You are on page 1of 221
Gapicotul T INTRODUCERE 1, beet curate Mua de pose chic pata pe st probleme ‘Scetrareh gf ssigrarenTntc\ncrit 36 explotare normale a podurir de femn, deine, de Deton ‘tele expase se area sumulate de chev Ia diel pine stuaiate tn anit preceden{i=stalien constr, Teasentamate- Facer, beton arial, grotehnieh x fendat st ‘Desarece acste conatrveit sat supuse aciuailor dete le medial ncn ape eae gos pet brat tc) nal eh {dsp cre eu pe sb pod sau in pam vor ave Iflvntahotl- tore supra comportin structure ftp ocean si se atragh tential mo deoseit supra importante ssigurdn ‘alt cresponsitoae 8 tuturor materia: ier ulate ss taturor ler efecto ‘Se sli de plds cd a podurt la verde hdrotehnice fm gener, rates unr beige Inficent compactate poste dure la Segracares grav ‘le explontare alas dae In scest sn i maré dele tnghet e de ltS parte, in tehnica modern au este suficient®consrurea de poturtreitete, cele trebuie ad fe economic. De atet, eearea anor lalepriadert speiaante’ sl nor specat fu o pegitivedeasbit de bust s de toate nivelurie consul wecestae Iimperoashpentra a a0 axigurs eabtaten corspunsstonre ler, 2, Chstcaren podartor oda este constructic care sustine o cale de comunicatie peste un ctstacol en condita en Ine consrucie f obtacal strat ue apa liber i. 1s} in acto! tmp, podul trebule si sigre catiultaten obs ‘lull lie wu poate i comierat pod un rambles care artravers © bat Sree oa deoareee nu asigrd teceres spe dintro parte a rambles In cea ae pete nid een SH cae era) pete all cae We comuatatc se nueste pas Pure o"pot cafes din mat mals once de tedre i anume dupa tinpertonta fr dup cop, daps materi dn tre sit aerate, {ipa dara, dep poi apl forma in elevati, dupa sch cn de as Peta te fc ds nprtane ero dies, podetul 3" pada props teat aie te ono peste net ea de ge ipo Pode(al este un pod mie eu desehderes de 1.10 m, servi de bic entra treeren eal pit pia portal Podal este constrctn en deehileres mai la ait conierate mit nn exh 10,2 mh mile 7=20. 50m, mat pentru {80,100 ma feats sna end 100 ‘Aceste clase, Im fanctie de deseidere nu sin ge, deoareee lo spreierea importante unl pod ma teal se tina seama'idelte eee ‘mente ea seoptl, natura itera, durte, mobitates te ‘>, Chsfearen dupd seap. Dupi opel pe care au de Tadeplint se et fc a pane pi ae oe de Tera conte ‘ell comune, poduri Fane, epeduete, pase,” viaducte,etacade, podurl fe Serve ee ee r ‘Panes este wn podet peste un plea sau un singurvind de pictus |" "™ i floseste entra on Pavercle serveste pontra trcerea pitonlor pe mal multe iar Podurite de cole frld dee {0.150 Puede sit ised senees, ie egara pontcunir dba serge a st a le 08 at etre eum ete canal portale de ix Bundre) sau Veponelor "htutcannde (Chop Pat Cnt) C1 age mart penta teers patti peter say a petson- sigur treceren melts oe Init de Servite onsruleoe de acnenen pase (ig. 13. 3 TFodure depen ssi cla ponte veicle roe rtuare penta Pletal supeapuse, clad comb aren ge fice pin ajearea . exceuld clad ‘lieu! Trova Pe, 4, Pour combate Podurfe cc comune se fate redu, sinle decal Tera fina "tmontste pe: pastes caro i tabils'n podual respect, sxemindtor cu cele de trams, ie ‘eblelelorruiere putindu-e faces po parte caronbls nde sit montate steste sae. ‘Podarile canal asigurs trecerea unul canal navigabil arial peste ‘up oistacal an lao vale et Podurle epeduce ses peste un obetcal Pasajdle permit incrucigares Ie niveun dfrte une sacle ca 0 cale erat eitindtssetrecerea. de nivel care ete perleuloest 9 sinenee t= ‘alta Pasjele pot fi desu flan — posal inferior, la care treetea gos se face peau cles feat pasa superior, care asigurhtrecerengasele pe deasupra fll fe utd sau un canal de aductiune a apt ” Viaductele sot podari este pst ove 1 fe LHe scar fig) Ea servee per trceren peste on Be Aral sau pentru seargeren apolar dee mal podul se sume tadact de ectreare « Podurie etecade se executh aseminttor unor schele mari spot avea asian pates caracter provizariu a defini. Esacadee servese arta sa fab 1 pene tone pet a eure pe ne pe pentru tnarportal pi descireaea unor mace mart de materiale sau mur. Podurle de seri asiguedteansportal materiatlr,utlaelr Ir torte tn mpal execute pod propia *. Chatfearn dap materiale de eonsrarie. Duph mateiaee de ‘anstuetie dn care sit exceutate, pedals pot fin: emt, ine de pte, ‘Grima sa Beton, Deton armat, metalic iste Podurile din sides ton armat te nemee # paduri maxi Pode metatee pot tain fon, ael sa daralumnia. Pode miste su infastrctorn din ait material desi suprastructurs, frastricturt dim pint tau heton tote se numererelaiey respect fe elon armat, dap material suprastrctur, fm ho she mumenseh ice, sis 9h podue naturale de plates create prin prtburivenpeylrln sau de imn, rtm pribesies en capac peste un ‘betacl sat © sp 4 Clasiieren days dara Dupa dursta de fonetonare,podsrile ~ ceinitive, ind sot dntnate 28 abo durats elt mal mare, ind Ialouite de able! numa cind devieinuticiente en teitentd pent tates! ‘pent san cu dimeestend Oud) —provioe,care au o dural Hiniats sot meena fie pent r tans eli, cient re lund Ute deh te He pent deserien cede peo variant sitarat in Umpal execute ‘inst pod_ sou (fins) sam pentra transport ioterialeler utiajla st amelor In exectares acest (pod de trvci) te penta expoataren femporark 8 une teglunl foresters te pentru ex Podunle provizri, contre entra o dura forte scat, pe expres tiv, traverse eter petra restates ropidl'2cicuote betel manese duit pasagre Cle constrvitepontew 0 dora ceva mal Inne xe mune {emijermancnte. In aceanth calegoie se ielad 38 podurle militate devon ¢ Clmitiearen duph yolia All: Duph posits lit podanite pot # a caalen sus care se construe cind esto Indie de construct salient, ind. ma economie 5 ue eles jog, cate se cut nd inilinen de construe este re ons 4 clea milo, 36 olsen pentru mieyrares fallin de com strueie sa rampetoe de aces (Cig. 1) 1. Cisitearen dupa forma ate In plan. Dupé forms axe podla In bl acta pot on aimen nc pgm i. 19mg Podarile oblice pot aven unghiolacult ta dreapts (Hg L8) si unghie! acelin ating (igs Te 10), dup grind care este deplsats fn sensu lo sa fal fats de cena grinds Hg. 10, pot Me LIL Po tm paler, Fe 12 atm date (lmiticara dap form el tn elevate. Dp forma aller, reapectv cu cava zona ‘tenes dap mite, Dups mobitate pe creo pot prezenta podurl pot fixe, cam ete azul eter obaute f moble Podarile mobic (ig. 114) sat ecetare pentru ie teres Cnle atu ct navigable cada cs spay suf Ireceren acestora pe tb pod. Podurile mobile pot fi de mal multe ‘pasts nome; naldtonf, busclaste poder de aes Is ferryeatut,tansbor ‘eave eu’ nacele st podurt pe vase 1 Casiflenea dapl natura solielellr ele tenpt fg. 19}. Din test punet de vedere pot T <"Cu gine depte, a are soit aint mai ales de tncoveere oe principale de rer ‘ementelor pinelpale ese mai sles de Fompresione (ig. 113, 8) tlementepracipale de rexstnts sit formate is tatndere (ge 115 9 le a cate Datele sat supe numal In slits aisle preston se waralre t c 8 Detinit Pod ete ste nfearactora (ea picioree pods este parte pe cae restema faedeeaie de portanti s podalel sa atructura sa de reagent ‘Elemente de reuren(l ale podula sat de diferte fen a ence de ti depod. Atel a pour de ema alae ‘avin podune'We idan, slementse pi Dot Pafa de js elise aumeste Inada, lat cen Botta ete betta ai bleu nut Bll; Dolfarul din axa de sete Pi, 146, sete ci pe pa 1. Sein anes platen i de raze a bot pe infastruetra duo formeaas cue suspendate, la care lementele Principal de restenth sot aati din eablan melee (ig 110). 12 aes Pos, cles ete afezal pe un Laer. far tara est ssiaut cu ator Mor tian verte de cable metalice rin laler se ifsegeanusmblul lementelor de construcie gna) principale, snttetanz, onjeroane ete) care TormeasSpartea de festentt etm pod. fencral clea reagent pe grnulle principale pin intermedia nul ltl care este alestlt ant» plachy inl Tongitunale yen tran ‘eral (fg. 120), ‘Gena longliadinae se numeselnjeran la podue de beton setae, iar la eld len se numer logrine. Graal tranaveraiese snes ere > podurlebolteplaajul poste leloeuit eu o umpltura de pie mint sau! balast-mennutaIateral Geasupra bell cu ajatoral vor dae) {pain numite fmpane. Pe Lmpane se ayaat' de ole un ronamen! ge 120; 4 " | ly ‘eine prince ake pots contrast, fare aa tp mares igi aotemul de gin n Thfratrvctura ene formats din cvstfcl apezate ve mr eee psl st ume 8 eter Sonia pli “'podarie de lem pli se execut dn plot ve numese (Gaeta rol den spre res rina le poll 9 aaa inp ftncanentl' epee pd cle itd de pin Gril principale spina pe evle pis tntermedl unoraparate de reazem are stad pe esi Parte conttative ae etl stat (i. 123) “ or oomeaats dul de gard, elevaia sau corpul cule, fundaia gdgperitivele speciale Benito rumble eee psu iu ature eu Mero ‘Pile int formate din fundapie 9 elevate. Paren pile care se as in sul pel (amonte) se mumestemvanbec, iar ea care se afd In fsa ape (aval) 'se"mumeste arterbee (ig 120. Fefeleinrasructart se exceuth de bicel cu 0 anvmitd noinre care poartd“numele de frac . Lummlnd, devehidere, tne bert In proeetarea unul pod treble ‘umossat nivel spelor care se acurg; acest nivel ete vals entra exevutarea In bune copa « unul pod Uebuie canosate 5 anumite nivelur de apa catacersve 9 snwme (hg. 123) '— NAB, alveli epelor extraordinae, are este aivlul maim pro- bub al aplor in peioada de exploatare a pods (le able sigureen 1 1 100 ai). — NAM, sivelalapelor mar, care se realizeazt in mod obiguit ta lot mar sau la topiea 2apelor gl dei ponte atins pe durata constraeie pode; ‘—E, tlju, cae ste un nivel convention smal sotzute ape din sltinit an. Spatial liber eub pod misuat ire NAE {nivlal el mat de jos al suprattructuri ne mame indie de Uber Weer, ‘stan vertical Inte cota roi pe pod i partes inferioarl a wupratruc- tun se mumejtetnafime de cantrach. sl sepreiats media eeor dul este deft si de urmitoaree dimensussprineipae: dade: reo podulié care eate‘dstanta pe rizootalt dntre ‘axle apersteon de ‘astm sau dinte axel artleulailor Iu bole arcuate 9 lamina L-eare (Ste dtanja fate Teee Infastrostrir Lumina felt 2 unul pod avind mai malts deschider este egud on tan ine el ler dy ces sade tien pi Linear ‘spa pod este egal cu distana misuata pe orzoatals nie espetee duster Intoorae ale eleeor. ” m Capitotat 1 SCURT ISTORIC AL METODELOR DE CONSTRUCTIE ‘A PODURILOR 1. Reolaia construe podullor Pentru trecerea ior, i comune prinitivs oameall folseau vadurile piste sain timp de iarad trecean pe gheali. Invep apis utlizeze oda improvizate pin eaderea unui eopae peste curse! de ap iar entra Ceschiders ceva mai mai tanshivt agitate en ajutorl lanelor (ig. 1-1) (Constrtia de pode prope fenpe Ia aint comune primitive 9 imepetal seavagismutal,elnd forja de muned era fourte feftin. La In- feput eau constralt podsriplatitoae pentru seopsrirxbolnice st apol po- ‘tut de lem, Se pace, in egies Oriental Apropat fot descoprit astm dea constrl bol. Mai eosstracor de podur ai ania au fr romani ave en pus la panel toda eostrispoduslr de adie, Una din exe ms iimportante contrasts de acest gen, este apedvetul roman constr fn sudul Franfl,eunesct sub mumele de ,Pont du Gard, care este allt pe tel ete Gig 113), Pe ling podurile mari de aie, romanit au constrait sl peda de lem, Ce mal mare pod de lemn onstrate romani fst pod pete De ie Tar evn seat pe ree Taian os 1OE~H08 Podul,coneeput de renunitl Apolodor da Demag, aven suprestraera in are defen, fa afasruetur dn sce: Urine ae ifastrugtar acest [od se msi vad ata pe malul Dunit tn oragl Deobeta Twrne-Sevein Tnvrigura 11.3 sit prezestatedeschderile de espit ale podulu dupa o reson: ‘ia secoll al Xen, o dati eu intraresfeudaimulut in epoca sttelor centraizate, mepe $f poe de-dexvaltare a constrctilor de, pels Tn fara toe acute peda ‘forint sine float sea punete vamale. Pogreace ele mal tart ‘Saw tet tn" Taba ‘stn Prana In secoful al XVIen, ve contrviee prime podurt de lau, din einai eu xibel, ar tn seeofa a XViles fal XVIILMa, fst feu progrese Important, tal aes in contri rallate din noost mater. “Jumitaten t dous s seal al XVIILlea,marebeak ingeptsl pe- loadel moderne »eonsrusiel podulr,caractrieatt pain apts Poduror Inelalice, dezvottrea podurr de lems ¥ sparta poduor de baton ‘eton armat. Primul pod rigd metalic care resist i tn rezen este un pod ‘onsrut tm Anglia fn ana 177 peste ral Sever, avin sttutura de rexisten{ “dn are de font DAT Qf Xda ele sevoll tn care alt avintconstructiapodurlor, o dio dexter de cml sn sei or erate ncep sf te devolte ginal ou sabre in primal fd la padi de temn lle lee mctloe. Print Iurareromareaile welcate din ‘rina eu zabrele sistem Gerber se remares podul metalic de eae Teratt Firth ‘St Forth din Scots, constrlt In anul 1800 vind deschidere centrale de $21 m fig 1. Tncepe s se desvolte contra Peau spends 48 capitate cpa weal at XI o prepondetentaeaegoreh asupra elevate sistema, Mn acoperitea deseide: ‘ier mar grind un consum de metal destul de redia: Dine le se remered Dodul Goiden-Cate In San Fraudsco cu deohideren sentra de 1280" 9 Pedal Verrazano recent construt In New Werk cu deseideres centrale ‘In figura 1.5, este prezentat podal surpendat peste Sens tn Franta exe rnoacu sub nucle de polul Taneavile,aviad devehiderea central de 808 ie 8 Progrese remarcabile s-au tareistrat gn piviaga fleet etonali rmat Ia poduri Recorduldesehidenor, de 186 m al pod bolt Prougastel din Franjaeonstruit i anit 1028-1980 (fg. 11.8) Toot depayit de podut e la Sondoe din Sueda 268 m; im ultima! tinp sa eonstrt un are de 05 1m din beton precmprimat ls Sydney In (rie cits au consrut 6 see de. pod eare reprints realnil deaeite sin punct de vedere tenes Ati in Cehelovecas Consrut recent um pod pe ace tetnce dub artieulst, ea dechideca {e300 m find considera cel mai mare pod de cet gen dia Europe (gL) In Badapesta 1 fost_consruit un modern pod suspendal, pod seta" avind desciderea de 200 o (Og 18). La Moscove 2 real fad in dul taj pentru rena soto eo pnt ie metro fe ioe me Gag HE, rutin podarilor i fare nonsrt anol In fark constrit In ans 1778 pste OI a FAghras wn pod ae tn fate Eu ahidern de 60'm,costeat rate cee ata Primal pod de Beton simp din tara nossa fst de cale frat, oustrut la sfiitl seals 1 Ces, ln iatrarea In stalaAauge {Ghote 25m deschidere. Podvrlede bet armat pent gana, neepat ‘Selexeeute la ot dopa anal 1007, hind prolectate # exceuaie sub conta trea Tal le Radu, profesor la ‘Scoala de podut sl osle. De temarest, dul peste Siet In’ Hogonza, cu deschideres 00m. Pind tm anal 1885 fn Moldova Muntenia au eistau podusi metaie. sccasth periordl 20 Inchele coatricte eu o erie de conceionat sti pentru consruivea podutor pe druml Bucureti—Tot apt pe lina erat Pie 19, Pot pote Ht Nove, Filaret—Giunyu, Sueeava—Roman—Iay, Roman—Bucurt st Bacar Craiova Virrova. Dat, Metin exeéutate de ace tention valle stint construe In rip di ere catsd' multe in cee ot tate de ape, Tcepind a anal 1880, cle terate si podurile au fost camstrute de ‘xine romin,servicil de podur find condus de inginerl AnghelSaligaye {a mai important iaerare exeutstt lat tn ar feos aed seca al X1Kcien eat cen de sonarure' poduor pe aga ne {erat FETESTI~CERNAVODA, care pi Ei a eed pa ea ee imi engl a ame, ee eee este Dunire la Giurgeni —Vadul Oii care asigurd legitara rutir rene a Copitotat 1 ELEMENTE DE STUDIU $1 PROIECTARE A PODURILOR ‘A: GENERALITATL 1. Conde care rebule indepinite Ta eonsrtten unui pod a Sci tt pd i itotenicleni, constructor! speciazai In iui de reutananse 4g Urmatestle condi de hash: condi tehnice, cenome, de explatane Sr a Tame w ae a a ER uae races Fe acme on gt a ecm see os a Teco teers eee soon iraas secretes SES cue vare ea see ponte by tmegtt kt roan ‘Sivadunee tel amon inde snvest te cwanene, tans td ane Sea, St edie hee pa pute ts 1 pate etpeniers sed Yoeins ar foes teat es tor 1 treba apreciate feonatilor gence lu necsar Feta ibers resale Pe Pod ex ieza de proictre rapectin: snp oecesar petra asguraren navigate sau pl sub po = pantelesmaxime sl podwilr tm pan sau in spinare de mga, umn ale ump de acta Poni asl de aera n pl vere! le acatorpante = tte mente legate ile de expoatre iatine de con- Btw, bee octet SS caStaiie meer pest taportal material al camer pe variant sheaah hil de ftetnere te contrat: arate de expostae 3 construct; — anit de medin tn care eate situa construct. Ele impun 0 specie cement Segre sr ‘tementele de bean arma st “Teor, conde de edie pot imps situa pe 5 amumite sol care altel, “i arf capirataecesar. De exe, siguarea impor inghel sit cage su aces sno ape neve pat condece i elu pack ‘tuple infrastructuron, sau eventual execaarea lor din sth de pad materiale (roti metalice ie pe ganlier unde se tale Ia dimensiuni be assmbleaz 3 —moatares pe yantier i nor tleinente prefabricete, care au fost imblate In ine spedaiat. ‘Construcile de riddle din beton,brtonarmat sss baton preommprimat, se pot raise din lemente: — monolte, tunate pe epfoisje sau cate tn amplasemental con stoucie preturnate, respetiv confetionate medi neh amplasamental constrvetie m prefabricae,exscutae In fail au pe poligoane speciale centr. lat ape transporte tate in smplaateatal Constructs ‘mite, partial prefabreate sau preturnate spatial turnate pe Toe, onal Fleet inte aceste mete de execute orespandanumite grade dle indusnaizare care impan, 0 anumits hmitare » nomiralat de tipo de ‘Semente ulzate, Char metoda de turare movesta a constaeilr de elon ‘rma are aaiasvartante en an anamitgod de induataagre i mecani- Saves exist procedee de turare pe erafedaje sat cine de inventar. de Gecoeare tmpore anualtoreonstuc, de turnare fn eomela anor saat ‘in Beton prevomprinat ete. In prezent,asemenea metode au 0 eficientseconomickdesebit de uk pretinduse Ian volume Incr tal reds dete de prefaicats entra Tee asiguraeufcuaiaren, © Condi estates Tn cazul podusilor,trebuie accentuat dimen sionle generale ale pods rest di clea strvctar de resstent,ornh- Findus micyrare pe steal reat permanente 9 aceteis: Tn mates majrtate a earnilor dct se respect scestprinepi, cont tia print aapect este coreapunsitor, find Tn acl! tmp Paton teotomie. ee {Condit speiale. Conde speciale Intervin fm legiturs eu unele sri exceptionle sate impun soli idiferent Wo cxsaesonaderene: ‘De exempla, in timpul rnbolta, nevolatfacekuegente'a ext pod poate ‘mina toate eeelate cou, tm fara trmenulul de execute 2. Alegerea mamteriata Pentru construct podurilor se folsese: Jemaul, zidiia, teton! simp, Beton armat st metalu. Alegees unuia din aeste materiale face pe bess analzei mai mulfor factors cum sInt: costal podull consideatt onstrucive, drata probabil, posbitates de exenfie, aspectal Ini Podurie de lemn svind data de exploatare cen mal seurs i fleind sun material defiitar la uo in far, problema execute lor se pune din ee In eal rar th apeial ln construct semipermanehte sau cagtruchitprovic ai (intr, fafodae et.) Podurile matalic sit cle care permit realzarea celor mai mari des chides ow infil de construcie mic eu dat de exeeuieredusa. Deza- ‘antajal lor eeu estes necestd material metalic mull care are un pret Tien lar petra towne importante ae foloeete materia din import Solu care gka git un lang clmp de npieare in poduile de yuen sate secen a consti poduilr in Delon arma a cales feratd se folnese eurent podurl metalce din dovd motive foarte importante “posi execute nit existent mu au Inte de construct tte podul Se constralese sub cru cele metalic ve ripeaza foarte ur in compari ele de elas ema ‘Alegerea maternal mu se poate fce pe beza fixe, situtia sonerta'fiechel tosis indcind care inte factor eaumerai Uebule a [eimai tespectat, boraen Hun! tehnico-economle 5 Sntoemiea temet de prtetare i ® peiectuli de taeeuhie, ‘Propanerea de intoducre tn pan eri se face astel "pent Inlcaten podariloe de pe drumurlejudefne sau ation ‘extent dete sectile respective Jadefene sa ale Miniter Trenspor= esl si Telocomentatilor pentru dremile nol, poder sat cuprinse tm pralectl genera a ruin respect ealnares secu errr Md prevazut a petetal (be erganzare anumite erst mai importante su care preaat interes pentru unde Indus ete, se propun ie cate scsten sau de ele organee Interesate ‘Tema de pretare Iris se tntocmeyte de etre refines especie ae nisteratu Transporturor yi Telecomanieafulor su ale deft. Tema de proeetare coutine enunfares eracterstiorgeoerae ale eran preczarenconvoselor de ele presuin 9 unele condi pedal locale pe care trebute si le indeplineasct construct. ‘Tema de proietare we avizeazd i pe Baza ei ve Intocmeste stadia secanome, ups care te tree la proectl de exeute ‘Organ cae claboreaaa prolecta, este Iaitatel de prolectare. Aces ‘aumeste un ede proiet earerapunde de concepia i Dual mers a ear Studite prec faze inact profectalat nul pod. Ya peimal ete ncesard oreeunoaytee tremula, car ae dept scop stables varan- tel traeull elinitarea ronelo pe care urmeat se fae icsieLopor Ddrogrtice ni studle hdologiteprecum si inca studilor geotehace ‘Pentru preizaren smplasameatstul si dimensinilor geuerale se con- strueiel este meer ase ntacnease un plane staale a tone ee ‘enare cae al eeprindd 8 pore unde st vorprevedea uct de ament jme = albie si proteare = marl. Sint necesare de asemenen, profil transversal pra allie in amonte sf seal de pod proc si protil in lung al able! minor: Taste acess tcbuie #2 ince contra altel minor Ida matron, catle de alvel nasi le pelo, state pe bask de informal Toca, pobleieearacteristie en roe de cronlni,depuneris bl ech, cote ISN hidrotehnie exstonte et. te fa studi idrometrce 9 hidrologie pena stailven aebuyesi pod a cade Iatittelr de proietare sa wneort in afar lor exit sei sou lnttepindertspecalaate fm Iuerae topogatice geste. Sel de prolct cere sete fpograice st eletuezerdiatea zone In ‘are cae amplsat pod ines secs! geotece punetele in eaee se or ee foraje sat alte Teri necesare pentru deerminarea stale (elector fieormeranicg ae plafatae ‘De asemenea, ia lgitita ch service hiroogie atu meteorlagce, Jn vedere obinet dateornecesate pentru determinares debit maxim a pele ct prababtaten eruta de aarme: ‘Cunasiad acste date se precacasd amplasamen ‘8 podufy precum senate de fondare. ‘Solute comparative se digeuts cu exeatantal cate tdi avizl. De semen sl a avzeat prin comila de avinaren Tstitula de proetare recom fla alle fran ‘Pe baza acest elemente se elaboreazs pola de excl ce cuprinde ase donoate ele serie nersare exer tear elemesteloe peda Teonomile cele mai mari si salufile cle mai corespunzstoare in ppt de vedere fehl rerulta anteo alegere julelast «Tuma! pod Sadincimilqhtpurlorde fandatit elo mai carespneitare, # aumnirul Si raportall date lunginile deschiderlor, « dlmensunor mamta ele- ‘nentelor principale de reiten din sctunen transversal» pode ‘roiectal we red benefilrull eae fl olnete ex baxk entra dsc even finantdrt wt pentre conractares executart Irate Ineepinderes ‘de speialitate (exeatantu, Tasttuia eneficartnumeste un drginte al gnterae care splicten project pe tore Exscutantl stuland proietal_ i face eventuale ble care se d= ‘ath ew proiectanta. Se tere apol la exeeua Tucan ‘itgintele (eventual proeetantal) pregé yeflul gentieralal amy spent mtr eee pi nae ne eel Pde {tr stermediae 9 ele toate in sph e traeszt de oles, lero. In diverse faze ale exeule,ganterl anan{l. pe proectant care are ropa i chiar datos) a2 urmareasch craven Pe postr im special ind Spar utes elements neprevizte, pentru sac las hotrile crespunaitoate- gin genera, In fee mat importante natura pega patra betanar) aid diate In special wns pi le eosacbe ear a nope ertr, conform eu proto, sau eventoascorectin prin modified neesare Dentro aplcares prlectals pe tren In uneleexzutlneprevirute. Cx aceeai ‘eate, ae prevede de exempla,Ineperen betondr pe buza verte. dime ‘Sunilor fd, posit! sumrlu arttarilor ee antitaie de inris efectuate se tree In earsetele de atasameat pe ‘ia Controls ingntl Lincrvleefectute oe decinteazk periodic pe baz situailor de plats ‘x cxprindcanttile de ivr tecute mearetae de stagement iis terminates IerSilor se rcomandselectuare inererilor de proba, veriiinduse sigelile gi comportarea general a construc sub fncirdr. ‘Se fce pot receplinIerir prin care se atest executarea acstia In bune eee 1, Stade atbiet rates _ La amplasives unul pod techie avute in vedere prinepaele caracte- lle sle Hales precuin hale abil sae. Currie rior pot 6 imprite tre piri fant de earaceristice lr pracpale y anumne “ers supeio, nil 9 interior. a. Cursal superior. cesta este caracteriat prin ponte repeal vitexd psi 5 mis), De objet, In regiuaes unde tvorise urbe exist tmptdurie partials ase tacit apa se adund yor, ia waiatia debtor cate foarte mare, In etteva ore we trate ea eta} louiveli spelorextraordaare ‘Avind acess earache wat stabant acolo tode terme! ost ‘nal reiten. Materllaluvionar dus de apes depusteonsttate de ble elvan Ril ae tm cars superir'am caactr torent. Geral mnie, Aces be afi de abe} in regiunes de aubdedlut pen pante it vitae de surge apel ceva al let pert... my). El i pastreasa caracteral tore ‘ovata debielorelndue dest de repeda Cen mai mare parte a mate Tin atereeer Sspitopal onaipal “ay derenns Pret aqme coms Iillcia poate considera ea un conde delete al ia ‘rin depunest se formeazh bancas de pity 9 niip iar ta vltrile srmatoae o-data eu cteglareaviteglapetae produt erasun! stu fais yee se revered peate mab provoeld inundati Dato acestarfenomene rune api yn carter foarte nergult, i Soci hl wth i eg th, ie sen eee TR ELE a Se oo Sabian Rea tact yt tt me a cet it ccna a te a Soret Shoe ca ee Sree She tot Gee ee or provoctnd degradare teratamentelr. Singure solute corett este de. wakes poll peo lngine fem calle de det gt debug Sin seta! tip de a amenaj a Sia" eepectvay executing spirit ttt amonte cit In ava (0 ath missri co se poste Juno, dath cu Gnarea ample ‘mental podus este retiares fterier utile Ge tSind Bocce Situte im amoate de pot fe eon struind podol pe weatsconducind pele tub pod printean canal ig. 1 1. near se Tatinse bre secundate ale Hull, brate pe unde apa ‘ae scurge in niel sper mur. In acest cone recomend neiesen nesta brat pn exccntarea unui dig sumer Carma inferior. Avesta ne caracterisand prin vitete de seurgere ale bps sede (ts) ceesce Lae en depunetile gi afuierile st fe fart rede, alias fle abd $1 maturle mal regulate. ln consecin este desta de usr de stabi smplsameats! podu “Amaliznd caractevstile rule pe parry sor trl zane se pot teage efteva conch eu privte la stabs amplasaiestulut unui pod ql anume ‘ podal tea aezat inten sector pe et psi etn al curs of uta she evite erearen curenior ble, pin migorares Ik minimus 8 eschideré pods prin consrures de apr ale malariae ‘sk se evite amplasarea padula ty zonee de fnflexiane ale bic 2 Studio tonal de fundaie Un teen bun de fundati ponte ft constitult dia sted, urna, angie {ari ipa gt pietrijurt bine compacta, care ns pot fi spice afer. ‘Adlncimes misurati dela supratata terenull pial lx acete rena Inune de fundaiedifers foarte mult de la wn pod in stl. Acesstd since ph maura terenulal de undare impun seu recomands un snumit sistem de andar ‘Cele mal uzun sisteme de fundare sit (ig, 11. 