Prof.univ.dr. Carmen Cretu, Politici educationale Politici educaionale 1 1. Obiect de studiu n Enciclopedia Internaional a Educaiei, Husen, T.

, 1985, 1995, obiectul de studiu al disciplinei politica educaiei este astfel precizat: a studia politicile educaiei presupune a aborda modalitatea n care distribuia puterii i luarea deciziilor afecteaz rezultatele educaiei (vol.3 p.3977). biectul de studiu al politicii educa!ionale se situeaz" la intersec!ia dintre valen!ele de reactivitate #i respectiv, de proactivitate ale ac!iunii educa!ionale: politica educa!iei studiaz" at$t finalit"!ile, modalit"!ile #i consecin!ele diferitelor strate%ii de adaptare a educa!iei la realit"!ile societ"!ii precum #i ale acelor strate%ii de determinare prin educa!ie a unor noi realit"!i sociale. !ducaia "neleas ca un sistem or#anizat sub forma unui sistem oficial$ este n acelai timp determinat i determinant n cadrul societii pe care o reprezint % &ea este' n acelai timp' un a#ent al sc(imbrii i o consecin a sc(imbrii societii % n acelai timp un #enerant al mobilitii sociale i un a#ent al reproduciei ordinii sociale )a#erlind * +a(a' ,9-.' pp. -- % ,9.. &odalit"!ile de manifestare a influen!ei politicului asupra educativului sunt deosebit de diverse: controlul e'ercitat de stat sau de anumite %rup"ri %uvernamental( repartizarea resurselor financiare #i umane( numirea anumitor actori, a%rea!i politic, )n func!iile )nalte de decizie din administra!ia c$mpurilor educa!ionale( orientarea reformelor din )nv"!"m$nt( adoptarea curriculum*ului na!ional de c"tre comisiile+consiliile numite de structurile %uvernamentale de resort( promul%area anumitor strate%ii de pre%"tire #i de promovare a cadrelor didactice etc. 2. Precizri terminologice Politica ,ni!ial #i tradi!ional, termenul de politic" este corelat cu participarea la treburile de stat sau cu implicarea )n conducerea statului sau a cetii (polis), cu arta de a guverna oamenii ce tr"iesc )ntr*o societate. -ceast" accep!iune este frecvent" )n literatura filosofic". .Politica este nucleul implicit sau e'plicit de principii care subliniaz" pro%rame specifice, le%isla!ie, priorit"!i/ 01a2n, 1939, p.435. ntr*o alt" accep!iune, frecvent ve2iculat" )n literatura sociolo%ic", politica este definit" ca scena pe care se confrunt" indivizi #i %rup"ri, afla!i )n competi!ie pentru e'ercitarea mandatelor reprezentative. &ai concret, politica desemneaz" concuren!a dintre personalit"!ile sau dintre partidele politice pentru a accede la %uvernare #i la controlul colectivit"!ilor locale. 1

