = 3 • • Activitatea poate conduce la scoaterea de sub tensiune a unitŸÍii funcÍionale MentenanÍŸ IS = • 1 • Activitatea poate conduce la Ántreruperea funcÍionŸrii tabloului IS = • 2 • Activitatea poate conduce la Ántreruperea funcÍionŸrii unitŸÍii funcÍionale. precum Ûi de sistemele de bare capsulate. fŸrŸ intervenÍii asupra conexiunilor Evolutivitate IS = • • 1 Activitatea poate conduce la Ántreruperea funcÍionŸrii tabloului IS = • • 2 Activitatea poate conduce la Ántreruperea funcÍionŸrii unitŸÍii funcÍionale. n exemplu de activitate de mentenanÍŸ: strÊngerea conexiunilor. cu libertate totalŸ Án ceea ce priveÛte evolutivitatea. Ántreruperea funcÍionŸrii unei maÛini. Án condiÍiile existenÍei unor unitŸÍi funcÍionale de rezervŸ IS = • • 3 Activitatea poate conduce la Ántreruperea funcÍionŸrii numai pentru unitatea funcÍionalŸ. Valorile indicelui de serviciu sunt indicate Án tabelul de mai jos (vezi Tab. Án conformitate cu cerinÍele utilizatorului. D11 4. ambianÍŸ. cu intervenÍii asupra conexiunilor IS = • 3 • Activitatea poate conduce la Ántreruperea funcÍionŸrii unitŸÍii funcÍionale. D4: Diferite valori ale indicelui de serviciu.4 Caracteristici tehnologice SoluÍiile tehnologice depind de diferitele tipuri de echipamente de MT Ûi JT. atmosferŸ O noÍiune care Íine cont de toate caracteristicile de mediu (temperaturŸ medie.) Ûi care determinŸ gradele de protecÍie IP Ûi IK. Án termeni de funcÍionare. Nivel 2 Nivel 3 Tab.1 Mediu.

n existenÍa unui baze instalate de echipamente. Indicele de serviciu IS 111 211 223 232 233 332 333 Indicele de protecÍie IP 2XX 2XB 2XB 2XB 2XB 2XB 2XB Forma de protecÍie a tabloului 1 1 3b 3b 3b 3b 3b DebroÛabilitatea DebroÛabilitatea unitŸÍii aparatului funcÍionale FFF FFF WFD WFW WFD WWW WWW Fix Fix Fix DebroÛabil pe soclu Fix DebroÛabil pe Ûasiu DebroÛabil pe Ûasiu Tab. n consecvenÍa cu proiectele anterioare. n utilizŸri parÍiale ale proiectelor anterioare. a unitŸÍilor funcÍionale Ûi repunerea Án funcÍiune < 1/4 orŸ Timp de lucru Ántre 1⁄4 orŸ Ûi 1 orŸ fŸrŸ intervenÍie asupra conexiunilor Tab. prezenÍa armonicilor. n criterii tehnice: factor de putere cerut. D5: Indici de serviciu relevanÍi (IS). alimentŸri de rezervŸ.Ghid de selecÍie a arhitecturii de MT Ûi JT 4 Caracteristici tehnologice ExistŸ un numŸr limitat de indici de servicii relevanÍi (vezi Tab. D6). n tipizarea unor subansamble. n definiÍia indicelui de protecÍie: a se vedea CEI 60529: “Grade de protecÍie pentru dulapuri (codul IP)”. Ansamblu prefabricat de aparataj de JT Ûi ansamblu derivat dintr-un ansamblu prefabricat de aparataj de JT”. IS 111 211 223 232 FuncÍionare Scoaterea de sub tensiune S a Ántregului tablou MentenanÍŸ Timp de lucru > 1 orŸ. 4.D . . a unitŸÍilor funcÍionale Ûi repunerea Án funcÍiune < 1 orŸ D12 233 332 333 Scoaterea de sub tensiune. fazŸ care urmeazŸ celei de concepÍie. individual. CorespondenÍa Ántre indicele de serviciu Ûi alÍi parametri mecanici (vezi Tab. individual. n cerinÍele furnizorului de electricitate. Aceste considerente trebuie luate Án seamŸ Án etapa de definire detaliatŸ a proiectului. n definiÍiile formei tabloului Ûi a noÍiunii de “debroÛabil”: a se vedea CEI 60439-1: “Ansambluri de aparataj de JT. D6 CorespondenÍa Ántre indicele de serviciu Ûi alÍi parametri mecanici. D5). cu Ántrerupere totalŸ Timp de lucru Ántre 1⁄4 orŸ Ûi 1 orŸ cu intervenÍie asupra conexiunilor Evolutivitate Extinderi neplanificate Posibila adŸugare unor unitŸÍi Possible adding of a functional units funcÍionale suplimentare fŸrŸ oprirea without stopping the switchboard funcÍionŸrii tabloului Posibila adŸugare a unor unitŸÍi funcÍionale suplimentare cu oprirea funcÍionŸrii tabloului Posibila adŸugare a unor unitŸÍi funcÍionale suplimentare fŸrŸ oprirea funcÍionŸrii tabloului Posibila adŸugare a unor unitŸÍi funcÍionale suplimentare cu oprirea funcÍionŸrii tabloului Posibila adŸugare a unor unitŸÍi funcÍionale suplimentare fŸrŸ oprirea funcÍionŸrii tabloului Scoaterea de sub tensiune.3 Alte consideraÍii Alte consideraÍii au de asemenea un impact asupra alegerii soluÍiilor tehnologice: n experienÍa proiectantului.

1 Timpul de execuÍie Timpul de realizare pe Ûantier a instalaÍiei electrice. Aceste criterii sunt prezentate Án continuare. DeÛi fiecare fazŸ din cadrul duratei de viaÍŸ contribuie la cei trei indicatori. Tabelul urmŸtor detaliazŸ factorii care contribuie la cei trei indicatori de mediu (vezi Tab. De exemplu: utilizarea transformatoarelor cu pierderi reduse. dacŸ aceasta conduce la scŸderea costurilor totale de execuÍie. asupra fazei de realizare. la care se disting 3 faze: n realizare. pierderile Joule (emisiile de CO2). procentul de reciclare la sfÊrÛitul duratei de viaÍŸ a instalaÍiei. Extracosturile sunt permise Án acest caz.5 Criterii de decizie a arhitecturii Anumite criterii decisive sunt verificate la sfÊrÛitul etapei a treia de alegere a arhitecturii. Án primul rÊnd. D7). n funcÍionare. n potenÍialul de reciclare are impact la sfÊrÛitul duratei de viaÍŸ. cu alocarea a diferite niveluri de prioritate. n sfÊrÛitul vieÍii (dezafectare. Impactul unei instalaÍii electrice asupra mediului poate fi determinat Án conformitate cu metoda de analizŸ a duratei de viaÍŸ a instalaÍiei. pot fi luaÍi Án considerare cel puÍin 3 indicatori care pot fi influenÍaÍi de proiectarea unei instalaÍii electrice. Aceasta se referŸ la consumul de resurse naturale. n consumul de energie electricŸ are impact asupra fazei de funcÍionare. n proactiv: instalaÍia este proiectatŸ acordÊndu-se atenÍie deosebitŸ pentru protecÍia mediului. n special: timpul de execuÍie pe Ûantier trebuie redus. Indicatori Consumul de resurse naturale Consumul de energie electricŸ PotenÍialul de reciclare Factor de contribuÍie Cantitatea Ûi tipul de material utilizat Pierderile Joule la sarcinŸ nominalŸ Ûi Án gol Masa Ûi tipul de material utilizat Tab D7: Factorii care contribuie la cei trei indicatori de mediu. n critic: timpul de execuÍie pe Ûantier trebuie redus cÊt se poate de mult. chiar dacŸ aceasta conduce la costuri suplimentare.2 Impactul asupra mediului Trebuiesc luate Án considerare cerinÍele de mediu Án proiectul de instalaÍii. D13 5. reciclare). fŸrŸ a genera extracosturi. Diferite niveluri de prioritate: n nesemnificativ: nu existŸ cerinÍe de mediu speciale. fiecare dintre aceÛtia se referŸ Án principal la o singurŸ fazŸ Án particular: n consumul de resurse naturale are impact. n minimal: instalaÍia este proiectatŸ Án conformitate cu cerinÍele minimale. În ceea ce priveÛte impactul asupra mediului. pentru a valida arhitectura aleasŸ. Diferite niveluri de prioritate : n secundar: timpul de execuÍie pe Ûantier poate fi mŸrit. 5. .

Án urma unei Ántreruperi (aceasta include detectarea cauzei Ántreruperii. Exemplu: spitale. Án mediu sever.MTTR/MTBF) x 100 MTTR (Mean Time To Repair. cu redundanÍŸ. fŸrŸ redundanÍŸ. cu redundanÍŸ. cuprinzÊnd cerinÍe ridicate Án ceea ce priveÛte continuitatea serviciilor Ûi o competenÍŸ sporitŸ a personalului de ÁntreÍinere. 1: sursa de alimentare Ûi aerul condiÍionat sunt furnizate de pe un singur canal. n specifice: plan specific de mentenanÍŸ.D .995 %. 4: sursa de alimentare Ûi aerul condiÍionat sunt furnizate de mai multe canale. D14 5. ÁnlŸturarea sa Ûi repunerea Án funcÍiune) MTBF (Mean Time Between Failure. declanÛŸrilor.4 Disponibilitatea alimentŸrii cu energie electricŸ DefiniÍie: ReprezintŸ probabilitatea ca o instalaÍie electricŸ sŸ fie capabilŸ sŸ furnizeze energie de calitate Án conformitate cu specificaÍiile echipamentului pe care Ál alimenteazŸ.). ceea ce permite o disponibilitate de 99. Ex. 2: sursa de alimentare Ûi aerul condiÍionat sunt furnizate de pe un singur canal.Ghid de selecÍie a arhitecturii de MT Ûi JT 5 Criterii de decizie a arhitecturii 5. . cu un singur canal redundant. Diferite categorii: n standard: Án conformitate cu recomandŸrile producŸtorilor. etc.671 %.982 %. Ex. prin urmare permite funcÍionarea corectŸ a echipamentului. 3: sursa de alimentare Ûi aerul condiÍionat sunt furnizate de mai multe canale.741 %. ceea ce permite o disponibilitate de 99. Media Timpului de BunŸ FuncÍionare): durata medie de timp Án care instalaÍia electricŸ este operaÍionalŸ Ûi.3 Nivelul mentenanÍei preventive DefiniÍie: NumŸrul de ore Ûi complexitatea mentenanÍei realizate Án timpul funcÍionŸrii Án conformitate cu recomandŸrile producŸtorilor pentru asigurarea funcÍionŸrii corespunzŸtoare a instalaÍiei Ûi a meÍinerii nivelurilor sale de performanÍŸ (evitarea Ántreruperilor. Diferite categorii de disponibilitate pot fi definite pentru un anume tip de instalaÍie. Exemple de clasificŸri utilizate pentru centrele de prelucrare date: Ex. ceea ce permite o disponibilitate de 99. Aceasta se exprimŸ prin nivelul de disponibilitate: Disponibilitate (%) = (1 . centre de prelucrare date. Media Timpului unei ReparaÍii): durata medie de timp pentru a face instalaÍia electricŸ funcÍionalŸ. n suplimentare: Án conformitate cu recomandŸrile producŸtorilor. Ex. ceea ce permite o disponibilitate de 99.

n definirea circuitelor de MT. n numŸrul Ûi amplasarea posturilor de transformare. De obicei ele sunt specifice fiecŸrui furnizor de energie Ûi nu au influenÍŸ asupra alegerii arhitecturii instalaÍiei. (TGJT . protecÍia. D8 pentru racordarea la MT): n racordarea la JT. n generatoarele de rezervŸ de MT. n racordarea la MT Án buclŸ.6 Alegerea elementelor de bazŸ ale arhitecturii Schema monofilarŸ poate fi ÁmpŸrÍitŸ Án cÊteva pŸrÍi cheie care sunt determinate printr-un proces cu douŸ etape succesive. Masura. n racordarea la MT dublŸ alimentare pe dublu sistem de bare. n racordarea la MT Án vÊrf. 6. n numŸrul de transformatoare de putere. Pentru fiecare racord este simbolizat un singur transformator pentru simplificare dar Án realitate pot fi conectate cÊteva transformatoare. n racordarea la MT dublŸ alimentare.Tablou general de joasŸ tensiune) D15 Fig. În prima parte vom face urmŸtoarele alegeri: n conectarea la reÍeaua furnizorului. dispozitivele de separare localizate Án postul de transformare nu sunt reprezentate Án urmŸtoarele diagrame. D8: Racordarea pe MT la reÍeaua furnizorului.1 Racordarea la reÍeaua amonte Principalele configuraÍii pentru posibile conexiuni sunt urmŸtoarele (vezi Fig. .

sŸnŸtate O singurŸ clŸdire ÎmbunŸtŸÍitŸ > 2500kVA ZonŸ urbanŸ cu densitate mare Topologia obiectivului SiguranÍa Án serviciu Puterea cerutŸ Alte cerinÍe O singurŸ clŸdire MinimŸ < 630kVA Oricare O singurŸ clŸdire MinimŸ i 1250kVA Obiectiv izolat O singurŸ clŸdire Standard i 2500kVA ZonŸ urbanŸ cu densitate micŸ Mai multe clŸdiri ÎmbunŸtŸÍitŸ > 2500kVA ZonŸ urbanŸ cu limitŸri ale furnizorului 6. cu un singur transformator.D . .2 ConfiguraÍia circuitelor de MT Principalele configuraÍii posibile pentru racordŸri sunt urmŸtoarele (vezi Fig. În cazul utilizŸrii mai multor transformatoare nu este realizat nici un inel decÊt dacŸ aceste transformatoare se aflŸ amplasate Án acelaÛi post de transformare. douŸ alimentari MT.Ghid de selecÍie a arhitecturii de MT Ûi JT 6 Alegerea elementelor de bazŸ ale arhitecturii Pentru diferite posibile configuraÍii cel mai probabil Ûi mai uzual set de caracteristici este dat Án urmŸtorul tabel: ConfiguraÍie JT Caracteristici de luat Án considerare Alimentare Oricare MT Alimentare Án vÊrf Oricare Alimentare Án buclŸ Oricare DublŸ alimentare DublŸ alimentare pe dublu sistem de bare Oricare D16 InstalaÍii tehnologice. ConfiguraÍia de tip buclŸ inchisŸ nu este luatŸ Án considerare. n inel deschis. o singurŸ alimentare MT. unul sau mai multe transformatoare. n inel deschis. birouri sensibile. D9): n o singurŸ alimentare. ConfiguraÍia cea mai simplŸ este o singurŸ alimentare. Fig. D9: ConfiguraÍii de circuite MT.

< 25000 m2 ÎmbunŸtŸÍitŸ > 1250 kVA Întreruperi scurte acceptabile Inel deschis. > 25000 m2 ÎmbunŸtŸÍitŸ > 2500 kVA Întreruperi scurte acceptabile Mentenabilitate Puterea cerutŸ Sensibilitatea la perturbaÍii D17 Tab. u 25000 m2 u 2500 kVA N posturi de transformare cu M transformatoare (diferite puteri) CÊteva clŸdiri. douŸ posturi de transformare CÊteva clŸdiri.3 NumŸrul Ûi amplasarea posturilor de transformare MT/JT Principalele caracteristici ce trebuiesc luate Án considerare pentru a defini posturile de transformare sunt: n suprafaÍa clŸdirii sau a obiectivului. un post de transformare ClŸdire cu un nivel sau cÊteva clŸdiri. O altŸ configuraÍie excepÍionalŸ: alimentarea se face din douŸ posturi de transformare Ûi racordarea transformatoarelor se face la fiecare din aceste douŸ posturi de transformare. ConfiguraÍie Caracteristici de luat Án considerare 1 post de transformare cu N transformatoare Oricare < 25000 m2 < 2500 kVA Sarcini izolate N posturi de transformare cu N transformatoare (identice) ClŸdire cu un nivel sau cÊteva clŸdiri. D11: Caracteristici tipice ale diferitelor configuraÍii. 6. ConfiguraÍia de bazŸ uzualŸ conÍine un singur post de transformare. n sensibilitatea la Ántreruperi. D10: ConfiguraÍia circuitelor MT Caracteristici de luat Án considerare Topologia obiectivului O singurŸ alimentare Oricare < 25000 m2 MinimŸ sau standard Oricare Întreruperi lungi acceptabile Inel deschis. . n puterea cerutŸ (care trebuie comparatŸ cu puterile standardizate ale transformatoarelor). n configuraÍia obiectivului: cÊteva clŸdiri.6 Alegerea elementelor de bazŸ ale arhitecturii Pentru diferite configuraÍii posibile cel mai probabil Ûi mai uzual set de caracteristici este dat Án tabelul din Tab. D10: Seturi de caracteristici pentru instalaÍii uzuale. n distribuÍia sarcinilor. AnumiÍi factori contribuie la creÛterea numŸrului de posturi de transformare (>1): n o suprafaÍŸ mare (> 25000 m2). nevoia de redundanÍŸ Án caz de incendiu. n puterea totalŸ (> 2500 kVA). u 25000 m2 u 2500 kVA Topologia obiectivului Puterea cerutŸ DistribuÍia sarcinilor Sarcini uniform distribuite Sarcini densitate medie Tab.

n sensibilitatea circuitelor la Ántreruperi ale alimentŸrii cu energie. ConfiguraÍia de bazŸ uzualŸ constŸ Ántr-un singur transformator care alimenteazŸ totalitatea sarcinilor instalate. fiind de preferat cele de putere egalŸ: n o putere totalŸ instalatŸ mare (> 1250 kVA): limita practicŸ a unei unitŸÍi trafo (standardizare. uÛurinÍŸ la Ánlocuire. Instalarea unui generator de rezervŸ se poate face Ûi la joasŸ tensiune. AnumiÍi factori contribuie la creÛterea numŸrului de transformatoare (> 1). n nevoia pentru o redundanÍŸ parÍialŸ (anumite operaÍii posibile Án eventualitatea defectŸrii unui transformator) sau totalŸ (operare normalŸ Ûi Án eventualitatea defectŸrii unui transformator). n o suprafaÍŸ mare (> 5000 m2). etc.). n accesibilitatea instalaÍiilor. n puterea totalŸ a sarcinilor instalate. cerinÍe de spaÍiu. optimizarea consumului de energie electricŸ. AnumiÍi factori impun instalarea unui generator de MT: n specificul activitŸÍii: procese de cogenerare. n separarea sarcinilor sensibile sau generatoare de perturbaÍii (de exemplu aparate IT sau motoare). n sensibilitatea circuitelor la Ántreruperile Án alimentarea cu energie electricŸ.D . n puterea totalŸ a sarcinilor instalate. . n sensibilitatea circuitelor la perturbaÍii.5 Generatoare de rezervŸ de MT Principalele caracteristici ce trebuiesc luate Án considerare pentru a decide instalarea generatoarelor de rezervŸ de MT sunt: n specificul activitŸÍii. n caracteristicile reÍelei electrice de distribuÍie publicŸ. amplasarea mai multor transformatoare aproape de sarcinile distribuite permite reducerea lungimii traseelor de distribuÍie de JT. D18 6. n reÍeaua electricŸ de distribuÍie publicŸ are performanÍe reduse.4 NumŸrul transformatoarelor MT/JT Principalele caracteristici ce trebuiesc luate Án considerare pentru a stabili numŸrul de transformatoare sunt: n suprafaÍa clŸdirii sau obiectivului.Ghid de selecÍie a arhitecturii de MT Ûi JT 6 Alegerea elementelor de bazŸ ale arhitecturii 6. ConfiguraÍia de bazŸ uzualŸ nu include un generator de rezervŸ de MT.

n distribuÍia centralizatŸ sau descentralizatŸ. n reduceÍi constrÊngerile datorate mediului: prevedeÍi clŸdire dedicatŸ dacŸ condiÍiile din ateliere sunt prea restrictive (temperaturŸ. Ghid de selecÍie: n pe cÊt posibil amplasaÍi sursele de putere cÊt mai aproape de centrul de greutate al consumului sau de consumatorii principali.7 Alegerea detaliilor arhitecturii Aceasta este cea de-a doua etapŸ de proiectare a unei instalaÍii electrice. D12: PoziÍia centrului de greutate al consumului sugereazŸ poziÍiile surselor de putere.1 Planul general PoziÍionarea principalelor echipamente de MT Ûi de JT Án teren sau Án clŸdire. etc.). În cadrul acesteia trebuie sŸ facem urmŸtoarele alegeri: n planul general. n plasaÍi echipamentul greu (transformatoare. vibraÍii. n prezenÍa surselor neÁntreruptibile.) Án marginile ÁncŸperilor sau aproape de ieÛiri pentru uÛurarea mentenanÍei. 7. Un exemplu de plan general este dat Án desenul de mai jos (vezi Fig. n combinaÍii de arhitecturŸ. n prezenÍa generatoarelor de rezervŸ. generatoare. praf. n configuraÍia circuitelor de JT. D12): D19 Fig. . etc.

. D13: Exemplu de arhitecturŸ centralizatŸ cu conexiuni punct la punct. Án special la reamplasarea punctelor de lucru. În arhitectura distribuitŸ consumatorii sunt conectaÍi la sursele de putere prin intermediul unei bare capsulate. n distribuÍia sarcinilor: sarcini punctuale (echipamente de putere mare). asigurÊnd conexiunile Ántre tabloul general de joasŸ tensiune Ûi tablourile intermediare sau direct la consumatori (vezi Fig. . D15): n flexibilitatea instalaÍiei: nu.Ghid de selecÍie a arhitecturii de MT Ûi JT 7 Alegerea detaliilor arhitecturii 7.2 Arhitectura centralizatŸ sau distribuitŸ În arhitectura centralizatŸ consumatorii sunt conectaÍi la sursele de putere prin conexiuni radiale. D13): D20 Fig. D14: Exemplu de arhitecturŸ distribuitŸ cu conexiuni prin bare capsulate prefabricate. n distribuÍia sarcinilor: sarcini relativ uniform distribuite de putere micŸ. Sistemele de bare capsulate prefabricate sunt adecvate pentru distribuÍia descentralizatŸ. pentru alimentarea mai multor sarcini distribuite.D . etc. uÛurÊnd modificŸrile ulterioare Ûi simplificÊnd adŸugarea de noi consumatori (vezi Fig. ConsideraÍii Án favoarea arhitecturii descentralizate: n flexibilitatea instalaÍiei: da. ConsideraÍii Án favoarea arhitecturii centralizate (vezi tabelul centralizator Tab. Cablurile sunt recomandate Án cazul alegerii acestei soluÍii. D14): Fig.

. motoare. D16) Vom discuta aici numai de generatoarele de rezervŸ de JT. Energia electricŸ furnizatŸ de un generator de rezervŸ de JT este produsŸ de un alternator rotit de un motor termic.7 Alegerea detaliilor arhitecturii DistribuÍia sarcinilor Flexibilitate FŸrŸ flexibilitate Flexibilitate Án proiectare Flexibilitate Án executie Flexibilitate Án exploatare Tab. auxiliare. D16: Racordarea unui generator de rezervŸ. Cele douŸ arhitecturi sunt adesea combinate. siguranÍa pornirii. Pentru determinarea numŸrului necesar de generatoare de rezervŸ se vor folosi aceleaÛi criterii ca Ûi la alegerea numŸrului de transformatoare. n alte constrÊngeri (de exemplu generatoarele sunt obligatorii Án spitale sau Án clŸdiri importante). În funcÍie de capacitatea generatorului de a alimenta cu energie electricŸ toatŸ instalaÍia sau numai o parte avem de-a face cu redundanÍŸ totalŸ sau parÍialŸ. CentralizatŸ CentralizatŸ DescentralizatŸ Sarcini punctuale Sarcini semi distribuite Sarcini uniform distribuite DescentralizatŸ D21 Alimentarea cu energie electricŸ prin cabluri oferŸ independenÍa circuitelor distincte (iluminat. Principalele caracteristici ce trebuiesc luate Án considerare la alegerea montajului unui generator de rezervŸ: n sensibilitatea sarcinilor la Ántreruperea alimentŸrii cu energie electricŸ. Fig. D15: RecomandŸri pentru arhitectura centralizatŸ sau descentralizatŸ. Utilizarea sistemelor de bare capsulate permite combinarea circuitelor Ûi economia de conductor datoritŸ coeficientului de utilizare. HVAC. Ûi costul exploatŸrii. prize de putere. Alegerea Ántre cabluri Ûi sistemele de bare capsulate prefabricate. PrezenÍa generatoarelor de rezervŸ este esenÍialŸ dacŸ sarcinile nu acceptŸ Ántreruperi pe duratŸ nedefinitŸ (acceptŸ numai scurte Ántreruperi) sau dacŸ disponibilitatea reÍelei electrice de distribuÍie publicŸ este scŸzutŸ. ÍinÊnd cont Ûi de consideraÍiile economice Ûi de disponibilitate (redundanÍŸ. PrezenÍa generatoarelor de rezervŸ (vezi Fig. Generatorul poate funcÍiona permanent sau intermitent. timpul sŸu de funcÍionare este dependent de cantitatea de combustibil disponibilŸ. Án funcÍie de coeficientul de utilizare ne permite gŸsirea unui optim economic Ántre costul materialului. costul montajului. Un generator de rezervŸ funcÍioneazŸ Án general deconectat de la reÍea. n existenÍa Ûi performanÍele reÍelei electrice de distribuÍie publicŸ.). Acest tip de dispozitiv nu este deci potrivit ca Ûi sursa de alimentare neÁntreruptibilŸ. securitate. mentenanÍŸ). Un dispozitiv de inversare a sursei este deci necesar. reducÊnd consecinÍele unui defect din punctul de vedere al disponibilitŸÍii energiei electrice. etc. Energia nu poate fi produsŸ pÊnŸ cÊnd generatorul nu a atins viteza de rotaÍie nominalŸ.

Conexiunea poate fi ÁntreruptŸ la nevoie (suprasarcinŸ. n ConfiguraÍie cu douŸ transformatoare care debiteazŸ pe aceeaÛi barŸ: Alimentarea cu energie electricŸ este asiguratŸ de douŸ transformatoare alimentate din aceeaÛi linie de medie tensiune. D17: Exemplu de racordare pentru un UPS. Acest sistem permite prevenirea oricŸrei Ántreruperi Án alimentarea cu energie electricŸ. . Automatic Transfer Switch). n sensibilitatea receptoarelor la perturbaÍii Án calitatea energiei. n Tablouri secundare: ConÍin o serie de circuite care pot fi conectate la TGJT. Fig. D19: ConfiguraÍie cu douŸ transformatoare care debiteazŸ pe aceeaÛi barŸ. precum Ûi pentru a permite mentenanÍa unui transformator este posibil sŸ secÍionam bara de medie tensiune Án douŸ pŸrÍi interconectate printr-o cuplŸ normal deschisŸ. O unitate UPS poate fi utilizatŸ de asemenea pentru alimentarea cu energie a sarcinilor sensibile la perturbaÍii (generÊnd o tensiune “curatŸ” care este independentŸ de reÍea). D17). 7. PrezenÍa simultanŸ a generatoarelor de rezervŸ Ûi a unitŸÍilor UPS este utilizatŸ pentru alimentarea permanentŸ a receptoarelor pentru care Ántreruperea alimentŸrii cu energie electricŸ nu este acceptabilŸ (vezi Fig. D20: ConfiguraÍie cu douŸ transformatoare care debiteazŸ pe douŸ bare interconectate cu o cuplŸ normal deschisŸ. Pentru a creÛte disponibilitatea Án cazul unui defect pe barŸ. Fig.3 PrezenÍa surselor de alimentare neÁntreruptibile (UPS. Uninterruptible Power Suply) Energia electricŸ de la un UPS este furnizatŸ de o unitate de stocare: baterie sau volant inerÍial. Fig. Principalele caracteristici care trebuiesc luate Án considerare la decizia instalŸrii unui UPS sunt: n sensibilitatea receptoarelor la Ántreruperile Án alimentarea cu energie. AceastŸ configuraÍie poate solicita un dispozitiv de anclanÛare automatŸ a rezervei (ATS. deoarece nu existŸ nici o redundanÍŸ Án cazul defectŸrii sursei de putere. D18: ConfiguraÍie cu un transformator care debiteazŸ pe o barŸ. Atunci cÊnd transformatoarele sunt apropiate ele debiteazŸ Án paralel Án acelaÛi TGJT. AceastŸ configuraÍie furnizeazŸ un nivel de disponibilitate minimŸ.4 ConfiguraÍia circuitelor de JT Principalele configuraÍii posibile (vezi Fig. atunci prezenÍa UPS-urilor este necesarŸ. n VariantŸ: ConfiguraÍie cu douŸ transformatoare care debiteazŸ pe douŸ bare interconectate cu o cuplŸ normal deschisŸ. D25): n ConfiguraÍie cu un transformator care debiteazŸ pe o barŸ: Aceasta este cea mai simplŸ Ûi mai folositŸ configuratie. Timpul de asigurare a alimentŸrii este limitat: de la cÊteva minute pÊnŸ la cÊteva ore. D18 la Fig. etc. DacŸ o Ántrerupere Án alimentarea cu energie este absolut inacceptabilŸ.D . funcÍionare pe generator. D22 Fig. O sarcinŸ este conectatŸ la o singurŸ sursŸ.Ghid de selecÍie a arhitecturii de MT Ûi JT 7 Alegerea detaliilor arhitecturii 7.). Timpul de asigurare a alimentŸrii al bateriei sau volantului inerÍial trebuie sŸ fie compatibil cu timpul maxim de pornire Ûi de conectare al generatorului.

D24: Alimentare din douŸ surse cu anclanÛare automatŸ a rezervei. alese pentru diferite secÍii de barŸ. Astfel o sarcinŸ datŸ poate fi alimentatŸ din mai multe surse. o parÍialŸ: fiecare transformator este capabil sŸ alimenteze numai o parte din instalaÍie. anumite sectoare alimentate prin cabluri Ûi anumite sectoare alimentate prin bare capsulate. o un transformator Ûi un generator. n ConfiguraÍie cu douŸ surse: AceastŸ configuraÍie este utilizatŸ Án cazul Án care este necesarŸ o disponibilitate maximŸ. Principiul implicŸ existenÍa a douŸ surse independente cum ar fi: o douŸ transformatoare alimentate din linii de MT diferite. În acest fel o sarcinŸ criticŸ poate fi alimentatŸ de un transformator sau de celŸlalt. ele pot fi interconectate printr-o barŸ capsulatŸ prefabricatŸ. AceastŸ configuraÍie permite efectuarea mentenanÍei preventive Ûi corective Án amontele reÍelei de distribuÍie electricŸ fŸrŸ Ántreruperea receptoarelor. o un transformator Ûi un UPS. În acest caz o parte din consumatori trebuiesc deconectaÍi Án cazul Án care un transformator se defecteazŸ. disponibilitatea energiei electrice fiind deci ÁmbunŸtŸÍitŸ Án cazul defectŸrii unei surse. n ConfiguraÍie buclatŸ (Án inel): Aceasta poate fi consideratŸ o extensie a configuraÍiilor cu tablouri interconectate. De obicei patru transformatoare conectate la aceeaÛi linie de medie tensiune alimenteazŸ un inel constituit din bare capsulate. D21: Tablouri secundare. D22: Tablouri interconectate. n ConfiguraÍii combinate: O instalaÍie poate fi compusŸ din cÊteva subansambluri cu configuraÍii diferite corespunzÊnd cerinÍelor de disponibilitate pentru diferite tipuri de receptoare. D25: Exemple de configuraÍii combinate: 1: Transformator care debiteazŸ pe o barŸ. Fig. RedundanÍa poate fi: o totalŸ: fiecare transformator este capabil sŸ alimenteze Ántreaga instalaÍie. D23 Fig. De exemplu generatoare sau UPS-uri. Un dispozitiv AAR de anclanÛare automatŸ a rezervei (ATS. În caz contrar trebuie luatŸ Án considerare o descŸrcare a sarcinii (consumatorii neesenÍiali). De fapt fiecare barŸ poate fi alimentatŸ cu energie electricŸ pe la unul din capete. D23: Tablouri buclate. 2: Tablouri interconectate. DacŸ toate receptoarele pot fi alimentate din trei transformatoare atunci existŸ redundanÍŸ totalŸ Án cazul defectŸrii unui singur transformator. Fig. 3: ConfiguraÍie cu douŸ surse.7 Alegerea detaliilor arhitecturii Fig. n Dulapuri interconectate: DacŸ transformatoarele sunt amplasate din punct de vedere fizic la distanÍŸ unul faÍŸ de celŸlalt. . Fig. Automatic Transfer Switch) este utilizat pentru a se evita punerea Án paralel a surselor. AceastŸ configuraÍie solicitŸ proiectarea unui plan al protecÍiilor dedicat pentru a se asigura selectivitatea Án cazul apariÍiei oricŸrui tip de defect. AceastŸ configuraÍie este potrivitŸ instalaÍiilor extinse cu o mare densitate a sarcinilor (Án kVA/m2).

D .Ghid de selecÍie a arhitecturii de MT Ûi JT 7 Alegerea detaliilor arhitecturii Pentru diferitele configuraÍii posibile. cele mai probabile Ûi uzuale seturi de caracteristici sunt date Án urmŸtorul tabel: ConfiguraÍii Caracteristici de luat Án considerare Topologia amplasamentului MŸrimea obiectivului RadialŸ Oricare Oricare MinimŸ < 2500 kVA Sarcini punctuale DublatŸ Oricare Oricare Standard Oricare Sarcini punctuale SecundarŸ Oricare Oricare MinimŸ Oricare Sarcini punctuale Tablouri interconectate 1 nivel 5 la 25000 m2 Mediu sau mare Standard u 1250 kVA Sarcini intermediare sau uniform distribuite AcceptŸ Ántreruperi lungi Sensibilitate mare / BuclŸ 1 nivel 5 la 25000 m2 Mediu sau mare Standard > 2500 kVA Sarcini uniform distribuite AcceptŸ Ántreruperi lungi Sensibilitate mare / DouŸ surse Oricare Oricare ÎmbunŸtŸÍitŸ Oricare Sarcini punctuale D24 Mentenabilitate Necesarul de putere DistribuÍia sarcinilor Sensibilitatea la Ántreruperi AcceptŸ Ántreruperi lungi AcceptŸ Ántreruperi lungi Sensibilitate mare / Neimportante AcceptŸ Ántreruperi scurte sau nu acceptŸ Ántreruperi Sensibilitate mare Receptoare alimentate din douŸ surse Sensibilitatea la perturbaÍii Sensibilitate micŸ Alte constrÊngeri / Sensibilitate micŸ / .

D25 . n unitŸÍi UPS. n echipament de MT. n transformatoare. n disponibilitatea ofertelor Án fiecare ÍarŸ. n cerinÍele furnizorilor. n echipament de compensare a energiei reactive Ûi filtrarea armonicelor.8 Alegerea echipamentului Alegerea echipamentului este a treia etapŸ Án proiectarea unei instalaÍii electrice. n alegerea anterioarŸ a arhitecturii. Lista echipamentelor ce se vor lua Án considerare: n posturi de transformare MT/JT. mediul. Acest criteriu ia Án considerare disponibilitatea anumitor game de echipament sau suportul tehnic local. n indicele de serviciu. Alegerea echipamentului este legatŸ Án principiu de oferta disponibilŸ Án ÍarŸ. SelecÍia detaliatŸ a acestui echipament nu este prezentatŸ Án acest document. În aceastŸ etapŸ se vor selecta echipamentele din cataloagele fabricanÍilor. Criterii de luat Án considerare: n atmosfera. n bare capsulate. Alegerea soluÍiilor tehnologice derivŸ din alegerea arhitecturii. n dulapuri de joasŸ tensiune.

n global. deci. Fig.1 Munca pe Ûantier Pentru a corespunde cerinÍelor aplicaÍiilor “critice” sau “speciale” este recomandat sŸ limitŸm incertitudinile aplicÊnd urmŸtoarele recomandŸri: n utilizaÍi soluÍii Ûi echipamente testate Ûi validate de cŸtre producŸtori (tablouri “funcÍionale” sau tablouri “de fabricant”) alese Án funcÍie de criticitatea instalaÍiei. D26: Exemplu de repartiÍie a greutŸÍii materialului Ûi a pierderilor de energie pe fiecare categorie de echipament. Atunci cÊnd este aplicatŸ Ántregii instalaÍii este posibil sŸ concepem o instalaÍie care sŸ contribuie la ambele obiective. n preferaÍi utilizarea echipamentelor prefabricate (posturi de transformare MT/JT.D . D26 9. n limitaÍi varietatea echipamentului instalat (de exemplu gamele de puteri ale transformatoarelor). Principalele contribuÍii la pierderile operaÍionale Ûi la greutatea echipamentelor utilizate le au. cablurile de JT Ûi barele capsulate preafabricate ÁmpreunŸ cu transformatoarele de putere MT/JT.2 Impactul asupra mediului Optimizarea estimŸrilor impactului asupra mediului a instalaÍiilor electrice va include reducerea: n pierderilor de energie la sarcinŸ nominalŸ Ûi Án gol Án timpul funcÍionŸrii.3 “Estimarea cererii maxime de putere aparentŸ”. n evitaÍi utilizarea de echipament de la mai mulÍi fabricanÍi. Optimizarea arhitecturii instalaÍiilor pentru conformitatea cu cerinÍele de mediu va implica: n reducerea lungimii circuitelor JT din instalaÍie.Ghid de selecÍie a arhitecturii de MT Ûi JT 9 RecomandŸri pentru optimizarea arhitecturii RecomandŸrile urmŸtoare trebuie sŸ ajute proiectanÍii Án ÁmbunŸtŸÍirea criteriilor de evaluare ale arhitecturilor. n gruparea circuitelor comune oriunde este posibil pentru a profita de factorul de simultaneitate ks (vezi capitolul A: “Reguli generale de proiectare a instalaÍiilor electrice”. Luate separat Ûi analizÊnd un singur echipament cele douŸ obiective pot pŸrea contradictorii. Figura D26 dŸ un exemplu asupra contribuÍiei fiecŸrei categorii de echipament la masa totalŸ Ûi la disiparea de energie pentru o instalaÍie de 3500 kVA amplasatŸ pe o suprafaÍŸ de 10000 m2. n preferaÍi instalarea unui produs pentru care existŸ o reÍea de distribuÍie de Áncredere Ûi pentru care este posibilŸ obÍinerea unui suport tehnic local (fabricant implantat corespunzŸtor). . a masei materialelor utilizate pentru realizarea instalaÍiei. InstalaÍia optimŸ nu trebuie sŸ fie deci suma echipamentelor optime luate separat ci un rezultat al optimizŸrilor aplicate asupra Ántregii instalaÍii. 9. paragraful 4 “Puterea cerutŸ de o instalaÍie electricŸ”. bare capsulate prefabricate) Án scopul limitŸrii volumului operaÍiilor executate pe Ûantier. subparagraful 4.

1 Nr. D28 aratŸ impactul grupŸrii circuitelor Án cazul reducerii distanÍei Ántre centrul de greutate a sarcinilor dintr-o instalaÍie Ûi sursele de putere (poziÍia TGJT este fixŸ).7 atunci gruparea circuitelor ne permite sŸ limitŸm volumul conductoarelor ce alimenteazŸ cu energie electricŸ aceste sarcini. D27 Tab. SoluÍie PoziÍia centrului de greutate Nr. În soluÍia numŸrul 2 circuitele sunt distribuite dupŸ procesele funcÍionale (liniile de producÍie). În toate cazurile reducerea distanÍei Ántre centrul de greutate al grupului de sarcini Ûi echipamentul care le alimenteazŸ cu energie electricŸ permite reducerea impactului de mediu. D27: Optimizarea Án conformitate cu cerinÍele de mediu: Obiective Ûi Resurse. 2 Fig. n puterea instalatŸ este Án jur de 4 MVA.9 RecomandŸri pentru optimizarea arhitecturii Obiective Reducerea lungimii circuitelor de JT Gruparea circuitelor de JT Resurse Plasarea posturilor de transformare MT/JT pe cÊt posibil aproape de centrul de greutate al sarcinilor ce urmeazŸ sŸ fie alimentate Atunci cÊnd factorul de simultaneitate ks al grupului de sarcini ce urmeazŸ a fi alimentate este mai mic decÊt 0. În termeni reali aceasta implicŸ: n prevederea de tablouri electrice intermediare plasate pe cÊt posibil aproape de centrul de greutate al grupului de sarcini ce urmeazŸ a fi alimentate. D28: Exemplu de poziÍionare a centrului de greutate. Exemplul priveÛte o fabricŸ de Ámbuteliere apŸ mineralŸ. . n prevederea de bare capsulate prefabricate plasate pe cÊt posibil Án vecinŸtatea grupurilor de sarcini distribuite. CŸutarea soluÍiilor optime poate conduce la cÊteva scenarii de grupare. Ca un exemplu Fig. n poziÍia TGJT este impusŸ Án afara clŸdirii principale din considerente de accesibilitate Ûi mediu coroziv. În soluÍia numŸrul 1 circuitele sunt distribuite pentru fiecare atelier.

9. . n utilizarea aluminiului ca material conductor Án traseele de bare capsulate prefabricate deoarece resursele naturale ale acestui metal sunt mai mari. n distribuiÍi circuitele Án raport cu cerinÍele de disponibilitate. n orientaÍi munca de mentenanÍŸ asupra circuitelor critice. n utilizaÍi echipament proiectat pentru atmosferŸ severŸ deoarece solicitŸ mai puÍinŸ mentenanÍŸ.4 Disponibilitatea energiei electrice RecomandŸri pentru ÁmbunŸtŸÍirea disponibilitŸÍii energiei electrice: n reduceÍi numŸrul de plecŸri pe tablou de distribuÍie pentru a limita efectele unui defect posibil al tabloului. subcapitolul 4. n alegeÍi echipamente standardizate raÍionalizate. Media Timpului de BunŸ FuncÍionare). dacŸ compensarea este distribuitŸ. n evoluaÍi de la o configuraÍie radialŸ cu douŸ transformatoare la o configuraÍie cu douŸ surse. cea de-a doua soluÍie permite obÍinerea unor economii de aproximativ de 15% din greutatea cablurilor de joasŸ tensiune ce urmeazŸ a fi instalate (cÊÛtiguri Án lungime) Ûi o utilizare mai uniformŸ a puterii transformatorului. Pentru a finaliza optimizarea Án termeni de arhitecturŸ o contribuÍie importantŸ o au Ûi urmŸtorii factori: n compensarea energiei reactive pentru a limita pierderile Án transformatoare Ûi. n utilizaÍi echipament conform cu cerinÍele (vezi indicele de serviciu.Ghid de selecÍie a arhitecturii de MT Ûi JT 9 RecomandŸri pentru optimizarea arhitecturii FŸrŸ a schimba configuraÍia echipamentului electric. Media Timpului unei ReparaÍii). n utilizarea transformatoarelor cu pierderi reduse. creÛteÍi MTBF (Mean Time Between Failure.3 Volumul mentenanÍei preventive D28 RecomandŸri pentru reducerea volumului mentenanÍei preventive: n consideraÍi aceleaÛi recomandŸri ca Ûi pentru reducerea muncii pe Ûantier.D . RecomandŸri pentru creÛterea nivelului disponibilitŸÍii: n evoluaÍi de la o configuraÍie radialŸ cu un transformator la o configuraÍie radialŸ cu douŸ transformatoare.reduceÍi MTTR (Mean Time To Repair. n urmaÍi ghidul de selecÍie propus pentru etapele 1 Ûi 2 (vezi Fig. D3 de la pag. n evoluaÍi de la o configuraÍie cu douŸ surse la o configuraÍie neÁntreruptibilŸ cu unitate UPS Ûi anclanÛare automatŸ a rezervei.2). Án circuitele de joasŸ tensiune. n cresteÍi nivelul mentenanÍei . D5). 9.

Post de transformare MT/JT. de la punctul de conectare la reÍea pÊnŸ la echipamentul de distribuÍie principal (TGJT sau echivalent). SchemŸ monofilarŸ: diagrama electricŸ schematicŸ pentru reprezentarea principalelor echipamente electrice Ûi a conexiunilor Ántre ele. Acest nivel al distribuÍiei nu este tratat Án aceastŸ lucrare.Tablou general de joasŸ tensiune: tabloul principal din avalul transformatoarelor MT/JT care este punctul de pornire al circuitelor electrice de distribuÍie din instalaÍie. SoluÍie tehnologicŸ: rezultatul alegerilor tehnologice pentru subansamblul unei instalaÍii dintre diferitele produse Ûi echipamente propuse de fabricant. În anumite ÍŸri (printre care Ûi RomÊnia) distribuÍia se poate face din postul de transformare.10 Glosar ArhitecturŸ: alegerea unei scheme monofilare Ûi a unei soluÍii tehnologice pentru conectarea la reÍeaua electricŸ de distribuÍie publicŸ prin circuite electrice de putere. TGJT . din avalul nivelului principal pÊnŸ la ieÛirea din tablourile electrice intermediare. D29 . DistribuÍie de putere de JT: nivel intermediar al arhitecturii. În funcÍie de tehnologia echipamentelor Ûi de topologia obiectivului echipamentele pot fi amplasate Án aceeaÛi camerŸ sau Án camere diferite. Caracteristici: date tehnice sau de mediu referitoare la instalaÍii. Criterii: parametrii pentru evaluarea instalaÍiei. din avalul tablourilor electrice intermediare pÊnŸ la receptoare. DistribuÍie principalŸ MT/JT: nivelul superior al arhitecturii. DistribuÍie terminalŸ de JT: nivelul inferior al arhitecturii. permiÍÊnd alegerea arhitecturii cele mai potrivite pentru nevoile clientului. permiÍÊnd alegerea celei mai potrivite arhitecturi. punct de conexiuni: incinte grupÊnd echipamente de medie tensiune Ûi/sau transformatoare MT/JT.

D . inclusiv schema monofilarŸ Ûi argumentele pentru care a fost aleasŸ precum Ûi lista de specificaÍii a echipamentului corespondent ales.Ghid de selecÍie a arhitecturii de MT Ûi JT 11 Programul de calcul ID-Spec ID-Spec este un nou program de calcul al cŸrui scop este sŸ ajute proiectantul sŸ realizeze mai uÛor Ûi mai profesional prima fazŸ a proiectŸrii argumentÊnd temeinic deciziile principale. Proiectantul este Ándrumat Án selectarea schemei monofilare adecvate pentru distribuÍia de putere principalŸ. SpecificaÍiile corespondente sunt generate automat. Acest program de calcul este disponibil Ûi Án limba romÊnŸ. Astfel o primŸ variantŸ argumentatŸ a proiectului va putea fi realizatŸ Ûi prezentatŸ clientului Ántr-un termen foarte scurt. D30 . intermediarŸ Ûi finalŸ a instalaÍiei proiectate. De asemenea poate selecta uÛor echipamentul tehnologic Ûi caracteristicile principale ale acestuia.

1 Legarea la pŸmÊnt 1.3 Lista influenÍelor externe 3.2 Cabluri Ûi bare capsulate prefabricate E15 E15 E18 InfluenÍe externe (CEI 60364-5-51) 3. TN Ûi IT 1.2 Clasificare 3.1 Tablouri de distribuÍie 2. TN Ûi IT 1.4 Grade de protecÍie pentru echipament: codurile IP Ûi IK E25 E25 E25 E25 E28 E1 .5 Alegerea Ûi implementarea sistemului de tratare a neutrului 1.4 Criterii de selecÍie pentru sistemele TT.Capitolul E DistribuÍia Án instalaÍii de joasŸ tensiune Cuprins 1 2 3 Scheme de tratare a neutrului 1.3 Caracteristicile sistemelor TT.6 Instalarea Ûi mŸsurarea prizei de pŸmÊnt E2 E2 E3 E6 E8 E10 E11 Sisteme de instalare 2.2 Definirea schemelor standardizate de tratare a neutrului 1.1 DefiniÍii Ûi standarde de referinÍŸ 3.

Ûi anume la centura de egalizare a potenÍialelor (6). Án orice punct. o conductorul principal de legare la pŸmÊnt. pentru ca sŸ nu aparŸ nici o diferenÍŸ de potenÍial Ántre pŸrÍile conductoare externe ale instalaÍiei. este considerat prin convenÍie egal cu zero. ÁncŸlzire. n PŸrÍi conductoare neimportante: o parte conductoare susceptibila de a prezenÍa un potenÍial propriu. LegŸtura trebuie efectuatŸ cÊt se poate de aproape de punctul de intrare Án clŸdire. cere autorizarea din partea proprietarului cablurilor.E . n Centuri interioare pentru egalizarea potenÍialelor (6): bornŸ sau barŸ prevŸzutŸ pentru legarea conductoarelor de protecÍie. LegŸturi echipotenÍiale suplimentare Aceste conexiuni sunt menite sŸ lege toate pŸrÍile intermediare Ûi toate masele externe accesibile simultan. n Conductor de protecÍie (3): un conductor folosit pentru anumite mŸsuri de protecÍie contra Ûocurilor electrice Ûi care este destinat a asigura legarea urmŸtoarelor elemente: o pŸrÍi expuse conductoare. sau un punct de neutru artificial. dintr-o cauzŸ externŸ. Án mod normal nu e sub tensiune. n PŸrÍi expuse conductoare: o parte conductoare a echipamentului care poate fi atinsŸ Ûi care. o pŸrÍi conductoare neimportante. o punctul de legare la pŸmÊnt al sursei. aer comprimat. Án general potenÍialul pŸmÊntului Ûi care nu face parte din instalaÍia electricŸ (4). o conducte de metal pentru apŸ. o prizŸ de pŸmÊnt. cadrul de metal al clŸdirii. adicŸ conductoarele pentru egalizarea potenÍialelor prezintŸ o rezistenÍŸ inacceptabil de mare. Numerele din parantezŸ se referŸ la Figura E1: n Priza de pŸmÊnt (1): un conductor sau un grup de conductoare Án contact direct Ûi asigurÊnd o conexiune electricŸ cu pŸmÊntul (conform detaliilor din subparagraful 1. E1: Exemplul unui bloc de locuinÍe Án care piesa de distribuÍie echipotenÍialŸ (6) furnizeazŸ conexiunile echipotenÍiale principale. creÊnd o reÍea de echipotenÍialitate. Uneori. De exemplu: o podele Ûi pereÍi neizolaÍi. gaz. n Conductor pentru egalizarea potenÍialelor (5): un conductor de protecÍie care asigurŸ legŸtura Ántre diversele elemente. n PŸmÊnt: masa conductoare a pŸmÊntului al cŸrui potenÍial electric. 1. incluzÊnd conductoarele de legŸturŸ de echipotenÍialitate Ûi orice conductoare de legŸturŸ cu elementele de ÁmpŸmÊntare. E2 LegŸturi LegŸtura principalŸ de egalizare a potenÍialelor LegŸtura echipotenÍialŸ (prin conductoare de protecÍie) se realizeazŸ cu scopul de a se asigura protecÍia Án cazul Án care o parte intermediarŸ (de exemplu o conductŸ de gaz) este adusŸ Án mod accidental la un potenÍial periculos. dar care poate ajunge sub tensiune Án mod accidental.6 al capitolului E).1 Legarea la pŸmÊnt DefiniÍii Standardele naÍionale Ûi internaÍionale (CEI 60364) definesc clar diferitele elemente ale legŸturilor la pŸmÊnt. n Conductoarele de legare la pŸmÊnt (2): un conductor de protecÍie care leagŸ conductorul principal (centura) de ÁmpŸmÊntare (6) a instalaÍiei la priza de pŸmÊnt (1) sau alt mijloc de punere la pŸmÊnt (de exemplu sisteme TN). legarea la pŸmÊnt a cŸmŸÛii metalice (blindajului) a cablurilor de comunicaÍii. etc. UrmŸtorii termeni sunt utilizaÍi Án mod curent Án industrie sau Án literatura de specialitate. Fig. n RezistenÍa de dispersie a prizei de pŸmÊnt: rezistenÍa de contact dintre electrodul prizei de pŸmÊnt Ûi pŸmÊnt. Ûi materialele metalice asociate cu acestea. iar eclisa de separaÍie (7) permite mŸsurarea prizei de pŸmÊnt.DistribuÍia Án instalaÍii de joasŸ tensiune 1 Scheme de tratare a neutrului Într-o clŸdire. n Priza de pŸmÊnt separatŸ: prize de pŸmÊnt localizate la o astfel de distanÍŸ una faÍŸ de cealaltŸ ÁncÊt curentul maxim care circulŸ printr-una dintre ele nu afecteazŸ semnificativ potenÍialul celeilalte. Componente (vezi Tabelul E2) Legarea eficientŸ la pŸmÊnt a tuturor pieselor de metal accesibile Ûi maselor utilajelor Ûi echipamentelor electrice sunt esenÍiale pentru protecÍia Ámpotriva Ûocurilor electrice. Aceasta este necesar atunci cÊnd nu se Ándeplinesc condiÍiile corecte de protecÍie. conectarea tuturor pŸrÍilor metalice ale clŸdirii Ûi a pŸrÍilor conductoare expuse ale echipamentelor la priza de pŸmÊnt a clŸdirii previne apariÍia accidentalŸ a unor tensiuni periculoase Ántre douŸ piese metalice accesibile simultan. Legarea pŸrÍilor conductoare expuse la priza de pŸmÊnt Legarea este fŸcutŸ prin conductoare de protecÍie cu scopul de a asigura o cale de rezistenÍŸ micŸ pentru curenÍii de defect care circulŸ spre pŸmÊnt. .

Se evitŸ apariÍia curenÍilor de scurgere la pŸmÊnt Án pŸrÍile conductoare neesenÍiale. rastele de cabluri. care vor sesiza Ûi elimina doar curenÍii relativ mari. conducte pentru gaz.) n obiecte metalice: o apropiate conductoarelor aeriene sau barelor o Án contact cu echipamentul electric PŸrÍi componente ce nu vor fi considerate ca: pŸrÍi expuse conductoare Diverse canale de serviciu. ProtecÍia oferitŸ este. ghene. dar este mult mai puÍin probabil sŸ fie poluat cu armonici sau goluri de tensiune decÊt conductorul neutru. incendii. Diferitele scheme de legare la pŸmÊnt (referitoare la tipul sistemului de alimentare sau al sistemului de tratare a neutrului) caracterizeazŸ modul de legare la pŸmÊnt a instalaÍiei din avalul ÁnfŸÛurŸrii secundare a unui transformator MT/JT. n instalarea releelor diferenÍiale reziduale sau a dispozitivelor de monitorizare a izolaÍiei ÁnseamnŸ o protecÍie mult mai sensibilŸ care permite Án multe cazuri eliminarea defectelor Ánainte de apariÍia daunelor importante (arderea motoarelor. etc n conducte fabricate din material izolant n forme de lemn sau alt material izolant n conductoare Ûi cabluri fŸrŸ armaturi metalice Aparate de comutaÍie n carcase confecÍionate din material izolant Dispozitive n toate aparatele care au clasa 2 de izolaÍie Án funcÍie de tipul carcasei exterioare pŸrÍi conductoare neimportante Elemente utilizate Án construcÍia clŸdirii n metal sau beton armat: o structura de oÍel o metal pentru armare o panouri prefabricate n finisarea suprafeÍelor: o podele Ûi pereÍi de beton armat fŸrŸ finisŸri ulterioare o suprafeÍe pardosite n acoperiri metalice: o acoperiri metalice ale pereÍilor UtilitŸÍi ale clŸdirilor altele decÊt cele electrice: n Íevi metalice. rezervoare. electrocutŸri). E2: Lista pŸrÍilor expuse conductoare Ûi a pŸrÍilor conductoare neimportante. n utilizarea pentru protecÍia la punere la pŸmÊnt a protecÍiei maximale de curent a Ántreruptoarelor automate de JT. n utilizarea unui conductor de protecÍie separat (PE) sau a unui conductor de protecÍie comun cu conductorul neutru (PEN). În practicŸ aceste opÍiuni au fost grupate Ûi standardizate aÛa cum se explicŸ Án cele ce urmeazŸ. radiatoare n accesorii metalice Án bŸi n hÊrtie metalizatŸ pŸrÍi conductoare neimportante n pardoseli din lemn n podele acoperite cu covoare de cauciuc sau cu linoleum n pereÍi de rigips n pereÍi de cŸrŸmidŸ n covoare Ûi tapiserii E3 Tab. sau utilizarea unor relee adiÍionale capabile sŸ detecteze Ûi sŸ elimine curenÍii mult mai mici de defect al izolaÍiei cŸtre pŸmÊnt. ExistŸ trei opÍiuni principale pentru proiectantul unei instalaÍii de distribuÍie electricŸ: n tipul conexiunilor sistemului electric (Án general a conductorului neutru) Ûi a pŸrÍilor expuse la priza de pŸmÊnt. Án plus. apŸ n componente metalice asociate: boilere.1 Scheme de tratare a neutrului PŸrÍi componente ce vor fi considerate ca: pŸrÍi expuse conductoare Canale de cabluri n conducte n cabluri armate Ûi nearmate n cabluri izolate cu manta metalicŸ Aparat de comutaÍie n partea fixŸ a unui aparat de comutaÍie debrosabil Dispozitive n pŸrÍi expuse metalice ale aparatelor cu izolaÍie de clasŸ 1 Elemente neelectrice n elemente metalice asociate traseelor de cabluri (jgheaburi.2 Definirea schemelor standardizate de tratare a neutrului Alegerea acestor scheme determinŸ mŸsurile necesare pentru protecÍia Ámpotriva contactelor accidentale. independentŸ Ûi trebuie avutŸ Án vedere la schimbŸrile dintr-o instalaÍie existentŸ. n un conductor de protecÍie separat este mai costisitor. etc. precum Ûi mijloacele utilizate pentru punerea la pŸmÊnt a pŸrÍilor conductoare expuse ale instalaÍiei de JT alimentate de acesta. . Fiecare din aceste opÍiuni conduce la un sistem de tratare a neutrului cu avantaje Ûi dezavantaje: n legarea ÁmpreunŸ a pŸrÍilor conductoare expuse ale echipamentelor Ûi a conductorului neutru la conductorul de protecÍie PE duce la echipotenÍialitate Ûi la reducerea supratensiunilor dar mŸreÛte curenÍii de defect la pŸmÊnt. chiar dacŸ are secÍiune micŸ. 1.

funcÍia “conductor de protecÍie” are prioritate asupra funcÍiei “conductor neutru”.DistribuÍia Án instalaÍii de joasŸ tensiune 1 Scheme de tratare a neutrului Sistemul TT (neutru legat la pŸmÊnt) (vezi Fig. E4) Conductorul neutru are Ûi funcÍia de conductor de protecÍie. Fig. Zonele de influenÍŸ pot interfera fŸrŸ a influenÍa funcÍionarea dispozitivelor de protecÍie. E7 de pe pagina urmŸtoare). Sistemul TN (pŸrÍile conductoare expuse legate la neutru) Sursa este legatŸ la pŸmÊnt Án acelaÛi mod ca Ûi Án schema TT. În reÍelele subterane unde existŸ cabluri armate cu bandŸ de oÍel. suplimentar conductorul PEN trebuie conectat la mai multe prize de pŸmÊnt Án aceeaÛi instalaÍie. Toate pŸrÍile expuse conductoare Ûi pŸrÍile conductoare neesenÍiale sunt legate la priza de pŸmÊnt separatŸ ale instalaÍiei. fiind numit conductor PEN (conductor de protecÍie Ûi nul). Schema TN-C cere stabilirea unei zone eficiente de echipotenÍialitate. Sistemul TN-C (vezi Fig. cu dispunerea pe cÊt posibil echidistantŸ a prizelor de pŸmÊnt deoarece conductorul PEN este Ûi conductor neutru Ûi deci transportŸ Án acelaÛi timp curenÍii generaÍi de sarcinile dezechilibrate ca Ûi armonicile de ordin 3 (Ûi multiplii lor). E6 de mai jos Ûi Fig. Sistemul TN-C-S (vezi Fig. Atentie: În sistemul TN-C. Fig. E4 Fig. Schemele TN-C Ûi TN-S pot fi utilizate simultan Án aceeaÛi instalaÍie. AceastŸ schemŸ nu este permisŸ pentru conductoare din cupru cu secÍiune sub 10 mm2 (16 mm2 pentru aluminiu) sau pentru echipament portabil. E3) Punctul neutru al sursei de alimentare este legat direct la pŸmÊnt. Fig. E6: Sistemul TN-C-S. În instalaÍie toate pŸrÍile expuse conductoare Ûi pŸrÍile conductoare neesenÍiale sunt legate la conductorul neutru. E4: Sistemul TN-C. E5) Sistemul TN-S (5 conductoare) este obligatoriu pentru circuite cu conductoare de secÍiune mai micŸ decÊt 10 mm2 Ûi pentru echipamentele portabile. AcestŸ prizŸ de pŸmÊnt poate fi sau nu electric independentŸ faÍŸ de priza de pŸmÊnt a sursei. E5: Sistemul TN-S. E3: Sistemul TT. În particular un conductor PEN trebuie conectat Ántotdeauna la terminalul de ÁmpŸmÊntare al unui receptor Ûi un Ûtrap este folosit pentru a conecta acest terminal la terminalul de neutru. De aceea.E . În continuare sunt prezentate mai multe versiuni ale schemelor TN. conductorul de protecÍie este banda de oÍel. În schemele TN-C-S. Sistemul TN-S (vezi Fig. . Conductorul de protecÍie Ûi conductorul neutru sunt separate. schema TN-C (4 conductoare) nu poate fi folositŸ niciodatŸ Án aval de schema TN-S (5 conductoare) deoarece o Ántrerupere accidentalŸ a neutrului Án amonte va conduce la o Ántrerupere a conductorului de protecÍie Án aval Ûi deci la un potenÍial pericol.

1 Km de cablu are impedanÍŸ de scurgere determinatŸ de C1. În practicŸ toate circuitele au o impedanÍŸ de scurgere la pŸmÊnt. Sistemul IT (neutru legat la pŸmÊnt prin impedanÍŸ) O impedanÍŸ Zs (de valoare de la 1000 la 2000 Ω) este conectatŸ permanent Ántre punctul de neutru al ÁnfŸÛurŸrii de JT a transformatorului Ûi pŸmÊnt (vezi Fig. E9).1 Scheme de tratare a neutrului Fig. Sistemul IT (neutru izolat sau legat la pŸmÊnt prin impedanÍŸ) Sistemul IT (neutru izolat) Nu conÍine nici o legŸturŸ Ántre punctul de neutru al sursei Ûi pŸmÊnt (vezi Fig. Fig. cu caracter rezistiv (rezistenÍŸ distribuitŸ) existŸ o cale de curent capacitiv. PŸrÍile expuse conductoare Ûi pŸrÍile conductoare neesenÍiale ale instalaÍiei sunt legate la priza de pŸmÊnt. E7: Conectarea conductorului PEN in sistemul TN-C. deoarece nici o izolaÍie nu este perfectŸ. E9: Sistemul IT (neutru izolat). Toate pŸrÍile expuse conductoare Ûi pŸrÍile conductoare neesenÍiale sunt legate la o prizŸ de pŸmÊnt. etc. R3 echivalentŸ cu existenÍa unei impedanÍe Ántre punctul de neutru Ûi pŸmÊnt: Zct de la 3000 la 4000 Ω. cele douŸ elemente definind ÁmpreunŸ impedanÍa normalŸ de scurgere la pŸmÊnt (vezi Fig. E11). În paralel cu aceste trasee de scurgere. E8: Sistemul IT (neutru izolat). RaÍiunea pentru aceastŸ formŸ de punere la pŸmÊnt a sursei de alimentare este de a fixa potenÍialul unei porÍiuni de reÍea Án raport cu pŸmÊntul (Zs este micŸ Án raport cu impedanÍa de scurgere) Ûi de a reduce nivelul supratensiunilor Án raport cu pŸmÊntul. R2. E5 Fig. Uneori acest fapt produce o uÛoarŸ creÛtere a nivelului curentului de defect. C3 Ûi R1. E10) Într-un sistem de JT trifazat cu 3 conductoare. fŸrŸ a socoti capacitanÍele de filtrare ale dispozitivelor electronice. Exemplu (vezi Fig. C2. Fig. cele de naturŸ electrostaticŸ. E10: ImpedanÍa echivalentŸ cu impedanÍa circuitului de scurgere Ántr-un sistem IT. E8). cum ar fi cele transmise prin ÁnfŸÛurarea de MT. Fig. . E11: Sistemul IT (neutru legat la pŸmÊnt prin impedanÍŸ).

E - DistribuÍia Án instalaÍii de joasŸ tensiune

1 Scheme de tratare a neutrului

Sistemul TT : n tehnica pentru protecÍia persoanelor: toate pŸrÍile expuse conductoare sunt legate la pŸmÊnt Ûi sunt utilizate dispozitive de curent diferenÍial rezidual; n tehnica de exploatare: Ántrerupere la primul defect de izolaÍie.

1.3 Caracteristicile sistemelor TT, TN Ûi IT
Sistemul TT (vezi Fig. E12)
NotŸ: DacŸ pŸrÍile conductoare expuse sunt legate la pŸmÊnt Ántr-un numŸr de puncte, cÊte un dispozitiv RCD trebuie instalat pentru fiecare set de circuite conectat la o prizŸ de pŸmÊnt. Caracteristici principale n Cea mai simplŸ soluÍie din punct de vedere al proiectŸrii Ûi realizŸrii. UtilizatŸ pentru instalaÍii alimentate direct din reÍeaua de JT de distribuÍie publicŸ. n Nu necesitŸ monitorizare permanentŸ Án timpul funcÍionŸrii (poate fi necesarŸ o verificare periodicŸ a dispozitivelor RCD). n ProtecÍia este asiguratŸ de dispozitive de curent diferenÍial rezidual (RCD, Residual Current Device) care previn de asemenea riscul de incendiu atunci cÊnd sunt setate la o valoare mai micŸ de 500 mA. n Fiecare defect de izolaÍie conduce la o Ántrerupere Án alimentarea cu energie electricŸ dar Ántreruperea este limitatŸ la circuitul defect prin instalarea RCD-uri selective (Án serie) sau a celor de selectare a circuitelor (paralel). n Sarcinile sau pŸrÍile din instalaÍie care, Án timpul funcÍionŸrii normale, pot cauza scurgeri de curent la pŸmÊnt, necesitŸ mŸsuri speciale pentru evitarea declanÛŸrilor intempestive precum alimentarea sarcinilor printr-un transformator de separaÍie sau utilizarea unui RCD dedicat (vezi secÍiunea 5.1 din capitolul F).

E6

Fig. E12: Sistemul TT.

Sistemul TN : n tehnica pentru protecÍia persoanelor: o interconectarea Ûi legarea la pŸmÊnt a pŸrÍilor expuse conductoare Ûi a neutrului este obligatorie, o Ántreruperea la primul defect utilizÊnd protecÍia maximalŸ de curent (Ántreruptoare automate sau fuzibile); n tehnica de exploatare: Ántreruperea la primul defect de izolaÍie.

Sistemul TN (vezi Fig. E13 Ûi Fig. E14)
Caracteristici principale n În general sistemul TN: o necesitŸ instalarea de prize de pŸmÊnt la anumite intervale Án instalaÍia electricŸ, o necesitŸ ca verificarea iniÍialŸ, ÁncŸ din faza de proiect, prin calcule, a declanÛŸrii efective la primul defect de izolaÍie sŸ fie confirmatŸ de testele obligatorii la punerea Án funcÍiune, o necesitŸ ca proiectarea Ûi realizarea oricŸrei modificŸri a instalaÍiei sŸ fie realizatŸ de cŸtre personal calificat, o Án cazul unor defecte de izolaÍie este posibilŸ producerea unor daune importante ÁnfŸÛurŸrilor maÛinilor rotative, o Án locaÍii cu risc crescut de incendiu poate reprezenta un pericol important datoritŸ curenÍilor de defect de valori mari. n Suplimentar sistemul TN-C: o la prima vedere pare mai ieftin (eliminarea unui pol Ûi a unui conductor), o impune utilizarea unor conductoare fixe Ûi rigide, o este interzisŸ utilizarea Án anumite situaÍii: - locaÍii cu risc crescut de incendiu - pentru tehnica de calcul (prezenÍa curenÍilor armonici pe conductorul de neutru). n Suplimentar sistemul TN-S: o poate fi utilizat inclusiv pentru conductoare flexibile sau de secÍiuni mici, o datoritŸ separŸrii fizice a conductorului neutru de conductorul de protecÍie existŸ un PE curat (pentru sisteme de computere Ûi locaÍii cu riscuri speciale).

1 Scheme de tratare a neutrului

Fig. E13: Sistemul TN-C.

E7

Fig. E14: Sistemul TN-S.

Sistemul IT: n tehnica pentru protecÍia persoanelor: o interconectarea Ûi legarea la pŸmÊnt a pŸrÍilor expuse conductoare, o semnalizarea la primul defect utilizÊnd dispozitive de monitorizare a izolaÍiei (IMD, Insulation Monitoring Device), o Ántreruperea la al doilea defect utilizÊnd protecÍia maximalŸ de curent (Ántreruptoare automate sau fuzibile); n tehnica de exploatare: o monitorizarea primului defect de izolaÍie, o localizarea Ûi eliminarea defectului este obligatorie, o Ántreruperea pentru douŸ defecte simultane de izolaÍie.

Sistemul IT (vezi Fig. E15)
Caracteristici principale n SoluÍia aceasta asigurŸ cea mai bunŸ continuitate Án alimentarea cu energie electricŸ. n Semnalizarea primului defect de izolaÍie urmatŸ obligatoriu de localizarea Ûi eliminarea sa asigurŸ prevenirea Ántreruperii alimentŸrii. n Utilizat Án general Án instalaÍii alimentate din transformatoare MT/JT sau JT/JT de abonat. n NecesitŸ personal de ÁntreÍinere pentru monitorizare Ûi exploatare. n NecesitŸ un nivel ridicat al izolaÍiei Án reÍea (implicŸ secÍionarea reÍelelor mari Ûi utilizarea transformatoarelor de separaÍie pentru alimentarea sarcinilor cu curenÍi de scurgere ridicaÍi). n Verificarea declanÛŸrii efective la al doilea defect simultan de izolaÍie trebuie realizatŸ prin calcul ÁncŸ din faza de proiectare urmatŸ obligatoriu de mŸsurŸtori la punerea Án funcÍiune a fiecŸrui grup de pŸrÍi conductoare expuse interconectate. n ProtecÍia conductorului de neutru trebuie asiguratŸ aÛa cum se indicŸ Án secÍiunea 7.2 din capitolul G.

Fig. E15: Sistemul IT.

E - DistribuÍia Án instalaÍii de joasŸ tensiune

1 Scheme de tratare a neutrului

SelecÍia nu depinde de criterii de siguranÍŸ. Cele trei sisteme sunt echivalente Án termeni de protecÍia persoanelor dacŸ toate regulile de instalare Ûi exploatare sunt respectate Ántocmai. Criteriul de selecÍie pentru cel mai bun sistem depinde de reglementŸrile Án vigoare, de continuitatea cerutŸ Án alimentare, de condiÍiile de exploatare Ûi de tipurile de reÍele Ûi de sarcini.

1.4 Criterii de selecÍie pentru sistemele TT, TN Ûi IT
În termeni de protecÍie a persoanelor, cele trei sisteme de tratare a neutrului sunt echivalente dacŸ toate regulile de instalare Ûi exploatare sunt respectate Ántocmai. În consecinÍŸ, selecÍia nu depinde de criterii de siguranÍŸ. Numai prin combinarea tuturor cerinÍelor Án ce priveÛte reglementŸrile, continuitatea Án alimentare, condiÍiile de exploatare Ûi tipurile de reÍele Ûi de sarcini este posibil sŸ se determine cel mai potrivit sistem (vezi Tab. E16). SelecÍia este determinatŸ de urmŸtorii factori: n Án primul rÊnd reglementŸrile Án vigoare care Án anumite cazuri impun anumite sisteme de tratare a neutrului; n Án al doilea rÊnd decizia beneficiarului de a fi alimentat printr-un transformator propriu (mŸsurŸ pe medie tensiune) sau prin sursŸ de energie separatŸ. DacŸ existŸ posibilitatea efectivŸ de a alege atunci decizia cu privire la modul de tratare a neutrului se va lua Án urma discuÍiilor cu proiectantul reÍelei (birou de proiectare sau instalator). DiscuÍia trebuie sŸ acopere: n mai ÁntÊi cerinÍele de exploatare (nivelul cerut al continuitŸÍii Án alimentare) Ûi condiÍiile de exploatare (mentenanÍŸ asiguratŸ de personal calificat Án domeniul electric sau nu, propriu sau nu, etc.); n Án al doilea rÊnd caracteristicile particulare ale reÍelei Ûi sarcinilor (vezi Tab. E17 de pe pagina urmŸtoare).

E8

Caracteristici electrice Curentul de defect Tensiunea de defect Tensiunea de atingere ProtecÍie ProtecÍia persoanelor Ámpotriva contactului indirect ProtecÍia persoanelor Án cazul generatoarelor pentru situaÍii de urgenÍŸ ProtecÍia Ámpotriva incendiilor (cu un dispozitiv diferenÍial rezidual) Supratensiuni Supratensiuni continue Supratensiuni tranzitorii Supratensiuni Án cazul defectŸrii transformatorului (primar/secundar) Compatibilitate electromagneticŸ Imunitate la loviturile de trŸsnet din apropiere Imunitate la loviturile de trŸsnet pe liniile de ÁnaltŸ tensiune Emisie continuŸ a unui cÊmp electromagnetic Ne-echipotenÍialitatea tranzitorie a PE Continuitatea Án serviciu Întreruperea la primul defect Goluri de tensiune Án timpul defectelor de izolaÍie Instalarea Dispozitive speciale NumŸrul de prize de pŸmÊnt NumŸrul de cabluri MentenanÍa Costul reparaÍiilor Daunele provocate instalaÍiilor

TT +/- -

TN-S --

TN-C --

IT1 + + +

IT2 --

Comentarii Numai sistemul IT oferŸ curenÍi de defect neglijabili (la primul defect) În sistemul IT tensiunea de atingere este neglijabilŸ pentru primul defect dar este considerabilŸ pentru al doilea În sistemul TT tensiunea de atingere este scŸzutŸ dacŸ sistemul este echipotenÍial, altfel este ridicatŸ Toate sistemele de tratare a neutrului (STN) sunt echivalente dacŸ regulile fiecŸruia sunt respectate Sist. unde protecÍia este asiguratŸ de cŸtre dispozitive diferenÍiale reziduale nu sesizeazŸ schimbarea impedanÍei interne a sursei Toate STN-urile Án care se pot utiliza dispozitive diferenÍiale reziduale sau echivalente. Sistemul TN-C este interzis Án imobilele cu risc de incendiu O supratensiune fazŸ-pŸmÊnt este continuŸ Án sistemul IT, dacŸ este vorba de primul defect de izolaÍie Sist. cu curenÍi de defect mari pot provoca supratensiuni tranzitorii În sistemul TT existŸ un dezechilibru de tensiune Ántre diferitele prize de pŸmÊnt. Celelalte sisteme sunt interconectate formÊnd o singurŸ prizŸ de pŸmÊnt În sistemul TT pot apŸrea dezechilibre de tensiune Ántre diferitele prize de pŸmÊnt. Aici existŸ o circulaÍie de curent Ántre douŸ prize de pŸmÊnt separate Toate STN sunt echivalente Án cazul unei lovituri directe de trŸsnet Án liniile de ÁnaltŸ tensiune Conectarea PEN la structura metalicŸ a clŸdirii determinŸ emisia continuŸ a unui cÊmp electromagnetic PE nu mai este echipotenÍial Án cazul unor curenÍi de defect mari Numai Án sistemul IT nu este necesarŸ declanÛarea la primul defect de izolaÍie Sistemele TN-S, TN-C Ûi IT (al doilea defect) pot genera curenÍi de defect mari care pot produce goluri de tensiune Sistemul TT impune utilizarea dispozitivelor diferenÍiale reziduale. Sistemul IT impune utilizarea dispozitivelor de control a izolaÍiei Sistemul TT impune douŸ prize de pŸmÊnt distincte. Sistemul IT oferŸ o alegere Ántre una sau douŸ prize de pŸmÊnt Numai sistemul TN-C permite, Án anumite cazuri, reducerea numŸrului de cabluri Costul reparaÍiilor depinde de daunele provocate de cŸtre amplitudinea curenÍilor de defect Sistemele care genereazŸ curenÍi de defect importanÍi necesitŸ o verificare a instalaÍiei dupŸ eliminarea unui defect

+ + +

+ +

+ -

+ +

+ +

nu este + permise

+ + -

+ +

+ +

+ +

+ +

+ + +

+ + -

+ -

+ + + + +

+ + + -

-

+ + -

+ + +

-/+ -

-/+ -

+

--

--

++

--

Tab. E16: ComparaÍia Ántre sistemele de tratare a neutrului.

1 Scheme de tratare a neutrului

Tipuri de reÍele ReÍele extinse cu o calitate foarte bunŸ a prizei de pŸmÊnt pentru pŸrÍile conductoare expuse (rezistenÍŸ de dispersie < 10 Ω) ReÍele extinse cu o calitate foarte bunŸ a prizei de pŸmÊnt pentru pŸrÍile conductoare expuse (rezistenÍŸ de dispersie > 30 Ω) Zone perturbate (furtuni) (exemplu: emiÍŸtoare de radio Ûi televiziune) ReÍele cu curenÍi reziduali mari (> 500 mA) ReÍele exterioare cu conductoare aeriene Grupuri generatoare pentru situaÍii de urgenÍŸ Tipuri de sarcini Sarcini sensibile la curenÍi de defect importanÍi (motoare, etc.) Sarcini cu un nivel de izolaÍie redus (cuptoare electrice, maÛini de sudurŸ, elemente de ÁncŸlzire, echipamente din bucŸtŸriile mari) Numeroase sarcini monofazate (mobile, semi-fixe, portabile) Sarcini prezentÊnd riscuri considerabile (macarale, transportoare, etc.) Numeroase auxiliare (maÛini unelte) Diverse AlimentŸri prin transformatoare de putere cu conexiunea stea-stea(13) Imobile cu risc de incendiu CreÛtere a puterii contractate cu furnizorul de energie implicÊnd post de transformare propriu InstalaÍii cu modificŸri frecvente InstalaÍii unde continuitatea circuitului de ÁmpŸmÊntare este incertŸ (Ûantiere, instalaÍii vechi) Echipament electronic (computere, automate programabile, etc.) ReÍele de monitorizare a echipamentelor, senzori Ûi actuatori PLC

Recomandate

TN TN TN(4) TT(5) IT

Posibile TT, TN, IT(1) sau mixte TN-S TT IT(4) TT(3)(4) TN(5)(6) TT

Nerecomandate

IT(1) TN-C IT(2)

IT(6) TN(7)

IT TN(9)

TT TT(9)

TN(8) IT

TT(10) TN-S TN(11) TN-S

TT(11) TN-C IT(12bis) IT fŸrŸ neutru TN-S(15) TT(15)

IT(10) TN-C(10) IT(11) TT(12)

E9

TT IT(15) TT(16) TT(17) TT(19) TN-S IT(20)

IT(13) fŸrŸ neutru TN-C(14)

TN-S TT TN-S, TT

TN(18) IT(18) TN-C IT(19) TN-C

(1) CÊnd sistemul de tratare a neutrului nu este impus de reglementŸri, el este selectat Án funcÍie de cerinÍele exploatŸrii (continuitate Án serviciu, cerutŸ din motive de securitate sau de creÛtere a productivitŸÍii, etc.). Oricare ar fi sistemul de tratare a neutrului, probabilitatea defectelor de izolaÍie creÛte odatŸ cu lungimea reÍelei. De aceea o idee bunŸ poate fi aceea de a fragmenta reÍeaua, uÛurÊnd localizarea defectului Ûi fŸcÊnd posibil adoptarea pentru fiecare porÍiune a sistemului recomandat. (2) AcÍiunea trŸsnetelor asupra descŸrcŸtoarelor poate transforma un neutru izolat Ántr-un neutru legat la pŸmÊnt. Riscul este ridicat pentru regiuni cu furtuni frecvente sau pentru instalaÍii alimentate din linii aeriene. DacŸ a fost ales sistemul IT pentru a asigura un nivel Ánalt al continuitŸÍii Án serviciu atunci proiectantul trebuie sŸ calculeze foarte precis condiÍiile de declanÛare la al doilea defect. (3) Riscul unei declanÛŸri intempestive a dispozitivului de curent diferenÍial rezidual. (4) Oricare ar fi sistemul de tratare a neutrului, soluÍia idealŸ este de a izola secÍiunea cu perturbaÍii dacŸ aceasta poate fi uÛor identificatŸ. (5) Riscul unui defect fazŸ-pŸmÊnt afectÊnd echipotenÍialitatea. (6) IzolaÍia este incertŸ datoritŸ umiditŸÍii Ûi prafului conductor. (7) Sistemele TN nu sunt recomandate datoritŸ riscului de a defecta generatorul Án cazul unui defect intern. Mai mult decÊt atÊt atunci cÊnd generatorul alimenteazŸ echipament de siguranÍŸ, atunci sistemul nu trebuie sŸ declanÛeze la primul defect. (8) CurenÍii fazŸ-pŸmÊnt pot fi de cÊteva ori mai mari decÊt In, cu riscul deteriorŸrii sau ÁmbŸtrÊnirii accelerate a ÁnfŸÛurŸrilor motoarelor, sau distrugerii circuitelor magnetice. (9) Pentru a combina continuitatea Án serviciu cu siguranÍa este recomandat Ûi necesar, oricare ar fi sistemul de tratare a neutrului, sŸ fie separate aceste sarcini de restul instalaÍiilor (transformatoare cu neutrul acccesibil). (10) Atunci cÊnd calitatea receptoarelor nu a constituit o prioritate de proiectare existŸ riscul unei scŸderi a rezistenÍei de izolaÍie. Sistemul TT cu dispozitiv de curent diferenÍial rezidual este cea mai bunŸ metodŸ pentru evitarea problemelor. (11) Mobilitatea acestor tipuri de sarcini provoacŸ defecte frecvente (contacte glisÊnd spre pŸrÍi legate la pŸmÊnt sau pŸrÍi expuse conductoare) care trebuiesc contracarate. Oricare ar fi sistemul de tratare a neutrului, este recomandat sŸ alimentam acest circuit printr-un transformator de separaÍie. (12) SolicitŸ utilizarea unui transformator de separaÍie cu un sistem TN local pentru a evita riscurile de exploatare Ûi declanÛŸrile intempestive la primul defect (TT) sau la al doilea defect (IT). (12 bis) Cu o dublŸ separaÍie Án circuitul de comandŸ. (13) Limitarea excesivŸ a curentului fazŸ-nul datoratŸ valorii importante a impedanÍei homopolare (cel puÍin de 4-5 ori impedanÍa directŸ). Acest sistem trebuie Ánlocuit cu o tratare stea-triunghi. (14) CurenÍii de defect ridicaÍi fac sistemul TN periculos. Sistemul TN-C este interzis. (15) Oricare ar fi sistemul dispozitivul diferenÍial rezidual trebuie reglat la Δi i 500 mA. (16) O instalaÍie alimentatŸ la joasŸ tensiune trebuie sŸ utilizeze sistemul TT. UtilizÊnd acest sistem de tratare a neutrului ÁnseamnŸ cel puÍin menÍinerea caracteristicilor iniÍiale (fŸrŸ cabluri noi, fŸrŸ aparate de protecÍie care trebuiesc modificate). (17) PosibilŸ fŸrŸ personal de mentenanÍŸ foarte competent. (18) Acest tip de instalaÍie solicitŸ atenÍie deosebitŸ Án asigurarea siguranÍei. AbsenÍa unor mŸsuri preventive Án sistemul TN ÁnseamnŸ personal calificat pentru exploatare. (19) Riscul Ántreruperii conductoarelor (alimentare, protecÍie) poate cauza pierderea echipotenÍialitŸÍii pentru pŸrÍile conductoare expuse. Un sistem TT sau un sistem TN-S cu dispozitiv diferenÍial rezidual de 30 mA este recomandat Ûi adesea obligatoriu. Sistemul IT poate fi utilizat Án cazuri foarte specifice. (20) SoluÍia evitŸ declanÛŸrile intempestive pentru scurgerile de curent neprevŸzute. Tab. E17: InfluenÍa reÍelelor Ûi sarcinilor la selecÍia sistemului de tratare a neutrului.

E - DistribuÍia Án instalaÍii de joasŸ tensiune

1 Scheme de tratare a neutrului

1.5 Alegerea Ûi implementarea sistemului de tratare a neutrului
DupŸ consultarea reglementŸrilor locale, a caietelor de sarcini, Tabelele E16 Ûi E17 pot fi folosite ca un Ándrumar Án decizia asupra separŸrii Ûi posibil a izolŸrii galvanice a diverselor secÍiuni ale unei instalaÍii electrice.

Divizarea alimentŸrii
AceastŸ tehnicŸ constŸ Án folosirea mai multor transformatoare de puteri reduse Án loc de unul singur de mare putere. În acest fel receptoarele care sunt sursa unor perturbaÍii ale reÍelei (motoare mari, cuptoare, etc.) pot fi alimentate fiecare din transformatorul propriu. În acest fel, calitatea Ûi continuitatea alimentŸrii cu energie electricŸ a Ántregii instalaÍii se ÁmbunŸtŸÍeÛte. De asemenea Ûi costul aparatelor de comutaÍie este mai redus (nivelul curentului de scurtcircuit este mai mic). Evaluarea tehnico-economicŸ trebuie fŸcutŸ pentru fiecare caz Án parte.

E10

ReÍele “insulare”
Folosirea transformatoarelor de separaÍie JT/JT permite realizarea unor zone separate galvanic, “insule”, Án interiorul reÍelei de JT, fŸcÊnd posibilŸ optimizarea alegerii sistemului de tratare a neutrului (vezi Fig. E18 Ûi Fig. E19).

Fig. E18: InsulŸ TN-S Ántr-un sistem IT.

Fig. E19: InsulŸ IT Ántr-un sistem TN-S.

Concluzii
Optimizarea performanÍei Ántregii instalaÍii reprezintŸ criteriul de alegere a schemei de legare la pŸmÊnt. Aceasta include: n investiÍii iniÍiale, Ûi n cheltuieli operaÍionale care pot creÛte Án viitor datoritŸ unei fiabilitŸÍi insuficiente, calitŸÍii materialelor, siguranÍei Án exploatare, continuitŸÍii Án funcÍionare, etc. Aceste elemente sunt Án general dificil de prevŸzut, Án faza iniÍialŸ. O structurŸ idealŸ ar cuprinde sursa de alimentare normalŸ, sursa de alimentare localŸ de rezervŸ (vezi punctul 1.4 din capitolul E) Ûi sistemele adecvate de legare la pŸmÊnt.

1 Scheme de tratare a neutrului

O metodŸ eficientŸ de obÍinere a unei rezistenÍe de dispersie foarte mici a prizei de pŸmÊnt este sŸ se Ángroape un conductor sub formŸ de buclŸ ÁnchisŸ Án sol, la nivelul excavaÍiei pentru fundaÍia clŸdirii. RezistenÍa R a unui astfel de electrod (Án sol omogen) este datŸ de relaÍia: R = 2ρ , unde:
L

1.6 Instalarea Ûi mŸsurarea prizei de pŸmÊnt
Calitatea unei prize de pŸmÊnt (rezistenÍa de dispersie cÊt mai micŸ posibil) depinde efectiv de doi factori: n Metoda de instalare; n Natura solului respectiv.

Metode de instalare
Vor fi analizate cele trei tipuri obiÛnuite de instalare: Inel conductor Ángropat (vezi Fig. E20) AceastŸ soluÍie este recomandatŸ Án special pentru clŸdirile noi. Priza ar trebui ÁngropatŸ Án jurul excavaÍiei pentru fundaÍie. Este important ca bara conductoare sŸ fie Án contact direct cu solul (nu plasatŸ Án beton sau Án pietriÛul de la baza acestuia). Cel puÍin patru conductoare verticale de la priza de pŸmÊnt (distanÍate Ántre ele) trebuie sŸ asigure legŸturile cu instalaÍia electricŸ; la acestea se leagŸ cÊteva dintre armŸturile metalice din beton. Conductorul care formeazŸ priza de pŸmÊnt, Án particular cÊnd este introdus Án excavaÍia pentru fundaÍie, trebuie sŸ fie Án pŸmÊnt cu cel puÍin 50 cm mai jos decÊt betonul fundaÍiei. Nici priza de pŸmÊnt nici conductoarele verticale care fac legŸtura cu instalaÍia electricŸ, cŸtre parter, nu trebuie sŸ fie Án contact cu fundaÍia de beton. Pentru clŸdirile existente, priza de pŸmÊnt trebuie ÁngropatŸ Án jurul peretelui exterior al Ántregii clŸdiri, la o adÊncime de cel puÍin un metru. Ca regulŸ generalŸ, toate conexiunile verticale de la priza de pŸmÊnt la etajele superioare trebuie izolate pentru tensiunea nominalŸ pe partea de JT (600 - 1000 V). Conductoarele pot fi realizate din: n cupru: cablu masiv (u 25 mm2) sau multifilar (u 25 mm2 Ûi u 2 mm grosime); n aluminiu: cablu (u 35 mm2); n cablu din otel galvanizat : cablu masiv (u 95 mm2) sau multifilar (u 100 mm2 Ûi u 3 mm grosime). RezistenÍa aproximativŸ R a unui astfel de electrod, Án ohmi este: R = 2ρ L unde: L = lungimea [m] a conductorului Ángropat ρ = rezistivitatea solului [Ω.m] (a se vedea tabelul influenÍa tipului de sol de pe pagina urmatoare). Electrozii verticali (vezi Fig. E21) Electrozii sunt adesea folosiÍi pentru clŸdirile existente Ûi pentru ÁmbunŸtŸÍirea (reducerea rezistenÍei) prizei de pŸmÊnt existente. Electrozii pot fi facuÍi din: n cupru sau oÍel acoperit cu cupru. În cel de-al doilea caz lungimea barei poate fi de 1 m sau 2 m. Electrozii sunt prevŸzuÍi cu filet la capŸt Ûi contacte demontabile, putÊnd atinge adÊncimi considerabile dacŸ este necesar (de exemplu Án funcÍie de nivelul apei freatice Án zonele de sol cu rezistivitate mare). n ÍeavŸ din oÍel galvanizat (vezi nota 1 de pe pagina urmŸtoare) u 25 mm diametru sau ÍŸrus u 15 mm diametru, lungime u 2 metri Án fiecare caz.

L = lungimea [m] a conductorului Ángropat ρ = rezistivitatea solului [Ω m].

E11

Pentru n ÍŸrusi: R = 1 ρ

n L

Fig. E20: Conductor Ángropat sub nivelul fundaÍiei, dar nu Án beton.

Fig. E21: ŒŸruÛi de ÁmpŸmÊntare.

E - DistribuÍia Án instalaÍii de joasŸ tensiune

1 Scheme de tratare a neutrului

Adesea este necesar sŸ se foloseascŸ mai mult de o barŸ, Án care caz, distanÍa Ántre bare trebuie sŸ fie mai mare decÊt adÊncimea la care sunt introduse cu un factor de 2 pÊnŸ la 3. RezistenÍa totalŸ (Án sol omogen) este egalŸ cu rezistenÍa unei bare ÁmpŸrÍitŸ la numŸrul total de bare Án paralel. RezistenÍa aproximativŸ R Án ohmi, dacŸ distanÍa dintre electrozi este > 4L este: R=1 ρ n L unde: L = lungimea barei Án [m] ρ = rezistivitatea solului Án [Ω.m] (a se vedea tabelul influenÍa tipului de sol de mai jos) n = numŸrul de electrozi.

Pentru electrozi verticali sub formŸ de placŸ:
R = 0,8 ρ L

E12

PlŸci verticale (vezi Fig. E22) PlŸcile rectangulare, avÊnd laturile u 0,5 metri, sunt utilizate Án mod obiÛnuit la realizarea prizelor de pŸmÊnt, fiind Ángropate Án plan vertical Án aÛa fel ÁncÊt centrul de simetrie sŸ fie la cel puÍin 1 metru adÊncime faÍŸ de suprafaÍa solului. PlŸcile pot fi fabricate din: n cupru de 2 mm grosime; n oÍel galvanizat(1) de 3 mm grosime. RezistenÍa R Án [Ω] este datŸ (aproximativ) de: R = 0,8 ρ L unde: L = lungimea plŸcii Án [m] ρ = rezistivitatea solului Án [Ω.m] (a se vedea tabelul influenÍa tipului de sol de mai jos).

MŸsurŸtorile electrozilor de ÁmpŸmÊntare Án diferitele categorii de soluri sunt utile pentru determinarea valorii rezistivitŸÍii ce trebuie aplicatŸ Án proiectarea unui sistem de ÁmpŸmÊntare.

InfluenÍa tipului de sol

Tipul de sol Teren mlŸÛtinos, mocirlos Mal aluvionar Humus, pŸmÊnt vegetal TurbŸrie, turf ArgilŸ uÛoarŸ MarnŸ, argilŸ compactŸ MarnŸ jurasicŸ ArgilŸ nisipoasŸ Nisip silicios Sol stÊncos Sol stÊncos acoperit cu iarbŸ Sol calcaros PiatrŸ calcaroasŸ PietriÛ fin calcaros MarnŸ, Ûist argilos MicŸ, Ûisturi Granit Ûi gresie Granit modificat Ûi gresie Tab. E23: Rezistivitatea [Ω m] pentru diferite tipuri de sol.

Valoarea medie a rezistivitŸÍii Án Ωm 1 - 30 20 - 100 10 - 150 5 - 100 50 100 - 200 30 - 40 50 - 500 200 - 300 1.500 - 3.000 300 - 500 100 - 300 1.000 - 5.000 500 - 1.000 50 - 300 800 1.500 - 10.000 100 - 600

Tipul de sol Fig. E22: PlacŸ verticalŸ. Sol fertil, umed, compactat Sol arid, uscat, necompactat Sol stÊncos, foarte uscat, sau pietriÛ, roci fisurate

Valoarea medie a rezistivitŸÍii Án Ωm 50 500 3.000

Tab. E24: Valorile rezistivitŸÍii medii [Ω.m] pentru un electrod.

(1) Atunci cÊnd materialele conductoare galvanizate sunt utilizate pentru electrozii de ÁmpŸmÊntare, un anod de sacrificiu pentru protecÍia catodicŸ poate fi necesar pentru evitarea coroziunii rapide a electrozilor atunci cÊnd solul este agresiv. Anozi din aliaj special de magneziu (Ántr-un sac poros umplut cu material cu rezistivitate micŸ) sunt disponibili pentru conexiunea directŸ a electrozilor. Pentru utilizarea acestor soluÍii se recomandŸ a se consulta un specialist.

1 Scheme de tratare a neutrului

MŸsurŸtori Ûi evoluÍia Án timp a rezistenÍei dintre o prizŸ de pŸmÊnt Ûi pŸmÊnt
RezistenÍa de dispersie a unei prize de pŸmÊnt rŸmÊne rareori constantŸ Principalii factori care afecteazŸ aceastŸ rezistenÍŸ sunt: n Umiditatea solului: SchimbŸrile sezoniere Án conÍinutul de apŸ al solului pot fi semnificative la adÊncimi pÊnŸ la 2 m. La o adÊncime de un metru valoarea rezistivitŸÍii (ρ) variazŸ Án raportul de 1 la 3 Ántre o iarnŸ umedŸ Ûi o varŸ uscatŸ Án regiunile temperate. n ÎngheÍ: ÎngheÍarea pŸmÊntului poate creÛte rezistivitatea solului cu cÊteva ordine de mŸrime. Acesta este unul din motivele de bazŸ care recomandŸ instalarea prizelor de pŸmÊnt la adÊncime, Án special Án regiunile reci. n ÎmbŸtrÊnire: Materialele folosite pentru electrozi ÁÛi schimbŸ proprietŸÍile fizico-chimice Án timp, din diferite motive, din care amintim: o reacÍii chimice (Án soluri acide sau alcaline), o galvanic: datoritŸ curenÍilor continui vagabonzi din pŸmÊnt, datoraÍi sistemului de tracÍiune electricŸ, etc. sau datoritŸ diferitelor metale care formeazŸ pile electrice elementare, acÍiunea diferitelor soluri pe secÍiuni ale aceluiaÛi conductor pot forma arii anodice Ûi catodice, cu pierderi de metal la suprafaÍŸ. Din nefericire, condiÍiile cele mai favorabile pentru rezistenÍa redusŸ a prizei de pŸmÊnt (adicŸ sol cu rezistivitate micŸ) sunt aceleaÛi Án care curenÍii galvanici pot circula foarte uÛor. n Oxidarea: Punctele de Ámbinare prin sudurŸ sau alŸmire sunt cele mai vulnerabile, relativ la oxidare. MŸsura preventivŸ care se poate aplica este de a curŸÍa cu atenÍie zona de Ámbinare Ûi de a o proteja prin diferite metode. MŸsurarea rezistenÍei prizei de pŸmÊnt Totdeauna trebuie sŸ se prevadŸ contacte demontabile sau eclise de separaÍie, care sŸ permitŸ izolarea prizei de pŸmÊnt de instalaÍie, putÊnd astfel verifica periodic rezistenÍa de dispersie a acesteia. Pentru a face aceastŸ mŸsurŸtoare sunt necesare alte douŸ prize auxiliare, fiecare constÊnd dintr-o barŸ plasatŸ vertical Án sol. n Metoda ampermetricŸ (vezi Fig. E25).

E13

Fig. E25: MŸsurarea rezistenÍei de dispersie a prizei de pŸmÊnt prin intermediul unui ampermetru.

ConsiderÊnd sursa avÊnd tensiunea U constantŸ, reglatŸ la aceeaÛi valoare pentru fiecare mŸsurŸtoare se obÍine:

Unde zonele de influenÍŸ ale electrozilor (C) Ûi (X) coincid. DistanÍa (X)-(P) este Án general 0. Fig. zonele de rezistenÍŸ ale prizelor (X) Ûi (C) devin mai depŸrtate una faÍŸ de alta.c. Án funcÍie de posibilitŸÍile locale.DistribuÍia Án instalaÍii de joasŸ tensiune 1 Scheme de tratare a neutrului În vederea evitŸrii erorilor datorate curenÍilor vagabonzi din pŸmÊnt (galvanici (c. DistanÍele dintre prizele de pŸmÊnt nu sunt importante Ûi pot fi considerate Án diferite direcÍii de la priza de mŸsurat. Pentru verificarea rezultatelor este recomandabil un numŸr de ÁncercŸri pentru diferite distanÍe Ûi direcÍii. E26: MŸsurarea rezistenÍei de dispersie a prizei de pŸmÊnt (X) utilizÊnd un ohmmetru cu citire directŸ. AceastŸ tensiune. DacŸ distanÍa (X)-(C) este mŸritŸ. dau valori similare. b) aici se aratŸ efectul gradientului de potenÍial cÊnd (X) Ûi (C) sunt la o distanÍŸ mare unul de altul.a. E14 a) principiul mŸsurŸtorii este asumarea prezumÍiei de omogenitate a solului. Án zona punctului (0). Utilizarea unui ohmmetru cu citire directŸ a rezistenÍei de dispersie a prizei de pŸmÊnt Aceste instrumente folosesc un generator manual sau electronic de tensiune (de c. anume la (P) Ûi la 5 m de-o parte Ûi de alta a lui (P).) sau de scurgere de la reÍelele de putere sau de comunicaÍii etc. iar curba potenÍialului evolueazŸ mai aproape de orizontalŸ. În mŸsurŸtorile practice distanÍa (X)-(C) este crescutŸ pÊnŸ cÊnd citirile aparatelor relativ la priza (P) Án trei puncte diferite. dar la o frecvenÍŸ diferitŸ de cea a reÍelei sau a armonicilor ei.68 din distanÍa (X)-(C). Instrumentele pentru efectuarea acestor mŸsurŸtori sunt prevŸzute cu generator manual Ûi funcÍioneazŸ cu o tensiune alternativŸ la frecvenÍe Ántre 85 Hz Ûi 135 Hz.) ÁmpreunŸ cu doi electrozi auxiliari. Priza (C) cea mai ÁndepŸrtatŸ de priza (X) de mŸsurat este strŸbŸtutŸ de un curent care trece prin (X) Ûi pŸmÊnt. .E . Este clar cŸ pentru a obÍine rezultate corecte distanÍa (X)-(C) trebuie aleasŸ cu grijŸ.) curentul de mŸsurare trebuie sŸ fie alternativ. LocaÍia electrodului (P) este Án acest caz uÛor de determinat. distanÍa dintre aceÛtia trebuie sŸ fie astfel ÁncÊt zona de influenÍŸ a prizei de testat sŸ nu se suprapunŸ cu cele aferente electrozilor auxiliari (C). mŸsuratŸ Ántre (X) Ûi (P) este datoratŸ curentului de test Ûi este funcÍie de rezistenÍa de contact faÍŸ de pŸmÊnt (a prizei (X) de mŸsurat). Ûi ca urmare priza (P) va indica o valoare de tensiune. locaÍia electrodului (P) este dificil de determinat pentru obÍinerea unor rezultate satisfŸcŸtoare.

2. E27a). Proiectarea Ûi construcÍia acestora trebuie fŸcute conform unor standarde bine definite. tipul de tablou electric trebuie perfect adaptat la aplicaÍia sa. pot diferi Án funcÍie de felul aplicaÍiei Ûi a principiilor de proiectare adoptate (mai ales Án structura Ûi dispunerea barelor colectoare). aparatelor de mŸsurŸ. E27b). În consecinÍŸ. n tablou de distribuÍie secundarŸ (vezi Fig. n tablou de comandŸ motoare MCC (Motor Control Center) (vezi Fig. ascensoare. E29). umezealŸ. Tablourile de distribuÍie pentru aplicaÍii specifice (de exemplu ÁncŸlzire. . E28). Tablouri de distribuÍie destinate unor aplicaÍii specifice Principalele tipuri de tablouri de distribuÍie sunt: n tablou general de distribuÍie de joasŸ tensiune TGJT (vezi Fig. siguranÍelor. n tablou de distribuÍie finalŸ (vezi Fig. E28: Tablou de distribuÍie secundarŸ (Prisma Plus sistem G) Fig. n Án apropierea procesului tehnologic comandat. procese industriale pot fi amplasate: n lÊngŸ tabloul principal de distribuÍie generalŸ. E27: [a] Tablou general de distribuÍie de joasŸ tensiune TGJT (Prisma Plus sistem P) cu sosirea prin barŸ capsulatŸ . fiecare din ele fiind comandate Ûi protejate de siguranÍe fuzibile sau aparate de comutaÍie. E29: Tablouri de distribuÍie finalŸ: [a] Prisma Plus G Pack. etc. Tablourile finale Ûi secundare sunt distribuite Án perimetrul instalaÍiei. praf. a b c Fig.2 Sisteme de instalare Tablourile de distribuÍie.4 a capitolului E). Carcasa tabloului de distribuÍie furnizeazŸ o protecÍie dualŸ: n protecÍia aparatajului de comutaÍie. [c] Mini-Pragma. paraziÍi. a b E15 CerinÍele consumatorilor determinŸ tipul tabloului de distribuÍie necesar a fi instalat.1 Tablouri de distribuÍie Tabloul de distribuÍie este punctul Án care alimentarea cu energie se divide Án circuite separate. fiecare conÍinÊnd toate elementele electrice Ûi mecanice care contribuie la Ándeplinirea unei funcÍii anume. Tipuri de tablouri de distribuÍie Tablourile de distribuÍie. Un tablou de distribuÍie este compus dintr-un numŸr de unitŸÍi funcÍionale. inclusiv tabloul general de distribuÍie de joasŸ tensiune (TGJT) sunt elemente foarte importante ale unei instalaÍii electrice. releelor. [b] Kaedra.[b] Tablou de comandŸ motoare MCC (Okken). vibraÍiilor Ûi a celorlalte influenÍe externe a cŸror interferenÍŸ ar afecta siguranÍa operaÍionalŸ (interferenÍe electromagnetice. Tabloul Ûi unitŸÍile funcÍionale reprezintŸ elemente cheie Án siguranÍa instalaÍiei. n protecÍia personalului Ámpotriva posibilului contact direct sau indirect (a se vedea gradele de protecÍie IP Ûi IK Án secÍiunea 3. Proiectarea Ûi construcÍia lui trebuie sŸ corespundŸ atÊt standardelor aplicabile cÊt Ûi practicilor curente. Ámpotriva impactului mecanic. Fig.). etc.

Folosirea aparatajului deconectabil pe Ûasiu sau debroÛabil poate diminua timpii de Ántrerupere Ûi ÁmbunŸtŸÍi disponibilitatea Ántregii instalaÍii. o economie de timp Án toate etapele. conducerea tehnicŸ Ûi monitorizarea Ántregii instalaÍii. Fig.E . Dispozitivele indicatoare Ûi de control (aparate de mŸsurŸ. sunt exemple de tablouri de distribuÍie funcÍionale la toate nivelurile de putere. controlul. n tablourile de distribuÍie funcÍionale pentru aplicaÍii specifice. Izolarea galvanicŸ se realizeazŸ atÊt pentru partea din aval cÊt Ûi din amonte. Án timp ce Án Figura E27b se aratŸ un tablou funcÍional industrial de mare putere. cere scoaterea de sub tensiune a Ántregului tablou. etc. E32) Aparatele de comutaÍie Ûi accesoriile aferente sunt montate pe un Ûasiu care permite debroÛarea orizontalŸ. bazate pe modularitate Ûi pe o proiectare standardizatŸ. lŸmpi.) sunt montate pe partea din faÍŸ a tabloului. conexiunile necesare Ûi spaÍiul aferent pentru a asigura securitatea Ûi funcÍionarea corectŸ. datoritŸ numeroaselor avantaje: o modularitatea sistemului care face posibilŸ integrarea a numeroase funcÍii Ántr-un singur tablou de distribuÍie. sunt fixate pe un Ûasiu interior. E30: Montajul unui tablou de distribuÍie finalŸ cu unitŸÍi funcÍionale fixe (Prisma Plus sistem G). E31) Fiecare unitate funcÍionalŸ este montatŸ pe o placŸ de montaj demontabilŸ prevazutŸ cu elemente de izolare Án amonte Ûi cu facilitŸÍi de deconectare Án aval. DouŸ tehnologii pentru tablourile de distribuÍie Tablourile de distribuÍie tradiÍionale Aparatele de comutaÍie Ûi siguranÍele fuzibile sunt localizate Án mod normal pe un Ûasiu din interiorul carcasei. Tablourile de distribuÍie funcÍionale Dedicate funcÍiunilor specifice. E31: Tablou de distribuÍie cu unitŸÍi funcÍionale deconectabile. Astfel de unitŸÍi cu funcÍii complexe sunt folosite Án general la protecÍia Ûi comanda motoarelor electrice. de exemplu) astfel cŸ orice intervenÍie de mentenanÍŸ. exploatare Ûi modificare sau extindere. Án partea posterioarŸ a carcasei. Amplasarea componentelor Án carcasŸ cere un studiu amŸnunÍit. o componentele prefabricate se monteazŸ mult mai rapid. siguranÍele. soluÍiile sunt bazate pe folosirea modulelor funcÍionale. asamblarea tabloului se simplificŸ substanÍial asigurÊnd Án acelaÛi timp o siguranÍŸ deosebitŸ Ûi o mare capacitate de adaptare la schimbŸri de ultim moment sau la schimbŸri ulterioare. o proiectarea tabloului electric devine foarte simplŸ deoarece constŸ pur Ûi simplu Án adŸugarea de unitŸÍi funcÍionale. incluzÊnd protecÍia. prin debroÛarea completŸ a unitŸÍii respective. n UnitŸÍi funcÍionale deconectabile (vezi Fig. . permiÍÊnd Ánlocuirea rapidŸ a unitŸÍii defecte fŸrŸ scoaterea de sub tensiune a Ántregii instalaÍii. etc. o adaptare uÛoarŸ. mentenanÍa Ûi extinderea tabloului electric. E32: Tablou de distribuÍie cu unitŸÍi funcÍionale Án sertare debroÛabile. E28. Proiectarea unui tablou se poate face rapid. Principalele tipuri de unitŸÍi funcÍionale ExistŸ trei tehnologii de bazŸ care sunt utilizate la realizarea tablourilor de distribuÍie funcÍionale. E16 Fig. n UnitŸÍi funcÍionale fixe (vezi Fig. care includ aparate de comutaÍie Ûi dispozitive specifice. Fig. de la proiectare la instalare. E29. luÊnd Án considerare dimensiunile fiecŸrui echipament. o certificarea ca un tablou de distribuÍie este conform standardului CEI 60439 (adoptat Ûi de RomÊnia sub numele de SR EN 60439) Ûi asigurarea unui funcÍionŸri Án condiÍii de deplinŸ siguranÍŸ. modificare etc. prevŸzÊnd spaÍii Án plus pentru elemente care vor fi montate ulterior. ÁmpreunŸ cu accesorii de montaj Ûi de conexiuni. AceastŸ unitate poate fi extrasŸ pentru operaÍii de service. Án caz de nevoie. fŸrŸ a fi necesarŸ scoaterea de sub tensiune a Ántregii instalaÍii. Figurile E27a. Designul modular faciliteazŸ exploatarea. E30) Aceste unitŸÍi nu sunt adaptate pentru separarea galvanicŸ modularŸ a circuitelor (faÍŸ de bare. butoane. n Multiple avantaje Utilizarea tablourilor de distribuÍie funcÍionale s-a rŸspÊndit treptat la toate nivelurile distribuÍiei electrice de joasŸ tensiune. de la tabloul general de joasŸ tensiune TGJT pÊnŸ la tablourile pentru distribuÍia finalŸ. deoarece este suficient sŸ se reuneascŸ modulele necesare.DistribuÍia Án instalaÍii de joasŸ tensiune 2 Sisteme de instalare Trebuie fŸcutŸ distincÍie Ántre: n tablourile de distribuÍie tradiÍionale Án care aparatele de comutaÍie. n UnitŸÍi funcÍionale montate Án sertare debroÛabile (vezi Fig. Noile sisteme de tablouri funcÍionale Prisma Plus sistem G Ûi P fabricate de Schneider Electric acoperŸ cerinÍele pÊnŸ la 3200 A Ûi oferŸ: o flexibilitate Ûi uÛurinÍŸ Án alcŸtuirea tablourilor de distribuÍie. o aceste tablouri de distribuÍie sunt supuse unor teste de tip pentru asigurarea unui Ánalt nivel de siguranÍŸ. de exemplu pentru respectarea standardelor Ûi regulilor de muncŸ din diferite ÍŸri. Folosind aceste componente prefabricate.