2): fundaite directe fm incinte de palplny, fundaile pe loi fundaile pe chessane deschive 3) aita funda pe chesane eu ser comprimal. Prelate cota acstor push de fandai difers foarte multi stable cele mal indicat sistem se fae dp dif geotehnice minuioase, Studil tremula se fae i lceputtaformaliy Din cteva fraje pentru aot stabil amplasamental yi ase alege slain i Se aprfndenz tn momenta in are amplasamental slain a fost ales fn vyodereastahilinl tuturor detalilr din proiectal de executie andar Iterator tehaed se dau numeroase exemple de podurt la care din ipsa woe studi geotenieetemelaice, pe parcrval eich a tet 8 ie five moiticirt care au dus bs scumpltenIuriilorreapectiv. tease un ure de aps, a fm ‘ie se pune problema construt de podurteble sau uneor chiar In curb “ferret poturlor obey aduce v seie de inconveniente s anume? —podurile sat mai seumpe, at swicritdlnensiniorntactractri devine Ur fg. 10} fn care Leste lungimen de treere normal, lar — unghlul de obicitate pedal —aiiutat de exeeti, care apat de exemplu Ie peduile de beton srt (ig IL, 3) unde cofrajle we exces tal get or apie par empurt Iirginsle de forma tanghiulrd,ceea ce conduce tx spores coast de dificult de eae, cares iese prin dparitin siete tanec some Scare ash Seacrest. rence nc It lit ee Re dha mr ars ft teens tts is i pts Meecha tn an [ : Be]... |.) f : 7 20 [ae | 0 | oe 4 atl ye 10 | a0 | 0 | soo ~ ampasamentulpe tus sat podefatl. (le ‘ren sa iealtate) ‘Sell teal se ine sgorares = culate fags Stl pase executh or ode pind 5 im Tungine, de ober, mise prevad trotuares Lak cs z= siturlor"de pletonl Se a breach e3 penta tela” "nul Si de let! este fata 0. fitime de 75m a podurile de youes tuotuatle a uneot to- Id de s impedes veicue dele aprepie Inhease gina ri | aa team spat lata pietonior sun spalia fe siguren}s. Dimenatanle fe gabeet peste podurt fumite snared normale. Aceste neil pot varia tt in timp lt sretaten uve! construc poate nt ifere de tea utd etc fe dit roel Emcee ae rea rd de cen aca th simensinile construc 24 talon dferte fa de cele previsute In Pret Betiemeeyartaen normals ntovehtir ponte al mae det tate. De expla, Pent a fie sean de posbiliates apart acetor dep, incre tie sin tnmaiite cut coeicest de sprainesreae ms Tent Meir Saae=n {a care S* ate solitaren normats in table 1V-5 sin dal eon de sypracieare pentru clteva Incanedi ale podurllor de joes, 'Se observ cha Tnchredelt permaneate sit dous valor ale coetcenior de supraincicare, care se vor laa dup ‘um situa este a defaverail 7 [ie an ae © [Reepentn——wo cit Penta fare satel smal lb puta Frate te st ines patter Patni at fence de sawmill crises veil 9a oe ‘Diese ‘otears ch F acess crater section 9 eu 1 rei tents ning probebl seu entenia de clea! nese! * nin FR, TResisenta minim probabil tine ssi atit de variatia cai be ul saa limite de crgere a armutur ft de comaiie de Tuer le enstraciet in timpul esplostani, Valor resstenfelor de ale! sat Se'STAS #076 "Qk. Des, in foal, neato de. verifcare Ia sth Uimith Sonrctwn devine nde ‘este confiiental de supralnetear ‘Setar, normatiy stable pe beza faecal normate F — caractratien geometric 8 a sectiunli: ‘R— resstenfa de cleal « materials ‘Pentru collate sti Hits nore previd_ de exemplu of sigeata ctementlor de elon avtatslesoprastrctunk podurilr de nea st wu dept fensek 21, unde ete desehideren tote rns lor clementelor suprastructarit nu re ‘specine de agreiitate 8 Devmsomene, deschdees. fi Dies alpgec sk mm, tar dact sat onal iret a ejupessel 8.1 mm 2B EVALUAREA tcKnckiuton. CE ACHONEAZA ASUPRA PODURILOR nctretie care actonenzissupra podurlor de sosea int prevazute In SSTAS 1346-00 STAS 2291-62, Aveaten se efert constructed pod ‘hlelate eu moda resistenilor adrisbie. In prezeat eat pe cule de = [itrodasi metodsstarior mts la potetaren poduilor de snes _ ‘076-68, pentrcaleall podulor de yven din beton armat te eae a et ua ntti ont nea Sfrmtort cy metode stinor Unit "ever, sacle in STAS 1515-63 g STAS 322168, cx excep nie G's cic x oament pot ff coserate ea inched ‘ormate pentru metoda de elu! ast tm Sov La stailiessoliitrior de dimensionate a lementelor de constrctie ‘le pour ebule puri de fn Inchctte ce acionesh supra acestors. Calelele treble sfectoat fro anumits ordine si anume, de ta Gleenteesecundae eit cle principale fa cae Se transit clei ‘De extmpla, © pornete de Ia evalonrea,greutiil li, apo a gresti- {propels due elanrlr yar pr Crea Acerca te dimensioned tinad sesma de aciunen indrete ile coestind ape suceivprimele ments! ect a e's ajenge se rs ie es, ince ajenge ypA acon cunecindgreutatesscestor clemente, se rece le dimen: sonar lementlor pe care renzemiTojeronae, anictoae ee, et eat be procdeasd in nol soaog data desintvate dimensinilescetora din urd, ve tece ln evaus- ea gre elementela printpale de revistenfs gna, gril ca abel su ate, La cesten se coeceard sce primele dimen sleepin se ajunge ta eee dete. " ue STIS 13563 4 prove ok dup trmice poet te ‘se fachverteare eforustr pe hana great prope ete eementeloe Sx imennte pets file roetaa. Doct ee sare fl determinate ert de acl 5 mie eu mat mult de 45% Ie pourie de lite elo, etn ama na fn 23% lode mean, Sel arma 8 ee tue tern aan. Incdrcrle care se iau in eskeul poturlr de otea sit 4m tei category, foneic de teevena for ante’ a = tnchetti fondamentale, eave ationeark permanent ian temporst 1 timpal exploit pod: * ™ teckel aecidentale, care actionearh atimplator, de obs nde- Pendent de voinfa omulu (int, tempertars ete) — Incieil extrardinre, cae aelfoneaas foarte arse ttl tntine liter, putind nvea char un earscter catstofl Tnedrete fandamentale 4 Inert permanente Din incre permanent fe pte + ~ greutatea cl (aca ype satel depart coc ert a ¢lcienreanform ditbut fang tara we eee Pentre tear tp de libricdmite fa porte ~ gretaten stroctri de revise, cate poste fl evaluat pros sia dps greattenPotucor sre extent sau eu aera troy ‘isu tal, fa fence de dtc career th pods — impingeres pimintulul care se calouleasd, Yisindu-se seama ‘racteristicile fizico-mecanice ale pamlatului ae fies Petr luc de mich portant pet nt se pate na: ungha defeare intr splint 35, or ratte eid mitt 1800 has rat tebe per ee matt ne te per Pentru evauarea needle permanent se tlizeaz8 grentiie tebe le matersicor STAS. 602-68 din cave sintaleitulte dlfertele clement fle podulu (tabela TV.) Pe barn dimensialir poduli si gretailor tehnice se stablese ‘nettle, spel sllltare poduls. entra podori mctalice exis tabele unde greutaten tableafal pe et nar eate eat sub forma unot reat gales nde «sf sin coticent, futie de tipat rina, ar I deschideren de sales My Yacree wl, Prin fnckreis\ tle se fafeleg incireile provenite ‘in convene de gope sa eale frat pion, precam si efecto de Impact provocat de foptal c& incircirile 1s poduri sint mobile i constitue ineaedrile mobile ale podurlor. Poduile tebuie Te stumite Intel cate sh acopereInchedele real eareeteult ‘pe pod. Dinte cle mal grele vehiule care eitcll pe pod sint autecamion- tele vhiculele speciale. Calelul soliton pe cae le dau aceste convosie se face conform prevederilr dln STAS. 822163, cu Inebreiri conventonae, sub formi ‘Geconvosie. Convoueesint lets din autocamloane,vehicul speciale pe ‘of sau gnile wh tramvale. ‘Convosicle de autocasioane aint de patra tipur': ASD, A13, A10, AB. Convosile sat leu inten se nelinitat de vebicule ig. Vat). fn convoile A19, A10, A‘, fala de greutatea normali a unal vebis! de abel mn tele Lelloel nfo 13, 10 san 8 Ae Steoduce im poaiia com meh dfavorails 9 un vebicl ‘apices Carmen seo tle nt ate abel ‘ee ‘Btu ne nee a ita te at CConvousle din vehieule specite pe roll sau senile (ig. 1V.2) sat leatulte din eonviul de Yeieule speciale pe rt V 80 (ehicleleczelind In ditante de iin 80m ire el) i in convoaile de vehicle specie ind Ia distanfe minime de 60m int date fn tabelele TV.8 9b 1V7 mee senor S88 $98 = ae ‘io re te Serre. aes Sees (fh dee See |S Serre | == a» ee a: a je en Livimea caroseriel ou treule si depijeset bordura (lg. 1), jar tanta Inte axel longitudinale ale rofl litrate a dows grr poate al Seat pin Ia 1,10 m. ‘Vehicuele speciale se dispun astfl ca dstan dela margin exteroart 4 eailelor sas Dandaelor olor, pink Ix margines border totwarlit st ede cel putin 25 em (6. IV. ‘pentr vertcareaelementelr de resent alee, conslelo,antre- toatsor si lojeroselr ae permite ca banda rine exteriara 2 yenilelor sf ating bordura (ig. V8) In con ce priveste vehicle special, normale previd sis ia in eleut wm singur si de vebicle, e174 Seon es eee bene pee Caleula solicits date de convoale se poste face diect eu Inere- fle din scence preestate sau cu echvalenft eae Tnleuise Tocirdele ‘concentrate eu Inirerl sniform distribute. Echivalefitdepind de deschiderea st de form lini de ifent 5 we glnee gata calli In dfertetabele. Tn tabla IV. sink dati ech ‘alent pentru Incirarea eu un st de sutocamicane din convelul A 30 st 1213, cind donate anim line de influent se fa a milo, sfertal su margines deseider In eazul eonvosieoraleituite din auloramioane ‘A10 su A valoteechivalenfilor int cle corespunzatoare Tul 19 nal Iie eu 0.7, vespectv 015. fciedrileechivaleate pentru vebiclele speciale slat date in taba wa, Poduril din erase precum st cele din tne de tramyal eletice, vor fi ealeulate pentra on convo! dal de tramvaie eletie (Ug. 1V.8). Acest convol este acopeitor st pentea tlelbuze ete entre de emiane seeueeseyesse: Pentru caleulal podusilor sit prevzute cine elase de inebreate core punsitoate diverslor autovehicle care pot clreala pe ele (tala 1V.10). Clana de acdtare tn ped se sablele de hice Minitere! Trane portuor s1 Telecmunietiler pentru podurlede pe drumurte naoanae, farpentra celle dramerl de cee wnitslecare nin admiisteare deel rumul respeetiy dar eu aviaul Miasterul Transportarile Telecom eapior a elle Ll =" never ct samen intrvine ame 1030 ‘ta pode conntrite spre entre ine dare Histon pee) Is aur — Mite eyo ae ata are mee fe previa’ trture. Dot sar pita ct eh laa) fayl"Ge vehicu ce depts 100 it ae feta, nearer cu ona a Siok, uot aes ty praeeh ot ae fnvgetratccldente gavel" Tacarcarea te | fe i enmeni ‘man calle canara Sh] 38 entra podurle din orage se prevede jo verficare Is aglomeraile de ‘ameni pe paics cares 9 trtoare eu inantate de GOO kgf. On ‘enil prod Tncireare orzontalsasupenparapetalst de 7% Kgl Ie dure dm afarstcaitaio de 50 lt podae din orae 3 panerele Pesce parapetul rotuaruls se veres lao Incarare eral oncentratd de 160 kgf, lr ln paserle de 150 ka Tmpacal onsite o alls Tocsreare fundamentals. Iachearite mobile int considerate ch acloneaa dnamic asupra poder, decrece “de bios capanitsta dee defers fn tnedrearle ee aot ‘Soh sctiunea impulsuilorprnite, mas constracti!intrath tm migeare fu o anus aceierafie nu se opreste in in omental eave atnge dpa: ole "corespunastosreIneaeanlar ce © salle, et depiyete. ntact Douiia Se echlbru sub aconeaToerii insind apoi revi tel ult amanl putin elastic! pote deforneasa din nowy roving, ay mat depart ‘xcilind "uw vibrind (ig. IV) Fade efortunle uniter prodise de inclrerile state, la Inercsie inamie, dn causa acstor fre inerfie spar ert usiiare supimen {are ae Tact foruile uniter i fn-ieaile namic sint ral mat deci ‘fortaie uatare produse de sceles!Inetcis, dar opiate stati tindere = to he ‘mi A mex ry fetmirt n 6 eficieat de impact se inlelege raportuldiatreefataie, expec tie deformapileproduse de incarctniedinamace yi eee slatlce el pot !Net valor ‘eaprinee Inte 3 (lutte impact stat foarte aumeroase, iar fenomencle pretiats 0 leosebitt completa, dn eaten suprapunen oe apronpe simsltane. Cuaele are delarningiopsetal se pot claaca fr te goupe! mai Importante si anume natura vehicullor care ceall pe pod nara cil Int pod sa lementle sale de resateat ‘tare nial eare Gels pe Po, onal o caus de detcni- “Metale Feeaeor = seregariie sau eacenteittileroior, elon, tm genera, ale mated ralat (de exemply prin aor dit casa tena au pala): “ortle de inerie machbrate care aetioneaza tat ale a ocomative, Nature eat pe. care erela.Vehieulle fatervion supra impacts noveguanaiie este gi tn gonerl, delectele eit ‘stot pamtattat tn ble de capt poda eve ae veel st tae pe Pe Pada si tm general frit clemene ale arutui sale de eesti, pot Inflaents patel datos TH yarcargeri podulai dupa o trictoriecurbi coreapunshtoare axel detongate «constracil, de cate veblele care dau afl nstere anor forte fentetage racials vibrator podull care. produc fore de inet cor important spoene eu srqtteaacrlerafilly, ma le das fi fenomene de rezonan ‘Complesitaten devsebitd a probleme si numero factor ce ‘ae impas tratarea an alt pin mctoge de aicl tearete elt prin incre ASHE experimental, abel intr atrial legate SSTAS. 154563 prevede un coafiient de impact (eau cueiient dic amic) selva valper cfers duph materiale nati? ‘patra podut! metalce tol arr 1a cele ew clea betonat, gets In cate Leste devchideres de calel s clementela Metone f cAtcut 1 MCANCAN ct AeriteAsh Asura nonunion ° gt aes ty te ‘rut comrtt | pot | le dt inept [E< 80 | 130 Peatmayiate {231500 | 100 tt tae on |< 2800 Mee spurte" | S200 anise [SB entra poduie de lu, cats sie eva ua din tela 1V.11, Jar pentru cele din beton armat, beton si zdire din tabels 1V. Coefcenta de impact se iain eosigerare numal I incireile eu ate Tarde acceso, In acest categorie Inte freares_razemelor. Forfa de frcare care se api ln reazemele mobile determind cu rea iB ‘este reactiunes vertieals din fndrcie fundamental; 1 — oelcent egal eu 008 pentew aparate ea rulourl 5 02 peat sparate cu fecre icardrileaeidentale laste caeula podrlr sat: vinta, ‘Vinal. Prsiunea vinta se manifest eo for. de obice one tal ee odal tases raneversal de iaveneaties tae Sarvameaieas See RN eet ween seat Sites ae spr ct sen aa fate ae vitesse ciel, preum de tpl ince tess se amueaes Tai ome aca reg ew frinare (abelt TV48), tn Tune de gestae eet mal re alos a ate tote de re Petes nea» ae Sai 20°C $50" pentra tables metaie gt atte 10°C 9h 29°C penta dus de btn, gure qt eton armat: "Sontracia Betta cre ae echivaleas cu o seidere a temperatari as oe? 7 SFreslunes_ghetii asupra infretructurlr, expeisti tn tfim de tavime a pty contra tablet TV-44, unde @ Yeprecntdgrosimea In hic astral deghonf Pentre cleululsparghefuay presiunen total Arscompune dupt sucha tactoae % spargheluls sl dupa 0 compoventh hormalt pe aceasta 2 Tnebredatextnordnare ‘Acetessint Sacto care pot intervet momal In exzur exceptionse. Din scents categorie fae parte “evfpetcir empl tansportaak sau montaull: fora selenich (actones,eutremurela). Caren consderare. a acess] Incense Taee ucts ds local unde se ekeceth podulrespectly, Uinind seaina de gradu de sesmiltate al zone! respetive, grad care se la liuplcharts de miforalonae msm teritorull fr most (STAS S884 — ‘G3, Incdrearea se conigeru o forts concentrate atonesesTat-un plan ‘rzoatal infront de deci eae este proportional cu gretatea prope ormata” construc hea vehi de stip intervie special a pasuele ferioate tu pada ew eal jos. Acestdncareare se lan consderate cao fort Urisontala de 100 40 pinta stale a1) o-deasupraniveluts yok tn ‘decia'de mers veeuelor rtlere sat de SO Ul feansversal decide derare a = incre datorite yculul vasclr care se jaw ino dui consrute peste ape navigable. pow PODURI DE LEMN Capltotul ¥ MATERIALUL LEMNOS FOLOSIT. LA REALIZAREA CONSTRUCTILOR DIN LEMN. (A. GENERALITATE 1, Propietiie fice ale tema Dintreproprctie sce se emu peatrapodule dele te mai ten cote amin eaten aie mitten tonal praia important pent ck inflcntead prope ctaiefconmecair sMconal Lomeal i'moaiiea umataten fone SSS eda Inconrter ‘nfm apa ae gins sub form de ap legaidchimi esp de can- stivatey spa opts ad 6c hgroseopetate egal de perf clr apt itera care oupa gol strcteri Limits Ine apa ber ips de gone tate pert denwmire de pet de ntact otepnde fe 0 coi In emiitte de 25.30%. Carlet mecaic at inflate de apo de byrscopetate. ‘Unite lem sedis e ind eatin de ap continua te ey exprimata pein rportl dint plerderea In gretate «une epeuvee ‘in tom prin sate gevateneprvetel cu umaten dat (omitate Telativa U,) sau a epravclel wate amitate abel Un. Dac se noted gretaten epravete 88 Gy 9 genta peavetel in tae aca cu G © pot sei rail S800 (in %,amiitate wean . y= 2100 G8, mate abuts. 4 stare naturals, Iemoul are umiditate de 40...70% din. grevtate sea in er ea se reduce 15 {ates momits normals. a produ acu dre mii ccate adeno prod a) Contrageea Longe io cea rads ete or mat are duce Ia paritn ergpatulr gt fr prec sla deformareaor (Ci V1, Sea on pnt de stati a ras bore i tot tiapol anol, far fousele,avind un punet si al mate, tebule dahon i peciouda de repaus vegeta ‘Deformavie datodtd contragert ae pot evita prin debitarea de cle~ mente perpencuare pe inelele abuse (Gg. V.t, «ia atest procedew wu te ccdsami. De acca, clementl se debieazh i dimensunl sprite urmind adap contragere se prelacrozeclementele I dimensiniesertimentels "Gest spe ac defines a ind raportl Ince greutate st vlumul nei epravete din material respectiv ‘Srewatenapecfich = lemuli rk golun si abolot scat este apro- simativ cecal pent tote evenele, eu 0 med de 15 acm’ Tn construct inferseard fn apeial gretatenunitait de volum +48 rentates spell aparents a lemnsll ys cum se gies in natrd, Accasth ‘Gentate oe expcimd tems vaiask cu usta, avind valouren mod oprah inte Og 08 em" 5 ol Do trapatunie i Dentro evaluate gretiitr clementelor de lence slstuese cane HAS 502-68 gute tebaie stele In Tenet de umidiate Greuaten spell parents, lemaul de constructie se ‘poate cases pe esente tn mal matte catego! ase: foarte yor, spor, 2, Durable tem Pe lings proprietalle Gee 0 caracerisis important. a lemma ‘ate durabiiaten, pect caparitses lemosta de 4% patra eabtatie i timp in special propricatiie mecanice {In Ging emutesteexpus ts acne distracts a unor tet ti hint si Wloger’ SurshilatesYomalet E eee feton pind de eal eeluelor lemnul de midi, ‘sents empl continu "Esenjcle de enn car contin zara sau amidon au o drabitate mal redust det ecle ‘are contin tai nine ca widlate constants durabiitaten este asigurala; coe ce educe dutabtatea este Ins sllernanta de umidtatet weseune cate fa ‘eas desvataressieroogosimeor” ate se exited dese trate puts ‘trail ea brad se comport foarte bie i inp I pstrarea sab Practice paste admite ci durailtatea medic penta diverse exnte te urmatoncen!1i-.A0 ani pentru atjan > Sanh pont bet, 3 0 aa pentru pin 9 2.--3 oat peat tgs 3, Camzle care produe dsrageren ln Gauele care produe distngerea lemnilus aint coraiunes, activate sconce groan de crc inp expota, stile rors Cirosiunea se datorest agenilor atimosere ind ose fzieo-ehimich 1a care lemnal te eonmports ma biae delta. De exempt, oxigarea ta nul i lemnul de flose constitu a fenomen de corrione, Inghelal ‘daghetal peta due le formaren de cepts sat Ia sien scar exatente Invoraind qt putrundere.miroorganismeler. ‘Acfiate mecance produse de lcatert se eeferd in canal podusilor ta sctupea de uaura t skrmentelor eli Pent reducsteaScstof tn se Drevidelamente separate capil sie pri. Infrastructure de lemn suporta ation! mecanice relate din ibivea tetuton sau a plteror prin extrageres in ela ekementelor nectsare exscntel Prop, tera ek fat cunceeut a ace setivn ete pot monet en intens- tite sposta te cael sltersanele de amiditate-teicane ‘Fenomenal de patrsie ar loc in presen suena lune width ‘este sete, de tees parte enatractr swale sab 48 musta expe putre teen proved dtragere costa enn a fen d medal le aleve constraclih, care porate tau ine drovallares Mi Temperatura de" 08 leon ht pled. spade Mgroscoplltate evenind‘ntidru peste aceaath temperatart se protuee dstsees tara ‘legends gute (Marogen, oxide carbon 3 aaetan), ind concentra gar scl ete sin de mare pete» ered springen for In pez inpsaMacrttjoral emperor de 30 se produc spontanapradetea considers ch ea ajine It nel de tflanabitae ‘Dupa ce degejnren de gu ts terminat, cominudarderes cirhuncli Tard hed, reealind 0 mart degeaee se ellis In contingareehebunele tree prin oder, i cen rin arder maul i sate capactatesporiant att top, st reduced de seine nate pe portent A. Msur de potetie Impotrva putes sane Bent riven dara ml e apie frie mee de ten Suhstantele tone flaie Ja protecia maul se mat mumes 5 feng ‘le sat anisepic 0 pot sass ale "strut mineral sole in 9 esa organs gre soll fap — denial organi! iat 2p Dintre iran minetae solute th ap fe parte eb atl vc rie spl sa compe he esivait organic grou solubil napi se Toosese pentru traeraele de ale feat, peat sip linir elective pest lem neces podure 4 consruclorhldrtehuie. Aeeste substante (intofenlatl de soda Dentacerfencata de soft) se obin ea densa le dstilare usent steal feu hie Desivalil orale Inslubil) fo apd $e flosese ta proteetia ema rotund st'a matersals neces la exeratarea poderilor. Dinte acest sb Stante tae parte creat de Mtl wal de euteacen 3 reoctal de Ten Substanfele pentru pate f ‘~ e taxice pentru orgeiame Inset 84 mu te toxce pentra oamen! animale eh sibt actone de longi dora persstnd Ja setinen agenior atmostede S wn nu ruck reistencle mecanice ale lens 8 nu miceaset Intamabiitates si nw favorzerecorozunea peslor metalic cu cate lems tn contact tatea satel 4. Metode de. peat al Ineteva pte Se sting dous categorie etode pent protecia lemmulll Mmpolivs etre! irk Sttafante fungi fw aubatanfe fungicide Metodete cae nu floes substanele fungicide sit: spre, ferberes, burr eabonzares Primele dou metode an en stop Indepirtaren seve prin dzavate. ‘Acolo"unde‘este posi a recomandtteanaportl ema pe ap aera onaisind o spare prelail nemaete si fi gaze cu actin antneptiea. iin arma iris nu nasiereprodse de Snare, degjindrse tc eomiata oimpermeiasate Tel {alte guironncle rode trae «tgeniierdePueefacte Metota tte desta de simp ar afe‘o sere Se desnvantaje care impeded floes tt orem redutrea diensuilr scent prin ter, provacaen de pita care Tnvoraeash pensar miroorgtnisnelr 3's mia ‘Gel mai fete metode de protectin cee cae flonecnastante fungicide scare pt ca tateresupertieall anu profunda, Tn continare ‘eens mato de tare spate pntra nel shit, ets A sepan to cra. Metodele de trataresuperticlas. e apie a ema rotund sau ect prin vepares ant pulverisressibrasfel fungicide, Ecaciaten stir ‘tpecle ate oar redua acit au peace penctraren substan ftngiide in mana lemnolt Mai molt eripiture ram aerate, la um Stet ese poste ones peste not ee nec se Pentru mini efastaten acti mod de trate a poate scafanda ‘mat levies fn enone ubntanle fie, Sa obeneat eso ein ‘erutate mal bune dace face att tatament cu ostirtanfa inl intempertara de 7. BOC aot se nated nto suman ess duck ‘emul Inala de intducerea hr subatanta fangia se nee la tempes ‘atars de 80'C. Prin aceasta a obfineotistares aera din Por ates Inte i evacures tsi pata, fr prin sevfundaren fn subetanfa rece acral se contract sf substan Tungicda este absorit In interior. Pentru tratarea prundi slat novearefastalai industile echipate a autoclave yi dspoitive de presine 9 id. 18 acest nstalal se pot apien Aierite procedce de era in vederes reducer cauttiit de substan{s fungi ‘i, Atel se deosebeae + proedeul ea vid preaiune, procedeu cu prestane {vid provede ew presineprealabils deer ‘Procedesl cl mai flat este cl cu presinne preslabils de ar dearece consuint cea tal tied cantitate de substanfs hngleldi. Acest procedeu ‘omporth te faze; In fell aceta se evacueant dn vale lennatu substan{a in exces, Consumul de subetanfafongicids prin acest procedew este de 80-100 lin Pentru lmnol rotund wi neuscat pent tratares prafanda Se floes procede inject In igre V2 e ara instalatia u ere serealzets scat nod de tate lo presume de It. Operaiadureazi 2... alles considers termina ind sibstantafangicida ae oanumita concentrate. Pentru pieile pute in Wera care tn Uimpul exploatirt se umezse excesiy se flosyte metods diesiuni. Substanla fungicide amestect eu om lint in vederenabinei une pate care ae apie cu ajatoral unui bands) pe supraataelementull In one de wiitae excesva. La umtaten de 40% Sbstanta fmngiedise duced initeriorllemnul in decurral a.m In figura V.3. se arti realizrea aceted metode pentra un plot. folesitnu tree ai presate states mal mare de 20. 30% Deemite puters, Se va evita exerutin de lmabindri “in zonele unde exist Mteroan de uidtate-wsee sun. Tn este sone xe a eat , ue ‘i se fd o separaie ell Inte sien ig Vg Me prin interimedil unui" element scale aust (ig. VA, 0), Daca este pol se vor tne peels erates ‘Mructar de sidan, Initurindteae ast vara ae aah amr rele ane nce pit fesse dulapisuplinentath de protec (i Vet) cate tor ha oh mat mtd yureth i enteu vita me agit Pein natura ta orgoncd, lemnul este un material inflinail, Prin ign= ‘relma devine incombusti ese pote idee prarta de nos pint ta punetal de snflamalaitate, open pei sau lmpres mete digs floes Heal lementlr de em se etree psn stropiren eee eases) ast sntte ce ena a joe supe los ick ce var mpd atin det err asp cee hace eens sedexpnde cde Uh oa eto peic encash strat protector, dat ate Acs dervanta} 4 laptele Beat ante mei een wn art crbonza pars, termtzlant. 46 *STapreguntes se realzegsh eu sla ce contin fost de ames, slit de sinter fe sens Aes, po ne pa a Heat amo na ne tosh onstrate permite oat Ieee dn mst mee ena Snbutefceinifugetebuie 2 ndepinesesaclen ee eee Jt Jua yi misuri constructive de tmbrécare a le- si den cusps de eat pe sates sleh un mortar de pss TI slab de denis meportant care sd rclzere wn strat, termi 1b UEMNUL CX MATERIAL OE CONSTRUCT ow cout oe attain ile Bs an dou se hn ce a pte - structure noes ‘sl proprietiti mecaniee diferite: aan ta ana en Isl fog or dine rnnonse bal amo de construe et epi In ram bra alcirt em waTnte 0 ease 85% einer i tea rome ihr compan tin pre sme V3) taht nn ean om hrs tl peau dene nai amd edie «7908 py i aa » peerar tet 1 Avantajole gh desavanijele lemma x mmtril de construe constrvctic sport eu reistenta reat mare. tate € ca find report ite rezistenta ‘Adis aggrevatensparenthye se bine pentra fem spent ote Dect din acest puset de vedere lem este compara cu ofl PM procurre ajoars i preucrare simp Explostaren \ amensjarea fabric de preluerares lem cer aves nate det fab mele Tange ta de ment © “esomblaes, montrea, demontares sau consol *— conta constructor de lean este fnferior costal construe ‘in site materi, ss "Lemoal avind 0 strctark lemon rex & propriate gh inte sore 9 cia ible miter. mensinilar lementelor; ae" ete wlemente de reat mil: ‘ana propretailormecanice In fancied uidtate; = stogeren ermal pin puree i incendn; ata deat l ehltaelor de eparatie tenes fa compare x cel al cotracilor ai ate mates: ‘ att fits al materia leumot se iapene. flac ‘sh nual in amine Jota lating Inbred In ee materia 2. Dette lemanlat ms ‘Lemaul de constructicpresints 0 serie de defeste rerultate din crey- tereaarboreli sau din a{nen agent felt Walogi tegorie Je parte nodule, arin cen de'n oun deleten forme! elidel, ATERALAT. Union rovonrT x4 neatzaman eowsrRUCTILOR pot tmee TT delctle de struturs, dfetele de euloare,eripiturile yl delectle provorate ‘ervieflore ‘Nodurl sit puncte in care au crest eel. fn regiunes nodusor pe ings o seduce &secfunl se produce 0 deviere a fibelor maul are enddce te selene resent ‘Redacerearexstenfl este proportionld co raportal date dlametral oduli'd aja elementos 9 (0 sor pentru hedur alae Ta dst tal mich de 20 em (grep de modu) eu rapotal (ig. ¥.6) i de distant tre gropuile de nodutil, Fuel de varalia eestor miriml exist diverse stegori de cata, sD efcel forme! lindrulut lens sit: conicitata,eurbur, Ishrfares, lara, nfueees 9 conerestre, "conan ete species arborlor ear eres laoat gi se opreciazt fancis de fren inse Gnmste a cele dowt capeteFaportatt la fungi Mig Vie): $2400, tw % sau mai, re pe uatates de fangine ‘sau fuel de dierenta date i dd ta em. onicitile mari du la redcerearevitente a deeus importante ‘ate speci arborilrexpusvinturlr care bat din aceiay te (ig. V7, Curbura se apreciash ius. entra valor! tart ale acentlt ‘Odath cu curharen apare si ovizara actiunit provecaté de. aceayh factor deoafeceiclle ante ne devel unifern It zonele Tc »"Titdrfaren apare in zone de bask a un arbore se poate prelungt fetate pronuafta (ig V7, 3. ie Canclure insoles libiraren pein conlinuarea ricinile princi ep endl lemnosobfniodtrac o sctome cu margin neregulate care rn deer ero ie oA nfureea Wf encrerea se tatinse a are Ia are trunehil se espa In dowd sta arber ear eeseaproape unl de ltl. Parten nur [Stl ae flowy in eonstraciy iar eonetenefenpresanta defect pai the Cot tafundate sin dle V2. 2 ‘ee desired sn excentatae, —"Exreiriten mires neomagentatesdeoarece nee gronse oti mat malt Tem tapas Moa) Ia Inereare se mirestepercolal Pa ra rauct,inlele sate eplantiet puieior In aces pie ca cea in pepiera (i. V3, a). asacrea se conan pe {oats wndatborco ayer Io esr clementlr debate le fa weit. Resstontle mecsnice ted data ea eretere inl x'2 et — Ineeanvaeneuiforme sat provcate de alternants anil eAlron ss anior rei Se_mareste In sil aesta neomogenitatea mney ia it Yara de umiitae's tempersters se produc contrger nenifrme cate fae olemout si erape, — Ranile aint provocne, de lvitut puterice. La risinaase acste “tocttu dew nastere pang de a fooase opese reser In rm Ill anatescopert Yana Wpresnta wn feet de ret, ‘Dea rana ost uit tnp dsemos prea 0 ele de penetra 8 mleroonge ‘mele deck de poten ig V8 Delete datacta capaluor sia: geivurie,erapaturile eadranura si rutura : Galore ink crap tote (og Wh Crap contogert se Intlnese Ta ein su form de | stustgntaa ly maleral dehitet. Ele ae datorse coatragert tangential Me. Va bee de suc € 2 redue sectiunea cementlor, micqoreni Provocate de sonteageet imax miconsh dura Feautale mecanice 9 mies deal “Capit de nia simple son 1 Sorte aon (i. hadrnara ete» capt iclladrullmnosprovocath de putr= raduvel tn diete ral (Oi V2, 6) tala este crapitarsStessre d-a nga goat fnl_ anal pata an Inlay iy. V5). Ba oe produce dato facovters cette de ete Vint prim aluneateaheeor anual "Decide declare int nurs 9 calorie eeetmateapare a uni arbor prin eva Tale anual de cuoue lb provocate de parin-unl ge intent cre nual fce psi glare il emule ell cst ee eaten meaner odorata a ffrile tt provocate de dervoltarn microrssamelor pe sed tt tency an ‘pefetde provrate de Weffore se sues glu de inete si pot super pulse sadn: Nua pes supertlle mule {cDapropitsimecsnce le lena. 43, Material de construe din em Lemnal de construct se dbiteas din ellindra feos care se mat nl ate coritat de rd, cot are Tung de ica pot flo ch lm rotund tn special entra pt impwr nindves'oconieltate de2- A unnan I floase f'de 6,18 ina eh fuse in segue Tnbinare lemntl otand se elopleie ad exe de 3. Sc ontesjioastea unr smpit saw suprapes ‘Se poate fon lem rotund tit logit bain set dom sented wtf Prin tileres hogteanlui cu ferdtriel sau 1a ger se obtin_lemente de sete constant formd regulata denunite lem ecaisat- Dup forma Seelam trensversle sf dimenstaie Totrior ‘acest len epi diverse “pial cu dimensun! mal mari de 10cm a cu raportal tate 1 tines x nates secu (b') rind tote fo} 173 “= rile saw caption cu veriunestransvertals We’ 3x5 pind ts 10x x10 ems

