Lectura4 Teh - Masurare

LECTURA1-Tehnici de reglare si aparate de masura
Partea I Notiuni de metrologie

1 Generalitati privind tehnicile de masurare
1.1 Definitii
Notiune Definitie
Marime fizica (X) Parametru care trebuie controlat pe durata fabricatiei
unui produs sau al transferului lui (presiune,
temperatura, nivel)
Masurare Ansamblul operatiilor avand drept scop determinarea
valorii unei marimi fizice.
Masura (x) Evaluarea unei marimi prin cmparare cu o alta
marime de aceiasi natura (omogena sau nu),
raportat la unitate (lungime, greutate, timp).
Incertitudine (dx) ezultatul masurii (x) al unei marimi (X) incomplet
definita de un singur numar si care se impune
caracterizat de cel putin un cuplu (x, dx!care
defineste incertitudinea asupra lui x). Aceasta
incertitudine este data de diverse erori legate
de masura, asa incat x!dx " X " x#dx.
Eroare absoluta (e) ezultatul unei masurari mai putin adevarate a
marimii fizice si care se exprima intr!o unitate
de masura (e $ x ! X).
Eroare relativa (e
r
) aportul dintre eroarea de masura la valoarea
adevarata a marimii fizice, exprimata in
procente (e
r
$ (e%X)&'').
1.2 Simboluri si unitati de masura SI
Unitati de baza
Marime nitate de masura
Denumire Simbol Denumire Simbol
(ungime ( Metru m
Masa M )ilogram *g
+imp t ,ecunda ,
-urent electric i Amper A
+emperatura + )elvin )
-antitate de materie Mol mol
Intensitate luminoasa I -andela cd
Unitati derivate
Marime nitate de masura
Denumire Simbol Denumire Simbol
Arie sau suprafata , Metru patrat m
.
/olum / Metru cub m
0
1recventa f 2ertz 2z
/iteza v Metru pe secunda m % s
1orta f 3e4ton 3
Momentul unei forte M 3e4ton!metru 3m
/ascozitate dinamica 5 Poiseuil Pi
+ensiune 6 /olt /
ezistenta electrica 78m 9
-apacitate - 1arad 1
Permitivitate : 1arad % metru 1 % m
Permeabilitate ; 2enr< % metru 2 % m
1
-amp electric E /olt % metru / % m
1lux luminos = (umen lm
Iluminare E (ux lx
(ungime de unda > Metru m
-uanta de radiatie oentgen
/iteza ung8iulara ? adian % secunda rad % s
Acceleratie g Metru % secunda la patrat m % s
.
Acceleratie ung8iulara @ adian % secunda la patrat rad % s
.
Energie, (ucru mecanic A Boule B
Putere P Aatt A
Presiune, Efort P Pascal Pa
-antitate de caldura C Boule B
-antitate de electricitate C -oulomb -
Energie A Boule B
Putere activa P Aatt A
Putere aparenta A Boule B
Putere reactiva C /olt! Amper reactiv /A
Inductanta ( 2enr< 2
-amp magnetic 2 2enr< % metru 2 % m
Inductie magnetica D +esla +
1luxul inductiei = Aeber Ab
(uminanta ( -anela % metru la patrat -d % m
.
+ransmisie Eecibel dD
Activitate nucleara A -ourie DF
1.! Multiplii si submultipli unitatilor de masura
1." Modelarea relatiilor intre unitatile fi#ice
1.".1 Pre#entare
Pentru exemplificare vor fi reprezentata grafic relatiile intre doua unitati fizice, utilizand relatiileG
Ee tip dreaptaGH $ a X#b I
Ee tip radacina patrataG H $ * JXK I
Ee tip ridicare la putereG H $ X
n
.
1.".2 Schemati#are a relatiilor intre marimile fi#ice
$ip de relatie %epre#entare
(ineara 1ara
adacina patrata x
Puterea LnM
n
x
2
,e poate scrie relatiaG
,
_
& .
&
& .
&
X X
X x
latia Re
Y Y
Y y
1.".! %elatia de tran#itivitate
1."." Detector cu iesire in semnal unificat "&2' m(
-onsideram un traductor de presiune cu iesire in semnal unificat N!.' mA pentru un domeniu de masura de
la ' la O bar, a carui reprezentare grafica este intre presiune si curentul furnizat esteG
1.".) %elatia intre debit si presiune
Eebitul C este proportional cu radacina patrata a diferentei de presiune P, caz in care reprezentarea relatiei
dintre debit si diferenta de poresiune esteG
1.) (lte unitati de masura utili#ate
Distanta*
pouce (inc8) G & in $ .,ON cm
pied (foot) G & ft $ &. in $ 0',NP cm
mile (miles) $ O.P' ft $ &,Q'R *m
mille nautiFue (mn) $ &,PO. *m
+olum*
pinte (pint) $ ',RN l
gallon (6, gallon) G & 6,gal $ N pintes $ 0,SPQ l
baril (6, barrel) G & bbi $ N. 6,gal $ &OR l
& m
0
$ &''' l I
& dm
0
$ & lI
Masa*
once (ounce) G & oz $ .P,0O g
livre (pound) G & lb $ ',NON *g
Putere*
c8eval vapeur (8orsepo4er) G & 8p $ ',S0Q *A $ & -/
Diverse*
& 8a $ &' ''' m
.

& 8 $ 0Q'' s
& noeud (*t) $ &,PO. *m%8
2 Metrologie si calitate
2.1 Probleme legate de certificarea calitatii
6nul dintre aspectele dificile privind asigurarea calitatii in metrologie este alegerea traseului lantului de
etalonare, respectiv al racordarii miTloacelor de masura la lantul national de etalonare. ,istemul national de
etalonare asigura racordarea referintelor si instrumentelor de masura la etaloanele nationale fondate prin
laboratare acreditate in mod oficial.
3ota G
3otiunea de racordare acopera etalonarea sau verificarea, fara a semnifica aceiasi notiune. In
practica cel mai frecvent se efectueaza o verificareI
Alegerea modalitatii de racordare este una delicata deoarece gama costurilor implicate este foarte
extinsa.
3
2.2 ,rgani#area unei linii de etalonare
,unt definite urmatoarele tipuri de etaloaneG
-talon primar Prezinta cele mai ridicate calitati metrologice si a caror valoare este stabilita fara
referiri la alte etaloane al aceleiasi marimiI
-talon de referinta -ea mai ridicata calitate metrologica disponibila intr!un loc sau organizatie data
unde se vor realiza masuratorileI
-talon de transfer 6tilizat intermediar pentru comparatie intre doua etaloaneI
-talon de lucru 6tilizat curent pentru etalonare sau controlul masuratorilor efectuate, a aparatelor
de masura sau a materialelor de referinta.
emarci G
+ermenul Ldispozitiv de transferM trebuie utilizat atunci cand nu exista un etalon intermediarI
6n etalon de lucru este un etalon obisnuit in raport cu unul de referintaI
6n etalon de lucru utilizat curent pentru a se asigura ca masuratorile sunt efectuate corect, este
definit ca etalon de control.
2.! %eferiri la normele de calitate I.S.,. .'''
IS,&.''' 3u reprezinta o norma in sensul strict al cuvantului, aceasta definind defapt cadrul
general si specifica liniile directoare de alegere si de utilizare a altor normeI
IS,&.''1 Prezinta modul de asigurarea calitatii in proiectarea, dezvoltarea, producerea,
instalarea si prestatiile asociateI
IS,&.''2 Asigura certificarea la intreprinderile care nu realizeaza produse si servicii la
clientiI
IS,&.''! 7fera modul de asigurarea calitatii in faza de control si incercari finaleI
IS,&.''" 1urnizeaza intreprinderilor directivele de implementare a sistemului de gestiune a
calitatii.
2." Diferitele erori posibile
-rori sistematice Erori reproductibile a caror cauza este legata cu o lege fizica, deci susceptibila de a
fi eliminata prin corectii convenabileI
-rori aleatorii Erori nereproductibile care se evidentiaza prin legi statisticeI
-rori accidentale Erori rezultate din manevre gresite, a unei functionalitati defectuoase sau al
functionarii defectuoase a aparatelor si care se iau in considerare la determinarea
masurarii.
2.) $ipurile clasice de erori
4
-roare in raport cu #ero /offset0 3u depinde de valoarea marimii
masurate.
eprezinta valoarea masurata x ,
atunci cand marimea X$'
-roare de scala /gain0 Eepinde de caracteristica lineara a
valorii marimii masurate.
[ ] dB
X
x
log E
gain
.'
-roare de linearitate -urba caracteristica nu reprezinta
o dreapta.
-roare datorata fenomenului de
histere#is
1enomenul de 8isterezis exista
atunci cand rezultatul
masurarii depinde de
masuratoarea anterioara.
-roare de mobilitate Este o eroare de scara si se
datoreaza numerizarii
semnalului.
! 1aracteristicile lantului de masura
!.1 Principiul lantului de masura
,tructura de baza a unui lant de masurare contine un minim de trei etaTe, de naturi si complexitati diferite,
compusa in cvasitotalitate din dispozitive electroniceG
-aptatorul ca aparat sensibil la
variatiile unei marimi fizice si
care pornind de la aceste variatii,
va furniza o alta marime fizica.
-onditioneaza semnalele furnizate
de la captator, in scopul
amplificarii acestora pentru
compatibilizarea cu aparatul de
afisare sau de comanda. In general
contine si filtre de reducere a
perturbatiilor prezente in semnale.
Aparat de comanda si vizualizare.
!.2 Gama de masurare
eprezinta ansamblul valorilor masurabile pentru care aparatul de masura furnizeaza o masura corecta.
Intervalul de masura corespunde diferentei dintre valoarea maxima si cea minima a gamei de masurare. In
cazul aparatelor cu gama reglabila de masurare, valoarea maxima a intervalului de masura este denumita
scara intreaga.
5
emarcaG Eaca aparatul indicator are cadranul gradat in unitatile marimii masurate, intervalul lui de masura
nu se confunda intotdeauna cu intervalul gradarii.
!.! %angeabilitate
aportul minim intre intervalul de masurare si scara intreaga.
!." 1urba de etalonare
Este specifica fiecarui aparat si permite transformarea masurii brute in masura corectata, utilizand un aparat
etalon.
!.) Sensibilitate
1iind data marimea de masurat X si semnalul furnizat de aparatul de masura x , atunci tuturor valorilor lui X
ii va corespunde o valoare a lui x.
( ) X f x
,ensibilitatea in Turul unei valori ale lui XG
dX
dx
m
Eaca functia este lineara sensibilitatea aparatului va fi constantaG
dX
dx
m
Atunci cand, atat x cat si X sunt de aceiasi natura sensibilitatea este adimensionala si poate fi denumita gainG
( ) [ ] dB m log Gain .'
!.2 1lasa de preci#ie
Este specifica aparatului si corespunde valorii raportului dintre eroarea cea mai mare posibila si intervalul de
masurare.
masura de Intervalul
posibila im max Eroarea
Clasa &''
!.3 %e#olutie
Eacca aparatul este de tip numeric rezolutia este definita astfelG
masurare de punctelor Numarul
masurare de Intervalul
zolutie Re
!.4 5inete
-alifica incidenta aparatului de masura in raport cu fenomenul masurat, respectiv marimea cu care aparatul
perturba la minim marimea de masurat.
!.. %apiditate sau timpul de raspuns
Aptitudinea unui aparat de a urmari variatiile marimii de masurat.
!.1' 6anda de trecere
Danda de frecventa pentru care amplificarea captatorului
[ ]
,
_
dB
X
x
este cuprinsa intre doua valori.
6
emarciG
-onventional, un semnal in c.c. este de frecventa nulaI
Pentru cazul ilustrat, timpul de raspuns estimat la f
max
$',&2z este +$',&Q%f
max
.
!.11 Marime de influenta si compensare
Marimile de influenta sunt toate marimile fizice, altele decat cea de masurat, susceptibile de a perturba
marimea masurata. In general captatorii de uz industrial sunt compensati prin dispozitiv interior care
limiteaza influenta marimilor perturbatoare (temperatura cea mai cunscuta).
!.12 $ratarea statistica a marimilor masurate
Erorile produc o dispersie a rezultatelor pe durata unor masuratori repetate. 6n tratament statistic se
peermiteG
Ee a se cunoaste valoarea cea mai probabila a marimii masurateI
Ee a fixa limitele de incertitudine.
Eaca masuratorile sunt repetate de n ori asupra marimii X se obtin ca rezultateG x&, x.... xn, caz in care
valoarea medie se defineste astfelG
n
x
x
i
Eispersia acestor rezultate este data prin tipul de ecartG

&
,
_

n
x x
i
Eaca erorile accidentale care afecteaza diferite masuratori, sunt independete, probabilitatea de aparitie de
rezultate diferite satisfac in mod obisnuit legea denumita a lui UaussG
( )

