Cuprins:

1. Utilitatea psihologiei generale pentru activitatea pedagogului3

2. Asemanarile si deosebirile dintre stadiile psihicului.5

Bibiografie1

1. Utilitatea psihologiei generale pentru activitatea pedagogului Orice stiinta,conform epistemologiei filosofice,are un domeniu propriu de cercetare,apeleaza la metode si procedee specific pentru investigarea acestui domeniu si urmareste sa descopere anumite regularitati si legitati proprii universului respective fapte si fenomene.Fiecare stiinta are o valoare de cunoastere gnoseologica si una paraxiologica,adica de folosire a celor constant in folosul omului si activitatile lui. Avind in vedere in cele de mai sus,Nicola I.preciza capedagogia este stiinta care studiaza fenomenul educational cu toate implicatiile sale asupra formarii personalitatii umane in vederea integrarii sale active in viata sociala Desi,fenomenul educational constituie obiect de studio si pentru alte stiinte(filozofia,sociologia ,pedagogia este cea care are metode specific pt a intervene in decursul acestui fenomen,in timp ce celelalte stiinte se limiteaza la aspect constatative. !uvintul "pedagogievine din grpaidagogos(conducator de copii .Originea cuvintului ne arata ca stiinta ed presupune intotdeauna o directive in dezvoltarea individului#o functie si o directive concretizata de specialist $pedagogi si profesori. In viziunea lui Nicola Ioan ,psi%ologia generala estedisciplina teoretica care studiaza actiunea educationala dintr#un ung%i general de vedere,urmarind sa#I surprinda anumite legitati,valabile indifferent de lo&ul si timpul in care se desfasoara.'edagogia generala are in vedere actiunea educationala din pun&tul de vedere al &ontinuitatii.(a se concentreaza asupra laturii invariabile a edu&atiei. 'erspectiva pedagogica de abordare a educatiei se inscrie in limitele a ) coordonate fundamentale si complementare$cea a finalitatii actiunii educative si cea a te%nologiei realizarii sale.Delimitarea acestor domenii*discipline ale pedagogiei,in literature pedagogica cunoaste o mare varietate,in functie de obectul*domeniul de investigare, respective de componentele*laturile actiuni educationale, de relatile dintre ele , de interactiunile dintre actiunea educationala si societate, precum si de metodele si te%nicele folosite pt cunosterea acelui domeniu. In literature pedagogica aproape fiecare autor are o viziune personala asupra delimitari domenilor*diviziunilor pedagogiei. +tefan ,arasescu sustine "unitatea de s-stem a pedagogiei.'t el stiinta educatiei este ca un arbore cu un triunc%i puternic si &u multe ramuri..riung%iul reprezinta
3

pedagogia*stiinta generala a educatiei,#teoria educatiei omului in arsenalul ei#iar ramurile lui ne dau posibilitatea sa cunoastem educatia omului de pe pozitii variate.(l delimiteaza$pedagogia sistemati&a ,pedagogia istori&a/pedagogia sociala/pedagogia comparata/pedagogia international ca ramuri ale psi%ologiei generale. Nicola Ioan in ".ratatul de pedagogie scolara,Aramis,,uc)000determina urmatoarele ramuri ale pedagogiei$pedagogie generala/ pedagogie prescolara/pedagogie scolara/ pedagogie speciala. Desi, in &azul oricarei stiinte exista delimitari de domenii,pedagogia generala este considerate ca o stiinta integratoare a educatiei,capabila sa unifice influentele altor stiinte in domeniul sau de preo&upari,sa valorifice rezultatele cercetatorilor specific ale acestora asupra unor aspect ale fenomenului si procesului educatic,dar sa le furnizeze noi problem pt reflective sip t investigatiea stiintifi&a. !omplexitatea fenomenului educational si diversitatea sarcinilor si provo&arilor carora pedagogia trebuie sai faca fata a impus necesitatea realizarii unor interactiuni cu alte stiinte.!ind vb de legatura pedagogiei cu alte stiinte ne gindim la aportul adus de diversele stiinte in intelegerea fenomenelor ce apartin pedagogiei.1egatura unei stiinte cu altele se manifest ape ) planuri &omplementare$unul vizeaza expli&area mai profunda a fenomenelor stiintei respective cu a2utorul rezultatelor altor stiinte iar celalalt se refera la folosirea unor instrumente de cercetare specific altor stiinte pt investigarea propriului domeniu.( vb de transferal de metode si limba2 in vederea amplifi&arii posibilitatilor explicative si investigative ale unei stiinte.Apli&area principiului transferului in pedagogie presupune valorifi&area rezultatelor altor stiinte in vederea unei intelegeri mai adecvate a fenomenului educational dar si folosirea unor metode si te%nici de cercetare proprii acestor stiinte cu conditia adaptarii lor la specifi&ul fenomenului educational si a interpretarii datelor obtinute prin prisma unor concept pedagogice.'edagogia valorifi&a rezultatele obtinute de alte stiinte referitoare la societate,la personalitate sau alte aspect care au legatura cu educatia. 1egatura pedagogiei cu stiintele psi%ologice este determinate de necesitatea cunoasterii in detaliu a personalitatii umane si a componentelor sale3(c%aracter,temperament,aptitudini ,a problemelor psi%ologice ridicate de invatare,a parti&ularitatilor mi&ro&limatului in &are se desfasoara procesul instructive educative,(clasa de elevi,grupul .datele oferite de psi%ologie au rol explicative in organizarea si desfasurarea procesulu de educatie ele sugerind anumite interventii si inovati in cadrul acestui proces. De asemenea ele g%ideaza formuare finalitatilor actiunii educationale in functie de anumite nevoi sociale. 'e de
4