l=|-|=] = fe mingle pe epavce sandadane eu imeasuie de bel - eu fibrele paralele eu dimensiunea mare gi inele anuale tangente wa] az | w | aff 2 | a | sername "a). Inedreaten lor se face paralel cx uae | BLE] | RE] S| S| | Eeianaom em Spee’ in dee vadas au tengentias ol ES fie me seaaeses te tines cate a Gi. Vl o) cu much tte Tabele Vt I Arebuie si fie firs defecte si eu nat oras 06-09 ate de 350 genni Ta shares peraeta ca ile (lg. aad ‘Rinlome | lane $ eb] es fambares lcs» helo zlte dea Inga vpn de separate ‘iclininduas s Inesind una peste calalts (Vat, 6. “ owns ose eave: UENO PORORT CA REALEAREA CONSTROCTION DI LEN ‘In earl solcitarit perpendicular pe fibre, acesea te tures, des- rind 9 alae uon pst cea obtinindu-e'deformati mar peat Freel mich Hesistenta ln compresianeperpendcaath pe tibfe ete de SeTo'er mal met dectt cea pall ct flvle, far lita de prportio- im de caPee natal a Intinderer Urimiczea compatriot im slltaree patalla ciel sat, pependletlars pe tres epruvetclor sandardiate in ‘igura 12, a. Comportarea Ta Teuncere se espies tot prin structure bron watfl ies a apropie fa della a redone sec . w eo a fl 3 a ¢ ig V1, Camporese RES yy errs eet te observ tree eprovelel pr z = stot gts I petal laure V1 Ae ons ok date x “SEuuigp eis smcarea Pg fsemare ‘pace pelingh fore Meee te tapleteci Distr ent It Medea ce oat ets gins Se an en fibrele saw perpendicular pe piiicde/acss os mat ware dca tcercaea sani multe stad de Meru: stadt elastic caractriant prin deormatitmih properionale eu efortuie,estibuite nia pe nective, tail plastic carac= fenzat prin testerea mal rap a deformapilor de eomprsiune preducinde-se ‘8 deformats plastic, zon comprinathplasficiduse shaadi de rupere find in ambele zane apar deforatis pasice 3 plastczaren se manieats fn ambele zane (ig. VIS, 2). abc, cae it le ma ent inti i eo ‘trie compertares inl fe soll en de tatu, Hamas obese. me. emma acta ote, eal ‘observ char pentre fcirest miei pe lingh deforma else delor- Jot" eeta ae conslderd en modal de slastitate media Ea fn fne{ie de dou valor (Gg. Vad) deter atepte de Se olmervi ek cedensh = scm ie i rirea axei neutre, lar ruperes Peak ‘produce casas ein ee rea" ron inine Compertares Ia taco ‘comport compre intndere (tgs Modal de. slustiitate In sliitatea perpendicular pe fre este de ‘apronimaliv 20 de oe nal mie deetcel Langu Melo. | 2 Faetarit care tntaenjezd comportarea -* Temata Te trite sales "Dine factors care influentears comportareaIemnulul cei mal impor- angi sine: midtaten greutatn aparently diecia ibelor in Tapor cu | rei soit qf diectele lemaull (eedan seu ertpaterd, etree ‘ale frteare lena Ss sh forma din iguea Ne td a 5. Umidites, Aceasta reduce rezistenele emaulat pin ts punctal de sairaie al Hbrlor, ups care se platens constante. Din figura V.18, eauit cd umiditaten tre intent importants aypra comport ie indere ‘centrch Pentru felecrerescenla maxi se bine penta uniitaten cuprnsd ntre 8 9 15% sea poate sehdea Ie jumatate pentru tmiditaten de 30% (iq. V6, ). ‘. Greutatee apaentt Temata. 0 dats cu eresteren great ape- ' lemnula, crete rexistenta de rupere ln compresiane gt ls ntnder. o eee ae Pia, V6, varia enanel der ie, VT, tte ret apaateorepra retner de rane one raed in sees come nn one atk vraiarexstentet de rpere prin compresiae, esting 9 eetre importants pera el tt. M pris sal ibartnis resent andere Bele wpe ret ett. exten sede Factors el mal Mate angled neers fort rectia sits ne Svein fae ensens de rupee paral cu rl (o_o. Prpen- ope fibre (o) Eds gry V8 ve sath acidrenrosistntl cu ereplaen unghie entra soliars de compresine inadere os de Inevocre stead Ieire Valores atest dup anectiecareare om determin ox vale feof 82. flnd lhe lunde-n are valoares 1...1,5 pentru inindere 3 pentra compresiune Pentru compresunes perpendicular pe Uhre Intereseash st acta. solv im sport ca fovisle ane deci dae soltaren ete tangential (@=0) sau radials (200%, In figura V8 b se arti cum varias resistenla de rupere perpendiculard pe” fire cu wnghiul a; la risnoare ealiitaea ‘lal este mai dezavantajoast, lar Ta foes ce tangential. Pentru sol- sitaes a forfecae variaia este artata In figura V.16, . ‘In ale muse ine seama de penis inleloranuale In report eu sol titarea,Iuindsae resiateaele minime. . XB i Stine Dotnet Atte innnjaeh tn nd oe tse tn, Reamer de"rpes pts conpratite cade Ta hstste eat wn Inport Inte lomeral dub 9 limes pee bel san Ear de 18 (i V. 0), Esiptorle ree reitenfo nny doares lessee de formats ranvrsl Penirw slaves defntinderetfiaena moder Gre Kgflen* ste mult-mat important, reducad serisenta de rupere ex 86%, Aceasta fntlocnt este ampiiiats de valaia unghiist fiber ‘Penin Incovoiere modu ifuenteaz retenta de rupere clad sat smplante In ona tts Mat percsonse sat Ins erupt, De exempt eee cupatans a fumbtaten toa mel element spo Ta I8c0- ‘iene momentel tu de intrieseade de patra or 3, Renisenel adie steueitor ain lemn ea metods relstenfelor ambi re ce apar element, tn aefnnea scl Fart pane deforina- fiaclenats nw depiesses deformtia admis ‘Metoda ne ne seaman de comportares pastich a material, De omen pote rastenfel materinisior (proporinalitates deformatiir ee'etortad W'ipotesseetunlor plane) nu spol splenTatatdeaun. ten aplca tlie resistenel_materiaklor i a acpert iohates obit sau a eaiRStd ateraleor, excentrctatea de raeinate execute 9 compertaren real Ta construcie fat de ex din ition ate never inteeduceres, wnat coefceat de. sgurant., entra Tenn cotcentl de sguran(s este destul de mare, varind ine 4 #10, ‘eines alee Tn fell eats se face tecetea de Ta rexstenele fupere medi a renetentete adsbe In tabela V5 sf figura 20 se dau valoie, rexstenfelor adie pentr construc eile a indatise contrin STAS 80840 vale Pout de lem (STAS 184087) pentea inches! Fundamentae rin constrlie definitive. sau permanenti se Inelege construcia destinnts a fr expontath pee peti mal mare de patra sn Resistentte date tn tabela V5 sint penta elemente de lrnn cu ami state nora Ge 18%. Pestra podurt cerstenfle sat acleay admilio~ (ince o'umiitate de 18:_ 25%. Daca umbataten erst, pentra coestuetle fevounente teste reciente mute ct uftadtoncoefceatl: 085 Pentru slementle sopuse unesctaterative sl 0,75 pent elementele ce rupert poate nse rogues dupto alta seciune (nia Win) si peateu ed dstrbot eortuntor este neuniforms ‘Pent inte. si eyafedaje, reistemtle pentru construc) proviort alae se pot sport 2546. La pale piace sees I ocr a ee in fm ‘xs 0.7 in grist‘ pene longitudinale OSS laine cu pene teaneversle. ‘Nain datonta sobs de Spisae fort datnscare sor re tends e's tt pana dee tending de sin Pent ste nearer deci cle Tundameatale rristnfele date se ta amutyse eu 12 Inearentfandamenfae st acidentale seu Tl pea Inetredr’TondeMentale, aceientae go Inetreare-extraordiara 3 | Comoe rma pe hive tase!) Sey |S | Mth * ees STE as cto cua van, bya feed] a | BERT Ro eet has create fig 0 ena ie. 20,0 HS Leite de ome Cert mangas an tie nie ni acd se flows alte eenfe de leno, resstatle in tabel Vs smtp eee ta VA" ms Wh iags Conde de pefare 4 inedrteil_uncotrebule rape tate conte de deformabitate Asti, Ia podue de sen, c 4prax ‘idclus tedtuies in gna cuedbrele anu git compas, raportal date Mipatr'ydeschaere uu treute af Jepdjeact 1/40 la podule semi pechndte 400 la podrieprovizois Pentru suprstrctur simples serie pet enrorbie we ipa ca cet raport 98 fe de 1/000 Ie po- ‘ine seme ‘Polune prowtar ente 1 1250 D, CALCULUL ELEMENTELOR CONSTRUCTHILOR DE LEMN 1A’ birenite SOLiCrTARE Vesicaren clementeor fntinwe aan comprimate fk Mamba) se fae co eatin Sate soltaren exterionrh Jee soprtaja wet seciull elemental Proefrtl elect, eepetiy reastena admis. Pentru compresanes tnelints pe directa ibrar, ert efeetiv ey compara cu esisonte adaials p 0 elie» 2g entra lementele comprmateIncave exist periefal de asibj veri= Aicarea thee eu Tab ta care Neste solctaren exteriosel de compresune; AS Naprafaa de calcul sections ‘pan, eoelcentl de flambod accented etectny rspectivrexitenfa admit Ia com. resi ‘Coctcental de flomhsj este fe fancie de conlelental de subpiime we late Denteu 39755 pees 0¢3<7; gun =t~08( 2) ye din tabela V7. Langlmes de fabs eae dat ia Sigua V2, Te coz ‘ntnfe_sltbinlor sypeafata de ealeul setiuit se ia = fetra stint Site’ Ady (ig. V2, entra slit simette te bree extieme, tra subit neinerice Aad ig, tn cam Ap este supra brut selina Ay ural net afta crea compretune exceatied penta Pentru construcile provizrt coctkients de subisine se Mites 1 urmatourle vans a eetente de resent sie Gin jamitaten emul): patra solc- {unt de comprsine se flosse cele din figura VIO, dye ff iar pentru rolctet mart tnbinivletrebule complicate pena a permite transmiterea foletari (lg. VILO, 9) Acest tip teebule executat foarte exact. Pent raven exeufe pot foes Imbietl ex pene reglabile de felaleelor din figura VLAO, hf, Se Vode din modul de alestaive eA unele tmbindet pot Tuer fa Tntndee, i, WLIO, Sti ae png acd an se cee tranamitere de soles ol musa asigurare stane ‘ait se pot execs mbininle dia figura VLI1, In spectal la imbinarle longitudinale, pestra 0 exceuie mecanel Tina rans prin eetere (Gg V.12)se realizar ls tbinares faslr eu stip In call ae fine seama de slit eae ale elementeler Sees UGS i ancy pe a ob Dy “ =l2 nd andepe “BE odie t Deoarce rexstenfa de compresiune perpendicaard pe fibre este mie se pot adopta collar = Tmbindle (rotate fd preg sit aritate to figura VEG. Yo cara ina ac 70 face taetenInetinat ated en B75" Tnhinle rosa cx pray consis sluts opting pentru imbinara ementelor cae Tae alee ‘le an unght carteare. Aceste Imbiniri se pot realza cu ping simply (fig. VEIS, ) a8 pentru mlriren eapacitst por- ante, eu prog dublu (Hg. V1t5, 2), Inctinaren prague recomandi si ional 2s adopt UneSTouos uaghtla exe ‘De prferat azul dln care c00- ‘rin miflocal tetris perpendicular pe ‘nega ev 1/25 din ianglmea sa ee pufia 12 mun. Centrarea tmblaan face upd supentate nets eu ehertafe) sau brut elemental fotos Tn figura Wiis eeateares este realat dup cia seta Brute. te Le 2b so em e208 lm arse a a) hedfen lene ted Kh, > 20m Pg, Vit, tit te poe Muchiasuperoard osu de al doiea prag (a pragul dublu) cores unde eu ata peal eompeinate (g.V1 180) ‘Verfeare tinder eu prays face Ia stsivire sau la fofecre, Pentru verticated In strivie ealeeasdelotul de stevie pe plan de cont {opt anghil et ai nie facut de normale ia naprfats aretis blot tig Via. "STi de verificre a ibindilr cu prag simp Is strivie ete a te tl eesti de aii ee a Gl omprinat 1 sSaprfata de stew hag — fetsenfe, sail Ta lrvice dp& nga a ee “rhe ° 6 ene inlet nn Hunersion conver Be Lee a Vesifcaree tmbindrit cu pray dubia se face corspunsitor soltae ‘ican prag, proportional cu xprafetee de contact. Aetste solar Stat LN este solicitare totald de compresiane 1X, Ny —"soletasteeorespussdtoarepragulul 1 respectiv 2 ANAS T Stpratefete decontat ale telor dou pengus TInilimen tll de chertare se deterning din vl: han Bt In cate N cate solicitares totali. de compresane; 2 ytimes elementelorimoate ghia Gitte elementele de Imbiat, Jar Innes color doad praguk treble 88 satisfac contin Bechet? cm, ech hehehe geste tnatimen pragalad 15 he SS feats rgalat 2 eg — “names” tla ue ebertare Dimensivilerezultate ae rotuaese la 05 em. Vasifcarea lw sire, se Tace eu relahia coe este efrtl efectiv de stivire duph snghist «. Gane exintenta adsl In steve dup nghal « Verilares Ia forteare pentru tmbinirile ex prog simpla se fee ta sovitaren Tf eareaelioneaza In plaoal de Torteare bint HaN con a Felaja de verfeare este ont Et ce, sau se poate determina tungimes de fortecare y= Bie? haw 10 de Pentru imbinaen cu prog dabla verfcarea se face pnteu primal prag 1a slttarea Hy toe ayia pen a dlls png ln =n cts a 3 Ye ed ntveaga fort #1"Apoi ae determina angie de forfeeare ‘ex reapectaren condor de cael lS 24156 10 Dy fly 10 bye tn cz foutrar rxistentcle admis mai corespand. Date constructive ealeutal imbindiler eu pene. Imbinile eo pene se folcee In special pentra prosarea slitarlor de lunecare Ta, grinale fuprapuse oerind pria compresiune 9 forfecare Pentea inefinereselementelor in contact 9 ipidicarea roti peneor reaultté din modul de reprtiie » efrtuilor (ig. VLIT,«), este necesard 6 soldaizare suplimentard cu bulane Ta tmbindnile ex pene elmentele ce se tmbink pot fi in contact (Gg. VLI7,»)saueu unspatiu eae conduce la mirirea modula de existent le aerines clementelor (5g. VEIT, o- Aces interspatiu se recomand 8 fie eaprias inte 2 it em ig, V7, ne eye ae : i Dimensunitepeelor cae spol se vtitck pin cael seg tnind sem lle urmitearele egeideatit conteective ainciaes de cheat e oate faa: 15 >>? em pent gin ile din tenn eeaisat gt 1/4 ¢2>hgn8 em pent ge dn len rotund | — Iuagimes pene ly se akge din condiia de opel existent a pene esti aft ear a ae Srnec oducere' fra itbdee di bulonsh de aalidaiare remus din rtiea amintth. Se recomandd ca 138 he ae peateu grime cu npatin inte elementele supraptse ly025 he Sia ipsa cms “= uQimes pent bi sensu i ‘atimen genalloe pentru ave ean conlsetal pe suprate de chertares Tamia Inte pene aac i i general ogulseu langimen nel fast ‘n ealeul nu teu st deptyeset 10 yl pence rept (eg. VE, 9) seu 10 ‘hp ln pencleTacinate (Fg. VLA, 2 —diametral bulonelor de solidarizare dy tebule 6b fe esi mare sau egal eu 12 mm, buloanele disponindsae et figura VL, b Calcul tnbindior ex pene eonsts din wemitoaree veriicél + meea SUH e pragurl sau pe feel peer normale pe plana de fe fovfcarea penet sw a grin Inte pees fie eb pt tlafa tre Ce ete S,=15 ‘Stairs davrta cal se consdert egal eu dametrlc Jak de pene eae i ‘drt ‘drepte reducers dimeslic ‘lor second eat sua dameteloe full depen Find, ta pent Sreraren oBlchpratata sldinor sccaeaiasd Rati Aya AA + eee! “Aa gi Ade sink aupatesle sasbistor ln Sejiuaile 13-2 ain Tigora 120, a "ky — um coficent ce se de- fermint) Gin geil an gre via. ‘ate comiraetive sb ealeull tmbiniilor ow balease, Tmbin dete slemeiln oui dene se Tle pea sta ‘de compresie sam intingeeTacrad pein Taeavaletes jel Bulga "2 prin trvirenlemeateor de ei eo se mba ‘Dismeteol onal dy se determing ain wenitoarele condi = PNtoniltia de sree © elemental marginal $f Ineovalerea jel fy=0328 07 "> caddis de strvire 9 lementului centel slnovalrea tie dye 0,2 ¢ pentru tubind smetrce yd 0,9 c pentra Imbinit siete, ‘De aicl eu eh densi slerntelor cet tmbink ar hge at conduc IE" telat amet ty ‘Capaitaten portaats Ty 2 uselsetiunl de bulon se determin din cone Tu =200 d8VK-Kz — condita de tacoveere Dulonulal; Toe 40 edy-KK — contin de strivire a- elemental cen ‘entrwimbimdr atmetie + Hed io : a Toy = 30 edh Kak, — condita de ativire s clemental cental ‘pentru imbinse‘esimetices Toy = 50 aly KyK, — condita de strivire «elemento! mar. ‘onal unde 4 este diametral buona Ky — un cuefient de covctie al rsstentel admisiile fm fnete de esnta ernst de salitae (e tabela V8) Kz un coelicent funetie de unghinldintre oltre i direct tier gf de dlametrl jet bulonlat (bela VED). Capacitaten portant erat din vail dem aos se adopt pate ‘azaleind Bulonele sat cspure pe dou rindur pe laine elemento St crespund cu axal sa Distant inte buloase sein (fg. VI22) = in cata chad BC 10 dp Sym Si>6 dh, S43 dy i S225 dy Xin carat end E1610 dh, SST dey SONS My W'S>3 te 1 enlelulsefiilor se tne sama de slshie sefzindwse sma alse Ire efetive peo hngime de 20 em sa 10 dy. 4. & Ea & & Se Capitolul vit SUPRASTRUCTURA PODURILOR DE LEMN 1. Galen podurilon de tema ales este acea paste pola care suport det ica s ner citi, In funete de Intenstaten tralletu side miimen nerdy, sla ill constructive fe ait in prvinta sistemeler eit sa materiale wile Cates Ia poduottebuie 88 indeplieaseh urmitoarele coil st fle lcAuila in mod uoita, neavind discontinutai, rerltate in aierente de elatcitate deoarece seesten constiale puncte senile; <4 fe elt mal ujoarh ew pugs 15 fe rationl sletsta pentru-a permite separa spoare ek scos- terea pod ain flo 1 Aeitueea constractivd ell la podrile de temn. La podurile ex ireulaie rust len we etzeas dato podin simp dn dali de wae ferred gine 36610 oe ine de 118 em yeente int pe gunale principale (ge VILL, a) Prinderea elementelor Pe ox reaifeael tu mist cue ateraate pe Aver ata mar Sie order apt : aren odie se face perpendiculse po axa ei sau cu o iackinare de 2.1 peat tide dao. Dc podina te att da ipl podefe lor ae face ae inet permit seurgerea ope stn fave oe apariiacrpituror eaeul 7 din igor VIE, 0). Lat podina relents ‘din nl sv ood Inte len satio de 1-2 ets pena seurgereaapel Pentru pourile cu circu forte redual i frk vebieule auto, pox dina So poet allt din lem rotund az semotund arnt pet cca sl ne while gle ate pec cexecafia nei olin! dub, Pains pe rare se eels numa poli de ward Si ent inci esr eu nes 9. en de Dodie de reustent cure prc incre so tromaite la gina eae ret! [ati in clemente de brad sau stejarengrosimes de 10. 19cm (lg, VILL), Podina de zur e agen transversal pe axa podulal pe cleo jumitate parti earesabie separara fcinduse pinto ordara sau lst ce acopers fovtal dnt eee dow benatdecncolaie. Aceat mod de dispunee are ava {ejul <8 porate inlcaien podine de wcurt Tar taroraperen total et- fia, Batre fap eX scopes rst tre oul genase podiel de rexstenf inte care eu thnpul par denivel, se produce un zgom terse ~elimpinives. De aseenea, aeest tod de dipunert co aura rete mre 8 pode! ‘odin de waurk nae dispone longitudinal deorece ear produce dee- tramar rapide ale thelr lentes c "Blininatenacstor inconvenient ae fae pin agezaren pode de zu bas, Poding de existents se asad transversal pe ax podul anu eu @ I nar de 86,160, ainda inerpape defo. 13 er pote sea surges apeir Flores teu de pod dls erat (Quinn de wrk de restentaapeasthinelinat Tot de axa poll fig. VILA, ) realist Sond contains» pedals preleadcu uun free cnt La podurle de mare descidere ext ecnomie sis foreach wn nude amie de eemente de teisten longitudinale, fat podina eyes dict pe inal nw mal ete uficenths In acest cn ent neceaehintraduetes, intr {Fina tranpvrsle de seltune mare denumita tavese (Gg. VILL 8 ‘Satemul este ullizat in special pentra transmieres inireasilor nodurile rinaorc2abel Podurile lene inte sa im veeres sigur continue ‘afi sistema tae te fect fe previaute et ta Seat de beton ast in foes! podine de usur. in aeet ea podina de ee ‘stele realized ain dulpt de dowd laf! agezati pe muchle st pring intro ecue (ig. VILL, 7). Pe supra erealal rents se Year beton ‘sae eu grosimen de 4.06 em tue bund deren. Se poste turns elon aaflic ch grosmes de 6... cm pe 0 podiak duns extents dupa ce au hpi pea dout fol de caian htumat, Peat ‘igure deren, peste caroutl tual se bat sclndur crozotate (gesimen eS cm In iterate de 20,30 em fixate Ia borat prin chertare fia Viti, 9, ‘La podurie de femn se folosete fart rar ean eu Impitruitedeonrece ‘ste foarte gen sn a pot Intetne elementee de sub impietrure. fn ‘ie seceutlrealizaren une gape eave af proteezeclemoutle de reste, ‘e"umldtaten meninutd de Tmpieteive (Gq. VIL, ‘0 stentiedeosehith treble aordatéscongei ape! de pe sail. Ta cert scope prevede o pant franaversalé de 1/0, ‘out benat care constitu partea cara Penta tranaveralt se realize prin folasies babelortneinate (fg \VIL2, prin arg ou foaljien variabii (ig. VIT2, 8) sau prin floies leasupra ulor a eilullor de inline varias (fg. VIL). Dack au Se flossc tcl deasupra ur se recomandi ea la contaetal eu podina de reitontA nk ae iterpund varton Bitumat care ah depigessed ure de Fieare parte cu 8.10 cm Evacuates ape de pe partes carob se asgurh prin arte) prati- tsi tsa YES a pin gears insle eu pant de 1-2 fm Tungul bodula (ig. VES, a, ipietetie te recomands i -ombament de 1/3010. 1b calental slemeniclor fil Colca! e efertoazd sipiiat 9 com |ventonal postr ‘diene modu de altar Peat? podins simpli se considers o grind# simply rezemalS tach. Jest en roata Cen mat gen convol.Inceeareaeateprelant deo singer ite stata Intro axcle uryior sau ae Jredue tinindseama de moval rel de reremare (fig. VILA, {Lt poduse eu podinn debit se pune problema earalat posine! de i eea de uzurdresulind a considera) construc. Penirapodina de redata{s dispuse trnsveralealul face i fl x peateu podinssimpis noma oearearea se Teparieass la dou 4 feestenja, Doct potina este aispast Tongtudinal mumrel de pot ix cage se repatienzi fncirares depinde de times bandajul Sissi in'geneot 172 poand petra fcate 10 cm atime de banda}, tar ‘schdere de eal se egal a datana inte Sue raverslor. fn Sees ‘ur se pine 9 problema calcul traverse, considerindse eh rats eal ‘trect perea: Lafimen de epartisare a acids we determina in axa podine fe ecbent sub un unghde ff, Deshideren de ealeal este stan Tare hele grnor tt ae ineseama de castnultsten pode (ig. NILA, 8. Podina slestutS dim dulapi se caleulearS consierind repartizren Ineareaet In 8" pind In-axadulpilor de name mat tied ig VIL, Ivambele sense Deseidera decal sei inte auc rinse pinelpale sl nu se fue seam de continataten dap, 2. Trotmae sh parapete 4, Aleualtes constructing 4 ttuarelorTrotuatle poduilor eu tafe redus i Iearedneedase se aleatuese prin seoaterea Tn consol «odin Slmple seu podin! de Tetent Pe ceste podine seoase tn consol st pot agra dalaplongtudina (Gig. VIL3, a) so pentra trelaiecees i portant te sez ginal lone faliainle pumitelnogtne de trotuar.Peste aeste longi se dspae pina Frotuaraal (ig. Vito, 9). Te itn ale trotuars mai mar cris mai importante se preva ina de toto eave reazemd pe url aginal al par catnaile spe tin "urs de tratuar lg. NIT. Tn once cazuri se folomesetrotaare separate de_ parton canals (ig. VIS) Resemaren ater trotuarae lace pe pale peep situate alga ‘de aleie pg carosabie La mares part carob se prevede © brdara oulntaeapatil sh prin eventdaile iba date de vee La podurle ca imbeicbminte de beton asfalte teotuaral se reaizessd Ainte-o pains peste cre se disp tn strat de eton afte trate oe Simen de'233 cm 9 posta taneverals de 1-24 (ag. VIL5, 1b. Aldturen constructing parapetulal. Parapet este leitit din rnin caret, slp, umploturd, Tks # eventual 0 propten sat oats (ge Vita) Ming canenti se reaieaxé din lem ecariaat x muchile supetiore testes ler on profit speciale, mal rar dn lemn rotund. Prnderes mit ‘aTente de lps face pen fotermedial unt cep ongpeuion al nul sbeni Tires se face pin ehertare in jumitatealemmotul tn dreptal wn stip (65. VIS, 0) ‘Stipa parspetuli se ispune in deepal podiilr sense tn conold si se fae din Ten ecrsat, EI transite inereaile de ly mina cuenta ‘odin. Prindereastpaalparapetlul pe podinn de rexsten este aritats In figura VIL6, c. Data soltatea orzoatals ce bute tranaminh este mare, ‘aula efortusl perpendicular pe fibele lemnuful mar Tn acest eat ete Inecesard proptesia de parapet prelengiad corepunsitor podinn scone In consol (ig. VIL, ). ‘Umplature parapetual se prevede pentru a mlejore spatial diatre mina eureatt si podinn teotuaralel. Aceasta se reazeash din grnzgoare ‘rise cu cepart de stip sau se exccutd de forme speciale din fr ordin eaete (ig VIL, “iba ‘parapet Delorta te ar ‘imensinile ae ‘mente totuaralal sau ale parapet rexuta din eae su din consideral fe daria urease verified la Incovalee sub nctinnea inetreailar ert- oideath simp ezematt cu deebideren egal eu cis i slplr. Dimenainile minime sat 10.10 ae a BE | fy pal peageai isla tel, tn aceat caz pode are o ihe res, far guna sau unl reazem a inet incl pepimint ponte pointe. tae net permit tantea“epor lr Weneares ae facets tnte / peed 2 fel parte supercar propel, T [ae proptesua se verifies la compre G flue excenties Aya eum rests {Un lets conatactivd, dines: aa Site stip de parapel Uebule ‘2 corespunda eu dlmensunle mi o ‘cure ‘Pi trotuaruak ve verted 1a jcovolere eu descideten de ene re V1, saena tee gener Sl feeble ede imam ‘Longrneetrotuarul se vert- fick In incovoiere pentru ineirirle tranemise de podink in 285 Tongue. Longina se considers simpluFecinata eu deschideren eal eu dre fanfare exele podiniforseonse fu consol, Dimentusle mine sin Podinle scoase tn consol xe verifies a incoveere pentru facie care revin din clmentele ce reszeml pei. Seeiunes de focatre se C08 Sideetin ats urate marginal (Wg? VIL?) 5 edete de emu Podefcle de lm sit construct care asigurk continltaten drome peste un obstacl de lime ile, atfel Init desehderea si nu pase 1h fete de inhi. trameneler se deoneene douk catego de pode “ "—'Podele dsc, folate pik la atti de teraamente de 5 m = poste tubular flat petra. tai! de trsamente ce sgh reatzares une umplater dem Geass, poeta Pedr de Tenn dseise.Podejledelemn eachite cle mal simple se realaearh peste yntur su anal de righ fr raeordet e trnsamen- hulp infermedil uel habe de reparizare 8 tnedreelor Gi: vis tie vats, 0) Ta tapital uilor se previd duapi pent a prota eapstul orf peatra seatine sistem rule ‘Dues Ineteaie eaetunie ure se tra cove mak mat sau tabi rambleat eeste ‘rn Intermedia babel a plol (hg: VIE 6) ‘amar de pie sabe fncte de natura paint, Sub fe re are poate fv ym sam dot pt. Uneor pit a SES, dv ar, babs sate snltati gn eovtere nu sama i sre Petra preiurenclitirlororzontale longitudinale sn transveasie se provee cherares ri, «Babe sou a amcor elements (i. VILS, #30) pelnutimes de" Sem. reser SRE ack nalimea teresomentelordepSjgte 1 an se previd cull de lian ‘in dla dimension a Dimintali sy suprancirerea de pe. teraamente. Grosimesdulpiar Poste vara pe laine fnas (a Sb Uepajeaca 10 cm, deoarece sll Se Feduce distant tte pl (lg. VIL, a apatele dulaplor ae poste eaeeatn un dren eu latina de 50... 80 em ce colectuad apele de iatitesie eu ajtoral une ile i dvcarc Item ‘uf central sala Dara tala entra meninerea talus se prev aril de Jemn a ear incline fafa deena longitudinal drumulni cate de 3060's Acete arp int exee fatale dntran ide pile, plasel) Je dstanjéconvensby eu Inline ‘arabs dupa tal tare a paren supesanr a plato cont ‘De sce plot Se pind dulapt cave ae imbing cu dap ce mentin tecassmentle dn rginnes pods cel mal feevent In jumtaten lena (oe Vit ersarea pest alli regulartzte sau cana de gates flosese col cape ters dn papa mbit nr cst sg as V'(ég: Vino, 0 Aceasts tale ete adieats petra fa felt depijese 2.3m, rellate cu palplage de 1. Podeetabnlae: Podeele tabulate se smpteess pe funda vio, vind aapeetl uno qari lad debial de apa elle Tarte redus, Aw deze ‘antajUl au duraitate redut, fat Teparfile sau inoculrea sat arte “otitoare odie tubulare se pot reaiza cu sectiuni transversle de dete forme putrate, deptunghivar, trunghlare, teapecadale sau civulae Actodele de ekecfie se podleor tubslae sint uncle de natura pamintata de fundape Deck pmitl tnd unt de coset est cxcculare Ue cadre ‘dercse resemate pe tpt ‘a pam Ug: VTE 10) sa de cate taki apeaate pe fund va 4, VILIO ‘Daca plmintl de fundate este le adlocime mare cadree se realieaxh e pil bab (Hg. VIL. T0, 0 von files ucts pane ate dn aps een (ig. VIO. a ‘Pentru dbite mal marl podefle se pot ajzaatiturate (Joan. eet ineareten eal 4. Grinaite principale ale podrtor de emu 4, Grima aledtaite din wat spt, ryt suprapog gen eaburgh La podue eu deschided de 1.6m grale principe int aledtute in wr uptarezemett din Tem roid su ecarset Ur simp rezeta sit in ‘ane peste pe de hg VILE, Ga sete la pele de ali pentra podurl cu singuri deschidere, pealra msi multe desehidert Aevenindnecconomic Aceste podor se deorebese de podele iia dispose ‘ele ndoptate In vedere preiuse solarilr trenpversle. Folosies unlor continu eae indlenth In azul eazemelornetaraile, ele tase introducind toler! opimentare. tale 'un caz nae flo: ese ur contin pe doud desehien, deoaece momenta dn emp I gin Simpl rezemata feral egal eu momenta de pereazem la gindn continu ‘dec nu recut se o eanomie de material. Pasting pentra grate sectune Constant rerultd nel coasum de material lmnos. a deachide ma mart url simpli sat nelle lind necesard adap- area de ectivn formate din dol sa te ary soprapet (ig. VILLI) desaite Dachete de ur. Pachetele de uy se dspun in distanfe de 80.150 em inte fe, lar elementele componente se pot prinde cu buloane eee ce mu constituie Pentru call elmentelor componente ale unui packet se mparte tolctarea My feetrl element proportional cu momentul siu de incr Folosire pachelele de uri mesalidarzali au este rationals deoaece se poate marl eapacitaten portants prin solidarzareaelementeor paebetul ‘u ajtoraluouin in siatemeleariate.Solidavinareaexa ma recent ene ea’ eu ajutoral pelo. ‘Calealulgenzlor cu pene se fue pe bsza caractristiellr geometsce ee ale secu (eitad slabine produse de pene si buloane) Determines numa de pene se face funeie desoliitarea dela ‘de apacitates portant unl pene. Lunecarea total Lc trebuepreluats fe pene peo jumstate de grind va y= dp ~ fe i Ros poo ree is ah ig, ViL12, Dlgrama fre tore ites yer de neti at ‘Ap — supeaata dagramel de fore tietoare ‘Numarul de pene este dat de relatia Distebatin penetor se fae Yinnd sama de diagram talSurstoare Ae forte tore (jg. VIL12, 0 elt din IneSrearea guna eu greutatea Prope s permanent si cu inchraren utils ampliieth eu corficental de Impact, Penra cslel se consider acopertoare dingraa trapezoidal ere 56 fimparte in soprafele echivalnte corspunsstoare numdulul de pene. In central de geutate al Seer suprafete se dispaneo pant. Impértirea In sup {ete echivalente te face ew ajutorulcontraeiet grace ain figura VIL12, 8 In cares-a considerat un numaru de sase pene astlel: se prelungste tatura CD interseti ew ltura AB fm punctul E, Co dreapta GE ea dameta se te Imparte In numare de pene (In azul din figura In ase pene), determi indus ponctele N,...Ny. Din acest puncte se ridiet perpendicular care Interseeteazh semicecal im punetele My-.-M, Aceste puncte se rabal pe Areapta CE pistrind centr! In punctl E,obtinindu-se punetle M'y...M uelele My. nM", ede vertcale cae deli Incentrele de greutat le suprafeflor S,.. Syse dspam penele de saidavzae. _Dophdistribures pencor se verifies pragurile inte pene. At pacha de an ft ast supra slidarzals se prin eu jug alestuit din rig ‘eat sectune transversal ete de 10512 ping Ia 1315 em. Pentru impie~ ‘igre cult wrilor se prvi contravintarl transversal (i, VILL) Ses. iS ig. vils3, inary ere, 1 wt ru te ine See eee ugurle se prind Is partes superourd de podinn de rexstent ln par tea infenoarh de‘ ris supimenteri iar pe Feazeme de Deb. Dstanele Inte jugue ae aleg construct Inte 120 si 200 em, cl palin oud pe deschi- ere 9 pe reazeme, Ta acest tipurt de suprastractri spare problema modalul de rszemare ‘unlor pe babs. Dac axee ur sint in prelangire (Gg. VHL4, 6) pentru ‘Tesemare rezlts 9 babi de slo mare nels neaearen deri a eshide- ‘lor adiacente 4 soleth dfavorabi fabiarea dintre rss baba, Pentru a Tntitara sees! nenjns se-poste eeliza deaoxaren rior (ig. VIL, 0) entra fain e desasate ial reduslse pot face cbettti le" ure lig. VIL-14, cd) Acese slut conde Inst lo desehider inegale penta ‘odin! sau Ta sparta anor momente de trsie datorits rezemit entra etitarea acestor dezavantaje se introduce In zona de cezemare + un suburs lig. VILL) care nu reduce In mod senibilsolitares ror prin reduceren deschident ‘de cate '. Grinat suburl sf contrafie, Peutra reduceren desehieri de ca cal aur lad ae duptne de name de construct sleet se recur q Ia recemareasuplimentars'asuburvuel pe o contri (Ig, VII 15) "athe dntrecontafigelsubure se pot realize cu prog st grind de rezemare, far ntre contrast piat cu preg simplo, co eSlel au ind de reremare \ (Gg. VILI3, fn call sistema format de suburs, conteaia plot se ine seame le deforombitaten Tat realind.o.fezemare.pentsu ural In punctul A {tgs 15,0, dee comportare de rindh cu console, de deshidere ipa 3 Sale 'deIungime a3 Contralga st subursal se ealevleazs la ratjianes ‘oval ‘egal cn fqay ft ia solitrite actoniod aga umn rezlts din « Higurn vite 15, ‘entra s ist deschderes uno se pot eren puncte intermediare prin Intermed unorcontrafige ee Feazems pe plo realzindvse rin! en contra= fe sistem uionghlar sau trapezoidal sau ex contrat x hind , (ig. VIL). " " [letsies constructivs a poduilor de fern eu ginal en contraie a ste arataté fn figura VIL.16 pentru sistem tiunghivlar trapezoidal ex conten- fig trapezoidal eu subgrind. ivr tortan ‘Acestesstme au dezavantajal ef au o nie de consructie mare, slot imap static nedelerminate s renemit impinger la Infeastructurd acd aeeate Impingert nu pot fi preleat se inrodue tren eapabil st asigare | i ‘ransmitere slit sa ae reabzeazt infrastructure dice, figure VIL 17 ae presit un od stem rapezldl dublucusubgrin. e |. —___& __ ‘La desehideri mai mari de 10 m este necesari introduceres mai multor ‘indui de contra, Unee dinte acest renal putrni sleiate Struct Semis amnesic cexmgy fo cea oes ee ows | ime mare, De ace ve impneintrodveerea edaceres lung lor de lamb). |W ng Angi 2 Mpg $9 limtebetgel) Constrctie se complies tnakprin Introdveren"contravintulac aecsare Prelubni solctanior transverse j {Gln artnte. Petru a einina Impin- fee date de" grnae cu contre SP cauit ssteme” ere aden nama eefnl vertical Un astel de ase Giebtine doch se introduc puncte Iter. Setiare de rescare stfints ean oat firantneorat la capetee grin Dat ira paneer de fesemare ac Shun ae gl {rmatetrapesolda. ig. VILI8) Sette cute su aes fat atic nedeterminate Inert, eat © adl- Hime de consractie mare (h=H/S.n 1M), 8. VILE Pod steepest Srexcstc fare ingrith 9 consum. de ‘ana shin Thaterial meta. Se poate da insi'© onresigesth initials prin pelstineres Sant care ish Ucbuie mention tmp. La te Srmate se srmireste ca srentul stm treaes prin grind Dock nu se dispune de tlie de constructiesufcentt oe poate re cunge Ia qrinsi arate eu eaten jos ts eave trantal metale se Inloruleyteen ‘Semeate‘comprimate de lemn rerulting de asemenea sstee teunghivla Su" tapesnidale (ig. VILI9, 6. ‘Aces istme ou pot f considerate ginal cu sree doarece tn ele- ‘mentee de revistentt pe ings sollte asiae apa vi moment incovoitoae Podulse realest in general pe dus gre cu diana ate ele eps de ishimen pir carob: Lr nodal superior su slp superior sg Azeaa tronovera ca contrevint ovinaal sa stems propiie ae parapet prin aconteren odin! e restents in comoll (Gg. VILID, B. Gina de Tenn ttt neue, La deschider slat ma (15.25) se olsee grins hatute tn cule realaate dn dulspi sat clemente ecarate Gig, Vitae) Acete rint'nt oer un consum mare de material lemaor Aesaece imensivile elementsor sit reativ rede. Execeli lor au este Ai ir tbiarie sit simple: Presnts ia desavantaul eh sat ‘expuse Bais oind pre i enact neat nine de cose Seite nate tm ene sist slesute di: api ining mont Ge rgiisare.Seetiunes transversal‘ grins folate la podart este Tea Tikina dbs 5 utile parse. Selndure nil au 0 tnclnare a 