EVALUARE 2010 1. Explicai necesitatea evalurii economice i financiare a unei ntreprin eri.

Procesul de evaluare economica are drept obiectiv - stabilirea valorii de piaa, - a valorii de circulaie a bunurilor, activelor si ntreprinderilor, - el constituie un instrument de orientare a operatorilor economici in spaiul economic al tarii. Necesitatea evalurii unei ntreprinderi apare cnd in viata ntreprinderii au loc unele schimbri semnificative cum sunt: - modificri in mrimea si structura capitalului social, - modificri in numrul si componenta acionarilor sau asociailor, - aciuni juridice cu scop patrimonial (succesiuni, falimente, partaje , - in ca!ul tran!aciilor comerciale, - cu oca!ia privati!rii cnd elementele pre!entate in bilanul contabil nu reflecta valori de piaa ci mai de"rab valori administrative, sau costuri istorice mult diferite de valorile juste 2. Explicai rolul !ilanului conta!il n evaluarea unui activ sau a unei ntreprin eri. #rice evaluare de active, firma sau societate etc. are ca punct de pornire bilanul contabil, deoarece in el se reflecta volumul fondurilor proprii, piaa, strate"iile aplicate de firma, el reflecta situaia patrimoniului, a averii acumulate de firma de la nfiinare si re!ultatele financiare obinute in ultima perioada pentru care s-a incheiat. ". Explicai iferenele intre pre i valoare. Preul este suma de bani ce se poate obine din vn!area unui bun de bunvoie, intre pri aflate in cuno$tina de cau!a, in cadrul unei tran!acii in care preul este determinat obiectiv. %tabilirea preului presupune ne"ocierea, evaluatorul nu-si propune sa determine preul ci "ama de valori, respective !ona in care ar putea ncepe ne"ocierea si care ar putea probabil sa se situe!e preul. Valoarea unui bun se fondea! pe noiune de schimb, se poate considera astfel ca valoarea comerciala constituie punctul de echilibru in care vn!torul accepta sa vnd si comparatorul sa cumpere. &aloarea depinde de unele criterii sau factori care influenea! dorina de a cumpra sau vinde' aceste criterii pot fi subiective, de natura psiholo"ica sau economica si obiective, prin aplicarea unor metode de evaluare care abordea! att separate cat si mpreuna, latura patrimoniala si profitabilitatea bunului, activului sau ntreprinderii in ansamblul sau. #. $lasificai iferitele tipuri e evaluri. (in punct de vedere al utili!atorului evalurii - evaluri contabile - evaluri administrative (cele solicitate de administrator - evaluri ba!ate pe e)perti!a si dia"nostic (in punct de vedere al obiectului evalurii: - evaluri de ntreprinderi - evaluri de bunuri - evaluri de "rupe de bunuri (in punctul de vedere al scopului evalurii: - evaluri efectuate in concordanta cu cerinele statutare - evaluri contractuale - evaluri "enerate de iniiative antreprenoriale (fu!iuni, suplimentari de fonduri, transferai activelor nete, oferte publice iniiale, rscumprri mana"eriale evalurari in scopuri comerciale, fiscale %. $are este rolul ia&nosticului n evaluarea ntreprin erii' (ia"nosticul are drept scop - nele"erea factorilor economici care influenea! sectorul de activitate al ntreprinderii' - cunoa$terea re"ulilor concureniale ale sectorului din care face parte ntreprinderea' - determinarea oportunitilor si riscurilor, punctelor forte si slabe in pre!ent si in viitor' - facultatea de inte"rare a re!ultatelor in repre!entarea sintetica sau modelul, in sens calitativ, pe care utili!atorii raportului de evaluare ii cuta in acea ntreprindere pentru a deduce rapid consecinele la nivelul re!ultatelor sale.

*olul dia"nosticului in evaluarea ntreprinderii: - este de a orienta evaluatorul in etapa de evaluare propriu-!isa respectiv in stabilirea ipote!elor de evaluare, - ale"erea metodelor, - ajuta la anticiparea viitorului firmei, - la depistarea factorilor de risc si - la stabilirea ipote!elor de evaluare scara valorilor determinate pre!entate in raportul final. (. )efinii valoarea e pia. &aloarea de piaa repre!int suma estimata pentru care o proprietate ar putea fi schimbata la data evalurii, intre un cumprtor si un vn!tor, hotri si avi!ai, care acionea! in cuno$tina de cau!a, prudent si fr constrn"eri, intr-o tran!acie echilibrata dup un mar+etin" adecvat. *. )efinii valoarea +ust. &aloarea justa repre!int suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de buna voie intre doua pri aflate in cuno$tina de cau!a, in cadrul unei tran!acii cu preul determinat obiectiv. ,. )efinii valoarea actual a unui !un. &aloarea actuala a unui bun este valoarea actuali!ata a viitoarelor intrri nete de numerar, care urmea! a fi "enerate de derularea normala a activitii ntreprinderii. &aloarea actuala , valoare de utilitate -. )efinii valoarea e ori&ine. &aloarea de ori"ine, cunoscuta si sub numele de valoare istorica sau de achi!iie repre!int totalitatea costurilor necesare pentru achi!iionarea si punerea bunului sau activului in stare de utili!are sau de folosire. 10. )efinii valoarea e utili.are. &aloarea de utili!are , valoare de inlocuire &aloarea de utili!are repre!int totalitatea costurilor necesare pentru dobndirea unui bun susceptibil a fi folosit in acela$i scop, in acelea$i condiii de utili!are, avnd aceea$i durata pre!umata de folosina si posednd acelea$i performante ca si bunul supus reevalurii. 11. /re.entai trei momente in viaa ntreprin erii n care este o!li&atorie evaluarea pe !a.a e experti.a si ia&nostic. - modificri in mrimea si structura capitalului social - modificri in numrul si componenta acionarilor sau asociailor - aciuni juridice cu scop patrimonial (succesiuni, falimente, partaje 12. )e ce este o!li&atorie evaluarea n ca.ul privati.rii unei ntreprin eri' - din punct de vedere patrimonial, majoritatea elementelor patrimoniale din bilanurile societilor cu capital de stat nu reflecta valori de piaa ci valori administrative, reevaluarea fiind necesara pentru stabilirea valorii de piaa a bunurilor - din punct de vedere al rentabilitii, trecutul ntreprinderii trebuie considerat ca nereproductibil' nu toi factorii care au determinat sau au influenat profitul din bilanurile societilor cu capital de stat pot fi e)trapolate in perioada post privati!are - cumprtorul nu investe$te pentru ce a obinut fostul proprietar ca profit ci pentru ce va obine le, de aceea profitabiliatea intreprinderii trebuie ra"andita' - valoarea intreprinderii trebuie determinate in funcie de "radul de utilitate a tuturor elementelor patrimoniale, cumprtorul netrebuind sa fie penali!at pentru politica de investiii a fostului proprietar, $tiut fiind ca un bun fr utilitate nu are valoare sau aceasta este nesemnificativa. -u oca!ia evalurii pentru privati!are, trebuie observata si anali!ata necesitatea unei eventuale restructurri. 1". 0!iectivul si mi+loacele e reali.are ale ia&nosticului +uri ic.

