Abatele Warre

APICULTURA PENTRU TOTI

Traducere din Beekeeping for all, varianta engleza de Pat si David Heaf, iulie 2007 !riginal in li"ba franceza# $%Apiculture pour tous &"ile Warre, editia a '2(a ')*+, de catre ,ernagor -icolae ,ernagor -icolae isi rezerva toate drepturile din prezenta traducere Per"isiunea de reproducere a oricarei parti din te.t se va obtine de la ,ernagor -icolae, Babadag +2/'00, 0tr 1arii 22, 3ud Tulcea Adresa &("ail # cernagornicolae45a6oo co"
'

Apicultura pentru toti --------------------------------------------------------------------------------Scopul stuparitului

Apicultura sau albinaritul este arta de intretinere a albinelor cu intentia de a obtine "a.i"ul din aceasta "unca cu un "ini" de c6eltuiala Albinele produc roiuri, regine, "iere si ceara Productia de roiuri si regine ar trebui lasata pe sea"a specialistilor Productia de ceara ar avea oarecare valoare, dar aceasta valoare este di"inuata de costurile de prelucrare Productia de "iere este principalul scop al stuparitului, si cel pe care il ur"aresc apicultorii inainte de orice, si asta deoarece productia este valoroasa, poate fi cantarita si evaluata 7ierea este o e.celenta "ancare, un bun re"ediu, cel "ai bun dintre indulcitori 8a trebui sa intra" "ai in detaliu pe te"a aceasta 7ierea poate fi vanduta tot in atatea "oduri in care se si consu"a ,a atare, in cofetarii, in pra9ituri si biscuiti, in bauturi sanatoase si placute("ied, cidru de "ere, vinisor De ase"enea este bine sa lua" a"inte ca stuparitul este o activitate fascinanta si constituie odi6na pentru "inte si trup Apoi, stuparitul este si o activitate "orala, atata ti"p cat ne tine departe de cafenele si de locuri indoielnice, punand inaintea stuparului un e.e"plu de "unca, ordine si devota"ent pentru o cauza co"una 7ai "ult, stuparitul este e"ina"ente o activitate sanatoasa si eficienta in acelasi ti"p, deoarece se practica in aer liber si pe vre"e fru"oasa :azele soarelui fiind ina"icele bolilor, stapanele vitalitatii si a vigorii Dr Paul ,arton scria# Tot ce ave" de facut este sa educa" generatia sa respinga alcoolul, carnea si za6arul si sa accepte "arile beneficii ale "iscarii &.istenta u"ana este o e.istenta diversificata ,orpul are nevoie de e.ercitii fara de care se atrofiaza 7intea are nevoie de e.ercitii de ase"enea, altfel se deterioreaza ;ntelectul se deterioreaza pe fond psi6ic 7uncitorii ce deservesc "asinile auto"ate, sufera deteriorari ale intelectului 7unca pa"antului se potriveste perfect e.istentei u"ane Acolo, a"bele, "intea si trupul isi iau partea lor -u"ai ca societatea are nevoie de ganditori, birocrati si "asinile de productie ;n "od cert acestia nu pot fi si fer"ieri in acelasi ti"p Dar in ti"pul liber <trebuie sa aibe asa ceva=, pot fi gradinari sau apicultori, satisfacandu(si astfel nevoile specific u"ane Aceasta "unca e "ai buna decat orice sport "odern si e.ercitiile sale, "ici"ea si nuditatea sa Astfel, daca francezii se vor intoarce spre pa"ant, vor fi "ai robusti si "ai inteligenti 0i asa cu" inteleptul &ngerand spune, >ranta va deveni din nou pa"antul ec6ilibrului, fara agitatii si fara caderi colective ce dauneaza populatiei? va deveni iar un pa"ant al linistii si clarviziunii, al ratiunii si intelepciunii, o tara in care sa "erite sa traiesti 0i 6ai sa nu uita" vorba lui &d"ond About# singurul capital etern, fara de sfarsit si inepuizabil e pa"antul ;n fine, un lucru deosebit de i"portant# albinele polenizeaza florile copacilor Apicultura contribuie din plin la u"plerea cu fructe a cosurilor Acest singur argu"ent ar trebui sa fie suficient sa sti"uleze pe toti aceia care au un colt de livada sa se apuce de stuparit ,onfor" lui Dar@in, auto polenizarea florilor nu este o regula generala Polenizarea incrucisata, care e "ult "ai co"una, necesita polen de la diferite flori sau c6iar diferite plante, si asta pentru ca apar diferente de ti"p la "aturizare a partilor fe"eiesti si barbatesti la aceeasi floare, toc"ai pentru a preveni auto polenizarea 0e inta"pla destul de
2

des, daca agentii e.terni nu intervin, florile sa nu fructifice sau sa fructifice "ai putin? "ulte e.peri"ente au aratat asta Ho""ell a spus(o foarte bine# albina, atrasa de nectarul secretat la baza petalelor, strapunge floarea pentru a bea sucul produs de nectarine, acoperindu(se cu praful polenizator care cade de pe sta"ine 1olind pri"a floare, deobosita lucratoare "erge catre ur"atoarea recolta Avantajele practicarii stuparitului 7a si"t deza"agit de cei ce practica stuparitul doar pentru a castiga bani Acestia se priveaza singuri de o dulce indeletnicire ;n tot cazul, banii sunt necesari pentru a trai Banii sunt utili celor ce vor sa e"ane bunastare in 9urul lor ,u siguranta, sunte" indreptatiti sa ne inc6ipui" ca stuparitul ne poate oferi asa ceva ,itind in "od regulat carti si reviste, pute" fi dusi in eroare din acest punct de vedere Minciunile Pentru a incura9a intoarcerea catre pa"ant ori pentru a(i induce in eroare pe cei ce s(au intors, asociatiile apicole ori ina"icii propriei natii, publica siste"atic anu"ite lucruri in reviste Probabil de catre acei stupari cu slabe rezultate, dornici sa eli"ine concurenta ;n asa fel sunt unii care afir"a ca recolta unui stup e de nu"ai '0Ag de "iere "a.i", si asta uneori $a cealalta e.tre"a, un profesor afir"a ca '00Ag de "iere trebuie neaparat obtinute si asta doar daca se aplica cele "ai "oderne "etode Bn doctor a"erican spune ca "edia pe stup poate fi ')0Ag de "iere, si ca aceasta ar fi "a.i"ul Bineinteles daca stupii pri"esc 200Ag de za6ar fiecare & adevarat, dar nu e acesta un caz de fraudaC Adevarul -u e stup si nici "etoda de stuparit care sa transfor"e pietrele in "iere ;ndiferent cat de "ult a" pregati stuparul, cat a" "ari prolificitatea "atcii sau a" i"bunatati conditiile de "ediu :ecolta pe stup variaza de la o regiune la alta, de la un stup la altul si de la un an la altul si tine de disponibilitatea zonei, de prolificitatea "atcii, te"peratura in cules si pregatirea stuparului Pe cand traia" la 0o""e < regiune din >ranta=, avea" o recolta anuala "edie de 2/ Ag pe stup ;ntr(o regiune nectarifera, recolta poate fi "ai "are Aici in 0aint(05"p6orien, o regiune saraca, recolta "edie este de nu"ai '/ Ag 7ai e.act, in ')*0 stupii "(au costat 200fr bucata De la fiecare a" luat '/Ag de "iere Pretul vrac a fost '+ fr iar la piata 22 fr >iecare stup a necesitat o ora si 9u"atate in "edie, de "unca pe total pe ti"pul anului Acu" se poate vedea rezultatul "uncii si banii castigati de pe ur"a stuparitului( intr(o zona saraca in nectar

Stuparitul este o scoala buna D E Albina este o stapana si "inunat dascal & inzestrata cu intelepciune si stil de viata ec6ilibrat, ne da "angaiere in supararile vietii 0e "ultu"este cu ce pri"este din 9urul stupului sau, neadaugand si nescazand ni"ic -u "ese intinse, nu fructe sau trufandale de i"port

Albina e asa de bine inzestrata incat nu consu"a "ai "ult decat este absolut necesar >ara laco"ie Albina face uz de teribila sa intepatura, si(si da viata astfel aparand fa"ilia si rezervele ei Pe de alta parte, c6iar cand culege o face in "odul cel "ai pasnic, atat cu oa"enii cat si cu ani"alele, fara sa aiba ceva de i"partit, fara lupta &ste o pacifista, dar nu neputincioasa >iecare albina are sarcini precise in raport cu varsta si aptitudinile ei ;si indeplineste sarcina fara a"bitii, i"potriviri sau furie -u e.ista activitati u"ilitoare pentru albine :egina oua fara incetare asigurand perpetuarea fa"iliei $ucratoarele isi i"part cu dragoste "unca intre tinerele larve, sperantele fa"iliei si ca"pul in"ires"at de unde culeg nectarul de di"ineata pana seara -u e.ista locuri in fa"ilie pentru cei inutili >ara parla"ent? din aceasta cauza, populatia linistita nu are parte nici de noi legi nici ti"p de discutii inutile -oi nu"i" albina ce depune oua, regina & incorect -u ave" nici rege nici regina nici dictatori in stup -i"eni nu e sef, toata "unca se depune in interes colectiv fara egois" Albina e constienta ca legile sanatoase sunt absolut necesare, legi de obicei o"ise de oa"eni# ,,;n sudoarea fruntii tale iti vei castiga paineaFF 0i "ai observ ca sudoarea, ii este folositoare albinei 0udoarea, presc6i"bata in ceara asigura albinei "aterialul necesar in e.ecutia "inunatelor sale celule, "agazie curata pentru rezerve, un leagan "oale pentru albinele tinere &ste asa de adevarat ca respectarea legilor naturii este intodeauna rasplatita Albinele lucreaza ziua si noaptea fara incetare ;si per"it o pauza nu"ai atunci cand nu au ni"ic de facut -u au nici "acar pauza la sfarsit de sapta"ana ;n casa albinei nu o sa intalnesti nici pensionari nici retrasi din "unca D E

Co ponenta !a iliei de albine >a"ilia de albine poarta denu"irea de colonie >iecare colonie are in co"ponenta trei tipuri de indivizi# ' ! singura fe"ela, co"plet dezvoltata Apta sa depuna destule oua prin care sa "entina si sa asigure cresterea fa"iliei Aceasta este "atca, in "od eronat denu"ita ,,reginaFF 2 $ucratoarele, sau fe"ele atrofiate, inco"plet dezvoltate, cele "ai "ulte la nu"ar, '00 000 sau "ai "ulte 2 ,ativa "asculi, care in "od nor"al apar in sezonul de roire si dispar odata cu incetarea sezonului de cules de peste an -u"arul lor variaza de la cateva sute la cateva "ii "i ensiunile indivi#ilor 7atca, lucratoarele si "asculii au di"ensiuni diferite Tabelul de "ai 9os da cateva di"ensiuni apro.i"ative, in "ili"etri# $ungi"ea Desc6iderea aripilor Dia"etrul toracelui 7atca $ucratoarele 7asculii 'G '2 '/ 2* 22 2+ *,0 2,/ *,/

"e#voltarea indivi#ilor $ocatarii stupului au stadii de dezvoltare diferite Matca are stadiul de ou trei zile, cinci ca larva si + ca pupa <in celula capacita=, eclozionand in a 'G zi 0e i"perec6eaza in 9urul a 7 zile dupa eclozionare ;ncepe sa oua doua zile "ai tarziu, undeva intre 2/ si 20 de zile de cand a fost depusa ca ou Lucratoarea are 2 zile stadiul de ou, cinci larva si '2 pupa <in celula capacita= &clozioneaza in a 2'(a zi Petrece ca doica sau claditoare ca" '/ zile in stup ;ncepe "unca de culegatoare in a 20(a sau 2G(a zi de cand a fost depusa ca ou Masculul are 2 zile stadiul de ou, sase zile si 9u"atate ca larva, eclozionand in a 2*(a zi Devine "atur se.ual in a /(a zi dupa eclozionare sau intr(o luna de cand a fost depus ca ou NB Daca "atca dispare din stup dand posibilitatea albinelor sa o inlocuiasca, pentru a castiga ti"p acestea lor lua in lucru intodeauna larve de doua zile, in asa fel incat noua "atca va fi gata de eclozionare in a '2(a zi dupa pierderea "atcii batrane

Matca
"enu irea atcii ;n antic6itate se credea ca fa"ilia de albine este guvernata de un rege Astazi sti" ca in fiecare colonie e.ista cate o regina, sau "ai bine zis o "atca, singura fe"ela i"perec6eata, capabila sa sigure viitorul fa"iliei sale prin depunere de oua $egea de baza a fiecarei colonii este interesul co"un 8a trebui sa ne confor"a" denu"irii unani" acceptate, nu"ind "atca( regina Nu arul de re$ine ;n "od nor"al e.ista o singura regina in fiecare colonie Bneori totusi, putea" vedea cate doua regine Bnii apicultori spunand ca au vazut c6iar trei Aceste e.ceptii se datoreaza
/

catorva "otive :egina este prea batrana si nu are suficienta energie sa(si o"oare fiica la nastere, asa cu" instinctual ar fi facut in tinerete !ri este posibil ca stuparul sa fi introdus succesiv cateva regine banuind ca fa"ilia este orfana :eginele au ra"as in viata fiind i"pinse si pastrate de catre albine in colturi diferite De fapt ele au for"at doua grupuri in cadrul fa"iliei, fiecare "anifestandu(se ca o colonie distincta Acest statut dispare cu atat "ai repede cu cat coloniile se "aresc foarte "ult sau vre"ea rece le obliga se se uneasca Dezordinea creata la roire, de ase"enea per"ite prezenta catorva regine in stup, prin eclozionarea si"ultana Antipatia dintre re$ine ,and doua regine se intalnesc, se ataca una pe alta ,ea "ai puternica sau cea "ai agila, strapunge cu acul abdo"enul celeilalte, provocandu(i "oartea Bneori cele doua regine se inteapa una pe alta, ca in cazul duelistilor, o"orandu(se reciproc Aceasta antipatie e.ista intre "atcile i"perec6eate, virgine sau aflate inca in botci Atunci cand fa"iliile se pregatesc de roire ele cresc '0('/ "atci Dupa ce pri"a regina eclozioneaza, se grabeste sa gaseasca celulele cu reginele surori gata de iesit sa le intepe !bserv aici "odalitatea naturala de selectie :a"ane doar una dintre '0 sau '/ regine 0i anu"e cea "ai viguroasa capabila sa(si salte pri"a capacelul "isparitia re$inei ;n ti"pul vizitelor in stupi, pute" vedea aglo"erari de albine Daca le separa" prin forta sau prin afu"are intensa, vo" gasi o regina in "i9oc 0e zice ca regina este in g6e"otoc Aceasta i"bratisare se datoreaza bucuriei sau antipatiei Atunci cand stuparul a tinut regina separata prea "ult de fa"ilia sa, cand i(a dat dru"ul prea tarziu la o regina retinuta in colivie, in caz de furtisag sau pericol, albinele se infasoara sub for"a de bila in 9urul ei strangand cat pot de tare, sufocand(o Alteori acest lucru se poate inta"pla din cauza antipatiei Br"eaza inteparea si "oartea rapida Acest lucru il poate pati o regina batrana trantorita i"ediat ce succesoarea a eclozionat, regina pe care stuparul a tinut(o prea "ult intre degete sau in "ana, "odificandu(i sau sc6i"bandu(i "irosul, in asa fel incat albinele nu o "ai recunosc, sau regina intoarsa de la zborul de i"perec6ere si care ni"ereste un alt stup aflat in apropiere decat al sau Consecintele disparitiei re$inei ! fa"ilie de albine careia ii lipseste "atca se nu"este orfana Daca "atca disparuta nu este inlocuita de stupar sau de catre albine, populatia scade rapid pana la disparitie I portanta re$inei Prezenta ei este i"portanta deoarece este singura care depune oua destinate perpetuarii fa"iliei -atura de ase"enea a luat toate "asurile ca ea sa ra"ana in viata :egina se i"perec6eaza afara, in zbor Aceste circu"stante fac actul in sine periculos pentru o insecta atat de fragila cu" e albina ;n acelasi fel, unic :egina se i"perec6eaza o singura perioada in viata ei 0i nu paraseste fagurii niciodata, afara de roire cand pleaca i"preuna cu o parte dintre albine sa(si inte"eieze o noua casa

%iata re$inei ! regina traieste *(/ ani Asta insea"na de /0 de ori "ai "ult decat o lucratoare eclozionata la inceputul sezonului $a fel ca in cazul gainilor, regina devine "ai prolifica in al doilea an de viata %arsta re$inei &ste destul de usor sa deosebesti o regina batrana de una tanara :egina tanara in pri"ul sau al doilea an de viata, are abdo"enul "are, fiind plin cu oua, aripile sunt intacte, capul si corpul acoperit cu perisoari, iar deplasarea sa este agila :egina batrana in al treilea an e lucioasa, aripile sunt fran9urate iar deplasarea este greoaie Puterea re$inei &ste o greseala sa ne inc6ipui" ca regina diri9eaza constructia de faguri si i"parte "unca la lucratoare :olul reginei este doar de a depune oua -u e "ai putin adevarat ca prezenta reginei este indispensabila in colonie ;"portanta rolului 9ucat de regina si necesitatea prezentei sale se poate observa la fa"iliile orfane $ucratoarele devin agitate, se trezesc cautand regina u"bland in toate directiile 7uncesc "ai putin si devin "ai putin cal"e 0ituatia se inrautateste cu atat "ai "ult cu cat nu e.ista puiet tanar din care sa(si creasca o noua regina 7ai "ult de atat, in coloniile care pier de foa"e, regina este cea care supravietuieste cel "ai "ult, odata ca este cea "ai puternica si a doua pentru ca albinele pastreaza pentru ea ulti"a gura de "iere I per!ectiunile re$inei :egina nu are glande ceriere si nici posibilitatea sa aduca polen sau "iere :egina nici nu stie cu" sa se 6raneasca singura Daca este inc6isa separat intr(o cutie cu putina "iere in prea9"a, va "uri de foa"e, in ciuda "ierii prezente Pare sa fie la fel si in stup ;n ti"p ce depune oua albinele o 6ranesc cu o "ancare destinata puietului larvar, un a"estec de polen si "iere "odificat de o prealabila digestie? iar atunci cand nu oua, doar cu "iere ;n tot cazul, confor" cu cercetarile Dr, 7iller, nu lucatoarea este cea care introduce li"ba in gura "atcii, deoarece descarcarea 6ranei este posibila nu"ai cu li"ba retractata Din contra, regina este cea care introduce li"ba in gura lucratoarei de unde soarbe "ancarea gata pregatita pentru ea Te pera entul re$inei :egina este ti"ida si retrasa Bn zgo"ot anor"al o sperie De cele "ai "ulte ori se ascunde in grosul fa"iliei unde nu poate fi stalcita sau in orice caz nu poate fi gasita repede :egina nici "acar nu(si foloseste acul, decat i"potriva altor regine tinere In!atisarea re$inei ;nfatisarea reginei o face sa fie usor de recunoscut &ste "ai grasa si "ult "ai lunga decat o lucratoare Abdo"enul sau, in partea subtire, depaseste "ult lungi"ea aripilor Deplasarea sa este i"punatoare 0e deosebeste de "asculi prin corpul "ult "ai suplu 7asculul are capatul abdo"enului "ult "au bont si acoperit cu perisori Aripile sale depasesc abdo"enul
7

Cu sa $asesti re$ina ;n 0tupul Popular <stupul Warre=, folosind gratia despartitoare, ave" o "odalitate "ecanica si"pla de identificare a reginei, fara pericol de ranire, si fara o cunoastere deosebita din partea stuparului ;n stupul cu ra"e de ase"enea ave" o "odalitate rapida de identificare a "atcii in fiecare zi din sezonul cald, cu bune rezultate ;n sezonul activ, regina traverseaza in fiecare zi spatiul ocupat de puiet, cu scopul de a oua toate celulele goale si de a e.tinde cuibul functie de evolutia fa"iliei ;n toiul noptii regina ar trebui sa fie in "i9locul cuibului ;n tot cazul, la a"iaza regina este in una din e.tre"itatile puietului, o data in dreapta si ur"atoarea zi in stanga &ste i"portant sa se evitate stresarea reginei prin ridicarea brusca a ra"elor sau afu"are e.cesiva si sa se tina cont sa se introduca ra"a cu regina e.act in locul in care a fost gasita Daca interventia nu se face la a"iaza, regina se va afla cu atat "ai "ult spre stanga sau dreapta cu cat de tarziu este Cu si$uranta re$ina e&ista ,6iar fara sa o vede", regina este prezenta daca e.ista puiet larvar sau si "ai bine daca e.ista oua proaspat depuse iar culegatoarele aduc polen Mirosul re$inei 0e spune ca regina are un "iros puternic, ase"anator roinitei, in "od particular "ai "ult sau "ai putin, functie cat albinele se incarca cu el

Masculii
"enu irea asculilor Pentru "asculi se foloseste in general denu"irea de trantori, pe criteriul zgo"otului pe care il fac in zbor, putin diferit fata de al bondarilor ;n franceza denu"irea de fals bondar face deosebirea de bondarul de pe ca"p

"etalii ale asculilor 7asculii sunt "ai inc6isi la culoare &.tre"itatile corpului lor au perisori Picioarele sunt lipsite de pintenii pentru colectat polen -u sunt prevazuti cu ac Au u" "iros deosebit Mirosul asculilor ;n perioada roitului "asculii e"it un "iros puternic Aceasta este "odalitatea de a fi recunoscuti de tinerele regine, "ai "ult decat zgo"otul produs in zbor 7ai "ult, acest "iros face ca i"inenta roitului sa fie anticipata Co porta entul asculilor 7asculii sunt eleganti si pasnici 8azuti in stup dau intodeauna i"presia ca sunt ador"iti ;es in zbor doar in perioada pranzului si nu"ai pe vrer"e fru"oasa ,ateodata trec dintr(un stup in altul fara ca albinele sa le faca vre(un rau

Nu arul de asculi ;n coloniile sanatoase pute" intalni pana la trei "ii de trantori Rolul asculilor Toti sunt de acord cu faptul ca rolul "asculilor este de a fecunda tinerele "atci A" i"partasit punctul nostru de vedere cu alti stupari cu e.perienta ca trantorii sunt utili si pentru "entinerea caldurii necesara puietului 8a trebui sa "ai revede" aceasta proble"a atunci cand vo" discuta despre reducerea nu"arului de trantori sau eli"inarea lor Perioada de viata a asculilor ;n cli"a te"perata trantorii traiesc doar cateva luni Apar odata cu inceputul culesului si sunt o"orati de lucratoare i"ediat ce culesurile se opresc 0unt retinuti, c6iar peste iarna, de catre fa"iliile orfane Ce ne spune pre#enta asculilorC Prezenta unui nu"ar "are de trantori la inceputul culesului ne da garantia unei recolte bogate, daca vor fi conditii favorabile de "ediu Pe de alta parte, prezenta trantorilor dupa incetarea culesurilor ne sugereaza o fa"ilie orfana sau cu "atca epuizata

Lucratoarele
Rolul lucratoarelor $ucratoarele au obligatia de a construi si gestiona fagurii precu" si de a 6rani fa"ilia $ucratoarele cresc puiet, pazesc stupul, il curata si il ventileaza, etc -u e.ista "odalitate de a distinge lucratoarele decat prin rolul pe care il 9oaca in cadrul fa"iliei # doici, culegatoare, cerese etc Toate lucratoarele sunt destinate efectuarii tuturor "uncilor din colonie fara discri"inere, in functie de necesitatile de sezon, perioada de ti"p si circu"stante -u"ai tinerele lucratoare sunt destinate sa lucreze in interiorul stupului, atata ti"p cat organis"ul lor nu este inca adaptat la vre"ea aspra Perioada culesului &ste stiut ca albinele ies din stup oricind de di"ineata pana seara, pri"avara si vara, e.ceptand pe ploaie sau vre"e rece &ste "ult "ai corect sa spune" ca albinele ies din stup nu"ai daca au si ce face, adica sa gaseasca nectar, polen sau propolis Ploaia i"povareaza asa de tare albina incat o i"piedica sa zboare iar te"peratura sub + grade o a"orteste 8ara culegatoarele ur"aresc nectarul "ai intai de toate, caldura a"iezii insa uscand florile Pri"avara aduc foarte "ult polen, productia nefiind stopata de caldura sau frig Cateva ci!re' ! albina cantareste a zecea parte dintr(un gra" Poate aduce in stup la un dru", 9u"atate din greutatea sa, 0,0/ gra"e, uneori doar 0,02 gra"e Pentru a aduce un kilogra" de nectar, albina ar trebui sa faca /0 000 dru"uri, sau /0 000 albine, un dru" ! albina poate face douzeci de dru"uri pe zi, la o distanta de ' A", aducand 0,* g nectar Pentru a aduce ' kg de nectar, albinele fac *0 000A", adica "ai "ult decat circu"ferinta pa"antului

Perioada de viata a lucratoarei $ucratoarele pot trai pana la un an, ca ur"are a orfanizarii, sau cand depun un efort "ai "ic ;n coloniile nor"ale, si in sezoanele bune, ca ur"are a activitatii intense, lucratoarele traiesc "a.i" doua( trei luni? in "od obisnuit de fapt trei( patru sapta"ani Obiceiurile lucratoarelor' Printre albinele aceleasi colonii pute" vedea unitate si intelegere cu un grad de perfectiune ca nicaieri in alta parte Toate albinele au un singur scop si a"bitie si anu"e prosperitatea fa"iliei Din acelasi "otiv lucratoarele inspecteaza albinele din prea9"a $e e.a"ineaza si in cazul in care au convingerea ca sunt straine le inteapa de "oarte, c6iar daca asta ar inse"na si propriul sacrificiu Poli or!is ul albinelor Diferenta dintre lucratoare si "atci provine nu"ai de la for"a diferita a celulelor in care au crescut si a 6ranei diferite ,ine indrazneste sa spuna astaC Daca in discutie se afla nu"ai dezvoltarea inco"pleta, pute" accepta influenta "ediului si a 6ranei 0e regasesc insa divergente intre "atci si lucratoare care nu pot fi atribuite conditiilor sau leaganului Albinele poseda in "od cert organe de colectare a polenului si producere a cerii care nu se regasesc la "atci, iar ele in "od cert poseda organe care nu pot fi regasite la albinele ase.uate Aceste diferente nu pot fi puse pe sea"a conditiilor Pot fi puse nu"ai pe sea"a albinelor doici care stiu din instinct ce trata"ent sa aplice larvelor ce ur"eaza sa fie lucratoare spre a le inzestra cu organele necesare? ele stiu de ase"enea ce up(grade(uri sau atrofieri ale organelor necesare sa faca larvei spre a(si putea indeplini functiile "aternale Trebuie sa accepta" ca albinele doici au ui"itoare abilitati, daca vre" sa e.plica" poli"orfis"ul albinelor

Ce pute

observa in jurul stupinei

,and te"peratura este favorabila secretiei de nectar, este usor de observat activitatea albinelor in ca"pul "uncii ori pe scandura de zbor si fara pericolul de a fi intepati, iar cei ce stau departe de stupi nu au cu" sa fie intepati nici ei Pute" c6iar sa ne recunoaste" albinele si asta ori pentru ca ni"eni nu are acest soi de albine in zona ori pentru ca inainte de a parasi stupul, le(a" presarat cu vre(un fel de pudra, faina spre e.e"plu

'

Albina la cules de nectar Nectarul ;nainte de toate nectarul este cel vizat de albine $a sosirea pe o floare albinele despart petalele si(si vara capul inauntrul florii e.tinzand li"ba si sorbind picatura de nectar Albina se "uta i"ediat pe alta floare si reia procesul De tinut cont ca #cu cat nectarul va fi "ai intens cu atat va creste nu"arul de culegatoare? ca albinele pare sa viziteze o singura specie de flori?ca prefera anu"ite specii de flori si ca le ignora pe cele vizitate de9a de alte albine Albinele e.trag nectarul nu"ai din flori, uneori insa si de pe alte portiuni din planta, de pe stipela de "azaric6e spre e.e"plu, si in sezonul calduros de pe frunzele de ste9ar, "esteacan, fag, plop, tei etc Acest din ur"a nectar se nu"este "ana Polenul Albinele colecteaza de ase"enea polen pe care il folosesc in 6rana larvelor Albinele care culeg nectar cu siguranta cara si polen, posibil in "od involuntar, dar in "od cert sunt si albine care culeg nu"ai polen, fara nectar Albinele colecteaza polenul cu "andibulele si(l aduna in bulgarase dupa care il preiau cu picioarele din fata si(l depoziteaza in cosuletele de pe picioarele din spate 0unt anu"ite flori, cu" ar fi "atura sau garoafa unde este asa de "ult polen incat albinele sunt acoperite co"plet in el -u o sa gasi" niciodata polen de culori diferite adus de albina la un dru" De aici rezultand ca albinele viziteaza doar o singura specie de flori la un zbor 0ti" asta pentru ca culoarea polenului variaza de la o planta la alta Propolisul ,ulegatoarele aduna si propolis de pe "ugurii anu"itor specii de plante, spre e.e"plu anin, plop, "esteacan, salcie, ul" etc Propolisul este un "aterial rasinos, transparent si lipicios Albinele il aduc in "ici ga"a9oare ca pe polen ;l folosesc la astuparea crapaturilor si u"plerea anu"itor spatii

'

Apa ;n final, culegatoarele aduc apa, pe care o folosesc pentru diluarea 6ranei albinelor tinere si probabil si pentru lic6efierea "ierii cristalizate Albinele au preferinte ciudate# picaturi de roua, apa de "are, apa "urdara de balegar din apropierea fer"elor

Ce pute

observa la urdinis

Atunci cand te"peratura per"ite, pute" observa trantori sau albine lucratoare la zbor Trantorii Trantorii ies la zbor nu"ai in perioadele calde ale zilei Au un zbor zgo"otos si greoi si nu aduc nici polen nici nectar Lucratoarele Atunci cand te"peratura este in 9ur de + 0,, pute" vedea albine lucratoare la urdinis facand diferite "unci Bnele din ele fac de garda sau ventileaza aerul altele fac curatenie sau sunt culegatoare Pa#nicii stupului Albinele de paza intra si ies pe urdinis in continuu &le inta"pina orice albina vine si nu ii per"it accesul in stup decat dupa ce ii recunosc, fara indoiala, "irosul &le gonesc albinele straine, care arata la fel, si care incearca sa intre in stup sa le fure "ierea De ase"enea ur"aresc viespiile de tot felul sau fluturii de "olie care incearca, cateodata, sa patrunda in stup %entilatoarele 0pre seara, in zilele calduroase, in special daca peste zi a fost adus "ult nectar, in afara de paznici, stau albinele ventilatoare, fer"e cu capul spre stup, prironite in picioruse Bat puternic din aripi ventiland aerul cu un zgo"ot ce se poate auzi si la o oarecare diatanta de stup :olul lor este sa ventileze aerul scazand te"peratura din stup, accelerand evaporarea nectarului proaspat adus In$rijitoarele Di"ineata, in special pri"avara, albinele pot fi vazute carand resturi sau albine "oarte din stup Acestea sunt cele ce se ocupa cu curatenia Cule$atoarele ;n final, vo" vedea culegatoarele cu" isi iau zborul &le dispar repede, fara ezitare, spre florile pe care le au de9a in "e"orie 0e intorc ingreunate, uneori aterizand in iarba din 9urul stupilor, deoarece sunt pline cu nectar Altele se intorc avand bulgarasi de polen pe picioruse, galbeni sau de alta culoare, dupa sta"inele florii vizitate Orientarea ;n zilele calde, in special dupa cateva zile de ploaie, de cele "ai "ulte ori pute" vedea albine zburand in cercuri din ce in ce "ai "ari in 9urul stupilor Acestea nu sunt culegatoarele ci albine tinere iesite sa faca cunostinta cu stupul si pozitia lui Acest zbor se c6ea"a ,, zbor de orientareFF < la noi, in vorbirea populara, ,,ies la joc'' n.tr=
'

;n fata# albine "oaret scoase afara ;n "i9loc, doi trantori "ai scurti si "ai grasi ;n dreptul urdinisului, doua lucratoare cu polen pe picioruse

;n fata# o albina paznic controland o alta albina ;n dreptul urdinisului# albine ventilatoare

Albine facand ,,barbaFF

'

(arba Atunci cand este foarte cald, albinele elibereaza spatiul ocupat din stup, iesind pur si si"plu afara, for"and un grup agatat cu piciorusele ce se prelinge de la urdinis pana pe posta"entul stupului ;n aceasta situatie spune" ca albinele fac barba Albinele fac de ase"enea barba si atunci cand se pregatesc de roire

Ce pute

vedea in interiorul unui stup

)a$uri Pri"ul lucru de care ave" parte intr(un stup sunt foile de ceara cu cavitati regulate Aceste foi se nu"esc faguri ,avitatile se nu"esc celule sau alveole Bnele sunt abia la inceput de constructie, altele sunt ter"inate 0patiul dintre faguri este de apro.i"ativ un centi"etru Celulele ,elulele au diferite di"ensiuni ,elulele trantorilor sunt "ai "ari, cele ale lucratoarelor, "ai "ici !bservati si cateva celule neregulate ce se c6ea"a celule de tranzitie Apoi cateva celule cu for"a deosebita ce aduc a aluna de pa"ant <noi spunem a ghinda n tr.= !ua si larve 0us# celula neter"inata c, dedesubt regina a eclozionat nor"al ur"atoarea ocupata cu o regina iar 9os o botca roasa in regina a fost o"orata d

'

>aguri in faza de constructie 8azut din fata si din lateral ,elulele pot fi acoperite, caz in care sunt capacite ,ele necapacite pot fi goale, sau sa contina oua, larve, polen sau "iere ,elulele contin puiet cand sunt bo"bate si "ate, si "iere cand sunt plate si stralucitoare

0tanga# celule de trantor Dreapta# celule de lucratoare ;n "i9loc#celule de tranzitie Locatarii ;ntr(un stup ave", bineinteles, o regina, cateva albine lucratoare si cativa trantori A" discutat de9a despre asta in capitolul anterior
'

:egina nu are alta "isiune decat sa depuna oua $ucratoarele in sc6i"b au o "ultitudine de "unci de facut# sa 6raneasca regina si larvele, sa aduca nectarul, polenul, propolisul si apa, sa curete celulele fagurilor Trantorii sunt i"prastiati peste celulele cu puiet, aparent fara nici o treaba, probabil incalzindu(l Daca stupul e desc6is in perioade foarte calduroase, trantorii se regasesc pe la colturile stupului, in asa fel incat sa nu obstructioneze cu"va lucratoarele

Proble ele stuparitului

-u poate fi negat faptul ca stuparitul este o activitate utila si placuta Atunci de ce nu se dezvolta "ai "ultC -u sunt peste tot albine acolo unde sunt flori de polenizat si nectar de adunat? cel putin nu destule Pri"a proble"a ar fi ca albinele inteapa ,o"ple.itatea ec6ipa"entelor apicole si a te6nologiilor ar fi alta ;n final, principala proble"a ar fi ca castigurile par a fi prea "ici pentru a "erita sa te apuci de apicultura -oi a" scris aceasta carte avand in vedere sa eli"ina" toate aceste obstacole 8a vorbi" de blandetea albinelor 8a da" desenele stupului profitabil 8a arata" o "etoda si"pla care e si econo"ica in acelasi ti"p Daca veti ur"a sfaturile noastre, va asigur ca veti obtine un profit bun

0us# celule cu "iere, capacite ,apaceala plata si stralucitoare

'

Stanga: celule capacite de trantor, "ate si e.tre" de bo"bate Dreapta# celule de lucratoare, bo"bate si "ate !uale sunt orizontale in pri"a zi la depunere, inlinate a doua zi si culcate pe fundul celulei in cea de(a treia Di"ensiunea larvelor din celule e in raport cu varsta lor Stuparitul !ara intepaturi Pri"ul obstacol, raspandit pretutindeni, ar fi intepaturile albinelor Pute" discuta despre albine ore intregi, in orice tara si pe orice treapta a societatii Peste tot si intodeauna ave" parte de urec6i atente Albinele sunt prietenoase dar si cei "ai buni prieteni ai lor nu le tin pentru ca le e frica de intepaturi ;ntepaturile par a fi, intradevar, for"idabile Asa sa fieC Albinele sunt uneori "altratate, lovite de seceri sau calcate de ani"ale pe pa9isti, dar cu toate acestea acolo nu inteapa ;ncercati un e.peri"ent# pe cand copacii va sunt in floare, ur"ariti albinele culegatoare cand zboara din floare in floare Daca c6iar vreti sa le si distingeti, presarati(le cu putina faina Dati cate un g6iont albinei, cu degetul? albina va pleca pe alta floare 7ai dati unul si vedeti ca face la fel Puteti continua acest 9oc cat ti"p doriti Albina se infurie abia dupa ce(si u"ple gusa cu nectar ;nsa nu te inteapa niciodata Ati vazut stupari profesionisti lucrand in "i9locul albinelor fara frica, aparent fara nici o precautie, c6iar fara "asca pe cap
'