4® att dy eitontad, si aentate a ambele sensor! sf su gresinea min de Som. ‘Descideres gins se impaie in panourapronimatv egal faalinde eins RTS 0D dette We mantanhe Prades tal 1p, joaren woe i oo RE a oeraun + i, ¥IN38. rk yom ee face u Gia crue num se stbilete prin als! ind constant In cadral ‘al panos. ei iontani intermedia a aceeaigrosime cu tile ar tatimea ‘uate din cea t tp Montana au seelonen egal ev Tap. Pinder Jor do ini ve face tot ev ene tele ev euleCedcast sub Seiumen etre de Tangy durat sa ‘epetate Sigentanu va dopa 1/50 din deschidere ‘La podari rinse nate tn cues dspum a @ distant de 100-120 em lft Inet sts Tad fedreaen ne inst mal eu un trde roti Grae Sevcontravntoese vertical te deeptal montauor sf oveontal Te nivel ip ineoare (ig. VIL20, Coleoa grinaior bite eo ee se face inind sama ck pentru Ini tick de grinds (het b) acest se comports en 0 grid eu nia pling Ir (ig gvinda are inaimen are (h>>4 9), se comportd ex 0. gindd bree is prim car (fg. VIL, a) verfiearesefortaritr unitarew se face entra uh modu de reitenft de cael egal ev 08 din modula de rezistents et a tipo grins, finindee satel seams de eedaren viele. Verfcaea Rex 7 5< fixes 7 Soa fort ini alin i al ail, pentru aeeas matl om Natt om i fm Meet slo modal de tnetteare, avind val ‘concentrate apieate lv tyimea desehidere ela dies (i. VIL2, 8) veienren se face sti pentru ling et 9 pentru ginda eu abel. Ta pote ime simphiieat ‘todo de reste Ane a consider Katy sexe Wend hy Wen 08 Wa ste momentul de inrtie at setiuil ete: de ecstentt de eaeal Ay = sient sectiunih nee ‘Verteaten earl unter se face eu aclest reli ea pent prim ‘moment de inerle egal cu 07 din momentel de ith 1/12 petra nearearea eu «fort cca! desciders 2210 pent, tcsreaes eh ta dtr centele de. greutate ale secianlor tsp; In ipotena de grinds cu abel se dtermind slitaen din talph en ret si pentra 0 ‘ate soictaren pentru talps ‘omental maxim din seciane; = elortalefetv di Aatnder > ‘= resstenta admis de ftinders? ermasenvcrons poounion oe ue wu “Tips sopevionsh comprimath se veel la compreinse eu flamba} ‘a an element de secune compusi- Lungimea de Mamba) ste egal ea Bice panoufol sau dstane dtre montant "Fora thietoare se consderh ef eatepreusth de dulaitinclinal dee cste acct ai se determine numirl de cle cu cave se pind dulapl de ‘api, pentru preuaten Tunecdrlor. ‘Sestie cd valoareaIunetsi specie este dats de reais arta $89 = Bo couiterint Sex 7 Petra om dla, Inacarn pe ungimen {2 devine (Gg VIE21 Lf 2, eu pricind dap axa dulapli we bine 2a, tyes far numiral de euie se obtine funetie de capacitates portants unui ex Aviad in vedere eh solctaren Ly se Feprtzear la dal lap (perte dub) =2T ete de unde ne 2. te ire Montantal inal severities comprsine I waloarearesetiuni ina fae oiagonalaancendenta Tn 0 soleitareeqala cu Jubtate din proectia Tred relia Sagonse Tnndiletlplor xe casaleazd In 0 volcitare sports cu 0% datortt ‘inissuai marl. De aeea este neesar af ae fatroducS montanfi suplimen- tan, diagonale x contradiagonsle. Problema imperanta. pe eareo rdiea fel de gindd ete preluaren soliitrior alternate care par ia uncle | mente ate struct ‘rinele grag cu subrele aw fst graaile Howe cu tipi paralee, dago- tale comprinte si oatan iting realzatdin ian metal (Gi, VIL22.0) Tnltimen grins ese 1/6..10 din desehidere, fr panoul este de 8m, Teesterile se transmit modus pin Intermedl traverseler, Tnelinaen diagonalcioreate cuprinst ttre 0 9 00. ip se reatzcsh. pris intermedi usar 2p) r omoneute, in fara lermedial. poner sa eleanor entra prelates reactivni, montantl final realizeazs dia clmente de linn Ta" dlagonaee descendent de, le aijoceldeschderi, pena ‘lminarca ‘soltinlorakernante se preconienas flores preatadert {Urolilr cate dau un spor de compresiane In diegonanesacendente care mt este suparatoare deoareteluyliea de laa este reds. ig, ¥IL22, ia ost Howe Mcrae fortrilr de iatndre posite rene nor prindert ‘umdrati dagen, Riu cient dlp Tal sat nn ell oad urzabree malipe ncaa in ambele drei iy. VIL). Gena Town Solis ind se spene de dulapt 9 ma putin de material eae ‘bin loctn lose prevad tontanl de are care se soiarzeana a buleane Tn rept dpi 8 dagonalcor. Mostautal de copat se dimen Sloneasa pentru proiaresrecunt ii "AUt gal Howe it ele Towa we contraintiae vertical In dept sontanio orzota Ta parte nestor; cal podurior dentine eae aC pine a's gl n'a pod La'prinderesconravintlnlr 30 Fonte tealsa cetrare prtedt, dar Incas! oe ne seama e ences cae car spar. Capitetul vitt INFRASTRUCTURILE PODURILOR DE LEMN Podusite de lem pot aves infrastructurle din len sau din side Tofratecturle de lesin ewprind: puleele,eulesle st dispotivele de pirate ale. paler. 1. Atedtirenconsruti sl ealoula paletor in fem a. Aedsitea constrstivd a paleelor din Jem, La podurile co deh era ie hati Tnetreveduse resemareagrnaor strains pe pee rpc ann singur Had eps pringt parte superar ca abt partie eadund desire adacenter veel sew prin fatermediel subur- Sher Gig i , lous pot 1 pins In apropieea capeteor eu moaze say let care smentrthng in aeclay pions epariensh ached (anverale ozone ton i Yecteh descidet mic pale cu. nities pint a 2 m, petra. pre tare Sabchisise tanevealengontaes sat nec plt de Texistents WNEbitate tig, VIEL, 6) cu fnctarea de 1785-1 ‘Dac inlfines patel eete pli int sot puterae a incvalre sin weaskata Neate tsetse prevede monzaren i partes Ine. ner st eontavintayezate In crace (Og. VII c.f ei Ts fawn apar sub nivelal tone nfercre, prose iearare sete ee tar Bio ve reduce ungimen fot de lambs). cates SShtcelutsor ponte caprnah ttre 90 i 60% ‘entra, indlfint 9 mal ani Gus 8) Inclnarea, conraviatsieloe eres hc artae ste aecsarainivdvenren unl eae Mhstouatare gveshares de consointa pe doud eaje (ig. VHlLt ia genera, batren chat pdr de stata ext deste de esi obs aceste sive re recurgeaInoeies lo cu pill contrac ree et Goer HtL I ho nent caz moaane contrainte tanh Se cittalele pilot de sabia (hg. VHLD), Distants dae JUGnT ce Ebattae pial pac sc shege antl faci sh ele 0 incnare Ponvensbs patra contrat hie 2 ae I , i} e Spl | i IVs s it’ 5 va v « } nny ana ce meas sae yo met # Inbnea lal de ec ata de att 9 cone tril ee de stabs oh ng VED. os Te pe edt 8b’ ta ct ne ma ur oop sdb et di Ga pt (fig. VILA). ween Pest pare ect gar cbs I er | pot ene fer dept eect mei (te ig, VIE, ale eS sat de grin longitudinale gi transversal) 51 pale-panour preabrcate care tS Semteash Saja aviod aveniaal evel sare rade “naddires ploilor se realiaat adividael pra birt cu eclie de ‘calc cu manvoane de tabla aot font grup Ia ea Bea) sau eu tar intermeiare (li VILLS, 3) te Temn Caleualpaleslr de len se face pen ote st Tnelreat Tundasaeatle accident In" fncaredrlesccdentole se lan conaderare ving facladare veriares, In Paturnare Pentru increas fundamentlé we in tn comideraia renctiunes ima din greutaten proprie din conv dispar tn poiia cea mel defavor Iain pe dachigerlesuiacente pales (ig- VIL, #. Reseliunea. maxims stata ve comparh cu capaciaten portanth admis « unui pity deter- ‘usta prin imptrtres cu un cofcient de nigurantd a eapsctl de ropere Mabiit pe pl de proba ‘Deck plot se bat plo le refu,capucitatea portenth admis este fincie de diametro pllull (Caela VIILI). Hatef se consider Ia vee tine obj ofafgee mal mies de 4 em penta 10 lvitua date de un berbee fut gevtaten dublt fafa de eeea plata capa sh drvolte un tera Inetonic de 8 thn pentru 0. lviturs ete pra sams ym lt FEE EPPre Pentru tocdearea scrdentall se somsderi od sfiongaad renefnmen vertiald mini gh incdnearen origontal maxi La podurile de yea reae> lunes verialt este deta de greuttes propre fark fneireare ull. Inest= area orizontal este dat de vinta care afioneaasupra eal Wy pe gin- le principle W, 9 pe palee Wy (Gg. VIILS, B). ‘Dock nline ombleul este cps inte 298m pager . : ! 4 pantatlal fapanciarende pe ombieyrecldo pobre wench Se I ‘ncovolere. Pentru reducerea acest rt se prevede un reazem intermediar. ig, VIL, Seteme pate clea plete DMomentel de ristarnare se calculeazl tn raprt cu punetal A My=W, bebe ba We be Fortleorizontae se fnlowiene eno singur fot Hf apliats ta inter= sectin saul contrat! de stabiitate cu axa pots sau in axe babe ‘Valonrearerultantlforeor cre acioneazS aspen, plata se com ppone dito tractiune a reat ve Zi reste bine a8 vente aolitare de compresane su o intndere cu valenret fe imaximum 3 Ul, ip acest cag Previsinu-se dspuiive corspunzatoare Benita treats Te poo foe were ritrore, sre ee ie aatitct raportel eprzin valoarea momentului de stabiitate dt de greutaten iP reutatn pales Gy sre Yaloaren w(G40)2 2. Alettaitea construtva gl eaeulal eae din emu 4, Aletuireaconsractivd sealer di lem. Peteu inline mick 1 ramtlor (2m) cules podurlor de Temn te sedtles ta fel en penta Podeje de lero. ieate (ig. VINE, a). Elementele ‘eet sistem se flasejte numa pentru podur prove Fenctie de neoraje sau mai ull rant pe un singur ancora) ig. Vi entra inaliml de rembleu ce depisese 5 m, aeate 4 satistdeataare be reeuge In ersten eal lor Dred epoate pea Hnpingte Auble Pentru mentineea terasamentelor din tegivnes ‘© constrlese arp! sen peel! Inorg eu serene ca 6 olor eae (x ajtoral an ancos)reaast din ema saa catjall find ingropate in pata es elect, se disp Ia fleare pilot ul sa do 17 tian net Intermediate Ts podure peste val “leo = veg ancora 8, epunerna ancora J Blt | ¥ — Wenat expt oe 1, Galea earn . oo, dems, “Calafia enlson se edaee Ie doterminares ronald Pilor ce eaplaye clees, Is ’ Weniaren ‘secu puoilor Tyree caceranien z ulpi ‘se ealeaeass fet ea ta podelete de ter con ica ae tat pe 5 6 lose calcula la reae- isn tans de aoprstae: "VCR, Seteme pst ales pater {ura a Tmpingeres pian nen a EI se ‘considers tneastrai la cal 50 cm sub sivelal trent ‘er a eelilalteapat sau arteuai ded se eaiaeardo mbinae fate babs slsuprastructurd Rezls osliitare de compresiune excentiet (lg. VITLS, Veritenen sneorajula se face ln reacfiunen din punetl itermediar erultatl din schema de caleal din figura VIILS, 6 2. Chacala 4a allie sft unde relzaren Snfastrctrilor arate nu eae po= sit se reeurge Ia construire de ctcaleAcesten au aspect net eth ‘reptunghtare sau terminate eu triunghn em Ita mie pent 8 8 Scurgeres pear” deoarece obtruc foarte mat albis, De sceea iat fade tela deseider mat mar de 20 m ‘Perel edsalel ne realised pin (Gig. Vi119) sae ioterspatitrerulate dn suprapesereaelementelsr pereilor Tongltunal 1 transversal Dara a mmensuaile in" plan aint mal. mot se ‘revedes ‘g''perefi Interinedian Brentra redoeerespeiclunt def laste deapedeseumple en (een slteror gs asin Cisoalle te pot Tolan ait penta lores peo ct W petra, imal cha cxpatind @ form special ‘ denamien de chsaie alee ig, VEN, che, 4, Consent peat spicaren infrastuctarlor poturilr de Iemn Cconstrucile de aparare ntastrustarilor poduilor de lemn se refers 1s constrarfile mente sh tnigure protectia fnpetvva ibiturlr patror fesunstesehjer sa inlatuor ghefeiordenumite sparghe(ur wr Srder Siren ae alettseseaintcun grap de pilot itu jountiy slidariani ev brn metabice (Gg. VIILI0, 2 sam dlteun grup de pilot ‘Gatanffs core e imbrach dull eau lem semirotund 9 Se umpla eu bo lovant ig. VITL.10, 9) Aakers I alr gaia de mv, fh Forma si dmensiaile spangheturiordepind de aiveal al apelor de porive'm gheurlor ge regi de a [lL og et mal simp sparghet se relizea dite se de plo de inatime variabls print In partes superonrs cu east (i. VITL, ¢). Piatt se ‘monaeaai ise contravintuise petra s putea pret solicit din ibire hots. Pentrsaoliitrl mal mar e reakzeaztspargheurt din mai multe Tindurt de pill cu distanfefntrerindur de 0.90...050 m. dur la ear exist erica de sglomerace a blocuor de gheatt (2apoare) se ext mai multe rindur de sparghett lx 40-m nol de ltul In amonte de pod. Ie acest fl se reaizeasdroduerea dimensivilorbloerior dle gheat8 in vedere scurgert lr mat usate pe sub pod (GV IIL11, 0) ports masini Capitetul 1x . EXECUTIA $I INTRETINEREA PODURILOR DE LEMN 1, Reenter pe lot de em Exec ani pod incpe cu malariae pe tern 4 sxe pods eet lce rn ted deca ade foi de nhs pal ‘Timor tide pt, Penta pac ce un mumarimpetent dep Sete ane ple cu tr! tor po neo prin hte ne faroduerea_pileilor prin ater ete neces prleraree irate tts (ig Tt 4) Penk pina tte preva ie inca sabe ati i319). De Sees epated iy Rate return eas tlle arash once Gia ixi, 5 Pg BG, Ptnare apt ploier Baterea pioilor se face eu ajatorulsonetolor aeflonate de matoare ‘ketze sae explonie.Sonetele int aleltute dito Platformd de tera, fu dout tleneate vertical demuote iain pe care culsears Berbece {oii pert batere Sonets ae amplaseaa po schol nimple saul curwurlor deepak {ge 132) san. pe_pontoane Portate de aps Sonetsle pen: Fr hateren plo tna st" lominarieartcalate 1a platforms Dole si fle de 1.5... ar) mtaten pildtalet”aivngiod AStoos" shang, ich duph batere are altat pill steimb seis Sat inrepta eu ajuteral lor, tran, vinlonor Ws ete Unmeast spol operate 1 ‘ilot tana se urs reyle ca dlametru pln 9 te apropiat penten a nn fl necesare chert ‘mal mart deem, Pentru flecare plot se vt intoemi Ta de init a, In spect a stables. reat 2, Baeentaren suprasructurl podurllr de tema Metodele do executare sin funeie de tpul de auprastracturd. Aft, 1a pedal eu ease prinspale aletule din hn suprapus saw solidarast fu pane excutaren ate le pe plalorme de lucrmydupt care se montessh I Inet integ ensemble ‘entra asguracoutaetal perfect Intr pene loeayele lor este Indeat 14 ce preuerne tele daub letente suprapune simltan {be podurle eu contratige intrutt scstea compurta un mare aumsr se imbindst eu tanoperh lla sce Inala ebiieare este neces’ qablo- entra podurt ct gine bitate in ele realaare lor ae face tot platforme de foe (fg. VIL) In ps este necevardrealzaes coat ‘Sige euajutorel wnor tira pen dspuse pe platform de ler. Baterea eb rel gad Gee es Pentru gail ev sree, executis ncepe eu prelueraresclementeor componente le gina daph trasareaintvega setun pe platforms. Se ‘alaven in vedere de asmenea,contashgenta cave seva'da dupa tn ae de ere sa de paraboll. CConlravintile ifetiare sau superiare se monteasi dups fixares ginallr' In poste detintivs. Urmeatt pel montareacontravin ur fanevertale terial sl eles pe pos ema. exploatares lor ‘im conf de depinn sigaranta este necesta reviia i Intetineres contin Trebuie fste-o serie de mast de ilsturate a defienfelor conta tate f preventes eet are pot sves oe Ja timpelexplontar Deiat Impertane sint dstorte putes slementlor Ta contac selmi, stoi ler a bind uz shetentelor cB pin icuafe tae iemnnt lementele parti carotbile sau trotuaelor uate de circulate sa potreite se sehibs, far ert! une! elveulal Intense se monteart coralere be bordule trotuarler. ‘Treble aigurata in permanent2 seurgees ape Svinduse' In vedere eurdfires guior de surge, La grinalle be pale sau cule ea lementele tare fr pe Feglbie se face batercs lor pent aigararea ontaetlul diate pene st Pen en Datorith user lems se reduce secianes tranevrell, cen ce face ca bulomele ini mai fad clementel In contact. Pentrafesecere s‘Tecomandhstringeen plaielor care tebe bh sub ee ai grea ‘La qrinile bite fn ee a verified fend lpr, dach ou au crapateclsele sa furule intvodure. a reviea podulul se verifies si sigeata suprastructuri Delienjele pot apitea fla afastructart pia tasarea vertical t= at schimbareaformel geometries Inelinarea cu sehimbares forme ‘eomelie. Acatedeiiefe denote plo au fort hata pink la refu Sou'na sau renllat 0 mouzare 9 o cntravintule corespunziteae entra constatare reducer sectianh prin. putes. petrecil profunde se praticl glue de dlametra Drabe care se examinetai: De semenes, ae poate Se bua. ate petri cn de" nce we ao contr ptenia ‘rin impregnarea lemmull, fr dacs e constatd reduce importante Ge c= fines wo tilveedeor ctemanhals vespective pecan PARTEA A TREIA PODURI METALICE Capitotul xX ‘MATERIALE DIN CARE SE EXECUTA, CONSTRUCTIILE METALICE $I COMPORTAREA LOR 1. Fea ont este un al} dn fer 9 eatbon. Continua in carbon poate varia intre 17 4 687% ta fontle speciale. Ponta mat cosine In dierite propor sake emente ca: allay, mangen, sully fsfr et Preparnres fonts so realize in Tarase, din miners de thr (mage aot FeyOy hematith Fe,0y et), combust (coe) fondant (de exemple SCO) Ca sceste mated, propor ine sabtite 9 fm statu alter tante? se inane furnful care se Inclzeyte Ia tempest cilete SoG) au ioe reat ec in urna e&rore raul fnta (im stare ih) agar Toute ichida sa tarnath se floete gi Ia fabricaren oft Fantleobjnute fn furmalesint de tel flu: foate een, fate albe si forte speciale a construct de maya se ulizeass fonta centse, are find ml putin dort on elle ae poate prelura. mecant ‘Fontle sles fontele speciale se oloese Ia fabricarea ofl. Foa- tele specisle confi lea, manga, om care taflventestd propriety ‘ecanee ale font. De exempla sill, tavorizazs formares graft ‘ital educe dadtaten I tarare,iunganal are rlul de winten tn racic ‘auf trecind fra, Toforal mlreste Mlulitatea fonte In turmae. ‘OcaaclristicdesnQili 4 fontel ete reistenja mare la actonea gentle’ atmosteri, Font, pratc, nu corodeazs. 2, otat ‘ell este un lis Seruui eu carbonul procetul de carbon find smal mie de 17% "in funcle de compost sa ofl poate f de mal multe flor: * fel-carbon, cae eentne pe lingh carbon, in procente mic i ele- ‘cafr, mangan, ful, proveite de la : “* 800 mm, sint considerate table “Table yrose avin o litime mat mates floes I grille eu init ing, Ie guselegrnalor cu adele ee, ft plathandele ato aliaare mal [ergs tsElpte grnsior cw inima plik: ta barele grisior ce rel ete Inoastruetu metaice se tized mai rar all fat (SEAS S088) care age ities te 1 la 130°, genes de'3 a 30 mm, Ingen mes ‘Profane tamale ~ siraiere eu axpi epee (STAS 42466) wi cu auipbnegale(STAS 42566) au utilzarea eeu mat lrg la aledtuirea tuturor Secliuaior cx exceptin ginallor sudat. card eu linen argo tate 20 9 In mod entent se lamineaa conire arp pln ao time de 140 mm st grosime maxima ape 4 mim, apt Inet prevedero in proestea anor dimessani mat ar se face numa cu svi reali al uz! produettonre Corserle eu aril neegale av raportlltusor cupsins fate 1/5 gang Silt dCSFE aS. oso nm, ar genie lr Feel riplorcornerlor sit paral, cx 0 racrdare cu are de eee. (fell U lamina conform STASOAO9 ae Init eupinse inte 0 w $00 tn, gon se Ini de tl 10 om, lfinea plo de $31 1co tm far grea acestora varia in’7 mala 13,00, Pete [Mpllr nu snt parle aciaate ca pants 8%. Se alized In ck imentel suse a icavoiere preci sia aledtire baer mal ales oe Compras ‘fel 1 (STAS 585-63) are tnalines de §0...400 mm, grosimes nimi 39.144 tam, times ariplor 2-185 man lar grosmen de 877. 21,10 mm, Tn fara noasst se mal fable alte profit imine ea de exemplt ‘fetal, ofelal UY pentru vagoane ee, acaor tune In azul podutor Ste mal restins, Se mal olnse de aoemenen fvi din ole table gute Stata, table ondult, table plane cu nervuri, ofl rotund peatru buloane, Tran, parped, ole pitret pentee pie, ofl senirotund et. entra lainaele fle tn contrac se wlzeara not conven- lone care idich fell profile dimensiunie caracteristice lime, frsime, unghne. Pentru consrucie melace toate dimensunile #6 ds 1 miimett. Exemple de nota w= ablsgrosh Ty. 00X12 — cena ce seam Times de 990 mm 1 grosimen de 12 mms raplatbandele Pb. 320%15, devi lates $20 sum, grosimea 13 mm” —ernierle 1 100%150X10 — pimele doug ere aratd Itimen suitor artim, grosimes lor: ca = fea U 2 — sais fe singurd elt ‘oven prof i em ae rojelal 13) — inde ind inten profiel i 7 | ¢| Pentru pods matalce se inpane prin Standard titzares tex waor "aumite. dimension ie = time ale peotiuior st anume — rsimes ini ae ‘ale isin lint de 8mm af ig. X12. Tp de pte tami, 70X70X9 mn = ole U mini mgrine de eo i In figura X.2 sit aritate itova tipart de profs tm Xb se dau conform stan eile geomelrice peteueltevalnninate ulizatecurent la peduste metalic, ees nae a eae 1 pentru cette a a qi i i Hes 7 dhe 4, Comportarea ofa ‘eta ete coniderat ua. materia omogen x zatop ack ae propre ‘ay unllorme’ in ate panetee nin aie divectie. ‘Un clement coiitat ping, val ale efortarilr anitare mai mii ect oy (erligX.1) se comports chai, adie delormatile produse ‘dapat {isp iestares acum, elemental revenind a fora tna Clad deforma {ik caput on estate remanent Saleh slemental dupd dsehrare au taal fevine a forma inital, maternal fost sltta im domeail plas ‘Detormatile remanent nit eta evidente dupa depasres met de ‘roportionslitatesy se considers ed valoaen limite! te curgere a, marehesad Etpnraren domenial slate de cel pas. in litera cu’ modul de comportare ofeulul mai teebuie pase ta evidenga cltevs aspecte 8 anume' fenomenul de ecrasae, cingeren Tent S elaeares Un se sven derma folcta ls rece peste valoaes ae pind Iso valoae « vi lastce, Dack duph un tmp este descreat gt relncreat ares efrtusi antsioe' ofl va avea o eomporare clases ase mete eeruse Hate deep fect pineal dieares ite alll respective Eerusaea ate lot fn tote atte recog em poste ialsurata pin indlae aoantiits tem nomena de corgere lent est acela de ergtere a deformatilor des Incisetea te meafine constants, ar elacare eae fenomenal de tiers ‘Asp comport fens infaentesa fer fctari ea de exemphs natura leary structure 9 eompoutia chile oll, temperatura, oroiunes Hotere selleiiril. Caracteristicie meeanice ale fel sat practic ‘constants indent de nator slcitrh fell ne comport la fella earn StTntindere sh de comprstune de "La elementele de contrulii supuse la sollte alternante (slit re vargas ttre dows valor de semne controll (de exempl compresiine indere) sawn aot oaiante enre varias tee dou vale de Selag sem) apare fonomen’ de sbuesls care ae la Tn considerate prin Imiegoraen teistenjelor ads "Aropen comportiriofellutffluenleses. 9 exis rioare “Sa tesidual: Aceue fort resus apr in pe ‘Din causa suduri piece sero tnczre lorals care provoaes deforma ceitntimpiedicate total as par ', Stretur gh comporiia selurlor aint determinate in cea mat mare ‘mentee principale ew carbon precum side procentele de lemente aso titoate angen, silly, crom, nlebel ee fell are ostructarderstalind care influenteaz® propietaile Ia, ti scestea ot Il imbuniapite prin teatamente termiee. © Aefianen temperntarProprietajiie mecanie ale ola pind de temperatura medi simbignt. Aste, pin Ino temperatars de 200 Lure tenstenta de rapererimine constants dupa care Incepe st seadh a= find ca In ivea SOU as fe 50% din Texinten(a In temperatura marl, Ere temperatura oar de GOO'C 48 Te apeape aul ‘a Caveunea oéatalCorosooes elo ese fenomens eesoscat ede raga, tn eate oll be acoperhcutn sate oad de et ‘Corries este provocats de agent atimanerl (oxigen, hoxid de cathon, api ete) fae agent chimiet (oni de suf, Ndroge sist 2h sina). Distrogerile rin corosine slat foarte importante sprecndu-se 8 sprospe um ale din material metalic ete readin feline em orate 2rcfestelor coveaa j CAPITOLUL x1 ELEMENTE DE CONSTRUCT METALICE SI. CALCULUL LOR A. GENERALITNTE een ensue ia ris Lit mcg ep; fi, momen iano eee eae ent peed exalt er gag ee i Nota tesa reat permanent, ale W acceso). ie Ipetean ss ‘deinchreate corespunde ‘cient simaltane ' Tacaednlor in Ipoteza T 3 ipeteiior acetate (vat, trnae et.) Relaile de verficare a efotuilor mitare maxine pin metods rei tenjetor admis sin Bes ia Megas sla in pes de noe St cashes A dS ace Per ee a a ce rete te prt ome psi ok sous nc Dimensionaren se face atfel en efrtule usitare maslie si fle mai smart eu ee lt 39 malt eu el mut 3% det rezstenfele admis: Valorie reistenelor adimisiie 24 se olin prin implrtres lite 4 curgere # ola oe eu un coellent de sigueants ¢canforn relict, Coetcentul de siguranls na este constant i ae 0 waloare mak mare entra Ipotera I de ineireare so valore mat tied pentru ipotera 1 de ‘alert scestal coeficient pind de fal construc de caltaten ‘oteui, de preciin evalu incredtlor i a ealeuleloe static ete. Cons- eran in ealeal a caficiental de sigsrant est justiieat de ‘ impoibiitateaevaluartexaete a Inctediar variate ealtath materalelor; = thaterie de ls dimensnnile previzute in prove; aprosimatilecaleueor — lisa de Intretinere «mor construe Coctcentl de igerants une flout In metoda rxistnteloradmiiie Inceareh af find senna de aceste considerente. Dar deoaree este imposiil a printr-un eefcent une st se lind seama de modul de comportate real al construc, a pus In ponct metodn de coleal I sn init cae flo- este coelcienti dilereatiat Renstentele admisile pentru podurile metalice execu (OL 88, sint fixate In ipoteza ‘i oe —2 400 katfem* (abela XL) tet et ar ase Site 2, IMBINKRILE CONSTRUCTHLOR METALICE Elementele de contri metaice pot f mbinate prin aie, blo one san sudare. 1. Nieaees [ituitea este un mile de imbinare experiment de malta reme gi care a fost perfctonst,avind sito prezento lrgh ize rile brute aint aletute dintsun cap stint cap de agezare sl ‘is lind, “Tiparle de nit at des folate sin en cap Totund. et fap Tnecat st eu cap semineat ‘itu eap rotund (ig. XI.) sau semirotond ay exp In forma elt ch aes nae ub. meta cpa fnd D—1. ‘Sub forma tl irunehi econ eave palrande ‘omple i pesle care se rng, fafa eapull eotneide eu 9 plese [ital ew eap semilneat (Gg, XL.1 ¢) au eapl sub fort dealt ered raordats cb ij pratt tachi de con Langs tele cence gins de ie be ae i fangimes corespunssteate cata de material dn eae Se fe Then cleat daca cape se ample complet gra dn plesle care esr ‘Lumgimen destroy Ip se recomands si nu depiyeaseh 4.4.45 d. iar Iungimen jel reals: T=ip-14@ pentroniurle care se Bat eu msina WEST pentru care w bat maneal,unded este dlametral gh de a Diametrl aitalr este eupene intre 19 yi 31mm varind din 3 tn 13 mm, Pentru exeeuarea inn prin atu piesele se glurese. Diametral sunt d erte mai mare deci diametral tet dew 1 mm pentru a permite Introduceres itu Intlit im gaurh, d=dy-1 mm wel ae ghurese prin poansonae sau prin gaurce, cu borghlul, Gh rire prin poansonare se face Individual eatra fleare pies In parte lyon flametra ma mic, ops care wemeart rycen In diametrl previnut en Sintra burgh Tnsinte de nue ptsle asamblate se ating provizori cu. buloane de mont ayezte la interval de 4 ra 5 gus, dup eave se introdue site tile im rile respective forminds-se la eee sla eald capa de strngere , rete Capel de mere cate Una ct Uionats de un cioean pneumatic sav deo pres mecanic (ig X12). ‘Intimpulboteri Sou presse, material indi esterefolat dest aura nial pe care 0 umple complet. Aceasth operate se termint la 0 femperaturs de aprosimativ SOP. O dath en riciren nithlu se produce © seurare ¢ tie; seurtarea este Impidieats de pean. ita {in Uj se devel efortar writare de Intnder cu valor de tea SOD ten entra construct metallee tute exeeutte ain OL $8, xe fone miter ain OL 3 4, Sollee nlturler. Nitarite int supose slits complexe, eonrece par stan frfecare, stir, Hncaveere i intinderea In carl forfeit je rit (ig. XLS, ese eonaiers eb forture de forecare se repartieszh uniform pe section, nr pentru deplaserea plese toe nage endni ier tj dupe sectiunen AA sau fa cael dn ius NI.'5, b'dopa seefunle Ania DB Capacitaten portant a frtecste a unui nit este dt ae relatia: 4 — reasenfa amis. foteare «materiales ‘ontectona ita care cate fe SL, tle 0 if = ca pais =H, ar ERE mami ig 19, Sania attr (abela XI. 2) Presupunind cf se produce 0 depasare a peselr ituite sick jaja contact eu supeafatapereilr gh, pe suprafala de contact apare opresiune. ‘Sendmit ei aceastdpresiune se dattbule uniform pe sectunes diametral ‘Dick so notsad cu day reistenta admis Ia presumes pe gourd 9 cw ¢ grorimen pe care se exerclls prsiupeaatunci capaciates portanth le 0 presiune pe guar este Nendsltgy [Norinele previ ca o9y—2-eq. Pentro icons uaa a capecti ital ene indicat en eens capacltate portant a stivice se ealé cu ‘xa de forfecare, died: a5 Pentru forecre simplt. (a fortsare dubls 1>0,628 (alts solietare I cave poste fi supas atu este cea de tnindere tn ‘aj, Sa viru ch ned de in Dates stale, in ijt exith fort de Int dere de citea S00 gem? experimental a stat ined cl niturle pot Defua eforturt de iatindere deste de mic ‘In consecint n preted se eits‘uliareselementsornitvitesupune a Intndere tm jd. Capacitaten portant « unui aseimencn ait ete dath de relat se obline 10,814 a, iar pentrn ‘unde aur este recstenta admis lai sormclor aiale 03 Agezaren altri. Agezates siturior into comstrucie metalic face in Taneie de roll pe eareaeesten it indplinese. Aste pot nitsr fe rezisten{S ind transmit eortu de lao peed Ia alta, ea ini imbi> ‘tee. sau ait de solidarzare clnd lag lementele uni pese pert 4 impledica depasarenreiproets acestra pentru ualormiaa repartii Sforturilor unitare Ia tate aceate elemeate, ‘Alegesea diametrulai nit se face funeie de grosimes piselae care se string: lata care se folsete Ia stailien scent diametru este indere in jh care oe a conform a-]5%02 em; nde ¢ este grosmee, In em « plese clei mak subi, fn labela X13 se dau valorle dlametrlasnitulor pent diferite rosin minine € ale piece de string. ‘Nituile se agra In dives slit pe Hin, dss raindwae iter Tate ai ae vanate mt a s| e In figura XA se arats mol de ajezare su nine inte str (abel X14) a fst ‘erete constructive Sno condi de tealsten{a, pentru 2 we evita fore fecates dintre dowd ata ‘Se poate lun eye Wey rents foncie deg she. Distant nt nite de voidavizate a rerultat din asiguraea neondu- art pleeor ar distant anime asigurhelementele contra farted 9 Tn cazu profiuilor laminate aezares aiturilr depinde de dimensie nile si forma toe pentru a eren pobilteten introducer buterlel se ia saat cme 5 =i Brae fae et rere rgt im «ol de ttinm ita agarea capi Ae ah tee aa Sah ings pint 130 mm £ ta Ap pe eg Tne, In ere eines 3:20 60mm =e 6 bat doui rinduri. Obisnuit, distanta x enous 8 mis > 180mm eG pune inkl ae ; Asie se foe mba capa in ;, cap cu eclise — fie 0 singuri ap ee hat et ca dg bina de ssemenea eu ecae Sau Pe-XLA, Acura ter con, etic et ‘Un ait sistem wtizat este cla de suprapunere eu gases, tat Inspec le gine ‘Cag tubinrilorai- > ’ eR, “oan ime 7 tte a tee tune eats 7 =e; soliciting consta tn deter J taren‘memrall neces dem 5 Ton" verearee elemental ’ fate Sting to sestiones cea ie 8, tbe uo ‘Sa stat Mae mon ‘emir nsent de ata se determing po bata capt pottante a seta eementulalrepeciv. De exemple, pentra « tmbian ous platbande (ig: XI?) care sit pose lalnindre ie Usternd cape ‘iaten portend Pay Pltbunde Prag date athandel, egal cu seiunea brut din care eit gaule de ait dint Fealstena ads [Numa de ster secesaraceielSmbindst results din velais nde In cate Nfs oe Sa ces sl mich valonte eapscitititportante a ntul, e 1a forlcare Nj, fe ln wsvee Nps In acest ent se aproninead cite ‘at saictate ‘aif, “Seeranen nition se face sespectindwae distant mime Lf imbiniclesupore Inn moment incovaetor aire mi mat slat solicits in mod eal cel mal Tacaest nd nite stant ln tanta cea tial mae'de central tu. Sub aeltuneamomeatalal A tmbinarea are fendinta dene Tot ffs de central de qeutate al aul. Deplasaile fee ul nit det slictarle vor f proportional cu stants