REZISTENTA MATERIALELOR‘GH. BUZDUGAN REZISTENTA MATERIALELOR ‘Baigia'X1 rortzl a EDITURA TEHNICA ‘BUCURESTI- 1980fn volun expan, tt. forms nou, rexsenba mateo, spesalath peat neers igimnonreeanic : Tnprie prt itis acti corr deforma, se cexpun pacts tnt opt rexsenel materials begat oad Deveueascres carclenssior cates le copalt lori Engaterna In posi cb peas ese’ do Sincoran cancesate, fe trata litre sinple' samo n bare, problee sate Medeterminat, sletarle namics? de azemencn se face seul Piston wastr eu pee subi, tubules decir pecans sais pal atl. prea rime! pat se noe Sere dr xperiestile pro solar dearer Ta'paron ta saeco de rested ~ stata tnepe ox ‘emoastsres matatineor prin Ince pasa se ace sae at dnterlonae sau verteare, esl eaten, pin melo rei lenfor aise moa srcint limite Exptaeien conus co ‘ala te obwceta' then Coetcertal Ge iguana te clcuat sti pi vetade saan ci. probabste Te acacia, att inode aceune mal xe ‘mal aor‘ intl nefunor legate de vertares eta ies Sore esr de ag ” PREFATA Clune s-a anitat $i tm ofiiile anterioare, cartes de fala cuprinde, in Linki ‘generale, materialul predat Ta oursul do rexistensa materialelor, in facultajile de inginerie mecanied. Ba poate sorci si ingineritor pentrw reinemorarea nofiunitor undaynentale, sau pentru rezolvarea wner probleme simple. Pentra ‘nloule cornplene, stax la disposisie manuale ingineresti, care congin o infor- ‘mafic mult mai empla decit ceea ce ve poate preda th Jacuitate.. Biitia de fot aduce un element now, prin incerearea de a siructura ma- teria po 0 concenfie diferitd deott cea ow care ne-am obipnuit de atfta vreme. Punctut de pleoare este urmitorul. 88 presupunem ed inginera incepator — day adesen $i oe experimentat — are de dimensionat 0 pies 1a, 0 anumita solivitare. HL guzeste tn odrfi relajia de caleul corespunsdioare modelului ales. ‘Dupi: ce a procioat materialul, ii pune fntrebarea : elt este de mare rezistenfa admisibile? Sax, dacd #2 face 0 verificare a coefivientului de siguranga : cit trebuie si fie deest cocticiont ? Les aceasta intrebare, in aparonsé simpld, rdepunsul este, de multe ori, grow. Resistonfa admisibild nu este © consianti a materialulut, oi 0 marime ‘care trebuie aleaed de proieetant, aga ea si garanteze economia produculu st buna funcfionare, fintnd seama’ de toate aspectele, adesea ateaioare, privind gqeometria piesei, sarcinile, condifiile de mediu. atc. Se deeprinde de aici idein of 4m oaloulul de resistenti se tnttinese pe de ‘o parte o serie te relajii, destul de certe, referitoare la eforturi wnitare $i do- Sormasii, iar pe de alté parte trebwie at ve 1a o decisie asupra rezistenjet ad- ‘mivibite sau a eoefivientului de siguranfa. Motivul vite a faieut oa, pe plan mondial, 84 40 manifeste tendinja impar- irit aoeste’ gttife in dowd : 1. Prima, edveia i 20 daw diforite donumiri, — oa de exemple ymecanica ‘corpurilor deformabile” —avind drept obiect slabilires’ relafitlor petitrn ealoulul eforturilor unitare si deformasiitor. In aceastd parte, Foarte trudita ou Teoria elasticitifi, materialele sint caracterizateoar prin cele tri constante elastics, Hy, v; nw se vorbeste de resis tentis de rupere, de limita de curgare, de’ resistenga admisibildy deot ‘nu 80 poate comenta dacd eforturile unitare ealeulate aint admisibite 2 A doua parte, efircia i a¢ dit de obicei numele de ,ealoulal de xezi tent”, ‘introduce ofiunile de stare Himits, reuistentSs adinisibill, coeficiont de siguiantS, permifind proiectarea piese. jAm structurat materia din aceasta carte in felul expus, cu. sperenja cit ‘tm viitorul apropiat oursul de resistenta. materiatelor a¢ va proda dupd ascastd In acest fl, mecani eorpuritordaformabite poate fi tnt, fara dic culifi mariy‘ca'a urmare fiensed a mecanioi eorpunior Vigite: Dap aces studi 9@ pot introduce 0 Beri da considaronte care onde ta cleutel dana inten Poniru oa trecoren ta nowt concept vt mu fie prea brused, -a introdue hing deta theeput nojiunaa de resistenja admits, precistnd wate lant de dinensionare”, respeato fasind anele caloule dé timensiiniars Tratarea de fond. o calcu do vezisten}’ tu care am oncles gi ofl do obosea, ee fase ns tn portea down a volumadus. Ja yanie”, sa introdus wn now tobe de resstene admisibile, pretuerat typi titeratura do epeialtate recta in prima parte, materia a fost restructured fold do edifia precedenta, prin colimbarea succesiunti unor eapitole, prin rebunfarea ta undle copiots Separate (bare curbs, solicit’ compuse) ~ care at fort tncluse tn ang ~H prin o seria de tmbuntiajri ale teal es AUTORUL, PARTEA 1 ‘pital Cepitort 2. eo ceeeee Capltot 3, CUPRINS MECANIEA CORPURILOR DEPORMASILE NOTIUNS INTRODUCTIVE bet gl probleme restate materaelor ‘ene exterpare fore nteone. Solita simple xi compass Hrohort unter eee : Beormatit st cepa Fetaia inte efor Ae ee cen Tpotere de eit ie apleats piedlor de 890 tyne Ftacipl genre Ge clo Coote de’ sigur reitanjead- sabe. Sere Cee echo rie ESS gal ea Neer adc inna: © Beta ac naw cn i boca ase econo MOMENTE DE INERTIE ALE SUPRAFETELOR PLANE A Dem ee 2 Vertata memenielor a erie fa de axe paaiats © ‘S Momente de inertie pentru soprefefe simple. <2 4 Noses 8 mee petra spate naplee, Moses ab ini le s, Renatia momentator do inssie tm suport cx “axe” canexente 6 Alomente' de inerie principae tare principale 5epitoat cepito capitol 6, Ccopteat 7, Capiton 4. DIAGRAME DE BFORTURI IN BARE ©... eee 4, Defintrn efarturdor tn sestunes bar drepte,solitats ts ieovoter Convert de aemne Pores 2 Retaieltcentieintecititinbaredrepie oa E Gonarucia naiics tngrmeloe Ge tlatal in ba deta 4. Bie colte"Chare plane Te ent AMARC AEDES E Moment maxim marimoram’ “202222 ¢ © REAM afrentiie intr ertart is bs canbe plane 4 Dlageame de etortrt tn bare cube na ia 8. Diagrame de otorturt la bare cotite mn spats 1222 St Incovormnr. . . : : coo Dee MO ORO Sn OOo pees coca 2 Bort unttare ia ingoviere puis” |? | one8 4 Danlitatesefortario unitare tangeniae pit 4 fortunate normale 9 tangenine in bes oisada la incovlere ee aera 5, Lonecares longitudinal’ stimpiedicareaat 22222222225 Energia de detonaatie lz neovelere ss a5 4 Ieovoteres cotta a & Bare de egia vesstenjsin niovoiers |! 1! | . 8 frcovoite x forge asl Boog eae ean ena 10. Eforturl unitare in bare curbe | | = on }. DEFORMATIT LE BARELOR SOLICITATE. LA INCOVOIERE* 1 Bova aieretias a sore moi deformate ve. Eiger met dora ‘i 4 Metoda grnalor conjagste D oe Gateatal grafte ai deformation ae incovoiere | ¢ 22) S22 1 Brea forttthetoae asus datorojeldeincovaere | & Netoda cor ret necinennte "mun ena «7 Sv RASUCIRE . boas : 1. Cateual, momentuut de risueire E Slaten ae fate park" oe 3: Efortir unltare gt delormsti i bara de sciung cece 4: Efortarunttare i 49" fade ana bes Tacereares le acre 5 Energia de deformotte i rarucice ° ae Calcul sreurlor licatdale gy pice esis. | e RUBMENTE DIN TEORIA ELASTIGITAGIE. : 4. Componentele tensorula) efortaat anitar coo 2 staren plant de eforunt enitare ns. 22S! 4. Stare pland de deforma - es : 4. forts uniter im furul wot punet” > ee 5: Starex ae dermal in jor at enc | O: Legea lal Hooke generaeats Boos ann 7 Rélatia ciatreconstataledastieeE, G,'y! © | | > a 8. Vaviaiia deformation specie la‘staren pia’ de efortui tuts og, Reta eneomearat me Exprosa general a eogeiel de aeiormatie” © 2! | | 10, Studie general a sucirt. Teow iat Seimt-Véuaat™ <1 6 333 15 17 a1 6 0 207 207 29 ie 2 29 =o Cepiteut 10, sTUDE Copitota 19, SOLTCITARI puxaMIcE 14 shndiut suet prin anaogia eu membeané. eo 1 Sustoge ce mesbrana aplcstt la sxjmes deeptinghiuiare Wgustt 1 Rasucres proielor duccbise sai Sanne INET 14 Aasucnea prolelor bts eae LLL LS : Capitehd 8, TEORI DE REZISTENTA ee doe 4, Comeiderait generale. os « oecugoood 2 Toole claten de rettent : : 4 Aoleares toorie ds feutent a cte plane decostie/watare © ¢ 4 Teoria staat mite a ta Mtr om 1, Varticanea sl clmensionarenbareseSop fei ett vitareofmale i fengeatine anaguas — |. DEPLASARILOR PRIN METODE ENEROBTICE 1. Pnergia potential de deformati. ess es + 7 2, Laer teenie al frtelarexteioaré sone 4 Teoramate reciprocal lcrul means daplaato &« - 4, Sila deplstetor prin metoda Afobe Marvell, Metoda Ge Uitegrane & In Vereceagiio ess = ee 5, Teoruma lol Castglano Boo5 : Energia potentiaiscomplimesiara’ > ‘Capital 12, SISTEME: STATIC NEDETEROINATE, ee 1. Grad de nedeterminars . . - : ‘Stem te besa : eval tondameitats ale metadet eortarior ‘Shnetrit Ip alstemele static nedetermmnate. Cadre plane : 3 5 Gunn! continue. cual color tel mayente.Caaun particulars | 6 Boplaist tn sateme static nedelermiaate spre ters = 1 Guinal pe meatw east, 2 Hata 2 Etro unitare progute de vanaté de‘tempeaiuit ‘tn sstene ex falar tmpledieate cere 9, Hfrtun umtare de snonay'ts sister static neaeierninate 2 2 2 | Ccoptohl 12, STABILATATEA ECHILIBRULUL ELASTIC ©. 22 ove eee 4. Stabiitaten ceniibrulas eactic. Flambajal 2 Saleatl serinitentie de lama pentra ara comprinata, Farmuele tat Baler cere cea tele de apiteane ¢foriel fut Bor Fiat elastié 9 ainda] pestle ce esuoge Eaten 1 dara nee Galea suet eitice ‘sara vasa soletats'técompeestin, prin metoda nergelch ws Flabajel ascot sub actu forjetor ase wientiee Fenny ori tore aura natin ele ee aah 2+ < Flambajl bareior cu seth vari oo Tncovolere ea fork rxaia de somprestane, Yashd sca de detorinaté 10, Flambefe ated a genie aubfia sleitte Ia ncovare == 431; Fambajl unol tne Sopas tne pros! exterloareunlfrme 1. Consideat generate : goo00 2 Soliant pen fore de iertie —— 5 seueet pin soc 7 . ee $0 Blectnl mast corps lov apes svi rin soe ut 7Capitola 14 PLAGE PLANE... 4. Clasificarenplillor sie sarin aptcatepe ele... . . . 2 Inverell Gtenae sete neato ©) 2! & Incovelereaelinril a pacior plane ee 4 Incovolere pura Gaps dow’ alovetl prpexcuace 5 chau! generat de ncovslre a plicior plane = = | | & facovoteren pitelor creprogghiuare : 2; Blanhajot pill érepronghare ‘& Bfortul untae tt plaes creer ines neonitnm | LL ‘capt 18. VASE DE ROTATUE GU PERETI SUBTIRI. 1. ewe valor de rotate eu ert sin nerete sme, tn tera ‘tet momente sear oe 2, Vase cline, trie) cones n : : S Bfecte de mergios ewes! piithh ¢ Flanbejei (atarior sitive ©2222) 2S : ‘captolul 16, RASUCIREA $I INCOVOIEREA PROFILELOR SUBTIRI. . . . 1, UUlzaea prot eubyet tm construcile metaice mederme 2: Ineovotere simpla a protleler sublet Centre de incevoiee * < . - 4S Risusren itera ye iucites impiediesta ss ss & Gamseteniate! geometice sectoiae : [8 Gazul genecal de salttare « profiler deschis eu etait sabtcs << > Capitola 17, TUBURE $1 SFERE CU PEREFI GROSI §1 DISCURI IN MISCARE DE ROTATIE » s+ 4. Ste de efortort unite aal — simetiee - . . . c 2; Etoruet waltate ta tabu elmer eb pers grat | 22.211 & Ging fretst ‘ it : Ducat de grostie eanstant, pv migcare ds rtaqie © 1 112 2 5: Diss i reste ere drole : 1 tortor unitare tarmge Intram tab eo Peet godt : 4 tartar unltare tn reserveral feie ‘ 5 ‘capitol 18, SOLICITART IN STADIUE PLASTIC... . 4, Genera : . 2 Garba catateretios oe 5 Slletanea de ftinderea'pixcon epee" 2 | | saeees 4 Caleta de tmeovlare tm domeaint plac << | 8: Maruca bare de selene creer soiiateeaso-pssis_ + 6 Etorturiuaitare remanente in bare care at fot soletate elete-pincic 4 Great de pnstictate & Sollctareselasio ~ plastid « taba ow pect soil | : 8 Autotretajl tabular cu pete goat : Ccepltoll 19. STUDIGL. EXPERIMENTAL’ AL EFORTURILOR UNITARE SI DEFORNATULOR .. - . . « 4. Gonsdsratt generate Ben onenons 2 Beteniometze ccanice 3 optisa-necania =. . Tenometna'cleciet rensthra snes 21S 4 Nolant ae. fotoctaticiate u : en at & ass 459 480 fer ar 4 «0 oA & 42 oe sot sor 5a Ser oa & eee eagnte ss fiiiiiiins 4, Gremoplacticliaten’ oe & Gonceatraren otartrior Gnitere’ 2202222222 8. Mimmsres tensnailor interne". . : PARTEA I CALCULUL DE REZISTENTA. Copitsal 22. INGERGARILE MECANICE ALE MATERIALELOR, RUPEREA cenACnGn ee ce eer ace 4. Sccput tceretoior matetaclor : . 2 Gatileares ineeretllor ecanice sie materiallor || | & Mount pentru focerete staice 4 Nottnt supra toordrio etstice ale meteor & focwedst ‘de duriate = = = = = os 8 Feoeart Ia ye. a5 ee 7, Noviont asugea viper Wtateor <2 > goeaeaa 2 Ruperea fragile ofan ss 3 ninth ‘capitol 21, DIMENSIONAREA §1 VERIFICAREA LA SOLICITART STATICE, [REUISTENTE ADMISIBILE §1 COEFICIENT! DE SIGURANTA, 2. Metal ae cant... 2 alewen wentmnctel eet eee ee ee 4: Stn limi ale materiletr $s pscer pitt 4 Rastotente admise gl eoeticlent ee sigaaagi © 2 2222221) 1 Mitods sareoe! Umit { Gatco sistemctor stacio Aedcterminaté prin 'wetoda earine its 1, Ruaatrvaieaelortsrler anita t wrna dformayo Pssice ss 2 Se limtd le solletis pe mal matte directs ss ' Unele lemente din teria probablltSir 410, Daterminaren probebisties sigurentel In Sincjienave © 2 SS 2 T Cepltstat 22, SOLICITART VARIABILE, OBOSEALA METALELOR ..... . 4 Solestis variate Goudduoe 2 Resstena In obeseai. Carbs’ it Wiser : & Diogrmtle reustenteor Ta aboeeals 2 222222222522 4 Roper pelt aboweall ee &. Pastor ete faflueajeaat rcristenfa in‘oboseaia” 222222 1 Resotenja tn explontare ee Coptoht 23, CALCULUL. COEFICIENTULUT DE SIGURANTA LA SOLICITARL VARIABILE DETERMINISTE §I ALEATOARE.. 0... 4, Comideratit generste ees pppoe 2 Gaia eoettent de’ sigur in‘eiciet pt Gia eine 8. Soletirt prin clei asimetiee 22222222 2TIIII02 4 cavalo! mcorabiitte mitata = 2222222220 22202 [5 Caleta coetilentatl de iguranis 1 solcickcobpuse, pode sarcnt variable cilice 6, Catto dortel devin ie soci aieatoare ©2212 17 Disenstonarea i verifiarea pe bez reistenel i expletare |< 1 1 7 5 Se oer 00 680 oa ova on 700Cpitola 24, FLUAJUL METALELOR 1. Deformatia de ftuaf sub earcind constants - 2 Hpeerearen do vupere pila tua) nw = = 2 Remara oes 4 Benomennt iia peri de’ 5. Galata la fs} ‘TABELE ANEXE BIBLIOGRATIE . INDEX ALFABETIC me ho m m9 PARTEA I MECANICA CORPURILOR DEFORMABILE caPITOLUL 1 NOTIUNI INTRODUCTIVE 4 OMIECTUL $f PROBLEMELE REZISTEN BI MATERIALELOR, Obicet! rezistenfel materiulelor se infelege usor fiicind © paralelis ‘en mecaniea teoxetiex @ corpului rigid. fn baza ipotezelor mecanicei, bara ‘in fig. 1.1 — rigid — se afl. more in echilibra, indiferent de mérimea sercinei P, Bouafille de ecbilibru permit determiinarea reac\iunilor din reazeme, dach problema este stati determinata. ‘Realitatea arab cli nm exists corpuri rigide; ele sé deformeazii, pe misuré ce forjale gplicate ctese. Grinda-din fig. 1.1 ia forma punetati, {ar la o anunité nuérime a forfei—se rupe. ‘Folosind ipotoza corpului rigid, meeanica P Yeoretios nu poate determina ifirimea de~ fonnafiilor simu poate stabiliincocondifii = se va produc riperea. ‘Raniura mecanicei care, introducind ny ealenl nofiunoa de corp deformabil, poate ‘preciza dack in eorp se va Tupe saw nu sub Acfiunea sarenilor aplicate, se numeste re- sislenga matorialelor. Aceasti sting, impre- ‘und ch teoria lasticitafi, s-a conturat cu pesto un secol si jumitnte in ums de atunel, prin contribujiile a mumerogi oameni de gtiin|s, dintre care unit ‘vor Hi citapi in decursal expunerii, s-a dezvoltat $i perfecfionat mereu. ru 4s ovsrorun nezisrunni Avesta poate fi definit, prin gole dowd probleme principale : —dimensionarea: pleselor-de masini gin do eoustrucfii, aga ea, sk re: ziste in une condigii sarcinilor date; an~ pairs, ack plete do denon! date reat eum sarcnor aplicate. Penta prima problem’, rezistenfa materialolor stabileste, in cazul cel mai simplu, o rlatio intre tret feluri de maim : sareinile(forteleaplicate iesei), oaracteristicile geometrice ale sectiunii (de exempln aria secfianli transversale a barei) gi a treia mirime, pe care o vom numi reristensa ‘admisibila, proprie materialalni ales. A dimensiona inseamni. a gisi carae- teristiello goometrice ale sectiunii, date fiind sarcinile si alegind resistenfa, admisibila. ‘Tn a doua problems, a verifictiril, se foloseste acceasi relafie intre ecle ‘roi mairimi, eu observafia eli se cunose sareinile si seofiunea si se caleuleazh (© marime iecanied, pe care o vom numi efort wnitar sau tensiune, care ‘ponte avea orice valoate, dar pe care trebuie sli o companim eu Tezistenfa admisibild a materialaui. "Asa oum se va vedea din decursnl expanerit, alegeroa rezistonfei admi- sibile ‘constituie momentul cel mai difiei! al caloulului de resistentS. Multis yreme s-2 considerat ol rozistenja admisibilé poate fi aleas’, dupii anumite-eriterii, din tabele aflate in literatur’; dup aceea, caloalul de rezisten{% nn mai prezint& dificultsfi. ‘Paoind abstraofie de rezistenfa admisibilé, caleulul de verificare poate conduce la valoxi destul do exacte alo efortirilor unitare. Acest calcul, coreot, dar incamplet pentru inginer, este o consecinfé logied a ealeutulul de mecanic’, dups intioduceres proprietéfii de deformabihtate: Fark a plrdst total nofiunea de rezistenfi admisibili, dar punind accentul po verifieare — doot considerind de cele mai multe ori corpul de Gimensiani cunoscute — s-a detagat o ramuré a rezistenfei_materialelor, olreia i se di numole do mesaniea oorpurilor deformable. Parton Ia. acestel ‘edrfi, ou titlul oitat, va dezvolta practic intreg cuprinsul rezistenjei mat rialelor, fn partea 11, intitulaté caloulul de resistensé so va faco o analiz Aetaliatd a nofiunilor de resistenté admisibité, coefioiont de siguranfa, stare limitd, on care, de fapt, se Inchele proiectarea de rezistenga. Smopanun ve cancun Spre a incepe un caleal de resistonfi, inginoral igi loge un model al ‘piosel studiato, im earo simplifies, adesea, forma geometriog $1 In care alego ‘anumite spolezé de revemare gi de aplioare @ varcinilor. Cum 30 va vodea po irows, alegorea modelului de ealeul — care mw este totdeauna usoaré — fe o importanfé eapital’ asupra rezultatelor calcululul. De aces, ingi- herul trebnle shacorde acestei probleme o importanfaimajors, incomparabili ca cova a zopimalelor obfimate in operafiile aritmetica. Folosirea de tmodele saa schome de oaleu! pormaite rezolvares & numeroase pics similare. Prin aceasia, rezistonga, materialelor are o lang generalitate. ‘in forma sohematizati pentra calcul, corpurile studiate de rezistenfa materialelot se impart in trol grupe mari: 1) Oorpuri ta garo una din dimensiuné cate predominant fata do cdllalte oud: (oorpuri ew fibrd medie). La aceste. piese, are poarté denumires 2 SSS eral, do bar, clementele gegmetrice coractvstice sats aca longi Snald gi teofiuacn pland, normalé pe ava longitudinala, Dupi forma, recti- Sine san curbilinie a axel, exists bara drepte gi bars ourbe. Secfiunen transver- ‘ald a barei, de anumnita forma si dimensivni, determin’, alituri de carac- Ieisticile meoarioe ale miterialului, oapacitatea de resistenta a barei. ‘Stadiul barelor drepte este mult mai simplu decit al celoriatte forme de corpuri. El formear fundamental rezistenfei materialelor gi pe dezvol- {area Iui 90 areas’ cea mai mare parte a cursului de rezistenfa materia- Jelor. Dup destinafio si dup modul de solicitare » lor, barele poart dife- rite denumiti : tiranyé, solicitafi la intindere ; atfipi, Solioitafi la compre fine; grinsi, tolioitate la incovoiere ; arbort, solicitafi la rasucire; fire, fare Tezisti La intindere, nu inst In ineovoiere ete. 2) Corpuri eure au dowd dimensiuné mari, in comparatio ou a treia. _Aceste corpuri, en nume general de pldei, sint caracterizate, din punet de Yedere geometsic, prin forma gi dimonsiunile suprafetei medians si grosimea miswiath perpandioular po suprafaja mediagi. Dup& forma si Aostinafic, se poate vorbi despre plici plane, invelitori (cuxbe), vase, tuburt, membrane’ ete. 3) Conpuri masive, awvind colo trei dimensinni aproximativ de acelagi ordin de marine. Exemple : bile si role de rulmenti, tuburi cu perefi grosi, Sisourl de turbomagini, blocuri de fundatil ete. ‘Studinl resistenfei mnaterialclor este mult mai simplu pentru bate decit pentru ple sf oorpuri masive. De aceea, se studiaz in aminunt barele, Fb diferite aspecte, in timp eo pentru pllai si corpuri masive se dau numai tunelo indicafit de Bazi, spre a face posibila infologerea literaturii de spe- cialitate. SGONSIDERENTE ReoNoMICE In caloulul de rosisteng® trobuio si so aib& fn vedere intotdeanna un prinoipin fandymental: piesa proioctatt trebuie 8 asigure, din panetul Aovedarealrezistentel, bina funetionare a ansamblului in caro este montat De aceea, dimenstunile of rebuio asttol caloulate inott nk mu existe pericol de rupere. Tn afar’ de aceasta, inginerul trobuio 98 realizezo piesa proice- ath in condifile ocle mai eoonomice, atit ca material lt gi ca. pretucrare. Din acest punct de vedere, reristenfa, materialelor este o stiinfS eu pro- nnnfat eastoter economic} intatdeatna, la protectare, so va cduta solufia 22 mal economic’. QPUNOPELE DB APLIGATI AL FoRTELOE Se gtio of, in mecantoa tooretieg, forfele aplicate maul corp rigid sint vyectori innecdiorl. Aceasta proprictate uu mai poate fi accoptat® in resis. tenja materialslor. Afirma{ia se poate demonstra cu ajutoral exemplaiat in figura 1.2. Un corp onrecare esto supus aofianti forelor Pega gi de fens contrar,aplioate pe scelayt suport, in panotole A iB. Sub efectul ‘accstorforfe, carpal se Geformenad, pundtelo4 gi B dep&rtindu-se unl de 13altul. Dack forfele s@ deplaseazsé pe suportal lor, aplicindu-se in punctual comun ©, ele se echilibreazd fi a mnat-fi aplicate eorpului, deformatia na mai exist, iar fenomenul fizie initial a fost complet schimbat. Rezulti de z Hg 12 aici cf in rezistenja materialelor forfele vfnt veetori legafi, avind punctole de aplicagie bine definite. PeOPetErATIVE MATERIALELOR Orice material studiat in resistonfa materialelor este deformabit Daci, dup inliturarea sarcinilor, corpul deformabil revine la forma si dimensiunile inifiale, el esto clastic. Masticitatea esto proprictaten funda- mentali pe caro se elddeste rezistenja materialelor si teoria elasticitifi. ind corpaldeformat rimine,dupS desereare, eu deformafil yommanonte, el esto plastic. 2. FORTE BXTERIOARE $1 FORTE INTERIOARE. SOLICITAM SIMPLE SLSOLICITANT COMPOSE, Orica pies de masind san constructie, destinati unai anumit scop, este supusd acfiunit unor forje sam eupluri Majoritatca acostor forfo 60 aplicd pe anumito portiuni din suprafafi exterioart a corpului si poarti numele de forje de condur sau forje de supra- Jofa. Dintro forfelo de contur, celo aplicate in reazeme, misurind legitura ‘cu corpurile invecinate, poarb mumelo de reacliunt seu forje de lenatura. Celelalte forte de contur, rezultind din ontactul corpultit eu cele vecine, respeotiv din scopal piesti in ansamblul in care se ails, poarté denumizea mevalii de saroini. Forgele de contar poarti numele de forje exterioare. ‘ot in categoria forfelor exterioare se consider’ si cele distribuite in in- ‘treaga masii a materialului : greutatea, forjele de inerjie, forjele electro- magnetice ete. ‘In studinl rezistenfoi materialelor, prozint® un interes deosebit forfele interioare, caro arat& aofinnea unei pirji 2 corpului asupra coleilalte st invers. Tle pot fi puso in evidenfS, ia schema dé caloul, numai prin sepa~ raea celor dou pli ale corpultl, aga cum ae face, de exemply, a sistas “4 artioulate din fig. 1.3: forjete XZ, F din figura 13, b asigur echi- dobar nna separiniy dar ele dispar cind separarea mu exist, ca in gure 13, 4. = Tezistenfa materialelor, torfele interioare arati legiiura care exist Fen eral en gop, ne in pune de logs = dou fir pogo exh la exemplal din Nguta 1.3. Bly se pot pune inevidentt et xi usr : é i: FB. 19 rin metoda seefiunilor : 9 presupune of so seefioneazd un corp printr-un 2 ele te ee Rh Ponta a restebii eohilibral floodreia dintre piri, in, planul seofiunii se Introduo forje interionze, cate, privite la cele dow porfiunt,siut egalo gi do sonsuri contare. Ca exempt, se considers bara din figuia 1, a, avind sectiunea de formBoareoare # supusi acfiunil torgelor By Fa... H, care ff fac ochilibr1. Dack se secfionened bara prinir-un plan normal pe az lon- giudinald, ex so sopark in dowk buciti, oa in figurilo 1.4, b si 1.4, 0. Cit {imp nu se introduce nicl o alt forjd tn afare color inifiale, Fy...» 2 bvident cf cols dud porfiuni de bard nu mai stau in eehilibra. Daci eonsiderd partea din dreapta (fig. 1.4, 0), pentru testabilirea echilibralui esto necesar si co introdued, in planul sectiunii, o forf F si.un euplu 2, ‘are sh roprezinte un sistom de forfe echivalent ou forjelo F, si Fy, caro smn fost inldturate. Mirimilo Resi Bf poartd numolo de forfe énterioare sau forje in secjiuse sou eforturi. So vede 08 eforturile se determing ugor prin ‘Tibi ain mecanicetooretieS,ealulindsstamnl ZT echivalent ou forjlo exterioare apleate pict din carp eave a fost indeptrtatd, Dact se consider’ coalalth parto a corpului, sitaatd in stinga planulai secfiuni, figura 1.4, 2, supra ol trebaic sf se aplion, in seefiune, eforturile Bf, ogale gi do sons contra o cole plone pt din Greate, cost sfrtun sit ehivalete sistomulul de fore Py, Fy, fy care au fost indepirtato in urma secfiondri. Gam forjele F,, P, pe de 0 parte, si Fy, Fy, P, pede alta parte, formeai, Javan lot, un sistein in echilibru, este evident o& oforturile R, M de pe o fafé a geogimal trebuie 8h fio egalo gi de sens contrar cu cele’ de'pe fofs ‘opuai, Refiioiad continuitates corpulut, adic& anulind secfionaren, efortn- tile By, Af disgar gi corpul nimine supus numat forjelor Fy, »..y Fs. 15Dac sg considers partea din corp anitat& in figura 14, ¢, asupra oi wsfioncaat R, 3F, Fy, #y F,, care tg fae echilibra, Prin urmare, eforburile 2 Af so pot ale fi ah coudiite de ecilbra alo pt de corp aupra cateia ele se aplicd. Tn tot, studin! monfionat, eforturile B, J? se considers aplicate in eentrul de grentate al seottunit bate. tn reramat doci, rozulth ol: — eforturile i, Mf se introdue th central de grettate al seotiunti yi Aint analoge orieSror foxfe exterioare aplioate corpult, adick li se pat apliea ccuafille de echivalenga si do echilibra din mecantcl; ~ eforturile H, Af constituie un sistom echivalent ou torsorul de reduoere in-O 1, forjelor exterioare aplicate plrjt de vorp care @ fost inl ‘turati sau un sistem egal si direct opus ew torsorul Zorfelor aplicate plrfi de corp caro se studiaad. Tn cazul cel mai general, eforturilo B gi Af au direotii oarecare in spa- jiu, Ble pot fi descompuse in componente pe normala la planul sec{iunii (esi pe axa barei) si componente conginute in planul seefiunii, cum se araté tn figura 1.5 4) Rezaltanta # are o component po normal, numiti forfé normal LN sau forya aviala (find aplicaté pe axa bare), gi 0 components , for taictoare, confinutt in planal seofiuni ) Cuplut 4 se descompune in momentul de résuoire Mf, al eirui vector sto dinijat pe ax, gi momontul incocoietor Af, avind vectoral confinat in plane! seeftuni. Mirimilo N, 2, My, M, poarti, do asemenea, denumizea de efortur. ‘Fiecare dintre aceste efortur, lust soparat, produce esupra batel o solicits ‘simp, gh anume = 16 — Forfa axiald ¥, cind are sonsul din figura,1.5, produce solioitarea de intindero; dack are Sens contrar, tinzind a sourta bara, ea di loo solici {Hii do compresiune. = Forfa thietoare 1 produce solicitarea de taiere sam forfecare. — Momentul de risucire M, produce solicitarea de Fdsucire = Momentul incovoietor BM, produce soléoitarea de inocvoiere, Prezenfa simuitan’, in seofiunea unei bare, 2 doud sau mai multe soliitdr simple d& nagtove une! sotiaitari compuse , totrucit marimile 7 gif, pot avea direofi osrecare in plant secfiunit, fe alege un sistem de axe de coonfonate oa la fiz. 1.8 ~ axa ein langul Dare, axa y — verticalt In sectiune, axa 2 —orizontal in secfiune 4% descompun efortusile in componente pe axe : J $i B, po axa Oz, 7, si M, pe axa Os, 2, i Sr, pe axa Oy. Po cole dou schife ain fig. 1-5, au'repre: zentat momehtele fie prin sigotirotitoare, fo prin vector, Esto de la sine infeles o& aplicarea concentrat& » eforsurilor XY, 7, My M, ‘0 contrul de greutate al secfiunii este nuzmat un mod convenfichal, fimpla, de a reprezente fenomenul fizio, complex, al interaefiunil dintre cole dou’ plsfi ale secfiunti. tn realitate, fortale interioaro so exereiti pe toute clemontele de suprafatd ale soofiunti, find distribute In mod con. tinuu, Courmare, eforturile ¥, 7, Af, M,sint de fapt regultantele eforturilor Gistrbuite din sexyiune, Problema esedtiall a resistenfel materialclor este do a gisi logea de distibufie a eforturlor pe sectiune gi a determina va, Joarea acestor eforturi distribuite, atune! eind so ounose oforturle concon- ‘tate W, 7, 3, Mf, determinate pe baza legilor mecanicli teoretice Bfortunile NT, My 4, variazd, de obiosi, de lao secfiune la alte ‘aborei, In cap. 40 va examina modul de constraire a diagramelor de varia~ fie a eforturtor in lungal barelor. ScHFORTURI UNITARE, So consider (fig. 1.6) un element @4 din suprafaga sectiunfi unei mare tp cate e-au determinat efortutile B, 2. Dack elemontul este sufi. de mic, fortul poate f considerat tiform distrbull po suprataja can ”lui, far rezultanta dF? poate fi aplicatis in centrul de greutate al elementului. ‘Maries efortulai distribuit, aplicat po unitatea do suprafafi din atia ‘seofinnii 5-2 aa? se numeste ¢fort unitar. 