;n pri"a editie a acestei carti, a" reprodus nu"eroase fotografii ale activitatii de peste an, inclusiv transferul albinelor din cosurile de papura, activitate ce se ter"ina, de regula, batand cu batul in cos 0e pot vedea in fotografii albinele in cauza? stuparul nu poarta "anusi sau "asca, inar"at doar cu un biet afu"ator Bing6a" si 9os la picioare, la desc6iderea fiecarui stup, stand linistit pe cainele "eu, dragul Polo, un cocker spaniel latos si cu urec6ile "ari -u era nevoie decat de o singura albina pentru crearea disconfortului Bna din acele fotografii apare aici

Asadar, albinele nu sunt rele prin natura lor -u"ai ca albinele au o treaba de facut, sa(si intretina fa"ilia si sa o faca sa prospere, aducand nectar si aparandu(l ;ar pentru a(si apara fa"ilia si "ierea, sunt dotate cu o ar"a puternica(intepatura cu venin Acesta e folosit i"potriva oricarui ina"ic, real sau aparent, cu o viteza de care ni"eni nu stie cu" sa scape si cu o forta in fata careia nici "asca, nici "anusile sau g6etele, si nici 6ainele groase nu ii pot face fata Asa ca stuparul, oferind albinelor sale casa potrivita, provizii suficiente si prezentandu(se ca un prieten al lor, va fi usor acceptat de catre albine si dupa cateva "o"ente de interactiune, poate sa le scuture sau perieze, fara frica, asa cu" se si face de obicei -u cunosc nici un ani"al cu care sa(ti per"iti sa te porti atat de aspru As putea descrie doua tipuri de persoane cu risc "ai "are la intepaturi ;n pri"ul rand persoanele violente? violente in gesturi, violente in li"ba9
'

Apoi sunt acele persoane ce e"ana un "iros puternic(placut sau nu 0pre e.e"plu, oa"enii cu o respiratie urata, "iros ce poate proveni de la o dentitie proasta, sto"ac bolnav, c6iar alcoolis", sau oa"eni "urdari ori parfu"ati Toti ceilalti pot intretine albine fara tea"a de a fi intepati, cu o singura conditie# sa nu(si trateze albinele ca pe ina"ici Acest lucru va fi cu putinta pentru toti cei ce vor ur"a "etoda "ea, fiecare pas pe care il descriu, intr(o "aniera precisa si detaliata ;n ciuda afir"atiei "ele despre blandetea albinelor, accept ca sunt cu siguranta si persoane nelinistite atunci cand o albina se apropie de fata lor descoperita Din acest "otiv, cu "etoda "ea, reco"and utilizarea "astii, care sa dea stuparului siguranta ca nu va fi intepat pe fata 7etoda "ea, reduce sau eli"ina riscul de intepaturi Transferul albinelor dintr(un stup intr( altul se face la o oarecare distanta fata de stupina Pe ti"pul acesta , albinele sunt la distanta fata de albinele stupilor vecini sau culegatoarele stupului transferat -ici un fagure cu albine nu este transferat 0tuparul nu poate stalci sau irita albinele ,onfor" activitatii de peste an, stupul e desc6is o singura data, la recoltat ;ata de ce puietul si cuibul nu se raceste iar albinele nu au "otive de iritare Pute" practica stuparitul fara pericolul de a fi intepati -u ezit sa spun ca atunci cand un stupar e intepat de albine ar fi bine sa se intrebe ce greseala a savarsit Ale$erea stupului' ;n afara de adaptarea la intepaturi, o a doua dificultate pentru incepatori este alegerea stupului si intretinerea acestuia 0unt o "ulti"e de stupi si toti au entuziasti si oponenti Aceasta dificultate poate fi evitata si va spun cu" Nu e&peri entati' &ste ceva obisnuit sa auzi incepatori spunand asa? o sa incerc doua sau trei "odele curente de stupi, le voi studia si voi vedea care e "ai bun -u"ai ca viata e scurta, in special viata activa ;n afara de cazul in care sunteti privilegiat, nu o sa puteti trage o concluzie definitiva Pentru a testa diferiti stupi, acestia trebuiesc studiati in aceeasi stupina, sub aceeasi atenta ingri9ire, "ini" '0('2 buc din fiecare, pe o perioada de '0 ani $uati(o si altfel, este nevoie ca acesti stupi sa se afle in aceleasi conditii de a"plasa"ent pentru a putea trage o concluzie "edie Peste acesti '0 ani, "ulti observa ca un stup se co"porta perfect iarna, spre e.e"plu, iar altul "ai bine vara Astfel se va incerca co"binarea avanta9elor pe care ti le ofera cele doua siste"e studiate -oul stup creat va necesita alti '0 ani de studiu Peste acesti '0 ani poti constata ca stupul nou creat e foarte bun pentru albine, raspunzand perfect cerintelor lor, dar dezavanta9os pentru stupar pentru ca cere prea "ulta atentie ;ti trebuie atunci un nou e.peri"ent ! sa(l faciC ,a a"ator, sa faci ase"enea e.peri"ente ai "ulte satisfactii Aceste e.periente le(a" facut si eu in "ulte ore placute ,ei ce vor sa produca in sc6i"b sau sunt nevoiti sa o faca, ar face bine sa le evite
'

Sisteme de stupi studiate in stupina mea: ' Duvauc6elle 2 8oirnot, stup cu doua fa"ilii pe opt ra"e 2 0tup 8oirnot pe '0 ra"e * 0tupul Dadant(Blatt / 0tup $a5ens cu doua colonii pe ) ra"e si "agazin G 0tupul $a5ens pe '2 ra"e cu "agazin Proble a s!aturilor de la altii Bineinteles, stuparii cand scriu sau vorbesc, reco"anda stupul pe care ei de9a l(au ales, l(au inventat sau l(au perfectionat -u"ai ca dragostea parinteasca e oarba Apicutorii nu(si vad defectele stupului 0i va duc in eroare fara sa(si dea sea"a &.ista o pasiune care conduce u"anitatea, nu"ele ei este vanitatea Hai sa(i spune" narcisis" <auto iubire= Aceasta auto iubire opreste stuparul sa ad"ita ca stupul e gresit, pana nu constata el singur lucrul acesta 8a va spune voua in sc6i"b ca da rezultate e.celente 0i continua sa(si repete greselile pana nu accepta ca ceva este in neregula 0i fara sa gandeasca ca va induce in eroare, va garanteaza recolte a"etitoare ;n final nu veti fi decat deza"agit Trebuie sa accepta" si faptul ca anu"ite interese conduc in "od cert apicultorii &i n(ar vrea sa le creasca concurenta, asa ca va vor reco"anda e.act ceea ce dispretuiesc ,onstructorii de stupi, pe de alta parte, vor fi "otivati sa reco"ande acel stup care se preteaza la productia de "asa Acesta da profitul "a.i" ;ntodeauna este cel "ai bun ,el "ai bine este sa nu te iei dupa ni"eni &ste ca si cu" ar avea cineva pretentia ca e in "asura sa spuna el care e cel "ai bun stup
2

Bazeaza(te pe tine, pe principiile apicole si stiintifice unani" acceptate, si nu vei fi deza"agit

Sisteme de stupi studiate in stupina mea (continuare)#7 0tupul $a5ens pe ) ra"e + 0tupul 3arr5 pe '2 ra"e, in pat cald ) 0tupul ,ongres cu ra"a ingusta 200.*00""< inalti"ea 200""=, pe '0 ra"e '0 0tupul ,ongres cu ra"a ingusta 200.*00""<inalti"ea 200""=, pe + ra"e '' 0tupul Popular <Warre n tr=, cu ra"e "obile '2 0tupul Popular cu faguri ficsi <unul dintre prototipuri=

%aloarea s!atului

eu

Pentru "ai bine de 20 de ani, a" studiat in stupina "ea principalele siste"e e.istente, dupa cu" se vede si in i"agini A" in stupina apro.i"ativ 2/0 stupi de diferite "odele A" avu ti"p sa(i co"par De la inceput va spun ca nu vreau sa("i i"pun siste"ul ni"anui Pentru a evalua stupul si "etoda "ea de lucru, fructul rezultat, nu va voi i"pune nici "unca "ea nici rezultatele obtinute 8a voi da cel "ai si"plu, "otivele superioritatii lui, "otive bazate pe principii apicole si stiintifice incontestabile 7ai "ult de atat, c6iar atunci cand va prezint stupul, nu a" nici un interes personal sa o fac
2

Cel

ai bun stup

Apicultura de cercetare 8reti sa studiati albinele cu" pleaca si vin la stupC Pentru a face aceasta va trebuie un stup cu gea"uri? dar aveti nevoie sa studiezi si ung6erele, colturile ;n acest caz e nevoie de un stup cu ra"e, si inca cu ra"e "obile Adica ra"ele sa se desfaca precu" paginile la carte Acesta este stupul pe care >rancois Hubert l(a folosit pentru fai"oasele sale observatii Acest stup este scu"p si nu aduce nici un profit &ste sacrificiu pentru stiinta Apicultura de productie Pe de alta parte, vreti sa obtineti de la stupul dvs "iere garantata, naturala si care sa coste "ai putin ca la "agazinC 8reti sa porniti o activitate intelectuala care sa va 6raneasca pe dvs si fa"ilia dvsC ;n acest caz aveti nevoie de un stup ieftin, care necesita putina "unca si care i"plicit da o "iere ieftina -u"ai stupul cu faguri ficsi va va da aceste rezultate Ratiunea pentru care va dau acest s!at' Acest sfat ar trebui sa va para nec6ibzuit avand in vedere nu"arul "are de stupi cu ra"e "obile aflat pe piata, atat spre vanzare cat si in e.ploatare 1anditi(va la acest aspect# ,are este stupul "odern care nu a fost abandonat dupa cativa ani de e.ploatareC Profesori, preoti etc , persoane cu suficient ti"p liber la dispozitie 0i cati apicultori, care pe langa stuparit, nu s(au apucat si de alte treburi, cu" ar fi constructia stupilor, a utila9elor etc C Toate siste"ele au deza"agit repede, si asta din cauza ca nu si(au 6ranit proprietarii 7ai "ult de atat, nu e nevoie de studii sofisticate sa faci co"paratie intre costul unui stup si lipsa sa de valoare 8a fi foarte scu"p, v(a" spus de9a & suficient sa calculezi cat costa sa(l instalezi, ce ti"p e necesar pentru intretinerea lui pana sa tragi o conluzie, si daca nu esti de9a apicultor, iti spun dinainte (costa prea "ult ,ostul ra"elor si accesoriilor poate fi gasit in cataloagele fabricantilor -u vo" pierde ti"pul cu ele 8o" lua in considerare nu"ai nu"arul de ore de "unca necesar pentru fiecare siste" Tipurile de stupi -u"arul de tipuri de stup continua sa creasca 0e taie ' c" aici si se adauga acolo :a"ele trec prin toate for"ele geo"etrice posibile si definesc un nou stup care va fi cu siguranta "ai bun decat un altul, asa incat apicultorii au o noua oportunitate Aceasta oportunitate insea"na o noua investitie, deoarece orice "odificare presupune si o "arire a costului de fabricatie De cele "ai "ulte ori noii stupi nu constituie un nou siste" de lucru intrucat nu au la baza principii apicole noi ;nsa "ulti apicultori sunt obsedati de inventii &i doresc sa sc6i"be ceva la propriul stup ,6iar si 0tupul Popular <Warre= a suferit de9a de pe ur"a inventatorilor Acestia sustin ca l(au inbunatatit, dar inbunatatirile de care a" auzit sunt inutile, unele daunatoare iar cateva absurde ;n fapt stupii de pe piata po fi i"partiti in patru categorii# Dadant, 8oirnot, $a5ens si 0tiubee

Stupul "adant

,6 Dadant <din L*Apiculteur= 0tupul Dadant are '2 ra"e >agurii au ur"atoarele di"ensiuni# inalti"e 2GG""? lungi"e *20""? "agazinul cu inalti"ea ra"elor la 9u"atate Popularitatea sa ;"ediat ce a aparut, stupul Dadant a avut un "are succes Persoane deziluzionate spun despre francezi# ,,pofticiosi, inconstanti, dornici de nou si la "oda, ei ur"eaza orbeste nu nu"ai cele "ai serioase dar si cele "ai neserioase lucruriFF Bn diplo"at a spus#,,francezii sunt niste prunci "ari care accepta fara ezitare ceea ce spune altcineva despre ceva necunoscutFF ;ar un istoric a scris# ,,francezii au "ania de a lauda ceea ce vine din afara si de a se debarasa de ceea ce au acasaFF De ase"enea, Dadant a fost francez prin nastere si a trait in A"erica 7ai "ult de atat, stupul Dadant pe care il folosi" nu este acelasi pe care l(a folosit c6iar Dadant ;ar Dadant a fost "ai "ult fabricant de foi de faguri decat apicultor -i"eni nu e ingri9orat de asta ;n plus, stupul Dadant oferea ceva co"erciantului Afacerea pornita a proliferat Au co"andat cu totii Dadant pentru ca stupul le crea si posibilitati de trai ,u cosurile de papura nu aveau nici o sansa ;n final trebuie sa accepta" ca ra"ele Dadant s(au pretat foarte bine la centrifugat, o inventie utila si incontestabila -u este de negli9at insa faptul ca cu cateva "odificari, centrifuga poate fi utilizata si la stupii ficsi
2

"i ensiunile sale ,u siguranta stupul Dadant necesita "ai "ult le"n decat un stup 200.200"" ;ar le"nul este scu"p ;n plus, pri"avara, cand fa"ilia vrea sa(si e.tinda puietul, are de incalzit o suprafata de 2000c"p fata de )00c"p cat e in stupul nostru 7ierea este singurul "aterial co"bustibil Albinele sunt suprasolicitate datorita suprafetei "ari, de unde rezultata si nevoia unei rezerve "ai "ari de "iere Ra ele Bnii oa"eni vad ra"a ca fiind esenHiala pentru tinerea sub control a fa"iliei de albine, pentru tratarea bolilor si pentru e.tracHia "ierii -u"ai ca eu vad ra"a ca fiind principala cauza a bolilor Prin facilitarea vizitelor in stup, de fapt sporeIte aceste vizite care e.tenueazJ albina prin nevoia de restabilire a te"peraturii, slJbind fa"ilia si "Jrind Iansele de inbolnavire -u este nevoie de ra"e pentru a evalua cantitatea de "iere din stoc Daca toa"na lipseIte rezerva necesara, ni"eni nu(si "ai bate capul cu ele -u este nevoie de ra"e pentru a evalua starea coloniei Daca albinele aduc polen atunci este si puiet este si "atca Toate sunt bune -u"Jrul de albine care sosesc si pleacJ indica puterea fa"iliei Daca nu"Jrul de culegJtoare scade, cel "ai bine este sa KnlocuieIti fa"ilia respectiva cu un roi natural sau artificial Daca in ti"pul acestui proces veHi observa un "iros greu sau desco"punerea puietului, atunci se i"pune dezinfecHia stupului prin fla"bare sau spJlare pana la le"n &ste "ult "ai econo"ic decLt toate trata"entele reco"andate, care "ai degrabJ sunt indicate pentru cercetJtori -u este nevoie de ra"e nici la e.tracHia "ierii -oi ave" colivii adaptate care ne Knlesnesc e.tracHia ;n aceste colivii stau fagurii si nu se rup Perfor"antele sunt la fel de bune ca si la fagurii cu ra"e Atunci susHinJtorii ra"elor sa se Kntrebe singuri# cat ti"p ra"an ra"ele "obile dupJ ce au ieIit din atelierC Doi ani cel "ult Pentru cei "ai "ulti stupari, daca nu fac revizia de pri"Jvara, ra"ele curLnd sunt lipite una de alta si de pereHii stupului Deci, de ce sa folosi" ra"eC ,a la orice ra"a si ra"ele Dadant necesita prelucrare prin rindeluire, pentru a facilita curatarea pri"Jvara ;n plus, se cere un grad ridicat de precizie in e.ecuHie &ste nevoie de 7,/ "" intre peretii interiori ai stupului si ra"e, si de pastrarea acestei distante in ti"p Daca spaHiul scade la / "" albinele il propolizeaza, iar in spaHiul "ai "are de '0 "" albinele construiesc faguri -evoie de precizie se adJuga la costul total al stupului 7ai "ult, stupul Dadant are o ra"a lunga si Kngusta ,ele '+ kg de "iere distribuite pe '2 ra"e, cu greu asigura ' kg pe "i9loc 8a fi "iere "ai "ult spre "arginea ra"ei si "ai putin spre centru 16e"ul de albine va ierna pe una din "argini, fata sau spate, de regula pe cea e.pusa la soare DupJ ce consu"a "iere din parte in care se afla, g6e"ul trebuie sa se "ute in cealaltJ e.tre"itate a ra"ei unde inca "ai sunt rezerve ;n cazul in care te"peratura va fi 9oasa, albinele nu vor fi in stare sa facJ aceasta deplasare deoarece nu vor gJsi proviziile necesare de "iere si pe "i9locul ra"ei 8or
2

"uri de foa"e in locul in care se afla, c6iar cu rezervele langa ele Acesta este "arele dezavanta9 al stupilor cu ra"a Kngusta si lunga ;n sfLrIit, ra"a "JreIte considerabil volu"ul interior al stupului A" arJtat de9a acest dezavanta9 )a$urii arti!iciali >agurii artificiali utilizati in stupul Dadant sunt scu"pi Accesoriile pe care le cere sunt scu"pe ;nsar"area e o pierdere de vre"e si ia si ti"p >agurele artificial e un "are consu"ator de ti"p si bani, "arind costul general al stupului, respectiv al "ierii ;n lipsa de cules, fagurii artificiali iti returneaza foarte putin din banii c6eltuiti, econo"isand doar o "ica parte din "iere, nereturnand ni"ic din ti"pul pierdut, albinele lasand de cele "ai "ulte ori fagurii asa cu" i(a" pus $a "arile culesuri, pentru ti"pul in care albinele pot trage faguri, foile de ceara "ai "ult dauneaza decat a9uta ,eara nu este altceva decat transpiratia albinelor, iar pe ti"pul culesului intens, albinele transpira oricu" abundent, deoarece intodeauna depun tot efortul in "unca lor >agurele artificial in acest caz este fara rost, ba c6iar daunator, i"piedicand albinele sa construiasca un fagure vertical si unifor" ! ra"a insar"ata cu fagure artificial, introdusa in stup, si"te i"ediat diferenta de te"peratura de la baza la varf ,eara si sar"a suport ur"aresc aceasta diferenta de te"peratura si se defor"eaza >ara faguri artificiali, albinele isi construiesc fagurii confor" nevoilor lor, din cea "ai buna ceara <nu"ai a lor= si la o grosi"e nor"ala ;ntarindu(l "ai "ult cu cat il e.tind "ai "ult Aceasta este ratiunea pentru care nu folosi" fagure artificial -e "ultu"i" sa lipi" o fasie de /"" din ceara naturala 0i nu lipi" acest starter din dorinta de a econo"isi "iere ci pentru a incura9a albinele sa(si construiasca fagurii pe aceeasi directie si pentru a fi stuparului "ai usor Popularea stupului Pentru a popula un stup Dadant, un roi de 2 Ag este insuficient, cu atat "ai putin unul de ',/Ag Trebuie sa folosesti un roi de *Ag Bn ase"enea roi nu se gaseste pe piata Bn roi de 2 Ag necesita doi ani pentru a lua ceva de la el ;n stupul nostru un roi de 2 Ag isi cladeste fagurii in pri"ul an si va da si o productie in 2 luni de la instalare Podisorul 0tupul Dadant are cuibul acoperit cu scandura sau panza i"bibata in ulei Dar in orice stup ave" u"iditate ca ur"are a evaporarii nectarului si a respiratiei specifice ani"alelor Aceasta u"iditate incalzita de g6e"ul de albine, se ridica deasupra ra"elor, se opreste in dreptul podisorului neputind sa(l strabata, se raspandeste spre peretii stupului, acolo se raceste si sub for"a de ceata cade pe ra"ele din e.terior, deteriorandu(le ;ata de unde apare pierderea Aceasta ceata "entine g6e"ul de albine in per"anenta u"ed 0i nu e sanatos Acoperisul nostru care acopera ra"ele, evita aceasta pierdere si ur"areste sanatatea albinei
2

Stupul siste atic+ Bna din ra"e, avand foaia de ceara fi.ata, este scoasa din stup Salteluta 0alteluta ce acopera ca"era puietului la stupul Dadant are nu"ai trei(patru centi"etri si este din "aterial te.til, pusa deasupra Aceasta grosi"e este insuficienta sa(si indeplineasca rolul de izolator 7ai "ult de atat, te.tilul izoleaza atata ti"p cat e uscat, in ti"p u"ezeala i"piedicand sa(si faca treaba -oi prefera" cutia noastra podisor de '0c", descoperita deasupra & "ult "ai eficienta iar inlocuirea continutului e si"pla si rapida Revi#ia de pri avara 0tupul Dadant trebuie desc6is, ca de altfel toti stupii cu ra"e, pri"avara in Aprilie in zona Parisului, dupa a"iaza pana in ora 2, si doar pe vre"e buna & i"portant de spus ca fa"ilia e prea putin e.tinsa ori ca vre"ea e rece 0i oricu" afara te"peratura e "ai "ica decat in stup Acesta este "otivul pentru care e reco"andat sa se lucreze rapid, si cu toate acestea fara cusur ;n aceasta pri"a interventie se ur"areste curatarea ra"elor si a peretilor stupilor Apoi toate ra"ele vec6i in plus sa fie scoase Albinele detesta spatiile goale Albinele se straduiesc in continuu sa astupe toate golurile, c6iar si cele dintre ra"e si dintre ra"e si pereti Daca propolisul, atat de pe ra"e cat si de pe pereti nu este indepartat in fiecare an, ur"atorul an "anipularea devine anevoioasa si i"posibila in cel de al doile si al treilea an ,a atare se i"pune in aceasta revizie, luarea la "ana ra"a cu ra"a si razuirea propolisului Tot asa si ra"ele trebuiesc departate de pereti si razuiti si peretii !data cu aceasta curatare se scot ra"ele vec6i si negre Daca aceste ra"e sunt pastrate in continuare in cuib, albinele eclozate vor fi din ce in ce "ai "ici, "ai putin apte de "unca si "ai putin rezistente la boli 0e inta"pla insa ca aceste ra"e sa contina puiet 0unte" nevoiti sa le scoate" din "i9oc, sa le plasa" la "arginea cuibului, sa astepta" sa iasa tot puietul si apoi sa le scoate"

Stupul sistematic si "agazinul <lada ingusta= 3os# cuibul Aceasta "unca enerveaza albinele prin faptul ca racind cuibul le obliga" sa consu"e "iere supli"entar spre a restabili cli"atul si sa nu "ai spune" ca si stuparul face o "unca in plus De altfel nu ezita" sa preciza" ca stuparul va trebui sa faca acesta "unca in fiecare dintre cei *0 stupi ai sai in fiecare an 7etoda noastra in sc6i"b reduce revizia de pri"avara spre zero, care "ai "ult de atat, poate fi facuta pe orice tip de vre"e intrucat nu presupune desc6iderea stupului -u e nici un castig sa faci aceasta revizie la un stup la care se zice ca se face ca pe banda rulanta Poate doar in atelierele de ta"plarie, in stupina insa lucrurile stau cu totul altfel E&tinderea !a iliei ,ata vre"e pe ti"pul iernii volu"ul stupului trebuie redus la "ini"u", vara trebuie sa asigure dezvoltarea fa"iliei si depozitarea nectarului Acest lucru presupune adaugarea de "agazine <lazi inguste= Pentru a evita racirea puietului si incetarea ouatului, e.tinderea nu se va face prea devre"e ;ar pentru a evita intrarea in friguri si i"plicit reducerea recoltei, va trebui sa nu intarzie" prea "ult ;n princiu "agazinul se adauga atunci cand toate ra"ele sunt ocupate de albine, cu e.ceptia celor "arginase De ase"enea se va i"pune si adaugarea celui de al doilea "agazin atunci cand pri"ul e u"plut trei sferturi cu "iere Pentru aceasta sunte" nevoiti sa desc6ide" periodic stupul pentru a(l tine sub control ,a sa nu "ai pune" la socoteala ca nu toate fa"iliile se afla la acelasi nivel de dezvoltare Asta
2

presupune desc6ideri repetate, ti"p pierdut, puiet racit, consu" supli"entar de "iere, stresarea si enervarea albinelor ;n "etoda noastra insa, noi adauga" corpuri dedesubt si nu deasupra puietului, fara sa desc6ide" stupul Pute" pune "ai "ulte corpuri odata si cat de devre"e vre", eventual la revizia de pri"avara si independent de starea vre"ii ;n consecinta o for"idabila econo"ie de ti"p Re#ervele de iere Tinand cont de di"ensiuni si de inspectiile necesare, stupul Dadant necesita '+Ag de "iere pentru iernare Dupa unii autori 20Ag ;n stupul nostru o rezerva de '2 Ag este suficienta Diferenta este considerabila ;n lu"ina celor prezentate, nu e nevoie de vaste cunostinta in apicultura ca sa(ti dau sea"a ca prin ad"inistrarea unui stup Dadant, albinelor li se pun siste"atic bete in roate, siste"atic sunt suprasolicitate, peste starea naturala din salbaticie, si consu"a "iere in e.ces Acesta este "otivul pentru care albinele sunt agresive 0i in acelasi ti"p "ai putin rezistente la boli, iar stuparul iroseste cateva kilogra"e de "iere si "ult ti"p

Stupul %oirnot
Abatele 8oirnot <din L*Apiculteur=

Abatele 8oirnot trebuie sa fi avut cunostinta de doi stupi frantuzesti Decouadic si Palteau A gasit cu succes o "etoda, asa cu" a" facut si eu, de e.tractie a "ierii a fagurilor ficsi cu centrifuga ,unostintele si perseverenta sa in alte do"enii arata ca a dus o ativitate corespunzatoare -u"ai ca Abatele niciodata nu a po"enit de acesti doi stupi >ascinat de avanta9ele centrifugii a acceptat fara ocolisuri ra"a pentru centrifugare Dar nu a acceptat stupul Dadant sub for"a in care i(a fost prezentat ;(a inteles defectele
2

"i ensiunile 0tupul Dadant incanta pe oricine la pri"a vedere Dupa cateva observatii de"ne de toata lauda, Abatele 8oirnot a tras concluzia ca '00 d"p de faguri ofera suficient spatiu unui stup, suficient pentru iernare si pri"avara Acesta este spatiul pe care l(a dat stupului sau si care este superior unui stup Dadant Inalti ea si lati ea Abatele 8oirnot a dat o for"a adanca ra"ei sale in asa fel incat albinele sa aiba tot ti"pul acces la rezerve cand sunt in g6e" ;n felul acesta nu "ai sunt "ortalitati in prezenta rezervelor Abatele 8oirnot a dat o for"a patrata stupului sau, pentru ca e cea "ai apropiata de cilindru, for"a in care distributia caldurii este cea "ai eficienta, dar care e prea scu"p de reprodus >or"a patrata per"ite si a"plasarea in pat cald sau rece, dupa preferinta Bn "ic avanta9 Abatele 8oirnot a dat de ase"enea stupului si o for"a cubica, pentru ca se apropie de sfera, o for"a in care lu"ina este cel "ai bine distribuita Aici Abatele 8oirnot a facut o greseala ;ntr(un stup noi nu ur"ari" distributia lu"inii Albinele nu vor decat intuneric in stup ;ar aceasta for"a cubica l(a i"piedicat sa(si pro"oveze ra"a, asa cu" a facut(o De $a5ens ! eroare nefericita Lar$irea cuibului Abatele 8oirnot a vazut de ase"enea si nea9unsul e.tinderii la stupul Dadant Din acest punct de vedere s(a "ultu"it sa(si reduca "agazinul la '00"" ! prea "ica co"pensatie Popularea stupului si re#ervele Tinand cont de di"ensiunea 0tupului 8oirnot, un roi de 2Ag este suficient pentru populare iar o rezerva de '/('GAg "iere este suficienta pentru iernare Acestea sunt doua avanta9e i"portante Dar sa nu uita" ca in stupul nostru o rezerva de '2Ag este suficienta pentru iernare ;n afara de avanta9ele pe care le(a" prezentat, 0tupul 8oirnot "entine toate defectele 0tupului Dadant, incluzand# ra"ele, foile arificiale de ceara, salteluta, revizia de pri"avara, largirea cuibului, rezervele de iernare si podisorul

Stupul La,ens
$a fel ca abatele 8oirnot, 7 de $a5ens a dat ra"ei sale o inalti"e de 270"" &ste c6iar "ai buna ca la 8oirnot care are nu"ai 220"" ,u o asa ra"a, inca "ai buna ca a lui 8oirnot, albinele au in per"anenta rezervele langa g6e"ul de iernare -u se inregistreaza "ortalitati peste iarna avand rezervele in stup 0tupul de $a5ens, redus cu diafrag"a despartitoare la ) ra"e creaza un "ediu perfect pentru iernare Di"ensiunea ra"ei $a5ens 270.2'0"" se apropie de doi faguri suprapusi din stupul nostru *00.200"" <unde 400 este inaltimea iar 300 lungimea n.tr =
2

De $a5ens <din L*Apiculteur= Popularea stupului si re#ervele de iernare ;ntr(un 0tup $a5ens despartit la ) ra"e cu diafrag"a, un roi de 2kg este suficient iar o iernare se face pe '/('7Ag de "iere :e"arcati ca din nou ave" intre 2 si / Ag "ai "ult ca in stupul nostru Lar$irea cuibului 7 de $a5ens a inta"pinat de ase"enea "ari proble"e prin plasarea unui "agazin ca la Dadant &ste evident ca a eli"inat acest nea9uns adaugand ra"e de o parte si cealalta a cuibului 7 de $a5ens a facut o greseala Atunci cand albinele u"plu cu "iere ra"ele din i"ediata apropiere a cuibului cu puiet, ele nu "ai trec si la ur"atoarele goale Aceste ra"e trebuiesc atent ur"arite ,u" s(au u"plut 9u"atate cu "iere cu" trebuiesc "utate la perete si puse altele goale in loc Altfel albinele roiesc ca din lipsa de spatiu disponibil Prin largirea cuibului proble"ele nu se di"inueaza, ci din contra 0tupul de $a5ens nu are decat avanta9ul ra"ei adanci 0cotand acest avanta9 pastreaza aceleasi defecte ca si stupul Dadant incluzand# ra"ele, fagurii artificiali, podisorul, salteluta, revizia de pri"avara, largirea cuibului si cantitatea de "iere pentru iernare Observatii 0e fac referi la 0tupul $a5ens ca la un stup siste"atic "odern 0e inplinesc insa /0 de ani de cand a" abandonat stupul pe ) ra"e cu "agazin & bun pentru iernare, dar sunt rare cazurile cand albinele urca in corpul de sus ;n partea de sus a ra"ei adanci din catul de 9os se regaseste "ierea cuibului Albinele dispretuiesc ca treaca peste "iere in corpul de sus Prefera sa roiasca
2

Co binatii de stupi
Stuparit !ara principii -u pot ignora faptul ca proprietarii de stupi nu ad"inistreaza stupii confor" principiilor descrise anterior &i trantesc un roi intr(un stup Pri"avara adauga un "agazin Toa"na recolteaza "ierea din "agazin 0i asta e tot ;ntr(un ase"enea stup se regaseste prea "ulta "iere peste puiet iar albinele roiesc din lipsa de spatiu 0au la fel de adevarat, este prea putina "iere ar albinele "or de foa"e sau sunt salvate cu sirop de za6ar, ceea ce e la fel de daunator Albinele eclozate din fagurii vec6i sunt slabe, putin rezistente la boli si sunt o pri"e9die pentru stupinele din 9ur :a"ele din corpul de 9os devin c6iar fi.e Stuparit lo$ic 0tupul siste"atic nu ar trebui sa se regaseasca la ase"enea stupari &i ar trebui sa adopte stupul co"binat 0tupul co"binat se co"pune dintr(o cosnita cu faguri ficsi si un "agazin cu ra"e "obile Partea de 9os sau cuibul poate fi din paie, rac6ita sau le"n

Stiubei <cosnita= co"binat cu un "agazin ,osnita cu cupola li se potriveste la fel de bine, dar eu insist sa spun ca acest stup nu are decat un singur avanta9, acela de a fi ieftin, dar ca de fapt se indreapta catre dezastru pentru ca fagurii din cuib nu sunt reinoiti iar rezerva de iarna nu poate fi verificata Daca rezerva este insuficienta, albinele "or de foa"e Daca sunt prea "ari, albinele roiesc din lipsa de spatiu ;n tot cazul nu urca in "agazin pentru ca nu traverseaza "ierea

;nteriorul unei cosnite

0tup cu cupola A(cupola? B(corpul stupului

Cosul din paie

Sustinatorii sai 7ulti stupari a"atori adopta stupul siste"atic pentru ra"ele sau aspectul sau ! "are parte din posesorii de cosuri nu sunt "ultu"iti de siste"ul lor 7a9oritatea sunt oa"eni isteti de la tara care prefera certitudinea eventual posibilitatea -u"ai ca anii trec fara ca ei sa(si de(a sea"a ca au gresit ;ata o observatie care va va aduce la aceeasi concluzie ;n satul in care "(a" nascut, aproape fiecare fa"ilie avea o stupina ;n fiecare iarna toti prietenii "ei de copilarie "ancau din abundenta delicioasa "iere cu paine, tot asa cu" a" facut si eu Douazeci de ani "ai tarziu eu era" singura persoana care "ai avea stupi ;n cateva gradini "ai puteai vedea cate o lada de Dadant sau $a5ens, goala bineinteles Posesorii s(au lasat atrasi de prezentarea pe care o facea agricultura "oderna Au crezut ca le va fi "ai bine cu stupul "odern ;n fapt au abandonat singurul stup care li se potrivea

Cosnita implatita din rachita# a("aner? b(nuiele? c(lipeala cu balega Metoda de lucru 7etodele de lucru utilizate in cazul cosurilor sunt la fel de variate cu" sunt si telurile apicultorilor 7ai "ult de atat, aceste "etode ra"an in "are parte "isterioase & dificil sa a9ungi sa le cunosti in detaliu ;n tot cazul, va prezint aici cu" se facea in stupina tatalui "eu, unde erau tot ti"pul intre 20 si /0 de cosuri ,osurile erau i"pletite in serile lungi de iarna, din paie de secara, infasurate cu corzi din "ure despicate in doua sau sfori Dpentru cei ce nu stiu, secara are paiul foarte lungE
2

,osnita din paie lungi 8olu"ul sau era de *0 litri ;n functie de puterea lor, fa"iliile pri"avara pri"eau, ase"enea "agazinului, un inel din le"n de la un ciur, caruia i se scotea plasa, dar in partea de 9os Toa"na toate fa"iliile care cantareau "ai "ult de 2/ kilogra"e, erau asfi.iate cu sulf, iar "ierea si ceara valorificate Pe ti"pul verii, cosurile goale erau populate cu roiuri Pri"avara, fa"iliile slabe erau gasite "oarte de foa"e De la acestea ceara era valorificata ;n casa parintilor "ei era intodeauna "iere pentru stapani si "uncitori, c6iar si pentru ani"alele de la fer"a Toti prietenii nostri din sat pri"eau si ei partea lor in fiecare an De ase"enea acest procedeu era si"plu si cu un cost "ini", barbar c6iar neprofitabil si nerational prin productia sa !ricu", prin acest procedeu se obtinea "iere ieftin si sanatos si albine puternice pentru repopularea stupilor siste"atici in care de cele "ai "ulte ori "ureau O etoda buna ;n spri9inul cosurilor, va arat cu" puteti proceda# la inceputul culesului transferati albinele intr(un cos gol, asa cu" vo" descrie in ,,Transferul albinelorFF 8alorificati "ierea si ceara e.istenta iar puietul, distrugeti(l