respective entra nit (Ug. X18). ‘Momentul Mspleat in ceatral de greutate alot trebule si fle einiat de sume Bomeatlorsolitantr alturor Mm ENO Din sneminarea tronghiarlar results cB i atunet elatia devine fn seat coz nial cel mai epartat wa oat Ta fart We Te ile” OF Wit geet el rato AG TD Poe Sete: marinas YEE Tee ae War X10 we wnt EEE inten Ala ind cad al ot 7 fie ae Teh Tachren yy, x1 ohne at pe amet Er ml arrive Shea aa ee oe total de tur cu k nmi de sews (i cal dn figura) atunel M, T AS'Y AMowonel nil et tai Tacareat rmiteasle componente ae solicl- in Swag tn nit, se compan eel te entra a stabi slicitres foxte se obline Seas VTP Pentru a veil dack fnbinarea resists se compart, slic ita celal inchrea cu capaitaten se portent Trebute a fle satiaeut relaia SnaeeN 2. Bulonarea lnare ese _un milloe de imbinare cate resin avantjul un mont inp preom latsl ch: Intent foute bine lsat ce da ade il Ses alse traci demtae 9 ed frosts pachetaal Ge plese care se Tnbind este mare oloscle sat sldfuite into tt clades sum cap care are de ovis fr eaagonal Tis snare are pevact Ta enemiate un fet wth 2aporbeerh‘ pais de nee forma ce cap fon ijl este ogall cu lnginen de ssi fla care se adaugh sneate evatua's nel rnd eave se pune fate ui pea ests langle de ree 10.35 tam Buianee aint de dou iets 4 Tee Ll ditt brates ‘bulaane piste [tall egal ew cela Ue , BE oe aa. imal tjelj-de seen cant mc = i Sm ond tm hr Me tome et ee tt See ri Ei ea ane eran mera rene sear Soars ira Sate gears geet ees Sarees agatha ee a 2 aes SoS an al cae ae Se tata it at Ee rec cai taen f Stringereauloanclor se face eu ajutoral aaa see tact Seay So a ae 3, Sedarea sot tered ie ee a nse hint stg © sce en a my ois mal eh pee mitts ti el a me pn pn, cm in 2 ccd ec eft ea pon yu ene ita ee Pe a denis wel mak oe ge eee a as ti ia th acl Be Ge he toe Sa ee ata eg ea le fem Serta Sgt eb te Reda tee Sar ut Te i og ne tn emf gh ent nee cs ao pe cl po, enn re eer 20 mm. Clad pesele eave se Seas gril dere cu mai mult te mmc face racordare pin ere Dlese ele mat yroase (ig. X11). Dimensivnlecaraceristice ale apdurlor de adiacing sint:grosimen ‘3 lungimen suri. Grosimea sud este egd ew grosimen pieseor ce fedensh, Clad acest grocnd slat diane, qrvinea slur ale ett ca ‘rosimen plese cele mat Subti. Lunges” suduril este gala eu limes Dlesee. Seduile cap la cape comporth ioe is Ince static sl dimmice ‘udmitind reistente adm stl se mar. In general seobin sud ce au cap clndlementle siderd te cxecuth ‘umind 9 preucrate ropietiti mecanice Identice eu ale materiatssi de baz spre deoseire de felede colt care na teaneit det parte din espaciate portant ‘Sudarle tn reef se executh a nindsile peslorsuprapane sau cele ce fae am ght Inte ele. Dups forma section Tor teaneversle ele pot fi anvext, plate sa8 concave (ig. X11?) up ponitiasedurle ff de defi soir sud pt fi fontale sind sint aferate perpendicular pe directa slit si laterale efnd sit Daralele ex det sbi Gg. X118). Timbinivlesadate we pot valiza 9 prin aezarea pleselor In petongre 4 scopervs lorem elise peo sngut part sap ambele prt (Og. XL10) Eble pot aves th plan forme dreptanghislare sau vombit. ‘ind una din piese tebe aperath transverse alta se reakzeaz 8 oimbinre sub for de, sdra reakatnse In ret sau sub formé de Kis, X12), Dimensunile caracteristic ale sud im reli sint: grosinen «i lungimes sid “Genimen cst egal cu inilimes tiunghilal fscris tm seeianen sodur tees fle de minimum 2h 8 axl 0.7 unde fs gros tio pon al Su pra ew sutra Evagimee de cael t's andor be To ‘aol x tongimes total tin cares Shute se pot exeuta sub forma Y cordon continu naw neat i yo de nattr oietprota dpa cum sudura este de resents ‘etadariare depinde de a lector, nara solar (tatleh fu named) de forme piesl respective. Cel mal bine se comport sudule ‘Ecadinsin eave ao execute coe pot ae orexntnfs ea eu'a mater Inia de bos ‘Sule tn rl desi reaizeaz8 imbinare mai sg au inconvenient cscorgneneforturie se face eu dea porta, ar asa rate produc eanentr de efor Tevistent la pers a acealr sud este mai mid deit a material fie bens ea putindwse produce prosimatlv dupa lseetoaenunghtlul ‘top CompoPtarenneeata diets sro de adincime wn elo i reel ‘ste lant Te conaierare la stabiiea restenfeor adie le sudior Uiabeta NL.) unde sudurle Ta ell Sow de eo a reasenfe mai mie = peered | eer || Caleta sudu se fee fle pe bas soleaeit rele a bare, fe pe baz capecita portante ‘In carl binant prin sudurs de a pltbande sopnse tinder, rats de vreare a efortunilor atari sud este mere este fora anal de itindere 2 pies 4, — suprafeta sudurileglt cu produstl dntre longimen de caleu ‘W rsinen sudan a ‘tur — peistenta adil a suds supush a intndere ete com form tabeet X13 pent fatintee ete O oy ecru soll de compresiane a ofeeare rlaile de verfcare sat In fete cle petra tindeve cu deosebiea cay fers dup natura soil In cazul_mbindsilor sudate supose tn un moment Ineovsietor (ig. Xia}, vevtearenelortailae asime se fate cu relia se elatia generals . Y aseut In acest rll J este momentul de inertie a suds. In ex2a sudo de since, 1, te refer In se(iunentransversla rin suri fear Stderor in ele J se rete iu pin eabatereadimensivall Cretetice ead © ALCKTUIREA SI CALCULUL MARELOR La aleituires barelor este neces st se {int seams de lleva real generale care se reer Ie i ‘lmenteloreonsructil modal de ini, de prindere 9 de mont; = Seplatare in condi optim. se a tinder La batelesupuse Ia in jar axel barel respetive. Funetie Imentele generale ale constretih in eare fae part, barcle Tntnat se pot ™ a4 ae A A LfiHl ie NUK, Sadrd span te ig 133, Seal pease Wahine i leit din tminate simple sin Seetiuns compase cu perete simple Stu dubta, mbinae pri nile, Bue Fonare at sudurt (ig. X12) entra ‘aree_ compuse este recesrisoldarisres lo, in S00: Pelde ' Tega elementele bare n= fre le fae fel Inet sb Hereze chum ta wnitar plese putin departate idatzarea. se reaizeazi eat ra inor Tarai aerate Ine plese Ie" distata de masinum: AD unde este raza de giratie a anol element In ropor eax pris, part: Tec ‘paw aru a eae [a barcle afte din clemente depatateaceasts soldartzare se fce ue cu sabre, fie eu plate agente tot Ia maximum 80. Detalle seestor ‘idarai se'vor pretenta in toninune la barele comprimate, entra’ figura rgiittenpotrvn vibrator precum g's ImpldicaTormanes de Sigel prea mar la burl lise sub gfeutaten prope, normele mp pentru aceste bare valor maxite ae eeticentaiy de sibisime i Dope cum se sie A= in care fete Tunginen de Mamba a are, ar raza de ial. Serecomands ca 8 si valoaren maxim 150 pent baele rinslor Principal ale poderlor metace sau 200 pent contravats Cala barelorsupae Ia tatindere se face pe ban section net cen mal etavorabit et relaia Re ou Eee care este o relate de veriflare, sen pentru dimensionae ev eelaia Sectianea neti Ang cea mai dfavornbilé dntre o sstine wormals 1 shana Sinwocsi 2S (ig. N23) se pote lua pent ealcleprelinnare Aut ~085, Ate 2, Mare sapase In compresin La bale comprimate pints’ mete ou recomandi eispindire mare 9 ma aitate mate pentru a Vey Tt JEM 0) Piet, Heth ponte Bae omit In fgure X124 sink prezenate eiteva forme de selva ale unor bare supa prestone, mbt pn ite Solidarzareabaelor compre {elma ain sectun’compase se fae {ec is bore inte fern elo st pronto eu pleafe nu tbrelae ei Shi epactate (og. X15). Corners enre ae fone de_ obi cei penta tibreufetrebule ah alte Fraleinime 40300>8 am 3 se Tecomands ss fie prise, cu douh it se fot pneve ev un saga \a_dntre_pucile de, sotidai- ave se avi mitt dest Ta batele Inne Cosbcenth de aveltete sau de sub- time a al barelor comprimate pot sven trmitoarle Valet maxime roo pentrofdiitecomprimate ale inate eu sree ‘= 120 penten moatantl yi agonslele instr cu 2ubele Lingimen de Mlambsj ly a barclor tatpitr comprimate ale guinzlor cu zi Dre se consideri ngimen toretieh 4 bareor, entra dagoaale sl_montants Iglimen de Mamba) se la alerts dups cum Maunajul se poate produce in Pll risers in sens trnonveraa pe plan gio. ‘te planal rnslor Inginen de floss] ae consideth egld cx ditanta intse centrele de greutate se ataroe de prindere 9 arcior respective 9 Se'poate faa aproximaty 08, unde feat Igimen toretie a harelor fa Seon trantversl pe plan goin ce Tungime de Mama) sea lunges ‘eoretid Cala atearcomprimats se face pe basa Teal fate soletates maxima bari comprimate Ay MS eis bratt ection en o” = cectcentul de tama} (bela X10), atin te emda | ene Joan |oaze 0 ae |e | : a a m | tia | Sie os He a Borel comprmate alestite eu seeiunes compast din clemente sal arzae prin place su xtbele se calcula ste “Grupa tla de sett (ig. X12, ln care axa 22 tree prin ‘materiel eeaeuena lamba) raport ca aceats ox ex © Bar eu sestane Ahtarh Te vaport cu axa gy care este normals pe plana pleuelor sa sibrlajelt enleutl sac pe ban wa entiient te ele dest hy Valoaren acest coeficient pentru bara soidavients eu plicate ele ats de telaia w= Passe Sifeata de avetee al are tm rapot eu axa p—y penta reaguseliane + 1 — numiel Geslemeatesofdarizate prin plicole 4, Cuficenta de vette al unu-singur element egal cu report tate distant ie dows plea sty ra de gabe unl Slomeot campovent fa ae axa 1°74 hy webu se mal ‘Ser cel mall ep eu 5. — Grupa done dst (ig, X12 8), tale mater Seales crea ete v.26 tare compete nde ge gy determing penta coetclenti de xeltete idea aaa Partie Puree, — Grapa atria de selina (Gi, X1.26,e,compuss din dous coruire sajezte In crue Se ealeuleazd numal in raport'eu axa 2—z care tree prin materi Grupa a patra de scfunialetuite din lemente Inte ele f soldariate cu furut se alla la flea batele de sei ain departate fn prima grup 3. Alektaleen gf enleual bare Ineolate Barele supuse Ie Incovoere se compun tn ase fel felt materia si fi isin it nl spre arg pent sobine un moment de erie asim. in rapert cu axa perpenicalart pe plan de setter. ‘Seciulle se pot aledtu He din profit laminate — este inleat st se fotoweatedsetiei imetrce — fe ae aleelesesecival compose, Imbinale in nlc sau pia sudurd. Cole mai uzaale sit profurile Teare au momente fe inertie mar aja de axa 2x. Se preferd, in general, setunlesimetice {ath de anbele axe pentru nu pies saletaren de orton. entra solitan matt proiuite laminate ma pot satislacecondile le resitent impae i atuncl se recurge agin eu secfiune compusd, Aces se aledtuiese de obiet eu peretesimplu st constau dat-oseciune aledtitd in dous lp legate latte ee print intima de acen ne nsmenegiaateu nimi pling. fn eazul uno solicit foarte mart grnslle Incovoite se pot aletat cu perete dubly,objiinduse grins ehesoate. ‘Le grnale cu inimé pling aitulte, tie fat slestuite dia platbande, legitura dnt nim i ap Fainds-se cu ajutoralunor coaiere (fg. X127). Grindle ca nim pint sudate aw tl plathande sudate intr ele Legitura date tabi § rin sudarh (Ug. X28). rojetarea uaor asemenea grnai eu sectiune composd impune ale- ‘gren unor dimensan! constructive st sume talfinea 9 grsimea iniait Talim 9 roses lpr. Avert dimensvn slau pe heza nor prescrip sn norte ofa sau pen compari cu lt onstrueli proectte anterior. A XLT Galen ain lak wie, Fy. X28, Ge! inn pla ste, nliimen tailor cu in pia se lege tn funetiede do facto tant de deaeidere t= (2 liza 9 constractie economic, pe sea wnor ‘penta tine relaia ae 1A penta grail aitsite si 3h pete ge ais W-— modutul de rexstenta necesar, egal ex! GGosimes inimifse la de minimum 8 mm, valoare rerultaté din cone iti de impiedicare a aresioni 9 din motive constructive, patnd fi deter ‘nina apronimetiy ca Telia ” tata unde ‘este tnatimes guna, tm 1° geostmen init in a In mod caren ein flee 10 16 mim. Aleerendimensiusilortapor se, tac. respectind condiia ea suprafo Tolalaa eeor dous alps fe 05.00 din supraata ‘ola 4 ysinal, Dect pentru o tlph raul 0 oprah gala eu 023-00 din supenata totale gins Din condita siguris ‘ap comprimate m= soto Tnenal de faba Cater se a {ee densont mice ale iil Cap a gal nile atrvin condi ‘ = sea matimam @ funde (este grosimes ea al fet unelplatbuade din chet + Fig. Xta8 Tage yet me ye(@O425 By tn tomy unde hy este taal hia B® yen ins sat Tse Ia prosimaly egal cu tsi cat mule 12H La rinse sudate grosimea tpl se recomands fie 35 mm, ayo atta 50" Wericaren bareor supuse I incovsere se face eu relat cunoscat at Navier ca ~ tae fu ese constant pe sectiane care valoures maxim be fen ta eax neura je incl velicaten te veer Ta acest ‘sloare a cforealul anita ela Naver poate ft pu sub forma unde W = J ope modal de rexstents Pentr Brel tncovoatealedtutedndrun sing profit lamina dimension area este simp st anume Ssalealeted modull de rexistenthnecent Whe We = Pe baza table se lege un W mal mare det ce nce x 10 15%, dupa are se caleuensd modu sfontaleefetive: Modul de rezistenta net se ealeulazs pe bazs mostentlu de nel et cate ete eal ea el beat de Inet a ae ‘ioe de nit Pasir seule compuse cause eonduce ia fll rmator se loge grosimen aproximativs « inal = ee cael omental de inerie necesar Iya Pe baz ela Ica = 8 ag =15 yc — cuoseind inensiunle ini se poate deduce momenta de ioertie ects pet tp age Tort otn = se eg dimensnnle craierlor dupa care se deve dimensinile recess ale plathundelor ce letter Ue ‘imeaslonares grnai se face pentru secliea eu silanes cea mal enteu a reliza o contruchie economies trebuie ca seclianen pin si varieze In lung a, fanelie de valarea momeatall dn selioe. Sees, Meta ae veazestsesalonnd gross Capit sau ehiar modiieind nls nimi. In general, Ia gine aiuite modiicarea secu se Yealizazd prin adangeen de platbande la tps (ig. X30. cena eu fim pd se psne problema de = caleula legiturs ‘Aintreinma9tpdeoaece intr tapi ima spare endings de tnecare ‘Aceastsgiturd se realzeazs prin aiuie sau sudsre. ga, varia ston wal etc ni pn. ‘Marion efoto tangential fntvun punet este dati de formala In) sara - nde "rete forte tuietoue din seeiane; 45 SS Moment static al seeiunil care tanec 3 = momenta de inerie rat al Ttreg ectiun 5, — Tifimes section peraele cu axa nett Pentru ti centietr liner de geinddTomeraen ate valaren Pentru an it de i sata teh mie el cepateen pana lk mie ig cap ele de gt moe ae 8 Sct Ste de peo cleabesk tani it ad a intr ele (ig. XLSI, 0). Le inal sudate JegBtura dines nim 9 als poate realize suger etn done nepal a tae ¢ a eae sear be Te dui ateropesollarea sud te nee, Ccapaitatea portant a cordouneor de sudurd ste pelt tn care ete lungimes cordonuhu iar @grosimea sad. a aaean (bees I Cae ig, Xi, Letra ie gs 9 ind Ia nae ou a pink he. Xt30, ghee rene raat tm Alegind grossa sudo a i din condita ca Ny>N se ob Te condoanele continue relatia se spi dace, te onde exalts roses cordonulu de sua a Th afaracafeuleor de existent ginal cu in se tach o sete de verte eleitonre generale a grins ~ lal ateral— san de voalare ‘entra aceite verifier sit presriplil speciale de cal ‘omprimats grin cu aim pind (lg. XL32) pling trebuie Periclul de perder sabiitai Previd o sie de rigidch verticale x rizoatale (In 2088 TExumple decalet. 1, Un pod metalic de goss are schema statid din figura XL3E. Bara 2—Sestesoitats de ofor[ de Intindere bere III solitata la compresione de for{a de 251 t, iar dagon par ortuile eaitare maxim. de 2841, sevcitata lacompresione de o forts de 1162 tf. Se cere sl se verille se 22 Yn de nde we 26 Real de vse ta ie al Ste oun Bee teat eased an Secines ba ona 0 A=it78 ext 2% sao id Wh emt iPhoto eo cr = Dhara InvinietSe Toe mtn 28 oyna Im sgtag, dei scones sl Pepa 29414141) om dees iit ent — 280 1280 le ‘Bare IL-1. Fora de compresiane este N251 Ul Relaia de. et om figurt X134 este algatlts din Secinnes beats con 2[90 A=t17.60 ent 2p 0,0 _120.00 Aves S70 cmt Pouiia central de greutate este 822-0091 a3 em Jar momental de inertie Te Tyee ys] =2-8050 42-5886 184 2.007.081 280 cm asa de girshie fy ete dats de relaia Se poate determina coeficientul de 2veltefe ie 1318=11.49 em tn 0 79 Posto 30 Y BARA 2-3 | mR Pot BARAT is ~ £30 Fg, XL Aston baor anal pod peal ata, ou aceastivaloae pent iy din tabla XB se determind qy-0.771 coe = samara 71570 elem ta ald de axa yo ni s0 mal face vesiinrea deoarece are 0 sgiitate ‘molt mai mare 9 “ Bare 1 162 tf Lungimea teo- 6 ent: Ait =2°588-—1178 emt Similar ea la bora HII se determina apo fx Rev ge si im final ientta0 em: de = 2 0585 920.798: Seetiunea entra verificarea dup axa yoy se tne stama de faptol el sceatl 3d nitaie material 8 dei tebute esleslat Mayr Se Prepune esa: et exe upc ste distant 5049018 c= TINS m hbo eateleat yp? 240 tiem TTR VOBTIP706; 9, 0.705 = RAAB, 138 taem <2 2, rips Smple reematl (ig.28) ca devehdees 110m se ats stb eflnca ve Inarearnformitute pitti. 5 seinen: Sinem eat gingh aca di remente nue din OF 38 Se'determisa Ie inept momen maim care sli ginda gf mo- ulate Fenten nee, M2 <2 — 520 ttm—32 000060 tiem Woe SM 22050 emt Se segs a8 + etetutd mm, | SP 01 WN gpa 2 woot ts ini ne ‘Apo! se determing Inutimen grist ew reain: anf Be 12. [2S = rata. Se leg 4180 m wi fa2 mm Iva 118 cy 181 88-1~ 2.05108 om Tigaa = = 32208 941.108 emt at Font Tons 2,05 10041-1081 410 cs Iargem2-Ar [2 addy BEAL emt, tn ere Ay ene setines otal a nett, Rexall Ay = SE 8 Se slg corner chron soprafah a ie mai mare dst 30% dina: prota ips Ta acest case Sg train 100310030100 sprue Anne =2227=154 cn? 1 pete teers tng te tr patbande 250312 mm (ig. X13). Con SLE hoo false ponte pats tpl de nid ion“ gob itr do Sap cle Jog nu anti acl plant acne torent de tnertie net face @ 90 reriBich exe, 01,8108 emt; entra caleala momentul de inertie net, din momentol de. incste rat a tetoni we aeade momenta de inerie ator sisbintor innit (eg: S130) at Forat—anoest Ine A A8-2-81,2=0.258-108 m5 Jag =2 48 1P—0.259-10° 1 805:108 acest valare cunoscutd se poate determin ey 2.00000 536-1 10 kglen. r ‘SM sau am efrt minim ml mic delt my eu re 1 0 9 1402 hae. faze outer. dealt peitra zona de reezem grin sco unde fora tiletoare este masini 8h dei efoto. wnitare angen ine masime, determina cfr toto angental et els | =| Cconorcnd sot 120 kgflem copa ie tarecare te zi es portant un ait 20 mm BML. 120-7 090 bgt Capacitaten portants I atriviee pntra gap 2800 kgfjem? este A -ttgy 212-2 800-6 720 bg Dei capacitaten portant sisi a uous nit este de’ 6720 katem. Distant inte dou ait de git rena 6 em. Deaaree din tela X1S a0 vede ef d ee itt ‘om cate de 12 in a ta o=I2 em. tana mast D.INNADIER $1 PRINDENER BARELOR 1. Innbtzen bars [Necstateninnadii elementelor componente ale anu tabler metali spare datortd faptuil et lungimen poflar laminate care se flere ‘hte tata prectm si dstodta necsltpide transport a uno Ironsoane fbotte niet ‘Deaarece Inne represinth puncte slabe ale sectiuni, la prevederea Jor tebuje 38 se nd seam de urmitanrele rel fle amplasae in sonee ex soit mine ale barloreespee ne ecm riots Isis mS pve In tna de si fe antl slitite Inet ah itrodaed pertarhiri cit ai sic in seurgerea eorarlo” entra aa se praduee dezncaea transite core {tvllor sve indicat ste execute Inbal simetrice “in cal barelor aledtite din mai multe platbande sau prot se face ejlonatea ranturorpeatru @ nd sls hroseseclines, Ca tins fle monta}pathandcle at tetbul Tntrerupte st tense tm acces setiane Sein pant devotee al resents ent nea 8 fac ant chi Se srmireste a Inndiile si fle cit mai simple, cle slestuinduse ‘aya fel en opal ranamiteilseaga Soleitare pe eare pest © poate spor Platandle wy par tn constrile metal cba independents «Eel Topo kare ar Pte el de Tateuetractie sadate patente cae s foloeae in companeen seco ar pine co abe up poor ait ad Sieh SOuGae eran adate.tn md oyu fontdies se lace pie sate GEAR sl dapnindee sonal pe drei soe ie SL) Dect talhars tte decompress teare pene treat leg solictare a piesel deoaece Texitenja admiiila'a sudurt ene egsik cu ea hers te bts oun) tramaite nual S08 din solctarea maxima. De aeea se execu sur SOI ie Ir) ang eadwse spate toate ea Pentru cordosnle ln care snghial a5? nh ma ete nesenars scents ind nu se poate reslizao audurd de adtncime de ealitate se folsste soluta eu ele parle i radurh de adincime sau numa soli cu eee oie. KE). Ts figuen XL37, eae aratho tnnddires uni plathande en dowd clve pringe cau de col Tater 2 tye tt, ot aie Ps 2 at [ u Fie X37. nnn pander vert: Se considers ek ruperes poste aves lee prin forecare dups plan sector al cordouncir st atune rele vereae este 7 b uade teste grosimes ples sudate se obtne tm simea necesari 4 cotdonil de sodaee construstilenitite tnnddire se poate face eu eclise agtzate pe ri parte sau pe smbele par (vig, XL.D) Lafimen ecalor sea incu ines plathandeor, tar logmea resulla din avezarea niu Secetre In istanfee minime” Grosimes rerun condiie ca elise 34 Tranamta inreagn sbitare plese respective ‘Exemplul din figura 138 prezint o Tanddre a use pltbunde eu ous eine ita Din condita egailatis capaci portante » bari eu cea a ecise 9 tunind sain de aptal eh stefiunes cox mat aalsts Darel in apropieree Indic ete aceiunes 2-2, far eelislor este in JT se obtine 2. Aye wm 06—Anvt trea, in 47s obtinegrosimen elses -Acestes A" plt"Tus"aprosimatiy 40S 1 far tn eaual Innaeinlor ee 8 Singur ees ‘Numal de nitur necesar se determin eu relia crmoseut ind ae iantdeae mai multe platbunde suprapuse,Intrruperea Tor se pate face in mal multe fers nme In sard, In clese seu In sear vb (ig. S139), Am et my, Py a e X14, a Pig, X10, fir oer dela Secionen els trebule 8 te cel putin egal eu sectiones cele mat ‘mati pltbande tin packet, ar numrl turn se determin pind cone ‘gia fu aceten sh prea soeitaren platbandel cre Se interne ach se noteazs suprafaja setiunisecse ev ae 8c dy Ay Ay supefate"seland platbandelor ane! nasil de sitet eet Nomiral de itu ny ny meal plathandetr eae nw sit lng cis se va port cu 30% pent fee platandsnterpucd Tate eel reat Pvita's tine sama in seet fel de denaxaren in ransircs eft 3, funiivenprofiurior laminate Insinie profit laminate 1 construct sudate se lace, in gene surance. Din cau greviit de areata‘ sus fate precom win cauzaaaterior fie, mnie de mona, se fe ea ene, In eau setiniloraituie, desert te pe problema inna corie- rele care faite compundres tle pea coil plod soa Eve gsnatin ew giclee lors Tace ex platone sac Cormier ects Xlctb,a) eos im care se olesce comer are ancl Folan fr ane ap ag tna flies nu depgese arle coriere isl cre se tne {i fgura XIAO, 1 se rail tnnddren eu autor doi ele. in sila cate itexerar pt sre fea dena iii» ee lo ad ota eign XL na {ea nel corner ear negae fli pict fiear orp le dond elie. {i> od auemanstor "ac" otis profuse avin ale Torme: urmarindise Indies eke! ant prof cu eee’ parte vind Scettnen proportional cu sclunes sip be te oh be a, SLA, Indien carne pin ta Barele Incovolste aledtsite din profil’ laminate = Tanidese prin sudo de adtcine ig, NAN, a) normal pena” pees leg Gig RLti, Deeaete aceustsudura ou poate tranaaite Inteagh s0 {ire capable ip ita, peal se previ cle pra cordsune In reel Gig. Xai, by 1a nile caf pln audate se pune problema de 3 andal tse caret seine stand ins Sst de oes nt on ite ‘comendai ce uatvestlor nimi sh we seach eee tectone'el deat exectinduse feGucl sormall, edu normals ci Iitureatiobie spre eapete (ig. NIA, precum st naka cu ele Ne {Rina pe Inns Llp fee nim De ta Dini cu sudura de'edlaime se caleleazS aya cum arta ‘verifies efoturiewnitare din suduet fade cele aise La f= ike en ele ig. XI, e 9 emensinensdelacle fn apa fel tit eats prea tele gras, Acrara Iseamsd cele Ireule at afb un moment de teri cl putin el €8 al gala, precum 3 prindere uestora ‘tile cw iim pling tite ge pot Innidl in modwefente pentre fecare pit san dul. Pet L Son cee pn eg ae Soe ere oe eee eke ey te a ie et career sie ee 5 ioe cn Sala Ba toa pe eevee Mom iy este omental de inerie al ina 1 momental de inerie al inte sect a NIA, Indes gar ld pa tae, 5, Prndetes arse rele slicitate In efrtuianile we floes pe sank arg I grins cu sible La nodule sceator gaat se atlnee tak multe bare ate Ce: ‘nic pune tn ng fel Init se realinse 0 centrare lop adied suse tie ati turor baer ce vin I un no se intnaseHnt-un punct cre oincidt “in figure Xi.44 se preaats spect unul nod soda sal unulaaitlt centeaen urclor cate vi filadae opt axa hate respective. Cala ‘castor prindertse'face la eapactates portent a are, aseindastor eu cl Cota fans. f ; Lin prinderes prin sur a coriereloreate neces ca lungimileeelae out crdoane te suaurd ate tere penta agave cetrtes pane (tgs X18) respect relaia errtmeette ” ‘od, se inode gust‘ ctvr form dimension! esuth din condi dea reaizn oprindee eft msi concentrate 1 aturor bavelor, ageing nituiie Te aatanfele misime sdmse OAPITOLUL XII SUPRASTRUCTURA PODURILOR METALICE DE $OSEA Sergius pour eae le abt in cae, ope rid plata anal principal oloare parapets coattavinti, operate iS atiem aw ronan de aad A. ALEATUIREA CUILLA PODUNILE METALICE DE OSHA ales padustormetalice se aletsigte din dou past: tnbraninten care repens poten ce pica unura Trust din ceuaie st platjel ‘die tepreita parte cepts Tntresle te traneite vial pica Pistlfut poate exectat in fem, eton armas meal ‘In gers, imbridininten pe pod se execth din scsi materiale cai ret erat Pe rumor nepavate vou imbrécamiat prover ‘Sie leat sae excite pe pod o imbriclmine syperona ete se bel [tse eu el putin 30 mde o pare 9 de alta» podeli Trciferet de slutiaadptataimbractminten trebule 8 fle reintents ta uzur, abo syprafala meted si 38fle upard, tote acest condi fonducled a cece dnamice Ted. Tbdcdinines tcbule a fle Impermenil, scurgere api ind po ‘is printco Intnre teunsversala ea de 1100-0 so ongtudaal de afao0 1150 Tbrickminilereazte din Impetrut nu sintrecomandate peatra podurle metalic La podurile mist sau provizrt, eu crest redua ve ponte raliza cana dindlaptipegnal! de een tae pealra slate 2 plateaus {otis ema. Lemnol se mai_poste fon sub frm de pavelefmpresnate ‘stgrosimea 10 em, montate in ance intvan strate "mortar de aimed ‘feu aceta se obineo tmbrichminteupoars elas dar scum. © Impriciminte de kent mai bund ve obtine sub forma tne! plil de lems Stace reausta din dulapl de-dout jim ante" agesa pe tachi Prste arene toad un sirut de elon ase de.-. cm gsm. tm Erictminten se aseamind cu cen folal In pode de len © tmbricdmiate fesete bunk e obtine datum pov de pavele mie de buzall cu grsimen de 7s" 10-em, aezte pen stat de ohdpew ioe Since de S'em entra anguates stage costae ce Btumick ecto ape de'to--2 em gronime syrup 0 fendi de bean Siproleats con tat de cin deS e710" em: Reash Into imbrbeminte {u greatate propre Toate mae Timbrickmingle dln beton asfaic sau Delon de ciment se itizenns pentra‘potune eu rela sufomolisIntenss blininduse 0 inbe Iminte upors, tant 9 ete ALCATUME TROTUARELOR St PARAPETELOR In general trotuaele poduior metalic se spun pe console pent 44 nu mist distanfa ine grinale principale cast alestaire conduer Ia fanlretoaze de lungine mat mick 9 ntantwotar mal rede ‘rotuarele pot rezema pe antreleate ease in conscld ca, pe console nmetalice prisse de iaima gisulor principale sau de moalaiginulor ct tibrele (lig. XUL.I e) Console malice se realizssi din crniere yi plat Doane, Cind platelajel se exeenta din Beton armat trotwaele se realiessd pin scteren dale Inconel ‘Deed barle grins principale (raved trtuaral tebuie lsat an so corespunzdtor, care si sigue intrefinerea sl vopsiveabarelor respective ‘Pe trotuareimbrichiintes se relzeazh in Beton anal ev grosien die 2... 0m peate dala de Beton sau din dulapi de enn eu grosoea de Sem ajetalt pe contolele trotuarl ‘Trotuarele a executl cu o paula trunaverslé de 15. ..2% pentra scurgeen aplor 3 dack au a borderd margins lot 96 proteeash wo tar= ich de misimom 45315365 mm. Parapet se aleftuise Hatotdeauaa dia metals se compun din mins ‘erent aps de parapet 9 umpluturt. Materille din care se relies 23 ‘int comlere stu profil U. Stil parapettui se prind de coosolele tro- arta prin intermedi ager gases (fig. XU, 0, Pentru calla elmentelor totuarulut 1 paraetulu se redue toate ementele leaxle Tor (figs XUL, 8) determinindase salilsile ce apar fin Inchreteileexteioae ‘Corespunsator slitirilor, we face dimensionrenclementelor parape- ‘ula, @ console trotwarala 9 pladena. (. PLATEIAJUL PODURILOR METAL cx DE SOSEA Alegereatiplai de platla} contitue © problemi iusportants ste ezullatl unui calel tehnleneconomie cate trebui st satsfach i crinjele ‘de explostare, Aevartadeoatee greutaten prope «tmbriedinfit « ple- 14 cen mal mare greutate permanent podurilor gt red eres ent mecesar In special In desehider! man. Patelajul poderilor metalice se compune dint serie de elemente ce usin imbrickmintea,relizate sub formi de gina, pliel seu membrane five rejen_de-gring! care prelau Incircrile dim grevtates propie wtlt ie transite tn anunite secant ale grinallr principale sau la nodusie Upinalor ea sbrele Avesta rates cate formats” din grins lngitinale Mumite lonjerane si din gtaa! Ueansversle- num Snidodse La uncle Dlatelaje Toneromnele pot pt ‘sau, se pot preveds fonjeroane 5 antetoare Suplimentare in fanele de datanta inte Basle pelncpate, de deschderes ‘lementelorplatljull, de gretatea Imbricimia, de vsioarea Ieitei Sole sae conaderente economic. 1, Klemeatele de ssi le tbat Elemeutele sub forms de inal co susin imbricdmintes pot 1 de emo, asemindtoare cu polina de Teistené la podurile de lem» sat din pro ‘ari metalic, Protgrlemelaie (i. XIL2 oe asaz transversal podulah pe lonjeoane de care se pind cu buloaue (fig. XIL2 8). Pentru a gu Tanjereanele se pot folost buloane cu coe. In prezent asemenea profilo nu Se mat lmineas, iar le poduile unde exit ele se Ifoeiese pe misura egradast cu pet dln beton armat | solute tte folnrea de ple inet sens (ig. XIU, ) san earhate In dow sennur Cg. XIL3, 0) ceabeate prin “inbaisires nor table u glosimen de raiimum 8 sn. Prindrea acest plil de loaeroane se reaizazd cw aiturh sau cu sudurd prin puncte Pentru teduceren efortaile de Intindre ce iat) wasere Into afl de plch e previ In 80.60 em yervsitransverae din plat~ Inde, coriee sau prfis U. Hubner getoralte dows margin s¢ ret: Tneozd ea fade talk dupa forma prot. La unele podur e previ pick metalice gronse care sh coastitie tale supesicard «raster poncpal,lenreanelar st astretoszelor (ig. XU Tn acest cz, pce tebe 8 znnee lonjeoune mat dese, ln 20. 