1 este una din mérimile fundamentale alo studiulut Tozistenfei materiaislor. Aceast’ miirime poarté i literatura tehnic’ si denumites ual de tensiune. In expunerea oo urmeazi se va folost ter nent yefort unitar”. Bfortal unitar p are acceasi direetie eu forfa_ele- mentard GF. Mrimea sa este doterminatd, atit do marimea fortel OF cit si de orientarea pe cate suprafafa dA o are fags de direofin forfei, In.con- Seoinf, efortul unitar p este o miirime mai complicatd docit 0 fort, edzeia 150d mumele de marime tensoriald. Avind 0 direefie oarecare, ‘efortal unitar f poate fi descompus in 0 eomponenta po directia normale la seo- finno — gforiul wnitar normal, notaé eu o — gi 0 components confinuts In planul secfiunii — efortul unditar tangential, =, fig. 1.6, Rfortul unitar ¢ reprezint® — dup sensul pe care ate — un efect de intindere sau do compresiune, Gxereitat do oatro partea de corp inlitu- atl anupra celal rma, Analog, = oprexint& un ofc de tere, forfeeare san Tuneeare Operatitio caro ke fae cu veotorii (adunare, proicefii ete.) nu pot fi spicy eleanor uname duit dup oo acai a foe inal ex aril respective, adic au fost transformato In Sorfe, ‘In basa, figari 1.6, 4, intxe mBrimilo componentelor efortului unitar exist relagia, Botta aa) Intructt + are o directie neprecizata tn secfiane, daok se raporteazd bara la axelo a, ¥,#, 8e objin componentolo : ¢ — po axa @, ty — Pe axa y, Tr ~ De ara 2, aay oe res {In sistomul SI, unitatea do misuré pontra forje este nowtonul (N5, far pontra auprafefe metral ptt (rs). Ca urmare, unitates de misard pentru eforfurle unitare este N/m*. fn vechinl sistem de unitifi (M KE 8) 18 7 cforturile unitore se mAsorau eurent in kgl/em®, Tinind seama of 1 ky! = oat N, remulté relagia de transiormare 1 legt/emt = 9,81 10! N/m ibe N/m?, Accasté schimbare a unitiii do misurd gi tadeosebi a ord hrulti de micimo a marimilor eurent intiinite produce greutiji, atit, din otal de vedere al obignuingel inginorilor, eft gi din cel al consultrit Fteracurii tohpleo. Din soest motiv, age oum S-a fleut si la reeditarea unor standarde, in luctarea de fafii se vor mieura de obieel forjelo in daNy iar suprafefele in cm dei unitatea de misurd uzual% pontra efortarile uni- fare va fi dae’. Tn anumite cazuri se va folosi GaN mm saa alt uni {ate demisurd, ta acest fel, elatia de transformare intro unitafile de masuris fle sistemului M Kf § gi élo sistemulai internagional va fi: 1 kgt/em* = 0,981 daN jon. “ntmueit in majoritatea ealculclor de rezistonf in determinarea carac- teristillor mecanice ‘ in alogorea rezistentelor admistbile, erori deordini 2% sint cu total acceptabile, eo va putea Tolos! wlafia. de transiormare {kot ~ 1 da, rospectiv 1 kgfjom* = 1 daN/em*, Penta alte mirimi dare intorvin in oalenlele de rezistenf’, se vor folosi unitifile de masuri: nomente — da cm, volume — em’, moment statice ale avilor — cm, nomente de inerfie ale avilor — emt,'mase spectice kg/em* ete. 4 DEFORMATH §t DEREASKRE Reristenfa materialelor studiaz’ eorpurile finind soama @& elo se de- fomneazs sub efectul sareinilor san al umor factori on efect analog (variati ae temperataré ete.). Deformatile depind de forma si do dimensiuntle eorpului, de nideimea si de modul de aplicare a sarcinilor, precum st de anuinite caracteristis meoanige alo materialului. Ot timp eforturile wnita Droduse in material shut inferioare unei anumite limite —numit timit fe elastioitate —, deformatile shut miei elastice, adicd dispar o dat en aun ear 0-2 produ ‘n studiul corpurilor deformabilo se definose serie de misimi care caracterizeaz’ starea lor de deformatie, gi amie : ALONOIREA SrHOIPLCK SAU DEPORMATIA sPBOLFIEL Se consider (fig. 1.7) o bari solicitati Ia intindere sub actiunes forfei exterioare F, Sub efsetul forfei de intindere, bara sufert 0 deforinatic lasticd, numit& lungire, a yale a3) misureté prin diferenfa dintre Iungimen barei dup aplicarea sarcinii a lungimnea iniially anterioarS apliclet sarciniy fy Aeoste masini se vor deft t cole c€ urmeess a9 LUnitatea de Iungime @ barei (1 em) reste, sub efectal solicitirii la intindere, ou cantitatea (ay Pig. 1.7 care poartié numele de lungire specified, san alungire, sau deformatie speot- ‘fied. Dack angizea specifies este eunoscutil, se poate determina lungirea bare AL = erly (5) tn canul solittirié Ja compresiune, misimilo AZ, = se mumese seurtare —respectiv sourtare specified ; formulele. (1.3) ~ (5) rimin aceleast Schimbind namai de semn. Lungirile specifice sint mArimi adimensionale. > KUNRCARDA sPReIFLEL So consider elemontul do volum paralelipipedic ABODA,B,0,D, an ovine Serena rae alee Aaa ie minh pacity Bioeadt duide 4 unitare +z, egale, avind sensurile de pe desen. CIE KN” Daciise considert fafa ABA,B, ca imobils, din + 2\0" cauza eforturilor unitare x, fafa oped: —— TRY” gata Scone” Suni ona elif HIE BBEtDbastsarn Yate ft ntearth pn ue 7 Al] ghiul ¥, dintre fetele 44,00, gi 4,0’ Ot. Acest i ‘unghi, care misoara variatia unghiului de 90°, ca ! ‘in figura 1.8, poarté numele de lunecare specifica e sau deformatia unghiulardé specificd. Lunecarea a specified este positiva eind are loc o micyorare : a unghiului x/2 si negativ’ in caz contrar. Lunecarea specifics so misoard in radiani, flind tot o mitime adimen- sionali. fick si Iunecarea specific sint elemente de baz tn x, dup§ cum efortnl unitar normal gi cel tangenfial az in studiul eforturilor unitare. Tungirea. 5p studial deformat slut elemente de 20 | | « Darcasiar {n decusval proceului de detormafie — elastic’ ram neclastcd — a sou corp maotatn uae ale chi rain Pram peas Nin panel al conpalui tm doursut deformarit poartd numdl de placer. de ted se considers. grinin ” : ca shpole tin figure 19,0 a Simoni, Soren de seatts te berlin pono Basedl ar Dee eae BPtg, Be observ cB, din punch Pfedoro al conliguratie goo Seite, erinda ca shbrelore-e. Befonnss, rung ule dropeane soo modlfcindt gt unghiurile Pongal later. “pining Eamna of bavelo. sine olctate ‘Sai fa inindore sa 1a coms pres, deforma. 1or sing Bimal engin san sourdr, Dac wie dcformatt sine canoeeu fe, nous configungie 8 grail, ca si deplasiirile nodurilor (de lu, deplasaiea MM") pot esloulate™ prin. considerente fs onlin pooctr La exemplul din figura 1.10, bara tn consol& Oab se deformeaz’ sub eiecil fore, hind Pocifia Oe Portianea Oa s0 cafortmensts ta np fe poriturea af rimine reciinte, edefsrmat&, Punotil a 60 doplacoash in Fy punotal bin in timp co punctal O, din reageial cama, nu fe coblaoass, Fig. 110 ‘5 HELATIA INTRE EFORTURI UNITARE §1_DEFORMATIL, CURBA CARAGTERISTICA LEGEA LUI HOOKE, Intre cole dow’ grupe de miirimi fandamentale ale rezistengai matertale- lor — eforturile wnitare si deformafiile specifice — existé relajii care se determin’ pe cale experimentala. A INORROARRA LA TRACTIUNE A uEALELOR Pentru stabilitea relajiei fiziog intre eforturile unitare si deformatiile specifice so reourge Ia experienfi. Incerearea de baz pentra metale este ‘ncercarea In tractiune, pentru care se dau o serio de aminunte in cele ce ‘umeard. Se confectionsagi, din materialnl care wrmeazi a fi incereat — de ‘exemplu un ofé! — oF epruveti, conform STAS 200—15, avind forma si dimensinnile din fig. 1.11. aLDimonsiunile principale sint : diametrut inifiat, dy si tungimea inipial’ ‘nies repere, Dy. Alte dimensinni sint : Iungimea ealibratd Z,, Iangimea h sidinmetrul Dale eapetelor de prindere, lungimea totald I, Fie d = 20mm. Epruveta va ave D = 24 mami, k= 60 mm ; Gack esto eprucetil normal Ze 5a — 100mm, Le = 140 mm; penta epruveia lungl: Ly = is | ~ oD ba | (E$-H Pe at EH Joy Roperele stnt dowd puncte, mateate fin pe epravet, delimiting tan tinea by po care se ToF iisura. defonmaple : Se monteagé epraveta lao maging de incereat Ja intindére, a fei schemit de principin este ardtata in figura 1.2. De In 0 pomps hidratiid, lulefal sub prestune intr in india C-al masini 9i apast asupra pistonu” Ini P. ‘hija piatonulat, lagna en falea.-F, produeo forja de fntindere in epruveta 2. Marimea forjot de intindere éste axitatk de manometrul M, gradat direct im ‘newton. “"Deformatiile epravete, caro sin foaxte mick (do ordinal mitmior san sutimilor do" milimetra), se mésoard on ajutorul unui -aparat, nuit, éstensometr, fsa po epravet, sn dreptal color ous tepere. Prinaipial, exterzometral — care ‘arf studing ulterior = este an aparat care am pilifcs fontte mult. deformafite, pe eale meca- hick otic sa eletedpre Fetace percep tibia. +f “a inegputul experienfai, Imngimea_ intro repere este ry far forja do Inbindere nal ceteazen conséh in apliearen. une! forge do inti . dere care croste lent, ping so produce. ruperes eprnvetei. Tn decursul incerciirii se milsoari, in tod intermitent, mavimea forfei-do_intindere Fi distange: dinfre repere Z, opting in cind fneind: maging. In loon! aceatth proceden se poste folosi tn aparat inregiatrator, caro TidicS sraficul relafioi intro forja de intindere st lunginea epruvetel, AL ae Celagorod BR? Fie. 1.19 Laly dati, in orice moment, de diferenfa dintre distanfa reperelor J si dist _ it, fa a reperelor J si distanjar 2 : & cunpa-camaorenisarek Pentru opruveta de ofel incareatd, relafia intre forfa de intindere F silungizea AT poate avea forma din fig. 1.13, pe care s-au notat : forje supe Froard la curgere Fz, fora infericarés ta ourgere Bz Sorta maziind Faz forta de tracfeune in'momentul ruperit, Fy. Reprezentarea gratieS din fig. 1.13 F 2 o | i 3 ls | 5} “Vala “4 “ i fe 2|Longivea be ripe a Fig. 143 se numeste diagrama tnooredri ta trasfune, Pe portinnes OB, diagrams She ln dreaptt. Ducind din,F o paruell la 0.4, 80 objine, pe axa absci- felor lnngirea ia rupere @ epruvetel ‘Valoila numerice tuserice pe diagram varia, 1a acelaglmataral, fm primul rind cu dimonsiunile epravetel, precum soa afi faston, care Yor fi desig ulterior. Se poate obfine inst o altS reprozentare grafic, independant de iments eprivotoy devi tare poste cazacterian. materaial hosrea, dol co micoart pe: absciss liginile specifie, iar pe ondonatl dfortarile titer 6) Ty? Ay undo A, esto aria inifiald a secfiunii transversale a epruvetel, Aceastl Teprezeutary se mameste curbe.earactristicd a materitul “Tn scopul alinierii In standardizarea internafional, in edijia din 1975, SPAS 200 0 introdus notafille: R— pentra eforturi unitate, A — penta Tungii specifice. Intruett aoeste notafit mm au intra pin’ acum in teoria Siealeulul de rezitenta —-ci namai in felniea tnoeredrit materialslor — ele Zhu vor fi folosits in cele co unmeaz, ¢l se vor menfine cele din reagille (2.6). 80 va rovori asupra noilor notafii Intr-un capitol wzervat incerefslor o materiale, in partea I 2 elrfi. 23Pe curba caracteristicd din fig. 114, s0 pot defini o serie de puncte, edrora le corespund 0 serie de méatimi importante : 1) Odonata punctului A, pink unde curba catacteristic’ este linio dreapti, se numeste limita de proportionalitate a materialtdui 0». Por{iunea. OA este zona de proporfionalitate & curbel caracteristice ch = 2 # 6 & } ls 8 i i Sy 1 1 . : 1 & Fil 144 2, Oil lB yt on ml pte da wpa avi an oe ie shattered Sai nears Sane a pean Seepanesy ane Deed ete Se eit em a ei ae hn a Shama behtaagorinmrie inn ik Sacer ae giant eaten te tae ak ae Slate Sees iris eiaatctiaa eeaeeere ‘venti o, si nu poatd fi stabiliti (fig. 115). fn asemenea cazuri, se defineste Tie ne eeense ae cama Peauatan aint Sache tates LSSEE Agee ones eat coat eerie Sj it ete el a cba gt li tose ca mrt srsit tte OL a ae eta runrate an posit mumele de rerisontd la rupere a materiataui, simbolal si find 4, sit Ry Rozistenfa Ia rapere esto ordonata panctuldi D din figura 1-14. 5) Gind sareina, 50 apropie de valoarea. Fag, intr-un loo al epravetei aapare o giture, ea in figura 116, care se dezvoitS din oe in ce mai melt, pint cind so produce ruperea, Dip spacifia git forfa aplicatd epruvetel se miogoreant, ceva ce duce Baal dowetdentalcarbel Di ain gi 18 od dupa rupere so ajand cop Ia cap cele do uci ale epravetet $i se misoata distinfa ultima dinire repere 280 poate. determine alungirea sat lungirea specified ta rupere, Tq AL. ty Ty” In practieg alungirea. la rapere se i tn pro- ents ind nota pin stmbotd dat, Insp do fndicéle 6 sam 10 «= (1.8) a Fao x x00% (19) = Dy Ae Tndicele se ia ogal on 10 Ja epruveta Tung, ie 13s careJare Ze. 0, vespeotiv egal cu 5 la cea normal pentrn care Misorind diametrul 1a un moment oarecare, se osléuleazi aria A, inr cu ajutorul ei se determin gituirea specified Ay (1.20) Ay Pentru epruveta rupti, gituirea la rupere se noteazs AWA, a ay 100%] (Ll) unde A, este aria seofinnit de rupere. ‘Mirimile definite mai inainte — limit de courgere, rezistenja la rupere, alungire la. ra- pore, gituire la rupere — poarti numele de caracteristioi mecaniee ale ‘materialutui. Cunoagterea Jor esto extrem de important, pentra caleuhil de rezistenf’ si pentru folosirea corect& a materialalui, Fis 1.6 5euafia porfiunii reotilinii OA a curbei caracteristice din figura 114 se poate serie sub forma o= Bs, aay care araté oh pind la limite do proporfionalitate Iungirile specifice stnt proportionate cu eforlurile wnitare. Aceastd enunfare, mumité legea ui ‘Hooke, este legea fundamental a teoriei elastieititil. Intructt « este 0 mirime adimensionalé rezultS el constanta B, nimi modul de elasti- citate, ave aeoongi conatie de dimensiuni ca si efortul unitar. In unele Iucrixi, modulul do elasticitate este numit modulul tui Young. Citeva valori ale modulului de clasticitate — ca, gi ale constantelor clastice G si v, care vor fi definite mai departe — sint date in tabelul 1.1. De refinut c& ofelurile, indiferent do calitaten lor, au, in medie, modulul do clasticiiate # = 2,1-10® daNJom*; lenmele au, in Tungel fibrelor, module de elasticitate ‘ce variazd in limite mai largi, in jurul ‘valorii'B = 10° daN/em*, otetat 2.2 oa acne ‘otal ote comminmmoee | aca | metastases [ott ‘Oletcmbon | @o—payao | pate reverend ou eae [ae gaeneas oe tele . . er = aasctaoyac |. asi ozs-0at hs emmtt cn aa-agrio oe shares | fiat ae Sc = om-agae | as-aput BE co unm] BENIE | Baa i Gitte | Beeaie Beton renstenta 100-7200" daNjem? Eotnay te Tag ‘olor om, perpendieu tne (o18—023)-108 = (@.09—0,12)-108 (0.045— 03088) 108 - @: 8 —0,08)-108 Numai dow’ grupe de materiale ~ ojelurile si lemnele — au un tra sen. rectilinin al curbel earacteristice, deci ascults de legea lui Hooke, in sonsul detinifiei date. Restul materialclor au caracteristici ourbilinii, de obicei cu un traseu continun pind in momentul ruperii, Si la aceste materiale, aga cum s6 va vedea in decursul expuneril, este util s& se folo- 26 seascit legea Ini Hooke, deci sh se admit un modul de elasticitate. tn fasemenea eazari, conform fig. 1.17, se poate defini: ‘a) un modul de elasticitate in origins, By, dat de panta tangentei Of; °] fog ‘b) cind se cimoagte punctul M, [edict = . miimea efortului unitar|I care va Inera, piesa, se dofineste ~~ modulul tangent By = delde dat de panta tangentei Mts; — modulul secant j= Mojoc dat de panta secantei Oe, as) a4) 0 ik 7 wu 117 Dach materialul incereat este 01:37, caracteristicile mecanice care se obfin (dup STAS 500—68) trebuie s'se incadreze intre urmitoarele Himite: s, = 37—45 daN/mm*, o, = 21—24 daN/mm*, 8, = 26-25% ‘Pantra limitele de elasticitate sl proporfionalitate, se poate lua c, = cp = 20 daN/mm?, Pentru o serie de alte materiale standardizate,. caracte- Fistieile mecanice au fost date in tabelul 1 (de la finele volumuli). a. Gurba earacteristied reals xi comeentionalis te de nolat eX curba caraotiste dn igure 1.14 este connenfinala tntrucit la determinares efortulot unitar ose imparie forfa de fntindere ‘variabil J cu aria inifials 4, seotiunil, ta gi eum aceasta ar ramine constantd, Din scest motiv, cura earacteristicl are ‘atetl nefirese DF din figure 1.14, care arab c& ruperes ar avea loo in, ta um Sort unitar mai mio decitcel corespuuzitor ‘punchulul D. Dack s-ar misura ji seddeten ec{funil epravetei, iar forfa sar raporta, Ja tecfiumea reall, iar objine curba earac- feristicd reall Cy aritata in figura 1.18, Ia care punctul @; ow cel mai mare efort unitar, represinté ruperea, Sa, desenat ou Tinie pling curba carseteristiok eonventi nalé , Prastio, in zona, de proportional tate, unde variafia scofiunit este extrem gl, cole dowd “chnhe coined le ork dup depisirea zone! do curgero. Cum in aplicatile inginerestima- terialul se foloseste numai in zona. de proporfionalitate, mu exista interes Fa. 138 7so trasezo caractoristca reals si se prefert cea conventional, care se ‘poate Tidion gf experimental, In odordonate I, Air La acest fly resistenga Terrapere esto o marime convenjionals, care diferk do efortal unftar massa ating in apraveti. B. Curva caracteristiod de compresiune a ofelului ‘Tob reforitor Ia ofelurile-carbon, se poate construi, de asemenea, curba caracteristicé, de compresiune. Pentri exeoutarea incerearii se folo” eso, conform STAS 1952~67, epruvete eilindrice avind diametrul egal ety ‘oilfimen, a 30 mm. ncerearea arat& ef 1a compresiune ofehil are accleasi_valori ca la Intindero penta ‘op cx oq ca st penta modulul de elasticitate B. La ofelarile do resistenfé mit se realizeaa ruperea, ele turtindu-se maeren, ‘y- Desciroarea epruvetei. Koruivarca Dack o eproveti este solicitatt Ia intindere pesto limita de curgere, de exemplu pink la efortul unitar oy aritat in figura 1.19, apoi este escdreati iicet, se constat& od in perionda de deseireare eurba earacte- ristiobesteo linie dreaptii MI.Punctul W reprezinti. desearearea completa a epravetei, care riimine ins cu deformafia permanentil e,, Linia de des- careare MIN este paralelé cu linia dreapt& de ineitcare 4. La fel a fost trasatd linia OD din figura 1.15. Duck epravetaastfel desedreatd este soli- citata din nou la intindere, curba earacteristicd a ei ineepe ot linia VM, upd care, dack se continud incercarea pind la rapere, se parcunge curbs, LDP. Se constaté astiel cd in urma, tnedretniiinijiale ‘pind in A qi a des- clreirii complete, materialal gia, mirit limita de proportionalitate si de lasticitate pind Ia oye in acelagi timp el gi-a, marit Tungimea, Acest trata ‘ment mecanio, executat la rece, poarti numele ede eerwisare. Cuba earae- ‘ratio’ a batel eoruisate este WACDF, obyinuti prin mutarea axel ¢ in pozitia a’, Din figura 1.19 se observa c& 1a un efort unitar superior limite’ de clasticitate Imgirea specifies, 2y este formats din dowk piri : Tungiren spe~ cificd elastic& s,, care se anuleazii prin doscdreare, g1 lungizea. specifica Permanenti (plastics) <,. Analog, lungirea specifies Is. rupere se repre- zint prin segmentul ,,"objinut prin ducerea liniei PS, paraleld ou OA, Dac o bari de ofel care a fost ecruisath prin intindere este incereata apoi le compresiume, se eonstatié ci limitele de elasticitate al de curgere In ‘compresiune sint infericare celor de intindere. Acest fenomen poarta mele de yefoctul Bauschinger”’. Efectul ecruisivi! poate fi anwlat printr-un tra- ‘bament termic de recoacere, 3. Curba caracteristicd a ofelului la ritswoire ‘Duct s0 face incerearea la risucire a unei epruvete de ofel, relatia dintre ‘momentul de résueire M, si unghiul de risucire Ag, de Ia inceputul soli- 28 | | citar pink In rupere, este reprezentaté de un grafic ca in figura 1.20. Caloulind, pe baza marimilor M, $i Ae, efortul unitar de tisueire + glimnecares Fig. 110 speciti + (cu relat ce vor fi stabilite ulterior), e obfine o curbs caract Histiess + — f(y), similard celei de intindere. Pe aveast ourbi so pot defini Inita de proporjionalitate =,, limita de elaéticitate ,, linita do onrgere wey evista le rupere ye Parten tectilinia. a acestsi vn cube, 04, are ecuatia Gy (8) é ‘care poarti mumele do legea lui ‘Hooke pentru soliitarea Ye rdsu- wire, Constanta @ se. numeste ‘modul de elastiotate transversal; ‘pentru. ofel, valoarea sa este = 8,1 10° daNjom*; ‘penta alte materiale, uncle valor sist indicate in tabelul 1.1. «. Curbo caracteristize la ma- terials care mt sould do legen ui Hooke O'mare grup de materiale ‘an cuba earaoteristics de forma din figura 1.31, a :fonta, alama, ccuprul, betonal, eaueiuetd. Alte leydo éxemplusibrele textile at eurba deforma din figura l.24,0. we 8S ry) ig. 1.20 29Pentru cupra, eurba caragteristics de fntindere sau de compresinne are forma din 1.22 : ourba a so referli In materialul neecruisat, iar eurba b Ia materialul ecrulsat. 5 1 a a = a 4 ig. 1.2 . Mea Fonta (fig. 1.23) -are curba caracteristick eurbilinie in ambele p&rti ale originii; se vede cd ea rezist mai mult Ia compresivine decit la intindero. -Acest fapt cere ca piesele do fonts solieitate la incovoiere si aibi, in ‘seofiune, o forma rafionali, care si permitit utilizarea eit mai complet a materialului, ‘Betonul are rezistenti mult mai mare la compresiune decit Ia intin- dere. De aceea, in grinaile de beton armat solieitate Ia Ineovoiero nu se ia in considerate capacitatea betonului de a, prelus eforturi de intindere. vy Bactori de care depind caracteristicite mecanice ale materialelor Evident, curacteristioile mecanice diferd de Ia un material laattul : fieoare material este earacterizat, in modul cel mai simplu, prin rezistenja la rupere o,, $i alungirea la rupere 8. In figura 1.24 se arats, eomparativ, eurbele caricieristie ale citorva materiale motilice : 7 — alam’ moale | 2 —ofel eu conginnt mic de carbon ; 3 — bronz dur; 4 — ofel laminat Ia rece; 6 —ofel cw confinut mediu de carbon, recopt; é—ofel eu confinut mediu “de carbon, eilit, ‘Tehnica canoaste 0 mare gami de ofeluri, care difer’ intro ele prin com ?pozifia’ chimics sau prin tratamentele Yermice care le-au fost aplicate gi care se grupeazi in: ofeluri de uz general dru construofit, STAS 500—63;.ofe- luri-carbon de calitate — simbol OL0— Hea.2a STAS 880—66 ; ofeluri aliate, ou com, nichel, molibden, vanadiy, silieit, man= gan precum fi ofeluri inosidabile si ofeluri de are eu rezistenfe de rapere % = 00... 210 daN/mm*, De subliniat cd, pe masurs ce reristenja de ropere a unui ojel este mai ridicati, alungirea la rupere este mai micd. 30 Pentru un materiat dal, caracteristicle mecanice pot {in mod real sau aparent, de chtre anumifi factor ‘In mad aparent, caracteristicile mecanice pot ii modificate de c&tre dimensiunite dpruvetei gi vtesa. de tneereare a eprucete. ‘Diameirul opravetei metalioe nu infiuenfeans, in general, asupra re- aultatelor inoereini, S-nconstatat totugl ed {ub forms de sirme foarte subfiri (cn diame- yy tral de zecimi de milimetru) ofelurlea au re- istenje Ja rupere ‘mult mai thant deoit cele 1 obfinite on epruvete umale, mergind pind la 2 270 daN/mm* sau chiar mal mult al Lungimea tnire.repere a eprivetei_inglu- enjeazi supra altngirii le rupere. Alungirile Ta mupore 8, determinate pe epravete normale sint mat mari decit alungiile. by Vien de optic’ eee Ta tal neh corel, influenteazs asupra resistenfei de r- pore ck. ab sarola se apicd tal inoetyresisten. 