. o Forma 4: la fel ca Forma 3. cu excepÍia bornelor de ieÛire. 2b. n UnitŸÍi funcÍionale AcelaÛi standard defineÛte unitŸÍile funcÍionale: o parte a unui ansamblu conÍinÊnd toate elementele mecanice Ûi electrice care contribuie la Ándeplinirea aceleiaÛi funcÍiuni. Diferitele forme de separare sunt numerotate de la 1 la 4 cu variante denumite “a” sau “b”. Án funcÍie de cerinÍele funcÍionale ale instalaÍiei. Trei elemente ale standardului CEI 60439-1 (SR-EN 60439-1) contribuie semnificativ la siguranÍa Án exploatare: n definirea clarŸ a unitŸÍilor funcÍionale.1 din capitolul E). Atunci cÊnd acestea sunt realizate profesional conform instrucÍiunilor producŸtorului de echipament de cŸtre personal calificat. n formele de separare Ántre unitŸÍile funcÍionale adiacente. E33: Reprezentarea diferitelor forme de separare ale tablourilor de distribuÍie de joasŸ tensiune. Án concordanÍŸ cu cerinÍele utilizatorului. pentru realizarea unui tablou electric se pot folosi unitŸÍi funcÍionale fixe. 4b. Standardul internaÍional de referinÍŸ este CEI 60439-1: "Type tested and partialy type tested assemblies". n Forme de separare (vezi Fig. Fiecare pas Ánainte (de la 1 la 4) este cumulativ. o tabloul de distribuÍie include unitatea funcÍionalŸ de intrare Ûi una sau mai multe unitŸÍi funcÍionale de plecare. Decizia asupra alegerii formei de separare rezultŸ Án urma unei ÁnÍelegeri Ántre fabricantul de tablouri Ûi utilizator.2 Sisteme de instalare În scopul asigurŸrii unui grad adecvat de siguranÍŸ Án exploatare este esenÍialŸ conformitatea cu standardele Án vigoare. Standardul distinge: o Forma 1: fŸrŸ separare. 4a. o Forma 3: separarea barelor de unitŸÍile funcÍionale Ûi separarea tuturor unitŸÍilor funcÍionale una faÍŸ de alta. dar incluzÊnd separarea Ántre bornele de ieÛire ale tuturor unitŸÍilor. deconectabile sau debroÛabile (a se vedea secÍiunea 2. o ansambluri pretestate parÍial care pot conÍine tipuri diferite de cele a cŸror conformitate cu standardul a fost demonstratŸ de testele de tip cerute Án standard. 3b. E33) Separarea unitŸÍilor funcÍionale Án cadrul ansamblului este asiguratŸ de forme care sunt specificate pentru diferite condiÍii de funcÍionare. Standardul CEI 60439-1 (SR EN 60439-1) n Categorii de ansambluri Standardul face distincÍie Ántre douŸ tipuri de unitŸÍi funcÍionale: o ansambluri prefabricate Ûi pretestate care nu diferŸ semnificativ de un tip stabilit a cŸrui conformitate cu standardul a fost demonstratŸ de testele de tip cerute Án standard. E17 Fig. ansamblu prefabricat derivat". Standarde Diferite standarde Anumite tipuri de tablouri de distribuÍie (Án special tablourile de distribuÍie funcÍionale) trebuie sŸ corespundŸ standardelor specifice Án conformitate cu aplicaÍia sau mediul de funcÍionare. Sistemul funcÍional Prisma Plus oferŸ soluÍii pentru formele de separare 1. Mai mult decÊt atÊt. ele oferŸ acelaÛi nivel de siguranÍŸ Ûi calitate. adoptat Ûi Án RomÊnia sub denumirea SR EN 60439-1: "Ansamblu prefabricat. n definirea clarŸ a ÁncercŸrilor individuale Ûi de tip. o Forma 2: separarea barelor de unitŸÍile funcÍionale. adicŸ o formŸ cu numŸr mai mare conÍine Ûi caracteristicile unei forme cu numŸr mai mic.

scŸriÍe. Avantajele potenÍiale sunt: n reducerea facturilor de energie. PosibilitŸÍile enumerate sunt Ûi o opÍiune sugeratŸ de calitatea necorespunzŸtoare a energiei din reÍeaua electricŸ. cu mai mult de 5 conductoare). o albastru deschis (vezi regula 2). canale.org prezintŸ toate specificaÍiile reÍelei Ûi actualizeazŸ permanent lista produselor Ûi companiilor care utilizeazŸ acest standard industrial deschis. conductorul albastru deschis poate fi utilizat ca Ûi conductor de fazŸ. Utilizarea tehnologiilor “web” a contribuit la extinderea acestor aplicaÍii ca urmare a scŸderii costurilor accesŸrii funcÍiunilor printr-o interfaÍŸ universalŸ (paginŸ web) precum Ûi a unui grad de deschidere Ûi evolutivitate care pur Ûi simplu nu exista cu cÊÍiva ani Án urmŸ.2 Cabluri Ûi bare capsulate prefabricate DistribuÍia prin conductoare izolate Ûi cabluri DefiniÍii n Conductor Un conductor ÁnseamnŸ o singurŸ inimŸ din material metalic ÁnconjuratŸ sau nu de o anvelopŸ izolantŸ. n reducerea costurilor structurale pentru a menÍine instalaÍia Ántr-o stare de funcÍionare corespunzŸtoare. o verde. o cÊnd un circuit nu are un conductor de neutru. etc. n satisfacÍia utilizatorilor (dintr-o clŸdire sau dintr-un proces industrial) generatŸ de fiabilitatea crescutŸ Ûi calitatea energiei. Modbus existŸ Án douŸ forme: douŸ perechi torsadate (RS 485) Ûi Ethernet TCP/IP (IEEE 802. suporÍi. Monitorizarea Ûi controlul instalaÍiei electrice Monitorizarea Ûi controlul de la distanÍŸ a instalaÍiei electrice nu mai sunt limitate la instalaÍiile foarte importante. separate electric (izolate) dar unite mecanic. inclusiv mijloacele de susÍinere Ûi de protecÍie cum ar fi jgheaburi de cabluri. Accesul nelimitat la informaÍiile electrice Ûi tablourile de distribuÍie inteligente sunt acum o realitate. Marcarea conductoarelor Identificarea conductoarelor trebuie sŸ respecte trei reguli: n Regula 1: Marcajul Án dungi verde/galben este rezervat exclusiv conductoarelor de protecÍie PE sau PEN. n Regula 3: Conductoarele de fazŸ pot fi de orice culoare cu excepÍia: o verde Ûi galben. n Cablu Un cablu este format dintr-un numŸr de conductoare. mai ales Án ceea ce priveÛte optimizarea duratei de viaÍŸ a instalaÍiei.3).E . Aceste funcÍiuni sunt din ce Án ce mai utilizate Ûi conduc la economii considerabile. Site-ul web www. ÛanÍuri. ghene. acesta trebuie sŸ aibŸ culoarea albastru deschis (sau marcat cu numŸrul “1” pentru cabluri multifilare. o galben. n prin bare prefabricate. 2.modbus.DistribuÍia Án instalaÍii de joasŸ tensiune 2 Sisteme de instalare n Testele de tip Ûi testele de rutinŸ Acestea asigurŸ conformitatea fiecŸrui tablou de distribuÍie cu standardul. n utilizarea mai bunŸ a investiÍiei. E18 DouŸ tipuri de distribuÍie sunt posibile: n prin conductoare izolate sau cabluri. n Traseu de cabluri Traseul de cabluri se referŸ la conductoare Ûi/sau cabluri montate ÁmpreunŸ. tuburi. n Regula 2: o cÊnd un circuit include conductor de neutru. Standardul de comunicaÍii Modbus este din ce Án ce mai folosit ca un standard deschis de comunicaÍii Án interiorul tabloului de distribuÍie Ûi Ántre tablourile de distribuÍie Ûi aplicaÍia de monitorizare Ûi control. Án general printr-o masŸ protectoare flexibilŸ. . PrezenÍa documentelor de test emise de cŸtre organisme independente este o garanÍie pentru utilizatori. dacŸ este parte a unui cablu cu mai mult de 1 conductor.

E34: Identificarea conductoarelor Án funcÍie de tipul circuitului. E36) DistribuÍia are loc prin trasee de cabluri care susÍin conductoare izolate individuale sau cabluri Ûi includ un sistem de fixare Ûi protecÍie mecanicŸ. . Fig. E34). E35). pe toatŸ lungimea vizibilŸ a conductorului. Cablurile de alimentare ale echipamentelor sunt marcate similar cu cablurile multiconductor (vezi Fig. DistribuÍia Ûi metodele de instalare (vezi Fig. NumŸrul “1” este rezervat pentru conductorul neutru dacŸ existŸ. E36: DistribuÍie radialŸ utilizÊnd cabluri Ántr-un hotel. E35: Identificarea conductoarelor unui Ántreruptor automat cu fazŸ Ûi neutru. LB: Albastru deschis B: Maro E19 V/G: Galben/Verde BL: Negru n: AÛa cum este indicat Án regula 3 Fig. În ultimele douŸ cazuri conductorul utilizat trebuie marcat cu bandŸ galben/verde la capete.2 Sisteme de instalare Conductoarele dintr-un cablu sunt identificate fie prin culoarea lor fie prin numere (vezi Fig. Alte conductoare numerotate BL. conductorul de protecÍie poate fi: n un conductor separat galben/verde. Fig. n conductorul albastru dacŸ circuitul nu are conductor neutru. NotŸ: DacŸ circuitul include un conductor de protecÍie Ûi cablul disponibil nu are un conductor galben/verde. n un conductor negru dacŸ circuitul are conductor neutru. NumŸr de Circuit conductoare din circuit 1 2 ProtecÍie sau pŸmÊnt Monofazic Ántre faze Monofazic fazŸ Ûi neutru Monofazic Ántre fazŸ Ûi neutru + conductor de protecÍie Trifazic fŸrŸ neutru 2 faze + neutru 2 faze + conductor de protecÍie Monofazic Ántre fazŸ Ûi neutru + conductor de protecÍie Trifazic cu neutru Trifazic cu neutru + conductor de protecÍie 2 faze + neutru + conductor de protecÍie Trifazic + conductor de protecÍie PEN Trifazic + neutru + conductor de protecÍie PE Trasee de cabluri fixe Conductoare izolate Ph n n n n n n n Ph n LB V/G n n n n LB LB V/G V/G Pn N PE V/G Cabluri rigide sau flexibile multiconduuctor Ph Ph Ph N PE BL BL BL BL BL BL BL LB LB V/G B B LB LB LB LB V/G V/G 3 4 5 >5 n n n LB BL B BL LB n n n V/G BL B LB V/G n n LB V/G BL B LB V/G n n n V/G BL B LB V/G n n n LB V/G BL B BL LB V/G Conductorul de protecÍie V/G.

E .DistribuÍia Án instalaÍii de joasŸ tensiune 2 Sisteme de instalare Barele capsulate prefabricate se disting prin usurinÍa Án instalare. Componentele unui sistem de bare capsulate prefabricate Un sistem de de bare capsulate prefabricate este compus dintr-un set de conductori protejaÍi de o carcasŸ (vezi Fig. Fig. E38: DistribuÍie radialŸ utilizÊnd bare capsulate prefabricate. E37). elemente de fixare. . flexibilitatea Ûi numŸrul mare de puncte de conectare. Utilizate pentru transportul Ûi distribuÍia energiei electrice sistemele de bare capsulate prefabricate au componentele necesare pentru Ándeplinirea acestor funcÍii: conectori. etc. Barele capsulate prefabricate Barele capsulate prefabricate sunt construite pentru distribuÍia energiei (de la 40 la 5000 A) Ûi iluminat (Án cazul acestei aplicaÍii ele au un dublu rol. de alimentare cu energie Ûi de suport fizic al lŸmpii). Vorbim aici de o arhitecturŸ distribuitŸ. Element drept Puncte de derivaÍie pentru distribuÍia curentului Sistem de fixare pentru tavan. Tipuri de bare capsulate prefabricate Sistemele de bare capsulate prefabricate sunt prezente la toate nivelurile distribuÍiei electrice: de la legŸtura Ántre transformator Ûi tabloul principal de joasŸ tensiune (TGJT) pÊnŸ la distribuÍia la prize Ûi iluminat Án birouri sau distribuÍia de putere Án ateliere. lungimi. coturi. E37: Sistem de bare capsulate prefabricate pentru distribuÍie de curent de la 25 la 5000 A. Punctele de derivaÍie plasate la intervale regulate fac energia disponibilŸ Án orice punct al instalaÍiei. perete sau podea supraÁnŸlÍatŸ PiesŸ de capŸt E20 PiesŸ de alimentare Gama de cofrete debroÛabile pentru alimentarea sarcinilor de la sistemul de bare Cot Fig.

Trapele de derivaÍie se gŸsesc la fiecare 1. SoluÍia este frecvent utilizatŸ pentru trasee scurte. n ClŸdiri comerciale: magazine. ferme. Nu existŸ puncte de derivaÍie. de asemenea. Acesta defineÛte cerinÍele impuse fabricantului Án proiectarea unui sistem de bare capsulate prefabricate (de exemplu creÛterea temperaturii. aceste bare sunt utilizate pentru alimentarea tuturor tipurilor de corpuri de iluminat fixate de structura clŸdirii.. o barele capsulate prefabricate care nu pot susÍine corpurile de iluminat Similare cu sistemele de cabluri prefabricate. E21 Standarde Barele capsulate prefabricate trebuie sŸ ÁndeplineascŸ regulile stabilite de CEI 60439-2. Án special Án tavanele false. Barele se pot utiliza Ûi pentru legŸturile dintre TGJT Ûi tablourile de distribuÍie din aval. n Componente reutilizabile (componentele rŸmÊn intacte): cÊnd o instalaÍie este supusŸ unei modificŸri majore. spitale. respectiv 10 la 40 kA). CurenÍii operaÍionali Ûi curenÍii de scurtcircuit sunt destul de mici (40 la 400 A. Íinere la scurtcircuit. supermarket-uri. Barele capsulate prefabricate sunt extrem de rigide Ûi au fost proiectate pentru unul sau douŸ circuite de 25 sau 40 A. va rezulta un sistem conform cu standardul.) precum Ûi metodele de testare necesare.2 Sisteme de instalare În mare existŸ trei categorii de bare capsulate prefabricate.5 m. fabrici de textile cu maÛini individuale. magazine. n O gamŸ largŸ de cofrete de derivaÍie. prin posibilitatea conectŸrii sub tensiune a cofretelor de derivaÍie Án condiÍii de deplinŸ siguranÍŸ. o obiective mici (mici ateliere cu maÛini unelte. supermarket-uri. Ele sunt utilizate Án clŸdirile industriale. restaurante. centre comerciale. Trapele de derivaÍie se gŸsesc la fiecare 1.5 m sau 3 m. Standardul CEI 60439-2 defineÛte 13 teste de tip obligatorii asupra componentelor sistemului. ateliere. putem identifica douŸ tipuri de aplicaÍii: o aplicaÍii industriale de dimensiuni medii (ateliere industriale cu prese de injecÍie Ûi maÛini de prelucrat metale sau supermarket-uri cu sarcini importante). bara capsulatŸ este pur Ûi simplu demontatŸ Ûi reutilizatŸ. DistribuÍia secundarŸ utilizÊnd bare capsulate prefabricate rŸspunde la urmŸtoarele cerinÍe ale utilizatorilor: o modificŸri Ûi evoluÍii facile ale instalaÍiei datoritŸ existenÍei unui numŸr ridicat de trape de derivaÍie. n Pentru distribuÍie secundarŸ cu densitatea punctelor de derivaÍie micŸ sau mare În aval de barele capsulate prefabricate pentru distribuÍia principalŸ. Án acord cu instrucÍiunile de montaj. Sistemele de bare capsulate prefabricate Ándeplinesc cerinÍele unui numŸr important de clŸdiri. Ûcoli. o continuitate Án serviciu. adicŸ atunci cÊnd utilizarea mai multor cabluri Án paralel este dificilŸ. lŸmpi cu descŸrcare. Barele sunt flexibile Ûi proiectate pentru un circuit de 20 A. Conceptul de subdistribuÍie este aplicabil. etc. etc. sŸli de sport. hoteluri. supermarket-uri cu sarcini reduse). Avantajele sistemelor de bare capsulate prefabricate Flexibilitate n ConfiguraÍie uÛor de modificat (modificŸrile pe Ûantier pentru schimbarea liniilor de producÍie. rezistenÍŸ mecanicŸ.). n ClŸdiri terÍiare: birouri. n DistribuÍie de iluminat Circuitele de iluminat pot fi distribuite utilizÊnd bare capsulate prefabricate care pot asigura sau nu susÍinerea corpurilor de iluminat. centre logistice.. magazine universale Ûi depozite. . pentru curenÍi mai mari de 1600/2000 A. etc. n Disponibilitatea energiei oriunde Án instalaÍie (posibilitatea de a avea o trapŸ de derivaÍie la fiecare metru). reconfigurarea sau extinderea spaÍiului. o barele capsulate prefabricate proiectate pentru susÍinerea corpurilor de iluminat Aceste bare capsulate prefabricate alimenteazŸ Ûi susÍin corpurile de iluminat (reflectoare industriale.). etc. etc. etc. n ClŸdiri industriale: garaje. vapoare de croazierŸ. hoteluri. Ele sunt utilizat Án clŸdirile comerciale (birouri. Caracteristicile barelor capsulate prefabricate pentru distribuÍia de putere permit a fi utilizate pentru curenÍii operaÍionali de la 1000 la 5000 A Ûi sunt stabile la curenÍii de scurtcircuit de scurtŸ duratŸ de 150 kA. n De la transformator cŸtre tabloul general de joasŸ tensiune (TGJT) Instalarea barei capsulate prefabricate poate fi consideratŸ permanentŸ Ûi este probabil cŸ nu va fi niciodatŸ modificatŸ. pentru distribuÍia cu coloane verticale Ántre 100 Ûi 5000 A Án clŸdirile cu mai multe etaje. etc. respectiv 20 la 70 kA). Prin asamblarea elementelor sistemului pe Ûantier. CurenÍii operaÍionali Ûi curenÍii de scurtcircuit pot fi destul de importanÍi (100 la 1000 A.).

E39: Exemplu: 30 m de Canalis KS 250 A echipat cu plecŸri de 10 Ûi 25 A. ContribuÍie majorŸ la dezvoltarea durabilŸ n Sistemele de bare capsulate prefabricate permit combinarea circuitelor. E22 ΣIxks Coeficient de simultaneitate = 0.000 J ΣIxks Cupru: 250 mm2 Coeficient de simultaneitate = 0. n noi accesorii de fixare. Timpul de montaj este precis Ûi cunoscut Án avans Ûi orice problemŸ apŸrutŸ poate fi rezolvatŸ cu operativitate. n Sistem de distribuÍie clar. rapid Ûi simplu de montat.6 Fig. n MentenanÍŸ inexistentŸ sau extrem de redusŸ. utilizarea sistemelor de bare capsulate prefabricate permite reducerea timpului de instalare cu pÊnŸ la 50% faÍŸ de metoda tradiÍionalŸ cu cabluri. n noi oferte pentru elemente precablate de iluminat. n Asamblarea secvenÍialŸ a componentelor drepte Ûi cofretelor de derivaÍie eliminŸ posibilitatea erorilor. componentele modulare sunt uÛor de manevrat. E39).6 Aluminiu: 128 mm2 Cupru echivalent: 86 mm2 4 kg 1. consumul de cupru Ûi de izolatori ca materie primŸ este de trei ori mai mic datoritŸ conceptului de reÍea distribuitŸ (vezi Fig. Noi caracteristici funcÍionale pentru Canalis Sistemele de bare capsulate prefabricate devin din ce Án ce mai bune. n Componentele previn asamblarea greÛitŸ. n GaranÍia fabricantului. n UÛor de implementat. 4 poli. Cele douŸ operaÍii (adŸugare sau modificare) au loc deci cu instalaÍia Án funcÍiune. sisteme rapide. ComparÊnd cu soluÍia tradiÍionalŸ de distribuÍie Án cablu. n Timp de execuÍie controlat: conceptul de bare capsulate prefabricate eliminŸ surprizele neaÛteptate la montaj. Conectarea Ûi deconectarea este rapidŸ Ûi poate fi executatŸ Án siguranÍŸ fŸrŸ scoaterea de sub tensiune a instalaÍiei. n Reducerea timpului de instalare. suporturi comune pentru circuitele VDI. n PerformanÍele sunt independente de implementare. n Nu conÍin PVC Ûi nu genereazŸ gaze toxice sau deÛeuri. Án cazul cablurilor trebuiesc aplicaÍi mai mulÍi coeficienÍi de declasare. Printre noile caracteristici gŸsim: n performanÍe crescute cu gradul de protecÍie IP 55 Ûi noi calibre de la 160 pÊnŸ la 1000 A (KS). n Depistare a defectului uÛoarŸ Ûi rapidŸ deoarece consumatorii sunt aproape de traseu. Continuitatea Án serviciu n NumŸrul mare de trape de derivaÍie uÛureazŸ alimentarea cu energie electricŸ a unui nou consumator. 12 kg 1. .600 J n Elemente reutilizabile Ûi ansamblul componentelor deplin reciclabile. n Reducerea riscului datorat expunerii la cÊmpuri electromagnetice. Fiabilitate n Componente de Áncredere fiind fabricate Án uzinŸ.E .DistribuÍia Án instalaÍii de joasŸ tensiune 2 Sisteme de instalare Simplitate n Proiectarea poate fi fŸcutŸ independent de distribuÍia Ûi amplasarea receptoarelor.

E41: BarŸ capsulatŸ prefabricatŸ pentru distribuÍie de iluminat cu susÍinerea corpurilor de iluminat: Canalis KBA Ûi KBB (25 la 40 A). Fig. n Conformitatea cu normele europene de reducere a substanÍelor periculoase (directiva RoHS). integratŸ natural Án gama produselor de distribuÍie electricŸ. E42: Ìir luminos: Canalis KBX (20 A). Fig. Exemple de bare capsulate prefabricate Canalis E23 Fig. E40: BarŸ capsulatŸ prefabricatŸ flexibilŸ pentru distribuÍie de iluminat pentru corpuri de iluminat suspendate separat: Canalis KDP (20 A). E43: BarŸ capsulatŸ prefabricatŸ pentru distribuÍie de micŸ Ûi medie putere: Canalis KN (40 la 160 A).2 Sisteme de instalare Sistemele de bare capsulate prefabricate integrate Án mediul ambiant n Culoare albŸ pentru intensificarea mediului de lucru. . Fig.

puteri mici Ûi medii. E24 Fig. urmŸtoarele programe de calcul: n CanFAST 3. n CanCAD 4.0 pentru iluminat. Án limba romÊnŸ. Pentru configurarea instalaÍiilor de bare capsulate prefabricate Canalis sunt disponibile. . E44: BarŸ capsulatŸ prefabricatŸ pentru distribuÍie de putere medie: Canalis KS (100 la 1000 A). n CanBRASS 6.0 pentru toatŸ gama de puteri.DistribuÍia Án instalaÍii de joasŸ tensiune 2 Sisteme de instalare Fig.E . Acest soft funcÍioneazŸ sub AutoCAD.0 pentru puteri medii Ûi mari. E45: BarŸ capsulatŸ prefabricatŸ pentru distribuÍie de mare putere: Canalis KT (1000 la 5000 A).

40° C + 5° C AA3 . un anumit risc: n pentru persoane. n B = utilizare. cu standardul internaÍional CEI 60364-5-51. DacŸ mai multe influenÍe externe intervin Án acelaÛi timp.1 DefiniÍii Ûi standarde de referinÍŸ Fiecare instalaÍie electricŸ este plasatŸ Ántr-un mediu specific. CondiÍiile de mediu ale unei instalaÍii electrice se exprimŸ prin sintagma “influenÍe externe”. ele pot avea efecte independente sau se pot influenÍa reciproc aÛa ÁncÊt gradul de protecÍie trebuie ales Án consecinÍŸ. n C = tip de construcÍie al clŸdirilor respective. n pentru echipamentele care constituie instalaÍia.25° C + 5° C AA4 .50° C + 40° C Caracteristici necesare pentru echipament Echipament proiectat special sau mŸsuri corespunzŸtoare Normal (precauÍii speciale Án anumite cazuri) Normal Echipament proiectat special sau mŸsuri corespunzŸtoare Tab. n A = mediu ambiant. etc. n caracteristicile echipamentului electric cum ar fi gradul de protecÍie IP. Litera adiÍionalŸ (opÍional) UtilizatŸ numai dacŸ protecÍia efectivŸ a persoanelor este mai mare decÊt cea indicatŸ de prima cifrŸ din codul IP. E46: Lista influenÍelor externe (din Anexa A a CEI 60364-5-51) (se continuŸ pe pagina urmŸtoare) . Ántr-o mŸsurŸ mai mare sau mai micŸ. 3. Multe standarde naÍionale. Exemplu: IP XXB Exemplu AC2 ÁnseamnŸ: A = mediu AC = mediu-altitudine AC2 = mediu-altitudine > 2000 m E25 3. includ o schemŸ de clasificare care este bazatŸ sau este foarte asemŸnŸtoare. care prezintŸ.5° C + 40° C AA5 + 5° C + 40° C AA6 + 5° C + 60° C AA7 . În consecinÍŸ. referitoare la influenÍele externe. condiÍiile de mediu influenÍeazŸ definirea parametrilor Ûi alegerea materialelor specifice instalaÍiei. dupŸ cum urmeazŸ: Prima literŸ (A.Mediu AA Temperatura ambientŸ (°C) Minim Maxim AA1 . precum Ûi alegerea mŸsurilor de protecÍie adecvate pentru securitatea persoanelor.25° C + 55° C AA8 . B sau C) Prima literŸ este legatŸ de categoria generalŸ de influenÍŸ externŸ.3 InfluenÍe externe (CEI 60364-5-51) InfluenÍele externe trebuiesc luate Án considerare cÊnd se aleg: n mŸsurile specifice de asigurare a securitŸÍii persoanelor (Án particular Án zone sau instalaÍii electrice cu caracter special). Atunci cÊnd trebuie specificatŸ numai protecÍia persoanelor.3 Lista influenÍelor externe Tabelul E46 de mai jos este extras din CEI 60364-5-51.60° C + 5° C AA2 . 3. NumŸrul NumŸrul se referŸ la clasa din care face parte fiecare influenÍŸ extemŸ. A doua literŸ A doua literŸ este legatŸ de natura influenÍei exteme. Cod InfluenÍe externe A . rezistenÍa mecanicŸ IK. cele douŸ cifre ale codului IP sunt Ánlocuite de X-uri. care este documentul de referinÍŸ Án astfel de situaÍii.2 Clasificare Fiecare condiÍie de influentŸ externŸ este indicatŸ de un cod care cuprinde un grup de douŸ litere majuscule Ûi un numŸr.

5 7 AB4 .60° C + 5° C 3 100 0. E46: Lista influenÍelor externe (din Anexa A a CEI 60364-5-51) (se continuŸ pe pagina urmŸtoare) .5 mm Scule IP3X AE3 Obiecte foarte mici 1 mm SÊrmŸ IP4X AE4 Praf nu prea dens IP5X dacŸ penetrarea prafului nu ÁmpiedicŸ funcÍionarea AE5 Praf moderat IP6X dacŸ praful nu trebuie sŸ penetreze AE6 Praf dens IP6X AF PrezenÍa substantelor corozive sau poluante AF1 NeglijabilŸ Normal AF2 AtmosfericŸ În funcÍie de natura substanÍei AF3 IntermitentŸ.DistribuÍia Án instalaÍii de joasŸ tensiune 3 InfluenÍe externe (CEI 60364-5-51) E26 Cod InfluenÍe externe Caracteristici necesare pentru echipament A .04 36 AC Altitudine AC1 i 2000 m Normal AC2 > 2000 m Poate necesita precauÍii (declasare) AD PrezenÍa apei AD1 NeglijabilŸ Exterior sau locaÍii neprotejate la intemperii IPX0 AD2 Stropi Án cŸdere liberŸ IPX1 sau IPX2 AD3 Pulverizare IPX3 AD4 ÎmproÛcare IPX4 AD5 Jeturi LocaÍii unde un furtun cu apŸ este folosit regulat IPX5 AD6 Valuri LocaÍii litorale (diguri. electrostatice sau ionizŸri / Fenomene electromagnetice de joasŸ frecvenÍŸ / Armonici AM1 Armonici A se referi la standardele CEI aplicabile AM2 Tensiune de semnalizare AM3 VariaÍii ale amplitudinii tensiunii AM4 Dezechilibre ale tensiunii AM5 VariaÍii ale frecvenÍei AM6 Tensiuni induse de joasŸ frecvenÍŸ AM7 Curent continuu Án reÍelele de curent alternativ AM8 CÊmpuri magnetice AM9 CÊmpuri electrice AM21 OscilaÍii de tensiuni sau curenÍi induÛi Tab. accidental ProtecÍie Ámpotriva coroziunii AF4 ContinuŸ Echipament proiectat special AG ReacÍia la impact mecanic AG1 Severitate scŸzutŸ Normal AG2 Severitate medie Standard (daca este aplicabil) sau echip.25° C + 55° C 10 100 0.1 7 AB3 .40° C + 5° C 10 100 0.Mediu AB Temperatura ambientŸ (°C) TemperaturŸ aer °C Umiditate relativŸ % Umiditate absolutŸ g/m3 Low High Low High Low High AB1 . plaje.25° C + 5° C 10 100 0. etc. pregŸtite special AG3 Severitate ridicatŸ ProtecÍie crescutŸ AH VibraÍii AH1 Severitate scŸzutŸ AplicaÍii casnice sau similare Normal AH2 Severitate medie CondiÍii industriale normale Echipament proiectat special sau mŸsuri speciale AH3 Severitate ridicatŸ CondiÍii industriale severe AJ Alte solicitŸri mecanice AK PrezenÍa florei Ûi/sau mucegaiului AH1 FŸrŸ riscuri Normal AH2 Cu riscuri AL PrezenÍa faunei AH1 FŸrŸ riscuri Normal AH2 Cu riscuri AM InfluenÍe electromagnetice.E .5° C + 40° C 5 95 1 29 Normal AB5 + 5° C + 40° C 5 85 1 25 Normal AB6 + 5° C + 60° C 10 100 1 35 Trebuiesc luate mŸsuri corespunzŸtoare AB7 .) IPX6 AD7 Imersie ApŸ 150 mm deasupra celui mai Ánalt punct Ûi IPX7 echipamentul la mai puÍin de 1 m de suprafaÍŸ AD8 Submersie Echipamentul este permanent Ûi total acoperit IPX8 AE PrezenÍa corpurilor strŸine solide Cele mai mici dimensiuni Exemplu AE1 NeglijabilŸ IP0X AE2 Obiecte mici 2.003 7 Trebuiesc luate mŸsuri corespunzŸtoare AB2 . cheiuri.5 29 AB8 .50° C + 40° C 15 100 0.

3 InfluenÍe externe (CEI 60364-5-51)

Cod InfluenÍe externe A - Mediu AM22 Fenomene tranzitorii pe scala de nanosecunde AM23 Fenomene tranzitorii pe scala de milisecunde AM24 Fenomene tranzitorii oscilante AM25 Fenomene de ÁnaltŸ frecvenÍŸ AM31 DescŸrcŸri electrostatice AM41 IonizŸri AN RadiaÍii solare AN1 Slabe AN2 Medii AN3 Puternice AP Efect seismic AP1 Negligabil AP2 Slab AP3 Mediu AP4 Puternic AQ TrŸsnete AQ1 Neglijabil AQ2 Expunere indirectŸ AQ3 Expunere directŸ AR MiÛcarea aerului AQ1 SlabŸ AQ2 Medie AQ3 PuternicŸ AS VÊnt AQ1 Slab AQ2 Mediu AQ3 Puternic B - Utilizare BA Calificarea persoanelor BA1 ObiÛnuitŸ BA2 Copii BA3 HandicapaÍi BA4 InstruiÍi BA5 CalificaÍi BB RezistenÍa electricŸ a corpului uman BC Contactul persoanelor cu potenÍialul pŸmÊntului BC1 Nici unul BC2 Rar BC3 Frecvent BC4 Continuu BD CondiÍii de evacuare Án caz de urgenÍŸ BD1 JoasŸ densitate/ieÛire accesibilŸ BD2 JoasŸ densitate/ieÛire dificilŸ BD3 ÎnaltŸ densitate/ieÛire accesibilŸ BD4 ÎnaltŸ densitate/ieÛire dificilŸ BE Natura materialelor procesate sau depozitate BE1 FŸrŸ risc semnificativ BE2 Risc de incendiu BE3 Risc de explozie BE4 Risc de contaminare C - ConstrucÍia de clŸdiri CA Materialele de construcÍie CA1 Necombustibile CA2 Combustibile CB Proiectarea clŸdirilor CB1 Riscuri neglijabile CB2 Propagarea incendiului CB3 MiÛcare CB4 Flexibil sau instabil Tab. E46: Lista influenÍelor externe (din Anexa A a CEI 60364-5-51) (sfÊrÛit)

Caracteristici necesare pentru echipament A se referi la standardele CEI aplicabile

Normal

Normal

Normal

E27

Normal

Normal

Normal

ClasŸ de echipament corespunzŸtoare cu CEI 61140

Normal

Normal

Normal

Normal

E - DistribuÍia Án instalaÍii de joasŸ tensiune

3 InfluenÍe externe (CEI 60364-5-51)

3.4 Grade de protecÍie pentru echipament: codurile IP Ûi IK
DefiniÍia codurilor IP (vezi Fig. E47)
Gradul de protecÍie furnizat de o carcasŸ este indicat de codul IP recomandat de CEI 60529. ProtecÍia se referŸ la urmŸtoarele influenÍe externe: n penetrarea corpurilor solide; n protecÍia persoanelor Ámpotriva accesului la pŸrÍile sub tensiune; n protecÍia Ámpotriva pŸtrunderii prafului; n protecÍia Ámpotriva pŸtrunderii lichidelor. NotŸ: codul IP se aplicŸ la echipament electric pentru tensiuni de maxim 72,5 kV inclusiv.

Elemente ale codurilor IP Ûi semnificaÍia lor
O scurtŸ descriere a elementelor codurilor IP este datŸ Án tabela de mai jos (vezi Tab. E48).

E28

Fig. E47: SecvenÍa codului IP.

Tab. E48: Elemente ale codului IP.

3 InfluenÍe externe (CEI 60364-5-51)

DefiniÍia codurilor IK
Standardul CEI 62262 defineÛte codurile IK care caracterizeazŸ capacitatea unui echipament de a rezista la impact mecanic pe toate pŸrÍile (vezi Tab. E49).

Codul IK 00 01 02 03 04 05 06 07 08 09 10 Tab. E49: Elemente ale codului IK.

Energia de impact (Án Joules) 0 i 0,14 i 0,20 i 0,35 i 0,50 i 0,70 i1 i2 i5 i 10 i 20

Codul AG

AG1

AG2 AG3 AG4

E29

Specificarea codurilor IP Ûi IK pentru tablourile de distribuÍie
Gradele de protecÍie IP Ûi IK ale unei carcase trebuie specificate Án funcÍie de diversele influenÍe externe definite de standardul CEI 60364-5-51, Án particular: n prezenÍa corpurilor solide (codul AE); n prezenÍa apei (codul AD); n solicitŸrile mecanice (fŸrŸ cod); n calificarea persoanelor (codul BA); n ... Tablourile de distribuÍie Prisma Plus sunt destinate pentru instalaÍii interioare. DacŸ regulile, standardele, reglementŸrile unei anumite ÍŸri nu specificŸ altfel, Schneider Electric recomandŸ urmŸtoarele valori pentru IP Ûi IK (vezi Tab. E50 Ûi Tab. E51). RecomandŸri pentru IP

Codurile IP Án funcÍie de condiÍii Normal, fŸrŸ riscul cŸderii verticale a apei Normal, cu riscul cŸderii verticale a apei Risc sever de apŸ ÁmproÛcatŸ Án toate direcÍiile Tab. E50: RecomandŸri pentru IP.

Camere tehnice Coridoare Ateliere

30 31 54/55

RecomandŸri pentru IK

Codurile IK Án funcÍie de condiÍii FŸrŸ risc de impact major Risc semnificativ de impact major ce ar putea afecta aparatele Risc maxim de impact ce ar putea afecta carcasa Tab. E51: RecomandŸri pentru IK.

Camere tehnice Coridoare Ateliere

07 08 (carcasŸ cu uÛŸ) 10

E - DistribuÍia Án instalaÍii de joasŸ tensiune

E30

Capitolul F ProtecÍia Ámpotriva Ûocurilor electrice
Cuprins

1 2 3 4 5 6 7 8

General
1.1 Ìocul electric 1.2 ProtecÍia Ámpotriva Ûocului electric 1.3 Contactul direct Ûi indirect

F2
F2 F3 F3

ProtecÍia Ámpotriva contactului direct
2.1 MŸsuri Ámpotriva contactului direct 2.2 MŸsuri suplimentare de protecÍie Ámpotriva contactului direct

F4
F4 F5

ProtecÍia Ámpotriva contactului indirect
3.1 MŸsuri de protecÍie prin deconectarea automatŸ a sursei de alimentare 3.2 Deconectarea automatŸ Án cazul sistemelor TT 3.3 Deconectarea automatŸ Án cazul sistemelor TN 3.5 MŸsuri de protecÍie Ámpotriva contactelor directe Ûi indirecte fŸrŸ deconectarea automatŸ a sursei de alimentare

F6
F6 F7 F8

3.4 Deconectarea automatŸ la al doilea defect Án cazul sistemelor IT F10 F13

ProtecÍia bunurilor Án cazul defectelor de izolaÍie
4.1 MŸsuri de protecÍie Ámpotriva riscului de incendiu cu ajutorul dispozitivelor de curent diferenÍial rezidual (RCD) 4.2 ProtecÍia Ámpotriva defectelor de punere la pŸmÊnt

F17
F17 F17

F1

Implementarea sistemului TT
5.1 MŸsuri de protecÍie 5.2 Tipuri de dispozitive de curent diferenÍial rezidual 5.3 Coordonarea dispozitivelor de curent diferenÍial rezidual

F19
F19 F20 F22

Implementarea sistemului TN
6.1 CondiÍii preliminare 6.2 6.3 6.4 6.5 ProtecÍia Ámpotriva contactelor indirecte Dispozitive de curent diferenÍial rezidual de mare sensibilitate ProtecÍia Án zonele cu risc crescut de incendiu Cazul Án care impedanÍa buclei de defect este de valoare mare

F25
F25 F25 F29 F30 F30

Implementarea sistemului IT
7.1 CondiÍii preliminare 7.2 ProtecÍia Ámpotriva contactelor indirecte 7.3 Dispozitive de curent diferenÍial rezidual de mare sensibilitate 7.4 ProtecÍia Án zonele cu risc crescut de incendiu 7.5 Cazul Án care impedanÍa buclei de defect este de valoare mare

F31
F31 F32 F36 F37 F37

Dispozitive de curent diferenÍial rezidual (RCD)
8.1 Descriere 8.2 RecomandŸri pentru utilizarea dispozitivelor de curent diferenÍial rezidual (RCD)

F38
F38 F38

F - ProtecÍia Ámpotriva Ûocurilor electrice

1 General

CÊnd un curent mai mare de 30 mA trece printr-o parte a corpului uman persoana Án cauzŸ are serios de suferit dacŸ acest curent nu este Ántrerupt Ántr-un timp foarte scurt. ProtecÍia persoanelor Ámpotriva Ûocului electric Án instalaÍiile de joasŸ tensiune trebuie realizatŸ Án conformitate cu standardele naÍionale Án vigoare, cu regulamentele statutare, normative, ghiduri practice, etc. Standardele CEI relevante sunt: CEI 60364, seria CEI 60479, CEI 61008, CEI 61009 Ûi CEI 60947-2.

1.1 Ìocul electric
Ìocul electric este un efect fiziologic al trecerii curentului electric prin corpul uman. Trecerea curentului electric prin corpul uman afecteazŸ Án mod esenÍial musculatura, funcÍiile respiratorii Ûi circulatorii Ûi uneori are ca rezultat arsuri serioase. Gradul de pericol pentru victimŸ depinde de mŸrimea curentului, de suprafaÍa corpului prin care acesta trece Ûi de durata trecerii. PublicaÍia CEI 60479-1 din 1994 defineÛte patru zone curent/duratŸ, Án interiorul cŸrora sunt descrise efectele patologice (vezi Fig. F1). Orice persoanŸ care vine Án contact cu pŸrÍi active ale instalaÍiei este supusŸ riscului de Ûoc electric. Curba C1 indicŸ faptul cŸ, atunci cÊnd un curent mai mare de 30 mA trece prin corpul uman dintr-o parte Án cealaltŸ persoana Án cauzŸ poate fi ucisŸ dacŸ acest curent nu este Ántrerupt Ántr-un timp relativ scurt. Punctul 500 ms/100 mA aproape de curba C1 corespunde cu o probabilitate de fibrilaÍie de 0,14%. ProtecÍia persoanelor Ámpotriva Ûocului electric Án instalaÍiile de joasŸ tensiune trebuie realizatŸ Án conformitate cu standardele naÍionale Án vigoare, cu regulamentele naÍionale Án vigoare, cu regulamentele statutare, normative, ghiduri oficiale, etc. Standardele CEI Án vigoare sunt: seria CEI 60364, seria CEI 60479, CEI 60755, seria CEI 61008, seria CEI 61009 Ûi CEI 60947-2.

F2

zona AC1: imperceptibilŸ zona AC2: perceptibilŸ zona AC3: efecte reversibile-contracÍii musculare zona AC4: posibilitatea unor efecte ireversibile zona AC4-1: pÊnŸ la 5% probabilitate de fibrilaÍie cardiacŸ zona AC4-2: pÊnŸ la 50% probabilitate de fibrilaÍie cardiacŸ zona AC4-3: mai mult de 50% probabilitate de fibrilaÍie cardiacŸ

curba A: prag de percepÍie a curentului curba B: prag de reacÍii musculare curba C1: prag de 0% probabilitate de fibrilaÍie ventricularŸ curba C2: prag de 5% probabilitate de fibrilaÍie ventricularŸ curba C3: prag de 50% probabilitate de fibrilaÍie ventricularŸ

Fig. F1: Zone curent/duratŸ ale efectelor trecerii curentului electric prin corpul uman de la mÊna stangŸ spre picioare.

1 General

1.2 ProtecÍia Ámpotriva Ûocului electric
Regulile fundamentale ale protecÍiei Ámpotriva Ûocului electric sunt stabilite Án standardul CEI 61140 care acoperŸ atÊt instalaÍiile cÊt Ûi echipamentele electrice. PŸrÍile active nu trebuie sŸ fie accesibile Án mod accidental, iar pŸrÍile accesibile nu trebuie sŸ fie periculoase. AceastŸ regulŸ se aplicŸ: n Án condiÍii normale; n Án condiÍiile unui singur defect. ProtecÍia Án condiÍii normale corespunde protecÍiei Ámpotriva contactului direct (protecÍia de bazŸ) iar protecÍia Án condiÍiile unui singur defect corespunde protecÍiei Ámpotriva contactului indirect (protecÍia la defect). MŸsurile sporite de protecÍie se referŸ la ambele situaÍii.

1.3 Contactul direct Ûi indirect
Contactul direct
Deseori se cer luate douŸ mŸsuri Ámpotriva riscului unui contact direct deoarece s-a dovedit cŸ, Án practicŸ, o singurŸ mŸsurŸ nu este totdeauna suficientŸ. Standardele Ûi regulamentele disting douŸ categorii de contacte periculoase: n contactul direct; n contactul indirect. Ûi prevŸd mŸsuri de protecÍie pentru fiecare categorie.
Contactul direct se referŸ la cazul unei persoane care vine Án contact direct cu un conductor activ Án condiÍii normale (vezi Fig. F2). Standardul CEI 61140 a redenumit “protecÍia Ámpotriva contactului direct” cu termenul de “protecÍie de bazŸ”. Denumirea anterioarŸ este pŸstratŸ cu titlul de informaÍie.

Contactul indirect
Un contact indirect se referŸ la cazul unei persoane care vine Án contact cu o parte metalicŸ accesibilŸ care Án mod normal nu se aflŸ dar poate ajunge Án mod accidental sub tensiune (datoritŸ unor defecte de izolaÍie sau altor cauze). Curentul de defect aduce pŸrÍile metalice accesibile la o tensiune periculoasŸ care poate fi la originea unui curent de atingere care circulŸ prin persoana ce vine Án contact cu aceastŸ parte metalicŸ (vezi Fig. F3). Standardul CEI 61140 a redenumit “protecÍia Ámpotriva contactului indirect” cu termenul de “protecÍie la defect”. Denumirea anterioarŸ este pŸstratŸ cu titlul de informaÍie.

F3

Fig. F2: Contactul direct.

Fig F3: Contactul indirect.

F - ProtecÍia Ámpotriva Ûocurilor electrice

2 ProtecÍia Ámpotriva contactului direct

ExistŸ douŸ mŸsuri complementare care se utilizeazŸ de obicei Ámpotriva pericolului contactului direct: n prevenirea Án mod fizic a contactului cu pŸrÍi active ale instalaÍiei prin utilizarea izolaÍiei, prin bariere, inaccesibilitate, etc.; n protecÍii suplimentare Án cazul Án care contactul direct are loc Án ciuda sau datoritŸ unor greÛeli ale mŸsurilor de protecÍie mai sus menÍionate. AceastŸ protecÍie se realizeazŸ cu dispozitive de protecÍie Ámpotriva curentului de defect la pŸmÊnt, de mare sensibilitate (IΔn i 30mA) Ûi care acÍioneazŸ Ántr-un timp scurt. Aceste dispozitive sunt eficiente Án majoritatea cazurilor Án care se produce contactul direct.

Standardele CEI Ûi cele naÍionale disting Án mod frecvent douŸ tipuri de protecÍii: n completŸ (izolaÍie, carcase), etc.; n parÍialŸ sau specificŸ.

2.1 MŸsuri de protecÍie Ámpotriva contactului direct
ProtecÍia prin izolarea pŸrÍilor active
AceastŸ protecÍie constŸ dintr-o izolare care este Án conformitate cu standardele Án vigoare (vezi Fig. F4). Vopselele, lacurile, emailurile nu asigurŸ o protecÍie adecvatŸ.

F4
Fig. F4: ProtecÍia Ámpotriva contactului direct prin izolarea cablului trifazat printr-o manta exterioarŸ.

ProtecÍia cu ajutorul barierelor Ûi carcaselor
AceastŸ mŸsurŸ este larg utilizatŸ ÁntrucÊt multe dintre componente Ûi materiale sunt instalate Án carcase, panouri de comandŸ Ûi tablouri de distribuÍie (vezi Fig. F5). Pentru a se considera cŸ asigurŸ o protecÍie efectivŸ Ámpotriva contactelor directe accidentale, aceste echipamente trebuie sŸ aibŸ un grad de protecÍie de cel puÍin IP 2X sau IP XXB (a se vedea Capitolul E, subcapitolul 3.4). Mai mult, un element de deschidere dintr-o carcasŸ (uÛŸ, panou frontal, sertare, etc.) trebuie sŸ fie detaÛat, deschis sau debroÛat: n cu ajutorul unei chei sau scule speciale destinate acestui scop; n numai dupŸ izolarea completŸ a pŸrÍilor active din carcasŸ; n cu o intercalare automatŸ a unui ecran care poate fi detaÛat numai cu o cheie sau cu o sculŸ destinatŸ acestui scop. Carcasa metalicŸ Ûi toate pŸrÍile metalice ale ecranelor trebuie sŸ fie conectate la conductorul de protecÍie (PE) al instalaÍiei.

MŸsuri parÍiale de protecÍie
n ProtecÍia cu ajutorul obstacolelor sau prin amplasare Án afara zonei de accesibilitate. Acest tip de protecÍie este rezervatŸ locaÍiilor Án care accesul este permis doar personalului autorizat. Modul de realizare a acestui tip de protecÍie este prezentat Án CEI 60364-4-41.

MŸsuri particulare de protecÍie
Fig. F5: Exemple de carcase pentru protecÍie.

n ProtecÍia prin utilizarea unor tensiuni foarte joase de siguranÍŸ (TFJS) sau prin limitarea energiei de descŸrcare. Aceste mŸsuri sunt utilizate doar Án cazul circuitelor de micŸ putere Ûi Án cazuri speciale, aÛa cum sunt descrise Án secÍiunea 3.5.

2 ProtecÍia Ámpotriva contactului direct

O mŸsurŸ suplimentarŸ de protecÍie Ámpotriva contactelor directe accidentale este utilizarea dispozitivelor de curent diferenÍial rezidual, care acÍioneazŸ la 30 mA Ûi chiar mai jos, Ûi care sunt cunoscute ca RCD (Residual Current Device) de sensibilitate mare.

2.2 MŸsuri suplimentare de protecÍie Ámpotriva contactului direct
Toate mŸsurile de protecÍie anterioare sunt preventive, dar experienÍa aratŸ faptul cŸ din diferite motive ele nu pot fi considerate perfecte. Printre aceste motive se aflŸ: n lipsa unei mentenanÍe corespunzŸtoare; n imprudenÍa, neglijenÍa; n uzura normalŸ sau anormalŸ a izolaÍiei: de ex. Ándoirea sau rŸzuirea conductoarelor de legŸturŸ; n contactele accidentale; n imersia Án apŸ, situaÍie Án care izolaÍia nu mai este suficientŸ. Pentru a proteja utilizatorii Ûi Án aceste situaÍii sunt utilizate dispozitive sensibile, cu declanÛare rapidŸ bazatŸ pe detecÍia curentului rezidual cŸtre pŸmÊnt (care se poate scurge sau nu printr-un organism viu), pentru a deconecta Án mod automat sursa de alimentare, suficient de rapid pentru a Ámpiedica producerea de prejudicii permanente sau chiar moartea prin electrocutare (vezi Fig. F6). Aceste dispozitive funcÍioneazŸ pe principiul mŸsurŸrii curentului diferenÍial, Án care orice diferenÍŸ dintre curentul de intrare Án circuit Ûi cel de ieÛire (Ántr-un sistem alimentat de la o sursŸ legatŸ la pŸmÊnt) se scurge la pŸmÊnt fie printr-un defect de izolaÍie, fie printr-un contact realizat de o persoanŸ care atinge un conductor activ. Dispozitivele de curent diferenÍial rezidual (RCD) standardizate suficient de sensibile pentru protecÍia Ámpotriva contactului direct sunt calibrate la un curent diferenÍial de 30 mA. În conformitate cu CEI 60364-4-41 protecÍia suplimentarŸ realizatŸ cu ajutorul dispozitivelor de curent diferenÍial rezidual de mare sensibilitate (IΔn i 30 mA) trebuie aplicatŸ circuitelor care alimenteazŸ prize avÊnd un curent nominal i 20 A Án toate cazurile, Ûi pentru circuite care alimenteazŸ echipamente mobile avÊnd curent nominal i 32 A pentru uz exterior. AceastŸ protecÍie suplimentarŸ este impusŸ Án anumite ÍŸri pentru circuite de prize de pÊnŸ la 32 A Ûi chiar mai mult dacŸ acestea se gŸsesc Án spaÍii umede Ûi/sau temporare (ex: organizŸri de Ûantier). Este de asemenea recomandatŸ limitarea numŸrului de prize protejate printr-un RCD (de ex: 10 prize pentru un RCD). În capitolul P, secÍiunea 3, sunt menÍionate diferite zone Án care dispozitivele RCD de mare sensibilitate sunt obligatorii (Án anumite ÍŸri), dar Án orice caz sunt puternic recomandate ca o protecÍie eficientŸ Ámpotriva contactelor directe Ûi indirecte accidentale.

F5

Fig. F6: RCD de sensibilitate mare.

F - ProtecÍia Ámpotriva Ûocurilor electrice

3 ProtecÍia Ámpotriva contactului indirect

MŸsurile de protecÍie sunt: n deconectarea automatŸ a sursei de alimentare (la primul sau la al doilea defect Án funcÍie de sistemul de tratare al neutrului); n mŸsuri speciale de protecÍie Án funcÍie de situaÍie.

PŸrÍile conductoare accesibile utilizate Án fabricarea echipamentelor electrice sunt separate de pŸrÍile active ale echipamentului prin ceea ce se numeÛte izolaÍia de bazŸ. Deteriorarea acestei izolaÍii de bazŸ va face ca Ûi acest material potenÍial conductor sŸ fie pus sub tensiune. Atingerea unei pŸrÍi a unui echipament electric care Án mod normal nu este sub tensiune, dar care a ajuns sub tensiune datoritŸ acestor deteriorŸri ale izolaÍiei defineÛte contactul indirect. Diferite mŸsuri sunt luate pentru protecÍia Ámpotriva acestor atingeri accidentale, incluzÊnd: n deconectarea automatŸ a sursei de alimentare; n mŸsuri speciale, cum ar fi: o utilizarea unor materiale cu izolaÍie de clasŸ II sau o izolaÍie echivalentŸ ca nivel, o amplasarea echipamentelor Án afara zonelor de accesibilitate, sau intercalarea de bariere, o legŸturi echipotenÍiale, o separarea galvanicŸ prin utilizarea transformatoarelor de separaÍie.

ProtecÍia Ámpotriva contactelor individuale accidentale prin deconectarea automatŸ a sursei de alimentare se poate obÍine dacŸ pŸrÍile conductoare accesibile ale echipamentului sunt corect legate la pŸmÊnt.

3.1 MŸsuri de protecÍie prin deconectarea automatŸ a sursei de alimentare
Principii de bazŸ
AceastŸ mŸsurŸ de protecÍie depinde de douŸ cerinÍe fundamentale Ûi anume: n de modul de conectare la pŸmÊnt a tuturor pŸrÍilor conductoare accesibile ale echipamentului electric Ûi de modul de realizare a reÍelei de ÁmpŸmÊntare; n deconectarea automatŸ a tensiunii de alimentare a secÍiunii defecte a instalaÍiei trebuie sŸ se facŸ Án aÛa fel ÁncÊt cerinÍele de siguranÍŸ ale raportului tensiune de atingere/duratŸ sŸ fie Ándeplinite pentru orice valoare a tensiunii de atingere Uc(1) (vezi Fig. F7).

F6

Fig. F7: Tensiunea de atingere periculoasŸ Uc.

Cu cÊt valoarea tensiunii de atingere este mai mare, cu atÊt mai rapid trebuie sŸ declanÛeze protecÍia (vezi Tab. F8). Valoarea cea mai mare a tensiunii de atingere Uc care poate fi suportatŸ un timp nedefinit, fŸrŸ consecinÍe asupra organismului uman, este de 50 V c.a.

Recapitulare a limitelor teoretice ale timpilor de deconectare

Uo (V) 50 < Uo i 120 Sistem TN sau IT 0,8 TT 0,3

120 < Uo i 230 0,4 0,2

230 < Uo i 400 0,2 0,07

Uo > 400 0,1 0,04

Tab. F8: Durate maxime ale tensiunii de atingere Án c.a (Án secunde). (1) Tensiunea de atingere Uc este tensiunea existentŸ (ca urmare a unor defecte de izolaÍie) Ántre pŸrÍile conductoare accesibile Ûi orice alt element conducŸtor care se aflŸ la un potenÍial diferit (Án general al pŸmÊntului).

3 ProtecÍia Ámpotriva contactului indirect

Deconectarea automatŸ Án cazul sistemelor TT se realizeazŸ cu ajutorul dispozitivelor de curent diferenÍial rezidual (RCD - Residual Current Device) avÊnd o sensibilitate

3.2 Deconectarea automatŸ Án cazul sistemului TT
Principii de bazŸ:
În cazul acestui sistem, toate pŸrÍile conductoare accesibile Ûi cele conductoare externe ale instalaÍiei trebuie sŸ fie conectate la aceeaÛi prizŸ de pŸmÊnt. Punctul neutru al sursei de alimentare este Án mod normal conectat la pŸmÊnt printr-o prizŸ de pŸmÊnt separatŸ, Án afara zonei de influenÍŸ a prizei de pŸmÊnt a instalaÍiei, dar acest lucru nu este o necesitate. ImpedanÍa buclei de defect constŸ, Án principal, din impedanÍele celor douŸ prize de pŸmÊnt (a sursei Ûi a instalaÍiei) conectate Án serie, de aceea valoarea curentului de defect la pŸmÊnt este, Án general, prea micŸ pentru ca releele de supracurent sau fuzibilele sŸ declanÛeze, prin urmare utilizarea unui dispozitiv de curent diferenÍial rezidual este esenÍialŸ. Acest principiu de protecÍie este de asemenea valabil Án cazul unei singure prize de pŸmÊnt, respectiv Án cazul consumatorului tip post de transformare Ántr-o instalaÍie unde spaÍiul limitat poate impune adoptarea sistemului de tratare TN, dar unde nu toate celelalte condiÍii impuse de sistemul TN pot fi respectate. ProtecÍia prin deconectarea automatŸ a sursei utilizatŸ Án sistemul TT este realizatŸ de dispozitive RCD cu o sensibilitate:

unde RA este rezistenÍa de dispersie a prizei de pŸmÊnt.

unde: RA este rezistenÍa prizei de pŸmÊnt a instalaÍiei IΔn este curentul rezidual nominal al RCD. În cazul alimentŸrilor temporare (organizare de Ûantier) Ûi locaÍiilor din agriculturŸ Ûi horticulturŸ, se va Ánlocui valoarea 50 V cu 25 V. Exemple: (vezi Fig. F9) n rezistenÍa prizei de pŸmÊnt a unei surse cu neutrul legat la pŸmÊnt Rn este 10 Ω; n rezistenÍa prizei de pŸmÊnt a instalaÍiei este RA = 20 Ω; n curentul prin bucla de punere la pŸmÊnt: Id = 7,7 A; n tensiunea de atingere Uf = Id x RA = 154 V Ûi deci periculoasŸ dar IΔn = 50/20 = 2,5 A, aÛa ca un dispozitiv RCD standard de 300 mA va declanÛa Án cca. 30 ms (vezi Tab. F10) fŸrŸ nici o temporizare Ûi va Ántrerupe circuitul defect, acolo unde tensiunea de atingere apare la nivelul pŸrÍilor conductoare accesibile.

F7

Uo(1) (V) 50 < Uo i 120 120 < Uo i 230 230 < Uo i 400 Uo > 400

T (s) 0,3 0,2 0,07 0,04

(1) Uo este tensiunea nominalŸ de fazŸ. Tab. F10: Timpul maxim de deconectare pentru circuitele de c.a. mai mici de 32 A.

Timpul maxim de deconectare
Timpul de deconectare al RCD este, Án general, mai mic decÊt cel cerut Án majoritatea standardelor naÍionale; aceastŸ caracteristicŸ uÛureazŸ utilizarea Ûi permite realizarea unor protecÍii efectiv selective. Standardul CEI 60364-4-41 specificŸ timpii maximi de deconectare ale dispozitivelor de protecÍie utilizate Án sistemul TT Ámpotriva contactelor indirecte: n pentru circuitele terminale cu un curent nominal inferior lui 32 A timpul maxim de deconectare nu va depŸÛi valorile indicate Án Tab. F10; n pentru celelalte circuite, timpul maxim de deconectare este stabilit la 1 s. AceastŸ limitŸ permite obÍinerea selectivitŸÍii Ántre dispozitivele RCD atunci cÊnd acestea sunt instalate pe circuite de distribuÍie. RCD este termenul general utilizat pentru dispozitivele care acÍioneazŸ pe principiul curentului diferenÍial rezidual. RCCB (Residual Current Circuit Breaker - Ántreruptor automat de curent rezidual) aÛa cum este definit Án seriile de standarde CEI 61008 este o clasŸ specificŸ de RCD. Tipul G (general) Ûi tipul S (selectiv), conform CEI 61008 au caracteristicile de declanÛare timp/curent aÛa cum este indicat Án Tab. F11. Aceste caracteristici indicŸ un anumit grad de selectivitate a declanÛŸrilor Ántre diferite combinaÍii de tipuri Ûi calibre, aÛa cum este indicat Án subcapitolul 4.3. În conformitate cu CEI 60947-2, RCD de tip industrial are mult mai multe posibilitŸÍi de selectivitate datoritŸ flexibilitaÍii Án ceea ce priveÛte temporizarea.

Fig. F9: Deconectarea automatŸ a alimentŸrii Án cazul sistemelor TT

F - ProtecÍia Ámpotriva Ûocurilor electrice

3 ProtecÍia Ámpotriva contactului indirect

x IΔn Uz domestic Uz industrial

Instantaneu Tip S Instantaneu Temporizare (0,06) Temporizare (altele)

1 2 5 >5 0,3 0,15 0,04 0,04 0,5 0,2 0,15 0,15 0,3 0,15 0,04 0,04 0,5 0,2 0,15 0,15 Án conformitate cu indicaÍiile producŸtorului

Tab. F11: Timpul maxim de declanÛare al RCD (Án secunde) .

3.3 Deconectarea automatŸ Án cazul sistemelor TN
Principii de bazŸ
În cazul acestui sistem, toate pŸrÍile metalice conductoare accesibile Ûi cele exterioare ale instalaÍiei sunt conectate direct la priza de pŸmÊnt prin intermediul conductorului de protecÍie. Asa cum este menÍionat Án capitolul E, subcapitolul 1.2, modul Án care aceastŸ conectare directŸ este realizatŸ, depinde dacŸ este utilizatŸ metoda de implementare a TN-C, TN-S sau TN-C-S. În Fig. F12 este prezentatŸ metoda TN-C Án care conductorul neutru reprezintŸ atÊt Conductorul de ProtecÍie cÊt Ûi Conductorul Neutru (PEN - Protective Earth and Neutral). În toate sistemele TN orice defect de izolaÍie reprezintŸ un curent de scurtcircuit Ántre fazŸ Ûi neutru. Nivelul ridicat al acestor curenÍi de scurtcircuit permite utilizarea protecÍiei la supracurent dar poate genera creÛteri ale tensiunii de atingere la locul de defect, pe durata deconectŸrii, de peste 50% din valoarea tensiunii de fazŸ. În practicŸ, Án reÍelele de distribuÍie publicŸ, Án mod normal, prizele de pŸmÊnt sunt realizate la intervale egale Án lungul conductorului de protecÍie (PE) sau (PEN) al reÍelei, Án timp ce consumatorului i se cere adeseori sŸ realizeze o prizŸ de pŸmÊnt la punctul de intrare Án instalaÍia de utilizare. În instalaÍiile mari existŸ adeseori prize de pŸmÊnt dispuse Án jurul locaÍiilor receptorilor, pentru a reduce tensiunea de atingere cÊt mai mult posibil. În cazul blocurilor de apartamente, toate pŸrÍile conductoare accesibile sunt conectate la conductorul de protecÍie la fiecare nivel. Pentru a asigura o protecÍie adecvatŸ, curentul de punere la pŸmÊnt : trebuie sŸ fie mai mare sau egal cu Ia. unde: Uo = tensiunea de fazŸ (Ántre fazŸ Ûi neutru) Id = curentul de defect Ia = curentul egal cu valoarea impusŸ la care dispozitivul de protecÍie declanÛeazŸ Án timpul specificat Zs = impedanÍa buclei de defect egalŸ cu suma impedanÍelor sursei, a conductoarelor active pÊnŸ Án punctul de defect Ûi a conductorului de protecÍie de la punctul de defect pÊnŸ la sursŸ Zc = impedanÍa buclei circuitului de defect (a se vedea “metoda conventionalŸ”, subcapitolul 6.2). NotŸ: Zona de la priza de pŸmÊnt Ánapoi la sursŸ are Án general o impedanÍŸ mult mai mare decÊt celelalte menÍionate Ûi deci poate fi neglijatŸ. Exemplu (vezi Fig. F12) Tensiunea de atingere accidentalŸ este ImpedanÍa buclei de defect este: Zs = ZAB + ZBC + ZDE + ZEN + ZNA. DacŸ predominante sunt ZBC Ûi ZDE, atunci: Zs = 2ρ L = 64,3 mΩ, deci: S 230 Id = = 3.576 A, (≈ 22 In pentru Ántreruptorul automat NS 160). 64,3 x 10-3 DeclanÛatorul magnetic instantaneu al Ántreruptorului este reglat la o valoare de cÊteva ori mai micŸ decÊt aceastŸ valoare a curentului de scurtcircuit, Ûi deci declanÛarea Án cel mai scurt timp posibil este asiguratŸ. NotŸ: În anumite cazuri se pot relua calculele pornind de la premiza cŸ existŸ o cŸdere de tensiune de cca. 20%. AceastŸ metodŸ care este recomandatŸ Ûi este explicatŸ Án capitolul F, subcapitolul 6.2, “metoda convenÍionalŸ“ conduce Án acest exemplu la un curent de defect estimat de: 230 x 0,8 x 103 = 2.816 A, (≈ 18 In). 64,3

Deconectarea automatŸ Án cazul sistemelor TN se realizeazŸ prin dispozitive de protecÍie la supracurenÍi sau prin dispozitive de curent diferenÍial rezidual.

F8

Fig. F12: Deconectarea automatŸ Án sistemele TN.

3 ProtecÍia Ámpotriva contactului indirect

Timpul maxim de deconectare
Standardul CEI 60364-4-41 specificŸ timpii maximi de deconectare ai dispozitivelor de protecÍie utilizate Án sistemul TN pentru protecÍia Ámpotriva contactelor indirecte: n pentru circuitele terminale cu un curent nominal inferior lui 32 A timpul maxim de deconectare nu va depŸÛi valorile indicate Án Tab. F13. n pentru celelalte circuite timpul maxim de deconectare este stabilit la 5 s. AceastŸ limitŸ permite obÍinerea selectivitŸÍii Ántre dispozitivele de protecÍie atunci cÊnd acestea sunt instalate pe circuite de distribuÍie. NotŸ: Utilizarea dispozitivelor de curent diferenÍial rezidual poate fi necesarŸ Án cazul sistemelor TN. Utilizarea RCD pentru sistemele TN-C-S ÁnseamnŸ cŸ, de fapt, conductorul de protecÍie este separat de conductorul neutru Án amonte de RCD. AceastŸ separare se face uzual, la intrarea Án tablou.

Uo(1) (V) 50 < Uo i 120 120 < Uo i 230 230 < Uo i 400 Uo > 400

T (s) 0,8 0,4 0,2 0,1

(1) Uo este tensiunea nominalŸ de fazŸ (fazŸ-pŸmÊnt). Tab. F13: Timpul maxim de declanÛare pentru circuite terminale de c.a. care nu depŸÛesc 32 A.

F9

DacŸ protecÍia urmeazŸ sŸ fie asiguratŸ de un Ántreruptor automat este suficient sŸ se verifice faptul cŸ valoarea curentului de defect depŸÛeÛte Ántotdeauna reglajul magnetic al protecÍiei instantanee sau temporizate de scurtŸ duratŸ a declanÛatorului (Im).

ProtecÍia cu ajutorul Ántreruptoarelor automate (vezi Fig. F14)
DeclanÛatorul instantaneu al Ántreruptorului automat va elimina curentul de scurtcircuit de punere la pŸmÊnt Án mai puÍin de 0,1 secunde. În consecinÍŸ, deconectarea automatŸ Án timpul maxim permis va fi totdeauna posibilŸ, atÊta timp cÊt toate tipurile de declanÛatoare magnetice, electronice, instantanee sau temporizate de scurtŸ duratŸ permit Ia = Im. ToleranÍa maximŸ admisŸ de cŸtre standardele Án vigoare trebuie totdeauna luatŸ Án considerare. Prin urmare Án cazul Án care curentul de defect, determinat prin calcul (sau estimat pe Ûantier) va fi mai mare decÊt curentul de declanÛare instantaneu sau temporizat de scurtŸ duratŸ al Ántreruptorului automat, declanÛarea Án limita timpului maxim admis este practic asiguratŸ.

Ia poate fi determinat pornind de la curbele de fuziune ale siguranÍelor fuzibile. În orice caz protecÍia nu poate fi asiguratŸ dacŸ impedanÍa buclei de defect Zs sau Zc este mai mare decÊt o anumitŸ valoare.

ProtecÍia cu ajutorul siguranÍelor fuzibile (vezi Fig. F15)
Valoarea curentului care asigurŸ funcÍionarea corectŸ a unei siguranÍe fuzibile poate fi evaluatŸ din curba curent/timp a siguranÍei fuzibile Án cauzŸ. Ia poate fi determinat din curba de funcÍionare a fuzibilului; Án orice caz, protecÍia nu poate fi realizatŸ dacŸ impedanÍa buclei de defect, Zc sau Zs depŸÛeÛte o anumitŸ valoare. Curentul de defect determinat mai sus depŸÛeÛte cu mult valoarea necesarŸ topirii siguranÍei fuzibile. CondiÍia de verificat este ca Ia < aÛa cum este indicat Án Fig. F15.

Fig. F14: Deconectarea cu ajutorul Ántreruptorului automat Án sistemele TN.

Fig. F15: Deconectarea cu ajutorul siguranÍelor fuzibile Án sistemele TN.

F - ProtecÍia Ámpotriva Ûocurilor electrice

3 ProtecÍia Ámpotriva contactului indirect

Exemplu: Tensiunea nominalŸ de fazŸ a reÍelei este 230 V Ûi timpul maxim de deconectare dat Án graficul din Fig. F15 este 0,4 s. Valoarea corespunzŸtoare a Ia poate fi cititŸ din grafic. UtilizÊnd tensiunea (230 V) Ûi curentul Ia impedanÍa totalŸ a buclei de defect sau impedanÍa buclei circuitului poate fi calculatŸ cu ajutorul formulelor: Zs = 230 sau Zc = 0,8 230 Ia Ia Valorile impedanÍelor din circuit nu trebuie sŸ depŸÛeascŸ niciodatŸ valorile mai sus calculate, Ûi ar fi de preferat sŸ fie substanÍial mai mici pentru a se asigura o funcÍionare satisfŸcŸtoare a siguranÍei fuzibile.

ProtecÍia cu ajutorul dispozitivelor de curent diferenÍial rezidual (RCD - Rezidual Current Devices) Án cazul sistemelor TN-S
Dispozitivele de curent diferenÍial rezidual trebuie utilizate atunci cÊnd: n impedanÍa buclei de defect nu poate fi determinatŸ precis (lungimi de cabluri dificil de estimat, prezenÍa unor materiale metalice Án vecinatatea conductoarelor, etc.); n curenÍii de defect sunt atÊt de mici, ÁncÊt timpii de deconectare maximi admisibili nu pot fi obÍinuÍi de cŸtre dispozitivele de protecÍie la supracurenÍi. CurenÍii nominali de declanÛare pentru dispozitivele de curent diferenÍial rezidual sunt de ordinul amperilor, adicŸ mult mai puÍin decÊt nivelul curentului de defect, ceea ce le face foarte eficiente Án cazul unor curenÍi de defect mici. În practicŸ, acestea sunt deseori utilizate Án distribuÍia de joasŸ tensiune; Án multe ÍŸri deconectarea automatŸ a circuitelor terminale trebuie realizatŸ cu ajutorul dispozitivelor de curent diferenÍial rezidual.

F10

3.4 Deconectarea automatŸ la al doilea defect Án cazul sistemelor IT
În acest tip de sistem: n sursa este izolatŸ de pŸmÊnt sau este conectatŸ la pŸmÊnt printr-o impedanÍŸ de valoare foarte mare; n toate pŸrÍile conductoare accesibile exterioare sunt conectate la priza de pŸmÊnt.

În cazul sistemelor IT primul defect de punere la pŸmÊnt nu trebuie sŸ determine nici o deconectare.

Primul defect
Atunci cÊnd are loc un prim defect real, numit “primul defect“ valoarea curentului de defect este foarte micŸ astfel ÁncÊt regula Id x RA i 50 V (vezi paragraful 3.2) este ÁndeplinitŸ Ûi deci, nu poate apŸrea o tensiune de atingere periculoasŸ. În practicŸ curentul Id este de valoare micŸ, ceea ce nu este periculos nici pentru personalul de exploatare, nici pentru instalaÍie. Totusi, Án acest caz: n trebuie realizatŸ o permanentŸ monitorizare a izolaÍiei, cuplatŸ cu un semnal de alarmŸ (audio sau/Ûi luminoasŸ) care sŸ funcÍioneze Án situaÍia apariÍiei primului defect (vezi Fig. F16). n localizarea Ûi ÁndepŸrtarea primului defect este imperios necesarŸ pentru a se obÍine toate avantajele sistemului IT. Continuitatea alimentŸrii este cel mai mare avantaj pe care Ál are acest sistem de tratare al neutrului. Pentru o reÍea alcŸtuitŸ din cca. 1 km de conductoare noi, impedanÍa (capacitivŸ) de scurgere cŸtre pŸmÊnt Zf este de ordinul a 3500 Ω pe fazŸ. În funcÍionarea normalŸ curentul capacitiv cŸtre pŸmÊnt(1) se calculeazŸ cu formula: Uo = 230 = 66 mA pe fazŸ. Zf 3.500 În timpul unui defect Ántre fazŸ Ûi pŸmÊnt, aÛa cum este indicat Án Fig. F17, curentul care trece prin priza de pŸmÊnt de rezistenÍŸ RnA este dat de suma vectorialŸ a curentului capacitiv din cele douŸ faze neafectate. Tensiunile fazelor neafectate au crescut cu √3 Uo (datoritŸ existenÍei defectului pe a treia fazŸ), deci curenÍii capacitivi cresc proporÍional. AceÛti curenÍi sunt defazaÍi unul faÍŸ de celalŸlt cu 60°, deci, atunci cÊnd ei se adunŸ vectorial, curentul total devine: 3 x 66 mA = 198 mA (Án exemplul prezentat). Tensiunea de atingere Uf este atunci, egalŸ cu 198 x 5 x 10-3 = 0,99 V, prin urmare, este total nepericuloasŸ. Curentul de scurtcircuit este dat de suma vectorialŸ dintre curentul rezistiv Id1 (153 mA) Ûi de cel capacitiv Id2 (198 mA). ÎntrucÊt pŸrÍile active accesibile ale instalaÍiei sunt conectate direct la pŸmÊnt, impedanÍa Zct de conectare la pŸmÊnt a sursei nu mai joacŸ nici un rol Án calculul tensiunii de atingere.

Fig. F16: Dispozitiv pentru realizarea controlului izolaÍiei Ántre fazŸ Ûi pŸmÊnt, obligatoriu Án sistemele IT.

(1) În condiÍii de izolaÍie corespunzatoare, curentul rezistiv de scurgere la pŸmÊnt se presupune a fi neglijabil Án acest exemplu.

a instalaÍiei Ûi a sursei de alimentare. Pentru circuitele terminale care alimenteazŸ echipamente electrice cu un curent nominal care nu depŸÛeÛte 32 A Ûi avÊnd pŸrÍile conductoare accesibile conectate la prize de pŸmÊnt independente diferite de priza de pŸmÊnt a sursei de alimentare.8 u Ia (1) 2 Zc n Timpii maximi de deconectare Timpii de deconectare pentru sistemele IT depind de felul Án care sunt interconectate cele douŸ prize de pŸmÊnt. aÛa cum se indicŸ Án Fig. Pentru alte grupuri de circuite avÊnd prize de pŸmÊnt independente de cea a sursei de alimentare. timpii maximi de deconectare sunt daÍi Án Fig.3 ProtecÍia Ámpotriva contactului indirect Fig. În instalaÍiile IT cu 4 conductoare. timpul maxim de deconectare este 1 s. un curent de scurtcircuit mic va apare atunci cÊnd unul (din cele douŸ) defecte are loc Ántre conductorul neutru Ûi pŸmÊnt (toate cele patru conductoare sunt izolate de pŸmÊnt Án schema IT). Aceasta se datoreazŸ faptului cŸ orice situaÍie de al doilea defect rezultat dintr-un defect de izolaÍie dintr-un grup Ûi un defect de izolaÍie din alt grup va genera un curent de defect care va fi limitat de diferitele prize de pŸmÊnt ca Ûi Án cazul sistemului TT. unde 2 Zc Uo = tensiunea de fazŸ Zc = impedanÍa circuitului buclei de defect (vezi F3. prin urmare curentul de defect are o valoare ridicatŸ Ûi. Aceasta se datoreazŸ faptului cŸ orice situaÍie de al doilea defect petrecutŸ Án acest grup de circuite reprezintŸ. adicŸ Ántreruptoarele automate sau fuzibilele. Primul defect poate avea loc la un capŸt al circuitului. De aceea. DeclanÛarea Ántreruptorului automat depinde de modul de conectare la priza de pŸmÊnt Ûi dacŸ sunt utilizate sau nu prize de pŸmÊnt separate. timpii maximi de deconectare sunt daÍi Án Fig. este uzual de a se dubla impedanÍa buclei de defect atunci cÊnd se calculeazŸ pragul magnetic de declanÛare al protecÍiei la supracurent. Pentru circuitele terminale care alimenteazŸ echipamente electrice cu un curent nominal care nu depŸÛeÛte 32 A Ûi avÊnd pŸrÍile conductoare accesibile conectate la o prizŸ de pŸmÊnt comunŸ cu cea a sursei de alimentare. Án fapt un curent de scurtcircuit similar sistemului TN. F8. Án mod evident. Cazul celui de al doilea defect La apariÍia unui al doilea defect. Atunci cÊnd sistemul include un conductor pentru nulul de lucru pe lÊngŸ cele trei conductoare de fazŸ.8 u Ia (1) . pentru calculul nivelurilor de protecÍie se foloseÛte tensiunea de fazŸ (fazŸ-neutru). timpul de deconectare este de 5 s. ÎndepŸrtarea defectului se realizeazŸ Án mod diferit Án fiecare din urmŸtoarele cazuri: ExistenÍa simultanŸ a douŸ defecte de punere la pŸmÊnt (dacŸ nu sunt amÊndouŸ pe aceeaÛi fazŸ) este periculoasŸ Ûi trebuie ÁndepŸrtatŸ rapid cu ajutorul siguranÍelor fuzibile sau Ántreruptoarelor automate. pe o altŸ fazŸ sau pe conductorul neutru al instalaÍiei. F18. În cazul instalaÍiilor cu neutru nedistribuit (3 conductoare) tensiunea utilizatŸ pentru calculul curentului de defect este tensiunea de linie (Ántre faze). deconectarea rapidŸ devine imperios necesarŸ. F13. F11 (1) Bazat pe “metoda convenÍionalŸ” descrisŸ Án primul exemplu de la subcapitolul 3. va trebui sŸ declanÛeze protecÍia la supracurent.3) Ia = reglajul protecÍiei la supracurent. Án timp ce al doilea defect poate avea loc la capŸtul opus. În acest caz nici o prizŸ de pŸmÊnt nu se gŸseÛte pe traiectoria curentului de defect.3. . F17: Calea curentului de defect la primul defect Án cazul sistemelor IT. exemplu: Uo 0. exemplu: √3 Uo 0. Pentru alte circuite interconectate avÊnd o prizŸ de pŸmÊnt comunŸ. Primul caz Se referŸ la instalaÍia Án care toate pŸrÍile conductoare accesibile sunt conectate la un conductor PE comun.

cele douŸ circuite implicate Án scurtcircuitul bifazat se presupune ca au aceeaÛi lungime.3 = 129 mΩ. În acest caz este necesarŸ o protecÍie suplimentarŸ celei descrise mai sus pentru cazul 1 Ûi se referŸ la dispozitive de curent diferenÍial rezidual plasate ÁmpreunŸ cu Ántreruptoarele care protejeazŸ fiecare circuit sau grup de circuite. FGHJ = 2RJH = 2ρ = Án mΩ. folosind curbele de funcÍionare ale siguranÍelor fuzibile descrise mai sus Án Fig.F . G. F18. F18. n ProtecÍia prin Ántreruptoare cu dispozitive de curent diferenÍial rezidual (RCCB) În cazuri particulare. Curentul indicat trebuie sŸ fie semnificativ mai mic decÊt curentul de defect calculat pentru circuitul respectiv. DacŸ pŸrÍile conductoare accesibile ale instalaÍiei sunt conectate la prize de pŸmÊnt individuale. D. RCCB-urile sunt necesare. iar conductorul de PE are aceeaÛi secÍiune cu conductorul de fazŸ. Al doilea caz Se referŸ la cazul Án care pŸrÍile conductoare accesibile ale instalaÍiei sunt conectate la prize de pŸmÊnt individuale sau atunci cÊnd instalaÍia cuprinde grupuri de circuite conectate la prize de pŸmÊnt individuale (cÊte o prizŸ pentru fiecare grup). L Astfel. alegerea Ûi reglarea protecÍiei la scurtcircuit furnizate de Ántreruptorul automat Compact NS 160 este adecvatŸ pentru ÁndepŸrtarea unui scurcircuit bifazat (fazŸ-fazŸ) care ar avea loc la capetele circuitelor respective. În astfel de cazuri. aceeaÛi secÍiune a conductorului. pot fi stabilite reglajele protecÍiei instantanee sau temporizatŸ de scurtŸ duratŸ a declanÛatorului. n ProtecÍia prin siguranÍe fuzibile Curentul Ia pentru care siguranÍa fuzibilŸ funcÍioneazŸ trebuie ales astfel ÁncÊt sŸ asigure Ántreruperea circuitului Án timpul specificat. H. F18: Întreruptorul automat declanÛeazŸ Án situaÍia celui de al doilea defect atunci cÊnd pŸrÍile conductoare accesibile sunt conectate la un conductor de protecÍie comun. De reÍinut: Într-un sistem IT. Astfel.2) impedanÍa buclei de defect va fi de douŸ ori mai mare decÊt cea calculatŸ pentru unul din circuite Án sistemul TN. protecÍia Ámpotriva contactelor accidentale indirecte poate fi realizatŸ utilizÊnd un RCCB. F15. subcapitolul 3. J va fi 2 x 64. atunci este posibil ca al doilea defect sŸ se producŸ Ántre circuite sau grupuri de circuite diferite.ProtecÍia Ámpotriva Ûocurilor electrice 3 ProtecÍia Ámpotriva contactului indirect Fig. rezistenÍa buclei 1. unde: a ρ = rezistivitatea electricŸ a cuprului (Ω/mm2) (a unui ÍŸrus din cupru. Motivul pentru aceastŸ cerinÍŸ este acela cŸ prizele de pŸmÊnt ale diferitelor grupuri sunt conectate prin intermediul pŸmÊntului astfel ÁncÊt scurtcircuitul bifazat va fi Án general limitat la trecerea prin prizele de pŸmÊnt de cŸtre rezistenÍa acestor prize Ûi . Curentul de defect va fi deci: 0. lung de 1m Ûi avÊnd secÍiunea de 1 mm2) L = lungimea. Án mm2 FGHJ = 2 x 22. Án metri. Exemplu: În cazul indicat Án Fig. aÛa cum se aratŸ Án capitolul F. iar rezistenÍa buclei B.5 x 50/35 = 64. F. a circuitului a = secÍiunea.3 mΩ.3. E. F12 n ProtecÍia prin Ántreruptor automat În cazul aratat Án Fig. Timpii de deconectare recomandaÍi mai sus pot fi respectaÍi cu uÛurinÍŸ. dacŸ se utilizeazŸ “metoda convenÍionalŸ” (subcapitolul 6. C.8 x √3 x 230 x 103/129 = 2470 A. pentru fiecare circuit.

etc. Án cazul sistemelor IT. uneori. De aceea sunt necesare dispozitive de curent diferenÍial rezidual sensibile. instalat pe conductorul de neutru (vezi Fig. n pŸrÍile conductoare accesibile ale unei surse de foarte joasŸ tensiune nu trebuie conectate la priza de pŸmÊnt. sŸ fie superior celui produs Án cazul Capacitatea de punere la pŸmÊnt (µF) 1 5 30 Curentul la primul defect (A) 0. F20: Utilizarea dispozitivelor de curent diferenÍial rezidual Án cazul Án care pŸrÍile conductoare accesibile sunt conectate individual sau Án grup la priza de pŸmÊnt. subcapitolul 7. special proiectate Án conformitate cu standardele naÍionale sau internaÍionale (CEI 60742). Tab. Pentru o protecÍie corespunzŸtoare Ámpotriva contactelor indirecte trebuie respectate Án exploatare trei condiÍii: n nici un conductor activ al circuitelor de TFJS nu trebuie conectat la priza de pŸmÊnt. F19: CorespondenÍa dintre capacitatea de punere la pŸmÊnt Ûi curentul de scurgere la pŸmÊnt Án cazul primului defect. F19). dar curentul nominal al acestora trebuie. Nota 2: În instalaÍiile trifazate cu 4 conductoare protecÍia Ámpotriva supracurenÍilor Án conductorul neutru este preferabil sŸ se realizeze. protecÍia conductorului neutru. Nota 1: A se vedea capitolul G. n toate pŸrÍile conductoare active ale circuitelor de TFJS Ûi ale altor circuite cu . pentru primul caz.07 0.2. AceastŸ mŸsurŸ depinde de puterea sursei de alimentare la tensiune foarte joasŸ de la ÁnfŸÛurarea secundarŸ a transformatoarelor de separaÍie.5 MŸsuri de protecÍie Ámpotriva contactelor directe Ûi indirecte fŸrŸ deconectarea automatŸ a sursei de alimentare Utilizarea tensiunilor foarte joase de siguranÍŸ (TFJS) TFJS se utilizeazŸ Án situaÍiile Án care funcÍionarea echipamentelor electrice implicŸ riscuri serioase de accidente (bazine de Ánot. evident. protecÍia la supracurent funcÍioneazŸ. Tensiunea Án secundar nu depŸÛeÛte niciodatŸ valoarea efectivŸ de 50 V. parcuri de distracÍii.3 ProtecÍia Ámpotriva contactului indirect deci protecÍia cu ajutorul dispozitivelor de protecÍie la supracurenÍi nu este posibilŸ. F 20).17 NotŸ: 1 µF reprezintŸ capacitatea faÍŸ de pŸmÊnt pentru un cablu cu patru conductoare avÊnd 1 km lungime. sau la alte pŸrÍi conductoare active interne sau exterioare. primului defect (a se vedea Tab.). Nivelul de Íinere la impuls al izolaÍiei dintre ÁnfŸÛurŸrile primarŸ Ûi secundarŸ este foarte mare Ûi/sau Ántre ÁnfŸÛurŸri este uneori incorporat un ecran metalic ÁmpŸmÊntat. aÛa cum s-a descris mai sus. În cazul unui al doilea defect care se petrece Án interiorul unui grup de circuite avÊnd o prizŸ de pŸmÊnt comunŸ. Tensiunile foarte joase de siguranÍŸ sunt folosite Án cazuri ce presupun riscuri crescute: bazine de Ánot. cu ajutorul unui F13 Fig.36 2. etc. 3. lŸmpi portabile sau alte echipamente portabile pentru uz exterior. transformator de curent de tip tor.

F22) Principiul separŸrii electrice a circuitelor (Án general circuite monofazate) din motive de siguranÍŸ. din motive funcÍionale. Án mod normal Án zone uscate Án care nu sunt previzibile contacte directe pentru corpul omenesc. ÁntrucÊt calea de curent porneÛte de la persoana care a produs contactul direct. subcapitolul 3: “Zone speciale”. Pe mŸsurŸ ce lungimea circuitului creÛte. curentul generat de contactul direct va creÛte progresiv pÊnŸ la o valoare la care devine un Ûoc electric periculos. cu excepÍia cazului Án care echipamentul se gŸseÛte Ántr-o zonŸ cu legŸturi echipotenÍiale. FiÛele Ûi prizele din TFJS trebuie sŸ fie de o formŸ specificŸ astfel ÁncÊt sŸ nu fie posibilŸ conectarea lor greÛitŸ la alte tensiuni. atunci cÊnd circuitele includ echipamente (precum transformatoare. atunci cÊnd tensiunea nominalŸ efectivŸ. NotŸ: Astfel de condiÍii ar putea fi ÁntÊlnite. În toate celelalte cazuri. Separarea electricŸ a circuitelor (vezi Fig. Fig. la celŸlalt conductor. dar circuitul secundar este conectat la pŸmÊnt Ántr-un punct. NotŸ: În condiÍii normale. CEI 60364-4-41 defineÛte. sistemul nu necesitŸ protecÍie Ámpotriva contactelor directe accidentale. Ántreruptoare cu comandŸ la distanÍŸ. evident. n prizele aferente sistemelor de TFJS nu trebuie sŸ aibŸ prin construcÍie borne de protecÍie Ûi nu vor fi conectate la priza de pŸmÊnt. Din aceste motive lungimile relativ scŸzute ale cablurilor bine izolate sunt esenÍiale Án cazul sistemelor separate. . spre exemplu. altele decÊt Án zonele de risc crescut menÍionate anterior. cÊnd TFJS este mai micŸ decÊt 25 V. un curent de valoare foarte micŸ va circula prin persoana respectivŸ. cu un grad mŸrit al rezistenÍei de izolaÍie dintre ÁnfŸÛurarea primarŸ Ûi cea secundarŸ sau cu o protecÍie echivalentŸ precum cea a unui ecran metalic conectat la pŸmÊnt Ántre ÁnfŸÛurŸri. se bazeazŸ pe urmŸtoarele considerente. prin pŸmÊnt Ûi apoi Ánapoi la celŸlalt conductor printr-o rezistenÍŸ de izolaÍie conductor-pŸmÊnt scazutŸ. de la un transformator de separaÍie. ÎntrucÊt capacitatea conductorului Án raport cu pŸmÊntul este foarte micŸ. F21: SursŸ de alimentare de foarte joasŸ tensiune. o tensiune de 50 V sau mai micŸ este utilizatŸ. Cele douŸ conductoare de la ÁnfŸÛurarea secundarŸ monofazatŸ a unui transformator de separaÍie sunt izolate faÍŸ de pŸmÊnt. ProtecÍia Ámpotriva contactelor directe accidentale este Án general necesarŸ.F . Este preferabil sŸ se utilizeze pentru cazuri individuale. Chiar dacŸ o lungime a circuitului micŸ exclude orice pericol din partea curentului capacitiv. Utilizarea tensiunilor foarte joase de protecÍie (TFJP) (vezi Fig. F21) AceastŸ metodŸ se utilizeazŸ Án general acolo unde se impun tensiuni foarte joase sau sunt preferate din motive de siguranÍŸ. Án mod precis. unde nu este prevazutŸ protecÍia Ámpotriva contactului direct. trebuie luate Án considerare mŸsuri adecvate prevŸzute Án CEI 60364-4-41 pentru a se asigurŸ protecÍia Ámpotriva atÊt a contactelor directe cÊt Ûi a celor indirecte accidentale. prin pŸmÊnt Ûi Ánapoi. relee. tensiunea efectivŸ maximŸ admisŸ este de 6 V. Se recomandŸ utilizarea separŸrii electrice a circuitelor pentru cabluri de lungimi relativ mici Ûi avÊnd nivele relativ ridicate ale rezistenÍei de izolaÍie. Án conformitate cu amplasarea Ûi cu destinaÍia acestor circuite. CerinÍe speciale sunt indicate Án capitolul P. F14 Fig. Conceptul este asemenator cel al TFJS. semnificaÍia TFJP. nu depŸÛeÛte 25 V. Transformatoarele sunt special proiectate pentru aceastŸ funcÍiune. DacŸ o persoanŸ vine Án contact direct cu unul dintre conductoare. prin capacitatea inerentŸ a acelui conductor Án raport cu pŸmÊntul. iar echipamentul este utilizat. Utilizarea tensiunilor foarte joase funcÍionale (TFJF) Acolo unde. F22: Alimentare de siguranÍŸ printr-un transformator de separaÍie de clasŸ II de izolaÍie. ÁnsŸ nu toate prevederile relative la TFJS sau TFJP sunt Ándeplinite. contactoare) insuficient izolate Án raport cu circuitele cu tensiuni mai mari.ProtecÍia Ámpotriva Ûocurilor electrice 3 ProtecÍia Ámpotriva contactului indirect Aceste mŸsuri impun urmŸtoarele: n circuitele de TFJS trebuie de obicei protejate prin tuburi dedicate exclusiv acestora cu excepÍia cazului Án care au fost utilizate conductoare cu izolaÍia compatibilŸ cu cea mai mare tensiune a celorlalte circuite din traseu. o valoare scŸzutŸ a rezistenÍei de izolaÍie Án raport cu pŸmÊntul poate determina un pericol. ConstrucÍia transformatorului este Án conformitate cu clasa II de izolaÍie standard. curentul este Án general sub nivelul de percepÍie.

etc. În cazul unui al doilea defect protecÍia la supracurent trebuie sŸ ducŸ la deconectarea automatŸ a circuitului. . radiourile. n trebuie realizatŸ o rezistenÍŸ mare de izolaÍie pentru cablaj Ûi receptoare. RezistenÍa de izolaÍie este mŸsuratŸ utilizÊnd un instrument tip “megohmetru” (generator acÍionat manual sau un model electronic alimentat la baterie) Ántre un electrod amplasat pe pardosealŸ sau pe perete Ûi pŸmÊnt (de exemplu cel mai apropiat conductor de protecÍie conectat la priza de pŸmÊnt). la un singur receptor. Án general. anumite corpuri de iluminat sau tipuri de transformatoare sunt proiectate pentru a avea dublŸ izolaÍie.). deci trebuie avut grijŸ ca electrozii utilizaÍi sŸ fie cei furnizaÍi ÁmpreunŸ cu instrumentul de mŸsurŸ. de exemplu. În practicŸ. n multe standarde naÍionale reunesc anumite cabluri ca fiind echivalente clasei II de izolaÍie. Presiunea de contact la nivelul electrodului trebuie sŸ fie. n lungimea circuitelor din secundar trebuie sŸ fie limitatŸ pentru a evita valori mari ale capacitŸÍii(1). Amplasarea Án afara unor zone accesibile sau interpunerea de obstacole Prin aceste mijloace este foarte puÍin probabil sŸ se atingŸ simultan o parte conductoare activŸ Ûi o parte conductoare aflatŸ la potenÍialul pŸmÊntului (vezi Fig. n izolaÍia suplimentarŸ Ántr-o instalatie electricŸ: CEI 60364-4-41 (subcapit. n pentru tablourile de distribuÍie Ûi echipamente similare. evident. Ûi ca lungimea totalŸ a sistemului de cablaj sŸ nu depŸÛeascŸ 500 m. utilizarea corectŸ a acestui principiu implicŸ urmŸtoarele: n nici un conductor sau parte conductoare accesibilŸ din circuitul secundar sŸ nu fie conectatŸ la priza de pŸmÊnt. prin urmare nu este uÛor de realizat. Un exemplu simplu este cel al introducerii unui cablu Ántr-un tub protector de PVC. o 100 kΩ (500 V < tensiunea Án instalaÍie i1000 V). Rolul acestui contact de protecÍie este acela de a asigura interconectarea tuturor pŸrÍilor conductoare accessibile. 24). Án aceleaÛi condiÍii ca cele impuse Án cazul sistemelor IT. ÁntrucÊt Án cazul echipamentelor de clasŸ II acestea sunt prevŸzute pe lÊngŸ izolaÍia de bazŸ Ûi cu o izolaÍie suplimentarŸ (vezi Fig. dar care nu este conectat la priza de pŸmÊnt. 23). F15 Fig. Aceste condiÍii limiteazŸ aplicarea acestei mŸsuri de siguranÍŸ. 413-2) Ûi anumite standarde naÍionale precum NFC15-100 (FranÍa) descriu detaliat mŸsurile necesare pentru a se realiza o izolaÍie suplimentarŸ Án timpul lucrŸrilor de montaj aferente unei instalaÍii electrice. aceeaÛi la toate testele. (1) CEI 364-4-41 recomandŸ ca produsul dintre tensiunea nominalŸ a circuitului Án volÍi Ûi lungimea Án metri a Ántregului sistem de cablaj sŸ nu depŸÛeascŸ 100000.3 ProtecÍia Ámpotriva contactului indirect AÛa cum s-a indicat mai Ánainte. aceastŸ mŸsurŸ poate fi aplicatŸ numai Án zonele uscate Ûi se implementeazŸ Án conformitate cu urmŸtoarele cerinÍe: n Pardoseala Ûi pereÍii camerei trebuie sŸ fie izolanÍi. În cazul Án care mai multe receptoare sunt alimentate printr-un transformator de separaÍie este necesar sŸ se realizeze urmŸtoarele cerinÍe : n pŸrÍile conductoare accesibile ale tuturor receptoarelor sŸ fie conectate ÁmpreunŸ printr-un conductor de protecÍie izolat. F23: Principiul nivelului de izolaÍie de clasŸ II. Simbol: Echipamentele de clasŸ II Aceste aparate sunt cunoscute ca avÊnd “dublŸ izolaÍie”. Aparatele electronice. rezistenÍa de izolaÍie faÍŸ de pŸmÊnt trebuie sŸ fie: o 50 kΩ (pentru instalaÍii cu tensiuni i 500 V). În principiu protecÍia prin amplasarea pŸrÍilor conductoare Án afara unor zone accesibile sau interpunerea de obstacole necesitŸ utilizarea unei pardoseli izolante Ûi. televizoarele au nivele de siguranÍŸ echivalente clasei II. dar nu sunt considerate aparate de clasŸ II. Fiecare furnizor de astfel de mijloace de mŸsurare furnizeazŸ electrozi adecvaÍi fiecŸrui produs. Nici o parte conductoare a aparatelor de clasŸ II nu trebuie conectatŸ la un conductor de protecÍie: n cele mai multe dintre aparatele portabile sau semi-mobile. Metodele sunt de asemenea descrise Ûi pentru cazul tablourilor de distribuÍie. Este important sŸ se aibŸ Án vedere anumite reguli speciale de exploatare Án cazul echipamentelor clasŸ II Ûi sŸ se verifice regulat dacŸ aceasta este menÍinutŸ (dacŸ izolaÍia exterioarŸ nu s-a deteriorat. CEI 60439-1 descrie un set de cerinÍe care realizeazŸ “izolaÍia totalŸ”‚ echivalentŸ cu clasa II. n prizele trebuie sŸ fie prevŸzute cu contact de protecÍie.

etc. Camere echipotenÍiale izolate faÍŸ de pŸmÊnt În acest caz. . F25: LegŸturi echipotenÍiale pentru toate pŸrÍile conductoare simultan accesibile. vor trebui luate mŸsuri speciale de protecÍie a persoanelor (ex. ÎnsŸ. probabil. Fig. o persoanŸ care intrŸ Án ÁncŸpere va fi supusŸ riscului ÁntrucÊt va pŸÛi pe o podea aflatŸ sub tensiune. F24: ProtecÍia prin amplasarea Án afara unor zone accesibile sau Ánterpunerea de obstacole. legate la un conductor de protecÍie (legat la pŸmÊnt Án altŸ zonŸ a instalaÍiei). Prin urmare.). Ántreruptorul de iluminat montat Ántr-o cutie metalicŸ de tip industrial. n Nici un conductor de protecÍie accesibil nu trebuie amplasat Án spaÍiul respectiv. toate pŸrÍile active accesibile. vor trebui utilizate echipamente speciale pentru controlul izolaÍiei Án absenÍa unui curent de defect semnificativ. Deteriorarea izolaÍiei dintre un conductor activ Ûi carcasa metalicŸ a unui aparat va duce Ántreaga construcÍie (cuÛcŸ) la un potenÍial egal cu cel dintre fazŸ Ûi pŸmÊnt.F . etc. F16 Fig. n Accesul Án spaÍiul respectiv trebuie astfel realizat ÁncÊt persoanele care intrŸ sŸ nu fie expuse riscurilor. spre exemplu. De asemenea. Camerele echipotenÍiale izolate faÍŸ de pŸmÊnt sunt asociate cu instalaÍii particulare (laboratoare.) trebuie protejate Án materiale adecvate izolante Ûi excluse din reÍeaua de echipotenÍialitate Ántruct acestea sunt.) Ûi genereazŸ anumite dificultŸÍi Án ceea ce priveÛte proiectarea Ûi execuÍia instalaÍiilor electrice. dar nici un curent electric de defect nu va circula. etc.ProtecÍia Ámpotriva Ûocurilor electrice 3 ProtecÍia Ámpotriva contactului indirect n Amplasarea echipamentelor Ûi obstacolelor trebuie fŸcutŸ astfel ÁncÊt sŸ nu fie posibil contactul simultan cu douŸ pŸrÍi conductoare accesibile ale instalaÍiei sau cu una conductoare accesibilŸ a instalaÍiei Ûi una conductoare accesibilŸ externŸ. Án aceste condiÍii. De exemplu o persoanŸ care se gŸseÛte pe o pardosealŸ conductoare Án afara spaÍiului respectiv nu trebuie sŸ aibe acces (prin uÛŸ) la pŸrÍi active conductoare precum.: podea izolantŸ la intrŸri. (1) PŸrÍile conductoare externe instalaÍiei care pŸtrund sau ies Án/din spatiul echipotenÍial (precum Íevile de apŸ. inclusiv podeaua(1) sunt conectate prin intermediul unui conductor de secÍiune suficient de mare astfel ÁncÊt sŸ nu existe nici o diferenÍŸ semnificativŸ de potenÍial Ántre oricare douŸ puncte.

mŸsura curentului de Ántoarcere prin pŸmÊnt cŸtre sursŸ Curentul de defect de izolaÍie este mŸsurat pe legŸtura dintre punctul neutru al transformatorului de joasŸ tensiune Ûi pŸmÊnt. Anumite teste au arŸtat faptul cŸ o scurgere foarte micŸ de curent (cÊÍiva mA) se poate dezvolta Ûi.mŸsura curentului de secvenÍŸ homopolarŸ Defectul de izolaÍie este mŸsurat direct cu ajutorul unui transformator de curent toroidal. care face suma curenÍilor din conductoarele active.Protection against electric shock 4 ProtecÍia bunurilor Án cazul defectelor de izolaÍie Standardele considerŸ cŸ pagubele (Án special incendiile) produse bunurilor de cŸtre defectele de izolaÍie sunt importante.Residual Current Devices) Dispozitivele de protecÍie de curent diferenÍial rezidual (RCD) sunt echipamente destinate efectiv asigurŸrii protecÍiei Ámpotriva riscului de incendiu datorat unor defecte de izolaÍie.Ground Fault Protection) Diferite tipuri de protecÍii Ámpotriva punerilor la pŸmÊnt (vezi Fig. dar suficient de mari pentru a produce incendii. F27: Diferite tipuri de protecÍie Ámpotriva punerilor la pŸmÊnt. SupraÁncŸlzirea poate fi cauza producerii arcului electric Án mediile umede. trebuie utilizat un dispozitiv de protecÍie diferenÍial de 300 mA.1 MŸsuri de protecÍie Ámpotriva riscului de incendiu cu ajutorul dispozitivelor de curent diferenÍial rezidual (RCD . n “Zero Sequence” ZS . standardele se referŸ la tehnici precum “protecÍia Ámpotriva punerilor la pŸmÊnt” (GFP .senzori reziduali Curentul de defect de izolaÍie este calculat utilizÊnd suma vectorialŸ a curenÍilor din secundarele transformatoarelor de curent.F . Dispozitivele de curent diferenÍial rezidual sunt echipamente destinate efectiv asigurŸrii protecÍiei Ámpotriva riscului de incendiu datorat unor defecte de izolaÍie. Acest tip de protecÍie Ámpotriva punerilor la pŸmÊnt este utilizat numai la valori mici ale curenÍilor de defect.Ground Fault Protection). F27 ) În funcÍie de tipul dispozitivului de mŸsurare a curentului de scurgere la pŸmÊnt. Anumite teste aratŸ faptul cŸ un curent de defect de 300 mA poate induce un risc real de incendiu (vezi Fig. Pentru alte cazuri. Transformatorul de curent de pe conductorul neutru este deseori Án afara Ántreruptorului automat. SupraÁncŸlzirea se poate datora.2 ProtecÍia Ámpotriva defectelor de punere la pŸmÊnt (GFP . modificŸrilor produse instalaÍiei iniÍiale (ex. F26). F17 4. Sistem RS Sistem SGR Sistem ZS Fig. Acest tip de curent de defect este de fapt prea mic pentru a fi detectat de alte protecÍii (la supracurenÍi). utilizarea unor dispozitivele de protecÍie Ámpotriva curentului rezidual cu sensibilitatea de 300 mA asigurŸ o bunŸ protecÍie Ámpotriva riscului de incendiu produs de un astfel de defect. Diferite investigaÍii au arŸtat faptul cŸ pierderile Án cazul producerii unor incendii Án clŸdiri industriale Ûi din sectorul terÍiar pot fi foarte mari. 4.: pozarea suplimentarŸ de cabluri pe acelaÛi suport). IT. Analiza acestui fenomen a arŸtat faptul cŸ riscul de incendiu este legat de supraÁncŸlzirea datoratŸ unei coordonŸri necorespunzŸtoare dintre valoarea maximŸ admisŸ a curentului prin cablu (sau prin conductorul izolat) Ûi pragul protecÍiei la supracurent. Án zonele cu risc crescut de incendiu. Pentru sistemele TT. . de asemenea. Fig. deoarece acestea pot detecta scurgeri de curent cŸtre pŸmÊnt (ex. Aceste arcuri se dezvoltŸ atunci cÊnd existŸ un defect de izolaÍie Ûi dacŸ impedanÍa buclei de defect este mai mare decÊt 0.6 Ω.: 300 mA). Prin urmare. F26: Originea incendiilor Án clŸdiri. n “Source Ground Return” SGR . Transformatorul de curent este Án afara Ántreruptorului automat. de la 300 mA poate induce un incendiu Án medii umede Ûi Án prezenÍa prafului. existŸ trei tipuri de protecÍii GFP: n “Residual Sensing” RS . TN-S Án care scurgerile de curent cŸtre pŸmÊnt pot apŸrea. care sunt destul de mici pentru a nu putea fi detectate de cŸtre alte protecÍii.

ProtecÍia Ámpotriva Ûocurilor electrice 4 ProtecÍia bunurilor Án cazul defectelor de izolaÍie Utilizarea Án instalaÍie a dispozitivelor GFP .F . n Recomandat sau impus.Groung Fault Protection Tipul/nivelul instalaÍiei Source Ground Return (SGR) Residual Sensing (RS) Zero Sequence (ZS) o Posibil. DistribuÍia principalŸ o o o DistribuÍie secundarŸ ObservaÍii Utilizat Utilizat des Utilizat rar n n F18 .

5 Implementarea sistemului TT 5.1 MŸsuri de protecÍie ProtecÍia Ámpotriva contactului indirect Cazul general ProtecÍia Ámpotriva contactelor indirecte este asiguratŸ prin utilizarea dispozitivelor de curent diferenÍial rezidual . Cazul Án care pŸrÍile active accesibile ale aparatelor sau grupurilor de aparate sunt conectate la prize de pŸmÊnt independente (vezi Fig. Aceasta permite obÍinerea unui anumit grad de selectivitate: n la nivelul A: temporizare la declanÛare a dispozitivului de curent diferenÍial rezidual. (1) La organizŸri de Ûantier. F28. pentru orice valoare a curentului nominal. Sensibilitatea fiecŸrui astfel de dispozitiv trebuie sŸ fie compatibilŸ cu rezistenÍa de dispersie a prizei de pŸmÊnt la care este conectat aparatul respectiv. etc. F30) ProtecÍia Ámpotriva contactelor indirecte este realizatŸ cu ajutorul dispozitivului de curent diferenÍial rezidual amplasat la nivelul Ántreruptorului care protejeazŸ fiecare aparat sau grup de aparate conectate la prize de pŸmÊnt separate. F28: Valorile limitŸ superioare pentru rezistenÍele prizei de pŸmÊnt.RCD. Standardul CEI 60364-4-41 Ûi anumite standarde naÍionale admit un timp maxim de declanÛare de 1 sec. ex. Cazul circuitelor de distribuÍie (vezi Fig. A se vedea 2. bŸrci de agrement. F30: Prize de pÊmÊnt separate. n circuite care alimenteazŸ incinte pentru spŸlŸtorii sau bazine de Ánot. tÊrguri mobile. Utilizarea unor astfel de RCD este recomandatŸ de asemenea. n circuite de prizŸ amplasate temporar Án anumite zone. pentru nivele date ale sensibilitŸÍii dispozitivelor de curent diferenÍial rezidual. ale cŸror praguri de sensibilitate IΔn Ándeplinesc 50 V (1) condiÍia IΔn i RA Alegerea pragului de sensibilitate a dispozitivelor de curent diferenÍial rezidual se face Án funcÍie de rezistenta RA a prizei de pŸmÊnt a instalaÍiei Ûi este datŸ Án Tab. F29: Circuite de distribuÍie. se utilizeazŸ tensiunea limitŸ de 25 V. F31: Circuite care alimenteazŸ prize. secÍiunea 3. F19 Fig. Dispozitive de curent diferenÍial rezidual de mare sensibilitate (vezi Fig. Án toate cazurile..2 Ûi capitolul P. n circuite care alimenteazŸ organizŸri de Ûantier. F29) IΔn 3A 1A 500 mA 300 mA 30 mA RezistenÍa maximŸ a prizei de pŸmÊnt (50 V) (25 V) 16 Ω 8Ω 50 Ω 25 Ω 100 Ω 50 Ω 166 Ω 83 Ω 1666 Ω 833 Ω Tab. Án urmŸtoarele situaÍii: n circuite de prizŸ amplasate Án zonele umede. Án cazul circuitelor de distribuÍie (spre deosebire de circuitele de distribuÍie finalŸ). care nu trebuie depŸÛite. Standardul CEI 60364-4-41 recomandŸ utilizarea dispozitivelor de curent diferenÍial rezidual de mare sensibilitate (i 30 mA) pentru protecÍia circuitelor de prize avÊnd un curent nominal i 20 A. Fig.: tipul “S”. F31) Fig. rulote. clŸdiri din mediul agricol. . n la nivelul B: declanÛare instantanee a dispozitivului de curent diferenÍial rezidual. la tensiuni UL de 50 V Ûi 25 V.