30cm ds care oe prinde prin sudare.Soutn eonduce Ta un consum redus de metal pe Intrenga suprantructurd. Se exeeuth exclaniv pein sudud ‘Un alse ae velizeass din platbunde ajezte pe muchie a distante nici solidatiaate cu nervur secundare pase eu buloane, situs sau sudwra Pe 4 rae ah frm prin puncte (Gg. XI). Sistsnal are serie de clit Sin eases consuonlut se meta Solin curent lott este realizar platelaulii din beton armat ‘onli sau peforiat- Sa toa 0 plael de grime aprotatiyconatanth ereareng pe lnjroune fg, RIE 8)s este pot ft ngabate paral sat {ovat in placa de beton, Atasta sour se flosete clad genzleprincpale Sint stfiient de dene penta ea aerast plaet st tezeme diect pe gensle Drincipsle Cid plac ste armath coespunaitr, rsemaree} ke Anteetoase gana prnepaie. Doe face fneroane bu vat il ht ‘ a ‘ner dar ae feast far face pe antrtoaze Aceatdsluie alo grentate propre foarte mare lost are ngiitate spot fe cert Togitule taneversnle pot 1 eaprimats. ack se executh 0 plch de. grime ceva ‘ani mare (18.20 em) se poate seliza conucrarea, el eu grnale principale (ig. X1L6,«) prin preve- ‘teres ‘nor dspoitive de. preluare Toned ‘espa Is contact inte plc 3 find I fla ‘eps place conluctesad te Tncoveere ew glad Imetalich preaind efortuile de compresune, A ‘rasa soli relizeass economil de oll im gis tile princpale de 20%. Deostece rezemare, pet fe face pe eemente deformabil, tn ples spar mo- Inéate negative poutive. Pena fave fat aces or thmente pach se aruieaza atit parte fale rioar cit if parte superioar ig, SIS atet a In vederen reduce Uimpului de moatare a podurilor metaie se pot {ote pli de beton pefarieate (fig. XIL, 4) ce reazemi pe lonjeroane Iba aceutt slutie treble data ostente deoarbith reaemiri plailoe pe tsk Pile profile lonjreanelor,datoritsIiimi insufelente de rezemare sau fristenfed anor elemente suplinentare (plathande, nit Aceste i ‘eniente otf evitate pea ayezare pliclor pe un strat de mortar de cient WH legare Tor prin intermedia unor musta prevazute Ix betonrea pelle Este indicat ca peste un aatfel de patela) sh se execute um strat de galzare din mortar de cents apd o yi de zlare proteals eu un stat fae Beton peste care se executd 0 mbrdedmiate de beton asa Incanl in care rnemare 2 face peantrtosz, re folnee pli eheson (Gg. X18, 0, 2, Alstntea constructing eaeal eroanelor ind distant tate grinle principale este mare ar renal dimension lumportante entra elementele ce stsfn Imbrdedminten s de aceen $e ee In"introductesTosjronele. * Distant dtr lnjeronne se alge fucte de elementele ee sustin fm ‘racaminten i varazh Inte 8 x-20-m pentry element de lem, 10 2/S'im pentru elemente ellie Sau 34 m peal cemented elon raat arent dstanta este de clr 2m, TLonjerontci pe foliecas ta aperitl la rosie principale cw stb. Ia ‘are marimea una! panou coresptnde eu deschidere Tanjraauh. Se re- ‘comand en dsehiereslonjrontel 4 au fe mai mare de 1 on ditonts {ntre enale principale. Dim pune de vedere al onsamalal de materia, uate! lojetoanelr rebut see minim, lr report fate distant date Tonjranve st deachieren sa, fie tn mod core 1/3-—-1/4 entea ginal platljul instimen se alege ite 18 51/12 din de ‘hideren Tor eind se proistenh din profi Tamiate 31/73/10 din des repent preiettaes i Tanjereanee se alctueses general a pots laminate dack crest, din pint et ‘esemaie say Continue Tas eate inca ca lungines Tor 38 nu depapeaseh “Ayeatea lanjerosnelor fh de antretoazs se reaizess4 In mal multe fet, InTaneie de Tnlfimes de construct s de scheina sates dopa fae, erate poste lj, sean nic su fh ple om I fuel de asezares ln null se adopt diferite modu de pri ere care tebe serge 9a evite pe et posi decuparie i epee rindreseajath we realizerdcind se dispane de nafime de eonatuctc si se va elute uae ghureased tap lonjeronui (ig. XIU7, Pent fotctiri mai mari se face o prindere mi rigid, farina anctoaet set fiieaza (igXIL7, 0). La rezone rigid ale lonjeronula pe antetoaee ‘se inteduce 0 placa vctogonals (ig. X1L.7, os ge asigurdlonjeroma conta aturni | ‘rinderea la acta nivelseealieaz aya cum se arta tn figura XIL8, Aceastdprndere are dezavantjsl ci in uncle ait apar forride tn | eindere tnt; pentru a reduce aeste efortun ne recurgeettrogucera Hanh spas acaun (Ig. XILB, 1. Acstdispontiv se adopts # entra lonjeroane 4 Inutime mies Dac ls dimensonarea lnjernlal stint sexta de contnutate Drnderea se valizead eu plieutt de contnutate (lig. XILS, 2) Prindrea Io nivelun diet se adoptacind nu se dispane de tasime se construc (fig. XILO, 2). Dac te prove pies de eontinvitate sera patrunde prin inima antretoaze. Acenstaprindeve se poate tealiza prin Introducer nui gseu-ramfort (fig. NIL, entra call lojeronal se considers inchreat cu gretatea propre permanent ce reine unui lonjeron su neltaite mobile multipieate ‘i coetcentl de impact, dspase In posi cea mai favorabis (fig. XUL.10, pentru obline soleares maxim Incatedie in rile convalul se repartzeazh la 45 ping ta nivel superior al lonjeronna Dact tnedeares se face cu un ing ried de Tol {ese ayplanese Ia miles deseader, lar pentr dowd srt poxtia {de moment maxim tximorvin, Dimensionares se face pen momenta) ‘nex My stat ca ponte grad simpla retemath cu derciderea tad “ reloatelos Dgck ge prevede plea de. cot ‘ulate imensananea pentru lnjern se face I 8 ye pent plea de continltate s\prinderea lp a fortd 70,79 Mh Prinderes lonjeronul de anretoud se dimensonestd In reaetonen lonjeronulal sprit a 20%, datrithneparisr peniforme’ Soke 1a clementele. printer ‘AC TONEA WATE 8 mh, PP REACTMEA BN RAIA & geen Ph, IL, Sena ea Iagnant 3. Alkenzen consratid i caeulal antetaaetor Distant dint antetoae rela faneie de marines panoul pentru nde reaizaren deshiderio com enable pe terme dect antetonele foarte ra din grit ou 1 intniren transversld er (ind reaemarea platelajuas se fae ditet pe aatretoarS (dee cind fw st Tonjeroane este indent ea Inerenren simu se transmit In corierle {itp ‘cts platbond se eld se consider fae parte din contra: Agerarea antretoael fats de grnule pings se poate face etaat sy, nivel superior pent odie cu elea aos a ive aterior pntra Podue en eats Jon Prinderen etajath permite scaterenantrtostei in consld pentru r= lzareatrtuarati 0 ae de prindere eae artatl tn figura NIL I, ea Aspoaitival ce impedes rsturmares anteelogse Prindrea a paca superior este aataté fn figura XII ¢ rindh priripall en itoa pd, Sor tn figure tea pate ntevioars peat 8 gins praca Pentr soestecazan eee ava in vedere si mod de prindre al ga scorn pent contraviture verticals sau atonal rsbindcenrates salicttrdr. Prindrile sudste de deel eee ituite ” 1a poturile pe dout_gena! principale antretags se cantdert En ovtads.simpla,sezeimata et ‘heachideres gale distant inte {Sele pinion principale Sines fatter gpeutatea propre st reee- {lune rasmise de onjereane. Prise Mlle antretgse de grinds” pine {ipa fe eseulens Ke raetamen ‘nasimdmajorats ew 20% ‘Dack podul are in sectune transversal ame gna a= plu rememata ch un stem spa. Deoatece In acest ea calcul de vine fll, in practeg se face um eal splat. stil, se cone Sderé antrelonsa ghd se cal culeand reaetanle ce gevin Heer srinal- principle (ig. XU.12) rat Ped peat fe este aratl pine ‘sds flostnd tk mating itt ” 2 ees, eae gaat eae i = exeontieiates fore a8 de axa poll: f= stan de ts grinds pinclpala he axa pods Cunoscind reactinle pe grinds xe poate deternina slletaren de ts jore (nomeniie) pe antctonza entra care se face ape dimensionren In general se calouleexs antretona con ial sobeial, ar toate cele- Inte ae ent ate ach grinds te proicteazb cu sectiune compast se dimensonesrd. sic ture de: prindere coraleretor 5 platbnodelor pentru preluaea sleitarlr Selina, at de apr e nin snd nbn fae pn 8 Caleuat ekmentelor platelajuiei ceprinde. si caleuul sigeilor sub Incatetle moble tars impact. Sageata tera se compara sigeata ‘iimisbl care ete 1/600 petra ieareaen ea aatoveicale 1/00 pentru Sstovehienle cw en, D, ALCATUIREA GHINZILOM PHINCIPALE ALE PODURILOR. METALICE La padusile metaicegriaale principale pot fi executate die profile Yamin, din genau Init pind saw in genat eu sabre 1, Padunt metalce de jose pe gens! principale taminate Poduitede 4s cu deschier} pink 12 10 m (podelele se alesse din poi anne sw normale ba cp ate, ca naines de Tn sectine transversls pod! poste avea dous sau mai multe gins ‘ezemite Ia capete pe reaeae speciale. Inalfines profilo de grinda se ecomanda si fle 1/7 din dschiere ‘Calea se realizeazh prin unul dia procedclearatate, ehutind Drinderea she fad fark a ghurt tail profil lamina. entra Tuli sk mart le profs Iaminst iin ae gions pentru « impiedien voslares pe renzeme si anunite lntervale din cmp. Ric fixie se renzeazh din coraire sau mal rar din profiu U, Pentra'a ml stabiitates giinlor se previdlegtartansversse reatizate din commer (ig. XUL.13) prnte pia ialermedial gist fm eel palin dou iter Indltimen pisilor cu iis pink se secomandd ad se i (1/10.116) tn stars de {agra simplatezemste (1/31/20) la graze coninue aa ea Co wn ‘aise 20) revtate cvian fis isp tfeana (ig. XI Forma’ pln 6 tector Seater La realizaea poduilor mealce cu grins! ou inimé pli se va tine fate gin cu sabre de diverse por seame ce: ginal saibd greuateaaproia de greataten minima teoretih, fu tines ‘agonal verind Tate inalimee e comsracie Su corespunda’ cu emplasamentl podul 9 Tia ii a2 Monten acest ginal pot ditatenrezultata si conduct in sage fn Inia ror admin ‘Kgs’ transversal inte gre ‘Bementele ginal cu iia pind se snsninblessh prin siti sau entra deschidert ceva mal mat 9 suaare Tsk ght anv tp enn ee oe ia cnn egal a ara nowt eee pa tens se elas Ses le enie eee pate tied ne = adt nent oe Ere fecre iain hacen edt en i PaCS SF SS fais chews ues sper Gig RID sped eset ne to Podurile metalce pe gins cu ia me ea ale ne titles poduiloe ex ealen on e reaionsh weciun cu peste dubln giicate ‘cml cent entry mii le fu diaragme (fig. XIL14, 9, ie - ‘La grime eu inimlsubtietpentu asgureen la voulare se previ cor ere de rgizare care consolideaz4inima. Dat Inalfimea rin este mick se folowee grit ca ‘bul sou cu areal Ailonete moderne fie exveuie, Inlet ce psteaje. ew plack de belo Gece cu aimk pls au toni ina Secu een ade ‘ie pen pue een at roe Wis cede noni tne mae ferueay occu ma igi en raz cand plat exes ri Rg ti emete gut u tne ean * ri et eu pe ply dar penta gia pecRRREIa tS ance tia sci ma ee SSSE ISS EE cae pena e wel veal Yarn epost pros sau poligonal. 2 se prev mumat sigidrtr ver= ticle ig. XULI8) far deed tale fimea este mai mare se_ previd ‘iit rigontale ig X1.16, 0 Tn reganen reazemelor, ginaile continue gisele rk ontalese aja la partes infriourS (fig, X32). Righlzaile nimi fe velizeass din eorlere (fig. XMp 16d), Petra asguraea igi p= chetulud de platbande se pot pre vn ae vee oie de gase 8 fe XL wine ete ae Wi ng pacetule (lig. XULIG, 6) sn tea ~ tae De Alten rina wi pale cu fnimd pla suds. Gro 1 date se alee eu sectiunes Inform de dubia T ca eae tira ina sh elle ungordpatbund® pentr tp "pric deseidermariae po eliza tp satin Tate fire ele pe margne (ig. XILI7, 6), Pentru ima se poste reaiza a’ dou sau tre tole (ig, SILI, (a nis omental dine platboner pe ante portion packet Toisas gual se consolideaai ou neryurt de rgzare 9 grail siti “Garena yor fog sudate dret de tala tats das nite ae concnts de eortai, Sudanese fae x 2800 ‘Se Selina’ de Inia, numa cu cordoane Tongta “STanddire elementelor geno cu inimd link aitaite, Datos angi ata e miare 9 toeor, coraerelor 1 platbandslor este e- ie etdies clmentelor gna Aeeate Innis nu se amplaseazd ‘Seen ete mal soltae in aprpirenrexsemelor ea i seit Sou in pune de moment al penta ginal co Tete 22t te duno in cadol roneoanelor ee urmeazh 9 transportate 6 [iat'éemontaj sow se rslzead pe jonter prin amsamblares tronsoanelor ta focal ease recat ost de sana i Fstur de monte) Laostanie dete Girt innaese tote clemestele in aceeag ectune, pe ind a ele See acca es inten aie razee peo lange cit mat aed, se monte seule plone ig XILTS, «) anu ew fnteropest In ep {ie XIL8, Toi se innidete cu else duble de preferntt pe tout, fatinea «(7 Ls) pin Intseruperes correo tpt efor Inabaite re GGG Somieeclive sou pentra reducereaTunginil Inna, ev che fe be relies pris schimbaréa rosin tt prin intrraperea anor platbande din [me rerd so oer tos eaee Lo tan 512382 ogi 12 abt? get vertical ig IL30. Riga rental ttt 8 tt : I a Mee pee ee spi eupne iemm i ne ama i i set nc ii et suds, In general nee +e eee les e es ois Fe) ene esey jeweler jt telee o| » lees oe te ala sau eu els in zona intan (fg, X12), La else dsp pe ins ht vets nu ae face. aeeca sectume ": Fone monte pot Tce pet. nterupertaelementelr ino eet sdaree ep cap in origen diet tn igor. XUL19, ¢ au Tibettunapropate eu sudares ie odinenIndeats tn fgura XU. “ata aie rik aie nina pint ge tc eee dons Ipoteze de ele avind in vedere exntentele minds corpanatone ‘Pentru grupiile respective, 0 werbes forte unitare aormale @ entra modal de esstcala et al ile sett, fort untartangenti oO symm mg ewe pro one po, 8 SSgeate Goto ffoanind elle (ig. NTL) . ‘Duph nave nmensenilor genase face veifearea tai supe vioocetopaimate la fob tera) veicares ls vealten aia Ds prelu Slur cap ep nai ot Eloele innit se aleg ex 2...) mim" mal rouse dell ‘rosimea ins gale cu ro Soe viper corirclor {Cleat pendent e recut able robe i ata mat depsrtat 9 compararea eh t eapactates portant uot tron rome ste ‘yal cu groan plstbandes Ta aa Disa ca seu cap Ie eap Dsindreseclselrsecleoeart penta sleitate tli espoctv th erbeek stt al pte elcttate ae sporeste priate se deasupra rerrmelor ‘gente portant ant de capat capa peda 0.75 di rec{iann sanim Lu zines ie asta} 2 montane de capa eae egal eu naira gona ‘Captele montantior se sjestenat penieu Sobtine um coma et ma inti inte elemente,Hilndn-ae sl vrieaen steve ‘La ernie contin at cu cease care ent goeral SoBe ath easupin uoetclor te uiacazd © partine de tana incnnta conaaidata Seaca Inteoge apis (ig. XID, Grins simplrrezemate conde ia Iie ple mart pent putea yer paratele de restem ale dearhderlt alate, Neen dexsvanta) 5 ‘mind! pin introguceren dnpesitvall in figura IL, 1 Grin ew inlmd pl eu patlaje de hom semat Ta alesaiea plateldjlas din helo atest poate nigra conieraren tx grag ra {tim pin fn teal aceata lacs de beton prea sorta de compretone, J ocried favorail a aces sna ine qos pcan corals ere Toallinen cestor genase fee tte 1139117 an desehidee Autfl, a obtin economil importante de metal. Prin redacerea dimen- Siouitor sip eomprimate se pote eliza fslune mal aed de tom {i'r imbunstateste rgataten constracte ark atroduceren de con Tui. Cameroon ate ad asigrata mma i ez In care se preva dispo- aitvespeiae de preuae lec la veo dintre grinds iim pi Sipiaca se eton rat lg. X12) genni continue sacs eonale in ote de moment negate Sonlavarea se Asians prin Introducstea te elon ‘nr sfortart untare de compresione aiite precomprimar) a Pa rvtatioe de sven pe gna! prinipale ex steele Paduite pe guingi eu xibrle se ulilogst pentew deseider) mics i martin nec cind calea este ox La deschider mal nat de 8 tn Indl Hote ginal cu ins pia eente. nd eet neesart tester inet ono elementelor de igidzae poten oar gradal de aizae. 8 ‘materia represent de portal date modal de feistens sf supratata WA's indutdteste Totus gine principale cw zee snt ma eomphie tein oven ce priveste skafunenconnraciviwzinaren 8 moatajal. De Steen ae preferd ginal ew ini pling pins Ia desehides de 8040 a Pentru desehiders sub 40a scale Sus este reomandabil ss utzeze dari pe grins eu inm pin, or petra deteidert mai mar eae fon, Pentr fine eu 25btelesimplu yezemte tipol de grinds 9 eonturl nal depind des deschideren pod, de IntesitateaInesririlor mobile, se dimensiunitegabartau gf de amplasamental pods Aleerea scheme ‘oli ami coresponaitonre este ezltatel stuivstcltorra variant arate Pr ealeleteneo-economice. ‘Se prefork rine care conde Ia consul minim de metal, cate se peteszs Ino sire sf un mont} spl 9 rapid, permit o ipizae a batlor 2 prindetor3 au un aspect eee satsaeator Podarile se deachidere mics i mile In cae se dispane de inline de consrustie se execute eal sh far eve de descidere mare sil time de construtieInsfieient se exeeuta eu ealen js Ddarie cu cara sus a 0 serie de avanlaje 5 anume: sat mai simple i mat etetice; permit « vatiitate mat bond: conde la infastreta de Tatime mai tedued;consolidaren lor este sulk mai simpli si mal agoarh permit syesarea mal favorablla' aparatelor de Yeazem mtindstaiitatea a fore ental Podusle pe qtingi cu calen sun se slestuiese cu tape parabete (Gg. X11.23, «) 0 pent seme mai ine diagrams: sleltrlor exterteare aaa; a eee £ — = AS ZSIZSTAS. ZZIAZSINIS— bt a a. _, ALS, © SERED. eo ' : (moments, cu talpa inferiarapoligonald (ig, XIL23. 0). Sistemul poate I icunghlar sau” deeptunghilat ew nou Ord montont splimentar. Gene ema ai ten Neate ee 2 prinderor or ‘Pada pe gil cu cae ja se aleSiese de asemenen cu para= lee (lige X12, ola penten deer anita Ge 90. 89 ona eae, tai mre lames teacher ( N1L-23, 4). Sater ponte fe hua deeptunghilar, Ke sau rombesdal. Dach dtaciderea eae ied vezi fogrinds ew abrele de fale mal mle det Tnallies gael, cea {face impontlsconrovinives ii aperoare, zt tm pod deh: fn canuriecarente te exeeuta Tash 'peduy incase, ‘nainen grnslor ew sibel, Ineioaren agonslelor sl misimen pa outa se determina teorele pe basa consul in de material ie facile de iglltate maid depinetod de intestate insted, de se ‘em gins principales de modal de native a platen. lv flnale cw Tap parse ae recomand ca 7/10 ain desehidere, fat _pent Tail ob i Si deschidee sta general pentra amie nisteme sia be 19 dese ‘chigere:Tnsimea montanthut de eapat la sie ea alps pagal se fn Vi8. 1/17 in dvehdere, Inelinarea dagonalelor ae reomandl inte 1/125 9117 om Gnd stein Iga de asines ponoull, Lunges panoulas 2 Yeomans penta Sistemuls (nghiular Gb---08 lar penta sstemalateptunghlor 4 Aletueen comsiruetiv8 a bacler grinslor prineipste eu 2Aheee Darel gris eu subrle se atiee pretest teu pret db Infuncie de deschidee, de selianea nevsaré-n hare de atura al sunt Selionile ew peetesimpla se alg pentra deschidert mks setiui eceate pind i 300 cn. El ae aeitea din tind itp consrtod Asif Ta execute simp Secale cu perete dable se acitiese in dou ini) slidarznte intze he Aeestea se folsese penttu Wesehider’ mar a Hghiate are Shureatprnderes In node a alestuiva selinilor ginsilor ew 2Abrle treble avate In vedere vuematoaree prin ON ae execute sectiui simple, ev elmente putine; <4 Se redues consumut de material penta elementele secunda de prindere ‘st ijlonele "de mbinare se raring In maximum sortimentelefoosite de profit lami nate pentra s simplifies preluerares Tits asguteposbiitates de revises ntotinere fa timpul explis- si tie In fgora X1126, ose da teva forme de sci nist pentru talpa superoarh sa interiseh st diagonae en perete spi: im figure NIL 9 tes acters prete dub Jar hur I Tn figura X11.24, d se arath mod de-voridie 9 seeiuh-net ttps si unni Menfont de fat pact le ala Tn fara acestor primi de ba treboierespectate o serie de cont suplimentare reertate Is raportolinre lates #9 nate & ‘uptins inte 1.0 31 1 penta 8 nu apare 3 {Mlater modern ~ times sel a8 fe mai mare de 350.400 min pentru onli ssguraren stbiitatit contra voalitl prin impuncies dstantelar Intee puncte de prndere ale elementlr (lig N11.25, 0}: tele ca perete dul treble rigiizte cu sjatorl 2. minima ‘dons datragme entaverne pentea pasar forse! seu (ig NIL2S. B Dlsaie la times harlorcomprinte Tegatura atte elementele section se asigurd cu ditragene, plente sou adbieote b, Ale 24, pentim bare {iui care trebles. fe an mphmeatare i ig ‘entrior de gruiate te sce Central prinderor ls nod sh each cu axa bn Se ravi pe ‘peal dn modal de alate, ealzaea de apa seu ial Prinderile se eallear cel‘malfeevent alte sah palin audate pentrd eosstructit demontaite sau In punetle une ni se poate reales ives, se reeuge a bulonare Prindetle la nodal se reaicash cont Prin prindre diet, prin eee aplicte 3p Prinderea dred se floseyte Ia prindeen barcor cu sobcitieh tn tapreu perce simple la caretnima sre’ lime aulcena ean perth rinderea (ig. XILBR 0 Prince eu gee apt ve folasye te prndere barr eu soli sms sete fre de ens sec ots al Tp Pgs, Module Goneee apheste sin plac ee"se soprapun peste ple barelor tig Nin28, 9, Prindrea cu gneeinerclte se floeie pentew prindetesbareor cu folic mar i scfm cu pert plus daha, n node tn cre seres> Iieazh 9 fntires nil apr. Toes eat 8 inrerapetnitas Lap ar introduce gus tar Inntirn se realizes pri ele (ig. XII 2,0. Dac latana ite bate este mal mae se recomand8 eclarea gical pe toatl Tange i TigXI1 2, Pent rigzaen ection 9 reparti niforma x toler se previddafragmetranrvetsl, dad nessa mont a genera Seat cn guicle stat forme simple regent 8 easton it elm 8 ipa suscamsak sienna “TIT owranr 6 OGOMALE +e + iL T rit Tt i] ray PMI ox TING 10] news pene) nyemecn gy a 28801) Init azinasen sf montajl pe faster sae fa et mak wr. Din ceestie ‘ect estldmal avanljeansfleien usecor aplene Tn figura XT1-28, e's seats ‘um noth nel gael ebro real ‘um gust apieat eu tanhire,lementlor tpt steelers In “Slevin dpatve de renter se Gretel permenentd se teananite concentra in nodule ume sin! Priase antretoazle nr reviatenproprie se aplied ly toate noi dee i tap inferiarh nf jumatate Ia taps shpevioars Intensates ncdeeit se stabegteTaneie de greutate platelet dieasonst ntrsr de reataten propries pial alabilts pia metode aproximates Dintveseeste metode_sprosimatve. se flesese* netoda ‘compartir ppodun exccuate anterior, metods eartcterititlor de penta sou metas Incest repeat Set nar in grata prin metode analtce retoda : rin etodeqrstce (cctadn Cremona) comideringrse hati ortece Modan, eves Ge nu corespumde teal ‘entra sstemele slate nedeterminale Gsiseme inerucsate) ponte face cali spies pri descompanere (iq. N11 “eerminaren solr sin incredte mek ae face 4c iftenthe Sobiorea teeta in inmallirensupraell Hie de Iavent ‘ ineeateaechivalenta stats pent convotl de eae foweie de hae Jima tint de afaents 9 forme In igura XUL37, se da aie ie iatuentspentrao rine bes sister dmplunghiar eee Pentru diagonal su montanl se determing sl ‘de indere heise statin cen nt detavorabit oS COMB Dupa soprapunerea sleitanir din greates propre cu cole din inerearen mobi se imenslonesnh sau aver eloture un, ie tare elves ld Pir hr aie competes chant ain date met sony reir ele Tan Taille se aimensionesst Ts capasitaten portant total 3 en fledra element, Daca din moo de prtdere_aparexcentiiats le Innirea urel spective treba st sibs select moment de fnerie et {or ia ‘™ inte sib selon moment de tate ea (ale prindesioe tacto cee elor de gusce Ia nodurts¢ faee pentru copact- tate pet ea bee es Ines ea ri andere gst dtp a cles Io aifrenta esa diate aren staat pit saperiare comprimate, Problema st ‘slat Ui comprimate ae pane tn special a Petrie desc I age ‘alpa poate famba tn Hiniele un paneu sat sle'mal mtr Panowri Se ‘ecemanddreallaren uot cadte tsnaverans caveat conlitlefeateme : i tantra fui de rises es ies Saas este 'neovieres atret at nreLoaze poate favoriza plerdres stabi tpt aden dpe capt pals ere aa i ‘cadrelor deschise 30 poate face exact ‘eal simpiteat preseipile prevad utes tn coniderate uel Tre Seen eu male de gaa a open ‘prodacind's deplasee det em (ig XIL2K Pe coop vit pdurie moi alee cla jn nt ede et tee prob staat aa ma nea de important chy ete pra oletarea de Inovotere« boatanitor (hig. NILA 8). Aceste cae Se ele eadh la momentele rezultae din inewvoieres amtretodzelot si.din actinnes Dretunt Unt pe prnitates superioars gpa v2 pedu pe grin! plaeipale ex aabrele, conte au ew, ateaagt La pour de more dexchitere devine avantajnas realizes de tina} ex reeset pe dond sew te desde! mal rar pe tal mult de tet TEM Anttel eoblistrctar cu o rigiltate mah mare care permit ‘docerea alii ena 914 dsanfeor Inte gin Aceate sructort pre reer ake avanaje To mentare deoaece module Tera Ui moat se ‘mop de cel aly eaplotace, Au dexavantajul ch apa sollte suplimentare Teer te Seamele su variation se temperatures ce Inez ren In saps pod edule peal deschidet au In generl decider cle sna ra ne Pie Seaie in continatate (Gp, NIL, «) Grins pot {Ner‘tncomnatine mat mare pe reazem (ig. NHL, set de ogamice se Sita posure el deshier a ear apart cscren contra x cee anginal ete cape ate 118 STI atnind moment ode ee eg Tara cote Se ctprapa te oro sora de omen (ig, X12, 0 Seer ot neimp eh am este tp eae Inte 42 Tin atic ine pet de eee con enna of inl dee cle stent cabin concen ingle a tp pa Beara oats “Scnrvaniajeor nar comin ve flac ginal co com tae eal uiere guns Gerber (ig. X12, 0 areata ‘fear corel ariel reds bua namie tper de dechier = reer te acca invaders de git eostinne cu cnsle st ter Sti bel np, Lange enol ve eters in egal: {Exee oatttiais inte pe’ tenocm terutiod tw mod practi egal Sad ln dhe wn dns mit met iat ne su eave prsinth ovale ep 2 ‘enti antaje ain pamela de vedere al sata Were mar coms ings se reconaens ie saan act, unt ia pli pat conea (ig. X11.2, 9 Fesinaengteibe sea i fle penrn gre coniine. Sstemul de sae afien pana se leg duph nelle ca In giaie ew ‘bel pla rez onal grins x tptepara- pi supesoare (a: N12 7 (ig: Xian 6: inant al Ee, ALCATOIUEA CONSFRUCTIVA. CONTIESIRTUIRILONE AX PODURILE METALICE DE SOSEA PE GRINZI ile ce ape din teae~ Contravintule serves pent preuare sh red mob Ta geit- cae orzontale pate istbuien ifort a sie principale In cara cindplateajele au o alesture gid se rem inte Tongan . ‘La arinale de inal: mare se agar contrevitue longitodinale smbel tp iar tontravintiile tamaversle ae realizes su forma uno fede vulde (pri) Ta capetelegvinal (lig, X80, «) + portal pote Inetnat sa vers. Sstemil de zabrce! al coutravatutor longitudinale Se aeatlete fuaetie de numairl de grins dn sechanestransvertla: La pode pe ous sind eoniravintulle se aledtese sub forme site trong dba, tem romboidl sau sistem K La podue pe wat multe grag pracpale ‘ate sullieat af se vontavintaseh gine out ete dou co acete seme. ‘Salemul conttavintuislor.traseversne-ete-funchie de poilia cll pe od s poate 1: (cuvghiga. Asa trunghiulardublu poduriectcaea sts ‘isanghiuar dubia say roboidal In pode eh ealea jo. La pou ed lea jm contrite se amplseazsdeanupragabselu ge pot exeeat pe tat langimen poduel anu aumal pata ‘Seruale barlorcoalravintiilor se compun dino singurs. crnlrs ‘cu mat ute dispse fy. fm erue sau dub Pentru baele de lunge ‘si mare care eee ak abi oaerare nate se pot sles din cori , Podefe dale. Aces scale lean considerind. dala articults In ele, lar euleete cu elevate Incasteate tn bore rile de fandatie (6g. XVI. 25), Aes poe texi div un element portant simplu state nedeterminat, Se considers ca neevnowuts State nedeterminaté fort axial din plact 2X. Dsed au ar exist dala, culeen ap aver 1a extremitatensuperonr o Sigel clastieg galt eu a (ig. XVIL26, a), Dacs se plod 0 forik X=1 Uf, sigeata se migo- rea eu deplasarea 3), (ig. XVTL26, b) entra a) anula deplasaten 3, tebule ea ‘in parton dali ai ne exerite 0 forts cenilk en] Pentru dala, forta X; este neghabils, de accen dala ne calealazh a incoveiere 2 wind independent, simp eam sab ‘eames Inebredsile pe eave le susie Galele se caleuleash consierind sit Ineireate ou reaeianen 4 pliei, cu tmplngeten plantas K, cu geetatea propre Gy eH impin= vten Kj a dal eu greiaten ce ae exerela vet aaupra ene, Gy (ig, XVIL25), ayy Ve ie me, SVT Rodale oredale Se cteuleaté la fl ea podetele batt 4. Podeele tn end, Se caleseazi dupt teora eadelor Inchise,care sin elemento de contre slate nedeermit, h Cepttotut XV IEE ELEMENTELE PRINCIPALE DE, REZISTENTA ALE PODURILOR MASIVE. Suprastractura un. pod suatine @ cale de comuniatie creind Im preund eu infastrustara tarde ex erassmentele, un spatiu her ae asigrd continiateg“bstaoluat traversat. Realarea acetal spafia liber ete posts en ajstrol elemental principal de resent care consitie perten principal structarsq car prea frfle ce repaint Inciredile Dpdului ile transite Ig piles cule Aceastd transmitere are Joe prin ‘or efor inferioare cee nase In elemental principal de ers fortuntineroare care au ca wfect fin deplasrea liner de atinne rdrlor de ls pois lor rls Ia eazemele elemental principal de cd clement principal de rextents este o rind. indepen- dent sirpla ezemata,incrcile ce acioneazsasupra gin sit. ransise In deptal reazemelor 9 ditnbuite fate cele dowd reaeme dap legen. i alles (ig. XVII). ‘Dac clementalpiaspal de reitenbs este o bolt, leat sint Aranamise ls naytrle bolt dyph tera casts a bol saw aproximativ yp teria plignstatfenieular (Gg. XVI12). In concace, orice pod reagan spatial Her necesar ew jutorul una letta de reuiscnfa.pacipal cae prea Inchicanle de ta sopasiruturh, i le transite infrastrvctart scare repreiot 0 structuri, stati bine Aetintd, materilien?s sub forma wpa element de contac me. xv Astle, de expt gada deapts es element principal de reuisteoth se poate presenta ca strcturh statis aub forma de qcindd independent simpla recemald, maleilsath ea element de constructie sub forma une; final de Delon arial 2 arias pried ret flnIcnsracin podarlioe ma [lechtele principale de texstntt foosite Ia construtin podurtor int belt, areul, grinds dreapt, dala cade — Bota este cel mal vehi element de construe flit ty construe, podurilor masive. Pi la apart betonulul de ciment bola se execute din diele de piated, sas mal rar dn sive de chrimida. In tipsile modtrae = exeatatsn va itoe mpi wn mod een di Beton Parameti deteroinnoio lish achidereh got hea 1 (care poate i constant sau Variabi, grosimea la eheie ey raisin a sere cy pleoyien sa artes (deli de raporta it groinea relatives In raport cu deschidere, vl (elnta de raporta dite grosimes In chee i deteidere ‘Age culms arta, bolt ese supast fe fora de comprasune deo rece, feeare blfar ete im echilibry sub acfunea unr are de eompresiune are luereazdanuprabalfrala: sau potinll di bot, dupa o aieeie no ‘mal sau aproape normal Ix sprafeee ce mirgineseDoltaralsatportun de bots, comiderth, is senail lung boll (Loree Cain fg. viz, Dac form 9 grosimen Doli a font atl alse net curka de pre- lune sh se gisench in Usiea mijlocie a rotuilor aintre, boar, bolle ste slat covinitor de fra aul, lar ln care rost vor exist eforturt tnltare @ exluiy de compresin [La bolle de Beton sas Beton arma de detchidere mat mare de 10. 15m qi de cole sai multe ot chiar aub,acste deschide, aparsobiiir| Inprtante de incovolere tn spect din eontactia Beton tan eriafile se, eipetat ‘Areal ese un ceil de Gonstrucie de acca forma ca i bolta ew deesebiea care ltimea foarte mich (de acelyiordin de mivime cu Irosimes). La podufle masive acele se execute mumal dt Bon arma. la estuires unul pod trebule si existe cel putin dous arce, pentru a se ob- line stabitaten necesard, Areul are aceahi ramet determinant ea 9 Dota — Grinda dreap se execute din Beton armat sav din beton precon- primat geste determinata de desciderea J nljimes in chp, name pe reazem, litines s raportul AL fn cousteucia podusilr maive, gi Areapts ao folowste ca geindA independent implu reemat, ca gad otnus, ca grinds cu console sca grndé cu console arteaai (Gerber. ‘Grinds sreapta este soliltth se momenleIncwicoare fore lie: toare importante. ="Dala'e executs din beton armat sau beton precomprimst st este Lb de: deschideren (,ltimes, grosimen pli i raportal ‘dale ca clement de, rezstent este. complexa.Momentele Incovoitonre care apar in sens tranevrsa deahidei dat elelal de pat Dla poate previnuth ca delé Independent simplu rsemats 9 a dats cit pe, ate ep 7” ‘Ba suport in general momenletncoaldoare importante. mead ate uh ment prieipal de redstentl care se exceall ex hb 7s clini din bton arma 20 din elon procomprimat, Cale folate Jn ‘testa Mitr ative pot fe ore variate amume eae ch Seat esi tig” XVII. 0 cade cu stp Inca, XVI) PEP sy pend cade eu contole (li. XVINES, 0, cade ou siph fn V (lig. XVIN3, eae pt eceea ta 6 nga seidere sect mal multe dace ontund cadre contaue gy XVIII). LEMENTELE FRUNCIPALK DE REZISTEOTE ALE FODURILON MASIVE = det dara each boast me gh eb Se Parametidlerminan|s at cadraul sin: deschderea 12. eadrta inline sip hy apart iy ate nies gle lege ements praca de extent Alegerea clmentultl principal de rezstent sl dee alestunt pout est Inn re ranvare intervin aumeroy! factor cx mateite, polis te fare pot avea | 4 Inne ender pele seater rasta wipes ' | Renal, “ire inte cota els cea a apelor extraordinare, ‘il, preeata pltitarilon,traversares enor cal Se ‘ Ternal de fendi. Coniile de fundatie spar pent. pode mais sub anak tent renter Comrule pt poate cl Sean tal rea acest Baca een ere permit peal amiable, ena and aca vane dee in pl Ch n= rutin Sendo pods ex ae lesen ncpteSe ‘tate permite spore’ importante de actei mob peste cl i ‘are seals tnt pos Dae teens de fandaie ponte sport cu pod cu gia cating au cae mpun ca teens fe taal ete: fa cel treuriat tl i teases ipa snuiteal cir semen pincipal de resent stort sopimentare ind reanemele se aces fel aed sla e gin [Shc dle independent pla resmat, sau gal cacanrlewartcsalh ‘Alinco mare teens de fundatie imple sateme de fandafic seumpe sane" pol de luni damsre sari chvore descr st cu ser compritat.