,
_
,
_

.
.
.
.
&

x x
e x p
In acest cazG
/aloarea cea mai probabila este valoarea medie a masuratorilorI
In general, gradul de incertitudine este de 0 ori ecartul!tip.
7
!.1! 5idelitate7 corectitudine7 preci#ie
(parat fidel -alitatea aparatului de masura a
caroui erori sunt reduse.
Ecartul tip este considerat
ca eroare de fidelitate.
(parat corect 6n aparat este cu atat mai corect
cu cat valoarea medie este
ai apropiata de valoarea
reala.
(parat precis 6n aparat este precis daca este atat
fidel cat si corect.
" Propagarea erorilor
".1 Prin multiplicare
Marimea X se obtine prin masurarea lui H si V W X $ H V, in care H si V sunt X'. Masurarea lui H va da
<Yd<, iar cea a lui V, zYdz.
( ) ( ) dz z dy y "X"( ) ( ) dz z dy y + +
( ) ( )
( ) ( )
) ordinul de erorile negliand !
y
dy
z
dz
x
dx
y
dy
z
dz
z y z y X
z y
dy dz
y
dy
z
dz
z y dy dz dy z dz y z y dz z dy y
z y
dy dz
y
dy
z
dz
z y dy dz dy z dz y z y dz z dy y
.
&
&
+
,
_
+ t
'
1
]
1
,
_
+ + + + + + + +
1
]
1
,
_
+ +
".2 Prin impartire
In mod identic se demonstreaza ca in cazul unui cat, erorile relative se insumeaza.
".! Prin insumare
Marimea X se obtine prin masurarea lui H si V W X $ H#V, in care H si V sunt X'. Masurarea lui H va da
<Zd<, iar cea a lui V, zZdz.
dz z dy y +
"X"
dz z dy y + + +
( ) ( ) dz dy dx dz dy z y x + + t +
"." Prin scadere
In mod identic se demonstreaza ca in cazul unei diferente erorile relative se insumeaza.
(tentie* +rebuie evitata scaderea numerelor de acelasi ordin de marime.
Partea I I 1aptatori si transmitatoare
1 1lasificarea semnalelor
8
1.1 Semnal analogic
6n semnal este numit analogic daca amplitudinea marimii fizice poate lua o infinitate de valori intr!un
interval dat.
Semnal continuu* -are are o vatiatie lenta in timp (temperatura, debit, nivel).
5orma* 1orma de semnal importanta (presiune cardiaca, cromatografie, impact).
5recvential* ,pectrul de frecventa care transporta informatia dorita (analiza vocala, sonor,
spectrografie).
1.2 Semnal numeric
6n semnal este numit numeric daca amplitudinea marimii fizice nu poate lua decat un numar finit de valori
(in general doua).
$ot sau nimic /$,%0* Informatii aspra starilor bivalente a sistemului (inc8is%desc8is).
$ren de impulsuri* 1iecare impuls reprezinta imaginea unei modificari de stare (codor
incremantal).
-santionare* Imaginea numerica a unui semnal analogic (temperatura, debit, nivel).
2 1aptator
2.1 Definitie
6n dispozitiv de prelevare a informatiei care elaboreaza o parte din marimea fizica, o alta de natura diferita
(electrica), utilizabila la finalul masuratorii sau comenzii.
2.2 1aptator activ
1unctioneaza in regim de generator, fiind in general realizat pe un efect fizic care asigura conversia in
energie electrica a formei de energie prelevata, propie marimii fizice (energie termica, energie mecanica,
radiatie).
-fect termoelectric* 6n circuit realizat din doua conductoare din naturi c8imice diferite, a caror
Tonctiuni sunt la temperaturile +& si +., va devenii sediul unei f.e.m e(+&,+.).
-fect pie#oelectric* Aplicarea unei forte mecanice la anumite materiale denumite piezoelectrice
(cuart), conduce la aparitia unei deformari a sarcinii electrice de semn diferit pe cele doua fete opuse.
9
-fect de inductie electromagnetica* /ariatia fluxului de inductie magnetica intr!un circuit va
induce o tensiune electrica.
-fect fotoelectric* Eliberarea sarcinilor electrice dintr!un material sub influenta unei radiatii
luminoase sau in general a undelor electromagnetice cu lungimi de unda " decat pragul caracteristic
materialului.
-fect 8all * 6n camp magnetic D va genera in material un camp electric E pe directie
perpendiculara.
-fect fotovoltaic* Electronii si gaurile sunt eliberate in vecinatatea unei Tonctiuni P3 iluminate, iar
deplasarea acestora va modifica tensiunea la borne.
2.! 1aptator pasiv
In general impedanta unuia dintre parametrii determinanti este sensibila la marimea masurata, variatie care
rezultaG
1ie din variatia dimensiunii captatorului (de pozitie, potentiometre, inductanta cu miez mobil,
condensator cu armatura mobila).
1ie din deformarea care rezulta din forta unei marimi (presiune, acceleratie).
Impedanta unui captator pasiv si variatiile ei nu sunt masurabile decat cu un captator integrat intr!un circuit
electric, respectiv prin alimentare de la un adaptor.
2." 1orpuri de proba si captatori compo#iti
Ein motive de costuri sau de usurinta in exploatare se poate utiliza un captator carte nu este sensibil la
marimea fizica de masurat ci la unul dintre efectele acesteia si care poate fi direct masurabila de captator.
2.) 1aptator integrat
6n ansamblu realizat prin te8nici de microelectronica si care se regrupeaza pe acelasi suport comun din ,i
(captatorul propiuzis, corpul de incercat si electronica de adaptate).
! $ransmitator
!.1 %olul transmitatorului
6n dispozitiv care converteste semnalul de iesire a captatorului in semnal standard de masurare.
!.2 Parametrarea unui transmitator
+ransmitatorul poseda cel putin doi parametrii de relare (decalaTul fata de zero si intervalul de masurare).
Eaca transmitatorul are o reglare analogica, pentru parametrul transmitatorului trebuie respectata ordineaG
10
Ee a regla zeroul cand marimea masurata la minimul intervalului de masurare (relare ')
Ee a regla amplificarea cand marimea de masurat la maximul intervalului de masurare (relare &'').
" 1onectare electrica
".1 $ransmitator
1u " conductori
activi
Eispun de alimentare si
furnizeaza un curent I, iar
sc8ema este identica cu cea a
regulatoarelor.
1u ! conductori Identic ca mai sus
1u 2 conductori
pasivi
3u dispune de alimentare si
va controla curentul printr!o
alimentare din exterior.
".2 Schema de principiu al unei bucle de curent
7 bucla N!.' mA este compusa dinG
6n generator care furnizeaza curentul electric II
6nul sau mai multi receptori care masoara curentul electric I care traverseaza.
emarcaG
-urentul I de iesire prin borne # generatorI
-urentul I intre borne # receptori.
".! -9ecutie practica
,e cerceteaza numarul buclelor de curent.
Pentru fiecare bucla se intocmeste lista instrumentatiei de realizat.
In fiecare lista se determina elementul generator unic.
,e leaga (#) generatorului la (#) receptorului cu un conductor rosu.
,e leaga (!) generatorului la (!) receptorului cu un fir negru.
Eaca este posibil se leaga (#) disponibile ale receptoarelor la (!) la cele disponibile aFle altor
receptoare cu un conductor albastru.
/erificare, in fiecare bucla de curent.
11
) $ransmitator inteligent
6n transmitator inzestrat cu un modul de comunicatie si un microcontroler. Modulul de comunicare permiteG
Ee a regla transmisia la distantaI
Ee a conecta mai multe transmitatoare la aceiasi linie.
Microcontrolerul permiteG
-onversia marimii in alta marime, numita secundara
-orectarea influentei marimilor de influenta aspra masurarii.
).1 (vanta:ele metrologice ale transmitatorului inteligent
Precizia. +ransmitatorul are ma multe componente analogice. Marimile de influenta sunt compensate
iar nelinearitatea transductorului poate fi corectata.
angeabilit[.
epetabilitate.
Autosiguranta ! Position de repli
+ratarea semnalului ! 1iltrare
).2 (vanta:e de configurare si intretinere
Acces la distanta
,tandardizare
Eiagnostic semnalului la iesire
Ar8ivarea configuratiei
).! Parametrare
Eaca transmitatorul inteligent poseda mai multe functii problema este mai dificilaG
12
)." Decalarea #eroului si tipul de iesire
-orespunde valorii marimii masurate cand la iesire semnalul este '.
2 (legerea transmitatorului
2.1 Intervalul de masurare
,e impune considerarea cel putin al domeniului de masurare si al valorii maxime a marimii masurate. El
trebuie sa fie capabil de a oferii o masura corecta pe intregul interva de masurare si o rezistenta la valoarea
maxima al marimii masurate.
2.2 $emperaturi
,e impune considerarea temperaturii maxime de lucru (care poate uneori depasii limitele elementului
detector) si temperatura mediului ambiant. -ele mai multe transmitatoare electronice nu vor functiona
convenabil cand temperaturile depasesc &'S\-, fapt care impune utilizarea unor accesorii de montaT pentru a
readuce temperatura fluidului procesat in limitele acceptabile prin celula transformatorului. Expunerea
dispozitivelor electronice cu semiconductori la temperaturi ambiante ridicate (de maxim PO!R0\-) are ca
efect reducerea duratei de viata a componentelor.+emperaturile ridicate produc defectarea acestor
componente electronice. In plus, este recomandata asigurarea unei cat mai bune raciri a modulelor
electronice, iar pe durata iernii o reincalzire cu vapori in cadrul unei carcase termostatate.
2.! Mediul ambiant
+ransmitatoarele trebuie sa functioneze in medii in care nivelul de umiditate relativa de la '!&'' a fluidului
procesat, iar mediul ambiant nu trebuie sa contina caracteristici de coroziune (apa marii, medii acide sau
bazice evaporate in atmosfera).
2." ;one periculoase
3ormele nationale ale statelor membre al -omisiei Economice Europene, unificate cu normele -omitetului
European de 3ormalizare in Electrote8nica, suntG
-N )'.'1" ] eguli generala
-N )'.'1) ] Imersii in ulei (EEx.o)
-N )'.'12 ] ,uprapresiuni interne (EEx.p)
-N )'.'13 ] 6mplere purvulenta (EEx.F)
-N )'.'14 ] -arcase antiexplozibile (EEx.d)
-N )'.'1. ] Protectie crescuta (EEx.e)
-N )'.'2' ] Protectie intrinseca (EEx.i)
Prin reglementarile -EI se disting urmatoarele categorii de zone periculoaseG
;ona ' ;ona 1 ;ona 2
In care, in permanenta exista un
amestec explozibil de gaz, vapori
In care se pot forma in timpul
functionarii normale amestecuri
In care se pot aparea in timpul
functionarii anormale amestecuri
13
sau pulberi. explozibile de gaz, vapori sau
pulberi.
explozibile de gaz, vapori sau
pulberi.
2.) 1arcasa antie9plo#iva
-arcasa antiex reprezinta o carcasa a aparatelor electrice capabila de a rezista fara defectare exploziei unui
gaz sau vapori susceptibili de a se produce in interiorul carcasei, explozie care nu genereaza in exterior
scantei sau flacara care pot inflama gazul sau vaporii prezenti in Turul carcasei.
2.2 -chipamente in protectie intrinseca
Ec8ipamentele si cablurile in protectie intrinseca sunt incapabile de a elibera o energie electrica suficienta, in
conditii normale sau anormale pentru a provoca aprinderea unui amestec atmosferic specific periculos. In
cazul conditiilor anormale, intervalul domeniilor de accidente se extinde la toate partile ec8ipamentului si
cablaTelor, la componentele electrice, aplicarea unei supratensiuni, operatii de reglare si de intretinere si alte
conditii similare.
3 5onctions7 s<mbolisation7 sch=ma $I
3.1 5unctii
-aptatorii pot fi asociati cu mai multe functiiG (a fonction indicateur local,
Ee indicare la distanta
Ee tansmitator.
3.2 Simboli#are
3orma 31 E 'N!.'0 defineste reprezentarea simbolica a regulatoarelor, masurarii si automatizarii proceselor
industriale. Instrumentele utilizate sunt reprezentate prin cercuri in Turul literei care defineste marimea fizica
reglata si litera functiei sau functiilor. (iterele pentru sc8ema I+, suntG
eglarea nivelului in balon cu corectarea tendinteiG
3.! ,peratii matematice
6neori marimea captata va fi corectata pentru compensarea efectelor marimilor de influenta. In sc8ema I+
reprezentata mai Tos este prezentata masurarea debitului cu compensarea temperaturii si presiuniiG
14
4 %etea de comunicatii numerice
-aptatorii numerici cedeaza din ce in ce mai mult locul captatorilor numerici, fapt materializat in primul rand
prin aparitia transmitatoarelor inteligente si in plus in vecinatatea unei ar8itecturi in retele de captatori ^I
numite retele de comunicatii numerice definite prin mai multe standarse industrialeG Profibus, 1ieldbus,
Aold1ip. 7biectivul lor este identic, de a simplifica realizarea buclelor de reglare, utilizand o conexiune
unica intre diverse interpuneri a buclei de reglare (captatori, regulatoare, elemente de executie), conexiune
care serveste atat dialogului intre aceste interventii cat si alimentarii lor cu energie. In cazul unei bucle
complexe cu doua interventiiG
MontaTul interventiei asupra reteleiI
Adaptarea prin intermediul unui program soft4are de functionare a regulatorului.
Ein nefericire nu pot fi standardizate aceste diferite tipuri de retele de comunicatie numerica, pentru a se
simplifica exploatarea acestor noi te8nologii si reducere a costurilor.
1aptator de presiune
1 Definitii
1.1 Definitia presiunii
7 marime care deriva din ,I care reprezinta raportul dintre forta aplicata perpendicular si suprafata la care
se aplica.
.
m
N
"
#
$
"
a

1.2 nitatile de masura ale presiunii
1.! Definitii pentru presiune
15
Presiune absoluta* Presiunea reala care se utilizeaza in cazul fluidelor gazoaseI
Presiunea atmosferica sau barometrica* Presiunea medie la nivelul marii &O \-, de _ &'&0 mbar, care
poate varia pe timp de ploaie fata de timpul frumos si este functie de altitudine (8idrostatica).
Presiunea relativa* Eiferenta de presiune in raport cu cea atmosferica, utilizata frecvent deoarece captatorii
sunt supusi la presiunea atmosferica. Pentru masurarea presiunii absolute trebuie creat un vid puternic in
camera de referinta.
Presiune diferentiala* Eiferenta dintre doua presiuni dintre care una de referinta si care poate capata si
valori negative.
+id* +eoretic corespunde unei presiuni absolute nule si care nu poate fi atinsa sau depasita
Presiune de lucru sau in conducta* 1orta exercitata pe unitatea de suprafata de catre un fluid in regim de
curgere paralel cu peretele conductei.
1." Presiunea pentru fluide /lichide si ga#oase0
Presiunea hidrostatica* Uenerata in interiorul unei coloane de fluid datorita greutatii masice a fluidului pe
suprafata considerata, data de relatiaG
m
s % m m % &g
"
' g "
a
. 0
Presiune datorata fortelor e9terioare* Presiunea sup`limentara creata de un fluid care curge cu o viteza /G
s % m
m % &g
"
v ( "
a
0 O '
Presiunea totala&de sarcina* -onform teoremei lui Dernoulli, suma presiunii 8idrostatice, datorate fortelor
exterioare si al celei 8idrodinamice, care prezinta o aceiasi valoare in toate punctele ale unui fluid in curgere
orizontala, incompresibil si de vascazitate negliTabila.
2 Manometre hidrostatice
2.1 5unctia de umplere
. 0
s % m m % &g
"
m
g
"
'
a
Inaltimea unui fluid da o masura a presiunii, iar sensibilitatea aparatului de masura este cu atat mai mare cu
cat masa volumica a lic8idului este mai mica.
2.2 Manometru tub
Eiferenta in altitudine manometrica a lic8idului 8 intre doua cote ale aceluiasi tub in forma de 6, genereaza o
masura a diferentei de presiune P intre cele doua extremitati ale tubului.
g dp
d'
dp
da
m

