Capitolul 2

Alegerea materialului optim folosind metoda valorilor optime

Dup stabilirea rolului funcional se alege materialul optim ce va fi folosit la obinerea piesei. Rolul funcional ne arat i proprietile pe care trebuie s le ndeplineasc piesa . O alegere optim a unui material pentru o anumit destinaie , este o problem foarte complex ce trebuie rezolvat de proiectant. Concluzia este c dac se doresc anumite proprieti se face o proiectare a materialului cu o astfel de structur care s implice cerinele cerute de rolul funcional . dic se alege acel material care s ndeplineasc cerinele minime de rezisten i durabilitate ale piesei n condiiile unui pre de cost minim i al unei fiabiliti sporite. !roprietile unui material trebuie considerate ca o sum de relaii ntre material i mediul ncon"urtor n care va lucra. !rezentm o clasificare a proprietilor din punct de vedere al alegerii materialului optim i a caracteristicilor acestuia #
Fizice

Proprieti Funcionale

$reutate specific , temperatura de topire , condiii termice Rezistena la coroziune Rezistena la rupere , duritatea Conductibilitate , impedan !ermeabilitate magnetic Opacitate , reflexie !erioada de n"umtire , absorbia , atenuarea Culoare , aspect , grad de netezime

Chimice Mecanice Electrice Magnetice Optice Nucleare Estetice urna!ilitate

Proprieti ehnologice

"eforma!ilitate #zina!ilitate Cli!ilitate $uda!ilitate !re de cost , consum de resurse i de energie , coeficient de poluare si coeficient de protecie a operatorului

Proprieti Economice

Nr. crt. 0 1 2 3

Proprietatea
1 Densitatea materialului. in [Kg/dm3] Condu ti!ilitate termi a Cr in [ al/ m"s"# C] %e&istenta la oro&iune. % 'ite&a de oro&iune in[mm/an] Duritatea. (), in [()] ,odulul de elasti itate. in [da./ m2] %e&istenta la urgere a materialului %/ 0,2 0n [./mm2] %e&istenta la ru/ere. %m , in [da./mm2] %e&istenta la o!oseala. 21 0n [./m2] 3lungirea relati'a 3t [4] %e&ilien5a KC6 30/2 in [7/ m2] %e&isten5a la 8lua9 in [./mm2] <ro/riet=5ile te>nologi e ?turna!ilitatea ,de8orma!ilitatea , u&ina!ilitatea , suda!ilitatea , =li!ilitatea@ <re5ul de ost , <C in [lei/Bg]

Game de variate 2 < 5,0 5,010,0 >10 <0,2 0,20,$ >0,$ <0,02 0.020,05 >0,05 <*0 *01+0 >1+0 <10 + + 10 2,0"10 + >2,0"10 + <100 1001500 >1500 <35,0 35,0+0,0 >+0,0 <300 3001000 >1000 <204 204$04 >$04 <50 50100 >100 <100 100300 >300 :atis8= =toare )un= Aoarte !un= <500 5001000 >1000
23

Not a 3 1 2 3 1 2 3 3 2 1 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3 3 2 1
optim

Obs.

4 5 6

7 8 9 10 11 12

:e 5ine ont ;i de tem/eratura .otarea se 8a e u ali8i ati'e

13

C!s.

Proprieti +! cio a"e 1eca ice Proprieti Proprieti te( o"o&ice eco omice

BE1 D

tBdB 10

9(imice

6e*iste 7a "a #mm$a ' coro*i! e

-!ritatea -e.ormabi"ita Pre!" de #daN$mm 6e*iste 2 7a ' "a r!pere #daN$mm2'23410 p65 0!r abi"itatea )*i abi"itatea #8,' tea cost #"ei$%&'

&

- vCalificati

, vCalificati

+ Calficativ

'(

5 1 1 3 1 3 3 3 2 3 3 3 3 1 3 1 30 +5 20 1 3 1 $0 1 +0 2 *5 3 2.1 2.1 1.3 0.F 1.+ 1.2 +0 2 2.1 $0 1 2.1 3 3 3 3 2 1 2 2 54 2 2.1 3 5F 2 2.1 3 ) +, A) A) A) ) A) A) A) A) $5 2 1.1 2 ) +0 1 1.5 2 A) 3 2 2 3 3 3 3 2 3 3 3 3 10 3 1.+ 2 A) 3 +$ 3 1.2 2 A) 3 : : : : : / : : : : . ) . : 30 1 0.1$ 1 A) 3 A)