#biectivul ii constituie aprecierea situaie juridice a societii in raport cu proprietarii, cu terii sau cu salariaii. -onstatri - .innd seama de prevederile le"ale in vi"oare e)pertul evaluator va stabili daca: - %ocietatea este constituita le"al' - /)ista acte si contracte privind drepturile de proprietate' - /)ista contracte incheiate cu partenerii e)terni' - /)ista aciuni juridice in curs' - /)ista contracte individule de munca' - -are este re"imul fiscal al intreprinderii0 -onclu!ia - (up trecerea in revista a mijloacelor de reali!are si a procedurilor de lucru se stabilesc: - #portunitile e)istente in mediul e)terior ntreprinderii, adic evoluii cu un caracter previ!ibil po!itiv pt ntreprinderea evaluata cum ar fi le"islaie si re"lementari specifice favorabile. - *iscurile e)istente in mediul e)tern ntreprinderii, adic evoluii cu un efect previ!ibil ne"ativ (invers oportunitilor ' - Punctele forte, adic atuurile ca urmare a unor factori, cum ar fi: . o buna or"ani!are si funcionare a ntreprinderii' . contract si statut corespun!toare' . relaii contractuale corecte' . finanare asi"urata' . absenta liti"iilor' . re"lementari fiscale aplicate corecte' . obli"aii fiscale ndeplinite la timp' . puncte slabe, adic deficiente constatate in or"ani!area si funcionarea ntreprinderii: . statutul si contractul necorespun!toare situaiei de fapt' . e)istenta unor liti"ii contractuale cu terii si cu proprii salariai' . conflicte de munca' . obli"aii fiscale nerespectate. 1#. 0!iectivul i mi+loacele e reali.are ale ia&nosticului comercial. #biectivul l repre!int determinarea locului ocupat pe piaa de ntreprindere in pre!ent si in viitor. -onstatri a Pornim de la nomenclatorul de produse sau la principalele activiti ale ntreprinderii se va calcula ponderea lor in volumul total al activitii' b %e va efectua o anali!a a clienilor cu pondere importanta sau mare si pentru ace$tia durata de recuperare a creanelor 'se vor anali!a clienii inceri' c %e vor anali!a furni!orii' d %e va identifica concurenta actuala si poteniala' e %e va anali!a reeaua de distribuie a intreprinderii' f %e va anali!a "radul de permeabilitate a pieei' " %e va anali!a tipurile de aciuni promotionale fcute de ntreprindere, cuantumul cheltuielilor publicitare, evoluia politicii de promovare a produselor si a ima"inii firmei' -onclu!ia 1 #portunitile 1 *iscurile 1 Punctele forte ca de e): reea de vn!are puternica, clieni statornici, calitate f buna a produselor si serviciilor 1 puncte slabe ca de e): produse si servicii scumpe si de o calitate indoielnica, cunosterea insuficienta a pietii. 1%. 0!iectivul i mi+loacele e reali.are ale ia&nosticului te1nic2 te1nolo&ic i e exploatare. #biectivul consta in stabilirea msurii in care mijloacele de producie materiale rspund nevoilor actuale sau viitoare ale ntreprinderii sau ale potenialului cumprtor. -onstatri - se impune cunoa$terea potenialului de producie la un moment dat si evoluia sa in timp' - stabilirea dinamicii imobili!rilor' - stabilirea nivelului de amorti!are'

- stabilirea nivelului de productivitate' - anali!a potenialului de cercetare-de!voltare pentru a putea determina strate"ia de viitor previ!ibil a ntreprinderii' -onclu!iile se pre!int sub forma: - #portunitilor - *iscurilor - Punctele forte ca de e): o buna utili!are a capitalului de producie'utilaje moderne, produse si servicii competitive - puncte slabe ca de e): o planificare defectuasa a produciei, o conducere defectuasa a aprovi!ionrii si transporturilor, probleme de calitate a produselor si serviciilor. 1(. 0!iectivul i mi+loacele e reali.are ale ia&nosticului e or&ani.are2 mana&ement i resurse umane. #biectivul l repre!int anali!a structurii umane si a capacitii personalului de a contribui la reali!area activitii ntreprinderii. -onstatri se fac urmtoarele demersuri: a 2nali!a structurii umane si anume: 1 #r"ani!area ierarhica si funcionala a ntreprinderii' 1 (ate cu privire la personal: pre"tirea, "radul de ocupare' vechimea in ntreprindere' fluctuaiile, absenteism. b (ate cu privire la conducerea ntreprinderii: vrsta, pre"atire, e)perienta, stil de conducere, sistem de remunerare, le"atura cu actionariatul c (ate sociale: climatul social, protectia muncii, or"ani!are sindicala. -onclu!ia 2nali!nd datele de mai sus se poate stabili: 1 #portunitile 1 *iscurile 1 Punctele forte: personal tnr, fle)ibil, bine pre"atir, e)ista o buna or"ani!are, e)ista motivarea muncii. 1 puncte slabe: proasta funcionare a conducerii' salari!are nestimulata' relatii de rudenie intre conducere si salariai. 1*. 0!iectivele i mi+loacele e reali.are ale ia&nosticului financiar3conta!il. #biective: a %tabilirea e)istentei ima"inii fidele, clare si complete a patrimoniului, a re!ultatului financiar si a strii de sntate a societarii' b /valuarea diferenelor intre ratele de rentabilitate economice pe cel puin trei e)erciii financiare' c 3tili!area relaiilor efectului de levier pentru afaceri, dia"nosticului ratei de rentabilitate a capitalurilor proprii. -onstatri 4n urma anali!ei efectuate, avnd ca mijloace de efectuare datele si informaiile coninute in situaiile financiare, pe ultimii 5 - 6 ani, preluate potrivit metodolo"iei specifice evalurii lor prin metode patrimoniale. -onclu!ile se e)prima sub forma: 1 #portunitile 1 *iscurile 1 Punctele forte 1 puncte slabe 1,. Rolul !ilanului n ia&nosticul e evaluare. 7ilanul contabil este documentul contabil de sinte!a prin care se pre!int activul si pasivul unitii patrimoniale, precum si re!ultatele perioadei pentru care se ntocme$te, potrivit le"ii. 7ilanul contabil este sursa de date ce se prelucrea! pentru reali!area dia"nosticului contabil si financiar. 1-. Rolul !ilanului funcional n ia&nosticul e evaluare. 7ilanul este instrumentul de anali!a, pe ba!a posturilor din bilan, a principalelor funcii ale ntreprinderii: - funciile de investiii, - de e)ploatare si - de tre!orerie - in active si - funcia de finanare in pasiv.

20. $are sunt paii 4etapele5 n eterminarea activului net corectat al unei ntreprin eri' 8. %epararea tuturor elementelor de active in elemente necesare e)ploatrii si elemente in afara e)ploatrii (necesare ntreprinderii 9. *eevaluarea tuturor elementelor patrimoniale de active necesare e)ploatrii' 5. -alculul matematic al activului net corectat. 21. $are sunt componentele fun amentale ale oricrei evaluri e ntreprin ere' - activul net corectat si - capacitatea beneficiara 22. $are sunt meto ele e calcul al activului net cori+at al unei ntreprin eri' - metoda substractiva si - metoda aditiva 2". n ce const meto a su!stractiv e calcul al activului net cori+at' :etoda substractiva consta in deducerea din totalul activului reevaluat corectat (val. matematica a tuturor datoriilor actuali!ate. 2#. n ce const meto a a itiv e calcul al activului net cori+at' :etoda aditiva consta in corectarea capitalurilor proprii din bilanul contabil cu influentele din reevaluarea elementelor patrimoniale. 2%. $um se calculea. valoarea su!stanial !rut a unei ntreprin eri' Explicai semnificaia acesteia. &al. substaniala bruta este e"ala cu activul reevaluat plus valoarea bunurilor folosite de ntreprindere fr a fi proprietara acestora, minus valoarea bunurilor care, de$i sunt nre"istrate in patrimonial ntreprinderii, nu sunt folosite din diverse cau!e. /a semnifica valoarea bunurilor, capacitatea reflectata in active, de care dispune si le poate utili!a ntreprinderea la un moment dat, pre!entnd valoarea activului pe ba!a principiului prevalentei economicului asupra juridicului. 2(. )eterminai activul net cori+at al unei ntreprin eri prin am!ele meto e2 cunosc6n urmtoarele elemente in !ilanul economic al acesteia7 casa 10.0008 !anca 1%0.0008 c1eltuieli e nfiinare 1%.0008 cl iri 200.0008 ec1ipamente 2%0.0008 stocuri "00.0008 furni.ori #00.0008 cre itori ,0.0008 mprumuturi !ancare t.l. 200.0008 capital social 100.0008 re.erve 10.0008 venituri anticipate ,0.0008 profit %%.000. - Metoda aditiv -apitaluri Proprii 88;.;;; -ap social 8;;.;;; *e!erve 8;.;;; Profit 66.;;; -h nfiinare 86.;;; ANC 150.000 - Metoda substractiv -ldiri 9;;.;;; /chipamente 96;.;;; %tocuri 5;;.;;; -asa 8;.;;; 7anca 86;.;;; Total active 910.000 <urni!ori =;;.;;; -reditori >;.;;; 4mprum 9;;.;;; &en anticip >;.;;; #bli" ?@;.;;;