alta parte are posibilitatea de a facilita evolutia unor procese si insusiri psi%ice. Datele oferite de psi%ologie codul spre conceperea de alternative international in raportul cu particulalitatile educatilor. In ultimile decenii, se resimt inplicatii profunde a psi%ologiei in problematica instruirii, formarii inteligentei si creativitati, a intariri comportamentulu, in definirea obectivelor comportamentale, a metodologiei, a stilului de relationare.

2. Asemanarile si deosebirile dintre stadiile psihicului (ste foarte greu sa stabilim anumite etape in dezvoltarea filogenetica a psi%icului, desi este cunoscuta evolutia speciilor. A.N. 1eontiev a incercat sa sc%iteze o sc%ema a formarii psi%icului, distingand 4 mari faze$ a stadiul psi%icului senzorial elementar / b stadiul psi%icului perceptiv / c stadiul intelectului/ d stadiul psi%icului constient. 5. +tadiul psi%icului senzorial In acest stadiu predomina reactiile innascute iar, experienta individuala 2oaca un rol mult mai mic decat la speciile mai evoluate. Acum predomina tropismele si instinctele. ). +tadiul psi%icului perceptiv Dupa A.N. 1eontiev, se afla in acest stadiu speciile care sesizeaza caracteristicile obiectelor in integritatea lor si nu doar aspecte senzoriale izolate. Aceasta se traduce in posibilitatea de a distinge un obiect vizat de conditiile in care se poate a2unge la el. (ste o discriminare intre obiect si conditiile ambiante. 6. +tadiul intelectului +tadiul intelectului, al gandirii senzorio#motorii, il gasim numai la maimutele antropoide. (l se caracterizeaza prin putinatatea incercarilor de a rezolva o problema si aparitia solutiei dintr#o data, pe neasteptate.
5

4. +tadiul psi%icului constient +tadiul psi%icului constient este ultima treapta a evolutiei, specifica omului. in legatura cu deosebirile dintre om si animal exista o controversa. 7nii, printre care si 8. 'ieron, sustin ca diferentele sunt de ordin pur cantitativ. Altii, printre care A.N. 1eontiev, subliniaza existenta si a unora calitative. Asemanari dintre om si animal$ # superioare omului(animalele #acuitate vizuala(vulture/bufnita#noaptea #senzatiile(furnica #memorie(furnica #expresiile emotionale(si la cimpanzeu #frica(crab #sentimente estetice(pasarile #afectiunea*fidelitatea(ciini #ierar%ia sociala(cimpanzeu Deosebiri dintre om si animal$ #pastrarea*construirea uneletelor(animalele,nu #modul de confectionare a uneltelor este transmis din generatie in generatie(la animale,nu #utilizarea limba2ului independent de context,aspect inexistent la animale #gindire abstracta(cu anii poate fi ele au facut posibile dominarea si transformarea profunda a mediului. !a modalitate informa9ional: specific: ;i, implicit, ca o nou: form: a vie9ii de rela9ie la nivelul regnuluianimal, psi%icul ne apare ca un continuum pe care se delimiteaz: ;i se individualizeaz: un num:r imens de grada9ii ;i trepte evolutive. 'si%icul uman reprezint: segmentul superior al acestui continuum. +ub else <ntinde =universul> psi%icului animal. ?aportul dintre cele dou: segmente a constituit obiect deaprinse dispute <n psi%ologie ;i nici <n prezent nu se poate spune c: s#a a2uns la un punct de vedere unanim <mp:rt:;it. !a ;i <n alte probleme, nu s#a putut evita ciocnirea tendin9elor opuse, unilaterala solutizante$ o prim: tendin9: inspirat: din filosofia
6