10

11

12

13

1$

15

1+

11 3 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 0 2 0 1

1F A) A) A) A) A) A) +, A) A) ) ) A) A) A) A)

1* 3 3 3 3 3 3 3 3 2 3 3 3

20 500 3 1000 300 *00 $50 $15 400 $25 150 150 2 1300 350 +25 3*0 3 1200

21 3 %,&' 2 %,&( 3 %,)' 2 &,*( 3 %,+' 3 %,'( 3 2%&& 3 %,+( 3 %,'' 2 %,+' 1 %,&' 3 %,%( 2 &,*' 3 %,)( 1 &,,'

22

<.05

50

>.05

+0

>.05

2F0

>.05

20

<.05

120

<.05

1+$

:.05

187

<.05

110

<.05

1+*

<.05

211

<.02

1F1

>.05

2+0

<.01

*0

>.05

250

<.03

+5

BE1

> tBdB 10
+i*ice

Proprieti te( o"o&ice

Proprie7ti eco omice

C!s.

2341 0!r abi"itate -e.ormabi"ita )*i abi"itate Pre!" de cost 0 p65 a tea a #"ei$%&'

Nr. crt.

1ateria7 "!"

#<&$dm3'-e sita7tea #ca"$cm4s4;9' 9o d!ctibi"itatea termic

- vCalificati

, vCalificati

+ Calficativ

'(

'

13 A) A) A) ) A) A) A) A) A) A) A) A) A) A) A) 3 320 3 310 2 3 310 3 %,'( 2 %,)( %,)( &,(( 3 310 3 %,)( 3 310 3 %,+' 3 300 3 %,%( 3 210 3 %,+' 3 200 3 %,+' 3 200 3 %,+' 3 200 3 %,)( + 7 F * 10 11 12 13 1$ 15 3 500 3 %,'' 5 2 1500 2 &,-' $ 3 2000 1 %,)( 3
AgnH100H2 Cu:n10 CI31 CI50 O=945 CJ$0 CJ+0 $1,oCr11 13012Cr130 A 300 3J:i5Cu Am320/ CuGn3*<!2

1$ 3 3 2100 1 %,+( 2
CuGn15

15 1000 2 %,'' 1
Duraluminiu

1+

11

1F

1*

20

21

22

23

2 2.F F.F 1.32 F.F 1.3 1.3 7.7 1.$ 1.$ 1.5 1.5 1.3 2.+ 1.3+ F.$

3 3 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 3 2 2

$ 0.25 0.3 0.01 0.25 0.2 0.2 0.2 0.2 0.2 0.2 0.3 0.1$ 0.20 0.1$ 0.2

A)

A)

A)

A)

A)

A)

A)

A)

A)

))))

A)

A)

A)

A)

A)

A)

A)

A)

A)

Proprieti +! cio a"e +i*ice 9(imice 1eca ice

Nr 1ateria7 "!" 6e*iste 7a "a -!ritatea #daN$m crt. #<&$dm3'-e sita7tea #ca"$cm4s4;9'9o d!ctibi"itatea termic #mm$a ' #daN$mm2'6e*iste 7a "a r!pere coro*i! e #8,' m2'

'

&

0 1,* F,0 +,5 1,2 1,$ 1,1 1,1 1,2 1,1 1,$ 1,3 1,1 1,2 1,2 1,3 2 2 2 2 2 2 2 0,01 0,01 0,01 0,02 0,01 0,01 0,03 2 0,01 1 1 1 1 1 1 1 1 2 0,01 1 2 0,01 1 2 0,20 1 2 0,10 1 <.05 <0,5 <0,5 <0,5 <0,5 <0,1 <0,1 <0,1 <0,1 <0,1 <0,1 <0,1 3 0,20 1 <.05 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 0,1* 1 <.05 2 2 0,22 1 <.05 2 11$ 201 20F 211 1*0 1*5 300 3F0 3F5 1F0 1F0 110 2$0 2+0 2F0