-ai sa !i pra$ atici Diferite "otive pot deter"ina oa"enii sa se indrepte spre stuparit# unii din nevoia de dulce iar altii pentru a avea un castig Bnele stupine pier altele sunt e.tinse ,ele "ici vor disparea cu siguranta pentru ca za6arul se va intoarce pe piata 8or fi stupi ca niciodata 8a fi o productie "are de "iere 8a fi insa consu"ul actual de "iere "entinutC Da, daca pretul "ierii va fi apropiat de cel al za6arului, pentru ca za6arul "ai ieftin, este principalul concurent al "ierii !a"enii nu cu"para "iere in loc de unt ci in loc de za6ar ,a "ierea este singurul indulcitor sanatos, e un lucru sigur Ma6arul insa are o "are putere de indulcire si e usor de "anevrat !pti"istii spun ca populatia obligata sa consu"e "iere ani la rand, va fi in stare sa aprecieze calitatea sa, plus o stare de satisfactie si ca o ca"panie isteata de publicitate, ar i"pinge in sus consu"ul de "iere [se face referire la faptul ca pe timpul celui de-al doilea razboi mondial s-a consumat cu precadere miere ca indulcitor, din cauza penuriei de zahar] &u insa nu cred ni"ic din toate astea &u unul a" facut o "ulti"e de publicitate in viata "ea, si pentru "iere si pentru plante "edicinale A" tinut corespondenta nu nu"ai in >ranta ci si in toata lu"ea, Turcia, ;ndia, ,6ina, A"erica etc 0i a" re"arcat astfel ca peste tot in lu"e e.ista oa"eni rezonabili care stiu sa se supuna legilor sanatoase ale naturii, sa aibe o viata fara suferinta si o "oarte tarzie fara durere Da, dar cat de putiniN 7a9oritatea populatiei, cea "ai "are parte a ei, prefera o pastila sau o in9ectie unei cesti de ceai din plante, o gra"ada de za6ar in loc de o lingura de "iere? unii din considerente pur econo"ice, iar cei "ai "ulti pentru ca e "ai usor si "ult "ai si"plu, asa cu" face toata lu"ea 0i ca toti ceilalti, contacteaza tot felul de boli, tot ca si ceilalti traiesc pentru doctori si far"acisti, tot ca ceilalti "or "ai devre"e si in c6inuri -u e adevarat atunci cand cineva scrie ca oa"enii "ananca spre propria "oarteC ;nvata ceva oa"enii din e.perientaC &u unul nu a" observat asta ;n acelasi ti"p stuparii sunt indru"ati sa(si vanda "ierea la acelasi pret cu al za6arului, daca nu c6iar "ai ieftin, pentru a atrage clientii ;n aceste conditii va "ai ra"ane apicultura profitabilaC Da, dar cu conditia sa se utilizeze stupi si te6nologii apicole econo"ice, pentru a putea obtine "iere cu un cost "ini" de productie ,u siguranta aceasta conditie nu poate fi obtinuta cu stupii si "etodele in voga la care a" facut de9a referinta Poate fi obtinuta insa cu "etoda pe care ur"eaza sa v(o prezint

Ori$inea Stupului Popular .Stupul /arre0

,and "(a" decis sa "a apuc de apicultura a" ra"as derutat de "ultitudinea de siste"e de stupi siste"atici 0tupul Dadant era unul dintre cei "ai raspanditi Din pri"a, folosea centrifuga, o inventie utila Dar de9a stupii 8oirnot si $a5ens, a"bii critici ai lui din diferite puncte de vedere, erau co"petitori seriosi Bn alt stup aparea pe piata 0tupul ,ongres cu ra"a 200.*00"", in doua variante, ra"a ingusta si ra"a adanca -eputand sa("i dau cu parerea care dintre ele ar fi "ai bun "(a" decis sa le adopt pe
2

toate si sa le studiez :espect studiile abatelui 8oirnot, al carui stup avea un volu" ce "a interesa la fel de "ult ca pe Dr Duvauc6ell, pri"ul "eu "entor in stuparit, care l(a "odificat pe al sau trecand pe + ra"e 200.*00 < *00 lungi"e=, adica )G d"p de faguri 0tupul 8oirnot avea in sc6i"b '00d"p de faguri 0e pare ca Dr Duvauc6ell acceptase concluziile abatelui 8oirnot in privinta asta ;nainte stupul sau avea ra"e de 2+0.2G0"", adica +'d"p de faguri 8rand sa inteleg co"porta"entul stupului cu acest volu" pe ti"pul iernii, a" construit stupi cu ) ra"e $a5ens si stupi cu + ra"e 200.*00"", unele cu ra"a ingusta altele adanca Acesti stupi aveau un volu" apropiat de stupul 8oirnot -evrand sa("i initiez e.peri"entul pe unul sau doi stupi ci cel putin '2 din fiecare, a" avut pana la ur"a 2/0 de stupi 0pre "area "ea surpriza, a" re"arcat i"ediat ca albinele au consu"at "ai putina "iere in stupii cu pereti si"pli <subtiri neprote9ati=, pereti care ra"an reci pe o perioada cat "ai lunga pe ti"pul iernii Pare nor"al ;n stupii cu peretii reci, albinele sunt a"ortite fiind in so"n continuu Acu" pe bune, cine serveste "asa in ase"enea conditiiC ;n stupii cu peretii calzi, albinele sunt active o perioada "ai lunga de ti"p si au deci nevoie "ai "are de "ancare 0tupii cu pereti subtiri sunt "ai econo"ici atat la le"n cat si la rezerve de 6rana Dease"enea a" constatat repede ca cuibul acoperit cu scandura sau panza uleiata, are ra"ele "arginase innegrite sau putrede din cauza u"ezelii -u acelasi lucru s(a inta"plat si la stupii unde cuibul a fost acoperit cu panza si"pla A" dat de9a e.plicatii de ce, "ai devre"e Dupa '/ ani de observatii era" in stare sa trag o concluzie 7 de $a5ens, avocatul stuparilor avea dreptate sa spuna ca stupul Dadant presupune prea "ari c6eltuieli atat de bani cat si de ti"p &l a creat o ra"a buna, a propus un proiect de stup usor si econo"ic Pe de alta parte a ales o cale gresita cand a pus in loc de "agazin deasupra puietului, ra"e de o parte si cealalta a cuibului cu puiet Abatele 8oirnot, avocatul albinelor, avea dreptate sa spuna ca stupul Dadant este daunator albinelor din cauza volu"ului sau si al "agazinului Prin "odul cu" a" actionat, a" repetat studiile facute de predecesorii "ei, cu speranta ca voi obtine rezultate "ai bune ;n final, reiese o conluzie "a9ora # volu"ul stupului 8oirnot este suficient, cu cat "ai "ic cu atat "ai bun, pentru un cuib "ic si un consu" "ai "ic iarna ;n tot cazul, iernarea a fost "ai buna pe o ra"a adanca, asa cu" e a lui $a5ens, ra"a 200.*00"", cu *00"" adanci"ea Prefera" 200.*00, pentru ca e "ai si"plu de calculat < precizarea se face pentru ca de fapt a!ens are dimensiunile 3"0#3$0mm%. 7ai "ult de atat, for"a 200.*00"" se apropie de for"a roiului si per"ite albinelor sa depoziteze "ai "ulta "iere in apropierea g6e"ului, ceea ce favorizeaza iernarea, c6iar in eventualitatea unui frig prelungit ;n plus, aceasta for"a faciliteaza dezvoltarea puietului pri"avara ,and albinele vor sa(si e.tinda puietul cu un centi"etru in 9os, au de incalzit in plus nu"ai acest centi"etru pe suprafata stupului
2

Aceasta suprafata variaza de la )00c"p&30#30cm= in stupul nostru la 2000c"p <4'#4'cm% in stupul Dadant &ste clar ca albinele vor "unci "ai putin in stupul nostru 0i inca, opt ra"e 200.*00"", ne asigura o suprafata suficienta, dand si o for"a patrata ;ar for"a patrata se apropie de cilindru, ideal, pentru ca per"ite distributia unifor"a de caldura in interiorul stupului -u"ai ca for"a cilindrica e dificila d p d v practic >or"a patrata per"ite si a"plasarea stupilor in pat cald iarna si pat rece vara, lucru de luat in considerare ;n acest "od ave" un stup cu + ra"e 200.*00"", un stup ideal pentru iarna 0i daca iarna stupul trebuie redus, vara trebuie sa sigure albinelor spatiul de care au nevoie, in general de doua sau trei ori "ai "ult ca iarna ,e era deci de facut C 0a pun un corp deasupra C ;nse"na sa fac aceeasi greseala care i(o i"puta" lui Dadant Ti"p pierdut si puiet racit ;n cazul nostru a" "ai constatat un alt dezavanta9 A" observat ca albinele urca cu greu in corpul de sus, plasat peste un cat cu ra"e adanci, si asta deoarece ra"anea intodeauna "iere la partea de sus a ra"elor ;ar albinele traverseaza "ierea cu dificultate 0a plasez inca un corp dedesupt, asa cu" facuse de9a abatele 8oirnot in stupina sa C 7ulti stupi au dat rezultate asa Albinele u"pleau cu "iere corpul de sus si se instalau in corpul de 9os :idica" corpul de sus pentru recolta si pri"avara il punea" dedesupt pentru a fi preluat de albine Prin aceasta "iscare, toata apicultura noastra a devenit "ai si"pla Pri"avara curata" fundul stupului, dupa ce il dadea" la o parte, fara sa(i da" capacul 9os -u curata" ra"ele si nici nu inlocuia" ceara >acea" lucrul acesta la fiecare doi ani cand ne venea in "ana corpul la e.tractie, in atelier 7arirea cu un singur corp a stupuluin prin plasarea lui dedesupt, a inse"nat un "are pas inainte -u era necesar sa desc6izi stupul ca sa observi ce au albinele nevoie Aceasta supli"entare de corp se putea face pri"avara devre"e, fara pericolul de a raci puietul, si cu scopul de a evita roirea cu siguranta, atat pentru fa"iliile slabe cat si pentru fa"iliile puternice De obicei albinele nu u"pleau in totalitate ra"ele din corpul de sus cu "iere :a"anea puiet la baza si "iere sus 0a e.tragi "iere asa era un c6in A9utorul pe care il avea", "ereu i"i zicea # iti vine pur si si"plu sa tai cutia in doua ,eea ce a" si facut A" taiat corpul in doua, pastrand volu"ul insu"at intact $a fel a" facut si cu celalalt corp, de 9os :ecolta" acu" un corp plin cu "iere, cel de sus, unul sau doua, si lasa" celelalte doua pentru iernare Daca se inta"pla sa ra"ana "ai "ult de doua 9os, ce era in plus dadea" la o parte !data, la ti"pul stabilit, a" crescut "atci si a" pregatit roiuri 0(a inta"plat apoi ca intr(o seara co"anda sa fie anulata Avea" la dispozitie cutii goale in care sa pun roiurile, dar foi de ceara doar pentru doua $e(a" pus si pe celelalte in stupi, lipindu(le cu cutitul cate o fasie de ceara bruta sus pe ra"a, pentru a le da oarecare directie 0i a" constatat ca roiurile cu fasii de ceara au au costruit fagurii la fel de repede ca si cei cu foi artificiale, si ca fagurii lor aveau for"a "ai regulata A" decis in acel "o"ent sa
2

folosesc doar starter de ceara si nu a" regretat niciodata acest lucru 0tupul Popular capatase for"a 0i daca in stupul "ic cu ra"e econo"isea" "iere la iernare si se facilita dezvoltarea puietului pri"avara, in stupul cu faguri ficsi acest lucru se facea si "ai bine, pentru ca volu"ul lui era "ai "ic #2G litri in loc de ** ;n acest fel a" proiectat 0tupul Popular cu faguri ficsi A" re"arcat de ase"enea ca in 0tupul Popular cu faguri ficsi se econo"iseau 2 Ag de rezerve de "iere, co"parativ cu 0tupul Popular cu ra"e Avea" in acest "o"ent doi stupi # 0tupul Popular cu faguri ficsi, un stup perfect dar neco"ercial pentru ca nu per"itea e.tractia la centrifuga, si 0tupul Popular cu ra"e, superior in privinta asta, "odern, inferior insa celui cu faguri ficsi, dar co"ercial ;ncepand de atunci, a" gandit, si in cele din ur"a a" gasit, o solutie prin utilizarea unor colivii ce ne per"it e.tractia "ierii cu centrifuga si din fagurii ficsi Din acest "o"ent 0tupul Popular a atras atentia, pentru ca 0tupul Popular cu faguri ficsi este si un stup econo"ic prin e.celenta # usor de construit, in tot cazul "ai putin scu"p( fara ra"e sau faguri artificiali, cateva inspectii, desc6iderea stupului doar o data pe an, '2 Ag de provizii pentru iernat, fata de '/ sau '+ ? respect pentru legile naturii, in consecinta, fara boli

Constructia Stupului Popular cu !a$uri !icsi'

0tupul Popular cu faguri ficsi contine un fund, trei corpuri identice si un capac >undul are aceeasi di"ensiune ca si e.teriorul corpurilor, si are o grosi"e de '/(20"" ;ntrarea in stup se face taind in adanc fundul stupului Di"ensiunile taiaturii sunt de '20"" lati"e si *0"" adanci"e, in cazul peretilor de 20"" grosi"e 0patiul rezultat in fundul stupului este acoperit cu o bucata de scandura de zbor lata de 'G0"" 0candura de zbor este prinsa in cuie de fundul stupului incat sa iasa in afara 70.'G0"" 0candura poate avea *'0"" lungi"e, pentru a intari fundul ,orpurile stau direct de fund, unul peste altul fara nici un siste" de prindere Ar trebui folosite cel putin trei corpuri Doua corpuri contin cuibul fa"iliei <puietul=, iarna si pri"avara Al treilea este adaugat pentru cules Toate corpurile insa au aceeasi di"ensiune Di"ensiunile interioare ale lor sunt # 2'0"" inalti"ea, 200"" lungi"e si 200"" lati"e $a partea de sus a corpurilor, pe pereti opusi, trebuie prevazute falturi pe care se reaze"a leaturile Acest falt are '0"" inalti"e si '0"" lati"e 1rosi"ea peretilor corpurilor ar trebui sa aibe cel putin 20"" Pe doua parti e.terioare ale corpurilor sunt prevazute "anere pentru "anipulare usoara >iecare corp trebuie sa contina + leaturi < support pentru faguri= Aceste leaturi au di"ensiunile ).2*.2'/"" $eaturile sunt prinse in falt cu cuisoare, spre e.e"plu cele pentru gea"uri Aceste leaturi sunt plasate la o distanta de 2G"" intre centre ;ntre leaturi ra"ane un spatiu de '2"", necesar circulatiei albinelor De ase"enea, se lasa un spatiu de '2"" si intre leaturile "arginase si pereti Acest spatiu este destinat in intregi"e constructiei fagurelui
2

,apacul acopera ulti"ul corp de sus, si este din placa9 de '0"" <deja ne duce gandul la ()*3, rezistent la apa + este bine de stiut ca ()*, se preteaza la constructii de interior= ,apacul contine o foaie de panza ce acopera leaturile si un podisor tip cutie Podisorul tip cutie are aceeasi di"ensiune e.terioara ca si corpurile si o inalti"e de '00"" Podisorul tip cutie are prinsa dedesupt o panza oarecare $ateralele capacului vor avea o data inalti"ea cutiei podisor pe care s(o cuprinda, plus 20"" ,apacul e prevazut si cu un placa9 cu scopul de a prote9a podisorul tip cutie Partile inclinate ale capaculu < capacul in for"a originala are aspect de acoperis in doua ape= sunt goale dedesupt si desc6ise in * parti Acest spatiu per"ite circulatia libera a aerului de la A la B A" spus ca o foaie de panza acopera leaturile, pentru ai"piedica albinele sa urce in podisor < -enunt sa-i mai spun podisor tip cutie+ e limpede acum ca are o forma de cutie, si ca inauntru se pun materiale absorbante-rumegus, paie batute, pleava, frunze uscate, turba etc = >oaia de panza poate fi decupata dintr(un sac vec6i Di"ensiunile foii ar trebui sa fie cel putin 2G0.2G0"", pentru a(si avea rostul Pentru a preveni ca albinele sa roada aceasta panza, o da" cu coca de faina Pentru a obtine di"ensiunea corecta a panzei, aceasta se plaseaza pe corp inca u"eda Dupa ce se usuca se a9usteaza la di"ensiunea e.terioara a corpului Daca aceasta a9ustare se face inainte de a da cu coca, dupa uscare panza intra la apa si nu se "ai potriveste Coca pentru pan#a de sac Pentru a prepara coca, a"estecati *(/ linguri "ari de faina de grau sau secara intr(un litru de apa Dati in clocot, a"estecand incontinuu cu o lingura pana se ingroasa si devine o pasta o"ogena 0e poate adauga si o cantitate "ica de tarate
2

Corpul Stupului Popular: 1(+ leaturi care se spri9ina pe cate un falt la fiecare capat Au lati"ea de 2*"" si o distanta de '2"" intre ele H(o bucata de panza de sac ce acopera leaturile tot anul ;(o sita de "etal ce acopera o decupatura in panza Prin aceasta fereastra se face 6ranirea cu un borcan intors cu fata in 9os Prefera" totusi 6ranitorul de "are capacitate A("anere pentru "anipulare &vit inlocuirea lor cu o scobitura sau "anere de "etal, care "ai "ult "(ar ingreuna Acoperisul econo ic pentru Stupul Popular Acoperisul in doua ape e "ult "ai elaborat ,el descris "ai 9os este econo"ic si suficient Totusi, e reco"andat ca lateralelor sa li se dea o inalti"e de 'G0"" in loc de *0"", pentru a putea include cutia podisor de '00"" si sa acopere corpul 20""

Acoperisul economic al 0tupului Popular#B(sarpanta A(baza

*

O sectiune trans ersala prin Stupul Popular! Aici peretii sunt din le"n de 20"" ,orpul de 9os , e construit din doua foi de le"n de '0"" suprapuse, asa cu" pot fi gasite in cutiile de i"pac6etare 0unt prezentate cu scopul de arata cat de econo"ic poate fi construit stupul Alte grosi"i pot fi folosite, i"portant de retinut este ca di"ensiunile interne ale fiecarei cutii sa fie 200.200.2'0"" >(leaturi "ontate pe sipca & "ai usor de realizat decat faltul dar e "ult "ai dificil sa scoti fagurele &( leaturi "ontate pe un falt realizat prin scanduri de grosi"i diferite 0tarterul de ceara atarna pe leaturi ;n i"agine un stup cu acoperis econo"ic >ara cutia podisor

"undul de Stup Popular: Di"ensiunile sunt date pentru un corp cu grosi"ea peretilor de 20"" 0ipcile A si AF nu au o lati"e standard, daca nu se utilizeaza picioare din fonta ;n acest din ur"a caz ar trebui sa aiba cel putin G0"" lati"e

Acoperisul in doua ape al 0tupului Popular '(cutia podisor cu inalti"ea '00"" 2(pan#a de sac fi.ata pe cutia podisor pentru a for"a un fund pentru "aterial izolator# pleava, ru"egus etc 2 si /( spatii deschise ce per"it circulatia aerului *(un capac din placa$ contra soarecilor 0e fi.eaza de corpul acoperisului /(spatiu rezultat la "onta9

Sectiune trans ersala prin capacul cu doua ape

Cutia podisor: A(panza de sac sau oricare "aterial te.til per"eabil

Observatii
:egula de baza la 0tupul Popular este de a asigura fiecarui corp o di"ensiune interna de 2'0"" inalti"e, si lati"e . lungi"e 200"" si un falt de '0.'0"" pe doua parti opuse Di"ensiunea e.terna variaza functie de grosi"ea scandurii utilizate >undul stupului trebuie sa aibe aceeasi di"ensiune ca si e.teriorul corpurilor &ste de preferat sa lase cu '"" "ai "ic pe toate partile, pentru a per"ite apei sa se prelinga Podisorul, trebuie sa aibe di"ensiunea e.terioara a corpurilor, "ai putin /"", pentru a usura de"ontarea capacului ,apacul trebuie sa includa podisorul si sa coboare 20"" peste corp, sa fie facut din placa9 de '0 "" pentru a fi "ai usor de scos si pus la loc
*

"iscutii despre Stupul Popular

Abatele &"ile Warre Picioarele &ste cazul sa e.a"ina" inalti"ea si for"a picioarelor A"adoua sunt i"portante Pri"a data inalti"ea# stuparii au obiceiul sa(si ridice stupii cat "ai sus >iecare si"te nevoia sa lucreze cat "ai confortabil -u vrea sa se aplece &u sunt de parere ca ar trebui ca fa"ilia de albine sa fie desc6isa foarte rar, si "ult "ai putin decat in general ;n consecinta e un sacrificiu "ult "ai "ic pe care il cer cititorului, si nu fara un "otiv inte"eiat, cand il sfatuiesc sa(si aseze stupul la '00('/0"" de la sol :idicat pe un stand inalt, stupul e supus variatiilor de te"peratura si rafalelor de vant ;ar ca sa cu"peri "aterial si sa faci un soclu inalt costa bani A" vazut niste cadre de le"n din care ai fi putut face un stup cu pereti dubli ,unosc foarte bine un stativ care va scuteste de c6eltuiela, din le"n sau "etal 8a fi pus pe cateva cara"izi usoare ? oricu" va va reduce inalti"ea totala a stupului
*

>a"iliile de albine vor fi a"plasat avand 7/0 "" intre centre Din pacate acest lucru nu e convenabil la stupinele acoperite ;"ediat ce ai atins un stup, restul fa"iliilor percep si incep sa bazaie Din aceasta cauza orice desc6idere de stupi insea"na consu" de "iere Bneori se declanseaza furtisagul si albinele devin agresive :idicarea stupilor prea "ult cauzeaza si o "are pierdere a culegatoarelor -u e iesit din co"un ca acesti bravi "uncitori cand se intorc incarcati, sa rateze urdinisul si sa cada pe pa"ant Brca cu dificultate intr(un stup ridicat prea sus

Picioare din fonta

Picioare din lemn, fi.ate de fiecare colt al stupului cu * cuie Pute" prevedea o scandura de aterizare de la pa"ant pana la scanduara de zbor ? e o c6eltuiala in plus si asta nu va i"piedica albinele sa cada pe alaturi ;n "od egal pute" spune ca ridicand stupul il prote9a" de u"ezeala din sol si din iarba &u unul "a astept insa sa nu fie niciodata iarba in 9urul stupilor 8egetatia este o napasta pentru albine ,and albina cade in iarba intalneste intuneric si raceala, apoi frig, dar ni"ic sa o incalzeasca si sa o revigoreze Pe un sol lipsit de iarba, albinele pot receptiona razele de soare pana in profunzi"e $i se
*

ofera suficient ti"p sa se odi6neasca si sa fie capabile sa se ridice si sa intre in stup Dar a" uitat de u"ezeala din sol N Bn stup plasat la '00"" de la sol este perfect prote9at de aceasta u"ezeala, daca vegetatia a fost inlaturata iar stupul nu are alte desc6ideri pe dedesupt ,u siguranta, picioarele "ai scurte usureaza si reintrarea albinelor ce se invard in 9ur dupa ce si(au pierdut dru"ul &ste suficient si de preferat sa nu face" un stand "ai inalt de '00"" Dar ce for"a sa aiba acest stand C -u iau in considerare un cadru care sa gazduiasca "ai "ulti stupi odata A" e.plicat de9a de ce Picioare din fonta se gasesc pe piata ,u ele "ontate, fundul este bine prote9at de sol, au insa defectul ca se afunda in pa"ant daca nu se pun pe o cara"ida A" realizat si un picior de stup sub for"a de laba de gasca <rata= ce nu se afunda in pa"ant 0i"plifica "anipularea si intaresta baza A" proiectat de ase"enea si un picor din le"n, care are aceleasi caracteristici, afara de rezistenta fontei & "ai econo"ic si poate fi facut din resturi Picioarele "ai pot fi inlocuite de cara"izi de zidarie <cu gauri n.tr.%. Aceste cara"izi, care au ''0 "" pe patru fete, prote9eaza de noroi suficient de bine si costa "ai putin ,ara"izile de zidarie pot fi inlocuite si de cara"izi si"ple, suprapuse Acestea din ur"a insa, atrag u"ezeala si presupun "ai "ulta "unca 7ai "ult, necesita repozitionare periodica ,u siguranta cara"izile nu te scutesc de "unca, asa cu" o fac picioarele din fonta )undul stupului >undul serveste la inc6iderea stupului in partea de 9os si per"ite in acelasi ti"p accesul albinelor si a aerului proaspat ,e le"n ar trebui folosit pentru fundul stupului C ,u cat "ai gros cu atat va tine "ai "ult !ricu" daca le"nul va fi prea gros va fi greu de "anevrat ? daca va fi prea subtire nu va rezista la inte"perii sau le va resi"ti din plin ! grosi"e intre '/(20"" este buna si suficienta, cu atat "ai "ult cu cat "ai este intarit si pe dedesupt ,u" ar trebui sa arate urdinisul C !a"enii le dau o desc6idere pe toata lati"ea stupului si o inalti"e intre '0(20"" ;n opinia "ea, o astfel de lati"e, care poate sa "erga dincolo de *00"" la anu"iti stupi, este daunatoare Pe parcursul verii populatia poate scadea si e posibil ca fa"ilia sa nu(si poata apara urdinisul 0ustinatorii desc6iderilor largi, spun ca ei reduc urdinisul la nevoie Bneori insa pot uita sa supraveg6eze indeaproape ;n tot cazul, e o "unca in plus si noi nu sunte" de acord sa o face" -u a fost lipsit de sens atunci cand a" di"inuat urdinisul la 0tupul Popular la '20.'/"" Atrage" insa atentia ca noi prefera" de fapt di"ensiunea 200.'0"", care ofera aproape acelasi spatiu de acces, "ate"atic vorbind ,u o intrare de '20.'/"", albinele au o distanta "ai "ica de acoperit, fa"iliile slabe putand astfel sa se apere "ult "ai usor Bineinteles ca iarna reduce" acest urdinis ! bucata de tabla reduce desc6iderea la nu"ai 70.7,/"" pentru a nu per"ite intrarea rozatoarelor 7ai "ult de atat, iarna nici nu sunt asa "ulte zboruri Aceasta desc6idere deserveste doar ventilarea stupului
*

,u siguranta, un urdinis de '20.'/"" este destul sa asigure accesul albinelor c6iar pentru fa"iliile puternice Pentru a va asigura de asta, este suficient sa le ur"ariti atunci cand intra si ies pe ti"pul "arilor culesuri Desc6iderea este de ase"enea suficienta si pentru ventilarea stupului? aerul proaspat, il inlocuieste pe cel viciat, "ai usor, ce coboara din varful stupului 0a nu uitati ca un stup, vara contine 20(2/ litri de aer 0a inlesnesti accesul acestei cantitati de aer, nu e nevoie sa ai un urdinis "are, si asta si din cauza ca acest aer nu trebuie inlocuit fara "otiv 8o" discuta din nou la capitolul ,,8entilarea%% De ce sa pune" atunci plasa pe fundul stupului C Toate aceste desc6izaturi co"plica constructia stupului si ii "aresc costul & si fara rost, deoarece urdinisul pe care vi l(a" descris este suficient pentru ventilarea stupului ,e e "ai "ult de atat, e daunator D trebuie sa spun ca abatele .arre a murit in anul $/'$+ pana la acea data acarianul varoa destructor &jacobsoni% inca nu patrunsese in 0ranta-conform 1anualului *olile si daunatorii albinelorE Pe perioada cand a" studiat diferitele tipuri de stupi, a" re"arcat ca toti stupii aveau funduri fi.ate de corp, prin diferite "etode Aceste funduri sunt dificil de curatat, c6iar la stupii la care se zice ca se face auto"at Pentru 0tupul nostru Popular, noi prefera" tipul de fund pe care l(a" descris ,orpul stupului cuprinde doua caturi "anevrabile >ara sa fie descoperite, aceste caturi pot fi ridicate de pe fund, puse pe un stativ, dandu(ne co"pleta libertate de a curata, verifica( daca acesta e scopul, inlatura iarba de dedesubt ,ele doua caturi sunt apoi puse la loc peste fund -u este nici un pericol de a strivi albinele si nici de a raci puietul Cuibul ;ntr(un stup, cuibul este acea parte care contine fa"ilia si rezervele de iarna ;n cazul nostru, cuibul are doua caturi &ste i"portant sa lua" in considerare ca principiu, volu"ul cuibului, ur"arind ca acest volu" sa fie cat "ai "ic posibil, pentru a reduce consu"ul rezervelor, deoarece albinele "ananca nu nu"ai sa se 6raneasca ci sa se si incalzeasca ,uibul variaza de la 2G litri, asa cu" e la 0tupul Popular, la // litri, cu" e la stupul Dadant Toate dovezile arata ca albinele consu"a "ai "ult intr(un cuib larg decat intr(unul "ic &u c6iar "a aventurez sa spun ca aceasta diferenta este intre 2 si / Ag 0i asta in fiecare an Pentru stupar aceasta este o pierdere care ii dubleaza rapid pretul "ierii Bn stup "are are si dezavanta9ul ca tine albinele inauntru in zilele fru"oase cand albinele ar putea gasi afara polen din abundenta si ceva nectar 0tupii "ari asadar, nu produc fa"ilii puternice? influenteaza prolificitatea "atcii doar in rau, intarziind(o sa se "anifeste Desigur diafrag"ele pot fi folosite in stupi pentru a reduce cuibul -u"ai ca aceste diafrag"e sunt inco""ode din "ai "ulte ratiuni Toa"na i"piedica distribuirea naturala a rezervelor Daca nu sunt etanse nu(si au rostul Daca sunt etanse, albinele le propolizeaza si trebuie sa le s"ucesti ca sa le desprinzi Acu", la violenta albinele raspund cu violenta 7ai "ult de atat, orice interventie asupra diafrag"ei ia ti"p si raceste puietul, un "otiv in plus de neliniste printre albine 8olu"ul cuibului trebuie sa fie tot ti"pul adecvat Trebuie sa per"ita instalarea rezervele de "iere, a albinelor sub rezerve si ouatul "atcii pri"avara
*

Ar fi bine de luat a"inte ca iarna si la inceputul pri"averii, nevoile albinelor sunt si"titor si"ilare in toti stupii, pentru ca fa"iliile difera foarte putin ca putere Dia"etrul g6e"ului abia daca variaza cu unul sau doi centi"etri de la un stup la altul 0i abatele 8oirnot, care a studiat aceasta proble"a "ai "ult, a concluzionat ca suprafata de '00d"p < '00 deci"etri patratiO ' "etru patrat = de faguri este suficienta iarna si pri"avara Dr Duvauc6elle, pri"ul "eu "entor in ale stuparitului, era convins ca un stup "ai "ic e "ai bun, creand un stup de +0d"p de faguri la ra"e de 2+0.2G0 "" 7ai tarziu si(a largit stupul dandu(i ) ra"e de 200.*00 "", cu o suprafata totala a fagurilor de )Gd"p Prin aceasta aratand ca aproba concluziile abatelui 8oirnot -oi de ase"enea confir"a" ca acesti doi "aestri au avut dreptate in aceasta privinta )a$urii >agurii pot fi "obili sau ficsi 0pune" "obili atunci cand ne referi" la cei incadrati in ra"e din le"n Trebuie sa tine" sea"a ca ra"an "obili in "asura in care sunt curatati in fiecare an >agurii sunt descrisi ca ficsi pentru ca nu sunt incadrati in ra"e din le"n si fiindca albinele le fi.eaza de peretii stupilor De fapt, pentru ca albinele le fi.eaza cu ceara, sunt "ai "obili decat cei fi.ati cu propolis Prefera" fagurii ficsi din cateva considerente Din pri"a, ra"ele sunt scu"pe si asa cu" a" "ai aratat( inutile ;n plus ra"ele "aresc volu"ul cuibului 7ai devre"e a" prezentat doi 0tupi Populari Bnul fara si altul cu faguri ficsi A"andoi stupii aveau aceeasi suprafata totala a fagurilor, nu"ai ca volu"ul interior al celui cu ra"e era de ** litri, in ti"p ce al celui cu faguri ficsi 2G litri, deoarece ra"ele e.tind di"ensiunile interioare 0i a" "ai spus ca acest spatiu "ai "are al cuibului dauneaza atat albinelor cat si stuparului ;n stupii cu ra"e "obile consu"ul de "iere pe iernare era cu 2 Ag "ai "are ca la cei cu faguri ficsi >agurii pot avea diferite for"e Pot fi "ai "ult ingusti ca la Dadant, adanci ca la $a5ens sau patrati ca la 8oirnot ;n "ulte cosuri din papura, in care albinele locuiesc de secole, a" intalnit frecvent dia"etre de 200"" si inalti"i de G00"" sau +00"" :a"ele ,ongres si ra"ele adanci ca la $a5ens, ne(au dat bune rezultate &i aveau lungi"i de 2'0"" si 200"" ;n plus ra"a de 200 "" ne(a per"is realizarea unei suprafete patrate a stupului ,uibul patrat, dupa cel cilindru, per"ite cel "ai bine distribuirea unifor"a a caldurii in stup Aceasta di"ensiune ne per"ite si sa da" stupului o for"a alungita <verticala=, identica cu a unui roi? in egala "asura da voie albinelor sa(si dispuna "ierea in partea de sus, ele instalandu(se "ereu dedesupt cu g6e"ul infipt in grosul rezervei de "iere, asa cu" noi ne infige" capul in palarie Aceasta este cea "ai buna dispunere pentru iernare Pe ti"pul iernii, g6e"ul de albine e cu adevarat viu doar deasupra si in centru unde e cu adevarat cald De(a lungul "arginilor, albinele sunt a"ortite, 9u"atate "oarte Toate albinele, este adevarat, intra in g6e" pentru a se incalzi si pentru a se 6rani, dar nu au suficienta putere sa paraseasca g6e"ul Aceasta este e.plicatia de ce albinele, pe o ra"a de for"a alungita si ingusta, pot "uri de foa"e c6iar in prezenta unor provizii generoase De(a lungul perioadelor reci, nu se pot "uta usor pe orizontala, in oricare
*

directie, de pe o ra"a pe alta ra"a sau pe aceeasi ra"a Pe de alta parte insa, albinele se "uta cu usurinta pe verticala, de 9os in sus, aceasta deplasare "ergand pe directia caldurii care, intodeauna este in partea de sus a stupului Abatele 8oirnot a crezut ca a dat gres cu i"bunatatirea ra"ei Dadant 0(a oprit la inalti"ea de 220"" din cauza ca tinea foarte "ult la for"a cubica a cuibului >or"a cubica a cuibului, pe de alta parte, poate fi luata in considerare pentru ca reduce suprafata cuibului si i"plicit pierderea caldurii Pierderea caldurii insa este "ini"a in interiorul stupului ;n cuib, ce este i"portant, este cantitatea de caldura captiva Aceasta caldura se regaseste sub for"a de paliere, incepand de sus in 9os ;ar palierul coboara cu atat "ai "ult cat suprafata e "ai "ica? deci pentru a ridica te"peratura in cuib e "ai bine ca ra"ele sa nu fie asa de lungi :a"a adanca e superioara nu nu"ai iarna ci si pri"avara ,and fa"ilia isi e.tinde cuibul cu ' c", ea trebuie sa incalzeasca acest centi"etru 8a avea 2000 c" cubi la Dadant, dar nu"ai )00 c" cubi in 0tupul Popular Pentru aceasta a" adoptat ra"a de 200 "" si doi faguri suprapusi de 200 "" Acesti doi faguri pusi unul peste altul, au toate avanta9ele unei singure ra"e de *00 "" Prin aceasta aran9are se creaza un spatiu de '2 "" intre fagurii din caturi Acesti '2 "" cuprind ) "", grosi"ea leaturilor si * "" gol lasat de albine sub fagurele de sus, spatiu reprezentand grosi"ea albinei, necesar cand lucreaza suspendata? ea neputand e.tinde fagurele in 9os in locul ocupat de corpul sau Acest spatiu convine albinelor, iarna facilitand co"unicarea g6e"ului pe deasupra leaturilor Daca acest spatiu nu ar fi e.istat, albinele ar fi ros gauri printre ra"e, asa cu" fac la ceilalti stupi Totusi, eu consider acest spatiu o greseala intrucat pri"avara obliga albinele sa(l incalzeasca inutil &ste singurul defect si oricu" "ic fata de avanta9ele ce rezulta din acest aran9a"ent, si c6iar "ai "ic decat cel din stupii siste"atici cu ra"e, unde albinele au de incalzit spatii inutile "ult "ai "ari Pentru a evita dificultatile stuparului de aran9are a ra"elor in vederea iernarii, si cele ale albinei prin "arirea spatiilor e.act in "i9locul cuibului, a" adoptat faguri de 200"" si nu "ai ingusti, asa cu" se obisnuieste cu eta9ele <"agazine, e.tinderi=, la stupii suprapusi Daca ra"a adanca ofera avanta9e "ari pe ti"pul iernii si a pri"averii devre"e, vara nu "ai este convenabila Daca ra"ele nu sunt co"plet goale si se plaseaza sub corpul de sus, in ti"pul culesului albinele ar trebui sa treaca peste "iere pana sa a9unga in corpul de sus Albinelor nu le place sa traverseze celulele cu "iere Trec greu in corpul de sus si de regula prefera sa roiasca, acesta este un "otiv pentru care, in cazul ra"elor lungi si inguste, albinele urca "ai usor in "agazin ;n 0tupul Popular ave" avanta9ul ra"ei adanci fara nici un dezavanta9, pentru ca e.tinderea se face de la baza Corpul Daca un cuib "ic este adecvat albinelor iarna si pri"avara devre"e, vara au nevoie de un spatiu "ai "are cu unul sau "ai "ulte caturi $a stupul Popular, privi" adaugarea unui singur cat ca fiind "ini"a -oi a" avut fa"ilii dispuse pe 7 caturi -u"arul de caturi depinde de culesul din zona si de prolificitatea "atcii Ar fi intelept sa e.iste "ai "ulte cutii goale de rezerva, in special in stupinele "ici ;n cadrul stupinelor "ari se gasesc tot ti"pul fa"ilii care nu utilizeaza toate caturile si care sunt disponibile
*