ANC

150.000

2*. $e este si cum se etermina rata e actuali.are' *ata de actuali!are este rata de rentabilitate utili!ata pentru determinarea valorii actuali!ate, la o anumita data, a unui varsamant unic sau a unei serii de vrsminte de ncasat sau de pltit ulterior. Pentru determinarea ratei de capitali!are, de fructificare sau de actuali!are, pot fi folosite teoretic mai multe metode: 8. Rata e&al cu o!6n a la mprumutul e stat poart denumirea de rat de ba!, rat fr riscuri sau rat neutr de plasament a disponibilitilor pe piaa financiar, n condiii de macrostabilitate $i cu condiia ca mprumutul de stat s constituie o pr"hie de orientare a economiei reale, adic dobnda s fie corelat cu e)i"ena de rentabilitate din piaa de bunuri si servicii, aceast rat poate fi folosit cu succes n calculele de evaluare a ntreprinderilor. 9. Rata e&al cu o!6n a practicat e !anca central 4ca mrime este e"al cu cea de la alineatul precedent, plus o prim de risc ". Rata e&al cu me ia o!6n.ilor practicate e !ncile comerciale. #. Rata e&al cu me ia tuturor o!6n.ilor practicate pe piaa financiar 4primele trei e mai sus5. 6. Rata e&al cu costul capitalului ntreprin erii e evaluat este cea mai recomandat metod, mai ales n condiii de instabilitate si incertitudini n macroeconomia rii, deoarece ine seama de condiiile concrete ale ntreprinderii e)perti!ate. Potrivit acestei metode, costul mediu ponderat al capitalului unei ntreprinderi (-:P- se obine pe ba!a urmtoarei relaii: -:P-,-cp A B-cp C (-cpD-ci E D -ci A B-ci C (-cpD-ci E, n care: -cp , costul capitalului propriu' -c , costul capitalului mprumutat' -cp D -c , masa capitalurilor folosite de ntreprindere (se determin pe ba!a studiului bilanurilor funcionale ale ntreprinderii pe o perioad de 9-5 ani 2,. $are sunt te1nicile e actuali.are' *ata de actuali!are este un element al pieei financiare introdus in calculul parametrilor economici si al indicatorilor financiari. 2ctuali!area si capitali!area sunt 9 tehnici le"ate dar diferite' sunt le"ate prin factorul timp. /conomia de piaa are 5 piee diferite: 8. piaa de bunuri si servicii' 9. piaa financiara' 5. piaa muncii. 4n piaa de bunuri si servicii o marfa sau un produs cu cat sta mai mult cu att aduce pa"ube. 4n piaa financiara , banul cu cat sta mai mult cu att aduce pa"ube. 4n aceasta piaa banii sunt neechivalenti si pentru a-i putea face comparabili trebuie sa folosim tehnicile de actuali!are. 2ctuali!area se reali!ea! si se e)prima prin 9 tehnici speciale, dup cum este luat in considerare factorul timp, astfel: 8. (aca factorul timp se ia in calcul din direcia trecut - pre!ent - viitor, se aplica re"ula capitali!rii sau tehnica de capitali!are numita si de fructificare' - suma cheltuita a!i FGH are ca echivalent in viitor, peste FnH ani, o suma FIH daca suma G o amplificam cu factorul de capitali!are (8Di n. 9. daca factorul timp se ia in calcul din direcia viitor -pre!ent - trecut se aplica tehnica de actuali!are numita si re"ula de actuali!are - suma FIH prev!uta a fi chetuita in viitor peste FnH ani are in pre!ent valoarea F)H daca suma I o aplificam cu factorul de actuali!are 8C(8Di n - suma J prev!uta a fi flu)ul de tre!orerie in viitor peste n ani are in pre!ent valoarea G daca pe J ii amplificam cu factorul de actuali!are G , J 8 C (8Di n - rd (rata deflatata , i-f (8Df n - rata neutra de plasament 2n, 8 - (8Dt Ct - actuali!area unei serii de flu)uri constante t - actuali!area pe ba!a indicatorului P/*

2-. /re.entai trei meto e e eterminare a ratei e actuali.are. - *entabilitatea specifica a$teptata pentru investiii alternative, - rata de actuali!are , dob obli"atiiunilor de stat D prima de risc,. - rata neutra de plasament pe piaa financiara - rata dobn!ii ceruta pentru plata datoriei planificate' *ata dobn!ii care este ba!ata pe o estimare subiectiva a componentelor sale (rata dobn!ii de ba!a fr risc "0. $e este actuali.area' 2ctuali!area este estimarea valorii pre!ente, la data evalurii, a unui flu) bnesc viitor. %copul utili!rii acestei tehnici este acela de a transforma un flu) monetar viitor in capacitatea de a "enera venituri anuale. %e refera in "eneral la sumele anuale viitoare de mrimi ine"ale (de e)emplu cash-floK-ul disponibil pentru proprietari . "1. /re.entai si explicai mo ul e eterminare a costului capitalului unei ntreprin eri. *ata de actuali!are poate reflecta costul mediu ponderat al capitalului ntreprinderii. (esi"ur, se nele"e ca, atunci cnd firma nu utili!ea! credite, rata de actuali!are va fi e"ala cu costul capitalurilor proprii. <ormula de calcul a costului capitalului mediu ponderat al capitalului este: -:P- , -LprALprCvD-(A (8--i , unde: -:P- , costul mediu ponderat al capitalului -Lpr , costul capitalului propriu Lpr , capitalul propriu & , valoarea de piaa a ntreprinderii (capital la dispo!iia furni!orilor de capital -( , credite -i , cota de impo!it pe profit "2. $um se etermin costul capitalului propriu al unei ntreprin eri' -ostul capitalurilor proprii constituie o componenta a costului mediu ponderat al capitalurilor dar si o posibila rata de actuali!are folosita de ntreprindere. - -ost cap propriu e)pr prin act commune , dividend ultimul anCval justa medie a actiunii D crestere preconi!ata a dividendului - cnd se considera ca remunerarea fondurilor proprii se reali!ea! prin dividende distrbuite si prin profituri reinvestite, costul capitalurilor va fi: L-P* , (4& A HM-H %-P* (4& , dividendul pe aciune distribuit % , cursul bursier al aciunii firmei anali!ate d , rata de distribuire a dividendelor HM-H , profitul net al firemie -P* , valoarea contabila a cap proprii ale firmei "". Explicai relaia intre riscuri si rata e actuali.are. Profiturile viitoare ale intreprinderii nu se pot pro"ano!a cu certitudine din cau!a faptului ca viitorul este nesi"ur. 2cceptarea unor asfel de incetitudini antreprenoriale este recunoscuta de ctreparticipanii de pe piaa prin intermediul unor prime de risc. Na anali!a unei astfel de abordri a riscului, incertitudinile le"ate de profiturile viitoare ale intreprinderilor se pot reflecta in evaluarea prin doua metode: 8. ca o deducere din suma scontata a profiturilor intreprinderii (metoda echivalrii si"uranei sau metoda deducerii profitului sau 9. ca o cre$tere a ratei de actuali!are (metoda cre$terii dobn!ii, metoda primei de risc . *ata de actuali!are trebuie sa fie o rata nainte de impo!itare ce reflecta evalurile pieei curente ale valorilor-timp a banilor si riscurile specifice activului. *ata de actuali!are trebuie sa reflecte riscurile pentru care estimrile viitorului flu) de numerar au fost ajustate. # rata care reflecta evalurile pieei curente asupra valorii -timp a banilor si riscurile specifice activului este rentabilitatea pe care investitorii ar solicita-o daca au ales o investiie care ar "enera flu)uri de