.
&
.
16
6tilizand tub 6 cu sectiuni inegale, sensibilitatea manometrului creste, caz in careG
( ) ( ) g # #
#
dp # #
d' #
dp
da
m
+
. &
&
. &
&
2.! Masurarea presiunii atmosferice
6arometrul lui $orricelli* 6n tub de sticla cu lungimea de _ R' cm, plin cu mercur si inc8is la un capat, in
care inaltimea 8 indica masura presiunii atmosferice (&'&0 mbars pentru 8 $ ',SRR0 m).
2." Probleme de capilaritate
In tuburile 6 cu sectiune mica (" O mm), care contin un lic8id manometric, vor exista pe de o parte forte de
coeziune intre moleculele lic8idului, iar pe de alta parte forte de aderenta intre moleculele lic8idului si cele
ale tubului. Eaca fortele de aderenta sunt a decat cele de coeziune, se spune ca lic8idul uda peretii tubului
(apa#sticla), iar curbura este concavaG
Eaca, din contra fortele de coeziune sunt a decat cele de aderenta, se spune ca lic8idul nu uda peretii tubului
(mercur#sticla), iar curbura este convexaG
>egea lui ?urin Accensiunea si depresiunea capilara suntG
Proportionale cu tensiunea superficiala a lic8idului,
Invers proportionala cu masa volumica a lic8idului,
Invers proportionala cu diametrul tubului capilar utilizat.
2.) (vanta:ele si inconvenientele manometrelor cu tub
Manometrele cu coloana de lic8id acopera domeniul de la ' la OY&'
O
Pa pentru gazG
(vanta:e Inconveniente
Precizia nu depaseste ',&
,tabilitate buna.
-onstructie simpla si ieftina.
Uabarit si fragilitate.
,ensibil la temperatura si vibratiiI
+uburile perfect calibrateI
17
Erori cauzate de lic8ide vascoase si tuburi groaseI
3u pot convertii presiunea masurata in semnal analogic.
2.2 Domeniul de utili#are
Masurare presiuni absolute, relarive sau diferentiale, pana la . bar.
-oloana de lic8id trebuie sa fie " .m.
Indicat pentru masuratori de laborator sau ca aparate etalon.
! Manometre cu deformarea solidelor
!.1 Manometrul cu tub 6ourbon
!.1.1 5onctionare
,unt lipite, sudate sau insurubate pe suportul tubului care formeaza o piesa completa cu racordul. Prin
intermediul unei gauri in racord fluidul de masurat trece in interiorul tubului. Partea finala mobila a tubului
se deplaseaza la modificarea presiunii, prin efect Dourbon, deplasare care este proportionala cu presiunea
masurata si care este transmisa prin intermediul miscarii acului indicator si afisata pe cadranul.
!.1.2 tili#are
,unt utilizate pentru masurarea presiunilor pozituive sau negative a fluidelor gazoase sau lic8ide, cu conditia
ca ele sa nu fie puternic vascoase sau cristalizate. Intervalele de masurare se intind pe toate plaTele de la ',Q
bar la N *bar. Pentru intervalele de b N' bars se utilizeaza forma in arc iar pentru intervale a Q' bars forma
elicoidala. Ele nu permit masurarea fenomenelor rapide si evolutive ale presiunii. Incertitudinea masurarii
variaza de la ','. la ',. pentru domeniul de masura ' la 0 *bar.
!.1.! (vanta:e si inconveniente
!.2 Manometre cu membrana
!.2.1 5onctionare
Membrana este continuta intre . bride. Printr!o gaura in racord fluidul de masurat vine in camera de presiune
sub membrana, care se va deplasa sub efectul presiunii, deplasare proportionala cu presiunea masurata si
transmisa prin intermediul miscarii acului indicator si afisata pe cadran. In cazul riscului de corodare datorita
fluidelor agresive toate partile in contact cu fluidul vor fi proteTate cu un strat de plastic protector.
!.2.2 tili#are
,unt utilizate in principal pentru masurarea presiunilor reduse, pozitive sau negative, a fluidelor gazoase sau
lic8ide. Intervalele de masurare posibile sunt conform EI3 de la &Q mbar la N' bar. Membranele sunt foarte
subtiri si ondulate. Eatorita formei sunt mai putin sensibile la vibratii decat manometrele cu tub si sunt usor
de proteTat impotriva suprasarcinii si a fluidelor agresive. In cazul fluidelor puternic vascoase sau cristalizate
se ec8ipeaza cu bride desc8ise. Membranele sunt montate orizontal sau vertical fara diferente remarcabile de
functionare.
!.! Manometre cu capsula
!.!.1 5onctionare
18
-apsula este montata pe racord, fie direct fie prin intermediul unui tub metalic. Prin gaura din racord fluidul
de masurat trece prin interiorul capsulei, care sub efectul presiunii, semipartile acesteia se bombeaza.
Eeplasarea este proportionala cu presiunea masurata si transmisa prin intermediul unui mecanism acului
indicator si afisata pe ecran
!.!.2 tili#are
,unt utilizate pentru masurarea presiunilor reduse, pozitive sau negative, in special pentru gaze. ,e impun
unele restrictii in cazul lic8idelor. Intervalele de masura posibile sunt de la .,O mbar la Q'' mbar. 7rganul
motor al capsulei sunt de forma speciala functie de mambrana. -ele doua membrane ondulate sunt
concentrice, montate etans in capsula. Pentru intervale foarte reduse de masurare este posibil de asamblat
mai multe capsule in mod de burduf.
!." Manometre de presiune absoluta
!.".1 5onctionare
Principiul de masurare este independent de forma rganului motor, presiunea fluidului de masurat fiind
determinata in raport cu presiunea de referinta care trebuie sa fie egala cu presiunea absoluta (vidul absolut).
(atura organului motor care nu este in contact cu fluidul de masurat trebuie sa fie la aceiasi presiune ca cea
de referinta. -onform formei organului de masurare aceasta se atinge prin evacuare cu etansare, fie intr!o
camera de referinta incorporata in sistem.
!.".2 tili#are
,unt utilizate pentru masurarea presiunii fara a fi supusa variatiilor presiunii atmosferice din mediul
inconTurator. Intervalele posibile de masurare sunt de la &' mbar la &'' bar absolut.
!.) Manometre pentru presiune diferentiala
!.).1 5onctionare
7 capsula montata intr!o cutie etansa este supusa dinspre interior spre exterior la o presiune. Eiferenta de
presiune intre cele doua parti produc o deplasare a capsulei, proportionala cu diferenta de presiune masurata
si transmisa prin mecanism acului indicator si afisata pe ecran. Este afisata doar diferenta de presiune si nu
presiunile luate individual.
!.2 Procedee de conversie
!.2.1 1onversie prin variatia re#istentei
19
%amemorare din fi#ica* ezistenta electrica a unui conductor este data de relatiaG
[ ]
[ ]
[ ]
[ ]
'
.
m lui conductoru #ectiunea #
m lui conductoru )ungimea )
m electrica atea rezistivit
unde
#
)
R

Principiul de functionare* Pista rezistiva este amplasata pe partea fixa a captatorului si deplasarea
mecanismului de masurat este cuplat cu un cursor. ezistenta dintre un punct fix si partea mobila a
potentiometrului este functie de pozitia la masurare. Elementul sensibil este constituit dintr!un suport pe care
este dispus o pasta rezistiva care contine un liant plastic si carbon sau un bobinaT rezistiv. Elementul sensibil
se poate raportaG
1ie in interiorul unui cilindru care constituie un potentiometru rotativ
1ie fixat pe suport plat pentru realizarea unui captator rectiliniu.
!.2.2 1onversie prin variatia capacitatii
%amemorare din fi#ica* 6n condensator este compus din doua conductoare separate cu un izolator.
-apacitatea condensatorului este data de relatiaG
( )
[ ]
[ ]
'
m ui izolatorul grosimea e
m #uprafata #
ui izolatorul a relativa atea permitivit
( vidului atea permitivit
unde
e
#
C
r
r
.
&.
'
'
&' PO P

Principiul de functionare* Eiferenta de presiune antreneaza variatia grosimii dintre conductori, respectiv a
capacitatii celulei
20
1a#ul captatorilor de presiune diferentiala* Presiunile P& si P. sunt transmise prin intermediul unui ulei
de silicon membranei deformabile, ceea ce provoaca o variatie a capacitatii intre armaturi si membrana
deformabila.
!.2.! 1onversie prin variatia inductantei
%ememorare din fi#ica* 6n bobinaT din conductori, parcurs de curent electric, genereaza un camp magnetic
D, a carui linii pot fi canalizate in Turul circuitului magnetic.
[ ]
[ ]
'

1
]
1

*b spirele a traverseaz care $luxul
+
magnetic i circuitulu ta tan luc Re R
, electric Curentul I
spire de Numar N
unde R I N
&
Principiul de functionare* Miezul magnetic se deplaseaza prin interiorul bobinei, generand o variatie a
inductantei bobinei.
21
!.2." ?o:a de e9tensionometrie
Etaloanele de tensiune sunt lipite pe corpul de proba, montate in punte A8eastone, fapt care permite o
compensare a marimilor de influenta.
!.2.) 1onversie prin efect pie#oelectric
,tructuri piezoelectrice (sub forma de cablu coaxial blindat), utilizate ca corpuri de proba care asigura direct
transformarea efortului generat de o forta 1 in sarcina electrica C.
" 1aptatori cu balanta de forte sau echilibru de forte
".1 Pre#entare
,istemul contrabalanseaza efectele fortelor de presiune pentru a ramane in pozitie de ec8ilibru. Intensitatea
reactiei sistemului este proportionala cu efectele fortelor de presiune. (a ec8ilibru, masa M este egala cu
masa de determinat. Ec8ilibrul pozitiei este identic cu valoarea fortelor de presiune, cu erori negliTabile. ,e
poate scrie
,
$
- .
22
) Mesurarea presiunii vidului
).1 Pre#entare
3umite ToTe cu vid, captatorii desemnati masurarii presiunii gazului cand aceasta este " decat cea
atmosferica. In domeniul presiunilor Toase si foarte Toase marimea interesanta este densitatea moleculelor in
gazul considerat ca omogen si nu mai exercita nici o alta presiune prin gaz.
).2 Domenii ale vidului
).! $ipurile manometrlor de vid
-u efect mecanic, care contin un corp de proba care se deformeaza sub efectul unei presiuni
diferentiale (tubul Dourbon)I
-u efect termic, contin ToTe care au ca corpuri de probe un element incalzit a carui temperatura de
ec8ilibru depinde de presiunea mediului ambiant, caz in care masura este temperaturaI
-are utilizeaza o caracteristica electrica a gazului, unde masurarea se efectueaza direct pe gaz,
moleculele sub frma de ioni vor forma un curent electric.
2 $ransmitatoare de presiune diferentiala
2.1 5unctia
+ipul de informatii suntG
7 presiune relativaI
7 presiune absolutaI
7 presiune diferentiala ca imagine a unui debit sau al nivelului.
2.2 1anali#are
1iind cunoscute, propietatile corozive a produsului de masurat trebuiesc considerate la alegerea materialelor
din compunerea canalizarii. Eegradarea canalizarii incompatibila cu produsul creste riscul de perturbare a
procesului si produc vatamari grave personalului. ,e verifica ca sectiunile umede ale retelei de canalizare sa
fie pline.
2.! Suprasarcina
(a punerea sub presiune, se va evita supraincarcarea si lovitura de berbec. Eepasirea acestei presiuni este
succeptibila de degradarea transmitatorului si de producerea de vatamari grave personalului.
2." Monta:
2.".1 Mesurarea debitelor de lichide
Montare transmitator pa fata sau sub prizele de imopuls
+oate canalele orizontale trebuie sa prezinte o panta descendenta
+ransmitatorul trebuie complet purTat de aer pentru a evita erorile de masurareI
+oate robinetele de izolare fata de racordurile de presiune trebuie sa fie in pozitie orizontalaI
,e efectueaza bransarea presiunii pe latura bridei in debit orizontal.
2.".2 Mesurarea debitelor de ga#e
,e monteaza transmitatorul pe latura sau sub prizele de impulsI
+oate canalele orizontale trebuie sa aiba o panta crescatoareI
23
,e efecueaza bransarea presiunii pe latura bridei in debit orizontal.
2.".! Mesurarea debitelor de vapori
,e monteaza transmitatorul sub prizele de impulsI
+oate canalele orizontale trebuie sa aiba o panta descendentaI
+ransmitatorul trebuie complet purTat de aer pentru a evita erorile de masurareI
+oti robinetii de izolare a racordurilor de presiune sunt in pozitie aproximativ verticaleI
3u se purTeaza prizele de impulsuri la traversarea transmitatoruluiI
,e spala canalele dupa inc8iderea robinetilor superioriI
,e umplu canalele de apa inante de masurare.
Masurarea nivelului
1. Metode hidrostatice
1.1 %ememorare din fi#ica
In cazul unui lic8id omogen, presiunea relativa in fundul rezervorului este proportionala cu nivelul acestuia.
Masura presiunii ne informeaza direct asupra nivelului de lic8id care depinde de masa volumica a lic8idului.
( ) ( ) ( ) ( ) m ) s % m g m % &g "a "
. 0
1.2 5lotor
1lotorul se mentine la suprafata lic8idului. ,olidar cu un captator de pozitie care furnizeaza un semnal
electric corespunzator nivelului, slab dependenta de masa volumica a lic8idului.
24
1.! Plon:or
6n cilindru imersat in inaltime, mai mica decat inaltimea maxima a lic8idului din rezervor. Acesta este
suspendat cu un captator dinamometric supus unei forte 1 (greutatea aparenta), functie de inaltimea ( a
lic8iduluiG
'

dislocuit volumului ra sup a actioneaza care ,r'imede lui forta ) s g
i plonorulu Greutatea "
unde ) s g " $
1." Masurarea presiunii

1.".1 Principiul de functionare
6n captator de presiune care masoara presiunea relativa la fundul rezervorului, reprezentand imaginea
nivelului ( al lic8idului.
( )
( )
( ) ( )
. 0
s % m g m % &g
"a "
m )
1.".2 Mesurea prin nivela cu bula