2 {a de rupere obfinuta esto mai mic iar alungiren, roste, Spre ate objine rezultate comparabile,in 9} i modificate, dal fam? SPAS 200—75 se prescriu vitezele de solicitare “gl clastic’ a epravetelor. Pentru epraveta normal 0 (a= 20 mm), in mod obignuit, incereares. Ia {raofiune trebuie 88 duxeze el pujin 1 minut, Fig 1.26 tel mult 3—6 minute, mn medie’ 3 rainute. : “in mod real, temperatura, timpul, eerusarce Sint factori care pot sodifice’eensibilearactersticle mecanioe. Varifia temperarit te. ea efect vatiafi sensbile ale carscterstcilor mecanioo. Inceretrile mecanice “uruale ale materialelor au ioe In. temperature standard de 20°0, Maviaile determinate prin aceste inoerese! ramin, In. majoritates, materialslor, racic aceleayla variaile de temperatari’atmosferco. Astil de coneluzi te refers Ia materiale cu punct de topire ridioat, nuls gheatiastalt ete. ‘Tn constructil de masini termice, metalele funchioneard ines la tem peraturi rdicate, iar masinile Srigostioe reaizeaai temperaturt foarte Joate. Cercotares materiatelor Ia astfelde temperaturt a arutet e& proprie- {le lor de recisteng se schimb mult fafa de eno la temperatura obisnultd. ‘Daca se exeouta inceredst de tractiame Is. temperaturiridicate, pentra 1m ofel cae la temperatura de 20°C are o, = 42 daN min", caracterstelle ‘meeanice varianl on temperatura cum se arata, n figura 1.25. Reristenta in apere crest avind en maxim la 200. 800°C, gicoboard repede ince pind de la 400°C. Mime Zi 8 sead ia tacepat, evind wa minim la 200. "300°, duph care erese mereu, Modulul do’ lasticitate Hy limitele de cingere i! proportionalitate scad continua cu eresteren temperaturi, in timp ce coeficiental de coutractic transwersalé» niferd-o ugoavd.creptero. ‘invers, ln temperatuni foarte sedate, rezistenjele do rapere alo Unor materiale ~- de exempla ofelurle ~ creso sensibil, La asemenea.teinpe- iaitn, ofeluile free din stare tenace in stare fragif, ndieu deforma plastige ale lor se rede foarce mit 31input indelungot de aplicare » sazeinilor modifies starea de , : 1: efor. ty tral per, Rvnomenne de arian orion Yor H ecaminsie pe sour in°dumul capital, omens SH ie foe aa aye a TA ne 50 EE. itd ep.08 45} 2A, gage i 0 oft Ah 6798 * vot 7 08 2st L 1 G yo108 le 28-108 ee & | aheewe br 4 See 2 210° » ‘00 200500400500 600 700 Boe “emperatiia, C Fig. 125 CONTRACTIA TRANSVERSAL Bxperienja aratS 06 oda ou i Exper dat ou Iungizea unei bare apaxe 0 micgoraxe secon muni contre travaral, Se eonsaty dy asumeaey ek east, contrasie ete proporfionals ei lunges species, raporial de Dioporfonalitate » fd amit oeiien! ds conta transversld sa forftent ut Poison Atl Ino fungite species ew bah corpus iggorare a unilShit do Tungine a éimensianitor transversale fe me (as) a2 Bxperienfele arat& e&, pontrm numeroase materiale, valoarea noestul coeticient este v — 0,3, Dacd in timpul solicitirii de intindere un mat fu igi modified volumul, el are » = 0,5. rporeze DE nAZK IN TEOMA ELASTICITATIE "SU REZISTENTA MATERTALELOR Pentra a stabili ccuafille de care au nevoie, teoria clasticitstit st resistonfa materialelor fac 0 serie de ipoteze asupra structurii materialelor Fasupia comportarit lor sub sarcinflé eare le soliit2, Aceste ipoteze sint Sigorl in coneordan{i cu realitatea, jar alteori reprezint& simplifcds! ale Youomenclor reale, care due inst la Ferultate verifieate de experienti, deci eceptobile pentru. seopul rezistenjet_matarialelor. Bipotede meaiuui continu. ‘Tales modern’ a stabjlit structura atomiea 5 materialelor 3i 9 reugit && calculeze foriele interatoraice. Nu s-2 fous sk-ce stabileased relafii de calenl mulfumitonre pentra efectul sar- ‘Guilor exterloare asupra forjelor dinire atoml, respoeti mm sa putut tne Cipla pe bnga teorie atomiee mirimea eforturilor unitare sia deformasillor sab fendmenal ruperi materialelor sub sareini, Din acest motiv, resistenta Mtuterlalelor utilzeaa® si astlzi ipoteza simplitcatoare care considers ma Tetiniele'ca un mediu continau, omogen, ee ocups Intregul spafiu repre: denial de volumtd lor. Evident, aceastt ipoter’ mn corespunde realitst {Giee' Mai spropiata de realitate la eorpurile amorfe gma departat la fale cristaline, ex 48 ins aatisfactio in caleulele de revisteng ai Snlbturs Gificultajie legote de luarea in considerare a unei structurt crstaline sau comporie! moleculare a, corpusior. DP Tpnlese iotropiei. Materialele se consider’ ieotrope cind au, in toate hitgetile, aceloasi constante elastive, B, G, v. in eas contrar, mnte- Tialele stat antzotrope, c) Lpotasa elasticitajit_perfete. Pini Ia ‘unitate, Mnaterialelo studiate de teoria clnsticilt}ii se considerd perfect Glustice; 0 dath ou dispaviia sarcinilor care lean eauzat, deformatile se Gnuleaad g. compal iq Teta forma. si dimensiunile inipiale 4) Ipoleze deformapiilor mivi, In afars de wnele excep{ii, deformatile corpusice slastice (lungil, laneeiri, deplasiri ete.) sint mic! tn report eu GeRstuntle corpunilors Aceasta faco ca ecuafile de echikibra din mecanicd pons f senso pentru corpul deformat la fel ca pentra cel nedeforma, Seebootv ca in arma deformatilor, directlle forjelor si distanfele dintre ceed taiaink practic neschimbate. Cind in telafile de ealowl apare puterea sthoua a unei deformapi sau alta superioars, ea poate fi neglijatd in eom- parafic eu valorile la puterea inti, Negijaren deforiapilor in relafile de echilibra xeprerints teoria de orditul Tt teoria de ordintl IT, folostsi do exempta ta calcule de sta- Diktate, ve introdue ff deformafiile in ecuntfile de echilibrn ‘) olasia liniard tnire eforturi wnilare 31 deformafii. entra sotick tiirae in regi clastic se considers c& intre eforturl unitare i deformatit tNeltive euisth o relate Liniat,leges Ini Hooke. Ca o consecint a acestet 33rela, a prem de easton "Slur tei pean pri en princiilussupropunori efelor sa al independent! or fro, eorbuo unite f efor ere se peace ee Ee sint jnilependente de succesiunea aplicdrii forjelor. “ neste Aca nbduce aegis ong Ge oferty Ite pune Forfa 2, ca produce in unetal Af of teptasase yen Pe 8 aplich 0 sceragt ho corpal era nearest ea for F sean, Dat tyes sees sn stele valor ack free wnt anes ee sheen Sa Haga Selah alr Po dapat i etc a ak oan alk &-doplasior parklands ae 1) Prinoipiud tui Saint-Vénand. mainte area, ingpin a fai. pritran exempin’® 7MUATS gene, act in figura 1.36 aa reprerentat 0° DE Incestatd, avin libero sarcint P. tn prima varianté, fora se apliel bream pune ar” 3n'8 oun, po, lunge mick dia Ba La igeat ares Pen isa fen nore have oi ite nes So ain : 7 fe aplinio, de aan | In‘ineaatraro,ambae bare or socio ee eeINES A, onli dn'1855, in tude ale asap probleme toll date Boryd de Sabt-Vénant a enuniat praciphd cave aire eee ae nfsmat prin misurtorio do TolocastcNats Metorte doesn Sea ‘Rodsle din tater tssyarent: dads Iocan eras Siemans a tepid Pasa en chant in panel eons ata bu a ant at item [kor produce ta toa de apiare rons saree fea et Fig, 1.28 Figs.27 Migs. rimine fara efct — sau ou ee negijabit — ta dvianje mart de sre feat neg distanje mari de Too de @) Zprors tu Bernoul,Ypotecle desrise mat sus sint comune teri clas retard mattaton, Penta snplfares eomldereir ometrice anupra deformafilor, Teistenga,matenalear m Studia! solttatior fa atindete Hla incavotere,ipotre fut Default exe mu sn gn ema a an pt in plone er ll cine ln wl te ied ane eg rales a ar Got er tar enna 8,72, ee ilar lio ee Sonal i as AP sofas Ane es Ha A ae se dart © Tae aaa a i har 7 Sn Dal ep neal a eG ail tere, En el Sage ici ae» erin cae ae niin 1y SARCINILE APLIGATE PIESELOR DE MASINL Pentra studierea modulni de acfiune si a importanfei lor ix caloule, este nevesard 0 clasiticate a sareinilor aplicate pieselor de masini. Acest Tueru se poate face dupa diferite criterii gi anume : ‘a) Dud loout de aplicare, se face deosebire intre : ” jorfe de suprafasa san de contr, care fac legitura piesei cu cele inve~ inate, Se putind #1 conoantrate sau distribuite (Uniform sau neuniform) ; = jorje masice, distribuite in toate elemeniole corpului : greutifi, forje de Inertie, forje electromagnetice. Sar 'b) Dupd modul de acfiune tm timp, se face deosebirea Intre sareini statico i sareini dinamioe. a ‘Sarcina statied, in rezistenfa mate- 5) rialelor, cate aoeen’ care se aplicd lent, progresiv, oresoind de la zero pink 1a a Faloarea final st riminind apoi éonstan- 6 {ples Silky etal gar i tng ei, De 2 he a et ramos nots | Saroinile dinamico se aplicS eu va- riafi de vitesd gi acceleratie. Se face deo- 4 sebire intro sarcini aplicate prin p00, ou ‘varlafie bruscl de viteat, si sarciné varia- bile periodice, care oseileazé in maod conti- Sm aun! fate 0 valonre “maxima sl uno ‘Este necesari 0 precizare, asnpra Snir . sareinilot vatiabile periodice. In gene "a, tn cara! solicitor variable perio Fis, 1.29 digo, efortul unitar din pies& variazi peri- ° Odicintre 0 limita superioar® cag, §i una inferioar cya, cain figure1.20,0. Variajia fortulai unitar de la'A pind la H torment un oiclu de soliitaré variable, Oind efortarile unitate Seer $i Sau Sint ambele de acelagi sem, 35sia so name ont Un oe Sant, 1a cate cue = 0, figura 1.29, 0. Dack efortutile unitare sint do somne Seater lft eee ta ane eae Sioa loan sumer Ot neo Eo gh Soro ast e sles tae ea pte $6 magn, onal iad migeren periodic do tranaye sau rotate n lentcet rss mbon tije de piston, ae de supape etc. = : ° natal do merken siqaulogta a se vorbldarpr trot onsut tipice de solicitare ; ee a - atl liar sat Gi Hallet pr ou pusane; GA Tit alchare prs Gai? ahaa simetoo si tt de’ nll coating mage npn ty denen Yau seu do ate cnr de te prtedae ig eee ee a ‘capitolele 22—23 se aati modul de tratare a problemei @} apd Ustinojia pict to pout vol deapr erin lire ain desinaia ese mn ancabed magi, ff serene accor (nse de fee care fore do inte to sg eae Goenttiginera de consrachl, exist casteare a dtertlor feturi do carla, isoit de valor stacdardisate alo mfstulor sescelor Se abate alate oats Is proses {&, PRINGIPI GENERALE DE CALCUL. COBEICIEN7 DE SIGURANTA; SUREZISTENTS ADMISIBILE. ey |__Paoblemn calcula de rexstonf va, ft tralatt on detail necesary tapas i crt fy “gn el co reese nop ma” dais spre 9 putas aus, chat DU dimensionare sau verificare. eee er a sconpitu ve cavens ‘in rezolvarea unei probleme de rezistenta materialelor, piesel dimen. snd eg tes ce tina, dine son Se es Gad State wn a wn ee Gon rc a a Se Sees a oe coon aban oie Bat oon cater a al mle rons Rr, eee toe See i ee ee ee Jele se tmpart in douk grape : , ee ie aes de renienss mict $i mulocio) oe aes a eral weap p.m eo ng rani 36 Resistenta admisibili ponte fi definitd in comparafie cu o stare titi, pericuoas’, are trebuie evitatd. ‘Ta materialele tenace, care au — de obieci —o limité de curgere, renistenta admisibll se defineste prin relatia 4 = elle, aay ‘unde @. este cocficientul de sigaranfis fai de limita de curgere. Alegind Tr ealoul un astiel de coefieient de sigarantS, se va evita atiugerca, limitei de curgere, deci producerea de deformafii mari, care pot seoateiesa din ‘tunefitme. fin materiale fragile, rezisten{a admis(bil se raporteads In rezistonta Ja rupere ca 6 (as) Sxperionfa indelungati « aritat care ar trebui sf fie valorile cele mai potrivite pentru reaistentele admisibilo. Daet ne referim la un ofa, este Bride’ cf rexistenta admisibils trobuie si, fie inferioaré na mnmat limitel {fe curgere, ci si limitelor de clasticitate si proportionalitate, In exemplul Ghat, pontfu OL 37, care are a, © op ~ 2000 daNfomt, rezistenja,admi- Sibi trebuie si fie interioark’ acestei valor. © serio de motive pledeaz’ pentru alegerea unet valoti inferioare li- mitel citate : 2) Determinarca sareinilor este in celé mai multe cazuri aproxima- tiv $1 0 depisize a color Inate in ealeal nu este exclas’ ; dack deci efortal Titer de ealoul este egal cu limita de elastiitate, depisinen scestet limite pare posibils. fb) Sohemele de ealeul, in ce priveste aplicarea sarcinilor, modul de aojionaye a forjelor, schematizaren piesei sub form de bar’, placé, ipo- {folate de calcul ete. duo adesea Ia diferente fa de fenomenti real. 7) Chiar si caructeristiile mecanice ale materialulul au pot ‘cute ou precizie ele puting varia intre anunite limite. ‘im caloulul do rezistenta materialelor, 1a, dimensionare, proiectantul considers rezistenfa adminibil ca 0 constant, tn baza,ebelm ajunge In Gimensionarea piese, In caloulul do verificate, cfortul wnitar efecto produs {n piesd iebule sé fie inferior reristenjet admistbile sau cel mulé egal cu ea. ‘fn alogetea rezistentelor admisibile, trebuie si se fin seama de urmi- torii tnotort 1) Nalura malerialulai. Pent fiecare material exist anumite carac- ‘evistci mecanice care determing, reristenta admisibili, Coeficientul de Siguranfa va fon atit'mai mare cu clt- materialul este mai neomogen. rAstfcl, pentrn fontd se law ooeficiongi de siguran{é mai mari decit pentra ofel. La beton, pietr, eoeficionfil de siguran(é sint mai mati decit fp metale, Pontru alegerea rezistenfel admisibile este necesarS cunoasterea carasteristielor mecanice ale materialului. Acest Iueru ge face pentru ma- Geriale standandiaate ulilizind tabele, jax pentru materiale ew proprietBti ecunoscute, prin incerelii de laborator. ennos- aT2) Tratamente termico, La motale, tratamontele termice due Ia modi- figiri ale caracteristicilor mecanice, de care trebuie 8% 26. fin seama in logerea rezistengelor admisibile (exeiaplv, curbele 5 gi 6 din fig. 1.24). 3) Duraia de folosire a piesei. Pentru lucrari de scurt& durat’, se pot ua cooficienti de aigarant& mai mici, deci reristenfe admistblle mai mar. 4) Modu! de acfionare a sarcinilor in timp. Dack no referim la cazazile I, IL, 111 do solictaro, definite mai sus pentru piese de masini, rezistengale adimisibile soad de Ia cazul T spre TIT. Acest Incru so justifies pe baza feno- ‘menului de oboseald a materialelor. S-a constatat experimental e& tn mate- al eu rezistenfa de rupere ©, supus unui numfr de eicluri de soliitant ‘variabile, se rupe Ja valori eq; inferioare Tui o,. Acestal fenomen i sn dat numele de oboseali « materiatului. Valoarea Timith superioars & 1ui Cpee Ja care material rezista 1a un nusatr foarte mare de cloluri (de exempiy 10? eietur) fia se rupe, se mumeste resistenfa la oboseald. Ha este mai mick ia cictul alcernant decit ia cel pulsant, esea ce justifick ordinea de succe- siune a rezistenfelor admisibile in eamurile I, 11, IIT (tabelul anexs 1). 3) Modut de ovaluare a sareinilor gi de realioare a ipoteeslor do oaloul. Gu cit sarcintle sint mai incort evaluate, en ott Ipotezele gi schemelo de caloul sint mai incerte, cu atit rezistenfele admisibile trebuie s% fie mai iici. f funofie de acest eriteriu, so aleg in caloul limitele inferioare, cele supetioare sau valori mijlocii, atunci cind in tabele se dau rezistenfe admi- sibile suby forma unui inderval 6) Felul soticitérit. Tnoorcarea de laborator a materialelor arat& ok loan caracteristici diferite cind se trece dela osoliitare la alta :intindere, ‘compresiune, inoovoiere, wisuoire. De aici rezulta in general rezisten aamisibile diterite. Unelé materiale an totusi adsleasi rezistenfe admisibile Bontm grape de solicit; do exemplu, ofl pentra intindere, compre tune, inovoiere. 1) Temperatura. Pentru materiale care-vor Incra Ia temperaturi foarte dicate san foarte joase, rezistenfa admisibilé se alege in functie de ca- raoteristicilo meoariee 1a temperatura respestiv’. 8. Condifit de rigiditate, Punctionarea unor piese de magini este po- sibitd numai atunel eind deformatiiie lor au depayese amumite limite. De exempli, un arbore de maging eare aro deformafii de incovoiere mari cauzeazil o uzurispromaturi a lagielor. De aceea, in ealeulul derezisten{ se impun uneori anumite limite pentra mérimea deformatillor: so 2ieo ef piesa trebuie 88 rispundi unor condifii de rigiditate date. ‘y. Condifit de stabilitate. In problemele de stabilitate elasticd, desi conditille de rexistenfé sint satisfacute, la anumite valori ale sarcinilor, naumite valori oritice, piesele ist pot pierde echilibrul stabil, fapt care dues la distragerea lor, Astiel de piese trobuie 88 satistac8 condiptle de stabilitate: sarcinile aplicate lor 8 tie inferioare color ertice. Dupii destinajia pieselor, dup’ forma lor, dupX modul de aplicare a sarcinilor, 1a ealeuful de rezistengS li se vor splica unele sau altele din cole trei feluri de conditii. SREZISTRNT® ADMISIBILE §1 CONFICIENTE pi slURANFa oa dg aaa ema coe ayia areca ecu e or in Slo 09 apn i see a i rir ue apy Oe eS ee Lac Rroepfie face fonta, care are rezistenfe admaisibile la compresiune de 2,5 ori Tan dln ean nwt, ete be a i ua materiale de coustructil, care pot fi folosite si la piese do masini pentra “pontru OL 87, rezistonta admisibild la intindere, compresiune $i inco- ck Ont asain ee eee See eee eas in omen ee rovcealoas dhe, gs ect tl a i a Ie forfecare in lungul fibrelor =, = 20 daN/em’, iar perpendicular pe fibre ve ea NICE, anna it wnt wn deuscaprronun. 2 INTINDERE $1 COMPRESTU NE, 1. PORTA AXIALA. EFORTURI UNITARE DE IVTINDENE SAU DE COMPRESIUNE acl atupra unei Dare drept se apliod, po axa contrelor de groutate, forge dinijate in lungul axei (forge normale ps sec{iane), ea este celts I Intlndere (tig. ye) sau Sar compresune (Gs 2s 0) ln cael ot mat timp, reprecenict to figure 31, Bnd se agi vuaat Taree P, ale {lo sent contra, In capecls buoy noice seta transvora fore gx 5 cote egal ca forja'P din capt; en ce consi poritiea hi carl cad intinde arog nogaivddach 6 soups. ‘acl in Iangulaxei bara snteplicate nial multe forte, este neces eonsrasen une diagrame« for astls, care ok acute in eo wetraal fortele axiale sint maxime, deci unde pot exista sectiuni periculoase. Con- ‘ruofn Glagrame! de for aslo inoope do lau capt ft bares conse. Find pre ford atDaih potfed dats nde ag bata an negate ineag ootrar nro vsiuneoarécare, fora axiald exe suma proieidr po asa bare 4 tutu forfelor situate de 6 parte a seajiunt (eau, i bach ecuafiel de ech fiom, Sui elor in parses spusa, cu conventia do seme schinbat) ‘be oxemiplt, oa consraiyAingrams do fore axialo a bavel dn figurs a2, ineattail ly capbt a nekeonts ou 6 erje dave a uagal fae Sau mareat prin liere seclunie dy By O sss in cate se aplca fore, Fo al iota ate wet plage die ne Cinate 1 are 9 dhcontiultate tn dreseal Heche fore egal cu salonrea scessia, Conform gefinifie date, duct. se caledesah fosja axial ltt-g feof inte D gi By adn forte steate dodcoubtal sean, roeleh Noe OP + P-L parse. 40 Dingrama arati ef forfa. axial este maxim’ in intervalul BP. Pe ultima portiune a diagramei, forfa axial’ are valoarea 4 si este egal ou reactiu- nea 2 din incastrare. Dacé in bara din figura 2.3 se face o secjiune normal pe axk,BO, forta axial N produce in secliune eforuri unilare c, de acelagi sene ch ea, fn easal din figur, se produo eforturi unitare de intindere, ZY o Ip .@ 6 3P Fig. 2 Fig. 22 Fig. 28 Pentru stabilirea zelafilor do ealoul ale rezistenfei materialelor, la ovieare dintre solleitiile care vor fi studiate, se pateurg don& etape: ‘2. in prima otapt, se stables Legon de distribu o eforturitor wnitare pomind de la anumuite ipatexe de deformajie, verificate exporimental. ’b. Dupii stabilirea legii de distribufie, care poate fi exprimat’ ana- litie, so sexu eouafit de cokiealonsd in sectitine, inbre eforturile concentrate (¥,'7, ify, AC) gi cele rerultind din insumarea, ininitiit de forte elemen~ fare, produse de eforturile unitare o gi +, aplicate pe suprafefele elementare aa. ‘Pentru solicits la tntindere sau compresino, in eneul barelor omo- gone, so admits fpoteca iui Bernoulli. Experimental se poate ita acest frend Sack pe supratafa une! bare prismatice te trascaat 9 serie de genera {oare, porate ob axa barel, 10 serie do dreotoare, perpendiculare Do ax8, formiiatorejea de droptunghitid (esta sau cubuini). Supuniad Dard ia'ntindore bau compresiune, sub limila do elasticitate, se constath. ch Ceaste supafeje nunta tot dreptunghior, far dixeotearelo vimin meren Gisbe plume. So vetficd. deci, pe contur, ipovezn enunjath, Fxtinzind Soeasul gonstatarc, se adimite eb intreagh feofiune. plant imine, dupt, deformafie, tot plant. ain enunfatea fpoteze! Int Bernoulli remlt6 of angie AZ in oon canis ingle Spec ea cantante pe tray “ofiune."Apliaind Be, Te rt nt at conn et ee, St ae ie ae ras dea con on so SF Sanaa a Saar a Wa{ ott = of dd = of (2.2) ae en nda» ll dno 2, DEFORMATIL §{ DEPLASKRE IN BANE SOLICITATE LA INTINDERE Conform legii lui Hooke, Iungivea specitick sau scurtarea. spevifick este o_® oom (2.3) Pentru un element de bark de lungime da, lungirea este Aldo) = ede = ae, iar pentru o bard de lungime t Nae ar =( 38, \ea a4 __ In efectuarea integralei se va fine seama de modul dé varinfie a dife- veal Se ime eee ate oe (AE coy wa ncaa ta engl 6 2 angen ™ BA umitoral soe! real, BA s0 muneqte rigidlte ta Stier sou compresses a bare Gu it nigiditaten este tl tae, materiale a pufin deformabil. — 7 ‘material ote mal al a. 5) ‘Uneori se pune problema sé se determine deplasarea uni punct al arei intinse sam comprimate, Aceasta are loc pe direofia axei barci si ‘calculal ei poate fi zedus, de obicei la calculul unei lungiri. Aga, de exempla, Goplasarea punctulti Bal barei din figura 2.4 este egal eu lungivea porfianit BC ; pt # ya 3. «43 ty = BB = 3 (I Si examindm formula (2.2), care reprezinta 0 relatic fintre trel mirimi, orieare din ele putind fi necunosouti Wao. Spre a putea rezalva aceastis relafie, trebuie si se eunoascl : coud marimi si rezultd a treia. Formula poate ua una din ‘urmitoazele vaziante : nee alt | ‘2) Formuld de dimonsionare, in care necunoscuta Aare a este aria sectiunii necesare a plesei ig. 24 Ane = 2.6) in aceast foimull, forfa WV este cunoscutii, iar c, este rezistenta admisibild, eare se alege’ duph critorile enuntate anterior. ‘Pentra seefiuni a eiror arie este functie de o singura dimensiune (oerc, pitrat), aceasta: dimensiune s0 afl apoi din xelatia geometrici de calcul al frie. Le sectiunea dzeptunghivlord, in afara relafiei A == bh — unde var Joarca 4 revulti din ealculul de diniensionare — este necesar a se da Ine’ o relajie, de exempla un raport & = I/D. ‘Dimenshunile objinute prin caleul pot avea orice valori. tn general, considerente de standardizate, tehnologie, economic ete. obligi a se alego anumite dimensiuni normale, rotunjite. Aga sint, de exemplu, dimensiunile normale reproduse in tabelu! anext 8, pentru intervalal 10—100 mm, dup STAS 75—72. 'b) Formuld de verificare, in eare se dau fort WV si sectinnes efeotivs “Ag, $86 cere a 80 determina efortul unitar efectiv care se produce in bard. ‘ate os bana funofionare a pesl si fe asgumat, venfcaren tabu st ea 0 valoare a efortulni unitar inferioar sam egald on rezistenfa admisibila x ou oe 2.1) 3% en ©) Determinarea forfei capabile eau admisibile 1, aceea pe care o poate suport bara eu secfiunen efectivé 4,, aga ca sim se deplgeascS rezis- tenfa admisibili cy Na Ayoe 28) cryDimensionarea ou ajutoral formulei (2.6) se face pe basa condifiet de rezistentd, adic& pe baza unei anumite rezistenfe admisibile. ‘Tot astiel dacé in relatia (2.6) s-ar impune o valoare admisibilS a deformatiei AL Sau ¢, s-ar putea dimensiona bara po baza unei condifis de rigiditate Hx Bat, ~ Be," Relafille stabilite sint valabile atit pentru intindere elt gi pentru ‘compresiune, fn cazzul barelor lungi comprimate, este necesar un calcul la flambaj, cum se va arita in capitoltl 12. Un cas special de solicitare, diferit, ‘de cele tzuate din rezistenja materialeior, este cel al comprasiunii pe supra- fafa, de contact dintre dowd corpuri. Solicitarea poartd numele de strivire, inr dimensionarea so face tot on relafia (2.6), introduotnd én oaloul resistenza ‘admisibild a celui mai siab dinire materialele tn contact. 