0tupul Popular este asadar "ic iarna, dar vara poate fi cel "ai "are dintre stupii e.istenti Ar trebui precizat ca aceste caturi se pun unul peste altul fara nici un siste" de prindere <blocare= Pot fi insa fi.ati de fundul stupului si unele de altele cu cateva ele"ente "etalice, sau "ai si"plu cu cuie batute in caturi de care se i"pleteste sar"a, in doua(trei locuri Datorita greutatii totale, vantul nu le "isca !ricu" albinele le propolizeaza unele de altele Peretii ,ei "ai sanatosi pereti sunt cei de tip vec6i de la stiubee din paie sau rac6ita, lipite cu balega Acesti pereti tin cald iarna, rece vara si sunt per"eabile tot ti"pul Aceste cosuri nu pastreaza u"iditatea Atenueaza variatiile de te"peratura ;n practica, deoarece ave" nevoie de o for"e regulate, prefera" le"nul $e"nul necesita "ai putina atentie si intretinere ;n cei din paie se ascund de regula insecte si sunt atacate de rozatoare $e"nul este "ai rezistent la insecte, rozatoare sau inte"perii Bn strat de vopsea pe baza de ulei, poate fi repede dat, c6iar peste stupul cu albine Peretii de 2*"" din le"n sunt cei preferati de noi ! grosi"e de 20"" este insa suficienta ,ea de 2* "" este de preferat nu"ai d p d v al rezistentei Pe de alta parte, in acesti stupi cu pereti subtiri, albinele si"t "ai bine variatiile de te"peratura si ies "ai devre"e di"ineata la cules Peretii "ai grosi sporesc greutatea si costul stupului Peretii dubli au aceleasi dezavanta9e ;n plus este i"posibil sa pastrati aerul dintre ei ca izolator 7aterialele izolatoare pot fi si ele plasate intre doua placi din le"n, sau "ai bine nu? si asta deoarece c6iar "aterialul izolator absoarbe u"iditatea si inceteaza sa "ai fie izolator ;n plus, peretii izolatori nu servesc scopului pentru care sunt facuti Pri"avara intarzie plecarea la zbor a culegatoarelor ;arna nu econo"isesc rezervele Albinele consu"a "ai putin atunci cand sunt a"ortite de frig si nu cand sunt active ,u siguranta stupii cu peretii subtiri pe zapada, la o raza de soare fac ca g6e"ul sa se desprinda si sa iasa "ai usor la zbor decat cei cu peretii grosi Albinele care ies cad pe zapada sau pe scandura de zbor si acolo "or 16e"ul care are cateva "ii de albine nu e inse"nat redus 0i cred ca albinele care nu se "ai intorc sunt probabil slabite, batrane sau fara valoare 0igur ca, daca un perete subtire si"te caldura ziua, la fel si"te si frigul noaptea Dar noaptea prezenta g6e"ului co"penseaza lipsa de caldura 0i 6ai sa nu uita" ca co"fortul slabeste si nu intareste, cu" zice Pourrat, unul din adversitatile vietii fiind cli"atul Teoretic, le"nul alb este de preferat Din pacate, lucreaza prea "ult ;n practica prefera" 3ura pine <2bies alba= Bnii prefera i"binarea prin platuiala -oi prefera" i"binarea si"pla <la colturi= & "ai econo"ica si nu necesita scule profesionale Daca se folosesc cuie de G sau 7 c", iar le"nul a fost intr(un fel uscat, va fi suficient Prefera" le"n rindeluit pe a"bele fete, deci plan atat pe interior cat si pe e.terior Altfel ploaia stropeste cu noroi e.teriorul depunandu(se, iar curatarea pe interior este "ai dificila Capacul ,apacul e in asa fel construit incat contine spatii goale "ari Aerul circula rapid si liber prin aceste spatii 0patiul este suficient de "are pentru ca aerul sa nu putea fi oprit de o panza de paian9en
/

A" observat ca sub un acoperis de o ase"enea for"a te"peratura e "ult "ai constanta c6iar in zilele insorite Pe ca"pul de lupta a" avut ocazia sa vad cateva constructii "ilitare usoare Acoperisul de ase"enea era in doua ape din scanduri sau foi de tabla Bn ofiter de rang inalt care statea in cazar"a de "ai "ult ti"p "i(a spus ca corturile "ilitare sunt construite pe celasi principiu pentru co"baterea caldurii soarelui Design(ul capacului nostru este de ase"enea "ulat pe e.perienta practica Acoperisurile sunt de "ulte ori acoperite cu carton bitu"inat -u pledez pentru aceasta varianta & o c6eltuiala in plus 7ai "ult de atat cartonul retine apa pe la i"binari, distrugand suportul -u sunt de acord nici cu foaia de tabla ! ploaie puternica sau grindina produce zgo"ot suficient cat sa deran9eze albinele 7ai "ult de atat, se incinge de la soare &u prefer le"nul vopsit ! placa vopsita pe a"bele parti sau pe toate partile, dureaza "ult si nu are defectele cartonului bitu"inat sau a foii de tabla 0upli"entar, prefer vopseaua alba care reflecta caldura ,reozotul, care fara indoiala, este cel "ai bun conservant pentru le"n, nu este indicat datorita "irosului si a culorii sale Pan#a Deasupra leaturilor ulti"ului corp de sus se pune o bucata de panza pe care, de regula, o decupa" dintr(un sac vec6i Prefer aceasta panza, celei uleiate sau a podisorului din le"n Podisorul de le"n este i"per"eabil si necesita forta, un soc, ca sa(l desprinzi Albinele devin nervoase ! panza uleiata e i"per"eabila si se desprinde "ai greu decat o panza plana 0i, sa nu uita", tot ce pune" in stup albinele il propolizeaza, deci il lipesc A" ur"arit doar o "odalitate si"pla de desfacut ;nca, panza noastra se desprinde usor ! ridica" de coltul din stanga si trage" orizontal, spre dreapta ;n ti"pul acestei operatii nu se creaza nici un soc iar descoperirea se face doar pe partea la care vre" acces 7ai "ult de atat, principala calitate a panzei noastre este per"eabilitatea pe care albinele o pot "odifica adaugand sau scazand propolis, depozitandu(l peste tot Acest propolis le per"ite albinelor sa(si ventileze stupul asa cu" o faceau in vec6i"e, in stiubee & bine sa inlocui" aceasta panza periodic Bucati intregi putand fi folosite pe post de 6artie, in afu"ator Cutia tip podisor Podisorul are o inalti"e de '00 "" si nu /0 "" cu" se obisnuieste Pe dedesubt este acoperit cu "aterial te.til Dar in partea de sus e desc6is Acolo e u"plut cu ru"egus, pleava, turba sau oricare alt "aterial absorbant usor, si care nu per"ite trecerea caldurii ,utia nefiind inc6isa, continutul poate fi inlocuit oricand ;n tot cazul se "entine atata ti"p cat este uscat, si absoarbe u"iditatea din stup ;nlocuirea se face de regula anual, pri"avara la ter"inarea iernarii Daca e i"prastiat in 9urul stupilor inabusa si cresterea buruienilor %entilarea' B"iditatea este generata in stup de albine prin respiratie si prin evaporarea nectarului Aerul cald si u"ed tinde sa se ridice ;ntalnind podisorul nu se raceste repede, deoarece
/

in cazul nostru podisorul este tot ti"pul cald, iar peretii nu sunt reci deoarece g6e"ul este intins pana la "arginea fagurilor &l ra"ane captiv in partea de sus, iar panza pusa peste leaturi si pe fundul podisorului tip cutie, per"ite o trecere lina a flu.ului catre "aterialul absorbant Acest aer viciat care paraseste stupul este continuu inlocuit de altul proaspat care patrunde prin urdinis Acest flu. de aer este controlat si lasat pe sea"a albinelor, aerul care intra neinfluentandu(le negativ ;n alte tipuri de stupi, acest "od de ventilare nu e.ista Aerul viciat este oprit de panzele i"bibate cu ulei sau de catre scandura, continuand sa incon9oare g6"ul? in stupii "ari albinele fiind "ai aproape de partea de sus Aerul viciat se intinde pe toata suprafata de sus pana intalneste peretii care sunt "ai reci ca la 0tupul Popular ,ondensandu(se, u"ezeala se prelinge pe ra"ele "arginase, deter"inand i"bibarea lor cu apa si "ucegairea Bn urdinis "are nu rezolva aceasta proble"a deoarece aerul viciat nu este atras pana la intrare 8entilarea in acesti stupi este ineficienta sau absenta

Detalii ale urdinisului# P(spatiu de G.G""?!(spatiu de 70.7,/"" ,eva ti"p in ur"a a" auzit oa"eni sfatuind sa se taie desc6izaturi de cativa centi"etri in podisor &ra o "asura radicala de eli"inare a "ucegaiului de pe ra"e si peretii interiori?si e ui"itor cu" indraznesc unii stupari sa dea ase"enea sfaturi Aceste desc6izaturi sunt prea "ari pentru a putea fi controlate de albine ,a si cu" nu ar fi fost destul, sfatuitorii insistau ca sa nu per"ita albinelor sa faca acest lucru Albinele nu "ai pot controla flu.ul de aer Au parte in acest fel de un curent per"anent prin g6e" in toiul iernii -u poate fi decat in dauna albilelor si a rezervelor de 6rana

Urdinisul Brdinisul nostru este e.tre" de si"plu Poate fi confectionat dintr(o cutie de conserve ;ntrarea in stup poate fi rapid a9ustata, fara sa le stalci", oferindu(le, dupa necesitate, o intrare de 70.7,/"" pentru prevenirea atacului soarecilor de ca"p sau de casa, si o intrare de G.G"" cat sa treaca o albina pe perioada 6ranirilor sau cand e.ista risc de furtisag Leaturile $eatul, sipca suport pentru faguri, are o lati"e de 2*"" Prefera" sa o face" groasa de nu"ai )"", in asa fel incat sa nu depaseasca niciodata faltul de '0"" din cat 0i e de preferat ca partea de 9os a sipcii sa fie neprelucrata, rugoasa? se faciliteaza in acest fel aderenta cerii Pe de alta parte e de preferat ca celelalte trei fete sa fie prelucrate pentru a putea fi usor curatate Propolizarea acestor trei fete poate fi redusa prin ungere cu vaselina sau ulei

Conclu#ii initiale
Apicultura este o industrie Apicultura poate fi profitabila Acest profit ar trebui sa fie scopul apicultorului 0i c6iar daca "a9oritatea stuparilor spun ca e doar un 6obb5, toti o practica pentru profit -u uitati ca ave" si frati care nu practica aceasta activitate 0a le da" si lor ceea ce natura ne ofera in plus ,u" sa face" insa pentru a obtine profitul "a.i"C ;n pri ul rand nu va speriati de concurenta' $egat de restrictia la i"port, adesea este o iluzie, pentru ca politica partidelor i se opune ;n orice caz o ase"enea restrictie este o greseala, pentru ca ridica pretul de vanzare si face produsul "ai greu vandabil Sa privi putin econo ia ;ndustria are un principiu# sa produca "ai "ult si "ai ieftin Apicultura trebuie sa adopte acest principiu -u"ai asa vo" eficientiza aceasta activitate si vo" creste profitul -u e e.clus ca pe viitor pretul "ierii si al za6arului sa fie acelasi, lucru care va face ca aceasta sa se vanda foarte usor 8a trebui sa o produce" la un prPt cat "ai "ic Din ce a" spus despre 0tupul Popular este usor de observat ca este avanta9os d p d v econo"ic 8o" vedea "ai tarziu ca si te6nologia de lucru e la fel de econo"ica precu" constructia sa Econo ic prin constructie &ste li"pede pentru fiecare ca un 0tupul Popular poate fi facut cu un set de scule de baza, de catre orice a"ator ;dicatiile noaste ar trebui sa fie suficiente ;n orice caz stupul consta intr(un singur tipar -u e la fel la un stup cu ra"e -u"ai ra"ele in sine consu"a ti"p si presupun atentie 0ipcile trebuie sa fie perfect drepte Bn spatiu de 7,/ "" va trebui pastrat fata de ra"ele de sus si intre ra"e si pereti Acolo unde e "ai putin de /""
/

albinele u"plu cu propolis Bnde e "ai "ult de '0"", construiesc faguri ;n scurt ti"p nu "ai e.ista "obilitate >olosinta indelungata si te"peratura defor"eaza ra"ele iar o prelucrare initiala de 7,/ "" nu "ai poate fi "entinuta Econo ic prin di ensiune >or"a si volu"ul 0tupului Popular garanteaza un consu" "ini" de "iere, per"itand in acelasi ti"p si o dezvoltare ec6ilibrata a fa"iliei Econo ic prin i$iena >or"a, volu"ul si ventilarea 0tupului Popular ofera albinelor un ca"in sanatos in care sunt scutite de suprasolicitare, slabire si boli, lucruri care toate influenteaza productia de "iere

Ec1ipa entul
A!u atorul

Peria

Masca

Standul Pentru a putea lucra le9er cu corpurile, va trebuie un stand sau doua 0tandul prezentat in figura B, serveste perfect scopului $uati a"inte ca sipcile AFAF, sunt ascutite spre varf, pentru a evita strivirea albinelor Trebuie sa fie doar "ai lungi cu '00"" decat corpul, pentru a va oferi le9eritate la asezat 0ipcile BFBF, sunt doar de legatura a sipcilor AFAF

B! 0tand din sipci pentru cat <corpul stupului=

"alta apicola

Lada cu scule

-ranitorul special A" aratat de cateva ori posibilitatea ori nevoia 6ranirii albinelor Aici va spun despre 6ranitorul nostru special &ste de "are folos stuparului, in special in perioada dinaintea iernarii Hranitorul este facut din le"n vopsit , "ult "ai bun decat unul "etalic in cazul in care iti curge ,a sa(l repari trebuie sa(l duci la un specialist ,el din le"n, dat cu putina vopsea in locul in care curge, dupa ce in prealabil e spalat si uscat, se astupa Hranitorul are aceleasi cote ca si corpul si are un volu" de '' litri &ste e.tre" de rar ca albinelor sa le trebuiasca o asa cantitate de sirop ! noapte e suficienta pentru a fi tras de albine ! foaie de gea" va a9uta sa supraveg6eati procesul ,onstructia va per"ite sa turnati sirop fara fu" sau "asca ;n interior are un perete despartitor care se spri9ina pe doua cuie si care desparte co"parti"entul de sirop de locul unde trag albinele siropul ;n cazul in care vreti sa puneti resturi de faguri la lins, acest perete se suspenda si se trage in sus Hranitorul se pune peste corpul cu albine Peste el se pune panza de sac, podisorul tip cutie si capacul Bn 6ranitor este indea9uns pentru '2 fa"ilii
/

%ranitorul de mare capacitate de toamna Un s!at Puneti cateva picaturi de vopsea la toate asa"blarile cand il "ontati Apoi aplicati 2 sau 2 straturi de vopsea -ranitorul pentru pri avara si vara' Pentru a 6rani fa"ilia de albine pri"avara si vara, sti"uland constructia de faguri, in special la fa"iliile slabe, utilizati 6ranitorul "ic, ce are o capacitate de 200 gra"e

Hranitorul de pri"avara S!at Aceleasi reco"andari de constructie ca pentru 6ranitorul de toa"na Acest 6ranitor se plaseaza pe fundul stupului, iar pe el corpurile Partea din spate e de"ontabila si se trage ca un sertar
/

0ertarul de"ontabil in care se toarna sirop este de 2/0.'/0"", cote e.terioare Peretii grosi undeva la 2/"" &3naltimea, eu am facut-o de 30-3'mm.4e fund am batut placaj de 4mm cu partea lucioasa spre interior% 3mi permit sa dau un sfat celor ce asambleaza lemn.5autati sa folositi 6(2- 2-2578 97:;7 6(-<) "=. :oi, in fabrica de mobila la care lucrez, doar acesta il folosim, desi am incercat nenumarate firme. 4retul e undeva la , 7uro pe >g, fara 8?2, la butoi de $'0>g.?arsat e posibil sa coste mai mult, v-am dat insa doar pr@t de orientare.6istribuitor al 9en>el la *rasov si *ucuresti .% ;n interiorul 6ranitorului este plasat un gratar facut din sipci din le"n de )"" ,and se toarna siropul, acesta pluteste Cutitul de descapacit ;nainte de a pune fagurii in centrifuga, acolo unde "ierea este "aturata, este nevoie sa se taie capacele de ceara ale celulelor Pentru treaba aceasta pute" folosi un cutit de bucatarie, daca este cu la"a subtire si suficient de ascutita Totusi, intrucat fagurii capaciti au for"e neregulate, este reco"andat sa se utilizeze un cutit de descapacit cu "aner indoit, special Centri!u$a ,entrifuga este destinata e.tractiei "ierii din faguri cu o viteza "ai "are daca s(ar face gravitational >agurii sunt pusi in colivii din plasa de sar"a in interiorul unui butoi din tabla cositorita <la vremea respectiva n.tr.% ! "iscare de rotatie cu o viteza de ' A" la trei "inute, supune fagurii unei acceleratii centrifuge ,eara este retinuta de plasa de sar"a iar "ierea trece depunandu(se pe peretii interiori ai butoiului de unde se scurge in zona de colectare iar "ai apoi in vase printr(un robinet special >ara indoiala ca centrifuga scuteste ti"p Acesta este principalul avanta9 si cel pe care inventatorii trebuie sa gandeasca sa(l inbunatateasca Bnii vad, de ase"enea, prin centrifuga si o "odalitate de salvare a fagurilor sau de scutire a albinelor de o "unca in plus, si i"plicit "ai "ulta "iere pentru stupar -oi respinge" ideea ca acesta ar fi un avanta9 si sunte" pentru frecventa reinoire a fagurilor

Centri&uga Modelul centri!u$ii -u sfatuiesc pe ni"eni sa incerce sa construiasca o centrifuga cu butoi si roti dintate de nici un fel 7ai buna e una facuta inginereste si asa"blata de profesionisti, eventual si cu concursul unui stupar ,u toate acestea nu insea"na ca centrifugile din co"ert ar fi "ult "ai bune De cele "ai "ulte ori "uncitorii care le fac nici nu stiu la ce folosesc 0i nu sunt intarite e.act acolo unde ar trebui sa fie !ri ici colo e cate o i"binare la care nu ai acces sa o cureti Acolo pri"a "iere care intra produce rugina stricand "ierea sau centrifuga insasi Din aceste "otive este foarte i"portant ca centrifuga aleasa sa fie foarte bine facuta ,ativa ani in ur"a cineva a inventat cateva centrifuge succesiv cu scopul de a "ari capacitatea de e.tractie -oi insine a" facut una dubla cu e.tractie orizontala Aceasta centrifuga de "are capacitate avea insa un dezavanta9 >agurii nedescapaciti se rupeau in diferite locuri ;n ciuda di"ensiunii sale incapea totusi prin usi "ici, o caracteristica rara 0unte" de parere ca toate aceste centrifugi, a noastra sau celelalte, nu satisfac pe deplin stuparul dar il obliga la c6eltuieli si il incurca tot anul, in special in ti"pul transportului Necesitatea centri!u$ii 0unte" de parere ca centrifuga noastra si"pla, nereversibila, este potrivita 8a fi prevazuta cu doua sau patru colivii, functie de "ari"ea stupinei ! centrifuga cu patru colivii poate e.trage "ierea dintr(un cat de 0tup Popular in '2 "inute &ste suficienta pentru e.tragerea "ierii intr(o zi dintr(o stupina cu 20 de stupi, nu"arul "a.i" ce poate fi suportat de o locatie Poate fi a"plasata pe paleti sau corpuri de stup &ste totusi de reco"andat sa se cu"pere gata ec6ipata cu trei picioare De ase"enea este reco"andat sa fie prevazuta si cu capace 0tuparul este prote9at de curentul de aer produs la e.tractie iar coliviile de ase"enea, sunt prote9ate Totusi, sa se tina cont ca centrifuga este reco"andata pentru stupine de la '2('/ stupi Pentru stupine "ai "ici reco"anda" alte "etode de e.tractie
G

Coliviile pentru descapacit si e&tractie Aceste colivii sunt e.tre" de folositoare &le a9uta la econo"isirea ti"pului pe perioada descapacirii si e.tractiei :ostul lor este sa spri9ine fagurii "ai fragili din stupii cu faguri ficsi si resturile de faguri din cosurile de paie Aceste colivii sunt esentiale pentru e.tractia fagurilor cu centrifuga $a descapacit, o singura colivie este de a9uns Doua colivii sunt folosite in paralel Avand doua i se per"ite a9utorului sa descapaceasca in avans pe cat se centrifug6eaza Colivia 2' 0e face din tabla de 0,/ "" si are di"ensiunea de 2G0.2G/"" $ateralele se indoaie 20"" dupa ce in prealabil s(au taiat colturile -u se cositoreste Doua "anere se realizeaza pe "i9locul coliviei prin taierea a doua ferestre si indoirea lor la loc

Colivia 3 Din tabla perforata de 0,/"", cu dia"etrul gaurilor 2"" si di"ensiunea 27/.2+0"" 7arginile se rasfrang 20"", la fel dupa ce in prealabil s(au decupat colturile -u se cositoreste

,olivia 2

Din tabla perforata de o,/"" cu di"ensiunea 2)0. 2)/"" si gauri de 2"" 7arginile se rasfrang 20"" dupa ce in prealabil s(au decupat colturile ,oliviile 2 si 2 sunt colivii perec6e

A 8arianta de colivii pentru e.tragerea "ierii din faguri ficsi Warre B ,utit de descapacit Stativul de descapacit 7ai 9os este prezentat un stativ de descapacit si "odul de lucru 0tativul se foloseste odata cu centrifuga si coliviile e.tractoare Manusile Trebuie sa "entionez "anusile dar sa spun si defectele lor 7anusile sunt nefolositoare, c6iar daunatoare -efolositoare pentru ca nu i"piedica albinele sa ne intepe, c6iar daca sunt facute din piele 0unt daunatoare ca ne incurca in "iscari, strivind albinele in ti"pul "anipularii Aceste cauze irita albinele Pute" spune ca cu cat apar ca sunt destinate i"potriva intepaturilor cu atat le provoaca "ai tare, fiind o povara in plus A9utorul poate pufai cateva rafale de fu" in directia in care lucreaza stuparul, in special in zona
G

"ainilor & "ult "ai sigur asa Bn incepator in stuparit, pentru siguranta in lucru, poate cere a9utorului sau sa(i afu"e din cand in cand "ainile Asa va putea lucra fara proble"e Adapatorul Albinele stiu sa faca rost de apa de care au nevoie Totusi, nu este lipsit de avanta9 sa se prevada si un adapator aproape de stupina Pe o dala, o scandura sau o foaie de tabla in plan inclinat, puneti un bidon sau alt recipient, prevazut cu robinet Dala va fi presarata cu nisip sau praf de piatra :obinetul va fi astfel fi.at incat sa tina nisipul ud Printre stupari pot fi intalnite si adapatoate pentru pui, care sunt potrivite si pentru albine Acestea cuprind o sticla intoarsa cu gatul intr(o farfurie >arfuria poate sa contina "usc6i de padure, bucati de pluta sau pietris

Stupina
"ispunerea "i ensiunea "istantele Nu arul de stupi Plani!icarea Plantarea resurselor

Le$islatia apicola
Proprietarul stupilor Proprietarul roiurilor Inter!erenta cu albinele Accidentele

Plante
Cu pararea !a iliilor de albine Roiurile apicultorului Perioada de cu parat 4reutatea roiului Re$ina Rasele Pretul O are $reseala Roiurile pe ra e Roiuri ra#lete Stiubee Plani!icarea roiurilor Roiuri pe ra e Perioada %olu ul 4reutatea Pretul I pac1etarea

eli!ere

Transportul Instalarea in cosnita -ranirea Albine salvate Roiurile naturale

Pre$atirea stupului
Desi aceasta sarcina se desfasoara in liniste si repede este i"portant ca fagurii sa fie directionati drept si toti catre aceeasi directie Pentru a ne asigura de acest lucru va trebui sa prevede" fasii de ceara de /"" pe leat ;ata cu" se face acest lucru Pri a etoda >aceti o sipca de aceeasi lungi"e ca si leatul Di"ensiunile sale sunt de /"" grosi"e si 2*"" lati"e Pe "i9locul partii late bateti doua cuisoare subtiri si lungi Pregatiti o cana s"altuita pentru topit ceara si o pensula "ica Puneti "ai intai putina apa in cana pentru a preveni ceara sa se arda, apoi adaugati ceara Pregatiti un burete si un vas in care dizolvati o parte "iere si doua parti apa rece Pasul ' # luati sipca subtire si ungeti(o bine cu a"estecul de apa("iere Pasul 2 # luati un leat ? aveti gri9a sa nu il udati altfel ceara nu va adera Pasul 2 # potriviti sipca subtite pe cantul unui leat folosind cele doua cuie ca opritor, in asa fel incat cantul sipcii sa vina pe "i9locul leatului Pasul * # cufundati pensula in ceara topita si treceti(o pe coltul for"at de cantul sipcii si "i9locul leatului repetand operatiunea de cateva ori Pasul / # indepartati sipca Pasul G # dati de cateva ori cu pensula in"uiata in ceara fierbinte si pe celalalt colt for"at dupa indepartarea sipcii Co entarii ,u cat dati de "ai "ulte ori cu pensula cu atat "ai gros va fi starterul Metoda a doua Pregatiti sipca la fel ca la "etoda precedenta ;n loc de pensulare cu ceara turnati ceara topita cu o lingura Dupa solidificarea cerii luati sipca si turnati ceara totita si pe cealalta parte Acu" puteti pune leatul in cat Prefera" aceasta "etoda, Br"ariti desenele e.e"plificatoare

A 0ipca B $eatul , 0ipca pusa pe leat D $eatul cu starterul de ceara for"at

0ablon pentru pozitionarea leaturilor si "obilizarea lor pe ti"pul fi.arii in cuie

Metoda a treia Aceasta "etoda e foarte si"pla dar necesita o prelucrare deosebita a leaturilor < vezi desenele= $eaturile sunt prevazute pe "i9loc cu prelungiri din constructie inalte de 2( *""

Pentru a for"a starterul e suficient sa unge" cu pensula in"uiata in ceara prelungirile Altfel curatul nu necesita vre(o atentie deosebita Tot ti"pul v(a ra"ane ceara pe post de starter Trebuie sa va avertizez ca acest gen de leat reduce spatiul util din corp, lucru de evitat asa cu" a" "ai aratat

$eat cu "uc6ii speciale Metoda a patra $eaturile pot fi prevazute pentru starter si cu fasii de foi de faguri, daca ave", daca nu cu si"ple fasii de ceara facute de stupar Aceste fasii pot fi fi.ate pe leaturi in "ai "ulte "oduri 0e poate prevedea un falt in "i9locul leatului in care sa pune" fasia de ceara si pe langa care sa turna" ceara topita ,a rezultat, acest falt e dificil de curatat Prefera" o alta "etoda >i.ati fasia de ceara pe "ilocul leatului tinand(o cu doua degeta sau proptind(o pe o sipculita Turnati cera topita,Dupa solidificare indepartati sipculita si turnai ceara si pe cealalta parte Ave" doua "etode de confectionat fasii de ceara Metoda ' # >aceti o sipculita de '0.'/"" si lunga de 2)0"", bine prelucrata pe toate fetele Dati cu ulei sipculita sau "ai degraba tineti(o catva ti"p in apa ,ufundati sipculita in ceara topita o data sau de "ai "ulte ori fara sa intarziati prea "ult in ceara 0ipculita poate fi pusa la racit pe doi u"eri facuti din cate un cui infipt in fiecare capat ;"ediat ce s(a racit, desprindeti ceara prin taiere de(a lungul sipculitei 8or rezulta fasii de '0.2)0"" sau '/.2)0"" dupa cu" e sipculita, sau corniere de ceara ! grosi"e a foii de 2"" este suficienta Daca nu dispune" de un vas care sa cuprinda sipculita pute" folosi sipci "ai scurte $a lipit va trebui sa pune" fasiile cap la cap -u uitati sa topiti ceara in bain("arie Metoda ( # Puneti apa rece intr(o sticla lata ,ufundati sticla intr(un a"estec de apa si sapun pe care il aveti preparat intr(o galeata si stergeti e.cesul cu "ana sau o carpa ,ufundati sticla in ceara topita pentru o secunda sau doua Pe suprafata sticlei se va crea o fasie de ceara ce poate fi ingrosata prin cufundari repetate avand gri9a sa nu topiti straturile anterioare Decupati ceara de pe fundul sticlei si cufundati sticla in alta galeata cu apa rece curata Acu" decupati cu un cutit ceara de pe sticle >undurile decupate de pe
G

sticla nu pot fi utilizate si va trebui sa le retopiti :epetati operatiunea fara sa uitati sa cufundati "ai intai sticla in galeata cu apa si sapun $ati"ea fasiei de ceara va depinde de adanci"ea la care a fost cufundata sticla Nota ;ntodeauna partea de leat pe care se aplica ceara sa fie rugoasa pentru a facilita aderenta

Te1nica de lucru
;nainte de a intra in te6nicile de intretinere de peste an propriu(zise, trebuie neaparat sa va spune" cateva vorbe Daca veti tine cont de ele veti a9unge sa lucrati repede, fara intepaturi si intodeauna cu albine blande 0a nu uitati ca "ierea se obtine nu"ai cu deplinul acord al albinelor :atiunea pentru care albinele ne inteapa este aceea ca sunte" perceputi ca ina"ici# ,,sponte faons, aegre spicutaQ Ajutorul Toate "uncile apicole cad pe stupar nu"ai ca uneori sunte" nevoiti sa lasa" afu"atorul 9os sau sa lucra" cu o "ana 0au nu "ai da" cu afu"atorul ,a rezultat ave" o activitate inceata si albine iritate Asa ca cel "ai bine este sa ave" un a9utor cu noi care sa "entina afu"atorul activ si care sa afu"e "ult "ai bland datorita continuitatii Lada cu scule 0tuparul trebuie sa fie aco"paniat de lada de scule Acolo va gasi tot ce are nevoie in "unca sa # "aterial pentru afu"ator, dalta etc Tot acolo va putea pune, fara pericol de furtisag, bucati de faguri, rosatura, ceara, "iere sau c6iar propolis Toate aceste resturi, daca sunt lasate la inde"ana albinelor, sunt ca un "agnet si pot provoca furtisag Standul Atunci cad stuparul "anipuleaza corpuri va fi ec6ipat cu un stand pe care sa poata lasa cutiile 9os Altfel, e.ista pericolul strivirii albinelor sau al "urdarii, lucru care ar necesita o curatire ulterioara Ti"p pierdut inutil si pericol de ranire si enervare pentru albine Masca Toate "uncile stuparului pot fi facute si fara "asca Totusi, atat stuparul cat si a9utorul sau trebuie sa aiba "astile la inde"ana, in caz de accident ;ncepatorii trebuie sa poarte "asca tot ti"pul Aseasta va fi prevazuta cu inc6eietori sigure -u va "ai fi nevoie de ele dupa ce se vor obisnui cu albinele A!u atorul &ste posibil ca unele lucruri sa le face" fara afu"ator -u"ai ca oa"enii gresesc procedand asa ;n acest fel irita" albinele, toc"ai lucrul de evitat :olul afu"atorului este sa atentioneze albinele, sa le cal"eze, sa le dreseze, intr(un cuvant sa co"unice cu ele Puteti lucra fara afu"ator ? totusi gresiti ! pipa, un trabuc sau o tigara poate uneori sa tina loc de afu"ator >u"ul le atentioneaza pe albine ca ceva ur"eaza sa se inta"ple ,a "asura de precautie "ananca "iere
G

Asigurandu(si "ancarea pentru o eventuala plecare, sunt "ai putin agresive >iind indopate cu "iere este posibil sa le fie "ai greu sa se forteze sa intepe Linistea $ucratorul va conversa cat "ai putin pe ti"pul lucrului ;n acest fel, toata atentia sa va fi indreptata la ceea ce face 8a lucra "ai repede si "ai bine, retinand toate observatiile pe care le face (landetea si vite#a 0tuparul trebuie sa incerce sa fie bland in prea9"a albinelor sale ? bland atunci cand "anipuleaza afu"atorul si corpurile ? bland in "unca si "iscari Albinele raspund cu blandete la blandete 7ai "ult de atat, stuparul va tinde sa fie eficient, dar fara sa abandoneze bandetea si fara sa devina grosolan sau violent, pentru ca o "anipulare e.agerata irita albinele si cu siguranta raceste puietul Propolisul De "ulte ori propolisul il i"piedica pe stupar sa fie bland si eficient $a noi insa, cel din interior nu are cu" sa ne i"piedice pentru ca noi nu u"bla" aproape niciodata in cuib $a fel e si cu acel dintre corpuri sau pereti sau leaturi De fiecare data cand desc6ide" un corp "ai intai trece" cu dalta peste leaturi si corp Propolisul colectat este depus intr(un co"parti"ent din lada de scule, pentru a preinta"pina riscul furtisagului, oricu" "ic Dalta apicola este e.celenta pentru "unca aceasta )urtisa$ul Daca o bucata de fagure sau o bucatica de propolis cade pe 9os, albinele vecine vin i"ediat sa le verifice Albinele din stupul la care se face interventia isi apara avutul Din cauza aceasta albinele 6oate trec la ceilalti stupi pentru a continua caratul inceput $upta creste in intensitate ;n toiul luptei toti sunt ina"ici # albine, stupari, trecatori sau c6iar ani"ale pasnice )a ilii a$resive ,a ur"are a accidentelor, a piatrelor aruncate de copii etc albinele pot deveni agresive si nu te "ai poti apropia de ele ;ata cateva "etode de a le cal"a 0e pare ca toate "erg Prima metoda # Desc6ideti stupul ,u un pulverizator stropiti usor albinele cu apa curata Aceasta ploaie fina lipeste aripile albinelor si le i"piedica sa zboare ;nc6ideti stupul iar peste un sfert de ora lucrati nor"al Totusi, nu utilizati aceasta "etoda decat daca afara te"peratura este de 20(2/ grade , A doua metoda # ,u o ora inainte de a interveni la fa"ilia agresiva, "utati "ai departe stupul respectiv ;n locul lui puneti un stup gol Acest stup va retine culegatoarele batrane, "ai agresive >aceti(va treaba in fa"ilia in cauza apoi "utati stupul la locul lui, dupa ce in prealabil ati luat stupul gol cu albinele batrane Albinele din el se vor intoarce la stupul vec6i -u a" fost nevoit niciodata sa aplic aceste "etode si aceasta, fara indoiala, din cauza ca in 0tupul Popular nu este nevoie de interventii "a9ore in cuib
G

Intepaturile Daca ati avut g6inionul sa fiti intepat de o albina, va sfatuiesc sa incercati oricare din ur"atoarele "etode # sugeti veninul din locul intepat, solutie de a"oniac, 65poclorit <inalbitor de rufe=, frecati locul cu o frunza de par sau patrun9el Pri a $rija ;n orice interventie in stup, pri"a gri9a este sa dati doua trei fu"uri la urdinis A doua $rija ;n orice interventie in stup, a doua gri9a este sa asteptati ca bazaitul produs de desc6iderea capacului sa se linisteasca