Pentru a masura presiunea se poate utiliza un sistem cu bule compus dinG
6n tub de inTectieI
6n manometru care masoara presiunea bulelor de aerI
25
6n controler de debit vizualI
6n regulator de debitI
3egliTand pierderile de sarcina, presiunea masurata este cea de la capatul tubului. Eeci P furnizeaza masura
nivelului (.
1.".! Masurare in re#ervor inchis
Eaca rezervorul este inc8is se utilizeaza un captator de presiune diferential. Exista doua montaTe diferite,
daca atmosfera este fara condensare, se va utiliza montaTul cu o canalizare uscata, iar daca atmosfera este cu
condensare montaTul va fi cu canalizare umeda.
Atmosfera cu condensare ! c P"'
Atmosfera fara condensare ! c Pa'
1.) Masurare masa volumica
Eiferenta (P& ! P.) permite cunoasterea masei volumice a lic8idului din interiorul unui rezervor.
2. Metode electrice
Metode care utilizeaza captatori specifici, care traduc direct nivelul in semnal electric, interesul pentru
acestea deriva din simplitatea dispozitivelor si usurinta realizarii lor.
2.1 1aptatori conductometri
2.1.1 Pre#entare
,onda formata din doi electrozi cilindrici, unul putand fi c8iar rezervorul metalic, alimentati la o tensiune
alternativa redusa (&' /) pentru evitarea polarizarii electrozilor. In regim continuu de masurare sonda este
amplasata pe verticala iar lungimea ei se intinde pe toata plaTa de variatie a nivelului. -urentul electric care
circula are amplitudinea proportionala cu lungimea electrozilor imersati, insa valoarea depinde de
conductivitatea lic8idului.
26
2.1.2 Detectare
Pentru detectare se poate amplasa o sonda scurta pe orizontala la nivelul solului. -urentul electric de
amplitudine constanta apare cand lic8idul atinge sonda.
,e utilizeaza numai pentru lic8ide conductoare (min. O' ,), necorozive si neprezentand o faza izolanta in
suspensie (ulei). Presiunea este cuprinsa intre vid si &Q' bar la temperaturi de la !.''\- la .O'\-.
2.2 1aptatori capacitivi
Eaca lic8idul este izolant, se realizeaza un condensator fie din doi electrozi cilindrici, fie dintr!un electrod si
peretele rezervorului metalic. Eielectricul este lic8id in partea imersata deasupra fiind aerul. 6tilizarea
electrozilor pentru masurare in regim continuu sau pentru detectare se realizeaza identic ca in cazul
captatorului conductometric. Masurarea si detectia nivelului se raporteaza la variatia capaciratii care este cu
atat mai mare cu cat constanta dielectrica :
r
a lic8idului este a decat a aerului (in general metoda se aplica
pentru :
r
a.). In cazul lic8idului conductor se utilizeaza un electro acoperit cu izolatie care se constituie in
dielectricul condensatorului in contact cu lic8idul.
!. nde acustice
!.1 Principiul
In regim de masurare continua se utilizeaza un transductor care functioneaza succesiv ca emitator si receptor,
plasat la partea superioara a rezervorului intr!un con cu desc8idere mica si care emite tren de unde acustice
care dupa ce sunt reflectate de suprafata lic8idului se reintorc spre transductor unde este convertit in semnsal
electric. Intervalul de timp c t care separa emisia de receptia trenului de unde reflectate este proportional cu
distanta transductorului de suprafata lic8idului, deci functie de nivel. c t este invers proportional cu viteza
sunetului care depinde de temperatura si deci impune o corectie a masurii efectuate. +ransductorul este o
ceramica piezoelectrica pentru unde ultrasonore (de exempluN' *2z), de tip electrodinamic pentru
infrasonore (de exemplu &' *2z). 6ndele sonore sunt mai putin atenuate prin propagare si deci pot fi
aplicate pentru masurarea distantelor mari (de la &' la 0' m) in timp ce undele ultrasonore asigura o precizie
mai buna pentru distante mici.
!.2 %adar
Principiul de functionare este identic cu cel al undelor acustice, inlocuite de undele e4lectromagnetice a
caror viteza depinde deG
-ompozitia gazuluiI
+emperatuaI
PresiuneI
27
EensitateI
+urbulenta.
". (bsorbtia radiatiei gamma
".1 Principiul
,ursa, ca emitator gama si detectorul (fie o camera de ionizare, fie unul sau mai multe tuburi Ueiger!Muller)
sunt amplasati in exterior, de o parte si de alta a rezervorului, dispunere adaptabila in cazul special al
lic8idelor foarte corozive sau la presiuni sau temperaturi ridicate. Masurarea este fiabila si fara contact,
independenta de conditiile variabilelor de proces, precum presiunea, temperatura, vascozitatea, corozivitatea
sau de elemente interioare (palete agitator).
,ursa eceptor
DlindaTul sursei se realizeaza asa incat emisia fascicolului cu un ung8i de desc8idere va baleia pe toata
inaltimea rezervorului pe de o parte si a detectorului, pe de alta parte. -resterea lic8idului in rezervor reduce
progresiv intensitatea dozei receptate de detector a carui curent la iesire se va reduce continuu, pe masura ce
nivelul creste. In cazul rezervoarelor mari sursa de emisie poate fi montata la o distanta mai mare de
rezervor, caz in care sunt necesare masuri suplimentare de protectie. Pentru a acoperii intreg intervalul de
masurare se pot utiliza mai multe receptoare. 6tilizarea a . surse poate fi dictata nu numai de intinderea
domeniului de masurare dar si pentru exactitatea masurarii.
Masurare cu un recetor Masurare cu . receptori
".2 Detectare
In detectarea nivelului sursa si detectorul sunt amplasate in fata, la nivelul pragului cu semnalizare. ,ursa
convenabil colmatata emite spre detector un fascicol drept si usor divergent, iar detectorul este montat
orizontal. 1unctie de cum este nivelul lic8idului, a sau " decat pragul, fascicolul va fi sau nu atenuat de
lic8id, ceea ce se traduce printr!un semnal binar al detectorului.
".! Masurarea densitatii
6tilizata pentru masurarea densitatii fluidului, caz in care receptorul va fi montat paralel cu canalizarea
fluidului.
28
). 1omparatie intre diferite metode
1lotor PlonTor
Mesura
presiune
-aptator
conductometric
-aptator
capacitiv
6nde
acustice
adar
Absorbtia
radiatiei gama
,tandard foarte
bine cunoscut
## ## ## ## ## ! ! !
6tilisat in cuve
sintetice
## ## ## ! # # ! #
Insensibil la spuma # # ## ! ! ! ! !
Independent de
dielectric
## ## ## # !! # # #
Independent de
densitate
! !! ! # # # # !!
Economic # # # # # ! ! !
6sor de etalonat # # # ! ! # # !
1ara risc de
astupare sau de
imbacsire
! ! ! ! ! # # #
1ara intretinere ! ! ! ! ! # # #
MontaT economic ! # ! # # ## ## ##
Presiune max.
(bar)
N N 0O' O' O' 0 QN &'''
+emperatura max.
(\-)
&'' &'' .O' O'' O'' RO .O' Q''
+ane de relare
1. Generalitati
1.1 Simboli#are
/entil /entil manual Electroventil /entil pneumatic /entil pneumatic
cu pozitionare
1.2 Situatie
/entilul de reglare este utilizat ca element de reglare in diverse bucle de automatizare.
1.2.1 %eglarea nivelului
29
3ivelul variaza in functie de debitul alimentarii si debitul utilizatorului. Marimea reglata este nivelul indexat
la regulator. /ana de reglare d(-/d ((evel -ontrole /anne) este elementul din lantul de reglare care permite
variatia debitului de alimentare in functie de consemn.
1.2.2 %eglarea presiunii
-uva este sub presiunea Po (aer comprimat), care este si marimea de reglat, iar marimea reglata este debitul
alimentarii. Anumite perturbatii pot provenii de la utilizator.
1.2.! %eglarea debitului
1.! 5unctia ventilului de reglare
1." %estrictii datorate lichidului si al conditiilor de mediu
/entilul de reglare trebuie conceput si realizat pentru o functionare corecta si o minima intretinere impotriva
problemelor impuse de fluid si mediul ambiant. 1luidul poate fiG
-oroziv (atac c8imic asupra materialelor)I
Particulele solide (eroziune, imbacsire)I
Dule gazoase sau un amestec neomogen de lic8ide si gazI
/ascozitate (ulei)I
Inflamabil sau exploziv in prezenta aerului si unei scanteiI
+oxic, deci periculos in caz de scurgeriI
Periculos, prin transformarea c8imica (polimerizare) sau de actiune cu produse violenteI
,olidificare lic8id la reducerea temperaturii (cristalizare)I
Evaporare lic8id la cresterea temperaturii sau reducerea presiuniiI
-ondensare vapori la scaderea temperaturii sau la cresterea presiuniiI
Presiuni mari sau vidI
Analiza si rezolvarea acestor probleme trebuie sa asigure personalul si instalatia printr!o buna functionare a
ventilului. Mediul ambiant implica probleme precumG
Atmosfera explozibila, coroziva, uscata sau umeda, pulberi, cald sau frig...
/ibratii provenite din vecinatateI
30
Paraziti de la aparate electrice de mare putere.
1.) -lementele componente ale ventilului de reglare
,ervomotorul ca element care converteste semnalul de comanda in actionarea ventiluluiI
-orpul ventilului ca element ce asigura reglarea debitului.
Ear si elemente auxiliare precumG
6n lilitator de inceput si sfarsit de cursaI
6n sesizor de pozitieI
6n filtru detentorI
6n pozitioner care reglementeaza desc8iderea ventilului corespunzator semnalului de comanda.
1.2 5orma corpului ventil
-orp drept la care intrarea si iesirea sunt coaxialeI
-orp in ung8i, la care intrarea si iesirea sunt in plane perpendiculareI
-orp amestecator, care are . intrari si o iesire pentru amestecul a . fluideI
-orp cu derivatie, cu o intrare si . iesiri pentru separarea fluidului in . directii.
1.3 $ipul corpurilor de ventil
-orp drept la care intrarea si iesirea sunt coaxialeI
-orp in ung8i, la care intrarea si iesirea sunt in plane perpendiculareI
-orp amestecator, care are . intrari si o iesire pentru amestecul a . fluideI
-orp cu derivatie, cu o intrare si . iesiri pentru separarea fluidului in . directii.
1.4 $ipul corpurilor de ventil
6n scaun Eoua scaune -olivie Membrana 1luture
31
Avantage G Inconv[nientsG
Etansare buna la inc8idere bonne [tanc8[it[ e
la fermeture ( dupa rodaTul clapetei pe scaun)I
-lapete reversibile cu dublu g8idaT care
permite inversarea sensului de actionare prin
montaT inversI
1orta exercitata de lic8id pe clapeta necesita
o actionare puternica si utilizarea unui scaun
simplu la o diferenta de presiune scazuta.
1orte puternice la nivelul presetupelorI
+recere indirecta fara risc de dopare de
particule in suspensie.
Este constituit din . clapete si . scaune insurubate. Principalul avantaT oferite de corpurile ventilului o
constituie ec8ilibrul, respectiv diminuarea fortei care rezulta din actiunea fluidului asupra clapetelor
utilizabile pentru diferente mari de presiune, iar principalul inconvenient este slaba etanseitate a inc8iderii
din cauza celor doua porti. Acesta contine un obturator si o colivie fluidul sosind perpendicular in colivie si
trece printr!un spatiu determinat de pozitia obturatorului (iesire piston) in interiorul coliviei. In pozitia de Tos
gautrile din partea inferioara ale coloviei sunt obturate si realizate pentru etansarea ventilului la inc8idere.
Avantages G Inconv[nients G
Ec8ilibrare prin gaurile din obturatorI
Etansare buna la inc8idereI
PlaTa buna de reglareI
-usca specifica pentru obtinerea de
caracteristici diferite sau de rezolvare a
problemelor de cavitate sau de zgomot.
Modificarea conforma a custii.
-orpuri drepte nereversibileI
isc de obturare in colivie de fluide
incarcate cu particule solide.
,e utili<eaza in cazul fluidelor incarcate cu particule solide sau foarte corozive. ,ectiunea de trecere se
obtine intre doua membrane deformabile din cauciuc sintetic si partea inferioara a corpului ventilului.
Avantages G Inconv[nients G
,olutie ieftinaI
Elimina presetupele cu riscul eventualelor
scurgeriI
Etansare buna la inc8idere.
Precizia de reglare mediocraI
-aracteristica statica rau definitaI
Presiunea maxima redusaI
+emperatura maxima de _ .''\-.
7turatorul este un disc cu diametrul $ cu diametrul inferior al conductei. (a inc8idere discul are suprafata
perpendiculara pe sensul de curgere a fluidului. /ariatia sectiunii de trecere se face prin inclinarea discului
fata de verticala. +iTa obturatorului realizeaza o miscare de rotatie, preferabil pentru presetupe cu etansare
slaba, rotatie limitata la un ung8i de Q'\ din cauza momentului efectuat de fluid. Aceasta vana se realizeaza
doar pentru diametre mari E
3
a Nd, dar nu si pentru presiuni foarte mari. Ein cauza lungimii mari a scaunului
etanseitatea la inc8idere este greu de realizat.
1.. Servomotoare
7rganul care permite actionarea tiTei clapei. 1unctiile servomotorului, care conditioneaza dimensional, suntG
Ee a contracara presiunea actionata pe clapetaI
Asigura etanseitatea ventilului.
1luidul motor poate fi aerul, apa, uleiul, energia electrica, dar in general este aerul cu presiunea de comanda
de ',. bar la & bar. ,e disting servomotoare cu actionare directa, indirecta sau reversibilaG
-u membrana utilizate pentru ventile rotativeI
-u piston, pentru forte mari, presiunea de comanda poate fi ridicata, iar fluidul motor este aerul, apa
sau uleiulI
Electric, pentru vane rotative, asociat cu un motoreductor electric, pentru cuplu ridicat.
32
2. 1aracteristicile ventilelor de reglare
2.1 1aracteristica intrinseca a debitului
(egea dintre debitul C si semnalul de comanda a ventilului H, la presiunea diferentiala c P constanta.
+ipurile de caracteritsici intrinseci ale debitului suntG
(inearaI
ProcentaT egalI
+ot sau nimic (cu desc8idere rapida).
2.2 Debit linear P>
Evolutia debitului in raport cu semnalul este lineara (dreapta)G
2.! Debit egal procentual -@P
Evolutia este exponentiala, respectiv un semnal produce un debit relativG
2." Debit tot sau nimic P$
Eebitul are o crestere rapida la debut pentru a atinde un debit de P'f din cel maximG
33
2.) 1aracteristica instalata
(egea de variatie a debitului functie de semnalul de comanda, care depinde deG
Instalatie si conditiile de lucruI
Ee ventil, respectiv de caracteristica intrinseca a debitului.
2.2 Modelarea relatiei -@P
elatia de interes este intre debitul vanei si comanda sa, atunci cand caracteristica intrinseca este procentual
egal, caz in careG
min max
min max
min
min
min max
min
. .
. .
. /
. /
Y Y
Y y
+
!. Po#itia ventilului in ca#ul lipsei de aer

!.1 -fectuarea unei alegeri
Alegerea impune pozitia unei vane in cazul penei de aer, bazat pe raspunsul procesului si efectuata pentru a
asigura protectia personalului si instalatieiG
-ombustibili spre arzatorG inc8ide
Apa de racire spre racitorG desc8ide
Alegerea este determinata de specialisti si face poarte integranta din specificatia furnizorului.
!.2 1as des servomoteurs A diaphragme7 a piston simple effet
In cazul penei de aer, datorita arcului antagonist, servomotorul ia pozitia extrema care permite fie obturarea
completa fie desc8iderea completaG
,ervomotor cu actiune directa ,ervomotor cu actiune inversa
!.! 1a#ul servomotoarelor cu piston cu dublu efect
In cazul penei de aer pistonul ia o pozitie oarecare dupa forta exercitata de fluid asupra obturatorului, fapt ce
impune conceptia unei rezerve de aer comprimat si a unor elemente de comutare pentru aducerea ventilului
in pozitia stabilita.
!." Mentinerea vanei regulatoare de po#itie
Pentru evitarea modificarii bruste in circulatia fluidului in proces, in cazul unei pene de aer (presiune la nivel
minim) se impune specificarea pozitiei ultim fixate anterior, prin dispozitiv de blocare pe pozitieG
". 1apacitatea de debit al unui ventil
34
".1 %ememorare
(egea care uneste debitul C
v
cu sectiunea de trecere ,
p
la c P esteG
[ ]
[ ]
'
1
]
1

1
]
1

vanei a erioara int forma de functie Coeficient &
m
&g
fluidului a volumica -sa
m clapeta si scaun re int trecere de #ectiunea #
"a vana in sarcina de "ierderile "
unde
s
m "
# 0 .
p
p v
0
.
0
,e constata caG
Eebitul variaza proportional cu sectiunea de trecereI
Eebitul este proportional cu radacina patrata a pierderilor de sarcinaI
Eebitul volumic invers proportional cu radacina patrata a masei volumice.
Pentru lic8ide, daca temperatura variaza cu cateva grade, masa volumica este aproape constanta si debitul nu
variaza decat in functie de pierderile de sarcina si de sectiunea de trecere.
".2 1apacitatea corpului vanei
-ele doua corpuri din vana prezinta aceiasi sectiune de trecere. -apacitatile se compara intre ventile cu
aceiasi sectiune de trecere. Pentru testare conditiile suntG
Acelasi fluidI
Aceiasi diferenta de presiune.
-oeficientul de profil * explica diferentele de capacitati intre . corpuri de vane de tip diferit dar cu ,
p
identice.
".! 1v du corps de vanne
-oeficientul de debit -
v
, este etalonul universal de masura a debitului de fluid care curge prin vana, folosit
practic in calculul de dimensionare a vaneor sau la determinarea debitelorG
[ ]
'
1
1
1
1
]
1

apa cu raport in 1ensitatea d
"si esiunea "r "
unde
2 min
l
(
d
"
C .
v v
SPO 0
-v este un reper al ordinului de marime prin intermediul caruia inginerul determina rapid si cu precizie
dimensiunea unei reductii cunoscand conditiile de debit, eventual presiunea, alti parametrii ai fluidului.
/alorile suntG
-
v
$ ', cand vana este inc8isaI
-v $ -v
max.
cand vana este complet desc8isa.
+recere directa cu -
v
mare +recere indirecta cu -
v
mic
Eiametrul -u & scaun -u . scaune -u colivie -AM1(EX 1luture
& R &. .' &N
. 0Q NP S. O' R'
35
"." B
v
corpului vanei
[ ]
v
v
v v
0
(
C
apa cu raport in densitatea d
Bar "
unde
'
m
d
"
0 .
&Q &
0

'

1
]
1

".) 1a#ul lichidelor vascoase7 in curgere laminara
-urgerea laminara se obtine cand vascozitatea lic8idului este ridicata sau la mici caderi de presiune. Pentru
dimensionarea vanei se calculeaza -
v
in curgere turbulenta si apoi in curgere laminara si se alege valoarea
cea mai mare. Pentru curgere laminaraG
[ ]
[ ]
'

1
]
1
,
_

bar presiune de 3ariatia "
'
m
lic'idului 1ebitul .
cpis dinamica ea 3ascozitat
unde
"
.
( C
v
v
v
0
0
.
'0. '
".2 1a#ul ga#elor

In cazul unei curgeri necriticeG
( )
[ ]
[ ]
[ ]
[ ]
'

1
]
1

0 gazului a 4emperatur 4
aerul cu raport in gazului 1ensitatea d
bar amonte in gazului a absoluta esiunea "r "
bar aval in gazului a absoluta esiunea "r "
bar la diferentia esiunea "r "
'
Nm
gazului al volumic 1ebitul .
unde
" " "
d .
C
v
v
v
&
.
0
& .
.RO

). 1alcul de 1v
).1 1v echivalent pentru mai multe ventile in paralel
. &
. &
. &
3 v v
2 ec'
2 ec'
C C C
" " "
. . .
2 ec'
+
'

+
).2 1v echivalent pentru mai multe vane in serie
36
. . .
. &
. &
. &
& & &
,
_
,
_
,
_
'
+

v v v 2 ec'
2 ec'
C C C " " "
. . .
2 ec'
).! Influenta convergentei&divergentei
Eaca vana nu are aceiasi dimensiune precum tubulatura, aceasta se va monta untre un racord convergent si
unul divergent, fapt care genereaza o cadere de presiune suplimentara datorita contractiei si dilatarii coloanei
de fluid. -
v
calculat trebuie corectatG
erimental exp at min er det corectie de Coeficient $ unde
$
C
C
p
p
v cor
v

