You are on page 1of 114
Sabato ann rod err coed reas Sr errr Picotto tenets a ireenirnecnt cota treet eee ate Pe tistoiee ron aieietetai Pieter eseen ran Cie pe ee eres rate eer eal Ronee cae Feared Lares Popa ere ee Sa ne imbunatatim \ederea in mod natural, usor, eficient si cu rezultate rapide miopie, presbitism, astigmatism i Perret ee tog erence Copyright Lz Angart 2005 ‘ulin bangle IMPROVE YOUR EYESIGHT NATURALLY easy elective, ee results quickly (Copyright © 2008 EDITURA FOR YOU oper: DG Advertsing ‘ehnoredacare Fella Drigusin Sine imbunatin vedere, in mod natural Teo Angart. say grasrs70.318 ‘ote deere asapra ves in iba reid apr tal oY, Reproducees negra san paral, su oie omit ext ine ‘arte ste os uma aordal prea itr For Yow Te fi, 021/6656223; 074352965 0511001455, 0724212600 ‘email mnie vsantb sale edtraforyou@h astral, eit 12 Joroudyahoocom ste: hp/wwesdtursforyouro Pratl in Romania ISBN 9789731701318 LEO ANGART SA NE IMBUNATATIM VEDEREA in mod natural, usor, eficient si cu rezultate rapide Traducere Liliana Negoi Monica Visan EDITURA FOR YOU Dedicatie oly vrea sii dedic aceastis carte vede~ loi mele: froforate, Rebecca Fyelos care mia sageral mulle ided vale- roase pi care moa sporgjinil enor fe frareursul serierit acester crfi Alentie: sbundtitim vederea in mod natural* nu este o carte meni si diagnosticheze ssi trateze nici o stare ‘medical a ochiului sau a intregulu sistem optic. Autorul, ei ‘oral sdistibuitorul nu sunt in niciun fel rispunzitori pen tru orice riu provocat de utlizarea sau de proastautilizare a acestui material au a exeriilr sugerate,inlusv orice leza readusi une persoane, sinu numa, Dac aveti vreo indoiai,adresava doctorulut.” Multumiri ‘eau st muunes Dr Willan aes petr crys ho tire st dear convngrl de constast anaip cares ava dnirenares Octo De asemene, yeas lunes Mas hos Ka Si penta devstamenti sn in derokare shor Vin Pane Nindcares Prac ist ce ire mia edt vedere. ines de nul rene clenerpaeteu far chee da wet stobne sc sein cee ce pete recites ver ‘Malu dinnina 9 arrenador me NJ Grader en trucdmansprasdineep acest aves th elie bet Dik pnts cma vats ea crn care conta Anda reamea se bare pe metodologa NLP “Maku peal sponsor me dees ma sles Karis Paterson din Loar, cae ma incr sim noon tte cee anos ino are Deaemenea ves le mumes i Ll ene din radu Mone Marc Cr af lint niacin a Meo, pent man ita Vea a a tunes Walang Gowen in Manche, pen portal ep futpecr la atlatrnspuere sete cin ibs pean timalunese ear mele Candis Temple, enue sfigte are art ch sh manuserl apatite incele dina, wea ste mfmesc nenamrir eae care au partial seminar ce care benefit in cence fulviat- iv ulumesevoud cc naa dn aceasta care Introducere Yederea es cl ma pes date sigue nase Yee srendvre ps see pecan dn ‘Eitan op Mama nat satura ess ta ese pre Senta cnd une aie Sapte supa st fal anata ta ete dep aie pec onan pe ‘ns ce ne mun clock nna Sut comp Aeron Uebel ncepe sa dst carded prope paula se cool corona dine nad oh ap fet de och sory. Lavaa depos douse ni Beil incepta Siac nomen vedeeabr aint ‘denon moda nesponu de clreat Sera care pe bn sper le prope att amputee date ct de an Ta {Ey een api cumed cream he pute e Simian pv lie dor cones ibe si farina dca va cela malo aaa fe in BB sumesem sae 5 di. As iserna cre Teisa or ohn yet raja ci, ny eta Gi Delp sean dus prec de cla una peat it un dn a ‘Un prieten de-al meu incercase si-si imbundtageasci vederea, dar dup land ma pra chloe p een ng fwiadatagea dlc Ingen plae int poe n or emi sa har pn ail oun meres Na pre Tedstam vedere de 2/20 G4 darn exci aes Sint {Sess nia dure mpc te cea fe penn senna nner 11990 am devenitinterest de Programarea Neuro Lingyistl (euro Lingnistc Programming NLP). Olcrare de studi in acest do- en este Trance formations, scrst de Bandler Grinder. east ‘arte este, in mare, ransrierea una seminar de hipnozd a pagina 166, autor descriao reese in care duc cen inapot in peioada copilirie.Dupdcum tin, cid suntem opt aver in general ovede re perfect Intrun moment de inspire, john Grinder aad cent {al napot in prezent, dar pastinds vederea din copie. Dintro au, lent a putts vad firdockelan, cx atun ind era cop. Am devent foarte interesat de acest cr, Imagnaicum a fi si merget la hipnoterapeut sk est de acolo, dup nama oa, ‘in perfect. Din nefercre,universul a avut ate plant, intracit ua pat gis penimen care sim indrume in acest sensu toate Aste, interes méa fs stiri am ajuns la endlich rules ‘exist un mod natural de reficere aver __Ltincepat mam jucat cu exert de vzualare, care ma aja ‘at intra oarecare sur Tet, volam 32m viade complet 958 limincompletlentilele Asa, mam coninat crete entre un ‘mod prin cre sri recuperer vederea mea natural, Inuro vine noaptea, isftam neces mi sa intimplat sk [pan mana pe o una in care se vorbea despre vindecae cu sjutorul energie Inaceatl carte era un exerci cae trebui le ut ec zal mopie. Aga ci am incerct am simit mediate oi me ‘devenit mal puterni. Am contiuat si practic exer a fecare douioe ft EVRIKA in ua urmatoare, dap-amiaa, putea ct fr ‘chelarDeatunci, nu mau mai tebutochelaride it Am continua siewersez pe parcursul sfirgtult de siptaméng, tar hni diminata ‘mam hotirit si erga servic fir ochelar, Am iat un ea i din ite im amintsc, na am aut parte de aeidnte in ia ace! Exam hott si num pun ocelari- cel pain pind dupa pei La aman, chili eras fearteobost Daa purtay lop mat penta mop, ‘efivedeac dct vi dats ochelri och a obosesc foarte repade “Tots am continat si facacel exer, wept, am pet pela Perloadele cind stiteam fir ochelar. Pina la first siptiman, ‘am jun si md pot descurea fra ochelan, ct ol inteagd Din acl ponent, tam jiu oh ban, sind dar de Peetu pe eral acopr. rim sooner ex atime eran sere puna ede et contilscinbuntes dp ane dat sipunan pte enna oumen epee parte ‘Set at vitae seca et al Urata Samal fl amines ce prego mel apoae cam Stare puratcinds ola Ap 935, am aaa un ts deo an de asta Praca WL, cael erst SIP i Conse peril a amps ec urtsem cheat Adve barter sau ‘Sratespnccan icatastobnossemens perforant such {Eons tun seas lca partic uaa dae Side pesome Act ca mia des oe Pntatne mb i Sem ana cat del amen yon st scape de ocelat nan rma 16, a nts tessa NL pete alter Deda blast seman prec de moda do- tenn cxlen capa apt io modal de ats Fern tr owen, an ee a SEs hve eee atom pam pene a ie Wan hotiatshmseresex num dress t-lsese {Sper a baa entre novsbrdare vind mop Ak inept despre cms pt rece eer, can at fnraren atesedenaolelar, 940 ete tet Gooch din 98 nbandren sed nate in est Cham td despre each cpl, co sul ete Tnacspunc an ssa concriaclcmapan ie leg one pect cae putt ee eres veer ‘sud cure pois sestnoment vison moda eee devegese caer uprn inp Am dscoperto mule de Infra incre depe el exper de al cra putea ders lente sop ee ua rates se {lala continent ated inte cp Deccng Datel ss mua lao alist pein aves aoa, Clurmare pers pien Aci a est amie conform ian pie nae pro. ne exe cnfese eles cue are aaa pe ren ea lai As nest neared ele ani eae nu nen no ere. ind am inepa un lala reat emia, a cons ume din {eee purtpanaveas ole deeaeserne personae, peta 4slconrans presence de sete inproe ee seinarlor a ncept inv espe spur de probleme obits de vedere De exempa inae mo men haar naam ce st stgmatul cu at map ces pu ‘ean pan proces iv epee a ‘nepal a ci ca eel deer pa debs thai de pata de pin def primal seminar, anal dine arpa caress de mois dexepered pte lina de 20/20 dinopotp cass min sts fs oer nena omen mam a sama cl msi artpngor eae efi de programa meu Cancel mil mile ay cnt tat sara ans viata to ma me bare in seme teaseniare Inpind 1996 am ft cam daze on dese aren inorgedin at ames De ep amftacsse rina dps ous deotn Londra Asana o neni careiispunc de mals rene rei parte sent tare mee a a at posbitaea Prefer arn seminal ela eitlr person te. stdin ce in pasreece ore, eameni ot experiment inajamal me denprevelere daca pes ces toe ersonalideo or Daan propa ex de mae jt n ncaa Feasimotrareaoaneniode sfc sete exer numa Bema de cinerea frmsion ca vida seana cae a sult puter dei cee asp prop vase vedere sunt pasipeari pu fee nna Rental dole arf ext cs partpagi st desopere pa can contol aspra Teder rope stale exacts exer eles aerate Sasi Ni vreau mininaines cant neesar de mane ce cul dep can ante car ote senna an de eer cea ev promi te ce sin propel cht Torani ceprimbuna cinta Gece nti ait nbuntsires ved nea capt eens ins ee pel ma setae, peop La srl semiacrmes,loame msn ck Ten puta map pis ps ec ne arco cera peopop eres oimbunaire de + hrvnale Obie nbs de 1020; observable ‘ae indar ota et orale conser, Cu anu Seu erin un oil dst eee une lte dpa sem eres et une cdod pi ma ptin Amer inne espe acih Geese mal te nm pci spd sma eyed Am otalsecop eltigi- usc agen pu eo ord rene a Glo Un nee cep nt do an a ea ‘enor moped pope 20 Du doe de mite SCeuhsainor ts meatal acim ptea sical tlade2016an pip Pent noah cet e oral pos tivo tal» aga! Aol rr Fam tt cin 94 pe Saran ea vedee ned pate cease nia de 2076.98 testo mente elt be ire imbue eee Sar set cae ore eco amenh Se chest adevat pos sit ele eer nal mot ee ala ch ‘rezustinpige: oye ce une ngeg ast Inc {tra paltoamensa potenti dele Ast master {anit mod dose penta cop, extn mo per ch ‘et leona st pat cay anc da ma deca ptr dee, cpr 8 maa flsnd etd en Ocho Cum puteti trage foloase de pe urma acestei cirti? Sunset ners set det capo cre vate 2 ila ol every ee crepe tein eats ina pl sees ci prea cae prec onal piace geese le mt Dac snc inert de ace tna elena mete at ‘ivan de styl conde am reumat eters dt ‘alinorane cert dep condita hcp deh oe bupdcevaobinaite modal mend bode geez incre at ener in setae seater tr bul sh bserna ete desl de repede Ete font imports ‘imonitor progr Reale prve snore taporene pen apts ota Et, dig i none "etna in srs Perron at ra am nest Un DVD demonstra ale exci Ca pale dons pare pila seninae unde vet benef entra ecto eh Aesop xa eae iste reas cpt ce np orl meso Se ed mons le tanontees re compote de aca inet smd seg exe da mal depinde deo doar a.com pe reg Sar pc te pr re deat ot scene dae {nd espe ele Lun aun nomen, ecmand spr ‘sent ental dee vederea vost Pag de we won ing com cone forma plmentare, cml mote ere dette a ae sea a doar face referinta. “ Ce este Antrenarea Ochilor? Anenrea lor sez ye sill pte xr a0 anefet bene aspra sna Eine anc al daca ‘Seri ind etna se aimbunt. Doctoral vava Spunecioplinbue denon eid inten ect pote buns n od sent santa ets conta ek ‘soca de Op Amen (988) nua Eien Ante sri Ocir in remedies problem ocomotoae de acomote fel Dino ot sabia de mule Cx tate aes, ful oftamolg ese oun n mod ec. fe sunt arte septic a pvt rene Oho Trap Vila Ortop Pr i> Pivmevorst vad aenae wks a hrc. ingen oftalmologise stile dak wae ined simplomte la aestser ee precrind cha