Prof.univ.dr. Carmen Cretu, Politici educationale

- treia accep!iune, mai restr$ns", sectorial" #i te2nic", confer" termenului politic" semnifica!ia de ansamblu de inten!ii #i decizii ce func!ioneaz" )ntr*un cadru instituional delimitat prin competene profesionale specifice 0politica educa!iei, a s"n"t"!ii, a rela!iilor interna!ionale, etc.5. .Politica este un set de principii ce %2ideaz" o varietate de ac!iuni dintr*o sfer" anume/ 06ic2an, 1988, p.'i5. 7e altfel, aceasta este #i cea mai recent" tendin!" manifestat" )n literatura peda%o%ic" a politicii educa!iei care confer" termenului de politic" sensul de ceea ce fac organizaiile/instituiile i care sunt cauzele acelor activiti (Reimers, !!"). n limba8ul comun, politica este un concept container, incluz$nd aproape toate realit"!ile determinate, direct sau intermediat, de %uverne sau alte or%anisme de conducere instituite la nivelele na!ional #i interna!ional. 6ecent, se manifest" tendin!a de a e'tinde sfera semantic" a termenului prin desemnarea ansamblului deciziilor #i ac!iunilor ma8ore ce se iau #i la nivelul local, al or%aniza!iilor+institu!iilor %uvernamentale #i ne%uvernamentale, indiferent de m"rimea sau de sfera impactului acestora. -stfel, )n plan educa!ional putem vorbi de politica universitii # sau a colii $. &anifest"rile politicii sunt rezultatele finale ale ale%erilor )ntre mai multe variante de ac!iune, ale%eri f"cute )n structurile decizionale #i stipulate 8uridic de c"tre structurile le%islative abilitate. n ma8oritatea cazurilor, aceste ale%eri sunt rezultatul unor dezbateri+confrunt"ri #i reflect" raportul dintre interes #i compromis. n plan concret, politicile se vizualizeaz" )n principii, proiecte #i procese ac!ionale stabilite prin statut, interpretate prin cod administrativ, opera!ionalizate prin re%lement"ri institu!ionale #i sus!inute prin le%isla!ie. 9implific$nd, politica indic" ceea ce este permis #i respectiv nepermis s" se )ntreprind" )n domeniul s"u de aplicare autorizat". Politologia 0%r. polis .stat/, .cetatae/ #i lo%os .#tiin!"/5 desemneaz" #tiin!a politic". Primele consemn"ri sunt )n :ermania unde termenul a fost propus de ;u%en <is2er =alin% #i preluat de :ert von ;>neren )ntr*o publica!ie din 195?, precum #i )n <ran!a, de c"tre -. T2erive. 7ezvoltat" ini!ial ca demers al filosofiei politice, politolo%ia s*a specializat ulterior pe diferite areale ale investi%a!iei politicului. Ramurile tradiionale ale tiinei politice 0delimitate dup" P2. =raud, @AA15: %eoria politic abordeaz" concepte fundamentale pentru domeniu cum ar fi puterea, na!iunea, statul etc. 7e asemenea, teoria politic" analizeaz" aspecte %enerale implicate )n ac!iunea politic", de e'emplu, re!ea de rela!ii, carism", mobilizare etc. n cadrul acestei ramuri sunt formulate marile modele teoretice prin care se interpreteaz" realitatea social" #i politic". Tot aici sunt analizate #i dezvoltate metodolo%iile contemporane ale analizei politice. &ociologia politic studiaz" modurile de construire a universurilor de reprezentare simbolic" prin actorii vie!ii politice 0institu!ii, partide politice, %rupuri de interese politice, for!ele

Prof.univ.dr. Carmen Cretu, Politici educationale sociale5, precum #i prin procesele de ale%eri electorale, de socializare, de comunicare de ac!iune colectiv". 'dministraia public sau politicile publice reprezint" un domeniu de analiz" #tiin!ific" ce 8ustific" prin el )nsu#i, importan!a actului administrativ )n lumea de azi. -bordarea politicilor publice )n cadrul #tiin!ei politice se diferen!iaz" de #tiin!a administra!iei publice. Politicile publice studiaz", de e'emplu, procesele decizionale din institu!iile departamentelor %uvernamentale specializate 0ale educa!iei, s"n"t"!ii, asisten!ei sociale, muncii etc.5. Relaiile internaionale abordeaz", multireferen!ial, raporturile dintre state, precum #i activit"!ile or%aniza!iilor interna!ionale, for!ele transna!ionale, )n rela!ie cu politica intern" de stat. Politicul poate fi definit ca obiect de studiu al #tiin!ei politice sau ca un c$mp de ac!iune al politicii. n cel de*al doilea sens, politicul reprezint" un c$mp social de contradic!ii, de a%re%"ri de aspira!ii sau de interese controlate de o putere le%itim". Politici publice Politicile publice reprezint" un fenomen definitoriu pentru democra!iile moderne. ;le se concretizeaz" )n ac!iunile autorit"!ilor publice )ntreprinse ca strate%ii de solu!ionare ale problemelor ce apar )n via!a societ"!ii. Cu c$t aceste politici sunt mai transparente, cu at$t ele pot fi analizate mai pertinent iar autorit"!ile pot fi controlate mai mult de c"tre public. n societ"!ile democratice, rezultatele politicilor publice asumate de %uvernele formate de diverse %rup"ri politice devin repere 2ot"r$toare pentru conduita electoratului )n urm"toarele ale%eri. Politicile publice se definesc cel mai simplu prin eviden!ierea distinc!iilor specifice fa!" de politicile private, a#a cum sectorul public se poate defini prin raportare la sectorul privat. 7istinc!iile dintre sectorul public #i cel privat pot fi analizate pe dimensiuni multiple 0B.;.Cane, 19955: forma de proprietate( aloc"rile sau investi!iile publice + private( transferurile publice #i cele private( inciden!a autorit"!ii %uvernamentale + inciden!a libertatea individuale asupra anumitor zone din cele dou" sectoare( personalul din sectorul public + personalul din sectorul privat( contract"rile publice + private. Politicile publice sunt asumate de autoritatea statal" #i sunt elaborate de diferite institu!ii %uvernamentale. ;le se manifest" )n re!ele de decizii interdependente cu privire la ale%erea obiectivelor, a strate%iilor #i a mi8loacelor, a resurselor alocate pentru atin%erea scopurilor. Principala surs" de sus!inere a politicilor publice const" )n ta'ele percepute de la contribuabili. ;duca!ia, al"turi de cultur", s"n"tate, armat" reprezint" un sector fundamental al politicilor publice. Politica/politicile educaiei Particualriz$ndu*se )n c$mpul educa!ional, politica se obiectiveaz" )n acele principii, proceduri #i procese ac!ionale stabilite )n statut, cod administrativ #i re%lement"ri institu!ionale care determin" starea #i orientarea de educabilitate a