Acest coeficient de corectie poate fi determinat cu formulele urmatoare, considerand ca contractia si dilatatea
fluidului are loc brusc, iar caderea de presiune supraestimata fara riscul subdimensionarii ventilului.
[ ]
[ ]
'
,
_
,
_
,
_
,
_

mm teava 1iametru 1
mm ventil 1iametru d
debit de Coeficient C
) a convergent de ung'iul daca divergent t convergen racord sau !
divergent racord prin necritic curgere de regim in debit corectie de $actor $
) a convergent de ung'i !
divergent convergent racord prin necritic curgere de regim in debit corectie de $actor $
unde
d (
C
1
d
$ si
d (
C
1
d
( $
v
p
p
v
p
v
p
5
5
N'
N'
'NQ '
& &
'NQ '
& O & &
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
2. 1avitatie si evaporare
2.1 +ariatia presiunii statice la traversare vana
Aplicand teorema lui Dernoulli, diminuarea sectiunii de trecere prin ventil produce o crestere a presiunii
dinamice, respectiv o diminuare a presiunii statice mai mare sau mai mica, functie deG
Ueometria interioara a ventiluluiI
Presiunii statice din avalul vanei.
Eiminuarea presiunii statice a ventilului trebuie comparata cu tensiunea vaporilor de lic8id la temperatura de
curgere, insa poate genera fenomene neplacute asupra calitatii controlului si rezistenta materialului.
37
2.2 1avitatia
Eaca presiunea statica din coloana de fluid scade si atinge valoarea tensiunii vaporilor de lic8id la
temperatura de curgere, apare fenomenul de cavitatie (formare de bule mici de vapori in lic8id). Eaca
presiunea statica creste din nou (reducerea vitezei fluidului), bulele de vapori se vor condensa. 1enomenul de
cavitatie prezinta urmatoarele inconvenienteG
Vgomot, un nivel sonor inacceptabil, asemanator cu cel produs de obstacolul in circalatia fluidului
prin teavaI
/ibratii cu frecventa ridicata avand drept efect dezasamblarea toturor buloanelor si accesoriilor
vaneiI
Eistrugerea rapida a clapetei, scaunului, corpurilor prin colectarea de particule metalice, asa incat
suprafata cavitatiei va fi rugoasa.
Eebitul prin vana nu mai este proportional cu semnalul de comanda.
In general, ventilele puternic profilate la interior are tendinta de a maTora cavitatia.
2.! +apori#area
Eaca presiunea statica din aval este nmica (pierderi mari de sarcina in ventil), procesul de implozie a bulelor
gazoase nu se mai produce, ramanand prezente in coloana de fluid si produc vaporizare, fenomen care
implica inconveniente precumG
Vgomot, nivel sonor mai mic decat cel produs de cavitatieI
Eegradare mecanica a clapetei, scaunului si corpului, prin trecerea cu viteza ridicata a amestecului
de lic8id cu gazI
,uprafetele expuse la acest fenomen prezinta cavitati cu aspect de luciuI
egim critic.
2." 1onsecinte practice
Pentru a evita zgomotul si distrugerea rapida a ventilului trebuie calculata si aleasa o vana de reglare care nu
prezinta fenomene de cavitatie, sau cel mult una din constructie. +otodata, vana care prezinta fenomen de
38
vaporizare nu poate fi utilizata. -aderea de presiune maxima pentru cresterea debitului (c P
c
) si in plus
conditiile de presiune pentru care vana va fi complet supusa cavitatiei, pot fi definite de urmatorul factorG
'
amonte din a temperatur la vaporilor esiunea "r "

amonte din esiunea "r "
unde
" "
"
$
v v
c
)
&
&
Eaca nu este tolerat traseu cu cavitatie, sau daca vana este amplasata intre un racord divergent si unul
convergent, se va utiliza un nou factor in locul celui de mai susG
v
c
C
" "
"
0
&
Eeci se impune gasirea unor solutii te8nice pentru evitarea cavitatii si vaporizarii in vanele de reglare. Eeci
se poateG
-resterea presiunii din amonte si din aval, amplasand vana la nivelul de Tos al instalatiei, deci
crescand presiunea staticaI
Alegerea vanei cu factorul 1
(
cat mai mareI
,c8mbarea directiei fluidului, factorul 1
/
al vanei utilizate cu curgere cu tendinta la desc8idere in loc
cu tendinta la inc8idere va lua voarea ',R in loc de ', NP, fap care mareste de aproape 0 ori caderea
de presiuneI
Montand . vane in serie si calculand 1
/
total al celor . vane.
Masurarea temperaturilor
1. Definire unitati de temperatura
+emperatura este o marime intensiva ce poate fi masurata in . moduri diferiteG
(a scala atomica, in legatura cu energia cinetica medie a componentelor materieiI
(a nivel macroscopic, unele propietati ale corpurilor depind de temperatura (masa volumica,
rezistivitatea electrica, etc.), ce pot fi alese pentru constituirea scalii de temperatura.
1.1 Scali de temperatura
( ) ( ) &O .S0( 0 4 C 4
,cala )elvin nu depinde de nici un fenomen particular, fiind definita ca temperatura absoluta. 1enomenele
fizice care se manifesta la temperaturi foarte reduse au implicatii importante (superconductivitatea). In
domeniul temperaturilor ridicate, torta plasmei poate atinge O'''') iar laserul de mare putere &'' milioane
grade.
2. $ermometre cu dilatare
2.1 Pre#entare
Eilatarea corpurilor reprezinta fenomenul imagine al marimii termometrice, respectiv un efect de crestere a
volumului unui corp la cresterea temperaturii acestuia, dar fara sc8imbare de faza fizica. Eilatarea este
reversibila, constituin astfel un mod practic de detectarea temperaturii. Exista trei tipuri de termometre cu
dilatare.
2.2 $ermometre cu dilatarea lichidelor
2.2.1 Descriere
6n ansamblu din sticla, constituit dintr!un rezervor plasat sub un tub capilar cu sectiune redusa si constanta
(E$ ',.g mm), terminat cu un bec de siguranta la depasirea temperaturii maxim admisibile. ,ub efectul
variatiei de temperatura lic8idul se dilata mai mult sau mai putin, indicat pe o scala gradata.
39
2.2.2 >egea de variatie
( )
[ ]
[ ]
'
1
]
1
+
C
lic'idului a dilatare de Coeficient
C lic'id de 3olumul 3
C lic'idului 3olumul 3
unde 3 3
&
&
'
'

Indicatia termometrului este data de relatiaG
tii capilarita #ectiunea # unde
#
3
'

2.2.! >ichide termometrice
Pentan !.'' la .'
Alcool etilic !&&' la &'' &,&S
+oluen !R' la &'' &,'0
-reosot ! Alcool etilic !&' la .''
Mercur !0P la #QO' ',&P.
Mercur ! +alliu !OP la #QO'
Mercur ! Ualiu ' la & '''
,patiul liber de deasupra lic8idului poate fi vidat sau umplut cu gaz neutru (azot, argon) la o presiune in
functie de temperatura de masurat. -amera de expansiune evita variatiile puternice de presiune.
2.2." Natura invelisului
In functie de temperatura de masurat, se va alege materialul invelisuluiG
,ticla iena pana la NO' \-I
,ticla supermax pana la Q0' \-I
Pudra de siliciu turnat pana la & ''' \-.
2.2.) 1oloana emergenta
Eaca coloana nu poate fi imersata complet, trebuie corectata temperatura masurataG
In cazurile bun, coloana de lic8id termometric este complet imersata in incinta, dilatarea lic8idului se face
plin. In cazul rau, coloana de lic8id este imersata pana la gradatia n, si deci portiunea din coloana situata
intre gadatia n si 8 (coresounzator unui volum v) ramane in contact cu temperatura mediului ambiant.
-orectia care se face, esteG
40
( ) ( )
&'
S
t x n '
v
3
'
2.! $ermometre cu dilatarea ga#ului

2.!.1 %ememorare
Ecuatia gazului perfect esteG
[ ]
[ ]
'
1
]
1

"a esiunea "r "
0 a 4emperatur 4
0 mol
( R
moli de Numar n
unde 4 R n 3 "
0& P
,e observa ca o cantitate de gaz inc8isa intr!o incinta de volum / va dezvolta o presiune proportionala cu
temperatura.
2.!.2 Principiu
,e compune dintr!o sonda (A), care formeaza un invelis in care este inc8is gazul termometric si care este
legata printr!un tub capilar, cu lungime " &'m, cu extremitatea fixa (D) a unui tub Dourdon, numita spirala
de masurare. Eatorita temperaturii mediului in care este plasata sonda, se va produce o variatie a presiunii
gazului care va modifica ec8ilibrul extremitatii libere a tubului Dourdon, convertita in miscare de rotatie a
acului indicator prin dreptul cadranului gradat termometric.
Uazele cele mai utilizate suntG
8eliu !.QS,P\-
8idrogen !.0R,R\-
azot !&NS,& \-
gaz carbonic !0&,&\-
emarciG
+emperatura critica este cea maxima la care se poate lic8efia un gaz sau vapor datorita exclusiv
presiuniiI
Eiferenta de inaltime dintre sonda si spirala nu are efect, masa gazului fiind negliTabilaI
Uazul trebuie uscat inainte de utilizare pentru a se apropia conditiei de gaz perfectI
AvantaTul este precizia in masurari industriale de & f ,i permite detectarea temperaturilor foarte
scazute, sau a celor de referinta (8idrogen).
2." $ermoetre masura tensiue in vapori
2.".1 Definire
+ensiunea vaporilor unui lic8id reprezinta presiunea la care lic8idul este in ec8ilibru termodinamic cu faza sa
de vapori. Ea este functie numai de temperatura lic8idului.
41
2.".2 Principiul
Prin masurarea tensiunii vaporilor unui lic8id se determina temperatura acestuia, masurare realizata prin
intermediul masurarii presiunii. Aceste aparate sunt foarte sensibile, iar gradarea este nelineara. Elementul
sensibil este o sonda analogica cu cea de la gaz, dar cu tubul de racord (garnisit cu lic8id vaporizabil) imersat
in sonda. Eaca amplasam sonda intr!o incinta calda o parte din lic8id se evapora, stabilindu!se, in functie de
temperatura, un ec8ilibru intre lic8id%vapori si simultan va creste presiunea pentru a atinge valoarea tensiunii
vaporilor din lic8id.
-u o singura umplutura -u umplutura dubla
Evaporarea lic8idului se face in punctul cel mai cald al sistemului inc8is. ,e pot masura temperaturi
" sau a decat temperatura ambianta, utilizand bulb cu umplere dubla. (ic8idul evaporabil este
plasat in zona mediana a bulbului. (ic8idul transmitator neevaporabil (ulei, glicerina) este la fundul
bulbului si in ansamblu un captator de presiune.
+emperatura
\-
Presiune
bars
Amoniac !.' la #Q' . la .O
Propan ' la #&'' O la NO
Dutan #.' la #&N' . la 0'
-lorura de etil #0' la #&P' . la O'
Alcool metilic #Q' la #..' & la O0
Denzen #P' la #.P' & la N0
Pozitia sondei in raport cu captatorul de presiune influenteaza masuratoareaI
7rdinul de marime al clasei de precizie este & f .
2.) $ermometre cu dilatarea solidelor
2.).1 Principiu
7 tiTa metalica adusa la temperatura h va suferii o variatie in lungimeG
42
( ) [ ]
'
'
var in pentru (
6n pentru
pentru"t
metalului a lineara dilatare de t Coeficienn
C a 4emperatur
C la tiei )ungimea )
unde ) )
Q
Q
Q
'
'
&' O '
&' 0'
&' R
'
&
2.).2 6imetal
Dimetalul termic este constituit din doua benzi aliate cu coeficienti de dilatare foarte diferiti (aliaTul de 1e
este foarte dilatabil, iar invarul putin dilatabil), sudate una peste cealalta pe suprafata mare. Eatorita variatiei
de temperatura cele doua forte de dilatare produc tensiuni si o incobvoiere a ansamblului. ,udura trebuie sa
fie sufiucient de intima pentru ca zona de Tonctiune sa fie rezistenta mecanic identic cu cele doua lame.
2.).! Pirometru linear
,onda este realizata dintr!o manta din siliciu in care este plasata o bara metalica dilatabila, o tiTa din elinvar
(1e3i derivat din invar cu adaus de -r pentru a asigura un modul constant de elesticitate) care transmite
dilatarea barei la un sistem amplificator pentru afisare sau transmisie. ,unt putin utilizate in reglari
industriale.
!. $ermometre electrice
!.1 Pre#entare
Prezinta o mai mare suplete in utilizare (informatii transmisibile, inregistrare), garantand o precizie suficienta
pentru utilizari industriale si de laborator.
Exista doua categoriiG
-aptatori pasivi, o rezistenta sau termistantaI
-aptatori activi, un cuplaT termoelectric.
!.2 $ermometre cu re#istenta si cu termistanta
43
1unctionarea se bazeaza pe acelasi fenomen fizic, influenta temperaturii asupra rezistentei electrice a
conductorului, deci masura se rezuma la masurarea unei rezistente. Eeoarece caracteristica
rezistenta%temperatura este diferita pentru un metal si un conglomerat de oxizi metalici se disting ca . cazuri,
cu rezistenta si cu termistanta.
!.2.1 $ermometre cu re#istenta
Exista o relatie biTectiva intre rezistenta si temperatura si inversG
( )
[ ]
'
+ + +
metalului specifici pozitivi i Coeficient c ( b ( a
C la zistenta Re R
C a 4emperatur
unde c b a R R

' &
'
0 .
'

-u S & 'P0 !&R' la .O' &,N.S
3i Q,0P & NO0 !Q' la &P' &,QS.
Pt
-el mai utilizat
R,P& & SQR !.O' la &&'' &,0R.
,onda Pt&'' este din Pt cu rezistenta &''9 la temperatura de ' \- si de &0P,O9 la &'' \-.
!.2.2 $ermometre cu termistanta
+ermistanta reprezinta un aglomerat de oxizi metalici arsi, compactati la presiune ridicata de &O' bars la
&''' \-. -ompozitia acestuia poate fiG
1e.70 (+rioxid de 1e)I
MgAl.7N (Alumina de Mg)I
Vn.+i7N (+itan de Vn).
ezistenta electrica este foarte sensibila la actiunea temperaturii. Exista termistante cu coeficient cu
temperatura negativ -+3 si termistanta cu coeficient cu temperatura pozitiv -+P. (egea de variatie este
nelinearaG
b
e a R
Alt avantaT este gabaritul redus, in forma cilindrica (d $ & la &. mm, ( $ O la O' mm), de disc sau perla.
Eomeniul de utilizare este de la !P'\- la #S''\- cu o precizie de la ',& la ',O
'
-. 3u prezinta fenomene de
polarizare si pot fi supuse atat unui c.c. cat si unui c.a.
44
!.2.! Monta: de masurare
Metoda cea mai simpla este de alimentare a rezistentei cu un curent I si de a masura tensiunea la borne.
Aici, tensiunea depinde de rezistenta de linie r, fapt pentru care se va utiliza o rezistenta cu N fire.
-ele . montaTe nu permit suprimarea componentei de c.c. ('\-) a rezistentei de masurat in mod simplu,
fapt pentru care se prefera montaTul in punte Aeatstone.
3egliTand rezistenta r se demonstreaza caG
. .
'
E
4 R
4
3
+
Pentru eliminarea influentei rezistentei de linie r se utilizeaza un montaT cu 0 fire sau mai bine cu N fire.
MontaT cu 0 fire MontaT cu N fire
45
-onform normei -EI SO& sc8emele de conectare suntG
. fire 0 fire N fire Nfire ] Ducla oarba
!.2." Influenta masurarii asupra temperaturii
+recerea unui curent mare (deobicei de ordinul mA si rar peste &' mA) prin rezistenta poate produce o
supraincalzire prin efect Boule a captatorului, care in toate cazurile se impune de a fi estimata si minimizata.
Pentru temperaturi foarte reduse nu se va utiliza un termometru cu rezistenta sau termistanta.
!.! $ermocuplu
!.!.1 Principii
1enomenele termoelectrice intr!un lant de conductoare metalice sau semiconductoare descriu conversia
energiei cu care se opereaza in acestea, efectul Boule fiind parte a agitatiei termice si energia electrica a
sarcinilor in miscare.
(a Tonctiunea a . conductori diferiti A si D aflati la aceiasi temperatura, se stabileste o diferenta de potential
ce nu depinde decat de natura conductorilor si de temperatura lor h (efectul Peltier).
,B N -
" 3 3
(egea lui /olta spune ca intr!un circuit izoterm realizat din conductori diferiti, suma f.e.m. rezultat din
efectul Peltier este nula. EeciG

,C BC ,B
" " " +
Intre doua puncte M si 3 aflate la temperaturi diferite, in interiorul unui conductor omogen A se stabileste o
f.e.m. care nu depinde decat de natura conductorului si de temperatura celor doua puncte (efectul +8omson).
a temperatur de functie ( , lui conductoru a son 'om 4 lui ul Coeficient ' unde
d ' 4
,
, ,
-
N
N -
-onsideram un circuit inc8is format din . conductori A si D a caror Tonctiuni sunt la temperaturile h
&
si h
.
,
care formneaza un cuplaT termoelectric, cuplaT care devine sediul unei f.e.m. numita ,eebec* si care rezulta
din efectele Peltier si +8omson.
46
& & . & . . & .