9) Ane 4. BARE CU VARIATIL DE SECTIUNE Dack my existh motive speciale, o bask soletats ia intindere sau com- presume te face en sectianen constanté in tt Inngul el xists isk eazari ind sectiunen teebaie 88 vasieze in Lnngel barel, din motive de orcia oom : in igus 2.5 eau reprezentat douk plathande de liyime D i grosime tmbinave prin 8 nifur solicits ia inindere de edire efor. °Uade mi este aisha, platbanda are seojiinea “drepttnghiviand. roti 4a tt. (pao) In dreptul niturilor, seofianea este slibits prin gitur, iar suprafoyele efective ale secfiunilor 1—1'gi 2—2sint + 4a =O — a, Ane Sofiunea arSiatt de formula (2:10) se numeste seofiune brut, neslibiti, . ‘ar cele din formulele (2.115 siub seotiua! slbite. bunts, toate zone slitbite ¢ 80 giseso In un Darel, cea mai mick (oea mai ie sltbits) se numegte seqiunca Toe y mabe bal dieartl ate “ ieee | ‘en secfiunca in care t0 4 hes produce eforulunitar cel mal a mare gi de aocea se mai nu- ‘ meste seotiune perieuloasd. La Hig. 26 orice problems de rezistenta ‘materialelor, prima gris a inginerului este si-gi dea seama care este secfi- uunea periouloast gi s8-,i coneentreze atenpia aupra ei. (= 2ay. en fe K Shssssq-# t AN. “ 5. RRECTUL GNEULATH PROPRIL {n reristenfa materialelor, aproape intotdewuna, ofectul greutiil proprit esto negijabil. “ha bare de Tangimi mari, ins, agezate vertical, este necesar si so fink seama gi de greutatea proptie, care in caloulele presedente a fost neglijats, © gS “ey 2) iol Fig 25 dar care aici poste fl apreciabilé sau uneori mai mare deett forja util. Bara prismaties din figura 2.6 are seofiumes A gl este Mouté dintr-un ‘materlal, cu greutatea specifics. Tate seofiune la distana.2 dela capital Tiber, Viaind seama si de greutatea propri, forja axial este Men P pred ‘Bfortul unitar in seetiumea a este Peeve Pe 2.19) wet 71 ae a 50 vedo o& cy vaviazd liniar tn lungu bari, avind 2a eapete valorle aa. pentru @ =r , = mae Pag a, + yh, penta 2 = 7, 4 Diagrama de variatie a efertului unitar in lungal barei a fost repre- zentatii in figura 2.6. Seofiunea 2, unde se produce efortul unitar maxim, ‘sto sectiunen periesioasa. Bgalind efortul unitar cqay cu rezistenfa admi- ‘SM, se ajungo Ia formula’ de dimensionare Pe Ane = aw S% examinim mumitoral formule: (2.13). Cind 7 creyte meren, 0 poate ajunge la. 95 — yh cvea ce dis da. — 00. Coneluzia este of bara de Seotiune eonatantiy nu ial poate duce Ta rezolvarea probleme. Dact Iun- dimen barei erepte mai mult, dee y2 > o, 88 poate ajunge In situafia cind ye (as) 8‘tn acest caz, groutaten proprie a barei produce ruperea. Lungimea cores- Dunaitoare acestel relaft poaria mumele de lungime de repere. Sub efetul frewtife proprit 4 y Pentru a afla, deformatia, se fine seama c& ¢ variazi in lungul barei. ‘Dact pe Iungimea infinit micé dz se presupune efortul unitar constant, lungirea elementiui de are expresia Ade a az = de z @ Integzind pe intzeaga Iungime Ta barel, se obtine lungirea total (Een)e PL 1(e aac =( 2 (2 4 ye)ae, Vi +) Notina groutatea propris a baret @ — 24, se ponte serie (rg) aoe ee i rn dem ee hs oh ee Ene eae eee ee cias, zw, Se poate face gi un caloul al deplasdrilor. Sectiunea afiaté la distanja a de eapiitul liber (fig. 2.6) are o deplasare w egal cu Inngirea pari de bard de deasupra el. Aveasta s poate exprima scriind Iungirea segmentului do i integrind de la.» pind la a = 1, a eas) at (2.8) My jAde=(! $-(F+ 12) ae= g[fe-oe$0—9} So yee apasaren uw varias dup o lege perso epreentats tn fig: 30, vated extreme find Bara de Iungime maze si seofiune constant’, agezati vertical, se di- ‘mensioneaz’ in aga fel ca, in seotitunea periculoast si se ating’ retistonta ‘admisibils, Restul materialului va fi utilizat neeconomic, Oa remediu, 50 ‘pot constrai bare de seofiue variabila in lungal lor. Una din soluiile inte- Fesante din punet de vedere matematio, este bara de egald resistentis Ia Fig. 22 {Entindore saw compresiuno, Ia care, pentru ca efortul unitar si fie constant {in intreaga bara, aria seofinnil trebuie si varieze in Iungul barei (fig. 2.7) up o lego exponentials. ‘Notind cu G- groutatea do bard situat& sub sectiunea 2, se poate soric eouafia de eabilibra in acea secfiune Ayo = P+ Ge Considerind clementol de volum dintre sectiunile 2 si o + dr ca pris- matic, deci de greutate 74, dz, se poate serie echilibrul in seofiunea aide (de + 44,) = P+ @, + ye do. Prin seiidere, se objine ecuatia diferenfials a barei de egal& rezistenf’ Ia intindere a4,!o= yAyae respectiv 4s ae 4,6 & clirei solnio esteAplicind ecuafia in capitul liber, unde #=0 gi Ay= Ay remult In Ay= 6, iar solutia devine 4, maz-¥ neo. Ay = Age (2.16) ‘Forma, barei do egal x al execufiei. Do acoea, ea se cum se aratit in problema 2.9. tonfit este necoonomios din punet do vedere locuieste prin porfiuni de bar’ prismaticl, 6. ENERGIA POTENTIALA DE DEFORMATIE So considers o bari ea in figura 2.1, de seotiume A si lungime 1, sol cits sitie prin forfa P. In timp ce forfa P oreste, de la zero la. valoarea inal, ea dezvolté un Tuorw mecanie exterior, care se taynsforin in energie polenfiala de deformaiz, acumulatd de materialal bare, gi energie cinciod 4 masclor in migcare, Daca solicitarea este statied, dec! vitesa este foarte 1nlcl, energis cineticd este practic auld si intreg ludral mecanie Z al forts: P se transform’ in energie de deformajie 0. Blind vorba de o solicitare ce asoultt de legea lui Hooke, relafia. intre forfa axiald sf tangirea Darel este roprezentati de dreapta OC din figura 2.8. Pentra o crestere elementari (AD) a. lungini, cind forja axial are va~ Fut Toarea p, Inert meoanie elementar este ant ar av =p- aan, r find reprezentat do aria Groptunghiulul BB,B’B",, Pentru varingia finitS a forjei { ‘axiale, de Ia zero la P, encrgia este reprezentati de suprafaja. trimnghiulut s| ooo" lpgaeip Pie. 2 2” "Ba bBa a lagi ean Aceast® relagio corespunde unei a bare rimatice, reapectiy” unel foro rig 28 axlale comstante’ tn Jungul Darel, Chnd aoeste condi msint indeplinite, rlafia, 0 poate aplica unui element de lungime al bare, sub forma Fan mA" as) 42 iar energia total: acumulati de bari se afl din relatia + weds ae 29) o-\ae easy In rezistenfa, materialelor prozinti, un deosebit interes energia de deformasie acumulat’ de unitatea do volum, notatd eu Uy care s0 objine din relafia (2.18) of Nae au _3BA “Ade SS. (2,20) ana 2B 2 “Accasth energie se interpretean prin supra- fata tringhinlai OA aim figura 20, Porning de a rlafia (2.20), ke poate seri energla acuinulaté de elemental de volum AY (egulh ch cen’ dats de Selajia 28) Fig. 29 e au = 0,.av = av. 2E respectiv energia total acumulatti de barit o={ oar @ay In mod convenfional, so consider on energie acumulats do unitatien de volum pind Ia rupere intreags, suprafaja de sub curba earacteristics OAD din figura 2.9. PROBLEME 2.4, S& so dimonsionsze o tJ inv din oe, soitatl ta tatindere cu for'd N= 2000 dat doua Ipoteas:«) retenfa ads ete m= 1800 dar 8) se ncmite 0 angie spenifos mucin c= 005%. Ojshal ape B= 2.1 108 daNat, , "Conform pelmet ioteae, formula (2.0) a X_ 2000 ae = X= 2B. 1 5 de tg0em. 1m. dous pater, din form do dmesstanare (2.8), 56 abt Ane sera we 7 NMS em; d= 150em, ‘005-2300 000 ~ 4022, Si se cazuley Iungrea bare do 1a problema precedent, im ambeleIpatss, dct angie et ili ese 21 m sau verfie efortal unter care Se produce ia bara disenior fais im ipotecs 2 dous, noglfing grotaten propre 1a prima tpotex, deormajia este dath de formula (2.5) at r= ME In acest caz fart unitar ese toemat cg 4 rozutt 1500-2 100 ATI sem, In potoca © daca ao consapte «= 0.0005, str dformatia eats dats tot deforma (2.5) Atm t= 00005-2100— sem. Pentru verearesefrtuulwnttar tna doua ipotrs ce epi formal (2.7) x _ 2000 Y= 30. 1 040 eaten. ‘Se observ ef acest valoare até mak mie dest reistonta mish dn psa Ipotens 28. O bard de ofe,deseiune constant lungime f= g00 mm, se hngeye ub ain ‘uel frye x 0 mi. Sie eaisene maria Yrlel, sind eX volomal bare exte de 300 em ormuls eare df langle se poste sole Nl ND oP ae 7 as ~ VE ate > unde reruns = PA AO OE 9 a0 aan, Veal __300-24-208-008 oF 2, 0 jeavi do ofl, do dlametra exterior D = 7£ mm, diamstru interior d= 68 ma slungime (8m, caeIntinad ew o ford N = 6500 GaN. Si ve afi forts water aDgea {evth nealuind grestaten propre S850 = gmt aaa Fone Foes at _ 971-800 oe i 8 7 cm, eee 2.5. © corner cu arp egal 100,¢100310 STAS 424-71 extesupucd une frfe de mtin- hey 23000 an ub et cdl a Tangs x 8 xm. Care fxt gion ails in tabetalanexs 5 oo pisste aria seeiunil A= 1932 em?, in formula G8) se aft Amngite beret ABAL_ 192-24-108-05 = METI 054 om, 60 26. Un cab do ot) ung de 25 m, format din 6 toroane a 18 fire, ficare cu diametral e428 tam, tate sup abe arf de tatnte gle langle cu 25 mem. Cae este veloarea sete {oe genre este marines efotall wait produs? Fotosad forma (2.8) se. gzete fra Ny 09ast : a so19 = tint 2 eo = ABA IATA aay gay, Soe ee AN : a fin oh Z ru unitar so pete ela pe doo ty on Fn a 00 aasent 1A — 282830" 3 too canes. 7560 122, st se determine Ingen tot a net bare de ofe de amet = 99 at Je ‘me 1900 tem eupond sistemafol de fore in figusa 240, In care Q== 5000 daN si Du 2a00 aan Tar +4200 = 01288 em, ‘In yozolearea de mal sus, presupus ef Inteeaga bar este tine cu fonta G, ar treme mice eto i pluscorprimat ou arte . Le acl feuitat se ajangea serind ef true de la capete ent fines o& Qe ea mote ea. QP. ‘28. Sire cmmnsloness o Lit clindick de ofa, verti, tangs de 4000s, atin a capita faferir cu forla do 2060 da, deed ‘1.000 defen, nid seama de greutaten propre. St eb calelere plasrea capitate ier Wet SH Se ctermne lnginca Ge FUpore ma ill sub avevatea propre, dack Youlenja sa do rupere ssie er Fig. 240 S000 dane ‘> dlmenionesxd bara cu ajteral formule (2.3) P 2.000 2000 yg cnr- 2# ese Toon CGreutaten epoutcd a ofall este 7.86 daNjdn, cosa ct in formula de dimensionase oe devine ym EE gatpom®, Remltsdlometral am s4tem. Creutaten ttald 4 berei este aes 7 900 aan, = ta = 7 -s00 000-99 ~ 7900 dan, aDDeplesares total a enpitula Uber este dats de reat @2.14) 1 1 (oot Ea ~~ —"Byan00-93 300 32°) 100 000 ate = 280 em, ‘Longines ta care acst materi sar ripe, sub grestaten propre, ngapendent de sche bya = $500 55H om = 5.095 yo SE a Tg = 9005 = 5085, 00 {2.90} se so dimousionece o tiff vertizalt de ofel, de Junaime Im 1000 m, cur oa = 1 800 ‘pura 2.1, Si se compare grecta}le hart tn ele dout alternative, ¢ sl | tds > a haem Ay | Ac gaa imo t aa dousvasens s apes sustain 2.19) Po terval el el |) [4 muatiet Toner seobise : fo es Sot” Ta TO Spe Grewtaten prim portion co ack esto ~ Gg lyn T85-10-%0,77-25 000 = 151 AN, SL (Ara repre oo pra, cine fhe au eG, My Pee 1000 +151 : Ae a = tat emt : wae” Tam Tato ig. 28 y= Yala 785107-088-25 000 = 179 da, ‘Proedind pe aces! Aye A0bem; GH 197 AON; Ag 16 ca; ‘Greutatea total « bart, tn oun variant este GG, +O, +0, + O= 149 GaN, “Ym prima variants, greutates este ‘yAL= 7.85 1072440 100 000 = 1 10 ‘Se observ cl tm varianta a down oe folosojte momal 68% din malarial necosae tn pina ‘variant. ln enous feouto mao Hnut soa se faptal ed dmonstonle obtnute Safed once {moaned te fancfie de dimensianio standardaste de Zabiela 82 tino le Sa eae eee ge fii ee ee ie ree i miei dem om areata ssne v fo, na Eom 80 aapare =; t Da 1255em; d= 1005 em. Detoum; #= 100mm, Grostateastpulu, casa pliell de fundape, este ne- alls Compare cat of no nonce Feit idea Satermediart de font, avind forma pitratf, se imensioneart pe burs ressteatel admisbe & betas el ‘Se otonjese rerltatele Is | = 29szs0 em, A = 88emt= at; 1a dimensonares fonda{i, 2 poste jie seams gi de ‘eatates poopie a eh Fig. 212 2 40000 = 10280 em a” awh Latur sectimit fandayat esto BB = 1014s 100 em, ‘7. PROMLIAEE STATIC NEDETERMINATE DE INTINDERE §1 DE COMPRESIONE Folosirea ecuafilor do deformatii di posibilitates de a se revolve probleme static nedeterminate. dintre cele mai variate. Aste, 80 paato Eescompune o forjs intrsun mumix de componente coneurente sit patalele fat mare decit numiral de ecunii din statioa; 30 pot studia ofeotale va- Nafilor de temperaturs in isteme static nedeterminato. Werolvarea Dro- Dlemnelor static modoterminate, pe aaa considerafilor de deforms, implies ctumoosterea prealabili ~ sau admiterea.dreps cunoscto ~ 2 Hinditajilor ZA. Alegiha la intimplare aceste rgidtAfi, se pot. determina Glorturile uoitare, dar nn se pot realiza soluit economice, caro s& duck Ia Stingorea resistenfal admisibule in toato elementale consiruetiel. Acest Geziderat se poate realira prin oproximatii succesive, modificind rigid {flo clomentelor componente ale sstemulut statio nedetorminat, In celo fe unmeaaiy s0 vor examina problemele tipice statie nedeterminate do fntindero qi compresiune. 53‘Trobuie subliniat oi in scrierea ecuatilor de deformatii trebuie sta- Diliti, corect, la fiecare problemi, eondifin de deformatie pe care trebuie si o satisfacd bara sau sistemul de bare. Din condifie de deformatie result ‘una sau mai multe sowaftt, eare se adauge celor de echilibru gi permit rezolvarea problemet static nedeterminate. Panp cv speqiuxt szowocuyn, tA ae orn! tn cele studinte pind acum, s-a presupus el secfiunes unei bare este omogens, iar eforturile unitare se distribuie uniform pe ea. Se intilnese desea bare ou seofiuni neomogene, adich bare prismatice la care, in fiecare Seefiune, existdé dows sau mai multo materiale diferite: stilpi de beton aumat, cabluri de cupra sam aluminiu cu inim& de ofel ete. Se pune pro- Dlema’ determinirii modulut de repartizare a eforturilor unitare intr-o astfel de seofiune, dact se cunoasteforfa axial 1 aplicatis intregii seo}iuni, ‘Se considerii o bark avind in seofiune douk materiale, de arii Ay Ay si modiile de elasticitate H,, Hy. Raportul intre aride A,, A, se mentine {celagi in orice seofiune a barei, iar fiecare material, Iuab aparte, formeact © bars dreapta. ‘Dae& se noteaxt cu N,, 173 fractiunile din forta axial N preluate de cele dous materiale, ecnajia din mecanici este NaN + Ne iste nocesaré precizarea condifiei de deformatic. Tn acest scop, so admite e& materiale eomponntestntsolidarizate Snir ole, deot. deformafile lor atnt epee. Aplicind legea Tul Hooke ficcArui material, condijia de dofor- magic devine Ey Tamulfind fieoare raport ou aria matorialului respectiv gi serind of sapoarile sit eguecu sta numer impirié ot suma namitoro, sezult ys. BA, + Beds aids cade BB, BA, edd oAyt ode N+, BA +B, BA, + Body ‘Din prinnal gf ultimul raport, apoi din al doilea gi ultimul, reaalta WB, x NE, x "BA + OA, ay tea,) BA + BA Baa, B % (2.29) Hy = 1.413 Nem onde 34 i Dupé cum se vede, 5-0 procedat la verificarea unei bare de vigiditifi | ennoseute. "Bara ar luora tn condiffile cele mai economice daci in ambele materiale s-ar atinge rezistenfa admisibilé, respectiv dacd condifia de deformafii s-ar putea serie In general, o atfl de relasie nw poate fi satsfécutd. De ave, ta dimen- red nes bare on seine nocmegond se 04 Tedliea, reistenja. admis Tits numad in tonal dintre materiale, coldlet find soleitat sub resistenja sedmisibit buama DUBLU ARTIoEATL So consider’ bara din figura 2.18, de rigiditate HA, articulati Ia ‘ambele capete si inclireat ou forfa P, de-a lungul axei barei, apiicat in punetul BI. Se cer reaofiunile H, H,'din articulagi. Beuajia de prolectil pe direefia barei Hy +H,—P=0 confine dou necunosoute, Hy, H,. Pentru seriorea eouatiei suplimentare trebuie stebilith condifia de deformatie. Este evident eS porfiunea de bark 1—J este Intins’, deol punctul BM se va deplasa in M’, iar porfiuniea de batt 3—2 esto comiprimat. Cum insi reazemele stau pe loc, lungirea {olald « barei (Suma lungirilor celor dou’ porjiuni) este auld, Po intervalal 1—2, forfa, axial este Nyy = Hy, iar pe intervalul al doilea, Wy, = Hy ‘Hy. ‘So sarie of Inngiren. total’ este mult He , ,— Pp ann Fe ee lo undo rent doun sungie Ha + Uf, Pp ‘Rezolvaeasstemalui ds 6 4, at ‘Motoda expusd este aplicabilé pentru orice numir de forfe, respectiv si pontrn eazul cind rigiditatea se schimbs pe diferito intervale ale bazel. 8Se considers bara OB din figura 2.14, articulati in O, tneBreati ou forfa P i logati prin trei tijo verticale, de lungime 2 si rigidit&ti H,A,y EyAy Bys, agezate ca po doson. So core s& so determine reacfiunea din articulagio 4i eforturile ¥,, ,, 4 din cele trei bare. ‘Componenta otizontala a reaehiunii din axtioulafio este mul (If = 0), Cele doud ecaafii de echilibru din mocanicd sint VtMtNtM— Po a Mid, + Ned, + Ny, — Pa=0 @) Problema are patru necmoscute, doci sint nosasare ine& dou eouatil 1n acest scop, trebui precizats conditia de daformatie. Se obtine o rezol- vvaro simpli @ probleme, punind eoudifia o& Dara OB este do rigiditat mare, deci rimine retilin atumei cind sistamul so daformenza (fig. 2.14, ¢) ¥ | foe pee tea a o ees 6 7 le 28: Fug. 214 Ga urmare, se poate serie c& lungirile barelor, notate pe dosen, sint pro- porjionale’ ou “distanjele Ja arciculagie : At = atgas Al = ditge; Al, — tac. 88 {nlocuind Iungirile prin exprestile date de formula (2.5), remulti St § age; oj No ite o. 8)—(0 By Me ga Ba Oe 8)-@) S.au obfinut astfol 5 ccunfii, a ciror rezolvare permite determinarea cclor patra ‘necunoscute inifiale’ si a necunoseutei suplimentare tga. Exemplal tratat a fost un caz particular; se pot imagina numeroase alte variante ale problemei. astern pp sage anticuzare conconznT: Se dau trei bare articulate, ca in figura 2.15, avind aplicata in pun: cetul Do sarcing verticals P. Sistemul are simetrie geometries ji mecanici, bareie laterale avind rigiditatea Z,4,, iar bara central EA. Se cer efor. ‘turile in bate, Simetria figurli sau ectiafia de proiocfii pe orizontald arati, i harele laterale au acolng ofort W,, Se serie ecuagia de proiecfit po ver- tical, pentru nodul D, N+ 2N, co a — Pm 0. a Bxte necesarh a dous ecunsie, Condifia do deformatie rezuttit ain trlunghial DED, DB = DD, cos (« — Ae). Sogwontal DD esto lungivea barei BaD pp =, IyAy lax seuental DD, mone Yogiven bal cuntrale = Mews ©), Se BA Tnlocnind in condifia de deformagie si negifind wariafia de tgh! Az, so” obfine Nl Meas 2, 2 BA, BA @) Rezolvind sistemal de eousfit (1) si (2), s© gisegte y= 7 : BA cota” 14 2 cosa BA sr+ orouruns Usirans Davourre DiLATAnILoR ImrinDicAt® Dack o bari de lungime 1, fiout% dintr-un material ew coeficiont de dilatare termic liniari a, stfer’ o erostere de temperaturs uniforms At = —ty, ea se Inngoste ‘cu cantitaten al edt o= a(t, — hy). (2.28) Aceasti lungire s0 produce nestinghoritii in axe izolate, ca gi i Aisteme de bare static determinate (fig. 2.16, a). Din contra, in sisteme Matie nedeterninato (fig. 2.16, ) dilaturile slat in parte saw total impie- Z a 6 z [ar] Fig. 236 Fe. 247 Gicate, fapt eare duce 1a producerea unor oforturi unitare in bare. Se con- sider’'cazal eel mai simpla, al barei din figura 2.17, rezemati ttre doi pereji rigizi, care nu permit nici o dilataro. Dac& dilatarea ar ti liber, bara s-ar lungi cu cabtitatea Al, dati do relafia (2.23). Perofii se pun acestei lungizi, fapt care duce la aparitia unel forfe de compresinne cu feat opus dilatiirii. Condifia de deformatio so gorie astfel : lungites dato- rit dilatarii, minus sourtarea datorita fortei V, d& deformagia total a bbarei, care este mild Ate alas —2L a Remit de aici Wa Bam, (2.24 iar efortul unitar datorit dilatirii impiedieate este o = Bat = Bally — ty (2.25) Dack in capitul batei exist’ un joe eunoscut — rost de dilatagie — de méirime &, reajia de detormafio se sole ML eadt — 2E BA iar rezolvarea ef di pe IV. Dao XV remalt negativ, inscamné of dilntarea. nn umple rostn! si deci nu se produe eforturi unitare termice. 12.26) 58 Problema so trateaz4 similar pentru un gir de bare agezate cap la cap, sprijinite intre doi porefi rigizi, ca in fgura 2.18. Condifin'de detor- matic este acceagi ca mai sus. Forfa de compresiune WV este comunt tuturor barelor siea so alld din ecuagia Aaah + abbr ald— g h hy ty ) -¥ = Gt ait ae, Biootclo netvorabile datorate ai- Jatinlor “Implodtonte be intar, GAAS tee por prin Yost do data Ia sino san la construc{ii mari Se'Scton2prin folosies do renesine pe roe fa podunt metalies, ria Uti Tigarea de plese cuxbe in conducte de abur et . Tn tabelal anex’ 4 se dau valorile lui « pentma citeva materiale. A f4 bh Xv. 4 Fig, 218 PROBLEME 00 dan 2.11. Un eal de euro, oa iiua de ofa este supe unl forte de atindere N Sevjnea de cupru exta Loe 1.256 cms reainata prin 10 fize cu aametr de Sevbaress) si te determine retianee eof, ind Fee Soi cgon,-+ 1200 defen; 2) SH se daterman sorta untarefeciy ncuprs. Boe 6 aa foros y hoe Aon + Ao Ge 1800 _ 4,256.5 — 0.3 emt ie wane. ‘232, Un eabla cece ate compus din 8 fe de eupru cu = 1.2 mm #26 fe de ote, ‘eu dy 1.8 min, Se core #4 ae afl sreoa P pe eare-e Dante supertaceblu, ded rezitenpele ‘Shuabione ate eto dou mata stat ggour 1 00 daNfonts aggy = 1000 GaN fae oportul mndsiolor de easiitate este ‘Sub sarcind, tn ann din materiale se va ange reistenta admis tr exalt vat sll ‘tat sub a pent valoazes age $4 preropubem oh ofa este solistat pi i erstenta adie "va vrtoeapol dacduprul esta rapraaeirea seu mie Seoul celor dou materi oy 96-0019 = 0407 emt; Aor, ~ 26000254 89Intraet egy = core TeEus a em FE BES coum eu Zw 1200-2 e cardavent Forts capabilt 9 eabluil este P= coy Bos + ooiAox.= 610-007 + 1 2000/86 = 1 059 aN. Valoarea coy 28, Tote patois woot prese (ig. 2.18) se compel um eiindrw de eupru de sertune ‘ow syst tn nleriorl woul tae ole do setae ors Annan pow tx seoan inon eer frac|tuan io fora ca eave st Inearcl cole dott teteiale yl eecture nie cae produ tn ee. Se neghjeasd deforma trarsvaate, Apieayc motes 0 daNjom* este sub rerisenfo admisbi, aps od poteza de caleal alee N= 20000 daN, Ag, = i0em, Agr = 150m, Fe _ 2 Bou 8 Scute anielor mera, din cauea eprops Dltouler pes snk. esl. Se aplek formalele (2.22) » 2 ee cp 524 danent 984 dane? Fete tia Now eoedou = S2U-10-= 6240 dads Now= corton= 98-45 ~ 14700 dat) 5240 4.14760 — 20000 aan. " a Ao l ey w Fig. 239 Fig. 220 2.14, 0 bart omogend AB, de geoatee G, ex reiitate destol de mare, ese suapendats Sp ci, yeni Seo rn 3.0, aa al cana ol an lo, dk de eupro, Inert, face de setfone dog. Secor cart untae a produe ‘n°chio tet tte. Apleape numark: G-= 7000 GaN Nog wt ents Agy= Sem 60 ‘Beuafia de momeate fad de €h Sa~ 50-0; Se= Sy o enna Ge proc pe verte oe serie 6= 5,4 545) ® Din eauen stmetatgur, tate fete se langese Ia fe gf formate de deeraait devin, Sit st Se Ss : = ei ® ON Foedos "Bordon * Bowdon” Bocdon o Setomul de st 0), mcmosete Sy Sp Tec a apie mune se objtn"urmatoase.reeiste ee Se ra ae 06 ee a Spx $7000 2000caN; 5, 2.9.00 = 2000 des "ortura uniter ear £6 produc fn fie stat 5. 30 _ a5 cant Se 2000 9 cain conn = BRE tn nar ayn Se = 20 a cane. 2.6, Sincie ene Hn do tramvs! ay fort montate Ia o tmmperaturd de 10%. Ce efortoré rnitare so produc fala ind tempersture eatin este de 40°C Sioned eamvat se sudeart deck dates lo ete tmpiedicts. Cetcentel de ditare termict at elle, dupa tabelal anexe 4, are valet a= 22-i0-% Inpiedieing alates = proces tm efertwnitar at de formuls (235) e= Ball, ~ 6) = 23 308-12-40°4U0 ~ 10) ~ 786 eae 246, Un gurub de cupra, de settne Ag, se tgurabeses, a temperate ty 00-0 pet eof, de seine agg, tn aa fl Incl ad nse produad allo fra de ninco ae eomprestine est fen fortuna tapese.Surubul i are je. Se cer eerie unter cae ce Procue tn ‘ie dous pier ind anetmbll ce Tacveyte lao temperatura ty Aplcalia. userid: = 20°C. a WG, fog = tem Agu Ton ‘Din cates coutsntatus de aatare fer, expral canto re ciate mat mot det ofa, ‘ar ofsil se opune pail acaste ciate nage ofortd axial care intindeolelutsscomprims upral, nota cae Lungren parabola! docopre remakt Gin lungres catoria stir, mine ‘Sourtree dati Terje! N, fay Iongres ofeloet din ister, Ps Tongrea datrith fore AP at F Mfon= ous ~ (+ Blau eel, 1 — feeder Fodon Cele dou tung ind egal, results osualia care determing fora N cod = 1) = cous a reas (coum sont = davon, Aono, AeaFos Foudon 61In cons apie mame, en doy gots Fit dintabelat anexs 4 gt ca 22%, rezuit - ym pent con Ge =F = ma canent; Pesto anumite limits do variate a tomperatunl, aeeste efrtu uniter pot devent peel culos 8. CURBE FUNICULARE ELASTICE {in mocaniea teoretiot so studiag’ gehilibral firelor perfect flexible si inextensiblle, caro, sub efectul forfelor cuprinse ints-un plan vertical, isa forma curbol funiewlare numito langigor. Cind sigeata, curbel fanioulaxe ste telativ’ mio — eazal linilor de telocomunicatit si de transport. de energie electriou —, IMagigorul poate fi asimilat eu © parabols, avind ‘cuatin diferengials ey det const, (2.21) unde p reprozinti groutaten unitafil do lungime a firulu, iar I este pro- jectia-orizontals a ofortului de intindere din fir. So gtie && una din legile curbelor funiculaze ost of efortul H este acelag in orice seoitme. La cura fmiculard parabola, acest ofort poato fi considerat aprosimativ egal oa tut elovtl do iatindere S, dst pe tangent If Rozolvarea eotatio| diferenfiale (2.27), cu condigille la limit co result din fig. 2.21, duce ls urmBtcarcle rozultate 4 ~ eouatia curbet funiculsre wel ue ya pejaly (298) i —slgeata maxims tn mifloc — ay f= peysH; (2.29) z F —_—tangimen total de tir (ungimea Fig 221 curbei) 1+ piper, (2.30) Dimensionarea de rezistenf se poate taco cunoscind pe H si ce Unele probleme de curbe funiculare so pot rezolva initroducind ‘it cealeal deformapiile firului elastic. Aza esto, do exemplu, problema deter- e mindrii forfei de montaj a wunci eurbe funiculare, aga ea én timpul iernit sé nu so depaseascd rezistenja admisibild. : La intinderea une! lini uetiene trebuie si se find sama nu numai de solicitarea produsi de forja H, of mai ales, de variatia. acesteia eu tem: peratura, O linie intinsg prea malt In timpul veril este in pericol si ce Tupi iarna, din eauza contracfiot produse de variatia tomporaturil “Este deci necesar si so dotermino forja de intindere din momentul ‘montajului, in aga fel tneit in condifiile cele mai grele din timpul iermii si se ating’, irk a s0 depigi, rezistonta admisibild a materialului firulul Sareina care actioneazi firul in momentul montajului este p,, egal’ ou greutatea proprie. In momentul eritic din timpul iernii saxcina este Po, egal cu p, daci so in in considerare numai groutatea proprie sau 1uai auare dectt 7, dact se fine seama de efectul vintulnt gi chiefurii. Tempera ‘tura din ziua montajului este t, iar cea critics f. Forja de intindere din situafin eriticd este Hy = aed. So stie cl vaviafia do lungime a firului intre sitmafia oritios si zine ind s0 taco montajul este datorité variafiei de temperaturd si variafiel forfei de Intindoze. In baza formule: (2.30) luogimea firulul in cele dows pakyh By gop BE SAG 24H} ‘YVariafia do Iungime este As eg ae alae Pe de alti parte, oa mai poste fi scrist cA As = att, — te) + Siaici sa {lent o aproximatie, considerind Inngimea firalui lin loo de 8. Se observ eli in ultima relafie primul termen din membral al doilea este pozitiv, iar oelilalt negativ, adie, pe misura exosterii tomporaturii, firul se lungegte prin dilatare $1 se sourteazd — in mai mic misuri, — prin sedderea forjei de intindere H. Egalind cele doud valori As, se objine Peat a8) _ 1-H, alm m) 8 tn soeasth rolafi, tonto mbimile afark de Hi, sint cunoscute. Se slsogte 0 eoatie do eradal al trllea in HZ, cu 0 singurt rfdieind roll, Suro determing forja de tntindere. din momental nmontajaln. Marines acertoln ee eiteyto pe un