Construcii

Conservarea i restaurarea monumentelor istorice D. Covatariu, A.-C. Diaconu

CONSERVAREA I RESTAURAREA MONUMENTELOR ISTORICE: UNELE OBIECTIVE I PRINCIPII (PROBLEME INGINERETI LA MONUMENTE)
D ni!" COVATARIU
ef lucrri dr. ing., Universitatea Tehnica Gheorghe Asachi a!i, e-"ail# cova$dan%&ahoo.co"

A#ri n$Const ntin DIACONU

C' dr. ing., (CD U)*A(- (C+)C 'ucursala a!i, e-"ail# acdiaconu%&ahoo.co" A%str ct. +ven ,hen large -arts of the original su.stance ,ere lost throughout its e/istence, the "onu"ent should .e regarded as a s-atial structure, -artici-ating to the realit& around the". 0rece-ts governing the conservation and reha.ilitation of historical "onu"ents have to .e a--lied individuall& to each "onu"ent, according to his -ersonalit&, his -ast or future function, conservation status, in the ,a& that the reha.ilitation conce-t results fro" o.ligations .alance to not har" the "onu"ent - 0ri"u" non (ocera 1Carta de la 2ene3ia4 even to act for the future generation5s heritage. 6onu"ent to .e seen through all the three attri.utes# 7 )6 TA' 1solid, technical achieve"ent4, UT 8 TA' 1functionalit&, the -ur-ose for ,hich it ,as "ade4, 0U8C9) TA' 1.eaut&, aesthetic e/-ression4. The historical "onu"ent5s co"-onents are# the land : cadastral lot, constructions, e/terior arrange"ents, other ele"ents, cultural "o.ile goods. The actions of historical "onu"ents should consider the follo,ing o.;ectives and -rinci-les# "aintenance, reha.ilitation, consolidation, securit&, social, econo"ic and cultural life of the local co""unit&. The -rinci-les underl&ing these goals# .uilding5s state e/-ertise fro" all -oints of vie,, the .uilding5s consolidation solution "ust not affect the architectural a--earance, to "aintain authenticit&, the level of res-onse and earth<ua=e insurance, as a "atter of urgenc& e/ecution of .uilding ,or=s, reversi.le "ethods a--lied in conservation and > or reha.ilitation, co"-ati.le "aterials used in conservation and > or reha.ilitation, the loads resulting fro" ne, .uilding ele"ents should not e/ceed the ca-a.le strength of "aterials of 1.loc=s of "asonr&, "ortar, etc..4, the resulting structure after consolidation should lead to good seis"ic .ehavior of the asse".le ?old structure - ne, structural ele"ents,? reintegration cultural and social, etc. &!' (or#s# conservation, consolidation, "onu"ents. reha.ilitation, antiseis"ic insurance,

41

Urbanism. Arhitectur. Construcii 2ol. @ (r. A @B11

)* Intro#uc!r! Trecutul este o lumin pus n negura prezentului, ca s lumineze cile viitorului (icolae orga )o"Cnia este un 3ar -e Dntinsul creia, in "i;locul furtunilor istoriei sau Dn vre"uri "ai lini!tite, geniul de constructor al nenu"ra3ilor "e!teri anoni"i a -utut s se e/-ri"e -rin ridicarea unor .i;uterii de arhitectur. De o.icei, "onu"entele istorice dau acel caracter de individualiEare ora!elor noastre !i, Dn "area "a;oritate a caEurilor, devin e".le"a ora!ului 10alatul Culturii a!i, *iserica lui tefan cel 6are - 0iatra (ea"3, *iserica (eagr - *ra!ov, *iserica 0recista - Gala3i, *iserica *orEe!ti : Fne!ti, etc.4. Ceea ce al3ii au cldit cu "ult gri;, re-arCnd sau chiar consolidCnd atunci cCnd a fost nevoie, la noi s-a de"olat ori sa lsat Dn -aragin. Gn restaurare nu e/ist "onu"ente "ai i"-ortante sau "ai -u3in i"-ortante. Chiar atunci cCnd si-a -ierdut -r3i i"-ortante din su.stan3a originar de-a lungul e/isten3ei sale, "onu"entul tre.uie -rivit ca o o-er s-a3ial, -artici-ant la realitatea din ;ur. 0rece-tele care guverneaE do"eniul conservrii !i restaurrii "onu"entelor istorice tre.uie a-licate individualiEat fiecrui "onu"ent, Dn func3ie de -ersonalitatea sa, func3iunea sa trecut sau viitoare, starea de conservare, Dn "sura Dn care conce-tul de restaurare reEult din echili.rarea o.liga3iilor de a nu duna "onu"entului primum non nocere 1Carta de la 2ene3ia4, -recu" !i de a ac3iona -entru trans"iterea lui genera3iilor viitoare. 6onu"entul tre.uie -rivit Dn totalitatea celor trei atri.ute ale sale# +IRMITAS 1soliditate, tehnica de realiEare4,
4@

