Ineficacitatea actului juridic civil

Pentru a intelege ce inseamna ineficacitatea actului juridic civil trebuie mai intai sa amintim ce este actul juridic civil. Actul juridic civil intr-o prima acceptiune este acea manifestare de vointa a subiectelor de drept civil exprimand intentia de a produce efecte juridice civile,in sensul de a naste,modifica sau stinge un raport juridic civil concret. In cea de-a II-a acceptiune, actul juridic civil reprezinta inscrisul constatator al manifestarii de vointa exprimata in sensul de a naste,modifica sau stinge un raport juridic civil concret. Ineficacitatea actului juridic civil este sanctiunea de drept civil care inlatura efectele actului juridic contrare scopului urmarit de dispozitiile legale ce reglementeaza conditiile pentru incheierea si executarea sa valabila. Printre sanctiunile care fac ineficace actul juridic civil enumeram: nulitatea actului juridic civil,rezolutiunea ,rezilierea,revocarea,reductiunea liberalitatilor excesive,caducitatea si actiunea pauliana sau revocatorie. 1.Nulitatea actului juridic civil Nulitatea poate fi definit ca fiind acea sanciune de drept civil ce desfiineaz actul juridic ncheiat cu nerespectarea normelor juridice Deci, nulitatea intervine n cazul cnd, la ncheierea actului juridic, nu se respect condiiile sale de validitate. Cum un asemenea act este contrar legii, el este considerat c nici nu a existat, iar prile sunt repuse n situaia anterioar ncheierii lui. Nulitatea ndeplinete mai multe funcii: Funcia preventiv const n aceea c prile, tiind c nclcarea prevederilor legii atrage nulitatea actului ncheiat, vor ncheia actul cu

respectarea condiiilor de validitate ale acestuia, pentru a-l feri de nulitate; Funcia sancionatorie const n aceea c se sancioneaz nerespectarea legii; Funcia reparatorie const n nlturarea efectelor contrare legii i bunelor moravuri. Clasificarea, nulitatii pote fi facuta dupa mai multe criterii: _ Dupa natura interesului - general sau individual - ocrotit prin norma juridica incalcata, distingem ntre nulitate absoluta si nulitate relativa. _ In functie de intinderea efectelor sale, nulitatea este totala sau partiala. _ Dupa modul de consacrare legislativa, nulitatea se clasifica in nulitate expresa si nulitate virtuala. _ Dupa felul conditiei de valabilitate nerespectate, nulitatea poate fi de fond si de forma. Cauzele de nulitate : Sunt considerate cauze de nulitate absoluta a actului juridic civil: _ incalcarea regulilor privind capacitatea civila a persoanelor; _ lipsa total a consimtamantului; _ nevalabilitatea obiectului; _ ncalcarea ordinii publice; _ frauda legii; _ lipsa cauzei; _ cauza ilicita sau imorala etc. Constituie cauze de nulitate relativa: _ viciile de consimtamant, _ lipsa discemamantului in momentul incheierii actului juridic civil, _ nerespectarea regulilor privind capacitatea de exercitiu a persoanelor _ nerespectarea dreptului de preemtiune. Regimul juridic al nulitatii : Regimul juridic al nulitatii absolute este exprimat n urmtoarele reguli: _ nulitatea absoluta poate fi invocata de oricine are interes; _ actiunea in nulitate absoluta este imprescriptibila; _ nulitatea absoluta nu poate fi acoperita prin confirmare;

Regimul juridic al nulitatii relative este carmuit de trei reguli: _ nulitatea relativa poate fi invocata numai de persoana al crui interes a fost nesocotit la incheierea actului juridic; _ actiunea n anulabilitate este prescriptibil; _ nulitatea relativa poate fi confirmat, expres sau tacit. Efectele nulitatii - sunt consecintele juridice care intervin ca urmare a anulrii actului juridic civil, in intregime sau partial, care au fost incheiate cu incalcarea dispozitiilor privitoare la conditiile sale de valabilitate. Principiile efectelor nulitatii actului juridic civil _ Principiul retroactivitatii - este regula potrivit careia nulitatea nu produce efecte numai pentru viitor, ci si pentru trecut, adica aceste efecte urc pn la momentul incheierii actului juridic civil. _ Exceptiile de la principiu retroactivitatii- sunt situatiile in care efectele produse ntre momentul incheierii actului si acela al anularii sale sunt mentinute. _ Principiul repunerii in situatia anterioara - este regula de drept potrivit careia tot ceea ce s-a executat in baza unui act anulat se restituie, astfel incat partile raportului juridic sa ajunga in situatia in care acel act nu s-ar fi incheiat. Sunt exceptii de la principiu cazurile in care prestatiile efectuate in temeiul actului anulat nu se supun restituirii, mentinandu-se. _ Principiul anularii actului subsecvent ca urmare a anulrii actului initial. - este regula de drept potrivit careia anularea actului principal atrage anularea si a actului subsecvent. _ Constituie exceptii cazurile in care, desi se anuleaza si actul initial, actul subsecvent este mentinut datorita:principiului ocrotirii bunei credinte a subdobanditorului unui bun cu titlu oneros; principiului asigurarii stabilitatii circuitului civil. _ Principiul conversiunii actului juridic civil, al validitatii aparentei in drept si al raspunderii civile delictuale -este un principiu care nlatura regula: ceea ce este nul de la nceput nu-si produce nici un efect (quod nullum est, nullum producit effectum).