dinavoometcu. ach pe santier nu exisié dinaino- tietra, ealoull deni su se poate face in funchie de ebget (231) 63In practick se intoemese tabele it ' ee ‘seofiuni, tomperaturi gi materiale, in caro se citeste mirimea H 6 SEARR?enpna ei i i cena dy ep oe a rine ps emaed Dood oe sco inte ce 7,00 I lade Dante Sane ouaten poe ul n dao See ee pe ee nia deadPERR 5 Mad sty pete propa Besnard ie tere a0 20, etn ak rn aleuln) descris mai sus se-va lua oy st, respectiv , <—%+ Formulele stabilite mai sus sint omogene, deci valabile th ‘tera do unitapl, Pentra simplificare, sa por me in mm, Bin SaNfnm?, Tin my 7, 3 py daha, PNAS Am mm, Bt PROBLEME i ahs we tan ie See ee Cater tn prima fpote ace este cunosete = 206, = 80, p= p= 0224 cada, My Soy 25-18 ~ 925 dan, Se aplia ecunia (2.91) (ene o2ae ) = srase0 +304 a a inao-a5 Stmptitetnd, res ecuaia 3a2suf— 947g — 120 400= 0, ce supe ete My 9 a 905 a © hn a dous tpotexé so aan fe 2: = SCs py 0.204 cad In; py O18 dad 64 _ ee care se simp gl dovine sans Af 380.6 23 — 7582 400 ~ Hf we solu H,= 1047 aa 105 da. » ‘Se tog ch in acest var lege ces mat mics, ade 1, = 108 da, Dack ta mon. ‘a se mlboarh safle, ve forge prin calc ae ~ = 000s, © “F08— ‘9, BFORIURI UNITARE PE 0 SECTIUNE INCLIVATA, IN HARA SOLICITATA ‘TA. INTINDEIRE SAU COBIPABSIUNE. tn problemele de intindore s{ compresiine, studiate pin acum, s-2 Juat in Considerare nomai secjituiea normals pe ax, pe care s-a calculat cforial unita® Se pune problema do a studia eforturile unitare enre s6 produc intro baré Intine® sax comprimats, po o seefiune inclinatS, cum ste OD din tiyurm 222. Pe sectiumea normal: BO are loc efoxtal wnitar cy NA. Indicele 2 arath ch efortul unitar are dizeotia axel longitud nile # a baiei, Dact se separd elemental de volum BOD din bar’, ecb ‘bral Ini se asigurisintroduclnd forje interioare pe cele dowk seoftuni, 0 $L OD. Cum pe sectiunen BC efortarile unitare cp au direofia axel bare, Temati ch gt po seojianen GD eforturile unitare reaultante p au acecast tirecfie ele se pot descompune In eomponenta. normal © gece tangen- fialbs. “Hlgmentul de volum detagat se poate reprozonta ca in figura 2.25, 4, aindui, perpendicular pe planul desenului o grosime oarecare, de exém- plu egals cu unitatea. uind acest cloment destul de mic, eforturlo uni- {are sint uniform ropartizate ‘pe cele dou seofiuni gi dau nagtero unor forge cate ge pot considera concentrate in eentrele de greutato ale seofiani- Tor Dao ites oA arn upraefel GO" DD, nc euprats 2B" 00 aie aria A 008 2 af 4 714 # Fig. 222 Forfele aplicate pe fofele clementulai de volum sint confimute jntr-un singar plan, cel al desenului, aga. o& pentra scrierea ecuatillor de echilibra © poate folosi schema simplifieat& din figura 2.23, b.1, 8 sti proieotile celor trai forfo — a, " file © spre a0 ata eb elemental de volum be centres ee ad — 6, 60s «008 « coea ce a expresiile 0, cA ~ oA. c08 esi a = 0, spat 2 = 0, 0082 = ol + 00822) 1 2.32) == oysin «008% = 4 6, sin 24 Bo bazn relafilor (2.52), se poste studia varatia sind unghiut « fa ote valori posible. Se gloste ex NNO @ 81 = —tortalunitar normal bee maxim Ses si exten pe © saofane paral ex axa'Roverg es OTM 08 & = 0) — efortul unitar tangential + este nul pe sectitmea nomial ( pe cea longitudinal (« 3) Oy + fiind maxim pe seatiunes inelinat&en « = 45°, do valoate pap ack forfs do tntindoto tn bat er cind raperea Se datoreste tno valon! animale "ese a afore neni Zomal, ea af Joe pe seditnen nonmait. Din ost Seek abe Gatorese tnei valor masta f ale ge 230 produce Do retuned felt 32 49" (eazl unui cub din mortar 8 iment, incowat Ia commen Hg. 2.29 So ponte da o intorpretaze grafic vatitiateforturi Wariafoiefortuilor untars ¢ funefie do a, ou ajutorul eerolui lui Afobr. Welapilo (29) se mea cor Zesin 2, 2 Ridicind la patent gi adunind cole dou‘ relafii, se elimin& «, obfinind Tooul geometric, de ecuntie (a) +#-(S) "ean? Intram sistem de axe avind a, variabile ogi x, adicl cforturilo unitare de pe_scofit nea inolinati, ccuatia (2.33) reprezint un gb cere freind prin origine, on centrul pe axa ©; la distanga ¢,[2 de orjgine gi cn diametral & (adiod valoarea constanté a eforbalus uni tar de pe soofiunen normals) desenat in fi ura 2.21, So construloste eereul, lund OA Sho. ca diametra. Orico punct’ de pe core corespunde uel secfiuni inclinate cu un anu- mit unghi «, far cootdonatele lui roprezinti eforturile unitare c siz po seofinmea respectiva, Aga, de exemplu, pentru seofinnea reprezentatis prin punctul, Beforturilo unitare sint OC ~o si OB = +. Se poate arkta ok Boeste segmente corespund relafillor (2.32) Fig. 2.24 OD + DO OD + DB ome = St + $0024 = oy Sa OB = DBsindx = +o, sin 2x. 2 Cum se procedeadd grafic pentru a gsi eforturile unitare 2 gi + pe 0 sectfane incnass eu un unghi a? Avind constrait cereal Iai Sfohr, 30 ‘tuce linia OB, eare face unghful « cu Oo, sae linia DB, care face unghiul Secu Oa mtsurat in acelage sens ca « in figura 2.28, iso obfine punctul %G, ale cirui coordonate dau pe ¢ $i. x. Punctul 4 de eoordonate (co , 0) Actineyte eforturle unitare de. pe fafa BO (Wig. 223), iar punctul ; de ccordenate (0,0), reprezintt fata nesolicitats BD. ‘Si presupunem ef, afark de seoiiunea inclinaté CD din figura 2.25, studiatit pint acum, viun si ewmoagtem eforiusile unitate spe 0 sectitne OD’, petpendieulats. po prece- dent, Se Toprezinti pe cercul Do din figura 2.26 punctele B gi $4 —# B’, corespunziitoare color dou a segfiuni CD si O'D' din figura 2.25. Bforfurile unitare pe cele e oui seofiuni, perpendiculare va pe alta, fo noteard "pentru punctul B de pe care : = pentra punctul B’ de pe core : 0’ = 00", aSo, vede pe desen o& se poate serie oo’ = aA, 00 + 00" = 00 + 04; ete on=~oR’; ig 2.26 Romulo ova secfiunt perpen onmetgtt of Re donk sefiml perpendiulare uma, foros unite a éé=é=e_ééé4—(— cAPITOLUL 3 MOMENTE DE INERJIE ALE SUPRAFETELOR PLANE 4, DEFINITH ‘Pe cin in ealcuful de intindere sau compresiune intervine arta sectiunt barek Ie incovolere $l sucire intervin alte earacterstic geometrioe ale Pala: momonte state, morcente de iner{ie, module de resistenf seep mcesar un studiu. preainb #1 aoestor caraeteristiei geometries, in FAsialal momentelor de inerfie. Modelo de rezistenf vor fi definite Gerior, ln studinl incovoierit si risueii “in vadral acestei Iucric, so iu axe longitudinalé « in Tungul bare, far axelo'y $12 in planul certiunli, axa 2 orizontal, iar y vertical. ‘SO huinose momento de inerfie cviale, fajis de axcle , Tespectiv 9, exprosile re ( vas 1, =( #a4. (4) Integrala pe atic Ty ja (3.2) Ve ponrté: numele do snoment de inerie eantri- fa Jugal. "Momentul de inertie polar al unei suprafofe, in raport cu un punct O (fig. 3.1), este definit prin relatia Tent =( Pad, 83) 69dor este distanja unui élement de suprafafi In punctal O. Tutrucit +9", expresia (3.8) so mai poate sorie 1, \ yd =f ee lt ytIn (3.4) adica momentul do inerfie polar este egal eu suma momontelor de inextie fa te doud axe porpandieulre oargéar, heli prin vole eaetaeee Din relatitle de definific result cd momontele de inerfie axiale: $i polare sint totdeauna pozitive, niciodaté nule, pe eind momentelo de inerfie centrifugale pot fi ponitive, negative sam nule. Dacii axelo fngii de care so calculeazi’ momentele de inextie tree prin ‘scontrul de grentate, se zice e&.s0 calculeazl momentele de inertte conal. Eouafia de dimensiuni a tuguror momentalor de inortie este *, iar ‘unitatea de misuré uzaali, cin‘. Uncori in caloul, se utilineants racele de inerfie, miirimi conventionale, avind dimensiunea uhoi Iungizai, definite prin telabille oVEs on 2. VARIAHIA MOMENTELOR DE INERTIE FAP DE AXE PARATELE MOMENTS De aNmUTtE AXIAL Se ofnsident o supratafhoatwear, do atie A (ig. 32), si dou’ axe aralele din planul sia" 0 ax& oatecare‘A sau O, caso tose pris conceal gman Conform formule: de detinifie $1 notafiler de pe desen, se poate sorte fd; Tomer ddn( (a + oad, Se dezvoltis pranteza de Ia ultima relatio si remit Is fe + Baye + e)dA = Ie + Act ormenal Be[dA = 0, dooare {= este moment static fa do oaxeate trece prin central de greatato si deci esto nut. Se objine astel Ty =Ie + Ae 36) 0 a 30 wot eo er maces emia re yt oe i conn 2 eke set ht 21230 do sini, va staat o propia fg eo on axe cats on cna pan pumas 2 cat eet Sa rea Gout cinente do mpmia d nmet ou melo in a Dati sume aoastor dou elements, ronmental nsf antiga eats wad + (maya Lorca eet me = Sci arenmecre yaa una ama Se EEimble teaind prin central do geeutale. Conform formulet do rE a Fig. 83 Hig. 54 ae Aefinigio si notatillor de pe deson, momentele centrifugale fay de ecle dons sisteme de axe sing Iya fared = [ee + alge + wd = eae + an + seth + add Tua regol At [endl + tof dd + vole. aValorile soestor integrale sit fares fanaa Se obtine solujia Lay Se obsorvé analogia dintre formulele (3.6) si (3.7). 8.7) 3, MOMENTE De INERFIE PENTRU SUPRAFETE samen aii 8 sleuleze momentale de inertic Z 5 Zy fof do axelo contrat stale paral cu sl pent un drephngh (3.9) land lose de arie figia hagurats bay gi aplicind fornmula (3.1), se giseste a ea sla aa" sity Mod anslog se afl Z,, aga ch momentele de inexfie ale dreptun- ghinlui fap do.axelo de simetrie sint ae 8.8) Op formula (2.6) $e, caloloaa, mo- mentele de inerfio le basele dvep- 0 ante de inerhie fa}S do batele drop iy Pentru pitrat in formulele de mai sus se remit prota ai sus se face b Tn = Toa. “ @.0) nm Se consider inti triunghiul dreptunghi ABM (fig. 8.60), care este jumtate din dreptunghiul ABBD. Daet dreptunghiul are fajS de axa % un moment de inertic me a T= ‘triunghiul dreptunghi va aven jumistate din aceasta valoare a oa Gu notatitle din figura 3.6, b se va calcula momentul de inerfie fapii de axa cate tfece prin gentral de greutate, Distanfa dine axele% gi este Fig. 8.8 Aplicind formula (3.6), resulta eee ee ee m2 36 ~ 36 tn consesinfiy trianginl dreptamgit are fof de axle poralele ox catatele, trend prin central de grevtate, momentele de inerfe, ps, (21) 38 30Momentele de inertio fafi de bazelo DE gi DA sint Toe = Tet det = DE Dh the ea 12 (a2) ae Ly : 2B Pentru un triunghi oareenre (Gg. 8.7), eare se poate despirti in dows toionghtar’ droptanghice, ne ponte see” OT” = Pome deste In do Typ = DA Bae _ ne a2 12 2 in motive de simetre, momenta do inerie fay de orleare diame- tru sint egale. Se ponte serie deci es is Le; L+i,=% 6 . z 2 4 2s oe alt iy i 87 Fig. 3.8 8: salou momentul deine pola, Iuind oa suprafat cleme- tart o ovouns de aah rg gros dr care a ara ad = Bree tg 8) G.18) (a4) 4. MOMENTE DE INERUIE PENTRU SUPRAFETE COMPLEXE. MOMENTE DE INERTIE ‘ALE PROFILELOR LAMINATE. Pocesdind analog, ca la exemplele precedente, se pot stabili momentele de inerfie ale altor supratefe. Pentru suprafete complexe, metoda curents de calcul consti, in’a le dewompune in suprafote simple — dreptunghiuri, triunghiuri, sectoare de cero —, clrora Ii se cunose momentele. de inerfie/ gi a aplica regula. adunirit mo pete mentelor de inertie. Astiel, pentr supra- __| fata in forma de 1 din figura 8.9, se poate 2 caleuls momental do inertie fat, de axa 2, g cousiderind e& este formaté din dowd Greptimghiurt si aplicind In fiecare. for- ’ mula (3.8) 3 Ge 2 1, — Miata), Baa 300, j 250 . 3 3 Ay: Fachra Se ajunge Ia acelasi rezaltat calculind farebn la fiecare dreptunghi momentul de iner(ie Ly Sati de axa central, paralel’ cu axa, 51 eee aplicind apoi formula (3.6) ee 3,64-(5a)* 2a a? ste Ty = W585 1 pa. 50-(2,8a)? + EM Sy ota eh Ben tite: tancasep 4s BE a Ane 4+ 26a a (0,6a)* = 208 ‘In constructil metalic se intilnese o serie de profile din ofel laminat sau alte metale, ale edtor seefiuni au forme speciale, care permit o mai bun’ alestuire a batclor i grinzilor. Ble poarts numelo de profile laminate. In tabelelo anexe 5—8 se dau extrase din standardele respective pentru profile L, Ii U. Bate de subliniet modul de notare simbolieS eestor profile : — Comierele cu aripi ogale se noteasit prin litera 1, umaté do dimen- siunile aripilor (ungimi si grosime), de numral standardulai dimensional fi calitates,ofelului, de exempia L 100x100 x10 STAS 424-71/0L 37.1 STAS 500—68, — Analog, -pentra eomnierele en aripi neegale, simbolul initial esto format din litera L repetati ‘Lb 80x120x8 STAS 425-70/0L 37.1 STAS 500-68. 8— Profilele I si 0 se noteazts prin simbolul respectiv, urmat de indl- fimea lor in em si precizarea standardelor : 1 20, STAS 565-71, OL. 37 STAS 500-68; U 24, STAS 5641-1, OL 87 STAS 500-66, ‘Tabelelo smexe SS dau dimensiunile sectiunii profilelor, ariile, masolo pe motru de Iungime, momentele de inerfie, razele de inerjie gi ‘modulele de rezistenfs la incovoiere’. PROBLEMB S21. SH se caloulze Je Jy, Ja fry Jon Jou besten supetata semcerutas din figura ‘93.40, Fata de ava Oy, momenta de erie ere rate din celal cerclut Integy - pet Zoe NSF Asn er pent 80 OF a _ at Ly iy smuta-.6) a ett _ tt Te o hb : ) - erosssa ite o om axa Oy et el deseo moment cng iste an lam © tM at tot . 222. Sse cxluteno momenta de tne J Jy ponte rombul dn gure 3.11 Se yout oa roma pate fh prvi ca rezlind af patr tempus drptunghiee. Penta sa trungh, formate 2) dae 2 In stundardo, axa ortontal este nota cu. Ea catespnde axes = ain acest 6 Pentru ommbul Inireg ae ae nea ‘23, si ae calvlezo momentele de Inertie Je yi Ty pentru suprafata in form de 7 ain ‘gure 322. Svea ct soprataja poate ft prvi en dfarenta diate dreptonghful de Tatar yyy sh oo th Mt ooo OY] 2, Si se caslere momentle e inerle fade ass care tee prin contra do routs, te supra ia fgnre 8.43, cotee find date In a, Sn teen ine poz oa centrlul de greatete und momenta statice fn do asa ccntele se fae in 6 10-20-5 — 918-55, eee a om = OC: Momestat de inerita Jy sat princetderee momentlor de inet « dou drepnghtert 10-20" 9-188 tye WR wo. 4 2 Biol [e alt ie ae? ye ue i. 98 v.22 vig 3318 entra, a aplo8 acest ietods,consierind supeafaja co deren a dowd érept- “cama ch axa p/n rece prin centrele fra dreptunghsl mare, excetrie ay=5— 207 233 om, nm[Ea dieptongat al ollea, exeatnfetatan axel y este Gat $45 — 287 = 2636 20-108 “2 : 5.5. Si so calle momenta de snteie fa} de axa O= ei SAIS alae moment de acl al sn Os a stings att ds Sou one spain ¢g ind sibite de un buon en olametrl OOM S680; neko oun, 48, Si ste moment de er fey pnt asambla a dx ‘igarn Sn x ene wo veisat 2 Ty? ee ae tu sngoe pf 20,26 cures it he anes 8 Yl pte In=2UM0emt; Iya tems Am RS em*; sem Pestra asain o 2 Het ioe a 1% L 4s ig. 38 20 4290 emt By 2Ulny + A) — 217 4995-408} = 1.00 ont Pont et fe py feeble i se mareaseh stants dite este wien ci astonja ouk poole, pee & se le BU, + Ad}; 4280— 206 4 6768; dm T7TEm, 8 17, Sse catstes momentol de inra Jy Jy al ans profieiae din figura 8:6 erate pt weal do a a tails ne 7918 se aegte Pentru 190; Jn= 8080 emt; J4j=496 emt; 2 20 om; Ay =B8.8em% , Pontes 124: Tey 24950 emt; Iq oe22t emt Ay = 46,1 cmt; hm 24 em, = sroa[tnea(eed}] mea + " 5, VARIAIA MOMENTELORDE IXERPIE INRAPORT GU AXE CONCURENTE Dect penta o suprafajé oarecare dati (fig. $.17) se camose mnomentele de inerfie Lo, Iyy Ixy fat de dowk axe rectangulare 20y, se pune problema de @ se afla momentele de inerfie fap’ de un alt sistem do axe 2:0y,, rotit fea Un unghi « faf de primul, Considerind tin element do arle GA, de coordonate «,'y coordonatele sale in noul sistem de axe sint a= OD + OB =ysing +2008 a. th = OB — BE = yoosa—28in a. ‘Momentele de inerfie fag de noile axe aint : Ta={ sia { 08 «asin aya cow af gad aint tad — Pain cena wat Iya ( Aad { asin « + 008 a} aa maint af yd + cost af sdk + 2 sin aos af yrds. 9‘Pinnd soama €& {vada ty | tad—ty ( yead = Ion cexpresilo momentelor de inerfie fay de noile axe se serin: In, = Te costa + Iy sin? « — Ty =) cn Tysinte + I, costa ++ Tay sin 2a] Momentul de inerfio centrifugal este dab de relagia Ton = srmdd =f (ysine + 2605.) (y cose — osina) dA, in e008 2f Lan gd — sine one [44 +(costesint | yea oe sinda + In C08 2a. (sts) Dacii se adun’ cele dont momente de inerfie tj de axcle = si a Gate de formulele (8.15), rezulta Tn + In = Acosta + sint a) + Ty(costa + sin «) = Ts + Zy Din aoeastés relafie remulti oh suma momentelor de inerfie aaiale, in raport ou orice pereche de axe ortogonals care treo printr-un pol dat, este Constant $i eal ou momentul de tnerie polar, indiferent do-Positin co ar ocupa aceste axe prin rotirea lor in jurul originii. Aceasté eumd este un fwoariant al momentelor do inorfis aviale. “fmloguind cota si sin*s in funojle de cos 22, formulele (8.15) devin In 1+ 0089, 7 108% 7 ing : fe aySin 2 ss 2 EAD, La Te oop oe Ty sin de a - (3.17) Ty a TE O82 4 py LH O8I A Dente 2 3 HEEB LD ooo $y ste ( MOMENTE DE IERIE PRINCIPAL $f DORECHIL PRINCIPAL In timpal rotirii axelor % gi yy mfirimile momentelor de inerfie In, si Jy, variaz%, trectnd prin maxime si minime. Se poate determina ung ‘pentru care Z,, este maxim, derivind expresia ini In raport cu 2 « gi anulind Gerivata a, is. fn a — =F gin 94 ~ 1,008 2 ax 2 0. 80 Unghinl care amuleazi derivata este 8.18) Pe do alti parté, daci se anuleazé ecuagia (8.16), rezult% aceeagi vvaloare. De aici se trage conluzia : momentle de inerie abiate sfut macime ‘pe direoite pe care 40 anuleasd momontole contrifugale. Acate direatit poartd ‘mumele de directs principale, iar valorite momentelor de inerfie respective Sint momente de inerie principale Henafia (9.18) div doud valori ale lui 2x, diferind tnize ele ou x, res- pectiv dou valor ale Ii a, reprezentind divechille prineipale, prerpendi- culate intre ole. Dack se fave ealoulul pe bazi expresiel Ini se obfine aeelasi rezultat. Pentru a ala valorile momentelor de inortio principal, se calculenss sin 2e 512 « din relafia (8.18) gi so infoouieso in prinis dintre formnlele (3-17) sin 2a 2lay Se observé of, adunind ultimii doi tormeni, numirstorul este toomai cantitatea de sub ‘radical. Semnul = poate fi-schimbat prin +, iar pa- ranteza (I, — I,)* se poate inlocui prin UZ, — Z,)* si reault Tiga BE AVG, (9) Pentru stabilirea pe desen 9 direotillor principale, se ia unghiul ay Indicelo 2 reprenintt fort tditoare in sefiunen 2 (nm po axt 2) far indiccle 13 araté ci estovorba de forta taictoare intr-o secjiume oarecare din intervalnl 13. Relafin de moi sus araté 08, pe interval 2—3, forta tictoare esto constant. Spre a construi diagrama forfslor thitoare se Drovedeaz astil: soja o linie de reper paralelh ca axa barei $i 0 repre- inti densupra forfeletaietoare positive si dedesubt cele negative, Pe inter- ‘aint 7-3, diagrama esteo paralelslalinia dereper. In dreapta secfinni 3, In distanga © do ea, forfa tiietoare este 2, y—Paph—P=P 38 Se constatii oX forfa tikietoare este, de asemenes, constantis pe inter- ‘Yalul ?—2, La aceeasi expresie se ajunge seriind eX intr-o seofiane oarecare intre 3 si 2 forfa, taietoare este suma proiectillor pe normals a fortelor din dreapta seopiunii, eu semn schimbat. In dreapta se g¥seste numai reac- ‘fiunen V., dirijati de jos in sus, deoi producind forja taietoare negativ’ T= 2_=—¥,=— PS T So vede pe figura ci diagrama 7 so desehide ou valoarea reactitnfi Vy, care este indreptati in sus, coboara bruse on valoarea P tn dreptul forfel P gise inchide cu valoarea V, in dreptul reazemului 2. Se observa ci fora tdietoare este eonsiantt in interealele dintre forjle certicale gi are disoontinuitafi tn dreplul Tor, saltul find egal ow valoarea cacestor forte. In seotiunea « dintre J si 3, momental incovioietor este produs numai de reactiunea V; gi are expresia : M, = My = Ve = P Aceasta este o furiofie liniard si pentra a construi diagrama se caleu- Jeazivalorile sale in dous puncte, de exemplu in 1 §1 3 : — pe reazemul 7, penta # = 0, My tayo psi 2, a= PE, So ia o linie de reper paraleli eu axa barei gi se repreaint’ valorile po. sitive dedesubtul ei, iar cele nogative deasupra. Se poate trasa astfel dreapta, ‘care reprezints diagrama momentelor pe intervalul J—3. Treetnd la 0 sec fiume onrecare a in dreapta forjel P, eouatia momentului este HM, = My = Ye— Be—a) =P 2 — Pea), deci tot o funchie tiniard, In seofinnile 3 si 2 pentru @ — asi —1, eouatia de mai sus dX Mf, = Padjt si Af, = 0, So traseazd aatfel a dous parte a ingratei de momente incovoietoare. Pentru intervalul 3—2 eta mai comod si se serie ecuafia de momente Iuind in considerate fortele din dreapta seofiuni si nosind ou a distanfa dela reazemul 2Ta seojiune My = My = V0". Sevedeok laa’ ~ Orewulti M, = 0 sila x’ = b remit’ M, — V;b = Pabjt.Pentru carol particular tn care forks concentratis se gilsoste la, mijloout si eet deschiderti, « W=Vs Se observi.ci = $) Ait forfele thtetoare cit gi momentele inaovoietoare au site ©, or presie pe intervatul 1-3 diterita de cea de pe intervalul 3-2 Fe ambele Pretdle forja tietoare este constant, iar variafia momentelor tneovoie toare este liars. ‘2) Pe intervalul cuprins intre forge concentrate, momentl Ineo oje%on varices Tinian, Diagrama moinentelor ist sebimibd tnotinares tn drepest Tavislor concentrate, acolo unde diagranaa forfelortAiotoare are un salt 3) Pe reazerele simple situnte In capil barel, momentul Ineovoieton ecto Sat Momentul maxim se afl in dreptal forfet conoentrato; Ta, grinds cate uite forje, momentul maxitn se afk in dreptol wneia din ele. if) Momentul Incovoietor este maxim in seofiunea unde forfa thietoare ‘rece prin zero. 2) Bara simplu resematé la eupetey tnosreat eu 0. forid inclinati. Caml noeste, reprezentat In figura 4.7, este fanslog celui precedent. Componenta ori- Zontals a forfel P produce torfe axiale jar componente, vertical’ di torfe taletoare 7 si momente inoovoictoare 3f, calculate intocmai ca le problema preoedenti “Fnaints de orive ealoul, se determing reagjiunile barei : Hy = Poor a; Va= EP sina = Vie Pentru a construi diagrama de forte axiale, se ia 0 sectiune oarecare, intre 7 i 4, in care AH, = —P 00s «, We Ny ‘Pe intervalul 1—3, forta axiala este constant, negativi. Pe al doilen interval, ex. este nui. aisle dowd diagrame se constratesc la fel‘on in exemplul precedent, inlocuind in ealenle forla, P, prin P sin «. 90 figue C3 ae Takicaes ou garend tron debit orn 00 on a ee le Sor See ee nS ‘pl, iar reactiunile, diff motive de simetrie, 7 Va = Va = ply, Intr-o sectiune @, forja titietoare este 2 Vy pe _ Ba variazi linias, eousfia find vs song urna inn, conn ind vlabltpe tot ungu Dare,Rerearame a ete 2, 2D 93, bent wo Be 2 Ve FB IR Pr 18 He Fig. 48 ee Addugind in 2, farts concentratii i so 1ifiugind im 2, forte oonaontrati +Vy diagram do torfo tiietoare Tntr-o seatiune o, momentul incovoietor este Mz = Ve — pS = Fala. Bl se anuleazit la. capete, la (ande forfa taietoare este nul), 1a Et , gi este maxim in_mijloe Mas a1Se constats o& forfa ttietoare vaxiaz% liniar, iar momentul incovoietor parabolic, ambele avind clte o singuré eouafie pe toat Iungimen bare. 14) Bara ow-un sistem oarecare de forfe concentrate, La bara din figura 4.9 0 determing in prealabil reacfiunile i ry y, che Phy Veet E Pate pee TEP as ‘dup’ care se construiese diagramele , 2 In fel oa in exemplul din figura TP omental incovaistor este maxim in seofiunea unde forfa tiietoare trece prin zero. ‘Un cas particular fateresant este al barei simetrice din figura 4.10 : so observir ch pe intervalnl dintre oele dows sarcini P forja tiietoare este Stall, deci momontal incovoietor este constant. Se zice e& pe acest interval ‘para este solieitatt, Ia tncovoiere purd. (© alt& concluzie interesanti se degaji din examinarea diagramelor ‘7, Mf ale barclor simetrico (simetrie geometrick gi meoaniod) din figurile 4B gi .10: dacd o bard este simetriod jaf do mijlocul ei, diagrema de mo- “EM Fig. 10 Fig, 41 mente fncoooictoare este, de asemenea, simetrie’, iar cea de forfe tiietoare este ‘ntisimetried (in puncte simetrice, forjele t&ietoare sat egale, dar de semno contrare) 5) Bara ou sarcind triunghivlard. La bara din figura. 4.11, ou o sarcink tng evens mosint noes i te # = BE, Cow 92 iderind aoeasts inoiroare apioat& im central de greutate as iolreace 30 ot determina tor Teseftmle,” st? © SHRehitat vente 3° 8 Intr-o sectiune onrevare 2, sarvina distribuitt are intensitatea Rate Se pot determina forjele tHietoare si mometitele i inte Soot determing forte Wiatonre g! momoitele tneovoietenre prin Te= (nde = —(Fpae Constanta G, se determing apli se gtie ek 7, = Vy 7 ind relatia in ovigine, Is oan ‘Rezult& deci 0,577 1. Panta diagramei ‘7, fiind misuraths de sarcina p,, rezultd ed pe rere- cane enn reo a rae Intrusit pe reazemul simplu, la © = 0, momentul este nul, remulté Men (70aoe ee mente aro peste tot aceeagi panti, sokzind mereu. Momental ineovoietor ‘Momental incovoistor varias dupé o paraboti eubios, al are dou, ecuafli, pe cele dous intervale ale bare! a oe (a- Jee “63 3) 9¥8 6) Bare simplu recemate cw cupburi concentrate, Baro din figura 4.12, tnossaid‘en tn bople tenor pe sense, are Teaofnileegue do sens ~My este Maas onirat, V,—Vz=2%. Forfa thietoare este constants yo toatd bar, contrat i. Forfa ' Oc ech; Mm Viet tye — Meet My; far momental variani Kiar. Le, bara din figura 4.18, eu dow’ cupluri pe | ( t “3 | ay = FE 4 ay = ay 5 af, =. a i ° fi __ Rem of diagrama de momente incovoletoare axe, ta . a ot \ | tani unde ge apliog ouplis, un salt egal ou valosnea cupiiu, SP 8° ‘ummm | RI oe 7 entra barelo in consoli (bare ineastrate la un eap&t st bere la E : | alt xegulile tabilite pind alo ramin valabile. fn reasereal inetear poe ‘A oo Lae | Ma fle oat eigrana de momento InovoltoareIncopo ou vaonsea : i tt cupln. a : LN i Ta bara din figura 4.16, esusile de ecilibra dan reaetiunle —. vig as | Tre P3M, = Pl jeme, dack My> Bly remulté V,>0, iar momentul invovoietor ereste Forfa tiietoare este coustanti, poritivt, Momental Incovoietor intro somite cs a sen es ecm ’ “Ta bora di figure 414, on cupluregale pe reazeme, sorealizesai inoo- ee _ voierea puri; momentul este constant, iar forfa tiietoare null. | _ “y+ Vie = ~Pl + Pa, et vatiaat liniar, #ind<—-P1 in ineastrare gi mal in eapitul ber, P A = te a ee ¢ Ay 4 TAT ! ja) i " | ect “TA §=— {TFN Th : { | PPL : a ee ol Bttl La bara din figura 4.15, reacfiunile an valoarew = V2—=—[*~ Das se inverseart reavemul incastrat (fig. 4.17), forfa tkietoare devine Forfa tiietoare este negativs, constant. Ca urmare, dingrama de m0- fort hegativa, pe cind momentul este tot negativ. oe . i:Regulile cunoscute se menjin : in figura 4.18 momental ereyte meron, de le Pl pint In zero, forja tictoare find poaitivs : in figura 4.17, mo- mental soade meren, do la zero la —Pl, y a We TENA 5 ot /{EME| ¢ “Tn EO Fig. 418 ig. 410 Bara ou sarein& uniform distribuiti (fig. 4.18) are reaofiunile nam m=e Ronafile forte tetoare gi momentului inoovotetor sin’ 1 — Be 3 “Ambele mérimi an maximele in ineastrare si devin nole tn capitul Liber, Forfa tictoare varias’ liniar, iar momentul dup o parabol, care fn eapatul liber (unde ‘f — 0) are ‘tangenta orizontali. "Bara din figura 4.19 este solicitati la, incovoiere pur © oe af mane ov enrson Barele on oonsole sint bare simpln y| p to regemate, avind, 1a unul sau la ambelo ie capete, prelungiti, inedreate ou sarcin, snumite console. Se consider bara din figura 4.20, (HIST avind o singuri sarcini, pe consola. Eou- | i Peal Bak ” kl eee ae i Din eousfin do proiecil recut WaMtPaP(ts : Se construieste diagrama de forfo tietoare, in felul eumoscut : tn veptul reacemulai 2, ea, are un salt ogal ou valoarea reaofiunii Vs. Diar (rama de motente este format din dou drepte, avind maxinul pe rear Famil on consoli, Mf, = —Pa. Se refine ol barele cu console au momente Gnoocoieloare po reneemele unde exis\® console. Diagramele din figura 4.20 ‘Sint identive on cele din figura 4.6 eu observafia ed reaofitmea a Inat locul sareinii, gi invers. 