* 3 3 3 1 3 3 3 3 3 2 3 3 3 3 3

10 1* F* 111 *F 50 1$,5 FF *F 113 1+ 15 230 115 120 1F0

11 3 3 3 3 2 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3

12 2,2 1,* 1,F 1,$ 2,2 0,* 1,05 1,2 1,3 1,* 1,* 2 2,1 2,1 2,1

16

15Cr0F

17 1F,gCr10

18 20,o.i35

19

$0Cr10

20

CIC +0

21 A K 200

22

A K250

23

A K300

24

A K350

25

A 100

26

A 150

27

A 200

2F

A 250

C/timi&area alegerii materialului se !a&ea&= /e eL/erien5a /roie tantului ;i /entru o alegere ra/id= a materialului se /lea = de la Mte'a date re8eritoare la N soli it=rile din tim/ul eL/loat=rii , ondi5iile de

29

A 300

30

A 350

Po derea

eL/loatare , lasa din are 8a e /arte /iesa ;i ondi5iile de eLe u5ie . On ontinuare se 'a /re&enta o metod= de alegere a materialului o/tim numit= metoda de a a"i* a va"ori"or optime . ,etoda /resu/une re&ol'area urm=toarelor eta/e N 1. sta!ilirea rolului 8un 5ional al /iesei , a te>nologi it=5ii onstru 5iei ;i a ondi5iilor e onomi e de 8un 5ionare ale a esteia P 2. determinarea ;i sta!ilirea 8a torilor analiti i ai /ro!lemei alegerii materialului o/tim P 3. des om/unerea 8a torilor analiti i Qn elemente /rimare P $. a/re ierea antitati'= a 8a torilor analiti i se 8a e 8olosind un sistem de notare , Qn 8un 5ie de 'aloare 8ie =rei /ro/riet=5i B a ordMnduHiHse o not= tBP 5. sta!ilirea /onderii im/ortan5ei 8ie =rui 8a tor /rimar se 8a e 5inMnd ont de datele re&ultate din eta/ele 1 ;i 3 a ordMnd 8ie =rei /ro/riet=5i B o /ondere dB Qn sta!ilirea /onderi tre!uie Qnde/linita m ondi5ia N d k = 1 P k =1 +. alegerea solu5iei o/time la momentul dat se 8a e a/li Mnd riteriul N m Tk " d k = maL im k =1 1. anali&a solu5iilor din /un t de 'edere al utilit=5ii lor ;i sta!ilirea ondi5iilor de Qnlo uire e onomi = a unui material u alt material . ?i @ d co t de proprieti"e .! cio a"e 2re*iste a "a coro*i! eA re*iste a "a r!pere5 Bi de ce"e te( o"o&ice2t!r abi"itatea Bi !*i abi"itatea5 "a care se ada!& ce"e eco omice materia"!" a"es pe tr! rea"i*area piesei este O=9 45.