numerar, cu valori, durata si profil al riscului echivalente cu acelea pe care ntreprinderea le a$teapt sa fie "enerate din active. %unt luate in considerare si riscuri cum ar fi: riscul de tara, riscul monetar, riscul de proiect si riscul flu)ului de numerar. "#. Explicai relaia intre riscuri i valoarea ntreprin erii. *iscul, prima de risc care se cuprinde in rata de actuali!are este o imbinare intre riscul pieei si riscul determinat de punctele slabe re!ultate din sinte!a dia"nosticelor. Prin urmare o ntreprindere cu multe puncte slabe va avea o prima de risc si implicit o rata de actuali!are mai mare. "%. Explicai relaia intre rata e actuali.are i valoarea ntreprin erii. 4ntre rata de actuali!are si valoarea ntreprinderii este o relaie invers proporionala cu cat rata este mai mare valoarea intreprinderii va fi mai mica. "(. $e este valoarea patrimonial a unei ntreprin eri' /re.entai c6teva meto e e eterminare. &aloarea patrimoniala este activul net corijat obinut ca diferena intre activul bilanului economic si datoriile nscrise in acest bilan. &aloarea patrimoniala a unei ntreprinderi este activul net corijat 2ctivul net corijat se calculea! prin doua metode: 8. metoda aditiva 2N-, -2P P*#P*44 -CD (4< (/ *//&2N32*/ 9. metoda substractiva 2N- , 2-M4&/ *//&2N3M/ - (2M#*44 :etodele de determinare sunt: 2ctivul net corectat poate fi determinat prin doua metode: :etoda aditiva :etoda substractiva :etoda valorii substaniale 2lte metode patrimoniale (:etoda capitalului permanent necesar e)ploatrii "*. $e este capacitatea !eneficiar a unei ntreprin eri i ce semnificaie are n evaluarea ntreprin erii' -apacitatea beneficiara nseamn aptitudinea unei ntreprinderi de a "enera un beneficiu dat, in viitorul apropiat, in condiii de motivare si de "estiune considerate normale, identice cu cele din ultimii ani, daca nici-o schimbare semnificativa nu a avut loc , randamentul totalitarii capitalurilor care finanea! ntreprinderea -apacitatea beneficiara se poate e)prima prin urmtorii indicatori: - profit brut (dia"nosticul fmanciar-contabil ' - profitul net se folose$te in evaluri prin metode ba!ate pe capitali!area veniturilor' - dividend folosit in evaluri ba!ate pe randamentul capitalului' - prin flu) de tre!orerie sau cash-floK folosit in evalurile ba!ate pe actuali!area flu)urilor de"ajate de ntreprindere. ",. $are sunt paii 4etapele5 pentru eterminarea capacitii !eneficiare a unei ntreprin eri' - studiul re!ultatelor trecute (5 ani - e)amenul previ!iunilor - mi)ajul elementelor re!ultate din primele doua etape in scopul desprinderii capacitii beneficiare 4. %tudiul re!ultatelor trecute are drept scop determinarea pe trei ani in urma a profitului din bilan care ndepline$te cumulativ = condiii: 8. este un profit stabil' 9. este un profit real' 5. este un profit cert' =. profitul poate fi considerat ca neproductibil in viitor. %e porne$te de la profitul din bilan cruia i se aduc corecii: 2. corecii pe ori!ontala intre e)erciii care scot in evidenta modificrile din le"islaie. (eci trebuie sa facem comparabile bilanurile si sa le aducem la nivelul ultimului an. 7. -orecii pe verticala adic pentru fiecare e)etcitiu in parte de la -2 pana la profitul net sunt ajustate, corectate, toate marjele intreprinderii pe ba!a constatrilor din dia"nosticul de evaluare.:

- marja bruta' - valoarea adu"ata - e)cedent brutCnet din e)ploatare' - profit net 2. prima cate"orie de corecii se refera la corectarea profitului obinut din diferene de curs valutar' 7. a doua cate"orie de corecii sunt le"ate de amortismente - se nltura orice e)ces de amorti!are si se adu"a orice insuficienta de amorti!are, referina constituind-o fie le"ea fiscala fie standardele profesionale emise de e)perii tehnici' -. a treia cate"orie se refera la salarii si asimilate salariilor - insuficientele sau e)a"errile trebuie adu"ate sau eliminate, referina constituind-o standardele si studiile efectuate de e)peri in munca si protecia sociala' (. a patra cate"orie se refera la stocuri - se verifica daca sistemul de evaluare a fost constant pe ntrea"a perioada, realitatea si jocul stocurilor de la nceput si sfr$it de perioada, anomaliile trebuind reinte"rate sau deduse din re!ultatul contabil' /. a cincia cate"orie se refera la profituri si pierderi e)cepionale - se rein numai acele profituri care provin din operaiuni obi$nuite, cere se reproduc in mod sistematic in viitor <. corecii le"ate de siner"ii O. alte corecii care pot re!ulta din dia"nostic 4n conclu!ie, pe ba!a constatrilor din dia"nostic, se poate creste sau se poate scdea valoarea ntreprinderii. 44. /)amenul previ!iunilor /valuatorul face discuii cu conducerea asupra viitorului ntreprinderii din care trebuie sa re!ulte ca ntreprinderea va avea continuitate in viitor, altfel evaluatorul va folosi metode lichidai ve. 444. -alculul matematic prin = variante de lucru din acre evaluatorul va folosi una: a capacitatea beneficiara la nivelul mediei profiturilor nete anuale previ!ionale' se recomanda in evaluarea pentru privati!are unde trecutul este neproductibil. b -apacitatea beneficiara ca medie a profiturilor nete anuale corectate, se folose$te in evaluri pt fu!iuni, divi!ri, majorri de capital. c -apacitatea beneficiara ca medie a profiturilor nete anuale din intrea"a periaoda trecuta si viitoare' se utili!ea! in evaluarea pt vn!ri intre proprietari privai. d -apacitatea beneficiara ca medie a profiturilor nete anuale din diferite perioade trecute si viitoare, de e): 5 ani din trecut si l an viitorsau l an trecut si 5 ani viitor. "-. /re.entai i explicai patru corecii ce pot fi a use re.ultatelor in !ilanul conta!il pentru eterminarea capacitii !eneficiare. 2. prima cate"orie de corecii se refera la corectarea profitului obinut din diferene de curs valutar' 7. a doua cate"orie de corecii sunt le"ate de amortismente - se nltura orice e)ces de amorti!are si se adu"a orice insuficienta de amorti!are, referina constituind-o fie le"ea fiscala fie standardele profesionale emise de e)perii tehnici' -. a treia cate"orie se refera la salarii si asimilate salariilor - insuficientele sau e)a"errile trebuie adu"ate sau eliminate, referina constituind-o standardele si studiile efectuate de e)peri in munca si protecia sociala' (. a patra cate"orie se refera la stocuri - se verifica daca sistemul de evaluare a fost constant pe ntrea"a perioada, realitatea si jocul stocurilor de la nceput si sfr$it de perioada, anomaliile trebuind reinte"rate sau deduse din re!ultatul contabil' /. a cincia cate"orie se refera la profituri si pierderi e)cepionale - se rein numai acele profituri care provin din operaiuni obi$nuite, cere se reproduc in mod sistematic in viitor <. corecii le"ate de siner"ii O. alte corecii care pot re!ulta din dia"nostic 4n conclu!ie, pe ba!a constatrilor din dia"nostic, se poate creste sau se poate scdea valoarea ntreprinderii. #0. $are sunt variantele teoretice e calcul matematic al capacitii !eneficiare a unei ntreprin eri' -apacitatea beneficiara se poate calcula in una din urmtoarele variante: - ca medie a profiturilor anuale corectate din perioadele trecute si a profiturilor anuale corectate din perioadele trecute si a profiturilor anuale previ!ionale'

