EVANGHELIA DUPA MATEI » Avand in vedere grandoarea conceptiei si maiestria cu care o masé uriasé de materiale este subordonaté unor idei capitale, se poate Ofirma cé nici o alté Scriere, atat din Vechiul, cat si din Noul Testament, care irateazd 0 temd istoricd, nu se poate compara cu Evanghelia dupa Matei, “ I, Locul unic pe care il ocupa aceasti evanghelie in cadrul Canonului Evanghelia dupa Matei este puntea de legatura desavarsita intre Vechiul si Noul Testament. Inc de la primele ei cuvinte, Suntem transportafi in trecut, la stramogul poporului lui Dumnezeu, Avram, si la primul mare rege al Israelului, David. Accentul c&rfii, de o putemicd factura iudaica, apoi numérul mare de citate din versiunea ebraica a Scripturii, precum si locul de frunte pe care fl ocupa la inceputul cartilor Noului Testament, ii asigura evan- gheliei dup Matei meritul de a fi punctul logic in care sd inceapi prezentarea mesaju- lui crestin catre lume. Matei define de multa vreme acest loc primordial in ordinea celor patru evanghe- ii. Aceasta datorita faptului &, pand nu demult, aproape toti cercetatorii credeau ci a fost prima evanghelie in ordinea redacid rii, Mai mult, stilul concis si ordonat al Matei se preta de minune la lectura publica, in bisericd, Toate acestea explica de ce a fost cea mai populara dintre Evanghelii, uneori intrand in concurenta cu evanghelia dupa loan. Il. Paternitatea Dovezile externe antice gi universale abunda in sensul c& Matei, perceptorul de impozite sau vamegul numit si Levi este cel care a scris Prima Evanghelie. Intrucat nu era un membru proeminent al grupului de apostoli, ar parea ciudata incercarea noastra. de a-i atribui paternitatea celei dintai dintre evanghelii, daca nu ar fi avut, intr-adevar, nimic de a face cu ea! Pe langa documentele antice, cunoscute sub denumirea de ,,Didahii (sau /nvagatu- 17 —~ Theodor Zahn rile celor doisprezece apostoli), lustin Martirul, Dionisius din Corint, Teofil din Antiohia si Atenagoras din Atena citeaza Evanghelia aceasta ca find autentica. Isto- ticul bisericii Eusebiu citeaza declaratia lui Papias, potrivit careia: ,Matei a compus Logia in limba ebraica, lucrari pe care fiecare le-a interpretat dupa cum s-a price- put.“ Irineu, Pantaenus si Origen sunt, in mare, de acotd cu aceasta afirmatie. Prin »ebraica“ se intelege aici dialectul limbii aramaice folosit de evreii din vremea Dom- nului [sus, aga cum este folosit termenul in Noul Testament. Dar ce sunt aceste lucrari cunoscute sub denumirea de Logia? Acest termen clin inseamna de obicei ,oracole*, ca in cazul Noului Testament, care confine eracolele \ui Dummnezeu. Dar acesta nu poate fi sensul afirmatiei lui Papias. Trei sunt interpretarile principale care au fost Propuse: (1) Ca termenul s-ar referi la Evanghelia lui Matei, ca atare. Adic&, Matei ar fi redactat o editie in aramaicd a evanghelici sale, cu scopul expres de a-i castiga pe iudei la Cristos si de a-i edifica pe crestinii evrei, editia in greaca aparand mult mai tarziu. (2) Ca se refera doar la rostirile lui Isus, care au fost incorporate mai térziu in Evanghelia sa i in fine (3) ca ar fi vorba de o referire la asa-numitele testimonia sau citatele din Scripturile Ve- chiului Testament, cu scopul de a demon- stra c& Isus este Mesia. Prima si a doua dintre opinii sunt mult mai verosimite decat cea de-a treia, Greaca folosit’ de Matei in redactarea evangheliei sale nu suna deloc a traducere. Cu toate acestea, negisindu-se cine s-o combata, s-a raspandit inci de timpuriu teoria ca ar fi fost vorba de o traducere —18 Matei teorie care trebuie s4 fi fost intemeiati, intrucétva, pe anumite fapte. Potrivit tradi- fiei, Matei ar fi predicat timp de cincispre- zece ani in stréindtate. Este posibil ca prin anul 45 al erei crestine el sa fi lisat ins iudeilor care {I acceptasera pe Isus ca Mesia prima redactare a Evangheliei sale in limba aramaica (sau doar sub forma de discursuri ale lui Cristos) iar mai tarziu sd fi alcatuit 0 versiune in greacd, pentru uzul futuror, in fapt, chiar asa procedase contemporanul lui Matei, Josephus. Renumitul istoric evreu compusese mai intéi o prima varianté a operei sale de capetenie: Razboaiele indaice in limba aramaic’, redactind apoi acecasi lucrare in forma sa final, in greaca. Dovezile interne inclina, intr-adevar, in favoarea teoriei potrivit cdreia un iudeu devotat, cu dragoste pentru Vechiul Testa- ment, a posedat in acelagi timp calit&fi deo- sebite de scriitor si editor. Ca functionar public in serviciu] Romei, Matei era obligat s4 cunoscd temenic limba poporului sau (aramaica), precum si cea a stapanirii (ro- manii foloseau in rasdrit greaca, nu latina). Detaliile de naturi numerica, parabolele cu teferiri la bani si termenii monetari folosifi in textul evangheliei sale — ei bine, toate acestea concorda cu profesia de vameg a lui Matei. in sprijinul acestei idei intevine gi stilul su concis si ordonat. Goodspeed, carturar de factura neconservatoare, accepta totusi patemitatea Tui Matei asupra evan- gheliei ce-i poarta numele, sprijinindu-se, in parte, si pe aceste dovezi interne. in pofida unor asemenea dovezi exteme universale, precum si a unor dovezi inteme favorabile, majoritatea cercetatorilor necon- servatori resping conceptia traditional, potrivit careia vamesul Matei ar fi fost cel tat evanghelia ce-i poarti nu- intemeiaz4 opinia pe doua ele- ‘mente principale: Mai intai, presupundnd c& Marcu ar fi fost prima evanghelie, in ordinea redactarii (lucru sustinut drept ,.litera de evanghelie de unii din vremea noastra!), cum ar fi putut un apostol si un martor ocular sa foloseasca © parte atat de mare din materialul_carjii Marou (93 la suté din Marcu apare si in alte evangheli)? Pentru a raspunde la aceasta intrebare, vom spune, in primul rand, c& mu s-a dovedit incd faptul ci Marcu a fost re- dactata prima, Marturiile stravechi afirma ca Matei a fost prima si, intrucat mai tofi cregti- nii de la inceput erau iudei, acest lucru este foarte verosimil. Dar chiar dac& acceptim aga-numita , prioritate marculeana“ (cum fac ‘multi conservatori), Matei ar fi putut recu- noaste ca lucrarea lui Marcu era alcatuita, in parte, din amintirile dinamicului apostol ‘Simon Petru, coleg al lui Matei, cum sustine, de fapt, si tradifia bisericii (vezi introducerea la Marcu). ‘Al doilea argument formulat impotriva teoriei potrivit cdreia cartea a fost scrisi de ‘Matei (sau de oricare alt martor ocular) este faptul c4 e lipsita de detalii vii. Spre deose- bire de Matei insa, Marcu, despre care ni- meni pu afirma ca ar fi asistat ca martor ocular la desfasurarea lucrari ristos, utilizeaza o sumedenie de detalii pline de viafa, care ar putea da de infeles c& autorul s- ar fi aflat de faji cand s-au petrecut eveni- mentele descrise. Prin urmare, cum ar putea $4 se exprime o persoana despre care stim cd a fost un martor ocular la evenimentele descrise, intr-un stil atat de lapidar, atét de faptic? Poate c daca ne oprim putin asupra personalititii unui vames, vom putea raspunsul la intrebarea noastré. Pentru a rezerva mai mult spafiu discursurilor Dom- nului nostru, ar fi de infeles ca Levi sa incer- ce s& evite 0 seama de detalii mai putin importante, mai cu seama dac& evanghelia dupa Marcu este cea care a aparut prima iar Matei s-a convins c& amintinile nemijlocite ale lui Petru sunt corect reprezentate. HL Data Dacé parerea — foarte raspandit — potrivit cdreia Matei ar fi elaborat mai inti © varianté in aramaica a evangheliei sale (sau, cel putin, a cuvintelor lui Isus), atunci anul 45 al erei cregtine, ca data a redactanii (adicd la cincisprezece ani dupa Inaljarea lui Tsus la cer) ar corespunde cu traditia antica. E posibil ca el sa fi redactat o Evanghelie canonicd, mai dezvoltata, prin anul 50, 35 sau chiar mai tarziu. Conceptia potrivit careia Evanghelia dupa Matei srebuie neaparat sa fi fost scris& dupa distrugerea lerusatimului, din anul 70 al erei cregtine, se bazeaza, in mare masura, pe necredinfa in capacitatea lui Cristos de a prezice acest eveniment pana in cele mai mici amanunte, precum gi pe alte teorii rationaliste, care ignora inspirafia divina. IV, Fondut si tema Evangheliei Matei era inc un tinerel la data cand a fost chemat de Isus s’-L urmeze. ludeu din nastere si perceptor al impozitului, ca pro- fesie si ocupafie, el a lisat totul si L-a urmat