ptr sa Gdn opera aser Tg parte chlor a enim en nb vind de ioe Lele creer roar de eat, ‘rein continare oe peta acre soa ese we exemp un ric cu 6's al mare de dae de ein, ga com, deen mal Garr aser este tet ma non aordara mec pro ‘emelor de vedere Asta presupune asa dete corn Inet aces et rol de mma tte de mime erie operate ste desde ml su rasa ete cose ‘bls operate Compile erry pt fea vedere Ma Inf stefoare post chert acura ptr diminst 25ack na vetina uea conser petnper nSteleUnte le Ame ‘scan xl ince probe ec sneraa person pel ae aster pea ler pe ch mal cn pe tip de toape German toa dt cer pent obineea ane deconducere est reprezenta de nist teste speciale de contrat Mali ‘meni care a recat prin opera laser LASIK pees la acest este scturmare na pot obtine canetl desofer. Aly oameni dscopei ch trebuie i poarte cheat dpa ce au weet prin operat laser. Aa ote face sa reac dela poreche de ochelar, aaa AntrenareaOehilor este orienta spre urmirire cen ese ‘nnimpla sare ca scop safc contien de schimbale interne ce au loc, Succes programulul de Antena a Ocilrdepinde de dex vltre stategirviuale optime side asimilarea loca pe oa dua ‘atu. Abodarea mea este acea de avi stimula ft motva s feet seriscurt de exert, care dareaz cam ine minute, dase fae frecvent, poate chiar de ec or peak Repti recent este neces 1 pentrabenefiadeschimbai permanente. Pentru ca AnrenareaOcilor fi efcenth, rebuie defini o meta cart de misurare a progresuli, Najrtatea our is er nteresu acim int nico imbundtaire. aed este oat im- Portant ca progresls fle inegsrats sibitort in mod constant Duplexpeiena mea. Antenatea Ocho est foarte efients dach ‘ste fcat pe perioae scare dar foarte dese. Exerc ocular i ‘iteo sigur Gt pe siptimdn nu sunt sufciente pentrua determi a schimbari seroae in ceence priveste miopiaOschimbae inp. tant in miopie ar duce Ia sldere consistent a misuratori, ino _mumiti pion de timp. Bunicul Antrenirii Oel Dr. Wiliam Bates a absolst Colegiul Nedicor si Chrarglor in adr Universi Columbia in 1885, Dia 1886 pnd in 1986, Dr Bates a fost astent chiar Spite ful de ochi New York, la Dspensaral Northwestern sla Stal Har Jem. Bates a fost de asemenea profesor de oftalmooge It Svala de ‘Meicna New York Spt acest Tou, shiva stdenicam sisiimbundtjeascl mpi. st exmaeulat din fault in 1891 ‘Dr Bates publica mate arcole in ural Medial New York, referindse la descoperrea scum ch problemele de vedere sunt de- Prins i funciona, Din acest aun, oc oti voreispunde la ‘ere care imple elaxare Tales adevolat erie de exerciisimple pentru diverse pro ‘blemede vedere Sa publica! ure in 1920, intro carte mum e- deren perfect fra ochelart. Carta fost eda alteror a 1940, ‘puts sub tl vedere mat bund, rd ochelari.Lucrarea este ined de acuta ‘William Bates est consderat a bun Anteniti Ocho O scurta istorie a Antrenarii Ochilor ‘eea ef o persoan isi poate antrena ochit prin exerci ti spanineoftalmologua Willam H. Bates MD. (18601931) din New ‘York. Dr Bates examina mide och in lecre an ca arta activi sale de a pital de Ohi Urech din New York: Dea ang ‘inept st pund la indoial inelepunea teorilor emis defondator ofaimologie Exuminind eine’ demi de pereehi de chp an, la Spit lal de Ochi si Urecht din New York sila ate institut, am obserat rue ean n car rie de eft He a corett nt ps tan fies chimbat orm, nam pt ae ign sa mil ml ‘umes cu expiail otodne, chr auc end west expla ‘rau dipole, Consieram ef dic hima era devia ea r= ‘iin ie nates ade, Ns pot xia excep Dac emie deefaci unt evel ee ard i se crcteu sau Ss ‘echimbe forma, 2 mod spomtan. ‘ea lang inp am descoperit el miopa si hipenetpia a astimatianl, pt pies dupa drei ef wiopa, entrar ere ‘intlor nant ndlangate, nex soa feos ohio era a ‘edea un net appa el fol ociull st vad la san for reap pier ind ania hipernetepil nie erare de refmete na ete o cori constant. La aca vreme devenisedispoibil un nov instrument, eine: scopul nventat de eminenal om desi german, Helmbolt Ca pactatea de concentrareaochiu poate fi determina pin obseva eacuajtorl acest instrument Dr Batesaexaminat oh pacien- ‘lors in tot feu de condi ase a inva foarte malt despre ‘modal lr deconcetrare lat ce spne Mule dinteifomnatil pe eae e dein u prvi a oh wt fon cbinate cusses snltane, Retinal ete sine inbuniti ee mes taal instrument lot pnt misurare refs ochinu. Aces trite ‘rad de unin h poplin relia ca de ol, amin tulindse fn lara stent ~ deasupen $n spate iar a bec ete aaj in inti jtoral une bate electie. Pc ‘nd prin onic de observa, puter vedenoprtine ma mae sat ‘namic din pupa lia cal ohio mani nomal cea {etree a iam glen nit, clearea reine ~ dar poste a, ‘dudetna est lett, In cul olor une psc cesta este ver tk Dacd tcl ru we concnteas exact pre pant de unde ee ‘ui, ptlem veden o umnbr tuna ls margnen pope. Cm- prtamentl acest unr, tne cd olinda este mga nde. te diecti ne or confi refatv chil. Aces trent txt del re posi care ne na sunt inelese complet de ce tre medi Timp tized nar flit retool a st the refmetia ocular Cu tora am examiat hia 2c de mi de geolr rte de enc smi ce ninae, ina si psi, ‘in ep cal vk, pls, rate festose, reptile pent. Lam flor ind pie we hoe ed erauTnmigeare— 9 de mex ees ind ram get gar, Lar lait mpl ile in Timpani eed acini er niga git nd cere ‘fad ci nu nero; cd minteas cn spunea dex ‘ad peoypele erat Incise partial, acopeindo pate din pupil, ‘ld pupil ect sa ce eracourartal eit un vf de ae; tll ech eat dint paste tn al, de us now itn ae direc Ati am decoprit multe fp, nett dei, pe cane nla tt pane de aor cu nettle lasice despre subiealresper- tv Add a deteminat sf an seria de experiment despre eaream ‘bit Reale aot in peel concordant cv beer mele Alero nia fer al opine dec eping tne corp ‘de iit clase, dope scomodare veer gefati” ‘Unc care a dvenit clr Bates, incl de incepta, a fosted och sunt intro contin schimbare. ack vai misura a ec reordvederes,rezltatel ar Bde Recare dats, wor ifr Descoper ‘ile De Hates sunt opase, aproape in od direct, gindin tadionale ‘despre modul de focalzare & prvi. Donders (1864) 3 apot Helmholt (1866) au sjunslaconcaria coll principal fcaiare ilae lenta din inteiorul hl. cesta tere stained in pcoare slate o mare iaueng asupra oftanologlor. Din nou, conform spe Selo i Bates Finca muschilr extern lbull ocala pe King eoien lobuliLewpl ala, a repreenttsubiectul multe discus da “hp presipana demonstrate ui Heh — eum cl woomodaren lepine deschtabaren curbs enllr~poibiitatea ca acess sk ‘ih Tepe justare ver och aif ditante, su cx roduceres de err de reftatie fost eins cane mai i dem {4 hn in sean. Conform expernentelor mele apa muychiloe ‘eal etnaei a pest ep pis in sale animale, demons {eta pt gerne, neal oho acest nia, aor dre depinde in ntegime, de actin mugchilrextinse yi dloe ‘de fora lentele Prin manipula acestr mshi am putt peace ‘su preven comnedares dup dori pre miopic, penne 9 ‘Stiga, an provin ave siti al mal joe contin ce toe experimerte th renunat xa ye minis afar ba er — pte cao sido Cs oma cn sre sn plea jal mies bs oar sat cans coro pe ‘is cre 9 cp ep supine Mave det ‘ato lors neu eel ibe pe Mg eagle pte Senne denn jf ater le be Ise rae in spat a 1 dest leat deal Inert maple cis incre tae nero Cn {oom pst Ie mt ect cit se ii Sine vse” Mose 4 cy is nt mei de ome “eee mach dep ut pene Ii de pode iperme ot en ic tgnatismali In ani caus, nl dre leet ab- Sent sa netomat dar dct do ite acest musi san preset “i acrmeayen, dp cum nu demons tee de reieopie ‘Mot ped fe prin sila elected globulut ocular au 8 tenor de avimdare, ag lea in ercer de unde Tacep oA Kt prods de cee manera bil, arn avest med, or de Tracie aft iit. Ace Ler sa efctnt pinto operatic de ftnger a nua sa ambilor much au pen appierea punta feat acetal de lei. ind ule ma nal mgchi ‘rept ou fst ij fet epesilr de efor de tetiune ‘fot ntensiit. Dapi verter unin sa ambilar musch bl, sa dup pe raltarea lor pin njectarea de ropi,adne in ebii comodarea ‘nu a pt predic in simular elected; dar dp notre ‘ecco atopinc, comeuen sina ce a pros din now {cde ie, in nou, ncaa absene nai dine msc bli ~ ta in situa nor specie rechin a ce Bian aT situ ma rdimentae cx ale tre isi abserate le uno pel al wi Jepare ~ sconndarea na ni ptt simula elec. Dar ate ld chil dient fost prin aprpiere, sa cara fn care mshi abet ot elocit de suture fee fot neces de contn-tciune,acomodarea pin simalare eect a rolevent pal ‘rebuilt ii pent parle fe mash dpi, fe pe ec ii fot nce injestaen despa ln sptele debuli ceuay cx joa uel ering hipodeice. Acestnarcti trebui sk prize scorndae, ate cd ete picura In ochit ‘umes aay darn tot expeimentle mel, am desco- pest clare un elect mine asa capaci ochialu dea rm fea pure de eonentrare ‘Ochi ivr na tur crslnele, au nea cet a fo mice dela at vedi a Hspuns Ia smulare eect xa. ‘asi unochipomal la vee ei mosh a mas activi dar nd ‘teeta au fo parla eine x atop Th obi stimlarea ‘letiol n e lae un ft anpr elei Touran experiment fot nitrate schil’drept unui iepue, dp ce ma is mss refisetia ocular ta ‘ch eu jatar rtinneopl 9 ected cesta ra Drm Api tana fost sad evince, Uli peto period de wo Tun ln di ani, simularea lest pe sceeg! acme ‘ochiuli irderitali, n acoag msi cao cal eh care tna ave exnalinl Acclay elt fo bina dupa este ipa, clin pst. Concur evident ete acon ok xstainal tu epednu un factor penta aeomodare In majoritateaeitor pe tome de fiolgic, ae sabiletee& scomarea este control de al eile ran care actioned toi moehi chil, ew etoeptiaoblicl super depall ex tem; sa observa eal patra ner raion, cae afonen doa erin elie ne de ace, a Cinder a ile sa al patra aft mul eu lect ‘tet apropierea punta lor de wig din rier in och nor imal sa pds Totdcauna acmedara, nd orgie oii din tre doi nev aes aoe eu un srl mc devel its sole de 2 de slat de tpi isla salin tine tek ner nu mal pra cand In veo ce atimlaren eeu ne pari a prods acomedare. Cio rginenumlr nev Fs co eric vata mbit n typing, comes mama pcs lo Mimalaze electri a nick una eine ner. Lalita aes spllaes nevor ule salinf normal, timulaes elec a la ‘su abil eri a prodos acta, exact ea faite de plc ttropinel Acet experiment fects epelate sd, pe dua a ra mut de oor, rin aplicra 9 faltrarea alert atin, numa ea denenstatclar an er nest ante sianame, ek rer al plea este epunaiior eu woomodatea~ dar demons ie muschial ble pero cia de west ner ete un ator tant tn acme. S- mai descopert io, aun nd ettnen ‘mopchilor oli aft pial prin separ le simular ee dla ucla ner a pds ri conde i hippie" WH, Rats, MD. fa Quickenbus, 1997 Descopriea Dr Bates n fos primi cu prea mae entur asm de are comunitatea sini. De fp Dr Bates fst inlturat fark prea mlte einer din postal de profesor de a pital de Ochi siUrechi dia New York, Condiceren a consderat cl vederiesale rau pres radial fi de cele accept sting in ace moment. Tos, ‘Dr