idealist: ;i din teologie absolutizeaz: <ntr#at@t deosebirile dintre psi%icul uman ;i cel animal, <nc@t se consider: dou: realit:9i distincte ;i neraportabile/ cea de a doua tendin9:,opus: primei, <si trage originea din biologia evolu9ionist: a lui DarAin ;i va absolutiza asem:n:rile, deosebirile fiind declarate pur cantitative, neesen9iale. <n planmetodologic/ prima tendin9: excludea orice transfer de date sau explica9ii de la psi%icul animal la celuman sau de la cel uman la cel animal, <n sc%imb cea de a doua permite un astfel de transfer <n ambelesensuri ;i <ntr#o asemenea m:sur:, <nc@t <n explicarea comportamentului animal se invoc: f:r: rezerve voin9a, inten9ia, iubirea sau ura, iar <n explicarea comportamentului uman se invoc: la fel de direct ;i categoric instinctul, ira9ionalul, impulsivitatea, incon;tientul.!um se <nt@mpl: mai <ntotdeauna <n asemenea probleme, adev:rul ;tiin9ific se afl: undeva la mi2loc.'rin urmare, psi%icul uman trebuie considerat ;i ca f:c@nd parte din continumul general al psi%icului,dar ;i ca reprezent@nd un moment de discontinuitate evolutiv:.1ui <i vor fi proprii toate tr:s:turile ; idetermina9iile psi%icului <n general, dar va dob@ndi ;i tr:s:turi ;i determina9ii specifice, calitativ noi,superioare. .r:s:turile ;i determinatiile generale le putem rezuma <n urm:toarele$ natura iforma9ional:, func9ie a sistemului nervos/ constituirea <n procesul comunic:rii organismului cumediul extern/ func9ie de sem#nalizare#designare, cu rol de reglare <n dinamica rela9iei organismului cumediul. 'e baza lor, <n mod logic se pot stabili asem:n:ri <ntre psi%icul uman ;i cel animal. <ntreanumite limite, studiul comportamentului animal poate oferi date importante pentru <n9elegerea unor aspecte ale comportamentului uman. Admiterea asem:n:rilor nu trebuie s: conduc: la reducerea comportamentului uman la cel animal sau la ridicarea comportamentului animal la nivelul celui uman.In cursul compara9iei, nu trebuie s: se piard: din vedere faptul c: <nse;i tr:s:turile ;i determinatiile generale ale continuumului psi%ic au <nregistrat modific:ri semnificative, <n ceea ce prive;te valorile ;i modalitatea concret: de realizare, ele nef<ind, a;adar, identice pe toate treptele evolu9iei.!u c@t dou: trepte sunt mai <ndep:rtate una de alta, cu at@t diferen9ele dintre ele sunt mai mari,;i invers, cu c@t ele sunt mai apropiate, cu at@t aceste diferen9e vor fi mai mici, iar asem:n:rile mai mari..reapta animal: cea mai apropiat: de treapta uman: este cea a maimu9elor antropoide ;i, <n primul r@nd, a cimpanzeului. Diferen9ele dintre cele dou: trepte sunt incomparabil mai mari ;i din punct devedere cantitativ ;i calitativ dec@t diferen9ele dintre treapta maimu9elor antropoide ;i treapta imediat de sub ea a maimu9elor inferioare sau a delfinilor. 'utem afirma c: apari9ia omului reprezint: un moment de discontinuitate, de salt calitativ pe traiectoria evolu9iei.Bi cum apari9ia psi%icului o punem pe seama constituirii unui nou mod de existen9:, prin desprinderea regnului animal din regnul vegetal,;i apari9ia psi%icului uman se leag: de desprinderea din seria animal: a unei noi ramuri evolutive, ramura lui %omo sapiens ;i de constituirea unui nou mod de existen9:# cel sociocultural.
7