UTILITAS 1func3ionalitate, sco-ul -entru care a fost realiEat4, PULC,RITAS 1fru"use3e, e/-resie estetic4. Gn acest sens, Carta de la Veneia 11HI44, referindu-se la conservarea !i restaurarea "onu"entelor istorice, a dat o se"nifica3ie "ai larg no3iunii de "onu"ent, ca o consecin3 a ofensivei ur.anis"ului !i siste"atiErii, a"-lificCnd-o -rin introducerea conce-telor de Jcentru monumentalK, Jansamblu istoricK, Jrezervaie urbanK, Jnucleul vechi urban, zon periurban veche, zon e protecie cultural i natural !i altele. Astfel, no3iunea de Jmonument istoricK cu-rinde atCt crea3ia arhitectural iEolat, cCt !i a!eEarea ur.an sau rural, care aduce "rturia unei civiliEa3ii anu"e, a unei evolu3ii se"nificative sau a unui eveni"ent istoric. Gn acest caE ave" Dn vedere atCt "arile crea3ii, cCt !i o-erele "odeste, care au do.Cndit o se"nifica3ie cultural deose.it cu trecerea ti"-ului. -* O%i!cti.! /i 0rinci0ii Carta e la !eneia, ca !i celelalte conven3ii "ondiale !i>sau euro-ene la care a aderat co"unitatea restauratorilor, re-reEint un cadru general de o-erare !i nu un JcorsetK -entru sta.ilirea conce-telor de restaurare. )estaurarea nu tre.uie s deter"ine o "od sau un stil -ersonal de interven3ie asu-ra "onu"entelor. Co"-onentele "onu"entului istoric sunt# )* T!r!nu" $ 0 rc!" c # str "1 -* Construcii Cldiri cu func3iuni -rinci-aleL Alte construc3ii# Eiduri de incint, turnuri, locuin3e, chilii, altare !.a.L Ane/e gos-odre!ti. 2* A3!n 41ri !5t!rio r! Dru"uri de acces, scri, alei carosa.ile, alei -ietonaleL 0arcuri, -lanta3ii, alei, .aEine, statui, taluEuri -lantateL

Construcii

Conservarea i restaurarea monumentelor istorice D. Covatariu, A.-C. Diaconu

6*

nstala3ii e/terioareL G"-re;"uiri. A"t! !"!3!nt! Ci"itireL +le"ente arheologice. Bunuri cu"tur "! 3o%i"!