- ca medie a profiturilor anuale corectate din perioadele trecute' - ca medie a profiturilor anuale previ!ionale' - ca medie a profiturilor anuale din unele perioade trecute si viitoare. #1. $e nele&ei prin perioa a e referin a unei ntreprin eri n evaluarea acesteia pe !a.a performanelor financiare' Perioada de referina corespunde perioadei de pro"no!a a ntreprinderii, respective perioada la sfr$itul creia proprietarii ar trebui sa-si modifice atitudinea fata de afacerea sa, adic sa provoace asemenea schimbri in viata ntreprinderii incat sa-4 permit sa-si reia ciclul vieii. 2stfel de schimbri constau in masuri de restructurare cum ar fi: divi!area, asocierea, formarea de noi societi comerciale, injecii de capital pentru moderni!area echipamentelor si tehnolo"iilor, pentru rennoirea produselor, etc. (in punctul de vedere al investitorului perioada de pro"no!a corespunde cu termenul de recuperare al investiiei. #2. )efinii capacitatea !eneficiar a unei ntreprin eri i pre.entai formele e exprimare a acesteia. -apacitatea beneficiara nseamn atitudinea unei ntreprinderi de a "enera un beneficiu dat, in viitorul apropiat, in condiii de motivare si de "estiune considerate normale, identice cu cele din ultimii ani, daca nici-o schimbare semnificativa nu a avut loc , randamentul totalitii capitalurilor care finanea! ntreprinderea #". $um se etermin i ce semnificaie au fluxurile e tre.orerie n evaluarea unei ntreprin eri' <lu)urile de tre!orerie sunt acele profituri ale intrepr. care sunt disponibile tuturor furni!orilor de capital ctre ntreprindere dup anali!area restriciilor de distribuie conform le"ii societatilor. <lu)ul de tre!orerie repre!int profiturile ntreprinderii dup scderea cheltuielilor si impo!itelor pe imobili!ri, dar naintea dobn!ii. <N3G3N (/ M*/P#*/*4/ %/ P#2M/ %M274N4 4N(4*/-M: Profit (pierdere pe an D dobnda pe datoria la teri - economia la impo!itul aferent ntreprinderii datorata deductibilitii dobn!ii pentru datoria la teri D impo!itul pe venit care poate fi compensate D deprecierea si alte cheltuieli care nu sunt in numerar - venituri care nu aduc numerar - cheltuieli de capital DC- deducereaCcre$terea fondului de rulment, inclusiv a lichiditilorCdatoriilor <lu) de tre!orerie ##. n ce const meto a fluxurilor e isponi!iliti actuali.ate' :etoda (-< consta in nsumarea flu)urilor de disponibiliti care rmn in fiecare an in unitate, pana in anul FnH, cnd se aprecia! ca proprietarul ar trebui sa-si reconsidere modul de abordare a afacerii sale' in acest an FnH se stabile$te valoarea re!iduala a activului sau a ntreprinderii #%. $are sunt cele patru etape 4pai5 n evaluarea ntreprin erii prin meto a fluxurilor e isponi!iliti actuali.ate' 2plicare metodei se face in patru etape: 8. -alculul flu)ului de lichiditi nete istorice pe minim trei ani folosind sinte!a dia"nosticelor 9. Proiectarea flu)ului de lichiditi nete pe o perioada mai lun"a, dar compatibila cu ori!ontul de pro"no!a stabilit ntreprinderii' deci o buna vi!iune, o nele"ere a flu)urilor trecute: vn!ri, preturi, structura cheltuielilor, riscuri, etc. 5. (eterminarea valorii re!iduale ce urmea! a fi adu"ata la cash-floK-ul din ultimul an proiectat' ori!ontul pro"no!at este in "eneral, estimate innd seama de constatrile dia"nosticelor, marcnd momentul cnd prorpietarul va decide viitorul intreprinderii in anul ultimo pro"no!at' valoarea re!iduala, de re"ula se calculea! prin aplicarea unui multiplicator ! la cash fioK-ul ultimului an pro"no!at (&r , P)-< sau aplicnd modelul Oordon l, unde L este coeficientul de ajustare pentru risc, iar " este cre$terea pe L-" termen lun" a flu)ului de numerar =. (eterminarea ratei de actuali!are, cu ajutorul creia este posibila readucerea flu)urilor nete viitoare se a valorii re!iduale in valori de a!i' numita si rata neutra

/a poate fi detreminata pornind de la dobnda obli"atiilro sau titlurilor de stat. #(. $e sunt elementele intan&i!ile ale unei ntreprin eri i care sunt acestea' - Fpartea invi!ibilH adic acele elemente, de re"ul intan"ibile, care nu sunt contabili!ate. /lementele intan"ibile sunt imobili!rile necorporale, respective, cheltuieli de constituire, de cercetare de!voltare, licente, marci, brevete, softuri, fondul comercial, etc. #*. $e sunt meto ele com!inate e evaluare a ntreprin erii i n c6te &rupe se pot clasifica' :etodele combinate de evaluare presupun o abordare financiara, intrucat se ba!ea! pe flu)urile antrenate de activitatea intreprinderii intr-o perioada trecuta sau viitoare. :etodele de evaluare combinate pot fi "rupate in doua cate"orii, in funcie de tehnicile aplicate: - tehnici ba!ate pe ponderea intre o valoare patrimoniala si una prin rentabilitate' - tehnici ba!ate pe asocierea valorii patrimoniale cu unul sau mai multe elemente intan"ibile #,. $um se evaluea. aciunile einute e ntreprin ere la capitalul altor ntreprin eri' 2ciunile deinute de intreprindere in capitalul altor societi se evaluea! astfel: - atunci cnd pachetul este minoritar, prin capitali!area dividendelor procurate de acestea' - cand pachetul este majoritar se poate aplica aceea$i metoda sau se procedea! la evaluarea "lobala a societii in care s-a investit si pe aceasta ba!a se determina valoarea unui titlu respective a pachetului' #-. $um se evaluea. stocurile in ca rul unei ntreprin eri pentru a etermina valoarea acesteia' %tocurile se evaluea! dup separarea celor fr mi$care sau cu mi$care lenta, la preturile !ilei sau la media preturilor de aprovi!ionare din cea mai recenta perioada. %tocurile de producie in curs se evaluea! la nivelul costurilor efective, corectate cu "radul de inaintare in reali!area fi!ica a produsului, determinat de e)perti!a tehnica. %tocurile de produse finite se evaluea! la nivelul preturilor de vn!are, mai puin beneficiile si eventualele cheltuieli de desfacere cuprinse in acestea. %0. $um se evaluea. creanele in !ilanul unei ntreprin eri pentru a etermina valoarea acesteia' -reanele se evaluea! dup nlturarea din calcul a creanelor incerte, la valoarea scriptica, cele in valuta se actuali!ea! la raportul de schimb al monedei naionale din !iua respectiva %1. $um se evaluea. isponi!ilitile in !ilanul unei ntreprin eri pentru a etermina valoarea acesteia' (isponibilitile din bilan se evaluea! la val scriptica, cele in valuta se actuali!ea! la raportul de schimb al monedei naionale din !iua respectiva. %2. $um se evaluea. imo!ili.rile necorporale ale unei ntreprin eri pentru eterminarea valorii acesteia' 4mobili!rile necorporale nu se iau in caculul valorii 2N- cu e)cepia chelt de cercetare de!v. care privesc produse noi sau de!voltri de activiti, care sunt luate in calcul cu val. scriptica %". $um se evaluea. o!li&aiile in !ilanul unei ntreprin eri pentru eterminarea valorii acesteia' #bli"aiile in valuta se actuali!ea! la raportul de schimb al monedei naionale din !iua evalurii, diferentele fiind re"ulari!ate pe seama capitalurilor proprii, in ca!ul evalurii in scopul unei tran!acii, sau pe seama re!ultatelor financiare, in ca!ul evalurilor in alte scopuri. %#. $are este structura stan ar a unui raport e evaluare a ntreprin erii' *aportul trebuie sa ofere o ima"ine clara asupra opiniilor e)primate de evaluator, asupra ba!elor de evaluare folosite, a metodelor si informatiilro care stau la ba!a raportului. 8. *e!umatul principalelor conclu!ii si recomandri privind: 8.8. %copul evalurii 8.9. %cara valorilor satbilite si valoarea medie 8.5. recomandrile privind perspectivele intreprinderii 9. Pre!entarea intreprinderii - numele, forma juridica, adresa, codul %4*3/%, - %curt istoric,crearea, fa!ele cronolo"ice principale de de!voltare, transformare etc.