9CPD0O=)= 1

/0C,D=63C 6O=)=)D +)N9?DONC= C= PD3/3D +O=O/DN- CNC=DEC 1O6+C+)N9?DONC=F C /)P6C+3?3=O6 Cunoa;terea rolului 8un 5ional al /iesei este /rima eta/= Qn /roie tarea ori =rui /ro es te>nologi de reali&are a /iesei res/e ti'e rolul 8un 5ional al /iesei este dat de rolul 8un 5ional al ori =rei su/ra8e5e e delimitea&= /iesa in s/a5iu de a eea in /rimul rMnd se sta!ile;te rolul 8un 5ional al 8ie =rei su/ra8e5e din /un t de 'edere al rolului lor 8un 5ional su/ra8e5ele se lasi8i = QnN 7 s!pra.ee"e de asamb"are R ara teri&ate /rinN H o anumit= on8igura5ie geometri =P H /re i&ie dimensional= ridi at=P H rugo&itate mi =P H /res ri/5ii re8eritoare la 8orma geometri =P H /res ri/5ii re8eritoare al /o&i5ia su/ra8e5ei in ra/ort u alte su/ra8e5eP H e'entuale /res ri/5ii re8eritoare la duritatea su/ra8e5ei. 7 s!pra.ee .! cio a"e R ara teri&ate /rinN H /re i&ie dimensional= ridi at=?de/inde de rolul 8un 5ional in ansam!lul din are 8a e /arte@P H rugo&itate mi =?uneori este mare , de/inde de rolul 8un 5ional@P H /res ri/5ii re8eritoare la /o&i5ia su/ra8e5ei in ores/onden5= u alte su/ra8e5eP H e'entuale /res ri/5ii re8eritore la on8igura5ia geometri =P H e'entuale /res ri/5ii re8eritoare la /ro/riet=5ile me ani e, as/e tul su/ra8e5elor. 7 s!pra.ee te( o"o&ice R a/ar Qn tim/ul /relu r=ri ;i a9ut= la /o&i5ionarea /iesei Qn 'ederea /relu r=ri ele /ot r=mMne du/= terminarea /relu r=ri sau /ot dis/are, in 8un 5ie de on8igura5ia geometri = 8inal= a /iesei . :e ara teri&ea&= /rinN H /re i&ie dimensional= ores/un&=toare?ne/re i&at=, de ele mai multe ori ote li!ere@P H rugo&itatea su/ra8e5ei ores/un&=toare u /ro edeul te>nologi de reali&are a su/ra8e5eiP H 8=r= /res ri/5ii sau e'entuale /res ri/5ii re8eritoare la 8orma geometri =P H e'entuale /res ri/5ii re8eritoare la /o&i5ia su/ra8e5ei in ra/ort u su/ra8e5ele e urmea&= a 8i /relu rate. 7 s!pra.ee a!Gi"iare 2de "e&t!r5 R 8a leg=tura intre su/ra8e5ele 8un 5ionale ;i ele de asam!lare. :e ara teri&ea&= /rinN H /re i&ia dimensional= mi = ?ne/re i&at=@P H rugo&itatea su/ra8e5ei mare ? ea are re&ulta din /ro edeul de o!5inere a semi8a!ri atului@P H 8=r= /res ri/5ii re8eritoare la /re i&ia de 8ormaP H 8=r= /res ri/5ii re8eritoare la /re i&ia de /o&i5ii. 9! osc@ d aceste e"eme te re.eritoare a" tip!ri"e de s!pra.ee ce de"imitea* o pies H spai! se poate stabi"i ro"!" .! cio a" a" ! ei piese .r a c! oaBte a samb"!" di care .ace parte piesa sa! se poate proiecta o pies care s H dep"i easc ! a !mit ro" .! cio a" imp!s. ,etoda 8olosit= /entru sta!ilirea rolului 8un 5ional /osi!il sau /entru /roie tarea unei /iese are s= Qnde/lineas = un anumit rol 8un 5ional im/us /oarta numele de metoda de a a"i* mor.o.! cio a" a s!pra.ee"or. 3 esta metod= /resu/une /ar urgerea intrHo su esiune logi = a urm=toarelor eta/eN 7 descomp! erea piesei H s!pra.ee c@t mai simp"e ?/lane, ilindri e, oni e, e'ol'enti e, eli oidale et .@P R otarea t!t!ror s!pra.ee"or ce de"imitea* piesa i spai! P I a a"i*area .iecrei s!pra.ee H parte din urm=toarele /un te de 'edereN 8orma geometri = a su/ra8e5ei, dimensiuni de ga!arit, /re i&ie dimensional=, /re i&ie de 8orm=, /re i&ie de /o&i5ie, rugo&itate ;i duritateP I H tocmirea ! i &ra. J s!pra.ee I caracteristici K R stabi"irea ro"!"!i .! cio a" a" piesei , se 8a e Qn urma anali&ei de orela5ie a di8eritelor ti/uri de su/ra8e5e o!5inute in gra8ul su/ra8e5e R ara teristi i . %olul 8un 5ional im/us unei /ese se o!5ine /resu/unMnd /entru su/ra8e5ele e delimitea&= /iesa in s/a5iu ara teristi ile ores/un&=toare ti/urilor de su/ra8e5e ?de asam!lare, 8un 5ionale, te>nologi e, sau auLiliare@. ?i @ d co t de ro"!" .! cio a" a" .iecrei s!pra.ee H parte si a a"i*@ d .orma Bi dime si! i"e pieseiA e re*!"t c aceasta va .i .o"osit "a ast!parea ! !ei &!ri de evac!are a ! !i recipie tA care poate .i sa! ! s!b presi! e. -eci reper!" este ! cep.