CEI 61009. Anexa M.F . F20 ProtecÍia Án cazul Án care pŸrÍile conductoare accesibile nu sunt conectate la priza de pŸmÊnt (vezi Fig. . n releelor cu transformatoare de curent toroidale separate (de tip inel). CEI 61008. reprezintŸ Ûi o mŸsurŸ suplimentarŸ de protecÍie Ámpotriva pericolului de producere a contactelor directe.2 Tipuri de dispozitive de curent diferenÍial rezidual (RCD) Dispozitivele de curent diferenÍial rezidual sunt. 5. Án conformitate cu CEI 60947-2. dar pentru protecÍia Ámpotriva riscului de incendiu este recomandatŸ o sensibilitate de 300 mA. F32: Zonele cu risc de incendiu. Áncorporate sau asociate urmŸtoarelor: n Ántreruptoarelor automate Án carcasŸ turnatŸ de tip industrial (MCCB) Án conformitate cu CEI 60947-2 Ûi anexelor B Ûi M. n separatoarelor de sarcinŸ Án conformitate cu standardele naÍionale. n Ántreruptoarelor automate miniaturŸ pentru uz casnic sau similar (MCB) Án conformitate cu CEI 60898. F33: PŸrÍi conductoare accesibile neconectate la priza de pŸmÊnt (A). n Ántreruptoarelor automate miniaturŸ de tip industrial (MCB) Án conformitate cu CEI 60947-2 Ûi anexelor B Ûi M. Fig.ProtecÍia Ámpotriva Ûocurilor electrice 5 Implementarea sistemului TT Cazul zonelor cu risc crescut de incendiu (vezi Fig. 33) (În cazuri de instalaÍii existente amplasate Án zone uscate Ûi Án care nu este posibilŸ realizarea unei prize de pŸmÊnt sau dacŸ conductorul de protecÍie s-a deteriorat). Sensibilitatea lor trebuie sa fie i 500 mA. Fig. 32) ProtecÍia cu ajutorul dispozitivelor de curent diferenÍial rezidual (RCD) la nivelul fiecŸrui Ántreruptor este absolut necesarŸ Án zonele cu risc Ûi chiar obligatorie Án anumite ÍŸri. Dispozitivele de curent diferenÍial rezidual de mare sensibilitate (i 30 mA) asigurŸ pe de o parte protecÍia Ámpotriva contactelor indirecte accidentale dar. de asemenea. Án mod uzual.

F35) Întreruptorul automat de protecÍie de la intrarea unui circuit poate avea dispozitiv de curent diferenÍial rezidual integrat cu caracteristici de temporizare (tip S). suprasarcinŸ Ûi curenÍi de defect la pŸmÊnt). asigurÊndu-se astfel. Întreruptoarele automate cu montaj pe sina DIN (ex. ataÛat. Ántreruptor automat cu bloc Vigi integrat pentru protecÍia circuitelor de prizŸ pentru aplicaÍiile din sectorul casnic Ûi terÍiar. Vigi. F35: Întreruptoare automate cu dispozitive de curent diferenÍial rezidual pentru aplicaÍiile din sectorul casnic. Fig. cu modul de curent diferenÍial rezidual. astfel. Întreruptoarele automate de tip industrial cu module de curent diferenÍial rezidual integrate sunt Án conformitate cu standardul CEI 60947-2 Ûi cu anexa B.5 Implementarea sistemului TT Dispozitivele de curent diferenÍial rezidual (RCD) sunt obligatoriu de utilizat Án cazul instalaÍiilor proiectate Án sistemul TT. Întreruptoare automate de tip industrial cu dispozitive de curent diferenÍial rezidual integrate sau ataÛabile (vezi Fig. protecÍie Ámpotriva curenÍilor de scurtcircuit. Blocuri Vigi). MiniÁntreruptoarele automate pentru uz casnic sau similar cu module de protecÍie Ámpotriva curentului rezidual integrate sunt Án conformitate cu CEI 60898. F34: Întreruptoare de tip industrial cu module de protecÍie Ámpotriva curentului rezidual. . MiniÁntreruptoare cu RCD pentru utilizŸri casnice (vezi Fig. acolo unde capacitatea lor de a obÍine selectivitate cu alte dispozitive de curent diferenÍial rezidual permit declanÛŸri temporizate. Compact sau Multi 9) pot fi asociate cu dispozitive de curent diferenÍial rezidual (ex. CEI 61008 Ûi CEI 61009. Întreruptoarele automate de tip industrial tip Multi 9. F21 Fig. Sistemul monobloc. funcÍii complete de protecÍie (separare. Ansamblul asigurŸ. un nivel ridicat de continuitate Án serviciu. 34) Întreruptoarele automate de tip industrial Vigi Compact.

dispozitivele pentru deconectarea automatŸ Án cazul contactului indirect accidental sunt instalate ÁmpreunŸ cu protecÍia suplimentarŸ Ámpotriva contactelor directe accidentale. selectivitatea evitŸ declanÛarea oricŸrui dispozitiv de curent diferenÍial rezidual. Dispozitivele de curent diferenÍial rezidual cu transformatoare de curent toroidale separate sunt Án conformitate cu CEI 60947-2 anexa M. fie prin divizarea circuitelor care sunt protejate individual sau Án grup. Selectivitatea Ántre RCD-uri RecomandŸrile generale referitoare la modul Án care se poate obÍine selectivitatea Ántre douŸ dispozitive de de curent diferenÍial rezidual sunt urmŸtoarele: n raportul dintre pragurile nominale de declanÛare ale dispozitivelor din amonte Ûi aval > 2. este posibil sŸ se realizeze selectivitatea pÊnŸ la trei sau patru nivele de distribuÍie: o la nivelul tabloului general de distribuÍie. dacŸ existŸ) Ûi la nivelul protecÍiei individuale a fiecŸrui aparat. Selectivitatea se obÍine prin utilizarea cÊtorva valori standardizate de sensibilitate: 30 mA.F . o la nivelul tabloului intermediar de distribuÍie.3 Coordonarea dispozitivelor de curent diferenÍial rezidual Coordonarea RCD-urilor din punctul de vedere al selectivitŸÍii declanÛŸrilor se realizeazŸ fie prin temporizŸrile declanÛŸrilor. o la nivelul prizelor. n Án general. 5.ProtecÍia Ámpotriva Ûocurilor electrice 5 Implementarea sistemului TT Separatoarele de sarcinŸ cu dispozitive de curent diferenÍial rezidual sunt Án conformitate cu standarde naÍionale particulare. Întreruptoare automate cu dispozitive de curent diferenÍial rezidual realizate cu ajutorul transformatoarelor de curent toroidale separate (vezi Fig. la tablourile de distribuÍie (Ûi la cele secundare. F37: Dispozitiv de curent diferenÍial rezidual (RCD) realizat cu ajutorul transformatoarelor de curent toroidale separate. F22 Fig. n temporizarea declanÛŸrii RCD-ului din amonte. 100 mA. Astfel. altul decÊt cel aflat imediat Án amonte de locul producerii defectului: n cu dispozitivele disponibile Án mod curent. sau prin combinarea celor douŸ metode. F38. 300 mA Ûi 1 A Ûi a unor temporizŸri ale declanÛŸrii aÛa cum se aratŸ Án Fig. . o la nivelul tablourile secundare. F37) Dispozitivul de curent diferenÍial rezidual realizat cu ajutorul transformatoarelor de curent toroidale separate poate fi asociat cu Ántreruptoare sau cu contactoare. pentru protecÍia fiecŸrui aparat.

n Nivelul B: Ántreruptoare cu module RCD integrate (DPN Vigi) sau ataÛabile (ex. n Nivelul D: o Vigicompact. n Nivelul D: RCD instantaneu. Vigicompact sau Vigi C60. F38: Selectivitatea totalŸ pentru douŸ nivele. A se vedea. capitolul P. n Nivelul C: Vigirex. de asemenea. F40) ProtecÍia n Nivelul A: RCD temporizat (reglaj III). de mare sensibilitate pe circuite alimentÊnd prize sau aparate de mare risc (maÛini de spŸlat. NotŸ: Reglajul dispozitivului de curent diferenÍial rezidual din amonte trebuie sŸ fie Án conformitate cu regulile de selectivitate Ûi sŸ ÍinŸ cont de toÍi curenÍii reziduali din aval. F39: Selectivitatea totalŸ pentru douŸ nivele. SoluÍiile Schneider Electric n Nivelul A: Ántreruptor asociat cu un dispozitiv de curent diferenÍial rezidual cu transformator toroidal (Vigirex RH54A). NotŸ: Reglajul dispozitivului de curent diferenÍial rezidual din amonte trebuie sŸ fie Án conformitate cu regulile de selectivitate Ûi sŸ ÍinŸ cont de toÍi curenÍii reziduali din aval. etc. n Nivelul B: RCD instantaneu. n Nivelul B: Vigicompact sau Vigirex. Releu cu transformator de curent toroidal 3 A temporizat 500 ms Întreruptor cu dispozitiv de curent diferenÍial rezidual 1 A temporizat 250 ms Întreruptor cu dispozitiv de curent diferenÍial rezidual 300 mA temporizat 50 ms sau tip S Întreruptor cu dispozitiv de curent diferenÍial rezidual 30 mA Selectivitatea la 3 sau 4 nivele (vezi Fig. n Nivelul B: RCD temporizat (reglaj II).5 Implementarea sistemului TT RCD-uri selective pentru domeniul casnic s Ûi industrial (reglaje I Ûi II) RCD de 30 mA pentru domeniul general Ûi industrial (reglaj 0) F23 Fig. Fig. F39) ProtecÍia n Nivelul A: RCD temporizat reglat la I (pentru dispozitivele industriale) sau tipul S (pentru domeniul casnic) pentru protecÍie Ámpotriva contactelor indirecte. subcapitolul 3). sau o Vigirex. SoluÍiile Schneider Electric n Nivelul A: Ántreruptoare Compact sau Multi 9 cu dispozitivele de curent diferenÍial rezidual respective (Vigi NS160 sau Vigi NC100) cu reglaj tip I sau S. Vigi C60). sau o Multi 9 cu RCD integrat sau cu modul ataÛat: DPN Vigi sau Vigi C60. Selectivitatea Ántre douŸ nivele (vezi Fig. . F40: Selectivitatea totalŸ pe 3 sau 4 nivele. Fig. n Nivelul C: RCD temporizat (reglaj I) sau tip S.

. F41) Masterpact debroÛabil MT/JT MV/LV Vigirex Reglaj II NS100 MA F24 Vigicompact Vigicompact NS100 NS100 Reglaj 11 Setting 300 300mA mA NC100L MA instantaneu 300 mA NC100 dif. 300 mA S Curent de defect la pŸmÊnt al filtrului: 20 mA Tablou electric terminal XC40 dif. F41: InstalaÍie tipicŸ pe 3 nivele: protecÍia circuitelor de distribuÍie Án sistemul TT.F .ProtecÍia Ámpotriva Ûocurilor electrice 5 Implementarea sistemului TT Selectivitatea protecÍiei pe trei nivele (vezi Fig. 30 mA Fig. Motorul este protejat printr-o protecÍie specificŸ.

atunci cÊnd circuitul are nulul de lucru separat de cel de protecÍie. ÁntrucÊt anumite efecte inductive Ûi/sau de vecinŸtate pot conduce la o creÛtere a impedanÍei efective a acestuia. Lista anterioarŸ indicŸ condiÍiile care trebuie respectate Án implementarea schemei TN pentru protecÍia Ámpotriva contactelor indirecte. astfel ÁncÊt orice limitare a curentului de punere la pŸmÊnt va fi determinatŸ de conductoarele din instalaÍie (conductoarele lungi Ûi flexibile mŸresc Án mare proporÍie impedanÍa buclei de defect. se impune utilizarea unui mijloc de separaÍie vizibilŸ la Ánceputul zonei de joasŸ tensiune. Cele mai recente recomandŸri ale CEI pentru protecÍia Ámpotriva contactelor indirecte Án sistemele TN se referŸ la timpii maximi de declanÛare admiÛi Án raport cu tensiunea nominalŸ a sistemului (vezi Fig. sau sŸ fie pozat pe suprafeÍe de oÍel. nulurile de lucru Ûi de protecÍie trebuie separate (ex. 2. F25 Note: n Schema TN impune ca neutrul transformatorului MT/JT. F42: Implementarea sistemului TN de tratare a neutrului. Pentru conductoarele de cupru i 6mm2 Ûi de aluminiu i 10mm2 sau acolo unde cablul este mobil. etc. 6. În cazul conductorului PEN (conductorul de nul de lucru este utilizat de asemenea. Conductorul de protecÍie PE nu trebuie sŸ treacŸ prin conducte fero-magnetice. Echipamentele de comandŸ Ûi protecÍie posibil de utilizat Án sistemele TN sunt: o tripolare atunci cÊnd circuitele prezintŸ conductor PEN. tubulaturi. 1. bazatŸ pe suma trigonometricŸ a sistemului de rezistenÍe Ûi reactanÍe inductive. Án mod riguros.: Án acest caz trebuie adoptat sistemul TN-S). ceea ce determinŸ o reducere a curentului de scurtcircuit). 5. Anumite condiÍii trebuie respectate. un curent suficient de mare pentru ca dispozitivul de protecÍie la supracurenÍi sŸ declanÛeze. aÛa cum se indicŸ mai jos Ûi sunt ilustrate Án Fig. Án timp ce. 4. n metoda de compunere. Fig.2 ProtecÍia Ámpotriva contactelor indirecte Trei metode de calcul sunt utilizate Án mod uzual: n metoda impedanÍelor. F42. 3. F12.6 Implementarea sistemului TN 6.1 CondiÍii preliminare La faza de proiectare trebuie luate Án calcul lungimile maxime ale cablurilor Án aval de Ántreruptoare sau fuzibile. n Pentru un post de transformare la care contorizarea se face pe joasŸ tensiune. o tetrapolar (tripolar + neutru). pŸrÍile accesibile conductoare interioare Ûi exterioare ale postului de transformare Ûi ale instalaÍiei sŸ fie conectate la o prizŸ de pŸmÊnt comunŸ. n Conductorul PEN nu poate fi Ántrerupt Án nici o situaÍie. anumite reguli. Metode de determinare a curenÍilor de scurtcircuit În sistemele TN. un scurtcircuit la pŸmÊnt determinŸ. . n metoda convenÍionalŸ bazatŸ pe o valoare prezumatŸ a cŸderii de tensiune Ûi pe utilizarea de tabele. subcapitolul 3. de exemplu: Ántreruptoare sau fuzibile. Án practicŸ. de obicei.3). Defectele de punere la pŸmÊnt trebuie eliminate de cŸtre dispozitivele de protecÍie la supracurenÍi. conexiunea trebuie fŸcutŸ direct la borna de ÁmpŸmÊntare a aparatului (vezi Fig. ImpedanÍele sursei Ûi ale reÍelei din amonte sunt mult mai mici decÊt cele ale circuitelor din instalaÍie. F42) Ánainte de a fi conectat Ûi la borna de neutru a acestuia. Conductorul de protecÍie PE trebuie conectat la priza de pŸmÊnt cŸt de bine posibil. la execuÍia instalaÍiilor electrice trebuie respectate. Ûi Án calitate de nul de protecÍie).

Aplicarea acestei metode nu este totdeauna uÛoarŸ. AutoritŸÍile naÍionale.) unde este calculat curentul de scurtcircuit de punere la pŸmÊnt cu ajutorul formulei: I= U (Σ R)2 + (ΣX)2 unde: (ΣR)2 = (suma rezistenÍelor buclei de defect )2 Án faza de proiectare (ΣX) 2 = (suma reactanÍelor inductive ale buclei de defect )2 U = tensiunea nominalŸ fazŸ-nul a sistemului. atunci funcÍionarea releului de protecÍie sau a fuzibilului este asiguratŸ. Metoda impedanÍelor Pentru realizarea calculelor. mai simple.F . ghiduri care includ valori tipice. valoarea prezumatŸ a curentului de scurtcircuit cu punere la pŸmÊnt trebuie calculatŸ cu o precizie rezonabilŸ ÁncŸ din faza de proiectare. curentul de defect care trebuie sŸ circule pentru a ridica potenÍialul pŸrÍilor conductoare accesibile la 50 V sau mai mult. AceastŸ valoare de 80% din valoarea nominalŸ a tensiunii de fazŸ ÁmpreunŸ cu impedanÍa circuitului este utilizatŸ pentru calculul curentului de scurtcircuit. Metoda de compunere AceastŸ metodŸ permite calcularea curentului de scurtcircuit la capŸtul circuitului pornind de la valoarea cunoscutŸ a curentului de scurtcircuit la capŸtul dinspre sursŸ. AceastŸ metodŸ se considerŸ a fi suficient de precisŸ pentru a stabili valorile maxime pentru lungimile cablurilor. transformator. Principiul este simplu dar cantitatea de calcule este greu de justificat. conducÊnd astfel la o valoare a curentului de defect care sŸ determine declanÛarea dispozitivelor de protecÍie la supracurenÍi. etc. ghidurile naÍionale pot furniza valori tipice Án scopul estimŸrii unei valori aproximative. n sau conductorul “se sudeazŸ” creÊnd un defect net. etc. de asemenea. prin urmare. pentru fiecare circuit. . alte metode. conductor de protecÍie. O analizŸ riguroasŸ necesitŸ utilizarea tehnicilor de descompunere Án componente simetrice. este atÊt de mare ÁncÊt poate avea loc una din urmŸtoarele douŸ posibilitŸÍi: n sau calea de defect se topeÛte singurŸ. DacŸ reglajul la supracurent al dispozitivului de protecÍie se bazeazŸ pe aceastŸ valoare. cu ajutorul formulei aproximative: I = Isc U U+Zs. spre deosebire de cazul “metodei impedanÍelor”. deoarece presupune cunoaÛterea tuturor parametrilor Ûi caracteristicilor elementelor buclei de defect. de precizie acceptabilŸ. lungimi de conductoare. Pentru a se asigura o funcÍionare optimŸ a dispozitivelor de protecÍie la supracurenÍi Án ultimul caz. bazatŸ pe suma tuturor impedanÍelor buclei de defect (numai de secvenÍa directŸ). NotŸ: AceastŸ metodŸ utilizeazŸ suma aritmeticŸ(1) a impedanÍelor individuale. Principiu metodei Principiul de bazŸ Án calculul curentului de scurcircuit este presupunerea cŸ valoarea tensiunii la capŸtul din amonte al circuitului respectiv (de exemplu: acolo unde este amplasat dispozitivul de protecÍie) rŸmÊne cca.ProtecÍia Ámpotriva Ûocurilor electrice 6 Implementarea sistemului TN F26 Justificarea acestor recomandŸri este aceea cŸ.Isc unde Isc = valoarea curentului de scurtcircuit din amonte I = valoarea curentului de scurtcircuit din aval U = tensiunea de fazŸ a sistemului Zs = impedanÍa circuitului. Án sistemele TN. n Metoda de compunere care este o estimare a curentului de scurtcircuit la capŸtul circuitului dinspre sarcinŸ bazatŸ pe cunoaÛterea valorii curentului de scurtcircuit la capŸtul circuitului spre sarcinŸ. pe rÊnd. practic instantaneu. Cele trei metode practice sunt: n Metoda impedanÍelor. Aceste metode pot fi utilizate Án cazul Án care cablurile care alcŸtuiesc bucla de defect sunt alŸturate Ûi nu sunt separate prin materiale fero-magnetice. Án instalaÍiile de joasŸ tensiune. n Metoda convenÍionalŸ de calcul a valorii minime a curentului de punere la pŸmÊnt prin utilizarea tabelelor de valori pentru obÍinerea rapidŸ de rezultate. Metoda convenÍionalŸ (1) În acest fel. AceastŸ metodŸ are la bazŸ Ánsumarea impedanÍelor de secvenÍŸ directŸ ale fiecŸrei componente a buclei de defect (cabluri. publicŸ. aÛa cum este ECODIAL 3. 80% din valoarea nominalŸ a tensiunii de fazŸ. În multe cazuri. metodele moderne agreazŸ utilizarea programelor speciale de calcul acceptate de autoritŸÍile naÍionale Án domeniu Ûi bazate pe metoda impedanÍelor. valoarea calculatŸ a curentului de scurtcircuit va fi mai micŸ decÊt cea realŸ. pentru fiecare circuit. Sunt preferate. Án special pentru impedanÍele homopolare care sunt extrem de greu de determinat cu o precizie acceptabilŸ.

Án volÍi = 230 V pentru sistemul 230/400 V ρ = rezistivitatea Án condiÍii normale de temperaturŸ in funcÍionare. reactanÍa inductivŸ internŸ Ûi Ántre conductoare este neglijabilŸ Án comparaÍie cu rezistenÍa cablului.40 0. Án funcÍie de raportul Sph/SPE. subcapitolul 4. au fost construite pe baza “metodei convenÍionale” descrise mai sus. F49 de la pag.67 0. n curba de declanÛare a Ántreruptorului (ex. rezistenÍa creÛte Án felul urmŸtor: Lungimea maximŸ a oricŸrui circuit Án instalaÍiile avÊnd sistemul TN este: 0. Án timpul specificat.5 x 10-3 pentru cupru. F44: Factor de corecÍie de aplicat lungimilor date Án tabelele de la F45 la F48 Án sistemul TN. În cazul cablurilor de joasŸ tensiune.50 0. F43).: B. n reglajul protecÍiei. Tab. Tabelele iau Án considerare: n tipul de protecÍie: Ántreruptor sau fuzibil. Peste aceastŸ secÍiune. Án mm2.C sau D ). (vezi Fig. n sistemul de tratare al neutrului (vezi Fig. F27 UrmŸtoarele tabele dau lungimile maxime care trebuie respectate pentru ca persoanele sŸ fie protejate Ámpotriva riscului de contact indirect. (1) Pentru definiÍiile tipurilor B. cÊnd toate conductoarele sistemului trifazat .8 Uo Sph ρ(1+m)Ia SecÍiunea cablului (mm2) S = 150 mm2 S = 185 mm2 S = 240 mm2 Valoarea rezistenÍei R + 15% R + 20% R + 25% Lungimea maximŸ a unui circuit Án sistemul TN este datŸ de formula: Lmax = 0. dincolo de care rezistenÍa conductoarelor limiteazŸ valoarea curentului de scurtcircuit pÊnŸ la un nivel inferior celui care determinŸ declanÛarea Ántreruptorului (sau funcÍionarea fuzibilului) care protejeazŸ circuitul.25 Fig. . de cŸtre dispozitivele de protecÍie. = 36 x 10-3 pentru aluminiu) Ia = reglajul protecÍiei pentru declanÛarea instantanee a Ántreruptorului sau curentul care asigurŸ funcÍionarea fuzibilului respectiv.42 0. Tabelele pot fi utilizate pentru sistemele 230/400 V. Án mm2 SPE = secÍiunea conductorului de protecÍie a circuitului considerat.8 Uo Sph ρ(1+m)Ia unde: Lmax = lungimea maximŸ. Án metri Uo = tensiunea de fazŸ. suficient de rapid pentru a se asigura protecÍia Ámpotriva contactului indirect. n secÍiunile conductoarelor de fazŸ Ûi de protecÍie.2. m = Sph SPE Sph = secÍiunea conductorului de fazŸ a circuitului considerat. Tabele Tabelele urmŸtoare ce sunt aplicabile Án cazul sistemelor TN.4 conductoare sunt Ánvecinate (ceea ce reprezintŸ cazul normal). Tabele echivalente pentru protecÍie cu ajutorul Compact NS Ûi Multi 9 (Merlin Gerin) sunt incluse Án cataloagele de produs. F43: Calculul Lmax Án sistemul TN utilizÊnd metoda convenÍionalŸ. Factorul de corecÍie m Tabelul F44 indicŸ factorul de corecÍie care trebuie aplicat valorilor date Án Tabelele de la F45 pÊnŸ la F48.62 0. de tipul de circuit Ûi de materialul conductorului. Circuit 3P + N sau P + N Material conductor Cupru Aluminiu m = Sph/SPE (sau PEN) m=1 m=2 m=3 1 0. Án Ω x mm2/m (= 22.6 Implementarea sistemului TN Acest coeficient Íine cont de toate cŸderile de tensiune din amonte pÊnŸ la punctul considerat. Tabelele stabilesc lungimile maxime ale circuitelor. C Ûi D de Ántreruptoare se va consulta capitolul H.31 m=4 0. AceastŸ aproximare este consideratŸ corectŸ pentru cabluri pÊnŸ la 120 mm2. F29).

5 100 79 2.5 4 6 10 16 25 35 50 Curent nominal (A) 1 2 3 600 300 200 500 333 533 4 150 250 400 600 6 100 167 267 400 667 10 60 100 160 240 400 640 16 37 62 100 150 250 400 625 875 20 30 50 80 120 200 320 500 700 25 24 40 64 96 160 256 400 560 760 32 18 31 50 75 125 200 312 437 594 40 15 25 40 60 100 160 250 350 475 50 12 20 32 48 80 128 200 280 380 63 9 16 25 38 63 101 159 222 301 80 7 12 20 30 50 80 125 175 237 100 6 10 16 24 40 64 100 140 190 125 5 8 13 19 32 51 80 112 152 Tab.48) Sph mm2 1.F . Circuite protejate prin Compact NS(1) sau Multi 9(1) pentru uz industrial sau casnic (Tab. F45: Lungimi maxime de circuite (Án metri) pentru diferite secÍiuni de conductoare de cupru Ûi reglaje de declanÛare instantanee pentru Ántreruptoare de uz general Án sistemul TN.46 pÊnŸ la Tab.5 2. .5 2. Sph mm2 1. (1) Produse marca Merlin Gerin. F47: Lungimi maxime de circuite (Án metri) pentru diferite secÍiuni de conductoare de cupru Ûi curenÍi nominali pentru Ántreruptoare automate curbŸ C(2) Án sistemul TN monofazat 230/240 V sau trifazat cu m = 1. (2) Pentru definiÍia protecÍiei Ántreruptoarelor automate “curbŸ B” Ûi “curbŸ C” se va consulta capitolul H.5 4 6 10 16 25 35 50 Curent nominal (A) 1 2 3 1200 600 400 1000 666 1066 4 300 500 800 1200 6 200 333 533 800 10 120 200 320 480 800 16 75 125 200 300 500 800 20 60 100 160 240 400 640 25 48 80 128 192 320 512 800 32 37 62 100 150 250 400 625 875 40 30 50 80 120 200 320 500 700 50 24 40 64 96 160 256 400 560 760 63 19 32 51 76 127 203 317 444 603 80 15 25 40 60 100 160 250 350 475 100 12 20 32 48 80 128 200 280 380 125 10 16 26 38 64 102 160 224 304 Tab.5 167 133 4 267 212 6 400 317 10 16 25 35 50 70 95 120 150 185 240 Reglajul de declanÛare instantanee sau temporizatŸ de scurtŸ duratŸ Im (A) 80 63 104 167 250 417 100 50 83 133 200 333 125 40 67 107 160 267 427 160 31 52 83 125 208 333 200 25 42 67 100 167 267 417 250 20 33 53 80 133 213 333 467 320 16 26 42 63 104 167 260 365 495 400 13 21 33 50 83 133 208 292 396 500 10 17 27 40 67 107 167 233 317 560 9 15 24 36 60 95 149 208 283 417 630 8 13 21 32 53 85 132 185 251 370 700 7 12 19 29 48 76 119 167 226 333 452 800 6 10 17 25 42 67 104 146 198 292 396 875 6 10 15 23 38 61 95 133 181 267 362 457 1000 5 8 13 20 33 53 83 117 158 233 317 400 435 1120 4 7 12 18 30 48 74 104 141 208 283 357 388 459 1250 4 7 11 16 27 43 67 93 127 187 263 320 348 411 1600 2000 2500 3200 4000 5000 6300 8000 10000 12500 5 8 13 21 33 52 73 99 146 198 250 272 321 400 4 7 10 17 27 42 58 79 117 158 200 217 257 320 5 8 13 21 33 47 63 93 127 160 174 206 256 4 6 10 17 26 36 49 73 99 125 136 161 200 5 8 13 21 29 40 58 79 100 109 128 160 4 7 11 17 23 32 47 63 80 87 103 128 5 8 13 19 25 37 50 63 69 82 102 4 7 10 15 20 29 40 50 54 64 80 5 8 12 16 23 32 40 43 51 64 4 7 9 13 19 25 32 35 41 51 F28 Tab. 230/400 V cu m = 1. subcapitolul 4.2. F45) SecÍiunea nominalŸ a conductoarelor mm2 50 63 1.ProtecÍia Ámpotriva Ûocurilor electrice 6 Implementarea sistemului TN Circuite protejate prin Ántreruptoare automate de uz general (Tab. F46: Lungimi maxime de circuite (Án metri) pentru diferite secÍiuni de conductoare de cupru Ûi curenÍi nominali pentru Ántreruptoare automate curbŸ B(2) Án sistemul TN monofazat 230/240 V sau trifazat cu m = 1.

A se vedea 2. A se vedea specificaÍiile aplicabile sistemului TT. curbŸ B.5 2. F49: Prize de pŸmÊnt separate. Fig.42 = 253 m. 603 m. SPE Lungimea maximŸ a circuitului este. de asemenea recomandatŸ Án urmŸtoarele situaÍii: n pe circuite de prize amplasate Án zone umede oricare ar fi calibrul. Un circuit realizat dintr-un cablu din aluminiu avÊnd conductorul de fazŸ cu secÍiunea de 50 mm2 Ûi PEN de 25 mm2 este protejat printr-un Ántreruptor automat curbŸ B. bŸrci de agrement sau tÊrguri mobile. n pe circuite de prize din instalaÍiile temporare.42 (Tab. n pe circuite care alimenteazŸ spŸlŸtorii sau bazine de Ánot. secÍiunea 3. avÊnd calibrul nominal de 63 A. rulote. F29 Cazul particular Án care una sau mai multe pŸrÍi conductoare accesibile sunt conectate la prize de pŸmÊnt separate Fig.5 4 6 10 16 25 35 50 Curent nominal (A) 1 2 3 429 214 143 714 357 238 571 381 857 571 952 4 107 179 286 429 714 6 71 119 190 286 476 762 10 43 71 114 171 286 457 714 16 27 45 71 107 179 286 446 625 20 21 36 80 120 200 320 500 700 848 25 17 29 46 69 114 183 286 400 543 32 13 22 36 54 89 143 223 313 424 40 11 18 29 43 71 114 179 250 339 50 9 14 23 34 57 91 143 200 271 63 7 11 18 27 45 73 113 159 215 80 5 9 14 21 36 57 89 125 170 100 4 7 11 17 29 46 71 80 136 125 3 6 9 14 23 37 57 100 109 Tab. cŸreia i se aplicŸ un factor de corecÍie 0. Exemplu O instalaÍie trifazatŸ cu 4 conductoare are neutrul tratat Án sistemul TN-C. F49). (1) Pentru definiÍia protecÍiei Ántreruptoarelor automate “curbŸ D” se va consulta capitolul H. subcapitol 4. pentru 50 mm2 Ûi Ántreruptor 63 A.3 Dispozitive de curent diferenÍial rezidual de mare sensibilitate În conformitate cu CEI 60364-4-471 dispozitivele de curent diferenÍial rezidual de mare sensibilitate (i 30 mA) trebuie utilizate pentru protecÍia circuitelor de prizŸ avÊnd un curent nominal i 20 A. n pe circuite care alimenteazŸ organizŸrile de Ûantier. Sensibilitatea acestor dispozitive de curent diferenÍial rezidual trebuie adaptatŸ Án funcÍie de rezistenÍa prizei de pŸmÊnt (RA2 Án Fig. Trebuie asiguratŸ protecÍia Ámpotriva contactelor indirecte prin RCD montate pe fiecare circuit care alimenteazŸ aparate sau grupuri de aparate ale cŸror pŸrÍi conductoare accesibile sunt conectate la prize de pŸmÊnt separate. deci: 603 x 0. F48: Lungimi maxime de circuite (Án metri) pentru diferite secÍiuni de conductoare de cupru Ûi curenÍi nominali pentru Ántreruptoare automate curbŸ D(1) Án sistemul TN monofazat 230/240 V sau trifazat cu m = 1. F50: Circuit de alimentare pentru prize.2 Ûi Capitolul P. 6. Án toate cazurile. F44 pentru m = Sph = 2). Care este lungimea maximŸ a circuitului pÊnŸ la care protecÍia persoanelor Ámpotriva contactelor indirecte accidentale este asiguratŸ prin funcÍionarea releului magnetic instantaneu al Ántreruptorului automat? Tabelul F46 dŸ.6 Implementarea sistemului TN Sph mm2 1.2. Utilizarea acestor RCD este. .

curbŸ B. adicŸ reducerea rezistenÍei buclei de defect. o Ántreruptoare Multi 9. Án acelaÛi timp. NG 125: IΔn = 1 sau 3 A o Vigicompact REH sau REM : IΔn = 3 la 30 A o Întreruptoare Multi 9. n soluÍii Schneider Electric o Ántreruptoare Compact cu curba de declanÛare tip G (2In i Irm i 4In). F51: Zone cu risc de incendiu. de protecÍie. 6. principal. ÁmbunŸtŸÍind. Propunerea 3 CreÛterea secÍiunii conductorului de protecÍie PE sau PEN Ûi/sau a conductoarelor de fazŸ Án scopul reducerii impedanÍei buclei de defect. F53) n instalarea pe circuit a unui dispozitiv de curent diferenÍial rezidual. F54 nu este permisŸ. Dispozitivul nu trebuie sŸ fie de mare sensibilitate (de la cÊÍiva amperi pÊnŸ la cÊÍiva zeci de amperi). trebuie adoptatŸ propunerea 3. Fig. mŸsurile de protecÍie existente Ámpotriva tensiunilor de atingere. curbŸ B. Án orice caz. circuitele trebuie protejate. Trebuie totuÛi verificat sŸ nu existe declanÛŸri intempestive ale protecÍiei la supracurenÍi Án cazul apariÍiei unor curenÍi tranzitorii. Acolo unde existŸ prize. Fig. F52): n instalarea unui Ántreruptor care are un prag magnetic de valoare mai micŸ. cu dispozitive de curent diferenÍial rezidual de mare sensibilitate (i 30 mA). pot fi luate Án considerare urmŸtoarele posibilitŸÍi: Propunerea 1 (vezi Fig. precum cei de la pornirile de motoare. EficienÍa acestei mŸsuri poate fi verificatŸ printr-un test de rezistenÍŸ efectuat Ántre fiecare parte conductoare accesibilŸ Ûi conductorul local. F30 Fig. În cazul sistemelor TN-C. n soluÍii Schneider Electric o dispozitive de curent diferenÍial rezidual Multi 9. legŸtura echipotenÍialŸ indicatŸ Án Fig.10. Fig. datoritŸ unei impedanÍe ridicate a buclei de defect astfel ÁncÊt dispozitivele de protecÍie la supracurent nu pot declanÛa Ántr-un timp admis. Aceasta are un efect similar propunerii 3. un dispozitiv de curent diferenÍial rezidual la un anumit numŸr de prize pe un circuit comun.F . fiind obligatoriu sistemul TN-S. de exemplu: 2In i Irm i 4In Aceasta permite protecÍia persoanelor Án cazul circuitelor lungi. Án zonele cu risc crescut de incendiu. Án general. Propunerea 2 (vezi Fig.5 Cazul Án care impedanÍa buclei de defect este de valoare mare În cazul Án care curentul de punere la pŸmÊnt este limitat. F53: Dispozitive de curent diferenÍial rezidual Án sistemele TN Án cazul unor bucle de defect de mare impedanÍŸ.ProtecÍia Ámpotriva Ûocurilor electrice 6 Implementarea sistemului TN 6. F52: Întreruptor cu prag scŸzut de declanÛare magneticŸ. Sensibilitatea de 300 mA este obligatorie Án anumite ÍŸri (vezi Fig. F51). circuitele trebuie protejate cu RCD de sensibilitate i 500 mA. prin urmare. Aceasta exclude sistemul TN-C. F54: ÎmbunŸtŸÍirea legŸturii echipotenÍiale.4 ProtecÍia Án zonele cu risc crescut de incendiu În conformitate cu CEI 60364-422-3. . Propunerea 4 Adaugarea unor conductoare echipotenÍiale suplimentare.

În practicŸ. funcÍionarea normalŸ Án continuare pŸnÊ cÊnd este posibilŸ intervenÍia Án scop de remediere. sau pe conductorul neutru(1). sistemul poate continua sŸ funcÍioneze.7 Implementarea sistemului IT Caracteristica principalŸ a sistemului IT este aceea cŸ. n utilizarea unui dispozitiv de limitare a tensiunii pe care punctul neutru al transformatorului o poate atinge Án raport cu pŸmÊntul. Án eventualitatea unui defect de punere la pŸmÊnt. F56: PoziÍiile funcÍiilor esenÍiale Án sistemul trifazat cu trei conductoare IT. Sistemul poate permite. ceea ce nu determinŸ efecte negative Án punctul de defect Ûi nici nu genereazŸ tensiuni de atingere periculoase sau pericol de incediu. toate pŸrÍile conductoare accesibile ale instalaÍiei sunt conectate printr-un conductor de protecÍie PE la priza de pŸmÊnt a instalaÍiei. F31 7. Prin urmare. F60. acest sistem permite o bunŸ continuitate a serviciilor. F55: FuncÍiile esenÍiale Án sistemele IT Ûi exemple cu produsele Merlin Gerin. n montarea unor Ántreruptoare automate adecvate care sŸ declanÛeze Án eventualitatea unui al “doilea defect” care s-ar produce Ánainte de ÁndepŸrtarea primului. . Fig. Al doilea defect determinŸ un curent de scurtcircuit prin pŸmÊnt Ûi/sau prin legŸtura conductoarelor (PE) de protecÍie. Acest defect se va numi “primul defect”. cum este indicat Án Fig. 55 Ûi Fig. Án timp ce punctul neutru al transformatorului poate fi: n fie izolat faÍŸ de pŸmÊnt n fie conectat la pŸmÊnt printr-o impedanÍŸ de valoare foarte mare (Án mod normal 1000 Ω sau mai mult). (1) Pentru sistemele cu neutrul distribuit. ceea ce ÁnseamnŸ semnalizarea (audio sau vizualŸ) a producerii primului defect. prin urmare.1 CondiÍii preliminare (vezi Tab. Al doilea defect (prin definiÍie) este un defect de punere la pŸmÊnt care apare pe un alt conductor activ decÊt Án cazul primului defect. Localizarea primului defect este relativ uÛor de realizat cu ajutorul unor dispozitive speciale care sunt disponibile Án mod curent. În acest sistem. Aceasta ÁnseamnŸ cŸ valoarea curentului Án cazul unui defect de punere la pŸmÊnt va fi de ordinul miliamperilor. 56) FuncÍii minimale impuse ProtecÍia Ámpotriva supratensiunilor la frecvenÍa reÍelei Legare la pŸmÊnt prin rezistor (pentru variaÍia impedanÍei de legare la pŸmÊnt) Controlul permanent al izolaÍiei Ûi semnalizarea primului defect Eliminarea automata a celui de-al doilea defect Ûi protecÍia conductoruluide nul Ámpotriva supracurenÍilor Localizarea primului defect Componente Ûi dispozitive (1) Limitator de tensiune (2) Rezistor (3) Dispozitiv pentru controlul permanent al izolaÍiei cu posibilitŸÍi de semnalizare (4) Întreruptoare tetrapolare (dacŸ neutrul este distribuit) cu patru poli protejaÍi Exemple Cardew C Impedance Zx Vigilohm TR22A sau XM200 Întreruptoare Compact sau RCD-MS (5) Cu dispozitive pentru Sistemul Vigilohm localizarea defectului sau prin deschideri succesive de circuite Fig. acest sistem impune anumite mŸsuri specifice pentru o exploatare satisfŸcŸtoare: n controlul permanent al izolaÍiei Án raport cu pŸmÊntul. n existenÍa unui personal calificat Án scopul localizŸrii primului defect.

prin mŸsurarea valorilor curenÍilor de punere la pŸmÊnt care apar. F32 Sistemele de localizare a defectelor sunt Án conformitate cu standardul CEI 61157-9. poate ajunge la o tensiune de 11.F .5 V). Mai mult. astfel ÁncÊt sŸ poatŸ fi luate mŸsuri preventive. care circulŸ Án Ántreaga instalaÍie. CondiÍiile primului defect Curentul de punere la pŸmÊnt care circulŸ Án cazul primului defect este de ordinul de mŸrime al miliamperilor. Instrumente de joasŸ frecvenÍŸ pot fi utilizate Án sistemele de curent alternativ care genereazŸ componente tranzitorii de curent continuu Án condiÍii de defect. iar receptorul. Án mod evident. Obligatoriu. Anumite variante pot deosebi componentele rezistive de cele capacitive ale curentului de punere la pŸmÊnt. la cÊÍiva volÍi (ex: printr-o rezistenÍŸ de 1000 Ω poate trece un curent de 230 mA(1) iar o prizŸ de pŸmÊnt de slabŸ calitate. rezistenÍa de izolaÍie este indicatŸ pentru fiecare circuit monitorizat. XM 100) sau portabil (ex. AceastŸ valoare a tensiunii este. Án timp ce al doilea nivel indicŸ condiÍiile de defect Ûi Ál semnalizeazŸ. dispozitivul pentru controlul permanent a izolaÍiei va semnaliza apariÍia acestui prim defect Án instalaÍie. ÁmpreunŸ cu senzorul magnetic tip cleÛte. n localizarea automatŸ a defectelor (vezi Fig. F57: Localizarea manualŸ a defectelor. Fig. ÁmpreunŸ cu detectoarele fixe XD1 sau XD12 (fiecare conectat la cÊte un transformator de curent toroidal amplasat pe circuitul respectiv) realizeazŸ un sistem automat de localizare a defectelor Ántr-o instalaÍie aflatŸ sub tensiune. F58) Releul de monitorizare XM100. Exemple de echipamente n Localizarea manualŸ a defectelor (vezi Fig. DezvoltŸri moderne permit urmŸrirea evoluÍiei defectelor de izolaÍie.ProtecÍia Ámpotriva Ûocurilor electrice 7 Implementarea sistemului IT 7. (1) La sistemul trifazat 230/400V. inclusiv prin oricare aparat conectat. . ÁnsŸ. nepericuloasŸ Ûi poate ajunge. avÊnd 50 Ω. Principiul monitorizŸrii primului defect De la un generator de curent de foarte joasŸ frecvenÍŸ sau de curent continuu (pentru a reduce efectele capacitŸÍii cablului pÊnŸ la niveluri neglijabile) se aplicŸ o tensiune Ántre punctul neutru al transformatorului Ûi pŸmÊnt. AceastŸ tensiune determinŸ un curent de valoare micŸ. sunt portabile.2 ProtecÍia Ámpotriva contactelor indirecte Sistemele moderne de monitorizare existente Án prezent faciliteazŸ localizarea Ûi ÁndepŸrtarea primului defect. Án scopul prevenirii apariÍiei primului defect. GR10X. fiind verificate douŸ nivele: primul nivel avertizeazŸ asupra valorii neobiÛnuite a rezistenÍei de izolaÍie. care permite verificarea circuitelor scoase de sub tensiune). Án conformitate cu valoarea rezistenÍei de izolaÍie a Ántregii instalaÍii Án raport cu pŸmÊntul. F57) Generatorul poate fi de construcÍie fixŸ (ex. Án cel mai rŸu caz. Tensiunea de defect faÍŸ de pŸmÊnt este produsul dintre valoarea acestui curent Ûi rezistenÍa prizei de pŸmÊnt a instalaÍiei ÁmpreunŸ cu cea a conductorului de protecÍie PE (mŸsurat din locul de defect Ûi pÊnŸ la priza de pŸmÊnt).

7 Implementarea sistemului IT

Fig. F58: Localizarea automatŸ a defectelor.

F33
n Monitorizarea automatŸ, Ánregistrarea datelor Ûi localizarea defectelor (vezi Fig. F59) Sistemul Vigilohm permite, Án plus, accesul la o imprimantŸ Ûi/sau la un calculator (PC) care furnizeazŸ astfel, o imagine generalŸ asupra nivelului rezistenÍei de izolaÍie a Ántregii instalaÍii Ûi ÁnregistreazŸ evoluÍia cronologicŸ a izolaÍiei la nivelul fiecŸrui circuit. Monitorul central XM100, ÁmpreunŸ cu detectoarele de localizare XD08 Ûi XD16 asociate transformatoarelor de curent toroidale de pe circuitele respective, aÛa cum este indicat Án Fig. F59, reprezintŸ, Án fapt, mijloacele de realizare a acestui mod automat de control a izolaÍiei Ûi de Ánregistrare a datelor.

Fig. F59: Localizarea automatŸ a defectelor Ûi Ánregistrarea valorilor rezistenÍei de izolaÍie.

F - ProtecÍia Ámpotriva Ûocurilor electrice

7 Implementarea sistemului IT

F34

Utilizarea dispozitivelor de control Ûi monitorizare permanentŸ a izolaÍiei (CPI ) n Conectare Dispozitivul CPI este conectat, Án mod normal, Ántre punctul neutru (sau neutru artificial) al transformatorului Ûi priza sa de pŸmÊnt. n Alimentarea Alimentarea dispozitivului CPI ar trebui realizatŸ de la o sursŸ foarte sigurŸ. În practicŸ, aceasta este chiar instalaÍia care urmeazŸ a fi monitorizatŸ, prin intermediul dispozitivelor de protecÍie la supracurenÍi avÊnd praguri adecvate de protecÍie. n Nivele de reglare Anumite standarde naÍionale recomandŸ un prim prag de reglare la 20% sub valoarea rezistenÍei de izolaÍie a unei instalaÍii noi. AceastŸ valoare permite observarea deteriorŸrii izolaÍiei, necesitÊnd mŸsuri preventive de ÁntreÍinere Án cazul unui Ánceput de defect. Nivelul de detectare al unei deteriorŸri de izolaÍie care necesitŸ semnalizarea defectului se stabileÛte la o valoare cÊt mai redusŸ. De exemplu, cele douŸ nivele ar putea fi: o valoarea rezistenÍei de izolaÍie pentru o instalaÍie nouŸ: 100 kΩ, o curent de defect nepericulos: 500 mA (risc de incendiu: > 500 mA), o nivele reglate indicate de cŸtre consumator: o prag pentru intreÍinere preventivŸ: 0,8 x 100 = 80 kΩ, o prag pentru alarmŸ de scurtcircuit: 500 Ω Note: o Án urma unei perioade mai lungi de Ántrerupere a funcÍionŸrii, Án timpul cŸreia, total sau parÍial instalaÍia rŸmÊne nealimentatŸ, umiditatea poate reduce, Án general nivelul rezistenÍei de izolaÍie. AceastŸ situaÍie care se datoreazŸ Án principal curenÍilor de fugŸ pe suprafeÍe umede cu izolaÍie sŸnŸtoasŸ nu reprezintŸ o condiÍie de defect Ûi se va ameliora rapid odatŸ cu creÛterea temperaturii, datoritŸ existenÍei curenÍilor prin conductoare, care vor reduce umiditatea. o dispozitive CPI (XM) pot mŸsura, separat, componentele rezistive Ûi capacitive ale curentului de scurgere cŸtre pŸmÊnt. Pornind de la valoarea totalŸ, permanentŸ a curentului de scurgere astfel mŸsurat, rezultŸ valoarea realŸ a rezistenÍei de izolaÍie.

Cazul celui de-al doilea defect
Un al doilea defect de punere la pŸmÊnt Án sistemul IT (dacŸ nu se produce pe aceeaÛi fazŸ cŸ Ûi primul defect) constituie un defect fazŸ-fazŸ sau fazŸ-neutru Ûi indiferent dacŸ, are loc pe acelaÛi circuit cu primul defect, sau pe un circuit diferit, dispozitivele de protecÍie la supracurent (fuzibile sau Ántreruptoare) vor funcÍiona, Án mod normal, pentru ÁndepŸrtarea sa. Reglajul releelor de protecÍie la supracurenÍi Ûi calibrul fuzibilelor sunt parametri de bazŸ care stabilesc lungimile maxime ale circuitelor care pot fi protejate Án mod satisfŸcŸtor, aÛa cum s-a discutat Án subcapitolul 6.2. NotŸ: În mod normal, calea curentului de defect cuprinde conductoarele comune de protecÍie PE la care sunt conectate toate pŸrÍile conductoare accesibile ale instalaÍiei, astfel ÁncÊt, impedanÍa buclei de defect este destul de micŸ pentru a se asigura un nivel acceptabil al curentului de defect. În cazul Án care lungimile circuitelor sunt lungi Ûi, Án special dacŸ aparatele de pe diferite circuite sunt conectate la prize de pŸmÊnt diferite (deci curentul de defect trece prin douŸ prize de pŸmÊnt), declanÛarea releelor de protecÍie la supracurent nu este posibilŸ. În acest caz, este recomandatŸ utilizarea unui (RCD) dispozitiv de curent diferenÍial rezidual pe fiecare circuit al instalaÍiei. TotuÛi, in cazul sistemelor IT legate la pŸmÊnt prin rezistor, trebuie sŸ se acorde atenÍie acestor dispozitive de curent diferenÍial rezidual; sensibilitatea lor nu trebuie sŸ fie atÊt de micŸ ÁncÊt sŸ conducŸ la o declanÛare nedoritŸ, Án cazul primului defect. DeclanÛarea dispozitivelor de curent diferenÍial rezidual care sunt Án conformitate cu standardele CEI poate avea loc la valori cuprinse Ántre (0,5 la 1)IΔn, unde IΔn este sensibilitatea acestor dispozitive de protecÍie.

Trei metode de calcul sunt Án mod uzual utilizate: n metoda impedanÍelor, bazatŸ pe suma trigonometricŸ a sistemului de rezistenÍe Ûi reactanÍe inductive; n metoda de compunere; n metoda convenÍionalŸ bazatŸ pe o valoare prezumatŸ a cŸderii de tensiune Ûi pe utilizarea de tabele.

Metode de determinare a valorilor curentului de scurtcircuit EstimŸri cÊt mai precise ale valorilor curenÍilor de scurtcircuit trebuie fŸcute ÁncŸ din faza de proiectare. O analizŸ riguroasŸ nu este necesarŸ atÊta timp cÊt numai amplitudinea curentului este importantŸ pentru dispozitivele de protecÍie respective (de ex.: unghiul de defazaj nu este necesar a fi determinat), de aceea, sunt acceptate Ûi utilizate metode aproximative simplificate. Cele trei metode practice sunt urmŸtoarele: n Metoda impedanÍelor, bazatŸ pe suma vectorialŸ a tuturor impedanÍelor (de secvenÍŸ directŸ) ale buclei de defect. n Metoda de compunere care este o estimare aproximativŸ a curentului de scurtcircuit la capŸtul dinspre sarcinŸ al circuitului, bazatŸ pe cunoaÛterea valorii curentului de scurtcircuit la capŸtul dinspre sursŸ al acesteia. ImpedanÍa echivalentŸ este o sumŸ aritmeticŸ (la aceastŸ variantŸ).

7 Implementarea sistemului IT

n Metoda conventionalŸ, Án care valoarea minimŸ a tensiunii la capŸtul circuitului dinspre sursŸ este presupusŸ a fi cca. 80% din valoarea nominalŸ a tensiunii, Ûi, bazat pe aceastŸ ipotezŸ, s-au construit tabele care permit citirea directŸ a lungimilor maxime admise ale circuitelor. Aceste metode sunt corecte doar pentru cazurile Án care conductoarele care alcŸtuiesc bucla de defect sunt Ánvecinate Ûi nu sunt separate prin materiale feromagnetice.

Programul de calcul Ecodial calculeazŸ pe baza “metodei impedanÍelor”.

Metoda impedanÍelor AceastŸ metodŸ este descrisŸ Án subcapitolul 6.2 Ûi este identicŸ pentru cele douŸ sisteme TN Ûi IT. Metoda de compunere AceastŸ metodŸ este descrisŸ Án subcapitolul 6.2 Ûi este identicŸ pentru cele douŸ sisteme TN Ûi IT.

Lungimea maximŸ a unui circuit din sistemul IT este: n pentru o schemŸ trifazatŸ cu 3 conductoare
Lmax = 0,8 Uo √3 Sph 2ρ Ia(1+m)

n pentru o schemŸ trifazatŸ cu 4 conductoare
Lmax = 0,8 Uo S1 2ρ Ia(1+m)

Metoda conventionalŸ (vezi Fig. F60) Principiul acestei metode Án cazul sistemului IT este acelaÛi ca Ûi Án cazul sistemului TN, aÛa cum a fost descris Án subcapitolul 6.2: calcularea lungimii maxime a circuitelor Án aval de Ántreruptoare sau fuzibile pentru a se asigura protecÍia prin declanÛarea dispozitivelor de protecÍie la supracurenÍi. În mod clar, este imposibil sŸ se verifice lungimile buclelor de defect pentru toate combinaÍiile de douŸ defecte care ar putea apŸrea. De aceea, toate cazurile sunt acoperite dacŸ reglajul protecÍiei la supracurent se realizeazŸ pe baza prezumÍiei cŸ primul defect se produce la capŸtul dinspre sarcinŸ al circuitului respectiv, iar al doilea defect de produce, de asemenea la capŸtul dinspre sarcinŸ al altui circuit identic, aÛa cum a fost menÍionat, de altfel Án subcapitolul 3.4. Aceasta poate determina, Án general, o singurŸ declanÛare (pe circuitul avÊnd reglajul protecÍiei de valoare mai micŸ), ceea ce ÁnseamnŸ, de fapt, un singur circuit scos din funcÍiune. n În cazul instalaÍiilor trifazate cu 3 conductoare, al doilea defect poate determina doar un scurtcircuit bifazat, astfel ÁncÊt, valoarea tensiunii utilizate Án formula pentru determinarea lungimii maxime a circuitului este √3 Uo. Lungimea maximŸ a circuitului este datŸ de: Lmax = 0,8 Uo √3 Sph (metri) 2ρ Ia(1+m) n În cazul instalaÍiilor trifazate cu 4 conductoare, cea mai micŸ valoare a curentului de defect se va obÍine Án cazul Án care unul dintre defecte afecteazŸ conductorul neutru. În acest caz, pentru evaluarea lungimii maxime a circuitului se va utiliza valoarea Uo pentru tensiune, Ûi: Lmax = 0,8 Uo S1 (metri) 2ρ Ia(1+m) deci numai 50% din lungimea maximŸ permisŸ Án cazul sistemului TN(1).

F35

Fig. F60: Calculul lui Lmax pentru sistemul IT Ûi indicarea cŸilor de curent Án condiÍiile celui de-al doilea defect.

(1) De reÍinut: Nu existŸ o lungime limitŸ a circuitelor pentru protecÍia Ámpotriva defectelor de punere la pŸmÊnt Án schemele TT dacŸ protecÍia este asiguratŸ printr-un dispozitiv de curent diferenÍial rezidual de mare sensibilitate.

F - ProtecÍia Ámpotriva Ûocurilor electrice

7 Implementarea sistemului IT

În formulele precedente: Lmax = lungimea maximŸ a circuitului, Án metri Uo = tensiunea de fazŸ (230 V Án sistemele 230/400 V) ρ = rezistivitatea la temperaturŸ normalŸ de funcÍionare (22,5 x 10-3 Ω mm2/m pentru cupru Ûi 36 x 10-3 Ω mm2/m pentru aluminiu) Ia = reglajul magnetic al protecÍiei la supracurent, Án amperi sau Ia = curentul, exprimat Án amperi, necesar funcÍionŸrii fuzibilului Án timpul specificat m = Sph SPE SPE = secÍiunea conductorului de protecÍie, PE, Án mm2 S1 = secÍiunea conductorului de neutru dacŸ circuitul conÍine conductor de neutru S1 = secÍiunea conductorului de fazŸ, Sph dacŸ circuitul nu conÍine conductor de neutru.

UrmŸtoarele tabele(1) dau lungimile maxime care trebuie respectate pentru ca persoanele sŸ fie protejate Ámpotriva riscului de contact indirect, de cŸtre dispozitivele de protecÍie.

F36

Tabele Tabelele urmŸtoare au fost construite Án conformitate cu “metoda convenÍionalŸ” descrisŸ mai sus. Tabelele stabilesc lungimile maxime ale circuitelor, dincolo de care, rezistenÍa conductoarelor limiteazŸ valoarea curentului de scurtcircuit pÊnŸ la un nivel inferior celui care determinŸ declanÛarea Ántreruptorului automat (sau funcÍionarea fuzibilului) care protejeazŸ circuitul, suficient de rapid pentru a se asigura protecÍia Ámpotriva contactului indirect. Acese tabele iau Án considerare urmŸtoarele: n tipul dispozitivului care realizeazŸ protecÍia (Ántreruptor sau fuzibil) Ûi pragul magnetic al acestuia; n secÍiunea conductoarelor de fazŸ Ûi de protecÍie; n sistemul de legare la pŸmÊnt; n factorul de corecÍie: Tab. F61 indicŸ factorul de corecÍie care trebuie aplicat lungimilor date Án Tabelele F44 la F47 Án cazul sistemului IT

Circuit 3 faze 3 faze + N sau 1 fazŸ + N

Materialul conductorului Cupru Aluminiu Cupru Aluminiu

m = Sph/SPE (sau PEN) m=1 m=2 m=3 0,86 0,57 0,43 0,54 0,36 0,27 0,50 0,33 0,25 0,31 0,21 0,16

m=4 0,34 0,21 0,20 0,12

Tab. F61: Factori de corecÍie care se aplicŸ lungimilor de circuit date Án Tabelele F45 la F48 pentru sistemele IT.

Exemple O instalaÍie trifazatŸ cu trei conductoare 230/400 V are neutrul tratat Án sistemul IT. Unul dintre circuite este protejat de un Ántreruptor de 63 A Ûi este realizat cu cablu din aluminiu de secÍiune 50 mm2. Conductorul de protecÍie PE, de 25 mm2, este de asemenea din aluminiu. Care este lungimea maximŸ acceptabilŸ a circuitului pÊnŸ la care protecÍia persoanelor Ámpotriva contactelor indirecte accidentale este asiguratŸ de cŸtre releul magnetic instantaneu al Ántreruptorului? Tabelul F46 indicŸ 603 m cŸreia trebuie sŸ-i aplicŸm un factor de corecÍie de 0,36 (m = 2 pentru cablul din aluminiu). Prin urmare, lungimea maximŸ a circuitului este 217 m.

Fig. F62: Circuite care alimenteazŸ prize.

7.3 Dispozitive de curent diferenÍial rezidual de mare sensibilitate
În conformitate cu Standardul CEI 60364-4-41 utilizarea dispozitivelor de curent diferenÍial rezidual de mare sensibilitate (i 30 mA) este necesarŸ pentru protecÍia circuitelor de prizŸ avÊnd un curent nominal i 20 A Án toate cazurile. Utilizarea RCD este recomandatŸ Án urmŸtoarele situaÍii: n circuite de prizŸ amplasate Án zonele umede, pentru orice valoare a curentului nominal; n circuite de prizŸ amplasate Án instalaÍii temporare; n circuite care alimenteazŸ incinte pentru spŸlŸtorii sau bazine de Ánot; n circuite care alimenteazŸ organizŸri de Ûantier, rulote, bŸrci de agrement, tÊrguri mobile. A se vedea 2.2 Ûi Capitolul P, SecÍiunea 3.

(1) Tabelele sunt cele descrise Án subcapitolul 6.2 ( Tab. F45 pÊnŸ la F48). TotuÛi, tabela cu factorii de corecÍie (Tab. F61) care Íine cont de raportul Sph/SPE, de tipul circuitului Ûi al materialului conductor, este specificŸ pentru sistemul IT Ûi diferŸ de cel pentru sistemul TN.

7 Implementarea sistemului IT

7.4 ProtecÍia Án zonele cu risc crescut de incendiu
ProtecÍia cu ajutorul dispozitivelor de curent diferenÍial rezidual de sensibilitate i 500 mA la intrare pentru circuitul de alimentare al unei zone cu risc crescut de incendiu este obligatorie Án anumite ÍŸri (vezi Fig. F63). TotuÛi, pentru protecÍia Ámpotriva riscului de incendiu este preferabilŸ o sensibilitate de 300 mA.

7.5 Cazul Án care impedanÍa buclei de defect este de valoare mare
În cazul Án care curentul de defect de punere la pŸmÊnt este limitat datoritŸ unei impedanÍe ridicate a buclei de defect, astfel ÁncÊt dispozitivele de protecÍie la supracurent nu pot declanÛa Ántr-un timp acceptabil, pot fi luate Án considerare urmŸtoarele posibilitŸÍi: Propunerea 1 (vezi Fig. F64): n Instalarea unui Ántreruptor automat care are un prag magnetic de valoare mai micŸ, de exemplu: 2In i Irm i 4In Aceasta permite protecÍia persoanelor Án cazul circuitelor lungi. Trebuie totuÛi verificat sŸ nu existe declanÛŸri nedorite ale protecÍiei la supracurenÍi Án cazul apariÍiei unor curenÍi tranzitorii, precum cei de la pornirile de motoare. n SoluÍii Schneider Electric o Ántreruptoare Compact tip G (2In i Irm i 4In), o Ántreruptoare Multi 9, curbŸ B. Propunerea 2 (vezi Fig. F65) n Instalarea pe circuit a unui dispozitiv de curent diferenÍial rezidual. Dispozitivul nu trebuie sŸ fie de mare sensibilitate (de la cÊÍiva amperi pÊnŸ la cÊÍiva zeci de amperi). Acolo unde existŸ prize circuitele trebuie protejate de dispozitive de curent diferenÍial rezidual de mare sensibilitate (i 30 mA); Án general un dispozitiv pe circuit la un anumit numŸr de prize, pe un circuit comun. n SoluÍii Schneider Electric o dispozitive de curent diferenÍial rezidual Multi 9, NG 125: IΔn = 1 la 3 A, o Vigicompact REH sau REM: IΔn = 3 la 30 A. Propunerea 3 CreÛterea secÍiunii conductorului de protecÍie PE sau PEN Ûi/sau a conductoarelor de fazŸ Án scopul reducerii impedanÍei buclei de defect. Propunerea 4 (vezi Fig. F66) AdŸugarea unor conductoare echipotenÍiale suplimentare. Aceasta are un efect similar propunerii 3, adicŸ reducerea rezistenÍei buclei de defect, ÁmbunŸtŸÍind, Án acelaÛi timp, mŸsurile de protecÍie existente Ámpotriva tensiunilor de atingere. EficienÍa acestei mŸsuri poate fi verificatŸ prin mŸsurarea rezistenÍei, efectuatŸ Ántre fiecare parte conductoare accesibilŸ Ûi conductorul local, principal, de protecÍie.

F37

Fig. F63: Zone cu risc de incendiu.

Fig. F64: Întreruptor automat cu prag magnetic de declanÛare de valoare mai micŸ.

Fig. F65: ProtecÍia cu dispozitive de curent diferenÍial rezidual.

Fig. F66: ÎmbunŸtŸÍirea legŸturii echipotenÍiale.

F - ProtecÍia Ámpotriva Ûocurilor electrice

8 Dispozitive de curent diferenÍial rezidual (RCD)

8.1 Descriere
Principiu
Caracteristicile principale ale dispozitivelor de curent diferenÍial rezidual sunt prezentate Án Fig. F67. Un circuit magnetic Ánchis cuprinde toate conductoarele parcurse de curent ale unui circuit astfel ÁncÊt fluxul magnetic generat Án miez va depinde Án orice moment de suma aritmeticŸ a curenÍilor; curenÍii circulÊnd Án aceeaÛi direcÍie se vor considera ca fiind pozitivi (I1), iar cei care circulŸ Án direcÍie opusŸ, negativi (I2). Într-un circuit fŸrŸ defect, Án funcÍionare normalŸ, I1 + I2 = 0 Ûi, prin urmare, nu va exista flux magnetic Án miez, iar tensiunea electromotoare indusŸ Án bobinŸ va fi de asemenea zero. Un curent de punere la pŸmÊnt Id va circula prin miezul magnetic cŸtre defect dar se va Ántoarce cŸtre sursŸ via prizŸ de pŸmÊnt sau via conductor de protecÍie, Án sistemul TN. Prin urmare suma aritmeticŸ a curenÍilor care traverseazŸ miezul magnetic este diferitŸ de 0 iar aceastŸ diferenÍŸ creeazŸ un flux magnetic Án miez. DiferenÍa de curent este denumitŸ “curent rezidual” iar principiul este cunoscut drept “principiul curentului diferenÍial rezidual”. Fluxul alternativ rezultant Án miezul magnetic induce o tensiune electromotoare Án bobinŸ astfel ÁncÊt curentul I3 circulŸ prin bobina de acÍionare a dispozitivului de declanÛare. DacŸ curentul rezidual depŸÛeÛte valoarea impusŸ pentru funcÍionarea dispozitivului de declanÛare fie direct fie prin intermediul unui releu electronic, atunci Ántreruptorul automat asociat va declanÛa.

F38

CurenÍii permanenÍi de scurgere la pŸmÊnt care existŸ Ûi care nu se datoreazŸ unor defecte, cum ar fi supratensiunile tranzitorii, pot conduce la declanÛŸri nedorite ale dispozitivelor de curent diferenÍial rezidual. Anumite tehnici au fost dezvoltate pentru a preÁntÊmpina astfel de probleme de funcÍionare.

Fig. F67: Principiul de funcÍionare al dispozitivelor de curent diferenÍial rezidual.

8.2 RecomandŸri pentru utilizarea dispozitivelor de curent diferenÍial rezidual
CurenÍi permanenÍi de scurgere la pŸmÊnt
Orice instalaÍie de joasŸ tensiune are un curent permanent de scurgere la pŸmÊnt care se datoreazŸ: n inegalitŸÍii(1) dintre capacitŸÍile intrinsece ale conductoarelor active Án raport cu pŸmÊntul a celor trei faze, Án cazul circuitelor trifazate; n capacitŸÍii dintre conductoarele active Ûi pŸmÊnt Án cazul circuitelor monofazate. Cu cÊt instalaÍia este mai extinsŸ cu atÊt capacitatea sa este mai mare Ûi Án consecinÍŸ prezintŸ curenÍi de scurgere la pŸmÊnt mai mari. Curentul capacitiv cŸtre pŸmÊnt creÛte uneori semnificativ datoritŸ condensatoarelor de filtrare asociate echipamentelor electronice (automatizŸri, sisteme informatice, etc.). În absenÍa unor date mai precise curentul de scurgere la pŸmÊnt Ántr-o instalaÍie poate fi estimat pornind de la urmŸtoarele valori mŸsurate la 230V/50Hz: n circuite monofazate sau trifazate: 1,5 mA/100 m; n ÁncŸlzire prin pardosealŸ: 1 mA/kW; n aparate tip fax-uri: 1mA; n puncte de lucru cu tehnologie informaticŸ: 2 mA; n terminal informatic (PC): 2 mA; n imprimantŸ: 1 mA; n fotocopiator: 1,5 mA.

(1) În sistemele trifazate curenÍii capacitivi de scurgere la pŸmÊnt ar fi zero dacŸ conductoarele celor trei faze ar avea capacitŸÍi egale Án raport cu pŸmÊntul, condiÍie care Án practicŸ nu poate fi realizatŸ.

8 Dispozitive de curent diferenÍial rezidual (RCD)

ÎntrucÊt dispozitivele de curent diferenÍial rezidual sunt Án conformitate cu standadele CEI Ûi cu multe standarde naÍionale, acestea funcÍioneazŸ Án intervalul (0,5 ...1) IΔn pentru o valoare nominalŸ IΔn. Prin urmare curenÍii de scurgere la pŸmÊnt Án aval de un dispozitiv de protecÍie Ámpotriva curentului rezidual nu vor depŸÛi 0,5 IΔn. În practicŸ limitarea curenÍilor de scurgere la pŸmÊnt la 0,25 IΔn prin divizarea circuitului poate elimina declanÛŸrile nedorite. În cazuri particulare precum extinderile sau renovŸrile parÍiale Án instalaÍiile IT trebuie consultaÍi producŸtorii.

CurenÍii tranzitorii de scurgere la pŸmÊnt
Punerea sub tensiune Punerea sub tensiune a capacitŸÍilor menÍionate mai sus determinŸ creÛterea unor curenÍi tranzitorii de ÁnaltŸ frecvenÍŸ Ûi de foarte scurtŸ duratŸ similari celor arŸtaÍi Án Fig. F68. ApariÍia bruscŸ a primului defect Ántr-un sistem IT genereazŸ de asemenea curenÍi tranzitorii de scurgere la pŸmÊnt, de ÁnaltŸ frecvenÍŸ datoritŸ creÛterii bruÛte a tensiunii de fazŸ la valoarea tensiunii de linie, pe cele douŸ faze neafectate. Supratensiuni de mod comun ReÍelele electrice de putere sunt supuse unor supratensiuni de origine diferitŸ: atmosfericŸ, sau datoritŸ unor schimbŸri bruÛte a condiÍiilor de funcÍionare ale sistemului (defecte, funcÍionarea fuzibilelor, comutaÍii, etc.) Aceste schimbŸri bruÛte determinŸ deseori tensiuni Ûi curenÍi tranzitorii mari Án circuitele inductive Ûi capacitive Ánainte de atingerea unei stŸri stabile. Anumite ÁnregistrŸri au stabilit faptul cŸ, Án sistemele de joasŸ tensiune, supratensiunile rŸmÊn Án general sub 6 kV Ûi cŸ acestea pot fi reprezentate adecvat prin forme de undŸ convenÍionale de tip impuls 1,2/50 µs (vezi Fig. F69). Aceste supratensiuni determinŸ creÛteri ale curenÍilor tranzitorii reprezentaÍi prin forma de undŸ de impuls de curent convenÍionalŸ 8/20 µs, avÊnd o valoare de vÊrf de cÊÍiva zeci de amperi (vezi Fig. F70). CurenÍii tranzitorii circulŸ cŸtre pŸmÊnt prin capacitŸÍile instalaÍiei, descŸrcŸtoare sau prin defecte de izolaÍie. Imunitatea la regimuri tranzitorii Fiecare dispozitiv de curent diferenÍial rezidual trebuie sŸ aibŸ un nivel minim de imunitate la declanÛŸri nedorite Án conformitate cu cerinÍele din Tab. F71. Dispozitivele de curent diferenÍial rezidual tip “S” sau temporizate nivel I sau II (vezi Fig. F38) acoperŸ toate valorile curenÍilor tranzitorii de scurgere la pŸmÊnt inclusiv cei ai descŸrcŸtoarelor cu duratŸ mai micŸ de 40 ms. Tensiunile Ûi curenÍii tranzitorii de ÁnaltŸ frecvenÍŸ (sau impulsurile unidirecÍionale) menÍionaÍi mai sus ÁmpreunŸ cu alte surse de perturbaÍii electromagnetice (bobinele contactoarelor, releele, contactele uscate), descŸrcŸrile electrostatice Ûi formele de undŸ electromagnetice radiante (radio, sistemele de amorsare, etc.) sunt parte ale domeniului din ce Án ce mai important al compatibilitŸÍii electromagnetice. Pentru alte detalii pot fi consultate Caietele Tehnice nr. 120 Ûi 149 ale Schneider Electric. Este esenÍial ca dispozitivele de curent diferenÍial rezidual sŸ fie imune la posibila funcÍionare defectuoasŸ produsŸ de efectele perturbaÍiilor electromagnetice.
Fig. F69: Forma de undŸ standardizatŸ de impuls de tensiune 1,2/50 µs PerturbaÍie Supratensiuni Curent tranzitoriu Test Impuls 1,2/50 µs Impuls 0,5 µs/100 kHz Impuls 8/20 µs Valori impuse 6 kV vÊrf 200 A vÊrf(1) 200 A vÊrf 60 A vÊrf pentru 10 mA RCD 5 kA vÊrf pentru RCD tip “S” sau temporizat (vezi nota) 4 kV 8 kV

F39

Fig. F68: Forma de undŸ standardizatŸ a curenÍilor tranzitorii 0,5 µs/100 Hz.

ComutaÍie Electricitate staticŸ Unde radiante

Impulsuri tranzitorii repetitive CEI 61000-4-4 DescŸrcŸri electrostatice CEI 61000-4-2

CÊmpuri electromagnetice CEI 61000-4-3 3 V/m

(1) Pentru dispozitivele de curent diferenÍial rezidual avÊnd IΔn < 10 mA acest test nu este cerut (CEI 61008-1). NotŸ: Dispozitivele temporizate de curent diferenÍial rezidual sunt amplasate Án mod normal Án vecinatatea sursei de alimentare a intalaÍiei, unde supracurenÍii de origine externŸ au valorile cele mai mari. Testul de curent de vÊrf de 5 kA reflectŸ aceastŸ cerinÍŸ de ÁnaltŸ performanÍŸ. Fig. F70: Forma de undŸ de impuls de curent standardizatŸ 8/20 µs. Tab. F71: Testele privind nivelele admisibile din punct de vedere al compatibilitŸÍii electromagnetice pentru dispozitivele de curent diferenÍial rezidual.

F - ProtecÍia Ámpotriva Ûocurilor electrice

8 Dispozitive de curent diferenÍial rezidual (RCD)

În practica, nivelele indicate Án Tab. F71 sunt Án conformitate cu specificaÍiile de proiectare Ûi execuÍie. Dispozitivele de curent diferenÍial rezidual tip “A Si” (marcate prin simbolul din Fig. F72) evitŸ declanÛŸrile nedorite Án cazul reÍelelor poluate, efectelor trŸsnetelor, curenÍilor de ÁnaltŸ frecvenÍŸ, componentelor de c.c., regimurilor tranzitorii, temperaturii scŸzute de funcÍionare (-25° C).

Imunitatea faÍŸ de componentele de curent continuu (vezi Fig. F73)
Sursele auxiliare de curent continuu pentru comandŸ Ûi semnalizare pentru echipamentele electrice Ûi mecanice sunt uzuale, iar anumite aparate includ Ûi scheme redresoare (diode, triace, tiristoare). În eventualitatea unui defect de punere la pŸmÊnt Án aval de astfel de scheme redresoare, curentul de defect poate conÍine Ûi componente de curent continuu. Riscul de a exista Ûi astfel de componente depinde de gradul de izolaÍie al circuitelor de curent continuu din aparatele respective Ûi fiecare caz trebuie analizat separat. Probleme de acest tip apar de obicei Án cazul aplicaÍiilor industriale. Standardele CEI clasificŸ RCD-urile Án funcÍie de capacitatea lor de a funcÍiona corect Án prezenÍa componentelor de curent continuu Án structura curentului rezidual. n Dispozitive clasŸ AC: funcÍioneazŸ doar Án cazul unui curent rezidual alternativ; n Dispozitive clasŸ A: funcÍioneazŸ Án cazul unui curent rezidual pulsatoriu; n Dispozitive clasŸ B: funcÍioneazŸ Án cazul unui curent rezidual continuu. NotŸ: În general, se utilizeazŸ dispozitive de curent diferenÍial rezidual de clasŸ AC. Dispozitivele de clasŸ A se utilizeazŸ Án cazul unor cerinÍe speciale ca o variantŸ specialŸ a dispozitivelor AC.

Fig. F72: Simbol standardizat Án anumite ÍŸri pentru a indica protecÍia Ámpotriva funcÍionŸrii incorecte datorate regimurilor tranzitorii.

F40

RecomandŸri referitoare la instalarea RCD-urilor cu transformatoare de curent toroidale separate
Detectorul curentului rezidual este un circuit magnetic Ánchis (de obicei circular) avÊnd permeabilitatea magneticŸ foarte ridicatŸ pe care este realizatŸ ÁnfŸÛurarea unei bobine, ansamblul constituind un transformator de curent toroidal (sau de tip inel). DatoritŸ permeabilitŸÍii sale ridicate, orice abatere de la o simetrie perfectŸ a conductoarelor care trec prin miezul magnetic, precum Ûi Ánvecinarea cu materiale feroase (carcase din oÍel, Ûasie, etc.) pot afecta suficient de mult echilibrul fluxurilor magnetice, mai ales Án cazul sarcinilor mari (pornire de motoare, curentul de magnetizare la punerea sub tensiune a transformatoarelor , etc.), astfel ÁncÊt pot genera declanÛŸri nedorite a dispozitivelor de curent diferenÍial rezidual. DacŸ nu sunt luate mŸsuri speciale, raportul dintre curentul de funcÍionare IΔn Ûi curentul de fazŸ maxim Iph (max) este, Án general mai mic decÊt 1/1000. Acest raport poate fi micÛorat Án mod substanÍial (adicŸ aparatul sŸ fie desensibilizat) prin adoptarea mŸsurilor indicate Án Fig. F74 Ûi sumarizate Án Tab. F75.

Fig. F73: Curent continuu.

MŸsuri Amplasarea atentŸ, Án mod simetric, a conductoarelor Án interiorul miezului magnetic Supradimensionarea miezului magnetic

Diametru (mm)

Factor de reducerea sensibilitŸÍii 3 2 2 6 4 3 3 2

Utilizarea unor ecrane din oÍel sau manÛoane din fier moale n cu grosimea 0,5 mm Ø80 n de lungime dublŸ diametrului miezului magnetic Ø120 n “ÁmbrŸcarea” completŸ a conductoarelor Ûi depŸÛirea Ø200 miezului magnetic Án mod egal, la ambele capete

Ø50 la Ø100 Ø80 la Ø200 Ø120 la Ø300 Ø50

Aceste mŸsuri pot fi combinate. Printr-o centrare atentŸ a conductoarelor Án interiorul unui miez magnetic de diametru 200 mm, cÊnd miezul de diametru de 50 mm este suficient, Ûi utilizÊnd un manÛon, raportul 1/1000 poate deveni 1/30000. Fig. F74: Trei mŸsuri pentru reducerea raportului IΔn/Iph (max). Tab. F75: MŸsuri pentru reducerea raportului IΔn/Iph (max).

F76b.8 Dispozitive de curent diferenÍial rezidual (RCD) Alegerea caracteristicilor unui Ántreruptor cu dispozitiv de curent diferenÍial rezidual (RCCB . Án general. dar se considerŸ faptul cŸ. protecÍia la curentul de scurtcircuit realizatŸ de aceste Ántreruptoare este o soluÍie adecvatŸ. F77: Coordonarea tipicŸ datŸ de producŸtor Ántre dispozitive de curent diferenÍial rezidual. tabele de coordonare (vezi Tab.5 15 15 C120N 3 10 10 15 2 7 7 10 C120H 4. Án kA Fuzibil gG amonte RCBB Án aval 2P 230V I 20A IN-A 40A IN-A 63A I 100A I 20A IN-A 40A IN-A 63A NG 125NA 20A 8 63A 30 30 8 30 30 20 20 50 100A 20 20 6 125A 4P 400V Fig. F77).5 10 10 C60H 6.Isc max (ef). F41 Întreruptoare automate Ûi dispozitive de curent diferenÍial rezidual asociate . aÛa cum se aratŸ Án Fig.5 30 30 4.CEI 61008) Curentul nominal Curentul nominal al unui Ántreruptor cu dispozitiv de curent diferenÍial rezidual este ales Án funcÍie de valoarea maximŸ a curentului de sarcinŸ pe care Ál poate suporta. Án aval de un Ántreruptor.5 6 6 DT40N 6. Fig. F76: Întreruptor automat cu dispozitiv de curent diferenÍial rezidual. F76a).5 10 10 15 3 7 7 16 NG125N 4.5 15 15 15 3 15 15 25 NG125H 4. Ántreruptoare Ûi fuzibile (produse Merlin Gerin).Isc max (ef). atunci curentul nominal al acestuia este dat de: In u ku x ks (In1 + In2 + In3 + In4).5 15 15 C60L 6. de exemplu: In u In1(1) (vezi Fig.5 20 20 4.5 6 6 4. iar producŸtorii furnizeazŸ. Án kA Întreruptorul automat din amonte RCBB Án aval 2P I 20A 230V IN-A 40A IN-A 63A I 100A 4P I 20A 400V IN-A 40A IN-A 63A NG 125NA DT40 6. .5 15 15 15 3 15 15 50 Fuzibile Ûi dispozitive de curent diferenÍial rezidual asociate .5 10 10 C60N 6. curentul nominal al ambelor dispozitive de protecÍie trebuie sŸ fie acelaÛi. CerinÍele de comportare electrodinamicŸ ProtecÍia Ámpotriva scurtcircuitelor trebuie realizatŸ de cŸtre dispozitivele de protecÍie Ámpotriva curenÍilor de scurtcircuit amplasate Án amonte. (1) Anumite standarde includ Ûi un test termic de Íinere la un curent mai mare decÊt In pentru a se asigura corecta coordonare a protecÍiilor. În toate cazurile este necesarŸ o coordonare Ántre dispozitivele de curent diferenÍial rezidual Ûi dispozitivele de protecÍie Ámpotriva curenÍilor de scurtcircuit.5 30 30 4. n dacŸ Ántreruptorul cu dispozitiv de curent diferenÍial rezidual este conectat Án amonte de un grup de circuite protejate de Ántreruptoare. n dacŸ Ántreruptorul cu dispozitiv de curent diferenÍial rezidual este conectat Án serie.5 10 10 4. acolo unde dispozitivul de curent diferenÍial rezidual este amplasat Án acelaÛi tablou electric de distribuÍie (Án conformitate cu standardele Án vigoare) ca Ûi Ántreruptoarele (fuzibilele) din aval.

F .ProtecÍia Ámpotriva Ûocurilor electrice F42 .

2 Metoda generalŸ pentru cabluri 2.2 Calculul cŸderii de tensiune Án condiÍii de funcÍionare Án regim permanent G20 G20 G21 Curentul de scurtcircuit 4.3 Conductorul de protecÍie dinspre transformatorul MT/JT Ûi tabloul general de distribuÍie (TGJT) 6.5 Conductoare Án paralel G2 G2 G4 G4 G6 G6 Metoda practicŸ pentru determinarea secÍiunii minime admisibile a conductoarelor 2.4 Conductorul de echipotenÍialitate G37 G37 G38 G40 G41 Conductorul neutru 7.Capitolul G Dimensionarea Ûi protecÍia circuitelor Cuprins 1 2 3 4 GeneralitŸÍi 1.1 Limita maximŸ a cŸderii de tensiune 3.1 Metodologie Ûi definiÍii 1.4 Separarea conductorului neutru G42 G42 G44 G44 G44 Exemple de calcul pentru cabluri G46 .1 Conectare Ûi alegere 6.4 Sisteme de bare capsulate G7 G7 G7 G16 G18 Determinarea cŸderii de tensiune 3.3 Valori practice pentru o schemŸ de protecÍie 1.1 Curentul de scurtcircuit la bornele de joasŸ tensiune ale transformatoarelor de distribuÍie MT/JT 4.4 Curentul de scurtcircuit generat de un alternator sau de un invertor G24 G24 G25 G1 G28 G29 5 6 7 8 Cazuri particulare ale curentului de scurtcircuit 5.2 ProtecÍia conductorului neutru 7.1 Calculul valorilor minime ale curentului de scurtcircuit 5.3 Curentul de scurtcircuit Isc la capŸtul circuitului dinspre sarcinŸ Án funcÍie de valoarea Isc la capŸtul dinspre sursŸ 4.3 Metoda simplificatŸ recomandatŸ pentru cabluri 2.2 Dimensionare 6.3 Întreruperea conductorului neutru 7.1 Dimensionarea conductorului neutru 7.2 Principiile protecÍiei la supracurent 1.2 Curentul de scurtcircuit trifazat (Isc) Án orice punct al unei instalaÍii de joasŸ tensiune 4.1 GeneralitŸÍi 2.4 Amplasarea dispozitivelor de protecÍie 1.2 Verificarea stabilitŸÍii termice a cablului Án condiÍii de scurtcircuit G30 G30 G35 Conductoare de protecÍie PE 6.

Calculul curenÍilor de scurtcircuit: n puterea de scurtcircuit din amonte. pe termen scurt. de exemplu: un timp de acceleraÍie excesiv de lung la pornirea motoarelor. G1: Diagrama logicŸ de alegere a secÍiunii conductoarelor Ûi a dispozitivelor de protecÍie pentru un circuit dat. Ûi anume: n sŸ suporte curentul de sarcinŸ permanent Ûi. 1. unde lungimea circuitelor poate limita valorile curenÍilor de scurtcircuit. supracurenÍi.1 Metodologie Ûi definiÍii Metodologie (vezi Fig. trecÊnd prin zonele intermediare Ûi pÊnŸ la circuitele finale. n valorile minime la capŸtul dinspre sarcinŸ a circuitului. La fiecare nivel cablurile Ûi protecÍiile acestora. n valorile maxime. n utilizarea tabelelor de filiaÍie. G2 Cererea de putere n kVA ce trebuie furnizaÍi. incluzÊnd Ûi curenÍii de scurtcircuit. Án cazul sistemelor TT instalaÍiile sunt. n verificarea selectivitŸÍii. anumite standarde naÍionale pot recomanda o anumitŸ secÍiune minimŸ care trebuie respectatŸ din motive de rezistenÍŸ mecanicŸ. precum Ûi la conductoarele izolate pozate Án tub. Pe lÊngŸ aceastŸ metodŸ. etc. normale sau anormale. Verificarea cŸderii maxime de tensiune: n Án condiÍii de funcÍionare stabilŸ. n curentul de sarcinŸ maxim IB. Án mod special Án cazul sistemelor TN Ûi IT. pornind de la originea instalaÍiei.G . n determinarea secÍiunii cablului utilizÊnd tabelele care indicŸ capacitatea de transport de curent a cablului. (1) În acest capitol. În plus. Sarcinile particulare (cum se aratŸ Án capitolul N) impun o supradimensionarea a secÍiunii cablurilor care le alimenteazŸ Ûi prin urmare dispozitivele lor de protecÍie vor fi stabilite Án consecinÍŸ. n puterea de rupere. trebuie sŸ ÁndeplineascŸ simultan cÊteva condiÍii. termenul de “cablaj” se referŸ la toate conductoarele izolate. Án general. Tab. dispozitivele de protecÍie (Ántreruptoarele automate sau fuzibilele) trebuie: n sŸ protejeze cablurile Ûi barele de distribuÍie pentru toate valorile de supracurent. G1) DupŸ o analizŸ preliminarŸ care stabileÛte cerinÍele de putere ale unei instalaÍii electrice. Alegerea dispozitivelor de protecÍie: n curentul nominal. de sensibilitate 300 mA). etc. n se va Íine cont de coeficienÍii de corecÍie ai cablului datoraÍi diferitelor condiÍii de mediu. n la porniri de motoare. SecÍiunile conductoarelor sunt determinate de obicei prin metoda generalŸ descrisŸ Án subcapitolul 2 din cadrul acestui capitol. n sŸ nu genereze cŸderi de tensiune ce ar avea ca urmare performanÍe scŸzute ale anumitor sarcini. . ÁntÊrziind astfel deconectarea automatŸ (trebuie amintit faptul cŸ. protejate de cŸtre dispozitive de curent diferenÍial rezidual. Dimensionarea conductorului: n alegerea tipului conductorului Ûi al izolaÍiei. pentru a avea garanÍia unei instalaÍii sigure. sŸ fie Ándeplinite. aÛa cum s-a indicat Án capitolul B. subcapitolul 4. n alegerea metodei de instalare. trebuie realizat un studiu din punct de vedere al cablajului(1) Ûi al protecÍiei acesteia. n sŸ asigure protecÍia persoanelor Ámpotriva contactelor indirecte accidentale. Án mod obligatoriu. inclusiv cablurile unifilare Ûi multifilare.Dimensionarea Ûi protecÍia circuitelor 1 GeneralitŸÍi PŸrÍile componente ale circuitelor Ûi protecÍiile lor sunt calculate astfel ÁncÊt toate condiÍiile de funcÍionare.

Án mod automat Ántrerupt. etc. Pentru o secÍiune datŸ a conductorului. . numŸr de conductoare active). Án funcÍionarea normalŸ. Án urmŸtoarele variante: o curent de scurtcircuit trifazat (implicÊnd sau nu conductorul de neutru Ûi/sau conductorul de protecÍie). aÛa cum se aratŸ Án Fig. acest curent corespunde sarcinii nominale exprimate Án kVA.69 = 200 A Tabloul secundar Curent de sarcinŸ nominal al motorului: 50 A G3 Fig.) trebuie luate Án considerare efectele termice cumulative ale acestor supracurenÍi. sudurŸ. valoarea curentului maxim admisibil depinde de anumiÍi parametrii: n modul constructiv al cablului Ûi conductoarelor (conductor din Cu sau Al.1 GeneralitŸÍi DefiniÍii Curentul maxim de sarcinŸ: IB n La nivelul circuitelor finale. simultan sau pornirilor de motoare. acest curent trebuie Ántrerupt Ántr-un timp care depinde de valoarea sa. SupracurenÍii Se spune cŸ se produce “supracurent” atunci cÊnd curentul depŸÛeÛte valoarea maximŸ a curentului de sarcinŸ IB aferent sarcinii respective. Án cazul Án care supracurentul se datoreazŸ unui defect al acestuia).. care Íine cont de coeficienÍii de simultaneitate Ûi de utilizare ks Ûi. n CurenÍii de scurtcircuit AceÛti curenÍi se produc datoritŸ deteriorŸrii izolaÍiei dintre conductoarele active Ûi/sau dintre conductoarele active Ûi pŸmÊnt (Án cazul sistemelor de legare la pŸmÊnt prin impedanÍe mici). DacŸ oricare din aceste condiÍii persistŸ mai mult decÊt o perioadŸ de timp datŸ (care depinde de reglajul releului de protecÍie sau de calibrul fuzibilului). n temperatura ambiantŸ. o monofazat cu conductorul de neutru (Ûi/sau cu conductorul de protecÍie). SupracurenÍi de duratŸ relativ scurtŸ pot apŸrea. circuitul va fi. izolaÍie din PVC sau EPR etc. G2. acest curent corespunde puterii aparente de alimentare. n metoda de instalare. Pentru evitarea deteriorŸrii ireversibile a cablului (sau a receptorului. etc. n influenÍa circuitelor Ánvecinate. se pot distinge douŸ tipuri de supracurenÍi: n Suprasarcini AceÛti curenÍi pot apŸrea Án condiÍii normale de funcÍionare datoritŸ unui numŸr de sarcini care funcÍioneazŸ ocazional. n La nivelul circuitelor din amonte. o bifazat (implicÊnd sau nu conductorul de neutru Ûi/sau conductorul de protecÍie). respectiv ku. Tabloul general de distribuÍie Factorii de simultaneitate Ûi utilizare combinaÍi: ks x ku = 0. În cazul pornirilor de motoare sau a altor sarcini care absorb la pornire un curent ridicat. G2: Calculul curentului maxim de sarcinŸ IB. Án kVA.69 IB = (80+60+100+50) x 0. totuÛi. Curentul maxim admisibil: Iz ReprezintŸ valoarea maximŸ a curentului pe care cablajul circuitului o poate suporta un timp nedefinit fŸrŸ a i se reduce durata normalŸ de viaÍŸ. mai ales Án aplicaÍiile cu porniri dese (exemplu: motoare de lift. Sunt afectate atÊt cablurile cÊt Ûi releele termice de protecÍie.

G . cu formula: I2t = k2 S2 care indicŸ faptul cŸ. G3: ProtecÍia circuitului cu ajutorul Ántreruptorului automat. reglat Án mod “convenÍional“ este mai micŸ decÊt 1. Reguli generale Un dispozitiv de protecÍie (Ántreruptor automat sau fuzibil) funcÍioneazŸ corect dacŸ: n curentul sŸu nominal In sau curentul reglat Ir este mai mare decÊt curentul maxim de sarcinŸ IB. G6. n ISCB reprezintŸ curentul nominal de rupere a Ántreruptorului automat. Note: n Isc reprezintŸ curentul de scurtcircuit trifazat. G4: ProtecÍia circuitului cu ajutorul fuzibilului. n valoarea curentului de declanÛare la suprasarcinŸ I2. Caracteristicile I2t ale conductoarelor izolate atunci cÊnd prin acestea circulŸ un curent de scurtcircuit pentru o perioadŸ de pÊnŸ la 5 secunde. unde: t: durata curentului de scurtcircuit (Án secunde) S: secÍiunea conductorului izolat (mm2) I: valoare eficace a curentului de scurtcircuit (Aef) k: constantŸ aferentŸ conductorului izolat (valorile k2 sunt date Án Fig. G5).2 Principiile protecÍiei la supracurent Dispozitivul de protecÍie este amplasat la Ánceputul circuitului de protejat (vezi Fig. aproximativ. De exemplu. Iz1 este mai mic decÊt Iz2 (vezi Fig. Fig.3 Valori practice pentru o schemŸ de protecÍie Metodele urmŸtoare se bazeazŸ pe reguli stabilite prin standarde CEI Ûi sunt puse Án practicŸ Án multe ÍŸri. G52). (1) Ambele denumiri sunt utilizate frecvent Án diferite standarde. n Permite curentului maxim de sarcina IB sŸ circule un timp nedefinit. Durata de declanÛare “convenÍionalŸ“ poate fi reglatŸ Ántre o orŸ Ûi 2 ore Án funcÍie de standardele locale Ûi de valoarea aleasŸ pentru I2. exemplu: un Ántreruptor automat de 50 A poate avea pragul de declanÛare a protecÍiei reglat la un nivel similar cu cel al unui Ántreruptor automat de 30 A (vezi Fig. adicŸ: IB < In < Iz corespunzŸtor zonei “a“ din Fig. . Án cazul unei temperaturi ridicate (θa1 > θa2). G6. θ reprezintŸ temperatura mediului. G5: Caracteristica I2t a conductorului izolat Án funcÍie de douŸ nivele diferite de temperaturŸ. În cazul fuzibilelor. cŸldura generatŸ este proporÍionalŸ cu pŸtratul secÍiunii conductorului. n curentul nominal de scurtcircuit al Ántreruptorului automat este mai mare decÊt curentul de scurtcircuit trifazat al circuitului Án punctul respectiv al instalaÍiei. pot fi determinate. Fig.Dimensionarea Ûi protecÍia circuitelor 1 GeneralitŸÍi 1. n Ir ( sau Irth )(1) reprezintŸ nivelul de reglaj al curentului. Án acest caz. G6). Aceasta corespunde zonei “c“ din Fig. G6. I2 este curentul (notat If) la care fuzibilul funcÍioneazŸ Án timpul convenÍional. dar mai mic decÊt curentul maxim admis Iz al cablului. n Acesta acÍioneazŸ Án sensul Ántreruperii supracurentului Ántr-un timp mai scurt decÊt cel dat de caracteristica I2t a circuitului. G4 1.45 Iz ceea ce corespunde zonei “b“ din Fig. G3 Ûi Fig. G4). Fig. Pentru un conductor izolat dat curentul maxim admis variazŸ Án funcÍie de caracteristicile mediu.

n Asocierea diferitelor dispozitive de protecÍie: Utilizarea unor dispozitive de protecÍie avÊnd capacitŸÍi de rupere mai mici decÊt nivelul curentului de scurtcircuit calculat Án punctele de amplasare este permisŸ de CEI Ûi de anumite standarde naÍionale Án urmŸtoarele condiÍii: o Án amonte este amplasat un alt dispozitiv de protecÍie care are puterea de rupere necesarŸ. G5 AplicaÍii Criterii pentru Ántreruptoare automate: IB i In i Iz Ûi ISCB u ISC.1.45 Iz trebuie. n Caz particular: DacŸ Ántreruptorul nu protejeazŸ la suprasarcinŸ. protecÍia la supracurent va funcÍiona corect. I2 reprezintŸ curentul de funcÍionare (la care fuzibilul se topeÛte) Ûi este egal cu k2 x In (k2 avÊnd valori Ántre 1.6 Ûi 1. .31 In u 16 A · k3 = 1.10 Mai mult. Criteriile pentru fuzibile: IB i In i Iz/k3 Ûi ISCB u ISC.45 Iz (aÛa cum s-a menÍionat Án capitolul “Reguli generale”) va fi Ántotdeauna respectatŸ.1 GeneralitŸÍi Zona A: IB i In i Iz Zona B: I2 i 1.45 Iz Zona C: ISCB u ISC Fig. condiÍia I2 i 1. luatŸ Án considerare.45) astfel Áncat. Un alt factor. n ProtecÍia prin Ántreruptor automat: În virtutea nivelului sŸu ridicat de precizie. astfel ÁncÊt.45 Ir). curentul I2 este totdeauna mai mic decÊt 1. k3. Ûi o cantitatea de energie ce poate sŸ treacŸ prin dispozitivul din amonte este inferioarŸ valorii pe care dispozitivul de protecÍie din aval. capacitatea de rupere a fuzibilului ISCF trebuie sŸ fie mai mare decÊt curentul de scurtcircuit trifazat al circuitului calculat Án punctul de amplasare al fuzibilului. G6: Nivelele de curent pentru determinarea caracteristicilor Ántreruptorului sau fuzibilului. este necesar sŸ ne asigurŸm cŸ. de asemenea. n ProtecÍia prin fuzibil: CondiÍia I2 i 1. a fost introdus (k3 = k2/1. Án cazul valorii minime a curentului de scurtcircuit. Pentru fuzibilele tip gG: In < 16 A · k3 = 1. Acest caz particular este analizat Án subcapitolul 5.45 Iz este valabilŸ doar dacŸ In i Iz/k3. condiÍia I2 i 1.45 In (sau 1.9 ) Án conformitate cu tipul de fuzibil respectiv. ÁmpreunŸ cu Ántreg cablajul o pot suporta fŸrŸ a se deteriora.

1. de exemplu). Ûi acolo unde apare o reducere a curentului maxim admis Án calea de curent. G7b) Dispozitivul de protecÍie poate fi amplasat de-a lungul circuitului: n dacŸ porÍiunea AB a circuitului nu se gŸseÛte Án vecinŸtatea unui material combustibil. În aceste cazuri. Alternative posibile pentru alte amplasŸri Án anumite circumstante (vezi Fig. Ántreruperea circuitelor nu poate fi admisŸ. de exemplu: o circuitul de excitaÍie Án cazul maÛinilor rotative. este amplasat adiacent sarcinii. Reguli generale (vezi Fig. deci protecÍia cablurilor devine de importanÍŸ secundarŸ. Án timp ce (SC) este sau Ántreruptor automat (special proiectat pentru protecÍia motoarelor) sau fuzibil tip aM. 1. riscul unui scurtcircuit (conductor amplasat Án Íevi de oÍel. etc.5 Conductoare Án paralel c Conductoarele avÊnd aceeaÛi secÍiune. luÊndu-se Án considerare Ûi efectele ÁncŸlzirii reciproce. CombinaÍiile posibile care au fost testate Án laborator sunt indicate Án documentaÍia tehnicŸ a producŸtorilor de astfel de dispozitive. a G6 b Circuite fŸrŸ protecÍie (vezi Fig. . Fig.G . Curentul maxim admis este suma curenÍilor maximi aferenÍi conductoarelor individuale. prin utilizarea unei protecÍii suplimentare. Án general. sau n dacŸ de-a lungul acestei porÍiuni nu sunt conectate circuite de prize sau alte elemente de derivaÍie. 1. Dispozitivul (S) constituie elementul de control (pornire/oprire) Ûi de protecÍie la suprasarcinŸ a motorului. Sau: n Acolo unde Ántreruperea circuitului constituie un risc. o protecÍia la scurtcircuit (SC) amplasatŸ Án amonte de circuit este Án conformitate cu principiile din subcapitolul 5. n ConsiderÊnd cazul (2): o dispozitivul din amonte P1 protejeazŸ porÍiunea AB de conductor Ámpotriva curentului de scurtcircuit Án conformitate cu subcapitolul 5. aceeaÛi lungime Ûi din acelaÛi material pot fi conectate Án paralel.Dimensionarea Ûi protecÍia circuitelor 1 GeneralitŸÍi În practicŸ acest lucru este admis: o Án cazul asocierii Ántreruptor automat/fuzibil. trebuie luate urmŸtoarele mŸsuri: n protecÍie suplimentarŸ Ámpotriva deteriorŸrii mecanice a cablurilor Ûi Ámpotriva umiditŸÍii.4 Amplasarea dispozitivelor de protecÍie Dispozitivul de protecÍie este amplasat.1. o circuitele secundare ale transformatoarelor de mŸsurŸ de curent. G7: Amplasarea dispozitivelor de protecÍie. G7c) Fie: n Dispozitivul de protecÍie P1 este dimensionat pentru a proteja cablul S2 Ámpotriva suprasarcinii Ûi scurtcircuitului. În scopul evitŸrii riscului de apariÍie a scurtcircuitului Án cazul cablurilor conectate Án paralel. Aceasta este Ûi cazul circuitelor tip motor. G7a) Dispozitivul de protecÍie este amplasat la Ánceputul fiecŸrui circuit. n ConsiderÊnd cazul (3): o dispozitivul de protecÍie la suprasarcinŸ (S). o circuite aferente electromagneÍilor mari Án aplicaÍiile de ridicare. n alegerea traseului cablului astfel ÁncÊt sŸ se evite vecinŸtatea cu materiale combustibile. Trei cazuri pot fi ÁntÊlnite Án practicŸ: n ConsiderÊnd cazul (1) Án diagramŸ: o AB i 3 m. la Ánceputul (originea) fiecŸrui circuit. Ûi o porÍiunea AB a fost protejatŸ pentru a reduce practic. metoda de instalare. la minimum. ProtecÍia Ámpotriva suprasarcinii Ûi scurtcircuitului este identicŸ cu aceea pentru un singur conductor de secÍiune echivalentŸ. o Án tehnica numitŸ “filiaÍie” Án care capacitatea de limitare foarte mare a anumitor tipuri de Ántreruptoare automate reduce Án mare mŸsurŸ valoarea curentului de scurtcircuit din aval.

G8: Alegerea sistemelor de cablare (Tabelul 52-1 din CEI 60364-5-52). Tab.G .2 Metoda generalŸ pentru cabluri Metode posibile de instalare pentru diferite tipuri de conductoare sau cabluri În Tab.Sizing and protection of conductors 2 Metoda practicŸ pentru determinarea secÍiunii minime admisibile a conductoarelor 2. Capacitatea de transport de curent a conductoarelor. Metoda simplificatŸ pentru utilizarea tabelelor din anexa A este propusŸ Án anexa informativŸ B a standardului. Án mod normal neutilizat Án practicŸ. . cu exemplificarea celor mai utilizate metode de instalare. 2. este datŸ Án anexa A a standardului. Án diferite cazuri. suporÍi de cablu + + + Pe izolatoare Pe cablu de susÍinere + + 0 + 0 + + + + + 0 + G7 + Permis. G8 sunt prezentate diferite metode de instalare admise Án funcÍie de diferite tipuri de conductoare Ûi cabluri.Sistemul de cablare”. 0 Nerecomandat sau. Conductoare Ûi cabluri Metoda de instalare Montaj Fixate liber cu bride Conductoare neizolate Conductoare izolate Cabluri cu Multifilar manta (inclusiv cele armate Ûi cu izolaÍie Unifilar mineralŸ + + În tub Pat de cabluri de (inclusiv cele Án protecÍie tresŸ sau Áncastrate Án pardosealŸ) + + + + Canal Pe suport de cablu vertical tip scarŸ Pe console.Partea 5-52: Alegerea Ûi instalarea echipamentelor electrice . . Standardul este prezentat aici.1 GeneralitŸÍi Standardul internaÍional.Interzis. de referinÍŸ pentru studierea cablŸrii este CEI 60364-5-52: “InstalaÍii electrice Án clŸdiri . pe scurt.

31. suporÍi de cablu 43 30. Tab. 33. 52. 5 0 50. 31.Interzis. 58 - 0 56 0 3 20. 45 0 6. 42 54. 31. 7. 9. G9: Construirea sistemului de cablare (Tabelul 52-2 din CEI 60364-5-52). 15. 31. 0 Nerecomandat sau. 11 - Canal Pe suport de cablu vertical tip scarŸ Pe console. 21 - În tub Pat de cabluri de (inclusiv cele Án protecÍie tresŸ sau Áncastrate Án pardosealŸ) 15. 32.G . 51. 34 44. 8. 46. 34 30. 23 10. de asemenea Tab. 32 33. G10). 53 6. 34 0 Pe izolatoare Pe cablu de susÍinere 0 36 36 - 35 - Imersate 80 80 0 . NumŸrul dat Án acest tabel se referŸ la diferitele sisteme de cablare considerate (vezi. Cazuri Metoda de instalare Montaj Fixate liber cu bride Goluri Án clŸdiri Canale de cabluri Îngropate Án pŸmÊnt Încastrate Án elemente de construcÍie Montate aparent Montate aerian 40.Dimensionarea Ûi protecÍia circuitelor 2 Metoda practicŸ pentru determinarea secÍiunii minime admisibile a conductoarelor Metode posibile de instalare in diferite cazuri: În diferite cazuri pot fi utilizate metode de instalare adecvate. În Tab. 45 30. 60 4. 16 56 72. 34 70. 32. 55 0 70. 2. 71 44. 14 22. Án mod normal neutilizat Án practicŸ. 71 1. G8 . 32. 12. 59. 7. 41. 33. G9 sunt prezentate combinaÍiile posibile. 9 0 30. 13. 16. 8. 73 57. 33.

G10 sunt prezentate cÊteva sisteme diferite de cablare Ûi metodele respective de instalare. Anumite metode de referinÍŸ sunt definite (cu litere de cod de la A la G). Án pereÍi izolaÍi termic Camera 2 Cabluri multifilare Án tub Án pereÍi izolaÍi termic Camera A2 4 Conductoare izolate sau cabluri unifilare Án tub. . pe pereÍi de lemn sau de zidŸrie sau distanÍate de aceÛtia la mai puÍin de 0. Án tub. criteriu Metoda de instalare Descriere Metoda de referinÍŸ utilizatŸ pentru a obÍine capacitatea de transport de curent A1 1 Conductoare izolate sau cabluri unifilare Án tub.3 x diametrul cablului C 30 Pe pat de cablu neperforat C Tab.3 x diametrul tubului B1 G9 5 Cabluri multifilare.3 x diametrul tubului B2 20 Cabluri unifilare sau multifilare fixate pe un perete de lemn sau distanÍate de acesta la mai puÍin de 0. incluzÊnd metode de instalare avÊnd aceleaÛi caracteristici relativ la capacitŸÍile de transport de curent ale sistemului de cablare. G10: Exemple de metode de instalare (Parte din Tabelul 52-3 din CEI 60364-5-52) (continuare pe pagina urmŸtoare). pe pereÍi de lemn sau de zidŸrie sau distanÍate de aceÛtia la mai puÍin de 0.2 Metoda practicŸ pentru determinarea secÍiunii minime admisibile a conductoarelor Exemple de sisteme de cablare Ûi metodele respective de instalare În Tab. Nr.

Temperatura maximŸ de funcÍionare: Capacitatea de transport de curent datŸ Án tabelul urmŸtor a fost determinatŸ astfel ÁncÊt temperatura maximŸ a izolaÍiei sŸ nu fie depŸÛitŸ pe o duratŸ de timp care ar putea-o deteriora. IB I’B este curentul de sarcinŸ corectat.. criteriu Metoda de instalare 31 Pe pat de cabluri perforat 36 Conductoare izolate sau neizolate pe izolatori G 70 Cabluri multifilare Án tub sau Án canal de cablu Ángropate Án pŸmÊnt D G10 71 Cabluri unifilare Án tub sau Án canal de cablu Ángropate Án pŸmÊnt D Tab. care se va compara cu capacitatea de transport de curent a cablului considerat. SecÍiunea cablurilor se determinŸ pornind de la curentul nominal al sarcinii IB. k1. G10: Exemple de metode de instalare (Parte din Tabelul 52-3 din CEI 60364-5-52) (sfÊrÛit). ÁmpŸrÍit la diferiÍi coeficienÍi de corecÍie. ... . G11: Temperaturile maxime de funcÍionare pentru diferite tipuri de izolaÍii (Tabelul 52-4 din CEI 60364-5-52). G11 prezintŸ temperatura maximŸ admisibilŸ. au fost introduÛi factori de corecÍie. Pentru diferite tipuri de materiale de izolaÍie. Tipul de izolaÍie IzolaÍie de PVC IzolaÍie cu XLPE (polietilenŸ reticulatŸ) Ûi EPR IzolaÍie mineralŸ (acoperit cu PVC sau expus atingerii) IzolaÍie mineralŸ (neexpus atingerii Ûi fŸrŸ riscul unui contact cu materiale combustibile) Temperatura limitŸ 70° C la nivelul conductorului 90° C la nivelul conductorului 70° C la nivelul mantalei 105° C la nivelul mantalei Tab. I' B = k1 ⋅ k 2 . Tab. k2.G .Dimensionarea Ûi protecÍia circuitelor 2 Metoda practicŸ pentru determinarea secÍiunii minime admisibile a conductoarelor Descriere Metoda de referinÍŸ utilizatŸ pentru a obÍine capacitatea de transport de curent E sau F Nr. Factori de corecÍie: Pentru a se lua Án considerare anumiÍi factori de mediu sau diferite condiÍii speciale de instalare..

