www.cartiaz.

ro Carti si articole online de la A la Z

LEXICOLOGIE

Lexicologia studiaz cuvintele ai modul lor de organizare In ansamblul lexical, ca subsistem al sistemului integrator al limbii. Cuvntul este unitatea central, definitorie a lexicului, unitatea semnificativ autonom minimal a limbii, constituit prin asocierea unei forme fonetice (complex sonor) ai a unui coninut (complex de sensuri). Individualitatea sa In enun ai legtura indestructibil dintre cele dou laturi componente (semnificant ai semnificat) fac din cuvnt semnul lingvistic prin excelen. For a !i con"inutul sunt cele dou laturi constitutive ale cuvntului, care funcioneaz Intr-o solidaritate indestructibil, deai reuniunea lor are un caracter arbitrar. For a (denumit ai expresie sau complex sonor) reprezint latura material a cuvntului, adic fonemele grupate In silabe ai puse sub un accent, ai morfemele, difereniate In rdcin, afixe ai desinene. Con"inutul (denumit ai Ineles sau semnificaie) reprezint latura ideal, psihic a cuvntului, imaginea prelucrat mental a obiectului denumit (denotatul), pe care-l evoc, inclusiv In lipsa acestuia. #ensul este actualizarea, In diferite categorii de contexte verbale ai situaionale, a semnificaiei. #ensul denotativ $%ro%riu& a%elativ& cognitiv& deno inativ) este Insoit de sensuri conotative $'igurate(, derivate, In urma unor figuri de stil, din primul ai pstrnd mai mult sau mai puin caracterul expresiv iniial. )r*s*turile distinctive ale cuvntului ransformarea lumii referenilor In lume a sensurilor, mai simplu a referentului In sens, se realizeaz printr-o prelucrare logic sui generis, In care trsturile obiectelor descoperite prin observaie, analiz ai comparaie se supun probei comutrii, disociindu-se cele relevante (eseniale) de cele nerelevante (Intmpltoare). !e exemplu,

pentru grupul de obiecte denumite de cuvntul cas, trsturile ,cldire", ,cu caracter stabil", ,destinat locuinei" sunt relevante, pe cnd altele ca ,numr de niveluri", ,tip de acoperia", ,material din care este construit" etc. sunt nedefinitorii. Analiza co %onen"ial* este o metod structuralist inductiv, cu a#utorul creia se divizeaz coninutul semantic al unui cuvnt In constituen"i. $unnd In contrast cuvinte din acelaai cmp semantic, sau mai Indeprtat, se stabilesc din aproape In aproape trsturile semantice distinctive (semele) care le separ sau le apropie. %ste deci un fel de taxono ie se antic*. !e exemplu, unchi se deosebeate de mtu% prin ,sexul masculin", de tat prin ,ascenden colateral", de nepot prin ,filiaia ascendent", de bunic prin ,nivelul ascendenei", de socru prin ,rudenia de snge" (sau ,natural"), de scaun prin ,calitatea de fiin", de urs prin ,calitatea de fiin uman", de Inrudit prin faptul c e ,substantiv". $unnd la un loc componentele, vom obine 'or ula lui se antic* $se e ul(+ ,substantiv", ,nume de fiin uman", ,rud natural cu cineva", ,In relaie de ascenden colateral", ,de primul nivel", ,sex masculin". &ocabularul unei limbi este organizat dup mai multe criterii, formnd un siste , e drept, cu multe imperfeciuni, posibil de descompus In su,siste e corelate Intre ele ai ierarhizate pe niveluri din ce In ce mai mici. 'nii specialiati vorbesc explicit de siste ul lexical, alii adopt termenii mai puin tranaani de ansa ,lu, totalitate sau ul"i e de uniti lexicale. Organizarea voca,ularului li ,ii ro ne conte %orane Organizarea extern (ierarhizarea funciona1) a vocabularului romnesc const In ordonarea cuvintelor, dup criteriul statutului dobndit In procesul utilizrii lor de ctre comunitatea vorbitorilor, pe niveluri ai sfere de Intrebuinare. $rincipalele clasificri rezultate din ierarhizarea prin uz sunt( vo- ca,ular activ.voca,ular %asiv& voca,ular literar.voca,ular neliterar& voca,ular de uz general $co un& ediu(.voca,ular cu utilizare li itat*+ ar/aic0neologic& regional0sectorial $de s%ecialitate(0de gru% $s%ecial(1 voca,ular de ,az* $'unda ental( . asa voca,ularului. 2oca,ularul activ ai voca,ularul %asiv sunt subdiviziuni ale lexicului, In funcie de frecvena In vorbire la un moment dat. 2oca,ularul activ este format din cuvintele folosite curent, fiind deci foarte puin numeros, dar frecvent In circulaie.

!in voca,ularul activ fac parte instrumentele gramaticale (prepoziii, con#uncii, articole, verbe auxiliare, pronume ai adverbe relative) ai substitutele (pronumele ai numeralele) cele mai uzuale, precum ai substantivele, ad#ectivele, verbele, adverbele referitoare la aspecte indispensabile activitii cotidiene ai care au tranaat In favoarea lor concurena la zi cu sinonimele. )teva exemple( de, la, cu, s, c, dac, cel, am (fost), a% (merge), voi (avea), care, cine, ce, unde, cnd, unu, doi, cas, femeie, mn, bun, frumos, dulce, a face, a vorbi, a mnca, a fi, a avea. *oarte active sunt Ins ai cuvintele (sau sensurile) ,la mod", ma#oritatea neologisme( manager, profit, dividend, a implementa, pluralism, firm, democraie, marketing, privatizare etc. 2oca,ularul %asiv este format din cuvintele cunoscute, dar folosite rar de vorbitori. %l cuprinde cuvinte care denumesc realiti implicate Intmpltor sau puin frecvent In activitatea vorbitorilor( lcust, ferig, eclips, cazarm, chimono, cuvinte care au intrat In fondul pasiv din cauza ieairii din ,vog", dispariiei obiectelor denumite sau Inlturrii lor de ctre sinonimele concurente( pionier, sovietic, bordei, %ub, retribuie, colectivist, cooperator, cehoslovac, tovar %, cuvinte necunoscute pentru ma#oritatea vorbitorilor, care au disprut de mult din limb, au aprut recent In vorbirea unui mic numr de oameni sau sunt folosite numai In anumite medii restrnse( zapis, zltar, hagiu, prgar, brabete, perj, glaj, scafandru, scoverg, zbic, a gini, benga, cataroi, mititica, idiosincrasie, reostat, seismogram, display etc. 2oca,ularul literar . voca,ularul neliterar $%o%ular !i 'ailiar( sunt subdiviziuni ale lexicului In funcie de criteriul cultural. &ocabularul literar este partea vocabularului Intrebuinat In texte ai In vorbirea cu caracter literar, adic normat ai cultivatlIngri#it (care-i asigur calitatea cultural). 2oca,ularul neliterar este o clas mai eterogen care cuprinde cuvintele rmase la nivelul neliterar al limbii. +ruprile pe care le include vocabularul neliterar sunt( voca,ularul %o%ular ai voca,ularul 'a iliar. 2oca,ularul %o%ular este alctuit din cuvintele folosite In mediile ai situaiile nesupuse rigorilor profesionale, livreati. %xemple de elemente lexicale populare( ima%, furc, suveic, i, caier, tropi, pop, otav, a crcni, lehamite, nevast, oi%te, jug, rie Includem In vocabularul popular ai cuvintele folosite numai In anumite regiuni

(numite regionalisme, provincialisme sau cuvinte dialectale), chiar

dac, pe o alt ax, ele se opun elementelor cunoscute In tot teritoriul lingvistic romnesc. 2oca,ularul 'a iliar este format din cuvintele utilizate In situaii de relaii intime, familiale, neoficiale, manifest nepretenioase( m, drag, btrne, coane, sta, slujb, chestie, treab, actrii, mersi, plea%c, mamaia, tataia, puiu (,copil"), bebelu%, biete, dandana, belea, baft. 2oca,ularul de uz general . voca,ularul cu s'er* de utilizare li itat* $regional& ar/aic& neologic& argotic& de 3agon& %ro'esional( sunt subdiviziuni ale lexicului In funcie de aria de folosin a cuvintelor. 2oca,ularul de uz general, care se mai numeate 'ond co un& general (sau voca,ular ediu& su%radialectal& nes%ecializat), este partea vocabularului cunoscut ai utilizat de Intreaga comunitate lingvistic, indiferent de nivelul de cultur, de domeniul de activitate sau de zona geografic a vorbitorilor. 2oca,ularul cu s'er* de utilizare li itat* Inglobeaz mai multe grupri diferite Intre ele, dar care au ca trstur comun Inscrierea Intr-o arie lexical restrns. 2oca,ularul regional $dialectal& %rovincial) cuprinde cuvinte Intrebuinate In anumite regiuni geografice( 4untenia+ burt, a ciupi, chel, ginere, a jumuli, magiun, na%, nene, pu, Oltenia+ lubeni, brabete, blan ,scndur", 4oldova+ curechi, sudoare, pntece, a pi%ca, intirim, oghial, buhai, perj, chelbos, ciubot, hulub, povidl, 5anat+ foale, a pi%cura, iorgan, anr, golumb, Cri!ana+ pntece, a piigia, temeteu, poplon, brnc, prunc, %ogor, 4ara ure!+ ctilin, cocon, a froi, ai (,usturoi"). Ar/ais ele sunt cuvintele ieaite din uzul general al limbii ai rmase In uzul sporadic al unor vorbitori cu preferine sau preocupri pentru exprimarea arhaic. 'nele desemneaz realiti depaite sau ieaite din vog fiind numite, de aceea, istoris e+ logoft, hatman, ag, opai, iari, opinci, i%lic, arca%, palo%, flint, birj. -ltele au fost marginalizate ai scoase din uz de concurentele lor sinonimice( leat (sinonim cu an!, voroav (.cuvnt), rost (.gur), cinovnic (.funcionar), bucoavn (.abecedar), slobod, volnic (.liber), mezat (.licitaie). 6eologis ele sunt cuvinte aprute de curnd In limba romn ai aflate In curs de adaptare fonetic ai de Incadrare morfologic sau semantic( puzzle, sho", feed#back, marketing, hobby, job, top, "estern, flash (cu variantele fla%$fle%!, computer, design, display, hard"are, soft"are, consulting, management, sponsor, copy#right,

kno"#ho",

best#seller, heavy#metal, mass#media, science#fiction, jogging, hamburger, ketchup, adida%i, juice, hit -lte neologisme, de strat mai vechi, In general, sunt formate In limba roman sau calchiate (copiate) dup modele strine( a antama, bulversat, a devoala, a se deroba, a demara, mefien, a %se! confia, a stopa etc. ermenul neologis are mai multe accepii, cea prezentat de noi putand fi denumit, numai aparent pleonastic, neologis recent (sau chiar cuvnt recent). 2oca,ularul s%ecial (sau de gru%( este utilizat de grupurile mai mult sau mai puin ostentativ ,Inchise" de vorbitori, separate prin ,preocupri" ai ,interese", de restul comunitii. Argourile sunt cel mai bine definite grupuri lingvistice de acest tip ai caracterizeaz In primul rand mediile interlope, ale infractorilor. -ceatia, din dorina de a nu fi Ineleai de virtualele victime sau de urmritori (poliiati), au adoptat un lexic opac pentru vorbitorul comun, dar transparent pentru cei iniiai. %xemple( ,infractorul" (Indeosebi ,houl") este denumit, cu nuane vizand ,domeniul de specializare", vechimea In meserie, anii de puacrie etc.( abibild, aghiotant, alonjar, angrosist, aportor, bijoc, bobar, bobi, bobocel, boiar, bojogar, boscar, calf, calif, carditor, capelmaistru, carete, circar, ciupitor, cocor, coldan, cocar, croitor, decan, diurnist, draibr, giurgin, hultan, ied, ilegalist etc., ,poliistul" este denumit( acolist, acvilist, agib, avan, balaban, be%liu, boacter, caraliu, cartaboi, cavas, ceapn, colan, coroi, croncan, curcan, cuulan, daraban, erete, gabor, geanabet, gonitor, hingher, ienicer, invadator, Ingera%, ,puacria" este pe rand( academie, acioal, arcan, ba%c, bordei, bort, bul, colegiu, colivie, copc, cotlon, cu%c, fereal, ferm, gherl, hrub, incubator, incint, Inuntru etc. $rile corpului primesc ai ele porecle( alunecri, alunectori, binoclu, cuttori (,ochi"), alungtori (,pumni"), amortizoare (,sani"), arip, aripioar, cange (,man"), asculttoare (,ureche"), ata% (,fund"), baterii (,fese"), bord, bufet, dulap, ghiozdan (,stomac"), cabanos (,penis"), cantalup, descoperitor, dibl, gulie (,cap"), cpriori (,picioare"), clopot, cloan (,gur"), elice (,limb"), horn (,trahee"), icre (,creier"), cotlet (,perciune") etc. /a fel, piesele de Imbrcminte ai Inclminte( abajur (,fust"), astuptor (,chilot"), bonjur (,hain"), burlan (,pantalon"), baibarac (,vest"), calibarc (,plrie"), ghi%eu (,ali") etc. 0ulte argotisme au intrat In limba#ul familiar( baft, nasol, a hali, sticlete, curcan, gagic etc.

%levii au tendina de folosire a unor elemente de argou proprii (profu, diriga, bio, mate) sau Imprumutate din alte medii (pufulete, papagal, suprat, hotrt, bestial, marf, na%pa etc.). 7argoanele cuprind elemente neologice de ultim or, neadaptate ai nesocializate Inc In cercuri mai largi, folosite insistent ai deseori defectuos sau negli#ent de unele grupuri, ca urmare a snobismului, dorinei de detaaare de masa vorbitorilor sau pretinsei superioriti intelectuale. 2oca,ularul s%ecializat sau %ro'esional (numit ai 'ond savant) cuprinde cuvintele folosite In diverse limba#e profesionale care alctuiesc terminologiile de specialitate sau tehnico-atiinifice. *oarte muli din termenii de specialitate sunt cuvinte internaionale, folosite de ma#oritatea limbilor de cultur. 2oca,ularul de ,az* $'unda ental& re%rezentativ( . asa (sau restul) voca,ularului constituie o clasificare de sintez a vocabularului limbii romne. 2oca,ularul de ,az* $'unda ental& re%rezentativ( sau 'ondul %rinci%al lexical reprezint nucleul funcional stabil al limbii, care cuprinde cuvintele cunoscute ai folosite frecvent In cele mai importante situaii de via de ctre toi vorbitorii ai care fac parte din familii lexicale bogate. -ceste cuvinte rspund unor multiple exigene lingvistice ai extralingvistice( a) au un grad ridicat de stabilitate, fiind In ma#oritate elemente moatenite din latin sau formate In limba romn, b) denumesc noiuni indispensabile vieii ai activitii umane( 1 obiecte ai aciuni foarte importante( cas, mas, fereastr, u %, a face, a zice, a mnca, a merge, a avea, a spla, a apra, a cldi& 1 corpul omenesc In prile lui( cap, creier, dinte, frunte, inim, limb, mn, nas, picior, ureche& 1 familia( mam, tat, sor, frate, unchi, nepot, vr, fiu, fiic, so%ie!, socru, soacr, cumnat& 1 alimente ai buturi( pine, carne, brnz, ap, lapte, vin& 1 unelte( cle%te, coas, fier, inel, lan, oel, plug, roat, sanie, scar, topor& 1 fiine( om, femeie, fat, biat, albin, cine, coco%, lup, oaie, pe%te, nar, viel, vrabie& 1 plante( cire%, coaj, floare, frunz, gru, mr, morcov, nuc, plop, sfecl&