9CPD0O=)= 3 Procedee te( o"o&ice posibi"e de obi ere a piesei semi.abricat

On 'ederea alegerii unei metode sau a unui /ro edeu te>nologi de reali&are a unei /iese se 5ine ont de de&'oltarea industriei ;i de ondi5iile o8erite. <ro edeul te>nologi ales tre!uie s= asigure o !un= alitate a /ieselor, la un /re5 de ost Mt mai s =&ut. :e 8a e o anali&= om/leL= a /ro edeelor te>nologi e /entru o!5inerea unor re&ultate 8inale mai a'anta9oase. <ri'ind /osi!ilit=5ile de reali&are a /iesei se au Qn 'edere urm=toareleN desenul /iesei rolul 8un 5ional al su/ra8e5elor materialul ales, om/ortarea lui la /relu rare num=rul de !u =5i ? /rodu 5ie anual= @ utila9ul de are dis/une Qntre/rinderea <rin i/alele /ro edee de o!5inere a semi8a!ri atelor metali e sunt urm=toareleN turnare de8ormare /lasti = /resare ;i sinteri&are din /ul!eri sudare t=iere Jurnarea R este un /ro edeu te>nologi de reali&are a /ieselor /rin introdu erea unui material metali Qn stare li >id= QntrHo a'itate s/e ial eLe ut=. <rin solidi8i area to/iturii re&ult= /iesa turnat=, are re/rodu e on8igura5ia ;i dimensiunile a'it=5ii de turnare. <rin i/alele /ro edee de turnare suntN Qn 8orme din ameste de 8ormare o!i;nuit Qn 8orme o9i, u modele u;or 8u&i!ile Qn 8orme metali e 8=r= su/ra/resiune Qn 8orme o9i u liant termorea ti' Qn 8orme metali e u su/ra/resiune entri8ugal= <relu rarea /rin de8ormare /lasti = se !a&ea&= /e /lasti itatea metalelor, adi = /e a/a itatea a estora de a =/=ta de8orma5ii /ermanente su! a 5iunea unor 8or5e eLterioare. A= Mnd a!stra 5ie de unele /ierderi te>nologi e, ine'ita!ile, /relu rarea /rin de8ormare /lasti = re/re&int= un /ro edeu de /relu rare 8oarte a'anta9os Qn eea e /ri'e;te e onomia de metal, 8iind net su/erior /relu r=rii /rin a; >iere la are /ierderile de material su! 8orm= de de;euri sunt 8oarte mari. <ro edeele de /relu rare /rin de8ormare /lasti = sunt urm=toareleN H laminare H tragere H eLtrudare H 8or9are Hli!era H /rin de8ormare H /relu rarea ta!lelor H /rin t=iere H /rin de8ormare H /relu rarea 5e'ilor ;i a /ro8ilelor Ia sta!ilirea /ro edeului o/tim de o!5inere a /iesei, tre!uie ales /ro edeul e asigur= /re i&ia ne esar=, reali&area 8ormei erute de rolul 8un 5ional Qn ondi5iile unei /rodu ti'it=5i mari ;i /re5 de ost minim.