87 0.71 0.87 0. factorii de corecÍie sunt daÍi Án Tab.80 0. Temperatura ambiantŸ °C 10 15 20 25 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 Tip de izolaÍie PVC 1.12 1.46 0.71 0.94 0.61 0.45 - XLPE Ûi EPR 1. G12: Factori de corecÍie pentru temperaturi ale aerului altele decÊt 30° C Ûi care pot fi aplicaÍi capacitŸÍilor de transport de curent Án cazul cablurilor Án aer (din Tabelul A 52-14 din CEI 60364-5-52 ).07 1. . EPR Ûi XLPE.50 0.06 0. Pentru alte temperaturi. pentru izolaÍie din PVC.04 0.91 0.79 0.77 0.82 0.2 Metoda practicŸ pentru determinarea secÍiunii minime admisibile a conductoarelor n Temperatura ambiantŸ CapacitŸÍile de transport de curent ale cablurilor Án aer se definesc la temperatura medie a aerului de 30° C.76 0.53 0.71 0. Acest factor de corecÍie este notat k1.65 0.08 1.65 0.22 1.63 0. Pentru alte temperaturi.10 1.04 0.15 1.60 0.12 1.89 0.89 0.38 Tab. G12. Acest factor de corecÍie este notat k2. Temperatura ambiantŸ °C 10 15 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80 Tip de izolaÍie PVC 1. G13.85 0.96 0.41 Tab.71 0.93 0.17 1.58 0.50 - XLPE Ûi EPR 1.05 0.55 0.84 0. G11 CapacitŸÍile de transport de curent ale cablurilor Án pŸmÊnt se definesc considerÊnd o temperaturŸ medie a solului de 20° C. factorii de corecÍie sunt daÍi Án Tab. G13: Factori de corecÍie pentru temperaturi ale solului altele decÊt 20° C Ûi care pot fi aplicaÍi capacitŸÍilor de transport de curent Án cazul cablurilor Án tuburi Án pŸmÊnt (din Tabelul A 52-15 din CEI 60364-5-52 ).95 0. pentru izolaÍie din PVC.96 0. EPR Ûi XLPE.76 0.

se va aplica un factor de reducere de grup (notat k4).60 0.80 0. Áncastrate sau Ángropate Cabluri Ántr-un strat pe perete. G15: Factori de corecÍie k3 Án funcÍie de natura solului.5 1 3 0.52-17 din CEI 60364-5-52).05 2.52 0. Tabelul G16 dŸ valorile factorului de corecÍie k4 pentru diferite configuraÍii de cabluri sau conductoare neÁngropate.54 0.79 0.75 0.80 0.61 0.71 9 0.72 7 0.62 0. G16: Factori de reducere pentru grupuri de mai mult decÊt un circuit sau cablu multifilar (Tabelul A. etc.00 0.00 0.50 0.79 0.80 0. G14. factorii de corecÍie sunt daÍi Án Tab.82 0. G12 Natura solului Sol foarte ud (saturat) Sol ud Sol umed Sol uscat Sol foarte uscat Tab.78 Tab.73 0.00 0. .m/W.78 0.64 0.72 0.95 1. Án aer.05 1.68 0. grupÊnd mai mult decÊt un circuit sau un cablu multiconductor.18 1.87 0. G15 sunt prezentate valori empirice pentru factorul k3. Acest factor de corecÍie este notat k3.85 0. Pentru alte valori.81 0. Rezistivitatea termicŸ a solului K. Aranjament (cabluri care se ating) Cabluri mŸnunchi.72 0.73 0. pentru rezistivitŸÍi ale solului altele decÊt 2.70 0.79 0.m/W.21 1. Astfel. Án Tab.1 2 1.75 0.72 Pentru mai mult de 9 circuite sau cabluri multifilare nu existŸ factor de reducere Metoda E Ûi F 1. k3 1.66 0. care pot fi aplicaÍi capacitŸÍilor de transport de curent Án cazul metodei de instalare de referinÍŸ D (Tabelul A 52-16 din CEI 60364-5-52 ). podea sau pe pat de cabluri neperforat Cabluri Ántr-un strat fixate direct sub un plafon de lemn Cabluri Ántr-un strat amplasate pe pat de cabluri perforat orizontal sau vertical Cabluri Ántr-un strat fixate pe suport tip scarŸ.38 Metode de instalare de referinÍŸ Metoda A la F Metoda C 0.65 0.5 K.00 0. Din experienÍŸ se Ûtie faptul cŸ existŸ o relaÍie Ántre natura solului Ûi rezistivitatea sa.00 0.86 n Gruparea conductoarelor Ûi cablurilor CapacitŸÍile de transport de curent date Án tabelul de mai jos se referŸ la un singur circuit alcŸtuit din urmŸtorul numŸr de conductoare active (ÁncŸrcate): o douŸ conductoare izolate sau douŸ cabluri unifilare sau un cablu cu douŸ conductoare (care se utilizeazŸ pentru circuite monofazate).70 12 0.88 0. Tabelele G16 la G18 dau cÊteva exemple pentru diferite configuraÍii (metode de instalare Án aer sau Án pŸmÊnt).5 K.63 0.Dimensionarea Ûi protecÍia circuitelor 2 Metoda practicŸ pentru determinarea secÍiunii minime admisibile a conductoarelor n Rezistivitatea termicŸ a solului CapacitŸÍile de transport de curent ale cablurilor Ángropate se definesc considerÊnd o rezistivitate a solului de 2. În cazul Án care mai multe conductoare izolate sau cabluri sunt instalate alcŸtuind un grup.73 0.m/W Factor de corecÍie 1 1.77 0.96 Tab.82 0. NumŸr de circuite sau cabluri multifilare 1 2 3 4 5 6 1. Án funcÍie de natura solului.72 8 0.57 1. G14: Factori de corecÍie pentru cabluri Ángropate.5 1.45 16 0. o trei conductoare izolate sau trei cabluri unifilare sau un cablu cu trei conductoare (care se utilizeazŸ pentru circuite trifazate).41 20 0.13 1.G .

93 0.86 0.87 0.93 0.00 0. 32 33 34 1 2 3 1.95 0.97 0.95 0.86 Trei cabluri pozate Án treflŸ Pat de cablu perforat vertical 31 1 2 1.97 0.96 0. Án aer .00 0.98 0.92 0.95 2 0.96 0.98 0. pentru grupuri mai mari de circuite..96 0.00 0. etc.2 Metoda practicŸ pentru determinarea secÍiunii minime admisibile a conductoarelor Tabelul G17 prezintŸ valorile factorului de corectie k4 pentru diferite configuraÍii de cabluri Ûi conductoare neÁngropate..96 0.81 0. realizate din cabluri unifilare. Metoda de instalare NumŸr de paturi de cabluri 1 2 3 NumŸr de circuite trifazate 1 0.93 0.97 0.91 0. 32 33 34 1 2 3 1.89 0.90 0.90 Tab.00 1.86 Suport tip scarŸ.89 0.86 Trei cabluri pozate orizontal G13 Pat de cablu perforat 31 1 2 3 1.89 0. Án aer.97 0.96 1.Metoda de instalare de referinÍŸ F (Tabelul A 52-21 din CEI 60364 -5 -52 ).00 0. .94 1..78 Utilizarea unui multiplicator pentru Trei cabluri pozate orizontal Pat de cablu perforat 31 Pat de cablu perforat vertical 31 1 2 Trei cabluri pozate vertical Suport tip scarŸ.91 0.84 3 0. G17: Factori de reducere pentru grupuri mai mari de circuite cu cabluri unifilare de aplicat valorilor nominale..96 0.85 0.00 0. etc.00 0.87 0.98 0.90 0.

80 0.80 0. se ÁnsumeazŸ aritmetic pe conductorul neutru. Curentul admisibil Án funcÍie de secÍiunea nominalŸ a conductoarelor Standardul CEI 60364-5-52 prezintŸ informaÍii extinse.55 0. % 0 .55 0.90 0.85 0.55 0. Ûi prin urmare este necesar sŸ se aplice un factor de corecÍie k5. NumŸr de circuite 2 3 4 5 6 (a) DistanÍa liberŸ dintre cabluri (a)a Cabluri care Diametrul 0. G19: Factori de corecÍie pentru curenÍi armonici Án cabluri cu 4 Ûi 5 fire (Tabelul D 52-1 din CEI 60364-5-52).70 0. Aceasta afecteazŸ.50 0. capacitatea de transport de curent a cablului. tipul materialului conductor. cu 4 sau 5 fire se bazeazŸ pe presupunerea cŸ numai 3 conductoare sunt complet ÁncŸrcate.0 0. curentul prin conductorul neutru poate avea o valoare semnificativŸ.90 0.Dimensionarea Ûi protecÍia circuitelor 2 Metoda practicŸ pentru determinarea secÍiunii minime admisibile a conductoarelor Tabelul G18 prezintŸ valorile factorului de corecÍie k4 pentru diferite configuraÍii de cabluri sau conductoare instalate direct Án pŸmÊnt. dacŸ procentul de armonicŸ 3 (h3) este mai mare de 33%.15 15 . luat Án calcul. dimpotrivŸ. Efectul termic al curenÍilor armonici prin conductoarele de fazŸ trebuie.70 0.80 Cabluri multifilare (a) Cabluri unifilare G14 Tab. pentru cabluri unifilare sau multifilare instalate direct Án pŸmÊnt .75 0. G18: Factori de reducere pentru mai mult de un circuit. Aceasta se datoreazŸ faptului cŸ armonicile 3 de curent de pe cele trei faze nu se anuleazŸ fazorial ci. alegerea secÍiunii cablului se bazeazŸ pe acesta.45 > 45 Factor de corecÍie Alegerea secÍiunii se bazeazŸ pe curentul de fazŸ 1.65 0.0 Tab. numŸrul de conductoare ÁncŸrcate. ConÍinut de curent de armonicŸ 3 al curentului de fazŸ. tipul izolaÍiei. chiar mai mare decÊt curenÍii de faza.86 1.70 0.60 0. curentul prin conductorul neutru este mai mare decÊt cel prin conductoarele de fazŸ. Sunt luaÍi Án considerare mai mulÍi parametri.60 0. evident.33 33 . n CurenÍii armonici Capacitatea de transport de curent pentru cabluri trifazate.85 0. TotuÛi.70 0.Metoda de instalare D (Tabelul 52-18 din CEI 60364-5-52).86 - Alegerea secÍiunii se bazeazŸ pe curentul din conductorul neutru 0.80 0. Án cazul Án care existŸ curenÍi armonici. Suplimentar.80 0.5 m 0. prin urmare.60 0. de asemenea. precum metoda de instalare. sub formŸ de tabele referitoare la curenÍii admisibili Án funcÍie de secÍiunea cablurilor. .G .125 m se ating unui cablu 0.25 m 0.75 0.65 0. Tabelul G19 prezintŸ valorile coeficientului k5 Án funcÍie de conÍinutul de curenÍi de armonicŸ 3.75 0.

pentru diferite metode de instalare pentru conductoare cu izolaÍie din PVC. SecÍiunea nominalŸ a conductoarelor (mm2) Metoda de instalare A1 A2 B1 B2 C D 1 Cupru 1. trifazate.5 23 31 41 53 65 78 98 118 135 155 176 207 237 4 15.5 4 6 10 16 25 35 50 70 95 120 150 185 240 300 2 13.5 21 28 36 50 68 89 110 134 171 207 239 16. Án aer sau Án pŸmÊnt.5 2. temperatura ambiantŸ: 30° C Án aer. din aluminiu sau cupru.5 22 28 39 53 70 86 104 133 161 186 - 5 15 20 27 34 46 62 80 99 118 149 179 206 15.5 24 30 40 52 66 80 94 117 138 157 178 200 230 260 G15 Tab.5 18 24 31 42 56 73 89 108 136 164 188 216 245 286 328 14 18.5 24 32 41 57 76 96 119 144 184 223 259 299 341 403 464 18.2 Metoda practicŸ pentru determinarea secÍiunii minime admisibile a conductoarelor Ca un exemplu.5 24 32 43 57 70 84 107 129 149 170 194 227 261 3 13 17.5 25 32 44 59 73 90 110 140 170 197 227 259 305 351 7 18 24 31 39 52 67 86 103 122 151 179 203 230 258 297 336 18.52-4 din CEI 60364-5-52). din cupru sau aluminiu. . trei conductoare ÁncŸrcate. G20 prezintŸ capacitŸÍile de transport de curent pentru diferite metode de instalare a cablurilor cu izolaÍie din PVC.5 21 27 36 48 62 77 92 116 139 160 - 6 17.5 17. Án Amperi. Tab. G20: CapacitŸÍile de transport de curent.5 4 6 10 16 25 35 50 70 95 120 150 185 240 300 Aluminiu 2. 20° C Án pŸmÊnt (Tabelul A. temperatura conductorului: 70° C.5 23 29 39 52 68 83 99 125 150 172 196 223 261 298 13.

5 13.5 18 19.5 13 13.5 14 15 16.5 19.3 Metoda simplificatŸ recomandatŸ pentru cabluri Pentru o alegerea mai uÛoarŸ a secÍiunilor de cablu.5 21 4 17. Aceste tabele cuprind cele mai uzuale configuraÍii Ûi permit accesul cel mai uÛor la informaÍii.5 14.5 21 23 25 27 4 23 24 26 28 31 34 36 6 29 31 34 36 40 43 46 10 39 42 46 50 54 60 63 16 52 56 61 68 73 80 85 25 68 73 80 89 95 101 110 35 110 117 126 137 50 134 141 153 167 70 171 179 196 213 95 207 216 238 258 120 239 249 276 299 150 285 318 344 185 324 362 392 240 380 424 461 Aluminiu 2.52-1 din CEI 60364-5-52).5 15.5 17.5 17 18. 2 XLPE 3 XLPE 2 XLPE 2 PVC 3 XLPE 2 XLPE 2 PVC 3 XLPE 2 XLPE 9 10 11 12 13 22 30 40 51 70 94 119 147 179 229 278 322 371 424 500 23 31 39 54 73 90 112 136 174 211 245 283 323 382 23 31 42 54 75 100 127 158 192 246 298 346 395 450 538 24 32 42 58 77 97 120 146 187 227 263 304 347 409 24 33 45 58 80 107 135 169 207 268 328 382 441 506 599 26 35 45 62 84 101 126 154 198 241 280 324 371 439 26 36 49 63 86 115 149 185 225 289 352 410 473 542 641 28 38 49 67 91 108 135 164 211 257 300 346 397 470 161 200 242 310 377 437 504 575 679 121 150 184 237 289 337 389 447 530 .5 18.Dimensionarea Ûi protecÍia circuitelor 2 Metoda practicŸ pentru determinarea secÍiunii minime admisibile a conductoarelor 2. s-au propus douŸ tabele simplificate.5 13. Cabluri neÁngropate: G16 MetodŸ NumŸr de conductoare ÁncŸrcate Ûi tipul de izolaÍie de instalare de referinÍŸ A1 2 PVC 3 PVC 3 XLPE 2 XLPE A2 3 PVC 2 PVC 3 XLPE 2 XLPE B1 3 PVC 2 PVC 3 XLPE B2 3 PVC 2 PVC 3 XLPE 2 XLPE C 3 PVC 2 PVC E 3 PVC F 3 PVC 1 2 3 4 5 6 7 8 SecÍiunea (mm2) Cupru 1.5 20 22 25 26 28 6 23 24 26 28 32 33 36 10 31 32 36 39 44 46 49 16 41 43 48 53 58 61 66 25 53 57 63 70 73 78 83 35 86 90 96 103 50 104 110 117 125 70 133 140 150 160 95 161 170 183 195 120 186 197 212 226 150 226 245 261 185 256 280 298 240 300 330 352 Tab. pentru cabluri Ángropate Ûi neÁngropate.5 2. G21a: Capacitatea de transport de curent. Án Amperi (Tabelul B.5 18.G .

90 0.80 0.75 0.85 0.85 0. Án Amperi (Tabelul B.52-3 din CEI 60364-5-52).70 1.80 0.75 0.50 0. etc.80 0. Cabluri Ángropate: MetodŸ SecÍiune de instalare mm2 de referinÍŸ D Cupru 1.80 0.70 0. NumŸr de circuite sau cabluri multifilare 1 2 3 4 6 9 12 16 20 1.52-1 din CEI 60364-5-52).95 0.2 Metoda practicŸ pentru determinarea secÍiunii minime admisibile a conductoarelor Factorii de corecÍie sunt prezentaÍi Án Tab.70 0.40 0.45 0.70 0.5 4 6 10 16 25 35 50 70 95 120 150 185 240 300 D Aluminiu 2. .70 0.00 0. G22: Capacitatea de transport de curent.80 0.80 0. G21b: Factori de reducere pentru grupuri de circuite sau cabluri multifilare (Tabelul B.60 1.5 2.70 0.40 1.5 4 6 10 16 25 35 50 70 95 120 150 185 240 300 NumŸr de conductoare ÁncŸrcate Ûi tipul de izolaÍie DouŸ PVC Trei PVC DouŸ XLPE Trei XLPE G17 22 29 38 47 63 81 104 125 148 183 216 246 278 312 361 408 22 29 36 48 62 80 96 113 140 166 189 213 240 277 313 18 24 31 39 52 67 86 103 122 151 179 203 230 258 297 336 18. G21b pentru grupuri de cÊteva circuite sau cabluri multifilare: Aranjament Îngropate sau Án protejate Cabluri Ántr-un strat pe perete.5 24 30 40 52 66 80 94 117 138 157 178 200 230 260 26 34 44 56 73 95 121 146 173 213 252 287 324 363 419 474 26 34 42 56 73 93 112 132 163 193 220 249 279 322 364 22 29 37 46 61 79 101 122 144 178 211 240 271 304 351 396 22 29 36 47 61 78 94 112 138 164 186 210 236 272 308 Tab.65 0.00 0.80 0.70 0.00 0.55 0.75 0.00 0.80 - Tab. podea sau pe pat de cabluri neperforat Cabluri Ántr-un strat fixate direct sub un plafon Cabluri Ántr-un strat amplasate pe pat de cabluri perforat orizontal/vertical Cabluri Ántr-un strat fixate pe suport tip scarŸ.

°C Factor de corecÍie 35 1 40 0. n curentul absorbit de diferitele sarcini conectate Án lungul sistemului de bare. Fig. prin bara de neutru poate circula un curent semnificativ.86 Tab. Metodele de instalare. G18 Curentul prin bara de neutru În cazul Án care existŸ curenÍi de armonicŸ 3. Temperatura ambiantŸ Pentru temperaturi superioare lui 35° C trebuie aplicat un factor de corecÍie.97 45 0. G23a. trebuie luate Án considerare pierderi suplimentare de putere.4 Sisteme de bare capsulate Alegerea sistemelor de bare capsulate poate fi realizatŸ utilizÊnd datele furnizate de producŸtor.90 55 0. G23b: CurenÍii maximi admisibili (pe unitate) Ántr-un sistem de bare capsulate Án funcÍie de nivelul armonicii 3 de curent. factorii de corecÍie Án caz de grupare nu sunt parametri relevanÍi Án acest caz. prin urmare. SecÍiunea oricŸrui tip de barŸ capsulatŸ este determinatŸ de producŸtorul acesteia Án funcÍie de: n curentul nominal. Án funcÍie de nivelul armonicii 3 de curent. . G23a: Factorul de corecÍie pentru temperaturi ambiante mai mari de 35° C. Curentul nominal Curentul nominal poate fi calculat Án funcÍie de: n locul de amplasare. n temperatura ambiantŸ consideratŸ a fi 35° C.93 50 0. Ántr-un sistem de bare capsulate.Dimensionarea Ûi protecÍia circuitelor 2 Metoda practicŸ pentru determinarea secÍiunii minime admisibile a conductoarelor 2.G . n 3 conductoare ÁncŸrcate. Valorile factorului de corecÍie aplicat Án cazul sistemelor de putere medie Ûi mare (pÊnŸ la 4000 A) sunt date Án Tab. Figura G23b prezintŸ curenÍii maximi admisibili prin barele de fazŸ Ûi neutru (pe unitate). tipul de izolaÍie.

G19 . Consumatorii nu vor funcÍiona toÍi. 20 %: In i IB x ks x 1. kS). locul de amplasare al sursei de alimentare Ûi de posibilitŸÍile de fixare. n dispozitivele de protecÍie pentru cablurile de alimentare ale consumatorilor sunt amplasate Án cofrete de derivaÍie conectate direct pe sistemul de bare.8 0. ÁncŸlzire DistribuÍie (ateliere) NumŸr de consumatori de curent 2 la 3 4 la 5 6 la 9 10 la 40 u 40 Coeficientul Ks 1 0. nu funcÍioneazŸ permanent la putere maximŸ.9 0. G24: Coeficientul de cerere simultanŸ Án funcÍie de numŸrul de consumatori de curent. este necesarŸ pŸstrarea unei rezerve de cca.2. Tab.2 Metoda practicŸ pentru determinarea secÍiunii minime admisibile a conductoarelor Modul de amplasare al sistemului de bare capsulate depinde de poziÍia consumatorilor. de asemenea.6 0. n un singur tronson de barŸ poate deservi o zonŸ de 4 la 6 metri. AplicaÍie Iluminat. este posibil sŸ se calculeze curentul absorbit In pe linia de distributie. In este egal cu suma curenÍilor absorbiÍi IB de cŸtre fiecare consumator: In = Σ IB. Ca Ûi Án cazul tablourilor electrice. kS: In = Σ (IB . OdatŸ ce sistemul de bare a fost stabilit. n o singurŸ linie de alimentare alimenteazŸ toÍi consumatorii de pe sistemul de bare. Án acelaÛi timp Ûi.7 0. indiferent de puterea acestora. astfel ÁncÊt se va utiliza coeficientul de cerere simultanŸ.5 NotŸ: În cazul instalaÍiilor industriale se va Íine cont de posibilitŸÍile de evoluÍie a echipamentelor de bazŸ.

n poate fi acceptabilŸ pentru sarcinŸ. de exemplu: n Án general. În aceste condiÍii. Fig. deci.). Án cazul sarcinii de tip motor. pentru sarcinile continue ÁnseamnŸ o pierdere importantŸ de energie. tensiunea la bornele sarcinii sŸ fie menÍinutŸ Án limitele cerute de aceasta.7 ori curentul nominal. Atunci cÊnd cŸderea de tensiune depŸÛeÛte valorile indicate Án Tab. nu va porni (datoritŸ cuplului de pornire insuficient) avÊnd consecinÍe legate de supraÁncŸlzire Ûi eventual declanÛarea protecÍiei. de exemplu. la curentul nominal. Din aceste motive este recomandat ca o cŸdere de tensiune de la 8% Án condiÍii normale de funcÍionare sŸ nu fie realizatŸ Án cazul circuitelor care sunt sensibile la tensiuni scŸzute (vezi Fig. FuncÍionarea corectŸ a fiecŸrei sarcini (motor. G25. curentul mare la pornire (care poate avea efecte nedorite asupra funcÍionŸrii altor echipamente) va continua mult peste perioada normalŸ de pornire a motorului. sŸ dimensionŸm conductoarelor circuitelor astfel ÁncÊt. Este necesar. sau chiar mai mare. etc. G26: CŸderea maximŸ de tensiune.G . astfel ÁncÊt.Dimensionarea Ûi protecÍia circuitelor 3 Determinarea cŸderii de tensiunii ImpedanÍa circuitelor este scŸzutŸ dar nu neglijabilŸ: atunci cÊnd transportŸ curentul de sarcinŸ existŸ o cŸdere de tensiune Ántre originea circuitului Ûi sarcinŸ. aceasta avea o valoare de 40% sau mai mult. atunci. Atunci cÊnd este acceptabilŸ.3 (factorul de simultaneitate. trebuie utilizate cabluri de secÍiuni mai mari care conduc la satisfacerea condiÍiilor din normele aplicabile. apropiatŸ de valoarea nominalŸ. impune o abatere a tensiunii de ±5% din valoarea tensiunii nominale. la anumite probleme Án funcÍionare. o funcÍionare la performanÍe satisfŸcŸtoare pentru un motor. motorul: o fie. . Valorile tipice pentru instalaÍiile de joasŸ tensiune sunt date Án Tab. aceasta fiind menÍinutŸ la o valoare stabilŸ. circuit de iluminat. G25: CŸderea maximŸ de tensiune dintre punctul de conexiune la reÍeaua de alimentare Ûi punctul de utilizare. 3. pe durata pornirii.) depinde de tensiunea aplicatŸ. n curentul de pornire al unui motor poate fi de 5 . valoarea de 8% poate conduce. ceea ce. etc. subcapitolul 4. n ÁndeplineÛte condiÍiile importante de funcÍionare. va accelera foarte Áncet. pe perioada de pornire a motoarelor. DacŸ se obÍine o cŸdere de tensiune de 8% Án condiÍii de curent nominal. n Án final. Aceste limite ale cŸderilor de tensiune se referŸ la condiÍii standard de funcÍionare Ûi nu se aplicŸ. Acest subcapitol se referŸ la metodele de determinare a cŸderii de tensiune pentru a se verifica faptul cŸ aceasta: n corespunde standardelor Ûi normelor Án vigoare. G20 NotŸ: Valorile dintre paranteze sunt cele prevŸzute de norma romÊnŸ (NP-I7/2002). o cŸdere de tensiune de 8% reprezintŸ o pierdere de putere (E2/R Watts). pentru a obÍine performanÍele nominale. G25. o fie. aÛa cum s-a menÍionat Án capitolul A. Tipul de instalaÍie Alimentare de la reÍeaua de distribuÍie publicŸ Post de transformare MT/JT alimentat de la reÍeaua de medie tensiune publicŸ Iluminat 3% 6% (8%) Alte aplicaÍii (ÁncŸlzire Ûi de putere) 5% 8% (10%) Tab. etc.1 Limita maximŸ a cŸderii de tensiune CŸderea de tensiune maximŸ admisibilŸ variazŸ de la ÍarŸ la ÍarŸ. G26). conectarea simultanŸ (din ÁntÊmplare) a mai multor sarcini.

rezistenÍele Ûi inductanÍele sunt date de cŸtre producŸtor. printr-o aproximare acceptabilŸ. S c. Án kilometri n R: rezistenÍa cablului.8 sau circuite de iluminat avÊnd cos ϕ apropiat de unitate. Án Amperi L: lungimea cablului. G27: Formulele de calcul ale cŸderilor de tensiune. Án amperi n L: lungimea cablului. G28 care prezintŸ. S c. Án in mm2 NotŸ: R este neglijabil pentru secÍiuni mai mari de 500 mm2. DacŸ: n IB: curentul nominal de sarcinŸ. pe km de cablu. CŸderea de tensiune pe un cablu este datŸ de relaÍia: K x IB x L unde: K: este dat Án tabel IB: este curentul maxim de sarcinŸ. n ϕ: unghiul de defazaj dintre tensiune Ûi curent Án cazul circuitului considerat general: o Án cazul circuitelor de iluminat: cos ϕ = 1 o Án cazul motoarelor : . 1 dupŸ Tabelul G28). pe amper. cŸderile de tensiune. Ω mm2 / km 22. Án funcÍie de: n tipurile de circuite utilizate: circuite tip motor avÊnd cos ϕ apropiat de 0.a. Án km. Pentru ghenele Ûi barele prefabricate.a.35” din Tab. G28 poate fi utilizatŸ pentru calcularea cŸderii de tensiune pe perioada de pornire a motorului (vezi ex.s. Án in mm2 ( ) for copper pentru cupru 36 Ω mm2 / km pentru aluminiu for aluminium 2) S(secÍ.3 Determinarea cŸderii de tensiunii 3.5 2) S(secÍ.s. pe fazŸ. n tipul de cablu: monofazat sau trifazat. . X se va considera ca avÊnd valoarea de 0. În absenÍa oricŸror altor informaÍii.la pornire: cos ϕ = 0. n X: reactanÍa inductivŸ a cablului (Ω/km) NotŸ: X este neglijabil pentru secÍiuni mai mici de 50 mm2.08 (Ω/km). Án Ω/km R= R= . Coloana “Puterea motorului cos ϕ = 0. ( ) G21 Circuit Bifazat: fazŸ/fazŸ Monofazat: fazŸ/neutru Trifazat echilibrat: 3 faze (cu sau fŸrŸ neutru) CŸdere de tensiune (ΔU) Án volÍi Án % ∆U = 2 I B(R cos ϕ + X sin ϕ) L ∆U = 2 I B(R cos ϕ + X sin ϕ) L ∆U = 3 I B(R cos ϕ + X sin ϕ) L 100 ∆U Un 100 ∆U Vn 100 ∆U Un Tab. pe kilometru de lungime. Tabel de calcul simplificat Calculele pot fi evitate prin utilizarea Tab.35 .Án funcÍionare normalŸ: cos ϕ = 0.2 Calculul cŸderii de tensiune Án condiÍii de funcÍionare Án regim permanent Formulele uzuale Tabelul G27 prezintŸ formulele uzuale pentru calculul cŸderii de tensiune pentru un circuit dat.8 n Un: tensiunea de linie (dintre faze) n Vn: tensiunea de fazŸ (fazŸ/neutru).

G29 avÊnd 1000 A) are valoarea de 10 V Ántre faze.4 0. deci este satisfŸcŸtoare.65 0.5 1.25 0.29 0.8 1.3 3.19 0.05 1.15 0.05 = 13 V DatoritŸ curentului superior de pornire necesar motorului.5 6.64 0. o valoare care este satisfŸcŸtoare pe durata pornirii motorului.4 4.21 cos ϕ = 0.75 0. Án condiÍii normale (tabloul din Fig.7 1.1 3.4 9.36 1.16 0. Exemple G22 Exemplul 1 (vezi Fig.18 cos ϕ = 0.19 0. ΔU Án VolÍi pe Amper pe km.24 0.13 10 16 25 35 50 70 120 150 185 240 300 400 500 Tab.1 0.17 0.22 0.4 1.39 0.52 0.35 10.31 0.Dimensionarea Ûi protecÍia circuitelor 3 Determinarea cŸderii de tensiunii SecÍiunea Án mm2 Cu 1.9 1.47 0.16 Iluminat cos ϕ = 1 25 15 9.55 0. normalŸ La pornire cos ϕ = 0. atunci cŸderea de tensiune la nivelul tabloului va creÛte aproximativ proporÍional.41 0.35 9.24 0.21 0.15 0.2 2.4 5.75% 400 AceastŸ valoare este mai micŸ decÊt cea admisibilŸ (8%).29 0.8 Ûi ÁncŸrcare normalŸ.26 0.32 0. la cos ϕ = 0. n cŸderea de tensiune la pornirea motorului: ΔUcablu = 0.5 4 6 10 16 25 35 50 70 95 120 150 185 240 300 Al Circuit monofazat Motor FuncÍ. Care este cŸderea de tensiune pe circuitul motorului: n Án cazul funcÍionŸrii normale? n la pornire? SoluÍie: n cŸderea de tensiune Án condiÍii normale de funcÍionare: ∆U ∆U% = 100 Un Tabelul G28 (de mai sus) indicŸ 1 V/A/km adicŸ: ΔU pentru cablu = 1 x 100 x 0.000 ΔU tablou de distribuÍie = 14 V ΔU cablu motor = 13 V ΔU total = 13 + 14 = 27 V adicŸ: 27 x 100 = 6.1 6.G .86 0. la cos ϕ = 0.2 0.5 1. G29: Exemplul 1.26 0.1 2.5 1.37 0.15 Circuit trifazat echilibrat Motor FuncÍ.19 Iluminat cos ϕ = 1 30 18 11. . 10 x 1.8 1.77 0.48 0.5 4. pe perioada de pornire a motorului de 900 + 500 = 1400 A.35 la pornire.6 6.56 0.5 1 0.47 0.34 0.30 0.5 2.33 0.42 0.5 2.24 0.29 0.8 24 14.2 0. normalŸ La pornire cos ϕ = 0.7 2.95 0.75 0.23 0.400 = 14 V 1.05 = 5 V ΔUtotal = 10 + 5 = 15 V Prin urmare: 15 x 100 = 3.2 7. ConsiderÊnd valoarea totalŸ a curentului Án tablou.2 3. .6 2.21 0.37 0.6 2.27 0. . 400 Fig. CŸderea de tensiune Án amonte de circuitul motorului. n 500 A (5 In).75%.30 0.52 x 500 x 0. G29) Un cablu trifazat de cupru de lungime 50 m Ûi secÍiune 35 mm2 alimenteazŸ un motor de 400 V avÊnd: n 100 A.7 3. cŸderea de tensiune la nivelul tabloului de distribuÍie va depŸÛi valoarea de 10 V.8 20 12 8 5.64 0.6 0. G28: CŸderea de tensiune pe fazŸ.3 1 0.

55 V/A/km n Ulinie = 0. Linia alimenteazŸ printre altele. trei circuite monofazate de iluminat.6 V .5 mm2 Cu I B = 20 A Fig. G30: Exemplul 2. V 9.38 V Ántre fazŸ Ûi neutru.3 Determinarea cŸderii de tensiunii Exemplul 2 (vezi Fig. de secÍiune 70 mm2 Ûi lungime 50 m trece un curent de 150 A.2 V CŸderea de tensiune totalŸ: 7. √3 n CŸderea de tensiune pe fiecare circuit monofazat de iluminat: ΔU pentru un circuit monofazat = 18 x 20 x 0. fiecare de secÍiune 2. 20 m lungime Ûi parcurse de un curent de valoare 20 A.5 mm2. G30) Printr-un circuit trifazat cu 4 conductoare din cupru. .125 = 2. .125 V Ántre faze.02 = 7.05 = 4. Care este cŸderea de tensiune pe circuitele de iluminat? SoluÍie: n CŸderea de tensiune pe circuitul trifazat cu 4 conductoare este: ∆U ∆U% = 100 Un Tabelul G28 indicŸ 0.55 x 150 x 0.2 + 2. G23 I B = 150 A 50 m / 70 mm2 Cu 20 m / 2. Se considerŸ cŸ reÍeaua este echilibratŸ Ûi cŸ cele trei circuite de iluminat sunt conectate Án acelaÛi punct.38 = 9.2% 230 V AceastŸ valoare a cŸderii de tensiune este satisfŸcŸtoare fiind mai micŸ decÊt valoarea maximŸ admisibilŸ de 6%.6 x 100 = 4. ceea ce ÁnseamnŸ: 4.

cablurile (verificarea stabilitŸÍii termice). G31: Valorile tipice ale Usc pentru diferite puteri nominale de transformatoare cu tensiuni primare i 20kV. valorile Ánsumate obÍinute din Tab. G32: Cazul mai multor transformatoare conectate Án paralel. calculaÍi individual.G . G24 Puterea transformatorului (kVA) 50 la 750 800 la 3.Dimensionarea Ûi protecÍia circuitelor 4 Curentul de scurtcircuit CunoaÛterea valorilor curentului de scurtcircuit trifazat simetric (Isc) Án diferite puncte ale instalaÍiei este o cerinÍŸ foarte importantŸ a activitŸÍii de proiectare. Án % Valorile tipice ale Usc pentru transformatoarele de distribuÍie sunt date Án Tab. Án amperi Usc = tensiunea de scurtcircuit a transformatorului. 242/420 V Án gol. G31 dau o valoare uÛor mai mare decÊt cea realŸ. Usc = 4 % 400 x 103 550 x 100 In = = 550 A I sc = = 13. Valorile curenÍilor de scurtcircuit astfel obÍinute sunt.1 Curentul de scurtcircuit la bornele de joasŸ tensiune ale transformatoarelor de distribuÍie MT/JT Cazul unui singur transformator n Ca o primŸ aproximaÍie. Valoarea curentului de scurtcircuit aferent unei plecŸri aflate imediat Án aval de sistemul de bare (vezi Fig. acest tip de defect este cel mai sever Ûi este. n Exemple Cazul unui transformator de 400 kVA. În continuare.4... suficient de precise pentru calcule de proiectare. G31. G32) poate fi estimatŸ ca o sumŸ a curenÍilor de scurtcircuit corespunzŸtori fiecŸrui transformator. ÁnsŸ.200 Usc Án % Transformatoare Án ulei 4 6 Transformatoare uscate 6 6 Tab. Án care caz. AlÍi parametri care nu au fost luaÍi Án considerare ar putea fi impedanÍele sistemului de bare Ûi ale Ántreruptoarelor. dispozitivele de protecÍie (setarea corectŸ a protecÍiilor . Alegerea Ántreruptoarelor Ûi/sau a dispozitivelor de protecÍie Ámpotriva curenÍilor de scurtcircuit este prezentatŸ Án capitolul H. Fig. CunoaÛterea valorilor curentului de scurtcircuit trifazat simetric (Isc) Án punctele strategice ale instalaÍiei este necesarŸ pentru a dimensiona echipamentul de comutaÍie (valorile curenÍilor de defect). = sc= astfel ÁncÊt. CurenÍii de scurtcircuit care se produc Án reÍele alimentate de la generatoare sincrone Ûi Án circuitele de curent continuu sunt prezentaÍi Án capitolul N. va fi analizat un scurtcircuit trifazat net (de impedanÍŸ zero) alimentat printr-un transformator de distribuÍie MT/JT. . secÍiunea 4.7 kA 4 420 x 3 Cazul mai multor transformatoare montate Án paralel care alimenteazŸ o barŸ de distribuÍie. 4. Se presupune cŸ toate transformatoarele sunt alimentate din aceeaÛi reÍea de medie tensiune. Cu excepÍia unor cazuri speciale. cel mai simplu de calculat. impedanÍa reÍelei de medie tensiune se poate neglija. cu siguranÍŸ. Pentru proiectarea instalaÍiilor electrice. calculele simplificate Ûi regulile practice care urmeazŸ dau rezultate destul de precise pentru marea majoritate a cazurilor.where unde IIn 3 3 P Px x 10 10 and and:: Ûi: U U 3 3 20 20 P = kVA este puterea nominalŸ a transformatorului U20 = tensiunea de linie Án secundarul transformatorului. .selectivŸ) Ûi aÛa mai departe. Án amperi Isc = curentul de scurtcircuit. IIsc IIn nx x 100 100 Usc Usc where = n= . Án gol In = curentul nominal.

unde: Zs = impedanÍa reÍelei de medie tensiune. . aÛa cum sunt arŸtaÍi Án diagrama impedanÍelor din Fig.). rezistenÍa echivalentŸ R3 va fi data de relaÍia: R3 = R1 x R2 X1 x X2 iar reactanÍa echivalentŸ X 3 = X1 + X2 R1 + R2 G25 Este de reÍinut faptul cŸ. G34: ImpedanÍa reÍelei de medie tensiune raportatŸ la partea de joasŸ tensiune a transformatorului MT/JT. RezistenÍa reÍelei MT din amonte. Án gol. alcŸtuitŸ dintr-un element rezistiv (R) Ûi o reactanÍŸ inductivŸ (X). exprimata Án kV (ef.351 Tab. Acolo unde. secÍiunile sunt conectate Án serie. ImpedanÍa (ZT) pentru secÍiunile combinate se calculeazŸ apoi cu relaÍia: Z T = RT 2 + X T 2 Fig. a instalaÍiei din amonte de locul producerii defectului (Án Ω) Metoda de calcul a ZT Fiecare componentŸ a unei instalaÍii (reÍeaua de medie tensiune. X Ûi Z sunt exprimaÍi Án ohmi. DacŸ sunt necesare calcule mai precise.07 0. exprimat Án kVA. Parametrii R. DacŸ circuitele conectate Án paralel sunt Ánvecinate. transformator. Ûi sunt ca laturile unui triunghi dreptunghic. (2) PÊnŸ la 36 kV. exprimat Án kA (ef. Tabelul G34 prezintŸ valorile Ra Ûi Xa corespunzŸtoare unor puteri de scurtcircuit MT(2) uzuale. pe partea de JT. În cazul Án care. Este de notat faptul cŸ reactanÍa capacitivŸ nu este importantŸ pentru calculul curenÍilor de scurtcircuit. anume 250 MVA Ûi 500 MVA. Án acelaÛi timp o converteÛte la o impedanÍŸ echivalentŸ raportatŸ la JT este urmŸtoarea: (1) Puterea de scurtcircuit MVA: √3 ELIsc unde: n EL: valoarea nominalŸ a tensiunii de linie. Determinarea impedanÍei fiecŸrei componente n ReÍeaua din amonte de transformatorul MT/JT (vezi Tab. reactanÍele. Ra poate fi considerat egal cu 0. pe fazŸ. exprimatŸ Án mΩ Uo = tensiunea de linie. nu Ûi inductanÍele mutuale. G33: Diagrama impedanÍelor. Án reÍea. atunci. PSC. exprimat Án kA sau MVA(1) este dat de autoritatea furnizoare de la care poate fi dedusŸ valoarea impedanÍei echivalente.7 0.1Xa. pentru calculul lui X3 vor conta doar inductanÍele proprii circuitelor. G34) Curentului de scurtcircuit trifazat.4 Curentul de scurtcircuit 4.). Metoda constŸ Án divizarea reÍelei Án secÍiuni convenabile Ûi Án calculul valorilor R Ûi X pentru fiecare dintre acestea. aceasta fiind consideratŸ ca o valoare ohmicŸ aproximativŸ a lui Za. Án gol. Án general. neglijabilŸ Án comparaÍie cu reactanÍa Xa. Ra este. exprimatŸ Án V Psc = puterea de scurtcircuit trifazat. etc.2 Curentul de scurtcircuit trifazat (Isc) Án orice punct al unei instalaÍii de joasŸ tensiune Curentul de scurtcircuit trifazat. Psc 250 MVA 500 MVA Uo (V) 420 420 Ra (mΩ) 0. sistem de bare. G33.035 Xa (mΩ) 0. la fel. predominŸ componenta rezistivŸ sau inductivŸ. cablu.) se caracterizeazŸ printr-o impedanÍŸ proprie Z. n Isc: curentul de scurtcircuit trifazat. toate elementele rezistive se adunŸ aritmetic. atunci reactanÍa echivalentŸ X3 va avea o valoare sensibil mai mare. pentru a obÍine valorile RT Ûi XT. Formula care face aceastŸ deducÍie Ûi.995 Za. Án orice punct al unei instalaÍii electrice este dat de relaÍia: unde: U20 = tensiunea de linie. Isc. aferentŸ ÁnfŸÛurŸrilor secundare ale transformatorului ZT = impedanÍa totalŸ. acestea pot fi calculate astfel: Fie R1 Ûi R2 douŸ rezistenÍe conectate Án paralel. Ántreruptor. iar Xa poate fi consideratŸ a fi egalŸ cu 0. pentru oricare douŸ secÍiuni ale reÍelei conectate Án paralel.

(kVA) 100 160 200 250 315 400 500 630 800 1.6 26.8 66. la 60 Hz se va considera 0. n Sistemul de bare RezistenÍa sistemului de bare este Án general.6 1.3 Transformatoare uscate (Án rŸÛinŸ) Usc (%) 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 Rtr (mΩ) 37.2 26. 10%). Rtr poate fi ignorat ÁntrucÊt X ~ Z Án cazul transformatoarelor de distribuÍie standard.9 2.2 13. a transform.1 0.6 5.0 10.6 14. (1) Pentru sistemele la 50 Hz. Án mΩ (rezistenÍele ÁnfŸÛurŸrilor de medie tensiune Ûi de joasŸ tensiune aferente unei faze sunt incluse Án aceastŸ valoare).3 33.2 Ztr (mΩ) 105.3 6.000 Transformatoare Án ulei Usc (%) 4 4 4 4 4 4 4 4 6 6 6 6 6 Rtr (mΩ) 37.8 20.4 8.000 1. Án mm2. exprimatŸ Án VolÍi Pn = puterea nominalŸ a transformatorului.4 13.1 4.3 8. n Conductoarele circuitelor L RezistenÍa conductorului este datŸ de relaÍia: Rc = ρ S unde: ρ = rezistivitatea electricŸ a materialului conductorului la temperatura normalŸ de funcÍionare: o 22.6 10. fiind de valoare 0.0 33.9 13. Án miliohmi Unde: Pcu = pierderile totale.2 52.5 41.9 1.1 10. vŸzutŸ la bornele de joasŸ tensiune.2 16.6 3.2 11. reactanÍŸ Ûi impedanÍŸ pentru transformatoare tipice de distribuÍie cu ÁnfŸÛurŸri MT i 20kV.5 6.9 Xtr (mΩ) 99.5 1. Án gol.600 2.8 13.8 2.0 6.8 12.7 21.0 18. impedanÍa Ántreruptoarelor situate Án amonte de locul de defect trebuie luatŸ Án considerare.2 Ztr (mΩ) 70.5 5.mm2/m pentru aluminiu L = lungimea conductorului.4 1. Rtr poate fi calculatŸ cunoscÊndu-se pierderile totale. Án Amperi Rtr = rezistenÍa pe fazŸ a transformatorului.6 8.3 1.9 16.4 17. În mod convenÍional.5 51.9 42.0 32.1 3. Án kVA Usc = tensiunea de scurtcircuit a transformatorului.Dimensionarea Ûi protecÍia circuitelor 4 Curentul de scurtcircuit n Transformatoare (vezi Fig.7 16.0 41.5 16. exprimatŸ Án %.250 1.7 8.9 9. G26 Puterea nom. n Întreruptoare automate În circuitele de joasŸ tensiune.2 5.9 10. astfel ÁncÊt impedanÍa sa este.3 Tab.8 1.5 6.mm2/m pentru cupru o 36 mΩ.6 44. .18 mΩ/m.1 Xtr (mΩ) 59. Pentru un calcul aproximativ. G35) ImpedanÍa Ztr a unui transformator.6 8.6 5. Án WaÍi In = valoarea nominalŸ a curentului.6 14.15 mΩ/Ántreruptor. neglijabilŸ. Án Ántregime reactivŸ.5 21.15 mΩ/m(1) (dublarea distanÍei dintre bare poate conduce la creÛterea reactanÍei cu cca. RezistenÍa ÁnfŸÛurŸrilor transformatorului.2 22.2 10. astfel ÁncÊt .5 5. Án metri S = secÍiunea conductorului.2 10.1 35.1 63.5 mΩ. Án timp ce valoarea rezistenÍei este neglijabilŸ.5 2.2 6.6 25.3 6. valoarea reactanÍei se presupune a fi 0. G35: Valori de rezistenÍŸ.1 11.G . este datŸ de relaÍia: Unde: U20 = valoarea nominalŸ a tensiunii de linie.9 2. practic.3 28. precum urmeazŸ: Pcu = 3In2 x Rtr.

dar nu afecteazŸ capacitatea de Ánchiderea a contactelor pe scurtcircuit. trebuie consultat producŸtorul. G36) Componente ale sistemului de alimentare ReÍeaua de alimentare Tab. un arc electric cu proprietŸÍi rezistive. .1 . n 36 mΩ. respectiv.5 In pentru fiecare motor. În absenÍa altor informaÍii.995 Za a = 0. n Motoare În momentul unui scurtcircuit. Án mod special Án cazul motoarelor de puteri mari Ûi/sau a mai multor motoare de puteri mici. G36: Tabel recapitulativ referitor la impedanÍele diferitelor pŸrÍi componente ale unui sistem de alimentare cu energie electricŸ. ExperienÍa a arŸtat faptul cŸ aceastŸ reducere poate ajunge la pÊnŸ la 20%. Án general. Án secundarul transformatorului MT/JT.5 mΩ.5 m In pentru m motoare similare care funcÍioneazŸ simultan. atunci rezistenÍa totalŸ se calculeazŸ prin divizarea rezistenÍei unui conductor la numŸrul de conductoare. neschimbatŸ.15 mΩ/pol XB = 0. Án kVA Usc = tensiunea de scurtcircuit a transformatorului MT/JT. Án WaÍi Pn = puterea nominalŸ a transformatorului. se va considera 0. Pentru secÍiuni mai mici de 50 mm2. Xa a R poate fi neglijabil Án comparaÍie cu X Rtr tr = 3 Pcu cu x 10 2 3In n X (mΩ) Xa . contribuÍia totalŸ poate fi estimatŸ utilizÊnd formula: Iscm = 3.08 mΩ/m Conductoare(2) Motoare Curent de scurtcircuit trifazat Án kA Vezi secÍiunea 4.096 mΩ/m. n Tabel recapitulativ (vezi Tab. reactanÍa poate fi neglijatŸ.15 mΩ/m Cabluri: Xc = 0.4 Curentul de scurtcircuit Valorile reactanÍelor cablului pot fi obÍinute de la producŸtor. (2) În cazul mai multor conductoare Án paralel pe fazŸ. XT = reactanÍa totalŸ (1) ρ = rezistivitatea electricŸ a materialului conductorului la temperatura normalŸ de funcÍionare n 22. G34 Transformator Tab. Án kVA Pcu = pierderile totale trifazate ale transformatorului MT/JT. n RezistenÍa arcului electric Defectele de scurtcircuit produc. Án volÍi Psc = puterea de scurtcircuit trifazat la bornele de medie tensiune ale transformatorului MT/JT. iar pentru sistemele la 60 Hz. 3. la joasŸ tensiune. Sunt luate Án considerare numai motoare trifazate ÁntrucÊt contribuÍia motoarelor monofazate este insignifiantŸ. pentru calcule mai precise. Za a = U202 Psc sc G27 2 2 tr − Rtr tr Ztr tr = cu Ztr Întreruptor Sistemul de bare Rtr este adeseori neglijabil Án comparaÍie cu Xtr pentru transformatoare > 100 kVA Neglijabil Neglijabil pentru S > 200 mm2 Án formula: L S L R=ρ S R=ρ (1) (1) U202 Usc sc x 100 Pn n XD = 0. În general. Acest fenomen uÛureazŸ sarcina Ántreruptorului relativ la procesul de deconectare. RezistenÍa nu este stabilŸ iar valoarea sa medie este scŸzutŸ. TotuÛi. a . dar. poate fi utilizatŸ o valoare de 0.2 Motoare (adesea neglijabilŸ la JT) U20 I sc sc = 2 3 RT 2 + XT T U20 = tensiunea de linie. Án % RT = rezistenÍa totalŸ. un motor Án funcÍiune va trece (pentru o scurtŸ perioadŸ de timp) Án regim de generator Ûi va injecta un curent electric Án locul de defect. aceastŸ rezistenÍŸ este suficientŸ pentru a reduce curentul de defect aferent. Án gol. practic. contribuÍia acestei injecÍii de curent poate fi ignorata. Tab. pentru sistemele la 50 Hz.mm2/m pentru aluminiu. G35 R (mΩ) Ra a = 0. Pentru barele capsulate ca Ûi pentru alte sisteme de ghene prefabricate. ReactanÍa rŸmÊne.08 mΩ/m.mm2/m pentru cupru.

Se alege lungimea conductorului aferent circuitului respectiv (sau cea mai apropiatŸ). utilizarea unui Ántreruptor limitator Án amonte permite amplasarea Án aval a unor Ántreruptoare avÊnd puteri de rupere. Un Ántreruptor Compact de 160 A avÊnd o putere de scurtcircuit de 25 kA (de exemplu Compact NS160) poate fi utilizat pentru protecÍia circuitului de 160 A. Valoarea curentului de scurtcircuit pe circuitul din aval la 20 m este datŸ de intersecÍia dintre coloana Án care se gŸseÛte valoarea lungimii Ûi rÊndul corespunzŸtor curentului de scurtcircuit din amonte.85 Isc1 = 26 kA RD = 0 RB = 0 100 .15 XB = 1.24 X (mΩ) 0. AceastŸ valoare. superioare). 5 22.6 71.3 Curentul de scurtcircuit Isc la capŸtul circuitului dinspre sarcinŸ. dacŸ se cunosc: n valoarea curentului de scurtcircuit Án amonte de punctul considerat. .5 . G37: Calculul curentului de scurtcircuit pentru o instalaÍie de joasŸ tensiune. aferentŸ circuitului din Fig. G38: Exemplu de calcul al curentului de scurtcircuit din aval. Aceste tabele dau Án mod rapid Ûi suficient de precis valoarea curentului de scurtcircuit Ántr-un punct al reÍelei. este posibil sŸ se realizeze calcule mai detaliate (a se vede secÍiunea 4.G .5 mm2). 4. un Ántreruptor automat montat pe o ÛinŸ DIN avÊnd un curent nominal de 63 A Ûi Isc = 25 kA (de exemplu NG125N) poate fi utilizat pentru valoarea curentului nominal de 55 A. G39.5 Xc = 100 x 0. = 23. 400 V. prin care. prin urmare.41 10. alimentatŸ de la un transformator MT/JT de 1000kVA. precum Ecodial. 14. Isc (sau unei valori apropiate.40 XD = 0. MetodŸ Se alege secÍiunea minimŸ admisibilŸ pentru conductorul din coloana corespunzŸtoare conductoarelor de cupru (Án acest exemplu.1 G28 Tab.1 18.7 kA. x 20 = 45 10 Xc = 20 x 0. x = 0. de-a lungul rÊndului corespunzŸtor lui 47. Procedura pentru conductoarele din aluminiu este asemŸnŸtoare. mult mai mici decÊt cele care s-ar impune altfel (a se vedea capitolul H. x Rc = 22. secÍiunea 4.5). Se coboarŸ Án coloana unde se gŸseÛte valoarea lungimii Ûi se opreÛte pe rÊndul Án dreptul cŸruia se gŸseÛte valoarea curentului de scurtcircuit din amonte (sau o valoare apropiatŸ superioarŸ). În acest caz.2 kA . n lungimea Ûi structura circuitului dintre punctul Án care curentul de scurtcircuit este cunoscut Ûi punctul Án care acesta se doreÛte determinat. uneori.5 . Este.2) sau sŸ se utilizeze programe de calcul.68 95 2.08 x 5 = 0.351 8. G38. G37) InstalaÍia JT ReÍeaua MT Psc = 500 MVA Transformator 20 kV/420 V Pn = 1000 kVA Usc = 5% Pcu = 13. În acest caz se va putea lua Án considerare Ûi tehnica filiaÍiei.3 x 103 W Cablu unifilar 5 m cupru 4 x 240 mm2/fazŸ Întreruptor principal Sistem de bare 10 m Cablu multifilar 100 m 95 mm2 cupru Cablu multifilar 20 m 10 mm2 cupru circuite finale de distribuÍie R (mΩ) 0. 30 kA este cea mai apropiatŸ valorii 28 kA considerate. rezultat din “metoda compoziÍiei” (menÍionatŸ Án capitolul F. Fig. dar coloana trebuie sŸ urce cŸtre mijlocul tabelului.035 2.5 2.41 8. suficientŸ alegerea Ántreruptorului automat avÊnd puterea de rupere superioarŸ valorii indicate Án tabele.5 Isc2 = 22 kA Isc3 = 7.12 4 240 Xc = 0. G38 reprezintŸ un caz tipic de aplicaÍie a Tab.5 Rc = 22. secÍiunea admisibilŸ este 47. secÍiunea 6. utilizÊnd Tabelul G39.10 RT (mΩ) XT (mΩ) I sc = 420 3 RT 2 + XT 2 Rc = . DacŸ sunt necesare valori mai precise. În consecinÍŸ.08 = 1.5 mm2.1 20.Dimensionarea Ûi protecÍia circuitelor 4 Curentul de scurtcircuit n Exemplu de calcul al curentului de scurtcircuit (vezi Tab.2). Án funcÍie de valoarea Isc la capŸtul dinspre sursŸ ReÍeaua indicatŸ Án Fig.4 kA Isc4 = 3.08 = 8 26. Án exemplu nostru este cca.

7 22 31 44 63 89 125 13.7 6.6 3.5 6.5 12.7 6.9 10.2 3.0 3.3 1. Tab.7 2.0 9.1 6.2 3.9 2. admisibilŸ conductor (mm2) 2.0 2.3 6.5 13.0 1.2 14.3 26 37 52 73 103 7.3 4.5 9.0 54 51 47 44 39 35 30 27 24 21 17.4 20 2.7 1.6 7.6 1.7 1.4 26 37 52 74 104 8.5 7.8 5.3 8.1 1.7 3.4 3.1 2.9 4.1 8.3 9.3 24 38 54 73 107 145 184 199 236 294 353 367 399 472 587 551 598 707 5.9 7.3 11.5 3.3 3.8 4.6 13.7 2.6 21 29 41 58 83 6.3 6.3 31 49 76 107 145 214 290 367 399 471 10.7 8.2 8.9 4.0 2.9 1.0 37 35 34 32 29 27 24 22 20 17.6 2.8 1.6 24 39 61 85 115 170 231 291 317 374 466 561 583 634 749 5.3 18.4 27 39 55 77 110 155 10.6 24 39 58 97 155 243 340 461 21 34 55 82 137 220 343 480 Aluminiu 230 V/400 V 1.3 11.7 25 35 50 71 7.3 8.3 2.3 2.6 12.7 6.5 70 95 120 150 185 240 300 2x120 2x150 2x185 553x120 3x150 3x185 Isc Án amonte (Án kA) 100 90 80 70 60 50 40 35 30 25 20 15 10 7 5 4 3 2 1 SecÍ.4 2.8 21 30 41 60 82 103 112 133 165 198 206 224 265 309 336 398 12.4 5.3 3.4 2.5 28 39 55 78 110 156 1.9 0.5 9.5 4.6 3.5 20 3.9 2.2 Isc Án aval (Án kA) 93 90 84 82 75 74 66 65 57 56 48 47 39 38 34 34 29 29 25 24 20 20 14.5 12.1 9.9 9.9 2. Án funcÍie de curentul de scurtcircuit din amonte.0 45 43 40 38 35 31 27 24 22 19.5 17.8 4.9 0.6 7.2 17.3 1.7 1.1 11.9 0.5 1.9 4. valorile lungimii se Ámpart la √3.8 87 79 71 63 55 46 38 33 29 24 19.5 2.4 5.9 7.9 0.4 5.2 4.0 2.7 3.3 23 32 3.3 1.0 4.0 3.9 2.6 23 33 47 66 94 133 9.6 1.8 3.5 14.7 14.1 1.2 4.7 9.6 13.3 6.8 1.9 1.9 0.7 15.6 0.1 9.2 1.8 28 40 56 4.7 9.6 6.3 1.7 4.0 4.2 10.0 6.9 4.4 9.1 4.5 70 95 120 150 185 240 300 2x120 2x150 2x185 2x240 3x120 3x150 3x185 3x240 Cupru 230 V/400 V Lungimea circuitului (Án metri) 1.4 4.0 2.5 2.5 8.3 1.4 2.4 5.2 21 29 43 58 73 79 94 117 140 146 159 187 219 238 281 17.0 5.6 3.8 3.4 Curentul de scurtcircuit generat de un alternator sau de un invertor A: a se vedea capitolul N.8 9.6 25 35 50 70 99 6.7 19.2 12.3 3.9 7.2 5.8 21 30 42 59 83 9.9 2.0 3.5 10.2 18.3 2.3 3.5 17.5 2.7 25 35 3.1 15.0 11.1 3. admisibilŸ conductor (mm2) 1.6 3.5 18.7 13.0 8.9 2.1 19.4 3.7 4.3 1.8 1.9 0.7 2.4 1.0 5.8 1.9 2.1 1.2 19.1 27 36 54 73 92 100 118 147 177 184 200 236 294 275 299 354 441 2.9 7.7 13.8 11.2 10.1 7.9 1.6 6.6 13.1 3.7 16.7 3.6 0.1 2.8 27 37 53 75 106 11.3 0.8 6.7 3.2 4.6 6.1 12.8 6.1 3.3 15.3 16.7 3.1 2.7 8.9 4.7 1.5 6.0 1.8 19.6 10.8 14.9 12.6 0.0 0.5 13.8 4.4 4.4 4.3 26 43 69 108 151 205 303 411 15.4 3.0 5.1 4.6 6.7 21 34 55 86 120 163 240 326 412 448 529 659 7.9 21 30 42 60 84 119 168 12.1 1.1 16.5 14.5 G29 Lungimea circuitului (Án metri) 1.9 18. de lungimea Ûi de secÍiunea admisibilŸ a cablului.9 2.7 5.9 2.5 16.9 3.7 5.4 4.4 19.8 9.4 4.9 7.4 1.6 7.8 0.5 5.7 6.4 1.3 24 34 49 69 97 9.7 15.3 1.9 8.9 4.0 22 35 54 76 103 151 205 259 282 333 415 499 519 7.6 5.3 17.2 9.9 3.1 12.6 11.6 1.9 1.2 14.0 2.3 27 38 51 76 103 130 141 167 208 250 260 282 334 415 389 423 500 623 3.8 2.6 4.4 10.6 5.2 4.5 3.2 5.8 NotŸ: Pentru un sistem trifazat avÊnd tensiunea de linie 230 V.0 77 71 64 58 51 43 36 32 27 23 18.9 1.8 2.8 14.8 0.7 4.9 5.3 7.5 1.9 0.7 1.8 9.5 1.8 1.9 2.1 1.0 62 58 54 49 44 38 32 29 25 22 17.0 3.5 3.9 0.6 2.0 1.1 12.5 9.8 12.6 15.8 5.5 2.4 9.8 0.7 0.6 23 33 47 66 5.2 19.9 11.2 8.0 1.2 4.8 5.4 18.7 12.4 10.9 0.2 2.8 8.6 1.8 6.2 13.1 1.2 15.0 3.9 0.9 1.8 3.1 4.9 18.4 14.2 6.9 26 38 51 65 71 83 104 125 130 141 167 208 195 212 250 312 1.0 2.5 2.9 4.9 2.5 10.9 3.2 26 2.2 8.8 2.4 2.2 4.3 7.3 15.5 2.2 1.8 17.2 1.4 8.1 1.8 15.9 6.1 8.2 7.3 3.1 7.1 4.6 12.9 4.5 4 6 10 16 25 35 47.8 1.2 3.6 4.6 5.2 7.2 11.0 2.9 4.0 18.3 4.8 3.5 3.0 7.1 1.8 4.0 19.2 27 36 46 50 59 73 88 92 100 118 147 138 150 177 220 1.2 1.6 6.4 4.9 2.8 13.5 2.8 14.4 1.9 6.3 2.6 1.2 3.3 3.7 9.1 5.8 12.0 1.0 1.8 1.3 12.6 6.9 14.6 2.7 9.2 9.9 2.5 6.3 1.1 15.5 9.5 10.2 8.2 1.7 5.2 2.0 1.4 2.7 1.6 2.7 0.2 1.2 6.4 4.6 22 31 44 62 5.1 0.8 1.6 4.1 12.3 2.4 7.2 3.3 6.7 0.4 3.9 0.3 3.8 17.0 3.9 6.4 26 37 52 5.0 2.3 10.3 3.7 2.4 14.5 2.5 2.0 1.9 8.4 17.4 0.1 21 30 29 41 2.4 3. G39: Isc Ántr-un punct din aval.8 6.2 3.1 12.0 0.6 1.9 2.2 1.2 1.5 17.3 14.7 5.1 6.4 2.9 1.7 6.3 23 33 46 65 6.3 2.2 14.4 6.8 9.4 14.0 1.0 4.0 9.6 6.2 10.8 21 30 42 4.0 2.1 5.6 6.0 13.4 6.6 1.6 10.0 2.4 30 43 58 85 115 146 159 187 233 280 292 317 375 438 476 562 9.4 2.9 1.7 16.5 2.5 13.2 3.5 8.0 1.3 9.6 4.7 4.0 6.0 4.5 2.5 3.2 27 41 69 110 172 240 326 14.3 17.4 3. Ántr-un sistem trifazat de 230/400 V.0 29 28 27 26 24 22 20 18.5 2.8 1.3 24 37 61 98 153 214 290 428 22 35 52 86 138 216 302 410 1.4 29 49 78 121 170 231 340 461 10.7 1.0 2.1 3.8 3.1 11.4 13.1 4.3 9.9 1.2 2.3 4.9 3.9 4.2 13.3 1.7 1.0 22 22 21 20 20 18.4 14.9 3.6 13.0 18.8 6.7 4.0 16. .6 6.2 1.0 1.8 8.0 4.4 11.9 3.7 16.9 18.0 2.5 6.6 12.0 4.6 3.8 2.7 2.7 2.2 1.8 12.4 3.4 6.1 1.8 1.5 4 6 10 16 25 35 47.7 3.9 3.8 17.5 4.1 9.8 0.2 1.0 1.1 9.3 3.3 1.7 13.5 1.7 1.8 0.6 25 35 50 70 100 141 199 82 75 68 61 53 45 37 33 28 24 19.9 14.8 2.0 20 28 40 56 79 112 8.5 16.0 1.6 3.8 6.9 4.0 6.5 2.2 3.9 0.4 3.6 5.6 2.3 26 37 52 3.9 5.1 9.6 1.8 2.4 Curentul de scurtcircuit SecÍ.2 27 43 60 82 120 163 206 224 265 330 396 412 448 530 619 672 3.3 12.4 3.6 2.4 7.4 4.2 3.9 4.0 70 65 59 54 48 41 34 30 27 23 18.7 1.2 14.9 0.7 6.9 2.8 5.4 8.2 2.8 15.3 2.2 1.4 11.3 2.3 3.6 4.1 7. 4.2 10.9 8.

G40: Circuit protejat prin fuzibile aM. iluminat. atunci este esenÍial ca acesta sŸ funcÍioneze Án mod sigur Án cazul Án care curentul de scurtcircuit are valoarea minimŸ posibilŸ. relee termice.Dimensionarea Ûi protecÍia circuitelor 5 Cazuri particulare ale curentului de scurtcircuit 5. dispozitive de protecÍie diferenÍiale. se pot utiliza dispozitive de protecÍie la suprasarcinŸ Ûi. un singur dispozitiv de protecÍie protejeazŸ Ámpotriva tuturor valorilor curenÍilor. anumite funcÍii adiÍionale ale dispozitivelor de protecÍie precum Ántreruptoare automate. etc. ProtecÍia de asigurat SuprasarcinŸ cablu SuprasarcinŸ motor Scurtcircuit aval SuprasarcinŸ variator Supratensiune MinimŸ tensiune LipsŸ fazŸ Scurtcircuit amonte Defect intern ProtecÍie asiguratŸ. dacŸ este necesar. dispozitive de protecÍie la scurtcircuit. sunt cele care comandŸ Ûi protejeazŸ motoare. separat. Án general de variatoarele de vitezŸ Da = (1) Da = (2) Da Da Da Da Da ProtecÍie adiÍionalŸ Nu este necesar dacŸ (1) Nu este necesar dacŸ (2) Defect de punere la pŸmÊnt aval (contact indirect) Contact direct Fig. G41: Circuit protejat de Ántreruptor fŸrŸ releu termic la suprasarcinŸ. În general. Figura G42a constituie o derogare de la regulile de protecÍie de bazŸ Ûi este.G . inclusiv sarcina. G42a: Întreruptorul D protejeazŸ Ámpotriva scurtcircuitului Ántreaga instalaÍie. Asa cum se indicŸ Án Figurile G40 Ûi G41.1 Calculul valorilor minime ale curentului de scurtcircuit DacŸ un dispozitiv de protecÍie trebuie sŸ protejeze circuitul doar Ámpotriva curenÍilor de scurtcircuit. Án circuitele de joasŸ tensiune. (autoprotecÍie) Întreruptor automat (declanÛare la scurtcircuit) Întreruptor automat (declanÛare la scurtcircuit Ûi suprasarcinŸ) RCD u 300 mA RCD i 30 mA Tab. Exemple de astfel de cazuri Figurile de la G40 la G42 aratŸ cazuri Án care sunt utilizate dispozitive de protecÍie separate pentru suprasarcinŸ Ûi scurtcircuit. G42b: ProtecÍii de asigurat pentru aplicaÍii cu variatoare de turaÍie. Án general. cele mai uzuale circuite care utilizeazŸ dispozitive separate de protecÍie pentru suprasarcinŸ Ûi scurtcircuit. Variatoare de turaÍie Tabelul G42b indicŸ protecÍiile asigurate de variatoarele de turaÍie Ûi. Fig. totuÛi. utilizatŸ pentru circuite de bare capsulate prefabricate. . În anumite cazuri. pornind de la suprasarcinŸ Ûi pÊnŸ la curenÍi de scurtcircuit de valoare egalŸ cu puterea de rupere a dispozitivului. G30 Fig.

G44 Ûi G45). CondiÍii de Ándeplinit Dispozitivele de protecÍie trebuie sŸ ÁndeplineascŸ urmŸtoarele douŸ condiÍii: n puterile lor de rupere sŸ fie mai mari decÊt curentul de scurtcircuit trifazat calculat Án punctul Án care acesta este instalat. G45: ProtecÍia cu fuzibile “gl”. unde: tc i K 2S 2 I scmin2 (valabil pentru tc < 5 secunde) ComparaÍia dintre curbele de funcÍionare ale dispozitivelor de protecÍie Ûi curbele limitŸ de stabilitate termicŸ ale cablurilor aratŸ faptul cŸ aceastŸ condiÍie este ÁndeplinitŸ dacŸ: n Isc(min) > Im (pragul de declanÛare instantaneu sau temporizat de scurtŸ duratŸ) (vezi Fig. Fig.) pentru protecÍia cu fuzibil. .5 Cazuri particulare ale curentului de scurtcircuit Este necesar ca pragul magnetic instantaneu al dispozitivului de protecÍie sŸ ÁndeplineascŸ condiÍiile: n Im < Isc (min.) pentru protecÍia cu Ántreruptor sau fuzibil. G31 Fig. Valoarea curentului Ia corespunde cu punctul de intersecÍie al curbei de funcÍionare a fuzibilului cu cea reprezentÊnd stabilitatea termicŸ al cablului (vezi Fig. G44: ProtecÍia cu fuzibile “aM”. n Ia < Isc (min. Ántr-un timp compatibil cu stabilitatea termicŸ a conductoarelor circuitului. Fig. G43: ProtecÍia cu Ántreruptor automat. G43). n Ántreruperea curentului de scurtcircuit minim posibil Án circuit. n Isc(min) > Ia pentru protecÍia cu fuzibil.

2 Ûi 7. n Án cazul Án care Sn al conductorului neutru = Sph al conductorului de fazŸ. dar utilizÊnd urmŸtoarele formule (pentru cabluri i 120 mm2(1)). aceasta ÁnseamnŸ faptul cŸ lungimea unui circuit Án aval de un dispozitiv de protecÍie nu trebuie sŸ depŸÛeascŸ o valoare calculatŸ maximŸ. În continuare sunt considerate douŸ cazuri: 1 Calculul Lmax pentru cazul sistemului trifazat 3 conductoare Curentul minim de scurtcircuit se va obÍine atunci cÊnd douŸ faze sunt scurtcircuitate la capŸtul circuitului dinspre sarcinŸ (vezi Fig. unde: Zd = impedanÍa buclei de defect Isc = curentul de scurtcircuit (fazŸ/fazŸ) U = tensiunea nominalŸ fazŸ/fazŸ Pentru cabluri i 120 mm2. secÍiunile 6. valorile reactanÍelor trebuie combinate cu cele ale rezistenÍelor pentru a se obÍine impedanÍele. celui de-al doilea defect (a se vedea capitolul F. se considerŸ 0. La 60 Hz.mm2/m(3) unde: Im = pragul magnetic al Ántreruptorului automat Lmax = lungimea maximŸ a circuitului. reactanÍa poate fi neglijatŸ.666 Sph 1 Sph unde m = where I m 1+ m Sn (1) Pentru valori mai mari ale secÍiunii minime admisibile. astfel ÁncÊt 0. U conduceL la Li max = Zd cu U = 400 V ρ = 1.Im MetodŸ practicŸ de calcul al Lmax Efectul de limitare al impedanÍei conductoarelor lungi asupra valorilor curenÍilor de scutcircuit trebuie verificat Ûi lungimea circuitelor trebuie limitatŸ corespunzŸtor. G32 UtilizÊnd “metoda convenÍionalŸ”. (2) Sau pentru aluminiu.25 x 0.8 U Sph 2ρ.08 mΩ/m pentru cablu (la 50 Hz). Fig G46: DefiniÍia lui L pentru un circuit trifazat cu 3 conductoare. . Se impune un calcul similar cu cel din exemplul 1 de mai sus.023 Ω. Metoda de calcul a lungimii maxime admisibile a fost deja indicatŸ Án cadrul sistemelor de tratare a neutrului TN Ûi IT pentru cazul primului Ûi. tensiunea Án punctul de protecÍie P se presupune cŸ este cca.8 2ρ I m 2 Calculul Lmax pentru un sistem trifazat cu 4 conductoare. rezistenÍa calculatŸ pentru conductoare trebuie sŸ creascŸ pentru a se Íine cont de densitatea neuniforma de curent prin conductor (datoritŸ efectelor “pelicular” Ûi “de proximitate”).8 U = Isc Zd.G . Lmax = 0. Án funcÍie de materialul conductorului. respectiv. 230/400 V Curentul de scurtcircuit minim se obÍine atunci cÊnd scurtcircuitul se produce Ántre o fazŸ a conductorului Ûi conductorul de neutru. U Sph 0. G46).2). Án metri Cablul nu va fi deteriorat datoritŸ degajŸrilor de caldurŸ dacŸ: Isc u Im. (3) Valoarea mai mare a rezistivitŸÍii se datoreazŸ temperaturii mai ridicate a conductorului datoritŸ trecerii curentului de scurtcircuit.096 mΩ/m. atunci: Lmax = 6. Pentru secÍiuni mai mari decÊt cele menÍionate. Valori recomandate: 150 mm2: R + 15% 185 mm2: R + 20% 240 mm2: R + 25% 300 mm2: R + 30%. Án mm2 L = lungimea.8 . Án metri Lmax = k Sph Im .333 Sph Im n dacŸ Sn pentru conductorul neutru < Sph. Im i 0. astfel ÁncÊt: 2L (1) Zd = ρ Sph unde: ρ = rezistivitatea cuprului(2) la temperatura medie pe perioada scurtcircuitului Sph = secÍiunea admisibilŸ a conductorului de fazŸ. Lmax = 3.Dimensionarea Ûi protecÍia circuitelor 5 Cazuri particulare ale curentului de scurtcircuit În practicŸ. 80% din tensiunea nominalŸ pe perioada defectului. ReactanÍa poate fi consideratŸ 0.018 = 0.

Pentru o secÍiune admisibilŸ de 50 mm2. 400 V (cu neutru distribuit) Ûi n circuite monofazate cu 2 conductoare. Án ambele cazuri prin Ántreruptoare de uz casnic sau Ántreruptoare avÊnd caracteristici de declanÛare similare. 230 V protejate. 400 V (cu neutru distribuit) Ûi n circuite monofazate cu 2 conductoare. 230 V protejate prin Ántreruptoare uzuale. G47: Lungimile maxime ale circuitelor.62). calculele se bazeazŸ pe o secÍiune realŸ de 47. Án metri. Calculele se bazeazŸ pe o metodŸ anterioarŸ iar pragul de declanÛare poate fi reglat la +20% faÍŸ de pragul magnetic Im. pentru conductoarele de cupru (pentru aluminiu.5 100 79 63 50 40 31 25 20 16 13 10 9 8 7 6 6 5 4 4 2.5 Cazuri particulare ale curentului de scurtcircuit Valori tabelare pentru Lmax Tabelul G47 de mai jos prezintŸ lungimile maxime ale circuitelor (Lmax). G53). se aplicŸ factori de corecÍie asupra lungimilor indicate. G51. Tabelele G48 la G50 prezintŸ lungimile maxime ale circuitelor (Lmax) Án metri. AceÛti factori sunt indicaÍi Án Tab. Án metri. lungimile trebuie multiplicate cu 0.5 mm2. În alte cazuri se aplicŸ lungimilor obÍinute factori de corecÍie (indicaÍi Án Tab. În alte cazuri. . pentru: n circuitele trifazate.5 167 133 104 83 67 52 42 33 26 21 17 15 13 12 10 10 8 7 7 5 4 4 267 212 167 133 107 83 67 53 42 33 27 24 21 19 17 15 13 12 11 8 7 5 4 6 400 317 250 200 160 125 100 80 63 50 40 36 32 29 25 23 20 18 16 13 10 8 6 5 4 10 16 25 35 50 70 95 120 150 185 240 417 333 267 208 167 133 104 83 67 60 63 48 42 38 33 30 27 21 17 13 10 8 7 5 4 427 333 267 213 167 133 107 95 85 76 67 61 53 48 43 33 27 21 17 13 11 8 7 5 4 417 333 260 208 167 149 132 119 104 95 83 74 67 52 42 33 26 21 17 13 10 8 7 467 365 292 233 208 185 167 146 133 117 104 93 73 58 47 36 29 23 19 15 12 9 495 396 317 283 251 226 198 181 158 141 127 99 79 63 49 40 32 25 20 16 13 417 370 333 292 267 233 208 187 146 117 93 73 58 47 37 29 23 19 G33 452 396 362 317 283 253 198 158 127 99 79 63 50 40 32 25 457 400 357 320 250 200 160 125 100 80 63 50 40 32 435 388 348 272 217 174 136 109 87 69 54 43 35 459 411 321 257 206 161 128 103 82 64 51 41 400 320 256 200 160 128 102 80 64 51 Tab. Pragul magnetic de declanÛare instantanee Im (Án A) 50 63 80 100 125 160 200 250 320 400 500 560 630 700 800 875 1000 1120 1250 1600 2000 2500 3200 4000 5000 6300 8000 10000 12500 SecÍiunea nominalŸ a conductoarelor (Án mm2) 1. 4 conductoare. pentru: n circuite trifazate cu 4 conductoare.

0 18.0 10. 230/400V (cu neutru) Sph/Sneutru = 2 Tab.0 14. G34 Curentul nominal al Ántreruptorului (Án A) 6 10 16 20 25 32 40 50 63 80 100 125 SecÍiunea nominalŸ a conductoarelor (Án mm2) 1. Án metri.5 16.0 27 45 73 5.0 32 51 25 35 50 625 500 400 313 250 200 159 125 100 80 875 700 560 438 350 280 222 175 140 112 760 594 475 380 302 238 190 152 Tab. nivel ce acoperŸ cerinÍele Án marea majoritate a cazurilor instalaÍiilor casnice Ûi similare.0 31 50 75 125 200 15. 1. .50 In pentru circuite tipul D.0 11.5 2.G . de 10 .0 9.0 25 40 60 100 160 12.0 9. G51: Factori de corecÍie de aplicat lungimilor obÍinute din Tabelele G47 la G50.5 4 6 10 16 429 714 214 357 571 857 143 238 381 571 952 107 179 286 429 714 71 119 190 286 476 762 43 71 114 171 286 457 27 45 71 107 179 286 21 36 57 86 143 229 17. 230 V (fazŸ Ûi neutru ) Circuit trifazat 4 conductoare 230/400 V sau circuit bifazat Sph/Sneutru = 1 3 conductoare.73 1 1 0. Án metri.0 29 43 71 114 9.Dimensionarea Ûi protecÍia circuitelor 5 Cazuri particulare ale curentului de scurtcircuit Curentul nominal al Ántreruptorului (Án A) 6 10 16 20 25 32 40 50 63 80 100 125 SecÍiunea nominalŸ a conductoarelor (Án mm2) 1.0 21 36 57 4. Detalii circuit Circuit trifazat cu 3 conductoare.5 12.20 In. curbŸ B.0 20 32 48 80 128 9.0 22 36 54 89 143 11.0 26 38 64 102 7.0 13. curbŸ D.5 4 6 10 16 100 167 267 400 667 60 100 160 240 400 640 37 62 100 150 250 400 30 50 80 120 200 320 24 40 64 96 160 256 18.0 29 46 3. G50: Lungimea maximŸ a conductoarelor din cupru.0 8.0 14. protejate prin Ántreruptoare automate.5 4 6 10 16 200 333 533 800 120 200 320 480 800 75 125 200 300 500 800 60 100 160 240 400 640 48 80 128 192 320 512 37 62 100 150 250 400 30 50 80 120 200 320 24 40 64 96 160 256 19 32 51 76 127 203 15 25 40 60 100 160 12 20 32 48 80 128 10 16 26 38 64 102 25 35 50 800 625 500 400 317 250 200 160 875 700 560 444 350 280 224 760 603 475 380 304 Tab.0 16. Standardele Europene Ûi Tabelul G52 se bazeazŸ totuÛi pe o gamŸ de 10 .0 24 40 64 5.0 19.5 2.0 6. protejate prin Ántreruptoare automate.67 NotŸ: CEI 60898 indicŸ un prag magnetic de declanÛare superior.0 29 46 69 114 183 13.0 11. Án metri.5 20 30 50 80 6.0 14. Curentul nominal al Ántreruptorului (Án A) 1 2 3 4 6 10 16 20 25 32 40 50 63 80 100 125 SecÍiunea nominalŸ a conductoarelor (Án mm2) 1.0 23 34 57 91 7.5 2. curbŸ C. G48: Lungimea maximŸ a conductoarelor din cupru. G49: Lungimea maximŸ a conductoarelor din cupru.0 18.0 23 37 25 35 50 714 446 357 286 223 179 143 113 89 71 57 625 500 400 313 250 200 159 125 100 80 848 679 543 424 339 271 215 170 136 109 Tab. protejate prin Ántreruptoare automate.0 17.0 7. 400 V sau circuit monofazat cu 2 conductoare 400V (fŸrŸ neutru) Circuit monofazat cu 2 conductoare.

7806 25. Cablul este de 120 mm2 iar materialul conductorului este cupru. Factorul k2 este dat Án Tabelul G52 de mai jos. o parte din cŸldurŸ pŸrŸseÛte conductorul Ûi pŸtrunde Án interiorul izolaÍiei. protecÍia este asiguratŸ de un Ántreruptor automat de 220 A de tip NS250N cu un prag magnetic instantaneu al unitŸÍii de declanÛare de tip MA stabilit la 2000 A (±20%). verificarea stabilitŸÍii termice a cablului nu este necesarŸ. ÁnsŸ.2079 0. G51.032 XLPE Cupru 0. G47.0130 0. pragul magnetic de declanÛare instantanee la care este setat.0460 0.8836 2. În Tab. Metoda de verificare constŸ Án verificarea faptului cŸ.3181 0.839 Aluminiu 0. În general. Pentru o perioadŸ de 5 secunde sau mai scurtŸ. .2656 16.225 20. Întreruptorul automat protejeazŸ cablul Ámpotriva scurtcircuitului cu condiÍia ca lungimea sa sŸ nu depŸÛeascŸ 200 x 1.0826 0.2620 5.6100 7.0361 0.0924 0.2 Verificarea stabilitŸÍii termice a cablului Án condiÍii de scurtcircuit LimitŸrile termice Atunci cÊnd durata unui scurtcircuit este micŸ (de la cÊteva zecimi de secundŸ pÊnŸ la cinci secunde) Ántreaga cŸldurŸ se presupune cŸ rŸmÊne Án interiorul conductorului.73 = 346 m.2006 29. Întreruptorul automat protejeazŸ cablul Ámpotriva scurtcircuitului cu condiÍia ca lungimea sa sŸ nu depŸÛeascŸ 67 m.0756 13. Acest factor poate fi 1.0297 0. de tip NS80HMA.1278 0. Exemplul 2 Într-un circuit trifazat cu 3 conductoare (fŸrŸ neutru).5 4 6 10 16 25 35 50 PVC Cupru 0. energia termicŸ I2t/Ω a materialului conductorului admisŸ prin Ántreruptorul de protecÍie (din catalogul producŸtorului) este mai micŸ decÊt cea permisŸ prin conductor (indicatŸ Án Tab.836 Tab.3272 0. G52: Valorile constantei k2. Fiind un circuit trifazat 3 conductoare.0552 0. determinÊnd o creÛtere a temperaturii. G47 rÊndul Im = 2000 A ÁntÊlneÛte coloana cu secÍiunea = 120 mm2 la valoarea pentru Lmax de 200 m.5776 1. 400 V (fŸrŸ neutru). este de 500 A (precizie ±20%).2116 0. G35 IzolaÍie PVC XLPE Conductor din cupru (Cu) 13.0500 46.936 Tab. 5.449 Conductor din aluminiu (Al) 5. excepÍie fŸcÊnd cazurile Án care cabluri de secÍiuni mici sunt instalate Án apropiere sau sunt alimentate direct din tablouri generale de distribuÍie. Án secunde. G53: Energia termicŸ maximŸ admisibilŸ pentru cablu (exprimatŸ Án Amper2 x sec.3856 8. cazul cel mai defavorabil impune 2400 A la declanÛare. În Tab. adicŸ o temperaturŸ a conductorului mai mare decÊt cea care se produce Án realitate.0199 0. rÊndul Im = 500 A ÁntÊlneÛte coloana cu secÍiunea admisibilŸ = 10 mm2 la valoarea pentru Lmax de 67 m.133 Aluminiu 0.4786 3. În practicŸ. Ánainte ca temperatura sŸ atingŸ un nivel care ar putea deteriora izolaÍia.7362 2. relaÍia I2t = k2S2 caracterizeazŸ timpul. S (mm2) 1. Procesul de ÁncŸlzire este de tip adiabatic. Án care printr-un conductor de secÍiune S (Án mm2) poate circula un curent I (Án ameri). SecÍiunea cablului este 10 mm2 iar materialul conductorului este cupru.3225 3.1414 0.5 2.4761 1.5225 10.2350 12. cazul cel mai defavorabil impune 500 x 1.73.2 = 600 A la declanÛare. x 106).5 Cazuri particulare ale curentului de scurtcircuit Exemple Exemplul 1 Într-o instalaÍie monofazatŸ cu 2 conductoare. trebuie aplicat un factor de corecÍie indicat Án Tab. G53). este utilizatŸ o ipotezŸ care simplificŸ calculele Ûi permite un rezultat acoperitor.776 8.0450 5.8241 19. protecÍia este asiguratŸ de cŸtre un Ántreruptor automat de 50 A.

LimitŸrile electrodinamice Pentru toate tipurile de circuite (conductoare sau bare capsulate) este necesar sŸ se ia Án considerare efectele electrodinamice. de asemenea. conductoarele trebuie sŸ fie solid fixate iar conexiunile sŸ fie bine realizate. reprezintŸ principalele avantaje ale acestor sisteme. de asemenea. Cablul este.Dimensionarea Ûi protecÍia circuitelor 5 Cazuri particulare ale curentului de scurtcircuit Exemplu Este un cablu din XLPE de secÍiune 4 mm2 bine protejat de un Ántreruptor automat C60N? Tabelul G53 indicŸ faptul cŸ valoarea I2t pentru cablu este 0. prin urmare. ghene de curent. În general.G . etc. bine protejat de Ántreruptorul automat pÊnŸ la capacitatea sa de rupere la scurtcircuit. Ûine. limitate de Ántreruptor sau fuzibil trebuie sŸ fie inferioare celor pentru care sistemele prefabricate au fost proiectate. Valorile de vÊrf ale curenÍilor. Pentru a rezista la solicitŸrile electrodinamice. Án timp ce valoarea maximŸ admisibilŸ pentru Ántreruptorul automat.3272 x 106. G36 . Pentru barele capsulate Ûi pentru alte tipuri de conexiuni. necesar sŸ se verifice performanÍele lor Án ceea ce priveÛte rezistenÍa la efectele electrodinamice ale curenÍilor de scurtcircuit. este. din catalogul producŸtorului este considerabil inferioarŸ (i 0.1 x 106 A2s). producŸtorii publicŸ tabele de coordonare care asigurŸ protecÍia adecvatŸ produselor lor Ûi.

nici un material fero-magnetic nu trebuie sŸ fie interpus Ántre acestea. Conectarea Conductoarele PE trebuie : n sŸ nu includŸ nici un mijloc care sŸ conducŸ la discontinuitatea circuitului (de exemplu: Ántreruptoare. aÛa cum s-a menÍionat anterior. FuncÍia de protecÍie a conductorului PEN are prioritate astfel ÁncÊt. n protejate Ámpotriva deteriorŸrii mecanice Ûi/sau chimice. Schemele IT Ûi TN Conductorul PE sau PEN. În schemele IT Ûi TN este recomandatŸ amplasarea conductorului de protecÍie Án imediata vecinŸtate (Án acelaÛi tub sau pe acelaÛi pat de cablu) a conductoarelor active aferente circuitului. Fig. nici un conductor PE nu mai poate fi conectat la conductorul neutru. G54: O conectare defectuasŸ. pentru a crea legŸtura echipotenÍialŸ principalŸ. Fig. contacte demontabile. Án general la originea instalaÍiei. Schema TT Conductorul PE nu trebuie obligatoriu sŸ fie amplasat Án imediata vecinŸtate a conductoarelor active ale circuitului respectiv ÁntrucÊt nu sunt necesare valori mari ale curenÍilor de punere la pŸmÊnt. G55). n sŸ fie prevŸzutŸ cu o bornŸ de ÁmpŸmÊntare dedicatŸ pe o barŸ comunŸ de ÁmpŸmÊntare situatŸ Án tablourile de distribuÍie. . În aval de punctul de separare. Aceste conductoare conduc curenÍii de defect datoraÍi deteriorŸrii izolaÍiei (dintre un conductor de fazŸ Ûi o parte accesibilŸ conductoare) cŸtre priza de pŸmÊnt a sursei. va lŸsa toate aparatele din aval neprotejate. Conductoarele PE sunt conectate la borna principalŸ de ÁmpŸmÊntare a instalaÍiei.6 Conductoare de protecÍie (PE) 6. Este de notat cŸ acest aranjament este prevŸzut prin fabricaÍie la barele prefabricate. Án paralel Ûi nu Án serie. G55: Conectarea directŸ a conductorului PEN la borna de ÁmpŸmÊntare a aparatului. G54. Borna principalŸ de ÁmpŸmÊntare este conectatŸ la priza de pŸmÊnt (a se vedea capitolul E) prin conductorul de protecÍie. Conductoarele PE trebuie sŸ fie: n izolate Ûi colorate cu dungi galben/verde. Aceasta asigurŸ o valoare minim posibilŸ pentru reactanÍa buclei curentului de defect. G37 Fig. pentru funcÍionarea dispozitivelor de protecÍie diferenÍialŸ utilizate Án instalaÍiile TT. etc.). n Schema TN-C (conductorul neutru Ûi conductorul de protecÍie sunt unul Ûi acelaÛi Ûi se numeÛte PEN). n sŸ conecteze pŸrÍile active accesibile ale instalaÍiei la conductorul principal PE.1 Conectare Ûi alegere Conductoarele de protecÍie (PE) realizeazŸ legŸtura dintre toate pŸrÍile accesibile conductoare ale unei instalaÍii. n Trecerea TN-C la TN-S Conductorul PE al unei instalaÍii este conectat la borna PEN sau la bara de ÁmpŸmÊntare (vezi Fig. Án serie. toate regulile referitoare la conductoarele PE se aplicŸ Ûi conductoarelor PEN. G56). G56: SchemŸ TN-C-S. aÛa cum este indicat Án Fig. Conductorul PEN trebuie Ántotdeauna sŸ fie conectat direct la borna de ÁmpŸmÊntare a aparatului printr-o legŸturŸ de la borna sa de ÁmpŸmÊntare la borna de neutru (vezi Fig. trebuie sŸ fie instalat cÊt se poate de apropiat de conductoarelor active corespunzŸtoare circuitului.

4 mm2 dacŸ PE nu este protejat mecanic. Aceasta ÁnseamnŸ cŸ. conducte de gaz. Din acest motiv. Acest tabel prezintŸ douŸ metode pentru determinarea secÍiunii minime admisibile pentru conductoarele PE Ûi PEN Ûi.(4) Interzise spre utilizare Án calitate de conductoare PE sunt: tuburi metalice(9). (4 ) A se face referire la Figura G55 pentru a se aplica aceastŸ formulŸ. Posibil(4) PE posibil(4) Posibil tuburi(9). conducte de apŸ caldŸ. (8) În cazul barelor capsulate sau a altor sisteme similare. pentru PEN este recomandat un conductor izolat. (1) În schemele TN Ûi IT protecÍia se realizeazŸ. ÁntrucÊt impedanÍa buclei de defect nu este cunoscutŸ Án etapa de proiectare. Án paralel cu o barŸ corespunzŸtoare.5 mm2 dacŸ PE este protejat mecanic. G57: Alegerea conductorului de protecÍie (PE). Án Tabelul G57. universal permis ca Ûi conductor suplimentar echipotenÍial.Dimensionarea Ûi protecÍia circuitelor 6 Conductoare de protecÍie (PE) Tipuri de materiale Materialele mentionate mai jos. armŸturi de cablu din benzi(9) sau din sÊrme metalice(9). (2) Atunci cÊnd conductorul PE este separat de conductoarele de fazŸ ale circuitului. 2. urmŸtoarele valori minime trebuie respectate: a. Án general de cŸtre dispozitive de protecÍie la supracurenÍi (fuzibile sau Ántreruptoare). fazŸ/PEN) pentru a fi utilizate Án calculul impedanÍei buclei de defect. (3) ProducŸtorul furnizeazŸ valorile pentru componentele R Ûi X ale impedanÍei (fazŸ/PE. PEN nerecomandat(2). (3) Din motive mecanice. Cel mai sigur mijloc de realizare a unei bucle de curent cu impedanÍŸ micŸ este sŸ se asigure un conductor suplimentar Án acelaÛi cablu cu conductoarele de fazŸ (sau sŸ se respecte acelaÛi traseu cu conductoarele de fazŸ). . (2) Conductorul PEN este conductorul neutru utilizat Ûi Án calitate de conductor de protecÍie. conductorul PEN nu trebuie sŸ aibe o secÍiune mai micŸ de 10 mm2 (Cu) sau 16 mm2 (Al). un anume curent poate circula prin acest conductor Án orice moment (Ûi Án absenÍa unui defect de izolaÍie). (9) Interzis Án anumite ÍŸri. pentru conductorul cŸtre priza de pŸmÊnt.(3) chimici sau electrochimici Anumite elemente externe conductoare(6) Posibil(4) PE posibil(4) Posibil precum: PEN interzis n ConductanÍa lor trebuie n structura metalicŸ a clŸdirilor sŸ fie corespunzŸtoare n carcasele utilajelor n conducte de apŸ(7) Trasee metalice pentru cabluri. (7) Cu acordul autoritŸÍilor din domeniul apei. NotŸ: Aceste elemente trebuie sŸ aibŸ o indicaÍie vizualŸ galben/verde. recomandat izolat la acelaÛi nivel ca Ûi sau acelaÛi tub conductoarele de fazŸ Posibil (1). suporÍi. precum. izolaÍie mineralŸ (de tip “pyrotenax“) PEN nerecomandat(2). de lungime 15-100 mm (sau cel puÍin literele PE la 15 mm de fiecare extremitate). dar nerecomandat. pot fi folosite pentru confecÍionarea conductoarelor PE dacŸ sunt Ándeplinite condiÍiile din ultima coloanŸ. impedanÍa buclei de defect trebuie sŸ fie suficient de micŸ pentru a li se asigura funcÍionarea.49 Tab.1. prin urmare. impedanÍa buclei de defect. G38 6. carcasele metalice pot fi utilizate ca PEN. AceastŸ metodŸ minimizeazŸ reactanÍa inductivŸ Ûi. grile de susÍinere. Án dungi.G . (6) Aceste elemente trebuie deconectate doar dacŸ existŸ alte mijloace pentru a se asigura continuitatea protecÍiei. de asemenea. (4) Posibil. MŸsurŸtorile Ántr-o instalaÍie realizatŸ reprezintŸ singura metodŸ Án vederea asigurŸrii protecÍiei persoanelor. b. Tipul de conductor de protecÍie PE SchemŸ IT SchemŸ TN SchemŸ TT CondiÍii de Ándeplinit Conductor Cu acelaÛi cablu cu Puternic Puternic recomandat Corect Conductorul PE trebuie suplimentar conductoare de fazŸ. SecÍiunea conductorului de fazŸ Sph (mm2) Metoda simplificatŸ (1) Sph i 16 16 < Sph i 25 25 < Sph i 35 35 < Sph i 50 Sph > 50 Orice dimensiune SecÍiunea minimŸ a conductorului (mm2) Sph(2) 16 Sph/2 SecÍiunea minimŸ a conductorului (mm2) Cu Al Sph(3) Sph(3) 16 25 Sph/2 Sph/2 Metoda adiabiaticŸ (1) Datele sunt valabile dacŸ respectivul conductor este din acelaÛi material ca Ûi conductorul de fazŸ. aliniatele 4.1. Tab. profile. G58: SecÍiunea minimŸ pentru conductoarele PE . etc. În caz contrar trebuie aplicat un factor de corecÍie. prin urmare.47 pŸnŸ la 4.(2) Corect n conductorul PE poate fi Independent de Posibil(1) conductoarele de fazŸ tip barŸ sau izolat(2) Carcasa barelor capsulate sau a altor Posibil(3) PE posibil(3) Corect n Continuitatea electricŸ ghene prefabricate (5) PEN posibil(8) trebuie asiguratŸ prin protecÍia Ámpotriva deteriorŸrii PE posibil(3) Posibil Mantaua exterioarŸ a conductoarelor cu Posibil(3) datorate factorilor mecanici. sau cu un alt conductor PE din interiorul carcasei. NotŸ: În RomÊnia se acceptŸ secÍiunile minime prevŸzute Án normativul NP-I7-2002.2 Dimensionare Tabelul G58 de mai jos se bazeazŸ pe Standardul CEI 60364-5-54. (5) Trebuie sŸ fie permisŸ conectarea altor conductoare PE.

uneori.2 din acest capitol). Ûi n curentul Imax care parcurge conductorul neutru. Án ambele cazuri. Valorile factorului k de utilizat Án formule Aceste valori sunt identice Án cÊteva standarde naÍionale iar creÛterea de temperaturŸ. priza de pŸmÊnt a instalaÍiei se gŸseÛte Án afara zonei de influenÍŸ a prizei de pŸmÊnt a sursei. ÎntrucÊt un conductor PEN este Ûi conductor neutru. G59: Valorile lui k. G39 Valori k Natura izolaÍiei PoliclorurŸ de vinil (PVC) Temperatura finalŸ (°C) Temperatura intermediarŸ (°C) Conductoare izolate Cupru Án cabluri sau bare Aluminiu conductoare Án OÍel contact cu mantaua de cabluri Conductoarele unui cablu multifilar Cupru Aluminiu 160 30 143 95 52 PolietilenŸ reticulatŸ (XLPE) Cauciuc-etilenŸ-propilenŸ (EPR) 250 30 176 116 64 115 76 143 94 Tab. protecÍia conductorului neutru trebuie sŸ fie asiguratŸ prin dispozitive de protecÍie destinate protecÍiei conductoarelor de fazŸ (aÛa cum se descrie Án secÍiunea 7. Mai mult. un cablu flexibil nu poate fi utilizat ca PEN. fiind economicŸ Ûi asigurÊnd protecÍia conductorului Ámpotriva supraÁncŸlzirii. corespund cu cele indicate Án CEI 60724 (1984). conduce la secÍiuni mai mici decÊt cele corespunzŸtoare conductoarelor de fazŸ ale circuitului. AceastŸ secÍiune nu poate fi mai micŸ decÊt cea a conductoarelor de fazŸ decÊt dacŸ: n puterea aparentŸ (exprimatŸ Án kVA) a consumatorilor monofazaÍi este mai micŸ decÊt 10% din puterea aparentŸ totalŸ. n SimplificatŸ AceastŸ metodŸ se bazeazŸ pe anumite relaÍii Ántre dimensiunea conductorului PE Ûi cea a conductoarelor de fazŸ. Conductorul de neutru nu poate fi folosit inclusiv ca Ûi conductor de protecÍie dacŸ secÍiunea sa minimŸ nu este egalŸ sau mai mare cu 10 mm2 (pentru Cu) sau 16 mm2 (pentru Al).1 din acest capitol. pentru conductoarele PE Án instalaÍiile de joasŸ tensiune. este folosit acelaÛi material. uzuale Án standardele naÍionale Ûi Án conformitate cu CEI 60724. Prin urmare. sŸ fie mai micŸ dacÊt cea necesarŸ pentru conductorul neutru care se va discuta Án secÍiunea 7. Án Tab.6 Conductoare de protecÍie (PE) Cele douŸ metode sunt: n AdiabaticŸ (care corespunde cu cea descrisŸ Án CEI 60724) AceastŸ metodŸ. ÁmpreunŸ cu valorile factorului k Ûi cu valorile limitŸ superioare de temperaturŸ pentru diferite clase de izolaÍie. AceastŸ metodŸ este utilizatŸ Án practicŸ pentru sistemele TT Ûi pentru dimensionarea conductorului cŸtre priza de pŸmÊnt(1). Datele prezentate Án Tabelul G59 sunt cele uzuale necesare pentru instalaÍiile de joasŸ tensiune. . Án condiÍii normale. Rezultatul este. Án cazul schemei TT. incompatibil cu cerinÍa din cazul schemelor IT Ûi TN de minimizare a impedanÍei buclei de defect. G58: Sph i 16 mm2 SPE = Sph 16 < Sph i 35 mm2 SPE = 16 mm2 S Sph > 35 mm2 SPE = ph 2 NotŸ: Atunci cÊnd. secÍiunea admisibilŸ a conductorului PE poate fi limitatŸ la 25 mm2 (pentru Cu) sau 35 mm2 (pentru Al). (1) Conductorul de ÁmpŸmÊntare. pentru a se asigura funcÍionarea releelor magnetice instantanee ale dispozitivelor de protecÍie. presupunÊnd cŸ. este mai mic decÊt curentul maxim admisibil pentru secÍiunea respectivŸ de cablu. secÍiunea sa nu poate. Mai mult. Án nici un caz.

Conductoarele Án discuÍie. Toate conductoarele de fazŸ Ûi de neutru amplasate Án amonte de Ántreruptorul de intrare al tabloului general de distribuÍie (TGJT) sunt protejate de dispozitive instalate pe partea de medie tensiune a transformatorului. conductoarele de conectare a acesteia trebuie dimensionate.5 0. .000 1. Puterea nominalŸ consideratŸ. al protecÍiei de pe partea de medie tensiune. Án mm2.5 25 25 25 25 35 35 50 70 70 70 95 25 25 25 35 50 50 70 95 95 120 120 25 35 50 50 70 95 95 120 150 150 185 i100 160 200 250 315 400 500 630 800 1.2 0. Fig.2 secunde. atunci se va utiliza coloana cu 0.2 0. n timpul de deconectare Án cazul unui defect. DacŸ protecÍia pe MT este cu fuzibile.Dimensionarea conductoarelor de fazŸ Ûi de neutru de la transformator este exemplificatŸ Án secÍiunea 7. Án acelaÛi fel ca Ûi conductoarele PE.2 25 25 25 25 35 50 50 70 70 95 95 25 25 35 35 50 70 70 95 120 120 150 0. Án conformitate cu cele descrise mai sus.5 0. Án kVA.5 25 25 25 35 35 50 70 70 95 95 120 25 25 35 50 50 70 95 95 120 120 150 25 50 50 70 95 95 120 150 185 185 240 Conductor izolat Án XLPE 0.5 0.G . dacŸ este instalatŸ o protecÍie la supratensiune (Ántre punctul neutru al transformatorului Ûi pŸmÊnt).5 25 35 50 70 70 95 120 150 150 185 185 Conductor izolat Án PVC 0. G61. (JT. Án conformitate cu: n puterea nominalŸ a transformatorului MT/JT. Án funcÍie de puterea nominalŸ a transformatorului Ûi de timpul de deconectare. G60. SecÍiunile recomandate pentru conductoare PE de tipul izolat sau barŸ de la punctul neutru al transformatorului indicat Án Fig. ÁmpreunŸ cu conductorul PE trebuie sŸ fie dimensionate corespunzŸtor. Puterea nom.250 Tab. 230/400 V) Materialul conductorului Cupru t(s) Aluminiu t(s) SecÍiune PE SPE (mm2) Conductor tip barŸ 0.3 Conductorul de protecÍie dintre transformatorul MT/JT Ûi tabloul general de distribuÍie (TGJT) Aceste conductoare trebuie dimensionate Án conformitate cu practicile naÍionale. În schemele IT. sunt prezentate mai jos. G40 Tabelul indicŸ secÍiunile conductoarelor. G65). a transform. Án kVA.5 din acest capitol (pentru circuitul C1 al sistemului desenat Án Fig. Án secunde. n tipul izolaÍiei Ûi al materialului conductorului.2 0.2 0. G61: SecÍiunea recomandatŸ a conductorului PE dintre transformatorul MT/JT Ûi tabloul general de distribuÍie. Án Fig. este suma puterilor nominale ale tuturor transformatoarelor (dacŸ sunt mai multe) conectate la TGJT.Dimensionarea Ûi protecÍia circuitelor 6 Conductoare de protecÍie (PE) 6.2 0. G60: Conductorul PE cŸtre bara principalŸ de ÁmpŸmÊntare a TGJT.

62). sau oricum altfel este posibil. Án zone speciale. Alte utilizŸri importante ale conductoarelor echipotenÍiale suplimentare se referŸ la reducerea impedanÍei buclei de defect. secÍiunea sa trebuie sŸ fie cel puÍin egalŸ cu cea a celui mai mic dintre cele douŸ conductoare PE (pentru M1 Ûi M2). de asemenea. G62: Conductoare echipotenÍiale suplimentare. Án general. dar Án nici un caz sŸ nu depŸÛeascŸ 25 mm2 (pentru Cu) sau 35 mm2 (pentru Al). DacŸ acesta conecteazŸ douŸ pŸrÍi accesibile conductoare (M1 Ûi M2 din Fig. Án timp ce secÍiunea sa minimŸ trebuie sŸ fie de 6 mm2 (pentru Cu) sau 10 mm2 (pentru Al). G41 Fig. SecÍiunea sa trebuie sŸ fie cel puÍin jumŸtate din cea a conductorului de protecÍie la care se conecteazŸ.4 Conductorul de echipotenÍialitate Conductorul echipotenÍial principal Acest conductor trebuie sŸ aibŸ. cu risc crescut (CEI 60364-4-41). etc. .6 Conductoare de protecÍie (PE) 6. Án mod special Án cazul protecÍiei Ámpotriva contactelor indirecte Án cazul schemelor TN sau IT Ûi. Conductoarele echipotenÍiale care nu sunt Áncorporate Án cablu trebuie sŸ fie protejate mecanic prin tuburi. Conductorul echipotenÍial suplimentar Acest conductor permite ca o parte accesibilŸ conducŸtoare care este ÁndepŸrtatŸ faÍŸ de conductorul echipotenÍial principal (PE) sŸ fie conectatŸ la un conductor de protecÍie local. Íevi. o secÍiune cel puÍin egalŸ cu jumŸtate din cea a celui mai mare conductor PE.

redresoare. Conductorul PEN. sau o mai micŸ. albastrŸ. astfel ÁncÊt suma vectorialŸ a lor este zero. totuÛi. precum: n modul de tratare al neutrului: TT. secÍiunea admisibilŸ Ûi protecÍia conductorului neutru depinde de anumiÍi factori. etc. curenÍii armonicii 3 pe cele trei faze sunt situaÍi Án acelaÛi fel Án raport cu cei ai componentei fundamentale Ûi. suplimentar. de sarcini neliniare (calculatoare. În mod special. G63a: CurenÍii armonicii 3 sunt Án fazŸ Ûi se ÁnsumeazŸ Án conductorul neutru. armonicile sunt produse. obligatoriu. Án practicŸ. Culoarea conductorului neutru este.2 . sunt preferate schemele trifazate cu 3 conductoare. suplimentar. conductorul neutru nu trebuie sŸ fie Ántrerupt Án nici o situaÍie ÁntrucÊt ÁndeplineÛte Ûi funcÍia de conductor de protecÍie PE (vezi Tab. de asemenea. electronicŸ de putere. cu condiÍia ca: . Án general. Schema TN-C În teorie. necesarŸ o schemŸ trifazatŸ cu 4 conductoare. Án conformitate cu secÍiunea G-7.Dimensionarea Ûi protecÍia circuitelor 7 Conductorul neutru În afara cerinÍelor legate de curentul de regim permanent. G63a). etc. TN. . Fig. CÊnd este.curentul probabil care va circula prin conductorul neutru sŸ fie mai mic decÊt valoarea permisŸ Iz. armonica 3 Ûi armonicile multiplu de 3 au tendinÍa de a se Ánsuma Án conductorul neutru astfel: n curenÍii componentei fundamentale sunt defazaÍi cu 2π/3 radiani. Án conformitate cu metodele descrise Án continuare. n metoda de protecÍie Ámpotriva contactelor accidentale indirecte. corpuri de iluminat cu balast electronic. sunt ÁntotdeaunŸ Án fazŸ (vezi Fig. G42 InfluenÍa curenÍilor armonici Efectele armonicii 3 Ûi a celor multiplu de 3 Într-o instalaÍie. va fi marcat prin una din urmŸtoarele metode: n verde/galben pe Ántreaga lungime Ûi. n Circuite trifazate cu secÍiuni > 16 mm2 (cupru) Ûi 25 mm2 (aluminiu): secÍiunea conductorului neutru poate fi aleasŸ astfel: o egalŸ cu cea a conductoarelor de fazŸ. n albastru deschis pe Ántreaga lungime Ûi.conductorul neutru este protejat la scurtcircuit. sau . marcaj albastru la capete sau. dar. nu este recomandat sŸ se distribuie conductorul neutru.1 Dimensionarea conductorului neutru InfluenÍa modului de tratare al neutrului Schemele TT Ûi TN-S n Circuite monofazate sau trifazate cu secÍiuni i 16 mm2 (cupru) Ûi 25 mm2 (aluminiu): secÍiunea conductorului neutru trebuie sŸ fie egalŸ cu cea a conductoarelor de fazŸ. atunci cÊnd este izolat. marcaj verde/galben la capete. InfluenÍa armonicilor multiplu de 3(1) trebuie luatŸ Án considerare. sunt aplicabile condiÍiile descrise mai sus pentru schemele TT Ûi TN-S. prin urmare. Schema IT În general. G58 coloana “secÍiunea pentru conductorul PEN”). n curenÍii armonici prezenÍi. (1) Armonica 3 Ûi armonicile multiplu de 3.G . n pe de altŸ parte. 7. se aplicŸ aceleaÛi condiÍii ca cele mai sus menÍionate.secÍiunea conductorului neutru este cel puÍin egalŸ cu 16 mm2 (cupru) Ûi 25 mm2 (aluminiu).) Ûi pot genera curenÍi mari Án conductorul neutru.