(volu9ia natural:, biologic: a creat ceea ce, <n termenii informaticii, am putea denumi %ardAare# capabil s: ridice la un nivel superior rela9ionarea organismului cu mediul (;i procesarea informa9iei . 'rincipalele elemente de %ardAare, care asigur: premisele indispensabile ale realiz:rii noii forme a psi%ismului # psi%ismul uman # sunt creierul (creierul uman, a c:rui superioritate <n organizarea structural func9ional: am demonstrat#o mai sus ;i pozi9ia biped:, care a permis l:rgirea orizontului vizual ;i folosirea membrelor superioare exclusiv pentru func9ii instrumental#obiectuale, de creare ;i utilizare a uneltelor.Cediul sociocultural este cel care determin: elaborarea softAare#ului, adic: a programelor logice interne de procesare integrare ;i interpretare a con9inuturilor informa9ionale.Organizarea psi%ic: de tip uman nu s#a constituit <n forma ei complet: ;i definitiv: o dat: cu apari9ia primilor reprezentan9i ai speciei %omo sapiens ;i a primelor structuri ale mediului sociocultural,astfel <nc@t, ulterior, s: nu mai fi avut loc dec@t un simplu proces de reiterare ;i transmitere a ei de la o genera9ie la alta. Dimpotriv:, constituirea ei are un caracter evolutiv#istoric, multistadial. Forma ini9ial: a acestei organiz:ri este embrionar:,ea fiind mai apropiat: de cea a cimpanzeului dec@t de cea a omului adult din epoca modern:.+pre deosebire de seria animal:,unde paternul de baz: al organiz:rii si#comportamentale r:m@ne relativ acela;i de la o genera9ie la alta <n cadrul aceleia;i specii, <n seria evolutiv: uman: acesta va suferi modific:ri semnificative de la o etap: istoric: la alta. +ursa principal: a unei atare variabilit:9i o constituie <ns:;i dinamica mediului sociocultural. ?itmul ;i amplitudinea sc%imb:rilor <n configura9ia mediului sociocultural au sporit aproape <n progresie geometric:,impun@nd restructur:ri tot mai profunde <n sfera vie9ii psi%ice a noilor genera9ii. <n epoca actual:, aceste sc%imb:ri au devenit at@t de rapide (volumul informa9iei se dubleaz: la fiecare50 ani , <nc@t c%iar una ;i aceea;i genera9ie este obligat: s:#;i restructureze de mai multe ori <n timpul vie9ii sistemele de cuno;tinte, de atitudini ;i mentalit:9i elaborate <n cursul anilor de ;coal: ;i aladolescen9ei.'utem, a;adar, afirma c: prima caracteristica definitorie a psi%icului uman o constituie pregnantul s:u dinamism evolutiv.Dac:, <n plan biologic, evolu9ia omului se consider: demult <nc%eiat:, nemaifiind <nregistrate modific:ri semnificative nici <n constitu9ia fizic:, nici <n anatomia creierului de c@nd a ap:rut %omosapiens sapiens, <n plan psi%ic, evolu9ia a r:mas permanent desc%is:, amplific@ndu#;i tot mai mult spa9iul de variabilitate intergenera9ii ;i interindividual:.O a doua caracteristic: a psi%icului uman, care#5 deosebeste fundamental de psi%icul animal oconstituie extraordinara lui complexitate. (ste unanim admis: teza c: psi%icul uman reprezint: cel mai complex sistem dintre toate sistemele reale cunoscute nou: p@n: la ora actual:.Aceast: complexitate se realizeaz: at@t <n plan structural#ar%itectonic, c@t ;i <n plan func9ional.Din punct de vedere structural, sistemul psi%ic uman (+'7 posed: cea mai mare eterogenitate
8

modal: ;i cea mai <ntins: pla2: de variabilitate valoric: a componentelor de baz: <n plan interindividual.'e l@ng: componentele primare, care sunt, <ntr#o form:sau alta, prezente ;i la animale, psi%icul umanare <n alc:tuirea sa, <n cea mai mare parte, componente proprii numai lui, de genul proceselor secun#dare superioare$ g@ndirea logic:, bazat: pe principiul generaliz:rii, abstractiz:rii ;i formaliz:rii,imagina9ia creatoare, memoria istoric:, limba2ul articulat, func9ia decizional:, voin9a deliberativ:,motiva9ia sociocultural:,func9ia de valorizare (axiologic: , emo9iile ;i sentimentele superioare de ordin estetic ;i sociomoral, tr:s:turi caracteriale, complexe structuri aptitudinale de execu9ie ;i crea9ie.Acestea vor genera ;i vor sus9ine din interior o gam: aproape infinit: de comportamente ;i activit:9i,dup: care, se obiectiveaz: <n ultim: instan9: superioritatea omului <n raport cu animalul.

Bibliografie:

5. !osmovici A#"'si%ologie generalaIasi )000 ). +c%iopu 7 D"Dictionar de psi%ologie generala 6. Eolu C.#",azele psi%ologiei generale,ucuresti )00)

10