cele ale construc3iilor "ai noi, deoarece au reEistat ac3iunilor seis"ice re-etate avCnd rigiditatea structural de;a afectat. Ac3iunile de -rotec3ie a "onu"entelor istorice tre.uie s ai. Dn vedere ur"toarele# O%i!cti.! "ntreinere# F.servarea continu a strii fiEice a "onu"entului istoric !i ansa".lul de "suri luate -entru "en3inerea acestei stri. #estaurare# Ac3iune de Dnalt s-ecialiEare care are sco-ul de a eviden3ia "rturiile istorice incluse Dn "onu"entul istoric !i de a -stra autenticitatea acestuia. Consoli are# Ac3iune de Dnalt s-ecialiEare care ur"re!te D".unt3irea integrit3ii structurale a "onu"entului istoric. $az# Activitate care are ca sco-rote;area "onu"entului istoric D"-otriva furturilor sau a distrugerilor inten3ionate 1vandalis"e4. %ntegrare social, economic i cultural n viaa comunitii locale# Gnscrierea Dn -rogra"ele de deEvoltare !i Dn -lanificarea local !i regional a ac3iunilor de -rotec3ie a "onu"entelor istorice. Princi0ii &'pertizarea strii cl irii in toate punctele e ve ere# (u -ot e/ista conce-te se-arate -entru co"-onentele arhitectur, structur, decora3iune, ci nu"ai un singur conce-t, unitar, care s le ar"oniEeEe -e toate. nvestigarea "onu"entelor istorice, din -unctul de vedere al fiecrei s-ecialit3i, re-reEint su"a o.serva3iilor -ure, i"-ar3iale, -e care "onu"entul ne -er"ite s le o.3ine" !i care tre.uie Dnregistrate ca atare. nter-retarea datelor tre.uie fcut nu"ai du- ter"inarea investigrii !i cu -artici-area tuturor "e".rilor echi-ei. (oluia e consoli are trebuie s nu a)ecteze aspectul arhitectural# Conservarea !i restaurarea "onu"entelor istorice nu -oate sa fie a.ordat decCt Dn echi-L fiecare s-ecialitate are i"-ortan3a ei
4A

7iecare "onu"ent istoric tre.uie s de3in un inventar al ele"entelor co"-onente care este Dntoc"it de -ro-rietarul .unului sau de ad"inistratorul acestuia. 0rin "odificarea structurilor 1la interior4, -strarea sau refacerea fa3adelor in stilul vechi 1care are un as-ect artistic deose.it, co"-arativ cu as-ectul de -rodus industrial al construc3iilor conte"-orane4, -rin readucerea la func3ionalul !i arhitectura e/terioar ini3ial, cCt !i -rin reintegrarea lor cultural !i social se -ot re-une aceste "onu"ente Dn si8ur n1. Din nefericire -entru inginerul constructor, -unerea in siguran3 a unui "onu"ent istoric -rintr-o ase"enea interven3ie radical asu-ra siste"ului structural este a-roa-e i"-osi.il, deoarece, s-re e/e"-lu, .isericile ortodo/e sunt -ictate in fresc la interior, fr a "ai a"inti de "nstirile din nordul 6oldovei la care interven3iile structurale tre.uie s fie "ini"e, date fiind e/isten3a frescelor !i la e/terior. Cldirile cu o durata relativ lung de e/-loatare 1de -este MB ani4 au "aterialele de reEisten3 "ai "ult sau "ai -u3in D".trCnite, situa3ie in care caracteristicile lor "ecanice ini3iale sunt afectate. 8a Eidrii s-au folosit, de regul "ortare sla.e 1a-ro/. 6@, 64 !i "ai rar 61B4 care uneori s-au "cinat in ti"-, iar le"nul a suferit ori -utreEiri ori fisurri din uscare. Anii industrialiErii au accentuat agresivitatea fiEico-chi"ic a "ediului a".iant. Datorit acestor agen3i s-ecifici, cele "ai "ulte dintre construc3iile vechi -reEint degradri !i avarieri su-li"entare fa3 de