86 0. de asemenea. Factorii de corecÍie iau. iar dimensionarea cablului s-a realizat pe baza curentului din conductorul de neutru. de fapt. acest conductor neutru creazŸ un mediu cald pentru cele trei conductoare de fazŸ Ûi. n În cazul Án care dimensionarea cablului se face pe baza curentului prin conductorul neutru care nu este seminificativ mai mare decÊt cel care circulŸ prin conductoarele de fazŸ. valoarea maximŸ a acestui raport nu depŸÛeÛte √3. adicŸ prin conductorul neutru. curentul de regim permanent pentru cablul cu patru conductoare active. aplicaÍi curentului de regim permanent al cablului cu trei conductoare active dau. atunci dimensionarea cablului se va face pe baza curentului prin conductorul neutru. nu este necesar sŸ se aplice nici un factor de corecÍie curentului de regim permanent al celor trei conductoare active. atunci cÊnd curentul prin cel de-al patrulea conductor este generat de armonici.0 Tab. . DatoritŸ armonicii 3 de curent. Prin urmare.15 15 . prin urmare.0 0. G63: Factori de corecÍie datoraÍi curenÍilor armonici Án conductoarele cu patru Ûi cinci conductoare (Án conformitate cu CEI 60364-5-52). existŸ curent Án conductorul neutru.7 Conductorul neutru Figura G63b aratŸ raportul dintre ÁncŸrcarea conductorului neutru Ûi cea a conductorului de fazŸ Án funcÍie de procentajul armonicii 3. n În cazul Án care curentul prin conductorul neutru este mai mare decÊt 135% din valoarea curentului din conductoarele de fazŸ. Fig. Án considerare efectele de ÁncŸlzire create de curentul armonic prin conductoarele de fazŸ. Factorii de corecÍie datoraÍi curenÍilor armonici. este necesar sŸ se reducŸ valoarea tabelarŸ referitoare la curentul de regim permanent aferent conductoarelor active. Án cablurile cu 4 Ûi 5 conductoare cu 4 conductoare active Calculele de bazŸ Án ceea ce priveÛte cablurile se referŸ la cablurile cu trei conductoare active. Factorii de corecÍie. Reducerea ÁncŸlzirii generate de conductoarele de fazŸ compenseazŸ cŸldura generatŸ de conductorul neutru. prin conductorul neutru sŸ circule un curent mai mare decÊt cel prin conductoarele de fazŸ. n În cazul Án care este de aÛteptat ca. atunci cele trei conductoare active (de fazŸ) nu vor fi total ÁncŸrcate. nu circulŸ curent. G43 Procentul armonicii 3 din curentul de fazŸ (%) 0 .45 > 45 Factorul de corecÍie Dimensionarea se bazeazŸ Dimensionarea se bazeazŸ pe curentul de fazŸ pe curentul din conductorul de neutru 1.33 33 . G63). În practicŸ. G63b: Raportul dintre ÁncŸrcarea conductorului neutru Ûi cea a conductorului de fazŸ Án funcÍie de procentajul armonicii 3.86 1. din acest motiv trebuie luat Án considerare un factor de corecÍie pentru conductoarele de fazŸ (vezi Tab.

4 x 3 = 44. Pentru aceastŸ sarcinŸ. . Din Tab.5 x 3 = 55. este necesar un cablu de 10 mm2. factorul de corecÍie este 1 Ûi se impune un cablu de 16 mm2. Ántreruptorul va deconecta toÍi polii. ÁntrucÊt acesta este protejat de protecÍia asiguratŸ conductoarelor de fazŸ. dacŸ secÍiunea conductorului neutru este mai micŸ decÊt cea a conductoarelor de fazŸ. trebuie instalatŸ o protecÍie la suprasarcinŸ a conductorului neutru. Án care funcÍionarea unuia sau mai multor fuzibile provoacŸ o declanÛare mecanicŸ a tuturor polilor unui Ántreruptor asociat. TotuÛi. IT În eventualitatea unui defect. conectat Án serie cu protecÍia cu fuzibile respectivŸ. Schema TN-C Conductorul neutru nu trebuie sŸ fie Ántrerupt Án nici o circumstanÍŸ ÁntrucÊt acesta ÁndeplineÛte Ûi rolul de conductor de protecÍie PE. Pentru aceastŸ sarcinŸ este necesar un cablu de 10 mm2.86 iar sarcina devine: 37/0. 7.4 A. TN-S.Dimensionarea Ûi protecÍia circuitelor 7 Conductorul neutru Exemple Se considerŸ un circuit trifazat cu o sarcinŸ proiectatŸ de 37 A care circulŸ printr-un cablu cu izolaÍie din PVC. 7. fixat pe perete prin metoda de instalare C. G64) Necesitatea de a Ántrerupe neutrul este legatŸ de protecÍia Ámpotriva contactului indirect.4 Separarea conductorului neutru (vezi Fig. nu se impune nici o mŸsurŸ specialŸ de protecÍie. DacŸ secÍiunea conductorului neutru este mai mare sau egalŸ cu cea a conductoarelor de fazŸ. În acest caz. nu se impune nici o mŸsurŸ specificŸ de protecÍie ÁntrucÊt acesta este protejat de protecÍia asiguratŸ conductoarelor de fazŸ.5 A.2 ProtecÍia conductorului neutru (vezi Fig.4/0. Án practicŸ. G44 ProtecÍia Ámpotriva defectelor de scurtcircuit DacŸ secÍiunea conductorului neutru este mai micŸ decÊt cea a conductoarelor de fazŸ. n DacŸ armonica 3 este prezentŸ Ántr-un procent de 40% dimensionarea cablului se va face pe baza curentului din conductorul neutru: 37 x 0. G64) ProtecÍia Ámpotriva suprasarcinii DacŸ conductorul neutru este corect dimensionat (inclusiv din punct de vedere al armonicilor). n DacŸ armonica 3 este prezentŸ Án proporÍie de 20%. inclusiv polul neutru (dacŸ Ántreruptorul este multipolar).G . n DacŸ armonica 3 este prezentŸ Ántr-un procent de 50% dimensionarea cablului se va face tot pe baza curentului din conductorul neutru: 37 x 0. G64) O practicŸ foarte bunŸ este aceea ca fiecare circuit sŸ fie echipat cu mijloace adecvate pentru separarea sa.86 = 51. prin urmare.86. AceastŸ acÍiune poate fi realizatŸ Án cazul protecÍiei cu fuzibile doar Ántr-un mod indirect. 7. este adecvat dacŸ prin circuit nu sunt prezente armonici. G24 un cablu de 6 mm2 avÊnd conductoare din cupru are un curent de regim permanent de 40 A Ûi. conductorul neutru trebuie protejat Ámpotriva defectelor de scurtcircuit.6 A. trebuie aplicat un factor de corecÍie de 0.86 = 43 A. Aceasta va conduce la un curent de sarcinŸ de 44. atunci. Schemele TT. cŸruia i se va aplica un coeficient de corecÍie de 0.3 Întreruperea conductorului neutru (vezi Fig.

7 Conductorul neutru TT Monofazat (fazŸ/neutru) TN-C TN-S IT (B) or or Monofazat (fazŸ/fazŸ) (A) or or (A) Trifazat 4 conductoare Sn u Sph (B) or Trifazat 4 conductoare Sn < Sph G45 (B) or (A) Autorizat pentru sistemele TT sau TN-S dacŸ un dispozitiv de protecÍie Ámpotriva curentului rezidual este instalat la originea circuitului sau Án amonte. Ûi dacŸ nici un neutru artifical nu este distribuit Án aval. (B) Autorizat Án sistemele IT Án anumite condiÍii: dacŸ Ántreruptorul comandŸ un numŸr de circuite finale omogene ale cŸror raport al calibrelor nu depŸÛeÛte 2 Ûi care sunt protejate Ámpotriva unui al doilea defect care s-ar putea produce Án altŸ parte a instalaÍiei printr-un dispozitiv de curent diferenÍial rezidual de sensibilitate i 15% decÊt cea a calibrului protecÍiei circuitului final avÊnd cea mai micŸ secÍiune. G64: Diferite situaÍii Án care apare conductorul neutru. . Fig.

G65) ConsiderŸm o instalaÍie alimentatŸ printr-un transformator de 1000 kVA. Aceste calcule se bazeazŸ pe metodele descrise Án acest ghid.G . cu neutru nedistribuit (3 faze . 400/400 V. circuitul C6 Ûi Ántreruptorul Q6. ReÍeaua izolatŸ este realizatŸ Án sistemul trifazat TT cu 4 conductoare. Ántreruptorul Q1.3 conductoare) la nivelul tabloului general de distribuÍie. G46 Fig. . iar acesta este realizat prin utilizarea unui generator de 500 kVA/400V Ûi prin adoptarea sistemului trifazat IT. Aceste studii au fost realizate cu programul de calcul ECODIAL 3.3 (produs Merlin Gerin).Dimensionarea Ûi protecÍia circuitelor 8 Exemple de calcul pentru cabluri Exemple de calcul pentru cabluri (vezi Fig. În diagrama din Figura G65 sunt redate rezultate ale studiului pe calculator al acestei instalaÍii pentru circuitul C1. G65: Exemplu de schemŸ monofilarŸ. Procesul tehnologic impune un grad sporit de continuitate a serviciilor. Restul instalaÍiei este izolat prin intermediul unui transformator de 400 kVA.

122 23 17 Sistemul de bare B2 Curentul maxim de sarcinŸ (A) Tipul Temperatura ambiantŸ (° C) Dimensiuni (m Ûi mm) Material Curentul de scurtcircuit trifazat Ik3 (kA) Valoarea de vÊrf a curentului de scurtcircuit trifazat Ik (kA) RezistenÍa sistemului de bare R (mΩ) RezistenÍa sistemului de bare X (mΩ) Întreruptor Q6 Curentul de scurtcircuit Án amonte de intreruptor Ik3 (kA) Curentul maxim de sarcinŸ (A) NumŸrul de poli Ûi numŸrul de poli protejaÍi Întreruptor Tipul Ántreruptorului Tipul declanÛatorului Curentul nominal (A) Limita de selectivitate (kA) Cablul C6 Curentul maxim de sarcinŸ (A) Tipul de izolatie Materialulu conductorului Temperatura ambiantŸ (° C) Cablu unifilar sau multifilar Metoda de instalare NumŸrul de circuite alŸturate (Tab. G21b) Alt coeficient SecÍiunea selectatŸ a conductorului (mm2) Conductorul de protecÍie Lungimea (m) CŸderea de tensiune ΔU (%) CŸderea de tensiune totalŸ ΔU (%) Curentul de scurtcircuit trifazat Ik3 (kA) Curentul de defect de punere la pŸmÊnt Id (kA) Întreruptorul Q1 Curentul de scurtcircuit trifazat Án amonte de Ántreruptor Ik3 (kA) Curentul maxim de sarcinŸ (A) NumŸrul de poli Ûi numŸrul de poli protejaÍi Întreruptor Tipul Ántreruptorului Tipul declanÛatorului Curentul nominal (A) IT No 400 50 1 500 1.0351 0. Tabelul G21a indicŸ pentru secÍiunea conductorului.38 0.8 Exemple de calcul pentru cabluri Calcule utilizand programul Ecodial 3. prin urmare. pe cant 30 1m 2x5 mm x 63 mm Copper 23 48 2. cu izolaÍie din PVC. Circuitul C1 trebuie sŸ corespundŸ unui curent de fazŸ de valoare: Prin urmare. .333 23.7 suprasarcinŸ G47 23 1.374 standard. valoarea de 95 mm2. G66: Calcule utilizÊnd programul Ecodial 3.42 kA Micrologic 5 A 1. G12.87 (vezi Tab. G20) Alt coeficient SecÍiunea selectatŸ a conductorului (mm2) Conductorul de protecÍie Lungimea (m) CŸderea de tensiune ΔU (%) CŸderea de tensiune totalŸ ΔU (%) Curentul de scurtcircuit trifazat Ik3 (kA) Curentul de defect de punere la pŸmÊnt Id (kA) CondiÍii specifice de dimensionare 1.374 3P3D NT 16 H 1 . cabluri care se ating.0 800 totalŸ 560 PVC cupru 30 UNI F 1 1 1 x 300 1 x 150 15 0.3 1. un curent de 263 A.52 10.374 PVC cupru 30 UNI F 1 1 6 x 95 1 x 120 5 0.3 Caracteristicile generale ale reÍelei Sistemul de tratare a neutrului Neutru distribuit Tensiunea (V) FrecvenÍa (Hz) Transformatorul 1 T1 NumŸr de transformatoare Putere de scurtcircuit Án amonte (MVA) Putere nominalŸ (kVA) Tensiunea de scurtcircuit (%) RezistenÍa reÍelei de medie tensiune (mΩ) ReactanÍa reÍelei de medie tensiune (mΩ) RezistenÍa transformatorului RT (mΩ) ReactanÍa transformatorului XT (mΩ) Curentul de scurtcircuit trifazat Ik3 (kA) Cablul C1 Curentul maxim de sarcinŸ (A) Tipul de izolaÍie Materialul conductorului Temperatura ambiantŸ (° C) Cablu unifilar sau multifilar Metoda de instalare NumŸrul de circuite alŸturate (Tab. Aceste cabluri vor fi pozate pe un canal de cablu corespunzŸtor metodei F. G17. AceleaÛi calcule utilizÊnd metoda simplificatŸ recomandatŸ Án acest ghid Dimensionarea circuitului C1 Transformatorul de 1000 kVA are o tensiune la mersul Án gol de 420 V. Án paralel.600 Tab. pe fiecare fazŸ vor fi utilizate 6 cabluri unifilare de cupru.293 10. 1 pat de cabluri. Factorii “k” de corecÍie sunt urmŸtorii: K1 = 1 (vezi Tab.3 (Merlin Gerin). u 3 circuite) AlÍi factori de corecÍie nu sunt relevanÍi Án acest exemplu.000 6 0. Curentul de sarcinŸ corectat este: Fiecare conductor poate transporta.122 0.54 20 13. temperaturŸ 30° C) K4 = 0.351 2.8 23 560 3P3D NS800 N – 50 kA Micrologic 2.

satisfŸcute.8 0.4 Z (mΩ) Ikmax (kA) 10.2 1. G67: Exemplu de evaluare a curentului de scurtcircuit.Dimensionarea Ûi protecÍia circuitelor 8 Exemple de calcul pentru cabluri RezistenÍele Ûi reactanÍele inductive ale celor Ûase conductoare Án paralel pentru o lungime de 5 m sunt: mΩ (rezistenÍa cablului: 22.0 10.6 1. suficient.2 8.2 0.44 3. 400/400 V.9 23 23 9. o secÍiune de 95 mm2 poate fi corespunzŸtoare dacŸ condiÍiile de protecÍie Ámpotriva contactului indirect sunt. G67) G48 Componentele circuitului 500 MVA la reÍeaua de ÁnaltŸ tensiune Transformator 1 MVA Cablul C1 Sub-total Q1 Sistem de bare B2 Cablul C6 Sub-total Q6 R (mΩ) 0.04 2. Án mod singular. atunci cÊnd se utilizeazŸ metoda adiabaticŸ. ResistenÍa Ûi reactanÍa inductivŸ sunt.08 x 15 = 1. Pentru circuitul C6.36 9.0 X (mΩ) 0. pe un canal de cablu.mm2/m) X = 0. de asemenea.4 10.3 20 Tab. realizÊndu-se totodatŸ condiÍiile unei protecÍii satisfŸcŸtoare Ámpotriva contactului indirect (deoarece impedanÍa este suficient de micŸ). Metoda de instalare este caracterizatŸ prin litera F. Curentul primar Se propune instalarea cablului unifilar. prin urmare. Întreruptorul este reglat la 560 A.40 mΩ (reactanÍa cablului: 0.08 mΩ/m) Dimensionarea circuitului C6 Circuitul C6 alimenteazŸ un transformator trifazat de izolaÍie de putere 400 kVA.08 x 5 = 0. secÍiunea conductorului de protecÍie PE poate fi: În acest caz. Este recomandatŸ o secÍiune de 240 mm2. secÍiunea conductorului de protecÍie PE pentru circuitul C1 va fi: Un singur conductor de secÍiune 120 mm2 dimensionat astfel din motive menÍionate ulterior este.G . Án aer liber la o temperaturŸ de 30° C. iar coeficienÍii “k” de corecÍie sunt toÍi egali cu “1”. .5 mΩ.2 mΩ Calculul curentului de scurtcircuit pentru alegerea Ántreruptoarelor Q1 Ûi Q6 (vezi Tab. respectiv: mΩ X = 0. Conductorul de protecÍie CerinÍe pentru stabilitate termicŸ: Figurile G58 Ûi G59 aratŸ faptul cŸ.20 2.4 4.6 7.

F45 Ûi Tab. pot fi utilizate Tab. G28 se poate observŸ faptul cŸ: n pentru circuitul C1 (6 x 95 mm2/fazŸ) n pentru circuitul C6 La bornele transformatorului de separaÍie JT/JT. Prin urmare.8 Exemple de calcul pentru cabluri ProtecÍia Ámpotriva contactelor indirecte accidentale Pentru verificarea circuitului C6 din Fig. lungimea de 15 m este total protejatŸ de cŸtre dispozitivele instantanee de protecÍie la supracurent. 61 sau formula indicatŸ la pagina F27. G49 .72%. Lungimea maximŸ admisibilŸ a circuitului este datŸ de relaÍia: (valoarea de la numitor 630 x 11 = Im reprezintŸ nivelul curentului de declanÛare magneticŸ instantanee a Ántreruptorului de 630 A). G65. CŸderea de tensiune Din Tab. cŸderea de tensiune exprimatŸ Án procente este: ΔU% = 0.

Dimensionarea Ûi protecÍia circuitelor G50 .G .

1 Standarde Ûi descriere 4.6 Selectivitate MT/JT Ántr-un post de transformare tip consumator H11 H11 H13 H15 H18 H22 H27 H1 .4 SelecÍia unui Ántreruptor automat 4.2 SelecÍia aparatelor de comutaÍie H10 H10 H10 Întreruptoare automate 4.1 ProtecÍie electricŸ 1.3 Control H2 H2 H3 H4 Aparate de comutaÍie 2.2 Separare 1.3 Alte caracteristici ale unui Ántreruptor automat 4.1 Tabel cu caracteristici funcÍionale 3.5 Coordonarea Ántre Ántreruptoarele automate 4.2 Dispozitive de comutaÍie combinate H5 H5 H9 Alegerea aparatelor de comutaÍie 3.Capitolul H Aparate de comutaÍie de joasŸ tensiune: funcÍii Ûi selecÍie Cuprins 1 2 3 4 FuncÍiile de bazŸ ale aparatelor de comutaÍie de joasŸ tensiune 1.1 Dispozitive de comutaÍie elementare 2.2 Caracteristici fundamentale ale unui Ántreruptor automat 4.

etc. Celor prezentate Án Tabelul H1 li se adaugŸ Ûi alte funcÍii. unei suprasarcini Ándelungate. aparate de comutaÍie. funcÍionŸrii Ántr-o singurŸ fazŸ. ProtecÍia circuitelor n Împotriva suprasarcinii. Sunt utilizate relee termice proiectate special astfel ÁncÊt sŸ corespundŸ caracteristicilor particulare aferente motoarelor. ProtecÍia la scurtcircuit este realizatŸ fie de o siguranÍŸ de tip aM fie de un Ántreruptor automat fŸrŸ elementul de protecÍie termic. Án cazul supracurentului produs Ántr-o instalaÍie normalŸ (fŸrŸ defect). relee asociate cu contactoare. H2 ProtecÍia electricŸ asigurŸ: n protecÍia elementelor de circuit Ámpotriva solicitŸrilor termice Ûi mecanice produse de curenÍii de scurtcircuit.acceptate dar nerecomandate de CEI). care sunt realizate cu dispozitive specifice (diferite tipuri de descŸrcŸtoare. n persoanelor Ûi animalelor. etc. intercalatŸ Ántre contactele deschise. n protecÍie la minimŸ tensiune. n comanda localŸ sau de la distanÍŸ.1 ProtecÍie electricŸ Scopul protecÍiei este evitarea Ûi limitarea consecinÍelor distructive sau periculoase ale supracurenÍilor (suprasarcinŸ Ûi scurtcircuit) Ûi defectelor de izolaÍie. subcapitolul 1. Ántreruptoare automate comandate de la distanÍŸ. ProtecÍie electricŸ Ámpotriva n curenÍilor de suprasarcinŸ n curenÍilor de scurtcircuit n defectelor de izolaÍie Separare n separare indicatŸ clar de un indicator mecanic cu imunitate la defect n un interval sau barierŸ de separare. n comanda localŸ sau de la distanÍŸ. precum Ûi separarea circuitului defect de restul instalaÍiei.Aparate de comutaÍie de joasŸ tensiune: funcÍii Ûi selecÍie 1 FuncÍiile de bazŸ ale aparatelor de comutaÍie de joasŸ tensiune Rolul aparatajului electric de comutaÍie constŸ Án realizarea urmŸtoarelor funcÍii: n protecÍie electricŸ. În acord cu schema (TN. n echipamentelor Ûi receptoarelor alimentate de la instalaÍii electrice. Standardele naÍionale Ûi internaÍionale definesc modul Án care trebuie realizate circuitele instalaÍiilor de JT precum Ûi caracteristicile diferitelor aparate de comutaÍie. rotorului blocat. n separare electricŸ a unei secÍiuni dintr-o instalaÍie.). n separarea sigurŸ de pŸrÍile aflate sub tensiune. astfel de relee pot sŸ protejeze la suprasarcinŸ cablul aferent circuitului motorului. 1. n Împotriva curenÍilor de scurtcircuit datoraÍi defectului de izolaÍie Ántre conductoarele de faze diferite sau (Án sistemele de tip TN) Ántre fazŸ Ûi conductorul neutru (sau PE). Trebuie fŸcutŸ o distincÍie Ántre protecÍia: n elementelor instalaÍiei (cabluri. combinaÍii Ántreruptor automat/izolator. de exemplu. n protecÍia persoanelor Án cazul defectelor de izolaÍie. vizibilŸ Án mod clar ComandŸ n comutaÍie Án regim de funcÍionare normalŸ n comutaÍie de urgenÍŸ n oprire de urgenÍŸ n deconectare pentru asig. la nivelul tabloului de distribuÍie la care este legat circuitul receptorului. n protecÍia receptoarelor alimentate cu energie electricŸ (motoare. etc. Anumite derogŸri de la aceastŸ regulŸ sunt autorizate Án standardele naÍionale. precum cele notate Án capitolul H1. mentenanÍei mecanice Tab.4. conductoare.).). ProtecÍia electricŸ la joasŸ tensiune este (excepÍie siguranÍele fuzibile) de obicei ÁncorporatŸ Án Ántreruptoarele automate sub forma dispozitivelor termice Ûi electromagnetice Ûi/sau dispozitive de declanÛare pe baza curentului rezidual (mai rar dispozitive sensibile la tensiunea rezidualŸ . anume: n protecÍie la supratensiune.H . TT sau IT) protecÍia va fi realizatŸ de siguranÍe fuzibile sau Ántreruptoare automate cu dispozitive de curent diferenÍial rezidual Ûi/sau monitorizarea permanentŸ a rezistenÍei de izolaÍie Ántre instalaÍie Ûi pŸmÊnt. DacŸ este necesar. etc. Principalele funcÍii ale aparatelor de comutaÍie sunt: n protecÍie electricŸ. ProtecÍia motoarelor electrice n Împotriva supraÁncŸlzirii datorate. H1: FuncÍiile de bazŸ ale unui aparat de comutaÍie de JT. ProtecÍia persoanelor n Împotriva defectelor de izolaÍie. H1. ProtecÍia Án aceste cazuri este realizatŸ de siguranÍe fuzibile sau Ántreruptoare automate. Aceste funcÍii sunt rezumate Án Tab. .

valorile de Áncercare trebuie mŸrite cu 23% pentru a lua Án considerare efectul altitudinii. deÛi nu este totdeauna obligatorie. este totuÛi insistent recomandatŸ (din raÍiuni de mŸrire a siguranÍei Ûi simplitŸÍii Án funcÍionare). toate elementele unei instalaÍii de JT trebuie sŸ aibŸ mijloace de separare. curenÍii de scurgere Ántre contactele deschise ale fiecŸrei faze nu trebuie sŸ depŸÛeascŸ: . etc.000 Œinere la impuls de tensiune (pentru 2. n trebuie sŸ fie asigurat cu mijloace de zŸvorÊre a deschiderii. o tensiunea de Íinere Ántre contactele deschise. 1. este preferatŸ asigurarea de mijloace de separare la originea fiecŸrui circuit.mecanicŸ. . Un dispozitiv de separare trebuie sŸ ÁndeplineascŸ urmŸtoarele cerinÍe: n toÍi polii circuitului incluzÊnd neutrul (exceptÊnd cazul cÊnd neutrul este un conductor PEN) trebuie sŸ poatŸ fi deschiÛi(1).1 FuncÍiile de bazŸ ale aparatelor de comutaÍie de joasŸ tensiune Separarea indicatŸ clar de un indicator cu imunitate la defect sau de o separare vizibilŸ a contactelor satisface standardele naÍionale ale multor ÍŸri. etc. Dispozitivul de separare Án stare deschisŸ trebuie sŸ reziste la un impuls de 1.) de restul sistemului alimentat cu energie astfel ÁncÊt personalul sŸ poatŸ lucra la partea separatŸ Án perfectŸ siguranÍŸ. Án eventualitatea sudŸrii contactelor Án poziÍia Ánchis.vizualŸ dacŸ dispozitivul este proiectat corespunzŸtor astfel ÁncÊt sŸ permitŸ observarea contactelor (anumite standarde naÍionale impun aceastŸ condiÍie pentru un dispozitiv de separare plasat la originea unei instalaÍii de JT alimentatŸ direct de la un transformator MT/JT).0. În principiu. Contactul neutru se deschide dupŸ contactele de fazŸ Ûi se Ánchide Ánaintea acestora (CEI 60947-1). prin intermediul unui indicator fixat prin sudurŸ de arborele activ al dispozitivului. tensiunea de Íinere.6 mA la sfÊrÛitul timpului de utilizare. Gradele III Ûi IV reprezintŸ grade de poluare definite Án CEI 60664-1. dacŸ testele sunt fŸcute la nivelul mŸrii. lungimea liniei de fugŸ.000 m) (kV) III IV 4 6 6 8 8 12 Tab. indicatorul sŸ nu poatŸ indica poziÍia deschis. H3 Tensiune nominalŸ (de serviciu) (V) 230/400 400/690 690/1. Ûi de asemenea: o verificarea dacŸ contactele dispozitivului de separare sunt realmente deschise. pentru a menÍine o continuitate optimŸ a funcÍionŸrii. accidentalŸ. În practicŸ. În consecinÍŸ. H2: Valorile de vÊrf ale impulsurilor de tensiune corespunzŸtoare tensiunii nominale normale.2/50 µs avÊnd o valoare de vÊrf de 6. (1) Simultaneitatea deschiderii tuturor contactelor de fazŸ. În acest caz construcÍia dispozitivului trebuie sŸ fie astfel ÁncÊt. Dispozitivul trebuie sŸ satisfacŸ aceste condiÍii pentru altitudini de pÊnŸ la 2000 m.5 mA pentru un dispozitiv nou . 8 sau 12 kV conform tensiunii nominale aÛa cum se aratŸ Án Tab.2 Separare Scopul separŸrii este sŸ izoleze un circuit sau un receptor (de exemplu un motor. cu cheie (prin intermediul unui lacŸt) astfel ÁncÊt sŸ se evite reÁnchiderea neautorizatŸ. Cu dispozitivul de separare deschis. Vezi standardul CEI 60947. Factorii de corecÍie sunt daÍi Án standardul CEI 60664-1 pentru altitudini mai mari de 2000 m. Verificarea poate fi: . sau . H2. n trebuie sŸ se conformeze unui standard recunoscut naÍional sau internaÍional (cum este CEI 60947-3) privind distanÍa dintre contacte. o curenÍii de scurgere.

n butonul de deconectare de urgenÍŸ. cu utilizarea unei zŸvorÊri de siguranÍŸ corespunzŸtoare Ûi plasarea inscripÍiei de atenÍionare la mecanismul de acÍionare. În cele douŸ cazuri: n dispozitivul de comandŸ de urgenÍŸ sau mijloacele lui de operare (locale sau de la distanÍŸ) cum ar fi butonul de oprire de urgenÍŸ. (1) SŸ asigure o Ántrerupere pe fiecare fazŸ (unde este cazul Ûi o Ántrerupere a neutrului). n lucrŸrile de ÁntreÍinere ale instalaÍiei. etc. Án plus acelea care realizeazŸ Ûi protecÍia sunt totdeauna multipolare(1). Án special acolo unde aparatele de comutaÍie realizeazŸ Ûi funcÍia de protecÍie (cazul Ántreruptoarelor automate sau siguranÍelor) este preferabil sŸ se includŸ un aparat de comutaÍie la fiecare nivel de distribuÍie. n la bornele receptoarelor. prin “control” se Ántelege orice facilitate de modificare. O oprire de urgenÍŸ are drept scop oprirea unei miÛcŸri mecanice care poate sŸ devinŸ periculoasŸ. n o singurŸ acÍiune trebuie sŸ ducŸ la o Ántrerupere completŸ a tuturor conductoarelor active(2)(3). Deconectarea este Án general realizatŸ la nivelul aparatului de comutaÍie.Aparate de comutaÍie de joasŸ tensiune: funcÍii Ûi selecÍie 1 FuncÍiile de bazŸ ale aparatelor de comutaÍie de joasŸ tensiune FuncÍiile de comandŸ ale aparatelor de comutaÍie permit personalului de exploatare sŸ modifice ÁncŸrcarea sistemului Án orice moment. n comutaÍia de urgenÍŸ. un sistem de deconectare de urgenÍŸ poate sŸ solicite ca sursa auxiliarŸ aferentŸ sistemelor de frÊnare electromagneticŸ sŸ fie menÍinutŸ pÊnŸ la oprirea finalŸ a utilajelor respective. Deconectarea de urgenÍŸ .oprirea de urgenÍŸ O deconectare de urgenÍŸ este destinatŸ sŸ ÁntrerupŸ alimentarea unui circuit activ. care este sau poate sŸ devinŸ periculos (Ûoc electric sau incendiu). Án deplinŸ siguranÍŸ. Aceste aparate de comutaÍie. adicŸ la fiecare ieÛire a tablourilor de distribuÍie Ûi subdistribuÍie.). poate sŸ fie utilizat cu condiÍia ca Án instalaÍiile neprotejate realimentarea circuitelor sŸ poatŸ fi realizatŸ de o persoanŸ autorizatŸ. . Acestea trebuie plasate Án apropierea locului unde poate sŸ aparŸ sau de unde poate fi observat un pericol. (2) LuÊnd Án consideraÍie motoarele blocate. trebuie sŸ fie accesibile Ûi uÛor de recunoscut.3 Control În sens larg. pentru conectarea/deconectarea unei pŸrÍi a instalaÍiei sau a unui receptor de la sursa de energie.). Întreruptorul general aferent sursei de alimentare a instalaÍiei precum Ûi orice Ántreruptor utilizat pentru funcÍia de inversor de sursŸ trebuie sŸ fie unitŸÍi multipolare. Án formŸ de ciupercŸ de culoare roÛie. sau n electrice (prin buton aflat la nivelul aparatului sau la panoul de comandŸ). Marcajul circuitelor comandate trebuie sŸ fie clar Ûi fŸrŸ ambiguitŸÍi. Pentru a obÍine un maximum de flexibilitate Ûi continuitate Án funcÍionare. Trebuie notat cŸ. 1. care va folosi o cheie de acces. la toate nivelele. (3) Într-o schemŸ de tratare TN conductorul PEN nu trebuie sŸ fie niciodatŸ Ántrerupt deoarece el ÁndeplineÛte funcÍia de ÁmpŸmÊntare de protecÍie Ûi de conductor neutru. Manevrele pot fi: n manuale (prin intermediul unui levier. lucreazŸ instantaneu (fŸrŸ nici o ÁntÊrziere deliberatŸ). protejat cu o fereastrŸ din sticlŸ. Aparatele de comutaÍie destinate acestui rol trebuie sŸ fie plasate cel puÍin: n la originea circuitelor de alimentare.H . a configuraÍiei sarcinilor instalaÍiei. etc. Án anumite cazuri. H4 Deconectarea Án cazul lucrŸrilor de ÁntreÍinere mecanicŸ AceastŸ operaÍie asigurŸ oprirea unei maÛini Ûi imposibilitatea de a fi repornitŸ accidental atÊta timp cÊt se desfŸÛoarŸ lucrŸrile de ÁntreÍinere. FuncÍionarea aparatelor de comutaÍie este o parte importantŸ a comenzii sistemului de alimentare. Acestea includ: n comanda funcÍionalŸ (manevrele de comutaÍie de rutinŸ. Comanda funcÍionalŸ AceastŸ comandŸ se referŸ la toate aparatele de comutaÍie Án condiÍii normale de serviciu.

2 Aparate de comutaÍie 2. Categoria de utilizare Operare Operare frecventŸ ocazionalŸ AC-20A AC-20B AC-21A AC-22A AC-21B AC-22B AplicaÍii tipice Cos ϕ Curentul la conectare x In 1. Acesta este capabil sŸ ÁnchidŸ Ûi sŸ deschidŸ circuite sub sarcinŸ. aceste dispozitive pot Ánchide curenÍi de defect Ûi deschide curenÍi de sarcinŸ. Caracteristicile lui sunt definite Án CEI 60947-3. Categoriile de utilizare (vazi Tab.35 pentru I > 100 A 8 Tab.1 Dispozitive de comutaÍie elementare Separatorul (vezi Fig. (1) Un separator de JT este un aparat de comutaÍie care poate fi acÍionat numai Án lipsa tensiunii. . n anduranÍa mecanicŸ Ûi electricŸ (Án general mai micŸ decÊt a unui contactor). Deci. ca acelea de la pornirea motoarelor electrice. trebuie satisfŸcute valorile standardizate pentru testele de anduranÍŸ mecanicŸ. supratensiune Ûi curent de fugŸ.95 0.5 3 Curentul la deconectare x In 1. H7) nu se aplicŸ unui echipament utilizat Án mod normal pentru pornirea. Interblocarea cu un separator de sarcinŸ sau cu un Ántreruptor automat din amonte este frecvent utilizatŸ. Án contextul apariÍiei forÍelor electrodinamice produse de curentul de scurtcircuit. Separatorul de sarcinŸ (vezi Fig. Án general pentru o secundŸ. accelerarea Ûi/sau oprirea motoarelor individuale. Fig. Un separator nu este proiectat sŸ ÁnchidŸ pe sarcinŸ sau sŸ deschidŸ pe sarcina(1) Ûi nici o valoare nominalŸ pentru acestea nu este datŸ Án standarde. mai ales la Ánchidere. Trebuie totuÛi sŸ fie capabil sŸ reziste la trecerea curenÍilor de scurtcircuit Ûi este specificatŸ valoarea curentului de scurtŸ duratŸ respectiv. cu douŸ poziÍii (deschis/Ánchis).45 (inductiv). n sŸ suporte curenÍi de scurtcircuit de scurtŸ duratŸ cÊnd este Án poziÍia Ánchis. separatorul de sarcinŸ nu asigurŸ nici o protecÍie pentru circuitul Án care este plasat. 600 cicluri de Ánchideri/deschideri pe orŸ). avÊnd douŸ poziÍii (deschis/Ánchis) Ûi realizeazŸ o separare sigurŸ a circuitului Án poziÍia deschis. Din aceastŸ cauzŸ separatoarele de sarcinŸ sunt caracterizate de o anumitŸ valoare a curentului de defect pe care pot sŸ-l suporte. poate fi blocat prin zavorÊre. H5: Simbol pentru un separator. H6) Acest separator de comandŸ este Án general acÍionat manual (dar uneori este dotat cu declanÛare electricŸ pentru uÛurarea operŸrii) Ûi este un dispozitiv neautomat. n sŸ deconecteze un curent de 8In (= 800 A) la un factor de putere de 0. Ca urmare dispozitivele de protecÍie din amonte sunt utilizate numai pentru Ántreruperea curenÍilor de defect. În cazul separatoarelor. Standardul CEI 60947-3 defineÛte: n frecvenÍa de comutaÍie (max.5 3 ConecteazŸ Ûi deconecteazŸ fŸrŸ sarcinŸ ComutŸ sarcini rezistive inclusiv suprasarcini moderate ComutŸ sarcini mixte rezistive Ûi inductive inclusiv suprasarcini moderate ComutŸ sarcini puternic inductive (motoare Ûi altele) 0.35 (inductiv). În consecinÍŸ. Án lipsa altei ÁnÍelegeri Ántre utilizator Ûi producŸtor. H6: Simbol pentru un separator de sarcinŸ. AceastŸ caracteristicŸ este Án mod normal adecvatŸ pentru perioade lungi de supracurent (de valori mai mici). n puterea de rupere Ûi capacitatea de Ánchidere la funcÍionare normalŸ Ûi ocazionalŸ. Categoria AC-23 include comutaÍia ocazionalŸ a motoarelor individuale. H7: Categorii de utilizare ale aparatelor de comutaÍie de joasŸ tensiune conform cu CEI 60947-3. Án condiÍii normale de funcÍionare. Exemplu: Un separator de sarcinŸ de 100 A din categoria AC-23 (sarcinŸ inductivŸ) trebuie sŸ fie capabil: n sŸ conecteze un curent de 10In (= 1000 A) la un factor de putere de 0. CÊnd Ánchidem un separator de sarcinŸ pentru a alimenta un circuit existŸ Ántotdeauna posibilitatea ca un scurtcircuit neaÛteptat sŸ existe Án avalul circuitului. H5 Fig. datoritŸ posibilitŸÍii existenÍei unui scurtcircuit neaÛteptat Án aval. H5) Acest aparat de comutaÍie este acÍionat manual. ComutaÍia condensatoarelor Ûi a lŸmpilor cu filament de tungsten face obiectul ÁnÍelegerii dintre producŸtor Ûi utilizator.45 pentru I i 100 A 10 0.65 AC-23A AC-23B 0.

10. n funcÍii de temporizare. Fig. n puterea de rupere Ûi capacitatea de Ánchidere. n “aM” indicŸ fuzibile cu capacitate de rupere pe o parte a gamei pentru protecÍia motoarelor. Standardele definesc douŸ clase de siguranÍe fuzibile: n cele destinate instalaÍiilor casnice. NumŸrul mare de cicluri de funcÍionare repetitive este standardizat Án tabelul VIII a CEI 60947-4-1 prin: n durata de funcÍionare: 8 ore. fabricilor. n scheme de iluminat etapizat.H . element de Ánlocuire denumit tip “gG” (uz general). Ántr-o secvenÍŸ bistabilŸ. etc. “gM” Ûi “aM” (pentru circuitele motoarelor) Án CEI 60269-1 Ûi 2. 60 Ûi 90 minute. Sunt foarte des utilizate douŸ clase de elemente fuzibile: n pentru instalaÍii casnice sau similare tipul gG. n cele pentru uz industrial. tip “gG” Án CEI 60269-1 Ûi 3. n anduranÍa electricŸ (numŸrul de manevre Án sarcinŸ). corespunzŸtoare unei anumite durate de timp. n numŸrul de cicluri de porniri/opriri (1 la 1200 de cicluri pe orŸ). conectate Án serie Án amonte de contactele principale ale “discontactorului”. pentru protecÍia la scurtcircuit este necesar sŸ se utilizeze siguranÍe fuzibile sau un Ántreruptor automat. Exemplu: Un contactor de 150 A din categoria AC3 trebuie sŸ aibŸ un curent de deconectare minim de 8In (= 1200 A) Ûi sŸ conecteze un curent de 10In (= 1500 A) la un factor de putere de 0. H10) Prima litera indicŸ gama de rupere a arcului: n “g” ÁnseamnŸ capacitate de rupere extinsŸ pe toatŸ gama. pragurile. Án anumite ÍŸri discontactor(1). n opÍiuni de contact menÍinut. H8) Dispozitivul este utilizat Án comanda circuitelor de iluminat unde prin apŸsarea unui buton (sau a unei comenzi de la distanÍŸ) se va deschide un Ántreruptor Ánchis sau se va Ánchide un Ántreruptor deschis. SiguranÍe fuzibile (vezi Fig. fŸrŸ Ántrerupere. Ûi pot fi de asemenea considerate ca element esenÍial Án funcÍionarea motoarelor. aceastŸ literŸ defineÛte acurateÍea caracteristicii timp-curent. fabricate sub forma elementelor de Ánlocuire pentru curenÍi nominali de pÊnŸ la 100 A. etc.Aparate de comutaÍie de joasŸ tensiune: funcÍii Ûi selecÍie 2 Aparate de comutaÍie Teleruptorul (vezi Fig. n “gM” indicŸ fuzibile cu capacitate de rupere extinsŸ pe toatŸ gama pentru protecÍia motoarelor. (1) Acest termen nu este definit Án publicaÍiile CEI. atunci cÊnd curentul depŸÛeÛte o valoare datŸ. de 3. dar nu Ûi Án RomÊnia. H10: Simbol pentru fuzibile. Fig. timpii Ûi curenÍii convenÍionali. SiguranÍele Ántrerup circuitul prin topirea controlatŸ a elementului fuzibil. A doua literŸ indicŸ categoria de utilizare. 30. n pentru aplicaÍii industriale tipul gG. n sistemele de iluminat a platformelor. n categoria de utilizare: de exemplu. ExistŸ dispozitive auxiliare care sunt disponibile pentru: n semnalizarea la distanÍŸ a stŸrii aparatului Án orice moment. Fig. dar este curent utilizat Án cÊteva ÍŸri.35 (inductiv). “Discontactorul” nu este echivalent cu Ántreruptorul automat. un contactor din categoria AC3 poate fi utilizat pentru pornirea Ûi oprirea unui motor cu rotorul Án scurtcircuit. n anduranÍa mecanicŸ (numŸrul de manevre Án lipsa sarcinii). AplicaÍiile tipice sunt: n comutaÍia iluminatului pe scŸrile marilor clŸdiri Án sistem “control multipunct” sau “cap scarŸ”. H6 Contactor echipat cu relee termice(1) Un contactor echipat cu relee termice pentru protecÍia la suprasarcinŸ este denumit.2 “Dispozitive de comutaÍie combinate”. temporar. deoarece puterea sa de rupere este limitatŸ la 8 sau 10 In de aceea. intermitent. relaÍia curent/timp este datŸ sub forma caracteristicii de protecÍie. . cum se specificŸ Án paragraful 2. Aceste aparate sunt utilizate pentru comanda circuitelor de iluminat comandate la distanÍŸ cu butoane. Contactorul (vezi Fig. SiguranÍele pot fi cu Ûi fŸrŸ semnalizator mecanic de fuziune. H9) Contactorul este un aparat de comutaÍie monostabilŸ acÍionat prin intermediul unei bobine Ûi Íinut Ánchis prin intermediul unui curent (redus) prin acea bobinŸ (deÛi existŸ Ûi diverse tipuri de zŸvorÊri mecanice pentru diferite aplicaÍii). n “a” ÁnseamnŸ capacitate de rupere pe o parte a gamei. Exemplu: n “gG” indicŸ fuzibile cu capacitate de rupere extinsŸ pe toatŸ gama pentru aplicaÍii generale. gM sau aM. conform cu categoria de utilizare. Contactoarele sunt proiectate sŸ realizeze un mare numŸr de cicluri Ánchidere/deschidere Ûi sunt de obicei comandate de la distanÍŸ prin butoane de Ánchidere/deschidere. H9: Simbol pentru un contactor. specificŸ fiecŸrui tip de siguranÍŸ. H8: Simbol pentru un comutator bistabil controlat de la distanÍŸ (teleruptor).

Exemplu: O siguranÍŸ de 32 A supusŸ unui curent de 1.6In (= 52. H13: Zona de fuziune Ûi nonfuziune a fuzibilelor de JT de tip “gG” Ûi “gM” (CEI 60269-1 Ûi 60269-2-1). sunt mult mai folosite. . Án combinaÍie cu relee termice de suprasarcinŸ.25In (= 40 A) nu trebuie sŸ se topeascŸ Án mai puÍin de o orŸ (Tab.5 In 1.1.25 In 1. Aceasta ÁnseamnŸ cŸ douŸ siguranÍe care satisfac testul pot avea timpi de funcÍionare semnificativ diferiÍi. Aceste douŸ valori sunt separate printr-o literŸ care defineÛte tipul de utilizare. CurenÍii convenÍionali de nonfuziune Ûi fuziune sunt standardizaÍi. Prima valoare defineÛte curentul nominal al elementului Ánlocuitor Ûi al contactului fix. H13. a doua valoare Ich defineÛte caracteristica timp-curent a elementului Ánlocuitor ca Án tabelele II. n Curentul convenÍional de fuziune If (= I2 Án Fig. H7 Curent nominal(1) In (A) Curent de nonfuziune convenÍional Curent de fuziune convenÍional Inf 1.6 In Timpul convenÍional (h) 1 1 1 2 3 4 In i 4 A 4 < In < 16 A 16 < In i 63 A 63 < In i 160 A 160 < In i 400 A 400 < In Fig. SiguranÍa de tip “gM” este caracterizatŸ prin douŸ valori de curent.6 In 1. III Ûi VI din CEI 60269-1. a se consulta nota de la sfÊrÛitul subcapitolului 2. Tipul “gG” este des utilizat pentru protecÍia circuitelor motoarelor.curenÍi convenÍionali Aceste siguranÍe realizeazŸ protecÍia la suprasarcinŸ Ûi scurtcircuit.25 In I2 2. Ánainte de scurgerea unui timp specificat.1 A) trebuie sŸ se topeascŸ Án timp de o orŸ sau mai puÍin (Tab. Important: Anumite standarde naÍionale utilizeazŸ tipul (industrial) de siguranÍe “gl” care are aceleaÛi caracteristici principale ca Ûi tipul “gG”. Tab. aÛa cum se aratŸ Án Fig.6 In 1. n Curentul convenÍional de nonfuziune Inf este valoarea curentului pe care elementul fuzibil poate sŸ-l suporte un timp specificat. Testele standardizate CEI 60269-1 impun plasarea caracteristicii de funcÍionare a siguranÍelor Ántre douŸ curbe limitŸ (arŸtate Án Fig. ceea ce este posibil atunci cÊnd caracteristicile lor le permit sŸ reziste la curentul de pornire al motorului fŸrŸ a fi deteriorate. Acest tip de siguranÍŸ este utilizat pe larg Án anumite ÍŸri.6 In 1. H13).9 In 1. Recent au fost adoptate de CEI siguranÍele de tip “gM” pentru protecÍia motoarelor destinate sŸ acopere condiÍiile de pornire Ûi de regim de scurtcircuit. H12) este valoarea de curent care va produce topirea elementului de Ánlocuire.25 In 1.1 In 1. Pentru mai multe detalii. (1) Ich pentru siguranÍe tip gM. H12). Prima valoare In corespunde curentului continuu maxim pentru ansamblul siguranÍei Ûi a doua Ich corespunde caracteristicii G pentru elementul de Ánlocuire.25 In 1. H12 Ûi Tab. Zone de fuziune .5 In 1.1. dar Án prezent siguranÍele de tip “aM”. Oricum siguranÍele de tip “gl” nu trebuie sŸ fie utilizate Án instalaÍii casnice. Exemplu: O siguranÍŸ de 32 A la un curent de 1. Fuzibilele de tip gM necesitŸ un releu de suprasarcinŸ. H12: Zona de fuziune Ûi nonfuziune a fuzibilelor de tip “gG” Ûi “gM” . H14 (pagina urmŸtoare).2 Aparate de comutaÍie Principalele diferenÍe Ántre siguranÍele casnice Ûi industriale constau Án tensiunea nominalŸ Ûi valorile de curent (care cer dimensiuni fizice mult mai mari) precum Ûi caracteristicile de Ántrerupere a curentului de defect. fŸrŸ sŸ se topeascŸ. aÛa cum este descris Án nota de la sfÊrÛitul subcapitolului 2. De exemplu: InMIch defineÛte o siguranÍŸ destinatŸ utilizŸrii pentru protecÍia unui motor Ûi avÊnd caracteristica G. H13) . Un element Ánlocuitor “aM” este definit de o valoare de curent In Ûi o caracteristicŸ timp-curent aÛa cum se prezintŸ Án Fig. Án special pentru suprasarcini de valori reduse.

cum este arŸtat mai sus Án Fig. explicŸ de ce aceste siguranÍe au performanÍe modeste Án domeniul suprasarcinilor reduse.5 (standardizat de CEI Ûi arŸtat Án Fig. H15. AceastŸ limitare a curentului reduce sernnificativ solicitŸrile termice Ûi electrodinamice care ar putea sŸ aparŸ.c. NotŸ: VÊrfurile de sŸgeatŸ din diagramŸ indicŸ zona permisŸ a caracteristicii timp-curent. NotŸ: asupra parametrilor nominali ai siguranÍei “gM” O siguranÍŸ de tip “gM” este de fapt o siguranÍŸ de tip “gG” la care elementul fuzibil corespunde valorii de curent Ich (ch = caracteristic) care poate fi. AceastŸ valoare (63 A) este adoptatŸ pentru ca siguranÍa sŸ reziste la curenÍii de pornire ai motorului. SiguranÍele din clasa “aM” (pentru motoare) Aceste siguranÍe realizeazŸ protecÍia numai la curenÍii de scurtcircuit Ûi trebuie sŸ fie asociate cu alte aparate de comutaÍie (contactoare echipate cu relee termice sau Ántreruptoare automate) pentru a asigura protecÍia la suprasarcinŸ cu valori < 4In.a. Pe de altŸ parte. Án Fig. Án timp ce a doua valoare Ich se referŸ la caracteristica de curent de pornire (scurtŸ duratŸ). Prima valoare de curent se referŸ la caracteristica de sarcinŸ permanentŸ a siguranÍei fuzibile.) Án momentul imediat urmŸtor defectului. pentru diferite siguranÍe testate conform CEI 60269. aÛa cum s-a menÍionat anterior. Aceasta este valoarea de test CEl. La nivelele inferioare ale distribuÍiei. AceeaÛi siguranÍŸ. H14: Zona standardizatŸ de fuziune a fuzibilelor de tip aM (toate calibrele de curent). Án cazul circuitelor periferice XL este mic Án comparaÍie cu R Ûi astfel pentru circuitele finale. nu sunt fixate valori pentru curenÍii convenÍionali de fuziune Ûi nonfuziune. (1) Pentru curenÍi depŸÛind un anumit nivel. Memento CurenÍii de scurtcircuit conÍin iniÍial o componentŸ de c.Aparate de comutaÍie de joasŸ tensiune: funcÍii Ûi selecÍie 2 Aparate de comutaÍie n Cele douŸ exemple. astfel ÁncÊt curentul de defect nu atinge niciodatŸ valoarea sa prezumatŸ (vezi Fig. de exemplu. n De aceea este necesar sŸ fie instalat un cablu supradimensionat faÍŸ de cerinÍele normale ale circuitului. Án lipsa limitŸrii produse de siguranÍe. Ántreruperea Áncepe Ánaintea apariÍiei curentului de vÊrf. Pentru comparaÍie. De aceea ele nu sunt autonome. SiguranÍele din clasa “aM” protejeazŸ numai la curenÍi de scurtcircuit Ûi trebuie Ántotdeauna asociate cu un alt dispozitiv care sŸ protejeze la suprasarcinŸ. Acesta ÁnseamnŸ cŸ soclul Ûi pŸrÍile metalice aferente pot fi de gabarit redus. Puterea de rupere la scurtcircuit a siguranÍei se bazeazŸ de aceea pe valoarea efectivŸ a componentei de c. Án funcÍie de curentul nominal al siguranÍei.25In trebuie sŸ declanÛeze Ántr-o orŸ sau mai puÍin (suprasarcinŸ 25% pentru cel mult o orŸ Án cel mai rŸu caz). a curentului prezumat de defect. curentul de defect poate sŸ nu atingŸ valori suficient de mari pentru a se putea produce limitarea. Ûi n parcurs de un curent de 1. pentru a evita consecinÍele unei posibile suprasarcini prelungite (suprasarcinŸ 60% pentru cel mult o orŸ Án cel mai rŸu caz). H16. un Ántreruptor cu un curent nominal similar: n parcurs de 1. Curbele caracteristice pentru Áncercarea acestor siguranÍe.H .. În acest caz particular. Pentru siguranÍe fuzibile nu este specificatŸ nici o valoare nominalŸ la Ánchiderea pe scurtcircuit. deoarece cŸldura disipatŸ Án funcÍionarea normalŸ este mai micŸ. minimizÊnd consecinÍele la locul defectului. H15).05In nu trebuie sŸ declanÛeze Án mai puÍin de o orŸ. O siguranÍŸ standard “gM” corespunzŸtoare pentru aceastŸ situaÍie va fi denumitŸ 32M63 (adicŸ InMIch).41 condiÍie care corespunde cu Fig. H14) Ûi siguranÍele Áncercate conform CEI 60269 trebuie sŸ aibŸ curbe de funcÍionare care se plaseazŸ Án interiorul zonei haÛurate. De exemplu. la nivelele inferioare ale distribuÍiei.a. Deoarece siguranÍele “aM” nu sunt destinate sŸ protejeze la nivele reduse de curent de suprasarcinŸ. AÛa cum s-a menÍionat deja. pentru o siguranÍŸ de 32 A. corespunzŸtor buclei de curent de defect. R este mult mai mare decÊt XL Ûi nivelul curentului de defect este Án general redus. . Fig. vÊrful de curent ar fi atins 150 kA (c). siguranÍa de 100 A va limita vÊrful curentului de defect la o valoare de 2 kA (a). pentru un curent prezumat efectiv de 20 kA va limita vÊrful de curent la 10 kA (b). pentru curentul de scurtcircuit. 63 A. curentul de funcÍionare de regim permanent In putÊnd fi Án valoare de 10 la 20 A. ÁmpreunŸ cu specificaÍiile precedente asupra condiÍiilor de Áncercare standard. H16 pagina urmŸtoare). CurenÍii de rupere nominali Án regim de scurtcircuit O caracteristicŸ a siguranÍelor fuzibile moderne este aceea cŸ datoritŸ fuziunii rapide Án cazul curentului de scurtcircuit de valoare mare(1). H15: Limitarea de curent datŸ de o siguranÍŸ. astfel ÁncÊt caracteristica timp-curent sŸ fie identicŸ cu cea a siguranÍei “gG” de 63 A. H15. de mŸrime Ûi duratŸ care depinde de raportul XL/R. Efectul de limitare a vÊrfului de curent apare numai cÊnd valoarea eficace prezumatŸ a componentei de c.a. sunt date pentru valori ale curentului de defect depŸÛind aproximativ 4In (vezi Fig. poate sŸ ajungŸ la 2. IvÊrf/Ief = 1. componenta de curent continuu tranzitorie (Án acest caz) are un efect nesemnificativ asupra valorii de vÊrf a curentului. H8 Fig. Aproape de sursŸ (transformatorul MT/JT) relaÍia IvÊrf/Ief (a componentei de c. atinge un anumit nivel. Aceasta ÁnseamnŸ cŸ.

H20).2 Dispozitive de comutaÍie combinate În general. În anumite ÍŸri conform cu CEI 60947-3. Fig. pentru a realiza aceastŸ funcÍie. fiecare avÊnd o porÍiune Án mijloc unde este montat elementul de Ánlocuire (cartuÛul fuzibil). CŸile de curent nu sunt continue pe toatŸ lungimea lor. pe perioade Ándelungate) sunt utilizate combinaÍii de dispozitive special proiectate pentru funcÍiile respective. Calibrul nominal al fuzibilului 2. o un “fuse-switch” constŸ din trei lame (cŸi de curent) de siguranÍe. H17). dispozitivele de comutaÍie nu pot realiza singure toate cerinÍele celor trei funcÍii de bazŸ: protecÍie. Atunci cÊnd instalarea unui Ántreruptor automat nu este oportunŸ (mai ales cÊnd frecvenÍa de conectare este mare. fiecare realizÊnd o dublŸ Ántrerupere pe fazŸ. Aparatul de comutaÍie trebuie sŸ fie de clasŸ AC22 sau AC23 dacŸ circuitul alimenteazŸ un motor. H9 Fig. Domeniul de curent pentru aceste dispozitive este limitat la maximum 100 A. H21: Simbol pentru combinaÍie fuzibile Ûi separator de sarcinŸ + discontactor. Curbele caracteristice ale curentului de vÊrf limitat Asocieri separatoare Ûi fuzibile Componenta periodicŸ a curentului de defect prezumat (kAef) Fig.2 Aparate de comutaÍie Curentul de defect prezumat (kAvÊrf) Curentul maxim posibil ex. cum se aratŸ Án Fig. Pentru a evita confuzia Ántre prima variantŸ (cu declanÛare automatŸ) Ûi cea de a doua variantŸ. . 2. la care numŸrul de acÍionŸri este mare sau pentru comanda Ûi protecÍia circuitelor de alimentare a motoarelor. protecÍia la suprasarcinŸ a motorului nu este realizatŸ de siguranÍŸ Ûi astfel totdeauna este necesarŸ utilizarea unui releu termic separat. Aceasta este realizatŸ prin utilizarea siguranÍelor dotate cu pini de percuÍie Ûi un sistem de declanÛare a aparatului de comutaÍie adiÍional. H21). H18). de regulŸ un separator (Án general douŸ Ántreruperi pe pol) Án partea din amonte are trei socluri de siguranÍe fixe. dotat cu resoarte Ûi mecanisme basculante (vezi Fig. H19: Simbol pentru fuzibile Ûi separator fŸrŸ declanÛare automatŸ. H18: Simbol pentru combinaÍie fuzibile Ûi separator fŸrŸ declanÛare automatŸ. deoarece separatorul combinat cu fuzibile nu are posibilitatea de a comuta sub sarcinŸ. Án care sunt montate elementele de Ánlocuire (vezi Fig. Întreruptor automat + contactor-Ántreruptor automat + contactor cu relee termice Aceste combinaÍii sunt utilizate Án sistemele de distribuÍie comandate la distanÍŸ. pentru tensiunea trifazatŸ de 400 V. termenii “switch-fuse” Ûi “fuse-switch” au semnificaÍii speciale. un contactor dotat cu relee termice (discontactor) nu realizeazŸ protecÍia la scurtcircuit Ûi de aceea este necesarŸ prezenÍa siguranÍelor fuzibile de tip aM. Un separator de sarcinŸ combinat cu fuzibile nu necesitŸ interblocare (Fig. H17: Simbol pentru combinaÍie fuzibile Ûi separator cu declanÛare automatŸ. Fig. H20: Simbol pentru combinaÍie fuzibile Ûi separator + discontactor. Separatorul combinat cu fuzibile trebuie sŸ fie interblocat cu contactorul cu relee. H16: Curentul de vÊrf limitat Án funcÍie de curentul eficace prezumat al componentei periodice a curentului de defect pentru fuzibile de joasŸ tensiune. Fig. adicŸ: o un “switch-fuse” cuprinde un aparat de comutaÍie. H19. Cele mai utilizate combinaÍii sunt descrise mai jos.5 Ief (CEI) În cazul folosirii siguranÍelor “gM”. fiind utilizate Án principal Án instalaÍii casnice sau similare. De aceea. n Cazul Án care un aparat de comutaÍie neautomat este asociat cu un set de siguranÍe Ántr-o carcasŸ comunŸ. O manevrŸ de deschidere sau Ánchidere a separatorului combinat cu fuzibile trebuie sŸ fie posibilŸ numai dacŸ contactorul este deschis (Fig. CombinaÍia este utilizatŸ Án principal pentru circuitele de comandŸ ale motoarelor unde separatorul sau separatorul de sarcinŸ permite manevre. termenul “combinaÍie fuzibile Ûi separator” trebuie sŸ fie completat cu “automat” sau “neautomat”. Separator combinat cu fuzibile + contactor dotat cu relee termice separator de sarcinŸ combinat cu fuzibile + contactor dotat cu relee termice AÛa cum s-a menÍionat. Unele dispozitive au o singurŸ separare pe fazŸ. comandŸ Ûi separare. singurul avantaj oferit de siguranÍele “gM” faÍŸ de siguranÍele “aM” este reducerea dimensiunilor fizice Ûi o uÛoarŸ reducere a costurilor aferente. Se disting douŸ cazuri: n Cazul Án care arderea uneia sau multor siguranÍe produce deschiderea aparatului de comutaÍie adiÍional. n intervenÍia asupra circuitului din aval de contactorul dotat cu relee termice (existŸ riscul Ánchiderii acestuia prin comanda de la distanÍŸ). Fig. cum sunt: n schimbarea elementelor de Ánlocuire (cu circuitul deschis).

H . (4) În anumite ÍŸri. iniÍial mai costisitoare. Fig. Adesea se constantŸ cŸ astfel de aparate de comutaÍie constituie cea mai bunŸ soluÍie tehnico-economicŸ.1 Tabel cu caracteristici funcÍionale DupŸ ce au fost studiate funcÍiile de bazŸ ale aparatelor de comutaÍie de JT (paragraful 1. n conformitate cu toate reglementŸrile Ûi specificaÍiile Án vigoare. (paragraful 2). (RCD conform CEI 61008) fŸrŸ sŸ se specifice explicit acest lucru. n compatibilitate cu aparatajul de comutaÍie din amonte sau luarea Án consideraÍie a contribuÍiei acestuia Án procesele de comutaÍie. reduc costurile aferente instalaÍiei Ûi problemele de montaj sau de exploatare. un separator cu contacte vizibile este montat obligatoriu la partea amonte a unei instalaÍii de JT alimentatŸ direct de la un transformator MT/JT. Fiecare circuit este analizat Án mod separat Ûi este ÁntocmitŸ o listŸ a cerinÍelor referitoare la funcÍiile de protecÍie Ûi de logistica de exploatare a instalaÍiei. mentenanÍŸ mecanicŸ ProtecÍie electricŸ SuprasarcinŸ Scurtcircuit DiferenÍial Separator (cu separ. G64. vizibilŸ)(4) Separator de sarcinŸ(5) Dispozitiv de curent rezidual (RCD)(5) Separator de sarcinŸ cu separare vizibilŸ Contactor Teleruptor Fuzibil Întreruptor automat(5) Întreruptor automat cu(5) separ. H22: FuncÍiile Ándeplinite de diverse tipuri de aparate de comutaÍie. TT (1) Este realizatŸ Ántreruperea tuturor conductoarele active. Aparatele de comutaÍie multifuncÍionale. Tab. (5) Anumite tipuri de aparate de comutaÍie. de la curentului nominal In pÊnŸ la curentului de defect Icu. Pentru a determina numŸrul de poli ai unui tip de aparat de comutaÍie facem referire la capitolul G. n compatibilitŸÍi Ántre elementele individuale. H1) Ûi diferitele componente ale acestora. cu scopul de a realiza: n performanÍe satisfŸcŸtoare. Tab. Aparat de comutaÍie Separare ComandŸ FuncÍionalŸ De urgenÍŸ Oprire de urgenÍŸ (mecanicŸ) Comutare ptr. privind funcÍionarea sigurŸ Ûi fiabilŸ a circuitului respectiv. sunt corespunzŸtoare pentru funcÍii de separare. vizibilŸ Întreruptor automat de supracurent Ûi rezidual(5) Locul de instalare (principiu general) n n n n n n(1) n(1) n(1)(2) n(1)(2) n n n n n n(1) n(1)(2) n n n n n n n n(1) n(1) n(1)(2) n n n(3) n(1) n(1) n(1)(2) n(1)(2) n n n n n n n n n n n(1) n(1)(2) n n n n H10 Originea fiecŸrui Toate punctele circuit unde din punct de vedere operaÍional poate fi necesarŸ oprirea procesului În general pe circuitul de sosire al fiecŸrui tablou de distribuÍie La punctele de La punctele de alimentare ale alimentare ale fiecŸrei maÛini fiecŸrei maÛini Ûi/sau la fiecare maÛinŸ implicatŸ Án proces Originea fiecŸrui Originea fiecŸrui Originea circuit circuit circuit unde sistemul de tratare a neutrului este potrivit TN-S. IT. 3. Sunt studiate un numŸr de combinaÍii de aparate de comutaÍie Ûi se fac comparaÍii Ántre diverse soluÍii. conform celor menÍionate Án tabelul Tab. (2) Ar putea sŸ fie necesarŸ menÍinerea alimentŸrii sistemului de oprire. H1. paragraful 7. H22 Ûi rezumate Án Tab. (3) DacŸ este asociat cu un releu termic (combinaÍia este de obicei numitŸ “discontactor”).2 SelecÍia aparatelor de comutaÍie Pentru o alegere optimŸ a aparatelor de comutaÍie sunt utilizate din ce Án ce mai mult pachete de programe de calcul (software). H22 prezintŸ posibilitŸÍile diferitelor aparate de realizare a funcÍiilor de bazŸ. Tab. .Aparate de comutaÍie de joasŸ tensiune: funcÍii Ûi selecÍie 3 Alegerea aparatelor de comutaÍie 3.

n un spaÍiu de conectare. n un dispozitiv de declanÛare. comandŸ la distanÍŸ. H11 Descriere Figura H24 prezintŸ schematic pŸrÍile principale ale Ántreruptorului automat de JT Ûi funcÍiile aferente: n componentele de comutaÍie. declanÛare pe defect). Án timp ce declanÛatorul electromagnetic acÍioneazŸ la nivele de curent corespunzŸtoare unui regim de scurtcircuit. conÍinÊnd contactele fixe Ûi mobile Ûi camera de stingere a arcului electric. acesta poate sŸ realizeze o gamŸ largŸ de alte funcÍii. standardele CEI relevante sunt urmŸtoarele: n 60947-1: reguli generale. sau ale altor standarde echivalente. H25. aparate de comutaÍie combinate cu siguranÍe fuzibile. Întreruptoarele automate industriale trebuie sŸ fie conforme cu recomandŸrile CEI 60947-1 Ûi 60947-2.1 Standarde Ûi descriere Standarde Pentru instalaÍii de JT de tip industrial. . pagina urmŸtoare). n 60947-3: partea a 3-a: comutatoare. Án acelaÛi timp. Întreruptoarele automate pentru uz casnic (vezi Fig. separatoare. unde se pot monta diferite tipuri de borne. de exemplu: semnalizare (Ánchidere/deschidere. sau o un releu electronic ce primeÛte informaÍii de la transformatorii de curent instalaÍi cÊte unul pe fiecare fazŸ. n 60947-6: partea a 6-a: dispozitive cu funcÍii multiple de comutaÍie. n protecÍie Ámpotriva supracurentului. etc. 4. H23: FuncÍiile unui Ántreruptor automat cu aptitudine de separare. În plus. Fig. declanÛare la tensiune minimŸ. Acest mecanism cuprinde Ûi pÊrghia (maneta) de acÍionare manualŸ. H24: PŸrÍile principale ale unui Ántreruptor automat. H23 un Ántreruptor automat cu aptitudine de separare este sigurul tip de aparat de comutaÍie capabil sŸ satisfacŸ simultan toate funcÍiile necesare Ántr-o instalaÍie electricŸ. separatoare de sarcinŸ. prin intermediul unor elemente auxiliare. pentru conectarea conductoarelor aferente circuitului de forÍŸ. acÍionatŸ termic. care deschide piesele de contact prin intermediul dispozitivului de declanÛare la aparitia unui supracurent. AÛa cum se aratŸ Án Tab. sunt create alte numeroase posibilitŸÍi funcÍionale. detecteazŸ o situaÍie de suprasarcinŸ. Tipurile de Ántreruptoare automate casnice trebuie sŸ se conformeze standardului CEI 60898 sau standardului naÍional echivalent. FuncÍiuni Separare ComandŸ FuncÍional ComandŸ de urgenÍŸ ComutaÍie pentru mentenanÍŸ mecanicŸ ProtecÍie SuprasarcinŸ Scurtcircuit Defect de izolaÍie MinimŸ tensiune ComandŸ la distanÍŸ IndicaÍii Ûi mŸsurŸtori CondiÍii posibile n n n (cu utilizarea unei bobine de declanÛare) n n n n (cu releu de curent diferenÍial) n (cu bobinŸ de minimŸ tensiune) n (adaugatŸ separat sau ÁncorporatŸ) n (opÍiune generalŸ pentru declanÛator electronic) Tab. Aceste caracteristici fac din Ántreruptorul automat cu aptitudine de separare tipul de aparat de comutaÍie de bazŸ pentru orice instalaÍie electricŸ. n mecanismul Ántreruptorului. prin intermediul accesoriilor aferente. care cuprinde: o un dispozitiv termic Ûi magnetic Án care o lamŸ bimetalicŸ.4 Întreruptoare automate Întreruptoarele automate care asigurŸ separarea Ándeplinesc toate funcÍiile de bazŸ ale aparatelor de comutaÍie. n 60947-5: partea a 5-a: dispozitive de comandŸ a circuitelor Ûi elementelor de comutaÍie. conforme cu CEI 60898 sau alte standarde naÍionale echivalente Ándeplinesc funcÍiile de bazŸ de: n separare. Pentru instalaÍii de JT casnice Ûi similare. n 60947-4: partea a 4-a: contactoare Ûi startere pentru motoare. n 60947-7: partea a 7-a: echipament auxiliar. standardul corespunzŸtor este CEI 60898 Ûi/sau alte standarde naÍionale echivalente. n 60947-2: partea a 2-a: Ántreruptoare de putere.

Fig. H25) acesta oferŸ protecÍie diferenÍialŸ. H28). H28: Exemplu de Ántreruptor automat de tip industrial (Compact NS) capabil sŸ ÁndeplineascŸ numeroase funcÍii auxiliare. Án timp ce alte modele (RCBO conform CEI 61009 Ûi CBR conform CEI 60947-2.Aparate de comutaÍie de joasŸ tensiune: funcÍii Ûi selecÍie 4 Întreruptoare automate Anumite modele au fost concepute pentru a oferi protecÍie diferenÍialŸ (30 mA) prin adŸugarea unui bloc modular. Întreruptoarele automate de JT Án carcasŸ turnatŸ. conforme cu CEI 60947-2. au Áncorporate numeroase funcÍii electronice Ûi de comunicare (vezi Fig. realizeazŸ prin intermediul blocurilor auxiliare adaptabile o gamŸ de funcÍii auxiliare similare celor descrise mai sus (vezi Fig. de diagnozŸ. H29). Anexa B) au anexa diferenÍialŸ ÁncorporatŸ (vezi Fig. H12 Fig. Án special comanda de la distanÍŸ Ûi indicarea poziÍiei (Ánchis-deschis-declanÛat pe defect). Fig. Masterpact-ul oferŸ numeroase funcÍii Áncorporate Án declanÛatorul sau Micrologic. H26). H27: Sistemul Multi 9 de aparataj modular de comutaÍie de JT. H26: În plus faÍŸ de Ántreruptorul automat de mai sus (din Fig. conforme cu CEI 60947-2. Întreruptoarele automate industriale de regim greu. AdiÍional funcÍiilor de protecÍie. aÛa cum este arŸtat Án Fig. H27.H . unitŸÍile Micrologic aduc Ûi funcÍii de optimizare (inclusiv de calitatea energiei). Fig. de comunicare. H25: Întreruptoarele automate pentru uz casnic protejazŸ la supracurent Ûi au aptitudini de separare. . În afarŸ de funcÍiile mai sus menÍionate Ûi alte funcÍii pot fi asociate ulterior unui Ántreruptor automat prin module adiÍionale. H29: Exemplu de Ántreruptor automat industrial de regim greu. de monitorizare Ûi telecomandŸ. Fig.

Astfel. reglabile. NotŸ: pentru Ántreruptoarele automate echipate cu relee de protecÍie la supracurent. (1) Reglajul valorilor de curent se referŸ la declanÛarea termicŸ. 20A. AcelaÛi Ántreruptor automat poate fi utilizat la valori mai mari ale temperaturii ambiante dacŸ reglajul este modificat Án mod corespunzŸtor.9 = 360 A. proiectat sŸ funcÍioneze la temperaturi ridicate. n capacitatea de deconectare (Icu pentru Ántreruptoarele automate de tip industrial. NotŸ: curentul In pentru Ántreruptoare automate (conform CEI 60947-2) este egal cu Iu pentru aparatele de comutaÍie Án general.9 pentru a avea Ir = 360 A. la care Ántreruptorul automat dotat cu un anumit tip de releu de protecÍie la supracurent poate sŸ funcÍioneze indefinit. pentru a adapta Ántreruptoarele automate la cerinÍele circuitului comandat Ûi pentru a evita necesitatea instalŸrii de cabluri supradimensionate. În acest sens. . permite Ántreruptoarelor automate sŸ funcÍioneze la o temperaturŸ ambiantŸ de 60° C (sau chiar la 70° C).0 In. În cazul Án care sunt utilizate dispozitive electronice pentru aceste funcÍii. Exemplu (vezi Fig. Curentul reglat de declanÛare. Icn pentru cele de tip casnic). Releele de protecÍie de tip “termic” sunt Án general reglabile de la 0. Tensiunea nominalŸ (de funcÍionare) (Ue) Aceasta este tensiunea la care Ántreruptorul automat a fost proiectat sŸ funcÍioneze Án condiÍii normale. va fi echipat cu un releu de protecÍie la supracurent calibrat Án mod corespunzŸtor (la 125 A).4 Întreruptoare automate 4. Iz (vezi capitolul G. H30: Exemplu de Ántreruptor automat Compact NS630N echipat cu declanÛator STR23SE reglat la 0. Utilizarea unui modul de declanÛare de tip electronic.9 va avea curentul reglat de declanÛare: Ir = 400 x 0. Curentul reglat al releului de suprasarcinŸ (Irth sau In) În afarŸ de Ántreruptoarele automate de curenÍi mici. AceastŸ valoare trebuie sŸ fie mai mare decÊt curentul maxim de sarcinŸ Ismax. Ir = In = 20A. Acesta reprezintŸ de asemenea. Ántreruptorul automat poate sŸ funcÍioneze Án regim de duratŸ numai la 117 A. Exemplu Un Ántreruptor automat. curentul maxim pe care Ántreruptorul automat poate sŸ-l suporte. avÊnd diferite domenii de reglaj ale curentului de declanÛare este considerat ca avÊnd curentul nominal egal cu cea mai mare valoare a curentului de reglaj. fŸrŸ declanÛare. Fig. Exemplu pentru Ántreruptorul automat C60N. H30): Un Ántreruptor automat NS630N echipat cu un releu de protecÍie la supracurent STR23SE de 400 A reglat la 0. Calibrul Ántreruptorului automat este de 630 A. nereglabile Ir = In. la o temperaturŸ ambiantŸ de 50° C. fapt atestat printr-un marcaj corespunzŸtor. releele de protecÍie sunt. n curentul nominal In. pentru 60° C). pentru protecÍia la suprasarcinŸ (Ir(1) sau Irth(1)) Ûi pentru protecÍie la scurtcircuit (Im)(1). care poate fi dotat cu module diferite de protecÍie la supracurent. n domeniul de reglaj al curentului de declanÛare. Ántreruptoarele automate industriale de putere sunt echipate cu relee de protecÍie la supracurent demontabile sau interÛanjabile. aferent Ántreruptorului.2 Caracteristici fundamentale ale unui Ántreruptor automat Parametrii fundamentali ai unui Ántreruptor automat sunt: n tensiunea nominalŸ Ue.0 In.7 la 1. Ajustarea reglajului unui Ántreruptor automat este realizatŸ prin reducerea valorii curentului de declanÛare aferent releului de suprasarcinŸ. unde Iu este curentul nominal. aÛa cum se aratŸ Án subparagraful 4. H13 Parametrii nominali Án cazul modulelor cu domenii multiple Un Ántreruptor automat. la scurtcircuit. care sunt foarte uÛor de Ánlocuit. tipic Án 0.4 Ûi 1.3 Curentul nominal (In) Aceasta este valoarea maximŸ a curentului. dar mai redusŸ decÊt curentul maxim admisibil al circuitului. avÊnd curentul nominal In = 125 A pentru temperatura ambiantŸ de 40° C. (sau numai la 109 A. subparagraful 1. fŸrŸ sŸ fie depŸÛite limitele de temperaturŸ specifice pentru cŸile de curent. Exemplu Un Ántreruptor automat NS630N poate fi echipat cu 4 declanÛatoare electronice de la 150 la 630 A. Alte valori de tensiune sunt asociate Ántreruptorului automat corespunzŸtoare altor condiÍii ÁntÊlnite Án exploatare. la o temperaturŸ ambiantŸ specificatŸ de fabricant.3). Án general. pentru a se conforma limitei de temperaturŸ specificate. de regim permanent. la suprasarcinŸ Ûi magneticŸ. In sau Irth (sunt utilizate ambele notaÍii) reprezintŸ valoarea curentului peste care Ántreruptorul automat va declanÛa. aferentŸ tuturor tipurilor de relee de protecÍie cu care acesta poate fi echipat. intervalul de reglaj este mai mare.

Aparate de comutaÍie de joasŸ tensiune: funcÍii Ûi selecÍie 4 Întreruptoare automate Reglajul curentului de declanÛare al releului de scurtcircuit (Im) Releele de declanÛare la scurtcircuit (instantanee sau cu temporizare de scurtŸ duratŸ) sunt destinate sŸ declanÛeze rapid Ántreruptorul automat la apariÍia curenÍilor de defect de valoare ridicatŸ. Reglaj la suprasarcinŸ temporizat Reglaj la scurtcircuit temporizat Reglaj la scurtcircuit instantaneu Capacitatea de rupere Fig. corespunzŸtor standardelor. H32: Curba de declanÛare a unui Ántreruptor automat cu declanÛator magneto-termic. Valorile treptelor de declaÛare Im sunt: n fie stabilite de standarde pentru tipurile casnice de Ántreruptoarele automate.Reglaj jos: 2 la 5 In . Tab.Reglaj standard: 5 la 10 In TemporizatŸ. Án special CEI 60947-2.2 In i fix i 4. Ûi Fig. . ajustabilŸ 1. H31.H . exemplu CEI 60898. În cazul Ántreruptoarelor automate de tip industrial moderne.8 In 7 In i fix i 10 In FixŸ: Im = 7 la 10 In AjustabilŸ: . H32. H33: Curba de declanÛare a unui Ántreruptor automat cu declanÛator electronic.4 In i Ir i In Electronic H14 (1) 50 In Án CEI 60898. Ir: Im: Ii: Icu: Fig. sau n indicate de fabricant pentru Ántreruptoarele automate de tip industrial. (2) Pentru uz industrial. Valorile date Án tabel sunt cele de uz curent.5 Ir i Im i 10 Ir Instantanee fixŸ I = 12 la 15 In Reglaj sus tip D 10 In i Im i 20 In(1) Reglaj sus tip D sau K 10 In i fix i 14 In Ir = In fixŸ Ir = In fix AjustabilŸ: 0. H33). Întreruptoare automate de uz casnic CEI 60898 Întreruptoare automate modulare industriale(2) Întreruptoare automate industriale(2) CEI 60947-2 Tipul releului de protecÍie Magnetotermic Magnetotermic Magnetotermic ProtecÍia la suprasarcinŸ Ir = In ProtecÍia la scurtcircuit Reglaj jos Reglaj standard tip B tip C 5 In i Im i 10 In 3 In i Im i 5 In Reglaj jos Reglaj standard tip B sau Z tip C 3. standardul CEI nu specificŸ valori. existŸ o mare varietate de dispozitive de declanÛare care permit utilizatorului sŸ adapteze caracteristicile de protecÍie ale Ántreruptorului automat la cerinÍele specifice consumatorilor (vezi Tab. ceea ce este consideratŸ nerealistŸ de majoritatea fabricanÍilor europeni (Merlin Gerin: 10 la 14 In). Fig. H31: Gamele de declanÛare la suprasarcinŸ Ûi scurtcircuit pentru Ántreruptoarele automate de joasŸ tensiune.7 In i Ir i In TemporizatŸ 0.

adicŸ se considerŸ componenta de c. În acest caz este denumit Ántreruptor-separator (cu aptitudine de separare) Ûi marcat cu simbolul .4 Întreruptoare automate Caracteristici de separare (izolare) Un Ántreruptor automat este capabil sŸ separe un circuit dacŸ el ÁndeplineÛte condiÍiile impuse unui separator (la tensiunea sa nominalŸ) corespunzŸtoare standardelor (vezi subparagraful 1. tranzitorie (care este totdeauna prezentŸ Án cazurile cele mai defavorabile de scurtcircuit) ca fiind nulŸ. de serviciu. Án ciclul de Áncercare la scurtcircuit) sunt definite Án CEI 60947-2. Valorile standard pentru aceste relaÍii au fost stabilte Án anumite standarde. fŸrŸ a suferi deteriorŸri semnificative. Án regim de scurtcircuit n defazajul Ántre curent Ûi tensiune. cu cÊt nivelul curentului de defect este mai mare pentru o anumitŸ tensiune de alimentare. o funcÍionarea corectŸ a protecÍiei la suprasarcinŸ. cu atÊt este mai scŸzutŸ valoarea factorului de putere corespunzŸtor buclei de defect (de exemplu. o performanÍele de separare. Icu (capacitatea de deconectare “limitŸ” sau “ultimŸ”. H15 Icu 6 kA < Icu i 10 kA 10 kA < Icu i 20 kA 20 kA < Icu i 50 kA 50 kA < Icu cos ϕ 0.25 0. Capacitatea de deconectare (rupere) la scurtcircuit a Ántreruptoarelor automate de JT depinde de valoarea factorului de putere cos ϕ aferent buclei de curent de defect.a. Tabelul H34. H34: Curentul Icu corespunzŸtor factorului de putere cos ϕ al reÍelei cu scurtcircuit (CEI 60947-2). Este necesar ca secvenÍa de Áncercare precedentŸ sŸ nu afecteze comportarea Ántreruptorului automat din punct de vedere al performanÍelor de comutaÍie. Ca urmare. ÁmpreunŸ cu un tabel care indicŸ relaÍia Ántre Ics Ûi Icu pentru diferite categorii de utilizare A (declanÛare instantanee) Ûi B (declanÛare temporizatŸ) aÛa cum se aratŸ Án subparagraful 4. În general. este cea mai mare valoare (prezumatŸ) a curentului. extras din CEI 60947-2 face legŸtura Ántre valorile standardizate ale factorului de putere cos ϕ Ûi curentul Icu corespunzŸtor pentru Ántreruptoarele automate de tip industrial. care implicŸ o anumitŸ valoare de curent. adicŸ Ue i Ui. În practicŸ.5 0. este de obicei datŸ Án kA valoare eficace. ÎncercŸrile de laborator pentru stabilirea capacitŸÍii de rupere a Ántreruptoarelor automate. Valoarea maximŸ a tensiunii nominale de funcÍionare nu trebuie sŸ depŸÛeascŸ tensiunea nominalŸ de izolaÍie. standardele sunt bazate pe valori considerate ca fiind reprezentative pentru majoritatea sistemelor de distribuÍie. cuprinzÊnd o succesiune de manevre de Ánchidere Ûi deschidere. au factori de putere subunitari. decÊt pentru alte valori ale factorului de putere.2). a curentului de defect. Capacitatea de deconectare la scurtcircuit (Icu sau Icn) Capacitatea de deconectare (nominalŸ) la scurtcircuit a unui Ántreruptor automat de putere. Atunci cÊnd curentul este Án fazŸ cu tensiunea de alimentare (cos ϕ = 1) Ántreruperea curentului este mai uÛoarŸ.3. pe care acesta este capabil sŸ-l ÁntrerupŸ.3 Alte caracteristici ale unui Ántreruptor automat Tensiunea nominalŸ de izolaÍie (Ui) Aceasta este valoarea de tensiune la care se efectueazŸ testele de rigiditate dielectricŸ (Án general mai mari decÊt 2 Ui) Ûi pentru care sunt definite distanÍele de strŸpungere Ûi conturnare. sunt guvernate de standarde specifice care includ: n secvenÍe de operare. care implicŸ cea mai mare valoare pentru curentul de Ántrerupt.2 Tab. Deconectarea unui curent la valori reduse ale cos ϕ este mult mai dificil de realizat. . Toate aparatele de comutaÍie de JT: Multi9.3 0. ale unui Ántreruptor automat de JT sunt deseori luate Án calcul atunci cÊnd se face alegerea finalŸ a acestuia. se ÁncadreazŸ in aceastŸ categorie. Valoarea de curent. este valoarea eficace a componentei de c. produse sub marca Merlin Gerin. de mai jos.c. aproape de generatoare sau de transformatoare de mare putere). mai puÍin importante. Án cadrul ciclului de Áncercare la scurtcircuit) Ûi Ics (capacitatea de deconectare. specificatŸ Án standarde. un factor de putere egal cu zero fiind (teoretic) situaÍia cea mai defavorabilŸ. AceastŸ valoare nominalŸ (Icu) pentru Ántreruptoarele automate de tip industrial Ûi (Icn) pentru cele de tip casnic. n pentru determinarea capacitŸÍii de deconectare Icu a Ántreruptorului automat (prin realizarea unui secvenÍe deschidere-pauzŸ-Ánchidere-deschidere) sunt necesare teste relativ la urmŸtoarele elemente: o tensiunea de Íinere dielectricŸ. toÍi curenÍii de defect de scurtcircuit din sistemele de distribuÍie. UrmŸtoarele caracteristici. 4. Compact NS Ûi Masterpact.

Din acest motiv. Curentul maxim de conectare (Ánchidere pe scurtcircuit . Án scopul de a realiza o coordonare cu celelalte Ántreruptoare Án sensul selectivitŸÍii protecÍiei. SecvenÍa standard de Áncercare la scurtcircuit este urmŸtoarea: n O . 50. Capacitatea de rupere de serviciu la scurtcircuit (Ics) Capacitatea nominalŸ de rupere limitŸ la scurtcircuit (Icu) sau capacitatea nominalŸ de Ánchidere la scurtcircuit (Icm) este curentul de defect maxim pe care Ántreruptorul automat poate sŸ-l ÁntrerupŸ fŸrŸ sŸ fie afectat Án mod semnificativ. fŸrŸ a se defecta. Fig. pe care un Ántreruptor automat poate sŸ-l conecteze.a. Icw este curentul maxim pe care Ántreruptoarele automate din categoria B. Ûi anume A Ûi B conform CEI 60947-2: n aparate din categoria A. pentru care. de JT. aÛa cum este standardizatŸ Án CEI 60947-2. Ûi n aparate din categoria B. Într-o instalaÍie proiectatŸ corect un Ántreruptor automat nu va fi niciodatŸ Án situaÍia de a funcÍiona la curentul maxim de deconectare. Pe de altŸ parte este important ca aceÛti curenÍi (cu probabilitate scŸzutŸ) sŸ fie ÁntrerupÍi Án condiÍii bune astfel ÁncÊt Ántreruptorul sŸ fie imediat disponibil pentru reÁnchidere.. la tensiunea nominalŸ. fŸrŸ deteriorŸri semnificative.3 0.H . 75 Ûi 100%). În reÍelele de c. a fost introdus un nou parametru Ûi anume. la care nu existŸ nici o ÁntÊrziere deliberatŸ Án acÍiunea dispozitivelor de declanÛare electromagneticŸ la scurtcircuit (vezi Fig. dupŸ ce circuitul defect a fost remediat.2 = 220 (kAmax). a fost creat un nou parametru Ics exprimat Án procente din Icu (25. Pentru Ántreruptoarele automate de tip casnic Ics = k x Icn. Ûi la care se raporteazŸ valorile distanÍelor de izolare. H37: RelaÍia Ántre capacitatea de rupere nominalŸ Icu Ûi capacitatea de Ánchidere nominalŸ Icm la diferite valori ale factorului de putere al curentului de scurtcircuit. Aceasta este posibil numai dacŸ nivelul curentului de defect este mai scŸzut decÊt curentul nominal admisibil de scurtŸ duratŸ (Icw) aferent Ántreruptorului automat respectiv (vezi Fig.Icm) Icm este cea mai mare valoare instantanee a curentului. Acest mod de funcÍionare este Án general utilizat Án cazul Ántreruptoarelor aferente puterilor celor mai mari cu camere de rupere Án aer Ûi la anumite tipuri de Ántreruptoare de mare putere. (1) “O” reprezintŸ operaÍia de deschidere. În general pentru Ántreruptoare automate industriale Uimp = 8 kV Ûi pentru cele domestice Uimp = 6kV. Valoarea acestuia este definitŸ Án CEI 60947-2 ca fiind procent din Icu (25. este corelatŸ cu Icu (curentul de deconectare) prin coeficientul k. În Europa.Aparate de comutaÍie de joasŸ tensiune: funcÍii Ûi selecÍie 4 Întreruptoare automate Tensiunea nominalŸ de Íinere la impuls (Uimp) AceastŸ caracteristicŸ indicŸ valoarea de vÊrf (kVmax) a tensiunii de impuls (de o anumitŸ formŸ Ûi polaritate) pe care echipamentul este capabil sŸ o suporte Án condiÍii de test. Ics.5 0. cu carcasŸ turnatŸ. Tab. “CO” reprezintŸ operaÍia de Ánchidere urmatŸ de deschidere. . Valorile coeficientului k sunt date Án CEI 60898 tabelul XIV. Án condiÍii specifice.CO . 75 Ûi 100% pentru Ántreruptoarele automate industriale). H36: Întreruptor automat categoria B. practica industrialŸ utilizeazŸ un coeficient k de 100%. este posibilŸ declanÛarea temporizatŸ. un interval de timp indicat de fabricant. Acestea sunt Án general Ántreruptoare automate cu carcasŸ turnatŸ. Acesta depinde de factorul de putere (cos ϕ) al buclei aferente curentului de scurtcircuit (aÛa cum se aratŸ Án Tab. H37). aceastŸ valoare instantanee de vÊrf.25 0.CO(1) (la Ics). H16 Icm 6 kA < Icu i 10 kA 10 kA < Icu i 20 kA 20 kA < Icu i 50 kA 50 kA i Icu cos ϕ 0. astfel ÁncÊt Ics = Icu. Testele realizate conform acestei secvenÍe sunt destinate sŸ verifice dacŸ Ántreruptorul este Án stare bunŸ Ûi disponibil unei funcÍionŸri normale. Icu. Categoriile de Ántreruptoare automate (A sau B) Ûi curentul nominal admisibil de scurtŸ duratŸ (Icw) AÛa cum s-a menÍionat anterior (Án subparagraful 4. Din aceste motive.2) existŸ douŸ categorii de aparate de comutaÍie de tip industrial.2 x Icu Fig.7 x Icu 2 x Icu 2. pot sŸ-l suporte din punct de vedere termic Ûi electrodinamic. Exemplu: Un Masterpact NW08H2 are o capacitate de deconectare Icu Án valoare de 100 kA. H35: Întreruptor automat categoria A. H35). 50. Probabilitatea de apariÍie a unui astfel de curent este foarte scŸzutŸ Ûi Án circumstanÍe normale curenÍii de defect sunt considerabil mai scŸzuÍi decÊt capacitatea de rupere “limitŸ” Icu a Ántreruptorului.1 x Icu 2.2 Icm = k Icu 1. H36). Capacitatea acestuia de conectare de vÊrf Icm va fi 100 x 2.

n aparatelor de comutaÍie.. H39.a.5. Fig. H39. prelungind semnificativ durata de viaÍŸ a acestor elemente. Caracteristicile de limitare a curentului sunt date de producŸtor sub formŸ de diagrame specifice (Fig. a curentului de defect prezumat. Ántreruptoarele automate aparÍinÊnd unei clase (de limitatoare de curent) au caracteristici de limitare standard. Întreruptoarele automate pentru instalaÍii casnice Ûi similare sunt clasificate Án anumite standarde (mai ales standardul european EN 60898). definite de clasa respectivŸ. Aceste diagrame au Án abscisŸ valoarea eficace a componentei de c. Utilizarea tehnicii filiaÍiei cu ajutorul unor Ántreruptoare limitatoare pe mai multe nivele de distribuÍie poate determina realizarea unor importante economii. permiÍÊnd numai trecerea unui curent limitat. Avantajele limitŸrii de curent Utilizarea Ántreruptoarelor automate limitatoare de curent aduce numeroase avantaje: n o mai bunŸ conservare a circuitelor instalaÍiei: Ántreruptoarele limitatoare de curent atenueazŸ puternic toate efectele nocive asociate curenÍilor de scurtcircuit. a curentului de defect prezumat (curentul prezumat este curentul de defect care ar trece prin Ántreruptorul automat dacŸ nu s-ar realiza limitarea curentului). Tehnica filiaÍiei. descrisŸ Án subcapitolul 4. H39: Curbele de performanÍŸ ale unui Ántreruptor automat de JT tipic. a) b) H17 Fig. H38). cu risc mai mic de deformare Ûi posibilŸ rupere. Schemele de protecÍie selectivŸ Ûi schemele utilizÊnd tehnica filiaÍiei sunt compatibile pentru Ántreruptoarele automate Compact NS. n reducerea efectelor electrodinamice (mecanice): forÍele datorate respingerii electrodinamice sunt mai reduse. diagrama (a). de obicei. Exemplu Într-un sistem avÊnd curentul de scurtcircuit prezumat de 150 kAef. Ca urmare. global. un Ántreruptor automat Compact L limiteazŸ curentul de vÊrf la mai puÍin de 10% din valoarea de vÊrf prezumatŸ Ûi efectul termic (integrala Joule) la mai puÍin de 1% din valoarea calculatŸ. Limitarea curentului de scurtcircuit Capacitatea de limitare a curentului de scurtcircuit aferentŸ unui Ántreruptor automat constŸ Án abilitatea de a preveni atingerea curentului de defect prezumat maxim. etc. nu furnizeazŸ curbe de performanÍŸ caracteristice. valoarea de 20%. uzurŸ excesivŸ a contactelor. n limitarea de curent reduce semnificativ solicitŸrile termice (proporÍionale cu I2t) aceastŸ dependenÍŸ fiind arŸtatŸ Án diagrama (b) a Fig. Ántreruptoarele limitatoare contribuie la o exploatare optimŸ a: n cablurilor Ûi circuitelor electrice. etc. aÛa cum se aratŸ Án Fig. PerformanÍele de limitare a curentului ale acestor Ántreruptoare automate sunt prezentate Án forma graficŸ Án Fig. Ca urmare.4 Întreruptoare automate Multe modele de Ántreruptoare automate de JT sunt caracterizate printr-o capacitate de limitare a curentului de scurtcircuit. n reducerea efectelor de influenÍŸ electromagneticŸ: o influenÍŸ mai redusŸ asupra instrumentelor de mŸsurŸ Ûi circuitelor asociate. Limitarea de curent reduce eforturile termice Ûi electrodinamice Án toate elementele de circuit parcurse de curent. H38. . Mai mult.a. reducÊnd semnificativ ÁmbŸtrÊnirea izolaÍiei. astfel ÁncÊt durata de viaÍŸ a cablurilor creÛte corespunzŸtor. n reducerea efectelor termice: ÁncŸlzirea conductoarelor (Ûi implicit a instalaÍiei) este semnificativ redusŸ. n diagrama (a) aratŸ dependenÍa valorii de vÊrf a curentului limitat faÍŸ de valoarea componentei de c. În aceste cazuri fabricanÍii. proprietatea de limitare permite utilizarea tehnicilor “de filiaÍie” (vezi 4. pÊnŸ la capacitatea de deconectare maximŸ a acestora. Economiile care se fac la costul tablourilor de distribuÍie din faza de proiectare pot atinge.5). H38: CurenÍi prezumaÍi Ûi reali. mijloc prin care acesta este redus Ûi este prevenitŸ atingerea valorii de vÊrf maxime a curentului prezumat (Fig. sistemelor de telecomunicaÍii. reducÊnd semnificativ costurile proiectŸrii Ûi instalŸrii unor circuite electrice. permite realizarea de economii substanÍiale din punctul de vedere al aparatajului de comutaÍie (Ántreruptoarele din aval de cele limitatoare vor putea avea performanÍe mai reduse). n sistemelor de bare colectoare. H39. a Ûi b).

5 16. C60N: curbŸ B Ûi C (temperatura de referinÍŸ: 30° C) Curent (A) 20° C 25° C 30° C 35° C 40° C 45° C 50° C 55° C 1 1.00 3.5 32.00 5.0 22. n specificaÍii funcÍionale: declanÛare selectivŸ. amplasare Án interiorul unui panou sau Ántr-un tablou de distribuÍie. montate prin juxtapunere (aÛa cum se aratŸ Án Fig.92 1. n mediul ÁnconjurŸtor: temperaturŸ ambiantŸ. Întreruptoarele automate cu dispozitive de declanÛare termice necompensate au nivelul de curent de declanÛare dependent de temperatura mediului ambiant.12 4.0 20.00 8.88 5.9 32.85 1.90 0.4 SelecÍia unui Ántreruptor automat Alegerea unui Ántreruptor automat Alegerea unui Ántreruptor automat se realizeazŸ Án funcÍie de: n caracteristicile electrice ale instalaÍiei pentru care este destinat.49 4 4.88 3.0 56. etc. mediul ÁnconjurŸtor.36 6 6.9 63. DacŸ Ántreruptorul automat este instalat Ántr-o incintŸ sau Ántr-un loc ÁncŸlzit (camerŸ ÁncŸlzitŸ.88 2 2.0 61.5 16. H41) cŸ la temperaturi mai joase decÊt valoarea de referinÍŸ.80 13.5 32 33.24 4.2 13. PerformanÍele Ántreruptoarelor automate la diferite temperaturi ambiante.3 10.4 19. H18 C60a.0 42.02 1.2 51.8 38.52 5.8 35. n parametrii Ûi caracteristicile consumatorilor: motoare.5 50.5 33.0 38.60 8. În plus.95 0.96 1. integrarea Ántr-o reÍea localŸ (de comunicare.0 9.0 15.5 47.7 25. sarcinile Ûi necesitŸÍile de comandŸ la distanÍŸ.4 17.7 27. C60H: curbŸ C.88 1.04 2.70 9. ÁnchisŸ.8 28. iluminat fluorescent.00 2.74 2.) curentul necesar pentru declanÛare la suprasarcinŸ va fi mult mai redus.24 5.61 2. Din aceste tabele. n regulamente de exploatare aferente instalaÍiei.7 NS250N/H/L (temperatura de referinÍŸ: 40° C) Curent (A) 40° C 45° C TM160D 160 156 TM200D 200 195 TM250D 250 244 60° C 0.4 45. are loc o mŸrire virtualŸ a parametrilor nominali ai Ántreruptorului automat.30 7.64 3.2 25.2 40.30 9. 4. se poate observa (vezi Tab.0 19.8 20 21.4 25 26.91 2.2 64.0 18. depind Án principal de tehnologie Ûi de unitŸÍile lor de declanÛare (vezi Fig.76 5.0 24.80 3 3.Aparate de comutaÍie de joasŸ tensiune: funcÍii Ûi selecÍie 4 Întreruptoare automate Alegerea unei anumite clase de Ántreruptoare automate este determinatŸ de: caracteristicile electrice ale instalaÍiei.37 3. reperele modulare de Ántreruptoare automate de curenÍi mici. necesitŸ aplicarea unui coeficient de corecÍie de 0.2 40 42.70 2.5 63 66. n cerinÍele de deconectare a curentului de scurtcircuit Ûi de conectare pe scurtcircuit. bobine auxiliare de declanÛare.8 17.8 16. condiÍii climatice.4 30. H27) sunt de obicei plasate Ántr-o carcasŸ metalicŸ. Tab.7 23. Án particular protecÍia persoanelor.6 34.09 3.0 31.05 1.0 41.98 0. H41: Exemplu de tabele pentru determinarea factorului de declasare/supraclasare Án funcÍie de temperatura ambiantŸ pentru Ántreruptoarele automate fŸrŸ declanÛatoare compensate. Din acest motiv.18 3.76 3.4 29.24 6. n 40° C pentru Ántreruptoarele automate de tip industrial..12 6.7 54.2 21. cerinÍe de comandŸ la distanÍŸ Ûi semnalizare.4 50 52. .0 48. Án general: n 30° C pentru Ántreruptoarele automate de tip casnic. H40: Temperatura ambiantŸ. CÊnd temperatura mediului Án care este amplasat Ántreruptorul automat depŸÛeÛte temperatura de referinÍŸ. etc.0 36.00 1. prezenÍa contactelor auxiliare.2 40. produsŸ de curenÍii de sarcinŸ normali.2 23. ÁmpreunŸ cu tipul de sistem de telecomunicaÍii utilizat. destinat utilizŸrii Án sistemele de distribuÍie.2 50° C 152 190 238 55° C 147 185 231 60° C 144 180 225 Fig.93 0.82 2.40 10 10. Alegerea curentului nominal Án funcÍie de temperatura ambiantŸ Curentul nominal al unui Ántreruptor automat este definit pentru funcÍionarea la o temperaturŸ ambiantŸ specificatŸ.20 16 16. UrmŸtoarele paragrafe se referŸ la alegerea unui Ántreruptor automat de JT. transformatoare JT/JT etc.08 2.8 20.84 1. reglajul acestuia trebuie corectat.H . comandŸ Ûi semnalizare).5 51.00 0.5 44.4 28.6 20. fabricanÍii de Ántreruptoare automate furnizeazŸ tabele care indicŸ factorii de corecÍie pentru temperaturi diferite faÍŸ de temperatura de referinÍŸ a Ántreruptorului automat.5 15.2 14. DeclanÛatoare termice Ûi electromagnetice necompensate Întreruptoarele automate cu declanÛatoare termice necompensate au mŸrimea curentului de declanÛare dependentŸ de temperatura mediului ambiant.64 5.52 3.7 14.8. H40).1 58. În aceste situaÍii ÁncŸlzirea reciprocŸ.6 10.5 49.

000 1 1. H42: Declasarea unui Ántreruptor automat Masterpact NW20. DeclanÛatoare termice Ûi electromagnetice compensate Aceste declanÛatoare conÍin o lamŸ bimetalicŸ de compensare. avÊnd curenÍii nominali (In i 630 A) sunt de regulŸ echipate cu declanÛatoare compensate pentru intervalul (-5° C la +40° C). Án condiÍii de temperaturŸ variabilŸ. aÛa cum s-a menÍionat anterior. ÁnsuÛi aparatul de comutaÍie impune limite. n este instalat alŸturi de alte Ántreruptoare automate. H19 Masterpact.95 1.90 Fig. astfel ÁncÊt fabricanÍii dau de obicei un tabel de dependenÍŸ a valorilor maxime admisibile pentru valorile curentului de declanÛare Án funcÍie de temperatura ambiantŸ (vezi Fig.5 A.astfel ÁncÊt 35.000 1 2.4 Întreruptoare automate Exemplu Care este valoarea curentului nominal In. DeclanÛatoare electronice Un avantaj important al declanÛatoarelor electronice Ál constituie stabilitatea caracteristicilor. Pentru a Íine seama de ÁncŸlzirea reciprocŸ din spaÍiul Ánchis trebuie utilizat un coeficient de 0. TotuÛi. care nu este corespunzŸtor sarcinii de 34 A. DeclanÛatoarele electronice sunt foarte stabile Án condiÍii de temperaturŸ variabilŸ.000 1 50°C 2.dupŸ cum s-a arŸtat mai devreme .2 A.8 = 35. Acest Ántreruptor automat.890 0. Án funcÍie de temperaturŸ. n temperatura mediului ambiant este de 50° C. care asigurŸ un curent nominal dupŸ declasare de 44 x 0.900 0. H41). Un Ántreruptor automat C60N de 40 A va trebui utilizat la 35.99 1. va declanÛa la suprasarcinŸ Án cazul Án care consumatoarul depŸÛeÛte nivelul de curent fixat Án contractul Áncheiat cu furnizorul de energie. care permite reglajul curentului de declanÛare la suprasarcinŸ (Ir sau Irth) Án cadrul unui interval specific. Întreruptoarele automate (In i 60A) sunt compensate pentru intervalul de temperaturi (-5° C la +40° C). curentul de sarcinŸ maxim fiind estimat la 34 A.95 55°C 1.800 0. independent de temperatura ambiantŸ.850 0.8 .980 0. Exemplu: n Án anumite ÍŸri sistemul TT este standard pentru reÍelele de distribuÍie de JT Ûi instalaÍiile casnice (sau similare) sunt protejate la punctul de delimitare de un Ántreruptor automat furnizat de autoritatea competentŸ.6 x 0. versiunea NW20 H1/H2/H3 DebroÛabil cu bornele pe plat L1 DebroÛabil cu bornele pe cant In (A) Reglaj maxim Ir In (A) Reglaj maxim Ir 40°C 2. trebuie ales un Ántreruptor automat de 50 A.8 = 28.000 1 2. . aferentŸ unui Ántreruptor automat C60N cu urmŸtoarele funcÍii: n protejeazŸ un circuit. pe lÊngŸ protecÍia la atingerea indirectŸ. H42). n Ántreruptoarele automate de JT. Ántr-o cutie de distribuÍie ÁnchisŸ.93 60°C 1.000 1 45°C 2.6 A la temperatura mediului ambiant de 50° C (vezi Tab. De aceea.

Tip DeclanÛator Reglaj jos. AceastŸ tehnicŸ este utilizatŸ eficient Án: n asocierea siguranÍelor cu Ántreruptoare automate. Întreruptorul automat conectat la ieÛirea celui mai mic transformator trebuie sŸ aibŸ capacitatea de rupere adecvatŸ curentului de defect cel mai mare care poate sŸ treacŸ prin Ántreruptorul automat aferent oricŸrui alt transformator. sŸ fie asociat cu un alt dispozitiv. caracteristicile celor douŸ dispozitive trebuie sŸ fie coordonate astfel ÁncÊt energia care poate sŸ treacŸ prin dispozitivul din amonte sŸ nu depŸÛeascŸ pe cea pe care poate sŸ o suporte dispozitivul din aval. la care poziÍia “deschis” a contactelor este vizibilŸ. Alegerea Ántreruptoarelor automate generale Ûi plecŸri Un singur transformator DacŸ transformatorul este plasat Án postul de transformare de tip consumator. anumite standarde naÍionale impun un aparat de comutaÍie de JT. . Instalarea unui Ántreruptor automat de JT impune ca valoarea capacitŸÍii de rupere a acestuia (sau aceea a Ántreruptorului automat ÁmpreunŸ cu a dispozitivului asociat) sŸ fie egalŸ sau mai mare decÊt curentul de scurtcircuit prezumat calculat. Exemplu (vezi Fig.5).9 kA Un Ántreruptor automat de 400 A. De asemenea cablurile asociate. calculat Án punctul respectiv al instalatiei.H . sau n dacŸ prima condiÍie nu este satisfŸcutŸ. tip B AplicaÍii n surse cu puteri de scurtcircuit reduse (generatoare de rezervŸ) n cabluri sau linii aeriene lungi Reglaj standard. Alegerea Ántreruptorului automat Án funcÍie de capacitatea de rupere Instalarea unui Ántreruptor automat Ántr-o instalaÍie de JT trebuie sŸ ÁndeplineascŸ una din condiÍiile urmŸtoare: n sŸ aibŸ o capacitate de rupere Icu Ûi Ics (sau Icn) egalŸ sau mai mare decÊt curentul de scurtcircuit prezumat. care are capacitatea de deconectare necesarŸ. n asocierea Ántreruptoarelor limitatoare cu Ántreruptoare automate standard. sarcini rezistive) 12 In tip MA n protecÍia motoarelor Án asociere cu discontactoarele (contactoare cu protecÍie la suprasarcinŸ) H20 Tab.400 A Ûi cu o capacitate nominalŸ de rupere (Icu = 45 kA) va fi corespunzŸtor acestei utilizŸri. conductoarele Ûi celelalte componente. plasat Án amonte. transformatoare. În al doilea caz.Aparate de comutaÍie de joasŸ tensiune: funcÍii Ûi selecÍie 4 Întreruptoare automate Alegerea pragului de declanÛare instantanee sau cu temporizare redusŸ Tabelul H43 de mai jos prezintŸ principalele caracteristici ale declanÛatoarelor instantanee sau cu temporizare redusŸ. tip C n protecÍia circuitelor. H43: Diferite declanÛatoare instantanee sau cu temporizare redusŸ. cum este cazul unui Compact NS debroÛabil. cu un declanÛator reglabil Án intervalul 250 . H44 pagina alaturatŸ) Ce tip de aparat este potrivit pentru a Ándeplini funcÍia de Ántreruptor automat principal Ántr-o instalaÍie alimentatŸ printr-un transformator trifazat 250 kVA MT/JT (400 V) plasat Ántr-un post de transformare de tip consumator? In transformator = 360 A Isc (trifazat) = 8. trebuie sŸ nu fie afectate Án nici un fel. Án punctul de instalare. cazul general Reglaj sus tip D sau K n protecÍia circuitelor cu curenÍi tranzitorii iniÍiali importanÍi (motoare. AceastŸ tehnicŸ este denumitŸ filiaÍie (vezi subparagraful 4.