[n ssemenes, com npn ahd mat petra 6 ede umaral de pl Dect se vor lege solu u see clement principale de resisted cae permit consruren de derchidert mat cade exempt ‘online, din beton srs nav pecomprina Dita de nivel Ite cot all oath apolar xtnedinare In acet spat tabu sb ae lnere Inline de coast a pda Inatfme Wherd sub pad necesar reer pluton. Duct acest dierent de nivel este sient de mare se pote conte un pod bolita pe tee ae neces Tatind ah de constrict Te asl Cad acest feral vec red impugn net ae x mente SE ASSIS Cetera inate de tonstrute reds ca de exe Stee ian cms Sa duce ali, Stree dennepes tern sou deep vik por si, las oa ana aii ex de exemple po a ee a at cms so po a cera 0 reat suc plain Re cre ade helo snout apa ates "peo ee man ea ea mee ee ail ei ae helo arma‘ eo eae ect et eeronesprodunk de ghetur sa love p= ite ar alr el de emai Lael de avert pe ihr lett rc i se heen Me contri ea sum it nlc EQPUSE Slender ae eon wa CAPITOLUL XIX PODURI DALATE Podurile care au ea clement principal de reristenté dala ue numess dust daa: Dla find, "uh element eu lfime mare in sechiane’ lesan ‘Sant ‘necests 0 taline importants cea ce permite 8 se Const podusl a indline ict de contrac "in deacider pre mart dalle devin grele 9 neeconomice deaareet © ‘bunt parte ain sectiuneIueeszh la forte ualtare rede (i. XIX lar gretatenproprie mare. pride nomente fncavdtteare aportaste De Sceea dalle muse adoptadclt in desciges relat redtse, deal ult ‘ire 10m In az dal Sndependente wel mult 15 min ean deer Tn eazuilecind mu se dlspune de un spain sufeent pentru 8 sé p= tea inseiesuprastrutura wnat pod cu grins rept, se ot adapta sli podurt dase de devchidert fal matt deci cle arate, Excclia daldor ete agoari, Cafrajle dalelor slat simple; Yor rahi- ura este de ssemenen simpia se poate monta wor {Ea deshidert ict dalele se pot monte artiult pe eulee (ig. XIX.2). Aceasta permite redueren aimenaunilr eueelor desrece eactienea Xd Placa miegoeast momentele Tacoveetoare din eulke (Hg- AIN'3). Dalele eu 0 deschidre simpla rezemata sit consrocil static deter tat op comrade pe fren In ar a pte prods mi fesee ene =. ET) -€ i oe ‘nates das, snk inca a pat je denfvelate, Ia eare fala de conunleatie de easupra wu trebule ie ath prea sus, pentru Feduce sine costal a, Si impel de acces. 2 Alekturen poderior Puri dalte se pot slat ex o sngurd dehiee fn acest cat ee aaatt Fdepl resale ge RECA.) sau atest (i SRE fart tedster, dai tonautp mol multe deve BERR ineeanoverlt, sopra nel pou dat i Jain igra NC Peat svea late come da con Fess num de ajes. veer Part carbo «yn Troluae satya esc Nnaiinea ni extremes coal wah tena icovletor eee Wa : eae ree ali hal edi daly petra, «noe ce Mts Sita econicemexvind sh suparte.Impegerea SESERE Bs cComtru"s pode date cu eomole XA a st —_—— >? _—— ‘ = CZ VM Pi XIN. Pe XK fig. XIX0), tn areat cuz dla we ponte preveden cu vute pe reaem pentra ef spon iniimes cerepunziter owentelor Ineavletoafe negative marl pe reareme (°. ig. XR), 3. Da Alesse, aimnssie sf forma dalslor vasash dops, conditile pe caret impune podol rape depintod de mirimes-dechier, times pit caro prolngadea]eromgi greats cbt ee aifgora iQ ate reeptentatt@ dat de etonarzat de desire ret reds Gum) ar figua XIK.80 dah de deashdere mare, pete Sn'm, ca deta epectve Ge amare ‘nmatra rei syertd Jo lc a cave slit produc efortar de Intndre. De afl, ceten se pl opr is situ fata In ona Share deformaite lic ‘conlderind “sation longiadials printo dab. (Ug. XIX.8, «) dupa Incteae in pas ong! pod (parse e288 li) pare & Saget (age XRG, By se el armeathneceutaten armateri ioftg, xiXs, 9 ‘emir deforma pe care placa We a tm sen transvera pod se vade chin sncfincs abirensih RW Gig” SEAL eh pace Skformeast sub incre (Wge KIX 9 9 XIN Bf) dopa com placa este st ath plicile igints Hist ani Smal ntl 6a a prt infect andes ecnaen deh ern semen 2 (fig XIX.) La Die ate {ge X139, 0) deormatileprodue nade att patentee Fark (In zona eft 3 a partes superoert (zona 2). Cale dout zane Bus, lepion taorera pode dupa psp crete ne tare pe lines part arom Moment tcovaetoare 9 efoate inten answers Uae constitu eel de plac, ce Impune’itrodueeen shlatarie w srmitri 2 inlatdenune sa trmdiuri 9 lund cin ete az in pil ate(e- fg RIX8) Arata fae Tou‘ erasers e ‘nel din bare din cmp se sda pe reazem (v.Nlg-XIX., «) pentrw 4 preua elotue prinelpale de Inindere (ormitors 3). ‘Din eatoa conracie beonchal 2 vavate de Comperaturs, tn elm aia se poate tontrctstranaversal nslingherth Acest aera nse poste implapereazeme unde daa este legottatictlatde cule, Ta pettea {nferigaas dct war produce efortar de ttindere Ia paren supericat, Dia ‘eenleconsderente ress peceatatea de a ajere armitare 6 (0g. XIX, 0) ‘aca trotearaf ete mult mat ‘aia, cou co face eu sh tie mat senaiblt Jangimen ses longing pods ma ul et da v afer fata Infos dst taun: Bet viaren neti eur era Plig: MIX' Arms 9 ae proved daluicaeecon pate oso inpieres pint, comtute eons, ots a dcarmeigprovetc Gn sane de: tempereter ee ‘ab de’ eariere ove stg sein aeeasts auth Dunk parte tin slate pe cre trie Alte Saprteprovin aim retaea Prop. Acst incnveient et tensa fa bana arte floes dala masvd fin dal cu gular (ig. XIN-103). Gol pot avefoma cieilary ep ue v LZ, io, ; 1 ZZ © oid 8 | d tuoghioare Th vote sa deepunghulard ew vute (lg, XIX. 1009) La tall en oti lettre se reeomanda eg grasnile-tinine de Deton 38m foboare sub yragmileseitate im figura XE IO, « figura XIX. 11 ae da dela de armare a dou tpur de dale ev gol In figura XIX. le armitara principal de jasc a Wietare cafe ia rnaversal in figura NIX12 este aritathdeormais dal sub actinea reat unel ai. Se produce Torta taietare 7 care dh defermate de Inindere inte puncte P's'Q 9 declan efor de Tnindere,” Aces efort fe fntindere este preluat de bare PQ (bara ao tguea“XIX.11). Partea fin lack, de deasupra Geerat gol cieula se comport, in sens Uanaver- sal, cn 0 mich ol als dip figura XIN.U1, b are ca armaturd pineipala de resistentt bree 1, Plea de sus reaneims pe pereitvertiall V st Mereazd in sens \Ganiveral pods en 0 plach continas pe mal multe decider. Armitara P eonstltie armatura principals de vexistena « acestel pick. ate plen resist la fore tletare in sens transversal, dalle Ae deehidore are sint prevasute cn dinfayime tansvesale (Gg, XIX.10 d) farmate corespunaitor 4, Rezemarea dalelor Dale de deschidene mich reazemd direct pe cube sau pe pil aceasta rezemate nd consderat cao arieulaie. Pentru a evita dstrageres col {aie (eS, ‘nets Strait eae fn Lint ‘sl esetne pe ClyseTedsee supratat de tezemare 9 se supe coll ‘Me introducing fe de plat fn aa) sau 0 pest de em fare atric ScMeonte oininds-zeastel dspoatvul in figora XAX.13, “Ea dalle de deehidee mal mare Fezmsren ariel se rellaeazi ‘a in igra NIMC, prin inlermedial une Feremae guste, form ft init de 2s -3cln in jor edrin dala se poate rol, Spatiel {i'd aloe ee ple ew fale de plats vopsts eo solic bituminoas Ta articulate we prevede un it de bare de ofl eu diametral 20 25mm, Ea dale atcylat@ Ts ambte capete de deschideri mal made 9.10 tortie tn' dala in contrachia “betonlat 3 in Vaid temperse turd devin mari, ceea ce impune adoptaren dsportivulul de rezemare sa pin a dal Tn ast scop na din rezemi se face prim itermedial nu "acu de resent Dan devine bre deformeze nua ap ad aoltare dn eaule aratate. Un_aparat de reazem mobil mp care Peemite deformatia dal fr feels importante este canst ate Flow si ous pltet plane tntre eave e totoueeste (ig. XIX.19) se teton pecompeanat Prin precompsimare se pot obline dale eu nati mal reds kd rabiteliminindtse inconvenient eon arma In ‘ees ce_prveste ‘pantie autor Cable printing, bloet fa exteemstte dae Ug. XINIS) poate pres vs tomcat megattv apeesimaty proparional ch tania.) Sel etbials axa dal cenata ree in llecae seeiane momenta postiy fare Se produce fn mod normal, I-0 als almpiu reaenata, Datel di beton Hecmprina pot ete armatra potas ew armster pre In figura XIN.1, sed setinnea transversal a une dale din beton precomprimat, Armaura' vepreaals Taeealie de preeomprimar, iat 3t- Insture #9 int srmitart taneersale nepetensonate care au flu de 9 relia monetele trannversle (in eet de lac). ees arma e ede 5nd masura. prin precompaliarea transversal» dale prevzindise stature precompritmre. Att armitra Tet 4 sat Segal pretens ‘nate postin 6. Date prtabrieae ecelaten de instrnzare eit ml lagh a Inerrlor de ensruci snes 1 Hass conta de taal Eos a nea de cme ‘olmull de anyper pe nin, «feat ae tech tape Ie folores de element prelarete. Dalle prefbricate se constrlse din Clemente de inton armat au de belon procomprna. leentle de dali prelabrcte se confetioned sb forms de fat tonginte de lange alc ngimes dll de aime ate lest fnctskmenta sm intrech 0 anumuth greta” Ayeind tle una lingh tite ae bine dala Petrus rode greiaen, lente de a x exeute gar Aeste, sue fev gla, execu de oie! in elon pre Somprimad ce start prelninsh Ta Byuen XISCI7 se ara setinen tranversll pat fg, ar in figura XIXCIS ae art model ease mon tear, To oll 1 ce tonal mortar ace monsiznsh gle petra ture vo dali dint singurs hac La dalle paabcte I ete goal Teste “tient de mare, inintvoal aes se proved amitrd ent Dark eof rotund Init forme apa 17 Antastruearn podrilr date Poduriledalate de desehidere mick se pot sleftai eu dala legnth de Infrasiracturh prin articalat, aga eum se procedeazt In mod enrent In po- feftedalte (fig. XIX.2). In acenath alte ealeee slat supuse It to- ‘mente Incovoetoare mat mics preaiatastailitate mare cdi dala Impeach istarmaren veltre Weshidere. sab aelunes | impinges plmintlat (GriipSXI.9 Dato aentorconsderente cole devin supe econamice ‘Dack derchideres plc este mal mare, daa se ag eu Infnteuctora la o entemitate print arise. sala cealalts extremitate peatcan ‘eazem mobil 0, fig” INI). bn acest cay coer nbuie a resinte prin formas massitates or In tmpingeres pliiatals. Tn asemenea condi ‘lel devia manive, cu dimeasunt atl peatra a putea st Tease Ta mo- ratle incovoletonre mart sh ofere garanlil de stailitate. Neca A's introduce un raaem mobil se Smpune peat «lisa bers delormalis ple ‘sub Tnuenja variate de tetoperatur sau sub efectl conraciet be- Xonutals!pentrat se evita ase! spariia nor sfrtst usar aterioare care St pute condace la dogradaen dae Sau ifestuctus Capitotul xx PODURI PE GRINZI DREPTE aed se examinetzd modul in cate Iueressi o dali de Delon armal se poate conrata ch bank pate din secliune se comporta neeconomic sv ind ‘forte unitare‘de compre foarte redure ar parte sip sete. Sina nine nu serveste dette learea armturi de paren compeinala a teclolt de beton (ig- XXL, «) Det ne suprimd opaee din secione no tare mil e oboe atructurd format din gna! ex plac anu grind T ig. NX:1, 8). Spon slicient inalfines genase obtine un brat de pric STtatmare Inve armaturs central de grestat l elrtuior untae de et: prelune fn beton, det erste mull capactatea portant a gina 18 4 Sp pres mit centitates de Beton. In cet fel va olin ostractar ew greats Dropre redush, caabiltde supotasoletae mart 3 dea 8 folsta des ‘hider: mult msi mar dect tae dependente simplu rezemate (fig. XX.2, a) grinai independente eu contra rentate (ig. XX-2 by prna et console (Gg. XX, 0, ginal “coninas Gigs XS2 asa ea aa Cerber (lg. XX, 2 CGrluleprietpate se pot executa din beton armat sau precomprial, att onal Hig dia Gebeets prefabeate Secianen transversal a suprasructui varies ca form 9 dmensint sn suet de oseie de actor inte cae ei mai important sats eseideren, likes par earosae, schema. slalis, procedeal de execale (nome suc clemente preabrcat) fel material (betonarmat sau precom= primate Figure XX3 eepreainta o seclime transversalé a suprastructasit unl pd pe grins, de dsthidere loc. Grnaleprnepale Psat legate teans- ‘eral prin antetoaze sa diafragme 2 care au'rola dea. soidariaa Inte tle grin 9 dea repalin inehedrc Ta sen teanovertal pode adie fate grin. Ia figura XX.A se vee rluldiafrogmel. Dac ofr ations supra une gia principale T (fig. XXcf, a) a mel sypretrctr fir di sgmesgvindn I capi oshgeats clstied tare, po ciodencalte grat hin tpreape at complet nedeformate, Acasta dovedeste grinds 1 prea sa {Gra fteeage sau cea mal mare pate din fort, pe clnd elle grnal nw Me. 3 prin de oe san aproape de le vreo nhac, In url spranteucturc ae a2 XX" ade 9p eying, dented trapma lena toate ginal decile obliga capete geile pe cael imp determina. 0 bunk pare tn fox fete amar nl 8 reparnat ‘Slorata gfns,proporBons cu aagiis pe care‘ a ecae Crd pl dc una pre din nnn cave aooncase cea ce permite reaaaea une feat =e ee numarae iat ele ic plaenebult ofe rans Tntruct Wescideren ieee wena a Bag ata ae Sree cmes weenie Sea ren heer eran cera Panter onl pal enee et aer see rel eielacreeeeet Ta gin : ——s ind laimen pari carosabile a drumulu este mage, te podurile ca sescidere important se adapt ecfamen din figura XS. Gna ps ‘pale sot sletute din gril cseate J, Paste caroabié inte grin Pritepale este sustinst de grins transveral 2 cae reset pe una Grinale acestor podusi pot avea oricare in actin aritate auile XX.3,..X-7 ge construlese eu tnlhinea constants. Desenil de apleare economics incepe de In dvchierle de 15.20 m pil car snk ma economice dalele Tile ew goa. Pe o deachidere se prev totdestna ous anteetoae de eapat(deanuprfecrulreaem cite unt) tn cimp una pind in 3 anteetoaze penta descherle mich milo de 20 pina I 50, Din studi efectunte wa tras onelsiac8 un momr mai mare de antetoase rarmal advee nit wa spat it easgiitate nll ea positate de repartizare ‘ansversléIncrctlor. figart XX.8 este reprezentatd sella lone ‘dtodinald print pod qi! ladependente wpa reremate «cel ‘cline transversal se prezita ean figura XX.3. Antretoaee de pe reszem Se ae isi puternice dectercate we scceasiialime cu grnale prinipae entra asgurao repartiie transversal lt mal bua inedretilo pe ape falele de renzem, ‘figura XX.O este artat wn po eu gsinnidrepte Independent simpy te I actives poduilor, un rol important i jock raportl Inte taattines hs ris Gn uilcaldeshidert) deseMderes grou Dac Acai rapt ete rus, sigetn atic giatil devine nae. Ged este Mesibila sub Ineireir 9! seeconomid. Pentru us moment Incovletor dat M treble sh existe ecilibrt we, (fig. XX.1, 8) wade TyAag. I eae Ty ete forts I care trebuie sk reniste Shmilure, A aria srmitori, tr og reste admis « armitur Cu lt Inaitimea hese mui ca cu alt se rece i= Dra de pirghi atre ar tard fortal de compresine in elon. Dack se mlegreash mult, aie A ‘armitus devine foarte mar, seecosomict sau chiar nerealzaild dn pun ‘de vedere tebe. Dac se alge ointine h mae, + erejte mult 9 reste ex frat gretaten permanent. Momentsl Ineovoitor M ma msi pote rimine erste maltfiarcontrutia devine neeconomic. Din ateste con ‘serene exited raporta MZ teeuie ais valare optims care In mod rate petra grime independent simp exemate este de ordinal Trin olor netonul precomprimat. rinlle independente simpla faemate devin suple (portal Al aiegind valor de TP.-1/90)podul {sine ceomie capitan tapet mal ested Pedal pe rina en wonragrntii Intrducind Ia extremiitile esate cite © greatate, momeatsl Iie ovoetor din imp al ggatsimpit ezemate (ig. XX10, a) Se reduce aa fm se ara In figura ‘NXCL0, b Dee construct at patea even! tal ce homies. Momentle negative ee apar pe renzetne snip bund pare scope Prin armdturacoastretiva a pina Independents, Econo ins ae Weuce Prin construtiaeontrareutsior De ewes sees tip de consrachie Mit b apindt i avantajlce se obtinerimine mal mult acela de a reduce tnltimen irtalr ide da aspect mal esttie Rapoctl Rte poate redace pint ls 1/2012, Tabltines grnalr ‘pe reazeme ae lege pn Ia de dou ort Inlines din mica! dsehide 2 ginaier. in figura XX.1 se arats o sectine longitudinal print pod ou rina cu contragretti. Acesten sintconttite din Blows de beton spl, finite pe console ale gral principale ce ex dim desehidere 9 ere slat pasate in Kegust special amenajate In sptele euleor pe ginal eu console UUnmisind reducers momentalaiIneovsletor In grinds, In scopsl ob- line unt construct sai eeonomiee se poate adopta ca element principal dlerectent grinds eu console (lg. XX.12) Din punetu de vedere al scheme atice e poate observa c& modul in ear aetioneazt consolele ese similar ‘modal de era al contragreutailr, eu deoecbiea ef la acecayi atime ‘solids grinds cu camsle reazeazi o langime mal mare de pod. In figura XX.13, uae arth model de inereare al grins simp rezemate s ‘omenteleIncovoietosre respetive, fr fn igura XX13, b modu de near- care» grins eu console de aceasl deshidere f momenteleIneovoetoare Iapective. Se obeerv isl ch podl ou grin ex eonole are de fapt acl Yolen un pod cu tel deschider independents simplrezemate a cru schema ‘ates eurba de tomeate ge vid In figure X13, Deel fat de un ste ‘de pod yrinds cu console suprimd dou cuee fe ponctele At B. Dar fata de pod u grins independente simplu rexemate eu o singurt. deschidere cae Fe (6 fig. XX.18, «) podul eu inl cu console preantévantajele a sept Terasamentele din deachienleloterle sl aripile sau zdurleIntonrse ale leelor permite Inlcuteseulelr pen pile care snt mbt mat eeonomiee, deoarece nu trebuie a4 pela. impinge plssintsl. ‘Avantajete pe ear le oferd pod eu rial eu contle fac cs seat stem fe apieat ote elte or condi locale yl tunctionoe permit. Hate de emarat nal i un dezavantajIe extremitates conslelorsigeileeastice ot deveni mart astfel eta couvunee rele eaen ar putea eventna fle de- _radats, Normeleatuale de eile previd ea algenta eats Io extremitatea ‘omtoleor sf nu fe maf mare de 1/250, In eae fest lungimen consol ‘Acest dezavanta) face ea ease eu consol =i ns fe adaptate le pre rie de eae feat oimeniu de apicae eurents acest sistem de pod este euprins inte 154 90 m desehidere. Reporal AU variaeh Inte 1/129 1/20 dupa conditile Toca seopal urmart Ia slegerea slut Lungines consol, athe des thiderea Use alge de =(03._-034) In fatetle de condi cate se iapum ln proectare st special in funetié de rapertal dinteeIneirares mobil sien permanent, Acestraport oucd un rol Tasemust tn Ueerinarea me rmentelor Incovoletare maxime, intruitsolicitsle este mai dfavoraile (eee masie) fm iijlcal traveet centrale 3 pe rrazeme se pric fn raz nor Ineiestpariae eu Tnesreatea mobil ig. XX.1) 5, deri pe grins cantinne Podrile cu grins continve adopt ts podurile de ungime mare la ‘care se inpune constratea mat multr deghider! nde este posi ilo fhiteagraalorindependente prin ring! continue. ‘Avantajle importante ale cesta sistem de ped iat eonomis cot, economia deol reduces ini ‘reacei inali d constructie. ln gua NX Tor Incovoetoare earl grinzilor ail eontinge (fig. XX15, 0). Momeatele maxime postive My in cimpurie arguale slat rai mark deci My i cimpal din mij. Pentra motive Os ‘conomie ent necsar ca acste moment ste gale cee ce we obtne pin ‘Spores descideri entrale nicyorareadeschiderlor marginale (ig, XX.150), TE arinale continue cu tr desehidet, rapt recom ste dat de relat y=(G8, 09) lar entra griale-eu ene desehider 0.00 ly h085 ly undef ate deachideren travel centrale, deschiered Ahayeelor extreme, Jar fy dischidere, travel intermediate ” i % Prin cehitraen momentos tcovoitoare bis contre econo etl ote do etn msc 08 fh Spe ‘ifcten pada cu gia fnependnte mpl vearmate ee gin amin ao deavanae- As, nue contnne Inegaie nt eszenelor sl ech ale pilelor 9 culeclor. De aceenaeet sistem de ppodnu se ponte adopt dect bn amplassmente cu trent de fandatleFeai> Efate practic metas. Ialtimeagrnalor poste constanth sau varabls. La desehierte ‘mari variate Infinit eonduce le constrteie mal reionall din punetal fe vedere al ealeala ma economics. Este rational ca pe rezemele unde ‘momentele sat mai mari ea clmp se prevadisinlimea grinzit mal mare fn milo desehider. Sprirea tealinis pe renzem se obtine fe ris Yate (lg, XX.16, 0}, fle pin eurharea muchiei inferoare « yrina (tg. XX.16, 8. ‘Be reareme momentele inoveletoare nt negative deci patten com- ‘primata section de pe reazem eal Ia partes inferior inl. Spire fret phe comprimate « sectinilse poste btine prin Intoducerea une Dll Ia partes Inferoaeh a graat (Ug. XX.18, 6d 9 ‘Deed devchierle poll int mart se peateadopta sectinnen csetatt pe tntreagn langime « poduli (¥. i. XX.) cae Prin echlibraren momentlor inltines raz in moe tuturor Aeschideioreate accel condicnd Is simpliieare « exeutiel filno re= Partzare mai rational rato: intima gin Im mijlacal desehidedior Se poate rede In 1/181 pink a 120 Thies geinsilor pe eazem tebuie 8 fle eu mult mal mare a ta ‘limp aya cum de altfel se Intinplé cu momentele fnovaitanre, In mod ‘anal Insltimes hy pe teazem se Say (0.5.--1.8h i care hate inlfimes inion dex Ta figura ath armarea une grins continue de Beton arma. Armitura 1 rep ndtura principal de reilentd in cinp. In mo- ImenteleIncovletate postive, armature 2 constitae armtura principals de reiaten{a pentru momentele negative de pe reazeme, armitura 3 preia ‘ amen prinmnenaryonesnnnantamn fovjelethetore, Armatura 4 este o armitorh construct, sae uncorl de Teslstents(gasidubie arate), lar ener int mts eu 3 sett gi i. AS Sane pn nse mere ses tiie acetone (ig, NSB, 8 ‘ind cabluile de precomprimare se ftind pe teat tungimen oper wuntede_preinindee sat mans produe perder importante de efortari {near Ts figura XX.19 este aritat un pod de Beton armat cu grog} continue, Sectien pe reatein ete sponta prin vite, 6, Pat cox grin Genter rinse Gerber sint aedtuite dint aueceslune de grins cu console i grin lnependente ce razemd pe eapetele nestor contole, asttel casi te Shinto seactra state determinats I eu console (fig. XX.20, a) sat © rind independent (iy XX. 20, 8 , tea de rial continue ch dewsbiea cf momentele nls ses In pu {ele hae eumosete si amine pe rstemele giao independete, Dis pune, livedereeconomiegrnale Gerber a acleatavantajeca ginal continue. plum, nd sistem sate dterminat,grnda Gerber me ete seas In toate negate ale reazemeor, Det pode eu grnsi Gerber iat ai Pola prteniose in cee ce privste tara terenrilor de fendi, care Five ince treble st nu depayeaelanumite Haste Sten complicate grinnlor Gerber mine aera construct atocit eatnaren ezemat gio inependente cer alee special (fg. X21) Teale ii eo console eas aceea grat independent tee rede {i mat pati de jmdtate pent ase introduce fn falimen total nalfimes parte de reazem core au este nea. Deck dspoiivl mu este de ‘optat decit la gring cw Inifime mate 9 deechidet important. abstr lopeaitivall de seazem a grnilr independeste pe cxtrmitatenconsolelor tebe a fink peama de fortletAetare mari etait 8° ‘ce nctionears del tree intraduns pternicd armiter neiat Ia 4 De atemenea se et pune si 0 armiterdcorespunedtoate pentrw preiuile Ina peer eps ease pl # a det (hg XX) n cen ce piven grazie ra console, alesis farmaren lor pe re seme se face Ia fel ea In rinse contig 17, edurk pe gine dre i elmente refabricate Prolabriarea consitule 0° metods de exeutie ew imps ati a rtnzarn nds acai i! ence pret in ae Se sabes; aleatoirea poduli, forme sk dimensiuite elementelorprefabri= Si procedeee de imbinare a slementelor prefariate pe ante, sale de eon a een ~ tipiznre elementelorprefabricate fm eit mat puline tipart 9 care tip sh se abeee in numb eft mish mare; imonsisnile si grevates elementlortrebule st fe asttel ~ forms “hecuia, mampuiares 9 transport ia cone eft al alee inl a pra > steatuiven contri a te ste concepts Init monte pe santgy ol hu des sia inane se ayor fe eet. eat htm de moncltiare eit mal redse sce manopert it mal pin inte stem de pecabare alate ne mentoneah a ipefarceree grinned in formh de (Cig. XX2) Mal toute gral aerate ona lngh alte formeazs Inreaga sectune teaver 2 pou Diasec po enna pe wontir prin monalitare Beton ‘ono prion tn cae pitrind bare deol (ost an) ce es Ain cate arog Ui. NN, Un a proced de ngare a anteater tte prcedeal cat ade acon prin lb sete plete metalce Taste pe diatognce lementlor prelates, Acualmente tenn ate ‘hslnetele prefabs aaa pin precomprimares taneer= Sai inte supantrtur Cable tonevrae tee pin glut previa Im antretoazele lementelorprefareate (ig. XX20): we prfacrce parte grin monobloe sce porta de pack carosbf monolit . RX-25). Acetate ete sdoptat tn dowd sep Ace reduce numa do gos pentru afin structs optim econo iin opcat de a reduce reatten profabrcrelor. Poriuile de plach mo- vite re tonrat In alae srpendate elemental pelabvete atl eh ie cst achle sa qatodae special efaearen ce gina tonwonee, Peni vedic gretaten_ ler ienteorreabricate se Impatte rnda in trnsoane de Tange Feds (Gren 230.9) cae be bind pon precompriarelontadnls pe snr {e'peoplee de lel de monte Act nat ae avantjal ch ete Pr™ ema tanspertaet 1 maniuli, elementleprelsreate ptind 38 pp gt apap =<) B— 4 reduse la greulati mit de cltevs toe (lg. X%.20) Dipositivel are fast dezavantajl cf neests 0 operaliune de precomprimate pe yanter care se face tn condi grt, tronsanele treblné ae agente pe pltlrme i por ill relative peeig, una fat de lla. osturle dite trom ge tpl ft mortar la grosnca de 2,4 ci, Ele se pot ange eu ryt epoxies ‘liminin flees mortars de ciment. Aces procede de trate seta flor necesita ca statu de rin ah iba o rosie foarte mich (ah Im) ‘eea ce impuve ea feel in contact sl tronsoanelor adlacente i se pssincd Detect. Aceasta se otine print prelacrare extrem de exacts a suprafeelor {m contact i eventual ear prin psitea lr Ia Zavieaie,proceden eae 0 idplat Ia exerutia woul vaduet mare la nol ln fe. Acetsta pire se veae lneazd pia turgareateonsoanelor tn orines fn eave se introduc in rid, supra seetua traasversale « towsonull turnat satecior servind dept cola) pentrn tronsonul rater. Grinale monobioe sau executat mult tm treeut le din Beton armat cu srmatord obisnuits din OB 38 montath in bare separate, fe dia Beton g Cd ine contra four. Armarea eu caense sudate« fost partis din causa ensumelel mare de ae al manopere si costfu rica al sadn. Actus seareMementcie prelabicate monoboe te confettoneael,aproape excunv ‘Ts betom pecomprimat, Seinen fol este afr de‘ eu bulla parte ove Gvinaletronsnate se folasse ln ssteul de peefabrcare paral find tee ate lec loch snot cx in figura X24 In figura XX28 fing ngaane eae a serit In sooatructia saprstrututt uel Viaduct seed uid ethene pease ind grnale monobloe say tronsonate se Ig ce plier molt tlementcie prefabncate sat reviaute cu armaturs Ge lyatua ee leat tcpesipeoars pact) se form demas ig. XX, Trotuaree a exests fe monolt, fe din cents prefab eid se lag eu mastic ce les sn gral prefabiate manga se pod utd da execu dn slant rica pie ore pec cui pretaiaite sin at mat ma giclee alt eneun ete alg siipa de essai we reduc no fntercle Ubu dota en actle ‘Condit de simpltate a eaccuisi im prefabccale a dur to seducerea uptrend In pesto oni fon Independente spin rexemate Le Deschiderile importante ale tinzlor yi ditanin mare pe vertical, Intre axa-neutra yi muchie Inferior gallo, eeea23 cond de defo. nafit mart ae fbrelor dete aceats mcie. Deformatie pot proven wut Ina din aeignarea anor Ineiedi longitudinal ale grin al eror eee este ‘ident, dae ehiar din ncirdrlevericale. Aste, grinds din figura NX, a ciel Torind in slate einereath ste desenath im line panctats, capitis Sub incedril vertical forma devenat in ine pid. Predapunindo rezeme mpl pst outta de rei, pune de rezemare AB deb extent fe deplaenzs In staen deforma gina Iu A" ar aa neuta ‘hpala Torna JAY Sa preaupus cd punctu M-rhnine pe loc Areal MX i ae [ne scr gi Depa Panta N 3 —N" hie cu total nega In raport ce pret pe oon ab ale dep Siti A Hse punto A's B Destin dstarmata pradesh tneaforfelorverlicae,puncici de vezemare se deplaessd modiiind Siatana date le de la af Dard deplasrea bers a punetelor de reemare ‘te ingest nga se pot nase eft considerable care pot conde fie ta degradares quia fe ln degrada infrntrctar Dim acete cons ‘derente deformatin oul deep este asgurat prin dlgpoutive de Teze= mare care pert rote grazie pune de rezemare gt departarea 0 {propre Tate ‘le 9 papeteor de resemare Dispositvee de ezemate pot fh constitute din —etieulatt st pendal de beton arma; = sparate de reazem metalic, execulate din ote turnat de march superonr —aparate de rezem din ncopren; 4, Arial gt pendal din belom armel, Digpouitvele de rsemaee ele ml eomomiee pent edule masve at atu gt pendal de feton armat Area permit roien rina fm punctl de rezemare se po rea: ‘is in mad ce i dito fete de lui ings pin eare'se ree ‘hath groaes de ofeLbeton ce impleded deplasaen ginal tit lngtinat Dodulueitstranevera (ig. SX-3)-InruetIncaeaie ce vin de grind int mar se smmensjcar sub fala de plu un etzinet adie un blo de beton {dared Ban B00, armae cx © aeons speck prestnilr mart Toca Ostet de armaterd poate eaiaats din Hee (erste spiral a Sara unor Bate verti) pnt ed —Cuiet frets . Pee xxst sy Pendull permit sit rotiren section si deplaarea es fn igure XXC32 este rata schema “Eve vertical Panctat) in poitie inca elnd grind ‘ae ramen roves deplanee Pendulul de Beton arat se preaints ca un peete mie de betonarmat de fea 350 cm rose 1) cu lave de clecbetcn pe tieh direct Gig, NX, sd), Pend re du ate un sts Ta contact eu grind guna om, fe contactal ‘St infrastrctare, Act pliei metalic ig. XX 3H. Eeprevid ete pl ‘lati en supra Scared centu ete acslay tlt pentru paca supercars cit pentra ea {tsiours faesst fel, pendall ge rostogoteste fats de cele dost plac plane te reciare un cilodru circulars Arca 9) penduisint gpontive Seine sh yor de eat ‘Pendulau dezavanajel can naime mare x nu pots ie ayezat co parten fer dnferioarh sul tivela ape extraordinars. Dy, Aparate de tenzem metalle. Clnd se impune 0 tnltine 1 rv gpentvele ‘de rezeaare se adopth "sparse de renzein mela tgura X35 sit arate, dows aparate de reazetn” fae unl’ penta pendal fn po pita fn punctal ‘Aparatele de reste (xe pe ‘ele mobile permit ele de reszem mobile cu (recae de alunecare permit de- ‘penctulul de. reasem prin aluneraren plcl soperioure peste four. Aceasts deplagre se produce Samal dups ce glade 1° orf gala -eu Torta de frcare ce se produce tnte cele foot plies. ach reaeHunen este mare (ays cum ens carl i fle cu? descider_sailee sau mat, emul nu Tetioneart, Tnlocuind “treearea de jueten afoul, ‘sop ‘efortart_mult mal ml proveald di frearea i modal de fupetionare al sparatelor de reazem reese Independents ea 3 Ia orie grinds continu este necesar i ‘ute. ingursperal ‘de rearem Is, care are meniten de In edica alunecarea sau Tulare Tongtudinals a iatept suprastructut fpt fare ar putea ft posbil eu siguranfs dock suprastructura ar rezema nual ‘sparate de seazem mobile 2 rtd Acste plas se exceuth din ofeeton 08 4 min (4ops cum re suits Gin cael) ga ost de ‘cea 120+ i em. Cuan Se ap Inte en ena tanner pode pia are cu dameral de 10-20 mn fermunoue satel partea dc ss ele rau pl sngur Bloc de Beton frat care consti bance eine. Parte din infrantrctars de i dxpoitivele de rexemate ping 1 bloc de undatieformesshcopul-enlee Sapa are pone denies de ee Seta ufo suena pl, Dack nw infevin comtoerete spect. oes ‘Steaite ae ‘onstruce’aub forma masa in betonuinplt de mared BB 100. 