1 mediul Incon#urtor( afar, cald, cmp, deal, ghea, izvor, lumin, nori, ogor, pmnt, soare, vnt, zpad& 1 caliti ai defecte( bun, cinstit, de%tept, dulce, frumos, gras, lacom, lene%, lung, prost, ru, slab, tnr, urt, trist, vesel& 1 diviziunea timpului( zi, noapte, diminea, an, lun, sptmn, var, iarn, azi, ieri, or, timp& 1 culori( alb, albastru, galben, negru, ro%u, verde& 1 instrumente gramaticale (prepoziii, con#uncii, pronume, verbe auxiliare) ai numerale pn la 23, c) au numeroase derivate ai compuse, formeaz locuiuni ai expresii, d) sunt foarte frecvente In vorbire (au valoare circulatorie mare), e) sunt In cea mai mare parte polisemantice. 4asa $restul( voca,ularului sau voca,ularul secundar reprezint partea cea mai mobil, dar ai cea mai numeroas a vocabularului. %a are o diversitate foarte mare, cuprinznd In primul rnd cuvintele de utilizare limitat (arhaisme, regionalisme, neologisme, termeni profesional-atiinifici, elemente de argou ai #argon), dar ai prile vocabularului aflate, din diferite motive, In zone de uz marginale (lexicul popular, familiar, pasiv). Organizarea intern a vocabularului sau siste atizarea sa are la baz criterii lingvistice, viznd con"inutul se antic sau 'or a unitilor lexicale. Sistematizarea semantic a vocabularului rezult din decuparea unitilor de sens ai din distribuirea lor pe uniti formale. 8olise ia este prima form de sistematizare semantic, In sensul c evideniaz distribuirea Intr-un cuvnt (complex sonor) a mai multe sensuri aflate In anumite relaii. 0a#oritatea cuvintelor polisemantice au un numr restrns de sensuri, limitarea fiind determinat de cerina ca acestea s fie apropiate Intre ele. 'nele Ins au acumulat un numr mare de sensuri. *enomenul este cunoscut sub numele de %letor* se antic* ai caracterizeaz cuvintele foarte uzuale care denumesc noiuni centrale In viaa ai activitatea oamenilor. %xemplu( a avea, a bate, bun, cap, a da, a face, a fi, a lua, mn, punct, a pune, a purta, a sta, a trece (toate au peste 23 sensuri). 4unt predispuse la polisemie cuvintele vechi In limb, cele primare (care au Intotdeauna mai multe sensuri dect derivatele lor) ai cele de uz general. $olisemia este sursa ai rezultatul schimbrilor de sens, al Imbogirii semantice a vocabularului, fiind, din punctul acesta de vedere,

omologul derivrii morfematice. )a ei acesta, are caracter regulat ei iterativ (a se vedea, de exemplu, seria termenilor somatici, care dezu volt mutaii semantice identice( piciorul muntelui, pieptul dealului, cotul rului, respectiv substantivele postverbale, care denumesc att procesul, ct ei rezultatul aciunii( povestire . ,aciunea de a povesti", ,rezultatul povestirii", descriere . ,aciunea de a descrie" ei ,rezulu tatul descrierii", la fel( mncare, cercetare, plimbare). O oni ia este o form de structurare semantic asemntoare cu polisemia prin faptul c priveete exprimarea unor sensuri complet diferite prin forme identice. $rincipala deosebire const In aceea c omonimele nu au trsturi semantice (seme) comune, fiind considerate, de aceea, cuvinte distincte, nu sensuri ale aceluiaei cuvnt. !escrierea componenial a omonimelor arat c ele nu prezint 2 seme substaniale (importante) comune( a semna . ,verb" ,denuu meete aciunea" ,de a arunca smna" ,In solul" ,special pregtit" 5 ,In vederea obinerii unei viitoare recolte", a semna . ,verb" ,denuu meete starea" ,de asemnare" ,Intre persoane sau obiecte" ,pe baza unor anumite trsturi". 6monimele au ei etimoane diferite( primul provine din lat. seminare, al doilea din lat. similare. )ele dou caracteristici menionate deosebesc o oni ia de %olise ie, aceasta din urm viznd sensuri care au seme substaniale (importante) comune ei acelaei etimon (un exemplu de sens cuprins In 2 a semna este ,verb" ,denumeete aciunea" ,de a arunca vorbe, sugestii, apropouri" ,Intruun mediu suspicios" ,pentru a obine dezbinarea"). 6monimele pot fi( 2) totale sau %ro%riu-zise, cnd au toate formele identice ei aparin bineIneles aceleiaei pri de 2 5 vorbire (banc ,scaun lung" 1 banc ,instituie bancar"), 5) %ar"iale sau %seudoo oni e cnd au numai anumite forme identice, diferenu iinduuse prin altele (corn$corni ' corn$coarne ' corn$cornuri). In aceast categorie intr, de asemenea, o o'onele (cuvintele care se pronun identic, dar se scriu diferit( Intruna ei Intr#una) ei o ogra'ele (cuvintele care se scriu la fel, dar se pronun diferit( copii ' copIi), alte varieti ale omonimelor pariale. #inoni ia este relaia care se stabileete Intre cuvinte cu forme diferite, dar cu Ineles identic sau foarte asemntor. Inelesul identic Inseamn aceea!i 'or ul* se ic*+ termenii etern ei ve%nic pot fi descriei ca ,ad#ectiv", ,referitor la", ,extensiune", ,temporal", ,neliu mitat". Inelesul foarte asemntor presupune existena In formula semic a celor dou cuvinte a unor seme difereniatoare

minore (care

pot fi substaniale sau graduale). %xemple( agresiv ei btios au semele importante comune (,ad#ectiv" ,referitor la" ,reactivitate psihic" ,apreciere In plus"), dar primul are semul substanial ,nemotivat", pe cnd cel de-al doilea conine semul ,motivat", inteligent ei ager au, pe lng semele comune (,ad#ectiv" ,inteligen" ,apreciere In plus"), ei seme graduale difereniatoare( ,grad nedeterminat", respectiv ,grad mic". %a poate forma ei serii sinoni ice. -stfel a %se! veseli are ca sinonime seria( a %se! amuza, a %se! desfta, a %se! dispune, a %se! distra, a %se! Inveseli, a rde, a petrece etc. )uvintele polisemantice se raporteaz, evident, la mai multe serii sinonimice. !e exemplu, cuvntul acord are nu mai puin de opt serii sinonimice, din care citm( 2) aranjament, combinaie, contract, convenie, legmnt, pact, tranzacie, trg, tocmeal, %ust etc., 5) Inelegere, Invoial, vorb etc., 7) concordan, conformitate, coresponden, potriveal, potrivire, consonan etc., 8) armonie, Impciuire, pace, concert, concordie etc., 9) aprobare, asentiment, aviz, consimmnt, Incuviinare, Ingduin, permisiune, voie etc. +rupul de cuvinte care pot contracta relaii sinonimice cu acelaei termen constituie c %ul de ex%ansiune sinoni ic* al termenului respectiv. 8aroni ia este relaia dintre cuvintele insuficient difereniate din punct de vedere formal. /imita poate fi un sunet pentru cuvintele scurte ei de 5-7 sunete pentru cuvintele lungi ei cu sensuri foarte apropiate( fis#fi%, Invederat#inveterat, animare#animaie. %fectul cel mai important al paronimiei In vorbire Il reprezint atrac"ia %aroni ic*. -ceasta se produce Indeosebi cnd cei doi termeni paronimi sunt cunoscui de vorbitori In grade foarte diferite ei const In ,atragerea" ei Inlocuirea In comunicarea verbal a termenului mai puin cunoscut de ctre termenul mai cunoscut din perechea paronimic. %xemple( adagio#adagiu, absorbant# adsorbant, a apropia# a apropria, fortuit#forat, familial#familiar, original#originar, tasa#taza, duz#doz, conjunctur#conjectur, spee#speze, emigrant#imigrant, a excita#a incita, a enerva#a inerva, comunicare#comunicaie, a investi# a Investi, difident#divident, miner# minier, petrolifer#petrolier Antoni ia este relaia dintre cuvinte cu sens contrar. $rin analiza componenial, s-a stabilit c termenii antonimi au In mod obligatoriu o di ensiune se antic* co un*& pe baza creia de fapt se face raportarea celor doi refereni, ei un se inco %ati,il contrar, care relev incompatibilitatea logic a celor doi refereni. !e exemplu,

cald ei rece au In comun dimensiunea format din semele ,ad#ectiv" ,privitor la temperatur" ,grad nedeterminat", iar ca sem incompatibil contrar ,apreciere In plus", respectiv ,apreciere In minus". In funcie de structura lor morfologic, antonimele pot fi( a) cu radicali di'eri"i $/eterolexe( (iarna#vara, Intuneric#lumin, mare# mic), b) cu acela!i radical $/o olexe(. -cestea din urm marcheaz opoziia prin prefixe antonimice sau privative, existente la unul din termenii cuplului (cinstit#necinstit, egal#inegal, moral#imoral, tipic# atipic, a lega# a dezlega, corosiv#anticorosiv, ofensiv# contraofensiv) sau la ambii termeni (antebelic#postbelic, a confirma# a infirma, a Infiina#a desfiina, a include#a exclude, a importa#a exporta, concordan#discordan, prefa#postfa, proliberal# antiliberal, subestima#supraestima, supra# structur#infrastructur) Sistematizarea formativ (etimologic) se refer la organizarea intern a vocabularului pe latura 'or ei $ex%resiei( cuvintelor. !in aceast perspectiv, vocabularul limbii romne poate fi Imprit In cuvinte %ri are, care nu pot fi analizate In uniti lexicale mai mici, ei cuvinte 'or ate de la acestea prin diverse mi#loace constitutive. 0a#oritatea unitilor lexicale ale limbii romne se afl Intr-o ierarhie morfematic, pe de o parte pe linia cuvntului-baz (In aea-numita 'a ilie lexical*), iar pe de alt parte pe linia %rocedeului 'or al (derivare, compunere, conversiune). -mbele ierarhii au la baz structura or'e atic* a cuvntului, format din r*d*cin* sau radical $elementul autonom, stabil, al cuvntului, care este ei purttorul principal al coninutului su semantic), a'ixe (particule adugate la Inceputul sau la sfreitul rdcinii pentru a forma un cuvnt nou, cu un coninut modificat, In sensul aportului semantic al afixului, fa de cuvntul-baz) ei componentele gramaticale (su'ixe gra aticale ei desinen"e). %xemplu( In cuvntul Intritur, secvena -tr# (provenit prin alternan din cuvntul tare) este rdcin, In# ei -itur sunt afixe (primul prefix, al doilea sufix). Fa iliile lexicale sunt grupuri de cuvinte formate prin diverse procedee formative (derivare, compunere, schimbarea valorii gramaticale), de la acelaei cuvnt de baz. !e exemplu, familia lexical a cuvntului (a! cnta cuprinde unitile cntare, cntre, Incnta, descnta, descntare, cnt, Incntat. Cuvintele %ri are sunt cuvintele care nu pot fi descompuse In componente lexicale In limba romn, fiind deci neanalizabile lexical.

%le se Impart, din punctul de vedere al provenienei, In dou mari categorii( ele ente o!tenite ei ele ente I %ru utate. Cuvintele o!tenite sunt prezente In limba romn Inc de la originile acesteia. %le sunt grupate In( elemente moetenite din latin ei elemente autohtone (sau de substrat), moetenite din limba dac. Cuvintele o!tenite din latin* reprezint esena vocabularului romnesc. %le denumesc aspectele de baz din domeniile eseniale ale vieii( cor% o enesc (ochi, cap, om, mn, gur), 'a ilie (tat, mam, frate, sor, fiu, fiic, nepot, vr), ac"iuni cotidiene (a mnca, a bea, a face, a fi, a avea, a auzi, a vedea, a merge, a veni, a scrie, a vorbi, a se spla, a muri), agricultur* (cmp, a ara, a semna, a culege, gru, spic, orz), cre!terea vitelor (cal, vac, bou, vit, iap, oaie, miel, pstor, berbec, ln), ali ente (pine, sare, lapte, ap, carne, fin, ceap, varz, vin), culori (alb, negru, ro%u, verde), Insu!iri 'izice ei orale (bun, ru, frumos, lung, Inalt, gras, blnd, aspru), ter inologie ilitar* (arm, lupt, btaie, aprare). Cuvintele o!tenite din li ,a dac* $auto/tone& de su,strat( (Intre :3 ei 533) denumesc aspecte privind( cor%ul u an (buz, ceaf, grumaz), rela"ii de 'a ilie (copil, mire, mo%), locuin"a ei a!e- zarea (argea, colib, gard), %*storitul (baci, brnz, fluier, mnz, murg, ap, urd), ani ale ei %lante s*l,atice (cioar, pupz, viezure, zimbru, brusture, brad, gorun), 'or e de relie' (ciuc, dmb, mal, mgur, pru). Cuvintele I %ru utate sunt cuvintele preluate de romn din alte limbi, In urma contactului lingvistic direct dintre populaia romneasc ei populaiile vorbitoare ale limbilor respective sau prin influena cultural. i %ru uturile slave vec/i se regsesc mai ales In urmtoarele cmpuri lexicale( agricultur* (plug, brazd, ogor, sdi, snop), calit*"i !i de'ecte (blajin, destoinic, drz, grbov, ntng, smead), nu e de ani ale do estice !i s*l,atice (bivol, crti, dihor, rs, veveri), a ena3*ri ei instru ente casnice (dalt, grajd, nicoval, pivni, eav, zvor), ar at* (rzboi, sabie, pu %c, steag, straj, tabr, trmbi) etc. 3 alt categorie de elemente slave a intrat mai trziu In limba romn (dup secolul al ;-lea), pe cale cult, prin intermediul administraiei ei al bisericii (In care slava era limba oficial). 4e mai numesc elemente slavone( apostol, candel, cazanie, clugr, citi, duhovnic, hram, icoan, letopise, mitropolit, pomelnic, psalm, stare, voievod, zapis.