Ántreruptorul automat al celui mai mic transformator va fi afectat de cel mai mare curent de scurtcircuit. n Ántre fiecare CBM al circuitului de sosire Ûi fiecare CBP al circuitului de plecare existŸ o lungime de 1 m de bare colectoare. un transformator de 750 kVA cu usc = 6% va alimenta corect o sarcinŸ ÁmpreunŸ cu un transformator de 1000 kVA.600 3 x 1. H44: Exemplu de transformator plasat Án postul de transformare de tip consumator.4 Întreruptoare automate Fig. n aparatajul de comutaÍie este instalat Ántr-un dulap de distribuÍie Ánchis. tip NS 400 L. H47 pagina urmŸtoare). pÊnŸ la Ántreruptorul automat de JT. H46. plecare (Icu) kA 27 42 42 67 38 56 47 70 59 88 75 113 94 141 Curentul nominal In al Ántreruptoarelor autom. se observŸ cŸ Án aceste circumstanÍe. pentru cÊteva transformatoare Án paralel. Exemplu (vezi Fig. Tabelul H46 indicŸ pentru configuraÍia cea mai uzualŸ (2 sau 3 transformatoare de puteri egale) curenÍii de scurtcircuit care solicitŸ Ántreruptoarele automate CBM Ûi CBP conform Fig.250 3 x 1. H45) n Întreruptoarele automate CBP plecŸri din tabloul de distribuÍie de JT.000 2 x 1.4 kV 2 x 400 3 x 400 2 x 630 3 x 630 2 x 800 3 x 800 2 x 1. a Ántreruptorului automat sosire (Icu) kA 14 28 22 44 19 38 23 47 29 59 38 75 47 94 Selectivitatea totalŸ Ántre Ántreruptoarelor autom. Tensiunea de scurtcircuit (usc%) trebuie sŸ fie aceeaÛi pentru toate unitŸÍile. Án timp ce Ántreruptorul automat al celui mai mare transformator va fi parcurs de cel mai mic curent de scurtcircuit. de lungime 5 m. H21 Fig. Din aceste consideraÍii. transformatoarele vor fi ÁncŸrcate proporÍional cu puterile lor. De asemenea tabelul indicŸ tipurile de Ántreruptoare automate din fabricaÍia Merlin Gerin recomandate pentru funcÍia de tip CBM Ûi respectiv CBP. sunt realizate din conductor monofilar. 2 Ûi 3 o reprezintŸ Ántreruptoarele automate limitatoare de curent. Tabelul se bazeazŸ pe urmŸtoarele ipoteze: n puterea trifazatŸ de scurtcircuit pe partea de MT a transformatorului este 500 MVA. În acest caz. fiecare controlÊnd cÊte o ieÛire de transformator. Tensiunile nominale Án gol trebuie sŸ fie aceleaÛi pentru toate unitŸÍile. avÊnd usc = 6%. la fiecare caz.600 2 x 2. montat la sol.000 Capacitatea de rupere min.000 3 x 2. n Reglajul intreruptoarelor automate CBM trebuie ales Án acord cu puterile nominale ale transformatoarelor respective. n Întreruptoarele automate CBM. plecare (CPB) 250A NS250H NS250H NS250H NS250H NS250H NS250H NS250H NS250H NS250H NS250L NS250L NS250L NS250L NS250L Tab. a Ántreruptoarelor autom. H45: Transformatoare Án paralel.000 3 x 1. Mai multe transformatoare Án paralel (vezi Fig. SoluÍia recomandatŸ pentru cele trei circuite de plecare 1. . Curentul Icu Án fiecare caz este 150 kA.4 kV Ûi au puteri nominale conform tabelului. funcÍionarea Án paralel nu este recomandatŸ. Pentru transformatoare la care raportul puterilor depŸÛeÛte valoarea 2. trebuie sŸ fie capabile sŸ deconecteze curentul de scurtcircuit maxim (de exemplu) de numai Isc2 + Isc3 pentru un scurtcircuit produs Án amonte de CBM1. NotŸ: condiÍiile de bazŸ pentru funcÍionarea corectŸ a celor trei transformatoare trifazate Án paralel. pot fi rezumate astfel: 1. H46: Valorile maxime ale curentului de scurtcircuit ce pot fi Ántrerupte de Ántreruptoarele sosire Ûi plecare din TG (CBM Ûi CBP). H45. NS 100L. H46) CBM indicat Án tabel este Compact NS 1250 N (Icu = 50 kA). n Alegerea Ántreruptoarelor automate pentru funcÍia de CBM: In pentru un transformator de 800 kVA = 1126 A (la 410 V tensiune Án gol) Icu (minim) = 48 kA (din Tab. trebuie sŸ fie capabile sŸ ÁntrerupŸ curentul de defect al tuturor transformatoarelor conectate Án paralel la barele colectoare adicŸ: Iscl + Isc2 + Isc3. sosire (CBM) Ûi plecare (CBP) din TG NW08N1/NS800N NW08N1/NS800N NW10N1/NS1000N NW10N1/NS1000N NW12N1/NS1250N NW12N1/NS1250N NW16N1/NS1600N NW16N1/NS1600N NW20N1/NS2000N NW20N1/NS2000N NW25N1/NS2500N NW25N1/NS2500N NW32N1/NS3200N NW32N1/NS3200N Capacitatea de rupere min.250 2 x 1. n Alegerea Ántreruptoarelor automate pentru funcÍia CBP: Capacitatea de rupere la scurtcircuit (Icu) necesarŸ acestor Ántreruptoare automate este 56 kA. n cablurile aferente fiecŸrui transformator. 3. 2. n transformatoarele sunt de tip standard de 20/0. conform Tab. NumŸrul Ûi puterea nominalŸ (kVA) pentru transformatoare 20/0. De exemplu. temperatura ambiantŸ este de 30° C. NS 250 L. Defazajul Ántre tensiunile primar Ûi secundar sŸ fie acelaÛi pentru toate unitŸÍile conectate Án paralel.

Án orice punct al instalaÍiei. sau modificŸri ale reÍelei din amonte. n SoluÍia 2: instalarea unei game de Ántreruptoare automate avÊnd performanÍe sporite. secÍiunea Ûi structura conductoarelor Ántre cele douŸ puncte. rezultÊnd avantaje economice. dacŸ se cunosc: n valoarea curentului de scurtcircuit Ántr-un punct din amonte de Ántreruptorul respectiv. n protecÍia la atingere indirectŸ: aceastŸ protecÍie este realizatŸ conform regulilor pentru schemele IT. Reducerea dimensiunilor fizice Ûi a cerinÍelor de perfomanÍŸ asigurŸ economii substanÍiale Ûi simplificarea lucrŸrilor de instalare. . a unor aparate de comutaÍie Ûi componente de circuit cu capacitŸÍi de deconectare Ûi performanÍe de stabilitate termicŸ Ûi electrodinamicŸ mai scŸzute decÊt Án cazurile clasice. n lungimea. n SoluÍia 3: asocierea siguranÍelor limitatoare de curent “gG” sau “aG” (cu Ántreruptoarele automate implicate).H . relativ la protecÍia conductorului de neutru. avÊnd protecÍie pe un singur pol Aceste Ántreruptoare automate sunt Án general dotate cu un dispozitiv de protecÍie la supracurent. Nivelele de curent de scurtcircuit din orice punct al unei instalaÍii electrice pot fi obÍinute din tabele. exceptÊnd anumite instalaÍii IT unde un defect dublu produce un curent Án conductorul de neutru care poate depŸÛi capacitatea de deconectare a Ántreruptorului automat. o sŸ nu se monteze siguranÍe pe conductorul de neutru. Alegerea Ántreruptoarelor automate din circuitul de plecare Ûi din circuitele finale Utilizarea Tabelului G40 Cu ajutorul acestui tabel poate fi determinatŸ rapid valoarea curentului de scurtcircuit trifazat. a unor cabluri Ûi componente de circuit cu performanÍe semnificativ mai reduse decÊt ar fi fost necesar. Reamintim cŸ Ántr-o schemŸ IT trebuiesc respectate urmŸtoarele condiÍii: n condiÍia (B) din Tab. simplificÊnd Ûi reducÊnd costurile instalaÍiei. Capacitate de deconectare insuficientŸ În sistemele de distribuÍie de JT se ÁntÊmplŸ uneori (mai ales Án reÍelele foarte ÁncŸrcate) ca Isc calculat sŸ depŸÛeascŸ Icu al Ántreruptorului automat disponibil Án instalaÍie. Calculul detaliat al nivelului curentului de scurtcircuit Pentru a calcula Án mod precis curentul de scurtcircuit. n capacitatea de deconectare la scurtcircuit (nominalŸ): un Ántreruptor automat bipolar (fazŸ Ûi neutru) trebuie sŸ fie capabil sŸ ÁntrerupŸ pe un pol (la tensiunea dintre faze) curentul unui defect dublu egal cu 15% din curentul de scurtcircuit trifazat din punctul respectiv al instalaÍiei. sau 25% din curentul de scurtcircuit trifazat. Acestea pot fi utilizate Án schemele TT. Întreruptoarele automate bipolare (cu poli pe fazŸ Ûi neutru). mai ales atunci cÊnd capacitatea de rupere a Ántreruptorului automat este ceva mai micŸ decÊt cea indicatŸ Án tabel. G67. H47: Transformatoare Án paralel. de mare interes este gama de Ántreruptoare limitatoare Compact NS cu performanÍe ridicate de limitare. dacŸ acesta depŸÛeÛte 10 kA. o utilizarea tehnicii “filiaÍiei” pentru componentele din aval. TN-S Ûi IT. topirea siguranÍei de pe neutru. permiÍÊnd aplicarea principiului filiaÍiei (descris Án subparagraful 4. pe partea amonte.5 Coordonarea Ántre Ántreruptoarele automate Tehnica “filiaÍiei” Descrierea tehnicii “filiaÍiei” Prin limitarea Án amplitudine Ûi duratŸ a valorii de vÊrf a curentului de scurtcircuit un Ántreruptor automat limitator permite utilizarea. Tehnica “filiaÍiei” utilizeazŸ proprietŸÍile Ántreruptoarelor limitatoare de curent pentru a permite instalarea Án aval de acestea. trebuie sŸ ducŸ la declanÛarea Ántreruptorului automat Ûi Ántreruperea tuturor fazelor. În acest sens. H22 Fig. AceastŸ soluÍie este interesantŸ din punct de vedere economic atunci cÊnd numai unul sau douŸ Ántreruptoare sunt afectate. este necesar sŸ se utilizeze metoda din capitolul G. AceastŸ combinaÍie trebuie totuÛi sŸ respecte urmŸtoarele reguli: o performanÍele siguranÍei trebuie sŸ fie corespunzŸtoare. Este de remarcat cŸ. n SoluÍia 1: verificaÍi dacŸ Ántreruptoarele automate din amonte sunt limitatoare de curent. În acest caz. plasat numai pe polul fazei. 4. paragraful 4.5). acestea nu au nici un efect Án alte condiÍii cum ar fi pornirea unui motor de putere mare (cÊnd este de dorit o impedanÍŸ redusŸ a sursei).Aparate de comutaÍie de joasŸ tensiune: funcÍii Ûi selecÍie 4 Întreruptoare automate Aceste Ántreruptoare automate oferŸ urmŸtoarele avantaje: o selectivitate totalŸ faÍŸ de Ántreruptorul automat CBM din amonte. Este recomandatŸ alegerea unui Ántreruptor automat cu o capacitate de rupere superioarŸ celei din tabel. dacŸ curentul este i 10 kA. Án timp ce Ántreruptoarele automate limitatoare de curent produc un efect de creÛtere virtualŸ a impedanÍei sursei pe durata scurtcircuitului. Án circuitele din aval. faÍŸ de supracurentul care apare Án cazul defectului dublu. sŸ ducŸ la depŸÛirea performanÍelor Ántreruptorului automat de JT.

De exemplu. pentru a ne asigura cŸ sunt Ándeplinite condiÍiile de exploatare impuse de standardele naÍionale Ûi cŸ producŸtorul asigurŸ combinaÍii corespunzŸtoare de aparate de comutaÍie CondiÍii de exploatare Cele mai multe standarde naÍionale permit utilizarea tehnicii “filiaÍiei” cu condiÍia ca nivelul de energie care trece prin Ántreruptoarele limitatoare sŸ fie mai mic decÊt cel pe care pot sŸ Ál suporte Ántreruptoarele Ûi componentele din aval. adicŸ alegerea Ántr-un domeniu mai larg a aparatelor de comutaÍie Ûi echipamentelor din aval. adicŸ Ántreruptoarele automate limitatoare pot fi montate Án orice punct al instalaÍiei unde circuitele Ûi componentele din aval ar avea performanÍe inadecvate. Clario Ûi NG125.4 Întreruptoare automate În general sunt necesare ÁncercŸri de laborator. H23 DeclanÛarea selectivŸ (selectivitatea) Selectivitatea este realizatŸ de dispozitive automate de protecÍie. astfel ÁncÊt un defect care apare Án orice punct a instalaÍiei. dacŸ se instaleazŸ Án aval de Ántreruptoarele limitatoare NS 250 N. În acest mod. Principiul nu este restrictiv. Fig. Selectivitatea poate fi totalŸ sau parÍialŸ. n utilizarea unor aparate de comutaÍie Ûi echipamente cu performanÍe mai reduse. H49). . Tab. H48: Exemple de posibilitŸÍi de “filiaÍie” pentru instalaÍii de 230/400 V sau 240/415 V trifazate. sŸ fie deconectat de dispozitivele de protecÍie plasate imediat Án amonte de defect. aceastŸ condiÍie poate fi verificatŸ numai prin ÁncercŸri realizate Án laborator. În practicŸ. H sau L pentru instalaÍii de 230/400 V sau 240/415 V trifazate. Capacitatea de rupere a Ántreruptorului automat limitator amonte kAeficace 150 50 35 NS250L NS250H NS250N Capacitatea de rupere 150 a Ántreruptorului 70 automat aval (beneficiind 40 de tehnica “filiaÍiei”) 36 30 25 20 NG125N C60H C60L C60N C120N/H Clario NG125L NG125L C60L i 40 A C60L i 40 A NG125N C60N/H/L C60N/H C60L 50-63 A C120N/H C120N/H Clario Clario Tab. bazatŸ pe combinaÍii de tipuri de Ántreruptoare recomandate. DezvoltŸri recente sunt bazate pe principiul selectivitŸÍii logice. n economie de spaÍii de amplasare. Un sistem (brevetat de Merlin Gerin) utilizeazŸ avantajele combinate ale limitŸrii de curent Ûi selectivitŸÍii. Avantajele tehnicii “filiaÍiei” De procesul de limitare a curentului beneficiazŸ toate circuitele din aval care sunt alimentate prin Ántreruptorul automat limitator respectiv. H49: Selectivitate totalŸ Ûi parÍialŸ. Án timp ce toate celelalte dispozitive de protecÍie rŸmÊn Án aceeÛi stare (vezi Fig. Astfel de teste sunt realizate de fabricanÍi care furnizeazŸ informaÍii sub formŸ de tabel. cu micÛorarea costurilor corespunzŸtoare. H48 indicŸ posibilitatea utilizŸrii tehnicii “filiaÍiei” a Ántreruptoarelor automate de tip C60. utilizatorii pot sŸ proiecteze Ántr-o manierŸ riguroasŸ o schemŸ tip cascadŸ. Rezultatul este: n simplificarea calculelor de curent de scurtcircuit. Aceasta poate fi bazatŸ pe principiul nivelelor de curent sau temporizŸrilor sau o combinaÍie a celor douŸ. n simplificarea. deoarece echipamentele cu performanÍe mai reduse sunt Án general mai puÍin voluminoase.

poate sŸ ÁmbunŸtŸÍeascŸ performanÍele de selectivitate globalŸ. Selectivitatea bazatŸ pe combinarea celor douŸ metode de mai sus (vezi Fig. c) Fig. H51: Selectivitate parÍialŸ Ántre Ántreruptoarele automate A Ûi B. ÁntÊrzierea creÛte progresiv pe mŸsurŸ ce ÁnaintŸm cŸtre sursŸ. pentru aceastŸ situaÍie. este ÁntÊrziat suficient pentru a asigura selectivitatea totalŸ cu Ántreruptorul automat B (de exemplu.Aparate de comutaÍie de joasŸ tensiune: funcÍii Ûi selecÍie 4 Întreruptoare automate Selectivitatea Ántre Ántreruptoarele automate A Ûi B este totalŸ dacŸ valoarea maximŸ a curentului de scurtcircuit Án circuitul B (Isc B) nu depŸÛeÛte reglajul de declanÛare la scurtcircuit al Ántreruptorului automat A (Im A). Acest fapt s-a luat Án considerare pentru curba caracteristicŸ a Ántreruptorului automat standard A. Sunt necesare totuÛi calcule Ûi teste adecvate pentru a asigura performanÍe satisfŸcŸtoare Án cazul acestei combinaÍii. de la releul din aval (reglaj inferior) cŸtre sursŸ (reglaj superior). Pentru un scurtcircuit produs Án aval de B. Selectivitatea este totalŸ sau parÍialŸ conform anumitor condiÍii particulare. selectivitatea este parÍialŸ Ûi limitatŸ la Im al Ántreruptorului automat din amonte (vezi Fig. H52c) O ÁntÊrziere mecanicŸ. selectivitatea totalŸ este practic imposibilŸ. n apoi energia scade Ûi nu mai este suficientŸ pentru a provoca declanÛarea lui A. NotŸ: toate Ántreruptoarele automate de JT (considerate aici) au un anumit grad de limitare al curentului. aÛa cum s-a arŸtat Án exemplele de mai sus. În aceastŸ situaÍie la scurtcircuit va declanÛa numai B (vazi Fig. Selectivitatea este totalŸ dacŸ Isc B < Ii (instantanee). H52: Selectivitate. Ca regulŸ selectivitatea este obÍinutŸ cÊnd: n IrA/IrB > 2: Selectivitatea bazatŸ pe nivele de timp: protecÍia Ámpotriva scurtcircuitelor de nivel scŸzut (vezi Fig. contactele acestora se deschid simultan. Masterpact cu declanÛator electronic). H52b) AceastŸ metodŸ este implementatŸ prin reglajul declanÛŸrii temporizate astfel ÁncÊt releele din aval sŸ aibŸ cel mai scurt timp de acÍiune. În acest sens pot exista mai multe cazuri: n Întreruptorul din aval nu este limitator de curent În acest caz. Într-o astfel de situaÍie la curent de scurtcircuit maxim. Principiu: Atunci cÊnd un scurtcircuit foarte puternic este detectat de cŸtre douŸ Ántreruptoare automate A Ûi B. n Întreruptorul din aval este limitator de curent ÎmbunŸtŸÍirea declanÛŸrii selective poate fi obÍinutŸ prin utilizarea unui Ántreruptor automat limitator de curent Án aval. chiar Ûi acelea care nu sunt clasificate ca limitatoare de curent. Selectivitate prin nivele de curent b) Selectivitatea prin nivele de curent este realizatŸ prin reglajul Án trepte al curenÍilor de acÍionare ai declanÛatoarelor magnetice. Selectivitatea este parÍialŸ dacŸ curentul de scurtcircuit maxim posibil Án circuitul B depŸÛeÛte reglajul de declanÛare aferent Ántreruptorului automat A. H24 Fig. Ca urmare. deoarece IscA este aproximativ egal cu IscB astfel ÁncÊt ambele Ántreruptoare automate vor declanÛa simultan. AceastŸ metodŸ este realizatŸ prin reglajul succesiv al nivelelor de declanÛare ale releelor. n Ii declanÛare instantanee.5. Selectivitatea prin nivele de curent este realizatŸ cu Ántreruptoare automate. selectivitatea Ántre Compact NS este totalŸ dacŸ raportul Ántre A Ûi B este mai mare decÊt 2. . de preferat limitatoare. Ca regulŸ.H . H50: Selectivitate totalŸ Ántre Ántreruptoarele automate A Ûi B. H52a). H53. Selectivitatea bazatŸ pe nivelul de curent: protecÍia Ámpotriva suprasarcinilor (vezi Fig. Án trepte. din amonte. a) Selectivitatea bazatŸ pe nivelele energiei arcului electric: protecÍia Ámpotriva scurtcircuitelor foarte puternice AceastŸ tehnologie implementatŸ Án Ántreruptorul automat limitator Compact NS este extrem de eficientŸ pentru obÍinerea selectivitŸÍii totale. curentul limitat IB va duce la funcÍionarea declanÛatorului electromagnetic din B (reglat corespunzŸtor) dar va fi insuficient pentru a produce declanÛarea lui A. n cantitatea importantŸ de energie a arcului electric provoacŸ declanÛarea Ántreruptorului automat B. Ca rezultat curentul este limitat semnificativ. H50). adicŸ Án poziÍia Ántreruptorului B. Fig. adiÍionalŸ schemei nivelelor de curent. prin reglajul Án trepte al nivelelor de curent aferente declanÛatoarelor electromagnetice instantanee. prezentatŸ Án Fig. În diagrama cu douŸ nivele prezentatŸ Ántreruptorul automat A. vor declanÛa ambele Ántreruptoare automate A Ûi B (vezi Fig. H51). Întreruptorul automat din amonte are douŸ niveluri pentru declanÛarea electromagneticŸ ultrarapidŸ: n Im A declanÛator magnetic cu temporizare sau declanÛator electronic cu scurtŸ temporizare. H51).

nereglabilŸ. Selectivitatea bazatŸ pe declanÛare ÁntÊrziatŸ. n Întreruptorul automat din amonte este de tip ultrarapid cu ÁntÊrziere redusŸ (SD) Aceste Ántreruptoare sunt dotate cu declanÛatoare care au o temporizare redusŸ.4 Întreruptoare automate Fig. H54). utilizeaza Ántreruptoare automate numite “selective” (Án anumite ÍŸri). . Selectivitate temporalŸ AceastŸ tehnicŸ necesitŸ: n introducerea unui mecanism de temporizare Án structura declanÛatoarelor aferente. Exemplu Întreruptorul automat A: Compact NS250N dotat cu un declanÛator care include o caracteristicŸ SD. H25 Fig. Ir = 250 A. la orice valoare a curentului de scurtcircuit. DouŸ Ántreruptoare automate A Ûi B Án serie (parcurse de acelaÛi curent) sunt selective dacŸ durata de declanÛare a Ántreruptorului automat B din aval este mai micŸ decÊt durata de nondeclanÛare a Ántreruptorului automat A. H53: Limitarea aval de Ántreruptorul automat B. pÊnŸ la valoarea Ii A (vezi Fig. n Ántreruptoare automate cu performanÍe de stabilitate termicŸ Ûi electrodinamicŸ corespunzŸtoare nivelelor ridicate de curent Ûi ÁntÊrzierilor implicate. H54: Utilizarea unui Ántreruptor automat amonte selectiv. declanÛator magnetic reglat la 2000 A Întreruptorul automat B: Compact NS100N Ir = 100 A Catalogul de distribuÍie electricŸ Merlin Gerin indicŸ limita de selectivitate la 3000 A (o ÁmbunŸtŸÍire peste limita de 2500 A obÍinutŸ la folosirea unui declanÛator standard). Utilizarea acestor Ántreruptoare automate este relativ simplŸ Ûi constŸ Án eÛalonarea Án timp a momentelor de declanÛare pentru mai multe Ántreruptoare automate conectate Án serie. ÎntÊrzierea este suficientŸ pentru asigurarea unei selectivitŸÍi absolute cu orice alt Ántreruptor ultrarapid din aval.

Presiunea nu este destul de mare pentru a provoca declanÛarea Ántreruptorului automat. Selectivitate totalŸ naturalŸ cu Compact NS Avantajul major al Ántreruptorului automat Compact NS constŸ Án asigurarea selectivitŸÍii totale naturale Ántre douŸ aparate Ánseriate dacŸ: n raportul Ántre curenÍii nominali ai celor douŸ declanÛatoare este > 1.H . H55). Ca rezultat tensiunea arcului creÛte Ûi curentul este Ûi mai mult limitat. DeclanÛarea este rapidŸ (< 1ms) Ûi deci curentul este limitat. . Limita selectivitŸÍii poate fi mai mare decÊt Icu B Ûi selectivitatea devine totalŸ la un cost optim al aparatelor. fŸrŸ a declanÛa el ÁnsuÛi. deoarece filiaÍia implicŸ declanÛarea ambelor aparate. astfel ÁncÊt: n ÁntÊrzierea corespunzŸtoare unei anumite trepte este mai mare decÊt timpul de Ántrerupere total al treptei urmŸtoare inferioare.Aparate de comutaÍie de joasŸ tensiune: funcÍii Ûi selecÍie 4 Întreruptoare automate Selectivitate pe mai multe nivele Un exemplu de schemŸ practicŸ cu Ántreruptoare automate Merlin Gerin . n temporizarea corespunzŸtoare primei trepte este mai mare decÊt timpul total de rupere al Ántreruptoarelor automate ultrarapide (tip Compact de exemplu) sau al fuzibilelor (vezi Fig. n raportul curenÍilor nominali ai celor douŸ Ántreruptoare automate > 2. Limitare Ûi selectivitate obÍinute pe baza energiei arcului electric (selectivitate energeticŸ) H26 FiliaÍia Ántre 2 aparate este obÍinutŸ utilizÊnd declanÛarea Ántreruptorului automat din amonte A pentru a ajuta Ántreruptorul automat din aval B sŸ rupŸ arcul.Masterpact (cu dispozitive electronice de protecÍie).5. H55: Selectivitate temporalŸ. n Ántreruptorul automat amonte (A) vede un curent de scurtcircuit limitat comparat cu capacitatea sa de rupere. Principiile sunt urmŸtoarele: n Ántreruptorul automat limitator din aval (B) vede un curent de scurtcircuit important. Aceste Ántreruptoare automate sunt echipate cu temporizatoare reglabile permiÍÊnd 4 trepte de reglaj. Acest curent provoacŸ o respingere a contactelor. Deci.6. Ántreruptorul automat A va ajuta Ántreruptorul automat B sŸ declanÛeze. Fig. Tehnologia bazatŸ pe energia arcului electric implementatŸ Án Ántreruptoarele automate Compact NS permite creÛterea limitelor selectivitŸÍii. Limita selectivitŸÍii Is este Án consecinÍŸ egalŸ cu capacitatea de rupere ultimŸ Icu B a Ántreruptorului automat B acÍionÊnd singur.

4. H57: Exemplu. proiectate special Ûi cu conductoare pilot de interconexiune. Acest sistem (brevetat de Merlin Gerin) permite de asemenea localizarea rapidŸ a defectelor. n ÁntÊrzierea maximŸ permisŸ pentru declanÛatorul de scurtcircuit (vezi Fig. Selectivitate logicŸ Acest sistem de selectivitate necesitŸ Ántreruptoare automate echipate cu declanÛatoare electronice. H27 Fig. Ûi anume: n reglajul nivelului maxim al curentului de scurtcircuit al declanÛatorului electromagnetic. Án conformitate cu principiile enunÍate Án CEI 60787 Ûi CEI 60420. H56) Ántreruptorul automat A este reglat sŸ declanÛeze instantaneu Án caz cŸ releul Ántreruptorului automat B nu trimite un semnal care sŸ confirme cŸ defectul se aflŸ Án aval de B. Deoarece siguranÍa de MT nu trebuie sŸ declanÛeze la defecte apŸrute pe partea de JT (Án aval de Ántreruptorul de JT). H56: Selectivitate logicŸ. transformatorul dintr-un post de transformare de tip consumator este protejat prin siguranÍe de MT care corespund parametrilor transformatorului. Fig. H57). fabricate de Merlin Gerin) interconectate prin conductoare pilot. proiectate special Án acest scop (Compact. Masterpact. urmÊnd indicaÍiile fabricantului de siguranÍe fuzibile. fixeazŸ reglajele maximale pentru protecÍia Ántreruptorului de JT. Acest semnal produce ÁntÊrzierea declanÛŸrii lui A asigurÊnd totodatŸ protecÍia de rezervŸ Án eventualitatea cŸ Ántreruptorul automat B nu reuÛeÛte Ántreruperea.6 Selectivitate MT/JT Ántr-un post de transformare de tip consumator În general. Pentru douŸ nivele A Ûi B (vezi Fig. curba caracteristicŸ a celui din urmŸ trebuie sŸ se gŸseascŸ la stÊnga curbei de pre-arc a siguranÍei fuzibile. .4 Întreruptoare automate Se pot realiza scheme de selectivitate logicŸ utilizÊnd Ántreruptoare automate dotate cu declanÛatoare electronice. pentru transferul de date Ántre Ántreruptoarele automate. AceastŸ condiÍie.

n un reglaj de ÁntÊrziere la treapta 1 sau 2. H58 aratŸ cŸ selectivitatea este asiguratŸ dacŸ ÁntÊrzierea declanÛatorului temporizat este reglatŸ la: n un nivel i 6 Ir = 10. n conexiune Ántre transformator Ûi Ántreruptorul automat de JT: 10 m de cablu monofilar. n transformator MT/JT: 1250 kVA. n siguranÍe MT: 63 A.H . n Ántreruptor automat de JT: Compact NS 2000 reglat la 1800 A (Ir). H58: Curbele fuzibilelor MT Ûi Ántreruptorului automat JT. H28 Fig. . 20/0. Care este reglajul maxim al curentului de declanÛare la scurtcircuit Ûi ÁntÊrzierea maximŸ permisŸ? Curbele din Fig.Aparate de comutaÍie de joasŸ tensiune: funcÍii Ûi selecÍie 4 Întreruptoare automate n nivelul de scurtcircuit la bornele de MT ale transformatorului: 250 MVA.8 kA.4 kV.

2 Cele patru tipuri de supratensiuni tranzitorii 1.Capitolul J ProtecÍia Ámpotriva supratensiunilor la JT Cuprins 1 2 3 4 General 1.2 Alegerea capacitŸÍii de scurgere a unui descŸrcŸtor (pentru o reÍea de JT) 4.4 Standarde de instalare ale descŸrcŸtoarelor J11 J11 J11 J11 J13 Alegerea unui dispozitiv de protecÍie 4.3 Principalele caracteristici ale supratensiunilor tranzitorii 1.3 Datele tehnice ale unui descŸrcŸtor Án conformitate cu standardul CEI 61643-11 3.1 Dispozitive de protecÍie primarŸ (protecÍia instalaÍiilor Ámpotriva trŸsnetului) 2.2 Dispozitive de protecÍie secundarŸ (protecÍia instalaÍiilor interioare Ámpotriva trŸsnetului) J6 J6 J8 Standarde 3.1 Descrierea unui descŸrcŸtor 3.3 Alegerea descŸrcŸtorului Án funcÍie de sistemul de tratare a neutrului 4.1 Evaluarea riscului supratensiunilor pentru instalaÍia de protejat 4.4 Alegerea unui Ántreruptor automat pentru protejarea descŸrcŸtorului J14 J14 J16 J16 J17 J1 .4 Moduri de propagare J2 J2 J2 J4 J5 Dispozitive de protecÍie Ámpotriva supratensiunilor 2.2 Standarde de produs 3.1 Ce este o supratensiune tranzitorie? 1.

Mai mult decÊt atÊt. J1).1 Ce este o supratensiune tranzitorie? O supratensiune tranzitorie este un impuls de tensiune sau o undŸ care este suprapusŸ tensiunii nominale a reÍelei (vezi Fig. Fig. J1: Exemple de supratensiuni tranzitorii. Án fiecare an. 1. n gradientul S mŸsurat Án kV/µs. Acest tip de supratensiune tranzitorie este caracterizat de (vezi Fig. . J2 Fig. n supratensiuni tranzitorii cauzate de descŸrcŸri electrostatice. J2: Principalele caracteristici ale supratensiunii. mii de persoane sunt lovite de trŸsnet Ûi un numŸr foarte mare de animale sunt ucise. n supratensiuni tranzitorii de comutaÍie. Anual aceasta ÁnseamnŸ 3 mii de miliarde de lovituri de trŸsnet.ProtecÍia Ámpotriva supratensiunilor la JT 1 General 1. n Pretutindeni Án lume.J . Án special asupra clŸdirilor din ferme. Lovituri de trŸsnet ating pŸmÊntul cu o ratŸ de 30 pÊnŸ la 100 lovituri pe secundŸ. durata supratensiunii tranzitorii (T) cauzeazŸ un impuls de energie Án circuitele electrice care poate sŸ distrugŸ echipamentele.2 Cele patru tipuri de supratensiuni tranzitorii ExistŸ patru tipuri de supratensiuni tranzitorii care pot perturba instalaÍiile electrice Ûi consumatorii alimentaÍi din acestea: n supratensiuni tranzitorii de origine atmosfericŸ. n supratensiuni tranzitorii de frecvenÍŸ industrialŸ. Aceste furtuni sunt ÁnsoÍite de trŸsnete care constituie un risc serios pentru oameni Ûi echipamente. J2): n frontul de undŸ (tf) mŸsurat Án µs. O supratensiune tranzitorie perturbŸ echipamentele Ûi provoacŸ radiaÍii electromagnetice. n TrŸsnetul provoacŸ un mare numŸr de incendii. Supratensiuni tranzitorii de origine atmosfericŸ Riscul unei lovituri de trŸsnet: cÊteva cifre În fiecare zi Ántre 2000 Ûi 5000 de furtuni se formeazŸ pe planeta noastrŸ.

Suflul poate sparge geamuri sau proiecta oameni Ûi animale la cÊÍiva metri faÍŸ de locaÍia iniÍialŸ. . n Supratensiunile tranzitorii circulŸ dupŸ impact pe reÍelele electrice sau pe reÍelele telefonice aeriene. n impulsuri de tensiune la conectarea unei baterii de condensatoare la reÍea. n Costul reparaÍiilor pentru daunele provocate de trŸsnete este foarte mare. televizoare. n Efectul de combustie: trŸsnetul provoacŸ dilatarea aerului Án canalul de arc implicÊnd suprapresiuni pe o distanÍŸ de zeci de metri. frecvenÍa lor variazŸ de la zeci la sute de kilohertzi.1 24 65 Durata totalŸ T (s) 0.001 0. DupŸ cum se poate vedea 50% din trŸsnete sunt de o forÍŸ mai mare de 33 kA Ûi 5% sunt mai mari de 85 kA. n toate dispozitivele care conÍin o bobinŸ. un condensator sau un transformator.01 1. cuptoare electrice. etc. n impulsuri de tensiune de la circuite inductive provocate de motoare la pornire sau oprire sau conectarea Ûi deconectarea transformatoarelor Án posturile de transformare MT/JT. Supratensiunile tranzitorii de comutaÍie sunt provocate de: n impulsuri de tensiune la deconectarea aparaturii de comutaÍie (fuzibile. Este important de cunoscut probabilitatea Ûi forÍa loviturilor atunci cÊnd protejŸm o instalaÍie. n Ridicarea potenÍialului pŸmÊntului la circulaÍia curentului de trŸsnet Án pŸmÊnt. contactori). TrŸsnetul provine dintr-o descŸrcare a sarcinilor electrice acumulate Án norii cumulo-nimbus care formeazŸ un condensator cu pŸmÊntul. Ántreruptoare automate). Mai trebuie Ûtiut Ûi cŸ curentul unui trŸsnet este un impuls de curent de ÁnaltŸ frecvenÍŸ ajungÊnd pÊnŸ la un megahertz. Caracteristicile unui descŸrcŸri de trŸsnet Tabelul J3 aratŸ valorile date de comitetul de protecÍie Ámpotriva trŸsnetelor (comisia tehnicŸ 81 a CEI). n Efecte electrodinamice: cÊnd curentul de trŸsnet circulŸ printr-un conductor paralel cu alte conductoare poate provoca atragere sau respingere Ántre conductoare. J1). Efectele trŸsnetului Curentul unui trŸsnet este deci un curent electric de ÁnaltŸ frecvenÍŸ. TrŸsnetul este un fenomen atmosferic frecvent care produce supratensiuni tranzitorii Án toate elementele conductoare Ûi Án special Án conductoare Ûi Án echipamente. Acestea au un front lent.1 NumŸr total descŸrcŸri n 1 2 6 Tab. Acestea sunt Án general unde de tensiune de ÁnaltŸ frecvenÍŸ sau amortizate (vezi Fig. el provoacŸ aceleaÛi efecte asupra unui conductor ca Ûi orice alt curent de joasŸ frecvenÍŸ: n Efecte termice: topire la locul impactului Ûi efectul Joule datorat circulaÍiei de curent care provoacŸ incendii. conectate la alimentarea cu energie electricŸ: relee. În plus pierderile provocate de un echipament scos din uz de o loviturŸ de trŸsnet pot avea consecinÍe financiare apropiate de costul iniÍial al echipamentului.1 General n TrŸsnetul afecteazŸ transformatoarele electrice. Probabilitatea de producere P% 95 50 5 Curentul de vÊrf I (kA) 7 33 85 Gradientul S (kA/μs) 9. filtre. n ClŸdirile Ánalte sunt cele mai des lovite de trŸsnet. J3: Caracteristicile descŸrcŸrilor de trŸsnet date de comitetul de protecÍie Ámpotriva trŸsnetelor al CEI. erori ale automatelor programabile sau defectŸri ale sistemelor de reglare automatŸ. contoarele de energie. n Supratensiunile induse de efectul radiaÍiei electromagnetice a canalului de arc de trŸsnet. Energia implicatŸ este deci foarte mare. unda de Ûoc se transformŸ Ántr-o undŸ sonorŸ: tunetul. J3 Supratensiuni tranzitorii de comutaÍie O schimbare bruscŸ Án condiÍiile de funcÍionare ale unei reÍele electrice va provoca apariÍia unor fenomene tranzitorii. sau de deschiderea Ûi Ánchiderea aparatajului de comandŸ (relee. datoritŸ funcÍionŸrii dispozitivelor de protecÍie. Aceasta explicŸ loviturile indirecte ale trŸsnetului prin tensiunea de pas Ûi distrugerea echipamentelor. Ûi care reprezintŸ un impuls de curent considerabil. La reÁntoarcerea aerului Án canalul de arc. aparatele electro-casnice. Fenomenul furtunilor provoacŸ daune serioase. contactoare. imprimante. adicŸ deformaÍii mecanice sau ruperi ale acestora. computere. n Este dificilŸ evaluarea daunelor provocate de perturbaÍiile produse de trŸsnete asupra reÍelelor de telecomunicaÍie sau calculatoare. La fel ca Ûi efectele provocate de o inducÍie puternicŸ sau de alte supratensiuni tranzitorii. Án general toate aplicaÍiile electrice Ûi electronice din sectorul rezidenÍial Ûi industrial. care acÍioneazŸ ca o antenŸ peste cÊÍiva kilometri.

supratens. deÛi riscul unei lovituri directe este limitat.000 kV/μs i 1. De exemplu o persoanŸ mergÊnd pe un covor cu ÁncŸlÍŸminte electroizolantŸ se va ÁncŸrca cu o sarcinŸ la o tensiune de cÊÍiva kilovolÍi. de asemenea. va transmite o descŸrcare electricŸ de cÊÍiva amperi cu un front de undŸ de cÊteva nanosecunde. daune considerabile. n supratensiuni cauzate de avarii. 60 sau 400 Hz): n supratensiuni cauzate de defecte de izolaÍie fazŸ/carcasŸ sau fazŸ/pŸmÊnt Án reÍelele cu neutrul izolat sau tratat prin impedanÍŸ sau prin Ántreruperea conductorului neutru.000 ms ScurtŸ 1 la 100 ms Foarte scurtŸ 1 la 100 μs Gradientul sau frecvenÍa FrecvenÍŸ industrialŸ (50-60-400 Hz) Medie 1 la 200 kHz Foarte mare 1 la 1. . sarcinile acumulate creazŸ un cÊmp electrostatic foarte puternic. Fig. pe durata acÍionŸrii dispozitivului de protecÍie. CÊnd aceasta se ÁntÊmplŸ. aceste dispozitive vor reamorsa arcul dacŸ defectul persistŸ.3 Principalele caracteristici ale supratensiunilor tranzitorii Tabelul J5 de mai jos prezintŸ principalele caracteristici ale supratensiunilor tranzitorii. DacŸ avem de-a face cu un obiect conÍinÊnd electronicŸ sau circuite imprimate neprotejate acestea pot fi distruse. Supratensiuni tranzitorii cauzate de descŸrcŸri electrostatice Într-un mediu uscat. tranzitorii DuratŸ LungŸ 30 la 1. 1. aparatele monofazice pot primi Án loc de 230 V. n funcÍionarea unui eclator de ÁnaltŸ sau medie tensiune provoacŸ o creÛtere a potenÍialului pŸmÊntului. pÊnŸ la 400V sau pentru medie tensiune tensiunea poate creÛte cu pÊnŸ la √3.J . n supratensiunile tranzitorii industriale sau de comutaÍie pot provoca. n faptul cŸ o instalaÍie este subteranŸ nu o protejeazŸ complet. ce urmeazŸ dupŸ detectarea unui defect. J5: Principalele caracteristici ale supratensiunilor tranzitorii. J4 Trei lucruri trebuiesc reÍinute: n o loviturŸ de trŸsnet directŸ sau indirectŸ poate avea consecinÍe distructive asupra instalaÍiilor electrice la cÊÍiva kilometri depŸrtare de locul impactului. DacŸ persoana se apropie de un obiect conductor. J4) Aceste supratensiuni au aceeaÛi frecvenÍŸ ca Ûi reÍeaua (50.7 2 la 4 >4 Tab. de exemplu un conductor de medie tensiune cŸzut peste unul de joasŸ tensiune. J4: Supratensiuni tranzitorii de frecvenÍŸ industrialŸ.ProtecÍia Ámpotriva supratensiunilor la JT 1 General Supratensiuni tranzitorii de frecvenÍŸ industrialŸ (vezi Fig. La ciclurile automate de cuplŸri-decuplŸri succesive. Tip de supratensiune tranzitorie FrecvenÍŸ industrialŸ (defect de izolaÍie) De comutaÍie sau descŸrcare electrostaticŸ AtmosfericŸ Coef.

Fig. Ele sunt periculoase Án special pentru aparatele cu carcasŸ metalicŸ legatŸ la pŸmÊnt datoritŸ riscului strŸpungerii dielectricului. Ele sunt periculoase Án special pentru aparatele electronice.4 Moduri de propagare Modul obiÛnuit Modul obiÛnuit de propagare a supratensiunilor este Ántre pŸrÍile active Ûi pŸmÊnt: fazŸ/pŸmÊnt sau neutru/pŸmÊnt (vezi Fig. J7: Modul diferenÍial. J6). Modul diferenÍial Modul diferenÍial de propagare a supratensiunilor este Ántre fazŸ/fazŸ sau fazŸ/neutru (vezi Fig. . computere etc. J6: Modul obiÛnuit. J5 Fig. J7).1 General 1.

1 Dispozitive de protecÍie primarŸ (protecÍia instalaÍiilor Ámpotriva trŸsnetului) Scopul dispozitivelor de protecÍie primarŸ este protecÍia instalaÍiilor Ámpotriva loviturilor directe ale trŸsnetului. J8). ExistŸ trei tipuri de protecÍie primarŸ: n conductor paratrŸsnet Franklin. care este cel mai vechi Ûi mai bine cunoscut dispozitiv de protecÍie Ámpotriva trŸsnetului. n zŸbrele metalice sau cuÛca Faraday. Conductorul paratrŸsnet Conductorul paratrŸsnet este o vergea metalicŸ plasatŸ Án vÊrful unei clŸdiri. Ele capteazŸ Ûi conduc curentul de trŸsnet la pŸmÊnt. n conductoare aeriene orizontale. J8: Exemplu de protecÍie utilizÊnd conductorul paratrŸsnet Franklin. J6 Fig. . Principiul este bazat pe aria de protecÍie determinatŸ de o structurŸ care este mai ÁnaltŸ decÊt restul. Ea este legatŸ la pŸmÊnt prin intermediul unuia sau mai multor conductoare (adesea platbandŸ de cupru) (vezi Fig. 2.J . AcelaÛi principiu se aplicŸ pentru un stÊlp.ProtecÍia Ámpotriva supratensiunilor la JT 2 Dispozitive de protecÍie Ámpotriva supratensiunilor DouŸ tipuri majore de dispozitive sunt utilizate pentru suprimarea sau limitarea supratensiunilor: ele sunt denumite dispozitive de protecÍie primarŸ Ûi dispozitive de protecÍie secundarŸ. clŸdire sau structurŸ metalicŸ ÁnaltŸ.

J9). Fig. J10). pentru acest motiv este recomandabil ca sŸ divizŸm conductoarele de coborÊre Án douŸ. scurgerea curentului de trŸsnet spre pŸmÊnt va induce supratensiuni. J9: Exemplu de paratrŸsnet utilizÊnd metoda conductorului orizontal. J10: Exemplu de protecÍie a LEA utilizÊnd conductoare de gardŸ. etc. Án circuitele electrice ale clŸdirii ce este protejatŸ. aplicaÍii militare Ûi conductoare de gardŸ pentru liniile electrice aeriene de ÁnaltŸ tensiune (vezi Fig. Acestea pot sŸ ajungŸ la zeci de kilovolÍi.).2 Dispozitive de protecÍie Ámpotriva supratensiunilor Proiectarea Ûi execuÍia unei instalaÍii de paratrŸsnet este sarcina unui specialist. electrozilor prizei de pŸmÊnt Ûi distanÍelor pÊnŸ la celelalte reÍele utilitare (gaz. prin radiaÍie electromagneticŸ. . Trebuie acordatŸ atenÍie traseului platbandelor de cupru. Mai mult. apŸ. J7 Fig. Conductoare aeriene orizontale Aceste conductoare sunt Ántinse deasupra structurii care urmeazŸ a fi protejatŸ (vezi Fig. patru sau mai multe coborÊri Án paralel pentru a minimiza efectele electromagnetice. ecliselor de testare a prizelor de pŸmÊnt. Ele sunt utilizate pentru structuri speciale: lansatoare de rachete.

Conductoarele verticale sunt legate la pŸmÊnt Ûi Ántre ele. J12). J12: Principiul protecÍiei Án serie. . Rezultatul este o serie de zŸbrele de 15 x 15 m sau 10 x 10 m. Aceste dispozitive de protecÍie nu previn apariÍia efectelor secundare distructive asupra echipamentelor. reÍele de comandŸ. De exemplu creÛterea potenÍialului pŸmÊntului sau inducÍia electromagneticŸ datoratŸ scurgerii curentului cŸtre pŸmÊnt. Aceasta ÁnseamnŸ o legŸturŸ echipotenÍialŸ mai bunŸ a clŸdirii care divizeazŸ curenÍii de trŸsnet. reducÊnd considerabil cÊmpul electromagnetic Ûi inducÍia. de exemplu la fiecare douŸ etaje (vezi Fig. Pentru reducerea efectelor secundare Án reÍelele telefonice Ûi electrice trebuiesc montaÍi descŸrcŸtori de joasŸ tensiune. ZŸbrele metalice (cuÛca Faraday) Principiul este utilizat pentru clŸdiri foarte sensibile adŸpostind calculatoare sau producÍie de circuite integrate. AceastŸ protecÍie nu este foarte eficientŸ. Dispozitivele de protecÍie conectate Án serie Acestea sunt conectate Án serie cu conductoarele electrice ale sistemului care trebuie protejat (vezi Fig. J8 Dispozitivele de protecÍie secundarŸ sunt clasate Án douŸ categorii: dispozitive de protecÍie montate Án serie Ûi dispozitive de protecÍie montate Án paralel. Se adaugŸ legŸturi orizontale suplimentare dacŸ clŸdirea este ÁnaltŸ. 2. de comutaÍie sau de frecvenÍŸ industrialŸ. corespunzŸtoare unei benzi de frecvenÍŸ bine definitŸ. Aceste protecÍii nu sunt potrivite pentru perturbaÍii atmosferice. Transformatoarele Acestea reduc vÊrfurile de tensiune prin efectul inducÍiei Ûi eliminŸ cÊteva armonici datoritŸ modului de realizare a conexiunilor. reÍele telefonice. Dispozitivele de protecÍie montate Án paralel sunt utilizate pentru reÍele electrice. J11: Exemplu de protecÍie a unei clŸdiri utilizÊnd principiul zŸbrelelor metalice (cuÛca Faraday). Filtrele Bazate pe componente precum rezistenÍe.J . J11). Fig. El constŸ Án multiplicarea simetricŸ a numŸrului de coborÊri pe exteriorul clŸdirii. ele sunt potrivite Ámpotriva supratensiunilor de comutaÍie sau a celor de frecvenÍŸ industrialŸ.2 Dispozitive de protecÍie secundarŸ (protecÍia instalaÍiilor interioare Ámpotriva trŸsnetului) Acestea trateazŸ efectele supratensiunilor tranzitorii atmosferice. Fig. Ele pot fi clasificate dupŸ felul Án care sunt conectate Án instalaÍii: Án serie sau Án paralel. Dispozitivele de protecÍie montate Án serie sunt specifice unor sisteme sau aplicaÍii. inductanÍe sau condensatori.ProtecÍia Ámpotriva supratensiunilor la JT 2 Dispozitive de protecÍie Ámpotriva supratensiunilor Dispozitivele de protecÍie primarŸ Ámpotriva trŸsnetelor precum conductoarele orizontale sau zŸbrelele metalice sunt utilizate pentru protecÍia Ámpotriva loviturilor directe de trŸsnet.

dispozitivul de protecÍie nu mai conduce Ûi se reÁntoarce la starea inactivŸ. Principalele caracteristici n Tensiunea nominalŸ a dispozitivului de protecÍie trebuie sŸ corespundŸ tensiunii reÍelei la bornele dispozitivului: 230/400 V. aceste dispozitive nu oferŸ protecÍie Ámpotriva supratensiunilor atmosferice Ûi. J13). Aceasta este caracteristica idealŸ tensiune/curent: n timpul de rŸspuns al dispozitivului de protecÍie (tr) trebuie sŸ fie cÊt de scurt posibil. J14). Ele pot fi folosite pentru reglajul frecvenÍei Ûi tensiunii. n La apariÍia unei supratensiuni de o valoare mai mare decÊt un prag reglabil Án instalaÍia ce urmeazŸ a fi protejatŸ. Pe de altŸ parte. CÊnd supratensiunea dispare. este Án continuare necesarŸ utilizarea descŸrcŸtorilor. n DacŸ nu existŸ supratensiuni prin dispozitiv nu se va scurge nici un curent cŸtre pŸmÊnt. acÍionÊnd numai asupra supratensiunilor. Fig. J9 Fig. chiar Án cazul dispariÍiei tensiunii (pentru UPS). care solicitŸ energie de cea mai bunŸ calitate. Ele sunt potrivite pentru protejarea electronicii sensibile sau a computerelor. deci. CondiÍionerele de reÍea Ûi sursele neÁntreruptibile statice (UPS) Aceste dispozitive sunt utilizate pentru protecÍia echipamentelor sensibile precum calculatoarele. pentru protecÍia cÊt mai rapidŸ a instalaÍiei. . J13: Principiul protecÍiei Án paralel. Este protecÍia la supratensiune cel mai des folositŸ. n descŸrcŸtorul trebuie sŸ reziste la curentul nominal In. eliminarea interferenÍelor Ûi asigurarea continuitŸÍii Án alimentarea cu energie electricŸ. dispozitivul de protecÍie conduce supratensiunea la pŸmÊnt limitÊnd tensiunea la nivelul de protecÍie dorit Up (vezi Fig. Dispozitivele de protecÍie conectate Án paralel Principiu Dispozitivele de protecÍie conectate Án paralel se adapteazŸ la instalaÍia ce urmeazŸ a fi protejatŸ (vezi Fig.2 Dispozitive de protecÍie Ámpotriva supratensiunilor Amortizoare de undŸ Sunt fabricate Án principiu din bobine Án aer care limiteazŸ supratensiunile Ûi descŸrcŸtori care absorb curenÍii. n dispozitivul de protecÍie trebuie sŸ aibŸ capacitatea de a conduce energia previzibilŸ a supratensiunilor ce ar putea sŸ aparŸ. J14: CurbŸ tipica U/I a unui dispozitiv de protecÍie ideal. TotuÛi aceste aparate sunt masive Ûi scumpe.

J . J15: Limitator de tensiune.ProtecÍia Ámpotriva supratensiunilor la JT 2 Dispozitive de protecÍie Ámpotriva supratensiunilor Produsele utilizate n Limitatoare de tensiune Sunt utilizate Án posturile de transformare MT/JT la bornele JT ale transformatorului Án schema de tratare a neutrului IT. Án special cele de frecvenÍŸ industrialŸ (vezi Fig. Ele pot conduce supratensiunile tranzitorii cŸtre pŸmÊnt. J15). n DescŸrcŸtoare de JT Acest termen desemneazŸ dispozitive foarte diferite. ExistŸ variante Ánglobate Án receptoarele electrice care ÁnsŸ nu pot proteja Ámpotriva supratensiunilor puternice. n DescŸrcŸtoare de JT pentru curent redus Acestea protejeazŸ liniile telefonice sau de comunicaÍie Ámpotriva supratensiunilor atmosferice Ûi de comutaÍie. Ìi acestea sunt instalate Án cutii de distribuÍie sau Ánglobate Án receptoarele electrice. Án funcÍie de tehnologia constructivŸ aplicatŸ. Ele asigurŸ protecÍie secundarŸ elementelor vecine dar capacitatea de scurgere este destul de micŸ. J10 . DescŸrcŸtoarele de JT le gŸsim sub formŸ de module gata de instalat Án dulapurile de distribuÍie de JT. Pot fi debroÛabile Ûi pot proteja doar puncte specifice. Fig.

valoarea U0 este necesarŸ la alegerea Uc. este valoarea de vÊrf a curentului cu o forma de undŸ de 8/20 µs care circulŸ prin descŸrcŸtor Ûi cu o magnitudine conformŸ cu secvenÍa de test operaÍional pentru clasa 2.2 Standarde de produs Standardul internaÍional CEI 61643-1 Dispozitive de protecÍie Ámpotriva supratensiunilor conectate la reÍelele de distribuÍie.2/50 Ûi curentul de descŸrcare Imax. n Án modul diferenÍial: fazŸ/neutru. descŸrcŸtorul conduce energia spre pŸmÊnt Án modul comun. n Uc: tensiunea de Íinere permanentŸ. Imax este mai mare decat In. notatŸ U0. n Iimp: curentul de impuls. ProtecÍia Ámpotriva scurtcircuitelor este asiguratŸ de cŸtre Ántreruptorul automat extern.5 kV. n Up: tensiunea de protecÍie. DescŸrcŸtorii eliminŸ supratensiunile propagate: n Án modul obiÛnuit: fazŸ/pŸmÊnt sau neutru/pŸmÊnt.2/50 Ûi curentul de impuls Iimp. DescŸrcŸtoarele au o protecÍie termicŸ internŸ. Cele trei clase de test nu pot fi comparate.2 kV – 1. DescŸrcŸtorii conÍin componente neliniare cum ar fi de exemplu varistorii. Un indicator inclus informeazŸ utilizatorul despre apropierea sfÊrÛitului ciclului de exploatare. J11 . n Imax: curentul de descŸrcare pentru clasa 2 de test. este tensiunea de referinÍŸ care defineÛte reÍeaua. este definit utilizÊnd un curent de vÊrf (IvÊrf). de-a lungul funcÍionŸrii normale. Cand tensiunea depŸÛeÛte pragul Uc. n In: curentul de descŸrcare nominal. reprezintŸ valoarea de vÊrf a impulsului de curent avÊnd forma de undŸ de 8/20 µs.3 Standarde 3. aceastŸ valoare va fi mai mare decÊt valoarea maximŸ obÍinutŸ la mŸsurarea tensiunii limitate. descŸrcŸtorul se degradeazŸ Ûi se transformŸ Ántr-un dispozitiv conductor. este un parametru care caracterizeazŸ funcÍionarea descŸrcŸtorului prin limitarea tensiunii la bornele sale la o valoare aleasŸ. Sunt definite trei clase: n Clasa 1 de test: dispozitivele conduc curentul de descŸrcare nominal (In). fiecare avÊnd originea Án altŸ ÍarŸ. n Ic: curentul de scurgere sau curentul de operare permanent.2/50 sau 8/20. n Clasa 2 de test: dispozitivele conduc curentul de descŸrcare nominal (In). cu propriile specificaÍii. Este utilizat Án clasificarea descŸrcŸtorilor pentru clasŸ 2 de test Ûi pentru condiÍii iniÍiale pentru clasa 1 Ûi 2 de test. Ûi sarcina “Q” Ûi testatŸ Án conformitate cu secvenÍa de test operaÍional. este egalŸ cu tensiunea nominalŸ. n Clasa 3 de test: dispozitivele conduc impulsuri de forma 1. exemplu 230/400 V pentru o reÍea trifazicŸ. Gradual. n Un: tensiunea nominalŸ a reÍelei. care protejazŸ Ámpotriva aprinderii la sfÊrÛitul perioadei de viaÍŸ. Acest standard recent (2002) este bazat pe trei standarde de produs: VDE0675.1 Descrierea unui descŸrcŸtor Un descŸrcŸtor este un dispozitiv care limiteazŸ supratensiunile tranzitorii Ûi conduce curenÍii la pŸmÊnt pentru a reduce amplitudinea supratensiunilor la o valoare nepericuloasŸ pentru instalaÍiile Ûi echipamentele electrice.5 kV – 1. este valoarea efectivŸ maximŸ care poate fi aplicatŸ permanent descŸrcŸtorului. dupŸ cÊteva cicluri de funcÍionare. 3. Fiecare fabricant se referŸ la una din cele trei clase.3 Datele tehnice ale unui descŸrcŸtor Án conformitate cu cu standardul CEI 61643-1 n DescŸrcŸtor (SPD. n Clasele de test: clasificarea descŸrcŸtorilor dupŸ clasa de testare. În modul diferenÍial energia este direcÍionatŸ cŸtre un alt dispozitiv conductor. care circulŸ prin descŸrcŸtor. NF C 61740/95 Ûi UL1449. Este utilizat pentru clasificarea descŸrcŸtorilor pentru clasŸ 1. Ic corespunde sumei curenÍilor care circulŸ prin descŸrcŸtor Ûi prin celelalte circuite Án paralel cu acesta. impulsuri de forma 1. Surge Protection Device): dispozitiv care trebuie sŸ limiteze supratensiunile tranzitorii Ûi sŸ conducŸ curenÍii de scurgere. Este utilizatŸ de asemenea tensiunea fazŸ-nul. Ei conÍin cel puÍin o componentŸ neliniarŸ. impulsuri de forma 1.8 kV – 2 kV – 2. 3. este curentul care se scurge prin descŸrcŸtor atunci cÊnd este alimentat la tensiunea operaÍionalŸ de Íinere (Uc) pentru fiecare mod. AnumiÍi descŸrcŸtori transmit aceste informaÍii la distanÍŸ. Valorile comune pentru o reÍea de 230/400 V sunt: 1 kV – 1.

J17). J18: Impuls de 8/20 µs.ProtecÍia Ámpotriva supratensiunilor la JT 3 Standarde n Ures: tensiunea rezidualŸ. J12 Fig. Fig.2/50 µs (vezi Fig.. n Pentru a testa descŸrcŸtorii fiecare ÍarŸ a definit unde de curent Ûi tensiune specifice: o impuls de tensiune. exemplu 4/10 µs. 10/1000 µs. o alte impulsuri posibile.. J16). Up. J16: Caracteristica tensiune/curent. J18). Fig. exemplu pentru RomÊnia: 1. J17: Impuls de 1. 10/350 µs . . exemplu pentru RomÊnia: 8/20 µs (vezi Fig. In Ûi Imax (vezi Fig.2/50 µs. ComparaÍia Ûi testele asupra descŸrcŸtorilor trebuie sŸ se facŸ cu aceeaÛi formŸ de undŸ astfel ÁncÊt rezultatele sŸ fie relevante. valoarea de vÊrf a tensiunii care apare la bornele descŸrcŸtorului Án timpul procesului de trecere a curentului.J . DescŸrcŸtorul este caracterizat prin Uc. o impuls de curent.

5 1. deci valori mai mari ale Uc pot fi necesare. . DacŸ descŸrcŸtorul este instalat Án aval de un dispozitiv de protecÍie rezidualŸ de tip S. J13 (1) Conform standardului CEI 60038.5 8 6 4 Valori sugerate de inginerii de sistem 2. trebuie prevŸzut un dispozitiv de protecÍie Ámpotriva supratensiunilor atmosferice dacŸ indicele keraunic al amplasamentului este suficient de ridicat (Nk > 25 de zile pe an cu furtuni) o CEI 60364-4-443-4: alegerea echipamentului pentru instalaÍii AceastŸ secÍiune ajutŸ la alegerea nivelului de protecÍie Up pentru descŸrcŸtori Án funcÍie de receptoarele ce urmeazŸ a fi protejate. . curentul nominal de descŸrcare trebuie sŸ fie mai mic de 5 kA. Tensiunea nominalŸ a instalaÍiei(1) V ReÍea ReÍea trifazatŸ(2) monofazatŸ cu punct median 230/440(2) 277/480(2) 400/690 1. o CEI 60364-5-534: alegerea Ûi montarea echipamentului electric AceastŸ secÍiune descrie condiÍiile de instalare ale descŸrcŸtorilor: .5 0. instalaÍii electrice Án clŸdiri o CEI 60364-4-443: protecÍie pentru garantarea securitŸÍii Atunci cÊnd instalaÍia este alimentatŸ sau conÍine o linie electricŸ aerianŸ. trebuiesc aplicate specificaÍii adiÍionale pentru descŸrcŸtori (vezi CEI 61024-1 Ûi CEI 61312-1). Tensiunea nominalŸ a dispozitivelor de protecÍie rezidualŸ nu trebuie sŸ fie mai mare decÊt valoarea corespunzŸtoare categoriei a 2-a (vezi Tab. Uc trebuie sŸ fie cel puÍin egalŸ tensiunea fazŸ-fazŸ U.000 120-240 - Tensiunea nominalŸ de impuls recomandatŸ pentru kV Echipament Án Echipament Echipament Echipament apropierea de distribuÍie de utilizare protejat sursei (tensiune (tensiune individual (tensiune de Íinere de Íinere (tensiune de Íinere categoria 3) categoria 2) de Íinere categoria 4) categoria 1) 4 2. U0 este tensiunea reÍelei (Ántre fazŸ Ûi neutru) Án reÍelele IT. (2) În SUA Ûi Canada.Án amontele instalaÍiei: dacŸ descŸrcŸtorul este instalat Án apropierea sursei instalaÍiei electrice alimentate din reÍeaua electricŸ de distribuÍie publicŸ. În sistemele IT. descŸrcŸtorul trebuie sŸ fie imun la un impuls de curent mai mic de 3 kA (8/20 µs).3 Standarde 3. dacŸ descŸrcŸtorul este pe partea alimentŸrii a unui RCD (dispozitiv de curent diferenÍial rezidual). În sistemele TN Ûi TT.5 Tab.Án funcÍie de sistemul de tratare al neutrului: tensiunea de Íinere permanentŸ Uc pentru un descŸrcŸtor trebuie sŸ nu fie mai micŸ decÊt tensiunea de funcÍionare maximŸ la bornele sale.Án prezenÍa conductoarelor de paratrŸsnet: dacŸ este instalat un descŸrcŸtor.5 U0.5 1. principii de selecÍie Ûi montaj n InternaÍional: CEI 60364. dacŸ descŸrcŸtorul este pe partea sarcinii a unui RCD (dispozitiv de curent diferenÍial rezidual). Uc trebuie sŸ fie egal cu 1. se utilizeazŸ tensiunea din rÊndul de jos. . pentru tensiuni mai mari decÊt 300 V faÍŸ de pŸmÊnt.8 6 4 2. J19). Uc trebuie sŸ fie cel puÍin egal cu 1.1 U0. În sistemele TT.4 Standarde de instalare ale descŸrcŸtoarelor n InternaÍional: CEI 61643-12. J19: Alegerea echipamentului pentru instalaÍii conform CEI 60364.

Ea ia Án considerare criterii specifice amplasamentului pe de o parte Ûi caracteristici ale receptorilor din instalaÍia ce urmeazŸ a fi protejatŸ pe de altŸ parte.5 kV) Echipamente cu circuite electronice. Diagnosticul receptoarelor ce urmeazŸ a fi protejate Sunt date Án formula urmŸtoare: R = S + C + I (vezi Tab. Unde: R: riscul receptoarelor S: sensibilitatea echipamentului C: costul echipamentului I: consecinÍele indisponibilitŸÍii echipamentului n Sensibilitatea echipamentului Este definitŸ Án funcÍie de Íinerea la impuls de tensiune a echipamentului ce urmeazŸ a fi protejat (Ui): S=1 Echipament cu Íinere la impuls importantŸ (4 kV) Dulapuri de distribuÍie. unelte portabile S=3 Echipament cu Íinere la impuls micŸ (1.J .5 kV) Toate electrocasnicele. n supratensiunile de comutaÍie. J20: Calculul riscului receptoarelor R = S + C + I. n prezenÍa unui conductor de paratrŸsnet.1 Evaluarea riscului supratensiunilor pentru instalaÍia de protejat Pentru a determina tipul de protecÍie la supratensiune necesar unei anumite instalaÍii propunem urmŸtoarea metodŸ de evaluare a riscului. maÛini de spŸlat vase. computere Ûi telecomunicaÍii J14 n Costul echipamentului C=1 Cost redus < 2 kUS$ C=2 Cost mediu 2 la 20 kUS$ C=3 Cost ridicat > 20 kUS$ n Indisponibilitatea echipamentului Ûi consecinÍele Se poate accepta: I=1 Întreruperea totalŸ a funcÍionŸrii (consecinÍe financiare reduse) I=2 Întreruperea parÍialŸ a funcÍionŸrii (consecinÍe financiare acceptabile) I=3 FŸrŸ Ántreruperea funcÍionŸrii (consecinÍe financiare inacceptabile) Tab. Principiu general UrmŸtoarele elemente trebuiesc luate Án considerare atunci cÊnd evaluŸm riscul: n riscul ca zona sŸ fie lovitŸ de un trŸsnet. prize industriale. frigidere. transformatoare S=2 Echipament cu Íinere la impuls normalŸ (2. motoare. televizoare. sisteme audio. . n echipamentul ce urmeazŸ a fi protejat. UtilizÊnd aceste elemente se pot genera douŸ diagnostice: ale receptoarelor ce urmeazŸ a fi protejate Ûi a zonei ce urmeazŸ a fi protejate. cuptoare. J20). n topografia zonei.ProtecÍia Ámpotriva supratensiunilor la JT 4 Alegerea unui dispozitiv de protecÍie 4. n tipul de reÍea de distribuÍie electricŸ sau tipul de reÍea telefonicŸ.

4 LV = 0.6 LV = 0.75 d=1 Teren deschis Pe un vÊrf. dacŸ zona care urmeazŸ a fi protejatŸ include o instalaÍie de paratrŸsnet. LV: lungimea Án km a reÍelelor electrice aeriene (conductor sau torsadat) ce alimenteazŸ instalaÍia LV = 0 LV = 0. DacŸ dispuneÍi de indicele keraunic Nk (numŸrul de zile pe an Án care este auzit tunetul) trebuie sŸ ÛtiÍi cŸ Ng = Nk/20 LV: lungimea Án km a reÍelelor electrice aeriene de JT ce alimenteazŸ instalaÍia MV: parametru depinzÊnd de reÍeaua de medie tensiune ce alimenteazŸ postul de transformare MT/JT d: coeficient care ia Án considerare locaÍia liniilor aeriene Ûi instalaÍiile. JT telefonice d=0 Înconjurate de structuri d = 0. stÊlpi au acelaÛi efect ca un conductor de paratrŸsnet. E = Ng (1 + LV + MV + d).2 LV = 0.8 LV = 1 Subteran L = 100 la 199 m L = 200 la 299 m L = 300 la 399 m L = 400 la 499 m L > 500 m sau torsadat Lungimea liniei aeriene de JT MV: parametru depinzÊnd de reÍeaua de medie tensiune ce alimenteazŸ postul de transformare MT/JT MV = 0 Post de transformare MT/JT cu alimentare subteranŸ MV = 1 Post de transformare MT/JT cu alimentare Án principal aerianŸ J15 d: coeficient care ia Án considerare locaÍia liniilor aeriene Ûi instalaÍiile d ClŸdiri. Conductorul de paratrŸsnet Riscul apariÍiei supratensiunilor Ántr-o zonŸ este mai mare dacŸ existŸ un conductor mai Ánalt de 50 de metri sau o clŸdire Án zonŸ. lÊngŸ apŸ. lÊngŸ un conductor de paratrŸsnet Fig. Standardul EN 61024-1 solicitŸ instalarea unui descŸrcŸtor Án tabloul electric principal. J21) Unde: Ng: densitatea loviturilor de trŸsnet (numŸrul loviturilor/km2/an) Aceasta poate fi obÍinutŸ consultÊnd o hartŸ furnizatŸ de serviciul meteorologic.4 Alegerea unui dispozitiv de protecÍie Diagnosticul amplasamentului ce urmeazŸ a fi protejat Este dat de urmŸtoarea formulŸ: E = Ng(1 + LV + MV + d) (vezi Fig. J21: Structura reÍelei de alimentare de JT. Supratensiunile de comutaÍie DescŸrcŸtorii instalaÍi pentru protejarea instalaÍiilor Ámpotriva supratensiunilor atmosferice pot proteja Ûi Ámpotriva supratensiunilor de comutaÍie. sau plat Án zonŸ montanŸ. linii MT. NotŸ: O structurŸ care este mai ÁnaltŸ de 20 de metri precum coÛurile de fabricŸ. copaci.5 CÊteva structuri Án jur d = 0. .

R = 8 sau 9 R = 6 sau 7 R≤5 I =1 30 .65 kA CM Uc = 440 V PF8 . transmiterea la distanÍŸ a stŸrii de uzurŸ a descŸrcŸtorului. J23: Valorile Uc conform standardului internaÍional CEI 60364-5-534.5 Uo u 1.3 Alegerea descŸrcŸtorului Án funcÍie de sistemul de tratare a neutrului (vezi Tab. 4. .40 kA Tab.1 Uo IT u 1. o dacŸ un echipament sensibil este la o distanÍŸ mai mare de 30 de metri faÍŸ de descŸrcŸtorul instalat pe sosire.1 Uo 30-40 kA TN-C u 1. J22: Alegerea capacitŸÍii de scurgere a unui descŸrcŸtor. J23) Tratarea neutrului Valoarea Uc Án modul obiÛnuit (fazŸ-pŸmÊnt.ProtecÍia Ámpotriva supratensiunilor la JT 4 Alegerea unui dispozitiv de protecÍie 4. n un Ántreruptor automat pentru protejarea Ûi deconectarea descŸrcŸtorului.732 Uo u 1.15 kA CM/DM Uc = 440/275 V PE CM Uc = 440 V 1P 3P 1P + N 3P + N 1P + N 3P + N 1P + N 3P + N 1P + N 3P + N 1P + N 3P + N 1P + N 3P + N 1P 3 x 1P 1P + N 3P + N 1P + N 3P + N 1P + N 3P + N 3 x 1P 3P CompletaÍi alegerea cu urmŸtoarele elemente: n dacŸ este necesar.J .40 kA 15 kA(1) 15 kA(1) I =2 65 kA 30 . poate fi determinatŸ capacitatea de scurgere Imax (formŸ de undŸ 8/20) pentru un descŸrcŸtor de JT: n ProtecÍia pe sosire (vezi Tab. Oferta Merlin Gerin: PRD-PF-PE Tratarea neutrului TT IT neutru distribuit 345/360 V 345/264 V 253/264 V 380/415 V TN-S TN-C IT neutru nedistribuit 380/415 V Uc (reÍea) Tensiunea completŸ DescŸrcŸtori debroÛabili CM Uc = 275 V CM Uc = 440 V CM/DM Uc = 440/275 V DescŸrcŸtori Án montaj fix PF30 . Uc: tensiunea de Íinere Án regim permanent. Tab.1 Uo 15 kA(1) TN-S u 1.1 Uo J16 U0: tensiunea reÍelei Ántre fazŸ Ûi neutru (230/240 V).40 kA 15 kA(1) I=3 65 kA 65 kA 30 . neutru-pŸmÊnt) Valoarea Uc Án modul diferenÍial (fazŸ-neutru) TT u 1.1 Uo u 1. (1) Riscul este scŸzut. oricum dacŸ se doreÛte instalarea unui descŸrcŸtor este recomandat modelul cu Imax = 15 kA.2 Alegerea capacitŸÍii de scurgere a unui descŸrcŸtor (pentru o reÍea de JT) DupŸ obÍinerea riscurilor pentru receptoare (R) Ûi pentru amplasament (E). J22) n ProtecÍia secundarŸ În cele douŸ cazuri care urmeazŸ o protecÍie secundarŸ prin descŸrcŸtori este necesarŸ: o dacŸ nivelul de protecÍie (Up) este prea mare faÍŸ de tensiunea de Íinere la impuls UÛoc. Alegerea descŸrcŸtorilor Án funcÍie de sistemul de tratare a neutrului. În acest caz un descŸrcŸtor de 8 kA trebuie instalat Ántr-un tablou secundar Ûi Án apropiere de sarcinile sensibile.

n fiecare conductor activ trebuie protejat. J24) DupŸ alegerea descŸrcŸtoarilor necesari pentru protecÍia instalaÍiei. pentru descŸrcŸtor 8-15-30-40 kA 65 kA Întreruptor automat Calibru 20 A 50 A CurbŸ C C Tab.4 Alegerea unui Ántreruptor automat pentru protejarea descŸrcŸtorului (vezi Tab. Ántreruptorul automat pentru protejarea descŸrcŸtoarilor poate fi ales utilizÊnd tabelul de mai jos: n capacitatea de rupere trebuie sŸ fie compatibilŸ cu curentul de scurtcircuit din instalaÍie. Curentul de scurgere max.4 Alegerea unui dispozitiv de protecÍie 4. J24: Alegerea unui Ántreruptor automat pentru protejarea descŸrcŸtorului. J17 . exemplu un descŸrcŸtor 1P+N trebuie asociat cu un Ántreruptor automat bipolar (doi poli protejaÍi).

J .ProtecÍia Ámpotriva supratensiunilor la JT J18 .

1 Lumea este acum pregatitŸ pentru programe Ûi acÍiuni legate de eficienÍa energeticŸ 2.1 ReÍeaua de comunicaÍie la nivelul produsului.2 De la sistemul de control Ûi monitorizare reÍea pÊnŸ la echipamentul de putere inteligent 5. echipamentului Ûi amplasamentului 5.2 O nouŸ provocare: date electrice K3 K3 K4 Un proces.Capitolul K EficienÍa energeticŸ Án distribuÍia electricŸ Cuprins 1 2 3 4 5 Introducere K2 EficienÍa energeticŸ Ûi electricitatea 2.3 Suportul web (e-suport) devine accesibil K16 K16 K19 K21 K1 .3 MŸsurŸtorile Áncep cu produse autonome cu funcÍii de mŸsurŸ suplimentare K10 K10 K11 K13 Sistem de informare Ûi comunicare 5. cÊÍiva participanÍi 3.2 Date electrice pentru obiective reale 4.3 Variatele profiluri Ûi misiuni ale participanÍilor din cadrul companiei K5 K5 K6 K8 De la mŸsurŸtori electrice la informaÍii electrice 4.1 AchiziÍia valorilor fizice 4.1 EficienÍa energeticŸ necesitŸ o abordare antreprenorialŸ 3.2 Studii de competitivitate economicŸ 3.

Evolutivitatea sau e-serviciile prin Internet sunt de asemenea o realitate de astŸzi. AstŸzi apropiindu-ne de abordarea “EficienÍa EnergeticŸ” nu ÁnseamnŸ sŸ creŸm un sistem complex Ûi costisitor. Profilul variazŸ. operaÍii de mentenanÍŸ reduse la necesarul corect. bazate pe noile tehnologii derivate din lumea comunicaÍiilor Ûi biroticii. ci doar un software “License Free” cum ar fi un browser Internet. Total Cost of Ownership) unei reÍele electrice include nu numai investiÍia iniÍialŸ Án echipament ci Ûi performanÍele economice Án operare. Costul total al deÍinerii (TCO.carbontrust.K . mai puÍin consum nejustificat.co. acestea sunt obiective ce implicŸ decizii pentru care este util un sistem de “EficienÍa EnergeticŸ” capabil sŸ furnizeze date oricŸrei persoane ce are nevoie de ele. indiferent de profil. K2 . Responsabilul cu securitatea muncii. dar o parte din munca tuturor acestor oameni include managementul atent al consumului de electricitate. ea poate utiliza mediul de comunicaÍie Intranet al utilizatorului.EficienÍa energeticŸ Án distribuÍia electricŸ 1 Introducere Anumite informaÍii din acest capitol sunt preluate din ghidul publicat de Carbon Trust (www. Sistemele de control Ûi monitorizare a energiei pot aduce un mare beneficiu pentru proprietarul reÍelei electrice ca Ûi componenta strategicŸ Án abordarea globalŸ “EficienÍa EnergeticŸ”. condiÍiile de achiziÍie a electricitŸÍii Ûi reÍeaua care o distribuie. Mai puÍine Ántreruperi costisitoare pentru afacerile companiei. CÊteva caracteristici simple sunt cu adevŸrat abordabile cu o eficienÍŸ foarte bunŸ deoarece ele sunt incluse ca funcÍiuni direct Án echipamentul de putere. Ûeful electrician sau managerul administrativ al locaÍiei sunt cu toÍii din ce Án ce mai interesaÍi.uk) GPG119 Ûi GPG231. OdatŸ ce o instalaÍie electricŸ este echipatŸ cu funcÍii de mŸsurŸ. OperaÍiile adiÍionale nu necesitŸ aptitudini specifice sau training. responsabilul cu consumul de energie. Decizia de a profita de aceste noi posibilitŸÍi poate fi Án viitor din ce Án ce mai mult un factor de diferenÍiere.

disponibilitatea energiei este o problemŸ pentru industriile grav afectate de consecinÍele Ántreruperilor.Án special pentru forma electricŸ a energiei . n programe dedicate Án Statele Unite. K1: Directiva consiliului parlamentului European 2006/32/CE datatŸ 5 Aprilie 2006 relativ la EficienÍa EnergeticŸ pentru utilizatori finali Ûi servicii legate de energie. Planul de eficienÍŸ energeticŸ este acum o prioritate pentru un numŸr din ce Án ce mai mare de companii: n ClŸdirile sunt cel mai mare consumator de energie Ûi o ÍintŸ prioritarŸ. pentru cele mai multe companii. n Implementare reunitŸ (Joint Implementation). n Deoarece costul energiei s-a dublat Án ultimii trei ani. la nivel de ÍarŸ. mecanism prin care o parte cu angajamente privind emisiile poate tranzactiona unitŸÍi de emisie ce Ái sunt permise cu altŸ parte pentru cŸ emite mai puÍin decÊt are dreptul. n Economia energiei este acum parte a angajamentului social al corporaÍiilor. . regiune.sunt din ce Án ce mai puternice.2 EficienÍa energeticŸ Ûi electricitatea 2. Ántelegere pentru ca reducerile sŸ fie “sponsorizate” Ûi Án ÍŸrile fŸrŸ obiective Án reducerea emisiilor. K1). acÍiuni. federaÍie s-au lansat programe. ISO 14001 defineÛte principiile Ûi procesele necesare pentru reducerea permanentŸ a consumurilor de energie Ûi a emisiilor poluante Án orice organizaÍie. n proiecte Ûi iniÍiative Án Asia. Fig. CDM). reÁnoit Án 2006. n TranzacÍionarea emisiilor. AceastŸ extrem de cunoscutŸ inÍelegere cere ÍŸrilor semnatare o reducere colectivŸ a emisiilor de gaze ce provoacŸ efectul de serŸ cu o medie anualŸ de aproximativ 5 procente sub nivelul din 1990 pe perioada 2008-2012. Aceasta este aÛa numita piaÍŸ de carbon (carbon market). Protocolul este bazat pe trei mecanisme primare de piaÍŸ. program care permite ÍŸrilor industrializate sŸ-Ûi ÁndeplineasŸ obiectivele privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de serŸ prin participarea la proiecte care reduc emisiile Án alte ÍŸri. n Mecanismul de dezvoltare curatŸ (Clean Development Mechanism. economiile de electricitate au devenit o sursŸ de productivitate semnificativŸ pentru industrie. reglementŸri : n reglementŸri Ûi standarde ÁntŸrite Án Europa (vezi Fig. n Cum reÍelele de productie Ûi distribuÍie se aflŸ sub presiunea crescutŸ a creÛterii cererii Ûi diminuŸrii resurselor. n Sectorul rezidenÍial este un sector cheie din ce Án ce mai afectat. K3 MotivaÍiile pentru dezvoltarea unor programe de eficienÍŸ energeticŸ .1 Lumea este acum pregatitŸ pentru programe Ûi acÍiuni legate de eficienÍa energeticŸ Prima mare miÛcare a fost iniÍiatŸ de protocolul de la Kyoto din 1997. În toate zonele geografice.

n mediul ÁnconjurŸtor Ûi dezvoltarea durabilŸ.2 O nouŸ provocare: date electrice Toate caracteristicile dezvoltŸrilor curente conduc la apariÍia “Noii lumi electrice” Án care consideraÍiile cheie vor fi: n controlul riscurilor legate de Ántreruperile Án alimentarea cu energie. K2: SoluÍiile Schneider Electric pentru controlul instalaÍiilor electrice. n o achiziÍie mai bunŸ a energiei electrice Ûi Án anumite cazuri o mai bunŸ revÊnzare. preÍul MWh a crescut Ántre 2003 Ûi 2006 de la 30 la 60 € pentru piaÍa europeanŸ. n organizarea mentenanÍei echipamentelor electrice. Electricitatea va fi folositŸ mai inteligent Ûi mai raÍional pentru a contribui Án egalŸ mŸsurŸ la competitivitatea companiilor. independenÍa lor energeticŸ Ûi la protecÍia mediului. unitate. n optimizarea consumului pe clŸdire.K . Noile reguli de bazŸ obligŸ factorii de decizie din cadrul companiilor sŸ aloce noi resurse Ûi sŸ investeascŸ Án produse Ûi servicii pentru a aborda astfel consumul de energie. n sursele de energie regenerabile. Utilizatorii finali vor profita deci de avantajul monitorizŸrii reÍelei electrice pentru a evita pierderile Ûi pentru a alimenta cu energie de calitate acolo unde este cu adevŸrat necesar. atelier. sector. n Ánregistrarea calitŸÍii energiei electrice. Vom avea deci toate datele necesare pentru a face economii reflectate direct Án factura de energie. . evitarea consumului excesiv sau variaÍiilor anormale.EficienÍa energeticŸ Án distribuÍia electricŸ 2 EficienÍa energeticŸ Ûi electricitatea 2. K2): n predicÍia indisponibilitŸÍii reÍelelor electrice. n restricÍiile energetice sau eficienÍa Ûi controlul costurilor. locaÍie. În particular ÁnfiinÍarea unui sistem de informaÍii global Án cadrul companiei va permite datelor electrice sŸ fie transmise Ûi utilizate Ûi controlate Án timp real pentru (vezi Fig. K4 Fig.

ÎmbunŸtŸÍeÛte. folosite de managerul energetic Ûi de echipa lui la toate nivelurile Contacte cu principalii utilizatori prin comitete ad-hoc prezidate de responsabilul departamentului Sistem de informaÍii Sistem cuprinzŸtor de monitorizare consum. ceea ce poate susÍine motivaÍiile Ûi angajamentul individual. Oricum pentru a uÛura o abordare structuratŸ Ánceputul se face prin a repartiza responsabilitŸÍi speciale unor persoane sau grupuri. Conducerea organizaÍiei trebuie sŸ sublinieze importanÍa proiectelor prin solicitarea unor rapoarte regulate asupra progreselor obÍinute Ûi prin publicarea Ûi sprijinirea succeselor. n analizarea posibilitŸÍii reducerii costurilor prin reducerea consumului aÛa ÁncÊt sŸ poatŸ fi fixate obiective rezonabile. formare n Evaluarea integrŸrii Án afacere Ûi dificultŸÍilor de implementare n Procesul de audit n Distribuirea rezultatelor auditului Planificare Ûi organizare Implementare Monitorizare Ûi control Fig. Întelegerea Áncepe cu: n studiul nivelurilor curente ale consumului de energie Ûi costurilor aferente. n Identificarea nevoilor acÍionarilor ÎnÍelegere n Stabilirea politicii n Stabilirea obiectivelor n PregŸtirea planurilor de acÍiune n Stabilirea rolurilor Ûi responsabilitŸÍilor n Prioritizarea investiÍiilor n PregŸtire. cÊÍiva participanÍi n ObÍinerea angajamentului Angajament 3.1 EficienÍa energeticŸ necesitŸ o abordare antreprenorialŸ Un sistem de informaÍii trebuie integrat Án abordarea globalŸ a companiei. AnalizeazŸ. ÎncŸ o data Sistemul de InformaÍii legat de utilizarea energiei electrice Ûi impactul sŸu asupra activitŸÍii de bazŸ a companiei va susÍine acÍiunile sponsorului. formale sau informale. K3: O abordare pas cu pas pentru organizarea managementului energiei. n identificarea efectelor consumului de energie asupra mediului Ánconjurator. identificarea defectelor. Implementare ToÍi angajaÍii ar trebui sŸ fie implicaÍi Án implementarea politicii energetice. ControleazŸ . Planificare Ûi organizare Primul pas ar trebui sŸ fie elaborarea unei politici energetice adecvate organizaÍiei. raportÊnd unui comitet ad-hoc dar cu liniile directoare Ûi autoritatea neclarŸ Motivare Canale de comunicare regulate.3 Un proces.o persoanŸ sau un grup cu responsabilitate asupra ansamblului eforturilor de monitorizare Ûi organizarea lor pentru obÍinerea rezultatelor aÛteptate.DefineÛte. n examinarea modurilor Án care energia este utilizatŸ. Control Ûi monitorizare Fiecare proiect trebuie sŸ aibŸ un sponsor . ResponsabilitŸÍi clar delegate Án ceea ce priveÛte consumurile energetice Post de manager energetic. K3) este o metodŸ structuratŸ pentru conducerea proiectelor Ûi atingerea rezultatelor. Prin dezvoltarea Ûi difuzarea acestei politici conducerea organizaÍiei aratŸ angajamentul faÍŸ de obiectivul excelenÍei Án managementul energiei. Matricea managementului energiei: K5 Nivel Politica energeticŸ Organizare Managementul energiei deplin integrat Án structura de conducere. planuri de acÍiune Ûi revizii regulate cu 4 angajamentul conducerii intreprinderii ca parte a strategiei de mediu Politica propusŸ de managerul energetic sau Ûeful departamentului 2 electric neadoptatŸ Monitorizare Ûi CÊteva formŸri ad-hoc rapoarte bazate pe Án domeniul eficienÍei datele achiziÍionate energetice Responsabilii energetici sunt implicaÍi Án stabilirea bugetului FŸrŸ sistem de informaÍii FŸrŸ promovarea eficienÍei energetice FŸrŸ contabilizarea consumurilor energetice FŸrŸ politicŸ explicitŸ 0 FŸrŸ management FŸrŸ contacte cu energetic sau fŸrŸ utilizatorii delegare formalŸ a responsabilitŸÍilor pentru consumurile energetice FŸrŸ investiÍii Án creÛterea eficienÍei energetice Án imobil . ObÍinerea angajamentului Pentru a demara acÍiuni Án domeniul eficienÍei energetice este esenÍial sprijinul majoritŸÍii persoanelor de decizie ale colectivului de conducere ca individualitŸÍi Ûi ca parte structuralŸ a organizaÍiei. Referitor la filozofia 6 Sigma . MŸsoarŸ. Aceasta trebuie fŸcutŸ Án spiritul culturii organizaÍiei pentru a obÍine cel mai bun efect. Poate fi aplicatŸ atÊt Án cazurile simple cÊt Ûi Án cele complicate Ûi a dovedit Án timp cŸ este Án acelaÛi timp robustŸ Ûi practicŸ.nu poÍi ÁmbunŸtŸÍi ceea ce nu mŸsori. relevarea economiilor Ûi alocare buget Marketing Suport marketing pentru valorile eficienÍei energetice Ûi performanÍa managementului energetic Án organizaÍie Ûi Án afarŸ InvestiÍii Discriminare pozitivŸ Án favoarea soluÍiilor “verzi” cu evaluarea detaliatŸ a investiÍiilor cu ocazia construcÍiilor noi sau renovŸrilor Numai investiÍii utilizÊnd criteriul amortizŸrii rapide Politica energeticŸ. UrmŸtoarea abordare pas cu pas pentru organizarea managementului energiei (aÛa cum este arŸtatŸ Án Fig. n stabilirea standardelor pentru consumul eficient de energie Án organizaÍie.

250 10. per building Metering devices. simple energy usage.g.500 80.2 Studii de competitivitate economicŸ Scenariu financiar preliminar Un sistem de informaÍii asupra eficientei energetice legat de utilizarea electricitŸÍii trebuie privit Ûi din punct de vedere economic pentru a asigura Ándeplinirea obiectivului de creÛtere a competitivitŸÍii economice. pierderilor operaÍionale legate de indisponibilitatea energiei Ûi costurilor de mentenanÍŸ. .000 0 145. Exemplu: Figura de mai jos este un exemplu pentru calculul amortizŸrii investiÍiei .860 -66.000 150.000.000 8. non-critical feeders.com.625 375.838 -333.838 375.860 2 10 15 15 125.5 ore 2 ore 250 10 2 25. O soluÍie care acoperŸ Ántreaga instalaÍie reprezintŸ o ÁmbunŸtŸÍire majorŸ a competitivitŸÍii companiei dar implicŸ o echipŸ dedicatŸ pentru exploatarea noilor capacitŸÍi.000 10 % 1..000 5.500 14.g.000 15.304 97 % Fig.000 8.000.. main/critical feeders.250 600 3.000 20. Stadiu preliminar: evaluarea situaÍiei curente Ûi efectuarea unui studiu financiar (Figura K4) Nevoia unei instalaÍii de mŸsurŸ este justificatŸ prin cÊÛtigurile pe care le poate genera.768 -112.758 196.385 56.000 10.disponibilŸ Án format Excel pe www.trensparentready. Company data 00000 Automatic calculation Contributing factors 100. transformers) Reduction in scrapped products or parts Corporate profit increase Increase in productive work hours Reduction in computer system recovery hours Reduction in manufacturing line start-up costs Annual downtime cost avoidance Operations & maintenance savings potential Employees assigned to manually read meters Employees assigned to maintenance Employees assigned to energy data analysis Activity-based costing savings (e.000 20.EficienÍa energeticŸ Án distribuÍia electricŸ 3 Un proces.000 7. per building Device costs Software costs Computer equipment costs Installation Configuration Training Support contract Total system investment ROI summary Invested capital Gross annual savings Yearly depreciation Corporate tax Net annual savings (after taxes and depreciation) Payback period (before tax & dep) (in months) Payback period (after tax & dep) (in months) Net present value Discounted return on investment (NPV / Invested Capital) 100.235 3 2 2 50.000 50.000 15. equipment or process removal) Equipment maintenance savings Automatic meter reading Fewer maintenance inspections Fewer hours for data analysis Operations & maintenance savings Total annual gross savings potential Transparent Ready system investment Number of buildings where energy is to be managed Metering devices.000 15 % 30 % 10 % Savings per Item Savings / Investment per category Total savings or investment K6 Background: your organisation’s characteristics Annual revenues Net profit (%) Annual work hours (hours/day x days/week x weeks/year) Average hourly wage (loaded rate) Annual electrical energy costs Interest rate Corporate tax rate Annual energy cost savings potential Reduction in energy usage (% estimated) Reduction in energy usage Reduction in demand charges Power factor penalties avoided Energy billing errors avoided Energy costs allocated to tenants Annual energy cost savings Downtime cost avoidance potential Number of downtime events per year Hours of downtime per event Hours to recovery per downtime event Employees idled per downtime event Manufacturing employees required for line start-up IS employees required for computer system recovery Reduction in equipment replacements (e.950 hrs 75 1. Án scopul exploatŸrii optime a instalaÍiei electrice. K4: Exemplu pentru calculul amortizŸrii investiÍiei. per building Metering devices.K .334 11 20 324. Studiul economic depinde Án principal de alocarea unei valori financiare consumului de electricitate.000 3.000 160.875 2.000 2 1. cÊÍiva participanÍi 3.338 333.

n Parametrii luaÍi Án considerare trebuie sŸ permitŸ detectarea unei perturbaÍii sau a unui fenomen similar imediat dupŸ apariÍie. Trebuie doar sŸ stabiliÍi comunicaÍia printr-o reÍea serialŸ Modbus cŸtre site-ul intranet. 2 . sistemul de mŸsurŸ implicŸ produsele de mŸsurŸ adecvate. În funcÍie de cerinÍele obiectivului se determinŸ aplicaÍia de eficienÍŸ energeticŸ adecvatŸ (Tab. Pasul 3 : selecÍia componentelor Pentru instalaÍii existente: cÊteva din echipamentele dumneavoastrŸ includ deja funcÍii de mŸsurŸ.3 Un proces. putem defini mŸrimile electrice cheie ce trebuiesc incluse Án sistemul de mŸsurŸ. K5: Obiective Ûi aplicaÍii. Pasul 2 : definirea mŸrimilor electrice cheie n OdatŸ ce am formulat prioritŸÍile.SelectaÍi componentele. Pasul 1 : formularea prioritŸÍilor Fiecare obiectiv industrial sau terÍiar are propriile sale cerinÍe Ûi o arhitecturŸ de distribuÍie electricŸ specificŸ. Án alte cuvinte Ánainte sŸ aibŸ un efect Án detrimentul instalaÍiilor electrice Ûi consumatorilor curenÍi.Compensarea energiei reactive Tab.DefiniÍi mŸrimile electrice cheie. Exemplu: DacŸ aplicaÍia este mare consumatoare de electricitate Ûi nu prea sensibilŸ la calitate. 3 . Oricum trebuiesc identificaÍi consumatorii vitali pentru afacerile companiei Ûi de asemenea procesele costisitoare pentru a fi luate Án considerare ca informaÍii Án cadrul soluÍiei. În acelaÛi sens o aplicaÍie sensibilŸ din punct de vedere al calitŸÍii energiei solicitŸ produse de mŸsurŸ diferite. n Metoda include instalarea de dispozitive adecvate pe fiecare plecare implicatŸ Ûi Ántr-un centru de coordonare Án aÛa fel ÁncÊt sŸ existe o vedere de ansamblu asupra instalaÍiei.FormulaÍi prioritŸÍile. K5): Obiective Optimizarea consumului AplicaÍii Alocarea costurilor Analiza utilizŸrii energiei Pompe Ûi ventilatoare pentru industrie Ûi ÁnfrastructurŸ Pompe Ûi ventilatoare pentru clŸdiri Control iluminat Optimizarea achiziÍiei de energie Reducerea vÊrfului de putere Optimizarea alimentŸrii cu energie Subfacturarea Jurnal de evenimente Ûi alarme de distribuÍie electricŸ ÎmbunŸtŸÍirea eficienÍei echipelor ÁnsŸrcinate cu exploatarea instalaÍiilor electrice ÎmbunŸtŸÍirea disponibilitŸÍii Ûi calitŸÍii energiei Optimizarea activelor Teleconducerea reÍelei de distribuÍie electricŸ Automatizarea reÍelei de distribuÍie electricŸ Analiza statisticŸ a utilizŸrii echipamentului . Exemplu: Releele de protecÍie includ adesea funcÍii de mŸsurŸ. K7 . cÊÍiva participanÍi InvestiÍi Án trei paÛi: 1 .

K6 Ûi Fig. K6: Diferitele poziÍii Ûi misiuni ale participanÍilor din cadrul companiei. calculator. vechime 3-8 ani Án aceastŸ poziÍie. Mai pot fi implicate Ûi alte poziÍii cum ar fi Departamentul Administrativ. Exemplu: Tabelul de mai jos aratŸ cÊteva poziÍii Ántr-un supermarket. legŸturi cŸtre instrucÍiunile fabricantilor .K . PoziÍie Personal de securitate Dep.date financiare utilizate Án proiectele de investiÍii . asigurŸ funcÍionarea prin intranet. costul mentenanÍei reÍelei electrice În camera centralŸ de Rar.schema monofilarŸ a instalaÍiei. etc.EficienÍa energeticŸ Án distribuÍia electricŸ 3 Un proces. AsigurŸ conformitatea cu procedurile pentru personal pe baza unei liste de verificŸri. electricitate. GSM sau reÍeaua de date Ìeful compartimentului de intreÍinere Local Responsabil de buna funcÍionare a instalaÍiilor inclusiv cele electrice. desene ale dulapurilor electrice. Interesat de reducerea costurilor Responsabil de factura globalŸ de energie a companiei ca sumŸ a filialelor.indicatori de performanÍŸ electricŸ de completat Aspecte financiare incluzÊnd consumul de electricitate. siguranÍa personalului. DeleagŸ problemele electrotehnice Án afara organizaÍiei (de exemplu calculul reglajului protecÍiilor) ÎmpreunŸ cu echipa sa MMS/SMS.evenimente cu marcŸ de timp . face comparaÍii Ántre entitŸÍi Rapoarte economice Lunar Managerul de eficienÍŸ energeticŸ din cadrul unei companii multinaÍionale Sediu Responsabil achiziÍii corporaÍie negociazŸ contracte globale de achiziÍie de energie Rapoarte economice Lunar Date financiare inclusiv consumul de electricitate pentru fiecare din entitŸÍi Tab. e-mail corectŸ a aparaturii Án toate zonele (rŸcire. Prioritate o are disponibilitatea. cÊÍiva participanÍi 3. Án cazul unui securitate.adresele subcontractorilor . Datele sunt partajate cu echipa sa: . Local CunoÛtinÍe FŸrŸ cunoÛtinÍe tehnice electrice specifice Rol SiguranÍa persoanelor Ûi a bunurilor Date afiÛate CÊnd? Formatul datelor Ordine derivate din proceduri planificate Án funcÍie de tipul de eveniment electric Ûi de alarmele predefinite cŸtre responsabili. K7).) .ecrane de consumuri (kWH Ûi Euro) . din cauza superiorilor. etc.). pe ecran. aer condiÍionat.3 Variatele profiluri Ûi misiuni ale participanÍilor din cadrul companiei Punerea la punct a unui sistem de colectare a informaÍiilor va permite accesul la date importante ale echipamentelor electrice Ûi trebuie sŸ implice Án egalŸ mŸsurŸ personalul IT Ûi cel cu profil electric. la evenimente. bun tehnician cu nivel ridicat de autonomie Án decizii. asistenÍŸ la interpretŸri posibile (limitŸri. care prin definiÍie se aflŸ Án departamente diferite ale companiei (Tab. prin eveniment cabluri. .ecrane cu mŸsurŸtori. Ìefii de ateliere sau Responsabilii tehnici. de aceea el decide implicarea consultanÍilor externi Ûi contribuie la proiectele de investiÍii Rar. legŸtura Ántre cifra de afaceri Ûi consumul de electricitate. securitate. frecvente cereri de consultare a informaÍiilor Responsabilul administrativ Local CompetenÍe Án conducerea corporativŸ ca Ûi Án conducerea executivŸ K8 Responsabilul cu centrul de profit. consultŸri periodice ale rapoartelor.