Rates continua sl dervote tora pe cont propria sia dschis. ‘ci, in cae aaplicatAntenarea Oelilor In pus, a publieat so revist unit, O vedere mal bund, a pega un numa de ment petra tenia devote de prezent cunoasem crcl r Bates sub forma aceea ce min, toda Bates, pe cae a dessin carten tO vedere mai ‘una, fra ccholar (1920) Interest ide Antrenaea Ocho este {nc vu carta la Bates af ic in ipogeafi, dup mai bine de ‘optec de ani de la prima sa apart De atu comuritata sin fide doarcteva excep a gnoat complet descoperiie ui Bates, ‘Susinori metodt sale sunt oament care an fost jt de aceasta ‘Undine aes persoane ast Margaret, Crit ace soy 4 fost tat enorm de Metoda fates in an 1930. Drama Corbet a Aeschis Scola penta educata ocr. a Los Angeles. Corbet a pre ti mo oamentinMetoda Bates, Crea, juts ez mai bine (0949), descie ma mite sitatideinpact ale munci sale asupacark ‘rei mtanlor O asemenea siape se refer la un tnd care fuses ‘espns in repette rind de Fone Aeren, petra ct avea un de- fit vedere sa normaliat ohi icin exert i Bates are ‘ut toate tse sa altura escadromuu ing Tigers dn Burma, ‘devenindale conductor Sa intors co un palmares de zee avioane japoneze doborite, Utero, amir acestoraaconinat sires fel gral, incl din urd a jus lowtenent ohne. Tn 1955, Cara Hacket a pblcat uraea Relate ie, tun indrumar sine cle o vedere mat bund Caren contin wn pro- ram de exerci pe doutsprezecesptimin, pentru probleme dife- fede vedere, Aestea incu probe obignuite de vedere, precum _mopia hpertopia exerci pentru ci care poartocelari ca Jenteal, cet ce privese cra, cei ce mu distin calorie i eh ‘area cataract, dats pentruceica lancom probleme serioase de ‘vedere. Sertoareaa inl de asenenes exerci pentru cel ob. Dra lake, care timp de nouisprzece an jumdate a pur ‘ate insist ochelan, a predatAntenarea Ocilor i eat, tip de ‘inc ani 9 pega profesor in cadral Gl Bil of Right A vintat Universitatea din Seattle in 1949 1950, predand caste despe An. lwenarea Ochilor:Dup veniea Ia New York, a fost aestat in 1950 sub acwzatia de pracicare a oftanologe fed licen sa apart in fata Mel ura din New Yorkin 1951 Maree jr dlierat inp de numat ceva minute sa hott ch Antrenarea Ochlor mu este © infraciune. Janet Goodrich, medic, dscatind postbilele motive penta care aut de puri oameni av ait despre Metoda Bates, seria fn caren e ‘ImbundltireaVedert Natural (1985) aticani profsionia, peti tlic. ft dat ol metida Bates est infin ete ttn 9 dip Manat Covet a ft pe tele de pfs pe care ba p= it ns ani 10 1950, aa public nicole mink preeger Nj neege mai ine acet ler, cid vet alla a fot area (g chit) de dout ot pene practice ltalologie fi cen ‘In 1974, colegs mea din Sar Fancnc, Amon Kaye, care pe dase pe scans prinepile mode! Rates, timp de eleva decen, fot vical de agent sub scope a psc nce legen in tert Vp desea om dee aah ep Janet Goadich, Inbuntitinea Vedi Naural, (Gerkeley, Califia: Celestial As, 1985), paginile 184-185 Janet Goodrich a contribu foarte multin domenial ntendrt chlor, prin cele dou lcrr ale sale, Inbundtdrea sederi nate rae (1985) 5 Vederea perfect, intrun mod natural (1996), ca 5 in prelegerle seminal susinte ntoat mea In 1997 Thomas R Quackenbush a publica Sd insti ain now si vedem, care e lnerarea cea mal cuprinitore refertor Ia ‘metoda Hates, pnd in prevent arte seleaga cu fieltate de studi sees ei ues ir Quebec ase aise ‘jut Thoms uacenbue taeOans ‘rama tn 3 reve imeret e soars 3 da pi eas ‘Bont nn, Des ng nr De wv abi wean ae In juin odo ‘Shan ssn snt aon aol $= Stik ara pat ec ten ere oe tl me noe cre are ply em gt Setieretes tos eaain 71 esac ‘Siete ae rt inant espe non xD Aaa ‘hhatoanen ssneapcte ees oie tn eid es ris ge ema soit ine rane etl et esa Mats ates pa de fer sli 7 intnpl anor 9 sar mee seniataestia styatioronpleneatres phen desiaate Deeg fers spans a de tuner. 08 Sie edad tase yo de medi Toman eco ale pss. de medanenie sa pun tan ane ll antes + chirp estes tress de ede 22 a pt ce char art cae ost a {burps tere Bimmer lconsunatrds ma icent mod dea wat fens use ea ce mason. ire seats ede nines css de deen ‘Saoumese at dn areeanenio'n gee pars mel n preps poe came are pos Sites earns On tra ppt nS ca soon eee dS, Tbe ew ceva pet ea Seat poems ‘tae concept inc de npr penal simple issue aero Este posibil si ne recastigam vederea? Mortatea oamenilor ced cd nu se poate fae imi, atnet ind vederea se deteriorezz. In concepia general, pe misuri ce ‘mbatranim,sinurle noasre inep si cedene, ar vedere est prima care sabes ‘Oumeaii de suns ne spun c, In conformtate cu statisti, populiia mand in vist de se ani are o vedere car i tril toare. Un studi al miopie,fcat pe darataultiel ste dean, crea fost soictat de armataSttlor Unite, ne adace I cinostn rs- pindirea problemelor de vedere ese, n prezent, i jurul a 60%. (ftalmologi au inva aproape aime despre Anrenarea Och lor atuncicindurmeaz scoala de medi, Toul se concentreazh supra medicamentelor 9 chirrge. Int adevir,chirurgia este Sly ti preferat pentru mute probleme grave de och. Crstalinele sunt Femediacelmal obs curecomandareachirrge laser dac mio. piaa fost stabi, imp decel putin trian Eimportantsdinegeicd Durtareaochelasor nu vi jut ca nimi mola. Cand da ochelari Jos, avetinconinuare probleme, maa? Ockelar oer oreolvate apidi penta o problema dar mu se adresear cuzeascanse cea de ‘erminat problema respect, ‘Chiruria laser este in prezent foarte popula si oat reo. mmandati de mul oftimolog.Incrustarea crnes cx cristaline este ‘un mod irevcabil dav deteriora vedees. Tots, tot cee ce face de apt chirarga laser este sear ctva micro din corn. Orie ‘rea a va rma tot stl vei. Ochi mei une lima ura cu ‘ae isa peorcine ss joace- males dn moment ce exist mo uri naturale de ecgtgarea veri ‘Optometrist sunt licen preps vd mAsoare oh ‘i preserieentile coretoare-Intregga lor pegitie se invari jal ‘ect defectelor de vedere s vinzirt de ockelar Ede intel, ec, de ce sunt at de entra cu prvi a ale sugesti, com form curate si va descrc fr ochelan,doarcu jor ‘aerator snple de Antenare 2 Ot. ‘Opfometrii behaving sunt un grup earecredeckerereile potredace avansirea mpi isunt destin general el de AN- {tena aOcilor sn majostatea carro, vr fers va pre ‘screen co al de core sub 10%. Daci merge a optome- trst sa oftalmolog sl spuneici ret eect exeraide Antena. ‘ea Ochi, cu scrpal de spade ocela vse va spune probabil, amare rare ch acest run est, din pate, posi chat tre- bl continu pasta Dintre ot opometriti practican in Europ, doar do mit sant membs a Aocaiel Opiomarce Behaviors. Optometrist funcional sau behaviors sunt preocapa, in principal, cu tat ‘mental ambliopie,strabismoli sal roblemelor de cordonare ox Tar i nu eanos inc metode de rate a problemeorobisnite de vedere, precm astigmatism, mipiashipermetropia. Abordarex Terapeute impli, de oie, un contol aia loch tn care determina starea val. Apo sunt presrise eet pent ene teterci ptr och Utena fost dezolate introdue progr ime sofotare pentru Antrenarea Och asst de cite calculator Personal am anumierezerveca rive a acest tip de abordaeitr- ‘it eral pe calcubtr repreinluna dnirecauzele miope. Fol Siea computer pentru eliminarea problemelor de vedere pare st fie conraditie. Optometrist Behavior sm adesea un sortient ‘variate echipamente pe care le flsesclamisurtorilxexercit. [bordarea mean impli ncn chipament mecaic. Nu tree sk ‘para sa si ave nimi, nu exist edie seumpe de teri, Pentra cares pli. Ceea ce vise ere este paricparea activa pein fectaurea exer corespuncatoare,éypd care vei vedea un pro res constant in sensul rect une veder lar Controlati-va ochii Petru determinare puterilentielo de care avetnevoie pen. trwa vd corecta vedere pn a valoarea de 2/20 se folosesc dowd ese De obicel optometrist va flos un aparat pent a reaina © chi obiectiva.Apartlflosete o medi caeala, cu 0 mart de ‘eroare de plus sa minus jmatte de dioptie.Acst para tested ‘coneenrarea perfec a veer ao distan de sse met, ‘el deal die est est ul sublet in eat i se cere prt ‘vpn mat multe tipi de lente, entra stabil care vs cele ta comde, De obie, acest test are le intro eameri cu lumind lt iLO parte probleme este c och vost in ase adatee la var- alee tip de lente dn cauza asta, ya exista posite carte tape creo et primis fie prea puters. Via intima, probabil, sf revenin zl urmatoare cd sl proba nol ochelan 8 com stata ci va dor och, tune end i porta. Aces lucru se ntimplt ‘deoarec ochelari au o rat prea mare decorecie vi concentreazi prea mult ederea “uate vizult a chil uma varia cu maxim dua diop tit mpl le. Dact vi msurai vedere la fica citeva oe, de fear dati vet descoper ovaloare dieri. “Totus bine sa controat och nainte de aincep proges mul de Antenare a Ochi Aste ei sti rece care este starea ‘vederii cum a inrepistaechipamentl medical aces fp Aoi, pa tel incepe programa de Antrenare a Ochlr.oare epee ve ob serra imbunitatin Aeasta este experintavoastr sublet lata de vedere, care apare mereainaintea muri obiecve. Sar puta st fy capabis vedi is ica patra sau chia cnc ini plas pe ‘oploi, dar apartele vi vor arta nico imbuniitre. Aparatel misoara doar concentrarea perfect, nus fp ck puted veda mai Din. Facet un bie i efectat exerci de Antrenare a Och ‘timp de ind inant dea mere Ia un now contol de oc Tous, dea lungul aes peroade, sar putea st vet nevoes reduce} po terealentlor pe cae le pura Intact reteta veche nb ¥a ma fh ‘aah lentil sar putea sinceapa sv afeteze och Vizita la optometrist nuns optometrist se opan reducer dioptric excep situation care ap lend apuatl Dac optometrstul vost face pare din aceast categore, vi sfitulese cu resi uta un lal sai optometrist v3 msoare oh x jtralinstrumen telor Cl ven orb. snpla masurare a ocior co echipamente aut. mae ete dar estimare genera. Aparatal varia sare un factor de rare de pls/minus umatate de opti line de pe opin). Cand ‘ptnmetraal a termina estl, ve ala cera cee consider af ‘orecarea 100% a veer voastre De obi aceasta va fi extem de pres sl neo atte precinct wa vor dare och. Cre opto. ‘ers rodul eet exo jum say cia xo opr inteag. Apo merge af piv pin lenlele presi Nu suf ‘dent doar 5 privihnjurl vos, in cabinet optometicsauin maga ‘inal de nde ump achelr. Trebuie sive cam funconea. ‘chelailaumina 2s pr pnt mea inconrsoare Pentreraltate al bane, eet ree pin maibland pen- trumiopi. Aceasta vi vacoectavedrea a distant pina oat de 20/40. Toma, asia et refeta mae mal mick co ma mut de Aiptrie Dad reducetcorecturacu mal malt de att exist posite teas incepet fon och, caz in care progresul dara Antrenart Orhilorvaseadea simi. (Cum si va infelegeti reteta ‘Pentru mul amen, retta pe cae oprimesc dea optometrit ara ca greacavehe, Pare sn ad nici sens De fp, e mal in- pl dect cred. Maina ara masuritore pentru oil tng, poi entra cel rep. De rel, aes ucr