Prof.univ.dr. Carmen Cretu, Politici educationale popula!iei. ;duca!ia reprezint" un scop strate%ic al tuturor na!iunilor, iar politica educa!iei reflect" orientarea evolu!iei societ"!ii )n ansamblu. (n sens restr)ns, cu referire la demersurile central*%uvernamentale, politica educa!ional" se )ntreprinde prin decizii obiectivate )n documente oficiale 0le%i, 2ot"r$ri de %uvern, re%ulamente ministeriale, etc.5. (n sens larg, cu referire la transferarea #i multiplicarea deciziei prin descentralizare, p$n" la nivelul institu!ional, politica educa!ional" poate fi asimilat" cu planurile sau pro%ramele educa!ionale 0politicile5, concepute #i aplicate %lobal sau sectorial, inclusiv la nivelele de politici ale universit"!ii, ale #colii, ale clasei 0v. 7>e, 1935, Bones, 19335. Politica educa!iei studiaz" obiectivele sistemului educa!ional #i ac!iunile care ar trebui s" fie luate pentru atin%erea acestora. -c!iunea politic" )n educa!ie este un proces )n care se pun )ntreb"ri, se prezint" probleme, se ofer" e'plica!ii #i se su%ereaz" solu!ii 06eic2, 199D5. n analiza politicilor educa!ionale trebuie s" se distin%" mai multe cate%orii de nivele de %eneraliatate : interna!ional, na!ional, local institu!ional ( %lobal 0e'. politica educa!iei )n 6om$nia, sau )n universitatea+#coala ', analizat" pe toate dimensiunile5 ( sectorial 0se analizeaz" o doar una sau c$teva dimensiuni : politicile din domeniile curriculum*ului, pre%"tirii cadrelor didactice, ale educa!iei pentru cate%oriile de elevi cu nevoi speciale, politicile de parteneriat educa!ional, etc.5. Lider i manager. Conducere i management 9e fac adeseori confuzii )ntre lideri #i mana%eri 0administrator5 #i respectiv, )ntre lideran!" sau conducere #i mana%ement sau procesul de administrare a deciziei. Conducerea #i mana%ementul sunt procese relativ asem"n"toare dar nu identice. Conducerea afecteaz" modul de %$ndire #i de ac!iune al oamenilor, vizeaz" prioritar sc2imbarea )n timp ce mana%ementul desemneaz" procesul comple' )nf"ptuire )n practic" a sc2imb"rii %$ndite de lider. Ca urmare, calit"!ile definitorii ale unui conduc"tor sau lider sun viziunea, cura8ul sc2imb"rii, inspira!ia )n sesizarea direc!iilor benefice, capacitatea de a cuceri, motiva #i de a convin%e oamenii. &ana%erul )#i )ncepe activitatea din momentul adopt"rii viziunii liderului. &ana%erul are rolul laborios de a elabora planul ac!iunii, de a stabili calendare, de a dimensiona bu%etul, de a an%a8a personalul #i de a*l distribui pe direc!ii de ac!iune, de a controla #i de a monitoriza )ntrea%a activitate menit" s" conduc" la rezultatele a#teptate de lider. 7esi%ur, )n desf"#urarea celor dou" procese de conduce #i de mana%ement este dificil de decelat, )n fiecare moment, %rani!ele fiec"rui act de lideran!" sau de mana%ement. *u toate