9CPD0O=)= 4
Obi erea piesei semi.abricat pri tr7! procede! te( o"o&ic de t!r are Jurnarea, a /ro edeu te>nologi este una din ele mai 'e >i metode de o!5inere a /ieselor /rin /unere in 8orma, de&'oltate de om. Jurnarea inter'ine Qntotdeauna a metoda te>nologi a distin t= la materialele are sunt ela!orate in stare li >ida sau 'Ms oasa. Om/reun= u /relu r=rile /rin matri5are si u ele de 8ormare /rin sinteti&are sunt utili&ate in mod nemi9lo it la reali&area 8ormei /ieselor R s/re deose!ire de alte /relu r=ri, unde 8orma re&ulta /rin mi9lo irea unor /ro ese te>nologi e /reliminare distin te ?laminare, tragere, 8or9are li!era, a; >iere si mi roa; >iere@. <rin turnare se /ot reali&a 8orme /ra ti nelimitate, /iese u mase di'erse, de la 8ra 5iuni de gram si /ana la sute de tone, are Q;i g=ses utili&=ri in toate domeniile de a ti'itate. <ro esele de eLe u5ie a /ieselor /rin turnare se remar a /rin urm=toarele a'anta9eN H /ermit reali&area de /iese u on8igura5ii di'erse, in lasele de /re i&ie +..1+, u su/ra8e5e de rugo&itate %aE1,+...200 SmP /ermit reali&area de /iese u /ro/riet=5i di8erite in se 5iune ?unimaterial, /olimaterial@P

reea&= /osi!ilitatea o!5inerii de adaosuri de /relu rare minime ? 8ata de 8or9area li!era, sau /relu r=rile /rin a; >iere@P reea&= /osi!ilitatea de automati&are om/leLa a /ro esului te>nologi , 8a/t e /ermite re/eta!ilitatea /re i&iei si a ara teristi ilor me ani e, la toate loturile de /iese de a ela;i ti/P H /ermit o!5inerea unei stru turi uni8orme a materialului /iesei, 8a/t e Qi on8er= a esteia o re&isten5= multidire 5ional=. 0n general, om/a titatea, stru tura i re&istenta me ani a a /ieselor turnate sunt in8erioare /ieselor similare reali&ate /rin de8ormare /lasti a ?deoare e a estea /oseda o re&istenta unidire 5ional=, du/= dire 5ii /re8eren5iale@. Dintre de&a'anta9ele /ro edeelor de reali&are a /ieselor /rin turnare se /ot enumeraN H onsum mare de mano/era, Qndeose!i la turnarea in 8orme tem/orareP H osturi ridi ate /entru materialele auLiliareP H onsum mare de energie /entru ela!orarea si men5inerea materialelor in stare li >ida la tem/eratura de turnareP H ne esit= m=suri e8i iente mun =. :e /ot /relu ra /rin turnare materiale metali e si nemetali e , in /rodu 5ie de serie sau de uni ate. De men5ionat = , /rin turnare se /ot reali&a atMt /iese/semi8a!ri ate dintrHun material uni , sau din el /u5in doua materiale ? a o/eriri /rin turnare stati a sau entri8ugala, utili&area turn=rii u inser5ii, o!5inerea /rin turnare a materialelor om/o&ite et .@. Jendin5a a tual= este de a e8i ienti&a /ro esele de /rodu 5ie /rin redu erea adaosurilor de /relu rare si a o/era5iilor de /relu rare dimensionala ulterioare. Din a est moti', /ro edeele de /unere in 8orma, Qntre are ;i turnarea, a/=t= o aten5ie deose!it=, unos Mnd un grad mai ridi at de /er8e 5iune ;i ino'are 8a5= de alte /ro edee. 0n 8un 5ie de domeniul de a/li are al /ro esului de turnare ? te>nologii me ani e, metalurgi e, de me ani a 8ina, de te>ni a dentara, de /relu r=ri de industria >imi a, de onstru 5ii et .