B B, , ,B B ,B
4 " 4 " 4 # + + + +
& & . . & . & .

,B , ,B B ,B
" 4 " 4 # +
Prin legea de compozitie se demonstreaza caG
& . & . & .

BC ,B ,C
# # # +
& . . 0 & 0

,B ,B ,B
# # # +
!.!.2 (plicatie
6n termocuplu furnizeaza o tensiune care este functie de doua temperaturi si de natura acestuia. Pentru
termocuple standardizate exista tabele care dau f.e.m. in functie de temperatura, in care referinta este cea
corespunzatoare temperaturii de '\-. Ee exemplu pentru termocuplu 1e%-u!3i, tensiunea in m/, conform
normei -EI OPN.&%RO esteG
' 1 2 ! " ) 2 3 4 .
' ' O' &'& &O& 2'2 .O0 0'0 0ON N'O NOQ
1' O'S OOP Q'R QQ' S&& SQ. P&N PQO R&Q RQP
2' &'&R &'S& &&.. &&SN &..Q &.SS &0.R 1!41 &N00 &NPO
!.!.! $ipuri de termocuple
(a executia unui termocuplu se aleg conductorii utilizati corespunzator temperaturii de atins pentru masurare
si care prezinta caracteristici de precizie si de sensibilitate corespunzatoare. Eeasemenea, se tine cont de
actiunea coroziva a mediului (atmosfere oxidante, reducatoare, sulfurice, etc) asupra componentelor
cuplaTului. -onform normei -EI OPN.& caracteristicile simplificat prezentate suntG
,imbol 6tilizare intermitenta f ecomandari
)
3i ! -r '\- la &&''\-
&,O
Adaptabil corespunzator la medii oxidante
3i ! Al !&P'\- la &0''\-
+
-u !&PO\- la 0''\-
',O
-u ! 3i !.O'\- la N''\-
B
1e .'\- la S''\-
&,O Pentru mediu reducator
-u ! 3i !&P'\- la SO'\-
E
3i ! -r '\- la P''\-
&,O
6tilizare in vid sau mediu usor oxidant
-u ! 3i !N'\- la R''\-

Pt ! &0f d '\- la &Q''\-
&
Pt '\- la &S''\-
,
Pt ! &'f d '\- la &OO'\-
& ezistenta la oxidare si coroziune
Pt '\- la &S''\-
47
!.!." 1ablu de compensare
Acestea se utilizeaza in . cazuriG
-and metalele (foarte pretioase) care formeaza termocuplu au un cost farte ridicatI
-and distanta intre bornele termocuplului si Tonctiunea de referinta sunt mari.
In special cand rezistenta interna a aparatului de masura este mare, galvanometric, se impune a reduce
rezistenta circuitului.
,e limiteaza la minim lungimea firelor A si D ale termocuplului. (egatura intre Tonctiunea intermediara cu h
.
si cea de referinta la h
ref
este asigurata de cablul de compensare Ai si Di asociate metalelor A si D. -onditia
de respectat este ca f.e.m. la bornele conductoarelor Ai si Di sa fie aceiasi ca la cuplul (A,D), respectivG
ref
5 5
ref
B ,
,B
# #

. .
.
In concluzie, cablurile de compensare Ai si Di nu modifica tensiunea furnizata de cuplaTul AD cu conditiaG
Bonctiunile AAi si DDi sa fie la aceiasi temperatura h
.
I
-uplaTele AiDi si AD au aceiasi f.e.m ,eebec* intre h
.
si '
'
-.
Ee la Tonctiunea de refeinta pana la aparatul de masura legatura poate fi asigurata prin conductori din -u cu
rezistenta mai mica si mai atragatoare decat conductorii de termocuplu sau cei din cablu de compensare.
Important este de a asocia in mod convenabil cablurile de compensare corespunzator termocuplului,
deoarece eroarea pe polaritate induce o eroare sistematica considerabila. -ablurile de compensare curente
suntG
# ! # !
-u -n + -u -n
1e -n B 1e -n
-u -n / -r Al
-u -u!3i , Pt 8 &' f Pt
!.!.) Metode de masurare
Aceasta este f.e.m. ,eebec* al carui termocuplu este sediul care furnizeaza informatia despre temperatura,
necunoscuta cu precizie decat daca minimalizam caderea o8mica de tensiune datorata circulatiei curentului
prin elementele circuitului si prin conductorii de legatura (rezistenta acestora este necunoscuta bine deoarece
este functie de temperatura mediului ambiant si de temperatura de masurat). ,unt utilizate . metodeG
-u aTutorul unui milivoltmetru care permite minimizarea caderii o8mice si rezistenta lui interna
mareI
Prin opozitie, care autorizeaza o masura riguroasa deoarece in acest caz curentul prin termocuplu
este nul.
Metoda prin opozitie consta in plasarea unei surse de tensiune variabila opus f.e.m. masurata. (a curent nul
sursa variabila este aceiasi ca f.e.m masurata.
48
!.!.2 1omparatie
(a o putere calorica mai redusa (timp de raspuns scurt) si o temperatura de functionare (pana la .S'' \-)
mai mare decat la captatori cu variatia rezistentei. In plus, prin masurare in opozitie termocuplul este utilizat
pentru temperaturi reduse.
". Pirometre optice
".1 Pre#entare
Este o metoda de masurare a temperaturii bazata pe relatia dintre temperatura unui corp si radiatia optica
emisa de corp (infrarosu sau vizibil). -aptatorii utilizati sunt optici, fotoelectrici sau termici. Interesul
pirometriei optice este permitivitatea determinarii unei temperaturi fara contact cu obiectul si care nu poate fi
realizat prin metode clasice, deoarece se cerG
+emperatura este foarte mare (a .''' \-) I
Masurare la distanta mareI
Mediul foarte agresivI
Piese in miscareI
(ocalizarea punctelor calzi(ocalisation des points c8auds.
".2 Principii fi#ice
+oate corpurile emit spontan sau in permanenta radiatie electromagnetica a carui spectru continuu are o
repartitie energetica in functie de temperatura, deci o radiatie termica. (egea stabilita pentru un corp negru
caracterizeaza absorbtia totala a radiatiei incidente. adiatia termica a corpului real puternuic absorbante se
aporopie mai mult sau mai putin de corpul negru.
".2.1 >egea de radiatie termica a corpului negru
,e definescG
Emitanta E
n
] puterea total radiata intr!o emisfera, pe unitatea de suprafata a emitatoruluiI
Emitanta spectrala E
>n
] densitatea spectrala de putere radiata intr!o emisfera pe unitatea de suprafata
a emitatorului, la o lungime de unda >.
(egea fundamentala a emisiei termice este cea a lui Planc*, care da emitanta spectrala a unei surse ca corp
negru in functie de lungimea de unda si temperatura absoluta a acestei surseG (a loi, de Planc* est la loi
fondamentale de li[mission t8ermiFue I elle donne li[mittance spectrale diune source (en A.m
!0
.sr
!&
))Fui est
un corps noir en fonction de la longueur dionde et de la temp[rature absolue h de cette source^G
( )
[ ]
[ ]
[ ]
'
1
]
1

1
]
1

1
]
1
,
_
0
7
( Boltzmann lui ta tan Cons &
s
m
( ii min lu 3iteza c
7s ( "lanc& lui ta tan Cons '
m0 (
&
c '
C
*m ( c ' C
unde
srad m
*
e
C
4 E
4
C
n (
.0
P
0N
0
.
. &Q .
&
0
&
O
&
&' 0P& &
&' RR .
&' Q.Q Q
&' N &N
&' SN 0 .
&
.
49
,e remarca cresterea rapida a emitantei cu temperatura si cu deplasarea spectrului din infrarosu spre vizibil
(de la ',N ; m la ',P ; m) pe masura ce temperatura creste.
Peste O'' \-, radiatia termica este cvasitotala in infrarosuI
In cazul soarelui (+ $ OO'' ), ) lmax corespunde sensibilitatii maxime a oc8iului.
".2.2 %adiatia termica a corpului real
Emitanta spectrala reala este legata de emitanta spectrala a corpului negruG
( ) ( ) ( ) 4 E 4 ( e 4 E
n (

Emisivitatea unui corp este egala cu coeficientul lui de absorbtie (legea lui )irc88off). /aloarea sa este &
pentru corpul negru si "& pentru un corp real si depinde in principal de natura sa si de starea suprafetei.
Incertitudinea asupra valorilor exacte a lui e(>,+) este sursa de erori potentiale in pirometrul optic.
".! Principii generale a pirometrelor optice
6tilizeaza marimi spectrale cu lungimi de unda determinate sau marimi integrale in ansamblul spectrului
vizibil si infrarosu rezultatele obtinute nu mai au aceiasi semnificatie fizica. ,e distingG
Pirometre monocromaticeI
Pirometre bicromaticeI
Pirometre de masurarea energiei.
6n dispozitiv optic formeaza imaginea sursei , pe suprafata ,j a receptorului prin Tuxtapunerea unei surse de
referinta in aparate de zero.
"." Pirometre optice fara filament
Pirometre monocromatice (> $ ',QO ; m), unde imaginea filamentului de tungsten a unei lampi cu
incandescenta este suprapusa imaginii tintei. -urentul de incalzire a filamentului I
f
e reglat in asa fel incat
stralucirea sa fie egala cu a tintei, iar cele doua imagini se confunda. Prin etalonarea in prealabil prin
intermediul unui corp negru (I
f
$ 1(',QO ; m,+) se determina emisivitatea :(',QO ; m,+) a tintei prin
deducerea temperaturii cu relatia anterioara. (imitele de utilizare a captatorilor fotoelectrici in pirometria
optica suntG
1otodiode ,i Q'' \-
1otodiode Ue .'' \-
1otorezistente Pb , &'' \-
1otorezistente Pb ,e O' \-
1otorezistente In ,b ' \-
1otorezistente 2g -d +e !O' \-
".) Pirometre bicromatice
Pot fi constituite ca un pirometru monocromatic dublu care utilizeaza . plaTe invecinate ale radiatiei termice
centrate pe lungimile de unda >
&
si >
.
cu aceiasi latime c>. 3otand sensibilitatea captatorului la frecventa >
cu s(>) si coeficientul de absorbtie a mediului cu *(>), energia electrica furnizata de detedctor este
Pentru plaTa centrata pe >
&
G
( ) ( ) ( ) ( ) ( ) 4 E p s E
n (
& &
& & & &

Pentru plaTa centrata pe >
.
G
( ) ( ) ( ) ( ) ( ) 4 E p s E
n (
& &
. . . .

In masuratori lungimile de unda >
&
si >
.
sunt invecintate, de undeG
50
( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )
. . . & & &
p s 4 ( p s 4 (
aportul semnalelor furnizate de detector devineG
( )
( )
( )
( )
,
_
,
_

&
&
O
&
O
.
&
.
.
.
.
&
.
&
4
C
4
C
e
e
4 E
4 E
4 E
4 E
n (
n ( (
Acest raport calculat fie analogic fie prin program nu depinde decat de temperatura tintei +, care ne
intereseaza in acest tip de pirometru.
".2 Pirometre de masurarea energiei
7 mare parte din ansamblul spectrului de radiatie termica a tintei este receptionat de detector cu banda larga,
de tip termic. In practica pirometrul este etalonat pentru conditiile de utilizare cu aTutorul unui termocuplu,
daca este posibil.
Mesurarea debitului
1. Generalitati
1.1 Debitul
-antitatea de fluid care se scurge sau care este livrat in unitatea de timp. Exista doua tipuri de debiteG debit
masic (C
m
) si debit volumic (C
v
) legate prin relatia
1
]
1
1
]
1
1
]
1
s
m
.
m
&g
s
&g
.
v m
0
0
1.2 %egim laminar si regim turbulent

+asco#itateaG ezistenta unui fluid in curgerea lui uniforma si fara turbulenta. In functie de vascozitatea
fluidului repartitia vitezei fluidului nu este aceiasi pe toata suprafata.
%egimul laminar a unui fluid se efectueaza prin glisarea straturilor de fluid unele peste altele fara un sc8imb
de particule intre ele, opus regimului turbulent.
In cazul unei curgeri incompresibile si izoterme, este suficient numarul e pentru determinarea regimului de
curgereG
[ ]
turbulenta curgere Re
fluidului a cinematica ea 3ascozitat
conductei 1iametrul 1
fluidului 3iteza v
unde
s
m
m 1
s
m
v
Re

'
1
]
1
1
]
1
..''
.
/ascozitatea cinematica este egala cu raportul dintre vascozitatea dinamica si masa volumica a fluidului.
1.! +ite#a
In cazul curgerii laminare se poate determina debitul fluidului cu relatiaG
51
[ ]
'
1
]
1
1
]
1
conductei #ectiunea #
fluidului 3iteza v
unde m #
s
m
v
s
m
.
.
0
2. Debitmetre volumetrice
2.1 Pre#entare
Pentru o curgere laminara este suficient de a cunoaste viteza fluidului si sectiunea conductei pentru
determinarea debitului. Amplasarea captatorilor se va face numai pe portiuni drepte a conductei si la distanta
corespunzatoare fata de dispozitivul care genereaza pierderi mari, precum coturi, reductii, vane, s.a. (un
multiplu al diametrului conductei).
2.2 Debitmetru cu tub Pitot
In acest tub, se masoara presiunile statice si se poate cunoaste viteza fluidului.
[ ] [ ] ( )
1
]
1
1
]
1
0
.
m
&g
"a " "a "
s
m
v
static total
2.! Debitmetru cu organ deprimogen

2.!.1 Pre#entare
Ingustarea conductei sau modificarea directiei genereaza o diferenta de presiune c P intre amontele si avalul,
legata de debit prin relatia, verificabila intr!o anumita gama a numerelor eG
[ ]
[ ]
'
1
]
1

1
]
1
organului ta tan Cons &

volumica -asa
unde
m
&g
"a "
m &
s
m
.
v

0
.
0
Principalele organe deprimogene, dintre care cel cu diafragma este mai utilizat, suntG
2.!.2 1aracteristici metrologice
Aceste dispozitive permit masurarea, in clasa aproximativ &, intr!o gama foarte larga, de la fractiuni de m
0
%8
pana la &'
O
m
0
%8. Aceste dispozitive antreneaza pierderi de sarcina de nenegliTat, fiind functie de raportul
dintre raportul diametrului mic la cel mare al organului
1
d
.
2.!.! Monta:ul transmitatorului de presiune diferentiala
Pentru masurarea debitului cu organul deprimogen, se utilizeaza un transmitator de presiune diferentiala.
52
Pentru realizarea relatiei intre marimile fizice reprezentate mai TosG
,e regleaza transmitatorul inteligent de presiune in conformitate cu datele din tabelG
6nitatea fizica primara *Pa
/aloarea inferioara a intervalului de masura in unitatea fizica primara '
/aloarea superioara a intervalului de masura in unitatea fizica primara O'
6nitatea fizica secundara m
0
%8
/aloarea inferioara a intervalului de masura in unitatea fizica secundara '
/aloarea superioara a intervalului de masura in unitatea fizica secundara .'
+ip de iesire Eirect
1unctia de racire adacina patrata
2." %otametru
2.".1 Pre#entare
6n flotor este mentinut in ec8ilibru intr'un canal conic, caz in care ecuatia de ec8ilibru esteG
( )
[ ]
[ ]
'
1
]
1
1
]
1
1
]
1

+
&g flotorului msa -
s
m
fluidului viteza 8
m flotor cuplul #
fotorului ul coeficient C
m
&g
a accelerati g
m
&g
fluidului a volumica masa
unde
3 -
C #
g
8
8 C #
3 -
x
x
x
g g
.
0
0
.
.
.