Prof.univ.dr. Carmen Cretu, Politici educationale acestea, ar fi e#trem de pgubos s asimilm cele dou procese, pentru c actorii lor trebuie apreciai, evaluai, alei i promovai dup criterii de performativitate diferit. En bun lider al educa!iei trebuie s" aib" viziunea de a orienta evolu!ia sistemului educa!ional c"tre direc!iile cele mai performante, s" se raporteze la cele mai avansate strate%ii educa!ionale ale momentului )n lume, s" aib" cura8ul asum"rii riscurilor deciziilor ma8ore de sc2imbare, )n timp ce un bun mana%er, trebuie s" aib" cunoa#terea, te2nicitatea #i perseveren!a necesare elabor"rii #i monitoriz"rii ac!iunilor practice ce*#i propun s" conduc", )n final, la atin%erea scopului de politic" educa!ional" propus de lider.

3. Caracteristicile politice generale ale aciunii educaionale -c!iunea educa!ional" are o serie de caracteristici care apar!in c$mpului politic. Prin aceste caracteristici, educa!ia intr" inevitabil )n 8ocul puterii politice, ca dimensiune specific" de manifestare a acesteia. C.Ce%rand, 199@, delimiteaz" trei caracteristici comune politicii #i educa!iei. 1. ;duca!ia ca #i politica, este un domeniu public al c"rui or%anizare #i re%lementare se proiecteaz" prin le%i #i se materializeaz" prin institu!ii #i re%uli de conducere. n func!ie de %radul de centralizare a sistemelor na!ionale de )nv"!"m$nt, %rad care reflect" prin el )nsu#i o realitate politic", e'presia institu!ional" a politicii educa!iei se centreaz" )n 8urul ministerului, inspectoratelor #colare, or%aniza!iilor %uvernamentale #i ne%uvernamentale sau, )n cazul unei descentraliz"ri accentuate, universit"!ilor #i #colilor. @. 7emersul politic este )n esen!" anticipativ, o proiec!ie )n viitor cu scopul de a determina, ameliora, a8usta, crea realit"!i conforme cu o anumit" voin!" sau cu valorile actualizate sau operante la un moment dat. ;volu!iile din sistemul educa!ional se realizeaz" prin proiecte con#tient #i e'plicit elaborate. ;duca!ia este prin e'celen!" un proiect, un act teleolo%ic care prefi%ureaz" devenirea adultului din copil. ns", spre deosebire de politic", a c"rei putere este de scurt" durat", supus" )n cazul democra!iilor 8ocului alternan!ei dintre dou" le%islaturi, dimensiunea temporal" a unui proiect sau a unei reforme )n educa!ie este mai ampl", reclam$nd )n %eneral, mai mult de zece ani. n acest timp actorii politici se sc2imb", opiniile evolueaz" )n alte direc!ii, condi!iile sociale #i te2nolo%ice se transform", fapte ce determin" aceeler"ri, modific"ri, fr$n"ri sau c2iar abandonare )n realizarea proiectelor educative ini!iale. D. Politica este le%at" )n mod necesar de putere, fie c" se e'prim" ca e'erci!iul puterii, contestare a puterii sau ca lupt" pentru putere le%itim recunoscut". Fi educa!ia este le%at" de putere, e'prim$ndu*se prin le%i, decrete, re%ulamente, pro%rame #i instruc!iuni. -plicarea lor este impulsionat" #i controlat" de o ierar2ie prestabilit" iar nerespectarea lor atra%e sanc!iuni. Plec$nd de la aceste caracteristici pot fi identificate #i s" analizate diferite e'presii sau accente ale actului politic, )n obiectivele #i )n activitatea sistemelor de )nv"!"m$nt. n unele cazuri, accentele respective semnaleaz" o politic" de8a elaborat" sistemic #i coerent, alteori doar tendin!e de constituire a unei politici educa!ionale. 5

Prof.univ.dr. Carmen Cretu, Politici educationale