@, /ot eLista denumiri s/e i8i e, are sunt sinonime. <rin i/alele denumiri u are se /re&int= in ontinuare. Cmestec!" de .ormare este materialul din are e reali&ea&= interiorul 8ormei de turnare ? la turnare in 8orme tem/orare@, 8iind om/us din doua elementeN un material granulat, are are rolul de a se modela du/= on8igura5ia modelului si de a um/le rama de 8ormare, si un liant, are on8er= re&istenta si sta!ilitate 8ormei de turnare, /ermi5Mnd ulterior de&!aterea 8ormei /entru eLtragerea /iesei. 3meste ul de 8ormare tre!uie sa ai!= o !un= re8ra taritate, /entru a re&ista la onta tul u to/itura, /re um si o granula5ie ores/un&=toare, /entru a asigura etan;eitatea /ere5ilor a'ita5ii 8ormei. +orma de t!r are este s ula s/e i8i a /ro esului te>nologi de turnare are on5ine a'itatea de turnare re5eaua de turnare si analele de e'a uare a ga&elor. Cu a9utorul ei se reali&ea&= on8igura5ia ,ga!aritul si alitatea su/ra8e5ei /iesei. Aormarea este denumirea generi a a o/era5iilor /rin are se reali&ea&= 8orma de turnareP a est termen se re8era numai la reali&area 8ormelor tem/orare ;i semitem/orare, on8e 5ionate din ameste uri de 8ormare. Aormele /ermanente , de ti/ul matri5elor si al o >ilelor se reali&ea&= /rin turnare sau 8or9are, urmate de /relu r=ri me ani e, tratamente termi e ;i de su/ra8a5= . 3Gtra&erea piesei denume;te o/era5ia de s oatere a /iesei solidi8i ate din 8orma de turnare. ,ie&ul este o /arte distin ta a 8ormei de turnare, u a9utorul =ruia se o!5in golurile interioare ale /iese turnate. ,ie&urile /ot 8i /ermanente?la turnare in matri5e sau o >ile@ sau tem/orare ? la turnarea in o >ile sau in 8orme tem/orare@.Aormarea mie&urilor se 8a e u a9utorul utiilor de mie&. ,odelul de turnatorie este o ma >eta tridimensionala are re/rodu e a/roa/e identi /iesa, m=rit= ores/un&=tor in 8un 5ie de ara teristi a de ontra 5ie ala solidi8i are a materialului /iesei si ser'e;te in o/era5iile de 8ormare. ,ula9ul este un model intermediar ?negati'ul 8ormei /iesei reale@P ser'e;te la reali&area modelului de turnatorie?/o&iti'ul 8ormei /iesei@. %e5eaua de turnare este /artea te>nologi a a a'ita5ii 8ormei de turnare, are on5ine /Mlnia d turnare, totalitatea analelor de ondu ere a materialului li >id s/re a'itatea /iesei, /re um si maselotele. <entru 8ormarea re5elei de turnare se reali&ea&= modele ores/un&=toare. Jurna!ilitatea este /ro/rietatea te>nologi a a unui material e de8ine;te a/a itatea a estuia de a a/=t= du/= solidi8i are on8igura5ia geometri a si dimensiunile unei 8orme geometri e in are se introdu e in stare li >ida sau li >idoH'Ms oas=. -ste o /ro/rietate te>nologi a om/leLa, are determina /osi!ilit=5ile unui material de a 8i /relu rat /rin turnareP ea este in8luen5at= de m=rimi 8i&i e /re umN 8u&i!ilitatea, 8luiditatea, ontra 5ia de solidi8i are et . Jurnarea este denumirea generi a a unor gru/e de /ro ese te>nologi e de reali&are a /ieselor semi8a!ri at ;i/sau 8inite . ontra /olu=rii mediului si /entru Qm!un=t=5irea ondi5iilor de