4 tnokneker compurxs, Jn cazul inclizedrilor complexe, aledtuite din mai multe tipuri de inotir~ fri diferite, actionind simultan, ge procedeaz’ ca in exemplelo prevedente, janie: fe determing riefonite pent tnlrea total, apoi pentrd jecare porfiune de grinda se ccriu expresiile care dau funofiile 27, 7 gi Mf. Tn umele cazari se ajunge mai repede la reaultat splictna prinoipiul suprapunerit efeotelor. Avesta const’ in a considera separat efeotal feotrei Sneireurl simple si a galeula astiol funofiile 7 gi I corespunziitoare lor. Funofis. efortulat total pentru fiecare porfiune de grind’, produs de toate Shoiredtile, se obtine adunind algebric Zunctile corespunztoaro diferitelor fnoareixi pentru aces porfiune. Trasarea diagramelor do eforturi se fave aduaind algebric, pentru ficoare sectiune, ordonatele corespunsitoare fleekrei Inodredri. Ca exemplu, ge consider’ bara din figura 4.31, acfionatiy deo sarcina repartizat p si de dows forfe concentrate. ‘Dao’ achioneas’ mumai sarcina p, diagrama de momente esto cea de sub linia da reper. Dack acfioneaz’i numai fortele I, F, diagrama momen- {ele ese co de gasupr Init do reper. Gind ac(ionedt simulfan ambele Feluri de sareini, diagrama momentelor este 0 curb’ oarecare, In loc de & Q fale y i" nn Lact oe construi o astfel de curb’, se deseneaas diagramelo, parfiale, de forme ou- osoute, far momentul total este suma lor. In acest oaz, miomental incovo- {etor intro seefitne se mésoard Intre cele dod curbe, oa in figura 4.21. ‘Spre a se putes aduna otdonatele, una din curbe sedeseneass deasupra iar ceslaltt dedesubtul liniei do reper, dact ambele dingrame au acelagi sein, Dae’ diagramele de momento sint de semne contrare, oain figura 4.22, 7cle s0 deseneazt do acooasi parte a liniei de reper, iar momental total re- ‘mult prin sederea ordonatelor celor dowk curbe PROBLEME 441. Se 08 bara simp reematl din figura 4.28 gs cere se constroaseldagrameleT, 2M pent sstemal ob forte ou gird. ‘Se daterming reschvae Yon Eb ae 0°08 4 00-5 20-95 4 10°94 90°% apy gan rr Y_ = EP Y= 404 aan, Se calouleard frfeletitetoare af momenteleIncoveetoare fm difeitelaseeun indeate pe figura y= Y= 206 dan Ty ~ 266-~ 50 — 206 60N Tyy= 216-— 200 = 16 aa Tym 16 ~20- —4 cans Taga ~~ 100 — =104 dav Typ —104 — $00-— —404 GaN’ B= 0; =O My = 206-2 = 266 aN My= 208-25~90-1.8 = 590 daN-m My 256-¢— 80-9 — 200-15 4 = 614 daN-m My M019 200+ G12 dam By ALE = AO dae, Pentru scefunle 6 #7, momentole tau ealulat ee dreepta spre stings, avind mal tine fre tn azeapta sells Se vode ef moment maxi ese serlunen fae se m= Iara torts tatetonre. SUN to 5H py Be 2 fo loollo'al @ Pal tin | tm ek 2m [ee 7 THUS q ~0H wh ] Ee 2 any 62 1382 Fig. 423, Fig. 624 ‘42, Si contrat ctagraole 7, Mla bara dia fgura 24, tctteat cu o fara cone contrat gun capi ‘Heveyiie Ge eat daw V+ ¥y—1000-= 0; % 1000-2 +2000~ ¥4:6= 0 887 daN; Y= 398 aa, orn tentoare eat Tyg Vp = 988 daN; Thy = 999-1 000.~ — 667 da. Pentsw momentele incavotetoce se obtiae Mig Vise $880; Mp0; Myo 866 daN-m My = Vez ~ 1000 (2 2)= $33 ~ 1.000 (2 ~ 2) = 2000 — 07 = j= 2000 ~ 087-4 = —668 daN- {mn punetal , diagrams momentoto Incovoleor are un sl. Ast ta panel moment nsvotor ete a Mis $994 = 1000+2 420000 1882 aN, © un itn pe neal) 4 momen nn Gap seta cat oie ae Q Ombmdlds © Sere ire Ta lat, avr 0) st) ater sowie pra 0- ‘tunjirtlo ficute 1a ealeutsl reactiantlor ¥; si Vp TEI ‘43. Si se construiasod diagramele T 91M Bee ‘pentru bara din figura 4.25, incareat cu sarcina - TE ‘contined p sf cu forla coneentrata. P. ML avidin sk % 5 _ El ® o7 © I a [ll 7 view ae I % 6 Mey * ha + {LE 17 fl ” d tk ig. 425 vg. 428 Caria forces tistaar reat ria suprapuoere efectsine, dn ni puncttl a sarc gata scree seade Fa pe fasten fn singe ropes nage pe Sunda Fotis toment,dlagrema rant seeing, dim parabola src p teunghiu ere, ack ‘omental ait floeal pina ee 7 2 . ingrama are forma dln figura 4.28, tar dack fy 4.0, se objie dlagrama din igure 4.25, d, 9944 Si so oonstraareh oe ae os Feorta thletoare variask tnlar pe treimes mifloeie (unde mementel fnevelstor vet parabolic) sf este comtanta pe calelalto dou intervae ‘Dac fora tkstoare se" anulrad uadeva fntwe a 34, acolo moments Ineowutoeste ‘marie fouls diagramele a, Mg. In ecnen une fort Getoare a ares ni eat ‘S{parabots dlageame! do moment se racordosal tn Up ou im sefiunea# Ongrama ne done Enmutate as penta ‘Dood tule forfe tle 2 ‘an maxim algehie, ats Lb ducontiauitate ce pant. AB St so construased dagramle 7, af la bara toeastraté din figura 427, Resetanile gramele T, AC Ya bare din figura 4.2 Reeefiuall sat rere Joe tn stfianea 4, pris stt, rents dlagramele Zp tora are un tase ~ fa uu elgbelo hy puneiul 4. In cazol cin forte taefoare ‘sv cnuloa img, fstote do avon sal, rerlth diagrams Te, Mes scum momeatal ae in ¢ ya 8-1 000 = 3.000 dans; af — 3-1 000 (2 41) — 7500 ¢an-m, to eae (21) Diagsama fnfelortletone se consent pe basa eeusiloe Tye V;= 3.000 42N; T= po’: Zy=1 000: ouaflle momenteloe icovotetowe sint = a+ y= 7500-4 80002 = 7800 + 2000-1 = ~4500 aaN-m 1000-38 4 500 aN m; 26 tm capital , panta diagramed moments este nots. Mg Ztille_quataastn petndeN or amas a ‘Fico aw Go Goumdeams 7 oe ’ iF =| NTE owe’ Te (US| caemitels [tna] 7 LB “WU Fg. 427 Fig. 4.28 ‘56. 5% so constrains tagramale XY, TEM pentre nara ain gr onumra' dan Peschionle tn taeatrae 8.00 aaN 7 Node 28. Keuatie de Hye F = 2000 GaN; Vy p= 300+8 gO0;8aN5 Mz =1 200 dan, 100 ‘orga axial est constants in tot tangubaret Num = thy = 2000480, Porka tetoare variank taiar % Yam poe 800—1003; T= 800 dat; 75 0. omental incovelstor variauk parsbol ~ 1208 dam; 2 gm m4 Ye 2 300-6 Myx 1200-4 800-8 — = 2.000 anv. Moment se amused tnt setfune x data deena : see mga men EE mes tno 0e ‘ria transformare, ecuatn devine Pa 102426= 0; 2-8 2602, [ste valablld numa stupa en mins, det 8-622 198 m. 42. Si ce construiach diagramele 7, {la bra di figura 420, SK s ealeulsze moment smosimn sf stetnea unde moweatal ests ml. uh elolege apol ot aelate treble aa exe tnt 198 « penta cas Lemsipapclgmaameenie O O OF @ '® eget nin bs = a ; ; renee eo) Tam pss 05 Th vp They y= pat e 101Formule (1), 2), () ara oh cep ease ropreiat dagrama forilor ‘ieowre aa peste fot sceat Tne, et sint posi otsenas au talon a eo ane ae aa Eaelane Momentol este maxim la maijloet gina, unde foja taitoare este nuts ate) 2e ¢-)-4(8 -e) w (rb momentlr ete formats distro prabali pe pstunea 22, opel alt parabow Intro £1 3m fine parabold le felen prima, ate ¢ 4 Condiia ca moment Ia mij i tle wel reaitd dn o [o.20 sm : Fie | Pus o iG, AE o Ae onlin ca momen ln mie ee cp sean All’ gate valnae soit real deca e r pie 2 t ATR,» | i-twniet ($2) Zorencteams a pee a 8, sit construred dagramee 7, 2 i genta gin ‘ngs 420 tnd ck Ppl Retna tks 2 # is 430 pepe ea a a Pap aye 0; ae So 4, BARE COTITE. CADRE PLANE. In afara barclor Grepte, oxaminate pini aici, adesea so intiInese bare cotite, formate din mai multe bare drepte eau curbe, legate intre ele prin noduri rigide, de exempla céle din figura 4.31, a, ¢. Se zioe o& nodul este rigid daed nn permite nici o rotire a unel bare fais do alta. Sistemele de bare ale cror axe formeazso lini frint& salt ramificats (fig. 431, a), iar nodurile realizeaad, legitari rigido san artioulate, poarti snumele do cadre, Prin figara indeformabili se infelege aeeen eare nm permite deplasisi de felul celor are au loo in mecanismne, of numai deformatit st deplasiri olastico. Asttel de cadre se intilneso freevent in construofit de ‘masini :portalul unei magini de rabotat, un cap de bield ete. Ble se intiinese ‘mai fresvent giin Jorme mai complicate n aplicafile inginerului constructor. {in figura 4.31, b a luat exemplul unei bare ou ramificafic. Pentru construirea diagramelor N, 7, If la bare cotito, bare ramificato cadre, seifolosese dofiniile date anterior. Pentra apliosrea acostor defi- Hifi, este neossar si so aleagis un sons de parcurs al eadruln, aga, cum se arath prin sigesile din figura 4.31, Rotind irtia ago ea, pend, a fiesare ‘art sigeata £8 fic orientat’ de la stinga spre dreapta, se apliei regulile cunoscute pentra caloulul efortuslar. Se precizeaz’ of forjele din stinga ‘unel seofiuiti se Infeleg pint. la capital barel sou cadrului, deoi cele aflate ‘pe toate barele din stinga sectiuni. ‘In calculul momentelor inoovoietoare, se fine seama de efodut de nod : ‘momental incovotetor intr-un nod rigid este acelagi gi de acelagi semnpentra cele don bare care pleacd din nod}, De azemenea se fine seama de fapéul “hh ‘lt Fig. 41 2 tn cemal"gentral al unui nod ea msi multe Dave concurente, oma algebiek @ meme tetor in modesto nil. 103ci in orice articulafie, fie ea in reazem san intre bare, momentul incovoietor este nul. In construofia diagramelor V, 7, Mf, linia de reper este Insiigi tao, co aan endl. ‘ f figure 482 ean constrai 4D © ® Ke © diagrameloN, 7, Mpontrao grind, ou dows deschider), rezemati in y bi punetele 1, 2, 4 si formats din ous buf, articulate intr elo In Fiona ey BEL Sereda, in d % unotnl 3, so pot serie wgor ooua uv file do esilira, determining re- Aofiunile yy Var Vy Vo Dupe #” aces, se construiese diagramele de eforturi, dup xegulile eunos- 7 ute. Caracteristic aestui fel de rin ese sapral cf in artoalai COENEN, gel ese eprom ation Fig. 482 ™momentul incovoietor este nul. PROBLEM Skse construased dlagraele N, 7, Af labors dia figura 4.8, 0 esuate de moments siaalor wertsale oe 4® of Y= Mee Pe ® 7 lar eouali de prolett a y= F. Ford axils esta aml po Interval 22, orl Ustoare, po Bara aroontals, ate a fur pe con vertical Tyg = ‘Momentul fueovolstor varieri tinlar pe toate cele trot utervate, Pe bara orzontais, laze vale, My — FG 8; Mm 05 yom Mg=—FSe4Fe Mig. 4.33 age eS yr r Syn, Pe bara vertical (oneal), moment incovolstor varlazk Inte 20 si =e 104 ‘410, $420 construed digramele N, 7, Af Ia Dara ctl in igure 4.34 ‘Se determin receianle po pe Pe inoi ne ye; mee Fl 05 Mam My Hm p acess valos, pe Baza rogue eaoscute, se construas cele trl dlagrama Se betray th ‘odal consecvarea momeatuluttncoyolter at fata prio cea cd'sra trast tn fort decor’ Gola ‘iagrama Darel orzontale Ia cea'a have verte 4a. $640 consruinses diegramele Ny TM veel ae Sanat : on ‘mts me 1 fe coe Fh) . H8] = TEM 7 l Pe ts ” gi = ~ {TIS TT p>] 7 7 ka Ie Ta ” i i 7 Mr a Diam co frtelortifetoare stnt formate cin poral do valere content’ pe barcle aontale sf sint wale pe cele variste. MomentslInayotstor este asim ix malocal wrbereed P Maas = 2 +o Forfs arklé ext moral in borle vertical (ene), ‘4.18 Si se comstrolmod digramele 1, 7, Af pentrseadtul satis, ertietat, a figura ‘Din motive de smote, reatinal sat 498, aw Keone Sino 105, eeer——“ er esseSeparind furatats ein car, ea te fiers 4.36, 8:0 poste constr diagrams de momento pe intervalul ss lato sobliane 2 momeatul tncoveator este Mem = far ta coll 5 ae valozea ‘Pee att pacte, pentru sttpal 2, mamentol fy poate ft consderat ca produ de reac tuned i 2i ne eo CCanaecind aceste valor, digeamale , 7, Mf renuts ca te fgura 4.36 5. MOMENT MAXIE MAXIORUAE ‘In problemele studiate pind aici, sarcinile ooupau posit fixe pe bare, Se intneso oazuri in care sarcinile, pistrindu-si directia, tsi schimbi punstele de aplicatic. Aja sint sarcinile transmise podurilor de eitre rotile Yabiuldor. Abemenea sci! pour nome de sori mobil iffe oazecare a. sarcinilor po grind, se poate determina secjnnea ind are loo momenta! asim: aloaen aot, Pes ah 108 pozitie @ sarcinilor, secfiunea, unde are loo momentul maxim si valoarea {Ini se schimbs. Result of pentra sareini mobile momentul incovoielor maxim este o mirime variabili, care poate avea un maxim, ciruia ise di numele de moment’ masim macimorum. Se va determina aoest moment ‘pentrn convoiul format din forfele F, gi #, din figura 4.37, eare repreaints sarcinile pe osii ale odruciorului unei macarale. Se presupune J, > Fe, Dac distonta dintre oele dows sarcini este a, se determina posifia’resul. tantei R= F, + I seriind momente fata de punetal de aplicafieal forjel F, Fram (Pj +F,) 050 ‘Sa prosupunem ei momentul maxim areloe in dreptul'forfei F, si sk notiim eu 2» distanfa dintre rezultanta Zs! mijfoonl grizii. Se poate sorie tae =¥1[ 5 o- a} Reactiunea V; se aflé din ecusfia de momente fafii de reazemul din azeapta 2) =o 2a, rr ba (S Vi=(h +) a Se inloouieste in expresia ui Mae = waaay tt} le ae Cind convoiul se deplascaz% in lungul 7 To ] darei, singura variabiliin expreaia Tai Mage este @, Spre a afla momentul maxim maxi ‘morum, se derivea:% Mugs in raport on @ gi se anuleazs derivate Bip 497 Ma" Ti+ Pe En 20 —9ft ate] 4a 41s? a al) Rah te]ee > Rezolvind acoastis eouafie, result Pee "R+R 2 107respeotiv a= op. 4) Prin urmare, momentul maim mazimorum are loo pentru posifia con ‘coiudui tn care mijlooul grineié tmparte én parti ogale distanta dintre recul- tanta convoiului gi forja in dreptul edreia are loo momentul mavim mazi- ‘morum. Tnlocuind valoarea gisitt pentra o in expresia lui Mgr; 86 afl mo- meninl maxim maximorum Ewa, _ ; (4.5) Se demonstreasis ci pontra un conyoi format dintr-un numir oaresare de forte cnonsideratille de mai sus rimin aceleagi, relafia (4.5) modifi- cindu-se corespunzitor. PROBLEMA 4448, Si se afle momenta) maxim maximerum al unot convot de dows sarin egale, doe pirtate en distanta &- ‘hn seat eu, nomentul main maximoru poate aves oe in dreptut une din saci — ‘cizare dn ele ~dned ete stitial Pelahia do posi stbiita, Ca urmart, dstanja © i figure 437" ene em a. Mowwental maxim maximorum este dat de (45) ( RESATIL DIFERENTIALE INTRE EFORTURI LA BARE CURBE PLANE, Sarcinile apligate asupra barclor ourbe sint de acsleasi feturi ca cle de la barele drepto sareini concentrate, sarcini disteibuite, cupluri. Pentru stabilirea unor relafii diferenfiale analoge eclor do 1a barele dropte, se consider’ elemental infinitezimal din figura 4.38, realizat prin sesfionarea Darel curbe in A si B. Pentru echilibra, in calo doui seafiuni s-an introdus maximile 7, 7, Min A, rospestiv W-+aN, 2+ a7, f+ dif in B. “Asupra barei se apliod 0 sarcina uniform disiribuita p, tn directo ‘radial, care poste i inlocultd prin forfa. conoentrati pas, agezat in mijlocal Tungimit aroului ds. Sub efeotul forfalor din figurd, elementul de barb esto fm eohilibra. 108 Se seriu cele trei eountii de echilibra: proiecfii de direofiile forjelor WN, T si momento faS de punctul B N4—(W + aN) cos dp + (7 + AZ) sin dy + par sn St mo ae a © —(L + AP) os dg — (W + GW) sin de — pas cos 2 = 0 ~ (Ul + aM) + Brain dy — NrC1 — 008 dp) — p der sin Desfiicind parantezele gitintnd seama = cisin de = de gicosdp = 1, ecuatiile de oes mai sus devin apt gy =a + EGE ade + par8?—0 “ = at Wagar ay— pe $ ~ aM + Bray — pras 2 . Lnfinifii mioi de ordinul al doilea sint neglijabili, coea co reduce sis- temul de eouafii 1a av + ag — aL — ¥ dg — pas =0 — dit + Drdg =o. 1d, se obfine (4.6) as Se observ o& fnlocuind ds prin de gi fSeind 7 == 00 (bar dreaptt) se ajunge la relafille ounosoute pentmn barele drepte ar am at __»; Mon ae?) ae 7. DIAGRAME DE EFORTURI 18 BARE CURBE O seofiune oarecare in bara curb’ poate fi determinati fie prin sronl de curb O8 = s, fie prin unghiul » pe care normala il face cu o linie de eps (ig 430) ind bara este un aro de coro en mai convensbilé variablls este un 109Eforturile W, 7, M au detiniti similare ou oole de ln bara, dreapti, ou observafia od axele pe care se proieoteans forfelosint tangenta St si normala Sn Ia curb, in seopiunes data. Prin urmare, 86 pot defini astfol Forja aziald’inte-o seohiuno oarecare este suma forfelor ditt stings seofiunii proiectate pe tangent’ — pozitiva cind are sensul sigetii S¢ din figura 4.39 — sau suma proiechilor forfelor din dreapta seofiunii eu semn sohimbat. Forfa tdictoare esto suma proteo- {illor forfelor din stinga seofiunii pe hormala — pozitivs cind are senstl normalei S—saui a eslor din dreap- ta ou semn schimbat. Momoniul incovoietor tnta-o seo- ‘inne este suma momentelor forfelor i Fig. 4.39 din stings seston (iaustyenplus taf de sectane—positiycind rtegta insenstf acer de ceacrnio — tana clr din deenpia ou seman scionoee Fig. 440 310 Conventiile de semne se infeleg, conform celor stabilite anterior, pentru faja din dreapta a sectiunii. Ta bara in forma de sfert de cere din figura 4.40, Snolireaté cu osingurk for{’ in eapatul liber, eforturile fn Seofiunea curenti sint N= Poos 93 —P sing; M = PReos 9. Formulele _stabilite sea de variafie a rN, 7, At gi in jpaza lor se construiese dia- gramole de eforturi. Se, sori valor tn extremitiji ale. mirimilor respective, gtiind oi in 0 ‘unghinl este @ = 0, iar in Bate oat =P) N,=0 0; 2o-P My= PR; M,=0. ‘De-a lungul aroulai de coro, maximile N, 7, Iva iazk dup’ legea’ de varia fie a Tul sin 2 sau 003 9. Dingramele sint construite in figura 4.40, mdsurfnd én orive soctiune pe N, 7, M pe ‘Ereopia rasei care trece prin ‘ontrul arculus gi pisteind, conventiile de semne cunos. Z cute pentru agezarca mérimilor respective, pozitive si negative, fast de are, lu ex Tinie de reper. PROBLUME 4.14, Si seconstriaset dagramele NT, Ba Dara semicrelarh di figura 4.43, reasteatt ‘mo insarats nD et foro P82? ‘ete 7 Hm 2P; Vm Pi My=2 PR unInto settane oarecare Sl onghle g expresle marimilr N, 7, A stot N= PQsa¢— e089) Tom PQ cos +sing) Me PR(~1 42 sing— cong. ‘Valorie tm origloea 0, in mifloeal D al bard gf to eapltal 2, repectiy pentre §— Zga samt Ma-P; | Mow 2P; Nem P T= 2P; p= P; Tye -2P ° Pe asa ecuafilor do variate stabil, se dotermn unghiurle ta care nmsimile N, T, ‘Mou maine ase aot se constrne Gages do eines ira SA. init a se tmantencvaoteare are un paste fete a = 25°98 ailo mide decent So se aonlesd. My —2PR; Mp= PR; M, 8. DIAGRAME DE EFORTURI 1A BANE COTTE IN SPaTIU Dingramele do eforturi se constraiese, pentra bare catite in spatiu, Iuind pe ficcare interval un sistem de axo restangulaze a, y, 2, dup’ regulle counogonte. ‘in fig. 4.42 s-au redat diagramele ¥, M,, If, pentru o bark inoastratit Ja un capat, format din trei porfiunl, do Tangitai @, b, ¢, paralele ou cele ‘rei axe rectangulare, Inctireat’ cu douis forfe tn capital liber. mg 42 in qxampll lo, cingramele 7M, go comaruee deta do wer Pentru diagrama 3, {analog si disgraina Z) so va avea.in vedere of, in ‘general, fortal are dout componente, cum sa ardtat in fig. 1.5. ua caPrToLut 5 INCOVOIERE 2. DEFINE Solisitarea la inoovotere se intineste in diferte varianto, ati datoriti porifii vestoralai moment inoovoietor fajis de axele principale de inerfie, Bt fl prezenfel simultane a altor efortari. Din avert moti, studiul Incovo™ {eri va oanoagte, in onda acest eapitel,urmstoarele tape: "" fnoovolerea puck (oind forja taietoare este null); = ineovoieres ea fort’ tiletonre (ineovoiere simpla); — invovoierea oblicg = fnoovoieres on forks axial; = inoovoieres ‘barelor cure. soma bate Tor Ht etuanto deforma berelor depts solstate Ia meovoiete. 2, BRORTUNI UNITARE La INCOVOTEREA PURA In capitolul anterior s-am examinat uncle cazuri de bare solicitate La incovoiere pur, deci avind momental incovoietor constant in lungul lor, inr forfa ttietoare nula. fn seofiunes unei astfel de bare exist numai efor ‘tri unitaro normale. Pentru rezolvarea problemei, ge fac mncle ipateze : 1, Bara are un plan de simetrie — planul vertical 2y, care este gi plannl forfelor ; ca urmare, axa y, fig. 5.1, este axi de simetrie a seofiunii, deci ax prinofpals de inerfie. 2. Axa barei nedeformate, 2, este linie dreapti. : us48, Inslyimea seotinti bare, hy estorelativ miod in raport on Iungimea 4, Materialul ascultd de legea Ini Hooke. 5. Se foloseyte ipoteaa Iai Bernoulli, Seconsidori un element delungimeds din bata soliitatl la moovoiere pur (lig. 54). Fig. 5 ‘Veotofal moment incovoietor 2, perpendicular pe planul forjelor, este aplioat pe axa principal. Ox. Kungimea de a clementulai este dolimitats de linile AB, OD, per- pendiculare pe axa longitudinal a barel, ele reprezentind dowd secftunt normale ale bare. Hxperionta araté of, in urma apliosril momentalt Af, bara se deformeads, Inind forma din figura 5.1, «Se constata ob axa bare! RS, care era inte dreaptd, ia forma nel ourbe, iar eoafiunile A.B gi OD réimin tot plane, ined normale peaca defor- smaitia barei. Aceasta, sean’ ¢& esteaplicabili ipoteza Ini Bernoulli, © verifioare experimental. a ‘poteze, 1a exteriorul bare, se face desenind o refen de patrajele oa in “7 yy Tigura, 5.2, a. fn arma -apliotil ‘momentulti, figura 8.2, 0, linlle longitudinale se eurboazk po cind cele transversale, reprezontind sco- flunile plane, rimin tot drepte. Dreptele ’B' gi O'D' din fi gura 5.1, ¢ sint congurente intrun ‘punct, care este centrul de curburt al arcelor A’C", RS, m’n’ si BD". Se ns, de ascmonen in wo deforma}ic ‘ob sozmenicle BD, mn so lungese, po ind AC se tourteaas. Linia 2S, chre uneste eentrele de greutate ale tatiror seotiunilor, mumita fibra medie a barel, rimine do tungime ft 4 neschimbaté. Arcul de curbi RS, de lungime infinit mic& (tig. 5.1, ¢), este un are de cere, iat lungimen sa (egal cu BS din fig. 5.1, a) cate az = pdg ay unde p este raza de eurburit a fibret medit deformate, Se considert, o fibrd reprezentats printy-o linie mn paraleli eu axa barei, sitnati Ia disianfa y de fibra medie. In uma deformari, {bra mn se langeste, devenind arcu! m’n’, de lungime e+) ae. Tnifial, tbro mn a avut Inngimea do. Cropteren Iungimilfbret ato diferen{a dintre cele douk valori de mai sus = A(mn) = Adz = ( +4) de — ede = yds. Tangirea specitick a acestei fibre este raportul a Ade yde oy . age (6.2) ‘Unghiul dp misoaré rotirea color dows seofiuni, deplirtate ou dz una de alta, Relafia (6.1) se poate serie (6.3) unde raportut {© seprecints unghinl on care se votes, una fof de alta, dow seofiuni depirtato ou unitatea. do lungime si poartd, mumele de rolire specified, notindu-se ou o. Telafia (5:2) devine : GA) = é Ba, araté i pe seotiunelungirea epe- ified variasd Liniar (conseoinfa, ipo- ( = tezei Ini Bernoulli). In figura 5.3 sa Hieut o reprezentare grafiod a varia- fiel Iungirii specifice e pe seofiune, ‘Tinind seams do curba earacteristicd y 8 materialulut Fig. 53 Ke) inloouind pe ¢ en valoarea (5.4), exalt Ste) = floy). 15__ Po sestiune, eforturile unitare variacdé dup curba caracteristied a mate- riahulai. fn coz! materialelor eare ascult& de legea lui Hooke, de oare ne ecupim in prezont, o= Be, astfel oi se gliseste legen de variagie a afortulué unitar pe seopiune aay Be, oa ‘Biortal unitar variast linia po seotiune on infigura 5.3. La bara din figura, 5.1, fibrelo longitudinale inferioare se lungese, iar elo superioare se scurteazi. Datorité efectulut do contractie transversal, fn sectitune, lature su peri= oarégolungeste, iar cea infe- rloard, se seurteazi, earbin- du-se ca in figura 5.1, d. ‘Pentru a se aflalegdtu- ‘ra dinire marimon eforburi- Tor-unitare gi momeniul énco- voietor, se soriu, In secfin- 4 hea considerati, ecuafiile ai de echivalents din mecani- 8. Biorturile unitare ¢ (dig. 5.4) produe in seoti- une eforturi elementare ‘9-44, paralelo. Fiind vorba de férfe paralcle, se pot ie. 84 serie trei ecuafii: proiecfii - pe axa @ gi momento faf do axsley sie. latructt mu exist forjt axial, iar momental moovoletorento irijat de-a lungul axei z, ecuafilile de echivalen}s sint ae ‘aA Bea [od =0; 2M.={ yada; Bayaf oradno. Sefnlocuieste «ou expresia (5.5), na oh tnts-o sont do ean lganiete « on expresia (8.5), fintnd seama ob intro seefinne dats (,Bevad=Bof yad—o 5 Bay? dA. = Bof yaseu {, Bowdd = Bol yedd =o. 6 Din aceste relafii, finind seama of (sada af veal =I renults [ens oa) Bal, = M cay I=. a) Relat (6.0) arati oh ana Os trece prin central do groutte, intrust omental static taja de ea ente nol. Ba poarts numele de azd neuird a ‘seofiunii. Conform relatiei (5.5), oforturile unitare sint mule in ana nowird, ‘rope tiniar ou distanfa Ta aoa neutrd gi vint mazime én fibres extreme ale seofiunii (ande distanfa y, afi do axa noutra, este maxima), Intrucit in breraisele probleme! 