Urbanism. Arhitectur. Construcii 2ol. @ (r. A @B11

a-arte Dn sta.ilirea unor conce-te unitare de restaurare. echi-a tre.uie for"at de ctre !eful de -roiect arhitect !i se .aEeaE -e .un Dn3elegere, res-ect reci-roc !i coeEiune. +chi-a nu -oate fi co"-let fr -artici-area restauratorului e/ecutant. *eninerea autenticitii# considerat ca fiind acel ansa".lu de ac3iuni "enite s dea o.iectului starea -e care a avut-o la un anu"e nivel istoric : cel "ai adesea cel original : const Dn reconstruc3ia tehnic, inde-endent de starea o.iectului Dnainte de interven3ie. (tabilirea nivelului e intervenie i e asigurare antiseismic# Gradul de interven3ie asu-ra unui "onu"ent variaE de la si"-le lucrri de Dntre3inere !i conservare, trecCnd -rin ac3iuni de -rotec3ie, consolidare !i Dntregire !i a;ungCnd la interven3ii co"-le/e de restaurare !i reco"-unere, de deEasa".lare !i reasa".lare, sau, Dn caEuri e/tre"e, de translare sau reconstruire -ar3ial 1e/. *iserica )e.ege!ti, sec. al N2 -lea : translat vertical O A,MB ", ing. +"il 0rager, 1HAM !i un nu"r destul de "are de .iserici J"utateK Dn *ucure!ti Dn anii 5PB, autor dr. ing. ordchescu4. &'ecuia n regim e ma'im urgen a lucrrilor e consoli are# +ste un factor o.ligatoriu la "a;oritatea "onu"entelor istorice, datorit degradrilor !i deteriorrilor avansate, constate Dn ur"a e/-ertiErilor de;a efectuate !i este necesar -entru a -reDntC"-ina un deEastru Dn caEul unui cutre"ur, cu -rioritate a "onu"entelor care ad-ostesc oa"eni a cror vie3i -ot fi -use Dn -ericol D"-reun cu inesti"a.ile valori de -atri"oniu. #eversibilitatea meto elor aplicate n conservare i+sau restaurare, 0lecCnd de la i-oteEa c viitorul ne va aduce tehnologii "ai via.ile, se i"-une alegerea unor "odalit3i de conservare !i restaurare care vor -utea fi cu u!urin3 Dnde-rtate Dn viitor, Dn condi3iile unei -osi.ile o-era3ii de restaurare

utiliECnd tehnologii !i -rinci-ii care deoca"dat ne sunt necunoscute. Compatibilitatea materialelor utilizate la conservare i+sau restaurare# (u tre.uie utiliEate 1decCt Dn caEuri li"it4 nu"ai "ateriale co"-ati.ile, de -referin3 din aceea!i surs, -entru c "a;oritatea inco"-ati.ilit3ilor survenite la folosirea unui "aterial vechi 1original4 !i unul nou, duce deseori la o degradare ulterioar "ult "ai ra-id. "ncrcrile rezultate in noile elemente e consoli are nu trebuie sa epeasc rezistentele capabile ale materialelor 1.locuri de Eidrie, "ortar, etc.4 (tructura rezultat up consoli are trebuie sa con uc la o bun comportare seismic a ansamblului structur veche - elemente structurale noi #eintegrarea cultural i social# 6onu"entelor istorice tre.uie "en3inute Dn -er"anen3 Dntr-o stare de func3ionare cCt "ai -erfect, fie -rin -strarea, dar !i "oderniEarea func3iunilor lor ini3iale, fie -rin acordarea de func3iuni noi, via.ile, co"-ati.ile cu natura, structura !i>sau valoarea lor. Un "onu"ent Je/-loatat?, dar !i Dntre3inut -er"anent, "en3inut viu, se conserv "ult "ai .ine decCt altul, fie !i consolidat !i restaurat, dar neutiliEat. 2* 9n "oc #! conc"u:ii*** .u trebuie nicio at s se schimbe sau s se nlocuiasc /...0 rmiele monumentale sau artistice e care %aul e plin. 1sai-le cum snt2 nu le schimbai n)irile2 nicieri pe pmntul rom3nesc nu e'ist alt ora care s cuprin ctitorii ale trecutului nostru e aa valoare ... 4raul %ai este un muzeu al amintirii i al su)letului nostru colectiv.5 6ihail 'adoveanu

Pri3it# 1@ iulie @B11 R!.i:uit: @M iulie @B11 Acc!0t t ;n <or3 <in "1# 11 august @B11
44