se marcheazi prin nia. lee $9.0 ‘rina coloand indi gradul err de retactie- de exempo, ‘i spune dack ave mile in ce grad. Acasth misurtoare este Inieat ia dopri Dac sute mop, atunc va exist o indica ne ‘atv cade exempla-2.50D~ mina oi jumatate dopr,Inane- mite fn, acest cru se rece sinpla ca 250, renuntinduse la igo aca sate hipermerop sau prezbitatune indicative 1.500 saa pus unu 3 jamitat itr, Reinet cd adesea exist ferent inte rejetle pent fear och itrucit unl din oh vede mat bine deci celia wic20/20 [Daa Tame WF = Ee a me (mamta 2s [as [aw bout aay E eaak Tec You Prec [sau |rpatinan| Sata r Rat [ore [tp foe ‘rmatoareacoloand indict dacl este vorba de astigmatism, ‘cesta se soar tot in diotri,impreund cu axain cat se giseste sigmatsmol Notataapare de obie cam aa: Ci, Axa 85. Tr dlcere eprezint corectarecindrca de nis un umatat dr prio and de 85 de grade Reinet sar pate ave astigmatism oar aun oh, sau ca grade axa ee de aun och la ata. ‘Atria coloani este dedicat dvergentel. Ciirea pent str bism este, de obice, comet folesind element de prism Acestea sunt indicate a opr prismate, itera Ds oases entra a indica fap fost incl un element prismate ‘exist 3tun spi gol informa, pentru meni sup Imentare ale optometrisuli Uneor miopia viva fea tsa ‘sar putea primiioreteti pentru ocombinate de lente foal alt positate este cea dea primo rete pentru ohelar cy pune ‘eet de localizare ale ene, cv dou sa rel zone de ptere ‘lentlelo Se notazi de asemeneas lenlle irumele sere Sunt importantes arte imprimatedecitreaparatele care ‘au estat acuitateavizual, intr ara anumite valor relevant, lack vet part lente de contac. Anatomia ochiului ‘hi uman esto capodoperd anatomic, Ochi are cam 24 sum in dames i funcioneazi co inter ine umea exterioara $loea iterioar. Ochi fi exe ispuncitor pent captarea magi filo obetlor din umes inconjrtoare Secomportaasemenea uni ‘amere video are mute aera in coman cb aeasta. Tom, ohil luman est net superior orice camere video construe pind in re ‘en, Deexempla, chil uman are oSenibiitae lumina cy mt ‘mai mare Vi put gist dramul rintran inuneicaproae aso, [i el cum pute sal intro mind extrem de puter, cind ‘shel e pla Camera vdeo are are extrem deimitatl.incompa- Fate cv chal uma Mugchii ochiutui x jase much exer ataati fier glob ocular Acet yeh ured in pene, pera a ajta St ¥l mic oct in toate diel Moshi ocular sunt unit in apactatealorde amiga, chu ene de repede deo inept adi pecae odor Destenenes cs pot ssn np el peng perme ‘Srna omingd ten, dlaan ator et pura ef sunt nal och Cl de deaspr ccnp peor ee mix esponsil ‘cael in saa ip eo = dept ror = se espns cigars ols js As md cee ‘impreanapentuatce coils mins coo paisa orton st inept de ep med trop tera, ac de eee pare 4 chil et mc imedochn de gel scrote Impede par mug ‘ryder ee [a pln nae poco eee de mc ‘sunt oe dears ecole props eee rene unl dea es ra machi tmp {miro srpinds sa dpirndse ve glo ‘perio ee stats ling a orl lead ang ss aan pb eh exter al chil nt fe impr starea feat prvi In ere sled pom i Some, De Willan Hates MD (195) js onl cago ot Teal vies srigio bul ec sed feta ato po ince magica nse ala cnral ca 1 sem ngunes cen unl ara defor Cid vr oh eae pn ml clea pope al ablcvl mal apeape a ca che In'uman se apie al picpy sgn global ci, entra a pasta imagines focal Aceasth agiune este inde: Sef SERS pln, in principal, de ete et > loi muschtoblic fn cazal mio- pel, spatle och este impins Inpermanents in afr, dincxwea Aieltitr de fcalizae. Mopia este situa in cae ck para sch epi sunt fare srs), as ns scurtnd asfel global ocala. Petru av of idee despre sara acestor mic ear mimetra de angie a globus ocala echt ‘aleaz ucire te dpi in cil mop. Cu aces grad de mop, ‘vedere ast ar ote involv dela normal, a capabis vedet ‘numal pad la treaec min fata chr, distana normal de ct ‘Schimbarle fice are au fe sunt mic dar cu consent ure Tnaunirl ocak exst dot mosch crear. Un much deter nin dimensiones sul ct mind inti oh Al dolla muy Chieste ciel seafarers, Corneea Partea clara osha, coemesa, este responsabila pent aproximativ 75% din pete de oaliare a chil. Eetl cel mai tae de refrac se bgne a intra dite aer i pelicula de lac Imi De acea est posbil chiara refrac, Iniurarea cell mai ‘ic porn! de cornee are un fect major aspra puter de conce- ‘rare aoc ‘Crees are cam ojumatte de miimetragrosime in cera poli i const dia mal multe statu Stratl exterior ete pelicla ‘elactm, care hres coreea este o parte aelementelor refrac tare ale china. Ajobsevat probable, aun ind clip vise ne Dundee vederea Supraiafiie aeomei se umes epi s g_contidintrun stat protector de 2 | ccule,cu supafata relat tare ‘Tf Funcialoestei prtjee och Gerrit Foren renga Sento econ males a ‘eke direwreseinee ira Ener elt con ‘fet mal po ast eat supe at Bowe 5 nm Aste ont de celle {ae colapenaa cae ornea sis pisteze forma. Acest strat nu se vindec nielodatd ack are loco intervene chirurgie Strata Bowman € c2apretal pentru gulere. Paria cea mal mare a fornetestesroma. ests este cel pecareseefecueaachirurgia laser 0 parte a sttome este inltuat, subfind cornea asl init sisemoaficepteres de erie. Inrucitna exist vase desinge in forne, deat cam sse Tun penira ca aceasta si se vindece. De ‘semenea, din cz operat aceasta slabete simp Dimensiunile optice ale ochiului Aceast pain este pent ce cae sunt interes! In aspecele snc ale dimensunor ope ale ochiu. Personal mi decar mit de fap ohial este ati de mics exist deren att de triage in pterea optic date corneesrisalin —Sersewrife weil Media aria — index de rer fe w tore ie pina be erence at Srna poses ‘a0 Ueares posh i Cone re Ba Cha or cenrat a cratr Sepa ses ams yan 7086am Scpalaa poisoned Jam a atere di Seisuaneront some 49500 3948 dep Serna poner scores Soo erwernea set i300 cid Soon Puwertausgim 3309 036mm taomm —50soum tem Ceistalinul ln eme ce cornea fernieusd mare parteaa puter opie a chil, ritalin este o part important sistema ops. rsh rola cum 10mm in danetra coast din eu csaline care sunt omple transparent, pentru cumin poatparunde pin el ‘rsa est Suspendt in spa de fibre minuscule numite zone, Din caza comput mare de ad, cristal este foarte flesii, ar aciunearonueloe modifies forma acest. nd inl ‘coxph la este relaxat, null se contract cristal devine ‘mal plat ~scitind ase puerea de fcazare.P de al pare, atunc ‘lad corp liar se contract, zonlele sunt relaat, ar criti ‘Se bombeaz in fara, crescando atl putereadefcaiare.Cind ‘compl lar este rela se pune despre chic se acomodeaz. Tn cada tester de vedere se flbsete uieor un medic ‘ment ait atop entra paralacorpal ilar Motiv este ace Tcl, atc end se elimind activates corpul cla, objiem o sare ‘Vill, ral Uni optometrst ced chacesa este singural test valid. Aplciad aceeslogiel, sr putea st mira de cena vise paraliea ‘Beoloan atunclcd vise masoarinatimes, pentru tltua post Ditatea de av ininde 9 astel de a deven mat inal (Cellle cristal al cristal ren lel pe tot parcursul ‘etn fecare an se mai adaug un strat, precam ofaie de cep. Dela dowized plot la oped dean ritalin dublena gost ‘mex. Cstlinul a prezint ase sanguine, ica urmare ete hrnit ‘numa de umoareaapoasa secret in mod continu de corp cia. Vitamina Gest el mati / portant supliment pena stl, Cristalinul are ddevitamina Cain inte nostra organism, Vatama- “Ss tle prin oxide dtorate fadicllor bert fie ct acest celle crane St devin pace, Aceast con ii estecanoscut sub mumee de cataract ntruct cristal este ‘numaio mic partea sistema optical och, pute vedea chiar flack vi este intarat rst O asemeneapierdere va duce [a0 Scere cx aroximati 10% ara vial, echivalentul a dou indurt de pe optotp astfel a putea condace n mod leg cia pemalvand cstalincle in oh, inita legal de acuitate vital pen- trucondus este de 20/40 Sensibilitatea la lumina Schinbul ne eau vin ses Pian vial este in mare parte dart rofl In care ele ex enn i bast age sunt conetate a cleentle ose toaeale reine ‘eu cu astonage sunt one i- ‘ro aseenea manier ineltinsumen nb § ran spat, produc o mae sensi & tae, dro rons rezlue. Mama ar ob B {cas coed me ci cba age in pale Ia singe ied nervous seme z i (ecu ganlonar) Vines conc re ngien e h od rin oinsaar spl mana Pee ak parte conse celuelo co cous maxamizeaz emia val ext feeasensbih ‘el angioma va semaln in eenmentdaph mca 10 ab sori uminoase. De asemene, mina tebe fe prezen intrun ana tara de tip, se pede, Retina ‘etna este un strat subse ao fai de ir, flat in patele ‘chin, contndnd clue ftosensiile. Dak rein este alec in ‘ren fel tun vederea este plrdut complet. ele mai serioase probleme ale reine sunt degenerarea macular etinopata diabet Lambe find forme de deterirare al integrin O alta problema este depres reine, car se intimpa a eament cu un ‘rad avansat de miope Celulele fotosensibile ‘it dowl pur de clue ftosenstie in cei, uma ind ‘cule x bastonase, care fonctionexz in condi sabe de lumi, nd aga umita vedere seotpicd Call tip de elu fotsensile sunt celuleecuconur care oferio vedere clr perepiacalono. ‘Celulele cu hasonage sunt cele mat numease, cam 0 suth doze de milloane. He sunt extrem de sensi la grade scizute de Iumind st migae, Clue cu bastonage nu detecteart clone, iar tata lo ual este de apronimat 20/200. Patra ocalzre percept clonlr sunt lost celuele cuconurCeluee cu conurt Sunt concentrate in zona pte galtene, exact in satel iui sa ‘lore pint opie ale ochiulu, Pecepia celulelor cu conun se rumeste vine topic. "Ext ie pr de cule cu com flccare sensi Io ano mit arie de fecventelnminoase.Eriolabele sunt sensi la une dele lng al lumin rosi. loolaele sunt sensible ia unde met fe lumina vere, si cianoiabel, car sunt sensible a undeescurte ‘delamind albat. Cale rel calor primare ogy, verde salbasra, i permit si vedeti toate eulonile specu mae Amestecind aceste tet cri de ban, pate objine orice cular imaginabi Sunt cam sse ‘iloane de celuleeu courin fica och des: sate cea mai mare a acstorasimanduse in" ata galbend. Tou, celuele cu cont sunt prezente pind lapeneriaretine sidoae 4% din fede ev conn eases chiar in pata ga bend. Extrem de interesant este fapal clin i ona pete abene nu se gies elu sensible & inabera, Pea asm atdensusaceora ME ks, mene) [ © jn se glseste chiar Ying pata glbend.AcstIncra explcd de ce ma pte vedeaobiectele foarte mic abase, act sunt iat in central hoseu de vedere ‘Cellele cu bastonaye congin un pigment fotosensiil numit ‘redospina, sa pigment fotsensibil al eine. Numi dap aspect Siu, elulacnbastonage const in aprximatvo mie de discrimi, Acar disc susjinind cam zece mi de molecule deredsping, Plecare molecu exe capabii si capteze un oton de lamina Numiul mare de molecule de redospid are dec capatateaenonma dea cata ‘mina, Cnd lumina ce pe o cell bastonase,redospina se abe te, Esuficento unitate minoas petro abo molecal de redos ind, De