i %ru uturile ag/iare au mai ales caracter regional (bai ,necaz", bolund ,nebun", fgdu ,crcium", gealu ,rindea"), dar unele au devenit populare (deci rspndite In Intreg teritoriul romnesc( alean, ima%, ctan, fedele%), iar altele, cele mai importante, au reueit s ptrund In limba literar (prin osmoza elementelor dialectale ardeleneeti In fondul lexical unitar romnesc). -cestea denumesc( aspecte de organizare ad inistrativ* (aprod, uric, dijm, hotar, locui, ora%), din co er" ei industrie (ban, a cheltui, vam, me%ter). i %ru uturile turce!ti au ptruns In limba romn In perioada veche (Incepnd cu secolul al ;&I-lea ei continund In secolul al ;&III-lea), att prin contactul direct, pe calea comerului ei a organizrii administrative, ct ei pe filier cultural. 4e Intlnesc Indeosebi In domeniile( ali enta"iei (cafea, ca%acaval, chiftea, ciorb, ghiveci, halva, iaurt, mezel, musaca, pilaf, rahat, sarma, telemea), unelte ei eserii (bidinea, burghiu, cazma, pingea, dulgher, geamgiu), 'aun* ei 'lor* (calcan, catr, arbagic, dovleac, dud, lalea, zambil), su,stantive a,stracte (berechet, hal, naz, tabiet, tertip), adver,e (barem, ba%ca, doldora, geaba), inter3ec"ii (bre(, haide(, halal(). i %ru uturile grece!ti au ei o generaie foarte veche, bizantin (aparinnd secolelor ;II-;&), greu de disociat de unele dintre Impru- muturile slave vechi. %xemple( arhiereu, arhimandrit, catapeteasm, ctitor, egumen, evanghelie, mnstire, paraclis, parastas, patriarh 0ai bine reprezentat este generaia mai nou, a Imprumuturilor din neogreac, active In secolele al ;&II-lea ei al ;&III-lea ei prima parte a secolului al ;I;-lea. -cestea se refer mai ales la( via"a social* !i individual* (agale, ananghie, anapoda, ipocrizie, mutr, nostim, orfan, plic, politicos, protipendad, simandicos), edicin* (cangren, flegm, luz, mamo%, molim, molipsitor, tifos), co er" (agonisi, costisitor, fidea, misit, portocal, prosop, saltea, scrumbie), via"a %olitic*& religioas*& cultu- ral* (anarhie, catagrafie, partid, aghiazm, amvon, tagm, agramat, dascl, teatru), eserii (calapod, igrasie, ipsos, mistrie, scul). i %ru uturile neologice sunt cuvintele intrate In limba romn din diverse limbi dup primele decenii ale secolului al ;I;-lea, cnd Incepe perioada modern a culturii romne. i %ru uturile latino-ro anice domin cmpul influenelor lexicale externe ale limbii romne din ultimele dou secole, ptrunderea lor In limba romn a modernizat lexicul, cu att mai mult

cu ct ele au luat locul unor Imprumuturi mai vechi de origine slav, maghiar,

turceasc, greceasc (vezi cinovnic#funcionar, doclad#raport, referat, diat#testament). In ei mai multe cazuri Ins, funcioneaz alturi de sinonime moetenite sau Imprumutate (eventual create) anterior, formnd dublete sinonimice( su,stantivale (amnunt#detaliu, bel%ug# abunden, biruin#victorie, ceas#or, cinste#onestitate, dovad# argument, glas#voce), ad3ectivale (adnc#profund, ceresc#celest, cinstit# onest, credincios#fidel), ver,ale (bnui#suspecta, ci#regreta, drma# demola, Incepe#debuta). Imprumuturile latino-romanice pot fi distribuite In mare parte dup limba de provenien( latina savant* (ambigen, aproba, colocviu, dormitor, insul, pictor, rege, tezaur), 'ranceza (aba)ur, abdica, abandona, antet, automobil, balet, bec, bacalaureat, certificat, cinema, coafor, convoi, debut, efect, influen, constituie, persoan, inventar, decret, parfum, falez, fular, lizier, mercerie, pension, sergent, tota# litarism, xenofobie), italiana (adagio, allegro, arpegiu, acont, agenie, bariton, banc, bilan, basorelief, chitar, contabil, calcio# vecchio, capodoper, fisc, oper, partitur, scaden, teracot, valut). i %ru uturile ger anice sunt Intlnite Indeosebi In dialectele din -rdeal, iar In limba literar cunosc o concentrare mai mare In terminologia tehnico-etiinific( bli, boiler, duz, fasung, gater, matri, rol, %aib, %alter, %in, val, ventil *oarte multe din germanismele prezente In limba romn sunt cuvinte compuse( abibild, borma %in, capelmaistru, electrobuz, glaspapir, glasvand. i %ru uturile engleze!ti sunt mai noi, dar destul de numeroase ei active. 'nele au putut intra prin filier francez( biftec, dancing, rosbif, smoching, spicher )ele mai multe sunt Ins preluate din lexicul internaional. !omeniile preferate sunt s%ortul (baschet, bo"ling, corner, dribling, fini%, fotbal, gol, handicap, hen, meci, presing, ring, set, start), cultura& arta ei te/nica (blugi, )azz, mass#media, display,

motel, radar, disc#)okey).

sho",

hobby,

For area cuvintelor In li ,a ro an* s-a constituit ca un domeniu lexical de sine stttor, al crui obiect Il reprezint studierea mecanismului prin care limba romn creeaz, pornind de la cuvintele primare de care dispune ei folosind diverse procedee ei formani, cuvinte noi. -cestea sunt deci cuvintele formate pe terenul limbii romne, prin i3loace interne de Imbogire a vocabularului. $rocedeele de formare Inscrise acestui mecanism sunt( derivarea& co %unerea& conversiunea. 4e adaug, ca un mi#loc mixt (intern, prin o parte sau prin toi componenii, ei extern, prin modelul structural), calcul lingvistic.

9erivarea const In adugarea la r*d*cin* a unor particule neautonome, numite a'ixe, care, schimbnd sensul cuvntului-baz, determin constituirea unor uniti lexicale diferite de baz. !e exemplu, din cuvntul lucru se extrage rdcina lucr#, de la care pot fi derivate alte cuvinte prin adugarea afixelor pre#, ne#, #a, #%a!re, #%a!t, #%!tur (prelucra, nelucrat, lucrare, lucrat, prelucrat, lucrtur, neprelucrat). $articulele puse Inaintea rdcinii se numesc %re'ixe (In cazul de fa pre#, ne#), iar cele puse dup rdcin se numesc su'ixe. $artea fix din formele flexionare ale unui cuvnt (deci rdcina Impreun cu afixele sale) constituie te a cuvntului respectiv (unii specialicti o numesc radical, deosebind acadar acest termen de rdcin). !e exemplu, tema cuvntului prelucra este prelucr# (ea se regsecte In toate formele flexionare( prelucrezi, prelucrm, prelucrnd etc.). Cuvntul-,az* nu coincide Intotdeauna cu cuvntul primar. <aza termenului prelucrare este un derivat, prelucra. In funcie de formanii folosii, derivarea este( cu su'ixe& regresiv*& cu %re'ixe ci %arasintetic*. 9erivarea cu su'ixe are un cmp de aciune foarte larg In limba romn, care a folosit de-a lungul evoluiei sale circa =33 de sufixe. #u'ixele sunt, dup form, si %le (cnd nu se combin cu altele( bieel) ci co %use (cnd sunt alctuite din mai multe sufixe simple( pt#uc#el). !up categoria lexicogramatical a cuvntului rezultat In urma derivrii, sunt( su,stantivale (copilandru), ver,ale (a pietrui), adver,iale (studenecte), ad3ectivale (locuibil), %rono inale (mtlu), nu erale (doime), inter3ec"ionale (aolic(). )lasificarea cea mai important este cea se antic*. #u'ixele di inutivale au ca aport semantic nuana de ,mic", , miccorare"( - ac* ciobnac, copilac, butoiac, golac, golnac& # el %#icel!* borcnel, degeel, nepoel, lpticel& # ic %!* ttic, bucic, nevestic, pr)ituric, sforicic, cutric& # ice %pdurice!& # ior* clcior, glscior, locucor, mricor, binicor& # i* aluni, rmci& # uc%!* nsuc, grsuc, mmuc& # uc* ineluc, picioruc, albuc& # u%!* bnu, ptu, broscu, rncu

#u'ixele aug entative sunt contrare semantic celor diminutive (aportul lor semantic este nuana de ,mare", ,ampliiicare")( - oi %#oaie, #oaic!* bieoi, mturoi, csoaie& # an, #anc* bietan, lungan, puctanc& # andru* copilandru, flciandru$flcuandru& # u* lingu, mncu, ltru #u'ixele o"ionale iormeaz substantive, artnd sexul opus exprimat prin radical( - an* gscan, curcan& # oi* roi, pisoi& # c* italianc, orceanc, # eas* buctreas, cpitneas, mireas& # i* pstori, porumbi, clugri& # oaie %#oaic!* doftoroaie, gudoaie, cerboaic, bulgroaic& #u'ixele %entru denu irea agentului au ca nuan semantic ,cel care Indeplinecte o anumit aciune, are o preocupare sau un interes, este legat constant de obiectul sau aciunea exprimat de baz"( # ar* blnar, cojocar, mtsar, pdurar, tunar, podar, clucar& # ac %#ec!* cruac, biec, chiriac, cimpoiec, ostac, pliec, clrac& # eas* cenucreas, ginreas, lenjereas& # e* glume, vorbre& # giu* camionagiu, cusurgiu, scandalagiu, toptangiu& # ist* cminist, ceferist, pacoptist, unionist, angrosist, stelist& # tor* aprtor, cercettor, lupttor, scriitor& # ier* bufetier, scutier, restanier #u'ixele %entru deter inarea Insu!irii+ # al* mormntal, sptmnal, vamal& # ar* fugar, inelar& # ac* mrginac, pgubac, piumac, trufac, ucac& # at* gucat, mrgelat, moat, pistruiat, plucat& # bil* aprabil, atacabil, demascabil& # esc* armenesc, brbtesc, ingineresc& # iu* armiu, cireciu, brumriu, plumburiu& # os* bnos, bucuros, mtsos, artos, negricios& # tor* asculttor, chinuitor, dator, triumftor, uluitor #u'ixele %entru denu irea instru entelor+ # ar* brudar, cenucar, grnar& # ni* botni, piperni, uaharni& # tor* Incltor, ctergtor, toctor& # uc* astupuc ,dop", ruuc ,instrument cu care se rzuiecte ceva".

#u'ixele %entru denu iri a,stracte+ # are* adunare, acezare, cuvntare& # ere* abatere, cerere, culegere& # ire* amgire, cldire, gndire& # tate* buntate, greutate, noutate& # eal* amoreal, croial, fgduial& # ie* boierie, crucie, cumetrie& # rie* copilrie, jucrie, meschinrie& # an %#en, #in!* cutezan, speran, corigen& # ime* adncime, cruzime, grosime& # ism* muntenism, gndirism, pacoptism& # ur %#tur!* arsur, cotitur, Intorsur #u'ixele colective+ - rie* bostnrie, rufrie, viesprie& # raie* apraie, colbraie, fumraie& # et* brdet, cuconet, fget& # ime* boierime, dsclime, funcionrime& # ic* alunic, mrcinic, pltinic& # icte* arinicte, cnepicte, porumbicte #u'ixe care indic* %rovenien"a $local*(+ # ean %#an!* craiovean, oltean, bcuan, fgrcean, haegan& # ar* morenar, tismnar& # ac* liniac, mrginac, ungurac& # ez* albanez, francez, bavarez, tirolez& # it* moscovit& # iot* cipriot, sofiot, mangaliot& # ac* austriac, prusac& # ian* georgian, canadian, brazilian #u'ixe %entru indicarea odalit*"ii+ #ecte* brbtecte, grececte, nebunecte& # ic %#c!* crucic, grpic, trc& # mente* actualmente, singularmente Falsele su'ixe $su'ixoidele( sunt formani care au In comun cu sufixele poziia enclitic ci lipsa de autonomie funcional (nu pot aprea autonom In enun), dar care se deosebesc de acestea prin sensul deno-tativ, referenial (sunt, aca cum se mai spune, entiti autose antice), faptul se datorecte provenienei lor din cuvinte ,pline" (substantive, ad#ective, verbe etc.) grececti (ci mai rar latinecti)( - algie (gr.) ,durere, suferin"( nevralgie, adenalgie %aden ,gland"), # agogie (gr.) ,conducere, Indrumare, orientare, educare"( pedagogie&

# antrop (gr.) ,fiin uman, om"( mizantrop, pitecantrop, filantrop& # arh (gr.) ,conductor, cef, cpetenie, Indrumtor"( ierarh, monarh& # arhie (gr.) ,putere, stpnire, conducere"( monarhie, plutarhie& # atlon (gr.) ,prob finic, exerciiu"( biatlon, pentatlon, decatlon& # bar (gr.) ,greutate, presiune"( isobar& # cenoz (gr.) ,asociaie, comunitate, convieuire"( zoocenoz, biocenoz& # cid (gr.) ,care omoar, care distruge, care oprecte"( bactericid, insecticid, genocid, paricid& # cromie (gr.) ,culoare, coloraie, pigmentaie"( monocromie, policromie& # caust (gr.) ,ardere, incineraie"( holocaust& # cefal (gr.) ,cutie cranian, craniu"( bicefal, autocefal, macrocefal& # centric (gr.) ,situat In centru, central"( egocentric, concentric, excentric, acrocentric& # craie (gr.) ,putere, conducere"( autocraie, democraie, birocraie& # cronie (gr.) ,timp, durat, temporalitate, evoluie"( anacronie, diacronie, sincronie, protocronie& # dox (gr.) ,idee, prere, opinie"( ortodox, paradox& # drom (gr.) ,drum, cas, sens, direcie"( aerodrom, velodrom, autodrom, hipodrom, astrodrom& - estezie (gr.) ,sennaie, sensibilitate, perceptibilitate"( anestezie, radioestezie, sinestezie& # fag (gr.) ,care mnnc, care consum"( antropofag, cronofag, energofag& # fer (lat.) ,care poart, care conduce, care conine, care produce"( aurifer, calorifer, petrolifer, somnifer& l # fil (gr.) ,iubitor de, care prefer, care prenint afinitate pentru..."( francofil, calofil, bibliofil, antropofil, romnofil& 5 # fil %#fil! (gr.) ,frunn, foaie"( clorofil& # fob (gr.) ,care urcte, care nu poate suferi, care se ferecte de..."( anglofob, hidrofob, agorafob, claustrofob, fotofob& # fon (gr.) ,voce, sunet, glas, fonic, vorbitor"( afon, casetofon, megafon, microfon, telefon, francofon& # for (gr.) ,care poart, care susine, care conine, purttor, suport de ban"( hidrofor, cartofor, semafor& # form (lat.) ,aspect, form, Inficare"( multiform, diform, uniform& # fug (lat.) ,care respinge, care alung, care fuge, care se Indeprtean"( ignifug, vermifug&

# gen (gr., lat.) ,care produce, care genereaz, care nacte, care agreeaz"( oxigen, biogen, eugen%ie!, acidogen, alogen, amfigen, hidrogen, autogen& # gon (gr.) ,unghi, col, muchie"( poligon, pentagon, hexagon, heptagon& # grafie (gr.) ,scriere, Inregistrare, diagram"( ortografie, cali# grafie, biografie, monografie, geografie& # gram (gr.) ,scriere, inscripie, Inregistrare, grafie, schem"( ortogram, cardiogram, cablogram, fotogram, aerogram& # iatrie (gr.) ,tratament, medicaie"( pediatrie, geriatrie& # id (gr.) ,In form de, cu aspect de"( paraboloid, humanoid, android, antropoid& # log (gr.) ,savant, specialist"( biolog, antropolog, astrolog, teolog, entomolog, lexicolog, fonolog& # logie (gr.) ,ctiin, studiu, cercetare"( mineralogie, cardiologie, epistemologie, urologie, arheologie& # manie (gr.) ,obsesie patologic"( piromanie, dipsomanie, aritmomanie& # manie (gr.) ,prezicere, divinitate"( chiromanie& # metrie (gr.) ,msurare, evaluare"( goniometrie, astronometrie, geometrie, sociometrie, trigonometrie& # mnezie (gr.) ,memorie, amintire"( amnezie& # morf (gr.) ,cu aspect de, In form de"( amorf, polimorf, alomorf, amfimorf& l # nom (gr.) ,care conduce, care diri#eaz, care administreaz"( autonom, agronom, astronom& 5 # nom (gr.) ,parte, diviziune, termen"( polinom& # nomie (gr.) ,regul, principiu, conducere, distribuie"( agronomie, autonomie, astronomie, anomie& # odonie (gr.) ,dini, dantur"( ortodonie, pedodonie& # onim (gr.) ,termen, nume, denumire"( antroponim, antonim, omonim, paronim, sinonim, toponim, pseudonim, acronim& # oram (gr.) ,spectacol, privelicte"( dioram, panoram& # par (lat.) ,care nacte, care produce"( ovipar, vivipar& # pat (gr.) ,care sufer, suferind"( cardiopat, psihopat, nevropat& # pod (gr.) ,suport, picior, peduncul"( gasteropod, miriapod, calapod, pseudopod& # pter (gr.) ,arip, aripioar"( coleopter, elicopter& # semie (gr.) ,sens, semnificaie"( monosemie, polisemie, ortosemie&