Popularea stupului Bn stup gol poate fi populat de la diferite surse',a ur"are si "etodele sunt diferite intr(
un fel Cu un roi la pac1et $ucrati inainte de apusul soarelui 0tati in spatele stupului si procedati e.act ca la "etoda transferului Doar ca inainte de a incepe afu"ati usor albinele Dupa care plasati pac6etul cu roi sub un corp de 0tup Popular, dupa ce in prealabil i(ati scos capacul <asa cu" vedeti pusa cosnita pe o galeata in desenul de "ai 9os= Apoi in loc sa batei cu bete ca la cosnita, afu"ai puternic roiul prin plasa 8eti vedea cu" albinele urca in corp Apoi procedati ca la transferul albinelor Cu roi natural Procedati la fel, seara, inainte de apus Desertati albinele in stup e.act in locul in care va fi locatia defenitiva, asa cu" se vede "ai 9os ca se face din galeata "in stiubei .cosnita= Aceata "etoda este asa de raspandita, "ai ales printre incepatori, incat ii vo" acorda un capitol aparte # transferul albinelor

)oiul a &ost li rat in cosnita ,u o ora inainte de apus, nu "ai devre"e, stuparul va gazdui roiul pe locul definitiv 8a tine corpul de sus invers, in asa fel incat sa fie larg desc6is 8a scutura viguros cosnita pentru a desprinde albinele, dupa care le va desarta in 0tupul Popular, ca pe cereale Daca "ai sunt ra"ase albine in cosnita va repata operatiunea pana se golesc $a fel se poate proceda si cu roiul la pac6et dupa ce, in prealabil , i s(a scos capacul Bn corp de stup, co"plet gol <fara leaturi= este pus deasupra pe post de palnie Dupa ter"inarea operatiunii se suspenda

Trans!erul albinelor .prin transva#are0

7ai "ulte "etode sunt reco"andate &u va voi prezenta nu"ai una Nu suprapuneti 0uprapunerea, plasarea unui stup peste altul, ar trebui sa fie ideal sa se utilizeze in 7artie deoarece in acest "o"ent afa"iliile sunt la punctul cel "ai restrins Aceasta garanteaza succesul "etodei ;n ciuda precautiilor, daca productia de nectar este insuficienta, albinele ra"an in cosnita si nu coboara in stup Bneori, c6iar in anii favorabili, instalarea fa"iliei in noul stup este greoaie Dupa recoltat sunte" nevoiti sa le sustine" cu sirop pentru co"pletarea rezervelor sau pentru constructia de faguri 7ai adaugati la aceasta "etoda si dificultatea controlarii periodice a costructiei fagurilor ,a rezultat, in loc sa econo"isi" ti"p "ai "ult il risipi" Aceasta co"plica "unca in loc sa o si"plifice si face ca scopul initial sa nu fie atins

,u" sa faci albinele sa urce din cosnita in corp Warre Nu trans!erati in artie -u transferati albine dintr(un alt stup in Warre in "artie ;n aceasta perioada, trecerea albinelor dintr(un stup in altul e greoaie De ase"enea raceste puietul 8(a trebui sa(l sacrificati prin asfi.iere cu sulf -u o sa va per"iteti sa puneti puietul ra"as in alta fa"ilie cu o "ana de albine Tot din aceasta cauza se poate declansa boala puietului varos, iar daca aveti norocul sa scapati de asa ceva, dezvoltarea puietului oricu" va fi incetinita "ata tran#va#arii Albinele ar trebui tranzvazate atunci cand ave" declansat un cules "ai serios in zona Data nu poate fi batuta in cuie deoarece variaza de la un loc la altul ,e insea"na la inceputul culesuluiC
7

Adica atunci cand stupul incepe sa fie aprovizionat cu "iere Acest lucru se poate verifica prin cantarirea stupului 0au sa se tina cont de perioada roitului din zona Daca e facuta prea devre"e, puietul util este pierdut, si asta se va si"ti la recolta Tot in acest sens vo" fi nevoiti sa 6rani" albinele Daca e facut prea tarziu, o parte din nectarul disponibil la cules, este pierdut !peratiunea se va face intr(o zi fru"oasa, zi ce precede unei alte zile fru"oase , intre orele '' di"ineata si 2 dupa a"iaza, de preferat di"ineata Niciodata nu !aceti trnsva#are totala Atunci cand folosi" aceasta "etoda ar trebui sa lua" doar albinele Puietul se va distruge? ceara si "ierea se valorifica la fel ca la recoltat Puietul retine lucratoarele in stup si le i"piedica sa participe la cules Transferul inclusiv al puietului e dezavanta9os 0a lasi cosnita cu o "ana de albine sau sa dai puietul unei alte fa"ilii prin sa6 < sc6i"barea locului= nu va face decat sa va "areasca nu"arul de colonii slabe Doua colonii slabe nu vor produce niciodata cat o fa"ilie puternica A"bele fa"ilii retin cate un grup de albine care se ocupa cu caratenia, incalzirea si cresterea puietului ;n fa"ilia puternica, un singur grup se ocupa de toate cele trei "unci din interiorul stupului ;n plus, dupa ter"inarea culesului, daca destula "iere a fost adunata, va va fi foarte usor si fara nici un risc, sa obtineti inca o fa"ilie prin roire artificiala, asa cu" vo" arata "ai tarziu Metoda de lucru -u transferati fara sa tineti cont de ur"atoarele precizari $uati nota ca ar trebui sa faceti acest lucru # (la inceputul culesului (pe o vre"e fru"oasa (de la '' a " pana la 2 p " si ca ar trebui sa pregatiti dinainte un stup for"at din cel putin doua corpuri, o galeata sau orice fel de recipient in stare sa sustina cosnita ? patru bete '!Mutarea cosnitei ce urmea#a a &i trans a#ata : a9utorul va tri"ite cateva rotocoale de fu" catre cosnita ;n "o"entul in care albinele incep ca bazaie, stuparul ia cosunita si o "uta deoparte pentru a nu fi i"piedicat in lucru de culegatoare sau albinele stupilor vecini, punand(o cu fundul in sus pe o galeata, un cat gol, o cutie oarecare sau o teava & i"portant ca a9utorul sa afu"e cat "ai putin fa"ilia < >ig '=

(!*nstalarea noului stup # Pe locul unde a fost cosnita, stuparul si a9utorul pun un stup ce contine un fund, al doilea cat si un podisor <>ig 2= Prin aceasta procedura, stupul va pri"i culegatoarele fa"iliei +!Plasarea unui cat peste cosnita a carei albine or &i trans a#ate # A9utorul va afu"a albinele din cosnita atat cat sa nu devina agresive -ici "ai "ult nici "ai putin 0tuparul va plasa al doilea cat peste cosnita provizoriu, pana la pri"a inspectie, panza de sac va fi prinsa in cuisoare de cat <>ig 2 = ,!Bataia # 0uparul si a9utorul vor sta 9os in dreptul cosnitei, for"and un ung6i drept, in asa fel incat prin bataie sa fie atinse patru locuri diferite, si la aceeasi inalti"e si"ultan, incepand de 9os in sus 8or avea cu ei un ceas 8or bate ca" trei "inute partea de 9os, varful cosnitei de fapt Apoi vor bate trei "inute "ai sus 0i tot asa pana vor a9ungr la "argine -!Pnunerea catului la locul de&initi # Daca operatiunea a fost facuta asa cu" a" descris noi, dupa o bataie de noua "inute albinele vor fi urcat de9a in cat 0tuparul ia catul cu albine si il "uta in pozitia finala, evitand orice zdruncinatura A9utorul va descoperi panza de sac de pe catul 2 si va da cateva rotocoale de fu" 0tuparul va pune catul ' peste catul 2 A9utorul pune apoi panza de sac peste catul ', podisorul si capacul <>ig * = .!Des&iintarea cosnitei din care au &ost tran# a#ate albinele #0tuparul si a9utorul sau se vor intoarce i"ediat la cosnita de unde au fost tranzvazate albinele 0tuparul o va ridica de 9os iat a9utorul va afu"a intens, in special daca se sesizeaza furtisag ,osnita este dez"e"brata undeva unde albinele nu au acces 7ierea se e.trage ,eara se topeste i"ediat ce este posibil iar puietul se distruge

Nota Pentru a ne putea asigura de prezenta "atcii, inainte de a pune catul ' peste catul 2, stuparul il va aseza peste o panza de culoare inc6isa pentru cateva secunde ,and il va ridica va observa cateva oua albe pe panza, ceea ce va confir"a prezenta "atcii

Trans!erul dintr-un stup cu ra e obile' ;n loc sa transvazati albine din cosnita puteti sa o faceti si din stupi cu ra"e "obile ;ata cu" sa procedati Primul ca# #0e considera ca sunteti fa"iliar cu "atca iar ra"ele sunt inca "obile 7utati stupul dvs de pe locul in care e "ai la distanta Pe locul lui puneti stupul nou ,autati "atca ;n ti"pul zilei "atca este intodeauna de o parte sau cealalta a cuibului ? o zi in stanga, o zi in dreapta ,u o perie transferati "atca si cateva albine in noul stup, facand "iscari line si cu gri9a Apoi, i"ediat, luati toate ra"ele la rand si scuturati albinele in noul stup
7

Al doilea ca# : -u sunteti fa"iliarizat cu "atca sau ra"ele nu sunt "obile ? "utati stupul pe care il aveti "ai la distanta si il lasati acolo Puneti 0tupul Popular peste ra"ele stupului dvs Partea ra"asa neacoperita, astupati(o cu 6artie sau carton Bateti stupul dvs ca la cosnita si afu"ati puternic pe urdinis? albinele urca in noul stup Procedati in continuare ca la transvazarea din cosnita

Evaluarea !a iliilor
Perioada &valuarea fa"iliilor, in zona Parisului se face dupa doua sau trei zile de vre"e fru"oasa, la o te"peratura de '2('/ grade ,elsius, intre orele ''a " si 2 p " Cu se procedea#a Dupa cateva secunde de observatie, scrieti pe o 6artie doua coloane cu nu"arul fa"iliei # >a"ilii bune(cele care aduc polen >a"ilii sub observatie(cele la care nu observati zbor sau albinele nu aduc polen >a"iliile din pri"a categorie vor fi supuse ,reviziei de pri"avara% < vezi sectiunea ur"atoare=, cat "ai curand posibil, indiferent de vre"e >a"iliile din categoria a doua vor fi tinute inca opt zile sub observatie si clasificate ,ele ce vor trece in categoria fa"iliilor bune, vor pri"i revizia de pri"avara ;nspectia celor ra"ase se va face dupa cu" ur"eaza Inspectia !a iliilor cu proble e A9utorul da cateva fu"uri la urdinis Apoi stuparul dupa ce da 9os capacul si podisorul, desprinde panza de sac ;n final, dupa ce a9utorul afu"a un pic ra"ele, stuparul curata toata suprafata de propolis Pri"ul caz # ;n acest ti"p observati g6e"ul de albine Puneti la loc panza si podisorul si recurgeti la curatenia de pri"avara, curatind fundul daca in decurs de opt zile nu observati polen proaspat adus, desfiintati fa"ilia dupa "etoda ,pregatirea de iernat% Al doilea caz # Procedand ca in pri"ul caz, nu gasiti g6e"ul de albine Acceptati ca fa"ilia a "urit ,ele cateva albine, pe ici pe colo, pot fi ignorate Acest stup se curata >agurii daca se afla in bune conditii, pot fi folositi, la nevoie, daca nu vor fi prote9at i"potriva furtisagului si a gaselnitei, ca in capitolul ,,pregatirea de iernat%% Nu aveti n i ic de !acut in stup >iecare cat de 0tup Popular, ne vine la "ana cel puti o data la trei ani Atunci cand se inta"pla, e foarte usor de curatat ;n consecinta, revizia cuibului este inutila >iind c6iar daunatoare, deoarece ar raci puietul Ar trebui sa va abtineti sa curatati cuibul, eventual c6iar sa(l desc6ideti fara "otiv Pe ti"pul reviziei de pri"avara poate fi declansata largirea stupului

Revi#ia de pri avara

)e i#ia de pri"avara Curatarea !undului >undul trebuie curatat 0i asta fara pericolul racirii puietului Pentru a curate fundul, procedati in felul ur"ator# ' 0tuparul aseaza standul cu sipci langa stup A9utorul afu"a de cateva ori urdinisul Dupa ce albinele incep sa bazaie, stuparul da 9os capacul, ia cele doua corpuri cu panza de sac si podisorul pe ele si le pune pe stand A9utorul afu"a stupul pe dedesubt un pic, si "ai "ult fundul, in special daca au "ai ra"as albine pe el
7

2 0tuparul curata cu dalta fundul de resturi A9utorul cutata suportul pe care se aseaza fundul 0tuparul pune la loc fundul pe suport si verifica nivelul cu o cu"pana 2 A9utorul afu"a de cateva ori sub cele doua corpuri 0tuparul ridica cele doua corpuri i"preuna cu panza de sac si podisorul pregatindu(se sa le puna la loc pe fund * A9utorul afu"a in continuare sub cele doua corpuri si fundul pentru a evita stalcirea albinelor 0tuparul pune pe fund cele doua corpuri asezandu(le in pat rece Pat rece sau cald5 Patul cald sau patul rece este deter"inat de "odul de orientare al fagurilor pe urdinis $a patul cald, fagurii sunt de la stanga la dreapta ;n aceasta situatie, aerul care intra prin urdinis intalneste pri"ul fagure in fata si raceste "ai putin interiorul Patul cald este dispunerea de iarna $a patul rece, fagurii sunt perpendiculari pe urdinis, adica pe peretii din fata si din spate Prin aceasta dispunere aerul intra i"ediat printre faguri fara sa intalneasca nici un obstacol si aeriseste cuibul "ai rapid Patul rece este orientarea de vara ,onstructia 0tupului Popular per"ite dispunerea in pat cald sau pat rece, dupa preferinte Starea re#ervelor ;ntr(o stupina ad"inistrata corect nu e cazul sa va faceti proble"e in privinta rezervelor Albina este econo"a -u va consu"a niciodata "ai "ult decat este nevoie, asa cu" sti" de9a Totusi, daca aveti indoieli ca albinele au ce le trebuie, e absolut necesar sa faceti verificarea rezervelor i"ediat ce ti"pul va per"ite Daca observati ca nu "ai au rezerve sau apreciati ca sunt insuficiente va trebui sa le 6raniti fara sa asteptati sa se epuizeze Totusi intarziati cat de "ulu puteti, stiind ca 6ranirea de pri"avara este daunatoare si ca e cu atat "ai daunatoare cu cat se face "ai devre"e &ste la fel de i"portant sa 6raniti cu dublul necesar, atat pentru 6rana cat si pentru cresterea puietului si "entinerea caldurii & dease"enea i"portant sa 6raniti repede, de preferat cu 6ranitorul de toa"na

Lar$irea stupului
Albinele necesita "ai "ult spatiu vara, atat pentru cresterea puietului, pentru depozitarea "ierii cat si pentru co"baterea efectului caldurii ;n lipsa de spatiu vor roi ;n consecinta productia de "iere se reduce Perioada' ;n cazul 0tupului Popular nu trebuie sa ne face" proble"e cu racirea puietului ca atare vo" initia largirea fa"iliei cat "ai devre"e pentru a evita roirea Aceasta largire se va face cu cel putin cinci zile inaintea declansarii culesului 0e poate face c6iar la revizia de pri"avara in vacanta de Paste, daca atunci aveti ti"p "ai "ult

$argirea fa"iliei Nu arul de corpuri .caturi0 0tupul Popular are in per"anenta doua corpuri $a largire se adauga unul sau "ai "ulte corpuri, in functie de puterea fa"iliei -u"arul de albine ce vin si pleaca indica puterea fa"iliei ,lasificati astfel stupii in doua categorii, "edii si puternici ,ei slabi ii desfiintati toa"na ;n regiunile unde recolta "edie este de '2(20Ag "iere pe stup, un corp este adaugat i"ediat fa"iliilor "edii si doua fa"iliilor puternice ,u siguranta aceste corpuri pot fi adaugate oricand si in oricare perioada a zilei, asigurndu(va ca albinele nu duc lipsa de spatiu De "ulte ori se poate dovedi ca acest nu"ar de corpuri adaugate sa fie insificient A" avut 0tupi Populari pe sapte corpuri
7

Adau$area corpului Pentru a adauga un corp procedati in felul ur"ator # ' A9utorul, dupa ce a fost pregatit corpul 2, afu"a usor stupul cu corpurile ',2 ,and albinele incep sa bazaie, da 9os capacul 2 0tuparul ridica cele doua corpuri si le pune pe stand A9utorul afu"a sub cele doua corpuri si "ai intens fundul, in cazul in care au "ai ra"as albine, pentru a evita zdrobirea lor 0tuparul ia cea de(a treia cutie goala, dar cu leaturile si fasiile pregatite, si o pune pe fundul stupului in pat rece 2 A9utorul afu"a usor sub cele doua corpuri de pe stand ' si 2 0tuparul ridica cele doua corpuri si le pune peste corpul 2 gol, in pat rece

Tinerea sub observatie a stupinei'

;n stupina in care la vizita de pri"avara stupii au fost supli"entati cu corpuri, nu este necesara nici o interventie &ste posibil sa pierdeti pe ici pe colo cate un roi -iciodata nu o sa fiti "ultu"iti de cata "iere scoateti Totusi, cei ce o pot face, fara c6eltuieli "ari, pot vizita cand si cand albinele, spre folosul lor De doua lucruri se va tine cont :it"ul de sosiri(plecari si daca fac barba Sosirea si plecarea albinelor 8a trebui sa re"arcati o sporire a nu"arului de albine care vin si pleaca Bnele dintre ele sa aduca polen Daca veti observa acest lucru, nu e nevoie sa desc6ideti stupul Albinele !ac barba ;n aceasta situatie e.ista riscul roirii si este i"portant sa se ia "asuri Pri"a data stabiliti daca stupul este u"brit sau nu, daca e prote9at de soarele de a"iaza sau nu, sau daca are destule corpuri $a nevoie va trebui sa(i sc6i"bati locul sau sa(i sporiti ventilarea Sc1i barea locului ;n stupina veti avea tot ti"pul si fa"ilii e.ceptionale &le necesita o "ulti"e de corpuri &u prefer sa le sc6i"b pozitia cu o fa"ilie slaba Asa obtine" doua fa"ilii de puteri apropiate 0c6i"barea pozitiei stupilor se face seara, dupa asfintit A"bele fa"ilii se afu"a usor 0e dau 9os capacele si podisoarele tip cutie !peratiunea se e.ecuta de catre doua persoane ;ntroduceti cate o funie sub cele doua picioare ale stupului si inodati(o cu '0 c" "ai 9os de nivelul "ainii, in asa fel incat inalti"ea o"ului sa nu influenteze pozitia orizontala a stupului Acu" va deplasati cu el & cea "ai si"pla "etoda

%entilarea ;n unele situatii, in special pe ti"pul caniculei, u"brirea, adaugarea de corpuri sau sc6i"barea pozitiei stupului, s(ar putea sa nu fie suficienta pentru a opri albinele sa faca barba ;n aceasta situatie va trebui sa accelerati flu.ul de aer fierbinte, sa iasa pe sus Dati 9os panza de sac, podisorul tip cutie si puneti doua( trei sipci facute din leaturi vec6i, in partea din spate a stupului, peste doua(trei leaturi, in asa fel incat sa urce si pe peretele din spate al corpului Puneti la loc panza de sac si podisorul in asa fel incat capacul sa nu astupe co"plet spatiul de iesire al aerului Pentru a obtine asta va trebui sa(l trageti cat de "ult per"ite spre spate Roiurile slabe De(a lungul verii, e posibil sa adunati si roiuri "ici Aceste roiuritrebuie sa fie 6ranite zilnic, daca nu e cules, cu '00g sirop Hranitorul nostru "ic, este perfect pentru asa ceva &ste i"portant sa se tina cont ca pana toa"na aceste roiuri trebuie sa ter"ine de cladit co"plet doua corpuri $a o adica rezervele pot fi co"pletate toa"na, fagurii insa nu "ai pot fi construiti )urnicile !cazional, furnicile invadeaza fa"ilia Pentru a preveni aceasta plasat picioarele stupului in cutii care sa contina vre(un fel de lic6id sau le ungeti roata cu vaselina

Miere in sectiuni
!btinerea "ierii in sectiuni este in general neprofitabila si asta pentru ca, dupa calculele "ele, iti ia un ti"p de trei ori "ai "are ca la "ierea pentru e.tractie &ste posibil insa ca stuparii sa gaseasca clienti la acest prPt !ricu", "ierea in sectiuni, ii per"ite stuparului sa ofere un cadou "ult "ai atractiv, ori sa(si satisfaca propriile gusturi Ec1ipa entul necesar pentru ierea in sectiuni ;n acest caz, 0tupul Popular cu faguri ficsi, este "ai rapid decat altele pentru constructia de faguri in sectiuni Pentru a face aceasta, ne trebuie "ai intai un corp de constructie speciala ;nalti"ea si di"ensiunile interne trebuie astfel corelate incat sa nu ra"ana spatii goale -u e nevoie sa ave" corpuri in constructie cu cota fi.a ;ata cu" le pute" face Acesti stupi sunt largiti pri"avara nor"al ,and culesul a inceput sau atunci cand in corpul de sus s(au strans cel putin / Ag de "iere, acest corp, pe care il nu"i" ',este ridicat ,orpul nr 2 este ridicat si el Pe corpul 2 se plaseaza corpul ', al carui "iere a fost in prealabil descapacita, daca e necesar Pe corpul ' se pune in continuare corpul 2 Peste corpul 2 se plaseaza corpul ce contine sectiunile <vezi figura=

Pentru a obtine doua sectiuni de tip A"erican, fi.ati doua ra"e de '*2.''2"" de leat 7ontati astfel de ra"e pe opt ra"e, intr(un corp de '20"" in loc de 2'0""

&c6ipa"entul necesar pentru "ierea in sectiuni 0ub corpul de produs "iere in sectiuni e.ista puiet neeclozionat, ca ur"are nu va fi loc pentru "ierea adusa zilnic Albinele vor fi fortate sa depuna "ierea in sectiuni 7ai "ult de atat, albinele nu lasa niciodata "ult ti"p "ierea sub puiet ,a ur"are albinele vor cara "ierea din corpul ' in corpul cu sectiuni 8o" avea astfel parte de un aflu. de "iere in sectiuni Asta e tot de care e nevoie pentru a obtine faguri e.celenti 0i luati a"inte ca albinele nu sunt i"pinse in friguri asa cu" se inta"pla in celelalte tipuri de stupi, cand este produsa "iere in sectiuni 0i asta pentru ca in 0tupul Popular se disponibilizeaza in per"anent spatiu pentru puiet, in corpul 2 Nota $a crearea de sectiuni, un si"plu starter e suficient ?c6iar "ai bun 0ectiunile se "onitorizeaza Trebuiesc recoltate i"ediat ce sunt capacite

Secretia de nectar
,u siguranta, scopul principal al stuparitului e productia de "iere !are ce le trebuie albinelor dintr(un stup, pentru a(l u"ple cu "iere C )lori >lorile sunt principala sursa de nectar ,u siguranta e.ista nectar si pe frunzele plantelor si pe ale arborilor

Te peratura Te"peratura 9oaca un rol foarte i"portant in productia de "iere ,and te"peratura este favorabila se gaseste nectar pana si pe frunze ,and te"peratura este nefavorabila, nu se gaseste nectar nicaieri, nici "acar in flori ! te"peratura de 20 grade ,elsius este necesara productiei de nectar B"ezeala din sol si aer o intensifica ! vre"e cu vant sau furtuna, o scad ,el "ai favorabil vant e cel din sud(vest Pe de alta parte, cel din nord il stopeaza

Sectiune trans ersala prin trei corpuri # liniile intrerupte arata succesiunea depunerii "ierii si intensitatea ei, confor" cu culesurile, incepand de sus Puietul coboara in consecinta Nectar 7ierea pe care o consu"a" nu este ceea ce culegatoarele aduc in stup -ectarul produs de flori contine pana la 7/R apa ;ata de ce in acest "o"ent este denu"it nectar, pentru a(l distinge de "iere, care contine nu"ai 20(2/R apa Apa din nectar este evaporata de albine prin inter"ediul te"peraturii si ventilarii "ispunerea nectarului $a intoarcerea in stup, culegatoarele depun nectarul indiferent unde, cu scopul de a econo"isi ti"p si a favoriza evaporarea ;"ediat insa ce ti"pul le per"ite, ele cara nectarul in pozitia defenitiva, in special deasupra si in prea9"a puietului -iciodata nu il tin prea "ult ti"p sub puiet

Metoda de pionerat
Puietul este de#avantajos pe perioada arelui cules Puietul retine prea "ulte albine in cuib care altfel ar putea iesi la cules Din acest "otiv "ulti stupari incearca sa reduca cresterea sa, sau sa scape de el pe perioada culesului Aceasta "etoda poate fi dezastruoasa, deoarece contravine legilor naturii ,ateodata, de ase"enea, nu pot avea rezultatele scontate din cauza anticiparii incorecte a
+

culesului & c6iar i"posibil de stabilit cand va incepe culesul, te"peraturile putand accelera sau intarzia perioada O etoda buna Atunci cand transvazati albinele din stiubee, distrugeti puietul Daca, bineinteles, operatiunea va avea loc inaintea inceperii culesului ne va oferi si opurtunitatea de a scapa de prea "ulta "unca, cu rezultate bune Aceasta eli"inare a puietului poate fi aplicata tuturor fa"iliilor $a inceputul culesului principal de sparceta, in tarile in care e.ista, toate fa"iliile pot fi desertate in corpuri goale cu fasii de ceara pe leaturi Tot puietul va fi distrus iar "ierea si ceara valorificate Daca in decurs de trei zile albinele nu ies la cules vo" fi nevoiti sa le 6rani" Acesta este riscul "etodei Bn risc foarte "ic Daca nu ave" parte de acest necaz, atunci albinele, ca viteazul din poveste si fara copii de crescut, vor iesi la cules si vor obtine o recolta "ult "ai "are 8a trebui, bineinteles, sa folosi" tot atatea corpuri cu fisii pentru cati faguri a" eli"inat la transvazare

Supli ent la editia a 23-a Apicultura pentru toti-bene!iciile stuparitului

Nota !bservatiile "ele "a indreptatesc sa afir" ca prin "etoda de "ai 9os se creste productia de "iere de trei(patru ori ;n ase"enea circu"stante e de neevitat sa se recurga la ea pentru asigurarea profitului Metoda de pionierat .continuare0 Procedura in ca#ul etodei de pionierat Toate fa"iliile selecta pentru aceasta "etoda vor pri"i cate trei corpuri goale la revizia de pri"avara $a "o"entul oportun cand infloreste sparceta sau cand apar pri"ele roiuri naturale, vo" face ulti"ele pregatiri Ar fi intelept ca la urdinis sa se "onteze cate o fasie de gratie despartitoare care sa nu per"ita "atcii sa evadeze Albinele vor fi diri9ate din cele doua corpuri in care au iernat catre cele de 9os, si c6iar si din al treilea, daca de9a au inceput sa il ocupe, puietul distrus iar "ierea si ceara valorificate Dupa ceasta se va pune panza de sac, cutia podisor si capacul iar intrarea va fi puternic afu"ata, pentru a obliga albinele sa intre in stup, iar gratia inlaturata Putin "ai tarziu, dupa ce albinele au intrat in stup sau c6iar a doua zi, doua sau trei corpuri vor fi adaugate dedesupt, in asa fel incat sa ave" in total cinci Pe perioada culesului, daca este unul de e.ceptie, alte corpuri pot fi adaugate, desi de9a corpul de sus fiind u"plut si capacit, c6iar el putand fi recoltat si pus dedesupt Nota 7etoda de pionierat poate fi aplicata tuturor fa"ililor, c6iar si celor slabe Productia de "iere va fi "ai "are dar proportionala cu puterea fiecarei fa"ilii, ti"pul de "anipulare necesar de o 9u"atate de ora fiind, in "edie, acelasi, ori ca fa"ilia e "edie ori ca e slaba
+

Supli ent la editia a 23-a Apicultura pentru toti6

etoda de pionierat

.continuare0 7etoda de pionierat asigura o recolta "ai "are Per"ite dease"enea supli"entarea usoara de corpuri ;n "od firesc, recoltarea dupa folosirea acestei "etode ar trebui sa se faca la inceputul lui ;ulie Ave" ca rezultat si corpuri cu faguri noi, reutilizabili Aceste corpuri pot fi folosite pentru e.tinderea fa"iliilor pri"avara ur"atoare Pot fi tot asa de bine folositi pentru sporirea nu"arului de fa"ilii in stupina Pentru aceasta e suficient sa da" la doua corpuri un roi natural, artificial sau c6iar o fa"ilie din stiubee, salvata de la asfi.ierea cu sulf Ase"ea fa"ilii intr(o ase"enea perioada sunt fara valoare, dar instalate in faguri precladiti au ti"p sa se dezvolte inainte de venirea iernii, cu conditia sa aiba suficienta 6rana Daca nu e.ista cules in zona va trebui sa le 6rani" cand si cand 7icul nostru 6ranitor de pri"avara e perfect pentru asa ceva $a sfarsitu lui August, rezervele de iernare vor fi co"pletate, la fel ca pentru ceilalti stupi ;n anul ur"ator aceste fa"ilii vor fi tratate ca si celelalte, fara deosebire, si vor da aceleasi rezultate

Marirea stupinei
Pentru a "ari nu"arul de fa"ilii din stupina se folosesc "etodel uzuale# roi de prasila, roi natural sau tranzvazare din stiubee 7etoda roirii artificiale poate fi folosita si ea 7odul propriu(zis este descris in capitolul ,,Popularea stupilorFF As vrea totusi sa "ai spun o vorba despre roiul natural si apoi despre cu" sa faci un roi artificial

Roiul natural
Proprietarul roiului Daca depistati un roi in zbor, care banuiti ca e al dvs sau c6iar daca provine de la o alta stupina, ur"ariti(l ;ndiferent de unde provine, ni"eni nu poate sa va deposedeze de dreptul de a(l lua ;n "o"entul in care roiul s(a asezat undeva, revendicati(l lasand o persoana care sa va tina locul sau lasati un obiect care va apartine ;n acest "o"ent, roiul va apartine Din acest "o"ent puteti face ce vreti cu el -u"ai ca sunteti raspunzator de orice daune poate sa provoace acest roi cuiva Cu sa preve#i roirea Albinele fac barba in dreptul urdinisului si asta deoarece stupul a devenit prea "ic ca ur"are a "aririi nu"arului de albine sau a cresterii te"peraturii e.terioare 0e poate auzi si piuitul "atcilor Dis de di"ineata se constata o agitatie neobisnuita la urdinis Trantorii ies la zbor si fac un bazait specific :oiul poate iesi intre doua averse de ploaie sau dupa o furtuna, intre + di"ineata si * dupa a"iaza ;esirea poate fi a"anata daca vantul bate cu putere sau baro"etrul indica ploaie torentiala
+

Cu sa deter ini un roi in #bor sa se ase#e ,u o oglinda, indreptati lu"ina catre albinele in zbor sau stropiti cu apa fina, daca aveti un pistolSpo"pa de apa cu 9et suficient de puternic :oiul se va aseza i"ediat pe pri"ul po" care ii iese in cale Cu sa iei un roi $asati roiul acolo unde este si pregatiti stupul >la"bati corpurile pe interior inlaturand astfel insectele si eventualele panze de paian9en, accentuand si "irosul de ceara, daca stupul a "ai fost populat Bngeti cu putina "iere peretii interiori ai stupului ,and constatati ca roiul s(a linistit, afu"ati(l usor Purtati "asca Tineti un corp de stup rasturnat direct sub roi ;zbiti creanga o data sau de doua ori scuturand roiul in cutie Dupa ce roiul cade, rasturnati la loc cutia, in pozitia nor"ala si puneti(o pe stand Daca albinele ventileaza puternic si au tendinta sa intre in corp, "isiune a avut succes asa ca puteti sa va retrageti Daca nu, in special daca albinele au tendinta sa se regrupeze pe creanga, asteptati sa se aseze si repetati procedura ;n ur"atoarele pagini va vo" arata diferitele asezari ale roiurilor si "odul cu" pot fi capturati

0tuparul periaza roiul intr(un 0tup Popular rasturnat, dupa care a9utorul il pune in pozitia corecta pe stand 0eara este instalat in locatia definitiva Instalarea in stup Daca roiul ur"eaza sa fie instalat la cel putin trei kilo"etri fata de locul unde a fost capturat, atunci el trebuie instalat in noua locatie c6iar in aceeasi zi, pe inserat 8a reco"and sa fla"bati interiorul stupului pentru a inlatura panzele de paian9en, iar pentru a inlatura orice "iros neplacut sa frecati interiorul cu la"aita &1elissa officinale= sau "enta
+

0tuparul conduce albinele cu a9utorul fu"ului catre un 0tup Popular asezat deasupra roiului 0eara il va aseza in pozitia finala -ranirea Daca secretia de nectar inceteaza pentru "ai "ult de doua zile va fi necesar sa 6rani" roiul cat "ai generos posibil, atat pentru 6ranire cat si constructia de faguri

Roirea arti!iciala
Utilitatea :oirea artificiala este o "odalitate foarte eficienta de populare a stupilor Asteptarea unui roi artificial poate fi uneori foarte lunga 0i nu de fiecare data este garantat ca roiul va ra"ane in stup ,u"pararea de roiuri este costisitoare si nu intodeauna eficienta, iar albinele nu sunt "ereu de calitate
+

Cand sa in ulti ,ea "ai buna perioada pentru roirile artificiale este cea de la inceputul unui cules, cand in zona se inregistreaza aparitia pri"elor roiuri naturale ;n aceasta perioada procedura este si"pla, iar i"perec6erea tinerelor "atci, cea "ai sigura Nu arul de !a ilii Bn roi artificial ar trebui facut dintr(o fa"ilie sau douaC ! fa"ilie asigura, cu siguranta, succesul Dar de fiecare data e "ai sigur sa folositi doua, iar daca doriti, "ai puteti obtine un roi peste alte '/ zile de la aceleasi fa"ilii 8o" descrie a"bele "etode 7iua si ora $ucrati intr(o zi fru"oasa ce precede unei alte zile fru"oase, intre ''a " si 2 p " , de preferat la '' a " Ale$erea !a iliilor ;ntodeauna sa folositi cele "ai bune fa"ilii Adica acelea cu cel "ai "are nu"ar de albine ! populatie nu"eroasa face treaba "ai usoara ;n plus, folosind fa"ilii puternice pro"ovati selectia in stupina, fara un efort prea "are Re$ina i perec1eata >olosirea unei regine i"perec6eate la roirea artificiala nu e nu"ai folositoare, ci foarte folositoare ;i dati roiului un start din pri"a pozitie 7ai "ult de atat, daca ati cu"parat regina de la altcineva, ati adus in stupina sange proaspat, ceea ce nu poate decat sa va inbunatateasca stocul ;"bunatatirea va fi cu atat "ai pronuntata cu cat veti utiliza o regina ;taliana din sursa credibila Daca nu sunteti sigur de credibilitatea sursei care va vinde regina sau daca a fost produsa dupa "etodele asa zis "oderne, artificiale, "ai bine renuntati si folositi propria regina Procedeul Pentru a face un roi artificial, fie el cu doua sau una fa"ilii, sau cu regina i"perec6eata, procedati ca in i"aginile de "ai 9os -ranirea Daca roiul artificial sau fa"iliile de baza nu au avut suficienta "iere, sau secretia de nectar se opreste pentru "ai "ult de doua zile, va trebui sa 6raniti roiul, precu" si fa"iliile de baza, si o veti face cu atat "ai "ult cu cat au si faguri de construit

Roirea cu o sin$ura !a ilie

Schema de roire arti&iciala utili#and o &amilie de ba#a /arre <atentie la pozitia initiala a fa"iliei de baza(corpurile ',2,2= ' Alegeti o fa"ilie buna pe care doriti sa o in"ultiti Aceasta este fa"ilia cu corpurile ',2,2, <vezi desenul= 2 $anga stupul ',2,2, puneti stupul * care cuprinde un fund, un corp fara albine, dar pregatit sa le pri"easca, cu leaturi si startere de ceara, podisorul si panza de sac <pozitia '= 2 Afu"ati lin urdinisul de la stupul ',2,2 atat cat sa cal"ati albinele Btilizarea fu"ului in e.ces face ca albinele si "atca sa urce in ulti"ul corp de sus Acest lucru lungeste procedura de in"ultire
+

