Tehnici de stimulare a creativității
Tehnicile de creativitate propuse de mine
vor ajuta organizația dumneavoastră să
răspundă eficient la schimbare, să ino-
veze produse şi servicii care să răspundă
beneficiarilor. Folosirea în mod curent
a tehnicilor de generarea de idei nu nu-
mai că aduce un plus de valoare activității
organizației, dar şi predispune întreaga
echipă să accepte şi să îşi însușească
dorința de schimbare şi îmbunătățire ca o
trăsătură caracteristică.
Vă propun câteva tehnici de stimulare
a creativității în cadrul cărora voi puteți
construi o infinitate de activități menite să
stimuleze creativitatea voastră personală,
a echipei și a organizației din care faceți
parte.
Printre tehnicile pe care eu le folosesc, și
pe care de altfel le veți recunoaște ușor și
în această carte se număra şi:
1. Analogia, care constă în modificarea
unei idei sub influența alteia. Ea cunoaște
mai multe forme: directă - problema cu-
rentă este direct relaționată cu o problemă
similară care deja a fost soluționată; fan-
tezia - atunci când ne confruntăm cu o
problemă care nu poate fi soluționată, ne
imaginăm că ea a fost deja rezolvată și vi-
zualizăm modalitatea; simbolică - folosim
o analogie poetică sau literară pentru a
genera idei atunci când soluția nu este evi-
dentă; personală - când evaluăm problema
dintr-o altă perspectivă; forțată - când pu-
nem împreună idei care aparent nu au
nici o legătură sau nu ar putea să meargă
împreună.
14
 2. Perspective diferite, când eva-
luăm aceleași idei din unghiuri diferite.
Modalitatea de evaluare cunoaște forme
variind de la cele 5 simțuri, la perspectiva
beneficiarilor, furnizorilor, etc, la abordare
critică, pozitivă, intuitivă, etc.
3. Folosirea metaforelor, atunci când
unim două universuri cu sensuri diferite.
Cheia este similaritatea celor două dimen-
siuni. Acest procedeu ne ajută să vedem
problema dintr-un unghi diferit. Tehnica
implică desprinderea a 1-2 principii ale
problemei, găsirea unei analogii cu ele, ge-
nerarea de idei prin folosirea soluțiilor din
domeniul analogic în domeniul inițial.
4. Bionice, când cautăm o soluție în
mediu natural pe care o adaptăm pentru
a o folosi în a rezolva problema noastră.
Tehnica este extrem de simplă, analizăm și
stabilim care este procedeul de rezolvare
și apoi aplicăm exact aceiași pași în dome-
niul de interes.
5. Listele de verificare, pe care le fo-
losim pentru a verifica problema dată și
pentru a genera potenţiale soluții pentru
fiecare element în parte.
6. Adaptarea, când folosim soluții
nerelaționate cu problema dată pentru a
ne inspira în rezolvarea ei sau când trans-
formăm soluții mai vechi care nu mai sunt
fezabile în soluţii noi.
7. Întrebărilor, care ne ajută să înțelegem
mai bine problema și să găsim soluții efi-
ciente. Tehnica poate fi aplicată folosind
întrebările jurnalistice, repetând de mai
multe ori aceiași întrebare sau rugând
15
participanţii să adreseze întrebările la care
se caută răspunsuri.
8. Inversarea, când ne focusăm nu pe
îmbunătățire ci pe sabotaj și distrugere.
Tehnica folosită cuprinde inversarea pro-
blemei și înțelegerea modului în care noi
sau elemente din jurul nostru pot deter-
mina problema.
9. Diagramele grafice, care ne permite
corelarea ideilor, diviziunea în categorii și
subcategorii.
10. Stimuli întâmplători, în care se fo-
losesc cuvinte, imagini care nu au nici o
legătura cu subiectul discuției pentru a
găsi inspirație. Tehnica este de obicei folo-
sită complementar cu celelalte tehnici de
creativitate.
11. Harta ideilor, este cel mai bun mod
de a genera idei prin asociere. Procedura
de lucru e simplă: se trasează din mijloc,
de la idea centrală, în mai multe direcții
linii radiale care dau direcția unui grup/
concepte de idei, care generează astfel
o structură organizată și crescătoare de
idei/imagini. Harta ideilor merge prin
înlănțuire, orice element de pe hartă poate
deveni idea centrală pe o altă hartă.
12. Listarea atributelor, ne ajută să ne
asigurăm că toate aspectele problemei au
fost analizate. Tehnica implică, împărțirea
în atribute din ce în ce mai mici a proble-
mei/subiectului analizat. Ea ne permite
analiza fiecărei părți componente din
problemă și generarea de idei legate de
acestea.
16