# scop (gr.) ,indicator, observator, vizual"( microscop, horoscop, diascop& # scopie (gr.) ,examinare, explorare, investigare, imagine"( radioscopie, pneumoscopie, artroscopie& # stat (gr.) ,care st, care menine, stabil, stabilizator"( termostat, reostat, aerostat, anemostat& # tehnie (gr.) ,tehnic, procedeu tehnic"( agrotehnie, antropotehnie, fitotehnie, zootehnie& # terapie (gr.) ,tratament, medicaie, vindecare"( hidroterapie, psihoterapie, chimioterapie, fizioterapie, autoterapie& # tip (gr.) ,model, exemplar"( linotip, fenotip, prototip, arhetip, agrotip& # tomie (gr.) ,tiere, secionare, incizie"( dihotomie, pleurotomie, apendicotomie& # urg (gr.) ,creator, lucrtor"( chirurg, demiurg& # valent (lat.) ,care valoreaz, valen"( monovalent, bivalent, polivalent, ambivalent& # vor (lat.) ,care Inghite, care roade, care mnnc"( carnivor, omnivor& # zofie %#sofie! (gr.) ,ctiin, cunoactere"( filozofie, teozofie, antropozofie 9erivarea regresiv* (sau invers*) const In formarea de cuvinte noi prin Indeprtarea din cuvntul de baz a afixelor. !erivarea regresiv este clasificat In funcie de baza de pornire, care poate fi substantiv, ad#ectiv sau verb. 9erivarea %ostsu,stantival*+ pisic+pisic, ,rrnduc+,rrnduc, alun+alun, mslin+mslin, portocal+portocal, ortoped+ortopedie, aniversa+aniversare, radiofica+radioficare, a picta+pictor, pictur, a candida+candidat, candidatur 9erivarea %ostad3ectival*+ a bruma+brumat+brum, a desvrrci+ desvrrcit, a vrga+vrgat+varg, nedumeri+nedumerit, a nemulumi+ nemulumit 9erivarea %ostver,al*+ auz+auzi, crnt+a crnta, cuget+a cugeta, Inv+a Inva, srut+a sruta, trai+a tri, fal+fli,

pagub+pgubi, ceart+a certa, dovad+a dovedi, joac+a juca, rug+a %se! ruga, ur+a urI, veghe+a veghea, accept +a accepta, avort+a avorta, dejun+ a dejuna, denun+a denuna, ramburs+ a rambursa, specul+a specula

9erivarea cu %re'ixe are o amploare mai mic dect cea cu sufixe. $refixele sunt clasificate, ci ele, semantic( %re'ixele care arc/eaz* intensitatea axi *+ arhi#* arhidiacon, arhipstor& extra#* extrafin, extraplat& hiper#* hipersecreie, hipersensibil& super#* superputere, superproducie& supra#* supraprofit, supratonaj& ultra#* ultrademagog, ultraprogresist 8re'ixele %rivative au sensul ,fr", ,lipsit de", ,a lipsi de"( des# %dez#, de#!* desctuca, desfrunzi, deznoda, dezamgi, dejuga, desra, decuruba 8re'ixele negative+ ne#* necredincios, nemuritor, neasemuit, nedesfcut, nedescoperit& in#$im#* indiscutabil, a indispune, impropriu& a#$an#* apoetic, anistoric, asexuat 8re'ixele iterative 1 folosite pentru exprimarea ideii de repetare( rs#$rz#* rsfira, rzlei, rsfrange, rscoace, rscumpra, rzgandi& re#* realege, recstori, reIncepe, reInfiinat, repus 8re'ixele delocutive . formeaz cuvinte noi pornind de la baze lexicale componente ale unor locuiuni. !e exemplu, a Infptui provine din locuiunea a pune In fapt, prefixul fiind, la nivelul bazei, prepoziie. Falsele %re'ixe $%re'ixoidele( 4unt Intlnite cel mai adesea, ca ci sufixoidele, In termeni cu cir- culaie internaional ci, mult mai rar, In cuvinte formate In romnecte( acva# (lat.) ,ap, acvatic"( acvacultur, acvanaut, acvastat& adeno# (gr.) ,gland, ganglion"( adenografie, adenogram, adenomegalie, adenopatie, adenotomie& aero# (gr.) ,aer, oxigen, atmosfer, gaz"( aerobiotic, aerodinamic, aerodrom, aerofagie, aerofobie, aerogar, aerogram, aerosol& agro# (gr.) ,ogor, cmpie, agrar, agricol"( agrometeorologie, agronom, agronomie, agropedologie, agrozootehnie& alo# (gr.) ,altul, diferit, deosebit, alternare"( alocromatic, alocronic, alofazie, alogen, alofon, alomorf, aloterm& antropo# (gr.) ,fiin uman, om, uman, omenesc"( antropocentric, antropofag, antropofob, antropofil, antroposfer, antropozofie& api# %lat.) ,albin, de albin, albinrit"( apicultur, apifug, apiterapie

auto # (gr.) ,,nsuui, singur, de la sine, spontan, automat"( autobiografie, autocefal, autoadministra, autoconservare, autonomie, autocraie& auto # (romanic) ,care se refer la automobil"( autobuz, autocar, autocamion, autodrom, autogar, autostrad& balneo# (lat.) ,bi, balnear"( balneologie, balneoterapie& biblio# (gr.) ,carte, de cri"( bibliofil, bibliografie, bibliologie, bibliotec, biblioteconomie& bio# (gr.) ,via, fiin fie"( biocenoz, biociclu, biografie, biologie, biogram, biometrie, bioplasm, bioterapie, biopsie, biosfer& calo# (gr.) ,frumos, simetric"( calofilie, caligrafie, calofonie& kineto# (gr.) ,miucare, mobilitate"( kinetoscop, kinetoterapie& cosmo# (gr.) ,lume, univers"( cosmodrom, cosmogonie, cosmografie& crono# (gr.) ,timp, durat, temporalitate"( cronografie, cronologie, cronoscop, cronometrie& demo# (gr.) ,popor, populaie, colectivitate"( democraie, demografie, demoscopie& eco# (gr.) ,cas, locuin, mediul ,ncon#urtor, proprietate"( ecogenez, ecografie, ecologie, ecosfer, economie, ecotip, ecotop& fito# (gr.) ,plant, vegetaie, flor"( fitocenoz, fitofag, fitonomie& foto# (gr.) ,lumin"( fotofil, fotofobie, fotogen, fotografie, fotogram& geo# (gr.) ,pmnt, sol, teluric"( geografie, geologie, geodezie, geometrie, geosfer, geospeologie& helio# (gr.) ,soare, lumin, solar"( heliocentric, heliograf, helioscop& hemo# (gr.) ,snge"( hemocultur, hemofilie, hemogram, hemostatic, hemoptizie, hemoragie& hidro# (gr.) ,ap, lichid, acvatic"( hidrodinamic, hidroliz, hidrofobie, hidrofug, hidronim, hidrosfer, hidrotehnic& hipo# (gr.) ,cal, cabaline"( hipodrom, hipotraciune, hipologie, hipometrie& homo#$omo# (gr.) ,asemntor, identic, acelaui"( homocromie, omofon, omograf, omonim, omogen, omolog, homomorf, omoterm& izo# (gr.) ,egal, de acelaui fel, echivalent"( izobar, izomorf, izoglos, izomer, izometrie, izoterm& macro# (gr.) ,mare, enorm"( macrocefal, macrobiotic, macrocosmos, macroscop& micro# (gr.) ,mic"( microbiologie, microcefal, microcosm, microclim, microfite, microscop& mono# (gr.) ,unic, singur, o dat"( monocrom, monocultur,

monolit, monogam, monoftong, monosemantic, monoton, monovalent&

multi# (gr.) ,muli, multe"( multicelular, multiform, multiflor, multilateral, multinaional& orto# (gr.) ,drept, corect, adevrat"( ortodox, ortoepie, ortografie, ortoped& poli# (gr.) ,mult, numeros"( poliartroz, policrom, poliedru, polifonic, polisemantic, polimorf, polisportiv, politehnic& pseudo# (gr.) ,fals, aparent"( pseudocefal, pseudoctiin, pseudonim& psiho# (gr.) ,suflet"( psihochinezie, psihochirurgie, psihogen, psihogram, psihologie, psihometrie, psihiatrie, psihomotor, psihopatie& stereo# (gr.) ,solid, In relief, tridimensional"( stereocite, stereofil, stereofonie, stereogram, stereognozie, stereografie, stereoscop& tauto# (gr.) ,la fel, identic"( tautofonie, tautogram, tautologie, tautometrie& l tele # (gr.) ,departe, la distan"( teledinamie, telecomand, telepatie, telegraf, telescop, televizor, teledetecie, televorbitor& tele # (gr.) (izolat din televiziune)( telejurnal, telecinema, telerama, teletext, telespectacol, telespectator& termo# (gr.) ,cldur, temperatur"( termodinamic, termofil, termofite, termogenez, termogram, termometru, termoreglare& xeno# (gr.) ,strin, parazit"( xenobioz, xenofil, xenofob, xenomanie& zoo# (gr.) ,animal, animalier"( zoochimie, zoocultur, zoofag, zoofite, zoologie, zoomorf, zootehnie, zooterapie Inter'ixele sunt particule situate Intre tem ui sufix, dar care nu pot fi considerate nici una, nici alta. %le sunt, de fapt, ,reziduuri" ale unor alte categorii (desinene, articole etc.). !e exemplu, #ur# din coluros, aflat Intre tema col# ui sufixul -os, nu aparine nici temei, nici sufixului. In aceeaui situaie se afl -ul# din cercule, gerule, frunzuli, grsuliu etc., -ar#$#r# din bgre, certre, zambre, iubre. 9erivarea %arasintetic* Inseamn constituirea de cuvinte noi prin adugarea la cuvntul-baz a unui sufix ui a unui prefix( Imbrbta, Incheia, descleia, Invecmanta Co %unerea este procedeul de formare a unui cuvnt prin combinarea a dou sau mai multe cuvinte existente In limb. +radul de contopire a elementelor componente poate fi diferit( a) co %unerea a%arent*, realizat prin 3uxta%unere (iarb#mare, argint#viu, cerul#gurii, .alea /ung) sau prin 3onc"iune (bou#de#balt, drum#de#fier, carpe#cu#clopoei), b) sudura co %let* sau aglutinarea (vinars, bunvoin, niciodat, locotenent).

)el mai important criteriu de clasificare a compuselor este cel sintactic. Co %unerea %rin su,ordonare $/i%otax*( #u,stantive 'or ate %rin su,ordonare atri,utiv* ad3ectival*+ bot#gros, ft#frumos, vorb#lung, ap#tare, 0area 1eagr #u,stantive 'or ate %rin so,ordonare atri,utiv* su,stantival* In genitiv+ floarea#soarelui, gura#leului, .atra 2ornei #u,stantive 'or ate %rin su,ordonare atri,utiv* su,stantival* In acuzativ cu %re%ozi"ie+ ap#de#plumb, floare#de#col, untdelemn, 3ara de 1ord #u,stantive 'or ate %rin su,ordonare co %letiv* direct*+ fluier#vnt, Incurc#lume, pap#lapte, gur#casc #u,stantive 'or ate %rin su,ordonare circu stan"ial*+ duc#se#pe#pustiu, ieftin#la#mlai, bun#de#lucru, scump#la#tre Ad3ective 'or ate %rin su,ordonare atri,utiv*+ rocu#Inchis, verde#foarte deschis Ad3ective 'or ate %rin su,ordonare circu stan"ial* 'a"* de un ad3ectiv ver,al+ binevenit, bine crescut, drept#credincios, rufctor, clarvztor, atotputernic Ad3ective 'or ate din sintag e cu %re%ozi"ii0adver,e sau din propoziii( cuminte, cumsecade 6u erale 'or ate %rin su,ordonare circu stan"ial*+ doisprezece 6u erale 'or ate %rin su,ordonare atri,utiv*+ douzeci 8ronu e+ oarecare, fiecare, oricine, orice, ceea ce 2er,e 'or ate %rin su,ordonare circu stan"ial*+ a binevoi, a binecuvnta Adver,e+ astfel, oricum, devreme, cteodat 8re%ozi"ii+ de la, pe la, de pe, despre Con3unc"ii+ acadar, deci, iact Inter3ec"ii+ nani#nani, tic#tac Co %unerea %rin coordonare $%aratax*( este caracteristic limba#elor culte. %xemple( pucc#mitralier, social#economic, romno# englez, mobil#tip. Co %use %rin 'als* %aratax* sunt Indeosebi nume de locuri (4rgu#5iu, 6iatra#7lt, 4urnu#8everin, 7cna#8ibiu) care, deui la origine sunt formate cu genitivul sau acuzativul (4rgu#5iului, 6iatra#de#7lt, 4urnu#de#la#8everin, 7cna#de#la#8ibiu), au fost transformate pe cale administrativ.

Co %use %rin a,reviere pot fi realizate prin combinarea unor silabe din cuvintele componente (6lafar 9 6lante farmaceutice), din silabe ei cuvinte (0obilex 9 0obil export, :70;:4; 9 arta romneasc), din iniiale de cuvinte (<=:, <><, 628:, 61/, <18/:) sau din iniiale ei fragmente de cuvinte ( ->60 . ransporturile -eriene >omne). Conversiunea (numit ei sc/i ,area valorii gra aticale) denumeete procedeul prin care un cuvnt trece de la o parte de vorbire la alta, fr implicarea unor formani lexicali. 0i#loacele gramaticale care permit schimbarea valorii cuvintelor sunt de natur morfologic (deter inarea sau articularea) ori sintactic (distri,u"ia In context). Conversiunea %rin articulare face posibil trecerea oricrei pri de vorbire la substantiv( ad3ectivul (frumos?frumosul, un frumos), adver,ul (bine?binele, un bine), ver,ul (cutare?cutarea, o cutare& intrnd?intrndul, un intrnd), nu eralul (doi?doiul, un doi), %ro- nu e (un oarecare), inter3ec"ie (oful, un of). Conversiunea %rin distri,u"ie contextual* duce cel mai adesea la ad#ective (din substantive( mo%neag, filozof, poet, din participii( avut, priceput, suprat, tcut, din gerunzii( sngernd, suferind, tre# murnd, din adverbe( ,o femeie bine", ,o scen tare"), la adverbe (din substantive( ,,ngheat tun", ,gol pu%c", ,doarme bu%tean", ,a ieeit glon", ,doarme ziua", ,se plimb seara", din ad#ective( ,vorbeete frumos", ,se ridic u%or"), la verbe (din inter#ecie( haidem, haidei). Calcul lingvistic este un procedeu de ,mbogire a vocabularului cu a#utorul cruia se formeaz cuvinte noi din materialul limbii romne (rdcini, afixe), dar dup modele de structur lexical strine. %xemple( %a! Intrevedea (format din Intre# ei #vedea, dup modelul fr. entrevoir), supraom (format din supra# ei #om, dup modelul germ. @bermensch), mas rotund (expresie calchiat dup fr. table ronde). $oate fi copiat ei structura gramatical( rom. a se teme a devenit reflexiv prin influena sl. bojati se (este deci un calc or'ologic), iar reciunea verbului a locui cu complement direct (,a locui o cas") este o imitaie a fr. habiter (un calc sintactic). Calcul se antic (numit ei I %ru ut %ar"ial) reprezint adoptarea de ctre cuvntul romnesc a unui sens nou, preluat de la modelul su strin. %xemple( foaie (sensul de ,ziar", dup germ. ,latt ei fr. feuille), nebun (,pies la #ocul de eah", dup fr. fou), rdcin (accepiile lingvistice ei matematice) dup fr. racine.