- stabilirea coordonatelor principale prin: pre!entarea capitalul social, a modalitilor de formare si a eventualelor modificri intervenite, structura capitalului si componenta actionariatului, obiectul de activitate, po!iia ocupata in cadrul ramurii respective, in vederea e)plicrii metodei de evaluare folosite cuantum, evaluare, etc. 5. Pre!entarea evaluatorilor si a mandatului primit 4n ca!ul in care evaluarea este fcuta de ctre o societate comerciala abilitata in domeniu, se vor meniona datele de nmatriculare ale acesteia de la *e"istrul -omerului. (aca echipa de evaluatori este formata din personae individuale, este necesara pre!entarea unor ev =. (ia"nosticul de evaluare =.8. (ia"nosticul juridic =.8.8 obiectiv: aprecierea situaiei juridice a ntreprinderii in raport cu proprietarii, terii si cu salariaii. =.8.9. -onstatri: innd seama de prevederile le"ale in vi"oare, evaluatorii vor stabili daca intreprinederea este constituita le"al, daca e)ista acte si contracte privind drepturile de proprietate, daca e)ista contracte ncheiate cu partenerii de afaceri, daca sunt aciuni juridice in curs, cu personae fi!ice sau juridice, daca e)ista contracte de munca individuale si colective, si vor anali!a re"imul fiscal al intreprinderii. =.8.5. -onclu!ii: dup trecrea inrevista a mijloacelor de reali!are si aprocedeelor de lucru utili!ate se stabilesc: - oportunitile e)eistente in mediul e)terior intreprinderii, adic evoluii cu un character previ!ibil po!itiv pentru entitatea evaluata ca: le"islaie si re"lementari favorabile, condiii economico financiare optime' - riscurile e)istente in mediul e)tern intreprinderii, adic evoluii cu un efect previ!ibil ne"ative, respective condintionarii inverse oportunitilor' - punctele forte' adic atuurile, ca urmare a unor factori cum sunt: o buna or"ani!are si funcionare a entitii evaluate, contract, statut corespun!toare, relaii contractuale corecte, finanare bancara asi"urata, absenta liti"iilro, re"elementari fiscale corecte si obli"aii fiscale ndeplinite la timp' - punctele slabe, deficientele consatate in or"ani!area si funcionarea entitii: contarct si satatut necorespun!atoare situaiei de fapt, e)istenta unor liti"ii contarctulae cu terii si cu proprii salariai, conflicate de munac, obli"aii fiscale nerespectate,etc. =.9. (ia"nosticul commercial =.9.8. #biectiv determinarea locului ocupat pe piaa de ntreprindere, in pre!ent si in viitor =.9.9. -onstatri a pornind de la nomenclatorul produselor su funcie de principalele activiati se va calcula ponderea lor in volumul toatal al activitii intrepr b se va efectua o anali!a a clienilor ntreprinderii Q importanta, durata de recuperare acreantelor, clieni restani c se anali!e!a furni!orii d se identifica concurenta intreprinderii - actuala si poteniala e se anali!e!a reeaua de distribuie aintreprinderii acre poate furni!a date asupra ponderii contractelor interne sau e)terne in cifra de afceri f pentru a anli!a posibilitile de de!volatre seva studia "radul de permeabilitate a pieei " vor fi studiate tipurile de aciuni promitionale fcute de ntreprindere, cunatumul cheltuielilor publicitare, evoluia polticii de promovare a produselor si ima"inii firmei' =.9.5. -onclu!ii - dup stabilirea principalelor evoluii se vor evidential cele mai importante: - oprtunitati - riscuri - puncte forte: reea de vn!are puternica, clieni statornici, calitate foarte buna a produselor, etc. - puncte slabe - produse si servicii scumpe, cunoa$terea insuficienta a pieei etc. =.5. (ia"nosticul tehnolo"ic operativ sau de e)ploatare =.5.8. #biectiv: stabilirea mBsurii in care mijloacele de producie materiale rspund nevoilor actuale sau viitoare ale intreprinderii sau ale potenialului comparator. =.5.9. -onstatri: se impune cunoa$terea infrastructurii, apotentialului de producie la un moment dat si evoluia in timp, stabilirea dinamicii imobili!rilor corporale, a nivelului de automati!are si aproductivitatii, dar si anali!a funciei de cercetare - de!voltare, pentru a determina strate"ia de viitor a intreprinderii =.5.5. -onclu!ii pre!entate sub forma: - oportunitilor' - riscurilor'

- punctelor forte: o buna utili!are a capacitii de producie, utilaje moderne, preturi competitive, servicii competente, - punctelor slabe - o planificare defectuoasa a produciei, o conducere defectuoasa a aprovi!ionrilor si transporturilor, stocuri de materii rpime, probleme de calitate a produselor si serviciilor. =.=.(ia"nosticul resurselor umane =.=.8. #biective: anali!a structurii umane si a capcitatii personalului de a contribui la reali!area activitilor intreprinderii =.=.9. -onstatri: a anali!a structurii umane: or"ani"rama ierarhica si funcionala a intreprinderii' date cu privire la personalvrsat, pre"tire, "rad de ocupare, vechime in intreprindere, etc. b (ate cu privire la conductorii intreprinderii- vrsta, pre"tire, formare si e)periena, stil de conducere, sistem de remunerare c date sociale - climatul social, protecia muncii, ora"ni!area sindicala din intreprindere, nr. de !ile de "reva., =.=.5. -onclu!ii - anali!anda datele de mai sus se pot stabili: - oportuniti' - riscuri' - puncte forte: personalul este tnr, dinamic, fle)ibil si bine format, or"ani!are buna, e)ista motivarea muncii. - puncte slabe: proasta funcionare a conducerii, repre!entare sindicala slaba, salari!are nestimulativa,etc. =.6. (ia"nosticul financiar contabil =.68. #biective - stabilirea e)istentei ima"inii fidele, clare si complete a patrimoniului, a re!ultatelor si asituatiei financiare ale entitii evaluate, percum si astarii de sntate financaira a acesteia' - utili!area relaiei efecului de levier pentru aface dia"nosticul ratei de rentabiliate a capitalurilor proprii' - evaluarea diferentelor intre efectul de levier financiar msurat plecnd de la valorile de contabile si efectul levier msurat pelcand de la valorile de piaa' - dia"nosticul ratei de rentabilitate economica placnd de 8 rata marjei economice si rata de rotaie a capitalurilor investite' - utili!area totalurilor soldurilor intermediare de "estiune pentru anali!a formarii marjei economice' - anali!a diefrentelor intre optica de rentabilitate si optica productivista prin reali!area unui audit asupra situaiilor financiare =.6.9. -onstatri: acestea re!ulta in urma reali!rii obiectivului, avnd ca mijloace de efectuare datele is informaiile coninute in conturile anuale, re!ultatele financiare e)aminate pe ultimii 5-6 ani perluate potrivit metodolo"iilor specifice evalurilor patrimoniale, =.6.5. -onclu!ii: se impun in ba!a constatrilor e)primate sub forma: - oportunitilor' - riscurilor' - punctelor forte' - punctelor slabe' =.@.%inte!a dia"nosticelor evalurii %e pre!int sub forma tabelara in cadrul raportului sau ca o ane)a a acestuia, cuprin!nd conclu!iile stabilite pentru fiecare dia"nostic in parte, respective datorate mediului e)terior ntreprinderii (cu doua subcoloane afernte oportunitilor si riscurilor si cele datorate mediului intern al ntreprinderii (cu doua subcoloane aferente punctelor forte si punctelor slabe Prin luarea in considerare a tuturor constatrilor din dia"nosticele sectoriale pre!entate se el' aborea!a bilanul economic al intreprinderii. 6. 7a!ele lucrrii de evaluare %e vor ment datele si inf puse la disp de client, cf. caietului de sarcini si preved din contractul ncheiat. 6.8. /)perti!e si studii, proprii sau nsu$ite: se fac trimiteri la surse, nscrisuri, publicaii utili!ate la elaborarea raportului de evaluare. 6.9. 7iblio"rafie 6.5. <actori de risc: 6.5.8. <actori de risc e)tern' 6.5.9. <actori de risc intern.