Conversiunea este inlocuirea actului nul cu un act juridic valabil. : actul se interpreteaza in sensul in care ar putea produce un efect, nu n acela n care nu ar produce nici unul (actus interpretandus est potius ut valeat quam ut pereat). Pentru a opera conversiunea, trebuie indeplinite conditiile: _ sa existe un element de diferent ntre actul nul si actul valabil; unul dintre acte sa fie anulat efectiv si total; _ actul socotit valabil s ntruneasca toate conditiile de valabilitate si aceste conditii sa se regseasc n chiar cuprinsul actului anulat; _ n manifestarea de vointa a partilor sa nu rezulte inadmisibilitatea conversiunii. 2.Rezolutiunea Rezolutiunea este o sanctiune a neexecutarii culpabile a uneia dintre obligatiile care-si servesc reciproc de cauza , izvorata dintr-un contract sinalagmatic cu executare imediata,constand in desfiintarea retroactiva a acestuia si repunerea partilor in situatia existenta anterior incheierii sale , fie pe cale judiciara (rezolutiunea judiciara),la cererea partii care si-a executat obligatia,fie pe cale conventionala , cand partile stipuleaza de comun acord desfiintarea contractului pentru neexecutare (rezolutiunea conventionala). Deci,rezolutiunea judiciara constituie regula ,iar rezolutiunea conventionala , exceptia.Ori de cate ori nu exista o clauza sau o conventie rezolutorie,isi va gasi aplicarea rezolutiunea judiciara. Efectele rezolutiunii Indiferent ca este judiciara sau conventionala, rezolutiunea produce acelasi principal efect si anume desfiintarea contractului atat pentru trecut (ex tunc), cat si pentru viitor(ex nunc).Efectele se produc intre parti si fata de terti. A.Efectele rezolutiunii intre partile contractante Intre parti rezolutiunea contractului are ca efect repunerea in situatia anterioara incheierii contractului(restitutio in integrum), restituindu-si fiecare ceea ce si-au prestat in temeiul contractului desfiintat.

Punand in discutie problema fructelor, cat timp debitorul este de bunacredinta are dreptul sa retina fructele, iar dupa acea data, devenind de reacredinta,fructele se cuvin creditorului. In toate cazurile de rezolutiune, partea care si-a executat obligatia este indreptatita sa ceara si daune-interese, acestea putand fi prevazute si anticipat de parti printr-o clauza penala.Plata daunelor interese la care este obligat debitorul nu constituie un efect al rezolutiunii, ci un efect al contractului. B. Efectele rezolutiunii fata de terti Fata de terti, rezolutiunea contractului are ca efect desfiintarea tuturor drepturilor consimtite in favoarea lor de dobanditorul bunului care a format obiectul contractului rezolvit. Repunerea partilor in situatia avuta anterior momentului incheierii contractului (restitution in integrum) nu este posibila decat daca se desfiinteaza si contractile subsecvente, incheiate intre parti si terti potrivit principiului resoluto jure dantis, resolvitur jus accipientis. Tertul poate invoca cu succes, in cazul bunurilor mobile, posesia de bunecredinta(art.1909 C.civ.), iar in cazul bunurilor imobile poate opune uzucapiunea. Rezolutiunea nu produce efecte fata de tertul care a dobandit imobilul in cadrul procedurii executarii silite. Renuntarea la rezolutiune

Partile contractate nu pot conveni anticipat sa renunte la dreptul de a cere, pe cale judiciara, rezolutiunea pentru neexecutarea culpabila a contractului.Dar nimic nu se poate opune ca partea indreptatita sa renunte la acest drept dupa ce a intervenit faptul neexecutarii contractului. 3.Rezilierea

Rezilierea este o sanctiune civila care consta in desfacerea pentru viitor a unui contract sinalagmatic cu executare succesiva din cauza neexecutarii de catre una din parti a obligatiei asumate prin contract. Felurile rezilierii