Ono astica se ocup de cuvintele care denumesc re%erele individuale, In spaiu, timp ei activitate social, desemnate de nu ele %ro%rii. 6u ele %ro%rii sunt, la origine, cuvinte comune care s-au specializat In individualizarea unor refereni. ?umele proprii se clasific In urmtoarele categorii( 1 nu e de %ersoane (sau antro%oni e(( 3heorghe, lonescu, 0unteanu, ;rghezi& 1 nu e de locuri (sau to%oni e)( 7lt, ,ucure%ti, <arpai& 1 nu e de ani ale $sau zooni e)( 3rivei, 5oiana, 0urgu& 1 nu e itologice $sau itoni e(( Aeus, 2umnezeu, ;lah& 1 nu e de 'ir e& Intre%rinderi& institu"ii( <oleus, .ulcan, ,ucure%ti#,erlin, <omputerland, =acultatea de /itere, Bcoala <entral, Bcoala 1ormal, <amera 2eputailor& 1 denu iri de eveni ente istorice( :ena%terea, Cnirea 6rinci# patelor, :zboiul de lndependen& 1 nu e de vnturi (sau ane oni e(( <rivul, ;ustrul& 1 nu e de cor%uri cere!ti $sau astroni e(( 0arte, .enus, 1eptun, 8irius& 1 nu e de o%ere literare& artistice& !tiin"i'ice( 0oromeii, /uceafrul, ;ida, 7edip, 0asa tcerii, 6sihologia consonantist, 3etica, >tymologicum 0agnum :omaniae, 2icionarul explicativ la limbii romne, lstoria critic a :omnilor, :omnii In istoria universal etc. -ntroponimele ei toponimele se Impart, la rndul lor, In cteva subcategorii, In funcie de referenii denumii. Antro%oni ele se divid In( 1 %renu e (nu e de ,otez sau nu e individuale)( lon, 0aria, 3eorge, 1icu, 2nu, 3igi, 1ina& 1 nu e de 'a ilie( lonescu, 2eleanu, .ldoiu& 1 %orecle !i su%ranu e (diferena constnd In expresivitatea mai accentuat a primelor)( 3rasu, Diganu, ,londu, ,uzil, <ercel, 6riceputu, Creche, =lmnzil, ,ulgaru& 1 %seudoni e (spre deosebire de supranume, sunt alese sau acceptate de persoana care le poart)( ;rghezi, ,acovia, 3alaction, 4zara 8renu ele pot fi, din punct de vedere formativ, %ri are $calendaristice+ 3heorghe, .asile, 1icolae, 0aria, >lena, laice+ ,arbu, <irea%a, ,rndu%a, 0ugur, :odica, .iorica), di inutive (lonel, 3heorghi, 0riua, lonica, ;ndreia%, 0arinic, ;ni%oara, .ictoria,

0arioara, :ducu, 6etru)), /i%ocoristice (formate prin scurtarea

corpului numelui de baz, cu scopul de a ueura pronunarea ei a da o nuan de mngiere persoanei respective( 1elu, 1icu, 2inu, 0ia, 4ina, 1ua, 4ache, :ic, .ica, 0ia, 8ofi, 3elu, 3igi, 0ichi, 8anda, 4iti, <oco), /i%ocoristice di inutivale+ 1eluu, 1icucor, 1uica, 4chi, 8ofica, <ocua, 8ndica, 8ndel sau nume duble( ;na#0aria, 0aria# /uiza, ;lexandru#loan, lon#3heorghe, 0aria# <ristina. ?umele de familie pot fi ei ele %ri are (fiind, de fapt, prenume sau porecle In form absolut, deci trecute la noua funcie prin conversiune( Btefan, 8urdu, loana, 0utu, :ocu, 6escaru, .ornicu), derivate (lonescu, ;ndrioiu, ,olintineanu, <uculeasa, Eaeganu, ,rocteanu, 1egrea, 6unete, <alot, 4omca), %arasintetice (de un gen aparte, Intruct sunt la origine genitive( ;grigoroaiei, ;biculesei, ;vdanei). )o%oni ele se divid, In funcie de referenii desemnai, In( 1 oroni e $nu e de un"i(+ <arpai, ,ucegi, 1egoiu, 7mu, Anoaga& 1 /idroni e $nu e de a%e(+ 0urec, 6rahova, ,ucura, 7lte, ,lea, 2mbovia, <olentina& 1 /ileoni e $nu e de %*duri(+ 4rivale, ,ucov, =get& 1 /odoni e $nu e de dru uri(+ 2rumu :ocu, 2rumu 7ii, 7lacul, <alea ,ucurecti, 2rumu 4rgului !in punct de vedere formativ, pot fi( %ri are (provenite prin conversiune din apelative sau antroponime( 8tejaru, ,alta, ,ujoru, <rngu, 2ealu, <uca, 3recu, ,ucura, ,ogdana, ,neasa, 0oldoveanu, 1egoiu), derivate (de regul, sufixele sunt, la origine, diminutivale( 2umbrvia, 4opologelu, 8tupineaua, 0otricoru, 4oplicioara, 2unrica, ;mrzuia, ,rzuica, lzvrnua, 2obruca) ei co %use $su,stantiv- su,stantiv(+ ,ulevardul# <arol, 6laiu#.ulcnecti, 6odu#4urcului, .alea#.ldicii, =ntna#lui#3rozav, 2rumu#Eaiducilor, 7brcia#/otrului, 2rumu# <arului, 0cecu#de#8us, 0alu#cu#=lori& su,stantiv-ad3ectiv+ 2ealu# 0are, .alea#8eac, 4rgu#=rumos, /acu#:ocu, ,ucurectii#1oi& %re%ozi"ie : su,stantiv+ 6este 3ilort, Intre Avoaie, 8ub ;rini, 2up lbru. Frazeologia 6biectul de studiu al frazeologiei Il constituie 'razeologis ele, numite ei unit*"i 'razeologice, care sunt Imbinri stabile de cuvinte (adic funcioneaz constant In aceeaei configuraie) cu sens unitar ei unic (denumesc mereu un singur ei acelaei obiect, respectiv Insueire, aciune etc.). !e exemplu, bal mascat, copil din flori, Intr#o ureche, a bga de seam.

)i%urile de unit*"i 'razeologice pot fi reduse la dou foarte importante( (2) locu"iuni !i ex%resii1 (5) idiotis e& 'or ulele !i cli!eele interna"ionale& %eri'razele& ,inoa ele lexicale& locu"iunile de intensitate. $e lng trsturile comune, locuiunile ei expresiile au ei caracteristici difereniatoare( locuiunile, de pild, sunt mai puin (sau deloc) expresive, sunt mai sudate semantic ei au ca sinonime cuvinte izolate. $ractic, ele au echivalene In rndul tuturor prilor de vorbire( substantive (aducere#aminte 9 amintire, rememorare& btaie de joc 9 batjocur), ad#ective (Intors pe dos 9 suprat), adverbe (ca din pucc 9 rapid), verbe (a trage pe sfoar 9 a pcli, a Incela). 4e observ c locuiunile pot s-ei schimbe valoarea gramatical prin derivare frazeologic (a bga de seam ' bgare de seam, a scoate din fire ' scos din fire). Ex%resiile corespund, de regul, unei Intregi propoziii, In sensul c au subiect, predicat ei eventuale compliniri( (cineva) spal putina, (cineva) Ici ia inima In dini, (cineva) face (pe altcineva) cu ou ci cu oet 4e remarc Incrctura expresiv a acestor uniti ei autonomia mai pronunat a elementelor componente. Idiotis ele $sau ex%resiile idio atice( sunt uniti frazeologice cu Ineles figurat ,de bloc", nedecompozabil (ei, de aceea, intra- ductibil), specific limbii respective (Intruct reflect experiene proprii comunitii lingvistice implicate). %xemple( a bate apa#n piu, a#ci da arama pe fa, a strica orzul pe gcte, a#ci pune pofta#n cui. 'nii specialieti adaug alte cteva categorii de uniti frazeologice( ,inoa ele lexicale (tare ci mare, linicte ci pace, ziua ci noaptea, prin vi ci muni, la munte ci la mare), 'or ulele interna"ionale (art pentru art, rul secolului, turn de fildec, mrul discordiei, nodul gordian, rzboiul rece, fata morgana, tabula rasa, magna cum laude), cli!eele interna"ionale (deosebite de categoria anterioar prin prezena unor nume proprii( arca lui 1oe, clciul lui ;hile, mrul lui ;dam, patul lui 6rocust, sabia lui 2amocles, turnul ,abel, cutia 6andorei), %eri'raze (bardul de la 0ircecti, poetul nepereche, luceafrul poeziei romnecti, patriarhul de la :ohia, filozoful de la 6ltinic), locu"iunile de intensitate (gol pucc, Indrgostit lulea, singur cuc, a se ine scai, ieftin ca braga).

Lexicogra'ia este disciplina care se ocup de explicarea, clasificarea ei Inregistrarea cuvintelor In dicionare, sau, mai pe scurt, de principiile ei tehnica Intocmirii dicionarelor. )i%urile de dic"ionare rezult din aplicarea diverselor criterii( numrul de limbi crora le aparin cuvintele coninute, amploarea masei lexicale cuprinse, accentul explicaiilor (pe cuvnt sau pe noiune), scopul principal al demersului etc. 9ic"ionare onolingve& dic"ionare ,ilingve ei dic"ionare ultilingve 9ic"ionare extensive $sau generale( ei dic"ionare selective (sau s%eciale). $rimele au tendina de a cuprinde tot lexicul dintr-o anumit perioad, sau chiar din toate perioadele de evoluie a unei limbi. !e exemplu, 2icionarul ;cademiei va cuprinde, In final, circa 2:9.333 de cuvinte, In timp ce 2icionarul explicativ al limbii romne 1 aproximativ =3.333. 9ic"ionarele selective (sau s%eciale) cuprind numai anumite categorii de cuvinte, alese pe diverse criterii lingvistice sau extralingvistice. Intlnim, astfel, dicionare de( sinonime, antonime, omonime, paronime, neologisme, regionalisme, epitete, metafore, dicionare dialectale, onomastice, idiomatice, terminologice, dicionar invers, dicionare de expresii ei locuiuni, de cuvinte, expresii, citate celebre etc. 9ic"ionare lingvistice !i dic"ionare enciclo%edice )ele dinti pun accentul pe explicarea cuvintelor (din punctul de vedere al originii, formelor gramaticale, pronunrii, sensului, nivelurilor de limb etc.). 9ic"ionarele enciclo%edice, care se mai numesc ei universale, se ocup In mod prioritar de lucrurile (sau persoanele) desemnate de cuvintele-titlu (prezentnd In legtur cu primele, definiia, descrierea, clasificarea, fotografii, planee, schie etc., iar In legtur cu personalitile, data naeterii ei morii, biografia, activitatea In domeniul reprezentat, titlul operelor create etc.). )teva exemple( I.-. )andrea, +h. -damescu, 2icionarul enciclopedic ilustrat (vol.II 1 2icionarul istoric ci geografic universal), 2@5=-2@7@, 2icionarul enciclopedic romn I-I&, 2@=5-2@==, 0icul 2icionar >nciclopedic (mai multe ediii)( 2icionarul >nciclopedic :omn, vol. I, <ucureeti, 2@@2, 2@@@, /. 4ineanu, 2icionarul universal al limbii romne (numeroase ediii), 2icionarul enciclopedic ilustrat, %ditura ,)artier", 2@@@. Clasi'icarea dic"ionarelor lingvistice generale este foarte important pentru lucrarea de fa, fiind corelat cu multe dintre aspectele discutate In cuprinsul ei.

9ic"ionarele ex%licative cuprind cuvintele uzuale dintr-o perioad, In legtur cu care prezint explicaii semantice ei formale eseniale, Intr-o form concis (definiii scurte, citate relevante ei strict necesare), Indrumri ortografice ei ortoepice minime, precum ei etimonul (fr comentarii). $ot fi considerate deci, la fel de Indreptit, dic"ionare ixte. 9ic"ionarele nor ative (sau ortogra'ice( cuprind Indeosebi cuvintele care pun probleme de normare, deci de stabilire a formei corecte dintre mai multe variante (de form a rdcinii, accent, sufix, numr, gen, caz, persoan etc.). !e regul, fac referiri ei la pronunarea corect a cuvintelor cu mai multe pronunii (sunt deci ei ortoe%ice). )el mai complet astfel de dicionar este In prezent 2icionarul ortografic, ortoepic ci morfologic al limbii romne (cu sigla !660), sub redacia unui colectiv condus de 0ioara -vram. 9ic"ionarele eti ologice prezint etimonul cuvintelor Inregistrate, transformrile fonetice ei evoluiile semantice pe care le-au suferit de-a lungul timpului, atestri, variante dialectale, interferene cu alte limbi etc. Lexicologia nor ativ* este o ramur aplicativ a lexicologiei, domeniul de aplicare fiind pedagogia limbii. 8ro,le ele %rivind 'or a cuvintelor privesc, In principal, aspectele ortografice ale cuvintelor( disocierea formei literare de variantele neliterare, adaptarea Imprumuturilor externe, formarea cuvintelor In limba romn, scrierea cu ma#uscul, analiza unor structuri cu un cuvnt sau mai multe cuvinte etc. *orma literar a unor cuvinte este concurat, In uzul literar al unor vorbitori, de variantele ei neliterare, diferenele fiind localizate In rdcin saulei In afixe. *ormele aberante sunt, de multe ori, arhaisme, regionalisme sau elemente populare( mulmire, de# amu, Incoa, frne#su, s deie, pn, s vaz, s puie, aista, uce, %eu! lucru, %eu! gioc etc. (care sunt folosite In locul perechilor lor literare( mulumire, de#acum, fratele su, s dea, pn s vad, s pun, aceasta, uc, %eu! lucrez, %eu! joc). 6 categorie aparte o constituie 'or ele du,le, tri%le etc. dintre care numai o form e considerat corect, celelalte fiind apreciate de Indreptare ca abateri( abreviaie (nu abreviaiune), aciua (nu aciuia, aciui), adaos (nu adaus), adugare (nu adugire), admisiune (nu

admisie), aducie (nu aduciune), alvi (nu halvi), andrea (nu undrea), accepie (nu accepiune), afrodiziac (nu afrodisiac), aldmac (nu adlmac), anticamer (nu antecamer) etc. 'neori, diferena dintre forme este numai de accent( acFlo (nu acolF), antIc (nu ntic), academIe (nu acadGmie), bolnv (nu bFlnav), caractGr (nu carcter), ducmn (nu dtcman), agor (nu agFra), avarIe (nu avrie), adultGr (nu adtlter), angFra (nu ngora), azbGst (nu zbest) etc. Incadrm aici ei nerespectarea ordinii elementelor ei a componenei unor frazeo- logisme, care sunt, de cele mai multe ori, greeeli sau negli#ene de exprimare( o dat In zi (In loc de o dat pe zi), In caz dac %In caz c!, de pe azi pe maine %de azi pe maine!, la fiecare dat %de fiecare dat!, In raport de %In raport cu!. ?u Intotdeauna formele multiple sunt Imprite In forme corecte ei forme incorecte. -mbele (sau, mai rar, toate trei) forme sunt considerate corecte, una fiind reco andat*, cealalt ad is* (In aceste situaii se poate aplica ideea de %luralitate a corectitudinii)( acum %acuma!, adIc %dic!, aici %aicea!, alturi %alturea!, altminteri %altminterea, altmintrelea!, anghin %angin!, anFst %nost!, apropo %apropou!, ardean %ardan!, atat %atata!, ustru %atstru!, arIp %rip!, antem %anatGm!, barIton %baritFn!, bIsmut %bismtt! etc. 6eologis ele Imprumutate din alte limbi parcurg un proces de adaptare la modelele limbii romne, pe care lucrrile lingvistice normative Il Inregistreaz ei Il impun ca norm. 'nele se scriu ca In limba de origine ei se pronun potrivit principiului fonetic romnesc, aea cum se scriu( fault, corner, penalti& altele se scriu cum se pronun In limba de origine( golf, ofsaid, meci, fotbal, golgeter, dribling, hen& termenii mai noi se scriu ei se pronun ca In limba de origine( team Htim), dra" Hdroo), kno"#ho" Hnou#hau), "eek#end Huik#end), pick#up Hpik#ap), judo Hgiudo). )teva greeeli privesc neologismele adaptate parial In limb( reducerea /iatului, cnd e format din vocal dubl( asiduu?asidu, perpetuu?perpetu, coopta? copta, fiin?fin, Inlocuirea lui i iniial cu I( incarnare?Incarnare, incrimina?Incrimina, integru?Integru, injurie?Injurie (apar ei situaii inverse, cnd cuvinte vechi din limb sunt tratate ca neologisme( Infiera?infiera, Intreprindere?intreprindere, Inchista?inchista), scrierea ei pronunarea cu sau fr h iniial (e corect( halva, handicap, hemoragie, hortensie, dar alvi, elicopter, emisfer, umor), fluctuaia Intre j ei g (e corect( omagiu, corigen, cortegiu, colegiu, dar cartilaj, curaj, pasaj, voiaj, utilaj, personaj),