* Atunci cand albinele incep sa bazaie, desc6ideti stupul ',2,2 ? saltati podisorul si panza si afu"ati abundent ,uratati fata e.pusa de propolis si ceara si continuati sa afu"ati intens si repede printre faguri / Dupa ce albinele au coborat din corpul -r ' in corpul -r 2, luati corpul -r ' si puneti(l peste corpul -r * al celuilalt stup, dupa ce in prealabil ati luat podisorul si panza de sac -u"ai sa aveti gri9a de albine Daca observati un g6e"otoc de albine care se afla in continuare in corpul -r ' afu"ati si asteptati sa coboare in corpul nr 2 este posibil ca regina sa se afle in acel g6e" Acest lucru se inta"pla de obicei cand afara este prea cald sau cand afu"area initiala la urdinis a fost prea puternica G Acoperiti stupul ',* cu panza de sac si podisorul Afu"ati corpurile 2,2 ,uratati fata e.pusa a corpului -r 2 Acoperiti cu panza de sac si podisorul <pozitia 2= 7 :idicati stupul 2,2 si "utati(l pe alta locatie,cu cat "ai departe cu atat "ai bine !ricu", o distanta de doi (trei ar trebui sa fie suficienta ,az in care ar trebui sa puneti ceva frunzar intre cei doi stupi pentru a "arca o separatie e.acta si a obliga albinele sa il ocoleasca atunci cand ies dintr(un stup in altul + Puneti stupul ',* in locul stupului 2,2 ) 7ontati tablitele reducatoare de iarna la urdinis, pentru cateva zile, pana ce totul reintra in nor"al Co entarii :egina se afla in corpurile 2,2 si va continua sa oua Daca faceti lucrul acesta la inceputul culesului principal, si daca toa"na nu ati lasat rezerve de "iere decat in corpul -r ', cu siguranta acu" se gaseste destul puiet acolo din care albinele sa(si creasca o regina

Roirea cu doua !a ilii

' Alegeti o fa"ilie puternica pe care vreti sa o in"ultiti Aceasta va fi ',2,2 < vezi desenul= 7ai alegeti o fa"ilie puternica Aceasta va fi /,G,7 ;ntre stupul ',2,2 si stupul /,G,7 ar trebui sa fie o distanta de 2(2 "etri Daca nu puneti cateva crengi cu frunze inte ei pentrua(i deli"ita si a crea un ostacol atunci can albinele vor sa treaca dintr(un stup in altul 2 $anga stupul ',2,2, puneti stupul * care cuprinde un fund, un corp fara albine, dar pregatit sa le pri"easca, cu leaturi si startere de ceara, podisorul si panza de sac <pozitia '= 2 Afu"ati lin urdinisul de la stupul ',2,2 atat cat sa cal"ati albinele Btilizarea fu"ului in e.ces face ca albinele si "atca sa urce in ulti"ul corp de sus Acest lucru lungeste procedura de in"ultire * Atunci cand albinele incep sa bazaie, desc6ideti stupul ',2,2 ? saltati podisorul si panza si afu"ati abundent ,uratati fata e.pusa de propolis si ceara si continuati sa afu"ati intens si repede printre faguri / Dupa ce albinele au coborat din corpul -r ' in corpul -r 2, luati corpul -r ' si puneti(l peste corpul -r * al celuilalt stup, dupa ce in prealabil ati luat podisorul si panza de sac -u"ai sa aveti gri9a de albine Daca observati un g6e"otoc de albine care se afla in continuare in corpul -r ' afu"ati si asteptati sa coboare in corpul nr 2 este posibil ca
)

regina sa se afle in acel g6e" Acest lucru se inta"pla de obicei cand afara este prea cald sau cand afu"area initiala la urdinis a fost prea puternica

Schema de roire arti&iciala utili#and doua &amilii de ba#a /arre <atentie la pozitia initiala a fa"iliilor de baza, corpurile ',2,2 si /,G,7= G Acoperiti stupul ',* cu panza de sac si podisorul Afu"ati corpurile 2,2 ,uratati fata e.pusa a corpului -r 2 Acoperiti cu panza de sac si podisorul <pozitia 2= 7 :idicati stupul /,G,7 si "utati(l pe alta locatie,cu cat "ai departe cu atat "ai bine !ricu", o distanta de doi (trei ar trebui sa fie suficienta ,az in care ar trebui sa puneti ceva frunzar intre cei doi stupi pentru a "arca o separatie e.acta si a obliga albinele sa il ocoleasca atunci cand ies dintr(un stup in altul + Puneti stupul ',* in locul stupului /,G,7 ) 7ontati tablitele reducatoare de iarna la urdinis, pentru cateva zile, pana ce totul reintra in nor"al

Introducerea

atcilor

Avantajul san$elui proaspat ;n orice activitate de crestere a ani"alelor, introducerea de sange strain e benefica De aceea cand si cand introduceti cate o "atca din alta parte in stupina Dvs , de preferat una ;taliana ;ntr(o stupina de 20(*0 fa"ilii in care s(a realizat o selectie pe cativa ani, introducerea unei "atci straine nu "ai prezinta aceleasi avanta9e 7ai "ult de atat, nu castigati ni"ic cu"parand "atci, pana nu gasiti producatorul care face o selectie si o crestere de calitate, fara sa recurga la te6nicile "oderne de crestere Carei colonii sa-i atribui o atca5 ;ntroducerea unei "atci e cel "ai binevenita unei fa"ilii slabe Pentru aceasta nu aveti decat sa o"orati "atca slaba 0au "ai bine, puteti dota un roi artificial cu o "atca noua, evitand astfel cautatul si o"oratul vec6ii "atci Procedand asa e c6iar suficient sa faceti o rei"prospatare a fondului genetic In$rijirea atcii !data "atca sosita puneti(o la pastrare intr(un loc racoros si intunecos, in colivia originala Daca introducerea ei va intarzia, verificati stocul de "ancare, in caz de lipsa dati cate o picatura de "iere in fiecare zi, asigurandu(va ca picatura poate fi preluata prin plasa Pre$atirea stupului Daca dati "atca unui roi, plasati(o in stupul ', * <)e face referire la schema de roire arificiala de mai susA=Acesta cu siguranta este fara "atca -u va trebui sa o"orati nici o "atca Dupa ce stupul e plasat in pozitia finala, afu"ati cu cateva fu"uri intrarea dupa care desc6ideti podisorul si afu"ati din nou, plasand colivia dupa cu" e descris putin "ai 9os Daca dati "atca unei fa"ilii de baza procedati dupa cu" ur"eaza# o"orati "atca batrana si distrugeti toate botcile trase Daca fa"ilia e orfana de ceva ti"p, asigurati(va ca nu au eclozat "atci tinere si distrugeti toate botcile trase

Si pli!icarea $asirii

atcii

-u sfatuiesc pe ni"eni sa caute "atca, nici "acar pentru i"prospatarea genetica in stupina, deoarece ave" posibilitatea utilizarii unei "atci straine la inte"eierea unui roi artificial 0unt si ani in care roirea artificiala nu e posibila Atunci noi ave" o "etoda si"pla, rapida si sigura de gasire a "atcii Dati intr(o parte toate corpurile stupului Pe fundul ra"as puneti un corp sau doua goale, functie de puterea fa"iliei Deasupra plasati o gratie pentru "atci Pe aceasta gratie despartitoate plasati corpurile "utate anterior intr(o parte Afu"ati zdravan printre faguri pana ce albina paraseste corpul Dati la o parte corpul golit de albine si afu"ati ur"atorul Procedati asa cu toate corpurile stupului ,and a9ungeti la gratia despartitoare veti gasi "atca si cativa trantori pe ea Puteti sa o o"orati sau daca doriti sa o pastrati, introduceti(o in colivie
)

,olivia si gratia separatoare Colivia ,olivia prezentata in desen a dat cele "ai bune rezultate <asemanatoare coliviei 8itov= Are di"ensiunile '0.*/.''0"" >undul e liber Partea de sus e inc6isa cu o foita de tabla sau "ai si"plu prin indoirea plasei Plasa utilizata pentru pastarea ali"entelor e foarte buna Introducerea atcii Pentru introducerea "atcii procedati in felul ur"ator# faceti treaba aceasta intr(o zi linistita, intre orele '0('' di"ineata Partea de 9os a coliviei va fi astupata cu o bucatica de fagure ;ntroduceti colivia in corpul de sus de deasupra puietului ,olivia trebuie sa contina putina "iere >i.ati(o intre doi faguri cu "iere, nu inainte de a descapaci fetele fagurilor, in asa fel incat albinele insotitoare ale "atcii sa aiba acces la "iere prin plasa Tinerea sub observatie a atcii Daca ceara de pe fundul coliviei nu a fost roasa, rezulta ca albinele nu sunt interesate de ea sau incearca sa a9unga in interior fortand plasa ;n pri"ul caz, cu siguranta in stup "ai este o "atca eclozata sau in curs de dezvoltare Aceasta trebuie o"orata ;n al doilea caz "atca a fost acceptata Trebuie facilitata eliberarea sa faceti o "ica desc6izatura in fagurele care inc6ide fundul coliviei si inlaturati eventualele obstacole 0pre e.e"plu albine "oarte Dar sub nici o for"a nu inlaturati tot fagurele Acest lucru il vor face albinele si nu"ai ele vor elibera "atca incet, asa cu" cred ele de cuviinta Puneti colivia la loc 8erificati in fiecare zi si inlaturati eventualele obstacole din
)

fata desc6izaturii pe care ati lasat(o, dar niciodata fagurele de ceara ! "ica desc6izatura va fi suficienta -iciodata nu eliberati "atcaN Dupa ce ati observat ca "atca a fost eliberata, luati colivia iar peste cateva zile verificati daca a inceput ouatul

%arianta de roire cu doua !a ilii

Daca stupului ',* nu i s(a dat o "atca de la bun inceput, atunci cand a" folosit varianta de roire artificiala cu una sau doua fa"ilii, este posibil ca acesta sa dea un roi secundar sau c6iar doi Aceste roiuri necesita "ulta atentie De cele "ai ""ulte ori roiesc fara sa ne da" sea"a si sunt pierduti 0tupul ',* initial este golit de albine si devine fara valoare ;ata cu" aceste roiri pot fi evitate # ' Alegeti doua fa"ilii puternice ',2,2,* si /,G,7,+ 8edeti desenul, pri"a rubrica Daca initial stupii nu se afla la 2(2 " unul de altul, ar trebui sa(i despartiti cu frunzar pentru a obliga albinele sa(l ocoleasca atunci cand ies din unul intr(altul 2 Prima operatiune # $anga stupul ',2,2,* puneti un stup ) for"at dintr(un fund si un corp 2 Afu"ati lin urdinisul de la stupul ',2,2,* atat cat sa cal"ati albinele Btilizarea fu"ului in e.ces face ca albinele si "atca sa urce in ulti"ul corp de sus Acest lucru lungeste procedura de in"ultire * Atunci cand albinele incep sa bazaie, desc6ideti stupul ',2,2,* ? saltati podisorul si panza si afu"ati abundent ,uratati fata e.pusa de propolis si ceara si continuati sa afu"ati intens si repede printre faguri / Dupa ce albinele au coborat din corpul -r ' in corpul -r 2, luati corpul -r ' si puneti(l peste corpul -r * al celuilalt stup, dupa ce in prealabil ati luat podisorul si panza de sac -u"ai sa aveti gri9a de albine Daca observati un g6e"otoc de albine care se afla in continuare in corpul -r ' afu"ati si asteptati sa coboare in corpul nr 2 este posibil ca regina sa se afle in acel g6e" >aceti acelasi lucru si cu corpul -r 2
)

G pe stupul 2,* puneti un corp pregatit '0 Apoi acoperiti cu panza, podisorul si capacul Ave" acu" un pri" roi cu o "atca batrana 7 Afu"ati usor urdinisul stupului /,G,7,+ dupa care "utati(l la cel putin trei "etri daca nu puteti obtine distanta, deli"itatiSseparati cu frunzar + ;n locul stupului /,G,7,+ puneti un nou stup cu fund si corpul ), plus corpurile 2 si ' puse deasupra ceva "ai devre"e si acoperiti cu panza de sac, podisorul si capacul ) A doua operatiune0 '+ #ile dupa prima #Afu"ati usor urdinisul stupului ),2,' Desc6ideti acest stup ,uratati cu dalta suprafata e.pusa a leaturilor? puneti corpurile 2 si ' pe un stand? puneti peste corpul ) un nou corp gol '' Acest corp '' inlocuieste corpurile 2 si ' '0 Afu"ati ca inainte corpul ' coborand astfel albinele in corpul 2, dupa care indepartati corpul ' si(l acoperiti '' 0cuturatiScoboratiStransvazatiSafu"ati albinele din corpul 2 peste stupul '',) dupa care indepartati corpul 2, il puneti separat si(l acoperiti '2 Peste corpul '' puneti un nou corp '2 Acoperiti cu panza de sac, podisorul si capacul Ave" acu" un roi secundar cu "atca tanara '2 Afu"ati usor urdinisul stupului /,G,7,+ si(i sc6i"bati locatia la cel putin trei "etri departare Altfel va fi necesara o ecranare cu frunzar '* Pe locul stupului /,G,7,+ puneti un nou stup cu fund, un nou corp '2 si corpurile 2 si 'deasupra, puse deoparte ceva "ai devre"e Acoperiti cu panza de sac, podisorul si capacul '/ A treia operatiune0 (, de #ile dupa prima # $uati corpurile ',2 si '2 pentru a le folosi la intarirea altor una, doua sau trei fa"ilii slabe Pentru a face aceasta, afu"ati energic fa"iliile pri"itoare pentru a putea lucra astfel cu ele Peste stupul pe care vreti sa(l intariti puneti separatorulSgratia pentru "atci apoi cutia ' spre e.e"plu Afu"ati pana trec toate albinele 9os :idicati corpul ' Daca pe gratia despartitoare gasiti o "atca, o"orati(o $uati gratia, lasati corpul -r '' la loc, dupa care acoperiti Procedati la fel si cu corpurile 2,'2 la noile fa"ilii pe care vreti sa le intariti

(olile albinelor
Albinele, ase"enea tuturor fiintelor vii, au bolile lor -u ne vo" pierde ti"pul cu descrierea sau trata"entul lor 8a vo" spune doar cateva lucruri, din "otive inte"eiate Molia cerii .$aselnita0 Prezenta "oliei cerii se recunoaste dupa larvele "ari albe si panza creata in faguri $arva sea"ana cu vier"ele de carne iar panza cu panza de paian9en ;n realitate "olia cerii nu este o boala -u este nici "acar ina"icul albinelor $arve de "olie pot fi intalnite in toate fa"iliile, si in cei "ai buni stupi Albinele din acesti stupi, nu le per"it insa sa se dezvolte De fapt dezvoltarea are loc doar in fa"iliile slabe Dar nu asta este cauza slabiciunii lor ci doar efectul Daca veti ur"a sfaturile "ele bune in deaproape si veti desfiinta fa"iliile slabe toa"na sau pri"avera devre"e, nu nveti avea niciodata fa"ilii slabe, invadate de "olii
)

larva de "olia cerii

cocon si panza de "olia cerii

cocon, panza si galerii sapate de "olia cerii

Loca $oca este o deteriorare a puietului in toate stadiile sale de dezvoltare ,elulele ce contin larve, in loc sa fie capacite dupa G zile, cu" e de regula, sunt gaurite sau necapacite 7ai "ult de atat, larvele se transfor"a intr(o "asa cleioasa care adera de orice a" introduce in celule, iesind sub for"a de ata cand e scoasa afara ;n final, puietul "ort e"ana un "iros specific, ase"anator cleiului de oase de ta"plarie -u "erg pe nici un fel de trata"ent pentru loca -u cunosc valoarea unui astfel de trata"ent ! valoare insa poate avea, dar 9ocul acesta nu face "ai "ult de o lu"anare $asati specialistii sa utilizeze trata"ente, cei ce vor sa studieze aceste aspecte 0unte" total neputinciosi in fata coloniilor slabite? lasati sa distruge" fa"iliile slabe si sa le inlocui" cu altele puternice 8o" castiga astfel ti"p, bani si "iere ;n cazul acesta insa va trebui sa distruge" albinele prin asfi.iere cu sulf sau altceva, sa arde" fagurii si albinele apoi sa fla"ba" puternic interiorul stupului sau si "ai bine sa il afunda" in solutie de 6ipoclorura 0tupul Popular este criticat pentru ca nu aplica "etodele "oderne care ar fi viitorul apiculturii !pinia "ea este ca toc"ai aceste "etode "oderne vor o"ora apicultura si nu"ai 0tupul Popular si cosurile din paie o vor "ai salva Tin cont de ur"atoarele aspecte Albinele au supravietuit de secole in stupii ficsi fara suferinta $ucrurile nu vor sta la fel si in stupii si "etodele "oderne ,,&ste un lucru cert, zice Berlefec6, ca invazia locii in 1er"ania s(a suprapus perioadei in care a fost introdus stupul cu ra"e ;nainte era o "anipulare "ini"a a stupilor, iar loca era necunoscuta sau foarte rara? dar de atunci, asa cu" se stie, este foarte frecventaFF Dupa acest strigat de avertizare al ger"anului, a" observat in reviste, in "anuale, la eveni"entele apicole cu" stuparii se lupta cu loca din ce in ce "ai "ult 0i se vorbeste de lupta i"potriva bolii prin crearea unei birocratii costisitoare, care va fi de fapt un pericol, pentru ca va cara boala de la stupinele bolnave la cele sanatoase Hai sa nu "erge" i"potriva legilor naturii 0a lasa" ger"enii sa(si faca treaba, aceea de a eli"ina ce e slab si de a ne lasa albine "ai puternice contra acestei boli
)

8ede" oa"eni puternici neafectati de tuberculoza, in ti"p ce cei slabi ofera conditii favorabile de dezvoltare a bolii Toti sunt e.pusi ger"enilor tuberculozei in spatiile publice, in tra"vaie, in egala "asura ,u albinele nu poate fi altfel 0tupul Popular si "etodele sale intareste albinele si a9uta in selectie, prin "ancarea naturala, prin eli"inarea suprasolicitarii, protectie i"potriva locii Protectia este "ai buna decat trata"entul &u unul sunt convins ca "etodele "oderne, care au tendinta de a deveni intensive, conduc spre degenerarea albinei ,6iar de cand a" inceput sa forta" gainile sa oua "ai "ult, in gospodarii au inceput sa apara tot felul de boli neconoscute pana atunci $a fel va fi si cu stupii

Ina icii albinelor

Albinele au foarte "ulti ina"ici, de toate felurile Acestia sunt # proprietarul insusi, pasari specifice, anu"ite ani"ale, anu"ite plante Stuparul &ste posibil ca stuparul sa nu(si cunoasca treaba si sa trateze albinele intr(un sens contrar nevoilor si intereselor lor 0tuparul trebuie neaparat sa posede cunostintele necesare inainte de a se apuca de stuparit Acest "anual recitit frecvent si bine inteles va fi suficient Pasarile Ani alele Plantele

Recoltarea
Nu arul de e&tractii Puteti e.trage "iere din stupi ori de cate ori e.ista si vreti sa faceti lucrul acesta ;ntrucat desc6iderea deasa a stupilor este daunatoare, nu va reco"and insa sa abuzati de aceasta posibilitate ;ntr(o regiune oarecare, productia de "iere difera de la o luna la alta Daca ave" parte de consu"atori care au preferinte in ceea ce priveste sorti"entul de "iere, va trebui sa ne confor"a" lor si sa o e.trage" separat ,a principiu insa, va reco"and o singura e.tractie ,6iar daca asta va presupune, cu siguranta, sa aveti "ai "ulte corpuri pline de "iere la un stup 0i c6iar daca aceasta "iere absoarbe din caldura necesara dezvoltarii puietului, eu inca va reco"and o singura e.tractie Daca in acest "o"ent ave" un "otiv sa e.trage" "ierea, ave" si altele doua sa nu o face" A" constatat ca peste tot stuparii nu lasa suficienta "iere pentru iernare Au parte de o recolta buna in ;ulie si ra"ane putin si pentru albine Bnii sunt de parere ca in cuib ra"ane suficienta "iere Asa se inta"pla si in cazul stuparilor care nu "ai verifica ce a ra"as Dar daca gresesc C -u e ceva iesit din co"un
)

Altii se bazeaza pe ur"arorul cules De regula e "ai "ic decat pri"ul ,e se inta"pla atunci daca va fi prea "ic C 0tuparii ezita sa 6raneasca albinele cu "ierea scoasa cu gri9a $e dau za6ar Ma6arul insa nu face parte din "eniul albinei &l constipa in loc sa invigoreze, asa cu" face "ierea -u poate decat sa dauneze albinelor, pentru ca iarna acestea stau sapta"ani intregi pana sa iasa la zbor Bneori, stuparii asteapta pri"avara, inainte de a le da sirop de za6ar Ma6arul este insa "ai daunator pri"avara, "ai ales pentru sti"ulare ,a ur"are, aceasta 6ranire deruteaza instinctul albinei ;ata "otivul pentru care eu reco"and o singura e.tractie spre sfarsitul lui August sau inceputul lui 0epte"brie ;n felul acesta nu aveti de facut decat o separare a "ierii pentru e.tras fata de cea pentru iernare Doua lucruri se vor produce si"ultan stiind in acelasi ti"p si ce va ra"ane in "ana Dar, veti spune, "ierea celui de(al doilea cules va fi a"estecata cu cea a pri"ului cules, scazandu(i calitatea Tinand cont ca al doilea cules este de regula "ai "ic va influenta prea putin calitatea "ierii pe ansa"blu 0i asta e doar parerea cu"paratorului data de piata D p d v al sanatatii nu poate decat sa(l inbunatateasca &fectul "edicinal al "ierii va fi "ulti"plicat de "ultitudinea de sorti"ente de flori din care a fost culeasa ,alitatea "edicinala a "ierii este singurul argu"ent cu care pute" lupta i"potriva za6arului, un for"idabil adversar Pe de alta parte, in 0tupul Popular, "ierea de la ulti"ul cules este "ai putin a"estecata ca la altfel de stupi, cu alte tipuri de "iere, din "o"ent ce fagurii sunt prea putin "iscati din locul lor, iar corpurile "ai putin spatioase si ca albinele depun "ierea din ce in ce "ai 9os, asa cu" le vine la inde"ana 7ierea de la ulti"ul cules se va afla in punctul cel "ai de 9os, in faguri care trebuiesc lasati pentru iernat Perioada 7ierea ar trebui e.trasa la sfarsitul lui August sau "ai tarziu, la inceputul lui 0epte"brie $a sfarsitul lui August sau inceputul lui 0epte"brie nu "ai e.ista cules >lorile dispar ori te"peraturile nu "ai per"it secretia de nectar Acu" este "o"entul inspectarii rezervelor de 6rana A reducerii lor, daca sunt prea "ari, sau a cresterii lor, daca sunt prea "ici Re#ervele pentru iernare ;n 0tupul Popular cu faguri ficsi veti avea nevoie de '2kg de "iere pentru iernare Trei d"p de "iere, capaciti pe a"bele fete, contin 'kg de "iere Bn fagure de 0tup Popular are Gd"p in total ,unoscand aceste lucruri ne va fi usor de calculat ce ave" in plus si trebuie luat, si ce ave" in "inus si trebuie adaugat Treizeci si sase de d"p de faguri cu "iere capacita, in stupul cu faguri ficsi, vor fi suficienti pentru iernare :ezervele insuficiente vor pune viata albinelor in pericol sau ne vor obliga la 6ranire supli"entara pri"avara ! ase"enea 6ranire este intodeauna daunatoare si costisitoare :ezerve prea "ari pentru iernare vor fi la fel de daunatoare, pentru ca albinele nu ierneaza pe rezervele de "iere ci sub ele ,a rezultat, cu cat este "ai "ulte "iere, cu atat este "ai putin spatiu in care sa se incalzeasca albinele 0i cu cat e "ai "ulta "iere, cu atat e "ai putin spatiu pentru ouat, pri"avara
)

Urdinisul Toa"na si iarna folositi reducatorul nostru de urdinis care e si pe post de gratie pentru soareci ;n caz de furtisag, puteti c6iar sa folosit reducatorul pe spatiul "ic, care nu per"ite decat trecerea unei singure albine Procedura de e&tractie Pentru a gestiona "ierea de e.tractie, procedati asa cu" se arata in aceasta sectiune, neo"itand faptul ca viata albinelor depinde de nivelul resurselor lasate ;n aceasta sectiune au fost luate in considerare toate posibilele situatii De aceea la pri"a vedere ea ar putea parea co"plicata ! pute" reduca, dupa cu" ur"eaza # :etragati toate corpurile care contin nu"ai "iere !priti(va la corpul la care vedeti de9a puiet $asati acest corp si ur"atorul de sub el Daca "ai sunt altele in afara de aceste doua dedesubt, luati(le ,antariti din oc6i rezervele si co"pletati(le, daca aveti loc ,ele doua corpuri ra"ase le asezati in pat cald Co entarii )e#er ele # di"ensiunile corpurilor sunt de asa natura incat cele care contin puiet, contin foarte putina "iere ,a atare in aceste corpuri nu u"blati sa le luati "ierea ,a ur"are o operatiune din doua nu se "ai face -iciodata nu reduceti cantitatea de "iere ra"asa in cele doua corpuri, eventual o co"pletati Lada cu scule # "ai "ult decat in orice interventie, la e.tractie ave" nevoie de lada de scule Acolo depozitati toate bucatelele de faguri si propolis, "ai ales daca sunt naclaite cu "iere ? in felul acesta evitati furtisagul Mierea a&lata sub cuibul puietului # De regula nu ar trebui sa se inta"ple sa ave" "iere sub puiet Acesta este si "otivul pentru care atunci cand puneti corpuri cu faguri claditi sub puiet, sa descapaciti "ierea pentru a per"ite albinelor sa o care acolo unde trebuie ,orpul de 9os, este posibil sa contina "iere de la ulti"ele culesuri 0a nu le cautati si nici sa nu va bateti capul cu ele Albinele o vor consu"a sau o vor cara in corpul de sus inainte de a incepe sa le incurce

Recoltarea

ierii

pozitia '

pozitia 2

pozitia 2

' A9utorul va afu"a usor urdinisul stupului vizat si(i va "ari desc6iderea la "a.i" 0tuparul va astepta ca albinele sa inceapa sa bazaie dupa care va da 9os capacul si podisorul 2 0tparul va da 9os panza de sac A9utorul va afu"a usor leaturile fagurilor <pozitia ' din desen= 2 A9utorul va continua sa afu"e usor iar stuparul sa curete de propolis fata e.pusa, leaturile si "arginile corpului * 0tuparul va lua afu"atorul si va afu"a generos printre faguri pentru a deter"ina coborarea albinelor din corpul ' in corpul 2 Daca lasati si panza de sac deasupra si afu"ati sub ea, operatiunea va decurge si "ai repede, intrucat fu"ul nu se va "ai ridica ci doar va cobora / Dupa ce albinele au coborat, stuparul va desprinde corpul -r ' de -r 2 cu dalta si va lua corpul -r ' ;l poate rastura, sa(l vada "ai bine A9utorul va afu"a putin fata e.pusa a corpului -r 2 Daca stuparul va observa puiet in partea de 9os a corpului -r ', va "asura din oc6i nu"arul de d"p acupat de puiet 0cazand aceasta su"a din *+, va obtine d"p de "iere ;"partin rezultatul la 2 va obtine si cantitatea de "iere din stup & "ai bine sa greseasca in "inus Dupa ce va lua sea"a de cantitatea de "iere e.istenta, stuparul va pune la loc corpul, va inc6ide stupul si va trece la ur"atorul Daca, pe de alta parte, stuparul va gasi doar "iere in corpul -r ', stuparul va lua acest corp, il va pune deoparte, il va acoperi si va trece la ur"atorul stup G 0tuparul va trata corpul -r 2 ca si pe -r ' daca vede doar "iere, il va ridica pune deoparte Daca va vedea si puiet, il pune la loc < pozitia 2= si(l acopera <pozitia 2=, dupa ce in prealabil ia sea"a de cata "iere e.ista 8a continua la toti stupii in acest fel 8a ridica corpurile care contin doar "iere 0e va opri acolo unde vede si puiet

'

Pre$atirea pentru iernare

Daca nu aveti centrifuga ar fi bine sa i"pru"utati una, dupa care cu"parati o tava si"pla si doua colivii duble Dupa e.tractie puneti toti fagurii in caturi, fara sa le "ai bateti in cuie, dupa care le dati fa"iliilor peste noapte la lins, punandu(le pri"ul cat de 9os Dupa care luati toti fagurii negri pentru topit Apoi rearan9ati caturi pentru anul ur"ator, nu"ai ci faguri albi sau putin colorati Toate leaturile se bat in cuisoare, ca de obicei A9utorul afu"a stupul prin urdinis 0tuparul da 9os capacul si podisorul, nu si panza de sac Dupa ce bazaitul inceteaza, stuparul desprinde corpul de sus si il pune pe un stand A9utorul afu"a corpul ra"as 0tuparul aduna propolisul de pe fata e.pusa -u e nevoie ca albinele sa plece din cat Acu", stuparul desprinde corpul si il ridica pentru o inspectie vizuala Prima situatie # ( daca toti fagurii sunt trasi co"plet, stuparul noteaza de acest lucru dupa care pune corpul pe fundul stupului Daca cu"va "ai sunt si alte corpuri pe fundul stupului, trebuiesc toate luate inainte de a pune corpul inspectat pe fund, putand sa folosi" corpurile pe post pe stand cu sipci 0tuparul se intoarce acu" la pri"ul corp acoperit cu panza de sac si il pune peste cel pus pe fund A doua situatie # (daca, pe de alta parte, stuparul observa ca fagurii nu sunt co"plet trasi, va proceda diferit, in funcie de posibilitati Daca "ai are sau nu alti faguri trasi pe care sa( i foloseasca # A #(daca are faguri trasi, da deoparte corpul inco"plete si pune altul tras co"plet pe fundul stupului Pe acest corp il va pune pe cel ridicat pri"a data, cu "iere, albine si puiet, dar inainte de a(l acoperi il pune pe cel tras inco"plet, pentru a per"ite albinelor sa coboare ? dupa care il da 9os pe cel inco"plet tras B #(daca nu are alti faguri co"plet trasi, il va pune la loc si va nota cati faguri inco"plet trasi are corpul Dupa ce toti stupii au fost inspectati in acest fel, stuparul va sti cati faguri co"plt trasi are si cate corpuri co"plet ec6ipati poate rearan9a $a nevoie, fa"iliile ra"ase fara faguri vor fi unificate intre ele pentru a crea stupi pe doua corpuri cu faguri co"plet trasi Pentru a unifica doua fa"ilii, folosind gratia noastra despartitiare 8a o"ora una din "atci, pe cea batrana daca stie care e sau pe cea "ai putin buna, folosind tot ti"pul fu" intens De cele "ulte ori, odata cu unificarea va observa si "iere in corpuri ,el care va veni dedesubt este bine sa aibe fagurii descapaciti cu o furculita sau cutit 8a gasi, de ase"enea de cuviinta ca unor fa"ilii sa le co"pleteze rezervele pana la '2Ag Hranitorul nostru de toa"na este potrivit pentru asa ceva 0a retineti, de ase"enea, ca un stup care da o recolta foarte buna, va trebui si 6ranit 0e "ai poate inta"pla, "ai rar e adevarat, ca in caturile pe care vre" sa le retrage" sa se afle si puiet ;n acest caz, vo" astepta neaparat sa eclozioneze puietul )a$uri claditi Trebuie neaparat sa iernati fiecare fa"ilie pe doua corpuri co"plet trase cu faguri Albinele vor ierna "ult "ai bine in faguri trasi decat in spatiu gol 0i in special albinele au nevoie de acest spatiu pri"avara devre"e cand se declanseaza ouatul Daca acest spatiu cu faguri trasi le va lipsi, vor roi ,a efect, le lipseste spatiul intrucat "ierea adusa nu va fi suficienta pentru cladit faguri
'

7ai "ult de atat, va fi aiurea sa le dai albinelor "iere, pentru cladit faguri De aceea veti uni cateva fa"ilii intre ele cu scopul de a le asigura cu doua corpuri cu faguri co"plet claditi Desfiintarea fa"iliilor este econo"ica, in ciuda faptului ca nu ar parea asa ! fa"ilie puternica va produce "ai "ult decat doua slabe "es!iintarea !a iliilor Atunci cand co"parati doua fa"ilii inainte de unificare, veti constata ca una e "ai buna decat alta ? "ai putina "iere, "ai putin puiet, "ai putini faguri trasi Acu" decideti care "atca ra"ane si care va fi o"orata Procedati ca in paragraful ,,Introducerea atcilorQ Pentru unificare, procedati in felul ur"ator# dupa o afu"are puternica, puneti doua corpuri pe care vreti sa iernati pe un fund de stup, cel cu "ai "ulta "iere, deasupra Deasupra acestor doua corpuri puneti pe rand corpurile fa"iliilor de care vreti sa scapati, afu"and albinele pana coboara $uati acu" corpurile fara albine Acoperiti stupul nou for"at cu panza de sac, podisor si capac Br"atoarele zile, daca e nevoie, descapaciti "ierea din corpul de 9os cu furculita sau cutitul si co"pletati rezervele, daca nu sunt destule Pentru a va a9uta ce "atca sa opriti si la care sa renuntati, alegeti pe aceea care stiti ca provine dintr(un roi secundar sau tertiar ? garantat este tanara Re#erva de 1rana Pentru o buna iernare in 0tupul Popular, aveti nevoie de '2 kg de "iere ;n ti"pul e.tractiei "ierii, ne opri" acolo unde vede" pri"ii faguri cu puiet ;n acest corp "ai sunt intre '2 ( '* kg de "iere Toate fa"iliile care au aceasta cantitate de "iere, ierneaza fara proble"e >a"iliile care nu au aceasta cantitate de "iere, sa zice" '2 kg, vor fi 6ranite i"ediat, in una sau "ai "ulte reprize Puteti face aceasta punand sub cele doua corpuri un corp gol in care dati, intr(un cutie, faguri cu "iere sau "iere lic6ida Daca faceti co"pletarea cu faguri cu "iere, ar fi bine sa(i sfara"ati si sa(i stropiti cu apa Daca puneti "iere lic6ida, sa o preparati dupa reteta # cel putin o trei"e apa la doua trei"i de "iere 0a tineti cont sa puneti cateva "ateriale plutitoare in cutie <bucati de le"n, scandurele cu gauri, paie sau bucati de pluta=, sa nu se inece albinele 0iropul de za6ar poate inlocui siropul de "iere 0a nu uitati in sc6i"b ca za6arul nu este "ancarea naturala a albinelor, si ca nu va asigura o iernare la fel de buna ca "ierea De ase"enea, pe ti"pul 6ranirilor de co"pletare, nu uitati sa reduceti urdinisul pe oc6iul "ic, atat cat sa treaca o albina ,el "ai bine ar fi totusi sa folositi 6ranitorul nostru special de toa"na :evedeti capitolele cu ec6ipa"entul Hranitorul nostru, prin contrast, este "ontat deasupra ulti"ului corp si nu pe fundul stupului Pastrarea corpurilor cu !a$uri partial claditi8trasi' Puteti pastra corpurile cu fagurii partial claditi si sa le folositi pri"avara pentru e.tinderea fa"iliei Pentru a va asigura ca sunt pastrati in conditii bune, va trebui sa ardeti 9u"atate banda de sulf sub trei corpuri suprapuse, acoperite suficient de bine cat sa nu per"ita evacuarea fu"ului 8eti lasa aceste corpuri 2* 6 sa absoarba fu"ul Dupa care nu
'

aveti altceva de facut decat sa le prote9ati i"potriva rozatoarele, atrase in "od deosebit de ceara ;n cazul "etodei noastre, corpurile cu fagurii claditi au o "ica valoare ;n tot cazul, este de retinut sa pastra" nu"ai fagurii noi de calitate, desc6isi la culoare ,orpurile cu faguri co"plet claditi pot fi folositi fara indoiala pentru albinele salvate de la sufocare, in siste"ul cosnitelor 8a trebui atunci sa le co"pletati doar rezervele

Po#itia hranitorului <atunci cand se pune o cutie oarecare, intr(un corp gol 9os=

E&tractia

ierii

7ierea pe care a" luat(o de la albine, inca se afla in atelierul a"ena9at, in faguri si capacita cu ceara Mierea in !a$uri >agurii cu "iere pot fi vanduti asa cu" sunt, se va tine insa cont de faptul ca transportul este dificil, ca vanzand asa, ceara se pierde, ca tra"balarea corpurilor cu faguri e costisitoare si ca vo" fi nevoiti sa "onta" alte startere Acesti faguri cu "iere sa nu fie confundati cu "ierea in sectiuni, a cerei productie eu nu o reco"and pentru ca "erge i"potriva albinelor si pentru ca nu este profitabila pentru stupar Daca totusi stuparul gaseste clienti pentru "ierea faguri, care este "ai putin costisitoare decat "ierea in sectiuni, o poate pastra ca atare pentru vre"ea cand va fi vanduta Mierea vrac ,el "ai adesea, inainte de vanzare, "ierea se separa de ceara Poarta nu"ele de "iere lic6ida 7ierea lic6ida se obtine pe trei cai # prin scurgere de la sine, cu a9utorul caldurii sau prin centrifugare