5-2 considerat ob axa verticals Oy esto axiide sime- Hib, results Sh axele Os Oy sint axo prinefpale, coca ce are drept conse ae re ae re cata (it) bo sezato expreaiaprodomlst Bo 9 faigouijee tn formula _ : iL ed ‘Formula (5.9), numit& formula tui Navier, di valoares efortului unitar «in opiee pinot al seofiunil, Singurs, variabilé in formulé este y. Aparitin, Ini Zs, arabs ed momentole de inerfie sint mirimi care intré in caloatul de rozistenti la incovoiere. ‘Tn ealeulele de rezisten{ intereseazs in special valoarea cea mai mare fa cfortului tnitar, aceca eate so produce in fibrele extreme, Din formula Tui Navier remit oa Ma, (620) W a) Yass este un element geometric al seefiunti gi so mumegte modul de resistenfa Ta Gncovoiere, In calculele cate urmeat, 56 va renunfa la indicele 1Ui opess_- iar uneori se renunfi si 1a indicole lui W,. Ca toate formulele de rezistent’, | Aveasta poate ff serisi sub una din urmitoazele forme: Pormuli: de dimensionare aa) Formuts de verificare at ou aso (a3) Bormuté de calout at momentulus capabit May = Wars (634) NSIONARDA BARELOR SOD1GITAT® LA INCOvOIZEE, PoRMA orrimi A sueTiUNsL MeDULOL De REZTSVENTA Pentra dimensfonarea unei bare solicitate la incovoiere se parcurg urmitoarele otapo : 1) Se construieste diagrama momentelor incovoietoare, determinind yaloarea momentului maxim, la caro se dimensioneazs bara. Desigur, daok bara are secjiune variabilé, so va outa momentul din’ sectiunes periouloasé, Aga, de exemplu, pentru bara din figura 5.5, momentul va fi ‘calculat atit pentru secfiunea I elt gi pentru seofitnea TZ, intrucit, dup’ co se va face dimensionarea pentru niomentul maxim (seetiunen IZ) va trebui verifioat’ gi sectiunea Z. 8) Se alege rezistenta admisibili la incovoiere, dupt criteriile ardtate fn eapitolul 1, 1) Se aplica formula do dimensionare (6.12), din earo rezulti: modubul de rezisten{& necesar, mAsurat tn em?. Gisicea valorit numerice lui W un rezolvi ins& problema. Trebule aless% forma, secfiunii gt gisite dimen- stunile ei, respectiv trebuie eliutats forma optims a sectiuni. Dac s = jn <7 T id Ayn. —|_ be 4 AL Pe. 85 Pe 88 consider figura 5.6, dintre cele dow secfiuni en arii egale, seotinnea {in formé de I este mai avantajoass docit cea dreptunghiulars, deoarece este capabiliia prelua un moment ineovoictor mai mare. Acestlucra tezulté 8 Ain ap oo bun pr eopme e pe naeopie e dept ot Pane Paci extremes unde © fina, barle solictate 1a incovolere sint da preferat fo eT eri ants dt aa Sepia do aa nets merci Ta Un sotune inace : Fee modal do rrteifS WV, pentm tera tome nro tet Droptungh bra extreme yous ~ Bont ca me ow, 635) fee 2 Siang cveward, Distanja Abra extreme 0 game = AP dat =a na w= at a0) 3 Seofiune inelarti cu alamotral interior d si diametral exterior D (fig. 5.2): Ds wa 6.11) Spre ¢ se putea dimensions o astfel de sestiune,trobuie sh 30 dea gi ‘un saportintte d UD, sai 8 cunoase unul dint dlamotre. ertra profile iaminate, valonle modulelor de rezisten(d sint Gato in table, Candtlnd valour Oat de fori ‘de imnstonare, be poate loge profil cal mai spropiat care- corespunde. le8S Parunea de Temn ou modutal do renistenfa magim. So pune problema ca dintrn bugtean rotund 3h se exeouto o grinds do secyiane dzeptan- {hiulard eu col'mat mare inodul do reriseng posibl (Og. 8.8). So serie Exprecia lat 17s teorema 1ul Pitagora: 4 i = @ = const, - Variabilele sint }, hy We. Se deriveazii W, in raport cn una din varia bile, de exempli 6, sf s¢ amuleac’ derivateReportal Th ae afta diferofind csalattsrelaio 2b ab + 2h ab a ee J 4 W 7 ga Fig. si se inlocuieste tn oxpresia tui “Ve, a » a b= WB. 7 2. In practicd se ia de obicei bass, (628) Obscreajia 1. fn expresia modululut de rezistentis W. intr atit monion- tul de inerfie Z, oit si distanta Yass. Pentra s obfine valori mari ale lui igurile trebuie s& aib& momoate de inerfio mari, dar sma aibs fibrele extrome depirtate prea mult. Dack se compara cele dou seofiani din figara 6.9, se observ cd seofiunea din figura 5.8, aro un moment de inerfio ceva mai mare dectt eea din figura.3.9, a, datorits plusulu do supraisfi hayuratd. In schimb, figura 5.9, b are De Yane mult Tai mare, e200 00 face ca modulul si de rezistentS si fie inferior celui din figure 5.9, a. fn consecintl, ariilo hagurate sing dezavantajoase, contribuind 1a ‘micgorarea eapacitifii de rezisten& a bare Obscroatia 2. Sa viaut anteior o&, pentru a calouls momentul do inerfio al unei sectiuni compuse faj8’ deo axi dati, ge calouleaz® momentul de inerfie al flecérai eloment component sis face adunarea momentelor de inerjie, Trobuie si fim atanjio& modulelo do rezistonts W mu pot fi adunate, oi trebuie ealeulat momentul de inerfioal ansamblulat 9 aplioatd formula (6.12). Este posibilk adunarea modulelor do rezistent& WW numai in cazul particular clnd axa neutré troce prin oentrul de greutate al fieckrui element component 9i toate clementole au acclagi. yeu, In consecin}s, nu so pot aduna modulele de rezisten{a W., pentra cele douk 120, agrincl suprapuse din figara 5.10, a, dar so pot adina pentra profilele I Sjorato alaturat, din figura S10, 8. Obsereotia 3. Sectinnle la caro axa neutré este axt de simetric sint csle mal potrvite pentru materialele cate se comporté identi Ia inbindero ot Fig. 59 Fig. 630 i compresiune : Ia astfel de secfiunt, eforturile unitare din fibrele extreme nse sint egale on ocle din fibrele extreme comprimate. La, materiale caro rozistt diforit la intindere fat do eompresiune, astfel de sesfiuni nu mai sint economice, deoareee, atmnel cind In una din fibre se atinge reristenfa, admisibld,’tn oealalté efortul unttar este ‘mult superior sou inforior rexistenjel admnsibile. Ca urmare, pentru astfel de matorialo so folosese secfiunt la care axa neutré (ce ttece prin eenirul de grettate) nu este axii de simetrie, ‘Aga, de exempla, pentru bara de fon- 4 so prefers seofiuni in forma de ‘P (ig. 5:11) sau do, ou tipi neegale. 5 Intrucit ia font reristenfsle admisi- ¢) Yyile staw in raportul 2,5, sectiunea — 7—~ din figura 6.11 va fi astiel alestuita int La agezaren grinzii se va aves in ¢ ner vedere ca fibrele cele mai depSrtate ul de axa noutr’s sk fio cele comprimate. . Eforturile unitare in fibrele extreme ale nei astfel de grinsi sint fea Sem 2,8. 6.19) eM ue (6.20) L 5 me | ¢emazPROBLEME ‘5. Si we dimensioneze o grt de of, dn profi, slit de un moment incovoleter A= 5060 aN ack ia op = 800 bes Peomate 62) a Woe = A = OOP saem ‘Tabeulanent 6 (dupe STAS 56571) art treble sles un peut 124, cre axe Wey = = a4 emt, Dact profi din tabel area mat ml de cel ealeiat, Weta si'se verifies Spek fora ata efetiy tn grind 12. 0 grindd de lea, de stctinne 16 x 24em, cu og = 100 daNiem, poate ft ayeatl sn doa snc cn gre 835 esau 3.124 e Ser nometileIncovtne pe as le Pent Sports ganda le ood Poa a A 4 nS ot. = 4 s oo 1 y 1y a 6 vg. '2 ‘ape formula (10, natnd ene Goo ast ea conor teh: Wan EI So6 nt cams fo ono eg Muy.g™ 188 000 daN- om, 102 400 daN- em. ‘Des ote preferable gtnda of 40 yer ea in igure 612, 458. 0 geindS simplu esometh, do longine 1 2 m, este formath din dont profile 20, sgoets altura, eat ineaventa coo sarc unr repaint, Se tre ase caleueneValoa- ‘cz ourelllulfoem repariate pe eae o posts suports grinds, Cgcd cy = 1200 daNjen?. Decl (rnd a telat duo fora eoncentzata tines care este valoares 7 ‘Conform STAS S671 (lbelul arext 7) 122 Momento capabil al guna este Marg m Wye 982+ 1 500 = 578 000 daN- em, Ince manent’ sarin sniforenrepaiatd eset rlaia ase Bs cate eat ran 114.6 aantom, Snteaga sre apleats gpa ete Pa p= 1146-200= 29900 dan, 1a © sarent concentrate obtine Meg 2 Aimee 4°87 000 0 gan Ines * ee om In consent anal acini afr repartzte, grind sport o fckresre totals bth ‘nde ene sarc eoneestate since coer Se grit de Teme forma woe umatst de busean, avin do 50 em, ete aged ‘extn figia 313 rope tem te ‘tcl Yertate crea en ment cove Kormasie af = 600 dann Se cuss A forte yitae asim al nm care a= ‘rodoe. a "a neuted find and de sitet, so rogue i ele does fre extome fort as fists cae teen cote ian DMomentat de iene at semieecut ff z Seer foi cone nts fa ct eto IS Grol 3 iy 7 o= 00068 = 07068-20¢= 5 08cm is. 833 a 15 — 6.97 = By Z a= $a teat sisem 851-8100 sass 3508 enya — En OO og sagen Dintro cele dout corto! uniter, tm eazu Jemeulus care se comport reaty Ia ft fate dec gs compresune va inerec cel mal mate in valoee ablit, ale cman 1238, DUALITATEA EFORTURILOR UNITARE TANGENTIALE ‘Se consider’ un clement de volum paralelipipedic, ca in figura 5.14, 4, solicitat prin eforturi unitare normale si tangenfiale paralele ca axele @, 4h pe cole patra feje avind ca normale axole «, y. O astfl de stare de solieitare, care poate fi reprozentatS printr-o figurl plan’, ca in figua % o VA = % % . eek HCE cae i ie fey a ly oy My ig. 514 oy re Sts emt pul oa len te fet aut, ioe wars serine pune ite ae gue, at periae, Mirae cis paralele, iar al doilea directia normalei Ia planul pe care ele sint aplicate. ee atest catiemee ese nas ies ence ha gus 4 By trata it pints 9s fle Sah OS es Se orn eS sae unpre slene SS oe wnt tru dintre ele trecind prin acel punct), rezulta aes on Bye dye 1-2 — 24,,0d0-1- SY = 0, 2 2 de nde se obfine See (21) Aceast& zelagie exprimi una din teoremele fundamentale ale teoriei clastioitapi, numité dualitaten san paritatea eforturilor wnitare tangontiale. Ba se poate enunfa astiel : daod po wn plan din interiorul unui corp exist ‘un efort anitar tangenfial, alunci pe isn plan perpendicular pe el exist ‘acelagi efort unitar tangonfial, ambele fiind simetric orientate fafa de muchia comund a planclor pi perpendioulare pe ea. 12 7 4. RPONTURL USITARK NORMALE $I TANGENTIALE IN BARA SOLIGITATA LA INCOVOIBRE STUPLA ABILIREA PORMULEI LUISURAYSEI ‘Sub numele de tnoovoiere simpli se infelege solicitarea cea mai uzualiir produss de existenja sitaultand a momentului incovoictor si a forfei fiiotoare. Aceasta are ca urmare faptul ci intr-um punct oarecare al teofiunii (fig. 5.15) exist simultan eforé uniter o, dat de formula (5.9), gi efort unitar 7,9 oval expresie urmeazi sh se y Mabilease. = ‘Considerind un element de volum pa- ralelipipedic dintr-o bark (fig. 5.16), avind fafa abed in, planul seofiunit transversale, iat fata abef intr-un plan orizontal, paralel z oa a0, el este supus pe aceste fefe unor eforturl unitare tangenfiale egale, in baza princi ualitéyii. Aga cum sa artat in figura 18, sub efectul acestor eforturi 7 unitare apar doformafii de Iunecare, iar paralelipipedull devine oblic. Acest Inera o Are drept consecin(& c& seofiunile plane, normale pe axa barei (fig. 5.17.0), in urma deformafiei, nu’ mai rimin plane, ci se deplaneasd, ca tn figura 5.17, D. Aeasti deplanare este mai aecentuats in apropierea pla- fnulii neutzu al barel, unde, cum se va vedea mai departe, eforbarile ‘initare tangenfiale au valori maxime, 1 este mai mic tn apropierea fibre= Tor extreme. | 0 st minim spre ‘exterior. In exprimares Int « fo 38 oonsidarat of linn Nz este axa newt fe sefinnii pouiia ci va ‘i deterninati in celo ce urmeaai. Tntrucit im seofiame nu exist forts axial, so sorie of suma tutaror fortelar normale elementare o-d4 este nalk Baal ( eo ae ry do unde remit (5.52) Vea ay Stecuaen ste integale A ponia axel neue, detenintl de otsia de momente fat axa sara ch sind monontelor matzo tnd canestase opeaskaonotin Movoioae 4 maf yoo Ultima integral’ poate fi transformati gi rezolvati astfel It ttle), ty Intructt ultima integral este, conform relajiei (6.52), nul, rdmine Expresia objinutd este momentul static al scofiunii, in raport on axa Wa, egal ou aria inmulfiti cn ordonata yo a centralul de greutate. La sindul su, yo= — 6 aga ch ad = gerd Ae Nees Inlocuind valoares obfinut& in expresia momentului, se afli EAdg_ Mt Bhd Ao= Lf ap de ae Introducind ultima valoare in formula (5.51), se obgine (6.53) In aveasta relatie, singura necunoscuti esteraza r, care se va-determina oa ajutoral integralei (6.52). Distanja e rezultS din o=k- (6.54) in fibrele extreme ale seofinnii, lay = 4 giy = —d,, oforturile unitare au valorile i As th de By si cle corespund valorilor extreme ale hiperbolei din figura 5.51. ‘in concluzie, eforturile unilare variazd po seofiune dupiéo lege hiperbolied, salorilo extrome fitnd date de formulele (5.55). in mod obignuit, in seofiunea barei curbe exist atit moment ineovo- itor olt st for} axials. Bforbul unitar se obtine prin suprapanerea efec- telor. Inte-nn punt oarecare al seofiuni, efortul unitar are valoareaiar in fibrole extreme Se infelege of, in aceste for- | mule, daok forfa ‘axial’ este do compresiune, ea se i en semnul minus. De asemenea, dack mo- mentul ineovoietor are sens contrar colui aritat in fignra 5.51, se consi- deri negativ. Posifia azei neulre se sta- Dileste prin efectuares integralet (5.52). Se va trata un exemplu simplu, cel “al seofiunit dreptunghiulare, Aria unui element de supraiata din figura 5.52 este aA = bay. Se face o schimbare de variabile, introducind pe » in locu! Ini y Fig. 5.52 Inia (800) earn Vea 154 Lulnd numai primii doi termeni, se obfine & E zl ts(ze)) ‘+3(Gr Se dotermint excontricitatea ¢ ou relafia (5.54) zB ® o-r-~ 2, : 1/2 13k +3 (ae) Pentru alte forme de seofiuni, valorile razei r care d& pozifia axei neutre, sint indicate in tabelul 5.1 Este necesar a gublinia cd in caloulul marimilor r gi e trebuie Tuerat ou mare exuctitate (de obioei, ou trei rooimale), cick in eae contrar 20 obfin. ero mari sau. chier resultate absurd Se poate da gio solujie aproximativi, valabili la orice seotiune, pentru exeentrivitatea ¢'8 axel nueutre, In acest soop, in expresia stabiliti mai sus A oa a1) 0 face o noutt schimbare de variabili, notind ou y, distanfa unui element de arie In axa centrulul de greutate; cn aceasta rezult ve Roy Ae ae oe peer : Se deavolta in serie expresia de sub integral wf ( mip a ( reat ()* z si ce fan numat primi tee terment 1557 — poalia xe neatre A= ania seetontt = rare central de grentate abel 5.1 + be bain het yin 156 In efecinarea integralei, termenul al doilea, roprezentind moment: static fag de axa centrului de grentate, este mul. Tnlocuind tn expresia ui r, rezalt ‘Im aveasti relat, Ze/R® este noglijabil in raport, eu AJR, aga of x0- alti re on te (5.58) In forminla (8.58), Zp este momentul de inerfe al seafiunii fap do axe coare treoe prin centrul de greutate, paraleli ou axa nentrs, iar A este aria seofiunii. Daci la o bard curb raportul Ryk intre raza de curbur’ gi inflfimea soofiunit este mare, $0 2i0e eX bara este ou raed maro de ourburd. In ase- ‘mehes eazur, exosntricitatea o tinde eitre zero, axa neutrh se apropie de central de gréutate, iar in relatia (5.51), r se poate inlooui prin 2 gi y se poate negiija, Ia uimiter, in eomparafie ox 2 B-Aag y ap oR ‘Beuatia de momente fat de axa neutrd se sorie acum ‘Ader yt Ade Ie a ae ‘unde Z, este momentul de inerfie al sectiunli taf de axa neutrl. Se scoate expresia wal gold = de B-Ade _ MR era si tilocuind-o tn ecuatia care a pe o se observ oX se regiseste formula Ini Navier. 187‘Prin urmare, reaultt od formula bare! curbe (8.51) sau cele deduse Gin ea seaplic& mumai barelor eurazi mick de ourburd ; pentru cele ou raz mare de curburd, se vor folosi relafille de calcul ale barei drepte. Pentru bara de seejiune dreptunghiulari, avind raportul R/h — 10, {olosirea formule! de calcul de la bare drepte dio eroare de 3,2%, in minus. La un raport mai mare, croarea seade si folosizea formule! fui Navier ‘este cu tatul justifieatd. Din conta, pentru Rjh = 1, formula barei drepte 8 eforturi unitare eu 35% mai mici dectt cele reale, Relafille de caleul pentru bare curbe se vor folost Ia piesele cu raz mic de curburd, cum sint : cirligele, ochiurle, zalele de lanfuri, eapetele dee biele ete, Este evident, c& dacd se ia in considerate solicitarea compust produsi, de, dora asialt f momenta! Incovoietor, axe neutral fe mut din poxitia dati de formula (5.58). In cazul particular al cinligului (lig. 6.54), la care forfa oxcentriek este aplicaté toemaiin centrul de curburi, axa neutréa, solicit&rii compuse se deplaseaz’ chiar in central de greutate al seetiunit Za ili forfa exinli gf momentul incovoictor in secfimnen perietlonsk N=?) M=PR. ‘Bfortul unitar inti-un panet oarecare al seofiunil este go we gee, ee ye Ev Gas eee ea) ASA neutid se afb anulind expresia efortulul unitar 14—Y_ wo, e(r—y) care, recolvatt in raport ou, y Prin urmre, Ia civlig, axa nent trece prin centrul de greutate C, indiferent de forma. sectitini. PROBLEME 519. Si se veitee efortuneuniare cane 8 produc Inia bard curb do setiona dopt- ngnitiae, avind’s b= cm haa em, f= idem, solsitate de un, moment Tncovoitar U2 12 860 GaN em. Si ee compare serial en selsAst prin spicaen formule Noor ‘Biel se deenareamele diagram variate asortulor ualare ‘Spend formula ho Naver, se gosote M 1000 danjomt = aR aa 7 eer ‘Se oplod formule G55) Ane 224 dam 2000 2,708 is-0205 135 = 866 date. Reprezentind grate varialin efortubel uniter tm figura 5.52, s€ obtine Una dreapt of prin cletul aprosimatv de In basee depts! hiperbola eX dack re spied rotods de eae) featt pentru barle eure. Broan cae se cois prin eich! sprosinatiy ete 1224 —1 000 100 — 18.8% Su. Un ctlig de macara are forme din figura 5.5 seefunen fin traperaials, cu bane rotanites Forts Gate sla eis ete Pf 000 daX Dachthnesivnbe eelinit-AB (en ‘otal din igure care eo ala tn tabelal Sst Bes dems b= Z ms = btm My 8 one 4, ye ig. 859 ig. 5.54 se cere sso calouleno efrtl uniter max 4 minim eare se nage la sectune, fn setianenperh 3 ‘bot, omental iovlstr are vale and Sf Pr frei R= Reh Aplicid formule din tabsal 5.2, se obline 4 4= 96m,Dee, ase Rapa ees Om site Excentitttea axetneutre este = CN = ($6) — 1 9-4 2,666~-5.158 = 0.518 em, Cottle mivini cae its forme (56) sink Aare 2.89 em; d= hod 3847 oom = 1 000+5,666= 5 660 axXs-om; + ee 5.666 0m so at parte, contorm tau 3.1, pon centot de relate ee ] } } ae Bos aunt Seg alge ort nt cares rue te seit bere cube ate ns AE = AO Ry 140 mm, tome a eetontt AB | ‘0 GaN Diamedtad - erst ma te ale cne fu yet @ 1 ae eee TRB BaP | — fo Rona 80t0= O78 In mete ert Mem = PR 200 9 8000 Hm No P= —2000 aan, { vind = TS emia S Fig. 8.58 oe of eferturle untare cme Py 18000 Bae Res Tas 0TE a nie 2 ~ mie = 98 date © GAPITOLUL 6 DEFORMATULE BARELOR SOLICITATE LA INCOVOIERE 1. ECUAYIA DIFERENTIALA A FIBRE MEDI DEFORMATE, Stndinl deformafiilor barelor solicitate la incovoiere intereseazt attt pentru probleme care impun conditit de rigiditate ~ adie& anumite valori Rie detonator — elt s1 pentra Zozolvaren sistemelor static nedetermi- hate, cum se va, vedea ulterior. "hn acest studin se cercetensi forma pe care o ia dupd incovoiere axa ‘unei bare arepte. Aceasti linie poartd nuiele de fibrd medie deformata sau Tinie alasticd a bare ‘paca ve considers bara’ din figura 6.1, care in urma deformatiei devine curbilinte, trebuie ealenlate deplasdrile pe directin ozet Oy, mumite sage, Fig. 6a ca gi unghiurile tangented la fibra medie deformats. tn ceea ce priveste oplactile in langal axe Ox, ele sint noghjabile. inti-o seofine oarecare, 161gelo dow mivins enzo caractesieank deform Stuaiadeformafitor oasis i a aces ae =H); @ = fe) entra orice seotiune a barei. In sistemul de axe ales avem cc de (6.1) Intrucit deformatiile sint mici, a : i, a ta wm i Re tl ema ge Sale pe cat Mc * ho a cw Secfiunea curenti @, fibra medic deform: oar Spe Sec Tae me Goi 1 wo eo a+ oR Com v" unghiurite » sint eat multde ettova grade, Poot’ oes ABUIIE I ete ain' panes, Rommel lig = , se gtie cl of = a ‘otal neghiabil tof6 de unitate. Oo urmare, ee poate gine = tend e ‘dee Pe de alti parte, din relatia (6.7) reaults Din egalarea celor dow valori, se obtine a —_— 2 asl ental si eso tn te eatin ze sind moma a urmare, tebe ita mn mintus st rexiltd eouatia diferenialé wi fibrei medii deferens | | det (oa 162 atille se notes eu v sip. In aceasth relafie, Mf este funofia momentului ineovoistor. Studiul deforma so bazeash po eloctuanen acanel inogra, Se obser la bavelesolieitate ta tneovotere purd (AI — const) deformagia are loo pe wn aro doves 22 = const. (63) e xl, ‘Tinind seama do relatile (4.1) gl (4.2), derivtod de dou orf eenafia (6.2), reultt wa (at) 7 “ 6) fol (#%) ax aa (ET, respectiv, la bara’cu moment de inerfie constant de 2 atop cS ae° BL at BT Expresia BY, se numeste rigiditate la tncovoiere a bare’. 2 INTEGRAREA ANALITICN A, ECUATIEL FIBREL MEDIE DEVORMATE ee cantare cel.) mvt cere ni nant ners oc mitéi. In afara unor cazuri speciale, oi ii ener, a soar amateur iia sin 9 re ie, ae ihe ai de sah sot co (02). tert ay inhale wae monet 163nnn pt omen sep tse an mera aman oe to Sa dire oe is a aan ae ‘mentul incovoietor so antleazit, flexiune. Pe baza aeestor consid incovoietoare, plal din figura 6.2. MARK INCASTEATL HA UR CAEAT. INekReATL ov 0 sAu CoMenteAES th Cure POE GAREY ° SAREINE Se cousideré bara din figura 6.3, 1a care momentul ineovoietor in. see= fiunea © este negativ gi are expresia x Ply Pom Pus), "Bouafia diferent fibrel meat detormate esto ae at Pd= dx? EL OBI, Sago dk tae oman int sane pa 2 = sens g ogee EF l-S)sese-n EES) +more get IP. AY @ ¢ fe | fo Re, d Eouafiile finale ale sigefii gi unghiului de rotire devin : Sat6 Fig. 63 Fig. 64 (6.0) (6.7) In capiitul barel, pentru 2 on) Be : (6) ; nde forja P su exte a aplicae, ne considers base din figura Gt, unde frfe P nu este apliets i capital igen, intro ponctele 4 si B, momenta este wal, ee apc ap ns cons, Result cette 1 fbr medic der- oe fate Uden car ate aceragt fuclinaie co. tangent Jus mint es Satbea medic. Ga nota depo igus poate serie Bre Pe “Sar? oer Pe 3m, f= OB = CD + DB= t+ ate Ga a pARk INCASTRATI DA UK © (Sumeiwa UsivoRm DIST ‘tn camul barei din figura 6.5, momentul fncovoietor intr-o secfiune & este Fig. 85 Renafia fibrei medit deformate este ee os ae on Bei," 165Bo integreari de don’ ori (= = 2a 2 "3 entra determinarea conslantelor se serie ef ta orgino unghiul gi stigeata sint nule oa ae “e ie) (6.11) ° a (oh-ate* + 6ita2), (6.2) nm capatul liber al barei, unde 4 = 7, unghiul si sigeata maxima sint a ca (6:13) tae (os) «RANK SIMPLO QEZENATALA cArnTE LveABeATA cue SARELWA UNIFORM DISTHIRUITA ‘Momentul incovoietor intr-o seotiune 2 a barei din fig. 6.6 este = Ve — 222g ve 2 8 2 Se serio ecuafia diferonfial a fibrei medii deformate si se integreazi ao oes out a edi deformate si se integreazit Ze — at f ie — 08, _ Wal — at) ~ Se determing constantele, folosind douk dintre cele trei condiit de nai jos i ® oaho=05 _ "ae Prima conditio dk 0,05 ultima cor 2, aitio di valoaen coustal C, / : momma: Bytes — unr, 08 Rena eouafile de deforma ae Pp (= (6.15) az ~ 3, qo ( CE (6.16) apr, V3 Signin masinB a milocl barel (2 = 12) es (an) (628) cand sien negnsarKavinn Ox CUFBO 9H UN RATE ‘a bata din figura 6.7, momental Into seatume onrecare este wm, T= a Se sve enfin ibrel modi deformate Bie! = —M = + MeConaitia & 8.07 Reuafille deformatiilor devin # wt Ble =~ aye + a2 4b e yo + nat hs (6.19) a ay Bom — ME a mB, : pag tg es (6.20) Se determing unghiurile pe reazeme, ficind e=0, i r=11n ecw a4, Mt _e * = ger) opr 2 CS Dac 50 anuleazi ecuatia (6.19) se afl sectiunea # unde are Too si, ‘goat maxima si, inlocuind In (6.20), se gisegte mirimea sigetii, Wactnd caleulele, rezultt My 2 = 0,428 1; f = 0,064 26%. 7a 3: METODA PARAMEFRILOR INEIALI ind do-a Iungul barei momentul ineovoietor are mai multe ecuatii, metoda descrisS anterior devine dificilé. Se va. stabili o metodé universal, pontra studinl deformatiilor barei drepte, numili metoda parametrilor inifiali, in cate intervin numai dou eousiante de integrare : Yalorile ini- flake (In origine) ale sigofii si pantei. 168 ‘Se consider o bard dreaptit (fig. 6.8), la care — la inceput — nu se ‘precizeazs modnl de rezemare, inc&reata oricum, de exempla ou cupluri Eoncentrate, sarcini comeentrate, sarcini uniform distribuite ete. Se no- {ead cha, , 0 «+ distanfole de la origine la punctele unde eeuafia mo- y Fig. 88 ‘mentukui incovoietor se schimbi. Se seri ecuafiile momentelor pe inter- valele notate pe desen Ho = mie — a — m(o — a}? — P(e —d) Mg = —m(e—aP— P(e —2)—p In serierea acestor ecuatil, se observ’ c& ; — capil concentrat m a inmulfit cu (e —aP=1, ceea ce mui sehimbi valoarea ; _ = dupii sectinnea 4, unde sarcina p se termini, se considerd e& ea ar continua pind Ia eapstal bare gi se aplicd o sarcin’ egala si de sens contrar fu ea, aga ey de fapt, dela. 4 spre dreapta nu maf exist& sarcina p; wipe fiecare interval, ecuafia de momente este cea de pe intervalil precedent plus un now termen. Se procedeaz# acum la integrarea ecuafiilor, stiind e& ay’ = ut ad ag Shox accastés cease, toate binoamele din eenajia de momente so"inte- greazi sub formele 7 : : Jeet dem 2a; fear E= Bate, ceva ce duce numai lao schimbare a constantelor de integrare, ‘iectatnd cele dou soril de integrsri, rezulta : Pentra unghinri Blt, = Eltig = 0, + me — a) Bly = Cy + (a — a) + PE Eley = Oy + m(e — a) + PE Ble 0, + me — 0) + PEN 4 y Pentru sigoti Eloy = Ce + Dy Bg = Oye + Dy + mE Bg = Oyo + Dy Blog, = Oye + Dy +m Blog = Oyo + Dy + mE. Aplicind prima couafic a unghiurlor tn origine, unde unghiut are valoarea oq, rezalti BY'o, ~C,-Aplicind prima gi a'doun ecunye a we ghiurlr St tectinea 1,18 = 4, ref, ta basa condiiet de continutate }, = Op, Tot aga, in continuare, se afl Uy = Cp — Oy — Cy = Og. In mod analog prima eouafie a sigellor, aplioatd in rigine, 1a 26, d& Bo, —Dy, 170 far condifille de coutinuitate dau D, ‘ecuaijiile deformatiilor se pot sorie sub forma conoentrata BIg = Blog + ma ~ alae + wo — 05 @—@) (= 9). _ ob ong (6.22) Bley + Bl eetlos + + (6:28) In acesto relatii, semnul [~ aratti o& ecuatia deformafiei po intervatul 23 estedat& de tofi termenti care se afld in stinga acestai semn. Tn scrierea ecuafilor (6.22) sl (6.23) s0 observ oi apar eu plus tofi termenit care in Seofitimea sr dan moment incovoietor negativ, si eu minus ceilalfi. Metoda va fi dustrat’ prin eiteva exemple. a. BAKA SIMPLU REZRMATL, CU 0 PORTA CONCENTRATE, La bara din figura 6.9, ecuafiile deformafiilor sint ds (2-4) = 2g, —PL.