6.=. 4pote!e de evaluare: 6.=.8. 4pote!e macroeconomice' 6.=.9. 4pote!e microeconomice. @. :etode de evaluare aplicate %e vor inscrie cau!ele ipote!ele si scenariile care au determinat ale"erea metodelor de evaluare pentru fiecare in parte, cf "rupelor de mai jos: @.8. :etode patrimoniale' @.9. :etode prin rentabiliatte' @.5. :etode combinate' @.=. :etode bursiere' @.6. 2lte metode. ?. Oama de valori, valoarea aciunilor. %e vor enumera opiniile obinute prin aplicarea metodei de evaluare menionate la pct. @, in mod corespun!tor se detremina valorile minime si ma)ime ale aciunilor. ?.8. :etode patrimoniale' ?.9. :etode prin rentabiliatte' ?.5. :etode combinate' ?.=. :etode bursiere' ?.6. 2lte metode. >. -onlu!iile si opiniile evaluatorului %e vor e)prima opiniile asupra re!ultatelor obinute, att din punct de vedere ec cat si fin. %e va e)prima prerea evaluatorilor asupra re!ultatelor obinute din operaiunea de evaluare. %%. $um influenea. raportul e sc1im! al mone ei naionale valoarea unei ntreprin eri' *aportul de schimb al monedei naionale, influenea! valoarea ntreprinderii astfel: - influenea! rata de actuali!are prin riscul deprecierii menedei naionale - 4nfluenea! bilanul economic prin evaluarea elementelor monetare la cursul de schimb de la data efecturii evalurii %(. $um influenea. mo ificarea preurilor valoarea unei ntreprin eri' :odificarea preturilor influenea! valoarea inteprinderii astfel: - rata de actuali!are este influenat cu riscul de proiecie' - bilanul economic este influenat prin evaluarea activelor la valori juste, de piaa care in seama de preturile pieei %*. $are este rolul !ilanului economic n evaluarea unei ntreprin eri' 7ilanul economic ofer masa de date necesara aplicrii metodelor de evaluare. 7ilanul economic este instrumentul de lucru pe ba!a cruia se evaluea! o ntreprindere. /l pre!int patrimonial rentabilitatea ntreprinderii actuali!ate $i corectate n funcie de e)i"enele pieei, pe ba!a constatrilor din dia"nosticul de evaluare. /)pertul evaluator innd cont de faptul c: - bilanul contabil nu permite nele"erea corect a realitii economice $i financiare a ntreprinderii. - valoarea net contabil - ca diferen ntre ceea ce ea posed $i ceea ce ea datorea! - nu reflect dect imperfect valoarea economic real va aduce o serie de corecii elementelor patrimoniale (e)tracontabil , elabornd un bilan economic, care va oferi datele necesare, aplicrii metodelor de evaluare. 2ceste corecii trebuie reali!ate n raport cu: - valoarea patrimonial de moment a fiecrui element - de capacitatea potenial de a produce profit. %,. Explicai influena politicilor e amorti.are asupra valorii ntreprin erii. Politica de amorti!are influenea! valoarea ntreprinderii astfel: - stabilirea unor durate de viata mai lun"i dect cele normale, influene!e in sensul unei valori mai mari a activelor si a ntreprinderii - stabilirea unor durate de viata mai scurte dect cele normale influenea! in sensul mic$orrii valorii ntreprinderii

- metodele de amorti!are de asemenea influenea!, de e)emplu daca in anul in care se face evaluarea mijloacele fi)e achi!iionate in acest an sunt amorti!ate accelerat influenea! ntreprinderea, valoare acesteia fiind mai mica dect daca ar fi utili!at metoda liniara. %-. $um explicai relaia intre politicile conta!ile i valoarea ntreprin erii' /ste evident ca politicile contabile influenea! valoarea ntreprinderii ntruct acesta poate opta pentru o metoda sau alta, o ba!a de evaluare sau alta a elementelor din situaiile financiare, astfel metoda lifo in ca!ul stocurilor va conduce la o valoare a stocurilor mai mare in bilan si un re!ultat mai mic pe cnd metoda fifo va avea un efect invers, asemenea si politicile de amorti!are, respective duratele de viata stabilite sau metodele de amorti!are. (e e)emplu capitali!area costurilor ndatorrii la un moment dat determina active mai mari dect daca dobnda va fi trecuta direct in cheltuiala perioadei. (0. $e nele&ei prin valoarea patrimonial a unei ntreprin eri' &aloarea patrimoniala sau valoarea propriu !isa, este activul net corijat obinut ca diferena intre activul bilanului economic si datoriile nscrise in acest bilan. (1. $um influenea. riscul e ar valoarea unei ntreprin eri' *iscul de tara influenea! valoarea ntreprinderii in sens invers proporional, cu cat riscul este mai mare cu att val ntreprinderii este mai mica. (2. 9 se etermine activul net conta!il corectat pe !a.a urmtoarelor informaii7 3 capital social7 10.0008 3 re.erve7 ".0008 3 re.ultat reportat7 %.0008 3 c1eltuieli e constituire7 2.0008 3 c1eltuieli e cercetare7 10.0002 in care #.000 estinate crerii unui pro us pentru nlocuirea altuia care va iei e pe pia anul urmtor8 3 c1eltuieli n avans pentru a!onamente la reviste e specialitate7 1.000. 2N- , -apitaluri proprii R (iferente din evaluare , (8;.;;; D 5.;;; D 6.;;; - (9.;;; D @.;;; D8.;;; , S.;;; (". $are este tratamentul activelor consi erate in afara exploatarii in evaluarea unei intreprin eri' 2ctivele n afara e)ploatrii sunt cele care aparent nu au le"tur direct cu activitatea de ba! a entitii (case de vacan, locuine de serviciu, construcii cu alt destinaie dect cele le"ate de activitatea de ba!, ambarcaiuni de plcere etc. sau cele care din diferite motive au "rad de utili!are redus sau foarte redus (sub 6;T, de e)emplu , n aceast situaie putndu-se "si terenuri, construcii, ma$ini si utilaje etc. 7unurile n afara e)ploatrii sunt evideniate distinct de evaluator, nefiind supuse operaiunilor din etapele 9 si 5 de determinare a activului net corijat' ele sunt evaluate distinct n funcie de natura si piaa fiecrui bun. &al. care se stabile$te pentru activele considerate in afara e)ploatrii, este valoarea HvenalaH, adic suma tre!oreriei ce se va de"aja la cesiunea lor. 3nicul criteriu de separare n bunuri necesare $i nenecesare e)ploatrii l constituie utilitatea, e)primat $i msurat prin "radul de participare la reali!area profiturilor' adic "radul de utili!are a bunurilor. (#. $are este efiniia &oo :ill3ului' OoodKill - este e)cedentul de valoare "lobala a ntreprinderii in raport cu suma valorilor diferitelor active care ii compun. Partea din valoarea "lobala a unei ntreprinderi care are ca sursa buna "estionare si e)ploatarea elementelor intan"ibile de care dispune acea ntreprindere' se obine prin capitali!area profitului obinut de ntreprindere peste pra"ul de rentabilitate. *elaia cu valoarea ntreprinderii este direct proporionala. (%. )ai exemple privin coreciile care pot fi aplicate activelor curente n ve erea eterminrii activului net conta!il corectat. 2ciunile deinute de ntreprindere in capitalul altor societatea se evaluea! astfel: - atunci cnd pachetul este minoritar, prin capitali!area dividendelor procurate de acestea' - cnd pachetul este majoritar se poate aplica aceea$i metoda sau se procedea! la evaluarea "lobala a societarii in care s-a investit si pe aceasta ba!a se determina valoarea unui titlu respective a pachetului'