'

E&tractia prin scur$ere &.tractia trebuie sa inceapa i"ediat ce corpurile au fost aduse in atelier ,u un cutit, fagurii se desprind de pe leat, lasand o fasie de '0"" >agurii care contin polen vor fi dati deoparte deoarece polenul va "odifica culoarea "ierii Ase"enea si cei cu puiet, daca se inta"pla sa da" de ei Toate celelalte bucati de faguri vor fi zdrobite cu "ana sau taiate cu cutitul deasupra unei site rare, sau a unei plase *.*"" 7ierea se aduna dedesubt intr(o cratita de "etal sau cera"ica 7ierea se deterioreaza in vase din tabla galvanizata, din zinc sau cupru Daca treaba asta se face i"ediat dupa recoltare, "ierea este calda si se scurge usor Daca nu se poate face i"ediat, va trebui facuta intr(o ca"era incalzita 7ierea obtinuta prin aceasta "etoda se c6ea"a de obicei ,,"iere scursa%% E&tractie cu ajutorul caldurii Atunci can se foloseste "etoda prin scurgere, se "ai inta"pla sa "ai ra"ana "iere prin faguri ;n cazul unei "ieri vascoase e posibil sa nu curga "ai deloc Aceste bucati ra"ase, ca si cele ce contin polen, vor fi supuse caldurii solare sau din cuptor Pentru o e.punere la soare, vo" acoperi vasul cu o bucata de gea", pentru a capta caldura soarelui si a preveni furtisagul ,uptorul se poate folosi dupa ce a" copt paine, sau se poate folosi cel din bucatarie, caz in care vo" avea gri9a sa evita" supraincalzirea ;n a"bele cazuri se topeste si "ierea si ceara, curgand in vas prin sita :aciti separat ceara de "iere ,apaceala de la fagurii e.trasi prin centrifugare poate fi e.trasa la fel 7ierea obtinuta prin aceasta "etoda este slaba calitativ & "ult "ai econo"ic sa dati toate aceste bucati ra"ase, fa"iliilor in suferinta Hranitorul nostru se preteaza la asa ceva E&tractia prin !orta centri!u$a Aceasta operatiune se face cu centrifuga Are avanta9ul e.tragerii co"plete a "ierii si in ti"p foarte scurt, "etoda nefiind laborioasa Pana acu" aceasta "etoda se folosea doar pentru fagurii din stupii cu ra"e "obile Aran9a"entul coliviilor noastre per"ite si e.tractia din stupii cu fagurii ficsi 7ai "ult, fagurii supusi e.tractiei se descapacesc direct in colivii ;nainte de a pune fagurii in colivii, ceara ce acopera celulele se inlatura, asa cu" se arata "ai 9os Cutitul de descapacit Descapacirea se face cu un cutit special, sau cu unul co"un, de bucatarie & i"portant ca acest cutit sa fie curat si putin cald Ar fi util sa ave" "ai "ulte pe care sa le folosi" alternativ prin pastrarea lor intr(un vas cu apa fierbinte 8asul poate sta foarte bine pe o plita ,utitul va trebui sa fie suficient de cald cat sa treaca prin ceara fara sa o topeasca !peratorul ar trebui sa foloseasca aceste cutite ca pe ferastrau, tragand inainte si inapoi, fara sa apese Dupa ce cutitul a trecut prin fagure, este folosit pentru indepartarea capacelii

'

Co entarii ,ateodata, sub taietura de cutit se gasesc celule cu polen taiate Polen se gaseste in toate tipurile de stupi -u este otravitor, din "o"ent ce albinele il folosesc in 6rana larvelor ,onsu"atorilor c6iar le place sa si"ta "iros de polen in "iere Totusi, pentru a evita colorarea e.cesiva a "ierii, va reco"and sa nu a"estecati polenul cu "ierea, de aceea veti taia usor si precaut, nu"ai sub capacelele de ceara Nevoia de caldura Pentru ca centrifugarea sa fie rapida si eficienta, nu vo" per"ite fagurilor sa se raceasca Altfel vor trebui depozitate intr(un loc incalzit ;deal ar fi sa e.trage dupa a"iaza fagurii scosi din stupi di"ineata ;n acest sens ne vine in a9utor si cutitul de descapacit care reinalzeste "ierea, facilitand e.tractia "escapacirea !a$urilor ' :asturnati cu fundul in sus corpul cu faguri, spri9inindu(l pe un suprt Doua caturi suprapuse, poate 2 ,u scopul desprinderii fagurilor de pe pereti, treceti cu cutitul de(a lungul fiecarui perete 2 :asturnati corpul la loc, in pozitia nor"ala * Desprindeti fiecare capat al leaturilor de pe falt <>ig '= / $uati leatul cu fagure cu tot <>ig 2= si puneti(l in colivia nu"arul ' G Acu" rotiti colivia nu"arul ' in asa fel atunci cand o puneti pe suportul de descapacit sa vina cu leatul in 9os 7 Descapaciti fata e.pusa + Puneti colivia nu"arul 2 peste partea descapacita si rasturnati $uati colivia nu"arul ' si descapaciti cealalte fata e.pusa ) Puneti colivia 2 peste aceasta fata for"and un buzunat cu colivia 2 si fagurele intre ele '0 ;ntroduceti acu" fagurele captiv cu tot cu colivii in centrifuga

A(desprinderea leatului de corp? B(ridicarea fagurelui? ,(stand de descapacit

'

E&tra$erea ierii cu centri!u$a Toti suportii centrifugii trebuiesc ocupati cu colivii ,el putin doua trebuie puse, intr(o centrifuga cu patru locuri Altfel centrifuga nu va fi ec6ilibrata si va sari in "ers ,oliviile noastre trebuie puse in asa fel incat partea cu leatul sa fie spre perete <centrifuga tangentiala n tr =, atunci cand se rotesc, ori in partea de 9os, daca di"ensiunea ne(o i"pune -iciodata in spate <spre centru n tr = Dupa ce centrifuga a fost incarcata cu faguri, roti" "ai intai lent, apoi accelerat 7ierea se desprinde si se depune pe perete ca ploaia Apoi coliviile sun intoarse si centrifugate iarasi Pri"a data "ai lent apoi "ai repede -u"arul e.act de rotatii necesar il deter"inati prin incercari si erori Depinde insa de viteza de rotatie si de dia"etrul centrifugii ! distanta de ' k" parcursa in trei "inute, independent pe a"bele fete da rezultate bune 7ierea se scurge pe perete si se aduna 9os ;nainte ca "ierea sa urce si sa atinga coliviile, ingreunand "iscarea, o scurgeti in "aturator Co entarii >agurii care nu sunt prea vec6i ori prea negri, pot fi salvati, fie pentru roiurile artificiale, fie pentru fa"iliile care nu au ter"inat de cladit doua corpuri co"plet ,az in care e.tragerea "ierii se va face diferit # faceti cateva rotatii pentru o golire initiala a fagurilor ;ntoarceti si procedati la fel cu cealalta fata, rotind la inceput usor apoi rapid, dupa care intoarceti iar coliviile e.tragand rapid si restul de "iere Maturatorul Atunci cand e scoasa din centrifuga, "ierea contine bule de aer si tot felul de gaze Poate de ase"enea sa contina resturi de polen sau ceara Pentru a se curata de toate aceste corpuri straine, "ierea se tine pentru cateva zile in "aturator ,onstructia sa ar trebui sa fie "ai "ult inalta decat larga Pute" folosi c6iar si un butoi, daca nu e din ste9ar ! sita retine i"puritatile "ai "ari ,a rezultat al diferitelor densitati, "aterialele straine si gazele urca la suprafata, for"and o spu"a, ce este colectata inainte de a scurge "ierea

7aturatorul
'

Daca intre ti"p nu se "ai ridica i"puritati, vo" scurge "ierea inainte de a se cristaliza 7aturatorul e prevazut cu o canea sau "ai bine, cu o vana Cristali#area 7ierea, lic6idul vascos ce se e.trage din faguri, se intareste si for"eaza o "asa solida cu cristale de diferite "ari"i 0e spune atunci ca "ierea este cristalizata sau granulata Te"peratura si sorti"entul "ierii "odifica in nu"ar infinit for"a cristalizarii si "ari"ea cristalelor ! cantitate "ica de "iere vec6e cristalizata a"estecata in cea noua poate grabi cristalizarea Pastrarea ierii 7ierea este 6idroscopica Poate absorbi pana la /0R apa Prin absorbtia apei, "ierea se lic6efiaza :ezulta o fer"entare rapida si un gust acru neplacut Pentru a indeparta acreala si a stopa fer"entarea, "ierea trebuie topita in bain("arie 0ingura "etoda de a evita ase"enea situatii este de a pastra "ierea in recipiente bine inc6ise si la loc rece Recipiente pentru iere TTTTTTTTTT %an#area ierii -u sunt in favoarea unui profit "are Dar "a astept ca stuparitul, ca si alte ocupatii, sa "a rasplateasca onest Toata "unca "erita rasplatita Practic, cu" sa(si evalueze stuparul "unca C 8a fi bucuros sa accepte rezultatul dintre cerere si oferta ,ontrar acestui principiu, uneori cu acordul "arilor asociatii apicole, consu"atorii sunt obligati sa "anance "iere din i"port, care nu e toata rea Astfel risca" pierderea productiei interne, care nu poate fi pastrata pe ter"en neli"itat Atunci cand pretul "ierii nu este sti"ulativ, ne adresa" alesilor nostri cu ruga"intea de a "ari ta.ele pe "ierea ce vine din i"port Daca cererea noastra este 9ustificata vo" pri"i un raspuns afir"ativ, in special daca de"ersul nostru va fi unitar in atingerea scopului ;nainte de toate noi produce" "ai ieftin 0tuparii trebuie sa inteleaga ca en(gross(sistii au dreptul la profit asa cu" au dreptul si vanzatorii finali 0tuparul poate incerca sa scurt(circuiteze acesti inter"ediari, incercand sa fie el en(gross( sist sau vanzator final, sau a"andoua i"preuna 8a culege astfel profiturile lor Dar va trebui neparat sa nu concureze cu ei 0tuparul va avea totusi nevoie de un inter"ediari, "ult ti"p de acu" incolo -u va putea concura cu ei fara sa lucreze i"potriva sa Daca va forta inter"ediarii sa(si vanda "ierea "ai ieftin, pretul de ac6izitie din anul ur"ator va fi "ai "ic Profitul stuparului nu va "ai e.ista &.ista totusi un inter"ediar i"potriva caruia stuparul ar trebui sa poarte o stransa concurenta iar acesta este vanzatorul care speculeaza si ascunde consu"ul de "iere 0ti" bine ca nu e.ista un prPt unifor" pentru "ierea de pe piata ,u" ar trebui sa o clasifice stuparul C
'

;n >ranta e.ista doua sorti"ente de "iere bine clasificate # "ierea de spartceta, foarte alba, fara vre(un gust anu"e, "iere nu"ita ,, 1atinais%%, si "iere poliflora, "ai "ult sau "ai putin colorata, "ai "ult sau "ai putin aro"ata, nu"ita "iere ,,-arbone%% 8reau sa "entionez, nu"ai ca sa va rea"intesc, "ierea de faneata, nu"ita ,,$andes%%, si "ierea de 6risca, nu"ita "iere ,,Brittan5%% Acele sorti"ente de "iere de culoare rosu inc6is si gust iute nu sunt sorti"ente de "asa ci doar de facut turta dulce & nor"al ca "ierea 1atinais sa aibe pretul cel "ai "are ,a stupari , ar trebui sa ne clasa" "ierea "ai intai in categoria -arbone ;n vanzarea "ierii, cea "ai "are proble"a o constituie za6arul, al carui prPt e "ai "ic iar "anipularea infinit "ai usoara ,u" sa face" oa"enii sa aprecieze valoarea "ai ridicata a "ierii CAratandu(le calitatile sale superioare de sanatate, co"parativ cu za6arul -u"ai ca sunte" putin inar"ati sa de"onstra" "arile beneficii in sanatate ale "ierii nu"ite 1atinais ,are cu siguranta, nu are defectul ca ar fi produsa pe cale artificiala dar nu(l are nici "ierea -arbone a carei aro"a e "ult "ai pronuntata 7ierea nu"ita 1atinais provine in e.clusivitate din sparceta, o planta fura9era fara valoare terapeutica Pe de alta parte, "ierea nu"ita -arbone este culeasa dintr(un nu"ar nedefinit de plante, unele dintre ele cu certe calitati "edicinale Bn studiu facut la Bniversitatea din Wisconsin, de catre prof 0c6uette arata, ca cu cat culoarea "ierii este "ai inc6isa cu atat este "ai bogata in substante "inerale, fier, cupru si "angan Pentru acest fapt "ierea inc6isa la culoare este benefica pentru prevenirea si tratarea ane"iei cauzata de o proasta nutritie )alsi!icarea ierii 7ierea se falsifica de "ulta vre"e Herodot cand ne(a a"intit de cantitatea i"ensa de "iere produsa in $5dia <Asia 7ica=, a adaugat si faptul ca "are parte din ea era produsa industrial Tal"udul, de ase"enea a"inteste de falsificarea "ierii cu faina si apa Producatorii din ziua de azi nu sunt nici ei nici "ai cinstiti, si nici "ai prosti Denu"irea de ,,"iere de albine%% nu "ai e suficienta sa ateste o "iere naturala din "o"ent ce stuparii pot face albinele sa falsifice "ierea dand(le sirop de za6ar -u"ai precizarea ,,"iere din flori%%va satisface DT E

Stuparit de la distanta
0tupul Popular si "odul sau de intretinere va per"ite sa aveti stupina la o oarecare distanta Pri ul e&e plu Puteti vizita stupina de doua ori pe an ! data in perioada Pastelui si a doua oara in August(0epte"brie Pri"avara efectuati revizia de pri"avara si adaugati corpuri Pe total va trebui sa fiti generos in adaugarea de corpuri pentru a di"inua nu"arul de roiri naturale !ricu" nu le veti evita Pierderea va fi "ini"a co"parativ cu cantitatea de "iere dobandita ;n August(0epte"brie recoltati asa cu" a" descris anterior
'

Al doilea e&e plu 8a per"iteti sa vizitati stupina doar o data pe an, in August(0epte"brie Pentru inceput recoltati "ierea, iar apoi efectuati revizia si curatati fundul, la nevoie, asa cu" se face pri"avara, verificand planietatea asezarii Adaugati suficiente corpuri & reco"andat in acest caz sa folositi dispozitive de fi.are ale corpurilor

%aloarea
Mierea6 #a1arina si #a1arul Mierea si re ediile Mierea este ai buna decat #a1arul Mierea este un ali ent puternic Mierea este un e&cellent edica ent

ierii

Ce se
Mierea in ali ente Nu$a cu iere (e#ele cu iere Sirop de iere Lic1ior indulcit cu iere Miere Cura1ao 999999'

ai spune despre

iere

Mierea in tratarea bolilor

Raceala6 bronsita ra$useala Ulceratii ale $urii6 a!te 4ripa Proble e di$estive %ier i intestinali Constipatia Inso nia In!la area oc1ilor Ulcere6 abcese Arsuri Piele crapata6 atreata Sapun cu iere 99999999'

'

Miedul
Co entariu )er entarea 4radatia alcoolica Te peratura Metoda traditionala Metoda industriala Metoda naturala

Ceara
Dupa e.tragerea "ierii, ra"an frag"ente de faguri si descapaceala Dupa transvazarea albinelor din cosnite, si e.tragerea "ierii dease"enea ra"an faguri si bucati de ceara 0e cunosc doua tipuri de ceara pentru prelucrat # ceara uscata <cire en branches= si ceara u"eda <cirre grasse%. Pentru a prelucra ceara in scopul utilizarii ulterioare, aceasta se triaza si se separa de i"puritati # polen, larve, coconi si pupe, praf Co entarii ' 7ai "ulte "etode sunt utilizate pentru purificarea cerii cuprinzand topirea, fie prin caldura solara sau din cuptor, fie cu apa fierbinte Aceste trei "etode se bazeaza pe faptul ca topirea cerii are loc la G2(G* grade ,elsius, si ca prin topire are loc separarea spontana intrucat ceara este "ai usoara avand densitatea de 0,)G/ AgSlitru 2 ,u cat te"peratura de topire e "ai aproape de G*o cu atat calitatea cerii este "ai buna 2 >onta si vasele din tabla de otel dau cerii culoarea "aronie 7ai "ult ca sigur, apa intensifica cantitatea de fier 8asele din tabla cositorita pot fi folosite Topirea cu ajutorul caldurii solare Topitoare solare de ceara se gasesc pe piata 0e bazeaza pe acelasi principiu ca si serele Topitoarele pot atinge ++o Aceasta te"peratura e atinsa "ai repede daca sunt vopsite in negru, daca au o foaie groasa de gea", daca "ai au si o a doua foaie de gea" peste pri"a, si prin directionarea topitorului in per"anent catre soare Aceasta "etoda este econo"ica si nu are dificultatile celorlalte 7ai "ult, produsul rezultat este e.celent Dar este indicat "ai cu sea"a descapacelii si fagurilor noi <cire en branches% ;"puritatile absorb putin ceara topita 0i nu stiu daca aceasta pierdere de ceara este "ai "are decat ti"pul scutit si co"bustibilul 7a indoiesc Personal apreciez topitorul solar Din pacate nu poate fi folosit decat vara

Topirea in cuptor Aceasta "etoda de ase"enea este econo"ica, dar de "ulte ori se inta"pla ca ceara sa se arda capatand o culoare "aro inc6is si un "iros neplacut ;n orice caz, va prezint "etoda de topire in acest fel >agurii sunt bucatiti si pusi intr(o sita "etalica sau intr(o banala
'

strecuratoare Dedesubt se pune un vas de di"ensiuni apropiate sitei sau strecuratorii cu *(/ c" apa ;"preuna se pun in cuptorul de paine, dupa ce a fost scoasa painea, sau in cuptorul din bucatarie Dupa ce s(a topit, se lasa la racit, foarte lent, avand gri9a sa nu agita" vasul ce contine ceara Topirea cu apa !ierbinte Aceasta "etoda este rapida si rezulta o ceara de calitate 0e preteaza la orice tip de ceara si la orice cantitate ,u trei zile inainte de topit, fagurii se fara"a si se lasa in apa Dupa trei zile topitul decurge in felul ur"ator Topirea se face pe o plita de bucatarie ? vo" avea insa gri9a ca bucati de ceara sa nu cada pe plita pentru ca este foarte infla"abila DT E

Stuparit iarna
Curatatul caturilor ;"ediat ce a" luat corpurile de la fa"iliile carora le(a" dat sa le curete de "iere, dupa e.tractie, le vo" curata de propolis si de ceara ra"asa -oi prefera" sa taie" tot fagurele si sa lasa" o fasie de / "" pe leat ca starter Totusi, fagurii foarte drepti pot fi opriti ;n tot cazul, treaba aceasta trebuie facuta cat "ai devre"e deoarece ceara trebuie topita cat "ai repede si pentru ca iarna nu poti "anipula fagurii fara sa(i strici Pentru a prote9a fagurii opriti i"potriva gaselnitei, ii vo" gaza cu bio.id de sulf Pastrarea corpurilor ,orpurile se pastreaza departe de u"ezeala si rozatoare :ozatoarele sunt inebunite dupa ceara sau c6iar dupa le"nul pe care e lipita ceara sau propolisul Inspectia ec1ipa entului ;arna, stuparii pot repara ec6ipa"entul vec6i, neocupat de albine, poate face sau poate co"anda altul nou pentru a(l pri"i la ti"p Ti pul liber 8re"ea rea si noptile lungi ofera ti"p liber 0tuparii pot profita citind carti si reviste de apicultura ! recitire il poate face sa inteleaga ceea ce i(a scapat pri"a data si sa aprecieze "ai bine ceea ce a considerat fara valoare De ase"enea stuparii pot profita de ti"pul liber notand toate dificultatile inta"pinate si observatiile facute tri"itandu(le unui editor sau unei reviste de apicultura Daca toti ar face asa, apicultura ar progresa "ult "ai repede

"eplasarea stupilor Daca ave" nevoie sa sc6i"ba" locatia stupinei o pute" face iarna, dupa o perioada de '0('/ zile in care albinele nu au iesit afara, fara nici o precautiune decat aceea de a nu(i zdruncina
'

7ie nu("i place sa "ut albinele iarna ! "ica lovitura poate desprinde albine sau c6iar regina, punandu(le viata in pericol &u prefer sa le "ut in lunile calde, incepand cu 7artie, procedand dupa cu" ur"eaza Daca transportarea se va face pe o distanta de cel putin trei kilo"etri, se va asigura inainte de toate, aerisirea pentru se inta"pla foarte des ca albinele sa se sufoce pe ti"pul dru"ului Pentru a(l aerisi, pe ti"pul transportului, stupul se acopera cu o plasa "etalica, fara altceva deasupra Brdinisul se va astupa seara cu o plasa de "etal, iar deplasarea se va face cat "ai rapid posibil, orientand stupii cu fagurii paralel cu dru"ul si fara socuri, pentru a evita desprinderea fagurilor Daca e vorba de o distanta "ai scurta, procedati in felul ur"ator # ;n pri"a zi, seara, "iscati stupii, 6aotic, spre stanga, spre dreapta etc fara sa(; deplasati de pe locul in care stau A doua zi, sc6i"bati dezordinea, deplasand fiecare stup trei "etri, repetati procedura lucrand de fiecare data seara, "odificand dezordinea si tripland deplasarea in fiecare zi Bineinteles, de fiecare data este i"portant sa se evite socurile 8ara, pentru "utarea pe o distanta sub trei kilo"etri, unii reco"anda tinerea stupului trei zile intr(o pivnita intunecoasa Lasarea in pace a albinelor 8eti evita zdruncinarea fa"iliei cat de putin Aceasta e valabil pentru "utarea iarna, care se poate face in 7artie sau Aprilie sau pentru reparatie care ar trebui sa se faca inainte sau dupa iernare !rice deran9are face ca fa"ilia sa bazaie si sa consu"e "ai "ulta "iere Desc6iderea stupilor iarna se va evita indiferent de "otiv ,auzeaza racirea si consu"ul de "iere, pe care albinele sunt nevoite sa o transfor"e in caldura in ase"enea conditii ;ar consu"ul de "iere este o pierdere pentru stupar ;nainte de toate este daunator prin e.tenuarea albinelor 1eneratia de vara lucreaza 2* de ore, prntru ca per"it conditiile e.terioare 1eneratia de iarna trebuie sa previna e.tenuarea, prin repaos total, pentru a preinta"pina degradarea sanatatii fa"iliei Hai sa respecta" $egile -aturii 7t vidit 6eus Buod esset bonum <1en = ;ar pacea sa insoteasca albinele iarna

Metoda noastra este econo ica

Pute" acu" vedea ca 0tupul Popular este econo"ic prin "odul sau de lucru si prin constructia sa, de care abia a" discutat &ste econo"ic deoarece eli"ina fagurii artificiali, pentru ca va scuteste de o gra"ada de ti"p si pentru ca ur"areste sanatatea albinei

Eli inarea !oilor arti!iciale

>agurii artificiali sunt scu"pi 0a nu "ai pune" la socoteala ti"pul pe care il ia pana ii "ontezi
'

0tuparul trebuie sa ia la "ana fiecare ra"a si sa o insar"eze cu * sau / sar"e de otel 0ar"ele trebuie sa fie foarte subtiri si bineinteles si foarte bine intinse Pentru a fi.a sar"a in fagure, stuparul trebuie sa incalzeasca un pinten si sa o preseze pana se ingroapa in ceara, dar nu asa de tare incat sa taie foaia de ceara Atunci cand se inta"pla ca stuparul sa taie foaia de ceara, ceea ce se inta"pla des, trebuie sa o arunce la topit, si sa o ia de la capat cu alta Daca stuparul e preocupat si de sanatatea albinelor lui, va trebui sa( si innoiasa cuibul albinelor in ti"p de trei ani, adica o trei"e anual & clar ca aceasta "unca presupune considerabile c6eltuieli si consu" de ti"p pretios ;n acelasi ti"p sunte" fortati sa reduce" pretul "ierii ,e ar trebui sa face" C Pur si si"plu sa renunta" la foile artificiale 0tuparii insa, insista sa spuna ca foile artificiale sunt econo"ice, garanteaza faguri drepti si reduc nu"arul de celule de trantori 0tiu bine ca atunci cand albinele construiesc faguri in e.trasezon, consu"a foarte "ulta "iere ,6iar daca le(a" asigura foi artificiale in aceasta perioada , tot ar fi neecono"ici >oile artificiale sunt doar o infi"a contributie la constructia fagurilor si "ai "ult de atat, sunt "odificate de albine pe parcursul sau inaintea construirii celulelor -u se pune proble"a daca sa folosi" sau sa nu folosi" foi artificiale ci ti"pul cand pute" deter"ina albinele sa construiasca? si anu"e la inceputul culesurilor Pe perioada abundentei de nectar, albinele se epuizeasa asa de "ult incat trebuie sa si consu"e "ult, in felul acesta nu au cu" sa nu transpire ;ar transpiratia lor este e.act ceara pe care o folosesc la constructia fagurilor, ceara care este pierduta daca fagurii nu sunt construiti Albinele transpira fara sa vrea pe ti"pul "uncii e.tenuante sau sub soarele arzator din ti"pul anului Pe de alta parte, au nevoie sa consu"e o bautura potrivita si scu"pa ,a o concluzie pentru un e.peri"ent practic facut in apicultura, 1eorge de $a5ens a scris # la aceeasi productie, ai un beneficiu supli"entar lasand albinele sa(si construiasca singure fagurii 0i isi spri9ina aceasta declaratie printr(un citat din Abbe Delep6ine # ,,Dand la doua fa"ilii de aceeasi putere, la unul un corp cu foi artificiale si la celalalt un corp cu faguri proaspat e.trasi la centrifuga, care il va u"ple pri"a C Din start se observa ca cel de al doile va fi in avanta9 fata de pri"ul, albinele avand nu"ai de u"plut celulele cu "iere si de capacit &.peri"entele pe care le(a" facut cu foarte "are atentie "i(au dat rezultate contrare%% Din foi artificiale, rareori sunt obtinuti faguri rezistenti >oaia de ceara introdusa in stup, este supusa la doua te"peraturi diferite, "ai calda sus si "ai rece 9os, si asta inainte de a fi cladita si intarita de albine Pe de alta parte, fagurii construiti de albine sunt e.tinsi nu"ai confor" necesitatilor lor si co"plet acoperiti de claditoare, asigurandu(li(se aceeasi te"peratura 7ai "ult, albinele nu(si e.tind fagurii pana nu le asigura grosi"ea necesara >agurii fiind in acest fel "ai robusti si "ai apti sa suporte variatiile de te"peratura, daca va fi nevoie >oile de ceara, e adevarat, pun in ordine stupul, obligand albinele sa cladeasca pe directia ra"elor -oi a" obtinut aceleasi rezultate, c6iar "ai econo"ic, aplicand un si"plu starter de /"" din ceara naturala pe leaturi >oile artificiale nu(si 9ustifica intrebuintarea nici in tinerea sub control a celulelor de trantori 7atca <cate una in fiecare stup= este i"perec6eata doar o data in viata pentru

'

*(/ ani -atura nu poate prevedea "ii de trantori anual doar pentru i"perec6ere 0(ar parea ca trantorii "ai au si un alt rol in cadrul fa"iliei ;n copilarie nu a" auzit niciodata sa li se spuna "asculi sau trantori Tatal "eu, ca si vecinii, le spuneau closti &u sunt de parere ca rolul trantorilor este sa tina de cald puietului cat ti"p albinele sunt plecate la cules 8ad dovada in ur"atoarele aspecte Albinele nu se opresc sa creasca trantori, i"ediat ce "atca virgina a fost i"perec6eata ! fac nu"ai cand culesul inceteaza si nu se "ai 9ustifica sa(i "ai 6raneasca Trantorii parasesc stupul doar sa se i"perec6eze cu "atca, nu"ai pe vre"e calduroasa si c6iar la "iezul zilei, cand puietul nu "ai are nevoie sa fie incalzit A" observat "ereu ca cele "ai productive fa"ilii au avut si o "ulti"e de trantori Din acest "otiv nu sunt de parere ca ar trebui sa reduce" nu"arul de trantori ;n orice caz, foile artificiale nu reduc nu"arul de trantori Albinele gasesc o "odalitate sa asigure "atca cu celulele necesare $e fac pe la colturile ra"elor? la nevoie largesc celulele de albine si le fac de trantori 0i fac asta c6iar in "i9locul foii 0i sunt si situatii cand "atca depune oua de albine in celule de trantori

Si pli!icarea revi#iei de pri avara

,artile de specialitate reco"anda desc6iderea stupilor pri"avara din cateva "otive # (sa constati prezenta "atcii (sa apreciezi rezerva de "iere (sa cureti ra"ele (sa incepi innoirea cuibului Prezenta "atcii poate fi stabilita si fara sa desc6izi stupul ,u siguranta e.ista "atca in stupul in care albinele cara polen, daca intra si ies nor"al si constiincios si daca nu arata ca si cu" ar fi pierdut o co"oara(regina lor :ezervele vor fi cu siguranta disponibile daca au fost asigurate corespunzator in toa"na ;n stupul "odern insa, lucrurile aceste nu se pot face fara sa se curete si ra"ele Pentru aceasta, ra"ele sunt luate una cate una, le"nul razuit de propolis peste tot Daca nu faci asta in fiecare an devine i"posibil sa le "ai scoti fara sa le strici sau fara sa stalcesti o "ulti"e de albine >agurii trebuie reinoiti la 2 ani, cel "ult * 7ai tarziu de aceasta perioada, ca"asile abandonate in celule nu "ai per"it o dezvoltare nor"ala a albinelor Albinele devin atrofiate si nu sunt bune de ni"ic, e.tre" de dispuse sa contacteze orice boala ar a"eninta fa"ilia De cele "ai "ulte ori pe ti"pul sezonului ra"ele vec6i nu pot fi scoase din cuib si date la "argine Prezenta "ierii sau a puietului va i"piedica sa faceti asta, puietul trebuind sa fie langa cuib, iar "ierea langa puiet ,u" asta se inta"pla des, pri"avara ra"ele vec6i sunt inlocuite fara sa se "ai dea de o parte sau alta a cuibului & o co"plicatie in plus in ti"pul reviziei de pri"avara &.ista de ase"enea, pericolul strivirii "atcii intre ra"ele ridicate si peretii stupului !ri, la fel, dupa ce ra"a ridicata pe care era "atca, este pusa din nou in stup, albinele bucuroase ca o repri"esc dupa scurta absenta, o incon9oara co"plet, bazaind si aproape sufocand(o Trei sferturi dintre pierderile de "atci se datoreaza interventiilor in stup ;n orice caz, curatatul si inlocuirea ra"elor vec6i trebuie sa se faca pri"avara, in zona noastra <vorbim de 0ranta si de zona unde isi avea stupina abatele .arre n tr = in aprilie, deoarece in aceasta perioada este "ai putin puiet ;n aprilie insa, te"peratura nu este asa
'

de ridicata, si "ai "ult, interventia in sine ne ia "ult ti"p 0i e posibil sa nu ave" parte de "ulte zile insorute, undeva intre '' di" si 2 dupa a"iaza pentru a trece prin /0 de stupi A" proiectat 0tupul Popular pentru evitarea desc6iderii lui pri"avara, punand corpurile unul peste altul, supli"entand spatiul de 9os si recoltand de sus Toate corpurile ne vin la "ana o data la 2 sau * ani Profita" de asta, curatindu(le si scotand fagurii in atelier, iarna, cand ave" ti"p pentru asa ceva Pri"avara tot ce trebuie sa face" este sa curata" fundul, fara sa desc6ide" stupul si fara sa ne face" gri9i de te"peratura de afara sau de strivirea "atcii Aceasta operatiune se poate face la orice te"peratura si la orice ora a zilei

Si pli!icarea e&tinderii cuibului

Pe cat de bine le "erge la albine iarna si pri"avara in stupii "ici, pe atat de "ult au nevoie de o "ulti"e de corpuri, vara Ave" pe de o parte ose"nificativa racire a puietului si stoparea e.tinderii ouatului daca e.tinderea se face prea devre"e Pe de alta parte, daca largirea se face prea tarziu albinele intra in frigurile roitului si ni"ic nu le va "ai opri :oirea este pierdere ;n tot cazul recolta va fi "ai "ica Te6nologia indicata in ase"enea situatii este # se pune "agazinul pe corp in "o"entul in care puietul se e.tinde pe tot corpul, a.ceptand ra"ele "arginase iar dupa u"plerea partiala cu "iere se adauga ur"atorul "agazin !ricul acest sfat nu evita nici racirea puietului in cuib prin adaugarea "agazinului nici "unca pe care o depune stuparul 8a fi nevoie sa desc6ideti de cateva ori stupii si sa controlati ra"ele, tinand cont ca nu toate fa"iliile se afla la acelasi nivel de dezvoltare in stupina Aceeasi vigilenta trebuie "anifestata si la adaugarea celui de(al doilea "agazin ;ata "otive de racire repetata a cuibului lucru ce deran9eaza si suprasolicita albinele si stuparul Abatele 8oirnot si De $a5ens au vrut sa rectifice aceste greseli Abatele 8oirnot a adoptat o ra"a "ai ingusta pentru "agazin, nu"ai '00"" ? cuibul nu e atat de racit la adaugarea unui "agazin asa "ic Dar ra"an o "ulti"e de inspectii de facut pentru a decide cand sa pui "agazinul De $a5ens s(a lipsit de "agazin si a "arit nu"arul de ra"e in cuib pana la '+ in loc de ) Teoretic, albinele vor ocupa e.act spatiul de care au nevoie ;n stupul $a5ens, puietul nu este racit brusc, ci pierde putin din siguranta Proble"a e doar putin a"eliorata Pe de alta parte, "unca stuparului se "areste Albinele isi plaseaza o parte din "iere deasupra puietului si o parte langa puiet ,u" stupul $a5ens nu are "agazine "ierea ra"ane pe "argini De fel albinele nu traverseaza "ierea ca sa caute noi spatii pentru puiet sau "iere Prefera sa roiasca ;n stupul la5ens, albinele se incred in ra"ele u"plute cu "iere si dau sa roiasca din lipsa de spatiu c6iar cu ra"ele goale langa ele 0tuparul evident ca poate re"edia aceasta situatie Daca ridica sau "uta ra"ele cu "iere din cuib si introduce altele goale, albinele nu roiesc ?cel putin nu din lipsa de spatiu, dar in atare situatie proble"a e "ai rea, si ar fi fost "ai si"plu daca deplasarea s(ar fi facut pe verticala Atat pentru albine cat si pentru stupar $a 0tupul Popular pute" realiza supli"entarea corpurilor de 9os, si asta foarte devre"e, eventual doar o data cu "ai "ulte corpuri, functie de starea de dezvoltare a fa"iliei &vita" roirea din lipsa de spatiu -u ne te"e" nici de racirea puietului si nici de deran9area albinelor ? evita" o "ulti"e de incurcaturi
'

De regula face" aceasta supli"entare cu corpuri in Aprilie, in vacanta de Paste, daca asa ne convine, si lasa" albinele in pace sa(si faca treaba, revenind in August pentru recoltare, tot in vacanta ;n plus, aceasta largire de 9os este reala si ofera spatiu disponibil la discretie albinelor ;n 0tupul Popular, ca de altfel in toti stupii, nectarul se depune pri"a data pe ra"ele de langa urdinis, pentru a castiga ti"p, iar seara o cara aproape sau langa puiet Principala cauza a roitului, lipsa de spatiu este astfel cu adevarat di"inuata prin "etoda noastra Bn argu"ent i"portant ca "ierea e.trasa din stupii nostri ar fi de o "ai slaba calitate ar fi ca "ierea se e.trage din fagurii in care s(a crescut puiet si ca ar contine tot ti"pul polen -u"ai ca in 0tupul Popular, polenul dispare odata cu puietul :a"ane doar o cantitate "ica, atat cat in toti stupii sau c6iar in "agazine, unde nu se creste puiet ,at priveste fagurii in care s(a crescut puiet, acestia sc6i"ba culoarea si gustul "ierii nu"ai in "asura in care sunt negre si pline de paraziti iar "ierea da sa fer"enteze Daca "etoda noastra va fi ur"ata, ase"enea faguri nu vor aparea >agurii vor avea o culoare usor "aronie < culoarea alunei de copac= ;n alti stupi "ierea e depozitata "ai intai in ra"ele din cuib unde s(a crescut de nenu"arate ori puiet 0i nu e neobisnuit ca acesti faguri sa fie negri dispusi sa "odifice culoarea si gustul, si asta deoarece fiind dificil de reinnoit cuibul, stuparii renunta sa(i "ai inlocuiasca Bn alt argu"ent i"potriva 0tupului Popular ar fi ca "ierea de diferite sorti"ente este a"estecata A" atins acest subiect si a" "ai spus ca doar "ierea poliflora este cu adevarat sanatoasa si "erita reco"andata ;n realitate "ierea este a"estecata toc"ai la e.tractie ;n stup ea este depozitata una sub alta, in straturi, incepand de sus in 9os, proportional cu intensitatea culesurilor de peste an Daca stuparul e interesat sa vina in preinta"pinarea clientului, ni"eni nu(l i"piedica sa scoata nu"ai un corp sau doar cateva ra"e din cand in cand -u e de negli9at sa lua" a"inte ca "ierea "ai inc6isa la culoare, recoltata de regula la sfarsitul sezonului, este c6iar deasupra puietului si va fi pri"a consu"ata pe ti"pul iernarii