fap, senibitatea scotopic spectral a ohisuicorespunde roprictitlrredospne. Macula Retna are oz central chain spate corel cristal ui aumitt acu In central maculei se fa yaa gabend. In aceath parte aochil, imagines percep calor sunt perfect laren pata falbeng, fotorecepton aa cra mai mare concentajie de celule foto Senile cy conan, cam 0 sit indzel demi pe mm pirat. Aceste ‘ell sunt de asemenea conectate ao ari foarte mare din cortexal ‘lua, cng astfel a vedei cx caritate ‘Macula est acopeiti cu un pigment galben ce const in pig- ‘meni caotenoa latins ean Se reded cd pigment ga ‘ben ja la rezoluia vial fitrind undele cute albaste de lumi 1nd prezentse consider ch efecl de fltreseo protect ‘a luminalbasre diunitoare in mod indirect, un mod dea pie. ‘ica oidaea radar liber, Cao coincident, distrbutia de 2ea- ‘atin pare a fi para macnn cele decelle ceo fos gy fotnreceptore Nes geet (ele al bun sur- se alimenare sunt eg ‘mec franze verde in- his uctelegabene frost Moreori sunt cea mal bund sursd de betacarotn, a oie Farniens leopenl,Zeaxantna este caroenoial dominant di le me precum aden portocn porunibal dale nyemece mate Ste zaravarn,precum vara, spanacal lio, sun bogate tn tein gtbetaeroten, nena, ub forma speayar subtngal, este unl diate cele ma efcente medur de ori degenerarea macaleo boal in ‘cae macula se deterioneaa progres Ochi sinatosi ‘Nu numa oh nog sunt oghnda safle, sunt so re Alexie aintregi noastre sti de sinitate fic, de banistare emotio- rai i de energe vital. Exerc fic suc for important ‘are contbuelastniatea noastr general, Tot ume se ayteap- ‘exo penoan shai ostare extrem de bund ach face exerci fi este activ. Anenamentel sl sportrlesuntpincpalle activi prin care ne menfinem condi fii, ‘Suntmulte de pus despre celebral aforsm: scence mi ‘nc Nutra mu este chiar 0 parte a Aniendn etl, dar infor ‘maja e prea important ca 8 nladem. Nu po sede dc fa past oshamo vedere clara Nua sinitoas este evident aspect important referitor lao vedere bund, ga ch ort logit em ina flint benefice de tof nutrient neesar, Deci, de ce anume avem nevoie pentru o sanatate optima a ochilor? Exist doi nutren vital pentru och. Una est vitamina C ‘cristal unoarea apoasi si unoarea vita contin cam de ape ‘ort mal mull vamina © dct once alt parte a corp man ‘Vita C este un anoxidan important, crept ipotriva vite Imi prorat de cre radial ber datoria proceseoe foto reae tive Acesta inepo reac lan, cre rela final este formarea ‘iti si eprimsim aeas neve natalia tesiuna ineepesase cumtulezein sistema viral, pe masur ce ncepem foram din ce mal mult Sa, pu simply, continu stim en mul peste momen: ‘ulin care och au nevoie deo par “Tensuneamlopicl se dervlt atu ind inereim se con ‘centri prea multasupraune ca pecareo ci, Cece aratc sieea mal mic peroad de tes necesita citeva oe bunedereaxare, ena ecuperare Asta expla relia dine realize cade ‘vedere. Din pea, de multe or un docorat este insoit de miope ‘Ochi nostra st projet pentru af flosi intro vaneate de crcumstane aflate intro pernanent schimbare, mu doar penta sii suu pentru folos caluatralOameniicarelcreza in condi Incaeprivscladistana an de obie vedere mult ma bund Deexem jl, c cowboy ca ochelr ai viz Societe table au rarer frobleme de vedere. Bl aes stins armonie cx natura, ia stil lord vate menine vederea, in mod natural Cunosoantropoloa {gheareamersinPeruentruaiocu timpdedoan.cu rani de co To. Taint de aceasta catore, pura mere hela. Cind a ints casi vedere evens la normal Nic unl dine rani din era fn purta ohelar iar dupe vreme aincepats se descure sea ‘ciel, pnd clad in ele dinurma, och sau event aml tural de ancionare Verificativa vederea Malini ebui v cunoaset stare vederi Daca fost de ‘unin la un optometrist, sit a ese refer rejeta pentru vedere Dac bic vederea voasr pe ales se schimbe, flit opto- tiplincorporain aceat carte, pentru vd tesa singur vedere (Cum sa va verificati vederea la distanta Diagramele de ma jos sunt desemrate penta vdereaf te mtr, ag cd tebuie pst un loc ude ave parte de unin nate ald bun st msura te mete Amplasaipe podeaeicete care st elimitere dstanele de wn, dor me ade digrame ‘estat ambi ochi Acum st Ia dstan de tei mets observa optoipal a ambi och Ce iad pute vedea? Nott ulimal rand al diagramel pe Care dstingt rele. Nu trebue st ede perfect, doar desta de Dine ind sa denna eel. Serie renulttele ac 20) o ‘Testativi ochul stang Acoperitva ochial rept cu mana. Care este cl mai mic rnd ale cirui tere le pute deni? Sri ezuatel ait: 29 o ‘Testatina ochial drept itv och sting co mina. Cae est cel mai mic rind ele pute identifica Sere relate sic a0 6 cin putetvedes primate a dagramet dea distant de tre met ating aveti mai mult de dlopri de miope treble sa ‘nia vedereasutndu-video far, cru expen pa opts pte na e/a ae da os sparta tees ede exci epee a aay eet pga 1 acted 203, atucsar testa opens acon acess oe era jal ei pai a pnt a ind de 040, at ue ico doce ander ocheta aeve moment eases ‘Soil de near cho Sistem metic oss ~ KR s ” Snellen 20/400 220/200 20/125 ~ LVD ~ ose HC Sistemul metric Snellen “CHGRN “DONSPKE “HOGSDCV “OKHDTNVRCS 20 oe YOUCANDRIVE = 20/40 075 BDCLKZVHSROA 20/30 66.54 KG BCANOMPVESR 205 6/6 YOUNAVEPERFECTEYESIGHT 20/20 G46 rwreisevenserrenvounavemaciceves 20/16 are mai mult de 4 dioptrit (vedere car pind la douizci cnc cm sau mal pis) Actatea vizwl est In sts legitur cu cel mal indepirat net pn a care pute vedea cu clartat. Exist relat in ‘re distant cir cel mal indepirat pont, exprimatincetimees trea in opr, necesaracoectn vader, ‘etiavea nevoie de o cata de soar ng deaproximativ an ‘meus mitt, un sem de carte sao carte de viz cu text pee, ers cu mari dferitedeitere dowd markere de cuore, Facet un od afiecare capital fori ca svi wr st ‘ecu mana, Lega sfoura de un scan, st cere cava si aut, ‘Tine fecare capt sori chiar su milocl oxi, pe ve- ful ecru oraz ase init priv in hngul for. Inches cel Jat oc tpi teal care se afl pe Dsanaincm Dita alan pceaay eae oe ecko oS STiecvanerdiccintode 212 piasisorigopatineepint 33h Calectietawid ma as ie Tian pune ene weletcetnaint $0) ih dae Meajpenatpesbutae 8 iw Ase pc deananm 30S penuh ae ‘Siporapopaisenmidecre 3388 stata peat i Satya are pe veda pre on ver emma fu arte sso 3 Absences appa i paint pce ese fe a cls ra ocala Fr ‘ale sh eam se pant edie 3 ae appre pet vedere pa oS est ano int ka ee dot nota tm si sr inte sara ce 0 is Sclopitindntjimiia compe 2S Cheiad cid'wedicanis NS BS Saemmeracen aa) a) | a Sensing sed zs Calculati-va dioptiile Misuratl tana centimetre a nod fa punt de dep tare. Dach exist free tunel maura pentru ficae oc In pre Formula pentru cc est cea care urmeari 1 1 100 1 optic Distanalapanctal de departare, in center De exemple, dat pune dedistany aun och masura 20 em deta no, dopti aide 1/20, aie 0.05. Acum, nmin total ca 100, obtinem valarea de 5 Dipti, Cx jutorul acest metode, pu ‘ey determina cu preciieacuitatea vival aochilr vost, Semnificatia punctului de apropiere in mod norma, punctul de apropiere at reuse a aprox. ‘matv 15cm de nod. Dac punta de proper este mai depart, sar pata siti presbit (save evoie de ohelar de tit). In oie ea, trebuie st fice exer care si vi aduedpunctl la valoarea de 15, ‘sa foarte aproape dee, Preis inseamna cl ave dificult eee, dar vedeti cacelent la distant. ack puncul de apropiere al eden are este ‘mai departe de 25 cm, atunc cu igrant ct tebuie 88 inept si face exer pentru presi la pagina 19, Verifica! 5 dacd ave astigmatism, cx autora diagramet la ‘pagina 84 upd ce vat misuratacutatea viel, mergeila paginile ‘are descriu exer pe cae trebuie le fc pent avi recip ‘avederen, {In continuare, vet gis un est pe cari pute face pentru avi determina aevitatea veder de aproape. ‘Test pentru vederea de aproape Priv optodpa in famin lar. ile, Dac pute ct wtimal parara, tune ave vederea de aproape perfect snoo Vederea este coordonarea dintre minte si ochi. 2090 Problemele sunt mai mult mentale decat fizice. Ochiul vede, dar mintea trebuie sa interpreteze si si evalu- eze ceea ce vede. 2oja0 Exist cinci componente de bazi ale vede- ri mentale: curiozitatea, contrastul, com paratia, memoria si judecata. 20/70 Curiozitatea inseamna cercetarea vizual in- teligenti, de exemplu, privirea in jur pentru a ‘observa daci vedem cu claritate absolut. 20/60, Numirareaobietlr iculorilor este cel mal bun sod dea manifesta curioztate 20/50 Conrstlexe erent de rail erie dine fund Seen ce sean apopiee 20/60 ec sin pape mpe a aiet ‘ch germ psinapant fsa ne ended dono wn somata pamtematsn 20/25 crater 22) ae 2016 Dac vederea de tite mai mic de 20/25 a dstanp normal de cite, tune ave nevoie de exeatile pentru pezbitsmdesese lapagina li eed de bart este ci ae nevoie de capaci suplimentare Pentru ca atunc ind och vd devin bos sd putes tots si a ‘oditanaconfortabi ‘Prvacest opal in mina naturale, folosind stan noomali dec (cam 35 cn, Observai cae este rindul pear p= tect mai confortahl Asta viva indica atte ia Rein} ciuminarea spat v influenza capatatea de @ ‘i. taming el ese cea mal bun min. Tabu ures pro duel mai post tip delumina lacar nur ebuisiiisay sala Astigmatismul {ns cau och normal, toate rae de lumi se icin in cea diretie In carl astigmatism, zee de lumina varia de laplan Ia plan fn mod obgmat, cormees ae cea mai mare putere de refracie pe meridanal vertical, iia dntre ora 12:00 oa 600 Acesta este caoseat a astigmatism direct. Cercetiile ind apa acesa este de depare eel mai comun tip de astigmatism gic se gi sept a cam 88% din azn. altup de astigmatism, eva mat rina teste cal n eae puterea de erat a corned ese mal mare de ‘Tungu! meridanani orizontal-ree9 3 pe oss. Aproximati 5% din azar de astigmatism au aceat earacterisck. Exist hale ‘azar s al rar, n care astigmatsnl est ble Toth este posi ‘stavelastigmatsm noice pune albusoe sin ae imp att, ‘ef astigmatism vera i orzomal.Puetavea astigmatism a ‘ual su ia ambi ch, saa in unghiurdiferite a ica och. xplicapia ohignut este leone de funciona suntinerente {in carl glbula ocular ~ ein cone fin integl lob - se pre supune cl acesea sunt probleme congenital In gener oftlmolog defnec astigmatism ea flind cat de supe coneand ante- ‘oar toroidal Cu alte cine, astigmausmal ese o neregularate ‘eubaturicorneei,cauata de esiunea i presionea asupr lob Tui ocule in siti ae ati fats ofa matsmul se poate forma ines SES alinsauin retin, FO] OS aoinrmssriret mate cara a setter a ® OO Seuss asemintorsectunor une! ming defotal Petra face st mearel ‘asemene combina, opometrstultrebule si defineasl axa er- fide refrac - va ni in ung drept, una fia de ea = cave {ne ugha cele ma marsh ml mic de eroare. Tote tree st Sse asigute clleniele corecoare sunt potatein pot presh de c- rete Contar centr tadtonaleastgmatsmnl este de obiet ‘wor de coretatRelaxaea