Rezilierea poate imbraca trei forme :judiciara, conventionala si fortata . a)Rezilierea judiciara Este guvernata de aceleasi dispozitii ale Codului civil ca si rezolutiunea judiciara. b)Rezilierea conventionala Se manifesta sub doua forme : -rezilierea conventionala mutuala-este cea consimtita de ambele parti contractuante si pe care fiecare din ele o poate invoca.Acordul mutual in discutie are ca temei juridic textul art.969,C.civ si poate fi exprimat cu ocazia sau ulterior incheierii contractului :prin inserarea in contract a unei clauze mutuale de reziliere, insotita de un aviz prealabil de reziliere sau printr-un acord de vointa strain de contract, ulterior incheierii lui ; -rezilierea conventionala unilaterala-este cea pe care, in temeiul acordului partilor, o poate invoca doar una dintre ele. c)Rezilierea fortata Are loc in temeiul legii sau al solutiilor jurisprudentiale ori de cate ori se produce din cauze independente de vointa partilor(ex :survenirea mortii sau incapacitatii partii in considerarea careia s-a incheiat contractul). Paralela rezolutiune-reziliere

-rezolutiunea priveste contractele cu executare instantanee, pe cand rezilierea se aplica doar contractelor cu executare succesiva ; -rezolutiunea desfiinteaza contractul pe ambele planuri, ex tunc si ex nunc (trecut si viitor), pe cand rezilierea numai ex nunc, mentinand contractul pentru trecut ; -rezolutiunea opereaza numai cand neexecutarea este imputabila debitorulu, pe cand rezilierea actioneaza si cand neexecutarea nu ii este imputabila acestuia ; -cu exceptia acestor deosebiri, rezilierii i se aplica acelasi regim juridic ca si rezolutiunii(cu privire la :termenul juridic, caracterul judiciar, conditiile pentru admisibilitatea actiunii si pactele comisorii exprese). 4.Revocarea Revocarea reprezint sanciunea civil ce const n nlturarea efectelor actului juridic din cauza ingratitudinii gratificatului (spre exemplu, a donatarului) sau neexecutrii culpabile a sarcinii. De asemenea, revocarea poate interveni, aa cum tim deja, ca excepie de la principiul irevocabiltii actelor juridice. _ Spre exemplu, se pot revoca: donaia (cnd donatarul svrete delicte, cruzimi sau injurii grave n exprimarea Codului civil asupra donatorului, sau cnd donatarul nu i ndeplinete sarcina stipulat n contract); mandatul (mandantul poate revoca procura dat mandatarului pentru ncheierea de acte juridice n numele i pe socoteala sa); renunarea la succesiune (dac succesiunea nu a fost deja acceptat de alt motenitor i nu au trecut 6 luni de la deschiderea succesiunii) .a. 5.Reductiunea liberalitatilor excesive Prin reduciune se nelege acea sanciune civil, specific dreptului succesoral care se aplic n cazul n care liberalitile (donaiile i legatele) fcute de ctre de cujus aduc atingere drepturilor motenitorilor rezervatari, nclcndu-le rezerva conferit de lege.

Dreptul de a cere reduciunea liberalitilor excesive aparine motenitorilor rezervatari, mijlocul procedural este aciunea n reductiune. Aceasta este ndreptat mpotriva donatarilor i legatarilor.

Aciunea pornit de motenitorii rezervatari poate fi continuat de succesorii acestora i cei care le nfieaz drepturile, nu ns i de ctre alte persoane care ar avea alte interese, cum ar fi creditorii defunctului, ali legatari etc. Aciunea n reductiune are caracter personal patrimonial i este prescriptibil n termen de 3 ani potrivit art. 3 din Decr. nr.167/1958. Aciunea introdus de unul dintre motenitorii rezervatari nu profit celorlali rezervatari; fiind o aciune strict personal, titularul aciunii are un drept propriu, personal. Exist opinii care dau i creditorilor motenitorilor rezervatari dreptul de a intenta aciunea n reduciune pe calea aciunii oblice, bazndu-se pe caracterul patrimonial al acesteia. 6.Caducitatea Caducitatea const n ineficacitatea unui act juridic valabil ncheiat, care nu i-a produs nc efectele. Ea intervine din cauza unei mprejurri independente de voina prilor sau a autorului actului juridic. _ De exemplu, un testament devine caduc dac persoana desemnat drept beneficiar al averii succesorale decedeaz naintea testatorului. Tot astfel, o ofert de a contracta devine caduc atunci cnd, nainte de a fi fost acceptat, intervine moartea ofertantului. 7.Actiunea pauliana sau revocatorie . Aadar, aciunea paulian este acea aciune, prin care creditorul solicit revocarea sau desfiinarea judiciar a actelor ncheiate de debitor n frauda drepturilor sale. De aceea, ea se mai numete i aciune revocatorie. Prin urmare, aciunea paulian este un instrument juridic prevzut de lege pentru protecia intereselor creditorilor mpotriva fraudei debitorului.