Si pli!icarea recoltarii
;n stupul nostru, ca si in celelalte, interventia trebuie sa se faca folosind fu"ul Tot corpul de sus poate fi luat sau doar cateva ra"e -u"ai in ceea ce priveste asigurarea rezervei de iarna este o diferenta intre "etoda noastra si celelalte, dar in avanta9ul nostru ;n ceilalti stupi este absolut necesar sa ridici ra"ele cand cuibul este blocat sau cand nu au "iere destula Daca e prea "ulta "iere, dezvoltarea puietului pri"avara va fi oprita din lipsa de spatiu, iar iernarea nu va fi reusita Albinele se pozitioneaza tot ti"pul sub "iere ,u cat este "ai "ulta "iere, cu atat "ai "ult trebuie sa incalzeasca un spatiu pe care nu(l folosesc Daca nu au destula "iere, trebuie sa le(o asigura" cu"va, de preferat punand ra"e, deoarece in ase"enea stupi 6ranirea este greoaie si "ai putin rationala ca la 0tupul Popular :ezultatul# ti"p pierdut, puiet racit, albine suparate ,u "etoda noastra nu e nevoie sa se ridice surplusul de "iere si asta pentru ca surplusul e "ini" Trebuie lasati 2G d"p de faguri plini cu "iere ;n stupul Popular cu faguri ficsi, pe un corp e.ista *+
'

d"p de faguri Diferenta de '2 d"p este parte ocupata de puiet, in asa fel incat "ai ra"an 2(G d"p de faguri cu "iere, ceea ce reprezinta '(2 kg de "iere Acest surplus poate fi lasat fara nici o proble"a Pe de alta parte, daca rezerva de 6rana este insuficienta, inca pute" evita interventia in cuib, folosind 6ranitorul nostru special de toa"na 7unca este si"plificata ,ititorii vor intelege, dupa ce reflecteaza, de ce a" acordat asa de "are atentie di"ensiunii catului Pentru a respecta instinctul albinei, sunte" fortati sa "ari" stupul in volu" si inalti"e, dar pentru a nu co"plica "unca stuparului, l(a" pastrat in li"ite rezonabile ;ar aceasta cale fericita de "i9loc a" gasit(o dupa nenu"arate incercari si erori

Si pli!icarea trans!erului de albine

7etoda noastra difera de celelalte "etode intr(un singur punct# distrugerea puietului Puietul nu e necesar pe ti"pul "arelui cules deoarece va ecloza oricu" prea tarziu 7ai "ult de atat, albinele vor avea ti"p suficient dupa cules sa creasca un nou puiet ,e vreau sa spun este ca, puietul va fi crescut c6iar din pri"a zi in care cel vec6i a fost distrus Puietul este c6iar dezavanta9os, in perioada culesului tinand "ii de albine in stup, in ti"p ce ar fi putut iesi la zbor Acesta este si "otivul pentru care unii stupari incearca sa opreasca sau sa reduca dezvoltarea puietului pe ti"pul "arelui cules, c6iar cu riscul destabilizarii fa"iliei Principalii factori de care se tine cont in dezvoltarea fa"iliei sunt asigurarea 6ranei si a adapostului &ste i"portant sa se eli"ine obstacolele care stau in atingerea acestor factori ;ar puietul este cel "ai i"portant Puietul, da, este esential, dar deoca"data are o i"portanta secundara, iar albinele, sunte" siguri, nu vor uita sa creasca altul, i"ediat in cules sau dupa aceea, netinand cont de cantitatea de "iere sau faguri e.istenti

Si pli!icarea roitului arti!icial

7etoda "ea de roire artificiala difera de a celorlalti in doua puncte &vita necazurile stuparului in ceea ce priveste cautarea "atcii si "utatul ra"elor Aceasta "unca este intodeauna dificila si periculoasa Dificila deoarece, pentru fiecare stupar, "atca e acul in carul cu fan Periculoasa deoarece prin "anipularea ra"elor poate fi o"orata "atca ;n orice caz sunt o"orate albine, lucru ce irita toata fa"ilia ;n acest caz, ca de fapt "ereu, "a preocup sa econo"isesc ti"pul, caldura si "ierea din stup, si sa a" respect pentru iritarea albinelor A" observat ca si un incepator poate fi la fel de rapid ca si un stupar e.peri"entat -u trebuie sa fii e.pert in cautatul "atcii Celule ai ari A" spus de9a ca albinele trecand prin faza de cocon la adult, lasa in ur"a lor ca"asile care, treptat, reduc di"ensiunea interna a celulei Aceste albine care eclozeaza, sunt sigur si "ai "ici, atrofiate, "ai putin apte de "unca? cu alte cuvinte pri"ele dispuse sa contracteze boala si sa produca epide"ii speciei lor 7etodele folosite in 0tupul Popular, per"it reinoirea tuturor fagurilor cel putin o data la 2 ani Prin aceasta "etoda nu ave" celule "ici 8olu"ul si greutatea albinelor au si o alta se"nificatie $e a9uta sa aduca "ai
'

"ult polen vizitand "ai "ulte flori 0unt plante spre e.e"plu, din ga"a 1ura $eului care au floarea inaccesibila "ultor insecte Bondarii, datorita greutatii lor reusesc sa desc6ida aceste flori $a fel pot face si albinele "ai "ari incarcate cu "ai "ult polen 1reutatea lor supli"entara le a9uta in acest caz Mai putine interventii in stup De fiecare data cand desc6ide" un stup, c6iar in zilele caniculare, raci" interiorul, iar aceasta racire este cu atat "ai "are cu cat de "are este interventia sau diferenta de te"peratura Aceasta racire, care irita albinele si le face "ai irascibile, le obliga sa(si regleze interiorul cat "ai rapid cu putinta :ezultatul este evident# o pierdere de "iere pentru stupar, o risipa neprevazuta de natura, o epuizare inutila a albinelor 0unt convins ca inspectiile repetate in interiorul atupului ane"iaza albinele, le conduc spre degenerare si le predispun la boli, care oricu" e.ista, dar care sunt "ult "ai frecvente de cand s(au introdus stupii cu ra"e "obile si te6nologiile lor 0i este foarte clar ca "etoda noastra evita o "ulti"e de interventii in interiorul stupului

Stuparitul cu ra e este di!icil

Abatele ,olin scria# ;ntretinerea unui stup cu ra"e "obile, pe baza dovezilor celor ce o practica, cere o inteligenta superioara, o adanca cunoastere a albinei, o "are de.teritate si vreau sa "ai adaug, o gra"ada de rabdare Toti stuparii au o inteligenta deosebita, perfect de acord in acest punct, dar au ei toti rabdarea unui bou si eleganta unei pisiciC Berclepsc6 "erge si "ai deparet spunand ca printre /0 de stupari cu greu gasesti unul care sa aibe toate calitatile necesare ad"inistrarii unui stup cu ra"e 0unt intru totul de acord cu 7 Ha"el, cand spune # pe aproape toti producatorii de "iere care asigura cererea, care folosesc un stuparit econo"ic si logic si la un prPt scazut, ii inscrie" in scolala apiculturii cu faguri ficsi ? pe a"atorii care vor sa se infor"eze, sa se delecteze, sa se a"uze, ii inscrie" in scoala apiculturii cu ra"e Ra e obile nu e&ista in stuparit :a"ele din stupii siste"atici sunt "obile cand pleaca din atelierul de ta"plarie ;n scurt ti"p se depune "aterial lipicios intre ra"e si intre ra"e si pereti Albinele depun propolis din ce in ce "ai "ult -u pierd prile9ul sa subliniez ca curatarea "aterialului e "ai facila intr(un stup cu faguri ficsi decat intr(un stup cu ra"e "obile >agurii din ceara nu rezista unei la"e de cutit Propolisul se opune "ai "ult asa ca uneori la"a nu poate trece nici printre doua bucati de le"n 0(a discutat ca in 0tupul Popular cu faguri ficsi s(ar for"eaza punti de ceara intre corpurile suprapuse, albinele avand tendinta sa e.tinda fagurele de sus pana il leaga de cel de 9os ;n 0tupul Palteau, de care vo" vorbi, aceste punti, intr(adevar se for"eaza ;n acest caz, pentru a putea separa corpurile, se petrece intre ele o sar"a de otel ,u siguranta ca prin aceasta procedura pute" strivi "atca <"are inconvenient= sau o"ora cateva albine <care le irita pe toate celelalte=, scurge "ierea, ca atare, furtisag -u"ai ca noi nu ave" aceasta proble"a in 0tupul Popular cu faguri ficsi Daca, asa cu" reco"anda", leaturile se pozitioneaza corect pe acelasi plan vertical, daca stupul e
'

perfect orizontal, albinele nu pot uni fagurii de sus cu cei de 9os ,a sa construiasca fagurele albinele se pozitioneaza dedesubt, sub fagure ,and intre fagurele de sus leatul de 9os ra"an * "", ele trebuie sa se opreasca Patru "ili"etri reprezinta de fapt grosi"ea corpului lor ;n "od cert albinele ar fi in stare sa u"ple golul cu propolis ;n acest caz aderenta dintre propolis si fagurele de ceara nu va fi la fel de "are ca intre propolis si le"n, asa cu" se inta"pla intre ra"e si peretii stupului 7ai "ult de atat, la 0tupul Popular albinele nu au niciodata ti"p sa propolizeze spatiul pentru ca fiecare corp este recoltat, golit si curatat la fiecare doi(trei ani 7ai "ult, asa cu" reco"anda", la fiecare desc6idere a stupului, cu dalta apicola se va trece peste felele e.puse ale leaturilor si "arginile corpurilor Pe fata e.pusa a leaturilor niciodata nu este depus foarte "ult propolis, sau nu atat de "ult incat sa faca 9onctiunea cu fagurii de sus & adevarat ca reco"anda" o curatare eficienta a fetei e.puse pentru a putea aseza corpul ur"ator prin glisare pe orizontala Pentru ca asezarea prin glisare e de departe "ult "ai buna decat asezarea pe verticala

Esecul stuparitului

odern

0tupii siste"atici cu ra"e "obile sunt la inde"ana stuparilor de /0 de ani ! carte desc6isa, se zice, sau cel putin o carte ce poate fi desc6isa cand ai c6ef 8iata albinei fara secrete? nu ne opreste ni"ic sa o a9uta", sa o instrui" cu" sa(si faca treaba Altfel, avanta9e "ari in practicarea apiculturii 7ulte co"panii au inceput sa furnizeze acesti stupi i"preuna cu nu"eroasele lor accesorii 0i in fiecare an stuparii sunt ofertati cu noi "odele, spunand, "ult "ai productive, "ai noi, facuti de prelucratori in le"n profesionisti ;i cunosc foarte bine 7ulte reviste au publicat carnati de articole pentru al a9uta pe stupar sa deosebeasca adevarul de "inciuna Dar in cinci zeci de ani de practicare a apiculturii in "arile stupine si observatii printre nu"erosii contactati, a" fost in "asura sa constat ca nici o "etoda noua de stuparit nu e in stare sa se sustina fara cresterea "anifestarii bolilor in stupine si ca "ierea e dificil de vandut <in vre"uri nor"ale, bineinteles= Stupinele de tip odern nu au !ost in stare sa se sustina ;nca "ai cunosc "ulte stupine de diferite di"ensiuni unde cosnitele, de diferite for"e, e.ista de cateva generatii ,unosc si profitul unora dintre ele ;ar acesta depaseste pe cel al celor "ai bune ra"uri in industrie Pe de alta parte, pot sa afir" ca nu e.ista "ari stupine sustenabile Proprietarii au fost nevoiti sa renunte la ele pentru ca un i(au 6ranit !ri si(au e.tins afacerea cu tot felul de alte preocupari, fie ele de dulciuri, "ied, vopsele pe baza de ceara,ceruri de lustruit,ec6ipa"ent apicol etc ,az in care stupina a devenit de divertis"ent -u"ai oa"enii cu ti"p disponibil si trai asigurat sunt in stare sa sustina acesti stupi "oderni, printre ei dascali <profesori=, preoti si tot felul de birocrati <bugetari= 0i toate acestea pentru ca acesti stupari din cauza propriilor interese au gasit de cuviinta sa opreasca birocratii sa "ai practice apicultura
'

Incidenta bolilor a crescut in stupinele oderne 0i "ie "i(ar placea, sincer, ca stupul sa fie o carte, dar a" convingerea ca aceasta trebuie sa ra"ana aproape "ereu inc6isa Albinelor le place ti6na Astfel incat desc6iderea stupilor este i"potriva albinelor Acest lucru le obliga la o per"anenta uzura pentru reincalzirea cuibului ,u alte cuvinte, asa cu" arat in carte, "etodele "oderne suprasolicita in per"anenta albinele 0uprasolicitarea conduce la slabire iar slabirea le predispune la contactarea a tot felul de boli Albinele patesc acelasi lucru ca si oa"enii :eginele crescute, artificial bineinteles, sunt de ase"enea o cauza a esecului Atinge" si acest subiect in aceasta carte Bolilor se dezvolta accelerat in stupinele "oderne, "ai "ult decat toate loca a"ericana, ingrozitoarea loca !a"enii apeleaza in zadar pentru vizite distincti veterinari, pentru re"edii renu"iti far"acisti, pentru sustinere diversi apicultori 0i asta din cauza ca focarul trebuie eli"inat Haideti sa inceta" sa "ai "erge" contra instinctului albinelor Haideti sa inceta" sa le tot ignora" nevoile Haideti sa obtine" albine sanatoase in cosnite si "ai presus de orice, 6aideti sa nu le "ai 6rani" cu za6ar 0criitorul ,aillas a conda"nat 0tupul Popular pentru ca i"piedica, intr(un fel, aproape toate aplicatiile "oderne, care sunt viitorul apiculturii &u insa nu ezit sa subliniez ca toc"ai "etodele "oderne vor conduce stuparitul spre pieire si nu"ai stiubeele si 0tupul Popular il vor "ai salva Mierea e di!icil de vandut 7ierea este singurul indulcitor sanatos?asta e un lucru cert -u"ai ca za6arul e asa usor de "anevrat incat e preferat de ignoranti sau de gospodine lenese 0i e si intr(atat de ieftin incat sa fie preferat de saraci, tineri si batrani ,e ar trebui facutC 0a produci "ierea ieftin incat sa o vinzi la pretul za6arului si cu profit rezonabil ;n felul acesta "ierea isi va reface clientela printre oa"enii intelepti din toata lu"ea Poate fi atins acest obiectivC Da, eu cred ca se poate Dar in conditiile in care stuparitul se va practica in stupi "ai putin scu"pi si avand la baza te6nologii "ai econo"ice in ceea ce priveste ti"pul stuparului si cu "ai "are respect pentru nevoile albinelor

Stupul Popular nu repre#inta o revolutie in stuparit

Dupa pri"a editie a acestei carti, oa"enii "i(au spus ca 0tupul Popular reprezinta o inovatie, o adevarata revolutie in stuparit -u, nu e Pentru a construi 0tupul Popular, "(a" inspirat de la cosurile din paie in care albinele au trait de secole 7(a" inspirat de ase"eni si de la cel "ai natural stup, cu siguranta cel "ai vec6i, anu"e scorbura de copac A" studiat de ase"enea 0tupul Dadant si oponentii sai# 0tupul 0agot, 8oirnot si $a5ens

'

Stupul Pira idal

;ata cateva e.trase dintr(o carte din Biblioteca -ationalaC )tupul 4iramidal, o metoda simpla si naturala pentru o continua e#tindere a familiei de albine si obtinerea, functie de familie, in fiecare toamna a cate unui cos de ceara si miere, fara contaminare, fara puiet si cateva roiuri pe deasupra < , Decouedic, Presedintele ,antonului 7aure,Departa"entul d%;lle(e(8ilaine,Paris '+'2= ,,Pri"a data despre constructia 0tupului Pira"idal ;n conditii de salbaticie, albinele cladesc de sus in 9os, niciodata de 9os in sus, atat cat le per"ite spatiul ocupat ,ladind in 9os, isi lasa "unca inceputa pentru "ai tarziu, sa continue atunci cand "atca, creind suficienti descendenti, va avea nevoie de un nou spatiu de ouat , sub protectia intregii fa"ilii ;n anul ur"ator nu gasesti puiet sau albine in partea de sus a fagurilor 0unt plini cu "iere Acesta e siste"ul de lucru in salbaticie, si nu e dificil de aplicat aceasta arta de distribuire facand si utilizand trei corpuri la fiecare revenire a pri"averii, unele peste altele in stil pira"idal ,el de sus, liber de albine si puiet, plin cu "iere, in fiecare an este la dispozitia stuparului &ste suficient sa adaugi cate un corp in fiecare pri"avara dedesubt, pentru ca albinele vor ocupa acest spatiu peste an, u"pland cel de sus cu "iere Pri"avara vo" avea trei corpuri unul peste altul, iar toa"na il vo" lua pe cel de sus ;ar acest lucru va continua "ereu in fiecare pri"avara, cand vo" adauga de fiecare data un corp sub cele doua lasate peste toa"na si iarna si il vo" lua pe cel de sus, toa"na FF 0tupul Pira"idal este de ), '0 sau '' toli in dia"etru si 27, 20 sau 22 toli inalti"e, adica 2)7"" in dia"etru si +)'"" inalti"e utila interioara, ca" 20,/ litri pe fiecare corp

Stupul Palteau
! alta lucrare a fost publicata la 7etz de 3osep6 ,olignon, in '7/G, sub titlul :oua constructie de stupi din lemn, incluzand si metode de administrare ale albinelor, inventata de 1.4alteau, 4rimul secretar al *iroului Deneral de 2provizionare din 1etz. ;ata principalele puncte co"une cu care se apropie de 0tupul Popular# Bn stup este co"pus din cateva corpuri suprapuse, patrate in sectiune, intersc6i"babile si de aceleasi di"ensiuni Autorul scrie la pagina 2/#,,Pot, de ase"enea, sa a9ustez di"ensiunea stupului la "ari"ea roiului? un corp sau doua, "ai "ulte sau "ai putine, pentru a for"a stupul ales, o casa foarte potrivita pentru fa"ilia ce ur"eaza sa o locuiasca &l scrie#Acest lucru evita nevoia de stupi de "ari"i diferite pentru roiuri de "ari"i diferite Bn stup este# un piedE Dpied, du roiOpiciorO22*,+2""E in patrat si trei pouncesU DpounceOinc6O27,0G)""E inalti"e, incluzand un fund cu o grosi"e ce ar trebui sa fie de trei lignesUDlignesOlinieO2,2/G""E >iecare fund de corp, care se pune de fapt peste fiecare corp, are o desc6idere patrata de 7,/ inc6, si este prevazut cu "ai "ulte gauri prin care albinele pot co"unica dintr(un corp in altul fara sa faca ocolisuri Albinele isi fi.eaza fagurii de acest tavan asa cu" o fac de leaturil ce par sa fi fost introduse de Della :occa Desc6iderea patrata din "i9oc per"ite albinelor sa(si continue fagurele din "i9loc, fara spatiu si "atcii sa coboare dintr(un corp in altul Pentru a putea
'

separa corpurile, autorul foloseste o sar"a de otel, ca si cu" ai taia o bucata de branza >iecare corp ,,are propriul urdinis Atunci cand se suprapun "ai "ulte corpuri este lasat un singur urdinis, cel din corpul de 9os%% Acu" nu "ai e nici o proble"a legata de acest detaliu i"portant intrucat urdinisul e decupat direct in soclu Tot ansa"blul se aseaza pe o ,,dusu"ea%% din scandura, inclusiv fundul fiecarui corp, for"and un fund dublu Te6nologia de lucru difera prin acest aran9a"ent iar 6ranirea se face pe 9os, pentru a nu raci puietul :ecoltarea se face de sus Autorul afu"a albinele pe sus pentru a le face sa coboare in corpul de "ai 9os $a pagina 22 el scrie#$e oblig sa coboare in corpul de 9os pentru a("i da libertatea sa lucrez in pace ;n felul acesta "a asigur ca recoltez cea "ai buna "iere care se afla in partea de sus, si sa le(o las pe cea "ediocra, suficienta sa ierneze -u("i fac proble"e cu "anipularea puietului, intrucat acesta se afla intodeauna in corpul din "i9loc si in cel de 9os Ave" parte aici, dragi cititori, de un stup practic si logic -u e perfect dar defectele sale sunt "ini"e &"inentii stupari ca de $a5ens, Abbe 8oirnot si Abbe 0agot trebuiau doar sa le di"inueze sau sa le eli"ine Daca acesti "aestri ar fi perfectionat acest vec6i stup frantuzesc in loc sa se lupte cu 0tupul Dadant, ar fi fost ca si cu" eu as fi gasit 0tupul Popular, de9a in for"a lui actuala As fi salvat 20 de ani de cercetare si c6eltuiala Daca, pana la ur"a, 0tupul Popular se detaseaza de cel al lui de $a5ens si 8oirnot, nu e "ai putin adevarat ca are aceleasi principii ca stupii Decouedic si Palteau De $a5ens a gandit ca "etodele "oderne cer prea "ult ti"p si c6eltuiala din partea stuparului Abatele 8oirnot si 0agot, din contra, sau gandit la instinctele si nevoile albinei Propriile noaste studii ne(au condus catre aceleasi concluzii De $a5ens, Abatele 8oirnot si Abatele 0agot, trebuie sa fi stiut de stupii Decouedic si Palteau Acesti stupi nu erau asa de uitati in vre"urile lor ca in ale "ele -u ca nu au crezut, ar fi trebuit sa(si bata capul cu el >ascinati de neindoielnicul avanta9 al centrifugii si crezand ca e facuta doar pentru ra"e, nu au facut altceva decat sa(si piarda ti"pul facand stupi cu ra"e -u au avut ti"p sa(si recunoasca greseala si sa porneasca la un nou inceput 8enind dupa ei, a" profitat de suscesele si esecurile lor & ca si cu" as fi ur"at o alta cale pentru a atinge acelasi scop 0i cred ca l(a" atins De $a5ens, Abatele 8oirnot si Abatele 0agot au dreptul nestirbit de a pri"i recunostinta stuparilor,si in special a "ea Prin publicarea acestei carti, a" continuat "unca lor 8oi fi eu auzitC ,u siguranta nu Anatole >rance scria# Daca incerci sa(ti inveti profesorul, reusesti doar sa(l u"ilersti si sa(l superi Anatole >rance avea dreptate sa generalizeze 0unt si oa"eni "ai "ult inteligenti decat "andri 7a adresez lor ;n orice caz, a" satisfactia de a fi in stare sa spun, la sfarsitul zilelor "ele, ca a" "uncit pentru intoarcerea catre pa"ant Pentru ca sunt un fiu al pa"antului si discipolul "arelui 0ull5 Poetul care a spus# ,,0a apuci batranetea insea"na a trai "ai "ult decat unii prieteni 0a apuci batranetea insea"na sa traiesti "ai "ult decat copacul pe care l(ai sadit 0a apuci batranetea insea"na sa apuci sa(si i"plinesti a"agirile Da, cu cat "ai "ult cu atat "ai pacat Dar, sa apuci batranetea insea"na si sa te bucuri de e.perienta 0a apuci batranetea insea"na si, de "ulte ori, sa(ti atingi scopurile pe care le ur"aresti de "ult ti"p 0a apuci batranetea insea"na si, uneori, sa reusesti a fi de folos "ulta vre"e Dulce batraneteN%%
'

Apicultura intensiva
;n stuparit, ca "ai in toate do"eniile de activitate, e loc de catarat pentru "ilioane ,u regret spun cititorilor "ei ca acest catarat este un catarat spre nereusita A" fost candva tanar ,redea" ca pot creste "atci cu succes -u"ai ca a" constatat ca in loc de unele bune, a" crescut "ediocre sau c6iar proaste A" abandonat aceasta practica pentru ca a" vrut sa fiu onest cu "ine insu"i A" practicat "etoda fa"iliilor unificate cu cat co"un <5apucine dF2ngers= &.traordinar de costisitoare, efort enor", fa"ilii orfane nenu"arate, rezultate indoielnice, in tot cazul, "ai "ereu nesatisfacatoare A" abandonat "etoda care oricu" nu a "ai fost practicata de "ulta vre"e -ici "etodele de apicultura "oderne nu "a atrag# 6raniri de sti"ulare, gratie despartitoare pentru "atci, incalzirea stupului, siste"ele cu doua "atci, etc etc

Suprasolicitarile slabesc septelul'

A" vazut cercetari concrete in fer"ele de pui, spre e.e"plu Au fost obtinute speci"ene cu inalta productivitate Pe de alta parte ave" infir"itati, slaba rezistenta la boli, "ortalitate greu de anticipat Pe ansa"blu, rezultatele de supraproductie sunt di"inuate de aceste aspecte iar fondul genetic distrus Dupa cu" vad eu, si noi proceda" la fel in apicultura De9a "anifestarea locii a"ericane este notabila >a"iliile slabite nu se "ai pot lupta cu boala care vine peste ele ,unosc fer"e de pasari ouatoare Productia este "inunata din noie"brie pana in februarie ;n "artie ouatul inceteaza iar pasarile "or, daca nu sunt sacrificate pentru consu" Pentru a repopula 6alele se apeleaza la alti furnizori ;ata de ce sunt convins ca stuparitul "odern va "igra catre succesul obtinut de stiubee si 0upul Popular, singurele care pastreaza nealterat fondul genetic >recventele variatii de te"peratura racesc stupii suprasolicitand albinele sa(si refaca "icrocli"atul >recventa desc6idere a stupilor "areste suprasolicitarea fa"iliilor cu atat "ai "ult ;n fine, cresterea arificiala a "atcilor, practicata in apicultura intensiva, da "atci "ediocre sau inferioare calitativ Din nou nu sunt "otive benefice pentru fondul genetic ,a rezultat, oa"enii vor lucra nu"ai cu albine slabite, lucratoare ane"ice, incapabile sa reziste bolilor si "ai ales $ocii a"ericane

Apicultura intensiva creste riscul pro!itului

0copul practicarii apiculturii intensive este de a obtine un nu"ar cat "ai "are de albine inaintea inceperii culesului &ste "odul cel "ai li"pede de a obtine productii "ari ;nceputul culesului insa nu poate fi anticipat cu e.actitate cu o luna inainte Poti avea parte de + zile reci sau calduroase care te arunca cu doua sapta"ani "ai devre"e sau "ai tarziu cu culesul Din acest "otiv stuparii sunt bine pregatiti "ult "ai devre"e sau "ult "ai tarziu? ce risipa de efort daca sunt gata prea tarziu sau ce i"povarator daca sunt gata prea devre"e, fiind obligati sa le sustine" cu 6raniri artificiale Practicarea apiculturii intensive este periculoasa 0uprapunerea fa"iliilor una peste alta este cea "ai periculoasa dintre toate Pri"avara ave" dese scaderi de te"peratura >a"iliile aflate 9os au cel "ai "ult de suferit prin racirea puietului cu toate consecintele sale
'

Practicarea apiculturii intensive este !oarte costisitoare' $a aceste "etode intensive se preteaza de regula stupii foarte scu"pi ;n tot cazul ave" nevoie de "ateriale au.iliare care sunt si ele foarte scu"pe Toate acestea necesita investitii "ari care reduc sever profitul real !ri, sa "anipulezi stupii de asa "aniera intensiva, trebuie sa fii 6a"al de piata sau sa ai a9utoare cu brate puternice -u este de uitat propolisul care lipicios, co"plita toate lucrarile Aceasta co"plicatie "areste efortul Practicarea apiculturii intensive ia o $ra ada de ti p' Toate "etodele intensive necesita o su"edenie de "unci &galizarea stupilor ea insasi cere un efort asa de "are incat stuparului ii va fi i"posibil sa "ai faca si altceva -u e cazul pentru cei "ai "ulti stupari De regula stuparitul este pentru ei o a doua "unca &ste de luat in calcul ca practicarea apiculturii intensive irita albinele, desele desc6ideri ale stupilor lasand ur"e adanci in sanul fa"iliilor, prin racirea puietului si supararile de rigoare >ara sa("i fie frica de critici pot afir"a ca ad"inistrarea a patru fa"ilii in siste" intensiv ec6ivaleaza cu "unca intreaga pentru o stupina in siste"ul 0tupului Popular De la o ase"enea stupina veti dobandi "ai "ulta "iere si cu "ai putina bataie de cap, in special daca veti utiliza "etoda de Pionierat, o "etoda ce nu presupune nici o suprasolicitare pentru albine &a eli"ina te"porar punctul "ort al fa"iliei <cresterea puietului= si le directioneaza catre cules

Stuparitul in pastoral
0tuparitul in pastoral constituie o buna "odalitate de "arire a productiei Prin practicarea lui albinele au posibilitati succesive de cules# rapita, sparceta, salca", tei, 6risca, flora salbatica etc etc 0ingura proble"a este sincronizarea transportului cu infloritul plantelor ;ar 0tupul Popular este perfect pentru a face asta 0tupii sunt plasati pe platfor"a pe doua randuri cu urdinisele spre e.terior & posibila prevederea unui coridor intre randuri,caz in care lati"ea totala a platfor"ei va trebui sa fie de ',G" Personal cred ca ar fi bine ca stupii sa fie prevazuti din start cu corpuri, coridorul nefiind necesar, lati"ea totala ra"anand la '" Pe lungi"e nu este necesar un spatiu "ai "are de G00"" pentru fiecare stup &ste de dorit ca ici(colo sa fie gauri in dusu"ea pentru scurgerea apei >undul se prinde direct de dusu"eaua platfor"ei cu doua cuie sau doua 6olsuruburi ,e este i"portant este ca intre fund si corp si intre corpuri sa e.iste siste"e de blocare ;n functie de perioada din zi cand este efectuata stra"utarea, utilizati urdinisul cu gauri sau podisorul din plasa !data a9unsi la destinatie folositi acoperisul nostru intr(o apa,care per"ite scurgerea apei spre spate Dupa ter"inarea culesului va deplasati cu platfor"a pentru e.tractie, acolo unde aveti a"ena9at

Aprecierea cantitatii de

iere

A" descris de9a cu" poate fi apreciata cantitatea de "iere prin cantitatea de d"p de "iere capacita Bnii stupari gasesc aceasta "etoda greoaie A" prevazut un cantar tripod
'

pentru ei &l cuprinde un tripod, o platfor"a de sustinere a stupului, un cantar cu arc si un levier Cu sa !olosesti tripodul Dati 9os capacul si cutia podisor Ave" de a face cu un stup ce contine doua corpuri cu faguri trasi Bnul este cu "iere si celalalt cu puiet ;deea este sa afla" cata "iere e.ista < neavand poza tripodului pot doar sa spun ca stupul ramane suspendat intr-un carlig ce are la randul lui un cantar cu arc de greutate adecvata, dupa care urmeaza aprecierile= Bn stupar ce detine "ai "ulti stupi standardizati de acest fel, va cantari cat are "ai "ulti stupi goi si va face o "edie a greutatii in le"n Dupa care, scadeti din greutatea totala + Ag pentru faguri co"plet trasi in doua corpuri si 2 Ag pentru albine plus puiet 0e va ur"ari sa ra"ana o cantitate de '2 Ag "iere pentru iernat ;n caz de lipsa, ceea ce lipseste va fi co"pletat cu sirop Hranitorul special descris "ai sus e e.celent pentru asa ceva 0iropul de za6ar va fi depus pri"ul de 9os in sus astfel ca va fi si pri"ul care se va consu"a peste iarna

Conclu#ii+
Stupul Popular este un stup lo$ic &cono"ic ca for"a, econo"ic ca "etoda de lucru, 0tupul Popular este cu adevarat un stup logic ;arna, g6e"ul de albine are for"a de para cu codita in 9os 16e"ul isi per"ite sa se "iste in continuu Albinele din centru urca si consu"a foarte putina "iere ;ncalzite prin acest consu", coboara spre periferie si isi incalzesc surorile 7ai tarziu urca spre rezerve si fac acest lucru atata ti"p cat dureaza iarna 0i este i"portant ca acest stup e suficient de inalt incat sa per"ita a"plasarea rezervelor langa g6e", dar nu atat de larg incat sa oblige albinele sa se "ute lateral dupa "ancare ;ntr(o situatie ca aceasta, niciodata "arginile nu vor fi la fel de calde ca partea de sus >ata de ra"ele lungi si inguste, 0tupul Popular are o evidenta superioritate, pentru ca are doi faguri suprapusi, cu o lati"e de 200"" si inalti"e totala de *20"" ;arna albinele nu agreaza u"iditatea ;n stup insa este u"iditate din abundenta tot ti"pul &a vine din e.terior odata cu nectarul si este produsa prin evaporarea acestuia si respiratia albinelor ;ntr(un stup larg, aerul u"ed coboara de pe g6e", care este o sursa de caldura, dupa care in contact cu peretii si ra"ele e.terioare cuibului, se transfor"a in "ucegai in detri"entul sanatatii albinelor ;ntr(un stup ingust, cu" e 0tupul Popular, aceasta u"ezeala nu poate trece prin g6e" -efiind frig nu este nici condens B"iditatea ra"ane deasupra cuibului si urca prin panza de sac ce acopera ra"ele, in podisor, care e plin cu "aterial absorbant Acest flu. de circulatie este controlat de albine prin adaugarea sau di"inuarea propolisului de pe panza de sac Din nou acest argu"ent se prezinta i"potriva podisorului din le"n sau panza i"bibata cu ulei, si din nou i"potriva unui stup larg cu" e Dadant De aici superioritatea unui invelis "ic din panza ;n sezoane bune, albinele "entin suficienta caldura pentru incalzirea puietului <oua si
'

larve= &vident pot "entine "ai bine aceasta caldura pe o suprafata de 200.200"" decat pe */0.*/0"" ;ata iarasi superioritatea 0tupului Popular 8ara, da, albinele au nevoie de "ult spatiu si acesta variaza foarte "ult -oi pute" oferi acest spatiu din abundenta si la ti"pul potrivit, "arind volu"ul stupului de 9os in sus cat dori", fara pericolul sa raci" cuibul 0tupul Popular nu transfor"a piatra in "iere? nu o sa va dea "iere fara sa faceti efort -u 0tupul Popular va va face econo"ii de bani si de ti"p si de cateva Ag de "iere in fiecare iarna ;ntr(un cuvant 0tupul Popular este un stup practic si logic 8a va aduce bucurie Dvs si albinelor dvs De aceea, lucrand cu 0tupul Popular cu faguri ficsi, veti asigura cu certitudine cea "ai logica si placuta casa albinelor dvs dragi( aceste benevole "esagere, in"ires"ate cu ger"enii vietii, "ai inaripate decat vantul, pricepute si de incredere, care infru"uteseaza neincetat natura ne"uritoare D E De aceea du(te, 0tup Popular, du(te in toate gradinile din >ranta Du(te si daruieste copiilor sand@ic6i(uri 6ranitoare facandu(i sa creasca sanatosi la trup si la "inte Du(te si adu(le tuturor a"inte de nevoia de a "unci, de blandetea coeziunii, de fru"usetea devota"entului, succesul nenu"aratelor fa"ilii Du(te si u"ple fiecare casa cu "iere si fericire 1ella fluunt tibi M23ODA S*MPLA 2CONOM*CA S* P)OD4C3*5A "A)A )AM26"A)A "O* A)3*"*C*LA26M4NCA P43*NA Incredere tradata 0tupul Popular a fost copiat in "ulte regiuni si se vinde sub diferite denu"iri# 0tupul Popular, 0tupul Warre, 0tupul tip Warre ,u siguranta, persoane fara scrupule i(au atribuit propriul nu"e, facandu(i recla"a cu doua caracteristici# fara ra"e, fara faguri artificiali A" vazut cativa dintre acesti stupi ;n general nu prea sunt atent construiti ,ativa le(au facut "odificari bizare, departe de a(i fi inbunatatit Bnele dintre ele c6iar prostesti, care nu "ai per"it aplicarea te6nologiei noastre

'