reducerea unui r, cnd apare In dou silabe Invecinate (proprietar? propietar, propriu?propiu, frustra?frusta, oprobriu?oprobiu) sau, din contr, adugarea lui acolo unde nu exist (repercusiune? repercursiune). Cuvintele 'or ate In li ,a ro an* cunosc ei ele un proces de adaptare la sistemul limbii, solicitnd frecvent intervenia normativ a Indreptarelor. Cuvintele co %use se pot scrie separat (cu sau fr cratim) ori Intr-un singur cuvnt, In funcie de gradul unitii lor semantice ei morfologice. )uvintele In care termenii Iei relev Inc, Intr-o anumit msur, individualitatea, se scriu cu cratim( floarea# soarelui, pierde# var, gur#spart, ochi#de#pisic. -lte cuvinte, comune sau proprii (2elta 2unrii, ,aia 0are, o sut cinci, cel ce, nici unul, de pe, de lang, ca s, ci %i) se scriu separat ei fr cratim, deei sunt consi- derate cuvinte compuse, Intruct termenii lor componeni sunt Ineleei ei separat, iar In cuvntul compus sunt folosite cu sensul lor obienuit. Co %usele 'or ate %rin a,revierea cuvintelor componente se scriu cu litere mari neurmate de puncte, cnd sunt formate din fragmente de cuvinte (4;:70, :70;.I;, ;:70;:, <704I0, 7/<I4), ei urmate sau neurmate de puncte, cnd sunt formate din iniialele cuvintelor componente (< > < sau <><, < = : sau <=:, ; 3 I : sau ;3I:). Cuvintele derivate prezint mai puine dificulti de scriere dect cele compuse. lat cteva( a) sufixele care cuprind diftongul -ea Il pstreaz In scris, inclusiv dup consoanele %, j, ( gre%eal, clujean, ameeal& b) dac prefixul se termin cu acelaei sunet cu care Incepe radicalul, sunetul se scrie de dou ori( antiinflaionist, contraargument, interregional, transsaharian& c) unele prefixe (a#, con#, des#, in#, rs#) Iei modific forma In funcie de sunetul iniial al radicalului( apolitic, anistoric, anaerob, constean, consfini, combate, colateral, coautor, desface, desra, deszpezi, dezmembra, imbatabil, imobil, inacceptabil, rscruce, rsufl, rzbate& d) cratima se foloseete obligatoriu Intre prefix ei baz, la formaiile cu prefixul ex#%ex#ministru) ei la formaiile ocazionale de la nume proprii sau de la nume de litere (anti# /ovinescu, anti#I), precum ei Intre baz ei sufix, cnd baza este o liter sau o abreviere (I#ulescu, 3 2 8 #ist), facultativ, ea se foloseete In formaii ocazionale omonime cu cuvinte existente (a re#crea, ,a crea din nou" 1 a se recrea), In formaii supraprefixate (super#extrafin) ei In derivatele cu sufixe de la numele proprii strine a cror final nu se scrie

aea cum se pronun (voltaire#ian).

8ro,le ele %rivind sensul cuvintelor sunt mai complexe dect cele referitoare la forma cuvintelor ii se rezolv de multe ori nu prin traniarea In corect ii incorect, ci ii prin aprecierea ca adecvat, ai %u"in adecvat sau neadecvat. Gre!elile de se antizare se produc Indeosebi In legtur cu neologismele, al cror sens nu este cunoscut cu precizie de ctre vorbitorii cu o cultur lexical insuficient. Con'uziile Intre %aroni e sunt datorate marii asemnri formale a cuvintelor implicate In relaia paronimic( alienare# alienaie, comu# nicare#comunicaie, concesie#concesiune, arbitral# arbitrar, original# originar, enerva#inerva, releva#revela, investi# Investi, euforie#eufonie. 8leonas ul reprezint Intrebuinarea, In anumite combinaii lexicale, a unor cuvinte care repet nemotivat ii inutil aceeaii idee. )teva exemple( a repeta din nou, procent de cinci la sut, exemplu pilduitor, sentimente sufletecti, a aduce la acelaci numitor comun, scurt alocuiune, a schia sumar, a prefera mai bine, a extermina In mas, a scruta cu atenie, a urma In continuare, dar Ins, din nou iarci, Ins totuci, a colabora Impreun, stim ci respect -par construcii pleonastice Intre cuvinte simple ii uniti frazeologice( mifloace mass#media. Contradictio in adiecto $contradic"ia In ter eni( este greieala care provine din alturarea unor cuvinte cu sens opus, incompatibile, de aceea, Intre ele( aragaz electric, biciclet cu trei roi, bifurcarea drumului In trei, greceal ortografic. 9ezacordul se antic $sau inco %ati,ilitatea se antic*( Intre cuvinte se produce atunci cnd ele se combin fr a se ine seama de disponibilitile (respectiv restriciile) semantice ale acestora privind asocierea sintactic. !e exemplu, cnd se spune c ,niite tineri sunt bine alctuii fizic" se negli#eaz restricia termenului alctuii privind ,gruparea de elemente combinate", pe care nu o au sinonimele sale, mult mai potrivite In contextul dat, fcui, respectiv formai. -lte cteva exemple( ,se desfcoar In faa lor un cadru impresionant" (verbul arat o miicare, substantivul se refer la ceva ,fix"), ,are o statur magistral" (substantivul se refer la dimensiuni, ad#ectivul la ,miestrie, creativitate"), ,cineva infirm constatarea" (primul cuvnt Insemnnd ,a dovedi ca neadevrat", iar al doilea ,stabilirea realitii unui lucru, a adevrului unui fapt"), ,ii-a adfudecat premiul" (verbul Inseamn ,a atribui un bun aceluia care a oferit mai mult la licitaie"), ,cactig cursa confortabil" (confortabil Inseamn ,care ofer confort",

nu ,fr efort", aia cum cred, probabil, cei care utilizeaz construcia). 3 mare parte a dezacordurilor semantice se refer la folosirea neologismelor, care, fiind mai noi In limb, au sensuri restricionate (prezint deci mai multe restricii de combinare) dect sinonimele lor cu mai veche carier In vocabular. *iind puse neatent In locul acestora In diverse contexte, creeaz incompatibiliti suprtoare. %xemple( ,fermoarul nu circul", ,ceasul staioneaz", ,cntecul debuteaz cu o not Inalt", ,am servit fiecare cte o pr#itur" (a servi Inseamn ,a oferi altuia"). )utarea cu orice pre a unor termeni ,culi", ,radicali" ii evitarea cuvintelor obiinuite, considerate ,banale", inclusiv In contexte care nu solicit aceste exigene, este denumit cultis ii reprezint o deficien de exprimare. -lteori sunt Inlocuite nepotrivit neologisme Intre ele( ,autorul a creionat (In loc de a schiat) o compoziie reuiit", ,a Intreprinde demersuri" (In loc de msuri), ,a tensionat eforturile" (In loc de a intensificat), sau cuvintele vechi Intre ele( ,!up cum cunoactem " (In loc de ctim). -rtificioas apare ii folosirea insistent In contexte nespecifice, a unor arhaisme( ,cum tlmcii aceast situaieA" (In loc de interpretai), ,statornicia vieii teatrale" (In loc de impunerea sau consolidarea). $n de curnd, acest manierism al cuvintelor cu iz vechi, nobil, abunda In texte de tot felul, fapt care le face acum desuete chiar In contextele In care s-ar potrivi. -lte astfel de cuvinte erau( neasemuit, trm, a Indritui, a dobndi, slac, simminte !erivatele noi sunt ii ele frecvent folosite In Imbinri nu Intotdeauna corespunztoare. 3raiozitate, rigurozitate, vigurozitate Inlocuiesc nemotivat sinonimele mai vechi (ii mai potrivite) graie, rigoare, vigoare 4e a#unge chiar la creaii rebarbative cu acest sufix( amicabilitate, artisticitate. *ormaiile uzitare, contextuare, esenializare deran#eaz ii ele uneori prin folosirea abuziv In locul sinonimelor lor foarte clare ii active folosire %utilizare!, situare In context, rezumare. -lte sufixe aflate In expansiune, de multe ori nemotivat, sunt( #al %centripetal!, #ic %ideatic, filmic, poemic!, #tor %aparintor, Intrzietor, rezolvitor!, # ist %sunetist, luminist!. %vident, nu toate exemplele de mai sus pot fi considerate greieli. 'nele sunt stngcii sau excese (abuzuri) lexicale, suprtoare mai ales pentru vorbitorii cu o cultur lingvistic nuanat, care trebuie s fie, credem noi, arbitrii Innoirii ii funcionrii lexicului (cel puin pn la impunerea In uz a formelor inclusiv aberante, aia cum se mai Intmpl).

%senial pentru evitarea unor greieli sau nereuiite In combinarea cuvintelor rmne cunoaiterea corect ii complet a sensului cuvintelor (mai ales a celor noi) ii a raporturilor semantice ale acestora (Indeosebi sinonimice, antonimice ii paronimice) cu alte cuvinte. )ompetena lingvistic pretinde, In acest caz, pe lng semantizarea precis a cuvintelor, Insuiirea valenelor (disponibilitilor) ii a restriciilor de combinare a acestora. 'nii specialiiti au propus constituirea unui compartiment distinct al lexicologiei, dedicat co ,inatoricii lexicale (mai exact se antice), aflat In corelaie cu sintaxa, care studiaz Imbinarea gramatical a unitilor lexicale ii supralexicale. Adecvarea cuvntului la specificul stilistic al textului este o exigen de rafinament a seleciei lexicale. $oate fi considerat o form de co %ati,ilitate, dar, spre deosebire de aceasta, care se manifest la nivelul relaiei bilaterale, In sintag * sau In %ro%ozi"ie, adecvarea se raporteaz la text (care are ca nivel minim 'raza), printr-o relaie multilateral ii difuz (potrivirea este apreciat In raport cu toate componentele textului ii cu textul In ansamblul su). !isponibilitile combinatorii, rezultate ale impactului virtualitilor semantice ale cuvintelor In diverse contexte, privesc conota"iile stilistice. -cestea trebuie s fie adecvate stilului care marcheaz textul In care este introdus cuvntul care, la rndul lui, este dependent de specificul coninutului de idei transmis, de autorul textului, de receptorii si ii de situaia In care se produce comunicarea. 9i'eren"ierea $sau arcarea( stilistic se produce pe mai multe axe( niveluri sau registre stilistice, stiluri funcionale, domenii profesionale, axa temporal, rspndirea teritorial, raportarea la normele literare, frecvena utilizrii cuvntului, atitudinea afectiv. 6ivelurile stilistice definesc gradul de marcare stilistic a unui text( nivelul stilistic neutru este nemarcat stilistic (sau este marcat zero, cum se mai spune) ii, de aceea, solicit cuvinte (sau mai precis, sensuri) fr conotaii stilistice (cas, carte, a mnca, a vorbi), nivelul stilistic Inalt $sole n& livresc( prezint conotaii stilistice marcate ,pozitiv" datorit sferei ,selecte" de Intrebuinare (unele sunt poetice 1 chip, diafan, flamur, genune 1, altele poart pecetea ,prestigiului" #uridic-administrativ( conformitate, legal, norm, consecin etc.), nivelurile colocvial ii 'a iliar sunt marcate, In general, negativ (a cpta, a brfi, hodorog, moac).

#tilurile 'unc"ionale sunt bine conturate din punct de vedere lexical. In afara unor cuvinte de uz general (In primul rnd instrumentele( verbele auxiliare ii copulative, articolul, cea mai mare parte a pronumelor ii a numeralelor, prepoziiile, con#unciile), fiecare stil folo- seite anumite categorii de cuvinte( stilul !tiin"i'ic utilizeaz de preferin stratul abstract ii terminologic (definiie, caracteristic, principiu, simbol, a aborda, demers, a demonstra, experien, sistematizare, analiz), stilul ad inistrativ-3uridic abund In cuvinte ii expresii oficiale (decret, hotrre, ordonan, ordin, decizie, mandat, In conformitate cu , avnd In vedere , anex, subsemnatul, adeverin, consilier, a ratifica), stilul artistic este combinat cu 'iguri de stil (metafore, comparaii, epitete, metonimii, hiperbole), valorificnd, In funcie de situaie, toate sferele lexicale (arhaisme, regionalisme, cuvinte de argou, termeni profesionali etc.), stilul %u,licistic este un stil pestri, cuprinznd o mare diversitate lexico-frazeologic, Indeosebi neologisme ii cuvinte ,la mod", din domeniul politic, social, cultural sau din perimetrul tematic al materialului respectiv. 9o eniile %ro'esionale crora le aparine un anumit text Iii pun amprenta asupra compoziiei lexicale a textului. !ac va fi un text medical, de exemplu, vor fi dominani termenii de specialitate, medicali( sindrom, profilactic, rezecie, patologic. Axa te %oral* reliefeaz mai ales lexicul ar/aic, care are o conotaie evocativ, istoric (voievod, paloc, oaste, sceptru) ii lexicul neologic, Insoit frecvent de conotaii legate de mod, modern, actualitate (mecatronic, display, formatare, hit, megastar, soft"are). ;*s%andirea teritorial* separ cuvintele folosite pe Intreg teritoriul rii de regionalisme. -cestea din urm au conotaii de culoare dialectal, fiind folosite mai ales In stilul artistic. >aportarea la normele limbii literare difereniaz termenii literari de cuvintele populare, neadmise In limba#ul literar standard (In care nu pot aprea, de pild, blid, nsoi, lboaie, frunzulic, frunzulean). Frecven"a 'olosirii In vor,ire marcheaz stilistic cuvintele. !in acest punct de vedere, unele fac parte din lexicul uzual ii pot fi utilizate Intr-o gam larg de texte, altele sunt cuvinte ocazionale sau rare ii trebuie folosite cu precauie, numai In texte cu care se ,asorteaz" tematic. Incrctura excesiv a unui text cu o anumit categorie lexical constituie un abuz (cel mai adesea abuzurile de neologisme, de termeni profesionali sau de elemente colocviale).