AnalizŸ financiarŸ .MentenanÍŸ .Control cost .Colectarea datelor .Magazin .Securitate .kWh .Responsabil magazin .Control cost .Magazin . ÍarŸ .Manager energetic .Birou ÍarŸ .AnalizŸ financiarŸ .AnalizŸ financiarŸ .Birou ÍarŸ .Alarme tarif .Defecte minore .Corporate .Defecte majore . cÊÍiva participanÍi . K7: Exemplu: ConfiguraÍia unei reÍele de complexe comerciale cu rolul mai multor participanÍi.Magazin Data center .Magazin financiar -Toate (cerute) .Birou ÍarŸ Fig.kWh magazin .kWh2 .Generare Ûi trimitere rapoarte .Respons.kWh ÍintŸ .Defecte majore .AchiziÍii energetice .Defecte minore .Analiza datelor .kWh3 .Magazin .Comunicare (criticŸ) cu utilizatorii locali .kWh1 .Comunicare cu Data Center .3 Un proces.Financiar ÍarŸ .Defecte majore .Profilul consumului .AnalizŸ financiarŸ .Birou ÍarŸ Œara i.Defecte majore ComunicaÍie IntrŸri digitale Modbus Contoare pentru kWh Ûi kVAh . K9 .PŸstrare date .Verificarea facturilor .Structura tarifului . n Magazine Magazinul n .Manager tehnic .

confortul vizitatorilor unui supermarket.tensiuni. temperatura Ántr-o camera frigorificŸ. aer condiÍionat.000 kWh consumaÍi. etc).) Ûi de serviciile pe care aceÛti receptori le aduc companiei (cantitate de produse manufacturate. 4.. comunicarea datelor Ûi acÍiune (vezi Fig. K8: Ciclul operaÍional. iluminat.. Ciclul funcÍioneazŸ cu condiÍia ca o reÍea de comunicaÍii adecvatŸ sŸ fie funcÍionalŸ.828 kWh pentru 100. 2 of error error + error + . În principiu mŸsurŸtorile electrice se bazeazŸ pe tensiune Ûi pe curentul ce trece prin conductori. K8).1 AchiziÍia valorilor fizice Calitatea datelor Áncepe de la mŸsurŸtoare: la locul potrivit.. Eroarea totalŸ este egalŸ cu suma pŸtraticŸ a fiecŸrei erori: 2 2 2 2 + eroare 2 + . analiza datelor. + error 2 ) += ∑ of ∑error erorilor 2 2 Aceasta poate Ánsemna o pierdere de 2. Ciclul operaÍional este bazat pe patru procese: colectarea datelor. Aceste valori ne conduc la toate celelalte: putere. curenÍi. În formŸ brutŸ datele nu sunt de mare folos.. etc. Clasa de precizie va fi mai micŸ la ÁnaltŸ tensiune. Din pŸcate mulÍi responsabili energetici s-au cufundat total Án aceste date Ûi vŸd colectarea Ûi interpretarea datelor ca sarcina lor principalŸ. etc. transformatoarelor de tensiune Ûi precizia aparatelor de mŸsurŸ. gata sŸ fie utilizat zilnic de cei interesaÍi pentru a atinge obiectivele de eficienÍŸ energeticŸ stabilite de conducŸtorii companiei. K10 Nivelul procesŸrii datelor genereazŸ informaÍii care pot fi ÁnÍelese la nivelul personalului. factor de putere. armonici... abilitatea interpretŸrii datelor de cŸtre utilizator rŸmÊne o provocare Án sensul stabilirii deciziilor.K . o eroare de mŸsurŸ la ÁnaltŸ tensiune ÁnseamnŸ foarte multŸ energie. energie. (utilizate pentru suportul celor care supervizeazŸ consumurile energetice) Ûi ÁnÍelegere (utilizatŸ pentru acÍiuni Án domeniul reducerii consumului). ... Pentru a genera valoare din aceste date ele trebuiesc transformate Án informaÍii. Mai ÁntÊi vom asigura coerenÍa Ántre clasa de precizie a transformatoarelor de curent. Datele sunt legate direct de receptorii care consumŸ electricitate (procese industriale. Sistemul de informaÍii este apoi.828% of error error + . la timpul potrivit Ûi Án cantitatea potrivitŸ. Aceste mŸsurŸtori fizice trebuiesc reprocesate pentru a deveni date digitale Ûi apoi informaÍii. + error eroare + error eroare error = = = error + error + . + erorilor ∑ of∑ 2 2 2 Exemplu: un dispozitiv de mŸsurŸ cu o eroare de 2% conectat la un TC cu eroare de 2% ÁnseamnŸ: 2 == = (2) error + (22 2. Fig.EficienÍa energeticŸ Án distribuÍia electricŸ 4 De la mŸsurŸtori electrice la informaÍii electrice PerformanÍele de eficienÍŸ energeticŸ Án domeniul electricitŸÍii pot fi explicate numai Án termeni de mŸrimi fizice fundamentale . Aceste elemente se aplicŸ oricŸrui sistem de achiziÍie a informaÍiilor. etc.

ca toate celelalte staÍii de mŸsurŸ Ûi unitŸÍi de monitorizare Ûi mŸsurŸ a circuitelor Merlin Gerin . În schimb. plasate Án jurul fazelor Ûi Án jurul neutrului acolo unde este cazul. modificŸrile permanente ale reÍelei electrice cauzate de activitatea companiei ne fac sŸ cŸutam optimizŸri semnificative Ûi imediate. Întregul lanÍ de mŸsurŸ . n Puterea de precizie Án secundar necesarŸ pentru a alimenta cu energie dispozitivele de mŸsurŸ din secundar. 0. În particular pentru a mŸsura energia considerŸm douŸ obiective: n Obiectiv contractual stabilit cu furnizorul de energie sau Án eventualitatea revÊnzŸrii energiei. O staÍie de mŸsurŸ clasŸ 1 ca PM710 Merlin Gerin . n Alocarea costurilor interne Án cadrul companiei adicŸ ÁmpŸrÍirea costurilor electricitŸÍii pe fiecare produs fabricat Ántr-un anume atelier. n scŸderea costului energiei. TT Ûi dispozitivul de mŸsurŸ) este suficientŸ. De exemplu 1. n Factorul limitŸ de precizie indicat ca factor aplicat In Ánaintea saturaÍiei. n jurnale pentru evenimente. În general cÊÛtigurile Án termeni de eficienÍŸ energeticŸ sunt mai mari atunci cÊnd reÍeaua electricŸ nu a fost echipatŸ Án acest fel pÊnŸ acum. nu existŸ o singurŸ soluÍie universalŸ ci un bun compromis tehnic Ûi economic cu cerinÍele ce trebuiesc satisfŸcute.5 la medie tensiune Ûi 0.TC. n temperatura transformatoarelor Ûi motoarelor.2S devin aplicabile pentru a mŸsura energia activŸ. prevenind sau reducÊnd Ántreruperile sau asigurÊnd energie de o calitate mai bunŸ receptorilor. n puterea aparentŸ.: 50/5 A. În acest caz CEI 62053-21 pentru clasele 1 Ûi 2 Ûi CEI 62053-22 pentru clasele 0.1 Án viitor. n sarcina motoarelor. n sarcina bateriilor UPS-urilor. numŸrul de conectŸri/deconectŸri. n Clasa de precizie CI. VŸ recomandŸm sŸ coordonaÍi precizia Ántregului lanÍ de mŸsurŸ cu cerinÍele de mŸsurŸ actuale. În concordanÍŸ cu precizia cerutŸ pentru mŸsurŸtori TC asociate cu releele de protecÍie permit de asemenea mŸsurarea curentului Án condiÍii normale.5 cazul general. De exemplu FLP (sau Fs) = 10 pentru dispozitive de mŸsurŸ cu o putere de mŸsurŸ conformŸ cu normele.2 Date electrice pentru obiective reale Datele electrice sunt transformate Án informaÍii care urmŸresc sŸ satisfacŸ urmŸtoarele obiective: n modificarea obiceiurilor utilizatorilor pentru a consuma raÍional energie electricŸ Ûi a obÍine Án final costuri energetice mai mici. Atunci cÊnd nivelul de tensiune devine incompatibil cu caracteristicile dispozitivului (de exemplu la medie tensiune) trebuie sŸ utilizŸm transformatoare de tensiune. . managementul clŸdirilor). rezultÊnd deci o incertitudine de 50%. calibru 100 A.25 VA. MŸsurarea curentului MŸsurarea curentului este executatŸ de transformatoare de curent (TC) cu miez despicat sau miez continuu. ReÍineÍi cŸ Ûi precizia mŸsurŸtorilor are un cost care trebuie comparat cu amortizarea investiÍiei pe care o aÛteptŸm.2 la ÁnaltŸ tensiune cu posibilitŸÍi de a atinge 0. n economia de energie prin ÁnÍelegerea modului Án care aceasta este utilizatŸ Ûi cum activele Ûi procesele pot fi optimizate pentru a fi mai eficiente energetic. K11 4. Alte mŸsurŸtori fizice ÁmbunŸtŸÍesc datele culese: n poziÍia Ánchis/deschis a aparatajului de comutaÍie. De ex. Exemplu: Un ampermetru analogic de clasŸ 1. mŸsurŸtoarea este corectŸ ÁncepÊnd de la 1 A. va afiÛa o mŸsurŸtoare de ±1 A la 100 A. n etc. Unitate de mŸsurŸ PM700. Án special pentru defecte. n clasa de precizie. DacŸ el afiÛazŸ 2 A.4 De la mŸsurŸtori electrice la informaÍii electrice MŸsurarea tensiunii La JT tensiunea se mŸsoarŸ direct de cŸtre dispozitive de mŸsurŸ. În acest caz o clasŸ de precizie Ántre 1 Ûi 2 pentru Ántregul lanÍ (TC. n optimizarea Ûi creÛterea duratei de viaÍŸ a mijloacelor fixe asociate cu reÍeaua electricŸ. Un TC este definit prin: n Raportul de transformare. n ÁmbunŸtŸÍirea eficienÍei personalului de exploatare. n mŸsurarea energiei prin impulsuri.5S Ûi 0. n orele de funcÍionare.au o precizie de 1% pe Ántreg domeniul de mŸsurŸ aÛa cum este specificat Án standardul CEI 62053. Un TT (transformator de tensiune) este definit de: n tensiunea primarŸ Ûi tensiunea secundarŸ.poate atinge o clasŸ de precizie CI de 1 la joasŸ tensiune. n Án final poate deveni o piesŸ importantŸ Án creÛterea productivitŸÍii proceselor asociate (procese industriale sau chiar de birou. De exemplu CI = 0. TT Ûi dispozitivul de mŸsurŸ .

sŸ verifice dacŸ reÍeaua este parametrizatŸ corespunzŸtor. mŸrimea din apŸ este de-a dreptul copleÛitoare. marcarea Ûi normarea informaÍiilor privitoare la consumurile energetice va arŸta cŸt de eficiente sunt procesele Ûi. n stabilirea unor reguli de consum simple pentru receptorii simpli (de exemplu iluminat). nici prea tÊrziu. pe ansamblu. etc. Obiectivele acestora pot fi variate de la sisteme de control iluminat. Ûi cu cauza avariei bine ÁnÍeleasŸ. automatizŸri de proces. n urmŸrirea consumurilor neprevŸzute. care sunt principalii consumatori. n solicitarea compensŸrii daunelor datoritŸ livrŸrilor de energie cu parametri necorespunzŸtori de cŸtre furnizorul de energie (de exemplu oprirea unui proces datoritŸ unui gol de tensiune). K9). variatoare de vitezŸ. O utilizare corectŸ a echipamentului poate creÛte durata sa de viaÍŸ. Optimizarea mijloacelor fixe O realitate este ca reÍeaua electricŸ evolueazŸ din ce Án ce mai mult Ûi de fiecare datŸ apare Ántrebarea: Va suporta reÍeaua mea aceastŸ nouŸ evoluÍie? Acesta este un caz tipic cÊnd sistemul de monitorizare poate ajuta responsabilul reÍelei sŸ ia deciziile corecte. Reducerea costurilor utilitŸÍilor Optimizarea utilizŸrii echipamentelor ÎmbunŸtŸÍirea fiabilitŸÍii Fig.transparent este un factor cheie care permite personalului sŸ: n ÁnÍeleagŸ parcursul energiei electrice . n Án final electricianul va avea posibilitatea sŸ monitorizeze reÍeaua electricŸ Ûi va obÍine Án anumite cazuri o scŸdere drastica a costului energiei. utilizÊnd comunicaÍiile mobile disponibile Án prezent. gaz Ûi abur. nici mai devreme nici mai tÊrziu. sisteme de automatizare clŸdiri. IatŸ mai jos cÊteva exemple ale celor mai simple aplicaÍii de sisteme de monitorizare: n marcarea zonelor unde au fost detectate consumuri anormale. Ûi pe cÊt posibil sŸ fie informaÍi oriunde s-ar afla Án obiectivul respectiv. obiectivul. distribui factura internŸ pe departamente. n alegerea contractului de furnizare optim cu furnizorul de energie. cu piesele de schimb potrivite. echilibratŸ. n ÁnÍeleagŸ comportamentul reÍelei . Acest obiectiv ÁnÍelept . aer. În anumite cazuri monitorizarea armonicilor poate fi un factor pozitiv pentru durata de viaÍŸ a anumitor echipamente (de exemplu motoare sau transformatoare). DacŸ un iceberg pare mare la suprafaÍŸ. chiar atunci cÊnd se aflŸ Án afara obiectivului. Astfel pot fi elaborate planuri de acÍiune corespunzŸtoare. tablou electric sau transformator. n asigurarea cŸ consumul de energie nu este mai mare decÊt al competiÍiei. n iniÍieze acÍiuni de mentenanÍŸ luÊnd Án considerare uzura realŸ a echipamentului. Sistemele de monitorizare pot furniza informaÍii exacte despre utilizarea echipamentelor Ûi echipele de mentenanÍŸ pot decide asupra operaÍiunii de mentenanÍŸ potrivite. se poate stabili adevŸrata utilizare a echipamentelor Ûi evalua cu acurateÍe rezerva disponibilŸ Ántr-o porÍiune de reÍea. MŸsura. Án ce perioadŸ a zilei (sau sŸptŸmÊnii). De aceea este necesar ca aceÛti oameni sŸ Ûtie mai bine ce se ÁntÊmplŸ Án reÍeaua lor. Prin activitatea de Ánregistrare. etc. n Án cazul unei avarii sŸ se ducŸ direct la echipamentul afectat. ExistŸ ÁnsŸ Ûi alte economii mai puÍin evidente dar mult mai semnificative care pot fi obÍinute dacŸ dispuneÍi de uneltele corespunzŸtoare.declanÛarea unei plecŸri principale este mai uÛor de ÁnÍeles dacŸ ai acces la informaÍii de la sarcinile din aval. K9: Costurile operaÍionale suprapuse peste imaginea unui iceberg. Asemenea audit poate acoperi pe lÊngŸ electricitate Ûi sistemele de apŸ. Implementarea proiectelor de eficienÍŸ energeticŸ Sistemul de monitorizare a energiei electrice va furniza informaÍii care vor susÍine un audit energetic complet al obiectivului. adopta decizii efective bazate pe considerente energetice Ûi fŸcÊnd publice performanÍele mŸsurii la fiecare nivel din organizaÍie. Prin analogie Án fiecare lunŸ furnizorul de energie vŸ trimite o facturŸ pentru energia consumatŸ. ÎmbunŸtŸÍirea eficienÍei personalului de exploatare Una din principalele provocŸri pentru personalul de exploatare al reÍelei electrice este de a adopta deciziile potrivite Ûi de a acÍiona Án cel mai scurt timp.EficienÍa energeticŸ Án distribuÍia electricŸ 4 De la mŸsurŸtori electrice la informaÍii electrice Costurile operaÍionale suprapuse peste imaginea unui iceberg (vezi Fig. Apoi utilizÊnd modelul “proprietarul consumului de energie” la nivelul potrivit Án organizaÍie este posibil sŸ fie modificat comportamentul utilizatorilor pentru a induce respect faÍŸ de consumurile energetice Ûi Án final pentru a diminua costurile totale energetice. nici prea devreme. n fie informaÍi operativ asupra evenimentelor. Modificarea obiceiurilor utilizatorilor de energie UtilizÊnd rapoartele de alocare a costurilor puteÍi verifica corectitudinea Ûi acurateÍea facturii de energie. Economiile Án aceastŸ facturŸ sunt importante Ûi singure pot justifica nevoia unui sistem de monitorizare a energiei. K12 .K .

unitŸÍile de control motoare TeSys U. sursele neÁntreruptibile Galaxy. n ajutÊnd la identificarea zonei cu defect. n pentru a reduce costurile de achiziÍie Ûi a reduce de asemenea numŸrul de aparate. FŸrŸ sŸ mai vorbim de un sistem de telecontrol care este mult mai sofisticat dar care poate fi necesar pentru aplicaÍiile cele mai solicitante. CreÛterea productivitŸÍii prin ÁmbunŸtŸÍirea calitŸÍii energiei AnumiÍi receptori pot fi foarte sensibili la calitatea energiei Ûi operatorii pot fi puÛi Án faÍa unor situaÍii neaÛteptate dacŸ calitatea energiei nu este sub control. presiunea pentru realimentarea cÊt mai rapidŸ . Monitorizarea calitŸÍii energiei este calea potrivitŸ pentru a preveni astfel de evenimente Ûi/sau pentru a rezolva probleme punctuale. Un sistem de monitorizare Ûi control poate fi de folos reducÊnd timpii de Ántrerupere foarte eficient. declanÛatoarele Micrologic pentru Compact Ûi Masterpact.este foarte ridicat.4 De la mŸsurŸtori electrice la informaÍii electrice CreÛterea productivitŸÍii prin reducerea timpului de Ántrerupere Timpul de Ántrerupere este coÛmarul persoanelor ÁnsŸrcinate cu buna funcÍionare a reÍelei electrice. 4. Apoi teleconducerea aparatajului poate fi necesarŸ dar nu obligatorie. Pot fi generate pierderi importante pentru companie. controlerul varmetric NRC12.3 MŸsurŸtorile Áncep cu produse autonome cu funcÍii de mŸsurŸ suplimentare Alegerea aparatajului de mŸsurŸ Ûi aparatajului electric se face Án funcÍie de prioritŸÍile programului dumneavoastrŸ de eficienÍa energeticŸ Ûi Án funcÍie de tehnologia disponibilŸ: n FuncÍiile de mŸsurŸ Ûi protecÍie pentru reÍelele de medie Ûi joasŸ tensiune sunt integrate Án acelaÛi dispozitiv. În multe cazuri este necesarŸ o deplasare la locul defectului pentru a demara acÍiunile necesare. Exemplu: Accesoriu la un Ántreruptor automat de joasŸ tensiune. Exemplu: PowerLogic Circuit Monitor este un dispozitiv de mŸsurŸ de ÁnaltŸ performanÍŸ. un simplu sistem de monitorizare poate furniza informaÍii importante care vor contribui semnificativ la reducerea timpilor de Ántrerupere: n informÊnd personalul operativ asupra evenimentelor. n furnizÊnd o vedere globalŸ a statutului reÍelei electrice. n FuncÍia de mŸsurŸ este integratŸ Ántr-un dispozitiv dar separatŸ de funcÍia de protecÍie. Exemple: Releele de mŸsurŸ Ûi protecÍie Sepam. Progresele fŸcute de electronica industrialŸ Ûi de tehnologiile IT au fost utilizate Ántr-un singur dispozitiv: n pentru a Ándeplini cerinÍele de simplificare a tablourilor electrice. chiar atunci cÊnd se aflŸ Án afara obiectivului (utilizÊnd comunicaÍiile mobile disponibile Án prezent GSM/SMS). n avÊnd acces la informaÍii detaliate furnizate de aparatura de cÊmp Ûi ataÛate fiecŸrui eveniment (motivul declanÛŸrii de exemplu). n pentru a facilita evoluÍia produselor prin proceduri de upgrade software. n FuncÍia de mŸsurŸ este ÁndeplinitŸ de un dispozitiv separat. K13 UnitŸÍi de declanÛare Micrologic pentru Masterpact Unitate de control motor TeSys U .Ûi stresul asociat pentru operatori .

posibilitate de repornire de la 0 Factorul de putere. dezechilibre Tensiune. dezechilibre Curent. max. sarcina Ûi starea termicŸ RezistenÍa de izolaÍie n UnitŸÍi de control motoare Exemple TeSys U MenÍinerea controlului asupra consumului de energie n Variatoare de vitezŸ JT ATV n n Softstartere JT ATS n n n Softstartere MT Motorpact RVSS n n n n Surse neÁntreruptibile Galaxy n n K14 Puterea instantanee. minimŸ Factorul de putere. instantaneu Cos ϕ. instantaneu ÎmbunŸtŸÍirea disponibilitŸÍii energiei Curent. instantanee. THDu. THDi n n n - n n n n n n n - n n n n - n n n - Administrarea mai bunŸ a instalaÍiei electrice Temperatura receptoarului. minim. maximŸ. posibilitate de repornire de la 0 n Administrarea mai bunŸ a instalaÍiei electrice Temperatura receptoarului. Circuit Monitor Relee de mŸsurŸ Ûi protecÍie MT SEPAM Relee de mŸsurŸ Ûi protecÍie JT DeclanÛatoare Micrologic pentru Compact Ûi Masterpact n n n - Controlere varmetrice Varlogic Controlere de izolatie Sisteme Vigilohm MenÍinerea controlului asupra consumului de energie Puterea instantanee. maxim. maximŸ. maximŸ. minim. THDi n n n n n n n n n n n n n n n n n n n n n n n n n n n n n n n n n n n Energia. K10): UnitŸÍi de mŸsurŸ Exemple Power Meter. captura formei de undŸ Starea aparatului Jurnalul de defecte THDu. maxim. captura formei de undŸ Tensiune. instantanee. instantaneu. instantaneu ÎmbunŸtŸÍirea disponibilitŸÍii energiei Curent.EficienÍa energeticŸ Án distribuÍia electricŸ 4 De la mŸsurŸtori electrice la informaÍii electrice Mai jos vŸ oferim exemple de mŸsurŸtori ce pot fi transmise prin Modbus. K10: Exemple de mŸsurŸtori disponibile via Modbus. min. minimŸ Energia. minimŸ.K . dezechilibre Curent.. instantaneu. . RS485 sau Ethernet (vezi Fig. captura formei de undŸ Starea aparatului Jurnalul de defecte FrecvenÍa. sarcina Ûi starea termicŸ Ore de funcÍionare motor Monitorizare baterii n n n n n n n n n Tab. RS485 sau Ethernet.

etc. pentru certificarea caracteristicilor chimice. Ántrerupere totalŸ a iluminatului Fig. este o companie specializatŸ Án analiza mostrelor industriale colectate de la fabricile din regiune: metale. sistemului de aer condiÍionat Ûi vrea. sŸ asigure calitatea energiei electrice pentru aparatura de mŸsurŸ de precizie utilizatŸ pentru analiza mostrelor. Ántrerupere aer condiÍionat Aici consumul Án timpul orelor nelucrŸtoare pare excesiv. Compania vrea sŸ deÍinŸ un control mai bun asupra consumurilor de energie electricŸ a cuptoarelor existente. K12: A Test. K11). K11: Exemple de instalaÍii electrice protejate Ûi monitorizate via site Intranet. Ántrerupere aer condiÍionat DatŸ/Timp K15 . Án software sau hardware pentru a utiliza datele. Nu este deci nevoie de alte investiÍii IT. Înainte de acÍiunile corective DupŸ acÍiunile corective DatŸ/Timp Test. LegŸturŸ serialŸ Modbus ReÍea electricŸ protejatŸ Ûi monitorizatŸ via site Intranet SoluÍia implementatŸ implicŸ achiziÍia datelor referitoare la energie de la unitŸÍile de mŸsurŸ ceea ce permite de asemenea mŸsurŸtori asupra parametrilor electrici de bazŸ precum Ûi verificarea calitŸÍii energiei electrice. Curbele de consum Ûi alÍi parametrii pot fi tipŸrite Án timp real din foaia de calcul (vezi Fig. aÛa ÁncÊt s-au luat douŸ decizii: n reducerea iluminatului pe timp de noapte. plastice. De exemplu pentru reducerea facturii de electricitate Ûi limitatea consumului pe timp de noapte Ûi Án week-end-uri trebuie sŸ studiem curbele de consum furnizate de echipamentele de mŸsurŸ (vezi Fig.4 De la mŸsurŸtori electrice la informaÍii electrice Exemple de soluÍii pentru un obiectiv de mŸrime medie Analysesample Ltd. Conectat la un server web un browser internet permite utilizarea foarte simplŸ a datelor precum Ûi exportul acestora Án Microsoft Excel™. de asemenea.. K12). Test. Ántrerupere totalŸ a iluminatului B Test. Fig. Noua curbŸ obÍinutŸ aratŸ o scŸdere semnificativŸ a consumului. n oprirea aerului condiÍionat Án timpul week-end-urilor.

Ûi cuprins Ántre 1 Ûi 247.care permite deschiderea totalŸ cŸtre utilizatori. Numai produsul cu adresa specificatŸ va rŸspunde acestei cereri de date. K13: Ierarhia sistemului. . Datele energetice sunt importante. Compania are manageri IT care sunt deja ÁnsŸrcinaÍi sŸ exploateze celelalte sisteme IT. Interogarea este emisŸ de un singur “master”.organizaÍia Modbus IDA . de exemplu prin sistemul Schneider Electric Transparent Ready™. “Master”-ul (de exemplu un server web amplasat Ántr-un tablou electric) interogheazŸ simultan toate aparatele din reÍea cu un mesaj cuprinzÊnd adresa respondentului. locaÍia de memorie a aparatului Ûi cantitatea de informaÍii. K16 Protocolul de comunicaÍii Modbus Modbus este un protocol de comunicaÍii industrial Ántre echipamente care sunt interconectate printr-o legŸturŸ fizicŸ cum ar fi de exemplu o reÍea RS485 sau Ethernet via (TCP/IP) sau modem (GSM. Modbus este acum o resursŸ publicŸ administratŸ de un organism independent . Schimbul are loc numai la iniÍiativa “master”-ului (aici serverul web): aceasta este procedura de operare “master-slave” a Modbus. Acest protocol este bine adaptat pentru produsele pentru mŸsurŸ Ûi protecÍie Án reÍele electrice. K13). Modbus este un proces de interogare/rŸspuns Ántre douŸ echipamente bazat pe citirea Ûi scrierea datelor (coduri de funcÍii). Radio. codul funcÍiei. OrganizaÍia internaÍionalŸ care administreazŸ internetul. numit adresa Modbus. Fig. IETF. sunt unul din bunurile companiei. IniÍial creat de Schneider Electric. Sunt utilizate resurse diverse pentru a trimite date de la aparatele de mŸsurŸ Ûi protecÍie instalate Án tablourile electrice ale utilizatorului cum ar fi.1 ReÍeaua de comunicaÍie la nivelul produsului. echipamentului Ûi amplasamentului Lucrul de zi cu zi Ántr-un sistem de informaÍii energetice poate fi ilustrat de urmŸtoarea diagramŸ (vezi Fig. rŸspunsul este trimis de echipamentul “slave” indentificat Án interogare (vezi Fig. etc). Fiind definit ca standard industrial Án 1979.K . a aprobat crearea unui port (502) pentru produsele conectate la Internet/Intranet Ûi utilizÊnd protocolul de comunicaÍii Ethernet Modbus TCP/IP. Trebuie subliniat cŸ Ántr-o lume Án schimbare orice sistem de informaÍii trebuie dezvoltat astfel ÁncÊt sŸ fie capabil sŸ-Ûi ÁndeplineascŸ primul obiectiv Ûi anume fundamentarea deciziilor managementului: un punct cheie este sŸ facem vizibile informaÍiile referitoare la consumul de energie la orice nivel al organizaÍiei prin intermediul infrastructurii de comunicaÍie. Modbus permite ca milioane de produse sŸ comunice Ántre ele. 5. AceÛtia sunt participanÍi importanÍi la sistemul de monitorizare a energiei Ûi la schimbul de date cu celelalte entitŸÍi din cadrul companiei. FiecŸrui produs “slave” conectat Ántr-o reÍea Modbus i se atribuie de cŸtre utilizator un numŸr de identificare. cel mult 253 octeÍi.EficienÍa energeticŸ Án distribuÍia electricŸ 5 Sistem de informare Ûi comunicare Mai multe organizaÍii au deja un sistem de informaÍii chiar dacŸ nu este identificat Ûi condus corespunzŸtor. K14).

Ìi aceasta fŸrŸ nici o dezvoltare software. care permite conectarea oriunde. DacŸ compania are de asemenea un sistem intern de comunicaÍii Intranet pentru schimbul de e-mail-uri Ûi partajarea datelor pe servere web. ÁnseamnŸ cŸ “master”-ul va avea toate datele disponibile Án echipamente atunci cÊnd este interogat. AceastŸ regulŸ permite calculul numŸrului maxim de produse conectate la un “master” pentru a obÍine un timp de rŸspuns acceptabil pentru iniÍiatorul interogŸrii. contabilitate. SMTP pentru mesageria electronicŸ.5 Sistem de informare Ûi comunicare Procedura de interogare urmatŸ de un rŸspuns. Án clŸdirile comerciale sau industriale sau Án instalaÍiile electrice. tipŸrire. tot ceea ce trebuie este un browser internet de tipul Microsoft Internet Explorer™. achiziÍii. CoexistenÍa datelor pe aceeaÛi reÍea de comunicaÍii nu pune deci probleme tehnologice deosebite. Datele de la aceste aplicaÍii tranziteazŸ reÍeaua localŸ Ethernet cu pÊnŸ la 1 Gb/s: mediul de comunicaÍie utilizat Án mod curent este cuprul sau fibra opticŸ. dacŸ se adreseazŸ aceluiaÛi produs. salvare date critice. etc. Fig. Infrastructura IT administreazŸ coabitarea aplicaÍiilor software: compania o utilizeazŸ pentru funcÍionarea de aplicaÍii ca biroticŸ. etc. imprimante Ûi servere sunt conectate ÁmpreunŸ Án clŸdirile companiei. K17 AplicaÍii Transport LegŸturŸ Fizic SNMP NTP RTPS UDP DHCP TFTP FTP HTTP SMTP TCP Modbus IP Ethernet 802. Protocolul de comunicaÍii TCP/IP este proiectat pentru cele mai utilizate servicii web Ûi anume HTTP pentru accesarea paginilor web. Un mecanism software de detectare a erorilor de transmitere numit CRC16 permite ca un mesaj cu eroare sŸ fie repetat Ûi numai aparatul implicat sŸ raspundŸ. aceastŸ companie poate avea acces cu minim efort la datele de eficienÍŸ energeticŸ furnizate de tablourile sale electrice. Atunci cÊnd cÊteva PC-uri. ReÍeaua dumneavoastrŸ Intranet Schimbul de date industriale utilizeazŸ Án principal tehnologiile web implementate permanent Án reÍeaua de comunicaÍii a companiei Ûi mai particular Án reÍeaua intranet a companiei. K14: Codurile funcÍiilor permiÍÊnd citirea sau scrierea datelor. ea utilizeazŸ de asemenea un protocol de comunicaÍii standardizat extrem de cunoscut: TCP/IP.3 Ûi Ethernet II . foarte probabil utilizÊnd reÍeaua localŸ Ethernet Ûi serviciile web. “Master”-ul administreazŸ toate tranzacÍiile prin interogŸri succesive. Án special cÊnd legŸtura RS485 nu este prea bunŸ.

prin urmare responsabilul IT nu trebuie sŸ facŸ investiÍii adiÍionale Ûi nu are de asemenea probleme adiÍionale de securitate. mai eficienÍi Ûi vor lucra Án condiÍii de deplinŸ securitate electricŸ. intrinseci reÍelei IT. linie de telefonie fixŸ. integratorii de sistem ai produselor Schneider Electric pot furniza asistenÍŸ Ûi pot analiza datele electrice de consum ale companiei. contractorii.ei trebuie doar sŸ consulte datele. toate datele privitoare la eficienÍa energeticŸ pot circula Án mod uzual via intranet. Acesta este principiul de operare a sistemului de comunicaÍii date asupra eficienÍei energetice Schneider Electric Transparent Ready™. este posibilŸ utilizarea serviciilor suport ale partenerilor uzuali din domeniul electric. Subcontractarea cŸtre parteneri externi În acord cu politica de securitate a companiei. GSM. etc. Devine astfel posibil pentru electricieni.K . Tabloul electric este autonom neavÊnd nevoie de un sistem IT adiÍional. DocumentaÍia tehnicŸ este disponibilŸ online Ûi poate fi consultatŸ oricÊnd. Bazat pe servicii web standard precum protocolul Modbus sub TCP/IP. manageri sŸ lucreze cu toÍi Án deplinŸ siguranÍŸ. K18 . Securitate AngajaÍii vor fi mai bine informaÍi. Impact redus asupra mentenanÍei reÍelei locale Responsabilul IT al companiei are resursele tehnice sŸ completeze Ûi sŸ monitorizeze echipamentele legate la reÍeaua IT al companiei. de un PC. tablotierii. ei nu vor mai fi nevoiÍi sŸ meargŸ Án camerele cu dulapuri electrice pentru a face verificŸri de rutinŸ asupra aparatelor electrice . tehnicieni de mentenanÍŸ sau producÍie. În aceste condiÍii sistemele de comunicaÍii oferŸ angajaÍilor companiei cÊÛtiguri imediate Ûi semnificative Ûi evitŸ grija eventualelor greÛeli. avÊnd cerinÍe reduse de lŸÍime de bandŸ Ûi imunitate la viruÛii informatici sistemul de monitorizare a reÍelei electrice nu afecteazŸ performanÍele reÍelei locale de comunicaÍii.EficienÍa energeticŸ Án distribuÍia electricŸ 5 Sistem de informare Ûi comunicare Datele electrice Ánregistrate Án serverele web industriale instalate Án dulapuri electrice sunt expediate utilizÊnd acelaÛi protocol standardizat TCP-IP pentru limitarea costurilor de mentenanÍŸ IT recente. În funcÍie de importanÍa datelor managerul IT va da utilizatorilor drepturile de acces adecvate.

sistemele de monitorizare Ûi control au fost centralizate Ûi bazate pe SCADA (Supervisory Control and Data Aquisition). Bazate pe tehnologii de automatizŸri. cea de-a doua abordare notatŸ cu (2) se potriveÛte mult mai bine nevoilor specifice ale reÍelei electrice Ûi promite o amortizare cu mult mai rapidŸ a investiÍiei. În prezent. Apoi. un nou concept al echipamentelor de putere inteligente . TotuÛi. Oricum. K15: PoziÍionarea sistemelor de monitorizare. Function Function levels levels General General purpose purpose site site monitoring monitoring 3 3 Eqt gateway Eqt gateway Power Power Equipment Equipment Specialised Specialised General monitoring monitoring purpose such as such as monitoring Power Logic Power Logic system SMS SMS Other Other utilities utilities General General purpose purpose monitoring monitoring system system Process Process Specialised Specialised network network monitoring monitoring 2 2 3 Eqt server Eqt server Eqt gateway Power Power Power Equipment Equipment Equipment W eb browser W eb browser Specialised standard standard monitoring such as Power Logic SMS Other utilities K19 Process 21 1 Eqt server Eqt server Eqt server Basic Basic Intelligent Intelligent monitoring monitoring Power Equipment Other Other Power Power utilities utilities Equipment Equipment Web browser standard Standard network Standard network Fig. Pentru anumite obiective tipurile (2) Ûi (3) pot coexista furnizÊnd informaÍii mult mai corecte electricienilor. datoritŸ abilitŸÍii acestor soluÍii de a coexista Án cadrul aceluiaÛi obiectiv. aptitudinile pentru exploatarea corectŸ a acestui sistem. Ûi apoi instalate la obiectiv. datoritŸ arhitecturii centralizate. Án mod tradiÍional. atÊt din cauza receptoarelor de putere mare cÊt Ûi din cauza proceselor sensibile la non-calitatea energiei. aceste sisteme sunt proiectate Ûi personalizate adesea de cŸtre un integrator de sistem. costurile iniÍiale. costurile pentru evoluÍiile necesare pentru a urmŸri dezvoltarea reÍelei pot descuraja potenÍialii utilizatori sŸ investeascŸ Án acest domeniu. Decizia de a investi Ántr-un astfel de sistem . atunci cÊnd este necesar. bazatŸ pe o soluÍie dedicatŸ electricienilor.notate cu (1) este utilizat. Sensitive electrical networks Sensitive electrical networks High demanding sites High demanding sites System System complexity complexity Other utilities Sensitive electrical networks High demanding sites rd network System complexity .5 Sistem de informare Ûi comunicare 5. considerat ca un prim pas cŸtre nivelurile (2) sau (3).2 De la sistemul de control Ûi monitorizare reÍea pÊnŸ la echipamentul de putere inteligent De mai mulÍi ani. costul unei asemenea soluÍii poate pŸrea ridicat.notat (3) Án Figura 15 .a fost luatŸ pÊnŸ acum numai Án cazul aplicaÍiilor foarte solicitante.

toate aparatele de distribuÍie electricŸ sunt deja prezente Ántr-o bibliotecŸ de funcÍii dedicatŸ. Fiind bazate pe tehnologiile web ea profitŸ la maxim de serviciile Ûi protocoalele de comunicaÍii standard Ûi de programele fŸrŸ licenÍŸ. K16: Arhitectura echipamentelor inteligente. Fig. InformaÍiile electrice pot fi accesate oriunde Án obiectiv iar munca electricienilor va fi mult mai eficientŸ. reglaje Ûi mentenanÍŸ . K16) Noua arhitecturŸ a apŸrut relativ recent datoritŸ tehnologiilor web Ûi poate fi poziÍionatŸ ca un punct de intrare Án sistemele de monitorizare. K17) DedicatŸ electricienilor.K . K17: Arhitectura specializatŸ de monitorizare a unui sistem de distribuÍie electricŸ. Fig. Apoi ea solicitŸ Án mod natural un nivel mai redus de cunoÛtinÍe Ûi aptitudini pentru punere Án funcÍiune. În final Ûi costul de achiziÍie este diminuat semnificativ datoritŸ muncii simplificate a integratorului de sistem. . arhitectura este bazatŸ pe o supervizare centralizatŸ specificŸ care ÁndeplineÛte toate cerinÍele de monitorizare a reÍelei electrice.EficienÍa energeticŸ Án distribuÍia electricŸ 5 Sistem de informare Ûi comunicare Arhitectura bazatŸ pe sisteme inteligente (vezi Fig. Conectarea la Internet este oferitŸ de asemenea pentru toate serviciile obiectivului. K20 Arhitectura centralizatŸ specializatŸ pentru electricieni (vezi Fig.

pentru a le transforma Án informaÍii relevante. Este adevŸrat cŸ aceastŸ soluÍie nu are echivalent pentru aplicaÍiile cele mai solicitante Ûi oferŸ date foarte relevante Án sŸlile de operare centralizatŸ. n evolutivitatea greoaie Ûi dificilŸ.5 Sistem de informare Ûi comunicare Arhitectura convenÍionalŸ centralizatŸ de uz general (vezi Fig. K18) Aici este prezentatŸ o arhitecturŸ tipicŸ bazatŸ pe elemente standard de automatizŸri precum sistemele SCADA Ûi diverse interfeÍe. disponibile astfel unui numŸr mare de utilizatori. n Serviciul de mentenanÍŸ este exact atÊt cÊt este necesar. În ciuda realei eficienÍe aceastŸ arhitecturŸ are Ûi cÊteva puncte slabe. cu condiÍia ca reÍeaua electricŸ sŸ fie comunicantŸ via internet. astfel ÁncÊt presiunea asupra personalului de mentenanÍŸ se va diminua. EficienÍa energeticŸ nu mai este o problemŸ la care compania trebuie sŸ-i facŸ faÍŸ singurŸ. furnizate prin intermediul unui portal web personalizat. ReÍeaua electricŸ poate fi analizatŸ periodic de un consultant profesionist cu ajutorul internetului. Schimbarea unui furnizor la un anumit moment devine posibilŸ datoritŸ analizei permanente a costurilor legate de consumuri. ÁncepÊnd prin a face cÊteva echipamente cheie comunicante Ûi extinzÊnd treptat sistemul pentru a obÍine acurateÍea necesarŸ Ûi o bunŸ acoperire a instalaÍiei. dar a le face realmente utile este mai complicat. InformaÍiile legate de consumul unui receptor sunt acum uÛor de obÍinut. o resursŸ rarŸ care este mai uÛor accesibilŸ pe web. K21 . Fig. Implementarea poate fi gradualŸ. n Gestionarea permanenatŸ a datelor electrice . 5. cu o amortizare Ántr-o perioadŸ mai micŸ de 2 ani pentru electricitate. amortizarea riscantŸ a acestei soluÍii costisitoare. K18: Sistem de monitorizare Ûi control convenÍional Án timp real. Ánainte singurele date erau furnizate de bilanÍul anual. mai mulÍi e-parteneri pot oferi sprijin atunci cÊnd este necesar. Este uÛor acum de postat aceste date pe internet. n Diagnoza defectelor electrice complexe care necesitŸ analiza unui expert Án electrotehnicŸ. este pÊrghia pe care o obÍineÍi Án termeni de informaÍii tehnologice Án acest sector. Ca Ûi beneficiu suplimentar.3 Suportul web (e-suport) devine accesibil Punerea la punct a unui sistem de informaÍii pentru a susÍine o abordare globalŸ de eficienÍŸ energeticŸ conduce foarte repede la cÊÛtiguri economice.via internet . n Án sfÊrÛit. din care enumerŸm: n nivelul ridicat de calificare pentru exploatarea acestei reÍele. Án special cÊnd se ajunge la stadiul mŸsurŸtorilor Ûi asistenÍei la luarea deciziilor. n Monitorizarea consumurilor Ûi generarea alertelor Án cazul unor vÊrfuri de consum anormale. dupŸ cum urmeazŸ: n Contractele de furnizare a energiei. care este ÁncŸ subestimat astŸzi. pentru a rŸspunde urmŸtoarelor probleme specifice.

Rapoarte memorate. Alarmare automatŸ.K . O gamŸ largŸ de funcÍionalitŸÍi servesc nevoile personalului cu ajutorul aceleiaÛi platforme: Accesarea Ûi analiza datelor. le analizeazŸ singurŸ sau combinŸ cele douŸ opÍiuni. ComparaÍii de consumuri. Sistemul transformŸ datele brute Án informaÍii utile. De asemenea compania poate decide sŸ administreze singurŸ energia electricŸ sau sŸ cearŸ unui partener sŸ monitorizeze calitatea energiei Ûi altui partener sŸ gestioneze datele referitoare la mentenanÍa echipamentelor. Procesele pentru companiile cu locaÍii geografice diverse sunt simplificate prin integrarea datelor Ántr-un astfel de sistem.Accesul la informaÍiile privind gazele Ûi apa la fel ca Ûi electricitatea.EficienÍa energeticŸ Án distribuÍia electricŸ 5 Sistem de informare Ûi comunicare Compania ÁÛi poate defini politica: solicitŸ unuia sau mai multor parteneri sŸ analizeze datele. Impactul schimbŸrilor operaÍionale precum utilizarea energiei pe paliere orare sau reducerea utilizŸrii cu o cantitate fixŸ sau procentualŸ. . Exemplu: Schneider Electric propune e-servicii care oferŸ vizualizarea datelor referitoare la sarcini Ûi analiza aplicaÍiilor Án cel mai simplu mod. Alte utilitŸÍi . K19: Exemplu de soluÍie tipicŸ. Facturi istorice Ûi estimate. Marcaj Ûi normalizare date. Aceasta poate contribui la reducerea costurilor arŸtÊnd utilizatorilor cum organizaÍia din care fac parte foloseÛte energia. SimulŸri diverse. uÛor accesibile tuturor utilizatorilor interni. K22 Fig.

1 Probleme apŸrute datoritŸ armonicilor sistemului de alimentare 9.1 Reducerea costului energiei 2.2 Metoda simplificatŸ 5.4 Valori practice ale factorului de putere L2 L2 L2 L3 L4 De ce sŸ ÁmbunŸtŸÍim factorul de putere? 2.1 Conectarea bateriei de condensatoare Ûi reglajul protecÍiei 7.2 Optimizare tehnico-economicŸ L5 L5 L5 Cum sŸ ÁmbunŸtŸÍim factorul de putere? 3.1 Condensatoarele 10.1 Principii teoretice 3.4 Metoda bazatŸ pe reducerea puterii aparente contractate L12 L12 L12 L14 L14 Compensarea la bornele transformatorului 6.3 Metoda bazatŸ pe evitarea penalizŸrilor tarifare 5.1 Metoda generalŸ 5.2 Cum poate fi evitatŸ autoexcitaÍia unui motor cu inducÍie L18 L18 L19 Exemplul unei instalaÍii Ánainte Ûi dupŸ compensarea energiei reactive Efectele armonicilor 9.Capitolul L Compensarea energiei reactive Ûi filtrarea armonicilor Cuprins 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Energia reactivŸ Ûi factorul de putere 1.1 Compensarea pentru creÛterea puterii active disponibile 6.3 Alegerea soluÍiei optime L20 L21 L1 L21 L21 L23 Instalarea bateriilor de condensatoare 10.2 Alegerea protecÍiilor.2 Compensare sectorialŸ 4.1 Compensare globalŸ 4.3 Compensare individualŸ L10 L10 L10 L11 Cum sŸ hotŸrÊm nivelul optim de compensare? 5.2 SoluÍii posibile 9.2 Compensarea energiei reactive absorbite de transformator L15 L15 L16 ÎmbunŸtŸÍirea factorului de putere la motoarele cu inducÍie 7.1 Natura energiei reactive 1. aparaturii de comandŸ Ûi a cablurilor de conectare L24 L24 L25 .2 Echipamente Ûi instalaÍii care absorb energie reactivŸ 1.2 Ce echipamente utilizŸm? 3.3 Factorul de putere 1.3 Alegerea Ántre bateria de condensatoare fixŸ sau cu reglaj automat L7 L7 L7 L9 Unde se instaleazŸ condensatoarele pentru compensarea energiei reactive 4.

este de a-l Áncetini pe durata unei pŸrÍi a perioadei Ûi de a-l accelera Án timpul celeilalte pŸrÍi. cŸtre Ûi de la capacitŸÍi fiind Án opoziÍie de fazŸ faÍŸ de cel din cazul unei inductanÍe.2 Echipamente Ûi instalaÍii care absorb energie reactivŸ Orice maÛinŸ sau aparat de curent alternativ care include dispozitive electromagnetice sau conÍine ÁnfŸÛurŸri cuplate magnetic. asupra rotorului generatorului. Practic. n „Energie reactivŸ” care are douŸ forme: o „Energie reactivŸ” cerutŸ de circuite inductive (transformatoare. CombinaÍia curent inductiv trecÊnd prin reactanÍa inductivŸ produce cele mai neplŸcute condiÍii de cŸdere de tensiune (adicŸ opoziÍie directŸ de fazŸ faÍŸ de tensiunea sistemului). Án condiÍii de sarcinŸ nominalŸ variazŸ: n 65 . Pentru alternatoarele trifazate efectul este anulat mutual Án cele trei faze deoarece. Fig. motorul Ûi balastul lŸmpilor cu descŸrcare (vezi Fig.Q). Aceasta se datoreazŸ faptului cŸ dispozitivul inductiv absoarbe ciclic energie de la sistemul de alimentare (Án timpul creŸrii cÊmpului magnetic) Ûi reinjecteazŸ aceastŸ energie Án sistem (Án timpul anulŸrii cÊmpului magnetic) de douŸ ori Án fiecare perioadŸ a curentului alternativ de alimentare. etc. Paragraful 1. Pentru aceste motive (pierderi de putere la transportul energiei electrice Ûi cŸderi de tensiune) este necesarŸ reducerea curentului inductiv pe cÊt posibil.75% pentru motoare asincrone. bobina de reactanÍŸ. Raportul dintre puterea reactivŸ Ûi puterea activŸ ale unui element. În acest caz. În scopul realizŸrii acestei conversii se produc cÊmpuri magnetice Án maÛini Ûi aceste cÊmpuri sunt asociate cu o altŸ formŸ de energie preluatŸ din sistemul de alimentare. Rezultatul este o sarcinŸ medie nulŸ asupra generatorului. energia este ÁnmagazinatŸ electrostatic. etc. L1 aratŸ cŸ puterea aparentŸ S este suma vectorialŸ a puterilor activŸ Ûi reactivŸ.Compensarea energiei reactive Ûi filtrarea armonicilor 1 Energia reactivŸ Ûi factorul de putere Sistemele de curent alternativ alimenteazŸ cu douŸ forme de energie: n „Energie activŸ” energie mŸsuratŸ Án kWh care este transformatŸ Án lucru mecanic. dar circulaÍia curentului. Curentul capacitiv are efect invers asupra nivelului de tensiune Ûi produce o creÛtere de tensiune in sistemul de alimentare. la orice moment energia reactivŸ de alimentare Án una (sau douŸ) faze este egalŸ cu energia reactivŸ returnatŸ Án celelalte douŸ (sau una) faze Án cazul unui sistem echilibrat. Puterea reactiva (kVAR) este notatŸ cu Q. Puterea reactivŸ inductivŸ este convenÍional pozitivŸ (+ Q) iar cea reactivŸ capacitivŸ este consideratŸ negativŸ (. caldurŸ. ea cauzeazŸ pierderi de energie Án sistemele de transport Ûi distribuÍie a energiei prin ÁncŸlzirea conductorilor. . Ar trebui reÍinut cŸ Án timp ce componenta reactivŸ a curentului de sarcinŸ nu absoarbe putere de la sistem. Pe aceste consideraÍii se bazeazŸ schemele de compensare a energiei reactive (Ûi ÁmbunŸtŸÍire a factorului de putere). Án sistemele de alimentare componentele reactive ale curenÍilor de sarcinŸ au caracter predominant inductiv Ûi impedanÍele sistemelor de transport Ûi distribuÍie sunt predominant capactive. Cele mai cunoscute elemente din aceastŸ clasa sunt: transformatorul. etc.). AceastŸ energie este mŸsuratŸ cu contorul de energie activŸ (Án kWh) Ûi este denumitŸ energie activŸ.). Puterea (kW) asociatŸ cu energia “activŸ” este notatŸ cu P. luminŸ. Un fenomen similar se ÁntÊmplŸ cu elementele capacitive dintr-un sistem de alimentare. 1. Efectul. condensatoare de putere. L2). unde S este puterea aparentŸ Án kVA.3 dŸ relaÍia Ántre P. adicŸ componenta reactivŸ a curentului nu absoarbe putere de la reÍea. precum capacitatea cablurilor sau bateriile de condensatoare de putere.L . n 5 -10% pentru transformatoare. motoare. Q Ûi S. 1. Acest cuplu pulsant este strict valabil numai pentru alternatoarele monofazate. absoarbe Ántr-o anumitŸ mŸsurŸ curent reactiv pentru crearea fluxului magnetic. Fig. numitŸ energie reactivŸ. ÎncŸrcarea Ûi descŸrcarea ciclicŸ a capacitŸÍii acÍioneazŸ asupra generatorului din sistem Án acelaÛi mod Án care a fost descris anterior (cazul inductiv). L2: Consumatori de energie care solicitŸ energie reactivŸ. etc. o „Energie reactivŸ” furnizatŸ de circuite capacitive (capacitatea cablurilor. L1: Un motor electric absoarbe de la reÍea putere activŸ P Ûi putere reactivŸ Q.1 Natura energiei reactive Orice maÛinŸ sau dispozitiv inductiv (adicŸ electromagnetic) care este alimentat Án curent alternativ transformŸ energia electricŸ primitŸ de la sistemul de alimentare Án lucru mecanic Ûi cŸldurŸ. L2 Fig.

PF = P (kW)/S (kVA) P = puterea activŸ S = puterea aparentŸ. 1. cu atÊt beneficiile pentru consumatorul Ûi furnizorul de energie vor fi mai mari. este componenta reactivŸ si este egalŸ cu I sin ϕ. din motive de simetrie. Componenta curentului I care este Án fazŸ cu V este componenta activŸ Ûi este egalŸ cu I cos ϕ. L3: Diagrama de puteri. aÛa cum se vede Án Figura L3.3 Factorul de putere DefiniÍia factorului de putere Factorul de putere al unei sarcini. adicŸ kW/kVA. Factorul de putere ia valori Án intervalul 0 la 1. Án timp ce V I cos ϕ este puterea activŸ (Án kW). n Puterea reactivŸ Q (Án kVAR): o monofazat (o faza si neutru): Q = V I sin ϕ. iar Án cazul sistemului trifazic cu sarcina echilibratŸ. mŸsuratŸ Án kVA. o trifazat (trei faze sau trei faze si neutru): Q = √3U I sin ϕ. o trifazat (trei faze sau trei faze Ûi neutru): S = √3U I. atunci V I este egalŸ cu puterea aparentŸ din circuit. o monofazat (fazŸ Ûi fazŸ): P = U I cos ϕ. defazatŸ cu 90 de grade Án urma tensiunii V. Valorile de mai sus exprimate Án kW.1 Energia reactivŸ Ûi factorul de putere Factorul de putere (Power Factor. o trifazat (trei faze sau trei faze Ûi neutru): P = √3U I cos ϕ. dacŸ V este mŸsurat Án kV. multiplicate cu trei. Faza de referinÍŸ are tensiunea (V) dupŸ direcÍia orizontalŸ Ûi curentul (I) al acelei faze va fi practic ÁntÊrziat faÍŸ de tensiune cu un unghi ϕ pentru orice sarcinŸ. ne vom referi numai la o singurŸ fazŸ. exprimat Án kV. reprezintŸ puterile activŸ. care poate consta Án unul sau mai mulÍi consumatori (sau chiar o ÁntreagŸ instalaÍie) este dat de raportul P/S. PF) este un raport kW pe kVA. dacŸ V este mŸsurat Án kV. Diagrama vectorialŸ a puterilor n Puterea activŸ P (Án kW): o monofazat (o fazŸ Ûi neutru): P = V I cos ϕ. Vectorii de curent Ûi tensiune Ûi diagrama de puteri Diagrama “vectorialŸ” a puterii este un artificiu util derivat direct din diagramele de curenÍi Ûi tensiuni dupŸ cum urmeazŸ: Tensiunile sistemului sunt luate ca mŸrimi de referinÍŸ. DacŸ curenÍii Ûi tensiunile au forme de undŸ perfect sinusoidale atunci factorul de putere este egal cu cos ϕ. L3 P = putere activŸ Q = putere reactivŸ S = putere aparentŸ Fig. kVAR. . kVA asociate unei faze. Cu cÊt factorul de putere se apropie de valoarea sa maximŸ care este 1. Formula obÍinutŸ este: S2 = P2 + Q2. unde: V = tensiunea Ántre fazŸ Ûi neutru U = tensiunea Ántre faze I = curentul Án circuit ϕ = defazajul Ántre V Ûi I o pentru sisteme echilibrate sau aproape echilibrate Án cazul trei faze Ûi neutru. DacŸ vectorul I este multiplicat cu V. o monofazat (faza si faza): Q = U I sin ϕ. Componenta lui I. la un moment dat. reactivŸ Ûi aparentŸ precum Ûi factorul de putere pentru un sistem trifazat. Un factor de putere apropiat de 1 ÁnseamnŸ cŸ energia reactivŸ este micŸ Án comparaÍie cu energia activŸ Án timp ce o valoare micŸ a factorului de putere indicŸ condiÍii contrare primei situaÍii. o monofazat (fazŸ Ûi fazŸ): S = U I. iar V I sin ϕ este puterea reactivŸ (Án kVAR) din circuit. n Puterea aparentŸ S (Án kVA): o monofazat (o fazŸ Ûi neutru): S = V I.

48 1.73 1. L5 sau utilizÊnd un minicalculator. n Cuptor cu arc Fig.L .86 (randament) ρ = 0.94 0.55 0.39 2. L4: Exemple de calcul pentru puterea aparentŸ.7 la 0.75 0.80 0. L6) L4 Echipamente Ûi aplicaÍii n Motor cu inducÍie ÁncŸrcat la 0% 25% 50% 75% 100% n LŸmpi cu incandescenÍŸ n LŸmpi fluorescente (necompensate) n LŸmpi fluorescente (compensate) n LŸmpi cu descŸrcare n Cuptoare cu elemente rezistive n Cuptoare cu inducÍie (compensate) n Cuptoare de tip dielectric n MaÛini de lipit rezistive n Aparate de sudurŸ monofazice n Echipament de sudurŸ n Echipament de sudurŸ Án c.85 0. .93 0. L6: Valori ale cos ϕ Ûi tan ϕ pentru cele mai comune echipamente Ûi aplicaÍii.91 Putere aparentŸ Putere activŸ S (kVA) P (kW) S = VI S = UI 10 kVA S = √3U I 65 kVA P = V I cos ϕ P = U I cos ϕ 5 kW P = √3U I cos ϕ 56 kW Putere reactivŸ Q (kVAR) Q = V I sin ϕ Q = U I sin ϕ 8.29 la 1.33 0 0.62 0. S = puterea aparentŸ P 56 S= = = 65 kVA cos ϕ 0.562 = 33 kvar kVAR Valori uzuale ale factorului de putere pentru cele mai comune echipamente Ûi aplicaÍii (vezi Tab.73 0.02 la 0. 1.8 0. Sau.85 1.62 0 1.73 0.80 1. cos ϕ 0.8 la 0.4 Valori practice ale factorului de putere Calculul exemplului trifazat de mai sus este urmŸtorul: Pn = puterea nominalŸ = 51 kW P = puterea activŸ consumatŸ 51 Pn P= = = 56 kW . L5: Calculul diagramei de puteri. folosind teorema lui Pitagora: Q = S2 .7 kVAR Q = √3U I sin ϕ 33 kVAR Tab.0 0.7 la 0.62 0.5 0.5 Trifazat 3 faze sau 3 faze + neutru Exemplu Motor Pn = 51 kW cos ϕ = 0.c.59 = 33 kVAR (vezi Tab.48 1.91 ρ 0. Q = P tan ϕ = 56 x 0.5 0.52 0.Compensarea energiei reactive Ûi filtrarea armonicilor 1 Energia reactivŸ Ûi factorul de putere Un exemplu de calcul al puterii (vezi Tab.75 0.9 0.0 0.86 AÛa cŸ utilizÊnd diagrama din Fig.86 adicŸ 0. . aflŸm valoarea tan ϕ corespunzŸtoare unui cos ϕ de 0.02 la 0.8 tan ϕ 5.75 Tab.P2 = 652 .6 1. activŸ si reactivŸ.4 la 0.85 0. L15). L4) Tipul circuitului Monofazic (Ántre fazŸ Ûi neutru) Monofazic (Ántre fazŸ Ûi fazŸ) Exemplu sarcinŸ 5 kW cos ϕ = 0.59.17 0.75 la 0.9 0.

Este posibil sŸ fie mai economic sŸ se facŸ compensarea numai parÍial Ûi ca plata unei pŸrÍi din energia reactivŸ sŸ fie mai avantajoasŸ decÊt o compensare de 100%. n fŸrŸ limitŸ Án perioada de solicitare redusŸ iarna. L7: Factorul de multiplicare a dimensiunii cablurilor Án funcÍie de cos ϕ. Supradimensionarea unui echipament poate fi evitatŸ.67 2.25 1. Aceste consideraÍii sunt bazate pe structura actualŸ de tarife aplicate Án mod curent Án Europa. Reducerea dimensiunii cablurilor Tabelul L7 aratŸ creÛterea dimensiunii cablurilor atunci cÊnd factorul de putere scade de la 1 la 0.4 corespunde unui factor de putere cos ϕ = 0.93 aÛa cŸ pentru a nu plŸti energie reactivŸ este suficient ca Án perioadele de limitare. pÊnŸ: n la nivelul de 40% din energia activŸ (tg ϕ = 0. 2. aparaturii de protecÍie Ûi comandŸ. Astfel cantitatea de energie reactivŸ de platŸ Án aceste perioade va fi kVARh (de plŸtit) = kWh (tan ϕ > 0. cu excepÍia unor cazuri foarte simple. instalŸrii Ûi utilizŸrii condensatoarelor de compensare a energiei reactive. În general. energia reactivŸ este plŸtitŸ conform criteriului lui tan ϕ.2 Optimizare tehnico-economicŸ Un factor de putere mai mare permite optimizarea componentelor unei instalaÍii.. o 0. cos ϕ sŸ nu scadŸ sub 0.93.1 Reducerea costului energiei Managementul bun al consumului de energie reactivŸ aduce importante avantaje economice.4) pentru un interval de 16 ore pe zi (de la 6:00 la 22:00) Án timpul perioadelor celor mai solicitante (de obicei iarna). cabluri Ûi aparate mai mici Án acelaÛi timp cu reducerea pierderilor Ûi a cŸderii de tensiune dintr-o instalaÍie. corecÍia factorului de putere este o problemŸ de optimizare. Instalarea condensatoarelor de compensare a energiei reactive la consumatori permite reducerea notelor de platŸ la electricitate prin menÍinerea consumului de putere reactivŸ sub o anumitŸ valoare. dar pentru a obÍine cele mai bune rezultate corecÍia ar trebui fŸcutŸ pe cÊt posibil cÊt mai aproape de fiecare componentŸ a echipamentelor inductive. tan ϕ = 0. Pe durata perioadelor de limitare.4 kWh este cantitatea de energie reactivŸ livratŸ gratis Án perioada de limitare. În acest tip de tarif. consumul de energie reactivŸ care depŸÛeÛte 40% din energia activŸ este plŸtit lunar la cursul curent. etc. printre care Ûi reducerea facturilor de energie electricŸ. cu consumul suplimentar de kWh datorat pierderilor Án dielectricul condensatoarelor. 2.8 0. În faÍa avantajelor notelor de platŸ scŸzute consumatorul trebuie sŸ punŸ Án balanÍŸ costul achiziÍionŸrii. Ûi Án timpul primŸverii Ûi verii. o kWh tg ϕ este energia reactivŸ totalŸ Án perioada de limitare. Ántreruptorului automat ÁmpreunŸ.2 De ce sŸ ÁmbunŸtŸÍim factorul de putere ? ÎmbunŸtŸÍirea factorului de putere al instalaÍiilor prezintŸ mai multe avantaje tehnice Ûi economice.4 Tab.4. agreatŸ prin contractul cu furnizorul de energie.6 0. destinate sŸ Áncurajeze beneficiarii sŸ micÛoreze consumul de energie reactivŸ. ÎmbunŸtŸÍirea factorului de putere permite utilizarea unor transformatoare.4) unde: o kWh este energia activŸ consumatŸ Án perioada de limitare. L5 Factorul de multiplicare a secÍiunii transversale a miezului cablului cos ϕ 1 1.5 1 0. Q(kVARh) (kvarh) Q tan ϕ = P (kWh) La consumator distribuitorul de energie livreazŸ energie reactivŸ gratis. .

Reducerea cŸderii de tensiune Condensatoarele montate pentru compensarea energiei reactive reduc sau chiar anuleazŸ curentul reactiv inductiv Án conductorii din amonte. L6 (1) ÎntrucÊt Ûi alte beneficii survin la o valoare mai mare a cos ϕ precum s-a arŸtat mai Ánainte. duce la scŸderea pierderilor cu circa 20%. CreÛterea puterii disponibile În ÁmbunŸtŸÍirea factorului de putere al unei sarcini alimentatŸ de la un transformator curentul prin transformator se va reduce. . poate fi mai avantajos sŸ ÁmbunŸtŸÍeÛti factorul de putere(1) decÊt sŸ ÁnlocuieÛti transformatorul cu unul mai mare. permiÍÊnd astfel adŸugarea unor alte sarcini. NotŸ: supracompensarea produce o creÛtere a tensiunii pe condensator. În practicŸ. AceastŸ problemŸ este detaliatŸ Án subcapitolul 6. Reducerea curentului Ántr-un conductor cu 10% de exemplu.L .Compensarea energiei reactive Ûi filtrarea armonicilor 2 De ce sŸ ÁmbunŸtŸÍim factorul de putere ? Reducerea pierderilor (P. kW) Án cabluri Pierderile Án cabluri sunt proporÍionale cu pŸtratul curentului Ûi sunt mŸsurate cu kWh-metrul. reducÊnd astfel sau chiar eliminÊnd cŸderile de tensiune.

(≈ 0. Figura L9 foloseÛte diagrama prezentatŸ Án subcapitolul 1. Fig. L8 se observŸ cŸ bateria de condensatoare C alimenteazŸ tot curentul reactiv solicitat de sarcinŸ. În cazul mersului Án gol factorul de putere este foarte redus.88 . de asemenea funcÍionarea Án gol a acestora. L9: DiagramŸ exemplificÊnd principiul compensŸrii Qc = P (tan ϕ . Ánaintea tensiunii) este Án opoziÍie de fazŸ cu curentul reactiv anterior (IL). L8 (a) Ûi (b) care prezintŸ numai curenÍi reactivi. curentul reactiv capacitiv al acesteia va urma acelaÛi traseu Án circuit ca Ûi curentul reactiv existent anterior. NotŸ: Înainte de abordarea proiectului de compensare trebuie luate anumite precauÍii.93 (adicŸ tan ϕ = 0.2 Ce echipamente utilizŸm? Compensarea la JT La joasŸ tensiune compensarea se face cu: n condensatoare de valoare fixŸ.88).17) pentru cŸ puterea activŸ absorbitŸ de motor este foarte micŸ. Deoarece. L8: Exemplificarea caracteristicilor esenÍiale ale compensŸrii energiei reactive.3 Cum sŸ ÁmbunŸtŸÍim factorul de putere? ÎmbunŸtŸÍirea factorului de putere pentru o instalaÍie necesitŸ o baterie de condensatoare care acÍioneazŸ ca o sursŸ de energie reactivŸ. L8 este adaugatŸ componenta activŸ a curentului Ûi se vede cŸ la o compensare totalŸ sarcina apare ca un sistem rezistiv. L3) pentru a ilustra principiul compensŸrii parÍiale a puterii reactive de la valoarea Q la Q’ folosind o baterie de condensatoare de putere Qc. Din diagrama (b) a Fig. a) Modelul circulaÍiei curenÍilor reactivi b) Atunci cÊnd IC = IL toatŸ puterea reactivŸ este furnizatŸ de bateria de condensatoare c) Curentul sarcinii adŸugat la cazul (b) Fig. supradimensionarea motoarelor ar trebui evitatŸ. Alegerea nivelului de compensare Ûi a calculului parametrilor pentru bateria de condensatoare depind de instalaÍie. În particular. iar ambii curenÍi circulŸ pe acelaÛi traseu. 6 Ûi 7 (transformatoare Ûi motoare). În general nu este economic sŸ se compenseze total o instalaÍie electricŸ. NotŸ: CÊnd puterea reactivŸ instalatŸ de compensat depŸÛeÛte 800 kVAR Ûi sarcina este stabilŸ este adesea mai economic sŸ se utilizeze baterii de condensatoare pe partea de medie tensiune. Din acest motiv condensatoarele sunt denumite uneori generatoare de putere reactivŸ Án avans. Pentru a mŸri cos ϕ la 0.0.75 (adicŸ tan ϕ = 0. Factorii care cer atenÍie sunt explicaÍi Án subcapitolele 5 (generalitŸÍi). se poate ca IC = IL Ûi deci sŸ nu mai existe curent reactiv Án circuitul din amonte de condensatoare. n echipament prevŸzut cu reglare automatŸ sau baterie de condensatoare care permite ajustarea continuŸ Án concordanÍŸ cu cerinÍele impuse de modificarea sarcinii. DacŸ bateria de condensatoare este suficient de mare. În aceastŸ figurŸ: R reprezintŸ elementele de putere activŸ ale sarcinii L reprezintŸ elementele de putere reactivŸ (inductivŸ) ale sarcinii C reprezintŸ elementele cu putere reactivŸ (capacitivŸ) din echipamentul de corecÍie a factorului de putere (adicŸ condensatori). DacŸ se adaugŸ sarcinii o baterie de condensatoare Án paralel.4) = 48 kVAR. Puterea aparentŸ iniÍialŸ S se reduce la S’. aceÛtia se pot anula reciproc. acest curent capacitiv IC (care prezintŸ un defazaj de 90°. dupŸ cum s-a arŸtat Án subcapitolul 1. Se spune cŸ acest montaj asigurŸ compensarea energiei reactive. conform paragrafului 1. deci cu un factor de putere 1. L7 .1 Principii teoretice O sarcinŸ inductivŸ cu factor de putere mic face sŸ aparŸ Án generator Ûi Án sistemele de transport/distribuÍie un curent reactiv (defazat cu 90° Án urma tensiunii) ÁnsoÍit de pierderi de putere Ûi cŸderi de tensiune.tan ϕ’). Exemplu: Un motor consumŸ 100 kW la cos ϕ =0.1. Aceasta se observŸ Án Fig.3 (vezi Fig. În diagrama (c) a Fig.1.4) este necesarŸ o baterie de condensatoare cu puterea reactivŸ: Qc = 100 (0. 3. 3.

Compensarea energiei reactive Ûi filtrarea armonicilor 3 Cum sŸ ÁmbunŸtŸÍim factorul de putere? Compensarea poate fi efectuatŸ de o baterie de condensatoare de valoare fixŸ. Baterii de condensatoare automate (vezi Fig. L10: Exemplu de baterie de condensatoare de valoare fixŸ (Varset direct). Astfel de echipament se monteazŸ Án locurile Án care se produc variaÍii mari de puteri active Ûi/sau reactive. n pe barele de distribuÍie de la care se alimenteazŸ motoare mici sau consumatori inductivi Ûi pentru care compensarea individualŸ ar fi prea costisitoare. menÍinÊnd Án niÛte limite strÊnse valoarea factorului de putere. L10) AceastŸ soluÍie foloseÛte unul sau mai multe condensatoare pentru a obÍine un anumit nivel de compensare. n semi-automatŸ: prin contactor. Án circumstanÍe favorabile. n la bornele unui cablu de alimentare. L11: Exemplu de baterie de condensatoare Án trepte. L8 Fig. n Án cazurile Án care nivelul sarcinii este Án general constant. de exemplu: n pe barele tabloului general de distribuÍie. De obicei compensarea este efectuatŸ de baterii de condensatoare Án trepte. cu reglaj automat (Varset). Comanda poate fi: n manualŸ: prin Ántreruptor automat sau prin separator de sarcinŸ. L11) Acest gen de echipament efectueazŸ controlul automat al compensŸrii. Aceste condensatoare sunt montate: n la bornele receptorilor inductivi (motoare Ûi transformatoare).L . n prin legare directŸ la un echipament electric Ûi comutare odatŸ cu comutarea acestuia. . pentru sarcina mare. Baterii de condensatoare cu valoare fixŸ (vezi Fig. cu reglaj automat. Fig.

3 Cum sŸ ÁmbunŸtŸÍim factorul de putere? Bateriile de condensatoare automate permit adaptarea imediatŸ a compensŸrii. . Supratensiunile cauzate de supracompensarea energiei reactive depind parÍial de valoarea impedanÍei sursei. Dispunerea condensatoarelor de JT Ántr-o instalaÍie constituie modalitatea de compensare care poate fi: globalŸ (plasament Ántr-un singur punct pentru Ántreaga instalaÍie). n funcÍionare silenÍioasŸ. reducÊndu-se astfel probabilitatea de defectare a utilajelor Ûi a echipamentelor. L12. n eliminarea fenomenelor tranzitorii din reÍea la comutaÍia condensatorilor. Án funcÍie de opÍiunile regulatorului). În practicŸ alegerea este decisŸ de factori tehnici Ûi economici. Închiderea unui contactor pune secÍiunea aferentŸ Án paralel cu altele care deja sunt conectate. L12 este un echipament de compensare automatŸ a energiei reactive utilizÊnd comutaÍia staticŸ (tiristori) Án locul contactorilor uzuali. Fig. Transformatorul de curent pentru releul de monitorizare trebuie plasat pe una din fazele cablului de intrare care alimenteazŸ circuitul. Avantajele comutaÍiei statice sunt urmŸtoarele: n rŸspuns imediat la toate fluctuaÍiile factorului de putere (timp de rŸspuns 2 s sau 40 ms. valoarea capacitŸÍii bateriei poate fi modificatŸ Án trepte. Peste 15%. sectorialŸ (sector cu sector). Bateria de compensare automatŸ Varset Fast. În principiu.3 Alegerea Ántre bateria de condensatoare fixŸ sau cu reglaj automat Reguli comune CÊnd valoarea puterii reactive a condensatoarelor este mai micŸ sau egalŸ cu 15% din valoarea puterii transformatorului de alimentare se recomandŸ o baterie de condensatoare de valoare fixŸ. n numŸr nelimitat de cicluri Ánchis/deschis. compensarea idealŸ este aplicatŸ la locul de consum Ûi are nivelul Án acord cu valorile instantanee de putere. este recomandatŸ o baterie de condensatoare controlatŸ automat. similarŸ ca principiu Fig. Prin compensarea la valoare apropiatŸ de cea cerutŸ de sarcinŸ. cu reglaj automat. fiecare fiind comandatŸ de un contactor. posibilitatea de producere a supratensiunilor la sarcinŸ redusŸ va fi evitatŸ. L9 3. L12: Principiul bateriei de condensatoare Án trepte. localŸ (la fiecare dispozitiv Án parte) sau o combinaÍie a ultimelor douŸ. Án funcÍie de nivelul sarcinii. Principii Ûi oportunitŸÍi de utilizare a compensŸrii automate O baterie de condensatoare este ÁmpŸrÍitŸ Ántr-un numŸr de secÍiuni. În felul acesta. Un releu de control monitorizeazŸ factorul de putere al circuitului respectiv Ûi este reglat sŸ ÁnchidŸ Ûi sŸ deschidŸ contactoarele necesare pentru a menÍine o valoare constantŸ a factorului de putere (Án toleranÍele impuse de dimensiunea fiecŸrei trepte de compensare). conform Fig.

pe care se bazeazŸ funcÍionarea sarcinilor permanente. Compensarea sectorialŸ este recomandatŸ cÊnd instalaÍia este extinsŸ Ûi Án cazul Án care evoluÍia sarcinii de timp diferŸ Án diferite pŸrÍi ale instalaÍiei. n din motivul enunÍat. n reduce cererea de putere aparentŸ. Án particular cablul de alimentare de la tabloul general de distribuÍie la fiecare tablou intermediar. n menajeazŸ transformatorul care devine apt pentru o sarcinŸ mai mare. n reduce cererea de putere aparentŸ pe care se bazeazŸ funcÍionarea sarcinilor permanente. L13: Compensare globalŸ. Comentarii n curentul reactiv continuŸ sŸ existe Án toate conductoarele cablurilor care pleacŸ de la tabloul principal de distribuÍie de JT. Avantaje Compensarea pe sectoare: n reduce penalitŸÍile pentru consum excesiv de putere reactivŸ. De aceastŸ alegere beneficiazŸ o parte semnificativŸ a instalaÍiei. n pierderile Án aceleaÛi cabluri se reduc. CÊnd sarcina este continuŸ Ûi stabilŸ se poate aplica compensarea globalŸ.Compensarea energiei reactive Ûi filtrarea armonicilor 4 Unde se instaleazŸ condensatoarele pentru compensarea energiei reactive? 4. n din acest motiv nu se pot optimiza dimensiunile cablurilor Ûi nu este posibilŸ diminuarea pierderilor din ele prin compensarea sectorialŸ. L14. n reduce ÁncŸrcarea transformatorului. unde sunt aplicate mŸsurile de compensare. care devine apt pentru o sarcinŸ mai mare.2 Compensare sectorialŸ (vezi Fig. . ca Án Fig. Avantaje Compensarea de tip global: n reduce penalitŸÍile de depŸÛire a consumului de energie reactivŸ contractat. L13) Principiu Bateria de condensatoare este conectatŸ la barele tabloului general de distribuÍie de JT a instalaÍiei Ûi rŸmÊne Án funcÍiune pe durata regimului normal. nu este ÁmbunŸtŸÍitŸ printr-o compensare globalŸ. dacŸ este nevoie. Fig.1 Compensare globalŸ (vezi Fig. dacŸ este necesar. n dimensiunile cablurilor Án distribuÍia localŸ se pot reduce sau se pot alimenta sarcini suplimentare. n cÊnd au loc modificŸri mari de sarcinŸ existŸ riscul de supracompensare Ûi Án consecinÍŸ de supratensiune.L . 4. cu problemele aferente. Comentarii n curentul reactiv continuŸ sŸ circule Án toate cablurile din aval de tablourile de distribuÍie intermediare. dimensionarea acestor cabluri Ûi a pierderilor de putere din ele. L10 Fig. L14: Compensarea sectorialŸ. L14) Principiu Bateria de condensatoare este conectatŸ la barele de distribuÍie ale fiecŸrui tablou de distribuÍie intermediar.

n reduce puterea aparentŸ cerutŸ. n reduce dimensiunile cablurilor Ûi pierderile Án acestea.3 Compensare individualŸ Principiu Condensatoarele sunt conectate direct la bornele maÛinii inductive (Án special motoare. 4. vezi subcapitolul 7). L11 . De asemenea. Comentarii n nu mai existŸ curenÍi reactivi semnificativi Án instalaÍie. o compensare suplimentarŸ la originile instalaÍiei (aproape de transformator) se poate dovedi avantajoasŸ. Valoarea puterii reactive Án bateria de condensatoare este de ordinul 25% din puterea activŸ a motorului. Avantaje Compensarea individualŸ: n reduce penalitŸÍile pentru consumul excesiv de putere reactivŸ. Compensarea individualŸ poate fi utilizatŸ atunci cÊnd puterea motorului este semnificativŸ Án raport cu puterea totalŸ a instalaÍiei (kVA).4 Unde se instaleazŸ condensatoarele pentru compensarea energiei reactive? Se ia Án considerare compensarea individualŸ atunci cÊnd puterea motorului este semnificativŸ Án comparaÍie cu puterea Ántregii instalaÍii.

adicŸ este independentŸ de tensiune. se determinŸ cu ajutorul urmŸtoarelor consideraÍii principale: n facturile anterioare instalŸrii condensatoarelor.75 = 500 kW.8 (inductiv) Ánainte de compensare.93 a factorului de putere.2 Metoda simplificatŸ Principiu general Pentru cele mai multe cazuri practice. transformator.L . descrisŸ Án capitolul A. Optimizarea tehnico-economicŸ pentru o instalaÍie existentŸ Valoarea optimŸ a capacitŸÍilor de compensare.Compensarea energiei reactive Ûi filtrarea armonicilor 5 Cum sŸ hotŸrÊm nivelul optim de compensare? 5.). L15 de pe pagina urmŸtoare. ca urmare a instalŸrii bateriei de condensatoare. Cu scopul de a corecta factorul de putere la o valoare suficientŸ pentru a evita penalitŸÍile (aceasta depinde de structura localŸ a tarifelor.1 Metoda generalŸ Listarea cererilor de putere reactivŸ Án etapa de proiectare AceastŸ listŸ se face Án acelaÛi fel ca cea pentru puterea aparentŸ. NotŸ: aceastŸ metodŸ este valabilŸ pentru orice nivel de tensiune. Án urma instalŸrii condensatoarelor. o instalare Ûi ÁntreÍinere.93 se obÍine valoarea 0. Pentru creÛterea de la 0.355 x P(kW). Pentru 500 kW rezultŸ 500 x 0. parÍial sau individual.355 kVAR pentru fiecare kW de sarcinŸ.75 la 0. AceastŸ aproximaÍie simplŸ permite determinarea rapidŸ a cerinÍelor condensatoarelor de compensare la modul global.928.8 la 0. etc.3 . Deci puterea reactivŸ Ántr-o baterie de condensatoare conectatŸ la barele tabloului principal de distribuÍie este Q(kVAR) = 0. Se cere corectarea factorului de putere de la 0. dulapuri. Exemplu Puterea instalaÍiei este 666 kVA. L12 . controlere.5. Án instalaÍie.4 se dau mai multe metode simplificate de calcul a tarifelor (comune pentru Europa). n costurile diminuate.487 kVAR/kW. Puterea activŸ necesarŸ este: 666 x 0. 5. cŸderile de tensiune. sunt necesari 0. se poate lua ca referinÍŸ Tab. este recomandabil un calcul aproximativ care poate fi bazat pe ipoteza cŸ cos ϕ = 0. dar Án acest exemplu va fi propusŸ valoarea 0. Se pot determina valorile de putere activŸ Ûi reactivŸ ale sarcinii la fiecare nivel al instalaÍiei (Án punctele de distribuÍie Ûi subdistribuÍie). etc.93) Ûi pentru a reduce pierderile. În Tab. pentru o instalaÍie existentŸ.487 = 244 kVAR puterea corespunzŸtoare capacitŸÍii de compensare. n costurile pentru: o achiziÍionarea condensatoarelor Ûi a echipamentului de comandŸ (contactoare. L15 la intersecÍia liniei de cos ϕ = 0. În subcapitolele 5.75 cu coloana de cos ϕ = 0. o pierderile prin ÁncŸlzirea dielectricului din condensatoare Án comparaÍie cu reducerea pierderilor Án cabluri. etc.

234 0.935 1.515 0.713 0.639 1.778 1.840 1.80 1.277 0.96 1.188 1.14 0.56 0.117 1.561 1.086 0.936 0.154 1.028 0.569 0.124 0.326 1.86 0.633 0.881 1.330 1.392 0.270 0.41 0.192 0.176 0.907 0.303 1.561 1.686 0.083 1.277 1.536 0.519 1.724 0.79 0.390 0.532 1.058 1.424 0.634 0.692 0.387 0.191 1.213 0.532 1.565 0.249 1.347 0.299 1.98 1.413 1.96 0.593 0.440 0.652 0.970 0.56 1.837 1.283 0.712 1.454 1.04 1.202 0.159 0.507 0.316 1.904 0.878 0.425 0.373 0.399 0.369 0.593 0.552 0.672 0.93 1.189 1.499 1.239 1.912 0.567 1.473 0.464 1.876 0.846 1.91 0.59 0.022 1.794 0.75 0.288 2.645 0.624 0.973 1.732 1. Tab.276 1.266 0.686 1.408 0.355 1.805 0.079 0.49 0.364 0.138 1.44 1.578 0.504 0.725 1.709 0.909 0.963 0.86 0.268 0.961 1.768 0.386 1.600 1.958 0.541 0.010 0.878 0.563 0.620 0.413 0.949 0.426 0.217 0.113 1.233 1.361 0.775 0.94 0.053 0.81 0.691 1.661 0.744 0.085 0.89 0. pentru a ÁmbunŸtŸÍi cos ϕ sau tan ϕ la valoarea doritŸ tan ϕ cos ϕ 0.88 0.397 1.700 0.030 0.155 0.262 0.657 0.59 0.308 1.966 0.430 1.076 1.33 0.374 0.52 1.95 1.441 1.225 0.815 0.803 0.850 0.453 0.769 1.557 1.083 0.72 0.788 0.05 1.840 0.544 1.030 0.198 0.0 1 2.264 0.046 0.190 0.658 0.480 1.140 0.497 1.329 0.47 0.903 1.607 0.042 1.22 2.209 0.597 0.771 0.879 0.005 0.076 1.57 0.712 0.248 1.75 0.65 0.420 1.634 0.80 0.117 0.192 1.420 0.335 0.97 2.356 1.713 1.369 0.896 1.935 0.478 0.447 0.729 0.604 0.268 1.130 1.30 1.263 1.936 0.86 1.453 0.114 1.090 1.720 0.460 0.936 0.72 0.051 1.620 0.870 0.942 0.99 2.826 1.037 1.295 0.229 0.83 1.559 1.450 0.204 0.483 1.67 0.882 0.42 0.226 1.828 0.114 0.575 1.426 0.105 0.48 cos ϕ 0.573 0.25 0.442 1.400 1.246 0.309 0.434 0.740 0.315 1.085 1.232 1.677 1.108 1.5 Cum sŸ hotŸrÊm nivelul optim de compensare? Înainte de compensare tan ϕ 2.478 0.17 1.43 0.69 0.57 0.441 1.884 0.534 1.584 0.058 0.936 0.529 1.847 0.783 0.29 2.685 0.338 1.590 1.918 0.502 1.179 1.75 0.343 1.323 1.541 0.738 1.043 1.393 1.836 0.242 0.162 0.123 1.784 1.887 0.988 1.281 1.870 0.072 0.99 0.417 1.398 0.271 1.687 0.419 0.608 0. pentru a ÁmbunŸtŸÍi factorul de putere dintr-o instalaÍie.677 1.66 0.680 1.450 0.48 1.805 0.742 1.84 0.743 0.913 1.78 0.29 0.623 1.585 1.214 0.458 1.275 0.228 1.526 0.172 0.651 1.564 0.568 0.821 0.020 0.37 1.400 0.059 0.750 0.855 1.654 0.202 1.251 0.64 0.02 0.240 0.625 1.14 1.805 1.44 0.049 1.909 0.519 1.480 0.776 0.395 0.82 0.591 0.716 0.618 0.474 0.904 0.167 0.645 0.628 1.341 0.447 0.790 1.087 1.474 1.90 1.40 0.43 0.238 0.452 0.614 1. L15: kVAR de instalat pentru un kW de sarcinŸ.355 0.982 0.08 1.600 1.857 0.982 0.677 1.031 0.782 1.079 1.709 1.309 0.98 2.51 0.730 0.740 0.929 1.190 1.144 1.905 0.777 0.964 1.691 0.407 0.806 0.36 0.567 0.58 0.230 1.041 1.701 0.69 1.727 0.291 0.841 0.809 0.68 0.647 1.62 0.998 1.489 0.771 1.347 0.650 0.23 1.85 0.043 1.202 1.230 0.10 2.500 0.582 0.631 0.758 0.112 0.92 1.623 0.062 1.512 0.149 0.441 1.329 0.481 1.395 0.205 1.843 0.591 0.54 0.62 0.601 0.473 1.895 1.70 0.188 0.534 0.512 0.269 0.93 1.629 0.077 1.4.878 0.281 0.397 1.894 0.519 0.592 1.200 1.829 0.000 0.368 1.132 0.620 0.997 0.71 0.024 0.321 0.160 1.55 0.644 1.091 1.096 1.294 0.679 0.754 0.685 0.039 1.959 0.466 0.242 0.085 2.88 0.2.546 0.230 1.769 0.243 0.850 0.103 1.751 1.73 0.61 0.515 0.63 0.741 0.832 1.553 0.225 2.798 1.48 0.50 0.902 0.899 1.538 0.698 0.53 0.538 0.774 0.290 1.567 0.564 0.021 1.70 0.345 0.357 1.918 0.973 0.141 0.59 0.421 0.78 0.291 1.405 1.65 0.485 1.230 1.183 0.288 0.798 0.618 0.624 1.121 0.425 1.377 1.216 0.164 2.054 0.684 0.849 0.157 1.94 1.317 0.384 1.90 kVAR ai bateriei de condensatoare de instalat pe kW de sarcinŸ.91 1.861 1.489 1.514 0.74 0.737 1.974 0.836 1.83 0.179 1.107 2.716 0.525 0.67 0.309 0.16 2.73 1.048 1.507 0.809 0.530 1.459 0.682 0.871 0.921 0.652 0.45 0.681 1.229 1.005 0.230 0.809 0.665 0.336 0. Valori selectate ca exemplu Án subparagraful 5.013 0.804 0.492 0.329 0.433 0.966 0.257 0.758 1.781 0.654 0.175 0.499 0.11 1.098 0.508 0.483 0.356 1.479 0.335 0.191 0.116 1.600 0.349 1.484 L13 Valori selectate ca exemplu Án subparagraful 5.150 0.837 0.501 1.156 1.151 1.089 0.169 1.301 0.165 1.578 1.54 0.255 0.421 0.46 0.124 1.672 0.437 0.767 0.971 0.381 0.87 0.663 0.320 0.508 0.595 0.750 0.480 0.502 1.388 0.364 0.292 0.695 1.78 1.996 0.299 0.131 1.146 2.20 0.047 1.558 1.435 1.337 1.355 0.130 1.800 1.870 0.684 1.831 1.171 1.082 2.77 0.278 1.52 0.588 1.82 0.395 1.83 0.151 1.079 1.186 0.905 0.817 0.026 0.319 0.300 1.937 0.40 1.816 1.035 0.673 0.343 0.629 1.463 0.46 0.939 0.449 0.699 0.343 0.665 0.745 0.594 0.117 1.309 1.549 0.381 0.855 0.40 0.60 0.713 0.020 0.530 0.76 0.80 0.007 0.840 0.786 1.014 0. .64 1.874 1.976 0.075 1.371 0.369 1.779 0.51 0.358 0.742 1.196 1.215 1.924 1.453 1.228 1.88 1.556 0.659 1.48 0.536 0.749 0.353 1.533 1.008 0.370 1.417 0.369 0.838 0.317 0.257 1.268 1.959 1.580 0.811 0.996 0.485 0.939 0.769 0.395 0.538 0.063 1.109 0.33 1.334 1.625 0.164 1.237 1.27 1.636 1.297 1.487 0.446 1.136 0.992 0.303 0.143 0.949 0.164 0.403 1.713 0.60 1.265 1.986 0.20 1.733 0.

nota de platŸ se va face pentru 132 kVA. NotŸ: În zone cu climat tropical. Contractul acestui consumator este bazat pe o valoare Án trepte declaratŸ pentru puterea aparentŸ (trepte de 6 kVA pÊnŸ la 108 kVA Ûi de 12 kVA peste aceastŸ valoare. Procedura este urmŸtoarea: n Se considerŸ cheltuielile cu consumul pe 5 luni de iarnŸ (Án FranÍa noiembriemartie inclusiv). aceasta este o caracteristicŸ comunŸ a multor tarife Án douŸ pŸrÍi sau binomiale). plus o platŸ pe kWh consumat.L . Án cazul anumitor tipuri de tarife. n Valoarea de compensat Án kVAR = kVARh din nota de platŸ/numŸrul de ore de funcÍionare(1) = Qc.1 al acestui capitol. Tabelul L15 (de pe pagina anterioarŸ) indicŸ numŸrul de kVAR de compensat per kW de sarcinŸ. necesarŸ reducerii puterii aparente declarate Ûi prevenirii depŸÛirii acesteia.7 la 0. Orele care trebuie luate Án considerare sunt cele din intervalul Án care sarcina este cea mai dificilŸ Ûi Án care survine Án cel mai mare vÊrf de sarcinŸ din sistemul energetic. CorecÍia factorului de putere urmŸreÛte (Án afarŸ de alte avantaje) reducerea nivelului declarat al puterii aparente Ûi nedepŸÛirea acestuia Án nici o situaÍie. perioada cu consumul cel mai mare este vara (datoritŸ consumului cu aerul condiÍionat) astfel cŸ Ûi Án acest caz apare o perioadŸ cu tarif mare. În prezentul exemplu ne vom referi la condiÍiile de iarnŸ din FranÍa.4 Metoda bazatŸ pe reducerea puterii aparente contractate Pentru tarifele Án 2 pŸrÍi (binome). este evident cŸ o reducere a numŸrului de kVA declaraÍi este beneficŸ.Compensarea energiei reactive Ûi filtrarea armonicilor 5 Cum sŸ hotŸrÊm nivelul optim de compensare? Examinarea diverselor facturi de energie acoperind perioada dificilŸ a anului.4 kW. permite determinarea nivelului de compensare necesar pentru a evita plata de energie reactivŸ Án exces. Aceste elemente Ûi documentaÍia aferentŸ recomandŸ echipamentul potrivit Ûi schemele de comandŸ. bazate Án parte pe valoarea declaratŸ a puterii aparente. Unii producŸtori pot oferi nomograme. deci constatŸm o ÁmbunŸtŸÍire cu L14 Fig.95. funcÍie de regiune. Tabelul L17 permite determinarea puterii reactive de compensat. unde structura tarifului corespunde celei descrise Án subcapitolul 2. necesar pentru corelaÍia factorului de putere de la o valoare la alta. Valoarea capacitŸÍii bateriei de condensatoare se alege uÛor mai mare decÊt cea calculatŸ. Exemplu: Un supermagazin a declarat o sarcinŸ de 122 kVA la un factor de putere de 0. Valoarea puterii aparente devine 30%. L16: Reducerea puterii maxime contractate (kVA) prin ÁmbunŸtŸÍirea factorului de putere. (1) În perioada de facturare Án orele Án care energia reactivŸ este tarifatŸ pentru cazul considerat mai sus: 15. adicŸ puterea activŸ este 85.966 kVARh Án ianuarie. n Se identificŸ cuantumul cheltuielilor referitoare la “consumul de energie reactivŸ” Ûi “kVARh de tarifat”. elaborate special pentru a facilita aceste calcule. de exemplu 220 ore = 22 zile x 10 ore/zi. relativ la sarcinŸ.996 kVARh Qc = = 73 kVAR 220 h . În exemplul dat. 5.3 Metoda bazatŸ pe evitarea penalizŸrilor tarifare Metoda urmŸtoare permite calculul valorii unei baterii de condensatoare bazat pe detaliile din factura de energie. Folosind Tabelul K15 se poate vedea cŸ o baterie de condensatoare de 60 kVAR va corecta factorul de putere de la 0. atrŸgÊnd atenÍia asupra constrÊngerilor impuse de tensiunile armonice din sistemul energetic. Pentru consumatorii pentru care tarifŸrile sunt bazate pe o platŸ fixŸ per kVA declarat. De exemplu 15. nu existŸ nici o platŸ relativŸ la consumul de energie reactivŸ. care se bazeazŸ pe consumul de kVARh. Se alege nota de platŸ care conÍine cel mai mare numŸr de kVARh (dupŸ verificarea faptului cŸ aceasta nu este o situaÍie excepÍionalŸ). n Se evalueazŸ Ántreaga perioadŸ de lucru din aceastŸ lunŸ.7. Perioada de amortizare a unei baterii de condensatoare Ûi a echipamentului aferent este Án general de 18 luni. AceastŸ metodŸ determinŸ compensarea minimŸ necesarŸ pentru a evita aceste plŸÍi. Asemenea tensiuni implicŸ condensatoare supradimensionate (Án ce priveÛte disiparea de cŸldurŸ Ûi valorile tensiunii Ûi curentului) Ûi/sau inductanÍe sau filtre de suprimare a armonicilor. se evitŸ plata unor preÍuri excesive pentru kVA Án perioadele critice Ûi/sau declanÛarea Ántreruptorului principal al circuitului. 5. Diagrama din Fig. L16 aratŸ cŸ la creÛterea factorului de putere valoarea puterii aparente scade atunci cÊnd puterea activŸ rŸmÊne constantŸ. Án concordanÍŸ cu tarifele specifice. În afara acestui interval. AceastŸ situaÍie este datŸ Án documentele de tarifare Ûi dureazŸ 16 ore Án fiecare zi Ántre 6:00 si 22:00 sau Ántre 7:00 Ûi 23:00. În felul acesta.

59 0.7. Án eventualitatea creÛterii sarcinii. Exemplu: (vezi Fig.96 0. valoarea minimŸ a bateriei de condensatoare de instalat este: Q (kVAR) = 439 . Acest calcul nu a luat Án considerare vÊrfurile de sarcinŸ Ûi duratele lor.29 0. Deci.91 0. ar permite o rezervŸ de putere activŸ de 630 . cÊnd sarcina este alimentatŸ la diferite valori ale factorului de putere.8 .7 Puterea reactivŸ corespunzŸtoare Q2 = S22 − P22 = 102 kVAR kvar Care este valoarea minimŸ a capacitŸÍii de instalat pentru a evita schimbarea transformatorului? L15 Puterea activŸ totalŸ este: P = P1 + P2 = 550 kW. Cea mai bunŸ corecÍie posibilŸ.8.02 cos ϕ 1 0.75 0. 6.80 0.48 0.307 = 132 kVAR.550 = 80 kW.4 ÁmbunŸtŸÍesc funcÍionarea transformatorului prin mŸrirea puterii active debitate. din care se poate observa creÛterea puterii active de ieÛire pe mŸsura creÛterii factorului de putere.88 0.6 Compensarea la bornele transformatorului Instalarea unei baterii de condensatoare poate evita necesitatea schimbŸrii transformatorului. la 630 kVA Ûi debitÊnd 550 kW este: Qm = S2 − P2 Qm = 6302 − 5502 = 307 kVAR kvar Puterea reactivŸ totalŸ.92 0.86 0. Bateria de condensatoare ar trebui sŸ fie Án acest caz de 439 kVAR.76 0.90 0.98 0.65 0. aceea prin care cos ϕ atinge valoarea 1.78 0.86 0.20 0. . Puterea reactivŸ corespunzŸtoare Q1 = S12 − P12 = 337 kvar kVAR Se anticipeazŸ creÛterea puterii active cu valoarea P2 = 100 kW la un factor de putere de 0. Fig.96 1. 0.54 0. L18) O instalaÍie este alimentatŸ de la un transformator de 630 kVA cu sarcina de 450 kW 450 = 562 kVA (P1) cu factor de putere mediu 0. L17: Puterea activŸ disponibilŸ la ÁncŸrcarea maximŸ a unui transformator.80 0.72 0.00 0. conform subcapitolului 5.70 0.82 0. fŸrŸ a fi nevoie de Ánlocuirea transformatorului existent a cŸrui putere este limitatŸ la valoarea S. Tabelul L17 prezintŸ Án mod direct disponibilitatea de putere (kW) a transformatoarelor ÁncŸrcate la sarcinŸ maximŸ la diferiÍi factori de putere.94 0. adicŸ ÁmbunŸtŸÍirea factorului de putere.43 0. În cazul creÛterii sarcinii este posibil ca Án acest mod sŸ se evite Ánlocuirea transformatorului cu o unitate mai mare.74 0.70 Puterea aparentŸ nominalŸ a transformatorului (kVA) 100 160 250 315 400 500 630 100 160 250 315 400 500 630 98 157 245 309 392 490 617 96 154 240 302 384 480 605 94 150 235 296 376 470 592 92 147 230 290 368 460 580 90 144 225 284 360 450 567 88 141 220 277 352 440 554 86 138 215 271 344 430 541 84 134 210 265 336 420 529 82 131 205 258 328 410 517 80 128 200 252 320 400 504 78 125 195 246 312 390 491 76 122 190 239 304 380 479 74 118 185 233 296 370 466 72 115 180 227 288 360 454 70 112 175 220 280 350 441 800 800 784 768 752 736 720 704 688 672 656 640 624 608 592 576 560 1000 1000 980 960 940 920 900 880 860 840 820 800 780 760 740 720 700 1250 1250 1225 1200 1175 1150 1125 1100 1075 1050 1025 1000 975 950 925 900 875 1600 1600 1568 1536 1504 1472 1440 1408 1376 1344 1312 1280 1248 1216 1184 1152 1120 2000 2000 1960 1920 1880 1840 1800 1760 1720 1680 1640 1600 1560 1520 1480 1440 1400 Tab. Puterea aparentŸ S1 = 0.1 Compensarea pentru creÛterea puterii active disponibile MŸsurile similare acelora luate pentru reducerea puterii aparente maxime declarate. Puterea reactivŸ maximŸ pe care o poate furniza transformatorul.84 0. absorbitŸ de instalaÍie Ánainte de compensare este: Ql + Q2 = 337 + 102 = 439 kVAR. tan ϕ 0.36 0. L18: Compensarea Q permite adŸugarea sarcinii aditionale S2. 100 = 143 kVA Puterea aparentŸ S2 = .

unde reactanÍa paralelŸ este corespunzŸtoare curentului de magnetizare.). L19: ReactanÍele transformatorului pe fazŸ. unde 1 pu = 630 kVA În sistemul trifazat. Se poate arŸta cŸ aceasta din urmŸ este egalŸ cu I2XL (care este analoagŸ pierderii de putere activŸ I2R (kW) datorate rezistenÍei serie a liniei.L . Motivul este cŸ. TotuÛi reactanÍele conectate Án serie. datorate reactanÍei de scŸpŸri sunt proporÍionale cu pŸtratul curentului de sarcinŸ. Compensarea se poate face cu o baterie de condensatoare. pe fazŸ. astfel cŸ un condensator paralel de valoare fixŸ poate fi instalat Án partea de MT sau JT. L20: Puterea reactivŸ absorbitŸ de inductanÍa serie.8% din curentul total). L16 Fig. Se poate vedea cŸ E > V Ûi sin ϕ’ > sin ϕ. În transformator puterea reactivŸ este absorbitŸ de cele douŸ reactanÍe paralel (magnetizare) Ûi serie (fluxul de pierderi). Fig. DiferenÍa dintre El sin ϕ’ Ûi VI sin ϕ este puterea reactivŸ absorbitŸ de XL. care funcÍioneazŸ la sarcinŸ nominalŸ. 6. Din expresia I2XL se deduce puterea reactivŸ absorbitŸ la orice valoare a sarcinii pentru un transformator dat. pentru a putea compensa puterea reactivŸ absorbitŸ. dupŸ cum urmeazŸ: DacŸ se folosesc valorile raportate .01 = 6.2 Compensarea energiei reactive absorbite de transformator Natura reactanÍelor inductive ale transformatorului ConsideraÍiile anterioare au fost fŸcute relativ la dispozitivele conectate Án paralel ca sarcini normale Ûi la bateriile de condensatoare pentru corecÍia cos ϕ.Compensarea energiei reactive Ûi filtrarea armonicilor 6 Compensarea la bornele transformatorului Atunci cÊnd contorizarea se face pe partea de MT a transformatorului uneori este necesar sŸ se asigure (funcÍie de modul de tarifare) compensarea pierderilor de energie reactivŸ din transformator. Curentul de magnetizare rŸmÊne practic constant (la 1. . Componenta reactivŸ a curentului debitat de sursŸ = I sin ϕ’ astfel cŸ QE = E I sin ϕ’.3 kVAR Ûi aÛa mai departe. etc.2 kVAR La jumŸtatea sarcinii. adicŸ = 0.01 pu = 630 x 0. Exemplu: Fie un transformator de 630 kVA. DacŸ sunt luate Án consideraÍie numai pierderile de energie reactivŸ. unde V Ûi E sunt date Án kV. un transformator se reprezintŸ schematic ca Án Figura L19. adicŸ cu tensiune constantŸ Án primar. Care sunt pierderile de putere reactivŸ? (kVAR) 4% = 0.04 pu kVAR. uneori este necesar sŸ se asigure (Án funcÍie de sistemul de tarifare) compensarea pierderilor de energie reactivŸ din transformator. cu tensiune de scurtcircuit de 4%. Atunci cÊnd contorizarea se face pe partea de MT a transformatorului. Compensarea completŸ se poate face cu o baterie de condensatoare conectatŸ Án paralel la JT. Componenta reactivŸ prin sarcinŸ = I sin ϕ astfel cŸ QL = V I sin ϕ. L20 aratŸ cŸ: n factorul de putere Án primarul unui transformator Án sarcinŸ este diferit (Án general mai mic) decÊt Án secundar (se absoarbe putere reactivŸ). se cere cea mai mare cantitate de putere reactivŸ din reÍea. Puterea reactivŸ absorbitŸ de reactanÍele conectate Án serie (flux de dispersie) Diagrama de fazori din Figura L20 ilustreazŸ acest fenomen. pentru cazul conectŸrii Án paralel a consumatorilor. Acest exemplu Ûi diagrama de fazori din Fig. precum reactanÍele inductive ale liniilor de putere Ûi reactanÍele de dispersie ale ÁnfŸÛurŸrilor transformatoarelor.unitŸÍi relative (Án loc de procente) ÁnmulÍirea directŸ dintre I Ûi XL conduce la rezultat. Án condiÍii normale.04 = 0. Toate valorile de reactanÍe se referŸ la secundarul transformatorului.. Puterea reactivŸ absorbitŸ de un transformator nu poate fi neglijatŸ Ûi poate reprezenta pÊnŸ la aproximativ 5% din puterea transformatorului cÊnd acesta este ÁncŸrcat aproape de nominal. puterea reactivŸ la pierderi este 630 x 0. independent de sarcinŸ.04 =0. etc. etc.04 = 25. n pierderile de putere reactivŸ datorate reactanÍei de scŸpŸri sunt de ordinul 4% din puterea aparentŸ a transformatorului.5 pu pierderile vor fi: 0. n pierderile de putere reactivŸ.04 pu Ipu = 1 pierderile = I2XL = 12 x 0.52 x 0. absorb de asemenea putere reactivŸ.

acest consum de putere reactivŸ reprezintŸ o micŸ parte din puterea reactivŸ a instalaÍiei. Tabelul L21 indicŸ valori tipice ale pierderilor de putere reactivŸ pentru circuitul de magnetizare (coloana “Án gol”) Ûi de asemenea pentru pierderile totale. atunci va trebui considerat un nivel mediu de sarcinŸ.6 22.5 31.9 9.9 72. puterea reactivŸ absorbitŸ de transformatoare (partea datoratŸ reactanÍei de dispersie) se modificŸ esenÍial funcÍie de nivelul sarcinii. astfel cŸ dezacordul compensŸrii cu sarcina ce poate apŸrea din cÊnd Án cÊnd nu reprezintŸ o problemŸ. L22. În principiu inductanÍele serie pot fi compensate cu condensatoare serie de valoare fixŸ (cazul liniilor lungi de IT). la sarcinŸ nominalŸ Án cazul transformatoarelor de distribuÍie de 20 kV (care includ Ûi pierderile Án reactanÍa de dispersie).3 18.1 3. se aplicŸ compensarea paralel. . În astfel de cazuri. ca Án Fig.5 6.4 94.31 (cos ϕ = 0.6 5.4 27. astfel cŸ dacŸ se face o compensare individualŸ la transformator.7 6.8 176 Tab.3 14. Tabelul L21 prezintŸ pierderile de putere reactivŸ Án cazul unui transformator tipic de distribuÍie Án gol Ûi Án sarcinŸ. L21: Consumul de putere reactivŸ al transformatoarelor de distribuÍie cu ÁnfŸÛurarea primarŸ de 20 kV. Practic.4 7.5 28.7 11.7 20 54. Ca un punct de vedere interesant pierderile de putere reactivŸ Ántr-un transformator pot fi compensate complet reglÊnd bateria de condensatoare la o valoare astfel ca defazajul sŸ fie uÛor capacitiv.955). la modul global. L17 Fig.7 9. sectorial sau individual. aÛa cŸ la nivelurile de tensiune tratate de aceastŸ lucrare. Acest nivel depinde de tarifare.9 126 37. dar adesea corespunde la o valoare a tg ϕ de 0.6 Compensarea la bornele transformatorului Pentru calculul pierderilor totale de putere reactivŸ ale transformatorului trebuie adŸugate pierderile datoritŸ curentului de magnetizare (aproximativ 1. Án timp ce factorul de putere la MT este 1. Din fericire. Puterea nominalŸ (kVA) 100 160 250 315 400 500 630 800 1000 1250 1600 2000 Puterea reactivŸ (kVAR) de compensat În gol La sarcinŸ nominalŸ 2.5 23. Spre deosebire de alÍi consumatori care absorb putere reactivŸ. toatŸ puterea reactivŸ a transformatorului este alimentatŸ din bateria de condensatoare.8% din puterea aparentŸ a transformatorului) la cele anterior calculate. compensarea pentru pierderea de putere reactivŸ Án transformator este inclusŸ Án condensatoarele de corectare a factorului de putere corespunzŸtor sarcinii.3 35. Acest aranjament este totuÛi greu de fŸcut. L22: Supracompensarea pentru compensarea completŸ a pierderilor de energie reactivŸ Án transformator. În cazul contorizŸrii la MT este suficient sŸ se creascŸ factorul de putere la o valoare la care transformatorul plus puterea reactivŸ consumatŸ Án sarcinŸ sŸ fie sub nivelul de la care se factureazŸ suplimentar.

7.. L25: Factorul de reducere a reglajului releului de supracurent dupŸ compensare. Viteza Án rpm 750 1000 1500 3000 Factor de reducere 0. Motoarele speciale Motoarele speciale (pas cu pas..90 0. factorul de putere al unui motor Án gol sau cu sarcinŸ micŸ este redus. Curentul reactiv al motorului rŸmÊne practic constant. Efectul asupra reglajelor echipamentelor de protecÍie DupŸ aplicarea compensŸrii unui motor. L24 (valori maxime recomandate pentru evitarea autoexcitŸrii motoarelor electrice standard.5 10 11 37 50 9 11 12.2) raportul de mai sus variazŸ Án funcÍie de turaÍie conform Tab. de asemenea.5 16 17 21 28 30 37 43 52 61 71 79 98 106 117 Tab. .93 Tab. curentul cŸtre combinaÍia motorcondensator este mai mic decÊt Ánainte de compensare.Compensarea energiei reactive Ûi filtrarea armonicilor 7 ÎmbunŸtŸÍirea factorului de putere la motoarele cu inducÍie Compensarea individualŸ a motoarelor este recomandatŸ acolo unde puterea motorului (kVA) este mare Án comparaÍie cu puterea totalŸ a instalaÍiei. dupŸ compensare condensatorii furnizeazŸ o mare parte din puterea reactivŸ. astfel cŸ numŸrul motoarelor Án gol constituie un consum de putere reactivŸ care este Án defavoarea instalaÍiei din motivele expuse Án secÍiunea precedentŸ. acestea nu trebuie supradimensionate (pentru a nu funcÍiona la sarcinŸ minimalŸ). L18 Motoare trifazate 230/400 V Puterea kVAR de instalat nominalŸ Viteza de rotaÍie (rpm) kW CP 3000 1500 1000 22 30 6 8 9 30 40 7. dupŸ cum se vede Án Figura L23. L25. . L23: Înainte de compensare transformatorul furnizeazŸ toatŸ puterea reactivŸ. L24: NumŸrul maxim de kVAR pentru compensarea energiei reactive ce se pot aplica la bornele motoarelor fŸrŸ riscul autoexcitaÍiei. Se impun douŸ reguli generale Án acest sens: motoarele Án gol trebuie deconectate Ûi. reglajul releului de supracurent trebuie modificat in raportul: cos ϕ Ánainte de compensare cos ϕ dupŸ compensare Pentru motoare compensate Án acord cu valorile indicate Án Tab.1 Conectarea bateriei de condensatoare Ûi reglajul protecÍiei PrecauÍii generale Din cauza consumului mic de putere activŸ. Aceasta survine datoritŸ faptului cŸ o bunŸ parte din componenta reactivŸ a curentului este asiguratŸ de condensator.91 0. CÊnd echipamentul de protecÍie la supracurent este plasat Án amonte faÍŸ de conexiunea motor-condensator (acesta este cazul pentru condensatoare conectate la borne).88 0.L . Conectare Bateria de condensatoare se conecteazŸ direct la bornele motorului. indiferent de sarcinŸ. reversibile) nu se compenseazŸ. conform discuÍiei din subcapitolul 7. presupunÊnd acelaÛi nivel de ÁncŸrcare mecanicŸ. Fig.5 45 60 11 13 14 55 75 13 17 18 75 100 17 22 25 90 125 20 25 27 110 150 24 29 33 132 180 31 36 38 160 218 35 41 44 200 274 43 47 53 250 340 52 57 63 280 380 57 63 70 355 482 67 76 86 400 544 78 82 97 450 610 87 93 107 750 10 12.

Condensatoarele de compensare constituie o sarcinŸ trifazatŸ. Ántreruptoarele sau contactoarele aferente acestor motoare. deoarece existŸ tendinÍa autoexcitŸrii spontane (necontrolate). Motoare Ûi acÍionŸri cu inerÍie mare În orice instalaÍie Án care existŸ acÍionŸri electrice comandate de motoare de mare inerÍie. 3000 rpm. pentru forÍa electromotoare. Cu toate acestea echivalenÍa este suficient de precisŸ pentru cazuri practice. Valoarea din tabel este Án general mai micŸ decÊt valoarea necesarŸ pentru o compensare adecvatŸ a motorului Ûi atingerea valorii lui cos ϕ necesarŸ Án mod normal. L24. deoarece orice baterie de condensatoare din instalaÍie va fi Án paralel cu cea corespunzŸtoare motorului de mare inerÍie. o forÍŸ electromotoare va fi generatŸ Án ÁnfŸÛurarea statoricŸ. Curentul (90° Án urmŸ) absorbit de la sursa de alimentare. Închiderea contactelor principale.2 Cum poate fi evitatŸ autoexcitaÍia unui motor cu inducÍie CÊnd un motor are o sarcinŸ de mare inerÍie mecanicŸ. Fluxul rotoric creÛte. Acest fenomen este cunoscut sub numele de autoexcitaÍie Ûi este motivul pentru care generatoarele nu funcÍioneazŸ Án mod normal cu factor de putere capacitiv (tensiunea Án urma curentului). Án diminuare. Án condiÍii normale. capacitivŸ. Exemplu Un motor de 75 kW. acesta continuŸ sŸ se roteascŸ (Án afara cazurilor de frÊnare deliberatŸ) chiar dupŸ Ántreruperea alimentŸrii. tensiunea la bornele motorului creÛte de asemenea. Într-un motor acÍionÊnd ca generator. L19 Fig. 2. sensibil de asemenea la apariÍia unui flux invers de putere (motorul va alimenta cu energie restul instalaÍiei pÊnŸ va fi disipatŸ toatŸ energia mecanicŸ stocatŸ inerÍial). AceÛti curenÍi din stator creazŸ un cÊmp magnetic rotitor Án rotor care acÍioneazŸ dupŸ aceeaÛi axŸ Ûi Án acelaÛi sens cu cÊmpul magnetic. uneori la valori periculos de mari. . curenÍii sunt puternic reactivi astfel cŸ efectul de frÊnare (ÁntÊrziere) asupra motorului este datorat numai sarcinii mecanice reprezentate de ventilatorul de rŸcire. puterea reactivŸ Án bateria de condensatoare trebuie limitatŸ la o valoare maximŸ: Qc i 0. 400 V. Án kV. Schema de protecÍie pentru aceste motoare trebuie sŸ cuprindŸ un releu de declanÛare la supratensiune. trebuie sŸ declanÛeze rapid. care va produce curenÍi capacitivi Án infŸÛurŸrile statorului. Ûi se va reduce la zero dupŸ 1-2 perioade (Án cazul unui motor necompensat). Note: 1. pentru mai mulÍi consumatori de putere micŸ.7 ÎmbunŸtŸÍirea factorului de putere la motoarele cu inducÍie CÊnd se conecteazŸ o baterie de condensatoare la bornele unui motor electric este important sŸ se verifice dacŸ valoarea capacitŸÍii bateriei este sub valoarea la care survine autoexcitaÍia. descrisŸ mai sus. au aceeaÛi relaÍie de fazŸ la bornele de alimentare. Pentru a evita autoexcitarea. 3. 7. Se poate face o compensare adiÍionalŸ. Din aceste motive cele douŸ caracteristici se pot suprapune pe un grafic. L26. al motorului. pentru o perioadŸ scurtŸ de timp dupŸ Ántreruperea circuitului. prin funcÍionarea ca generator a motorului. trebuie sŸ se facŸ numai cu contactele bateriei de condensatoare Ánchise Án prealabil. L24 atunci ea trebuie comandatŸ separat printr-un Ántreruptor sau contactor care sŸ declanÛeze simultan cu Ántreruptorul sau contactorul principal de comandŸ al motorului. DacŸ nu sunt luate astfel de precauÍii se poate produce autoexcitaÍie pÊnŸ la tensiuni foarte mari.9 x Io x Un x √3 unde Io este curentul absorbit de motorul Án gol Ûi Un este tensiunea nominalŸ Ántre faze. Caracteristicile unui motor acÍionat de inerÍia sarcinii mecanice nu sunt riguros identice cu caracteristicile Án gol. trifazat poate avea o baterie de condensatoare de maxim 17 kVAR. de un motor Án gol Ûi curentul (90° Ánainte) injectat Án condensatoare. curenÍii Án stator se mŸresc. L26: Conectarea unei baterii de condensatoare la motor. de exemplu instalarea unei baterii de condensatoare de compensare globalŸ. Án eventualitatea cŸderii alimentŸrii. DacŸ bateria de condensatoare asociatŸ cu un un motor de mare inerÍie este mai mare decÊt cea recomandatŸ Án Tab. Tabelul L24 (pagina anterioarŸ) indicŸ valorile lui Qc conform acestui criteriu. aÛa cum aratŸ Fig. conform Tab. DatoritŸ “inerÍiei magnetice” a rotorului.

produce pierderi de putere activŸ care se factureazŸ n InstalaÍia trebuie supradimensionatŸ kVA = kW + kVAR n Consumul de energie reactivŸ este: o eliminat. Caracteristicile instalaÍiei 500 kW cos ϕ = 0. Ántreruptorul Ûi cablurile trebuiesc supradimensionate cos ϕ = 0. n PenalitŸÍile de tarifare: o pentru energie reactivŸ dupŸ caz.Compensarea energiei reactive Ûi filtrarea armonicilor 8 Exemplul unei instalaÍii Ánainte Ûi dupŸ compensarea energiei reactive InstalaÍia dupŸ compensare (1) InstalaÍia Ánaintea compensŸrii (1) kVA = kW + kVAR n Puterea reactivŸ peste nivelul declarat se plŸteÛte scump n Puterea aparentŸ este semnificativ mai mare decÊt puterea activŸ absorbitŸ n Curentul corespunzŸtor. sau o redus Án acord cu cos ϕ cerut.75 atelier NotŸ: În realitate cos ϕ Án atelier rŸmÊne 0.U.75.928 n Energia reactivŸ este furnizatŸ de bateria de condensatoare 250 kVAR n Valoarea bateriei de condensatoare este 250 kVAR. . Cum s-a arŸtat Án subcapitolul 6.75 S = puterea aparentŸ n Curentul prin circuit. dar cos ϕ pentru toatŸ instalaÍia Án amonte de bateria de condensatoare la bornele de MT ale transformatorului este 0.cos ϕ n Curentul prin Ántreruptor este 778 A n Pierderile Án cabluri sunt proporÍionale cu pŸtratul curentului: (960)2 P= I2R n Pierderile Án cabluri sunt reduse procentual la 7782 = 65% din valoarea anterioarŸ. (1) SŸgeÍile indicŸ mŸrimi vectoriale. K27: ComparaÍie tehnico-economica a unei instalaÍii Ánainte Ûi dupŸ compensarea energiei reactive.75 n Transformatorul funcÍioneazŸ Án suprasarcinŸ n Puterea aparentŸ absorbitŸ este: P 500 S= = = 665 kVA cos ϕ 0.75 atelier cos ϕ = 0. cos ϕ Án ÁnfŸÛurarea de MT va fi uÛor mai scazut(2) datoritŸ pierderilor reactive din transformator. n Sarcina stabilitŸ bazatŸ pe cererea de putere aparentŸ este pusŸ Án acord cu valoarea puterii active absorbite.2. Fig. obÍinÊndu-se 9602 astfel o economie de energie activŸ (kWh) cos ϕ = 0. Án cinci trepte de 50 kVAR. (2) Mai mult decÊt Ánainte de corecÍie.928 n Transformatorul nu mai este supraÁncŸrcat n Putere aparentŸ necesarŸ 539 kVA n 14% din puterea transformatorului devine disponibilŸ Caracteristicile instalaÍiei 500 kW cos ϕ = 0. o pentru Ántreaga notŸ de platŸ Án unele cazuri sunt eliminate. Án exces.L . Án aval de Ántreruptor este: P I= = 960 A √3.75 L20 n Energia reactivŸ este furnizatŸ de transformator prin conductoarele din instalaÍie n Transformatorul. controlate automat cos ϕ = 0.928.