Proprieti de turnare ale metalelor i aliajelor 1. 0!r abi"itateaL /ro/rietatea te>nologi = glo!al= , are re8le t= om/ortarea materialelor Qn ra/ort u /ro edeele te>nologi e din gru/a turn=rii . -a se eL/rim= /rin ali8i ati'e N 8oarte !un= , !un= , satis8= =toare , sla!= , nesatis8= =toare . 2. +!*ibi"itatea L este /ro/rietatea materialului de a tre e Qn stare to/it= . 3. +"!iditateaL este /ro/rietatea materialului a8lat Qn stare li >id= sau 'Ms oas= de a urge ;i um/le toate detaliile a'ita5ii 8ormei de turnare . $. 9o traciaL este /ro/rietatea materialului metali de aH;i mi ;ora 'olumul Qn tim/ul solidi8i =rii . 5. /e&re&areaL este se/ararea onstituen5ilor unui ameste eterogen ast8el Qn Mt distri!u5ia a estora nu mai este uni8orm= . +. Cbsorbia &a*e"orL eL/rim= /ro/rietatea de a di&ol'a ga&e . Ia /roie tarea modelelor ;i a utiilor de mie& tre!uie /ar urse urm=toarele eta/eN 1. Rstabi"irea ro"!"!i .! cio a" a" piesei I se 8a e /e !a&a metodei de anali&= mor8o8un 5ional= a su/ra8e5elorP 2. Ra"e&erea materia"!"!i optim pe tr! co .ecio area piesei 7 se 8olose;te metoda de anali&= a 'alorilor o/timeP 3. R H tocmirea dese !"!i piesei br!t t!r ate I se 8a e /ornind de la desenul /iesei 8inite, /e are se adaug=N H Cp 7 adaosuri de /relu rare, /e toate su/ra8e5ele a =ror /re i&ii dimensionale ;i rugo&it=5i nu /ot re&ulta dire t din turnareP H Ct 7 adaosuri te>nologi e, /entru toate su/ra8e5ele a =ror on8igura5ie sau /o&i5ie nu /oate 8i o!i;nuit= dire t /rin turnare sau Qn 'ederea sim/li8i =rii 8ormei te>nologi e a /ieseiP HCH 7 adaosuri de Qn linare, are 8a ilitea&= s oaterea modelului din 8orm= ;i a /iesei din 8orm=. Taloarea adaosurilor de Qn linare de/inde de /o&i5ia /lanului de se/ara5ieP H 6c 7 adaosuri su! 8orma ra&elor de ra ordare onstru ti'e, Qn s o/ul de a e'ita a/ari5ia de8e telor de ti/ul 8isurilor ;i r=/=turilorP HCc H adaosuri de ontra 5ie. :ta!ilirea a estuia se 8a e Qn 8un 5ie de natura materialului de turnatP $. RH tocmirea dese !"!i mode"!"!i I se 8a e /ornind de la desenul /iesei !rut turnate 5inMnduHse seama de 'alorile adaosurilor de ontra 5ie ;i de num=rul ;i 8orma m=r ilorP 5. RH tocmirea dese !"!i c!tii"or de mie* I se 8a e 5inMnd ont de on8igura5ia interiorului /iesei !rut turnate are indi = num=rul ;i 8orma mie&urilor. 3legerea /lanului de se/ara5ie se 8a e 5inMnd ont de urm=toarele re omand=riN s= 8ie, /e Mt /osi!il, /lan de simetrieP s= 8ie, /e Mt /osi!il, un /lan dre/tP s= 8ie situat Qn /o&i5ie ori&ontal=P s= on5in= su/ra8a5a ea mai mare a /iesei. :ta!ilirea adaosului de ontra 5ie, se 8a e utili&Mnd 8ormulaN d undeN dm R dimensiunea modeluluiP d/ R dimensiunea /ieseiP B R ontra 5ia liniar= Execuia cavitii de turnare i turnarea propriuzis <entru o!5inerea /iesei ?1@ , se 8olose;te modelul 8ormat din semi8orma su/erioar= ?2@ ;i semi8orma in8erioar= ?3@ asam!late dea lungul /lanului de se/ara5ie KHK u ;ti8turi de entrare ?5,+@ . <entru o!5inerea a'it=5ii ?10@ se utili&ea&= semimodelul in8erior ?$@ are se /lasea&= Qn interiorul semiramei ?F@ Qn are se /une ameste ul de model ?*@ ;i ameste ul de um/lere ?12@ . Ca'itatea ?11@ se o!5ine u a9utorul semimodelului su/erior ?1@ /lasat Qn semirama su/erioar= ?13@ Qn are se /une ameste de um/lere ?1$@. %e&ult= a'itatea ?22@. Ii >idul ?1F@ se toarn= /rin re5eaua de turnare 8ormat= din /Mlnie ?1*@ , /i iorul /Mlniei ?20@ ;i analul de alimentare ?21@ . -'a uarea ga&elor ?15@ ;i a aerului din a'itatea de tunare se reali&ea&= /rin analele ?1+@ ;i r=su8l=toarea ?11@ Qn urma solidi8i =rii metalului sau alia9ului li >id re&ultMnd /iesa !rut turnat= are are o !a'ur= Qn /lanul de se/ara5ie ;i resturi ale re5elei de turnare . On urma o/era5iei de de!a'urare re&ult= /iesa turnat= .

k = d 1 + ?mm@ p 100