Eaca diametrul conductei variaza linear in functie de inaltimea z se obtineG
53
( )
'

'
.
'
N
.
1 z a
1
#
daca
C
3 - g
z a .
x

2.".2 1aracteristici metrologice
Uama de masurare, cu o precizie de 0 ! &' f din intervalul de masurare,esteG
de la ',O l%8 la .'' ''' l%8 pentru gaz I
de la ',. l%8 la .' ''' l%8 pentru lic8ide.
1luidul poate atinge N'' \- la .O bar. otametrele induc pierderi de sarcina.
2.) Debitmetre cu manseta7 elice sau turbina
2.).1 Pre#entare
Asemanatoare unei moristi, contine un corp de proba, format dintr!o morisca sau o elice care este rotita de
fluidul in miscare, a carui viteza este masurata ta8ometric.
2.).2 Monta:ul de masurare
,unt utilizati captatori clasici a vitezei de rotatieG
Einamo!ta8ometric, care este o masina de c.c.care furnizeaza o tensiune proportionala cu viteza de
rotatie a rotorului, dar care reduce sensibilitatea captatorului la masurareI
7ptici si inductivi, care transforma miscarea de rotatie intr!o suita de impulsuri electrice cu frecventa
proportionala cu vitezaI
2.).! Domeniul de utili#are
Pot fi atinse precizii de & f , dar raspunsul poate fi deformat de turbulentele mari si de variatiile importante
ale vitezei. Eomeniul de utilizare este de la ',& la 0' m%s pentru gaz si de la ','O la &' m%s pentru lic8ide.
2.2 Debitmetre cu palete
2.2.1 Pre#entare
Paleta este supusa unei forte de curgere aero sau 8idro!dinamice, prin greutatea ei, si eventual actiunii unui
arc. Pozitia de ec8ilibru este masurata cu un montaT potentiometric. Este simplu dar antreneaza pierderi de
sarcina
54
2.3 Debitmetru ionic
2.3.1 Pre#entare
+rei conductori sunt plasati perpendicular pe directia fluidului, firul central fiind plasat la un potential ridicat,
iar celelalte doua la masa. -ampul electric genereaza o ionizare a fluidului si doi curenti electrici I
&
si I
.
, din
firul central in celelalte doua. Eaca fluidul este in miscare cu viteza v sistemul devine asimetric. I
.
!I
&
este
proportionala cu /, daca suma I
&
#I
.
este practic constanta.
2.3.2 Domeniul de utili#are
6n ananometru adaptat unor viteze reduse (' ! &' m%s). 6 este de ordinul Q */ iar curentul _&,O mA. Acest
tip de captator permite masurarea sensului de curgere.
2.4 Debitmetre ultrasonice
2.4.1 Pre#entare
Emitatorul ultrasonic emite un tren de unde. Masurarea timpului prin semnal (unda ultrasonica) pentru
parcurgerea distantei ( intre emitator si receptor permite cunoasterea vitezei fluidului.
[ ]
'
1
]
1
1
]
1
receptor % emitator cuplaul de definita directia este 8 re int d ung'iul

s
m
fluidului viteza 8
s
m
fluid in sunetului viteza c
unde s
cos 8 c
)
t
2.4.2 1aracteristici metrologice

(iint[rkt de ce dispositif est Fuiil est intrusif I liensemble du dispositif est e liext[rieur de la canalisation. Il est
donc insensible e liagressivit[ du fluide et nientralne aucune perte de c8arge. Il permet des mesures de d[bit
compris entre ',& m
0
%8 et &'
O
m
0
%8, selon le diammtre de la conduite Fui peut ktre compris entre FuelFues
millimmtres et plusieurs mmtres. -e d[bitmmtre est utilis[ par exemple pour mesurer le d[bits des
8<drocarbures. Il existe des s<stmmes semblables utilisant lieffet Eoppler e partir diune source lumineuse
(laser) dans les gaz.
2.. Debitmetru cu varte: Barman
2...1 Pre#entare
7 bara plasata normal pe directia de curgere, varteTurile alternative sunt produse in siaTul barei pornind de la
o anumita valoare a numarului e. 1recventa f a acestor varteTuri este data in forma adimensionala de nularul
lui ,trou8al , G
( )
'
curgere de 3iteza 8
conductei 1iametrul 1
unde Re $
8
1 f
#
2...2 1aracteristici metrologice
55
AvantaTul este gama de masura care se intinde pe trei decade, precum si liniaritatea buna. 3u este
recomandata pentru masurarea debitelor mici.
!. 1aptator de debit masic
!.1 Debitmetru cu fir sau pelicula calda
!.1.1 Pre#entare
6n conductor sau o pelicula adusa prin efect Boule la o temperatura a decat cea a curgerii. Are loc un sc8imb
termic prin convectie. +emperatura de ec8ilibru al conductorului sau peliculei este determinata prin
masurarea rezistentei lor, care este functie de puterea disipata prin efect Boule, de viteza, temperatura si masa
volumica a fluidului.
!.1.2 Monta:ul de masurare
ezistenta este alimentata cu un curent constant, tensiunea masurata 6
m
fiind proportionala cu .
+emperatura conductorului ramane constanta daca viteza fluidu*lui prezinta variatii lente. Pentru mentinerea
constanta a temperaturii (deci a rezistentei) se utilizeaza o ciontra reactie, iar tensiunea 6
m
este conditionata
de debit. Inertia termica intervine putin in montaT (temperatura conductorului ramane constanta, iar principiul
captatorului este ec8ilibrul de forte), timpul de raspuns al sistemului este cel al ec8ipamentului electronic.
!.1.! Domeniul de utili#are
Pentru a se obtine benzi de trecere de &'' *2z se folosesc circuite de compensare. -aptatorii de viteza cu
pelicula calda suntG
,ubsonici de la ' la ',P Ma, sau .P' m%s la 0'' ) I
,upersonici de la &,& Ma la _.,. Ma.
/iteza sunetului (Ma) G in aer de 00& m%s la ' \-, in apa de &N0O m%s la P \- si in otel O''' m%s.
!.2 Debitmetru elerctromagnetic
!.2.1 %ememorare din fi#ica
Pentru un conductor ab plasat intr!un camp magnetic D se scrie relatiaG

B 3 E
m
!.2.2 Pre#entare
Inductia magnetica de ordinul de la &'
!0
la &'
!.
+, produsa de . bobine plasate de o parte si alta a
conductorului de masura, alimentate la tensiune alternativa de 0' 2z, pentru a evita polarizarea electrozilor.
-onducta este din material amagnetic si este acoperita pe suprafata interioara cu un strat izolator. -ei .
electrozi de masura sunt plasati la extremitatile diametrului perpendicular pe campul D.
!.2.! Monta:ul de masurare
,e utilizeaza montaTe clasice de demodulare, de exemplu redresorul monoalternanta.
!.2." 1aracteristici metrologice
(ic8idele trebuie sa aiba o conductivitate minima de cativa ,%cm (apa potabila are o conductivitate intre .''
si &''' ,%cm), pentru care rezistenta interioara a generatorului trebuie sa fie " rezistenta interna a aparatelor
electronice.
!.2.) Interval de masurare
Intervalul de masurare este functie de diametrul conductei, viteza de curgere (& la &' m%s) PreciziaG -lasa & I
-onstanta de timpG Ee ordinul a & s.
!.! Debitmetre masice termice
56
!.!.1 Pre#entare
-ele . captatoare sunt plasati in punctele A si D, de o parte si de alta a elementului incalzitor. Eiferenta de
temperatura +b ! +a este proportionala cu debitul masic. -aptatorul functioneaza corect intr!un interval de
debit. Eaca debitul real depaseste debitul maxim se utilizeaza un circuit derivator, care preia in sarcina o
parte din debit.
!.!.2 1aracteristici metrologice
PrecizieG -lasa ',O la &,O I
-onstant de timpG de la .,O s la &O' s.
PierderiG . Pa.
!." Debitmetre cu efect 1oriolis
!.".1 %ememorare din fi#ica
,e bazeaza pe forta -oriolis, generata cand o masa este supusa simultan miscarii de translatie si roratie. Eaca
corpurile se indeparteaza de axa de rotatie sub influenta unei forte 1c care se exercita in sens contrar roratiei.
Eaca corpul se apropie de aza de rotatie aceasta forta se exercita in acelasi sens ca cel de rotatie.
!.".2 Pre#entare
Pentru captarea presiunii se utilizeaza o portiune a conductei orizontale in forma de 6. -ampul
electromagnetic alternativ va induce o rotatie alternativa in Turul axei de scurgere. 1luidul care curge prin tub
este impiedicat de a urma aceasta rotatie, respectiv se formeaza un fenomen alternativ de rezistenta sau de
aTutor al rotatiei, care va antrena . vibratii in amonte si in aval fata de cot, vibratii care sunt defazate cu o
amplitudine proportionala cu debitul masic al fluidului.
57
!.".! 1aracteristici
Pentru lic8ide, precizia de masurare esteG Pentru gaze, precizia de masurare esteG
Eebitul masic #%! ',&O fI
Eebit volumicG #%! ',0 fI
Eebitul masicG #%! ',O f.
Einamica de masura &'''G&.
eproductibilitate excelenta.
Imunitate ridicata la paraziti electromagnetici.
!."." Domenii de aplicare
ciocolata, lapte concentrat, siropuriI
uleiuri, grasimi, solutii acide, solutii baziceI
vopsele, produse farmaceuticeI
gaz si amestecuri gazoase.
Introducere in reglare
1 Generalitati
1.1 Definitii
eglare Ansamblul te8nicilor utilizate in controlul unei marimi fizice (presiune,
temperatura, debit, nivel, etc.)
Marime reglata Marimea fizica care trebuie controlata (reglarea temperaturii)
-onsemn /aloare care trebuie precizata pentru marimea reglata
Marimea de reglat Marimea fizica care a fost aleasa pentru controlul marimii reglate, care in general
nu este identica cu cea a marimii reglate.
Marimi perturbatoare Marimi fizice care influenteaza marimea reglata, care in general este de aceiasi
natura cu marimea reglata.
Elementul de reglare -are actioneaza aspra marimii de reglat.
1.2 Principiul de functionare
Pentru reglarea unui sistem fizic trebuieG
Ee a masura marimea reglata cu
un captator
Ee a reflecta asupra functiei
regluatorului
Actionare asupra marimii de reglat
prin intermediul unui element de
reglare.
1.! Influenta reglarii
1.!.1 %educerea costului de transformare
7 reglare buna confera o precizie mai mare asupra marimii reglate, care permite o diminuare consemnului
pentru o functionare la lumita (diminuarea dispersiei valorilor marimii reglate reduce consemnul cu & ;m
pentru obtinerea unei grosimi minime in toate piesele).
58
1.!.2 %educerea costului instalatiei si castigul in timp
7 reglare buna este identificata prin capacitatea de a accelera sistemul fara a fi antrenate depasiri ale
consemnului (o diminuare a timpului necesar de crestere a temperaturii fara necesitatea unui disporitiv de
racire).
1." %eglare sau element de actionare
eglare Element de actionare
Mentinerea constanta a marimii reglate a unui sistem
supus perturbatiilor.
Marimea reglata trebuie sa urmeze rapid variatiile in
Turul consemnului.
1.) Servomecanisme
6n sistem desemnat a carui rol consta in amplificarea puterii si a carui marimi reglate este o marime
mecanica, precum efortul, cuplul, pozitia sau o derivata in raport cu timpul, precum viteza de acceleratie.
1.2 5unctionarea in bucla deschisa /Manual0
7peratorul care controleaza elementul de reglare este cel care efectueaza reglaTe. Aceste nu este un regulator.
1.3 5unctionarea unei bucle inchise /(utomat0
1unctionarea normala a unui regulator, care compara marimea reglata cu cea de consemn si actioneaza in
consecinta.
2 Scheme de repre#entare
2.1 Schema $I
3orma 31 E 'N!.'0 defineste reprezentarea simbolica de reglare, masurare si automatizarea proceselor
industriale. Instrumentele utilizate sunt reprezentate prin cercuri in Turul literelor care definesc marimea
fizica reglata si functia lor. Prima litera defineste marimea fizica reglata urmata de functia aparatului.
59
2.2 Schema functionala
eprezinta relatia dintre diferitele marimi fizice ale buclei de reglare si sre compune dinG
& >inia de parcurgere a marimii fi#iceG in bucla de reglare.
& 6loc de amplificareG elatia intre . marimi fizice, realizata de una dintre buclele de reglare.
E + #
& Sumator si comparatorG eprezinta adunarea sau substragerea marimii fizice de aceiasi natura.
,umator -omparator
! 1aracteristicile statice si dinamice ale procesului
!.1 Stabilitate
!.1.1 Procese stabile in mod natural
Eaca o variatie finala a marimii reglate E (temperatura unei piese) corespunzator finale a marimii de reglat ,
(puterea radiatorului).
!.1.2 Procese instabile in mod natural
Eaca o variatie finala a marimii de reglat E (debitul de alimentare) corespunzator marimii reglate , (nivel).
60
%emarca* 6n proces este integrator daca pentru o intrare constanta E iesirea , este o dreapta lineara
!.1.! %egim tran#itoriu %egim permanent
6n sistem este in regim permanent daca functionarea poate fi descrisa in mod simplu, fata de un sistem in
regim tranzitoriu. (a trecerea unui sistem permanent la altul, aceasta se face printr!un regim tranzitoriu.
!.2 1aracteristicile statice ale unui proces
!.2.1 1aracteristica statica
-aracteristica statica reprezinta marimea de iesire , in functie de marimea de intrare E G , $ f(E).
!.2.2 (mplificare statica
In regim stabil, amplificarea statica U este raportul intre variatia marimii de intrare , si variatia marimii de
iesire E.
E
#
G
!.2.! -roare statica