În aceastŸ secÍiune a lucrŸrii sunt recomandate mijloace practice de reducere a influenÍei armonicilor..3 ori valoarea efectivŸ a curentului nominal. Contracararea efectelor fenomenului de rezonanÍŸ Condensatoarele sunt elemente reactive liniare Ûi Án consecinÍŸ nu genereazŸ armonici.3 Ûi 1.. ÁmpreunŸ cu alte cauze. DacŸ frecvenÍa proprie a bateriei de condensatoare/combinaÍia de reactanÍe din sistemul de alimentare este apropiatŸ de o anume armonicŸ. se considerŸ curentul de calcul prin acestea de 1. Toate elementele serie. aceasta ÁnseamnŸ cŸ un procent relativ mic de tensiune corespunzŸtoare unei armonici.5 din valoarea nominalŸ). atunci se produce un fenomen de rezonanÍŸ parÍialŸ. pentru suprimarea armonicilor Án reÍea. cu valori crescute pentru curentul Ûi tensiunea corespunzŸtoare frecvenÍei acelei armonici. aparate de comutaÍie. etc. cum ar fi supratensiuni cauzate de rezonanÍŸ. 9. Armonicile dintr-un sistem trifazat simetric sunt Án general de ordin impar: a 3-a.) au fŸcut sŸ aparŸ probleme datorate armonicilor din sistemul respectiv. luarea Án considerare a celor douŸ mŸsuri este foarte importantŸ Ûi conduce la funcÍionŸri satisfŸcŸtoare. sau pentru reÍeaua de 60 Hz. Ûi cu amplitudini descrescŸtoare funcÍie de ordinul armonicii. sau n filtre active.9 Efectele armonicilor 9. În acest caz particular curentul amplificat produce supraÁncalzirea condensatoarelor Ûi eventuala degradare a dielectricului care poate conduce Ûi la o eventuala distrugere a condensatorului. balasturi de lŸmpi fluorescente. Án kVAR L21 Fig. cu cÊt conÍinutul de armonici creÛte. Armonicile au apŸrut din primele etape ale activitŸÍii industriale Ûi au fost cauzate de impedanÍele neliniare de magnetizare ale transformatoarelor. exprimatŸ Án kVA Q = puterea bateriei. Acest fenomen. redresoare de putere comandate . poate cauza un curent semnificativ prin capacitate. distorsiunea este cu atÊt mai mare. necesitŸ o creÛtere a nivelului de izolaÍie a condensatoarelor utilizate Án astfel de circuite. etc. L28: Principiul de operare a unui filtru pasiv. ExistŸ mai multe soluÍii pentru aceastŸ problemŸ. a 7-a . cum ar fi conexiuni. Condensatoarele sunt sensibile la componentele armonice ale tensiunii de alimentare. printre care: n conectarea Án paralel a unui filtru de armonici Ûi/sau reactanÍe de suprimare a armonicilor. deoarece reactanÍa capacitivŸ scade Án funcÍie de creÛterea frecvenÍei. asociate cu condensatoarele vor fi de asemenea supradimensionate (Ántre 1. PrezenÍa componentelor armonice duce la distorsionarea formelor de undŸ ale curentului Ûi tensiunii. Instalarea unor condensatoare Ántr-un sistem de alimentare (Án care impedanÍele sunt predominant inductive) poate duce la rezonanÍe parÍiale sau totale la anumite frecvenÍe armonice. L28) Contracararea efectelor armonicilor PrezenÍa armonicilor Án tensiunea de alimentare duce la apariÍia unei valori de curent anormal de mare prin condensatoare. Pentru funcÍionarea satisfŸcŸtoare a bateriilor de condensatoare. a cŸrei valoare de vÊrf este mai mare decÊt valoarea de vÊrf a sinusoidei normale. În practicŸ. siguranÍe. cu referire Án special la bateriile de condensatoare. la bornele bateriei de condensatoare. a 5-a. Ordinul armonicei ho a frecvenÍei proprii de rezonanÍŸ Ántre inductanÍa sistemului Ûi capacitatea bateriei de condensatoare este: Ssc unde: Ssc = puterea de scurtcircuit Án reÍeaua trifazatŸ.. Distorsiunea armonicŸ a undei de tensiune se manifestŸ Án mod frecvent sub forma unei unde “ascuÍite”. Toate aceste elemente pot fi folosite Án diferite moduri pentru a reduce armonicile specifice la valori neglijabile.1 Probleme apŸrute datoritŸ armonicilor sistemului de alimentare Echipamentele care utilizeazŸ componente electronice de putere (variatoare de vitezŸ pentru motoare electrice. În aceastŸ situaÍie.2 SoluÍii posibile Filtre pasive (vezi Fig. etc. faÍŸ de cele de tip “standard”. Armonicile constituie un motiv de supradimensionare a condensatoarelor Ûi de introducere a reactanÍelor serie. sau n filtre hibride. ho = ordinul armonicei corespunzŸtoare frecvenÍei proprii fo adicŸ reÍeaua de 50 Hz.cu tiristoare -. eliminarea completŸ a acestora nefiind posibilŸ. pentru .

8%). De asemenea ele sunt extraordinar de uÛor de folosit datoritŸ: n autoconfigurŸrii la sarcinile armonice. L30: Principiul de operare a unui filtru hibrid. În reÍeaua de 60 Hz. aceasta reprezentÊnd mijlocul intervalului dintre armonica a 3-a Ûi a 5-a.93 care aratŸ cŸ frecvenÍa proprie o se observŸ cŸ fo = 50 ho = 50 x 2. indiferent de ordinul acestora. pentru a creÛte eficienÍa depoluŸrii (de exemplu cÊnd se instaleazŸ un nou echipament se adaugŸ un nou filtru activ). existŸ condiÍii de rezonanÍŸ puternicŸ cu armonica a treia a undei distorsionate.5 Hz.8 pentru 50 Hz. se iau mŸsuri pentru a schimba frecvenÍa proprie la o valoare care sŸ nu producŸ rezonanÍŸ cu nici o armonicŸ importantŸ. reactanÍa se regleazŸ pentru 228 Hz. n posibilitŸÍii de conectare la orice punct din reÍeaua electricŸ. Cu cÊt este mai apropiatŸ frecvenÍa proprie de o armonicŸ. În exemplul de mai sus. L30). folosind condensatoare proiectate pentru 440 V Án reÍeaua de 400 V.93 = 146. conectatŸ Án serie cu bateria de condensatoare. Filtrele active compenseazŸ de asemenea Ûi energia reactivŸ. Din Fig. Aceasta se realizeazŸ prin adŸugarea unei inductanÍe de suprimare a armonicilor. Filtrele active se bazeazŸ pe tehnologia electronicii de putere.L . prezenÍa reactanÍei creÛte curentul de frecvenÍŸ fundamentalŸ (50 Hz sau 60 Hz) cu o valoare redusŸ (7 . a condensatorului/combinaÍie inductanÍŸ-sistem este Án apropierea armonicii a treia. Aceast fapt se ia Án considerare. Tensiunea la bornele capacitŸÍii se mŸreÛte Án aceaÛi proporÍie. În reÍeaua de 50 Hz. cu atÊt va fi mai mare efectul de distorsiune. L29). Acest tip de filtre combinŸ avantajele filtrelor pasive Ûi active. Nu mai avem deci de-a face cu circulaÍie de curenÍi sau cu armonici catre sursŸ. Filtrele active analizeazŸ armonicile absorbite de o sarcinŸ Ûi injecteazŸ acelaÛi curent armonic cŸtre sarcinŸ. Filtre hibride (vezi Fig. n compatibilitŸÍii cu generatoarele. Aceste frecvenÍe corespund unei valori ho = 3. baterie de condensatoare + reactanÍŸ la frecvenÍa de 190 Hz. O frecvenÍŸ poate fi filtratŸ de un filtru pasiv Ûi celelalte frecvenÍe de filtrul activ. Ele sunt Án general instalate Án paralel cu o sarcinŸ neliniarŸ. aceste reactanÍe sunt reglate sŸ producŸ fenomenul de rezonanÍŸ a ansamblului. În astfel de cazuri. L29: Principiul de operare a unui filtru activ. Filtre active (vezi Fig. Fig. de exemplu. pe faza corespunzŸtoare. Ca urmare curenÍii armonici sunt complet neutralizaÍi Án punctul considerat. Principalul avantaj al filtrelor active este cŸ ele garanteazŸ compensarea armonicŸ eficientŸ chiar Án cazul eventualelor schimbŸri operate Án instalaÍie. n eliminŸrii riscului suprasarcinii. n mai multe filtre active pot fi utilizate Án aceeaÛi instalaÍie. În aceastŸ structurŸ. L22 .Compensarea energiei reactive Ûi filtrarea armonicilor 9 Efectele armonicilor De exemplu: Ssc poate da o valoare h = 2.

L31: SelecÍia celei mai potrivite tehnologii Án funcÍie de aplicaÍie. n Regula generalŸ valabilŸ pentru orice mŸrime a transformatoarelor Condensatori standard Condensatori cu tensiunea Condensatori cu tensiunea nominalŸ crescutŸ cu 10% nominalŸ crescutŸ cu 10% (excepÍie cei de 230 V) + bobine de suprimare a armonicilor n Regula simplificatŸ pentru transformatoare i 2 MVA L23 Condensatori standard Condensatori cu tensiunea nominalŸ crescutŸ cu 10% (excepÍie cei de 230 V) Condensatori cu tensiunea Filtre nominalŸ crescutŸ cu 10% + bobine de suprimare a armonicilor Tab. reactive Necesitatea reducerii distorsiunii armonice pentru sarcini sensibile Necesitatea reducerii distorsiunii armonice pentru evitarea suprasarcinii pe cabluri Necesitatea concordanÍei cu limite stabilite ale armonicilor Filtru pasiv Industrial mai mare decÊt 200 kVA Filtru activ TerÍiar mai mic decÊt 200 kVA Nu Filtru hibrid Industrial mai mare decÊt 200 kVA Nu Tab. AplicaÍii … cu puterea totalŸ neliniarŸ (variaÍie de vitezŸ. n Ssc = puterea de scurtcircuit trifazatŸ.9 Efectele armonicilor 9. L32: Alegerea soluÍiilor de limitare a armonicilor asociate unei baterii de condensatoare de JT alimentatŸ prin transformator (transformatoare). Cu aceÛti parametri se poate face o alegere a capacitŸÍii care sŸ asigure un nivel de funcÍionare acceptabil din punct de vedere al armonicilor de curent Ûi tensiune. etc.3 Alegerea soluÍiei optime Tabelul L31 aratŸ criteriile ce trebuiesc luate Án consideraÍie pentru selectarea celei mai potrivite tehnologii Án funcÍie de aplicaÍie. n Sn = suma puterilor aparente ale tuturor transformatoarelor de alimentare ale sistemului din care fac parte barele de distribuÍie. redresoare. la bornele bateriei de condensatoare. la calculul puterii aparente se considerŸ factorul de putere 0. invertoare. variatoare de vitezŸ. conform Tab. . DacŸ pentru unele dispozitive se dŸ puterea activŸ.) conectate la barele la care este conectatŸ Ûi bateria de condensatoare. Pentru un filtru pasiv alegerea soluÍiilor se face conform urmŸtorilor parametri: n Gh = suma puterilor aparente ale tuturor dispozitivelor care genereazŸ armonici (convertizoare statice. DacŸ un numŸr de transformatoare funcÍioneazŸ Án paralel. etc.7. scoaterea din funcÍiune a unuia sau a mai multora dintre ele va produce modificŸri sensibile asupra Ssc Ûi Sn. UPS. L32.) Compensarea en.

teste UL 400 V 50 Hz . adicŸ prin autocicatrizare. dar insuficient ca sŸ topeascŸ siguranÍa. Astfel de defecte se rezolvŸ prin refacerea izolaÍiei datoritŸ ÁncŸlzirii locale produsŸ de curentul de scurgere. Schema de protecÍie funcÍioneazŸ Án felul urmŸtor: n un curent de scurtcircuit prin dielectric arde siguranÍa. . cu proprietŸÍi autocicatrizante. L33: Condensator. Ûi siguranÍa va funcÍiona. defectul poate evolua spre un scurtcircuit. a) L24 b) Caracteristici electrice Standarde Gama de Tensiune nominalŸ operare FrecvenÍŸ nominalŸ ToleranÍa capacitanÍei Game de TemperaturŸ maximŸ temperaturŸ TemperaturŸ medie (pŸnŸ la 65 kVAR) pentru 24 h TemperaturŸ medie anualŸ TemperaturŸ minimŸ Tensiune de izolaÍie Suprasarcina de curent admisibilŸ Suprasarcina de tensiune admisibilŸ Standarde CEI 60439-1. eliminÊnd astfel necesitatea conectŸrii la pŸmÊnt (vezi Fig. VDE 0560 CSA. Condensatoarele sunt protejate de un sistem (dispozitiv de suprapresiune cuplat cu siguranÍŸ MPR) care deconecteazŸ condensatorul Án cazul unei defecÍiuni interne. de exemplu datoritŸ unor scurgeri microscopice Án stratul de dielectric. L33). n uneori nivelul de curent este mai mare decÊt cel normal.Compensarea energiei reactive Ûi filtrarea armonicilor 10 Instalarea bateriilor de condensatoare 10.2/50 μs: 25 kV Gama “Clasic”(1) Gama “Confort”(1) 30% 50% 10% 20% Fig. (1) Pentru produse marca Merlin Gerin. prevŸzute cu dublŸ izolare. Condensatoarele au carcase din material izolant. NFC 54-104. Aceasta determinŸ acÍionarea dispozitivului sensibil la presiune.1 Condensatoarele Tehnologie Condensatoarele sunt de tip uscat (adicŸ fŸrŸ lichid dielectric) Ûi sunt formate din douŸ role de folie de polypropylena metalizatŸ. Án zona de defect. care scurtcircuiteazŸ condensatorul prin contactele sale determinÊnd funcÍionarea siguranÍei. (b) caracteristici electrice.5% la + 10% 55° C 45° C 35° C . produce treptat o creÛtere a presiunii Án containerul de plastic.L . 1 min: 6 kV Tensiune de Íinere la impuls 1. n dacŸ curentul de scurgere persistŸ.25° C Tensiune de Íinere 50 Hz. n gazul produs prin vaporizarea stratului metalic. (a) secÍiune.

10 Instalarea bateriilor de condensatoare 10.5 In. alimentat la un sistem trifazat avÊnd tensiunea Un (kV) (Ántre faze). Án timp ce aprox.12 x In pentru condensatori din gama „Harmony”. L25 (1) Pentru produse marca Merlin Gerin. curentul este funcÍie de: n tensiunea aplicatŸ Ûi armonicile ei.36 x In pentru condensatori din gama “Classic”(1) n 1. (2) Bateriile de condensatoare “Harmony” sunt echipate cu bobine de suprimare a armonicelor.tip “Classic” Reglajul la suprasarcinŸ: 1.400 V . n valoarea capacitŸÍii. asociaÍi cu bobina cu rang de acord de 2. aparaturii de comandŸ Ûi cablurilor de conectare Alegerea cablurilor din amonte. asociaÍi cu bobina cu rang de acord de 4.36 x 72 = 98 A Reglajul la scurtcircuit: 10 x In = 720 A Exemplul 2 50 kVAR . Reglajul va fi 10 x In pentru condensatori din gamele “Classic”.31 x In pentru condensatori din gama “Harmony”. ProtecÍie MŸrimea Ántreruptorului automat poate fi aleasŸ pentru a permite reglajul suprasarcinii la: n 1. ÁmpreunŸ cu toleranÍele de fabricaÍie ale condensatorului (pentru o valoare nominalŸ declaratŸ) pot sŸ conducŸ la o creÛtere a curentului cu 50% peste valoarea calculatŸ.3 f(2) Reglajul protecÍiei la scurtcircuit trebuie sŸ fie insensibil la curentul de punere sub tensiune. Cablurile de comandŸ SecÍiunea minimŸ a acestor cabluri va fi de 1.400 V .15 = 1.5 mm2.19 x In pentru condensatori din gama “Harmony”.condensatori din gama “Harmony”.2 Alegerea protecÍiilor. “Confort” Ûi „Harmony”.5 mm2 pentru 230 V. Exemplul 1 50 kVAR . asociaÍi cu bobina cu rang de acord de 4. Pentru condensatoare.7 f(2) n 1.31 x 72 = 94 A Reglajul la scurtcircuit: 10 x In = 720 A Cablurile de alimentare (din amonte) Tabelul L34 de pe pagina urmŸtoare indicŸ secÍiunile minime ale cablurilor amonte pentru condensatoarele Rectiphase. .50 Hz . a protecÍiei Ûi a dispozitivelor de comandŸ depinde de curentul de sarcinŸ. este dat de: Domeniul de variaÍie admisibil al tensiunii de frecvenÍŸ fundamentalŸ.3 f In = 72 A Reglajul la suprasarcinŸ: 1. Aproximativ 30% din aceastŸ creÛtere este datoratŸ variaÍiei de tensiune. În cazul unor temperaturi mai mari de 50° C Án interiorul unor incinte. Toate componentele care suportŸ curentul capacitiv trebuie adaptate “celei mai defavorabile condiÍii”. Pentru secundarul transformatoarelor este recomandatŸ o secÍiune u 2. la o temperaturŸ ambientalŸ de maximum 50° C. plus componentele armonice.8 f(2) n 1.3 x 1.50 Hz . Curentul nominal In Ántr-un condensator de putere reactivŸ Q.50 x In pentru condensatori din gama “Confort”(1) n 1. asociaÍi cu bobina cu rang de acord de 3. 15% este datoratŸ toleranÍelor de fabricaÍie astfel ca: 1. este necesarŸ o supradimensionare a componentelor aferente.

210 360 245 420 280 480 315 540 350 600 385 660 420 720 SecÍiune cupru (mm2) 2. este ÁnsoÍit de tensiuni tranzitorii.100 180 200 120 240 150 250 300 180 . n contactele contactorului se Ánchid Án momentul Án care tensiunea de alimentare are valoarea maximŸ. folosind rezistenÍe de descŸrcare de valoare micŸ. În asemenea situaÍii. CondiÍiile de maxim de tensiune sunt urmŸtoarele: n tensiunea existentŸ pe condensator este egalŸ cu valoarea de vÊrf a tensiunii nominale.5 4 6 10 16 25 35 50 70 95 120 150 185 240 2 x 95 2 x 120 2 x 150 2 x 185 2 x 240 2 x 300 3 x 150 3 x 185 SecÍiune aluminiu (mm2) 16 16 16 16 25 35 50 70 95 120 185 240 2 x 95 2 x 120 2 x 150 2 x 185 2 x 240 2 x 300 3 x 185 3 x 240 3 x 240 3 x 300 Tab. L34: SecÍiunea cablurilor pentru conectarea bateriilor de condensatoare medii Ûi mari(1). nu apar curenÍi sau tensiuni tranzitorii. Valoarea de vÊrf maximŸ a tensiunii tranzitorii nu depŸÛeÛte niciodatŸ dublul valorii de vÊrf a tensiunii nominale. curentul tranzitoriu va atinge valoarea maximŸ posibilŸ.L . În cazul condensatoarelor care sunt deja ÁncŸrcate Án momentul conectŸrii tensiunea tranzitorie poate atinge o valoare triplŸ faÍŸ de valoarea de vÊrf a tensiunii nominale. Án cazul conectŸrii unui condensator descŸrcat Án circuit.). L26 (1) Valorile secÍiunilor minime au fost calculate pentru cabluri monofilare. pozate liber Án aer la 30° C. dacŸ este necesar. n polaritatea tensiunii de alimentare este inversŸ faÍŸ de tensiunea la bornele condensatorului. Tabelul nu Íine cont de nici un factor de reducere (datorat modului de pozare. Timpul de descŸrcare poate fi redus. Tensiuni tranzitorii Curentul tranzitoriu. . de ÁnaltŸ frecvenÍŸ. etc. adicŸ dublul maximului curentului la conectarea unui condensator iniÍial descŸrcat. vÊrful tensiunii Ûi curentului tranzitoriu vor fi mai mici decÊt cele menÍionate mai sus. În cazul bateriilor automate trebuie avut grijŸ ca treptele sŸ fie conectate numai Án situaÍia condensatoare “descŸrcate”.Compensarea energiei reactive Ûi filtrarea armonicilor 10 Instalarea bateriilor de condensatoare Puterea bateriei (kVAR) 230 V 400 V 5 10 10 20 15 30 20 40 25 50 30 60 40 80 50 100 60 120 70 140 90 . Pentru orice alte valori ale tensiunii Ûi polaritŸÍii unui condensator ÁncŸrcat. iar conectarea se produce Án momentul vÊrfului tensiunii de alimentare. Án cazul particular Án care valoarea tensiunii pe condensator este de aceeaÛi polaritate cu tensiunea de alimentare. temperaturii mediului ambiant.

1 Factorul de putere 5.3 Metoda 8.5 Distorsiunea armonicŸ totalŸ (THD .2 CreÛterea pierderilor 4.1 SoluÍii de bazŸ 8.1 RezonanÍa 4.Total Harmonic Distorsion) 5.4 Produse specifice M17 M17 M18 M20 M20 M1 .2 Factorul de amplitudine 5.2 Filtrarea armonicilor 8.3 Monitorizarea armonicilor M14 M14 M14 M15 Dispozitive de detecÍie M16 SoluÍii pentru atenuarea armonicilor 8.3 Puterile Ûi armonicile 5.2 Proceduri pentru analiza armonicilor Án reÍelele de distribuÍie 6.3 Suprasolicitarea echipamentelor 4.4 Spectrul armonic Ûi distorsiunea armonicŸ 5.6 Utilitatea diferiÍilor indicatori M11 M11 M11 M11 M12 M12 M13 MŸsurarea indicatorilor 6.1 Dispozitive utilizate pentru mŸsurarea indicatorilor 6.Capitolul M DetecÍia Ûi filtrarea armonicilor Cuprins 1 2 3 4 5 6 7 8 ProblemŸ: de ce este necesar sŸ detectŸm Ûi sŸ eliminŸm armonicile? Standarde M2 M3 ConsideraÍii generale M4 Principalele efecte ale armonicilor Án instalaÍii 4.5 Impactul economic M6 M6 M6 M7 M9 M10 Indicatorii esenÍiali ale distorsiunilor provocate de armonici Ûi principii de mŸsurare 5.4 PerturbaÍii ce afecteazŸ consumatorii sensibili 4.

În majoritatea cazurilor tratarea armonicilor de ordin mic (pÊnŸ la 13) este suficientŸ pentru rezolvarea problemelor. Ûi ÁmbŸtrÊnirea prematurŸ a generatoarelor. vibraÍii. n suprasarcini. n suprasarcini Ûi ÁmbŸtrÊnirea prematurŸ a condensatoarelor folosite la compensarea energiei reactive. n distorsiunea formei de undŸ a curentului provoacŸ declanÛŸri intempestive care duc la oprirea proceselor de producÍie. Trebuie adŸugat ÁnsŸ cŸ echipamentele generatoare de armonici sunt adesea vitale pentru activitatea companiei sau a organizaÍiei. CreÛterea gravitŸÍii consecinÍelor Cu numai zece ani Án urmŸ armonicile nu erau ÁncŸ considerate o problemŸ realŸ din cauzŸ cŸ efectele lor asupra reÍelelor de distribuÍie erau Án general minore. Peste ordinul 50. n suprasarcinile reÍelei de distribuÍie solicitŸ puteri aprobate mai mari Ûi implicŸ de asemenea creÛterea pierderilor. Introducerea masivŸ a electronicii de putere Án echipamente a fŸcut ca acest fenomen sŸ fie mult mai serios Án toate sectoarele de activitŸÍi economice. n perturbaÍii Án reÍelele de comunicaÍii Ûi Án liniile telefonice. Serviciile publice de electricitate monitorizeazŸ armonicile de ordin 3.M . 5. MŸsurŸtori suficient de precise se obÍin mŸsurÊnd armonicile pÊnŸ la ordinul 30. Impactul economic al perturbaÍiilor Armonicile au un impact economic major: n ÁmbŸtrÊnirea prematurŸ a echipamentelor poate Ánsemna Ánlocuirea Ánainte de vreme dacŸ nu s-a luat mŸsura supradimensionŸrii de la bun Ánceput. În mod normal amplitudinea armonicilor scade pe mŸsurŸ ce frecvenÍa creÛte. M2 . 7. transformatoarelor Ûi motoarelor ca Ûi creÛterea zgomotelor proprii transformatoarelor. Cele mai exigente condiÍii iau Án considerare armonicile pÊnŸ la ordinul 25. 11 Ûi 13. n distorsiunile tensiunii de alimentare pot perturba consumatorii sensibili. n suprasarcini Án conductorul neutru datorate creÛterii cumulative a armonicilor de ordin trei create de sarcinile monofazate. Ce armonici trebuiesc mŸsurate Ûi eliminate? Armonicile cel mai frecvent ÁntÊlnite Án reÍelele de distribuÍie trifazatŸ sunt cele impare. Acest fenomen poate avea un numŸr de efecte negative: n suprasarcini Án reÍelele de distribuÍie cauzate de creÛterea valorii efective a curentului. armonicile sunt neglijabile Ûi mŸsurŸtorile nu mai au nici o semnificaÍie.DetecÍia Ûi filtrarea armonicilor 1 ProblemŸ: de ce este necesar sŸ detectŸm Ûi sŸ eliminŸm armonicile PerturbaÍii cauzate de armonici Armonicile prezente Án reÍelele de distribuÍie degradeazŸ calitatea energiei electrice.

Standarde de reglementare a calitŸÍii reÍelelor de distribuÍie n standardul EN 50160 stipuleazŸ caracteristicile tensiunii furnizate prin reÍelele electrice de distribuÍie publicŸ la joasŸ Ûi medie tensiune.5 0.2 Standarde Emisiile de armonici sunt subiectul mai multor standarde Ûi reglementŸri: n standarde de compatibilitate pentru reÍelele de distribuÍie publicŸ.7 > 25 0. serviciilor publice de electricitate ÁncurajeazŸ acÍiunile preventive Án vederea prevenirii deteriorŸrii calitŸÍii energiei. n standardul CEI 61100-2-4 pentru instalaÍii industriale de joasŸ Ûi medie tensiune.2 0.2 Armonici de ordin par IT 1.2 > 21 0. nu ar trebui depŸÛite.5 1 23 1.5 1. Tab.5 1 0. n standardul IEEE 519 prezintŸ o abordare comunŸ pentru serviciile publice de electricitate Ûi consumatori a problematicii limitŸrii impactului sarcinilor ne-liniare.5 3.2 0. Tabelul M1 prezintŸ nivelele care.5 0.5 9 1.3 21 0.5 17 2 2 1 19 1.7 25 1. creÛterilor de temperaturŸ Ûi efectelor provocate de consumul exagerat de energie reactivŸ. Nivelul maxim permis al armonicilor Studiile internaÍionale bazate pe datele colectate Án diferite reÍele electrice de distribuÍie au permis estimarea armonicilor tipice ce pot fi ÁntÊlnite Án majoritatea reÍelelor electrice. n reglementŸri create de cŸtre serviciile publice de electricitate Ûi aplicabile Án instalaÍii.2 0. Armonici de ordin impar multiplu de 3 Ordin h JT MT 3 5 2. n fiecare aparat trebuie sŸ fie capabil sŸ funcÍioneze normal Án prezenÍa unor perturbaÍii de pÊnŸ la un anumit nivel.2 0.2 IT 1.5 1. Mai mult.2 Ordin h 2 4 6 8 10 12 > 12 JT 2 1 0.5 1 0. M1: Nivelul maxim permis al armonicilor.2 0.2 M3 .5 1. Standarde de reglementare a compatibilitŸÍii Ántre reÍelele de distribuÍie Ûi produse Aceste standarde stabilesc compatibilitatea necesarŸ Ántre reÍelele de distribuÍie Ûi produse: n armonicile generate de un aparat nu trebuie sŸ deranjeze reÍeaua de distribuÍie dincolo de anumite limite. Standarde de reglementare a echipamentelor n standardul CEI 61000-3-2 sau EN 61000-3-2 pentru echipamente de joasŸ tensiune avÊnd curentul nominal mai mic de 16 A.5 1 0.1 + 25/h + 25/h + 25/h NotŸ: h reprezintŸ ordinul armonicii.2 0. n standardul CEI 61000-3-12 pentru echipamente de joasŸ tensiune avÊnd curentul nominal mai mare de 16 A Ûi mai mic de 75 A. n standarde de emisie aplicabile echipamentelor care genereazŸ armonici.2 0.2 0.5 0.3 0.5 15 0.5 0.2 0.5 1 0.5 1 0. În viitor serviciile publice de electricitate vor Áncepe cu siguranÍŸ sŸ taxeze consumatorii cu surse majore de perturbaÍii armonice.2 MT 1.2 0. n standardul CEI 61100-2-2 pentru serviciile publice de distribuÍie a electricitŸÍii la joasŸ tensiune.2 0. Armonici de ordin impar non-multiplu de 3 Ordin h JT MT IT 5 6 6 2 7 5 5 2 11 3. În vederea unei atenuŸri rapide a efectelor armonicilor un triplu sistem de standarde Ûi reglementŸri bazat pe documentele enumerate mai jos este promovat cu insistenÍŸ.5 0.3 0. Án opinia celor mai multe servicii publice de electricitate.5 13 3 3 1.2 0.

Án timp ce Figura M4 aratŸ circulaÍia curentului armonic de ordin h. Originea armonicilor Aparatele Ûi sistemele care produc armonici sunt prezente Án toate sectoarele cum ar fi cel industrial. Figurile M3 Ûi M4 de pe pagina urmŸtoare aratŸ o instalaÍie perturbatŸ de armonici. M4 . CirculaÍia armonicilor de curent provoacŸ armonici de tensiune prin impedanÍele reÍelei de distribuÍie. Exemple de sarcini neliniare: n echipamente industriale (aparate de sudurŸ. n aparaturŸ necesitÊnd saturaÍie electromagneticŸ (transformatoare). CirculaÍia armonicilor de curent Án reÍelele de distribuÍie Se poate considera cŸ sarcinile neliniare injecteazŸ armonici de curenÍi Án reÍeaua de distribuÍie. Armonicile sunt produse de sarcini neliniare (adicŸ sarcini care absorb un curent cu o formŸ de undŸ diferitŸ de forma de undŸ a tensiunii de alimentare). n variatoare de vitezŸ pentru motoare asincrone sau de curent continuu. CÊnd armonica de curent de ordin h circulŸ prin impedanÍa Zh. cuptoare cu arc. etc. cŸtre sursŸ. n echipament de birou (computere. ReactanÍa unui conductor creÛte Án funcÍie de frecvenÍa curentului care circulŸ prin acel conductor. fax-uri. redresoare). PerturbaÍii cauzate de sarcinile neliniare: armonici de curent Ûi de tensiune Sarcinile neliniare produc armonici de curent care circulŸ prin reÍeaua electricŸ de distribuÍie.). Forma distorsionatŸ a undei de curent sau tensiune ÁnseamnŸ cŸ distribuÍia energiei electrice este perturbatŸ iar calitatea energiei electrice nu este cea optimŸ. n aparate casnice (televizoare. cuptoare cu microunde. n surse neÁntreruptibile (UPS-uri). cuptoare cu inducÍie. Armonicele de tensiune sunt produse de circulaÍia armonicilor de curent prin impedanÍele circuitului de alimentare (transformator Ûi reÍeaua de distribuÍie pentru situaÍii similare celei arŸtate Án Fig. M2: SchemŸ monofilarŸ arŸtÊnd impedanÍa circuitului de alimentare pentru o armonicŸ de ordinul h. Fig. copiatoare. Toate aparatele alimentate prin punctul B primesc o tensiune distorsionatŸ. distorsiunea este proporÍionalŸ cu impedanÍa reÍelei de distribuÍie. Pentru o armonicŸ de curent datŸ. distorsionÊnd Án consecinÍŸ tensiunea de alimentare. unde Uh = Zh x Ih (legea lui Ohm). Tensiunea Án punctul B este deci distorsionatŸ. CurenÍii armonici sunt produÛi de sarcinile neliniare conectate la reÍeaua de distribuÍie. se creazŸ o armonicŸ de tensiune Uh.DetecÍia Ûi filtrarea armonicilor 3 ConsideraÍii generale PrezenÍa armonicilor indicŸ o formŸ de undŸ distorsionatŸ a curentului sau a tensiunii. Figura M3 aratŸ circulaÍia curentului la 50 Hz Án instalaÍie. Pentru fiecare armonicŸ de curent de ordin h existŸ deci o impedanÍŸ Zh a circuitului de alimentare. M2). comercial Ûi rezidenÍial.M . iluminat fluorescent).

M5 Armonicile au efecte economice majore Án instalaÍii Ûi anume: n creÛterea costurilor energetice. M3). M5). M4) corespunzÊnd fiecŸrei armonici de ordin h. Alimentarea sarcinii neliniare creazŸ o circulaÍie a curentului I50 Hz (arŸtatŸ Án Fig. Fig. M3: InstalaÍie alimentÊnd o sarcinŸ neliniarŸ unde sunt arŸtate numai fenomenele care au legaturŸ cu frecvenÍa de 50Hz (frecvenÍŸ fundamentalŸ).3 ConsideraÍii generale Fig. alte sarcini pot absorbi curenÍii armonici. . ConsiderÊnd cŸ sarcinile reinjecteazŸ curenÍi armonici Án reÍeaua de distribuÍie spre sursŸ este posibil sŸ creŸm o diagramŸ arŸtÊnd curenÍii armonici din reÍea (vezi Fig. NotŸ: Án diagramŸ cu toate cŸ anumite sarcini creazŸ curenÍi armonici Án reÍeaua de distribuÍie. M5: CirculaÍia curenÍilor armonici Ántr-o reÍea de distribuÍie. la care se adaugŸ fiecare din curenÍii armonici Ih (arŸtaÍi Án Fig. Fig. n ÁmbŸtrÊnirea prematurŸ a echipamentelor. n pierderi de producÍie. M4: AceeaÛi instalaÍie unde sunt arŸtate numai fenomenele care au legŸturŸ cu frecvenÍa armonicii de ordin h.

fŸrŸ a Íine cont de efectul superficial (punctul de referinÍŸ Án grafic este 1 pentru Ief Ûi pierderile Joules Án cazul cÊnd nu sunt armonici). Pierderile Án maÛinile asincrone Fig. = I Fig.1 RezonanÍa Utilizarea simultanŸ a sarcinilor inductive Ûi capacitive Án reÍelele electrice de distribuÍie conduce la rezonanÍŸ paralelŸ sau serie manifestatŸ respectiv printr-o foarte mare sau foarte micŸ valoare a impedanÍei. M6 CurenÍii armonici provoacŸ o creÛtere a pierderilor Joules Án toate conductoarele prin care circulŸ Ûi creÛteri suplimentare ale temperaturii Án transformatoare. DefiniÍia THD este: 2  Irms  THD =  1  −2 Irms 1  I   ef. . Ûi o mare cantitate de armonici de tensiune apar avÊnd ca rezultat distorsiuni majore ale undei de tensiune. funcÍie de distorsiunea armonicŸ: n creÛterea Án curent eficace Ief pentru o sarcinŸ solicitÊnd un curent fundamental I1 dat.LsCω2 neglijÊnd R. n condensatori pentru compensarea energiei reactive. VariaÍia impedanÍei modificŸ curentul Ûi tensiunea Án reÍeaua de distribuÍie. M7: Diagrama echivalentŸ a instalaÍiei aratate Án Fig.DetecÍia Ûi filtrarea armonicilor 4 Principalele efecte ale armonicilor Án instalaÍii 4.M . ReÍeaua de distribuÍie Ûi condensatorii pentru compensarea energiei reactive sunt supuÛi unor curenÍi armonici mari Ûi riscului rezultant al suprasarcinilor. ConsiderŸm urmŸtoarea diagramŸ simplificatŸ (vezi Fig. aparataj.LsCω2 tinde cŸtre zero. Pentru a evita rezonanÍa se instaleazŸ bobine antiarmonici Án serie cu condensatorii. etc.2 CreÛterea pierderilor Pierderile in conductoare Puterea activŸ transmisŸ unei sarcini este funcÍie de componenta fundamentalŸ I1 a curentului. cel mai comun. În cele ce urmeazŸ numai fenomenul de rezonanÍŸ paralelŸ. M6: Diagrama unei instalaÍii. va fi analizat. 4. Ûi unde: Ls = inductanÍa alimentŸrii (reÍeaua din amonte + trasformator + linie) C = capacitanÍa condensatorilor pentru compensarea energiei reactive R = rezistenÍa sarcinilor liniare Ih = curentul armonic. RezonanÍa apare atunci cÊnd numitorul 1 . n sarcini neliniare care genereazŸ curenÍi armonici. n sarcini liniare. La acea frecvenÍŸ impedanÍa circuitului atinge un maxim. M7). ImpedanÍa Z este calculatŸ ca: jLsω Z= 1 . Pentru analiza armonicilor se utilizeazŸ diagrama echivalentŸ (vezi Fig. M6) reprezentÊnd o instalaÍie alcŸtuitŸ din: n un transformator de alimentare. valoarea eficace a curentului Ief este mai mare decÊt componenta fundamentalŸ I1. THD =   −1  I1 1  it may be deduced that: I1 1 se poate deduce cŸ: Irms ef. n creÛterea pierderilor Joules. M6. Tensiunile armonice (ordinul h) cu care se alimenteazŸ maÛinile asincrone provoacŸ Án rotor o circulaÍie de curenÍi cu frecvenÍe mai mari de 50 Hz care sunt cauza unor pierderi suplimentare. FrecvenÍa corespunzŸtoare este numitŸ frecvenÍŸ de rezonanÍŸ a circuitului. Atunci cÊnd curentul solicitat de o sarcinŸ conÍine armonici. cabluri. Distorsiunea tensiunii este acompaniatŸ Án circuitul Ls+C de o circulaÍie de curenÍi armonici mai mare decÊt circulaÍia normalŸ cerutŸ de sarcini. 1+ THD2 2 it may be deduced Irms = I 1 1+Án THD Figura M8 (paginathat: urmŸtoare) aratŸ.

În general se considerŸ cŸ pierderile Án ÁnfŸÛurŸri cresc cu pŸtratul lui THDi. pierderile pot creÛte Ántre 10 Ûi 15%. Exemplu O tensiune de alimentare are urmŸtoarele armonici: Tensiunea armonicŸ fundamentalŸ U1. fiind astfel suprasolicitat. Pierderile Án condensatoare Tensiunile armonice aplicate condensatoarelor provoacŸ o circulaÍie de curenÍi proporÍionalŸ cu frecvenÍa armonicilor. u7 = 5%. u13 = 1% ceea ce ÁnseamnŸ un factor total de distorsiune armonicŸ THDu egal cu 10%. armonica fundamentalŸ de tensiune). M7 Surse neÁntreruptibile (UPS-uri) Curentul solicitat de sistemele de computere are un factor de amplitudine foarte mare. Curentul este multiplicat cu 1. Este deci necesar sŸ supradimensionŸm generatorul. M8: CreÛterea curentului eficace Ûi a pierderilor Joules Án funcÍie de THD.4 Principalele efecte ale armonicilor Án instalaÍii Fig. Un UPS dimensionat exclusiv Án funcÍie de valoarea eficace a curentului poate fi incapabil sŸ alimenteze valoarea de vÊrf a curentului. u11 = 3%. Ordine de mŸrime n O formŸ de undŸ a tensiunii de alimentare virtual rectangularŸ ar provoca o creÛtere a pierderilor cu 20%.4.19 iar pierderile Joules sunt multiplicate cu 1. n O tensiune de alimentare avÊnd armonici u5 = 8% (din U1.192 adicŸ 1. . 4. u13 = 1% ceea ce ÁnseamnŸ un factor total de distorsiune armonicŸ THDu egal cu 10% care conduce la pierderi adiÍionale de 6% Pierderile Án transformatoare CirculaÍia de curenÍi armonici prin transformatoare provoacŸ o creÛtere a pierderilor Án “cupru” datoritŸ efectului Joules Ûi a curenÍilor turbionari. Armonicile de tensiune sunt responsabile de pierderile Án “fier” datoritŸ histeresisului. iar pierderile Án miez cresc liniar cu THDu. u7 = 5%. Nivelul declasŸrii este de aproximativ 10% pentru un generator atunci cÊnd sarcina totalŸ conÍine Án proporÍie de 30% sarcini neliniare. AceÛti curenÍi genereazŸ pierderi suplimentare. tensiunile armonice u5 = 8%(din U1). u11 = 3%. În transformatoarele de distribuÍie publicŸ unde nivelurile de distorsiune sunt limitate.3 Suprasolicitarea echipamentelor Generatoare Generatoarele alimentÊnd sarcini neliniare trebuiesc declasate datoritŸ pierderilor suplimentare provocate de curenÍii armonici.

Din punct de vedere practic. Exemplu DacŸ un transformator alimenteazŸ o sarcinŸ totalŸ alcŸtuitŸ Án proporÍie de 40% din sarcini conÍinÊnd electronicŸ. pentru alimentarea unei maÛini nu trebuie depŸÛit Án nici un caz un THDu de 10%.1 ori tensiunea nominalŸ. u13 = 1% adicŸ un THDu de 10%. Standardul UTE C15-112 defineÛte un factor de declasificare Án funcÍie de curenÍii armonici 1 k= k= 1  40 1. a cŸrui formulŸ Ûi valoare maximŸ sunt prezentate mai jos. M9) aratŸ declasarea tipicŸ necesarŸ pentru un transformator ce alimenteazŸ sarcini conÍinÊnd electronicŸ. n curentul unui convertizor de frecvenÍŸ (THD ≈ 50%): k = 0. Pentru o tensiune egalŸ cu 1. THDu este deci 3.19. Valoarea HVF este foarte aproape de valoarea maxim permisŸ peste care maÛina trebuie declasatŸ. u5 = 3%. la tensiunea nominalŸ.3 este depŸÛitŸ Ûi este necesarŸ redimensionarea condensatorilor. Fig. Condensatori Conform standardului CEI 60831-1 valoarea eficace a curentului care circulŸ prin condensatori nu trebuie sŸ depŸÛeascŸ 1. h .86. (1) De fapt forma de undŸ a curentului este similarŸ cu o formŸ de undŸ rectangularŸ. HVF = h= 2 13 ∑ Uh . i 0. I I MaÛini asincrone Standardul CEI 60892 defineÛte factorul de tensiune armonicŸ (Harmonic voltage factor. unde Ief/I1 = 1.80.6 2  Th  1+ 0.02 h2 M8 Exemplu O sursŸ de alimentare are tensiunea de alimentare U1 Ûi tensiunile armonice u3 = 2% din U1. M9: Declasarea pentru un transformator ce alimenteazŸ sarcini conÍinÊnd electronicŸ. cuptoare cu inducÍie).M . Aceasta se ÁntÊmplŸ pentru toate redresoarele de curent (redresoare trifazate.7% iar HVF=0. u7 = 1%.DetecÍia Ûi filtrarea armonicilor 4 Principalele efecte ale armonicilor Án instalaÍii Transformatoare n Curba de mai jos (vezi Fig.3 din curentul nominal. .1 = 2h ∑   h= 2  Th = I h Th = Ih 1 1 Valori tipice: n curent cu o formŸ de undŸ rectangularŸ (spectru 1/h(1)): k = 0. el trebuie declasat cu 40%. u7 = 5%.6 2  . HVF). u11 = 3%.1  40 h ∑  1.018. ConsiderŸm un exemplu de sursŸ cu tensiunea de alimentare U1 Ûi tensiunile armonice u5 = 8% din U1.  Th 1+ 0. limita de curent Ief/I1 = 1.

4. Armonicile provoacŸ perturbaÍii Ûi Án circuitele de control (nivele joase ale curentului). . n aparate de monitorizare Ûi control (relee de protecÍie). de distanÍa Ántre aceste cabluri precum Ûi de frecvenÍa armonicilor. Gravitatea distorsiunilor depinde de lungimea traseului paralel al cablurilor de putere Ûi de control. În acest exemplu curentul eficace din conductorul neutru are o valoare mai mare decÊt curentul eficace prin conductoarele de fazŸ cu un factor egal cu 3. Fig. M10: CirculaÍia curenÍilor prin conductoarele conectate la o sursŸ trifazatŸ. M9 Distorsiunea semnalelor telefonice Fig. supradimensionat.4 Principalele efecte ale armonicilor Án instalaÍii Conductorul neutru ConsiderŸm un sistem format dintr-o sursŸ trifazatŸ echilibratŸ Ûi trei sarcini identice monofazate conectate Ántre faze Ûi neutru (vezi Fig. n componente ale computerelor. Figura M11 aratŸ un exemplu de curenÍi circulÊnd prin cele trei faze Ûi curentul rezultant prin conductorul neutru.4 PerturbaÍii ce afecteazŸ consumatorii sensibili Efectele distorsiunii tensiunii de alimentare Distorsiunea tensiunii de alimentare poate perturba operarea aparatelor sensibile: n aparate de reglare (temperatura Án special). M11: Exemplu de circulaÍie a curenÍilor prin conductoarele conectate la o sursŸ trifazatŸ spre o sarcinŸ trifazatŸ (In = Ir + Is + It). Conductorul neutru trebuie. deci. M10).

n CirculaÍia de armonici Án conductorul neutru ÁnseamnŸ cŸ Ûi acesta trebuie supradimensionat. Reducerea duratei de viaÍŸ a echipamentelor Atunci cÊnd nivelul de distorsiuni al tensiunii de alimentare este Án jur de 10%. rezistenÍa acestor conductoare creÛte cu frecvenÍa. Centru de calcul pentru o companie de asigurŸri În acest centru. durata de viaÍŸ a echipamentelor se reduce semnificativ. Exemple Date fiind consecinÍele economice pentru instalaÍiile enumerate mai jos a fost necesar sŸ se instaleze filtre antiarmonici. datoritŸ efectului pelicular. n Conductoarele trebuiesc dimensionate luÊnd Án calcul circulaÍia de curenÍi armonici. Pentru a menÍine durata de viaÍŸ corespunzŸtoare sarcinii nominale. M10 FabricŸ de mobilŸ de grŸdinŸ Defectarea unor variatoare de vitezŸ a condus la pagube de producÍie estimate la 10 k€ pe orŸ. echipamentul trebuie supradimensionat. Pentru a evita pierderile exagerate datoritŸ efectului Joule este necesar sŸ supradimensionŸm conductoarele. Án viitorul apropiat serviciilor publice de electricitate vor Áncepe cu siguranÍŸ sŸ taxeze consumatorii cu surse majore de perturbaÍii armonice Supradimensionarea echipamentelor n Declasarea surselor de energie (generatoare.5% pentru motoarele monofazate. Aceste vÊrfuri de curent pot provoca declanÛŸri intempestive avÊnd ca rezultat pierderi de producÍie. Laborator farmaceutic Armonicile au provocat avaria unui generator Ûi Ántreruperea unui test de lungŸ duratŸ asupra unui nou medicament. ConsecinÍele au fost estimate la 17 M€. Reducerea a fost estimatŸ la: n 32. HalŸ metalurgicŸ O baterie de cuptoare cu inducÍie a provocat supraÁncŸrcarea Ûi distrugerea a trei transformatoare Ántre 1600 Ûi 2500 kVA Ántr-un singur an. DeclanÛŸrile intempestive Ûi oprirea instalaÍiilor Întreruptoarele automate din instalaÍii sunt supuse unor vÊrfuri de curent cauzate de armonici. n 5% pentru transformatoare. Mai mult decÊt atÊt.DetecÍia Ûi filtrarea armonicilor 4 Principalele efecte ale armonicilor Án instalaÍii 4. declanÛarea intempestivŸ a unui Ántreruptor automat s-a calculat cŸ a avut un cost de 100 k€ pe orŸ de Ántrerupere. CreÛterea puterii contractate PrezenÍa curenÍilor armonici poate impune creÛterea puterii contractate Ûi Án consecinÍŸ creÛterea costurilor. În plus. Pe lÊngŸ costul transformatoarelor costul unei ore de Ántrerupere a fost evaluat la 20 k€ pe orŸ. pe lÊngŸ costurile generate de repornirea instalaÍiei.M . transformatoare Ûi UPS-uri) ÁnseamnŸ cŸ acestea trebuiesc supradimensionate.5 Impactul economic Pierderile de energie Armonicile provoacŸ pierderi suplimentare de energie (efectul Joule) Án conductoare Ûi echipamente. . n 18% pentru motoarele trifazate.

P2 . valoarea factorului de amplitudine poate fi mai mare sau mai micŸ decÊt √2. formele diferitelor armonici au vÊrfuri diferite. diferŸ de factorul de putere PF atunci cÊnd armonicele sunt prezente Án instalaÍii. 5. Este Án general Ántre 1. Interpretarea factorului de amplitudine Factorul de amplitudine pentru curentul absorbit de o sarcinŸ neliniarŸ este mult mai mare decÊt √2.1 Factorul de putere DefiniÍie Factorul de putere (PF . În cazul din urmŸ. Puterea distorsionatŸ Atunci cÊnd armonicile sunt prezente.5 Ûi 2 Ûi poate ajunge la 5 Án cazuri deosebite.Q2 unde S este puterea aparentŸ.2 Factorul de amplitudine DefiniÍie Factorul de amplitudine este raportul Ántre valoarea de vÊrf a curentului sau tensiunii (Im sau Um) Ûi valoarea eficace. n Pentru un semnal sinusoidal. n Pentru un semnal nesinusoidal.5 Indicatorii esenÍiali ai distorsiunilor armonice Ûi principii de mŸsurare Un numŸr de indicatori sunt utilizaÍi pentru a cuantifica Ûi evalua distorsiunea armonicŸ a formei de undŸ de curent Ûi tensiune Ûi anume: n factorul de putere. Interpretarea factorului de putere O indicaÍie iniÍialŸ cŸ avem de-a face cu un numŸr ridicat de armonici este un factor de putere PF mŸsurat diferit (mai mic) decÊt cos ϕ mŸsurat. de aceea.3 Puterile Ûi armonicile Puterea activŸ Puterea activŸ P a unui semnal incluzÊnd armonici este suma puterilor active rezultate din curenÍii Ûi tensiunile de acelaÛi ordin. there is often confusion with: Among Printre electricieni existŸ adesea confuzia cu: Among electricians. n puterea distorsionatŸ. puterea PF = S P PF = S electricians. 5. 5. . n spectrul armonicilor. puterea distorsionatŸ D este definitŸ ca: D = S2 . valoarea factorului de amplitudine este deci egalŸ cu √2. AceÛti indicatori sunt indispensabili Án determinarea oricŸror acÍiuni corective. there is often confusion with: P1 cos ϕ = S1 P1 cos ϕ = unde: Where S1 P1 = puterea activŸ a fundamentalei Where S1 = puterea aparentŸ a fundamentalei Cos ϕ priveÛte exclusiv frecvenÍa fundamentalŸ Ûi.Power Factor) este raportul dintre puterea activŸ P Ûi P aparentŸ S. Un factor de amplitudine ridicat semnaleazŸ curenÍi tranzitorii de valori ridicate care pot provoca declanÛŸri intempestive. M11 Puterea reactivŸ Puterea reactivŸ Q este definitŸ Án mod exclusiv de armonica fundamentalŸ adicŸ: Q = U1 x I1 x sin ϕ1. n factorul de amplitudine. n valorile distorsiunii armonice.

4 Spectrul armonic Ûi distorsiunea armonicŸ Principiu Fiecare tip de dispozitiv generator de armonici are o formŸ de undŸ particularŸ a curentului armonic (amplitudine Ûi deplasarea fazei). Án special amplitudinea fiecŸrui ordin al armonicilor sunt esenÍiale pentru analizŸ.5 Distorsiunea armonica totalŸ (THD .M . rms Ih IIrms = IIh ∑ ∑ h = h 1 =1 h = h 1 ∞∞ ∞ and and and sau 22 2 == ∑ rms U UU rms U rms U U ef. NotŸ: Valoarea THD poate depŸÛi 1. y1 Aceasta corespunde definiÍiei date Án standardul CEI 61000-2-2. THD este definit 2 ∑ yh ∞ M12 Fig.DetecÍia Ûi filtrarea armonicilor 5 Indicatorii esenÍiali ai distorsiunilor armonice Ûi principii de mŸsurare 5. THD = h= 2 THD de curent Ûi tensiune Pentru armonici de curent ecuaÍia este: h= 2 2 ∑ Ih ∞ THDi = I1 .Ûi este cea mai rŸspÊnditŸ noÍiune Án definirea conÍinutului Án armonici a unui semnal de curent alternativ.Total Harmonic Distorsion) Termenul THD ÁnseamnŸ “Total Harmonic Distorsion” . the THD is defined as: ca: Pentru un semnal y. Figura M12 aratŸ un exemplu al spectrului armonic pentru un semnal rectangular. M12: Spectrul armonic al unui semnal rectangular.Distorsiunea ArmonicŸ TotalŸ . Conform standardului. THD este exprimat Án general ca procentaj. Valoarea eficace (ef) Valoarea eficace a tensiunii Ûi a curentului poate fi calculatŸ Án funcÍie de valorile eficace ale diverselor ordine de armonici: 22 2 rms == ∑ Ief. variabila h poate fi limitatŸ la 50. pentru o tensiune U(t). DefiniÍia THD For a signal y.= ∑ ∑ hh h = h 1 =1 h = h 1 ∞∞ ∞ 5. Distorsiunea armonicŸ individualŸ (sau distorsiunea armonicii de ordin h) Distorsiunea armonicŸ individualŸ este definitŸ ca raportul procentual Ántre armonica de ordin h ÛiU fundamentalŸ: uh (%) = 100 Uh uh (%) = 100 Uh U1 1 or sau or ih (%) = 100 Ih ih (%) = 100 Ih 1 I I1 Spectrul armonic Prin reprezentarea amplitudinii fiecŸrui ordin de armonici Án funcÍie de frecvenÍa proprie este posibilŸ obÍinerea unui grafic numit spectrul armonic. THD este mijlocul de a exprima printr-un singur numŸr distorsiunea afectÊnd o circulaÍie de curent sau tensiune Ántr-un punct dat dintr-o instalaÍie. Aceste valori.

Figura aratŸ un de THDi. Fig.poluare armonicŸ majorŸ.poluare armonicŸ semnificativŸ. 1+ THDi 2 Irms 1+ THDi cosϕ1 cos ≈ ϕ1 hence: PF rezultŸ: hence: PF ≈ 1+ THDi2 1+ THDi2 Figure M13 L13 shows a grafic graph de of PF ca as funcÍie a function of THDI. cosϕ 5.poluare armonicŸ semnificativŸ. M13 .cos PP ≈≈ P1 == UU I.situaÍie normalŸ. Este necesarŸ analiza aprofundatŸ Ûi montarea unor instalaÍii de atenuare. Aparatul perturbator este identificat mŸsurÊnd THDi la intrare Ûi la fiecare ieÛire a diverselor circuite.1 ϕϕ 1. Factorul de amplitudine Este utilizat pentru a caracteriza aptitudinea unui generator (sau UPS) de a alimenta curenÍi de vÊrf ridicaÍi.1 . Mai jos sunt prezentate cÊteva valori ale THDu Ûi fenomenele corespondente din instalaÍii: n THDu sub 5% .6 Utilitatea diferiÍilor indicatori THDu caracterizeazŸ distorsiunea formei de undŸ de tensiune.poluare armonicŸ majorŸ. Factorul de putere PF (Power Factor) Este utilizat pentru a evalua supradimensionarea sursei de energie din instalaÍie. cosϕ Figure L13 shows a graph of PF Án asfuncÍie a function of THDI.cos 1.5 Indicatorii esenÍiali ai distorsiunilor armonice Ûi principii de mŸsurare EcuaÍia de mai jos este echivalentŸ cu cea de mai sus. urmŸrind astfel urma armonicilor. nici un risc de funcÍionare defectuoasŸ. n peste 50% .situaÍie normalŸ.1 11 I. funcÍionare defectuoasŸ posibilŸ. rms 1 I1 1 1 I1 = deoarece: as:= 2 as: I rms ef. n 5% la 8% . Spectrul armonic (descompunerea semnalului pe frecvenÍe) FurnizeazŸ informaÍii asupra semnalului electric Ûi poate fi utilizat pentru evaluarea distorsiunii.cos 11 Consequently PF Consequently : :PF În consecinÍŸ: == ≈≈ 1 1 I . M13: VariaÍia de THDi unde THDu = 0.I ϕϕ . I SS UU . M13) Atunci cÊnd tensiunea este sinusoidalŸ sau aproape sinusoidalŸ putem spune cŸ: P1 I. nici un risc de funcÍionare defectuoasŸ. funcÍionare defectuoasŸ probabilŸ. Mai jos sunt prezentate cÊteva valori ale THDi Ûi fenomenele corespondente din instalaÍii: n THDi sub 10% . THDi caracterizeazŸ distorsiunea formei de undŸ de curent. rms  THD i =   −1  I1  2 Pentru armonici de tensiune ecuaÍia este: 2 ∑ Uh ∞ THD u = h= 2 U1 RelaÍia Ántre factorul de putere Ûi THD (vezi Fig. Este necesarŸ analiza aprofundatŸ Ûi montarea unor instalaÍii de atenuare. dar este mai uÛor de utilizat atunci cÊnd valoarea eficace totalŸ este cunoscutŸ:  I ef. rms 1 ef. funcÍionare defectuoasŸ probabilŸ. n peste 8% . De exemplu echipamentele de calcul absorb curent extrem de deformant cu un factor de amplitudine ce poate atinge de la 3 la 5. n 10% la 50% .cos PP UU 1. riscuri de supraÁncŸlzire Ûi necesitatea supradimensionŸrii cablurilor Ûi surselor.

FuncÍionarea analizoarelor spectrale Ûi procesarea datelor Semnalele analogice sunt convertite Ántr-o serie de valori numerice. Procesarea rezultatelor utilizÊnd seriile Fourier se poate face de cŸtre dispozitivul de mŸsurŸ sau de cŸtre un software extern. comunicaÍie pe reÍea. Numai cele mai recente analizoare spectrale digitale pot determina suficient de precis valorile tuturor indicatorilor menÍionaÍi mai sus. un algoritm calculeazŸ amplitudinea Ûi faza armonicilor pentru un numŸr mare de ferestre de timp. atunci cÊnd diferŸ de cea sinusoidalŸ. valori de referinÍŸ). Pentru mŸsurŸtori este necesar sŸ cunoaÛtem condiÍiile precise de operare ale instalaÍiei Ûi Án particular situaÍia bateriei de condensatoare (Án funcÍie. UtilizÊnd aceste date. etc.2 Proceduri pentru analiza armonicilor Án reÍelele de distribuÍie MŸsurŸtorile sunt efectuate la obiectivele industriale sau comerciale: n preventiv. n permite comparaÍia Ántre valorile mŸsurate Ûi valorile de referinÍŸ ale furnizorului de energie (valori maxime ale armonicilor.1 Dispozitive utilizate pentru mŸsurarea indicatorilor Selectarea dispozitivelor Metodele tradiÍionale de observaÍie Ûi de mŸsurŸ includ: n ObservaÍia utilizÊnd un osciloscop O indicaÍie iniÍialŸ a distorsiunilor ce afecteazŸ un semnal poate fi obÍinutŸ vizualizÊnd curentul sau tensiunea cu ajutorul unui osciloscop. numŸrul de trepte conectate/deconectate). factorul de amplitudine. . valori acceptabile. sau n cuantificarea necesarului de protecÍii antiarmonice Ûi sisteme de filtrare ce trebuiesc instalate Án reÍeaua de distribuÍie. Modul de operare Curentul Ûi tensiunea sunt studiate: n lÊngŸ sursa de alimentare. Cu toate acestea. n pe barele tabloului general de joasŸ tensiune (sau pe barele de medie tensiune). FuncÍiile analizoarelor spectrale digitale Microprocesoarele din analizoarele digitale: n calculeazŸ valorile indicatorilor de armonici (factorul de putere. Án rezervŸ.). o pentru a verifica practic validitatea unei soluÍii (ca urmare a modificŸrii reÍelei Án Áncercarea de a reduce armonicile). n analizoarele multicanal furnizeazŸ informaÍii Án timp real asupra compoziÍiei spectrale a curenÍilor Ûi tensiunilor. 6. OferŸ o performanÍŸ mediocrŸ Ûi nu furnizeazŸ informaÍii despre deplasarea fazelor. managementul mŸsurŸtorilor. afiÛare rezultate. n pe fiecare circuit de plecare din tabloul general de joasŸ tensiune (sau de pe barele de medie tensiune). utilizÊnd un algoritm rapid de transformare Án serii Fourier. Cele mai multe analizoare digitale mŸsoarŸ armonicile pÊnŸ la ordinul 20 sau 25 atunci cÊnd calculeazŸ THD-ul. detecÍii statistice.DetecÍia Ûi filtrarea armonicilor 6 MŸsurarea indicatorilor 6. n Analizoare spectrale analogice Constau Ántr-o serie de filtre cuplate la un voltmetru pentru valori eficace. THD). Pot fi vŸzute vÊrfurile de curent Ûi tensiune. pentru a obÍine o evaluare generalŸ a reÍelei de distribuÍie. n Ándeplinesc numeroase funcÍii complementare (corecÍii. Forma de undŸ. M14 Analiza rezultatelor n determinarea oricŸrei declasŸri a echipamentelor din instalaÍie. puterea distorsionatŸ. indicŸ cu certitudine prezenÍa armonicilor.M . metoda nu oferŸ o cuantificare precisŸ a componentelor armonice. n Án vederea unei acÍiuni corective: o pentru a identifica o perturbaÍie Ûi a determina soluÍiile necesare pentru a o elimina.

defazajul Ántre tensiunea armonicŸ Ûi curentul armonic de acelaÛi rang Ûi fazŸ a armonicii respectÊnd o referinÍŸ comunŸ (de exemplu armonica de tensiune fundamentalŸ). M15 . n Dispozitivele de mŸsurare instalate Án reÍeaua de distribuÍie pregŸtesc Ûi uÛureazŸ diagnoza experÍilor. o adŸugarea unor noi echipamente Án instalaÍie. Avantajele dispozitivelor de mŸsurare Ûi detecÍie Áncorporate Dispozitivele de mŸsurare Ûi detecÍie Áncorporate Án echipamentele electrice de distribuÍie: n Pentru o evaluare de ansamblu a situaÍiei reÍelei electrice (analizŸ preventivŸ) evitŸ: o Ánchirierea echipamentelor de mŸsurŸ. 6. Án cadrul unui ciclu de observaÍie de mai multe zile.3 Monitorizarea armonicilor Indicatorii armonici pot fi mŸsuraÍi: n fie prin dispozitive instalate permanent Án reÍeaua de distribuÍie. n PrezenÍa unui expert este limitatŸ Án timp. Valorile cerute includ: n amplitudinile armonicilor de curent Ûi tensiune. o necesitatea de a conecta Ûi deconecta echipamentul de mŸsurŸ. reducÊnd numŸrul Ûi durata vizitelor acestora. n unde este posibil. Utilizarea dispozitivelor amplasate permanent Án reÍea este preferabilŸ Pentru un numŸr de motive. o schiÍarea unei “hŸrÍi” a reÍelei de distribuÍie Ûi evaluarea soluÍiei de implementat. n Pentru o acÍiune corectivŸ existŸ mijloace: o pentru determinarea condiÍiilor de funcÍionare Án perioada incidentului. Án curent Ûi tensiune. instalarea unor dispozitive permanente de mŸsurŸ Án reÍeaua de distribuÍie este preferabilŸ. n Dispozitivele de mŸsurare permanente detecteazŸ orice nouŸ perturbaÍie apŸrutŸ ca urmare a instalŸrii unui nou echipament. Analizele cer mŸsurŸtori pe o duratŸ de la cÊteva secunde la cÊteva minute. n fie de cŸtre un expert prezent cel puÍin o jumŸtate de zi la obiectiv (percepÍie limitatŸ). Numai un numŸr de mŸsurŸtori Án diverse puncte ale instalaÍiei Ûi pe o perioadŸ de timp suficient de lungŸ (de la o sŸptŸmÊnŸ la o lunŸ) vor furniza suficiente date pentru o vedere de ansamblu a situaÍiei Ûi numai astfel pot fi luate Án considerare toate situaÍiile ce pot apŸrea cum ar fi: o fluctuaÍiile sursei de alimentare. Pentru o evaluare de ansamblu a statutului reÍelei electrice. analiza tabloului general de joasŸ tensiune (TGJT) poate fi efectuatŸ de aparatul de sosire Án tablou Ûi/sau dispozitivele de mŸsurŸ care echipeazŸ fiecare circuit de plecare. n armonicile individuale ale fiecŸrui ordin de armonici. n THD pentru curent Ûi tensiune. implementŸrii unui nou sistem de operare sau fluctuaÍiilor Án reÍeaua de alimentare. o variaÍiile Án funcÍionarea instalaÍiei. o angajarea expertilor.6 MŸsurarea indicatorilor Utilizarea dispozitivelor de mŸsurŸ Dispozitivele de mŸsurŸ servesc atÊt pentru a mŸsura efectele instantanee cÊt Ûi cele pe termen lung ale armonicilor. Diagnoza este ÁmbunŸtŸÍitŸ prin utilizarea echipamentelor destinate studierii problemei.

puterea activŸ Ûi reactivŸ. M15). M14) efectueazŸ o analizŸ detaliatŸ a calitŸÍii energiei. În funcÍie de aplicaÍie. n mŸsura THD de curent Ûi tensiune. n preluarea formei de undŸ (monitorizarea perturbaÍiilor). Principalele funcÍii ale unui Circuit Monitor sunt: n mŸsurŸtorile a peste 100 de parametri electrici. un operator poate efectua mŸsurŸtori Án timp real. UnitŸÍile de control Micrologic H oferŸ o analizŸ precisŸ a calitŸÍii energiei Ûi un diagnostic detaliat al evenimentelor. n selecta modul de afiÛare al datelor (tabele. sunt utile pentru mŸsurŸtori la intrarea Án instalaÍie sau pe cele mai importante plecŸri (de curenÍi mari). Micrologic . n efectua procesŸri statistice ale datelor Ûi afiÛarea unor diagrame. n afiÛa amplitudinea Ûi faza armonicilor de curent Ûi tensiune pÊnŸ la ordinul 51. În funcÍie de versiunea aparatului. Aceste produse pot fi utilizate Án instalaÍii noi sau existente. MŸsurŸtorile sunt primul pas pentru stŸpÊnirea fenomenului poluŸrii cu armonici. Ele sunt proiectate pentru operarea Án legŸturŸ cu o unitate de afiÛaj a tabloului electric. FuncÍionarea unitŸÍilor de monitorizare a energiei Soft pentru operarea la distanÍŸ Ûi analizŸ În cadrul mai general al cerinÍelor de monitorizare a unei reÍele electrice de distribuÍie. Fig. pe o perioadŸ datŸ. calcula valorile cerute. n Ánregistrarea perturbaÍiilor de curent Ûi tensiune. Instalat pe un PC standard el poate: n afiÛa mŸsurŸtorile Án timp real. grafice. unde calitatea energiei trebuie sŸ fie excelentŸ. tensiunea. unitŸÍile de control Micrologic H (vezi Fig. Ele sunt produse care utilizeazŸ tehnologia digitalŸ Ûi includ funcÍii de monitorizare a calitŸÍii energiei. Modul de operare poate fi local sau telecomandat. n funcÍii de alarmŸ declanÛate de valorile fiecŸrui parametru electric. parte integrantŸ a Ántreruptoarelor automate de joasŸ tensiune Masterpact. aceste mŸsurŸtori pot fi combinate cu marcarea orei la care s-a fŸcut mŸsurŸtoarea (amprentŸ de timp) Ûi funcÍii de alarmŸ. Circuit Monitor. De asemenea. n factorul de putere. UnitŸÍile de monitorizare a energiei transmit toate datele disponibile pe o reÍea Modbus. etc. fŸcÊnd astfel posibilŸ centralizarea informaÍiei Ûi obÍinerea unei informaÍii de ansamblu a perturbaÍiilor dintr-o reÍea de distribuÍie. n analiza armonicilor.M . rula preluŸrile de forme de undŸ. n afiÛa jurnalele istorice. posibilitatea de interconectare a acestor diferite aparate poate fi oferitŸ de o reÍea de comunicaÍie.). de la cele mai simple (Power Meter) pÊnŸ la cele mai complexe cerinÍe (Circuit Monitor). AceastŸ ofertŸ modularŸ acoperŸ o arie mare de necesitŸÍi. M16 Fig.DetecÍia Ûi filtrarea armonicilor 7 Dispozitive de detecÍie Sistemul PowerLogic cu Power Meter. diverse tipuri de echipamente furnizeazŸ soluÍiile potrivite. M15: UnitŸÍile de control Micrologic H cu mŸsurarea armonicilor pentru Ántreruptoarele automate Masterpact NT Ûi NW. Soft de supervizare SMS SMS este un soft complet utilizat pentru analiza reÍelei de distribuÍie. . este un mijloc eficient de a reduce timpii de Ántreruperi Ûi de a dimensiona eventualele echipamente de filtrare. etc. fiind Án legŸturŸ cu produsele din sistemul PowerLogic. analizÊnd de asemenea Ûi perturbaÍiile din reÍeaua de distribuÍie a energiei. În funcÍie de poziÍia sa Án reÍeaua de distribuÍie. Sistemul PowerLogic este o ofertŸ completŸ incluzÊnd Power Meter (PM) Ûi Circuit Monitor (CM). UnitŸÍi de monitorizare a energiei Power Meter Ûi Circuit Monitor Án sistemul PowerLogic Aceste produse oferŸ posibilitatea efectuŸrii unor mŸsurŸtori de ÁnaltŸ performanÍŸ pentru reÍelele de distribuÍie de medie Ûi joasŸ tensiune. Obiectivul esenÍial al acestui sistem este asistenÍa Án identificarea Ûi planificarea activitŸÍii de ÁntreÍinere. FuncÍiile oferite de unitatea de control Micrologic H sunt similare cu cele oferite de Circuit Monitor. Un Circuit Monitor (vezi Fig. Principalele mŸsurŸtori ce pot fi efectuate de Power Meter sunt: n THD de curent Ûi tensiune. n efectua preluarea formei de undŸ (monitorizarea perturbaÍiilor). În funcÍie de condiÍiile din fiecare instalaÍie. anticipa alarmele. M14: Circuit monitor. Power Meter furnizeazŸ o primŸ indicaÍie asupra calitŸÍii energiei. Digipact sau Ethernet. Ele pot: n mŸsura curentul.un dispozitiv de monitorizare a energiei inclus Ántr-un Ántreruptor automat Pentru instalaÍiile noi. n memorare cu amprentŸ de timp a valorilor minime Ûi maxime pentru fiecare parametru electric. Micrologic oferŸ o gamŸ completŸ de dispozitive pentru detecÍia distorsiunilor armonice. n Ánregistrarea orei la care s-a produs un eveniment.

Dezavantajul este creÛterea costului instalaÍiei. n filtrare. M16). 8. n echipamente speciale Án sistemul de alimentare. Fig.8 SoluÍii pentru atenuarea armonicilor ExistŸ trei tipuri diferite de soluÍii pentru atenuarea armonicilor: n modificarea instalaÍiilor. care trebuiesc luate Án considerare Án special cÊnd se proiecteazŸ o noua instalaÍie. cÊt mai aproape de sursŸ (vezi Fig.1 SoluÍii de bazŸ Pentru limitarea propagŸrii armonicilor Án reÍeaua de distribuÍie sunt disponibile diferite soluÍii. M18: Alimentarea sarcinilor neliniare printr-un transformator separat. LŸsÊnd de o parte consideraÍiile economice. Cele douŸ grupuri de dispozitive trebuiesc alimentate din bare diferite. M17 Fig. M17: Gruparea sarcinilor neliniare Ûi poziÍionarea pe cÊt posibil Án amonte. Crearea surselor separate În Áncercarea de limitare a armonicilor. Fig. M18. aÛa cum este indicat Án Fig. ÁmbunŸtŸÍiri suplimentare pot fi obÍinute creÊnd o sursŸ printr-un transformator separat. L17). . M16: Sarcinile neliniare poziÍionate pe cÊt posibil Án amonte. PoziÍionarea sarcinilor neliniare Án amonte În general perturbaÍiile armonice cresc pe mŸsurŸ ce puterea de scurtcircuit descreÛte. Gruparea sarcinilor neliniare La pregŸtirea schemei monofilare sarcinile neliniare trebuiesc separate de celelalte (vezi Fig. este preferabil sŸ conectŸm sarcinile neliniare pe cÊt posibil Án amonte.

M19). Instalarea reactanÍelor de reducere a armonicilor la bateriile de condensatoare creÛte impedanÍa combinaÍiei reactanÍŸ/condensatoare pentru armonicile de ordin mare.DetecÍia Ûi filtrarea armonicilor 8 SoluÍii pentru atenuarea armonicilor Transformatoare cu grupe de conexiuni speciale Transformatoare cu diferite grupe de conexiuni pot elimina armonicile de un anumit ordin. M19: Un transformator avÊnd grupa de conexiuni Dyd eliminŸ armonicile de ordin 5 Ûi 7 din reÍeaua amonte. n instalaÍii la care se impune compensarea energiei reactive (corecÍia factorului de putere). Prin creÛterea impedanÍei circuitului de alimentare. . n instalaÍii unde distorsiunea tensiunii trebuie redusŸ pentru evitarea perturbŸrii sarcinilor sensibile. Fig. M20: Principiul de funcÍionare a unui filtru pasiv. Din aceastŸ cauzŸ sistemul TNC trebuie rezervat pentru alimentarea circuitelor din amonte Ûi nu pentru alimentarea sarcinilor sensibile. Exista trei tipuri de filtre: n pasive. M18 Filtre pasive AplicaÍii tipice n instalaÍii industriale cu un set de sarcini neliniare reprezentÊnd mai mult de 200 kVA (variatoare de vitezŸ. Fig. un singur conductor (PEN) furnizeazŸ protecÍia Án eventualitatea unui defect de punere la pŸmÊnt sau circulaÍiei dezechilibrate de curenÍi. Aceasta evitŸ rezonanÍa Ûi protejazŸ condensatoarele. aÛa cum se poate vedea din exemplele urmŸtoare: n grupa de conexiuni Dyd eliminŸ armonicile de ordin 5 Ûi 7 (vezi Fig. n grupa de conexiuni Dy eliminŸ armonicile de ordin 3. curenÍii armonici circulŸ prin PEN. n grupa de conexiuni Dz5 eliminŸ armonicile de ordin 5. n instalaÍii unde distorsiunea curentului trebuie redusŸ pentru evitarea suprasarcinilor. surse neÁntreruptibile UPS-uri.2 Filtrarea armonicilor În cazurile unde acÍiunile preventive prezentate mai sus se dovedesc insuficiente este necesar sŸ echipŸm instalaÍiile cu sisteme de filtrare. Instalarea bobinelor de reactanÍŸ Atunci cÊnd sunt alimentate variatoare de vitezŸ. n hibride. În condiÍii normale.M . Alegerea sistemului potrivit de tratare a neutrului Sistemul TNC În sistemul TNC. etc. Acesta are o oarecare impedanÍŸ care are ca rezultat o uÛoarŸ diferenÍŸ Án potenÍial (cÊÍiva volÍi) Ántre echipamente. curentul armonic este limitat. Conductorul neutru Ûi conductorul de protecÍie PE sunt complet separate Ûi potenÍialul reÍelei de distribuÍie este mai uniform. Sistemul TNS Acest sistem este recomandat Án prezenÍa armonicilor. este posibil sŸ netezim curentul prin instalarea reactanÍelor serie. redresoare.). ceea ce poate genera o nefuncÍionare a echipamentelor electronice. 8. n active.

etc. redresoare. surse neÁntreruptibile UPS-uri. este instalat Án paralel cu sarcina neliniarŸ (vezi Fig. M22: Principiul de funcÍionare a unui filtru hibrid. n instalaÍii unde este necesarŸ limitarea strictŸ a emisiilor armonice. DacŸ nivelul de alimentare cu putere reactivŸ este ridicat. L22). n instalaÍii unde distorsiunea tensiunii trebuie redusŸ pentru evitarea perturbŸrii sarcinilor sensibile. n instalaÍii unde distorsiunea curentului trebuie redusŸ pentru evitarea suprasarcinilor. acordat pe fiecare armonicŸ ce trebuie filtratŸ. Pe de altŸ parte puterile nominale sunt reduse. surse neÁntreruptibile UPS-uri. n instalaÍii unde distorsiunea curentului trebuie redusŸ pentru evitarea suprasarcinilor. Fig. Se pot conecta Án paralel cÊteva filtre dacŸ este cerutŸ o reducere a unui numŸr mare de armonici. Principiu de funcÍionare Aceste sisteme. AceastŸ soluÍie de filtrare oferŸ avantajele ambelor tipuri de filtre Ûi acoperŸ o gamŸ largŸ de puteri Ûi de niveluri de performanÍŸ. filtrele pasive sunt acordate pe un ordin al armonicilor apropiat de ordinul necesar a fi eliminat. Filtrele hibride CombinŸ performanÍele filtrelor active Ûi pasive. este bine sŸ deconectŸm filtrul pasiv Án momentele cÊnd sarcina este redusŸ. M21: Principiul de funcÍionare a unui filtru activ. AHC injecteazŸ Án opoziÍie de fazŸ faÍa de armonicile absorbite de sarcina neliniarŸ aÛa ÁncÊt curentul de linie Is rŸmÊne sinusoidal.Iact). aÛa ÁncÊt se evitŸ circulaÍia lor Án reÍeaua de distribuÍie. Studiile preliminare pentru un filtru trebuie sŸ ia Án calcul posibila prezenÍŸ a unei baterii de condensatoare pentru compensarea energiei reactive care trebuie poate eliminatŸ. cuprinzÊnd electronicŸ de putere Ûi instalate Án serie sau Án paralel cu sarcina neliniarŸ. Filtrele active condiÍionere FiltreazŸ o gamŸ largŸ de frecvenÍe Ûi se pot adapta oricŸrui tip de sarcinŸ. M19 . etc.). Principiu de funcÍionare Filtrele pasive Ûi active sunt combinate Ántr-un singur sistem pentru a constitui un filtru hibrid (vezi Fig. Filtre active (condiÍionere) AplicaÍii tipice n instalaÍii din sfera comercialŸ cu un set de sarcini neliniare reprezentÊnd mai puÍin de 200 kVA (variatoare de vitezŸ. echipament de birou. Filtre hibride AplicaÍii tipice n instalaÍii industriale cu un set de sarcini neliniare reprezentÊnd mai mult de 200 kVA (variatoare de vitezŸ. Figura M21 aratŸ un filtru activ (AHC) compensÊnd curentul armonic (Ihar = . General vorbind. Acest circuit absoarbe armonicile.8 SoluÍii pentru atenuarea armonicilor Principiu de funcÍionare Un circuit LC. n instalaÍii la care se impune compensarea energiei reactive (corecÍia factorului de putere). Criterii de selecÍie Filtrele pasive CompenseazŸ energia reactivŸ Ûi filtreazŸ curenÍii importanÍi. Fig. compenseazŸ curentul sau tensiunea armonicŸ absorbitŸ de cŸtre sarcinŸ. M20).). Filtrele pasive reduc tensiunile armonice Án instalaÍie atunci cÊnd sursa este perturbatŸ.

tensiunile de linie Ûi de fazŸ la sursa de alimentare. Auditul armonicilor reÍelelor de MT Ûi JT LucrÊnd cu un expert. rŸspuns instantaneu la variaÍiile de sarcinŸ. etc. 400V Ûi 480V. Filtre hibride Aceste filtre combinŸ avantajele filtrelor pasive Ûi filtrului activ SineWave Ántr-un singur sistem. o atenuare THDi sarcinŸ/THDi amonte mai mare decÊt 10. o filtreazŸ ordinele de armonici pÊnŸ la 50. o nivelul maxim permis al perturbaÍiilor (CEI 61000. n FiltreazŸ armonici de ordinele Ántre 2 Ûi 25. n sisteme de mŸsurare Ûi monitorizare. Filtrele pasive pot fi create pentru toate tensiunile Ûi toate nivelurile de curenÍi. Pentru un sistem trifazat de 400V. poate condiÍiona Ántre 50 Ûi 30 A pe fazŸ.). circuitele de plecare perturbate Ûi sarcinile neliniare. n 105 kVAR/145A pentru armonica de ordin 11. n modelarea pe calculator a fenomenului pentru a obÍine o explicaÍie precisŸ a cauzelor Ûi pentru a determina cele mai bune soluÍii. n un raport de audit prezentÊnd: o nivelul actual at perturbaÍiilor. n FiltreazŸ curenÍi armonici pÊnŸ la 440 A. comanda la distanÍŸ. diagnoza Ûi mentenanÍa sistemului. 400V. n Trifazat. PaÛii auditului sunt urmŸtorii: n mŸsurarea perturbaÍiilor afectÊnd curentul. o funcÍiile includ compensarea energiei reactive.3 Metoda Cea mai bunŸ soluÍie. M20 . poate condiÍiona Ántre 20 Ûi 120 A pe fazŸ. o filtreazŸ ordinele de armonici Ántre 2 Ûi 25. n soluÍii de filtrare. n o propunere conÍinÊnd soluÍii care garanteazŸ nivelul de performanÍŸ. Filtre active n Filtru activ SineWave o trifazat. puterile nominale pot atinge: n 265 kVAR/470A pentru armonica de ordin 5. la capacitatea nominalŸ. 400V. 8. interfaÍa de comunicaÍie JBus/RS485. n Án final implementarea soluÍiilor selectate utilizÊnd mijloacele Ûi resursele necesare. CEI 34.4 Produse specifice Filtre pasive Filtrele pasive sunt formate din bobine Ûi condensatori montaÍi Ántr-un circuit rezonant acordat pe armonica de un anumit ordin care trebuie eliminatŸ. conectarea Án paralel.M . n Filtru activ Accusine o trifazat. vi se garanteazŸ cŸ soluÍia propusŸ va produce rezultatele dorite (exemplu un THDu maxim garantat). conectarea Án paralel. este bazatŸ pe rezultatele unor studii aprofundate. Întreg procesul de audit este certificat ISO 9002. n 145 kVAR/225A pentru armonica de ordin 7. o funcÍiile includ compensarea energiei reactive. Auditul armonicilor este efectuat de cŸtre un inginer specialist Án perturbaÍiile ce afecteazŸ reÍelele electrice de distribuÍie Ûi care trebuie sŸ fie echipat cu echipament de analizŸ Ûi simulare Ûi software-ul aferent. Filtrarea poate fi totalŸ sau pot fi Íintite anumite ordine de armonici. n Compensarea energiei reactive pÊnŸ la 265 kVAR. Án termeni tehnici Ûi financiari. n Filtru pasiv de ordin 5. Un sistem poate conÍine un numŸr de filtre pentru eliminarea cÊtorva ordine de armonici. condiÍionarea armonicii homopolare. 8.DetecÍia Ûi filtrarea armonicilor 8 SoluÍii pentru atenuarea armonicilor Un set complet de servicii poate fi oferit pentru eliminarea armonicilor: n analiza instalaÍiei. n Filtru activ pentru armonici cu valori Ántre 20 Ûi 120 A pe fazŸ.

2 Standarde 5.4 Sisteme de iluminat Án spaÍii publice N27 N27 N29 N34 N40 Motoare asincrone 5.2 Caracteristicile electrice ale lŸmpilor 4.6 Instalarea.4 Sistemul de tratare a neutrului Án instalaÍiile cu UPS-uri 2.3 Caracteristici electrice tipice ale transformatoarelor JT/JT.5 Compensarea energiei reactive (corecÍia factorului de putere) N42 N42 N44 N45 N49 N49 N1 .3 Baterii 2.1 FuncÍiile necesare unui circuit de motor 5.3 AplicaÍii 5.8 Echipamente complementare N11 N11 N12 N15 N16 N18 N20 N22 N22 3 4 5 ProtecÍia transformatoarelor JT/JT 3.3 FuncÍii de monitorizare 1.1 Diferite tehnologii de realizare a lŸmpilor 4.Capitolul N Surse Ûi sarcini particulare Cuprins 1 2 ProtecÍia generatoarelor de joasŸ tensiune Ûi a circuitelor din aval 1.4 Puteri nominale maxime ale motoarelor asincrone alimentate la joasŸ tensiune 5.2 ProtecÍia circuitelor de alimentare a transformatoarelor JT/JT 3.2 Tipuri de UPS-uri statice 2.3 LimitŸri Ûi recomandŸri referitoare la dispozitivele de iluminat 4.7 UPS-urile Ûi mediul de funcÍionare 2. conectarea Ûi dimensionarea cablurilor 2.1 Disponibilitatea Ûi calitatea energiei electrice 2.4 Conectarea Án paralel a generatoarelor N2 N2 N5 N5 N10 Surse de alimentare neÁntreruptibile (UPS) 2.4 ProtecÍia transformatoarelor JT/JT utilizÊnd Ántreruptoare automate Merlin Gerin N24 N24 N24 N25 N25 Circuite de iluminat 4.5 Alegerea schemei de protecÍie 2.1 ProtecÍia generatorului 1. 50 Hz 3.2 ProtecÍia reÍelei de joasŸ tensiune din aval 1.1 Curentul absorbit la conectarea transformatorului 3.

n Un grup-generator de producÍie trebuie sŸ fie capabil sŸ reziste la urmŸtoarele suprasarcini: o 1 orŸ de suprasarcinŸ. N1).1 ProtecÍia generatorului Figura N2 de mai jos indicŸ principalele mŸrimi electrice ale unui generator. conectat prin intermediul unui inversor de sursŸ. ventilatoare de fum. Fig N2: Diagrama bloc a unui grup-generator. la tabloul consumatorilor prioritari (vitali). tensiunea nominalŸ Ûi.N . De exemplu: N2 I/In 1. unul dintre mijloacele curente de menÍinere a alimentŸrii aÛa numiÍilor “consumatori prioritari” este instalarea unui generator. Fig N3: Exemplu de curbŸ de suprasarcinŸ t = f(I/In). etc. curentul nominal al generatorului.). Fig N1: Exemplu de circuite alimentate de la un transformator sau de la un generator. respectiv. dispozitive de protecÍie contra incendiilor. La bilanÍul de puteri al sarcinilor prioritare trebuie luate Án considerare puterile active ale acestora. Un Ûi In reprezintŸ puterea motorului termic.5 t >1h 30 s PosibilitŸÍile de reglaj ale dispozitivelor de protecÍie la suprasarcinŸ vor respecta aceste cerinÍe. Standardele Ûi cerinÍele aplicaÍiilor pot de asemenea sŸ stipuleze anumite condiÍii speciale de suprasarcinŸ. alarme Ûi semnalizŸri. Pn. n existŸ consumatori prioritari a cŸror Ántrerupere Án alimentarea cu energie electricŸ produce pierderi de producÍie sau chiar distrugerea echipamentului respectiv. N3). etc. o 1 orŸ suprasarcinŸ de 10% la fiecare 12 ore (Prime Power). ProtecÍia la suprasarcinŸ Trebuie analizatŸ curba de protecÍie a generatorului (vezi Fig.1 1. de la care aceÛtia se alimenteazŸ (vezi Fig.Surse Ûi sarcini particulare 1 ProtecÍia generatoarelor de joasŸ tensiune Ûi a circuitelor din aval Majoritatea instalaÍiilor electrice industriale Ûi comerciale de mari dimensiuni includ anumiÍi consumatori a cŸror alimentare cu energie electricŸ trebuie menÍinutŸ Án eventualitatea unei Ántreruperi a alimentŸrii de la reÍeaua furnizorului din cauzŸ cŸ: n sunt implicate sisteme de securitate (iluminat de urgenÍŸ. În eventualitatea unei suprasarcini de putere activŸ motorul se va opri. 1. NotŸ referitoare la suprasarcinŸ n Din motive economice motorul termic al unui grup-generator de rezervŸ va fi dimensionat strict la puterea sa nominalŸ. . În eventualitatea Ántreruperii surselor de alimentare normale.

Án timpul primului ciclu (0 . 1. reactanÍa subtranzitorie. exprimatŸ Án % Ûi este. Valoarea tipicŸ pentru Xd este mai mare de 200%. Valorile tipice sunt de la 10 la 15%.1 ProtecÍia generatoarelor de joasŸ tensiune Ûi a circuitelor din aval ProtecÍia la scurtcircuit Calculul curentului de scurtcircuit Curentul de scurtcircuit este suma dintre: n curentul aperiodic. ÁnsŸ regulatorul de excitaÍie cautŸ sŸ determine revenirea acesteia la valoarea iniÍialŸ. În consecinÍŸ.5 . 10 secunde) la o valoare de cca. de asemenea. ImpedanÍa de scurtcircuit a generatorului de luat Án considerare este. curentul scade pÊnŸ la cca. ImpedanÍa de scurtcircuit de luat Án considerare pentru aceastŸ perioadŸ este reactanÍa tranzitorie. X"d. ImpedanÍa subtranzitorie a generatorului se calculeazŸ cu relaÍia: U2 x ′′d X"d(ohmi) unde S = 3 Un I n where X ′′d(ohms) = n 100 S n Perioada tranzitorie Perioada tranzitorie se plaseazŸ Ántre 100 Ûi 500 ms de la momentul producerii defectului. de cca. X'd. dar este menÍinutŸ la nivelul dinainte de momentul apariÍiei defectului. curentul creÛte la o valoare relativ mare.5 In. mai ÁntÊi. Pornind de la valoarea curentului de defect al perioadei subtranzitorii. 2 . Rezultatul este stabilizarea curentului de scurtcircuit: o dacŸ excitaÍia generatorului nu creÛte Án timpul scurtcircuitului (nu existŸ supraexcitaÍie). n Perioada subtranzitorie La apariÍia unui scurtcircuit la bornele unui generator. Fig N4: Nivelele curentului de scurtcircuit Án timpul celor trei perioade.2 In. curentul final va fi mai mic decÊt curentul nominal al generatorului Ûi anume. Amplitudinea acestui curent de scurtcircuit iniÍial este caracterizatŸ prin trei parametri: o reactanÍa subtranzitorie a generatorului.20 ms). exprimatŸ Án % Ûi este furnizatŸ de producŸtor. 6 . Valorile tipice sunt Ántre 20 Ûi 30%. EcuaÍia curentului de scurtcircuit aratŸ faptul cŸ aceasta este compusŸ din trei perioade succesive (vezi Fig. atunci curentul se stabilizeazŸ la o valoare datŸ de reactanÍa sincronŸ Xd a generatorului. o nivelul de excitaÍie al generatorului la momentul producerii defectului Ûi o impedanÍa circuitului unde s-a produs defectul. creÛterea tensiunii de excitaÍie va determina o creÛtere a curentului de defect (pentru cca. datŸ de producŸtor.3 ori curentul nominal al generatorului. N3 .12 In. n curentul aproximativ sinusoidal. de fapt. N4). Án jur de 0. n Perioada de stabilitate Perioada de stabilitate se plaseazŸ dupŸ 500 ms de la momentul producerii defectului. o dacŸ generatorul este echipat cu supraexcitaÍie sau cu excitaÍie mixtŸ. DacŸ defectul persistŸ tensiunea produsŸ de generator scade.

Atunci cÊnd reÍeaua este alimentatŸ de cŸtre o sursŸ de RezervŸ 2 de 500 kVA cu reactanÍa tranzitorie de 30%.8 404 2. N6). alimentaÍi (Án cazuri de urgenÍŸ) printr-un generator. curentul de scurtcircuit produs Án apropiere de bornele unui generator va fi de 5 .500 19. N5: Exemplu de tabel de impedanÍe.4 15. Atunci cÊnd o reÍea este alimentatŸ de cŸtre o sursŸ NormalŸ 1 de 2.4 358 800 10. ParametrIi pentru calculul curentului de scurtcircuit sunt: n Valoarea curentului de scurtcircuit la bornele generatorului Curentul de scurtcircuit de valoare mare. curentul de scurtcircuit pe barele tabloului principal de JT este de 42 kA.6 ori mai mic decÊt cel produs la bornele unui transformator (sursa principalŸ). (kVA) X”d X’d Xd 75 10.N .Surse Ûi sarcini particulare 1 ProtecÍia generatoarelor de joasŸ tensiune Ûi a circuitelor din aval Calculul curentului de scurtcircuit În mod normal. puterea generatorului este mai micŸ decÊt a transformatorului (vezi Fig.000 kVA. curentul de scurtcircuit va avea valoarea de aproximativ 2. Án perioada tranzitorie.6 291 400 12. Án general.1 30. . este dat de relaÍia: Isc3 = Un 1 (X'd Án ohmi) X'd √3 sau Isc3 = In 100 (X'd Án %) X'd unde Un este tensiunea de linie (fazŸ-fazŸ) a generatorului. producŸtorii fac publice valorile impedanÍelor Ûi constantelor de timp necesare pentru analiza funcÍionŸrii Án perioadele tranzitorii sau permanente (vezi Tab. pentru aceeaÛi putere. RezistenÍele sunt Ántotdeauna neglijabile Án comparaÍie cu reactanÍele.8 33. AceastŸ diferenÍŸ este mai mult accentuatŸ de faptul cŸ.5 kA. N4 Fig N6: Exemplu de tablou pentru consumatori prioritari.5 21 280 200 10. N5).600 18.9 19. NotŸ: AceastŸ valoare poate fi comparatŸ cu cea a curentului de scurtcircuit de la bornele unui transformator.2 292 Tab.5 18 280 1. Astfel. adicŸ de 16 ori mai micŸ decÊt cea Án cazul sursei principale.

Alegerea Ûi reglajele declanÛatoarelor la scurtcircuit temporizate n Tablourile secundare Valorile nominale ale dispozitivelor de protecÍie alimentate din tablourile de distribuÍie secundare Ûi finale sunt Ántotdeauna mai mici decÊt curentul nominal al generatorului. Este necesar. Calculul curentului de defect de izolaÍie ReactanÍa homopolarŸ este menÍionatŸ de cŸtre producator ca fiind % din U0. De exemplu.2 ProtecÍia reÍelei de joasŸ tensiune din aval ProtecÍia circuitelor prioritare Alegerea capacitŸÍii de rupere a Ántreruptoarelor automate Aceasta trebuie totdeauna corelatŸ cu de caracteristicile sursei normale (transformatorul MT/JT).3 FuncÍii de monitorizare DatoritŸ caracteristicilor specifice ale generatorului Ûi ale variaÍiilor lor. cÊt Ûi dacŸ este alimentatŸ prin sursa de rezervŸ (generator). Án eventualitatea unui defect de izolaÍie Án instalaÍia din exemplul anterior. Valoarea tipicŸ este 8%.1 ProtecÍia generatoarelor de joasŸ tensiune Ûi a circuitelor din aval 1. similar cu cel al generatorului. Bateria de condensatoare Un generator Án gol conectat la o baterie de condensatoare se poate autoexcita. Bateria de condensatoare instalatŸ pentru corecÍia factorului de putere trebuie. 1. .5 ori curentul sŸu nominal numai Án perioada tranzitorie. aceasta conducÊnd la o supratensiune. cu excepÍia unor cazuri speciale. N5 Repornirea motorului Ûi reaccelerarea Generatorul poate furniza un curent Ántre 3 . ÁnsŸ. ProtecÍia utilizatorilor În cazul sistemelor de legare la pŸmÊnt IT (al doilea defect) Ûi TN. Án continuare necesarŸ nu se va utiliza regulatorul pentru corecÍia factorului de putere Án acest caz (reglaj incorect Ûi prea Áncet). generatorul poate genera putere reactivŸ. NotŸ: CÊnd se alimenteazŸ de la generator. Selectivitatea dispozitivelor de protecÍie a consumatorilor prioritari cu protecÍia de pe generator trebuie sŸ se facŸ prin reglaje ale acesteia din urmŸ (poate fi chiar obligatorie pentru surse de alimentare de siguranÍŸ). prin creÛterea excitaÍiei. Aceasta se poate realiza printr-un semnal trimis regulatorului varmetric (dacŸ acesta este conectat la sistemul care urmŸreÛte sarcina generatorului). X’0. utilizarea unei protecÍii Ámpotriva curentului rezidual de micŸ sensibilitate permite monitorizarea izolaÍiei Ûi asigurŸ. parametrii corespunzŸtori de funcÍionare ai acestuia trebuie sŸ fie monitorizaÍi. DacŸ bateria este. n Tabloul general de distribuÍie Dimensionarea dispozitivului principal de protecÍie se face. prin urmare. FuncÍionarea lor trebuie asiguratŸ atÊt Án cazul Án care instalaÍia este alimentatŸ de cŸtre sursa normalŸ (transformator). condiÍiile sunt similare alimentŸrii prin transformator. n la mai puÍin de 0. Án mod normal. deconectatŸ. sŸ se verifice reglarea corectŸ a pragului de declanÛare a dispozitivelor de protecÍie a sursei principale cu cel al dispozitivelor de protecÍie din aval (reglate Án mod normal la 10 In). este asiguratŸ prin protecÍia la scurtcircuit temporizatŸ a Ántreruptoarelor automate. foarte uÛor. protecÍia oamenilor Ámpotriva contactelor indirecte. Comportarea generatorului este diferitŸ faÍŸ de cea a unui transformator: n puterea activŸ este optimizatŸ pentru un factor de putere = 0. curentul de defect de izolaÍie este 3 kA. mai ales Án cazul unor sarcini speciale. de asemenea.8. sau direct prin deschiderea Ántreruptorului automat prin care se alimenteazŸ bateria de condensatoare.8 factor de putere. Motorul absoarbe aproximativ 6 In pe perioada de pornire (2 . Curentul de scurtcircuit monofazat fazŸ-neutru este dat de de relaÍia: If = Un 3 2 X ′d + X ′o Curentul de defect de izolaÍie Án sistemele TN este uÛor superior curentului de scurtcircuit trifazat.20 s). În consecinÍŸ. Reglajul declanÛŸrii protecÍiei trebuie sŸ se realizeze Án conformitate cu caracteristicile generatorului (a se vedea secÍiunea “ProtecÍia la scurtcircuit”). selectivitatea.

Calculul cŸderii de tensiune la pornire: Σ Pmotor = 20 kW. N7) Un generator alimenteazŸ mai multe motoare.8 Ûi In = 150 A. pornirea simultanŸ a acestora genereazŸ un vÊrf de curent de valoare foarte mare. which is not tolerable for (20 motors (failure to start). reÍeaua Ûi dispozitivele de comandŸ sunt afectate de cŸderea de tensiune. cu riscuri Án ceea ce priveÛte: n nepornirea motoarelor. AplicaÍie (vezi Fig. a progressive starter must be 3 DacŸ Σ Pmotoare < If the Pmax of n the largest motor > . dar totuÛi este suportabil. a progressive startertrebuie must be 3 comandatŸ de un PLC 1 nu sunt probleme la repornire. la un factor de putere de 0. Voltage drop on the busbar forÁn simultaneous starting: CŸderea de tensiune pe barŸ cazul porniriimotor simultane a motoarelor este: ∆U  I d − I n  (Án %) =  in % U  I sc − I n  ∆ ΔU U= = 55% 55%. Calculul cŸderii de tensiune la pornirea simultanŸ a motoarelor: Σ Pmotor = 45 kW. N6 SoluÍii de repornire n DacŸ Pmax a celui mai mare motor > If the Pmax of the largest de ameliorare a pornirii. Im = 81 A. Pn . care poate determina cŸderi mari de tensiune datoritŸ valorilor mari ale reactanÍelor tranzitorii Ûi subtranzitorii ale generatorului (20 la 30%). deci un curent de pornire Id = 210 A pe perioada de la 2 la 20 s. Mai mult. Pn .N . DacŸ Σ Pmotoare If the Pmax of n the largest motor > 1 pe acesta trebuie instalat Pn . ∆U  I d − I n  (Án %) =  in % U  I sc − I n  ∆ ΔU U= = 55% 10%. a progressive starter mustun bedispozitiv 3 1 repornirea acestora sŸ se facŸ Án cascadŸ. Voltage drop on the busbar forva simultaneous motor starting: CŸderea de tensiune pe bare fi: which is not tolerable for motors (failure to start). deci un curentul de pornire Id = 480 A pe perioada de la 2 la 20 s. ceea ce nu este suportabil pentru motoare (eÛec la pornire). Isc = 750 A. Fig N7: Repornirea motoarelor prioritare (ΣP > 1/3 Pn). ceea ce este mult (depinde de tipul de sarcinŸ). X’d = 20% (de exemplu). n declanÛarea dispozitivelor de protecÍie termicŸ. Im = 35 A. Caracteristicile la scurtcircuit al generatorului sunt: Pn = 130 kVA. n creÛterea de temperaturŸ datoratŸ prelungirii perioadei de pornire a motoarelor motivate de cŸderea de tensiune. n Σ Pmotoare este 20 kW % din puterea generatorului).Surse Ûi sarcini particulare 1 ProtecÍia generatoarelor de joasŸ tensiune Ûi a circuitelor din aval În cazul unor sarcini tip motor. n Σ Pmotoare este 45 kW (45% din puterea generatorului). prin urmare. dacŸ Σ Pmotor este mare.

n convertizoare electronice.5 In pentru 1 minut Ûi 1. Acest curent este proporÍional cu autonomia cerutŸ pentru o putere datŸ. pentru a nu supradimensiona instalaÍia. La dispariÍia sursei normale autonomia UPS-ului pe baterii trebuie sŸ acopere timpul necesar pentru pornirea Ûi conectarea generatorului.25 In pentru 10 minute). Valoarea Sr a UPS-ului este datŸ de relaÍia: Sr = 1. ce poate fi utilizatŸ pentru alimentarea sarcinilor sensibile. acestea sunt: n circuite magnetice saturate. Aceste sarcini genereazŸ curenÍi armonici: alimentate de cŸtre un generator aceastea pot genera distorsiuni mari de tensiune datoritŸ puterii de scurtcircuit scŸzute a generatorului. cu o lungŸ autonomie. Aceasta este suma puterilor aparente Pa absorbite de cŸtre fiecare circuit.17 x Pn. Mai mult. N7 .1 ProtecÍia generatoarelor de joasŸ tensiune Ûi a circuitelor din aval Sarcini neliniare .: 1. De asemenea. lŸmpi fluorescente. N8) CombinaÍia dintre un UPS Ûi un generator este cea mai bunŸ soluÍie pentru asigurarea unei bune calitŸÍi a energiei electrice. etc. n puterii cerute pentru reÁncŸrcarea bateriilor. trebuie luatŸ Án considerare capacitatea de suprasarcinŸ a UPS-ului (de ex. Tabelul N9 defineÛte curenÍii de declanÛare Ûi dispozitivele de protecÍie pentru alimentarea redresorului (Alimentarea 1) Ûi a alimentŸrii de rezervŸ (Alimentarea 2). By-pass Fig N8: Grup Generator combinat cu UPS pentru asigurarea calitŸÍii energiei electrice. Puterea UPS-ului Puterea UPS-ului trebuie sŸ fie corespunzŸtoare: n puterii nominale a sarcinilor din aval. calculatoare. Surse neÁntreruptibile de putere (UPS) (vezi Fig.Exemplul unui UPS Sarcini neliniare În principal. redresorul reprezintŸ o sarcinŸ neliniarŸ. n sisteme de calcul: PC. n lŸmpi cu descŸrcare.

5 91 121 151 182 243 304 360 456 608 760 912 1. adusŸ spre a fi redresatŸ. Fig N10: Pornirea progresivŸ a ÁncŸrcŸrii redresorului UPS-ului. N10). o reactanÍa subtranzitorie longitudinalŸ X’’d a generatorului. CombinaÍia Grup generator/UPS n Repornirea redresorului alimentat din generator Redresorul UPS-ului poate fi echipat cu un sistem de Áncepere progresivŸ a ÁncŸrcŸrii pentru a Ámpiedica apariÍia unor curenÍi de declanÛare nedoriÍi atunci cÊnd instalaÍia comutŸ pe generator (vezi Fig.N .I1 86 123 158 198 240 317 395 493 590 793 990 1.Iu 60. tensiunea relativŸ de scurtcircuit a generatorului. o puterea Sg a generatorului.215 Tab.Surse Ûi sarcini particulare 1 ProtecÍia generatoarelor de joasŸ tensiune Ûi a circuitelor din aval Puterea nominalŸ Pn (kVA) 40 60 80 100 120 160 200 250 300 400 500 600 800 Valoarea curentului (A) Alimentarea 1 cu baterii trifazate la 400 V . adicŸ.648 Alimentarea 2 trifazatŸ la 400 V . τ = f(U’Rcc). AceastŸ valoare depinde de: o curenÍii armonici generaÍi de redresor (proporÍionali cu puterea Sr a redresorului). N8 n Armonicile Ûi distorsiunea tensiunii Distorsiunea de tensiune totalŸ τ se defineÛte prin relaÍia: unde Uh este armonica de tensiune de ordin h.180 1. N9: CurenÍii de declanÛare ale dispozitivelor de protecÍie pentru alimentarea principalŸ (redresor) Ûi pentru alimentarea de rezervŸ. . Se defineÛte .

distorsiunea armonicŸ este prea mare Án comparaÍie cu valoarea admisibilŸ (7 . utilizarea unui filtru de reÍea este cea mai bunŸ soluÍie de utilizat pentru a o aduce Án limite care pot fi tolerate de sarcinile sensibile. AplicaÍie Pentru determinarea distorsiunii τ de tensiune Án funcÍie de U’Rcc este utilizatŸ urmŸtoarea reprezentare graficŸ (vezi Fig. N9 . DacŸ distorsiunea armonicŸ de tensiune este prea mare. Graficul indicŸ: n τ ca o funcÍie de U’Rcc. Án paralel cu redresorul. puterea Sg este: NotŸ: Cu un tranformator Án amonte de 630 kVA Ûi cu un UPS fŸrŸ filtre de 300 kVA. Fig N11: Grafic pentru calculul distorsiunii armonice. reactanÍa subtranzitorie de 15%. puterea Sg este: n UPS 300 kVA cu filtru. Pentru τ < 5 %. sau n U’Rcc ca o funcÍie de τ de la care se va determina puterea Sg a generatorului. Exemplu: Alegerea generatorului n UPS 300 kVA fŸrŸ filtru. Nota 2: Distorsiunea armonicŸ nu are efecte negative asupra redresorului dar poate avea astfel de efecte asupra altor sarcini alimentate. graficul dŸ U’Rcc = 12%. N11).1 ProtecÍia generatoarelor de joasŸ tensiune Ûi a circuitelor din aval Nota 1: ÎntrucÊt reactanÍa subtranzitorie este mare. Puterea Sr a redresorului este Sr = 1. se poate obÍine un raport de 5%.8%) pentru motive economice ÍinÊnd de alegerea generatorului: utilizarea unui filtru adecvat reprezintŸ o soluÍie optimŸ Ûi eficientŸ din punct de vedere al costurilor.17 x 300 kVA = 351 kVA Pentru τ =7 %. graficul dŸ U’Rcc = 4%. reactanÍa subtranzitorie de 15%. Rezultatul indicŸ faptul ca funcÍionarea unui generator trebuie continuu monitorizatŸ din punct de vedere al curenÍilor armonici.

(1) În cazul sistemelor TN-C. surse alternative sau surse de producÍie) conectarea generatoarelor Án paralel impune un management fin al conectŸrii. frecvenÍŸ) sunt monitorizaÍi Ánainte de conectare. N10 Defectele grupurilor generatoare ca sarcinŸ (vezi Fig.4 Conectarea Án paralel a generatoarelor Indiferent de tipul de aplicaÍie (surse de siguranÍŸ. de exemplu. altfel.Surse Ûi sarcini particulare 1 ProtecÍia generatoarelor de joasŸ tensiune Ûi a circuitelor din aval 1. N12) Un defect de izolaÍie produs Án carcasa metalicŸ a unui generator poate crea serioase probleme acestuia mai ales dacŸ reprezintŸ un scurtcircuit monofazat fazŸ-neutru. ProtecÍia Ámpotriva defectelor de punere la pŸmÊnt (GFP) din interiorul generatorului este utilizatŸ pentru: n deconectarea rapidŸ a defectelor la generator Án scopul pŸstrŸrii continuitŸÍii Án alimentarea cu energie electricŸ. n a nu funcÍiona Án cazul defectŸrii circuitelor de control ale generatorului. de exemplu). Án paralel. sŸ conducŸ la Ántreruperea alimentŸrii cu energie electricŸ a instalaÍiei. Defectul trebuie detectat Ûi eliminat rapid. Legarea la pŸmÊnt a grupurilor generatoare conectate Án paralel Legarea la pŸmÊnt a grupurilor generatoare conectate Án paralel poate conduce la o circulaÍie de curenÍi de defect (armonica de ordinul 3 Ûi armonicile multiplu de 3) prin conectarea bornelor lor de neutru la o prizŸ de pŸmÊnt comunŸ (sistemele TN sau TT). ele trebuie sŸ fie corect sincronizate (tensiune. grupul generator este privit ca “un generator”. Pentru a verifica cŸ grupul generator furnizeazŸ energie electricŸ instalaÍiei (deci functioneazŸ ca generator). frecvenÍŸ) iar distribuÍia sarcinii trebuie sŸ fie adecvat echilibratŸ. pentru a Ámpiedica circulaÍia acestor curenÍi Ántre grupurile generatoare se recomandŸ instalarea unei rezistenÍe de decuplare pe circuitul de conectare la pŸmÊnt. este necesar sŸ se verifice direcÍia de circulaÍie a fluxului energiei electrice cŸtre sistemul de bare. celelalte generatoare pot alimenta defectul cu energie. Fig N13: DirecÍia transferului de energie: Grupul generator ca un generator. funcÍii de monitorizare. În consecinÍŸ. Aceasta poate produce suprasarcinŸ asupra celorlalte grupuri generatoare Ûi deci. Án sensul de a-l opri din funcÍionare Ûi de a limita daunele. utilizÊnd verificarea “puterii inverse”. aceastŸ funcÍie va elimina grupul generator defect. Fig N14: DirecÍia tranferului de energie: grupul generator ca sarcinŸ. Fig N12: Defectul de izolaÍie Án interiorul unui generator. . iar Án cazul sistemului TN-S. Acest tip de protecÍie este uzual numit “defect restrictiv de punere la pŸmÊnt”. conectarea Án paralel poate avea loc. ca o “sarcinŸ“. DacŸ se produce un defect. pe aceeaÛi sarcinŸ. Parametrii (tensiune. un grup generator funcÍioneazŸ ca motor. N13 Ûi N14 ) Unul din grupurile generatoare conectate Án paralel poate sŸ nu mai funcÍioneze ca generator ci ca un motor (datoritŸ pierderii excitaÍiei. dacŸ valorile acestor parametrii sunt corecte. Ûi anume. ProtecÍia Ámpotriva defectelor de punere la pŸmÊnt (GFP) este de tip “rezidualŸ” Ûi trebuie sŸ fie instalatŸ cÊt mai aproape posibil de dispozitivul de protecÍie Án sistemele TN-C/TN-S(1) al fiecŸrui generator.N . cu conectarea carcasei la conductorul de protecÍie separat PE. Punerea Án paralel ÎntrucÊt generatoarele produc energie. iar protecÍiile lor vor declanÛa la suprasarcinŸ: continuitatea alimentŸrii cu energie electricŸ a instalaÍiei nu mai este asiguratŸ. AceastŸ funcÍie este ÁndeplinitŸ de regulatorul fiecŸrui generator (regulator termic Ûi de excitaÍie). Defectele de izolaÍie (vezi Fig.

Fig. de exemplu sistemul IT. n sacrificarea. mŸcar pentru circuitele prioritare (vezi Fig. cu referire la perturbaÍiile de mai sus. aceasta nu garanteazŸ calitatea energiei livrate. ExistŸ un numŸr de soluÍii pentru limitarea riscurilor: n divizarea instalaÍiei astfel ÁncÊt sŸ se utilizeze mai multe surse de energie Án loc de una. N15). n calitatea energiei furnizate. din altŸ sursŸ disponibilŸ. Aceste soluÍii pot fi comparate pe baza a douŸ criterii: n disponibilitatea puterii furnizate. la nevoie. Án principal. Án multe cazuri. De menÍionat cŸ. n alegerea unui sistem de tratare a neutrului adecvat pentru a ÁmbunŸtŸÍi continuitatea alimentŸrii cu energie electricŸ. Disponibilitatea este afectatŸ. PerturbaÍiile trebuie prin urmare eliminate. n viabilitatea