Prin aciunea paulian poate fi cerut desfiinarea oricrui act juridic, cu titlu oneros sau gratuit, prin care debitorul a micorat gajul general al creditorilor, cum ar fi : nstrinri de bunuri, cesiuni de drepturi, constituiri de ipoteci, remiterea de datorii, radierile de drepturi tabulare, tranzacii. Prin aciunea paulian, pot fi atacate i hotrrile judectoreti rmase definitive, prin care debitorul s-ar fi lsat obligat n urma unei nelegeri frauduloase ncheiata cu adversarul su. De asemenea, creditorii unui motenitor pot cere revocarea actului de renunare la motenire, precum i actului de acceptare a unei succesiuni insolvabile, fcut n frauda drepturilor lor. n schimb, actele prin care debitorul refuz s se mbogeasc, nu pot fi revocate, cum este acceptarea unei donaii. Nu pot fi revocate pe calea aciunii pauliene urmtoarele acte: a) actele care privesc drepturile personale nepatrimoniale; b) actele privitoare la drepturile patrimoniale care implic o apreciere personal, de ordin subiectiv a debitorului; c) actele referitoare la drepturi patrimoniale neurmribile; d) actele prin care debitorul angajeaz noi datorii; e) actele de mpreal a unei succesiuni. Pentru ca aciunea paulian s fie admisibil se cer ntrunite urmtoarele condiii: 1. creana celui care exercit aciunea paulian trebuie s fie cert, lichid i exigibil. De asemenea, n principiu, aciunea paulian poate fi introdus numai de creditorii anteriori actului a crui revocare se cere, pentru faptul c n momentul ncheierii sale creditorul posterior nu avea un drept de gaj general asupra patrimoniului debitorului. 2. actul respectiv s fi fost ncheiat n frauda drepturilor creditorului, adic s-i fi cauzat un prejudiciu. Prejudiciul const n faptul c prin acel act debitorul i-a provocat o stare de insolvabilitate sau i-a agravat insolvabilitatea existent.

Dovada insolvabilitii debitorului trebuie fcut de creditor. Creditorul nu trebuie s dovedeasc insolvabilitatea debitorului atunci cnd acesta din urm este n stare de faliment sau de insolvabilitate notorie. Insolvabilitatea debitorului trebuie s fie o consecin direct i exclusiv a actului atacat; prin urmare, aciunea paulian este inadmisibil dac insolbabilitatea a fost provocat de un caz fortuit, posterior ncheierii acelui act, chiar dac respectivul caz fortuit nu ar fi fost suficient pentru a produce aceast consecin n patrimonial debitorului. 3. frauda debitorului. Noiunea de fraud a debitorului este controversat. Astfel, apreciem c pentru existena fraudei este suficient ca debitorul s fi cunoscut c prin ncheierea actului i provoac sau agraveaz insolvabilitatea, cauznd un prejudiciu creditorilor si. 4. complicitatea terului dobnditor la frauda debitorului. Aceast condiie este necesar doar n cazul n care creditorul cere revocarea unui act cu titlu oneros ncheiat de debitorul su cu un ter. n cazul actelor cu titlu gratuit, condiia complicitii terului nu este necesar. Prin revocarea actului, terul dobnditor nu are nimic de pierdut, de vreme ce nu a pltit un echivalent. Nu trebuie ignorat faptul c uneori terul dobnditor nstrineaz, ntre timp, bunul ce i-a fost transmis, altei persoane. ntr-o astfel de ipotez, subdobnditorul va avea acelai tratament juridic ca autorul su. Dac aciunea paulian este admis de instana de judecat, actul juridic atacat va fi revocat. Revocarea are loc numai n limitele necesare realizrii dreptului de crean al creditorului reclamant. Revocarea actului opereaz exclusiv n raporturile dintre creditor i ter. Lucrul se ntoarce n patrimonial debitorului numai printr-o ficiune grefat pe raporturile dintre creditor i terul dobnditor. Revocarea actului atacat profit numai creditorului sau creditorilor care au introdus aciunea. Aadar, aciunea paulian are caracter individual. Fr ndoial, aciunea paulian este o aciune personal. Creditorul care o exercit nu invoc

un drept al debitorului asupra bunului obiect al actului juridic atacat, ci un drept propriu; acest drept are caracter personal, deoarece legea nu le acord creditorilor, pe temeiul gajului general, un drept real asupra bunurilor debitorului. Aciunea paulian este menit s asigure repararea prejudiciului cauzat creditorului. Revocarea actului nu este un scop n sine. Ea este mijlocul adecvat de reparare a prejudiciului cauzat creditorului prin ncheierea actului fraudulos de ctre debitor cu terul dobnditor.