repent cela ratamentul ‘Astignatsmul ese una dite problemele de vedere carers pnd minunat a Anrenaren Odor Am vzut caus uoare de sti mmatism (ma mi deo dioptri), care an disput dupa numa teva nec, Gace yeme in ura, am nut un avn nodal 0 ‘confering de la Regent Coleen Londra Ine asulitor se afla ‘femelecarea observa ciunele dine indarledagramel peau fimatintunecate decialele Acesta este, dep un semn dessins: tm (ver oginda stigmata la pagina 87) Dupice am indrumat grupal dea hngul exerci roti tibe- tane, fam arta doamte oginda astigmatic din nou, ar exastiga, “Elafel ela fe, Tat lame a presupus ch vorbea despre astigma {ism De fap ease referealaculoarea rindunlor de pe olnda ati mati, Dintro dati, a infles co toc astigmatism el disgiruse up uma un exerci ‘Astigmatsmal na dspace intotdesuna ati de repede, Toi ‘majorite oamenor vor rearca aparita uel schimi.n major tate cau, astigmatisnl dispare dupa doar citeva ale de exer ‘i Incazurle ma severe, ar putea fe evo de exerci rot ‘tae tmp de itera iptiman aint cao revi ia normal, Principiile Antrendrii Ochilor pentru astigmatism = Bxersu mci exter inten itm ep, pentru a face sdeind mult mai leu = Observa rezlaee in conformitate cu diagrams astgma- ti Emportant scum progres, Exit din ce ince mai multe dover deavotareaastgmatis- ‘muluidepinde de inflaenje de med, cade obiearievizzale pr sonal pecare leat adopt Rigatea corne care poate sivas dela. pesoand I alta, oud tea un ol important. Testa lei comean reflect tiparele estes care influenteazocial ca eum amon un cort. Dac nu pista tensanen egal ne cord, crt Seva inclina in drei unde at intins coral ma bine. In adr Antrendr chlor, lec del suportia cl astgma smu este canzt, in principal, de tensuneasuporata de mish let Alinierea perfect rai cuvintl SEEING in oud indus per fect ana nul este celal. Ns vee wn Jl un. Fase magaea'sidepara cet cain, pnd id ahoge a0 Emer bul ptet pase ues imagine apr fect fcalar ia oate sanele dea Gcrence np a {enges urbe pt pvt tal parte dn oou nap Ar {rou opt ton aoe magne mod suntan Eert tne uo hd es, i te roca acl observa my do unc opi ie {erimstle eroltin exit, cleo bie "ne agama diana normal de ct ocepe st mip catpaina in cefear sensl aor de ceasori lad pores err cence mal man. Pac cel nr i sexs vers Seer de cesori Asta viva anvena cpa dea mene tne pene pai inpriath Ince nam ar eeu po bie ea ete de aoape, pnt lo lunged rat de asemeney, ple prin pu acevo stan apo seen oie tte inpnes pre net Din moe in ae pate face, pute st rena a aes exer. Tai cear websted ©O Vederea la distanya Hipermetropi lipermerpia esto boa bis copii. Asacom se gereakstnumele vedere este bund, arate ett de {prape ova donor. Crete ne ind plc aot teacptloravcamo doptie dehipermetope Tt res nat tala eter normalize vedere dat 10% dcp ala permet, nip anor de coal Tiperneopa fst soca cnx rolemeor de iv turk Deexempl, 1989 Roe Rosner compart crac Glevinalealecopiarcrsea diets ol mod api ‘ay au dscoperte 54 nee eas hiperetropie Analind copicare meen ie yal a despre ml ej itera mon 316% eh rn ti we, cst Rosner Garber a anal ape ite ee cop ola vi ste cupninse ness dosprezece aa au destopert dl semnifiatve viel 82% dnt epic ipermetope,invreme cedar Hs dt opt ming sea problem. ‘Problenle de re asc iperetope sn rte n geen supasolc cre conde efor ntl te Ii Inconsecin copii undstevte acetate cit pot de mul Jnl, unc de convergent de propire ese spas simp st ne magnim nodal cre proemele de vedere sinvtare mera mind. Diet de vase eagh se miccu mate ae aspect le ede cop Cf a doer rind sortareahipermet- tii cop, iene peers ene portve, entra era en Sans ear. Art coser hierar pone svn imtunsitin vd no ataral {sf cue net ano sb xd) aa en Socrates ee to rides phi dlopet a ) ha ase cpr Sas omen wh ee a ee de ea ctr pete asa peTmEO mma recep ps TA ok Aca tes uncon ene ce al asp eb svn 8 | Bic et eee te ncn a cop ene team el Aaron easing reaper ensure cat, dE darn econ pe termen i ag a ce fe decamorunet ae Prep ete ith de prism, cr ara reditismal ii face apariia, in mod obisnuit, er Ge aa uc eee Aare Fi exe ear devel capes de fa Oe et se dor un eer sca rentuieeente ripe neni lor gear hpemeoe Pea eps i epee el pncl ever cdeaproape ne mi seerecncopecewende och Gt cos mart nemo car pte ach At desing xeric pale” MiGente ete am aod excelent peu as 2 Par sinpy, ecrkpameecaeo ‘Stara de ara Cin pels 2 ching Me EE ay pet ‘Aen nt doar pale sa cach eg au mare st. aia ser stares de plate le veto geneen ear ae Ns] ‘Unalt mod excelent derenare ocho ~ poate dered ‘ee a ridunor din url for ~ este aezaren de pliculete de ceai pe leoapele inchise. Temperatura lor tebue fe cd, Cental Ge muse este alegre exeend, pentru ch aceasta plant ar propre ‘ay calmante Alternarea prosoaplor cade rel pest ahi inci este un ltd ficient de rela. Cind barat pe dstane ng nsotiton rele de zbor va vor oferprosoape cade, cind este moments vi teal. Agezarea unui prosopcald pe oci chi inltur bose, Prosopul ree acveaacrulatia sanguin, a el cum ar fce-0 un dg rece dupa und, Fc asta de eiteva ot ive smo nou vitae in och Aminsivi cin cal hipermetrope, deja ave capaitatea dea vi concentra de aproape,aacdtebate doar si viens aces 1 abitate. Profit de orice oewe in mpl ile, pentru a analien ‘el mai mic deta pe care vedeti de a cea mai mic distant pos ‘il. Gnd tcez cu cope span st mead i s&priveas inochi furaiclor. Priv sructra deta a unt peet, nile uma eae 1% Seopul este acela de a vd exer abibatea de concentrare de apmape, pentru ca aceasta simu mai necesite ait fort. Ve deseo eric, dupa citeva ile de asemenen exer, pute pent pe ‘onde mai Tang fr s ma simi dsconort. Dr. Wiliam Bates, buniculAntrendri Oc, sstne cl daca ‘exersaiin mod regula cea dewexte serise cu tere mic, atund vi Yet menrinevederea ari natural, Cd pate cit seri runt, ‘A folosi in mod pertetvecerea in pata gbera central este posi ivasuprasolica oc Jat acca paragraf, srs de data asta cu caractere cu dens tunes de 3 puncte (hi Ta umina cara. Cum vA smi cin cit un seri stat de marun? Cit de aproape puted set cx carat? ee ecole Se asco ea desea en rant oer meteoarceen cee tir mee ata cir nanen an egos ty Sr aca se Tt eee tes pe or i oi ‘Uherior, veti face aceste exercitii doar din cind in cind, pentru eeconee Coordonarea ochilor Convergenta a Togieraiorsenmmnssee ‘set ln pa gabe, unde vedee et ea Sncemeenanreets eee Satie ceeetemestass poate aree tbat Picoult omen cree on imps ve ume nena Cal ote tna Spbeieca ctaage meee locate err. pereptie bun a adincimii de cmp este foarte cease taieaiater etcetera rohan eee ieee gene rc eearea aetna, ce faeeiaemmeemnteane ee ae rsrescbiesmsmesineo eh nO tn gener, se prsupane ck reg stem sina este comple. [ ola inj ise dopa Probleme severe de comer. yi Sede sun cod nal Fin oh senare seiner, LS. fximestopi sa spre eter, eae cua onde ml ete unos sub nan ea ia eaeimagnealnma de uno waves in edn ite aes anon con doa cee pend ree repute deseo, penruaevta dba eer ip cl sans emer, pil uy rede adn ‘eum, une der stor nie os obit lt dept wee? pte eva intumplat cool acre va? lad tartar dasa esa ine oh pala v2 Te My pn loch conver he Se ines re Bist sat mare dtu Pom plana for dea centgon marl ponte degeera ine. et 8 eect mel probable et obser paca art anon lohtor Probleme dcomvereis packet were tres ve eumenor Dack oh conver in ermanelt a oe pe care ede tun seri de rent een va deft ales in SMR ned une pope sunt Gita acne ose ae ener ium sar pple vor fi fare mi ca tinct de cn va fate mar, rel o imagine al ae een rapira alma Ga no astlainare dev Principle de baci pentra corectarea convergentel * Pace sr entra ala dc ve probleme fcr « Ecnuq rea pct de converges in pct ett Se ae perce COMeEEL GINS gece an sa dopzohecl ace va ape Rle convergent att de prone cit as ‘ana. eal in punt de vedere al Antena Ochi convergenta este foarte simpla de core, folosin o sfoark ca instrument de ver ‘are Folosim o ize optic ce are lo tun! end pit defn nei stoi, cu ambi chi deschis. ach avet convergent pee, ‘el vedeao crue fantom, cu central in obietl la are vi uta, (Centra eruci este local unde va concentra tenia pe soar Cum si va testati coordonarea ochilor Fusunea este un dintre cele mal simple cra de verifcat orectat, Lnaio soar, cu lungnes cam eit bratledescise (cin 1.25 m) Lega sfoaade sptaral un sean sa de mineral ue! st, paiva tebueo agra, pe care io muti sus in jos pe soar. 1. Punet capa ier l sori pt de vil nasa ase in cdtsfoara sista inns 2: Pune agra pe sfoar,undeva amie 23. Caindprivi agraf, a rebut si ved dou fantoma te dnd diet pri agra Dac vey eraceain a agate, aun ae subsonvergeni. Dal vedeicracea dupa agra tunel ve sues. ‘convergent Asta inseamnd cd ocise it pea depart Dacl vet doar o sfoara,atunc nul dint och are imagines supiaatl. Cre. terlfloset doar o imagine gi blocheszdochiulaetat = flo oar un och. Orc alnier incorectd contribute la problemele de v- ere fae caimagnens apart inceogat ©) $ elm ee tee boca cham Ge e de facut? carmen es ei ano eet cmee abs gunners flu -Unoen vd fenomenl peu, Onaredin va modiratanemreenmese Sree easenven ee Sone y veh elt ata siumarachenteese eo ‘cine seagate t sprees oma ‘oper ebule minthesten unt refer sen es voma stent eae ‘citi timp de citeva minute, cam de 2ece ori pe zi, pand cind cee capi el Xabi crane pe stark, falcata eases /S reese tn gal tn emi Tse convergent pene. Conform expert mel, etic perc ecuaree ee 7 Tice repte ese se chet Cet eal aN Sel Convergenta gi citirea Innes aesea came cae sufrt de prabtsm (neve de cx ec carom omar pare: Sige! wan mots ch deo iene toarce spe interior Muschi exterior l chia este prea sts Poate pentru ci mama lor lea spus, cn ert copi stu prveased ‘uci De fap, peru a cit cum trebue, och a8 nevole sks ris ‘ceasl(s canvearg) ea eiteva grade, Dac a fc ast, atune pune tul de apropire al vederi clare se a indepita din ce ince ma malt sett derolta presbitism. Convergenta poate corecati opti cu elemente prismatic. 