8 200 (lg, XX.38 51 NX). Eleva reazena pe hoe def Satie, Patten nope x levator caren sn afin pani pe grote re iatran Beton de marek mal mae (ae isan je cate aiden tn Delon compact. ct mal putin ine ape ae ute flo ae de aciunesintemperior apel say apntitoion Pots sponte pric pba Su sei wie ‘our de funda se execu tn genera din beton sia de marca 1 100." 150 ind astemul de Tundaticadoptatprevedefundares drels 2 boii pe teen de fandate (ws. MXN gf RNCAD). Aca ose fxeeua in ocinte de pabplange* lesin sau ae. Epica 9pa din init pie pompae sept fo scaare pinta ata ble Racodarea cu tranamendle se poste face ceonomie ex alerted con, prevaing gure ofoneesulent ae Tung Tig, XX 38. “Aceath dponiie impene armarea ‘irr nica eae se comport cn o grind consol att pentru Tacaearenvertcla prevented ies tatca‘propie eit pentru feteearn orizontllprovetind din hpingees plinth x ins ‘Dacdsefaceracordare cu tertsmentele pri ar, sda intoarae se pot reduce mult pe poste obine tx consi mal reds de-oetbeton, Ta Seiimbconstrctia devine mal scumpa terbund: ac contrac dow Sip al cavor cat eae eu tit mah mare cy cit sat a gel cone de fandate (lg. X40 sayfa lle pt dental ine daw ede imi ‘pamintla prin iloeuten clevate cael cw aie (pre vertial Fa Wien nx padi, Xt), Desspre sla soca 8 grind tans ‘eralt ‘in heton aeoat eave eooaite Denchets cases pe eae se Imonteasdaparatele ge Tease, Tn fgurn NAB te vee eile cle in impel tonstrctie mod analog elevate cull pot fi fnlocuite cu eoloane cireulare practitioner densa a ar ape ote tn tase de cnditie Uc de caniile de exec (erent urgent reduecea de manopers pe santer cle) seat Culelo Pat avea {ote vara a yee " Piles Plle se pot execute ex elevate masive (eH din beton somats Dact” erent de fundaie este rezstent pla masve se ponte exeeula cu un. hot de fundage mai redus sew Tract negtiv igs S045, 0) in Joe fips de pal sormal'eu eevafa de latime con ath (igs X34, ah ‘pont reduce presun le se pot fees ro (ge XX) sau sa forms de stp izolat cu 9 gl, dezvolats in on- fi in-ombele par lterle ae podelat (ig. XX 1) Sip pier In Sechune sb seas Pan ‘eer erin pit iL 2 r = fi jormal pe axa traseului. Astfel, se poate crea posibilitates de - 4tilor principale, Pentru a putea ajeza consolele pilelor normal pe axa traseu- In siuie cae ade platitor i ghejut importante se recomandi et ping In nivel i care vin ‘pluton sds execute elevati ase. ‘Docs teen defundaie seals Is ancl tal mar dct psiiittile practice de eplzare apy, blcal de fundatie ponte fi selznt pe plo. ‘Fundarea pe pilot devine smal economich dacs" ternal de fandatie se afl lave adincine mal mare ectt 8-10. Plo pot fl de tem sau ton armat, Baek pilaf de len sint complet sfundati sub nivel cet inal schaut sl apeloe subterane prio de Putesite este fnlaturat. Pop Soo iam ana ce et Dae treed ic come Aliph de umditate, au eapactatea portanta mal mare deet allo de femn permit economisien leant I schimb iai de het’ arma sat thal scomph dest ot dim lem 3 bate un wl) mal gre, loca de fundatic in care se Ineatreassextemtiesuperoare ale ploior se atumeste rade a0 armeaes pentru a impledia degradaii fae” ar pten eventual spires’ datos Incretilr mailcale proven te ta pilot : ‘Terenure gramulage ex wispaste fine saw pletrigriy tn strate nat gre, nw permit hateen piloilor. In ssemenes condi fundaia se poate reais foleied cheat eh er womprimal sou coloanel Cu ches Fitser comprimat se pot atige aint de 20.30 m sub nivel ape fare coloane se pot tinge saci pind tn crea 60 m “Cheon esto consracie de beton armat sau metalic, in form de ext cc, sent earn om rind In excalin 9 efuaen ri de aub nivel ape une! pt aa eles, s fSciad parte aim Moca fe"Findatie al aceators (ig, XXA0, eh. -Chesoou se compane. din pert Pg x6 “f 1a tavanul ce adipostee camera de lerw 3 in care se Ineeazh tn. mod stmal"Apa este evacustd pun eral compriaat ineoduh Is preione fla eu presvnes spe de lcotanivelal Interior al ehesonuh. Yo timp iin camera Iver se Sapa, lnpartea superoarh\ieaupra ape secon Seale in coatisuare pila anu ele (ig- NSH, 9) staat de exes compute dia: tabul sou coyl 4 chtupana,sscegoral pent Introd rea materiale spent evaeuatessapsturs dint Tatalate de pro. ‘lcera'a Serle comprimat, ce te afl pe mal ‘Campana este previauia\ew oul ay capre exterior @ 9 spre 04 7 Gina ga Beate desis, at 7 Snchekcampand ate secexah ik exten Inchiaind us stn rma le sera compaimat, Tn campend se ebjine prsiunen dio oy gdm camera de Tuer i aaa ete pou desehderen ius dect pote phtrande in camera de cru Prin. succesnen Inverts operatvaio se poate ei dn cammers diners la exteroe 30 pose ‘vacua excavatia.Dupi ce ehesonl sa eufundat a ata prewsautd In praeet S"hetonesza camera de Inert Sapo spatiale eare fost font eon ‘Back passa eles ete aumplanth In ial spy comstrtin se ieee de pe olnst arteals pe eae se tonreschesonl ae inataless casa Colonel Sint pilot de dametru mare (080. .5,00.m) reali prin eseavares pomiats in interiors wor nat prefaieate. Tuburiesvanacnea Sn teren prin excavaie Pl ‘ecesrIntntriral tou ae introduce semitgraeabanel tap a tara Bema. Tuba wate eutat sh seanseze pen eranine speciale axe pein ‘ian en viata puternice Capitotat XXI PODURIIN CADRU b 1, Genera adult ead ste cava Elemental de rexiten{acontnut In suprestructart formeaad ‘gle ‘rodrlt, iar smestcle ate stn. napraseactrsformessa a cata ‘Se fonder in figura XXC.@ wm cade ACDA ef stp rtcuat ts 4 9: B Inoteindeadvalew'o ineieare 4 Um, 9 prsupunind e& puncte AgLP py Bet dels a penn cdr ferme ira Xt. bi ila ae presenta sige tn sean posi, earl be pre ‘pase sation CB ‘Se inkeodue Jn, A” al dos forte orzontale ease creas pink ce due extremiaile A” JP abe spl In A's. Cadel ja forma ds figora” XXL ec rigla vespatind™sigeata. ‘ modal de comportae cind se ltrodueeatculais fora taetore ear par ln-extremitaile rinalor In consol ‘Modal schematie de functonare © artcelaie! se vede In gra XI. ‘0, iar um enempla de ate ste seat tn figura XXIL, b Ariculatia Cranamite oumal forge tietate, til Inet deformatia longitudinal (gna ate permit ln cvthapartia In grind »unorefortri din vari de femperaturd, din coneacia betontha sau din alte eases ec io eat cy % me pie 5 is 5 ey ral Po oAgestiog \nnmp tts 0 ni 2: Prinepint metodel de contrete tn comsalt DMetods contctietIn coma pare cao comsecina a folsrato 4 precomprimaritbe-onlal in constactia padre ma De lao pertian redue a grail contrat prin metodele obioaie, fx austne prin efoaje se porate eu consraciaincomola (ig, XXTTAY, a'onson'now tain bion tata este prin de constracin eae rit abil ria de precomprimare P at In raport cu rota om moment are ehilirssh moment dat de grestate a rossonul de nee e'vor actions mal tia timp expla pod De temence era Ge precomprimare. vm cei ora tietare in total "date rie pods expatar. In figura XXI14, 8 on Toalat au ait forte pl efortaie uiare care sub acta rest a tomaon 8 fore dep eon ipl aa ‘le te camping in explonare apar in ‘pn gretaten permanenth i grevtatea, moti lal, sel ioce fortune uniter din rata 1 devin opr i aw dint aratats nigra Ta tote pote fomprtmare D9 sania inerioars fe mat mic, cet mull gale eu zero. ee S ‘Mit tn limpal eonstractel eit sl In tipo expats, pele pat sotctate la momente Ineovletoare din eaeaInereornesimetsce dn ele dua deschier!sdieente, Duck momentele sat tite mar nel prog Linder, psc tree arate. Dat scetinnen pie rate easetala (eu ol In {enor st impone exeewarea wel eonstructs dm brow arma ‘4a ponibitatea concentrari cablurlor In pereiivertiall ai asetei i @ unul Provdea de lacraeste urmitiral: dupa execu ple se constraise tus conan sear 1, fsustinte de ejafodaje de invent agitate de pl {ig XXI13},Deta actate cone nie dup inti, be ont soca feScenietevosnane Fe aes dec Tronsoanele Hees perech se consruese sultan in seopal de a reduce le minimum momentee de Incovsere din pis. Construct se face ‘ajatoral unor careers speciale cae rez pe parte exeentath a genal ‘See stain in consol un eafoda) pe eare stu cofreetronsonul In er Instr neceste seth de aerate ig. XXILS). Dupa intr heto= ‘ul cae 4 sonfefinesrs cs cmeal fate rapid se pretensioneaza lui pol eérloael inlntena de o parte side lta pile eu Ingimen tr reduce timp de execute se foloseretrontane prefabreate tana tn pore definitivs,Precomprimares se Tace dup Intrirea In rosturle ronsoanlor se introduce am strat subtre de mortar de ‘iment groimen strata nd 2.4 em) sate Tasnd siti (de grosine pected su 1 mim. Foloin ein, mpl de execute se scstenal mal ipsiminde tule mortar 9 agleptaces. lnk Ia ita ‘mortal su fea XXILGcat tt on poe rns dept contrat coma S. Avantajele $f dewmvamtajelepodurlorconsraite contol jele se pol confections din smente metalice de iaventar Operaianl fxecutie se pot mecaniza im mare misurd. Del acest proceden de execu educerea in mare mlsurs s materatlai Imnos sa volimuli de Printre dezavanlajele acest) procedes de execute se menloneazi recsiatea unor tle speciale si domenial de apicnreretrns, numal la Podurile de deschidere mare (peste 60.--70-m). Capitotat xxi PODURI DE ZIDARIE § DE BETON SIMPLU 1, Stet sate “idsia de pint sau de craigs cai belontl simplu na resists tn ‘bone conti det le earn decompresione Deel singutul element prncpal ds resintenf ce te poate otine ew este mateile-nu poste fi dei fol, ene sngural element de construrie a chrlsolitare principals redo: Sts poate fara alld de compresiune, cu candfia ea forma sgroximen ie aes corespunautr. Deel pocurte de side ta de Beton Hep pot f dete podbot 2, Aebinzen general pods fe ate Poduile de sdisie saw de elon simp 2 pot let fee Umpan si vuuplaturt (ig. XXIIT.1), he ew Dolisoare de desetesre (ig. XXII) Ta figure XXITEL, Saint sltate dow seta print-on pod ea tpane tj omplottrd scofvhe verticals NOX fw diopial chet bell 9 sek YY" tates sejnme oovecnrea boll, lta f reazema pe culeele 2 Cala onset este constrith peo umplutur 3 rae ete sean pe Bolas dou dum despejia Jaume diopane. La parte superiars timpanele se termina Drint-o parttane ce lse tn afareu cea 3,+-10cm namie coronament oronamentel are un ol exlunivesteie.Timpanele se pelangeac Sear fear! chia pe terasmeatepuvtind mute de at Inoarse, Elemente Sot stat artate in figura XXIIT3, 0 ‘Umptatura poate fexecutats din plmint, pte spars, blast sa din ‘ton simp de ares labs (de exempt B39), Bolts so constrain antieNtate din pint de falie. Apoi wa exeeutat in siavte de pints brats cu moloane tn Pataca, din below simple sat fin zidane de ermids, Tope sda Intoarse se construlese de obs tin acelas materia ca olla Cull se execs In tod oben in ie (de pinta heutt cu moloane in parsmeat, seu in beton stp Tibra medie bolt poste avea diferite forme crear, miner de cop (arce de ere deere Yate, cordate inte le ig. XXITL3, by a 0 form Satcare objinuta in eae Aeeasta form se state pentru o-anumalth ig, XXII a xn Leectrea bth, Patent hl; ste the acon eats i bot Invitere astlelIncitfitra medic st coinida ex cura de presiane, Petra yuna execu im trout forma geomesicl de are de cee sau miner de ys dea intradosl 9 extradasla boli (ig. XXTILS) Dect intradonsl bot are forma ma eicere, bolts se momeste Spin cnt. Dac ota este fle desehidere mates Mai ales dacd cate cueculall dia beton si plu se previ rst Jn Gmmpane deasupra nasterler_ deasupra cei htc init timpanele sé se-posth deplasa bere sub influent defor- Mmatiet boli Alle, Unpanele se deterioreazi si capitl crip ac feghlat, Cind maplutara este execuaté din Delos simply, rstul se com tinua pri umplutra, ig. XXUILA) Greutatea umpluturit a impaneor sporese mult slltirile in bolt Timpanele inate side langine mare care spar Is desehiderle mai mart de 25 mca rida ssi ce tBeid perspetiva Vii dau un aspect arhtee- toale putin rest In figura XXIILS este artat un exempla de pod bole de 2idt- Fle de plated eu tel deseider Dinpostvel ew bolinoare de Aeseizeare miyorezi mult see tea sustiauts de bold st permite realzaen une construct ais le, mal economice i mah stetie (Ge fig. XXII). Pe extadonst vg, xXIILL Beit se constrains plat (pe- ‘li traneveral) pe care seazem’ otiourle, de deschidere mies {G...S mn), Boliyeace stain oumpiutur de inline redua pe eare we em ‘truige ale rte. Decale mat mee o tpt eu baioare Se pre- Iungrate 9 deanopra coesior 3 unelecazutl cu bolfonre de deschidere imal are, sl smume de acecaydeschidere ca # vindvtele de tect. caprroLuL PODURI BOLTITE DIN BETON ARMAT ota de betonslmpta find mai economies, mal yor de cxeetat si cu volon de maoperd mult mak reds Uns s inloculaed blade pit ‘en dela socal secolua al XIXCte, Sollee mr de neovoleedatoate ‘eeteeel Beto vail de temperatarh an condus in med og ls ‘Tiare boil de beton ipl sf dela apasitia bol de Beton armat pa ie baton armat putod prelua momenteincoyoietare importante a putut Be dimension ital eeonomle pa putut eer sperirea considers a rinederlalggind wor deshideren de 100 m, iar de eurind. desc feren de perfrmanta de 905. Bote de below armat se pot constr f trpta ortclate (ge XXIV). pata lncatat ete un element de resto tap slate neler inst i tn comecin muse poate fon dcit acolo unde funda it nelaale fc su erent practi icompresiile. poe dubla arenlate bu presats nit un avanta) (ath de exealte ‘ie rp articulate au avantja find static doterminate suimpun condi svere a ceen ce priveste poibittile miclr tart inegae ale fds~ ior ta sonab, bt tips atiulate dew une complica t realizes iteaatitor sau sigeatd latin mare sub IneireSlle mobile. De aces, Sctusimente, bole so executa-exelusl tacastate rate dubia atinlate sau yg, SIVA PODURI BOLTITE DIN BETON ARMAT svptanghaae bl med ge RNIV.R cu ne fq. SIV 9) sect ig, NRE Boa mas eteconnmis tec cel a devchidet mar, boltetrebuie st aibt moment de rl'en axa oizontal ce tree pin eat de geutae (© seh past ma parte esl att acta, in eure memental de ierie se cbiae In ea ‘ele dou pli tas suextradosal 2). Peet Seal serve fst sie sh da pi ae ape Satie tad. Dis lc i low plee pereli sit giz prt rage Sea glu pentru permite eeren I revisia pul de a un copa i ltl oli Botta eaersts se lolueste la deschidert mary (peste 80.100) alta cu nervun sc adopt rat in eaves forme complicate «sei din card ed pla nu ete eomprionata deci peo snumita parte presiones spare tx dteptl netvurlot i de eto i 7 ae tata nap cee eimai ‘reitenls ae ayass af extras ef i lend, (ig, NXIV'S), La ed p= S om ation pee) Sete rome ow ooume was stan eae 15 dl ol ml 0 om ae previ tia (ind data tan atcatn'a bli. Lame distant dn ea east ae eric enigma 8m ot ere Caz mal rsas de wa sed scceht stature teen Dieta treo se calelez seg in deme pal a saad bate su actunen Inder ae eal ig, RAID ne eae ee rb ab coe ne aime Contract pentre suiie arnatr principal. de eu san lement contre saps i comprenune © 1 eee e fell dimensonaes rion 92 amatr be fe Th ‘Gasca compete exeetle a Tvs ai exe determinate Mra mee. Pete aves soli cat mitt tntnomeatlecovleoare ste feat ca re mele DA ama a catnlea sence cba de peut) penta 9 anu Fa cmt gett ncrcaten permanent sa Petr Saereren sepals 1 in facbreares moi rte acasrate qroimen variant cone de I hse senate sie umentelIngveetone vat asim. Grosipa la eee este dori Paonia ain esi 1 ple obpoite, mes Bol este constant pe {oats Tange. de ta stete pink la nyt, a podurlé cw bol ew sigeatt mate Timea ‘fig cne arab send de i eee (nde este minis) plo I master (ene ete maa. Seats dipole spree stabitates transversal a poo reduce fost unlare in Toke eiontletranwerae in snl de o-agere a Dot ig. XXIV). i in carats priniple ale olor ete plots (tar sie) cae ene raportal dint sigeath yl desbidere. Bole de Detonarmat sectors bout cu plone de 3.1/5 Ind tn carl eet ce TSastue lotsa pot apt et oat mart pls 10.112 i, XI ie, XXIV, 2 Constracia ire Wot seal Cen mal simplt constroctie ate sleatltt din timpabe 9 omplatur, ta felea'la pode de site Tapancte ae ensues dn bel np leg de bata prin bare otePieton Inte tn Beton crud din Dols ig, XXIV), Decehirea Tt de pode de ine conta In fap eh tr isa eat snc wes de eon sma Tt ina in timpane ve previ vont tn Geptal nasterir 9 step eel Al Ainpance ar ertpe at in caus deformation ba sub iced a ne fala varsiordetemperstara et sn atzn contac Beton ea ‘produce diet in timpane tf ball. In figura XXIV7 se arata schematic mice In mpase tn tunctie ‘de contrat biti, hina puntata reprezetind pou ie is pling Dosa dupa protscerea contracte. Bepasre arta ft eatideren sata, ix init dverdnal cor mieten tet Upon rota ade rn ima in cazl cod unpltura diate tnpane ese un Blok sla eteneaprat sccesar ea rot din tinpas 3 prelungeseh raver pe (ast anes Simpieur eel ‘ " ‘De asemenes, ve fac rst transverae 9 tn plca trotuarata deoarece sop eae at ma a tare Mh cement bir dee mpan, care se resin totieauna’cs' un clement na Se rcomanda ca rota rotuar ge fehl dite de2 tm ‘La dechider mar, pate 29 sx wmputara at deven res yar constitu ‘ojueateareinutili care ar conduc a bolt seumpe scuconsum mare denser Seoul De aces inane de pom ne impune desorars Bal fla ipoxitivel ev cal suginets pe_um_platla etpaton armat (ig XXIV wh XXIV: Place evte com ln pach 1 inal ougitdinae 2s reazemd pe peri 3 Slay feensrral pda ig. IV ref siyesaun pela 4 Trotwarl ele Jncratat a ginsie longitudinale targiale. TE epee ne potas, cae stn plaeajal im eens condi ca ve, NEI frei ranaversal (ig, NXIV.0). I acest Sr mse erin a pata “pest zi fmpreund un eadra ce mal multe deschides. ack oral Lermesajl contnud In apatele culeel 36 renzei pe Pe Yaa tap izle ( tgs XXIV) Se ae === WY ON pr oars Se aan ie 4 asx Ey Ysera £. : Distanta dntre pereit sa irurte de stip de pe bolh veri ogns i: tre 2 Sm Dacddistanta uate pret stu eit Platelaj de beton arma cess fine calen se mai numeste 3 tdi. Pteajal sau tabilerultrebuie trerupt I anvmitedistanfe sn special easopra seazemelor pentra consderen- tele aridate tune cad a ded neces {ates rosturlor In timpane. Un proceen simplu ete aela dea Introduce dessop ager Bai dot pert sat dow ind dlestip un peete sat un st de stp eaemind pe eee ar celia perte st ‘elif rnd de spt remind pe extra- osul bot (tg. XXIV, 2) Gapitotet XXV PODURI DE BETON ARMAT PE ARCE, Avele ew elements ringed rristentt lie de eton armat aint clmente de constrcte soliitate Ia om reste euenee Memento colton cea ane a escent [jl compresiune poste atnge valonpportante I blile de deschidere ee tt onde To el eae grt dee la coos neecongmice, We onldcrd scetunen abel ape Bolte de dsehidere mate (Ng. XXV1, Samat pube ese la mates in both eff se geal peste lek peek Metal yh elment de constructiecu ae(iunea a. Ingstl 9 ial, ‘ult 'nct sbi om ement dene sufleent de mare pent a putea aa oetnenele tecovleoare ie bit de deehidere mae, Un ate de Mees jc camstruchie eur cave ate accent forina eas 0 bal Is 30 James insta se numeste area unns pod mast nie poate execute deeit Haney oan ear ate sigur wari podaor ase e poate prelis arma il med a areas termine acy eter co forma ce elie em ‘Sectiunea arcelor se aleituieste pe eriterii economice, La arcele de even tutte adept Toran drptangtors de X29). ba rst scalete mal mare we opt etn sped: sot e Sct ch etionen dla Gig XV.) 5 setune ett. Aree S2See pat contr ct ‘es nate eet ain SVR est me Senet i pode cea Ie mare se conrtraiese mal pal. te are nr dept eek seo lle un slp Ein patel oy “oN o™’ es Pie axe 3 Seba stati ate Aele de beton srinat folosite la construtiapodurilor masive. pot farce inagrate — satem tpl sae nedeteminat — (lg. XXV'3, "0, fee eu doul artcusts “© satem simple salle nedeterminat tig: xXv.i"#); sree ct tre. arena sistem static determina — lig. VS, 6} sree cw Ueant sistem exterior state determinat — (tg: SAV be ‘Arcs e tran a folosegte In pode cu clea jos ade a acct potas lateajel seal sproseatiy lave nape. In aetive scestor pot an cece aa eee pat 8 nea (= va ll ace li lal al entrain int ‘eal ch 9 veal nayterilon se mumeyte po pe ace ew ele a miler. As {hires nestor podurt este smilaeh ew aeees podurlor eu ale Js. 4, dur pe are, eu ealen sus Podurile pe de ace. Podurle al lvor plata se lage Dodur! pe are cu eoleo sue Plaelajl, format din ginal pla Bestiph ar scesta pe sac (lige XRV.A, Spt Tent legal tee e b sere v7 supeioara print rig oizotsl 2, frmind fm anstinbla wn end cx ma tutte descigen act stip sink nals simu simensual transetsle i fe lag Inte anumite Snide gle eizontae 3 pentru a se reduce Fgine te fama. Arele sat gate Inter ee ew rg zante penta sai tite aca pete a pre ee len anh ‘eial sab efi Tore de eomprestune eae Te sot Be sen ales pu, compernte es pede bulile o van structs fundstilor's mal les stot cled se impuin procede de umdalie gel g euntitone, In igure XS seat tn exerply Ge pod pe ance Dre Fibseate feu te avteuaja) cw cles om 5. Pod eater, ealen jor san 16 mile Aleiturea pod pe are cu eae fs ete aritat i figura XXV-5. De areele'Tncatete elke este nuspendstplstlul (anu ter) ‘She tapld Vee Intermai anor de apni er rant alin ts netsh 3 in droptal hechry ace De antetoan resem. ginae longa Sera) Tcu placa cae sstne patencoroabls drama Pentru a Efrain clr ple eg tendon itte ‘Pare ae Tatnde pe porte poduist in este srele sat sufcent de ial (asasuprn gubartnul entra teers vebiellor pe pod) Im mod china {totuarele se preva ia exterior avecio pent cx punetele de suspendare Tale antretonsror si we glzesch eit mal apropiate deci destidevea sn lectageor sf ita tics ale, antretanzle sit mat Putin Slit ee mal economice ‘ Titan de sponse se exeouth mtaliel sub form de hare sotunde evi, selon compas sletute tin coriere sau din al U (ge XXV-7 @) ‘Sciam Beton avant de secionedreptonghioars sau dbl T (te XXV-. Contravintuiven ce agh are Inte le ve ponte sles ain vie plac ig, XV. ) san din are de elon art cae formessh 0 grndd ‘ut rele lem PomBoldalvaa se K (qs XV. br 2) Pentru 4 da posbiltate de dilatate taberals vitind forte mar in les pena seit ated taco To ran dn een onierii ter et arele, se prevede In blero rect (moc ischideray sa dvd rwtr ix alert desebider). In exemplal det Ta Iigura XAVa tober ae ba sigur reat bri Roaul in tablet se obline prin dublares antetoazel sa tiranilr J SV.0 gi NAV.) Antetonsle de arnt sat previeute cv ete dons ‘tic Console care ae peter (ne Plait), male inl eopelale clor coud ‘pir sl tableratel spot deplasatoel faa de ata in erecte xel podehu, Thad'nu ve pot deplasn transversal uma fat de cell (ig. XXV.9). ‘Podurle pe aoe eu cal jos (lg. XXV-10), 04 avaatajal cl oert 0 tnatime de cobstroctie Toate rest in comparatie cu pedutlle bite a ‘Ct podurle pe ace eu eal Sus, Prin aceasta se argeyte domenal de aplcare pode sae. TBs situa locale cin calen mu trebuie eoborith pink a naytere sree, sn anemenea cont se'sdopts um dsponty ey elena ioe. ‘Ostft'de' dap constractvd preint 0 alee mix eer dowd 0 » hier este sustnut de stip (igure XXVel 6, Poder tae eu tant nul din inconveientele mari ale podunlor in ar este acta batie si acele da ipinger mart orzontale pe eave cule pele tele se rca: Decale decorg de multe ot! grata in pletare 5 exeeti, tol ronan cont mal deat deel a fnrastractavle ce Sint supose ft pinged oromtle. Duel extremiatile nul are slat legate inte ele ce tii (ig. NX.) se observa ef inpingeie rizntale 1 se saps pe tnt ‘ir FSS a eee + i 9. fort intron se sistema stati are cu ran. Acest teresa ex vce gn dreapls are reached “u dspoative de ream smtace ste Beton mat, ya ca In reatmaren nae dep in figura MRV-13 este arta sates nul od cu are cu tient Se ocr ch infstrctara ce slestalth la fel ea inrstructaa pode afar SERV3" apices Yop dese cae rant ore ial de mapenic a Labi asi antsonce 1 ae Ia rin toe sustin tobieral format dn placa 2 grnate 3 ‘te ten elament sjeticton sunt pe ig. XY.1. Tabla trebule prevzat eu ron I fl Is peduile pe are in- castrate ci ealon jon, ferent dacs Urantul ayeula ete metal saw dla ‘eton arma (Uraatal de beton armat este continu). Necesttes rextuslor in aber se impune pent splimentare tt in rat Darele de ofe-beton in rs revi remit ew it spl fare esi pe a Ge repatite, Stringindplo- titel ae asigord atinderea pevfcts« tuturor_barelor det repartzarea unifr- tnd la toate Bale a n= tindestproveite de Is are vig, SX Mig. XXV.IS). entry 2 ile in Detonal irate, rental de belon srmat se pre- IS alesture a arta eu raat ete ace in ate Tolosst integal tabler co trent al elor dou gree Aceana seit se plc sa ges Poduie de ynea itructtablerul aw tebule a8 fe pres lt in raport et facies, taner se eoparou nrengn armas ees pre In ansambo, in raport cu reazemele,atcele cu tant se comport a fa ce grinle independent simp reaemate fig. RAV.16 a) doarety ited deci sacar cate semeate de conan tule th sete fun i redse economic dach se dee carci fe mometta neovietot feat sumat de fota suai ute ete’ pe cock ae akovwee cu elon mae 8 os fapert eu asa pnepal de neil orion, ee pron. in fara ee fri crioatal. 1 (ro vi) nr etouresitemol stati ¥ aumeste 89) Areul se poate sit eu dimens ‘alts din tmplogeren Ve Pledbc trad righ ara om, Arcee eile we pot construc inline foarte reds (1/140...1/160 Ain desehidre). Din motive estelee se cauta sat supime contra ‘is plana lor sceiunesscstor ate we sege cu ltie mare (de 1 Inti), aetil Inet at ab moment de Inerie mare Jn verueala VY" (fg. XXV-UD. “Tot In seopul aguas Staibtai elastce tient de suspense 1 96 onsruices din elon taal cu ectnwe poterail,svied fora deptanghle ier sa duble Tf aceat fc, sonentrele formate din tant de nunpenaie 1 antretonze (0g, XXV-18) devin cadre puternice eae nu hgidule atelor fe deplaeze Intra, afer in panel oe Tiana righ treba a8 bao forma propre sels de inoveiere sige tote Tn cu moment ere mare I apt zontal ee’ dubia Tana o selene easelats (0. fig NW. 1. Sistem combinate ottite san pe Seshidere sala pdr cu a mu dare slat eoustitalte dn ple Podutle tm re rant mal oferk si dapoative eombinate In care desehiderle ater Svea ea clement pencpal de Testes grinds cae ete con ‘areal lig, XAV.10, fea rant (ge XXY.1, 0). Hezes Sinteme se face ea ia rie grinds coninaa pe Ue desir, previzindtse Un apart de veazem is, fa eealte mobile 8, Podurt pe are Arcee sai slat aleatlte din profi vertea,pltelal ate ceases as get prt eventalo plc Faby cae a itn pe cota eh Inter al peretir vertical (ug. NXV.20).Sstemul stale Se avantayul flea da un leeat de constructieufor din couza Ifill mart 9 det sg ‘ded seat eset lations ance vegeta RSE Rae ean couse Bee BeAr ue em Dene pat slated Reels static nedeterminate si a0 adoptat sproupe exlasy platelajul pe stip. Capitolut XXVI ‘TROTUARE $1 PARAPETE, “Trotuarele slat igi ale suprastructriparlele cu partes carob, estinite vulaj pletonilr. Ele aint marine eat partes earosabil rin border a‘lror supratafésuperoard este eu 15... em mal ediats ath de partes cates su Tote gol, dacd acai ext ‘La podurle de zidirie trtuarle sintsusfinute de bot Ea podurile de elon armat totuarle se de cconomie, penta reduce Ia mini slementeleprnepale de reasten}a de beton arial moni sow pdabeat. Uaeoet sub eaiuare se prev Spall detinatecabluslortelsfoic, condcoatlo elettee pent nat Mul conduetelor de allmentare eu apo Borde se pot confections din piatr naturals saw din beton arma Acesten din nist degradable Ta evitule vehlelelar, ar armature atocoperte pot da ie ln aceldente. Suprafata ivulsis stotaarlor se ac pert cu un stat de aula uum erat de Beton, cu dale etamce sau de beton Erfectmanda ea totuarcie st aia o pans transversal deel ‘igh pir eavosabie pentra ase ela stagnaten ape! 9! acopestea cu heals tana gute Eilimen trotoersor este variabils dupa intenstatea cinta pie: tonilor dupa cus podul Se af centrelelocute st pe am dru, in afar 440 ora. Extanes trtwarlor se ponte stab Ye seama de nuiarel se Fuso ae pletn, eave se toners neces fatal Bedi We 2, Parapete Parapetele podurilor masive se constraese foarte va foloit depinsind de mateill din car este cons te‘resiatena tar forma 9 dimensivile de mat pedal ‘Ua podurile de idatie de pats ram foot (tg. XXVEAY soa eaten ge NNVI2). elemental principal ‘srt Matick ‘wocat parapet de plate ig, xX. ie, xX 1a poduile de belon aenat se costriese parapete de heton armat ‘monolt, din elemente de beton armat prefabricate sau metaie, care dau ‘omtrucieun'anpet i sopis. Parapeelemetalie ae confetoneass in frau U, I's cormere sau’ dn fvt de fe. ‘Un paapet simply din element preabeeate de betonarmat ete artat in sgura SST. arte guta SAVE un parapet metae simply, eonlec- Hons din fot meta. Ihaltines parapetual deasupea supatefel de clue» troturate tn ahh Vn Ree at ice ee a ettl de masvstae,parapeele me prevad de nice cy gol. Este recoman- ‘Gani agar venice te aba an al mart de 1 cm spre awe eva in med deasebit, din punet de vedere Gace coment rd spect eneie eee’ in alates Je a ‘Snbloepodutas care tice a presite 0 forma pleut la vedere 0 cam tructc sup pate de mansitate entra a plsrao perspective Uber 3 i i Capitolut XXVIT PROTECTIA PODURILOR MASIVE LA ACTIUNEA APELOR METEORICE. EVACUAREA APELOR 1. Ragull generate angle el are elect negtve espa siding teloneo, Petra treat tmpedeata stagnaree apo ppd In ere Scop se da pante ‘orespunzaoate suprafetel plgilcarouable troluatele. ach podul este macclitatei are 43H ac pose sds cf ndlpitores pet Ste ‘sgurata, La podurle In aller este heeesr a se da pant transversal (Ste Tolele de seurgere) att pir carob cits Ieotareor * Sapa ate be oletears pe supafeele de surge rebuieevacuata ‘pe caiea cen al seu le pin pantelongltdinale date rill el fe prin but de eoacuaree apelor fp care patrunde.pxin_tmbricamlntendgumulul thule impe- sits Bjung Ta Hementele de contract leper. De acea clementee de conttruce ae proljeash poatran att hidrcadater aust pap Sapa {rebuie prevents fu poate pestry segura aeurgeres

You might also like