In regim stabil, eroarea statica E este diferenta dintre consemn A si marimea valorii reglata X.
X * E
!.2." >inearitatea si nelinearitatea sistemului
6n sistem este linear daca functionarea se poate descrie cu aTutorul ecuatiei matematice lineare.
!.! 1aracteristicile dinamice ale unui proces
!.!.1 $impi de raspuns
Aptitudinea sistemului de a urmarii variatiile marimii de reglat. In cazul unei trepte a marimii de reglat,
cresterea marimii reglate defineste timpul de raspuns.
!.!.2 Suprareglare
Prima depasire permite calificarea stabilitatii unui sistem. -u cat va fi mai mare cu atat sistemul va fi foarte
aproape de instabilitate (in curba indiciala de mai sus prima depasire este de .'). In anumite reglari nu se
admite nici o depasire.
" %egulatoare
".1 Structura de principiu a unui regulator
61
,emnalul de masura X reprezinta imaginea marimii reglate furnizata de captator si transmitor,
transmisa ca semnal electric sau pneumaticI
-onsemnul A poate fi interior sau exterior (din locul de operare sau de la distanta)I
Afisarea comenzii H se realizeaza in general in unitati fizice pentru consemn si masura.
Eaca regulatorul este in regim automat, iesirea va depinde de masura si consemn, ceea ce nu este
cazul in regim manual.
".2 (legerea sensului de actiune a unui regulator
".2.1 Definire
6n proces este direct daca iesirea variaza in acelasi sens cu intrarea. (a regulator masura este considerata ca
o intrare. 6n proces invers este contrar.
".2.2 (legerea sensului de actiune a unui regulator
,istem cu actiune directa ,istem cu actiune inversa
Eaca procesul este direct actiunea regulatorului va fi
inversa.
Eaca procesul este invers actiunea regulatorului va fi
directa.
%emarca* Pentru a avea un sistem stabil intr!o bucla de reglare, regulatorul trebuie sa actioneze in mod opus
variatiei marimii X nedorite. Eaca X creste cuplaTul regulator!proces trebuie sa diminueze aseasta.
".! %acord electric
".!.1 $ransmitator
+ransmitator cu N fire active +ransmitator cu 0 fire active +ransmitator cu . fire pasive
Are o alimentare si furnizeaza un
curent I. -ablaT identic ca la
regulatoare.
-u intrarile conectate la miTloc
3u dispune de alimentare si controleaza
curentul I furnizat de o alimentare
externa.
".!.2 Schema de principiu a unei bucle de curent
7 bucla de N!.' mA se compune dinG
6n generator care furnizeaza curentul electricI
62
6nul sau mai multe receptoare care masoara curentul care le parcurge.
emarcaG
-urentul iese prin borna generatorului (#)I
-urentul care intra prin borna receptoarelor (#).
".!.! %eali#area practica
,e studiaza numarul buclelor de curent, cunoscand ca exista un numar dublu de bucle de curent decat
cele de reglareI
Pentru fiecare bucla se intocmeste lista aparatelor cu determinarea elementului generatorI
,e leaga (#)!ul generatorului la (#)!ul receptorului cu conductor rosuI
,e leaga (!)!ul generatorului la (!)!ul receptorului cu conductor negruI
Eaca este posibil, se leaga (#)!rile disponibile ale receptoarelor la (!)!rile disponibile ale altor
receptoare cu conductor albastruI
,e verifica daca in fiecare bucla de curent exista tot atatia conductori de elegatura ca si elementele.
".!." Precautii in e9ploatare
6nele rezistente de intrare a receptoarelor este limitata, deci trebuie atentie la buclele prea lungi (a&''' m)
sau a rezistentelor de masura ca se pot plasa.
"." (ctiuni continuui si discontinui
1unctionarea unui regulator are . tipuri de actiuni, una discontinua (numita si tot sau nimic) la care iesirea H
a regulatorului nu ia decat . valori ' si &'', iar cealalta continua cu o iesire a regulatorului ce poate lua toate
valorile cuprinse intre ' si &''.
) %eglare $ot&Nimic
).1 Pre#entare
1unctionarea se caracterizeaza prin . stari posibile pentru comanda, cea care corespunde comenzii maxime
(&'') si cea care corespunde comenzii minime ('). 6n prag limita a frecventei de comutare a sistemului
poate evita degradarea prematura a elementului de reglare. eglarea regulatorului se realizeaza prin .
parametriiG
-onsemnul A, dat in unitatea de masuraI
Pragul EI1, dat in consemn.
63
).2 5unctionare
Marimea reglata oscileaza in Turul punctului de functionare. (a fiecare depasire a pragurilor de comutatie
iesirea regulatorului isi va sc8imba starea. +inand cont de inertia termica a sistemului valoarea absoluta a
erorii E poate depasii pragul EI1.
%emarca* 1ara exceptie, masurarea poate fi constanta la acest tip de reglare, sistemul fiind in regim de
instabilitate intretinuta.
).! Influencta parametrului prag
/aloarea pragului influenteaza frecventa de permutare si amplitudinea variatiei marimii masurate. -u cat
pragul este mai redus freventa va fi mai mare si amplitudinea mai putin mare. 7 crestere a frecventei reduce
durata de viata a elementului de reglare.
2 %eglare & PID
2.1 (ctiunea proportionala
2.1.1 %ememorare
Scala plina* Ansamblul de valori pe care le poate lua marimile de intrare in regulator, X de la ' la &'', ea
fiind reglata la nivelul X
min
si X
max.

2.1.2 Pre#entare
-omanda H a regulatorului este proportionala cu eroarea (A!X), aceasta in masura posibilitatilor (H nu
poate fi " ' sau cu o valoare a &''. In partea de proportionalitate, numita si banda de proportionalitate
existaG
p
X
X *
Y

&''
-onsemnul A, masura X si banda de proportionalitate Xp, se exprima in scala plina.
2.1.! 5unctionare
64
egulatorul si procesul definesc fiecare dintre ele o caracteristica statica. In cazul functionarii stabile punctul
de functionare in regim permanent apartine celor doua curbe, iar punctul de functionare intersectiei celor
doua curbe. Ein aceasta constructie se deduce valoarea erorii statice (A!Xs), precum si valoarea comenzii
regulatorului in regim permanent Hs.
2.1." Influenta ben#ii de proportionalitate
-omponenta statica
(functionare in regim permanent)
-omponenta dinamica
(functionare in regim tranzitoriu)
-u cat banda de prportionalitate este mai mica,
eroarea in regim permanent este mai mica X
p&
" X
p.
.
-u cat banda de proportionalitate este mai mica
timpul de raspuns al sistemului este mai scurt. Pentru
aceiasi eroare comanda furnizata este mai mare cu
cat banda de proprtionalitate este mai mare, Eaca DP
se apropie de ' sistemul devine instabil (functionarea
tot!nimic corespunde DP$')
65
2.1.) Decalare banda & $alon & Int=grale manuelle
1ormula care uneste iesirea din regulator H cu diferenta dintre masura si consemn esteG
regulator pe banda de 1ecalaul Y unde Y
X
X *
Y
p
+

' '
&''
2.1.2 Influenta decala:ului de banda
7 alegere buna a valorii decalaTului de banda va reduce puternic eroarea statica. Influenta asupra comportarii
in regim tranzitoriu este principala functie a caracteristicii statice.
2.1.3 %epre#entarea functionala a unei reglari proportionale
In cazul unei reglari cu actiune inversa, figura de mai Tos reprezinta un regulator cu functionare P.
)p $ Amplificarea corectoruluiG
p
p
X
0
&''
Ho $ decalaTul de banda
2.2 (ctiune integrala
2.2.1 1omparatie cu actiunea manuala
-and alegem punctul de functionare ca intersectia intre caracteristica statica si cea a regulatorului, ca valoare
talon, sistemul functioneaza cu o eroare statica nulaG
Eeoarece caracteristica statica se poate deplasa sub efectul unei marimi perturbatoareI
66
Eeoarece valoarea consemnului se modifica.
Influenta perturbatiei asupra erorii statice Influenta modificarii consemnului asupra erorii
statice
2.2.2 1e repre#inta o actiune integralaC
7 actiune care evaolueaza in timpI
7 actiune care tinde a anula eroarea statica.
Aceasta functie este acoperita prin operatorul matematic de integrare in raport cu timpul. Actiunea integrala
se defineste pornind de la parametrii +i sau )iG
( ) ( ) ( ) [ ] ( ) ( ) [ ]
'

timp dee unitatea pe egral int castigul 0
egral int timpul 4
unde dt t X t *
4
dt t X t * 0 t Y
i
i
t
t
t
t
i
i
' '
&
2.2.! 5unctionare
Pentru a studia influenta actiunii integrale se va analiza raspunsul modulului mintegral cu un esantion #)i
este mare (+i mic), plu valoarea de iesire H care crteste rapid. +impul +i este timpul pentru care comanda le
H creste valoarea de intrare E$A!X.
2.2." Suprimarea actiunii integrale
Pentru a anula actiunea integrala exista mai multe solutii, in functie de regulator. Eaca se regleaza actiunea
integrala cu aTutorul lui )i, se va face )i $'. Exista . solutiiG
,e faca +i$', daca estev posibilI
,e pune +i la valoarea lui maxima e sa valeur maximale. ,i le correcteur est coop[ratif, il indiFuera
supp.
2.2.) (ctiune con:ugata PI
In general, regulatorul nu functioneaza exclusiv in actiune integrala, fiind prea instabila, ci functioneaza
corect in actiune (PI). Exista . tipuri de functionareG
67
1onsecinte* In cazul serie modificarea DP antreneaza modificarea influentei actiunii I.
2.2.2 Influenta parametrului timp integral
-omportement stati- -omportement dI3AMI-
Eaca sistemul este stabil, sub actiunea integrala
eroarea statica este nula.
-u cat +i este mai mic sistemul se apropie de
instabilitate.
2.! (ctiune derivativa
2.!.1 1e este o actiune derivativa C
7 actiune care amplifca variatiile bruste ale consemnului si care este opusa actiunii integrale. ,u aspect
matematic reprezinta derivata in raport cu timpulG
( )
dt
d
4 t Y
d

6nde +d se exprima in unitati de timp.
2.!.2 5unctionare
-u cat +d este mai mare valoarea de iesire H va fi mai mare, timpul +d este cel pentru care intrarea E creste
valoarea de iesire H.
2.!.! Suprimarea actiunii derivative
Este suficient a se face +d$'.
2.!." (ctiune con:ugata PID
In general nu functioneaza in actiune exclusiv derivativa, fiind prea instabila, ci in regim corector (PIE).
-uplaTul DP, +i si +d defineste 0 tipuri de functionare.
68
2.!.) Determinarea structurii interne a unui regulator
,istemul trebuie izolat (iesirea nu actioneaza asupra masurii) si functionarea automata, repectiv realizarea
sc8emei logice in care comanda H a regulatorului raspunde la un semnal treapta a masurii X sau
consemnului A.
2.!.2 Influenta parametrului de timp derivativ
1omportement static* 3ici o influenta.
1omportement dinamic* -u cat +d este mai mare sistemul este mai rapid.
69
2." %e#umatul actiunilor corective P7 I si D
3 Metode simple de determinare a actiunilor PID
3.1 Principii fundamentale
Exista 0 etapeG
,e ridica caracteristica sistemului, transformand bucla desc8isa in una inc8isaI
,e determina parametrii reprezentativi ai sistemului in modelul alesI
,e calculeaza corectoruul PIE.
3.2 Modele de ba#a
Pentru a da o imagine a diferitelor modele de baza se studiaza raspunsul acestor modele la semnal treapta.
3.2.1 Intar#iere pura
,emnalul de iesire este identic cel de intrare dar decalate in timp cu intarzierea .
3.2.2 ,rdinul 1 cu amplificare unitara
,emnalul de iesire are ca ecuatieG
( ) sistemului a timp de ta tan Cons 4 unde e X t X
4
t t
max

,
_

,
_
'
&
3.2.! Integrator
,istemul poate fi definit prin integrala in timp +.
70
3.! %eglare in bucla deschisa
3.!.1 -tapa 1
,e ridica raspunsul sistemului in Turul punctului de functionare la un semnal treapta a semnalului de iesire H
a regulatorului, X nefiind saturat. du r[gulateur.
3.!.2 -tapa 2 Metoda simpla
Proces stabil* Proces integrator*
,e calculeazaG
Amplificarea staticaG U $ X% H I
IntarziereaG $ t& ! t' I
-onstanta de timpG + $ t. ! t&.
,e calculeazaG
+impul integral +$ t. ! t& I
IntarziereaG $ t& ! t'.
3.!.! -tapa 2 & Metoda 6roDda
Proces stabil* ,e calculeazaG
Amplificarea staticaG U $ X% H I
IntarziereaG $ .,P(t&!t')! &,P(t.!t') I
-onstanta de timpG + $ O,O(t.!t&).
3.!." -tapa ! & %egla:ele Dindeleu9
Pornind de la raportul +%, se determina tipul de corector utilizat si in functie de proces, stabil sau instabil se
calculeaza parametriiG
+ip corector eglaTele Eindeleux
Proces stabil Proces instabil (integrator)
3." %egla:e in bucla inchisa
3.".1 Metoda ;iegler&Nichols
,istemul este in reglare exclusiv P. ,e reduce DP pana ce sistemul devine instabil, semnalul de
masura X si de iesire din regulator H sunt periodice, fara saturatie..
71
,e ridica banda de proportionalitate Xpc, cu perioada de oscilatie +c.
Marimile +c si Xpc permit calculul actiunii PIE a regulatorului, astfelG
%emarca* Metoda este una experimentala pe diverse sisteme de reglare si necesita uneori reglaTe pentru a se
obtine rezultate de performanta (stabilitate, precizie, rapiditate).
3.".2 Metoda reglarii
eglarea regulatorului se face pas cu pas, sistemul functionand in bucla inc8isa in Turul punctului de
consemnG
In reglaTul P se alege DP corecta
cercetand raspunsul sistemului la un
consemn treapta.
In reglaTul PI se alege timpul
intergal corect, cecetand raspunsul
sistemului la un consemn treapta.
In reglaTul PIE se alege timpul
intergal corect, cecetand raspunsul
sistemului la un consemn treapta.
4 Studiul tipurilor de bucle de reglare
4.1 6ucla inchisa simpla
Masura este comparata cu consemnul pentru a calcula semnalul de comanda, metoda adaptabila cand timpul
mort este mare.
4.2 6ucla de reglare in cascada
,e compune din . bucle. ,istemul poate fi descompus in . subsisteme legate printr!o marime reglata
intermediara, masurabila. Prima bucla slava are ca marime reglata aceasta marime intermediara, iar a doua
numita master marimea reglata din regflarea in cascada si comanda consemnului reglaTului slave2
Acest tip de reglare se Tustfica cand inertia sistemului este mare in raport cu o perturbatie asupra marimii
reglate sau asupra marimii intermediare. (a inceput se regleaza bucla interna iar ulterior cea externa cu
reglulatorul slaea inc8is. In exemplu bucla slave este cea de reglare a debitului de alimentare.
4.! 6ucla de reglare a raportului
-and se doreste un raport constant intre . marimi reglate X& si X. (X.%X& $ const.), ca de exemplu raportul
de combustie aer%gaz. In exemplu, marimea pilotata X& este utilizata pentru calculul consemnului buclei de
reglare a marimii X..
72
1alculul operatorului 5E* Presupunem ca pentru o ardere completa este necesar un debit de aer de O ori
mai mare decat cel de gaz (C
aer
$ O C
gaz
). Intervalul de masura al transmitatorului de debit pentru aer este
reglat la ' ! &' *g%8, iar cel pentru gaz la ' ! N *g%8. 7exista relatiileG
&''
N
&''
&'
. &
X . si X .
gaz aer
O '
&''
N
O
&''
&'
O
& . . &
( X X X X . .
gaz aer

-onsiderand eroarea statica a buclei . nula, operatorul 1H va inmultii masura debitului de aer cu ',O pentru
determinarea consemnului de debit pentru gaz.
4." 6ucla de reglare predictiva /5eedforFard0
,e utilizeaza masura unei perturbatii pentru compensarea efectelor sale asupra marimii reglate. 7peratorul
). poate fi un simplu amplificator sau un operator mai complex. ,e utilizeaza cand perturbatia poate avea
efecte puternice si cand masura nu variaza rapid la aceasta perturbatie.
4.) 6ucla de reglare prin divi#area intervalului
Atunci cand se doreste controlul sistemului cu aTutorul a . elemente de reglare diferite, care pot fi
antagoniste (cald!rece).
Pentru a evita cavitatia, se utilizeaza . ventile de reglare cu capacitati de debit (-v) diferite, una pentru
debite mari iar cealalta pentru debite reduse.
73

Lectura4 Teh - Masurare

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Lectura4 Teh - Masurare

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

LECTURA1-Tehnici de reglare si aparate de masura

Partea I Notiuni de metrologie

Eispersia acestor rezultate este data prin tipul de ecartG

1." Masurarea presiunii

1.".2 Mesurea prin nivela cu bula

!. Po#itia ventilului in ca#ul lipsei de aer

".2 1a#ul ga#elor

amonte din a temperatur la vaporilor esiunea "r "

2.! $ermometre cu dilatarea ga#ului

1.2 %egim laminar si regim turbulent

2.! Debitmetru cu organ deprimogen

organului ta tan Cons &

receptor % emitator cuplaul de definita directia este 8 re int d ung'iul

2.4.2 1aracteristici metrologice

!.2.! -roare statica

You might also like