%tocurile se evaluea! dup separarea celor fr mi$care sau cu mi$care lenta, la preturile !ilei sau la media preturilor de aprovi!ionare din cea mai recenta perioada. %tocurile de producie in curs se evaluea! la nivelul costurilor efective, corectate cu "radul de naintare in reali!area fi!ica a produsului, determinat de e)perti!a tehnica. %tocurile de produse finite se evaluea! la nivelul preturilor de vn!are, mai puin beneficiile si eventualele cheltuieli de desfacere cuprinse in acestea. -reanele se evaluea! dup nlturarea din calcul a creanelor incerte, la valoarea scriptica, cele in valuta se actuali!ea! la raportul de schimb al monedei naionale din !iua respectiva. (isponibilitile din bilan se evaluea! la valoare scriptica, cele in valuta se actuali!ea! la raportul de schimb al monedei naionale din !iua respectiva. ((. $are sunt limitele valorilor patrimoniale' &alorile patrimoniale sunt frecvent folosite pentru anali!e comparative $i pentru stabilirea paritii n ca! de fu!iune -absorbie, asocieri etc. &alorile patrimoniale sunt, de re"ul, evitate ca valori e)clusive de tran!acie, datorit unor limite: caracterul incomplet: elementele necorporale, deci partea Finvi!ibilH nu este luat n calcul' caracterul strict static: nu au n vedere strate"ia ntreprinderii' caracterul comple): uneori este dificil s ai o idee precis asupra valorii unor bunuri din activul ntreprinderii, mai ales cele industriale specifice, deci, riscurile de eroare sunt importante' caracterul neoperativ: timpul relativ mare necesar reali!rii unei evaluri patrimoniale viabile' (*. )eterminati rata e capitali.are a unei intreprin eri cunoscan urmatoarele informatii7 riscurile intreprinderii 8ST rata de ba!a =T coeficientul primei de risc 8,9 cheltuieli financiare 8.;;; venituri financiare @;; datorii financiare (5;T din sursele de finantare =.;;; cota de impo!it pe profit 8@T

nu sunt prinse in 2010: Care este valoarea care se stabilete pentru activele considerate n afara exploatrii? Val. care se stabilete pentru activele considerate in a ara e!ploat"rii# este valoarea $venala$# adic" su%a tre&oreriei ce se va de'a(a la cesiunea lor. $e repre.int rata e actuali.are a capitalurilor' *ata de actuali!are a capitalurilor re!ulta dintr-o medie a ratei de remunerare a capitalurilor proprii si a ratei dobn!ii. $um poate fi efinit superprofitul aferent ntreprin erii' %uperprofitul a repre!int profitul suplimentare asi"urat de o intreprindere pentru capitalurile investite in activele sale fata de un plasament, de o mrime e"ala, remunerate la rata medie a pieei. $um poate fi efinit evaluarea economic' /valuarea economica consta intr-un comple) de tehnici, procedee si metode prin care se stabile$te valoarea de piaa, de circulaie a bunurilor, activelor si intreprinderilor. ;n icai c6teva corecii aplicate re.ultatului conta!il pentru a3l transforma n capacitate !eneficiar 4meto e e ran ament5. = corecii ce pot fi aduse re!ultatelor din bilan pentru determinarea capacitii beneficiare:

- amortismente - se nltura orice e)ces de amorti!are si se adu"a orice insuficienta de amorti!are, referina constituind-o fie le"ea fiscala fie standardele profesionale emise de e)perii tehnici' - salarii si asimilate salariilor - insuficientele sau e)a"errile trebuie adu"ate sau eliminate, referina constituind-o standardele si studiile efectuate de e)peri in munca si protecia sociala' - stocuri - se verifica daca sistemul de evaluare a fost constant pe ntrea"a perioada, realitatea si jocul stocurilor de la nceput si sfr$it de perioada, anomaliile trebuind reinte"rate sau deduse din re!ultatul contabil' - profituri si pierderi e)cepionale - se rein numai acele profituri care provin din operaiuni obi$nuite, cere se reproduc in mod sistematic in viitor /re.entai formula e calcul a valorii su!staniale !rute 3 valoare patrimonial a ntreprin erii. &al. substaniala bruta este e"ala cu activul reevaluat plus valoarea bunurilor folosite de ntreprindere fr a fi proprietara acestora, minus valoarea bunurilor care, de$i sunt nre"istrate in patrimonial ntreprinderii, nu sunt folosite din diverse cau!e. /a semnifica valoarea bunurilor, capacitatea reflectata in active, de care dispune si le poate utili!a ntreprinderea la un moment dat, pre!entnd valoarea activului pe ba!a principiului prevalentei economicului asupra juridicului. /re.entai <o elul =>? e evaluare a riscului e faliment al firmei. P, %e obine prin modelul Oordon :odelul P -onstruit pe ba!a metodei scorurilor are ca obiectiv punerea la dispo!iia evaluatorilor a unor metode predictive pentru evaluarea riscurilor de faliment pe ba!a metodei statistice. :odelul P repre!int o funcie construita pe ba!a unui numr mai mare de indicatori pentru care a fost necesara observarea in timp a mai multor ntreprinderi. :odelul P are forma: P , aAGlDbAG9 D .... D nAGn 3nde G4 - Gn , ratele folosite in calcul si a,b,...,n - coeficieni de ponderare %corul P calculat la nivelul unei intreprinderi indica "radul de vulnerabilitate al acesteia, inca inainte ca situaia sa devin compromisa. /re.entai semnificaia !a :ill3ului aferent unei ntreprin eri. 7a!a tuturor metodelor de evaluare a "oodKill este noiunea de rentabilitate a activelor investite. Premisele utili!e ac met este e)istenta supraprofitului pe obt unui "ood Kill, in ca! contrar avem de-a face cu un badKill. /re.entai semnificaia superprofitului 3 punct e plecare n imensionarea &oo :ill3ului. %uperprofitul este diferena dintre capacitatea beneficiara a ntreprinderii (profitul ntreprinderii si profitul care ar fi "enerat de investirea pe piaa financiara a unui capital echivalent cu valoarea 2N-. %p , -7 - 2N- ) i, i - rata neutra de capitali!are 4nfluenea! valoarea ntreprinderii in sensul cre$terii.