Atitudinea a'ectiv* se regseite In lexic prin conotaiile favorabile sau nefavorabile. %xemple( maestru, profesionalism, inut, verticalitate, umanitar, conciliere, democraie (pentru prima categorie), totalitar, dictatur, diletantism, mncu, ofierac, zurbagiu (pentru a doua categorie). - folosi cuvinte adecvate unui text Inseamn s itii s comunici (In scris saulii oral) nuanat ii rafinat, s te exprimi precis, s respeci cerinele de puritate ii proprietate stilistic. -cest lucru se Inva printr-o Indelungat practic a folosirii cuvntului In diverse texte ii contexte. A%lica"ii cu rol evaluativ 2. 4ubliniai formele corecte ii precizai cnd este vorba de variante ale aceluiaii cuvnt ii cnd este vorba de cuvinte diferite( astm#astm, accepie#accepiune, adaos#adaus, adopie#adopiune, aducie# aduciune, aiura#aiuri, ambarcaie#ambarcaiune, atenie# ateniune, berbec#berbece, bulgre#bulgr, cazinou#cazino, cearcaf#cearceaf, cercevea#giurgiuvea, chestiune#chestie, circumferin#circomferin, circumvoluie#circumvoluiune, ciucure# ciucur, colind#colind, concizie# conciziune, conteiner#container, coregraf#coreograf, corigent#corijent, crciumar#crcmar, culas# chiulas, delincvent#delicvent, desclica# descleca, detalia#detaila, deteniune#detenie, dezice#deszice, dicie# diciune, distructiv# destructiv, dogori#dogorI, dumeri#dumiri, elen# elin, elocven# elocin, expres#expre, extensiune#extensie, extravertit# extrovertit, fascicul#fascicol#fascicul#fascicol, frma#frma, flanel# flanea, flucturatic#flucturatec, foarfece#foarfec#foarfeci, frecie#friciune, funda#fonda, fundator#fondator, garderob#garderob, gazifica# gazeifica, glbinare#glbenare, genunchi#genunche, ghips#ipsos#gips, glasvand# glasvant, glonte#glon, golgheter#golgeter, greier#greiere, ilar#hilar, imersiune#imersie, iridiu#iridium, Impeliat#Impieliat, jant %de macin!# geant, jneapn#jnepen, laitmotiv#leitmotiv, lcrmioar#lcrimioar, lea#la, lscaie#lecaie, luz#lehuz, locac# lcac, macrameu#macrame, magazioner#magaziner, maiestate# majestate, maieu#maiou, mnuc# mnuc, marfar#mrfar, mental# mintal, migraiune#migraie, mugur# mugure, mutecte#muecte, ngar#negar, oblete#oble, oboroc#obroc, onorar#onorariu, ostatic#ostatec, ori#orI, palavragi#plvrgi, pstrug# pstrung, pedigriu#pedigri, percheziie#perchiziie, perciune# perciun, petrifica#pietrifica, pieptene#piepten, pntece#pntec, plapum#

plapom, plsea#prsea, posesie#posesiune, prapor#prapur, pri%ni# pri%ni, r%chira#rschira, redundan#redondan, rzgia# rzgia, ridicol#ridicul, ro%iatec#ro%iatic, salcie#salc, sangvin# sanguin#sanghin, santinel#sentinel, sarma#sarmal, sanda# sandal, satin#saten, schimnic#schivnic, scrinti#scrnti, separe#separeu, sering#siring, sfar %JfumK!#%far, sli%te#sili %te, speze#spese, strangula#%trangula, strepezi#sterpezi, %oric# %orici, %oarece#%oarec, %techer#%tecr, spicher# speaker, talaj#tala %, tapierie#tapiserie, taxinomie#taxonomie, tlmaci# tlmaci, turbure#tulbure, tomoare#tumor, ultraj#ultragiu, ulcior# urcior, variete#varieteu, velur#velur, ventil#vintil, voluptos#voluptuos, pilug# chilug, poliomelit#poliomielit 5. 4ubliniai forma corect a urmtoarelor neologisme( abajur# abat#jour, aisberg#iceberg, alur#aliur, angro#en#gros, apartheid# aparthaid, apropo#apropou#L propos, auslander#ausldnder, allegro# alegro, allegretto#alegreto, baedeker#bedeker, biedermeier# bidermaier, bitter#biter, best#seller#bestselr, badminton#bedminton, beatnic# bitnic, blazer#bleizr, blue#jeans#blugi, blues#bluz, bluf#bleuf, body# guard#bodiguard, boom#bum, bo"ling#bauling, box#office#boxofice, brainstorming# breinstorming, brandy#brendi, bridge#brigi, broker# brocr, bro"ning#brauning, building#bilding, bussines#biznis, by#pass# baipas, bli#blitz, bruderschaft#bruder%aft, bonjour#bonjur, bruillon# bruion, bunker#buncr, boutiMue#butic, chestor#Muestor, clo"n#claun, cnocaut#knock#out, cnocdaun#knock#do"n, cocteil#coctail, cvart# cuart, Muartet#cvartet, Muorum#cvorum, dumping#damping, camping# chemping, challenger#%alanger, consulting#consalting, copyright# coppy#right, dandy#dandi, dealer#diler, designer#dizainer, display# displai, diesel#dizel, calcio#vecchio#calcio vecchio, caudillo#caudilo, chamois#%amoa, cloisonne#cloazone, deux#piNces#deuxpieces, ecrt# ecriu, forfait#forfe, loisir#loazir, mignon#minion, marijuana# marihuana, graffiti#grafitti, imbroglio#imbrolio, intermezzo# intermezo, loggia# logia, foehn#fOhn, kitsch#kitch, lied#lid, loess# loes, fairplay#fair#play, feed#back#feedback, flash#flesh, globe# trotter#globe trotter, groggy# groggi, haker#hacher, happy#end# happend, hobby#hobbi, hold#up#holdup, horror#horor, jazz#jaz, jeep#gip, ketchup#ketch#up, killer#kiler, kno"#ho"#kno" ho", lady#ladi, leassing#lising, lobby#loby, miss#mis, music#hall#music hall, hipi#hippy, laitmotiv#leit#motiv, lider#leader,

miting#meeting, motto#moto, nylon#nailon, of#side#ofsaid, papion# papillon, paspartt#passpartout, raccourci#racursi, ralenti#ralanti, relache#rela%, autsider#autsaider, pick#up#pickup, play#back# playback, puzzle#pazzle, ranch#ranci, rummy#remi, rOntghen# roentgen, pizza# pia, poncho#poncio, plein#air#pleinair, rendez#vous # randevu, "agon#lit# vagon#lit, Muattrocento#Muatrocento, scherzando# scherando, siemens# zimens, zeppelin#zepelin, scanner#scaner, science fiction#science#fiction, scotch#skotch, self service#self# service, sexy#sexi, shetland#%etland, snack#bar#snak bar, sno"board#sno"#board, speech#spici, spleen# splin, spray#sprey, staff#staf, stand by#stand#by, strip#tease#striptease, summit#sumit, supermarket#super#market, thriller#triller, trade#union# trade union, "alkie talkie#"alkie#talkie, "aterpolo#"ater#polo, "eekend# "eek#end, se)ur#se)our, speaker#spicher, safe#seif, stress#stres, %arm# charme, chaise longue#%ezlong, spielhozen#%pilhozen, sch"eizer#%vaier, time# out#taim#aut, trois#Muart#troicar, turcoaz#turcoise, zinc"eiss# incvais, vis#L#vis#vizavi 7. lndicai cte minimum dou sinonime (dintre care unul neologic) pentru cuvintele ii expresiile de mai #os( fr accent, fr sonoritate, rim Imperecheat, aspru, a bnui, struitor, contribuie, beiv, caraghios, laud exagerat, punct culminant, stare de nelini %te, asemntor, chin, sterp, prpastie, cite, a conlocui, a consfini, culme, a da foc, a da In vileag, a diminua, pian)en, Indrzneal, amploare, cumplit, a se face de rs, a face din nar armsar, a face rost de ceva, glorificare, reducere, afirmaie, a deseca, Ingduitor, Ingmfat, Intmplare, origine, Invinuire, lacom, a o lsa balt, contradicie de idei, echivoc, incult, a Infia, adaos la un testament, dezabuzat, cel care se laud cu patriotismul su, suprapunere, lips, mnos, molipsitor, a prsi, a precumpni, premergtor, absurditate, descurcre, infamie, desfiina, odios, rutcios, siguran, a %se! dezumaniza, scrupulozitate, smal, a tgdui, a se ralia, potrivnicie, iueal, necultivat, vioi, proporie, a zdrnici, placiditate, Imbietor, a umbla pe coclauri, a aa, baie, a se burzului, cheza%, a Inla, Inflcrat, a Imbina, sihstrie, copilresc, coroiat, prevestire, mireasm, nelegitim, artistic, habotnic, crptur, dambla, a dezgropa, filde%, septentrional, bluf, defimtor, torid, a sanctifica, gazd, geamie, prad, filantropic, sprgcios, Inflorire, Intunecat, a Inbu%i, a Incoli,

jertf, edificator, consens, asfinit, plpnd, nvalnic, a recita, mnccios, nutre, a proporiona, eficient, generalizare, a rzui, slov, figur, cursiv, sincer, zugrav, a ponegri, ucuratic, culant, strmbtur, mantie, surghiun, nscocire, indecent, inexprimabil, curtenitor, stupiditate, preventiv, a bntui, Infocat, neprevzut, fad, tineresc, a se vicri, a manevra, a adeveri, adic, a aga, alai, alifie, a asupri, a aa, blestem, clrie, a cluzi, clu, cetenesc, chelie, cium, cusur, duntor, a se descotorosi, drz, fiere, flacr, glgie, hrpre, iute, izvor, Impovrtor, Inapoiat, a Infrunta, a Inltura, a Inghii, Inserare, Intritor, a Intrerupe, Invoire, a jefui, a linguci, lupttor, mtrgun, mtrea, moale, nluc, a necji, nesntos, oachec, obicei, oboseal, peruzea, piezic, prinos, rmci, rsucire, a rugini, schimbtor, cters, tainic, ticlocie, eapn, uneltire, vrgat, vesel, viclean, vlstar, vrjitor, zbrcitur 8. ldentificai, prin sinonime sau prin contexte, cat mai multe sensuri (inclusiv figurate) ale urmtoarelor cuvinte( a rsri, a bate, glas, tulbure, a da, flacr, oglind, foc, inim, cap, gur, limb, mas, des, poart, ccoal, a trece, a veni, a crpa, a trage, fa, carte, c, In, de, Inalt, la, umr, stea, Intuneric, birou, baie, cas, a zbura, floare, soare, argint, a sri, slab, bine, alb, a scrie, ochi, a merge, a fi, a avea, pine, lucru, a lucra, a mnca, via, mn, prost, a acoperi, adnc, a ajunge, a pune, a ine, a auzi, bun, a clca, om, cheie, drum, chip, cmp, ap, col, a cti, cuvnt, for, putere, a gsi, loc, fel, ru, a rspunde, a tia, singur, a sri, a sufla, a sta, urm, a vedea, vechi, a vrsa, a zice 9. *olosii In enunuri omonimele cuvintelor urmtoare, iar acolo unde acestea sunt polisemantice artai cateva dintre sensurile lor( abate, aborda, absolutoriu, a absolvi, ac, acces, accident, achita, acoperi, acord, acorda, acru, act, activ, aciona, acustic, acut, agrement, alb, albitur, ales, aliena, ambala, amenda, americ, analist, analog, angaja, anticar, antifon, aparat, apendice, apostol, aprins, artare, arc, arcan, arcac, arie, arip, armonie, arnut, articula, artificiu, as, asculta, ascuit, asimila, asistent, aspect, aspira, aspiraie, aspru, aceza, ataca, atacat, atenie, atinge, atrna, ;tlas, atmosfer, atribut, august, autoritate, avans, avar, aviz, bab, baie, bairam, bacara, balan, balen, balon, ban, banc, banc, band, bar,

basc, bate, baterie, baz, bazin, bncu, btaie, bttur, bec, berbec, bezea, bil, birou, blan, bloc, bob, boboc, bomb, born, bru, broasc, buchet, bufet, bul, bulin, bun, burs, buton, butuc, cadru, codru, calc, calcan, calcul, camer, cancelarie, cancer, canton, cap, capel, capital, capr, capriciu, car, cardinal, carier, carioca, carte, cartel, cartuc, casc, caset, cataract, catedr, caustic, cavaler, caz, a cdea, cdere, a clca, cldruc, cldur, a cli, clugri, cluc, cmin, cprar, cprior, cpuc, a %se! ctrni, cel, cutare, ceas, cer, chef, cheie, chema, chemare, chil, chit, cicero, cilindru, cinste, ciubuc, ciocan, ciocrlie, ciur, cmp, a crpi, clan, cltit, clis, a cloci, a coace, coad, coard, coast, coc, coc, cocon, cococ, cod, codru, a colecta, colegiu, colon, colonie, col, comite, companie, complemente, a comporta, compoziie, curs, debita, delfin, diligen, disc, doc, doz, duce, dur, a dura, factur, fast, franc, furnicar, general, gol, golf, gut, ierbar, a Inapoia, a Incinge, nou, obor, ort, parabol, palat, pal, jar, liliac, legat, panama, marc, mare, mediu, min, mil, morg, mucenic, pitic, pomp, pol, pluton, pupil, pur, pup, rachet, racil, rad, radia, ram, ras, recrea, resort, rs, rug, rutin, stat, star, sitar, sinus, sleit, smirn, socotit, solvent, sol, val, vaz, vrsat, viol, vrst, vsl, volant, cut, tabl, ulei, arin, elin, tipic, toc, top, tors, trecut, tur, etichet, excentric, factor, galben, gref, imobil, lac, lam, leu, lin, lir, lun, mai, mat, mediu, mic, obiectiv, ochi, parchet, partid, pas, pat, pil, port, post, rzboi, rol, somn, cah, taler, timp, tort, ap, uscat, ucor, var, vie, zefir, frez, fug, fus, ghem, han, Inchis, map, mas, mo, nea, pop, pap, patron, pomp, prolog, prunar, rom, rud, scris, sinus, ciret, tabac, a turna, ulei, vier =. !efinii sensul urmtoarelor cuvinte ii folosii-le In enunuri( accesoriu, acribie, ad#hoc, a abjura, anodin, apanaj, a asezona, austeritate, draconic, bibliofil, bienal, bipartit, cabotin, caduc, oios, insinuos, parcimonios, pernicios, a comprea, comprehensiv, aprehensiune, concupiscen, confiden, confien, a congratula, coniven, conjectur, contigen, continen, contumacie, a irupe, morbiditate, cupid, intrepid, a decalca, declasat, deconcertat, deferen, defetist, degresiv, demimonden, a demula, a denega, deontologie, a deplia, a %se! deroba, a desfide, a devaliza, devoiune, a avaliza,