0 ‘smi aduce mere lumina cite bazaprismel~ sas coretean Aivergena. Dezavantaalterapiel eu rsme est foarte repede, de Vine prea greoal, De asemenea,o prima poate compen ara ded ‘erent, pn I anumie limite. Prismele sunt oloste mai les pen tru tuara stabismula Desigur ci prisma aa va face nimi pentru problema convergene existent Exercifiu pentru convergenta cet tiie ein den we coe fee o soar stat do mt pa fae oda dice Senet dno Reason rp siete phe rae eae it hatiooiegepa eas de te pl oer dem vendteendngtircens oes here, Pevihinanh Tahara eee Given herded at aeaca Svledalgouceom cree tale ip aay eed pais ; {Toe nd al ele ed ee uene="——F Eg mpeg dpe fps lace oarlaed eae tnepa ne kena etn aaue anaes pana ae icone as Sdectasemanada bE Strabismul Ochiul divergent abismuese condia in cru ine oh sino tro dec ert det ce ol st vee. Diegen foutefspe en sse umes etn (les ind on) yh rept sot prea tensa i nde rea lspe inter ste namplcan 50 {Scene eter ont tee tne a ees nsemnind xe). Der fear deine apap pee arte er Srincae ppl es arospe sca nl chi Degen soe guest n au st smi hprbre (Bea gc "sper ins desu) nos aun enum oti dois geesea yo, mend jp) Seas te pees ‘Sete org, arse ate el aa abet eget cee corde, ral pet inagnen hi Siege cea anope in ‘2st seb anlopa sun soca ‘lun sp desman ee eet rept sub corto de converge normal Yeo stu ar erence na Ae Tog ci econ se tel persone i 9r8 uote ners oh sin pet ordnat arsenal mc nes psn. tarsi crag en Sr ‘Se pose ra pra sera de pse noel pence aetnerenes Teas ina deretlce pone a (fe cmt op ne coca st devi rea ‘Uneorisuot flosite Lene Fresnel, pena ci sant mal ware pot ficreatepenrucorectarea unui grad mai mare de divergent, Corectreadivergenfeicunstrumente opie ma face pre mate entrucauzageneratoare, Unghilprismel muta poriiamagin ast fet inci retro pereap ca find in aria de convergent Darin ‘momenta in care inlturat prise ave din now srabis Chirurg este oath opfiune recomandathadesea de oft Jogi, ntucit coretead ponitia och, aga ck aparenacosmetich ste imbundtt Tots, vedere nu este mere imbunitait, tunel dnd scurtim sau repoztionam muschi och. In orice ea, chu ‘2a rebut fain consderare, doar cad toate cella op a fosteliminte ftaimologl Wiliam Bates MD. (1920) concuronacstrabis- smuleracauzat nude oma mushlr cdeincordare In aceasta pint, considera cl nue nici diferent inte mpi, prezism astigmatism, Tate erau probleme fnconaecerspundesu ntrenir Octlor De abc, srabismal este o problem ce afecteazi copii. To ‘us ext cuz de aul In malt situa, persona a mers pe a ‘mime de doctor Adese tratamentul tradiona nu dace iain, doar induce ma mul rstar ceria Conform experene mele, opi ispund foarte repede la An ‘tenarea Ochilo sunt foarte usurati cl nu mal tebuie x poate eva pe och sau st urmeze tatamenteincomode. Umitorul cr se refer Io fet de now ani, care a fst a mal mull medi. tune ‘ind am canoscuto eu, put lene bifocal. Vederea la distan era esta de bund dar problema ei era vederexobiecelor la disane me- ds scart Doctrirecomandasers opera dar piri eita, mal ales nd sian dat seama ci ansele de suces mera prea ma Mat inti am intato exercitil uturel, care anteneszi ‘chil deplasat si lucreze altri deochiol normal Fata rspans foarte bine, petra cin cvaurmatoare a ntat in clasa de Antena ea Ocilor cao mci prinfs, Nu purse ochela proape inteaga 2 acum patea sii convearg privireaasypra obeetclorapropiate putea si vad race fantoma de pe soar cee ce inde ap eh mb chi lara convergeau cre obietle pe cae voia si levada bapa ce in, i los rm poe ei dr ips stores sete an es th ech eae espe instr (eat) Aa plafaseat rnedpiceatebstalsemutednesa Ged clste Blewett rah Stuimlg tse cds oper pt ree Sma Doan parse ml dine ena med ne fares oth von abit aint sar pe See, ind ad arlene ak Amin fhe pe crcl Fm ncaa ge Iewrfose er St chin and mon, {Spice a eat et care de aes cha nets Crrdone md nr ta Aa aetna thar denen od loenvsesaiie cafe ‘ae Cea uma ‘atc de epede Th map rus, ssa pandemic I Chile de Aneare 4 Oe Ent tee iain sr xr fie ipa cae fev peuru ch patch Steal galt ave ‘desi och in acelast timp. ‘Testarea strabismului dod extn inca spa termi rs tpeld stabs ermal mera as adanthar Pree sbi tn ‘tele clementului de blocare. ‘ Principlile de bazd intraarea strabismulu Sepespunecstabimal ee aut de poaa core 4 mucho olan. Sopa test vain eee ee onl atin ate denen e | Ate condnaretoclo, pent aconcadegena * Inara cera se ano ene ee dere tridimensional " " * Ocupa de mop pezentadeseain carl chor deren Si noimbnittin eden nat In Anrenaea Ocho ne gindim la muschi exterior a ocho, casloumar un stem hdraue-Caurmar, in cal stabs, bles relaxim moschtcare sunt prea tension sini moe care sunt prea rela. Cate uvint, sincere 8 incaajionu echt natural al modula in care cel dot oh coord Cat de bine funcioneaztAntrenarea Ocior in cz stabi mul? Clara Hacket, in area ei Relaxeaze gi Fest (1955), seria espe cazurile de strabism tui: Frau osu aptezei now de stud care prveau cra Supteze un areas sb indrepte och obo fine ‘un nonied sas shaw indreptat oct ine bund dar ‘ueorapare ougard deplasare del normal, cad sunt bolna, ira sa obo Doisprezece nu au safe ic imbunitatire Asta inseam o rat de aces de 905% este mult maine ‘ect cesar obine pia metoge optic medical, De obi, opi "ispund foarte repede la Antenatea Ochi, acl tinpl investi in cazullorestecam de citevasipsman, maim cteva lun deantren mente nie Cel mai minanat aru refer Ia Antenarea Oc ese aproape tot copii recapita vederea natural. Reztatele Clare: Hackett a5 cum sunt expose miu sunt tipi: In Europa continen ‘a, optometrit functional se concentrea supra rat stabi mou a cop. ste un program care durex cam un an, pesupune ‘ite relate la optometrist promieo mare rat desctes. Petrus gist o meodi de perspeciva sa eectuat un studi i teresant asuprastraistul pe cimpanze o specie care are o struc turk och simiara clei aan, Sa operat un oh, iar scrtarea unui dine mush dept ‘nds srabism Interesant este fap loci cimpanelor se ndrep taser dela sine a doar dow sapamaal de la opera. Cu ale avi- ‘e,crieral a compensa dferena fii prowoeatt de opera Asta Sagereaz fap nterfaa mite trup ae mare letra cauele suns ale straismul. Aewsta este chiar principal pe care se bane i Anteniea Oto, Sunt doud parti in antrenamental pentru strabism + Malina, scope cote diverge dnc och, inner ett onc oc Tee ‘Sina cc uid esos codntees cia och st ee lsat Dc esr anc deer Soles ee ration ce Se rent tet deh sn coor on asupra obiectului de interes, at “lua date id ees neni ci ere ti de obi aren gra mini de mi det cal dominant Ls ta pte en ma pec ‘cin nacre ponte sos sede ota Perce mire pare aanenament pent sabia tls ob de sr po deeper In nena Ohler csc inn nea el tne re pn Sucre Sur ofrato mss pogeuactapra ‘ntrebarea daca am reusit mess “en Exercitiul fluturelui ent a atnge prin p ~ ld oretare a deg dintre ochi - urmasi acesti pasi. * eaves neti de vac viaje Tie srs pe vit mass el nt stein Ce se astenl nella ep al Sr 2 Acperi ol n,n ml peste penta vedere comple Ast ola cera sl fone el Feat De bce, expres cab se meas omen free aoe ceca diners 3 Flin oie corde exe un mace et inn cre deg hl De ca acl ca ee sp inerrant pa int cele i mise mshi oh are eb ast Mea pc ae inp npn ch eer) snd fal dnce ice naan alin pers ei conse {1G och sn ps invader senarenc un ob AP ee nel ne nce mal ip mis cers aprop de soar {np ae eternity peo owe Mise fdnce inca mio oe anteares cident. 4 seu, art nt dest an, eran monet velba sur stream eee formed unacindochconer, Linepa addr op nce din dara vce pl nd oh vornee st mires inprea Ando tice inprena rm pa namin doi ch eins se mst luo ial, east mie sr beth it pln Cid sit orl wi ein nce nea pl nnn a, penta Shei era st cova inp ee pena fir nace snp vcr desu aed eer tin ambi oct arzecooronind se inan mod mata orca cedar ea mist a ae al mb teoxgea ap come comes aie fet exraal Acer ee un mint dels er wee de nt fda Sopa anteaere mites coroner maxi cy AR ent cram och scones spa obec de aes inca cporcenarbine ce loum eet pr cruale raga De aemene exe inpertant st fe eel tx peunjeit pint fc daft eee eRe fete mata cpr tebe ses Inga ast use Ser nal bined pre icra peo dare Pose carbine se op reagent atncdnd es P « : exe st Indepinescd anu 7 S ~ Dect De oie, ast ut ‘mentnerea interes Exercifiul pendularii indelungi a corpului Acct xref de ann de een inpalol sacont hse nen deli os bso. new malt deni presen eare cemijare seamloaun defan eel mel a eine td para en oh uma, nana oor er Shes pee as mind omere sophie me pa int dns par in at ines ane mol ated a ok ‘eager, ster cc ie deo ee snd ema pent ai scone Su x lou para sun de dep oa spend otra har ented pen pi poe lpi mie wore cama eh grid loge Mares shear depen por ysl ne tol in ed ten cea ete de myer neg corp tanh, be ap, hemi eveare eae fie Ast ree npr, debe stn nd mona "oe ara impos tne reps Rape adiinc’ st ritmica este esentiala pentru relaxare si vedere | be ‘Sorel uh mer pepe ante xa ea fea opm in in parton cea, Pelee mara delacoia aoe, eos pe titre Delano ate detenscmp se ha Cima unre eck ne ste te Itunes ders up an ae ce ar ee cinder nee ane pig os ea Spl amon naan doar ede ano Pate pt aso cea seston satin Tae at xr et Sopa este ela Dd a Soames och nm stn stn rac ites "pew ceva ea Cl mame dao ea Scirtr tealpe nh vt eg sao oe supra obleceor etre, sesaile de iu cde masini de asensor ae espe es " = ‘Face acest exercitm de dovistre ori pe 2, pentru a induce stare general de eanare so mai bund coordonare a eh. Pendularea in fata oglinzii vommermmenemet ssieat cree eta ooebetrticeet coer "Sonu wor rae cpu aid \sraranetearsete ate utgenntenpieeraaaa ei ee Team Seton ava Lepinarea cintarului oa nn amt tate ra an agai Sipe cnaetoencs 2. Aplecatva partea superar a corp spre dreapa, icing bral tng spe tavan i coborind ral dept spre podea 5 Indeepata spol apecaivk spre stings, lasing in jos ‘a sting si ridcid bap dre Privrea va urmari tot impal bral sting indferent daca se afl cobort sa iit, Fae asia de as pnd la opto Apo facet acelisilucr, urmarnd bagel dept Dac oh rept se intorce pre interiors oh sting spe exterior intaret «apul spre reaps, aplecatcorpulspre stings sic raul dre (MP Exercitiul ,trombonului* pentru ochi divergenti Aces et un exerci serail de Jane Goode a Innate ere, fundies Vert Nett 1985 Cumsageren uml eb siutatun oe iae't Wape ‘scam un rombonit mie insrumental. ‘Malin rebut tombonal. Face o ple ase- !ansoae cele de ens de as, dinran carton ora Ups pea stead orate, pent avasage ste aaen er tersanlacres tua * Dal ohn dep prey in afar, muta plea ps in sedan i'ma mt sre sting Acer cl ‘tg emis ee migca incet altsiane np o ‘ind inel deta de pe aber nein si on ‘ent abo orc al inp post = + Dac ohn sting pve afr tl mt pale pe tea min ct mall re reap, Ape Sch dep esr ce mic net pada tap prvi auld eps nero $2 concentra palo al inp pst + Dc och singe sree err piri peta Ans median spe sting, Apert eile 0 inp ee ma plas cen nao pd ale feel de pears icercnd st concentra Sp btm nl apps + Dc ochre sees mer epi paleta Actin mel ope reap oper obi Sng, tin ce ma ple en iupo ptvnd ee fr de peabidarincerend st concent sp ‘tm pps . est exer pate fh aprope one clement de sept vein ete conver Mires inn mines St ‘fhe cordonares mgd cept ceil epee hese de tp are event ” a e vetoed une = ster mie par »Ochiul lenes* sau ambliopia Ambliopia Amblioniaeste defini ca find deficient acuta siuae care Persist dpi coecia err de refrac inlturarearihror cnt «le patoloice din calea vederit Acasa este o situate deoiginene- nose, in cae yedetea unui och este opi de cite cele Re Cent, sua in consderarefapulc2 ambliopia sar putea sie © !Maptaresenzrial a tabs, cain care una dinte och peveste Intro direc gest. Uni medic consider ca exist o perioad sensi de der! tare pentru divers func vial, Experimentee cate pe maimute Sugereazi cd pendreatimpurie a vederi (ea et a ste an) im Pied devolarea detect parlor i biltatea de & vee ted ‘mensional (vedere binocue)-Instalarea mal trl a pierder ve- ert (pnt Ia doutzec cin! de lan) are areata reducerea sen siti contrastal Varga Taylor (1980) not ci piererea ved til primi tei ani de vat ls umd o vedere rufimentar a cieni la care pierdereavedei sa instalat mal train au seit mal jnepirder virtuale ir pacientipiva dupa vista de 2ece ani ‘nuausferitnic perder. Ca ven! vorba, mul dite paceni aces tuistuin au prezentat bunt substantial ale vederi, dpa co- ‘ej opices exerci de Antrenarea Ochioe (ratameat orp) Amblipia se poate dezvota ca urmare mal mato cae: ‘chin! deviat- ambliopia poate si se dervote la cop sub vista de3 ani, dacdunul dire oct este deviat (privet spre inte lr sau spre exterio), cain caalstabismul In cont neratate se poate dezvota scidere remarcabila 2 acutivederi in doar {eva siptaman chin defocalizat- ind woul dire ach sufr de miopie ‘cular imagine apar in ceil toate dstanfele (mal mult de 4 ‘opr, est foarte psi s seinsaleze sambliopia Aditi cu aa cect ata ome ee cope at pen apna, nl sa poeasens caper vee anata aah a ak Spon a eet rs Pa a Cece Se ot Sec eiea ee ee ee ee A ee fe cata e tog eel esto wig ane a ee renee aoctand een een pempeae sc an ee ica a oir ee ela Ee ee eer at pe mt Fe enim se se ess ee eer a a ic nna er tender vapid. 