dezabuzat, difident, diseminare, donatar, edenic, etilism, ebuliie, a edulcora, evanescent, a %se! exonera, a expia, faceios, fanto%, farinaceu, famelic, famen, fast, felonie, fetid, fiduciar, filistin, fragrant, friabil, frugal, frust, futil, a garnisi, genuin, graffiti, holocaust, hobby, idiosincrasie, idolatrie, iconodul, iconoclast, implacabil, a importuna, imund, incontinent, a inculca, a incumba, ineluctabil, inextricabil, inefabil, infailibil, ingerare, ingerin, integrism, fundamentalism, intemperan, a interverti, a intima, a %se! intrica, inveterat, iteraie, jugular, a juisa, laconic, leal, legat (subst.), letal, levitaie, libertin, licenios, a licenia, licit, lubric, ludic, lutier, luxurios, a macula, mazet, mitomanie, mutual, neavenit, neofit, a notifica, nubil, nuniu, nupial, a %se! obnubila, obstinat, a obtura, oficios, olograf, oneros, oniric, opulent, a oripila, a ostraciza, paliativ, panaceu, panoplie, paspartt, pandantiv, pandant, pau%al, placid, pletor, perpetra, pogrom, poliandr, polihistor, potomanie, preeminent, poncif, preempiune, premoniie, a %se! prevala, a preleva, a prezerva, privaiune, profuziune, punitiv, rapt, recesiv, recluziune, ritos, soporific, a segrega, septentrional, secesiune, simulacru, sinecur, sinestezie, sosie, stenic, stipendiu, tacit, tanatic, teratologic, torionar, totem, transcendent, truism, ubicuu, uranian, veros, viager, vicinal, venal, venial, xenofob, xenoman, a concede, condescenden, a decela, a dezavua, diluvian, a emenda, gnomie, gregar, sempitern, htonian, imbrifug, ignifug, inamovibil, inavuabil, a interpola, irefutabil, malefic, modic, moratoriu, a oblitera, a obnubila, onctuos, paradigm, patibular, patronim, peripatetic, synopsis, a sidera, simpatetic, subret, a suplanta, %arad, %icanier, %var, a transgresa, turpitudine, versatil, valetudinar, a vexa, vorace, delator, vienaj, sicofant, clientelar, sindic, veleitar, a mancurtiza, prostraie, peremptoriu, sinergie, agorafobie, anomie, apatrid, apocrif, apodictic, atavic, autarhic, autodafe, brevilocvent, calofil, cenestezie, chinestezie, claustrofobie, a persuada, a pertracta, poiune, prob, rebarbativ, recuren, redundant, remanent, sacramental, sardonic, sibilinic :. !efinii sensul urmtoarelor paronime ii formai enunuri cu ele( abces#acces, abil#agil, abjura#adjura, absorbie#adsorbie, accidene# accidente#accideni, acmee#acnee, actual#actuar, adagio# adagiu, auditor# auditoriu#auditorium, adjuvant#adjutant, aductor# abductor, aerofar#

aerofor, afabil#amabil#amiabil, aflux#eflux, agest#agrest, albastru# alabastru, albinism#alpinism, alizeu#elizeu, allegro#alegru, alocaie# locaie, alocuiune#elocuiune, altercaie#aliteraie, aluzie#iluzie, amid# omid#amib, andosator#andosatar, anghil#anghin, antinomic# antonimic, antologie#antilogie, anual#anuar, apostrof#apostrof, anofor# anafur# anafora, apertur#apretur, apropia#apropria, arahide#arahnide, arbitrar#arbitral, arivist#arhivist, asculta#ausculta, atlas#atlaz, auricul# auricul, autonom#autonim, a evada#a evida, granat#granit, valut# volut, banderol#banderil, a ecloza#a ecluza, fresc#fresco, mimoz# mimez, premoniie#premuniie, a amporta#a importa, batist#batist, bruion#bruior, campanel#campanil, carbonar#crbunar, condor#condur, diat#diet, dolman#dolmen, florescen#fluorescen, frupt#fruct, indemn# Indemn, a %se! intrica#a intriga#a %se! integra, jinti#jitni, venal# venial, pelagic#pelasgic, aferent#eferent, >lada# >lida, enolog#etnolog, a erupe#a irupe, escadr#escadron#escadril# espadril, ezoteric#exoteric, eteronom#eteronim, etologie#etiologie, eufonie#euforie, excepta# excerpta, faciune#fraciune, famat#fanat, fascicul#fascicul, feroce#veloce, ficiune# friciune, fiest#siest#fest, file#fileu, firet#%iret, fis#fi%, flagrant# fragrant, floral#florar, friza#frez#friz, funeralii#funerarii, gang# gang, a gera#a gira, gheat#gheatr, gint#geant#jant, giruet# piruet, glacial#glaciar, hidr#vidr, impasabil#impasibil, imun#imund, imunitate#impunitate, inapt#inept, a inculca#a inculpa, a indura#a Indura, a infesta#a infecta, invidios#insidios, a iriza#a irita, a insera#a Insera, a investi#a Investi, izocrom#izocron, justiial#justiiar, langoare# lingoare, lector# rector, livret#libret#libert, licoare#lucoare, limb#nimb, lineal#linear# liniar, literal#literar, locatar#locator, maestro#maistru# miestru, a mnca#a manca, mangal#mangan, marmot#marmit, matrice# matrie, melamin#melanin, melan#melen, mes#me%, miner# minier, moin#noim, monogram#nomogram, novator#inovator, novel#nuvel, nuniu#nupiu, oliv#oliv, a defula#a refula, deconcertant# deconcertat, degresiune#digresiune#degresare, deluviu# diluviu, destins# distins, detraca#detracta, dezinfecie#dezinsecie, diat#diet, difident# disident, dihanie#dihonie, a disimila#a disimula, doctrinal#doctrinar, doz#duz, edem#eden, a elida#a eluda, emergent# imergent, emersiune# imersiune, eminent#iminent, enervaie#inervaie, orator#oratoriu, paladin# palatin, patentat#potentat, monomahie# monomanie, a reporta#a repurta, %ic#%i%, vacant#vagant, vrac#vraf, avers#avers, bac#bac, balestr#

palestr, bancrut#bancrut, bard#dard, bazon#blazon, biac#biec, bestial#bestiar, bizon#vizon, boem#boem, brec#bric, buret#burete, a cabla#a cabra, caro#carou, cal#cahl, calin#clin, calot#carot, candel#candel, canic#canic, ciment#cement, coliziune#coluziune, concesional#concesionar, concordant#concordat, conciliabil# conciliabul, consignatar#consignator#cosignatar, contor#condor# contoar, coralier# coralifer, covert#corvet, palmier#palmier, pandant#pendant, panel# paner#panier, paricid#patricid, patent#petent#patent, piromanie# piromanie, refector# reflector, relict#relicv, a releva#a revela, revolut#rezolut, rezidual#reziduar, rulot#rulet, sepia#sepie, sintez# siamez, solidar#solitar, spee#speze, stringent#astringent, sudur# sutur, suveran#suzeran, sap#cap, saciu#casiu, talaz#taluz#talus, a tasa#a taxa, tributal#tributar, turcoaz#turcoaz, vers#viers, virtuos# virtuoz, vrst#vrst, zaricte#)aricte, porfir#profir, a refula#a reflua, baril# beril, aferent#eferent, cenzur#cezur, con)unctur#con)ectur, consort#consoriu, dragon#dragor, a elucida#a eluda, fiabil#friabil, a gera#a gira, inveterat#Invederat, preceptor#perceptor, persan# persian, simpatic#simpatetic, trem#tren, virtute#vrtute, tog#toc, special# specios, oficial#oficios, servil#serviabil, manifestare#manifestaie, legislaie#legislatur, insolvabil# insolubil, fortuit#forat, fastidios# fastuos, bravur#bravad, axial# axilar, agenie#agentur B. +sii expresii sau locuiuni care s fie sinonime cu urmtoarele cuvinte sau uniti frazeologice( %a fi! abtut, a se adeveri, %a fi! aiurit, a a)uta, ales, a alina, a#ci aminti, a amui, anarhie, anormal, a asculta, pe ascuns, %a nu avea! astmpr, a actepta, %a fi! atent, avanta)e, aventurier, a bate, a bea, a brfi, bogat, a %se! bucura, a %se! certa, a cctiga, a constrnge, a concedia, a critica, degeaba, departe, %a fi! disperat, a %se! enerva, a disprea, a flecri, fric, a fugi, gaf, fata, a hoinri, imposibil, a )igni, a Imbtrni, a se Increde, lenec, a muri, a mini, mult, musai, a mustra, niciodat, a omorI, a pi, a pedepsi, a pleca, a ploua, prost, ru, repede, rs, rucine, a regreta, srac, a srci, a scpa, a semna, a %se! speria, a stn)eni, a tcea, ticlos, a trncni, a ucide, a uita @. +sii cat mai multe expresii ii locuiuni( a) care s conin comparaii, b) care s fie rimate, c) s conin nume proprii, d) s conin numere, e) s aib nuan de superlativ, f) s conin cuvintele(

inim, a lua, lup, lung, lume, om, a avea, a bate, burt, cap, clci, cot, a da, a face, fa, gt, mn, nas, picior, a prinde, a sta, a ine, ureche 23. +sii echivalente actuale pentru urmtoarele arhaisme( adet, agap, agarean, ag, agie, amploiat, anafora, anteriu, apanaj, apelpisie, arm%el, armie, arnut, bairac, baltag, bandier, bard, bjenie, bnie, a bsni, becher, bei, beilic, beizadea, be%liu, be %leag, bogasiu, bogasier, bolni, butc, cadet, caftan, caimacam, calf, carvasara, catagrafie, cavaf, cavas, cftnie, cmr%el, cminar, ceau%, chilom, chirigiu, cinovnic, ciubuc, clironomie, clucer, cocon, comis, comnac, dajdie, delni, diac, diat, dragoman, dro%c, edec, eforie, epistat, fiastru, firman, garboav, gelep, ghelir, hagiu, haraci, hrisov, ipochimen, ispravnic, i%lic, izvod, a Intabula, jalb, jari%te, jitar, jupn, leah, letopise, livrea, locotenen, logoft, a mazili, mezat, mitoc, mo%nean, mungiu, nacafa, ocin, olat, palie, palo%, panr, porucic, pedestru, pehlivan, pe%in, pisar, pitac, pojarnic, polcovnic, poslu%nic, postelnic, potcap, prisav, rdvan, rze%, rusfet, slobozie, sluger, spahiu, stolnic, suzeran, %oltuz, %tab, ucaz, uric, vatman, venetic, vistier, vornic, zapciu, zapis, zaraf, zaver, zavistie 22. %xplicai de ce sunt pleonastice urmtoarele Imbinri( a abrevia pe scurt, mare abunden, abuz exagerat, activitate laborioas, acum numaidect, adic cu alte cuvinte, amgire iluzorie, ambian Inconjurtoare, amestec eterogen, mare amploare, a anexa alturi, anost %i plictisitor, ansamblu omogen, a anticipa dinainte, aproape circa, a aranja In ordine, a asambla la un loc, a asocia Impreun, a%adar In consecin, avalan% de zpad, a avansa Inainte, avantaj favorabil, avers de ploaie, a avertiza preventiv, bab btrn, baft %i noroc, balamuc de nebuni, bancnot de hrtie, a beneficia de un avantaj, a se bifurca In dou, biografia vieii, blazon de noblee, boare de vnt, bunoar de exemplu, biciclet cu dou roi, caden ritmic, cam aproximativ, catastrof tragic, a cdea jos, a clca In picioare, cndva odat, c%tig profitabil, ceremonie solemn, cerin imperativ, chiar Intocmai, chior de un ochi, cicatrizarea rnii, circa aproximativ, a clarifica mai precis, a clnni din dini, a coabita Impreun, cobai
233

de experien, a coborI jos, a coexista Impreun, a coincide exact, a colabora Impreun, a conchide la sfr%it, concluzie final, consens unanim, continuitate neIntrerupt,

232

conine In interior, a conveni de comun acord, a convieui Impreun, coridor de trecere, a cronometra timpul, culp din gre%eal, cult religios, cumplit %i Infiortor, cuplet satiric, cutremur de pmnt, cu%et de dormit, dar Ins, dat calendaristic, a dinui etern, dect numai, de%i a%adar, a%adar %i prin urmare, va s zic deci, decor ornamental, definitiv %i irevocabil, unanimitate deplin, desinen final, de%ert arid, detaliere amnunit, dezrobirea omului, disimulare ascuns, diurn zilnic, dun de nisip, elocven gritoare, elucubraie absurd, entuziasm Inflcrat, epatare %ocant, epilog final, erupie violent, etnogeneza unui popor, evlavie cucernic, exemplu pilduitor, a extermina In mas, faun animal, folclor popular, gam diversificat, garderob vestimentar, mare geniu, glicemie In snge, hemograma sngelui, hit de mare succes, a ie%i afar, impruden nesbuit, a impune cu fora, infatuare arogant, intemperiile vremii, interaciune reciproc, a intra Inuntru, a Impovra cu greuti, a Infuleca lacom, a Inghea de frig, a %se! Intoarce Inapoi, Intrajutorare reciproc, jambon de porc, jerb de flori, a jumuli de pene, jurmnt solemn, lapsus momentan, lutar popular, lihnit de foame, limonad de lmie, limuzin de lux, local public, magazin de mrfuri, mentor spiritual, a menine mai departe, a merge pe jos, a milita pentru o cauz, miraj In%eltor, miting popular, nmei de zpad, nebun la cap, nevralgie dureroas, notorietate public, nul %i neavenit, a numerota cu cifre, ogar de vntoare, omlet de ou, onest %i cinstit, oprobriu public, oranjad de portocale, ortografie corect, ospiciu de nebuni, pacient bolnav, pamflet satiric, panaceu universal, panoplie de arme, a participa Impreun, per# forman remarcabil, perioad de timp, personalitate remarcabil, perspectiv de viitor, picnic In aer liber, pies component, pilon de susinere, plaj de nisip, plan de viitor, poant de efect, pom fructifer, potec Ingust, povar grea, prpastie adnc, a prefera mai bine, prenume de botez, a prevedea dinainte, prim#plan apropiat, procent la sut, a profera ameninri, proiect de viitor, promoie de absolveni, protagonist principal, proverb popular, pubel de gunoi, purpur ro%ie, rabl veche, radier de %ters, rang ierarhic, ru curgtor, a reaminti din nou, rechizite de scris, reclam publicitar, a reface
235

din nou, reper orientativ, a repeta Inc o dat, respect %i consideraie, a reine pe loc, a reuni Impreun, revelaie nea %teptat, scurt rezumat,

237

salon de primire, salopet de lucru, samovar de ceai, saramur srat, savant erudit, scaden de plat, scndur de lemn, a schia sumar, schelet osos, sect religioas, a semna personal, siesta de dup mas, slnin de porc, slip de baie, sloi de ghea, solemnitate festiv, stai pe loc, stan de piatr, statuet mic, stn de oi, summit la vrf, a suprima total, a surveni pe nea%teptate, a survola peste, a %edea jos, %eptel de animale, %lagr la mod, a trI dup sine, a teleghida %de! la distan, tenebre Intunecoase, tinde s devin, scurt toast, topografia locului, tot la fel, trial de selecie, troian de zpad, a %ni brusc, incvais alb, unanimitate total, a unelti pe ascuns, a uni laolalt, unitate indisolubil, urale %i ovaii, a urca sus, a urma mai departe, vacarm asurzitor, vad de trecere, mare vlvtaie, vedet celebr, verig intermediar, vestibul de intrare, vit domestic, vog trectoare, a zbiera tare, zvon fals
5I5LIOG;AFIE 2. -ngelescu, +abriel, 2icionar de pleonasme, %ditura )oresi, 2@@9. <ucureiti, 5. -vram, 0ioara, 6robleme ale exprimrii corecte, %ditura -cademiei

238

>omne, <ucureiti, 2@B:. 7. <idu-&rnceanu, -ngela, 8tructura vocabularului limbii romne contemporane, %ditura 4tiinific ii %nciclopedic, <ucureiti, 2@B=. 8. <idu-&rnceanu, -ngela, *orscu, ?arcisa, <uvinte %i sensuri 6olisemia, sinonimia, antonimia prin exerciii, %ditura 4tiinific ii %nciclopedic, <ucureiti, 2@BB. 9. <uc, 0arin, %vseev, Ivan, 6robleme de semasiologie, %ditura *acla, imiioara, 2@:=. =. )onstantinescu, 4ilviu, 2icionar de cuvinte derivate al limbii romne, %ditura ?iculescu, <ucureiti, 2@@B. :. 2icionarul explicativ al limbii romne, ediia a II-a, %ditura 'nivers %nciclopedic, <ucureiti, 2@@=. B. =ormarea cuvintelor In limba romn I. <ompunerea, %ditura -ca- demiei, <ucureiti, 2@:3. @. =ormarea cuvintelor In limba romn II. 6refixele, %ditura -cademiei, <ucureiti, 2@:B. 23. =ormarea cuvintelor In limba romn III. 8ufixele, %ditura -cademiei, <ucureiti, 2@B@.