0 Se a on tre Pere penchant reece ation ene rc ire se cet Fataarecunoscut itera. Yam cerut st relate oc, acopeiadaca palmele. Cun a purutsvad rndul de 20/200 i chr 20/160, de 4a douizec cm. A fst oexperiensdextaorinart, ait pentru mine ‘itipentra mama ei, deoarece acum era evident coc putea st ispunda la Antrenarea Ociloe In isa urmitoare, dup mal multe ‘nero scurte, Shara teas adic ach sting cia tere mal ‘mic. Inst ucruincd smal important era schimbares spect oc Jui, Acum avea mai mul int incepuse surmireasl altri de chil dept dominant Shar, cxajutral mame ale, ic mae de Ficat an dele de exerci. Vesea buna et ch acum ea rede este os n fond, inlturarea cataract ny feted fetid par ‘ea oct care est responsable vderea Problema cu abondareatradional este este passin im plied mite. nesent, se foloseste fora pentr a obliga chia fun ‘oneze norma Princip de restaurare a vederi unui ochi ambliopie * Mal intistabitgradul de vedere chil ambliopic Asta se face cu autora fori marerelor, * Antena ochiulamblopic vada cu claritate,centimetry ucenimetru,misind repeat acitateaviuala Prima pat de hotar est atingerea celui pact de vedere ‘deaproap, pentru ambi och Urmatoarea val crea ea ambi oc Inchudetianirenanentl pentru strabsm, dack este neces, ‘entra obliga ambi och si urmareasc impr Abordarea AnteniritOchilor imple ncladerea mint in an- ttenament Porn dela idee cl ochiul are capaiatea dea veda na ‘ural aac trebuie doa facem a exer ue. Ia malfecaun in plcares de mist inrucgte lateral ~ ca, de exempl,exerile Brain Gym sunt de mare flo in activareaferiteor fue ale re ‘er, care sunt implicate in comportamentl cordonat alecat. Copilorle places se mse asa ch exerci Brain Gym sunt act tate flostoae, prin apa ae sedinjee pleut dstacve Sar ‘ute si dureze mai mal timp ia exer sa trebuiasea feu de ‘mai multe on pe 2. Darrecompens fnala merit ~clatatea veer Perceptia culorii Perceptia culorii poate fi exersati area Ohor arden defen de pree de - laren spec oman rove rinses eer Sac Me tariopablens Se eeroicae ses ti signs toa prota 2 mod in aes nearness des pore eae xe ibd arc men tt defrost “Parfait ‘tara eecoptes om eno epee eis Cacargate cre steenpsenmea In feaeno Tipe pnt nau eect * tne de ree ar sal aria in pop acai Se ee tnt moet de ei, anes pe ne ta, Defense es eosin arate Oe rnin ee mae ra ew, uc eee extn tac snmp nai osc cinie {Erect nae eyo apes ie at Siem po grep vera Nevin sat ‘slid dlenecone arse Rrra aed ino rear conspne ot au ee homes ong (780) peste toma ce uu hn eat are Oma ea man ema von i ea a see Yong “Silas sven nent Eastern Sisiacowe esc or,arsandrepec ao “deat Tne ite as ae celor ret receptor de culbare.Inimplitor, cesta este aces nop din satee ecanuucalculatorut-Inimba ten, acest fate cnoscut a sistemul decor RAV Teoria culorilor complementare Fool german Edvard Hering otc roa verde nu sant nia vaste ian, coaeaojeverde metered los Clore sunt fe ever dar nu amanda. el a stv pentraabasru glen Aeastobservat acon pe Herings popu tora vede euro complement I920 96a ‘pe sfiryl anor 50, eo Hr § orth Janeen au ofert mut infomati spot ll ch oponent loro ck unl inportaninpoesarea innate prvi lr ufo lost pocedurs de anulare manele sda nose sinus Ip cnd acess devine apenas determina scat spec acaaleor complement rgusere sass ibe Se rede lacestecaalestserd aba gace) coe 2 doar ifm de nant Un cna independent sacs dear slcen Da frecena potent ach ese epee tat ca fang a ung de und, atin vedem chun suelo Ini 0p mii sci dereagedin arte cee, a contast ens lor fame mare de undd re (pete $50 nm) proce Se ceca, sau vitea eres. cut de race neurons: 1H. Cind celal ovsen sib ispunde ao por }X I~ tune a spectra ev ex cia sla alt potone SS {0 ahi, spin eh e oD @ Sewn aaron seo: @™Me”) (as iorcompleentars 8 ‘escoperieaneuronilrcalonilorcomplementare i sistem ual ne spun ci informatia receptorln (coma) ete coda Fntrun mod ops, nivelun postreceptoral. Cu alte cunt, cele teed elase de celle cu conai sensilla culare sunt legate" inp ‘nb inran asemenea mod, ict sunt antagonice spectral. cast pro ‘esre complement se petrece arte devreme in sistem vival nivealcelulbr ional Sastabitstinficcinformata cromat- (este endat de nearoni ogo-serdesalbastrgalben, cae sont de ‘semenea implica! in dein de pecepie de culoareroyuverde Nu este da inc dct informatarefrtoare a strlue est codata dete acest neuron, su de cite o clas separa de celle necom plementare coors. Distingerea nuantelor ‘Nuanfadefnest cea al mic lngime de und amin, co ‘eamal mich ferent posi de seszat de cite oh urn. Obser- ‘mele ocrstre cratic asensibiiatlaros-verde, prod ‘Gnd o capacate excepionala de dsingere 2 nuanfeoe in zona ‘ere glben~ porte ~ rou. Acest er este exrem de impor fant, pentru cl mite almente foc ne ara csuntbune demi fat prin fate schimba culoarea Putem veea media dai © ‘ips est stu nu coap in funcjie de culoare pe caro are “mul elo este aanjament complex al ilrelrceloe ei calor primar. Pelicula color de tp Kodachrome poate reproduce {oath complestatea clorior din naar ‘elerea calrlor est foarte comple su pate edu a simpleton. Caloarea ni depinde doa de lngimile de und dei Tenstii sd iferenele de intense dinieregin x dac tpar ‘desuntacepat ca repeezentind obiectecunoscate. Ast impich ut rveinalt de procesarein cele, cr foarte dic de cerett. “chil tine st acepe albu nucape un amestec apart de co Jon cea pe luminare general. stl vedefaruile uni masini ch find abe pe un drum de ar - dari ora, ude pin comparatie ct Tumi abe stlctoare,aceea arat aproapegabene, si acelash trong Incr st valabls inca! amin umn. Asta inseam ci orce Tua a punet de reper pentru culoarea ab se poate modifica. gt. {area cunoastereaculorilor normale ese wn actor importantin pet ‘eppiaclarior. Deficienta perceptiei culorilor in mod surprinaitor,confiiacomuna dine rou iver nua fost descoperiinaintede frit seco al Vie, end chim. tulJohn Daliona descopertct nu pte dstiageanumitesubsanein func de euloare, dei a putea face asta ew ugurin Tesele de vedere alo depind de capaciatea de zlacloarea Go anes ‘wisiturddedenificae. data stabil acest cr, est simp de a tat dado persoand are abitatea normal dea disingeintre cul, sa dact ved ca find o singu cular, cea ce ali percep ca find ‘or diferte E mult mai comund sensible edu a anumite cx Jon det absena completa une cular Pope ino ver ere pte armonicea ‘1 un galben monocromatcrepreaint cea mai importanta maint ‘entra deficient de culoare. Lord Rayleigh 3 descoper in 188, ch ‘meni care confanda rosa cu verde cereauo ntensate mai mare de rogu sau verde, pentru ase sora ca abea. Sa cea sel un in. trument special, numit anomaascop, pentru tsar acese defi ‘ene de cloare. Aces instrument floseye fap ci galenul este ‘merenvizutca.unamestec de og verde Motta in spatle deficient de percept a cular rowed ‘ses cla To etperienel cu anomalscopl ara anomalinc loro use poate datoraadaptiri a culoare. Convingerea general ‘tel defcena de pereptiea clr se datored une reduce a sen. sii uni sau mal multor receptor deeuloae (celle cu conur) «dn etn, pote prin perdere paral afoopigmentr Pt exista mat rite cme, dar nu se datoreas reducer ftopigmeation, perc el, anomaloscopul nu ar function. Defensa comand de perepic calor rover este madera interpreta informatio se. ria frmizate cortexui vial care proceeaz vedere calor. “Teste folst pentru perceptia defctasl a culo r- suverde est testa Ishihara”. Acesta cost in puncte imristate de Aiferte culo n cae nuaafele gen de sestat pentru persoanele ca efit de perceptie clo og-verd sant folose pentru aac ‘i mumere. Dac teste imal st scanate uum program grafic x ‘arti de nuana est schimbat cy aproximati +70, 0 persoand ca tient in privnga aor roguverde va veda dar numerle obs ‘re Intradevi, poate posh si antrendm och! si vad close ‘are sunt confue apis observe cum acestea devin mai ditinte, ‘rd mai putin distorsune de nan ‘pactatea de aeticheta calorie este, pn aun nivel abi tate inva Pemasuel ce crestem, invita sh etches clr, in cla mod in care invtimskrecunoasem orl pe un eas. Patra ‘uni acest proces de inven este complet, ash init antrenarea Percept aoror poate necesar pentru ase imbundt situa ‘Grafica de mas ne ara nodal incre oameniica percep normal etichetant cll, cae bar vertical inc dent ‘ae fc users. Ve observa c exist mate nit ite alas ‘iverde inte galbe porta. Specrlallasr-verde este ce. Care cle mai mar Bit de cap persoanelor cu deficient tpl de percept a curr rogeverde. Colonie trcuz sunt confundate cu mal ales dac intenstatea clr a I I oy ims Coo Sean CT Se Sas =i 1 = = =. —— ‘acon Cela capt spec rode je probleme ule sevioletsarope apn stats confundat cu mare. gc ete rail de malt, st pretsnomaa et st dextermomain potdsunge oe are iar mc singh ate pubs inbuntin cats ci, panera pe- certo exenares capaci de ether Cale ma me ‘thc de percep de aor sunt pe lina rgevede esp de vedere declare est ul in cele Gud tia ppl eae defangine de unum aminropeca gnc mae etl = prtanonalia = poten depo pune cp In cae ete psa renner or ste, a. er ea ‘onde, spec verde ee perp aaa gh ote i iene rena nh ci or decor Reare zonal spree pounce ste del cast sara ere pe eae nnd valine vet sin ae ajerses coro Pares pcr an mod nna thst ese peep de Posen ex proamonae ad

You might also like