=| + pee Ele = Bly, — PF =| + > bw (e-a)? (0 = Blo, + Ble P2-=| +P: Blo = Blo, + Bye — PT - | + PES Se vede 4 pe reavemul 7 sligeata este o, = 0. Unghiul g, se poate afla din a, doua eeuafie, soriind c& in reazemul 2, lo « > 1, sigeata este nul bb pb —Hgi—-P2 4 Pp? iP Om BIg l—PT e+ PG Biga 22 (ew, (20 Inloouind fn ecuafia ul 9 si ficind 2 = 1, reralt& Eley= PE Wat), (6.25) Rouafia sligetilor este > 2 bene ph. # a ° él Blo = 6 amDies 2> 2, eam sa tuab pe desen, se vede of aigeata maxim are toe pe intervafal 2“. Anulind ebuafia waghiaul 9 do po acest interval 2 be Pigg — PL (roy — ph. - a : ta 50 gisoste seotiunea unde sigeata este maxim F VG Inlocuind aceastis valoare in expres (6.26) po intervalul 1—8, rezult Pye — 3 oyster ‘Se obfine cea mat mare valoare n acestel sige cind sareina se aplicd in mijlocnl bare (a 5) iar unghiurile pe reazeme devin a er Bh — Bat) = 0, (27) Pe i6EI" mo Din relafia (6.27) se observ eb penta b -> 0 rezults @ B adic, oriee pozifie ar ocupa forja, P pe bari, sligeata maximé are loc pe intervalul © =4 40,0771; aceasta permite si se considere c& siigeata 977, 2 ‘maximi are ioe practic in mijiocul barei. nant ov consent {a bara on consol8 din figura 6.10, renefiunilo sine yaPhs r= P(i +4). im PEs tem PCL 4) Ecuafille deformafiilor sint (eu + = 0) 4), (@=" Bly = Bia + PL. S| v(1+ Wale Bly Bigs + PS. | — p(r48)- GoD 12 ‘Aplictnd eeuafia sige}ii in reagemul 2 (@ = 1, 9 = 0), realét al oar on Bel PEs om iy Fig. 610 Picind inlocuixi, eouatille deformatiilor devin yp. #] op He -c to 2 he e. 2 p(t a Elo = — Pa + P. 6 ‘Din prima eonatie se pot caleula unghiurile o $i 9 Bay = PSS Bay = PE (a+ 90). Din a doua ecuafie, ficind w= 1+ a, se aflis sigeata Bij, = PE +0), e RARA OU AnTIOULA TIE ‘Se consider o bari avind o articulatie intermediard, ca in figura 6.11, ineireata intraun mod oarecare, de exemplu cu un cupla pe reazemul J. Reaotiunile se determina ugor, separind bara in articulajie. Dupi aceea, se construieste diagrama de momente ineovoictoare Se observt ck momenta 173incovoietor in articulajie este nul. Se seria deformatiile, inind seama o& in origine sigeata gi unghiul sint mule Zo. © Oyu, B! Fig. 611 @ 1 at Ele = M,*o~ ui. =| — ara, ®, z TE |g 7 Beales — Hag( —~ a) Jay Particularitatea problemel consti in aceea c& in seotiunea 2 6-4 intro- dus un salt de panté ,, considerat:nogativ, arlitat pe desen ; a, — of — 9". dimen aesacu salt to afl eoiind cb po reazemul J eget cate ni la o=a-bl, Om Hye. HU Me (a+ de ve So Bla, = Fe yp 2aat @ 374 Ca urmare, eouafiile deformasiilor sint 2a — a+ 9" Rioind # =a, s0 afl sigeats in articulatio “SUI De asemenea, fiend # =a in ecuafia unghiurilor de pe intervalul 1-8, se afl oI, Hat = UBT iar prin se&derea 9.—ay se gseste of). Fedcind © = a +1 in ecuafia eom- plefi'a unghinied, tenatee = att teh ‘In expresia Iui ap se vede of ea poate fi positiva san negativi, functio de semanul diferenfei 3a~1. Ou ate cavint, saltal Ge ungbi este ca fn figura, 641 ed 2a—T>0 sau de sens contran (95> 9) ind 24-1 <0. Do abemonea se vede of, in afard de salt deunghi, in tectiunen 2 fibra medio deforma it sehimbs curbura, e&ci momental trece de la un semn la altul. GAPuiAREA PRixcteron0r suraaruxear prnorsvon 14 cALevLEL Duvohwatuvonw tein ineovorser On si Ia caloulal momentelor tncovoistoare, pentra deformatiile prin ‘neovoiere se poate aplica, cu reztitate avantajoase, priaipiul suprapuneri feotelor. Dac intr-o seotiune dati 2 a ‘une! gral, inobrent eu un sistem de forte Bi ee produce 0. shgeatt v, si daok in. aoeeagisectiane o geinal, inotreat eu un Zb alt sistem de sareinl 2yy se. produce 0 Si-| geaté ty, in caral cind lucreazs simultan | #———— mbele ssteme de sarcini, slgeata esto ig, 032 wea tte ‘Kya, dé exemplu, Ja bara din figura 5.12, deformatiile se obtin prin susumaren relafilor (0.8) cu (8-14) st (6.9) ex (6.18) Pe ptt Pe pl I" yor, ser * *~ oar, * Ger, 1154 METODA GRINZILOR cONSUGATE Se consider ecuatia difereniald a fibrei medii deformate ‘Daci bara studiats se considers incireati nu en sarcinile reale, ei en o sarein’ disteibuith, care esto tocmal diagrama de momente incovoietoare, nUIth sarvind fictiod, M=py cousfia diferenfiali so poate serie (6.30) Grinda inetreatd cu sarcina flctivis so mumegte grinda reeiprocit saw conjugaté colei Teale. Ya tindul sin, sarcina fiotiva satistace relafille eunoscute (6.31) Cu ocazin aceste’ intogriti, s-a pas si condifia ea constantele de integrare 8% fie nule, Din relafille (6.31) rezultd o& : = unghiul fibrei medii deformate a grinaii reale, intr-o sectiune oare~ ‘care, este egal ou fora tSietoare a grinsii reefproce, impartitd prin WT; ‘= sigeata, grinsii reale, intr-o seofiune oarecare, este ogal’ cu mo- ‘mentul incovoietor al grinait reciproce, impirjit prin ET. Este necosar si se procize-e gi modul de rezemare a grinzii reciproce spre a satisface eonditia impusi, roferitoare ln constantele de integrare. “Astfol la o grind’ incastrati in capitul din stinga gi libers in cel din dreapta (7. fig. 6.3), unghinl gi sigoata in origine sint nule. Aceasta cere ca grinda reciproc& ai aibS tn'scel pune} forfa taietoare gi momentul incovoietor rule. Se ajunge la, acel rerultat dae’ grinda reciprock are capit liber acolo ‘unde grinda real avea incastrare gi reciproc la capdtul opus. Pe considerafii Similate se stabileste modul de rezemare gi la alte grinzi reciproce, ajun- gind I urmadtoarele concluzii : 176 — reciprooa grinzil incastrate Ia un capt si liber’ Ia caelalalt osto © grindé la. care reazermulul Inoastrat de Ia, prima ii corespunde unul liber, fa cet ber dela prima i corespunde o ieaatrare recproca. grin sin- pln rezemate la. capote cate Toto grinds simpla resemata = 1 eapetes “2ireciproca grail on te y dona reazeme simple gi o We consolh este o grinds in care ot Feasemul soapiu din capt Til imine reason! slmplu,reare- aa i mul simplu intermediar se 7" 8 transformé in articulatie, iar Sa eapival liber devine nas e trae; analog pentru grinds ‘eu dou console. ‘Metoda grinzit reciproce are avantajul ci inlocuieste complet deter- minarea, constantelor de integrare. Tn schimb, datoriti faptului o& diagrama de momente reprezinté o sarcin destul de complex, calculul forfei thiotoare 7, gi al momentului A, este dificil. Metoda va interesa in special din punct @o vedere teoretie, pentru alte demonstrafii. Se va. face o aplicatie, Is bara simpln rezemati, vind o sarein§ concentrati, in mijloe (tig. 6.13). ‘Reaciunilo grinaii reciproce sint Fig. 6.15 2, PL Pe ae Unghint pe reazem al grinsii este egal cu reagfiunea grinzii reviproce Ampairfta prin BI, Se obfine acecasi valoare din formula (6.20). Tnty-0 seofiune oarevare, panta fibrei medii deformate este egal cu forfa idioloare a grinai reciproce tmparfité prin BI,. Ta cazul figami 6.18, Torla ‘hietoare a grinzii rectproce in seofimiea « este 00a co di ine inarenSo observ c& in mijloo, Ia » = 1/2, rezultds 9 = 0. Saigoata intr-o seetiune oarceare esto egald ou momentul éncovoietor at grineit reoiproce tmpartit prin EI,. Dup’ figura 6.13, in secfiunea 2 sc poate. serie 1 (is ees) pap mie 4 3) aera Aplicind accast& eoustie in mijloc, se obfine PP f 4851, PROBLEME 1, Si ve determine corto uniter de inoavolere care a8 produce flown eablu avid the de aire nin pe ota Ge Saetra D. apie vamarsd d= 1m, = 600m, Baya 108 dane. Ginta este foomat datum nosh mare e fre. Daed ne oeupam de un fir cre este @ stingers chine cx taba, putem st apliekm formula (5), sid ek ease fae “ne bra pea otormaté a sa este on are de cere cura p= 2 Acestexempla aati ee elet important are icovoleres pe tb asupra sot eeiutsh sian cna dim ma ae a aie teu cee etal a lngar a, at eaih Est permis 0 foo! set pote Ge eau, doaree Ia exblr fines mands Toneerealongtvdonlyfapt eae fce ex feeare fico Taree a o Dark Sade ‘pendent sola i cower. Dect ‘trle ar pie, cause floc pent bard ar {resist de mal ss, clametul faut var ico prin sea tases, fat cae a mel husderab ict uniter st pooduee roperea intra fatburiel pe tobi comectay a ‘ur ete over, toomel Contes gino, daa Mt flerbidate,peroin ohnecsre Waard ‘Treo era ear so realueas pin imblere oll inl ehnep ea ‘a proba de ff, ack lamtru fala natal de Osim, corto onlter de too ‘lar pe tab a caded fa p= 209 eaWfons.Acrate aad ex ete bio a fre ah ‘Sabir a construca eablodor. Pests efoto ular de incovolere, calult mal ts, ob augt ele ntindere precun a devant, datrt fpr cai 178 Sas ct sgita mas woe re de rn de cde f— 5m, singin ogomata Ia capete,taiceatd co surcing niforn dtsbaitap = 400 dak, Beetoents sya fel ca forte altar max fe ay 300 dane Lecter "Se tae dimensonaven a incovetare Alegind rapostul h- 15 6 se glues 5 bio _ 5-298 be a5 ems he 29 em; fem Mo 828 ss onpemt ue Sigeata maxing cate dats de Soma (647) Spt 54-900 Saar, ~ Wario as 308 = 2:14 em, a dato i seta mova fe 68, SK se dimensonsce © geindd prot I, en fn figura €.3, ded P= 500 €aN, t= 4m, ‘ga stgeata fh eapitul ther 6s f= Formula (68) a Pe _ 500-4008 ee eee ‘Bap Saaaory ~ 7H emt Se slog un post 122, are ato Fe = 2 060 om 4. 0 bard simpia rezematé la capets, netresti eu o sre uniform dlatibutd p, are 4m mioe sigeeta f= Sem, ar tn origins wnghil ete’ gy — G02. Car cate vghons Keret ‘So tolotese fremlee (0.17) 41 (E18), ere se part Gna prin ate aged etunaes a st naa mine aagauaee Bera oman a ara aanet NOSen w n sky pip side ae ene ae aIn acest cas reseunle Vt Vs gale, sat date de ecuatin de price pe veetea Wa vie arin pt Sate Ser jt Ven 2% pl pl= Sot sie BBE ES o ca vetonte, se esyt ef pant tort edit formate la mile este mu a pie pr att ert), Pg, ( _ eae tae Formule () st) stat stent, fel de tamale spre dreapta bara este smetric. $e cweey eu sents formale se apie aamel pentru 0 <= (. ‘Bisgraina morsentelo tecovetotore ra orstalt Tn fgora O14, Momentul tr miu! bre ete date form (3), To care 46 face == I. Set ek, Ma eS 5e(5) = 180 8 LMomentel Incovaotar are un maxim alge acolo undo fora tetoace 4 anulesch DMomentel tcovoletor oe amulet tn ste- anea 2, dat de Bod a ren Feta 0: en Tn acea seejone, dervata ojdst este nol, det ior oer deformaté ase un punet fe Iaflexiune Sa figura pe dese tbra male ‘etormeta, pe care ee vid. punetels de ine: shine A 3B. Fora P, determinsti tn scat pro- Dem, poste fi reaciones din rengemil Be Tools ions gril static nedsterminate cu dons, doschides Fig. esta ‘5. CALCULUL GRAFIC AL, DEFORMATUTOR DE INCOVOIERE ‘Pentru ssteme de sarin complicate sn special pentru bare cu moment de inetevaribit tustodsis analtin desrze devin grew. do apizat. Problema ve revevi or pe cae grafic ‘pein la bara eo nome de erie valid n topic Se considerdo astel Ge bar, im figura 62, [tare se conssteste clagrama de mommente Incovoltomre Tatra sxjune ‘osreeae, Unde ‘omental de nets ete fy eotafia erent ialt# fret medi formate este ‘Se observ ch tn acess eouatie Ze so scbimbi, pri ells, po dferitoe interval se bare, Dac ae iat tment de iertled& bank de exezpin el mai Mare, Ze, poate imal ‘costa de mat sus ca ch en? - =~ m, respecte — Bh B= he = oe 32) Se vede ck im acest fol esaliacfereniaé se reduce Jeeta a bares cu moment de inertie constant, fy 6 condiia eb, pe eetls intervals, tomenteletoovoltonre ste trantor- = Aosit Ineo feu Mn gure 6.28, raste tn momentetncovoltoaeredane af; = 7? 181corso ve en sete unde mana eu 1 ua agama 26 ae tor teorenel grees conjugta,sagclectne eae sit dato cgrama ce omen “atu fisctive Ae Catemarvs se imparts egraaa hie sere de smprafee lerentare, sy fy yo -sCions Ise determina aia si postin contruful Ge grettates se coastroete Fig. 615, o savratte Ox lar pogo) font cate tocrakeigcama asgetor x. Doend TA Go shlae "palo pri in as a apie ang foot ae bar eco ‘moment do inerte constant, constructineraich desis se aplied diagramed reale “abu stabite sda ennui gai. Figura se ently co rmftorele st —seara langiaor: em = acm; Sen supa de ment: 2st 6 aN ext; = ehstanta park: Hem fet i irk ‘entew momentleIcowoletore, sonra moments ete ‘Lem abd [aah-om AAceat rela est voli gpentru momento) safe fetive, dass misimie, a, HE ‘a definite de mol sue» Conform lorie! gran conugats sige inl ese sine alec ‘omental Icovattor al sure livo, topsite Bly. Ca ura, sear J ere a0 fear getie este eeare do moments altel Imparyta prin Bly SE tom, (635) 183 Pentru 2 obtineagpye tm marime nara, a8 vede cd tebole att o distant polark o Antructtceate get sint foarte mit, untortSvisble pe fgurt, se cautd sf se obfied rmavte de moi ea co neces alegerea tel Srtango Pole # 624 ‘ein Fo uemltoral exemple. mami cara linger 17100; = 100; Sara suprafeelr de moment cin 106 daN-cm; ‘pings de olen B= 37 = 108 daNem J Backs ageeistants polars 2 3 em, real ao _t0s 8 10 0” Ives, doc we impune se objink sage} mate de n= 10 ot, trebule Iunté distant pole ten Bh, _ 22-10-1000 Fn = 100-1010 = 23h om in irs 6. ARCUL DE vor Unul din rolurile arcurilor este ca, folosind clasticitates materiatului, Sh realizeze © amortizare a efectului’ socurilor. Se vor examina pentrd moment arourile de fol, lucrind in baza solicitirilor de incovoiere. Defor- mafil elastice apar aoricare din solicitiri : Intindere, compresiune, incovo- iere, risucire. Deformafiile de intindere sau compresiune an insi, pentru metale, valori foarte mici. Numai eauciueul poate servi ca amortizor, Iuerind la compresiune. in ‘cazul incovoierit insk se pot intilni deformatil lastice — sigefi — destul de mari, care pot amortina soouri puternice. ‘Gu cit deformatia este mai maro, materialul poate acumula o energie rai mare, deci poate amortiza un 960 mai puternic, -Areul de foi se bazeazi pe bara de onal rezistenj% din figum 6.34. Aceast bari, incastraté la un eapit, reprezintS de fapt jumatate din areul ardtat in figura, 6.16. Se va stu: Z dia deformafia acestel bare, -finind Ly ie seama ci are moment de inerjie vari- \, abilin mod continua. Conform figurii 5.84, momentul ineovoietor intr-o see- {lune oarecare este ig. 6.16, Mas — Plt Po=— Pa), ‘Lajimea sectiunit oarecare esteiar momentul de inerfie al acestei soctiuni 2-9) 2 Bt 7 me a : PEE rmomentul de inerfie maxim, din incastraie. 12 Tey unde 5-0 notat ou Ty Boustia fibrei medii deformate esto aM P~o) _ Pt at By Fe a Boa = P+ O, Big = + G94 06 7 Se gtie eb la bara imeastratis se obfine C, = C, = 0, deci By = Pe 2 ceca ce a& siigesta maxim’, la PP 2m, Dack bara are moment de iner}ie constant Ty, sigenta este PP ‘SEI, Reralti j= fy desi dam do egal rezistent’S, avind acceasi re Zistenfi cu cen de secfiune ‘con stant, poate aeumula ou 50% mai multi energie, deet este mai nvan- tajoasi pentrt amortizarea goca- lor, Forma de bark de egal rezistenf din figura 5.34 este, nepracticil, Aatorité faptului of Iifimea & coups spain mult, iarfisurarea foit de axe Auce Ja ruperea completi a Ini. De aceea, in practic’ se foloseste arcul traperoidal, eu mai multe fol, ca in figura 6.17. Se imparte Iijimea b, Fig. 6.7 184 doterminat& din ealeul, in o serie do fol de Lstime d, gi grosime h, Prin con- structia geometrich din figura 6.17 so determink Inngimile foilor Z,2, 3, .-., ote. Foaia preincipall, J, nu se poate face ascutit® la -visf, din cauz’ ch diel trebule executat dispozitival de aplicare a sareinti . In general, dimonsiunile },, 1 sint standardizate, pentru diferite tipuri de vehicule. a forma, areurile de foi pot fi ftir stigent& inifialk (fig. 6.17) (la vagoane, locomotive) sau en o sigeatit inijialt (a antovehicule). Se precizeazt e& arcurile de foi se tac din ofeluri speciale, de mare rezisten{’, pentru care se iau rezistenfe admisibile c, — 4.000 — 6-000 dawjem?. 1, RFBCTUL FORTEETAIRTOARE ASUPRA DEFORMATIELDE INCOVOIERE in studivl tout pin acum sa uat in considerare numal deformation produsi de momentul incovoietor. Se va examina acum caro este efectitL orfei thietoare. Forjele tictoare produc luneciri ale seotiunilor, uns, fat de alta, ceca ce dé nastere unor sgoti suplimentare. Din eauzé ef efortarile unitare tangentiale nu se repartizeaz uniform, sectiunile inffial plane se curbeazii in urmna incovoieril, cum se aratt in fig. 6.18. Blementele goctin- nilor aflate in centrole de grentate (unde efortal ‘unitar tangential este ‘maxim) rimin verticale si heed unul faf& de altul. Ca urmare, este sufl- cient a studia deplasirile centrelor de grentate ale secfiunilor pe axa y. ‘Dacd sectiunea din dreapta in figura 6.19 areo deplasare do fat de cca din stinga, forja Z, consideratd exterioar pentra elemental din desen, produce Ineral mecsnie (energia acumulat& de bard) rola 3 7 Ui - CE EEF | , 4 Aceeagi enengio se poate exprima pe baza relatiei u={Sav 1 185si ficind inlocairile AY = adds = bay-de a8 wr 1 7s = 2B vaya. Sag wn? Se egaleaz’ cele dou expresii ale energici, impirfind eu dar 2 a ao dc GA Ii Notind mirimea edimensionalé ae (6.35) se poate serie (6.36) \ Aceasta este eouatia diferentialé a deformafici datoritefortel thietoare. Doct existis saxoind distribuita, ea so dorivenzé we 7 ae” oA vy far eouatia dtorontials complet va fi ae Mk (638) dat ~~, Ga Un calcul simplu arati o& pentru dreptunghi k = 6/5, iar pentru cere 20/9. 186 {. METODA CELOR TREI NECUNOSCUIE Pentru barele cu moment de inerfie varlind in trepte, se va stabili o ‘metod& analitios de ealenl al deformapiilor do incovoere. So considers (Gig. 6.20) 0 bar solicitaté prin forfo concentrate, uniform disteibuite gi * or Mig. 6.20 cen mga nt in pt, gr sa mee gn pe, Sem i ewan apa ee a See Secu er Urea ea a Sens mies cee bee en TES BEE cn epee tne a aii ta op "> Stabila de M. Blumenfeld, de ta catedsa de Rexistenja meterialelor a Institutulul 187—on indicele punctulul respestiv: forfolo concontrate Py Prins momentele incovoiotoare Mya) My, Messy S8getil0 ta, % 31 thsi, PaBtele Gras. Sxys eventual cupluniie exterioare, ‘se consider’ portiunea de bar& intre gi k + 1 gi se ian axele de coor- donate sky (fig. 6.20, 6). Pentru a scrie momentul incovoietor intz-o sec {fiane oarecare, se sectioneaz’ bara ca in figura 6.20, d. Se observ ci fn forfole thictoare Z,, T,+ 80 includ si forfele concentrate care eventual sint aplicate in acelo secfitinl (P,; Pyy,)- Dintr-o ecuafie de momente fafi de ‘capital din dreapta al acestel porfiuni se afl forga tkietoare 7, 1, Se poste seic momental meovoietor into setae oaresar, fate ike _ Ben | waa + (Bt So seriu, pe acest interval, eouafia diferenfial’ a fibrei medii defor- mate gi integralele el succesive &e — My | Pestle Pax a ee Pear) 9 Bes Fen + Peat) 4 28 to = aye (Hite Dest 5 9, (030 as 3 Boye ee Bin = Panta) 2 Bes 4 G4 05 pee + (6.40) Se determing constantele, punindu-eo condita cala eapetele interva- Iului sigofile 8h fle a gl tay 5 © = Tatas 0,0 = ae Cu aceste condifii, se gisesc constantele Blyz( tery — 0») , Mary + 2M) ess Pastis 0; = Elan Oy esa 6 188 Din relafin (6.99), feind » — 0, rezultdi unghiul in secfiunea &, notat ‘pe desen eu @f” (Blas + 2) tas Bln 51 Iuind originea tot in &, deci ea axole ayky. Se obi Tui 9%) Hictnd permutirile ‘Tnecesare in expresia Ini 9%", tea — te, Mang + 28s Pa Mg + 2M a h Bly ABT, ae Se obsorvii po desen c& unghiurile of’ si yf sint egale, dar de sensuri contrare : unghill 9f/ se obfine rotind axa ka, spre axa ky, pin se supra- ypune cu tangenta 4; pentru unghiul gf rotitea axei «, se face departin- u-so de axa ky. Ga urmare, rezulté 9% + oi = 0. Adunind eele dous expresii_ gi gru- pind termeni in mod convenabil, rezulti reales + ile + Leta) = Catal = Uh = ha 2) be cb (Mnea + 28) Dean a (Mana + 2M) By ob Mees + 2B) Dee] ld 4B (Pesalbsatars + Palla), (6.1) unde s-a notat Dy = Illes Das = Teele (642) In camul particular al barei cn moment de inerfie constant, unde Tn=Iya = 1, telajia (6.41) devine = Scales + Palle + Tata) — tale = hes Whey 1 Myaah -+2M@aCly + lata) + Metileea) + SME (Pell + Penilte) Eek EMyaale 20a + Tee) + Mader’) +S (Polk + Petr (6.43) Belafia (6.41) sau (6.43) poartii numele de eouatia celor trei necunosonte. ‘Ba este relajin de recurenté intre marimile 2.1, % txr, dela.capetele celor dou intervale considerate. Ea se va serie de atitea ori cite perechi de intervale se pot stabili pe bari, 189PROBLEME 6. Sa se ate sigeta nla bara dn gure 62 fi daa nara ste dteteate oo pence, 2,8 Seton rea (A), nae f= = 05 mem es eh Iam a Mey Ms My= My — Pa: Min y= 0; BM em Pi Pram Dy hn eee eulth te unde Fa (4, a) pte ae (i +7) aay 2 Sis determine spi my 3m la acs cn moment de inert const cn para 6.22 Sr apict ecu (04h rut Stes ica ETH Eto ha esa oa detenioat reese, eae daa mannias ncoekotee Mo 0; My PAB: My = BNET: My ne otya tigate ‘Pind sama co ‘area ecutiel (648) 4 sistema »(5+4)- 44,273, (4) * paz °\2 Fig. 6.21 erolveres acest slater 0 soya apt ont “A Teai * TeEr cAPITOLUL 7 RASUCIRE Risucires este solicitarea predominant din arborii maginilor. De asemenca, ea esie prozent in multe pieso de masini sau construct (sasiuri de autovehicule, constructia. metalic a avioanelor ete.). -Acoastis solicitare oste produs& de forfele caro nu intiinese axa barei, respectiv nu sint paralele eu ea. Hfortul eare produce solicitaren de risucire este momentul de résucive, avind vectorul dirijat pe axa bare Studiul solicitérii de risucire este simplu pentru sectiunen eirewar’ sau inelar — de aoeea se va ineepe cu acest caz — gi mult mai eomplieat pentru alte forme de secfiuni. 2. CALCULUL MOMENTULULDE RASUCIE entra caleulul momentelor de rsucire, problemele practice se futtl rose sub clteva forme, care vor fi examinate’in cele ce urineazt. ‘Unoori, pe un arbore se gisese o serie de rofi de enrea, ea in figura 7. Dack roate’ mare este motoare gi dack S,> S,, momentul de risueirs transmis de oa este My = (8 — SR. Condifia de echilibru cere ca 2oest moment si fie egal en cel pretunt de roata mics, Ia care trebuie ca S,> B;. My = (8, — Si) B = (8 — Spy. Po toat& distanfa dintre rofile de curea, momentul de risucire este constant. . 191Daci este vorba de o tob& pentru cablu, ca i de risucire este figara 7.2, momentul M, = SR. ‘iin cazul momentelor de rsucire rimine valabili definifia general: momentul de risueire intr-o sectiune este egal en suma momentelor de Eevoire ain linge secfnnil sas celor ain dreapta sent, tuto 2. = = gi te ohm a 44 5 & 7 Fe. 7 Hg 72 ‘Un eas practic curent este acela ctnd se dau puoi difritelor masini care produc su eonsumnh energie de ln atbore, prosum gi turaple lor. ‘Pentru o maging do pulete P sf furan, cxplul la axbore este at = 95 460 2 faaN-om) (a) tn care P se 08 in KW gi n in rotimin, respectir 3 = 10 260-2 [aanv-om] a2 ind P se m&soard in OP. 2, STARBA DE FORFECARE PURA Se considers o stare plant de eforturi unitare (fig. 7.3, a), 1a care pe cele patra fefe avind ca normale axele « si y actioneazi numal eforturi nunitare tangentiale, toate ogale, eonformn principiulul dualitffii, Se zice & fheest element de volum se alld in stare de forjecare purd. Bl se deformeasi, Schimbinda-si unghiurile, xk a-si modifica lungizaile laturilor. ste inte- resaut s& se determine eforturile unitare pe o sectiune inclinatt ew unghiul « {aS de Oy. Acest luera se face seriind echilibrul elementului de volum din figura 7.3, b, si anume, proieetiile forfelor pe directille « gi 7. S-a notat cu A aria fefel CD, deci fata OC are aria A cos o, iar OD, aria A sin a. E- cuafille de echilibra sint ol. — tyrA 008 asin a — tay sin arcos = O eA + syed 008 2-608 2 — Tay Bin eosin =O. 192 sin 9x | a3) 08 29] 45% remult ‘Se observis ef pe secfiunea inclinati eu « Fig. 73 De asomenea, pe © secfiune perpendicular pe aceasta, 1a x = 180°, vemult [PN INA, ects conn sine strate gun 4.0 Reso, ae cvs der ee ae din tigura Ty, et eLorbune UBItate og Sh y= — Sa der ei ivelinate cur 4 ae ioe staren de forfecare pi 193Prncti, soliitaren de foxteonse push se ponte realiza lawn tub subj, sotctat ta sucie, en tn fig 7.8, So beet eh dotagind teleost aded ain tu se realizeash toemai starends tolitare din gure fa Dat flind grosiinea nied a peretelni,efortal unitar + ponte fi coms derat uniform distribuit, ceen ce duce la : aM, de unde 2nR-R, at, BS" (ray 3. REORTURE UNITARE 1 DEFORMATIL IN MARA DE SECTIUNE cmeutARt Rezolvarea, problemei se face ana- Tizind deformagiile produse de un mo ment de risueite. Dack se Uasenzi pe a c eh okey Pig. 78 Fis. 28 contural barei o serie de generatoate si coxouri paralele, construind o rejea de patraele curbilinit, ca In figura 7.6, in usin aplieseit uns! moment de Pisueire, se constalt! eX: — 0 seofinme plank AB rimine tot plan’, AB; patrifelole curbilinii ae d_se transfowm in romburl, moditicin- du-gi mtinai unghiurile, ceca ce arati ed ure loe o stir de forgeenze put In Uimp ce o generatonre BC (fig. 7.7) se inclind, datovitisolicitté de risucite, et unghinl yggr, S© constat of in seafiune 0 mazk oarecare OF se roteste cu unghiul g, raminind tot drenpta, deel ajungind in positia OB. In 194 de considera intreaga bar, in figura 7.8 «4 Iuab numai o Tangime Slender nual 0 pasty eras do mans stent r= er de Din considerafii de deformafii, se poate serie : arc 1" ‘unde S-a notat unghiul de rdsuoire sposified (anghiul ou care se una fafi de alta, doud sectiuni transversale distanfate ew 1 em) cay as" 6 5) Jogea a Hooke pentru Gr = Gro, “ny Fig. 78 Fy 2.9 sa objinut legea de varialie « eforturilor wnitare tangenfiale pe sectinnen Dare! de seofiune oireulak : ole aint mule an centre (lat = 0), variaed liniar ‘cu raza r gi sfnt macime Unga contural seofiunii yaar = GOR. 8) isIntrucit ser este tangent Ia contur, dect perpendiculax pe raz, s¢ admite ei In orice punct al seotiunii efortul wnitar este perpendicular ‘pe Taxi. Se obtine astfel diagrama de variatie a eforturilor unitare din figura 7.9. In bazn principinlui dualititil, se produc eforturi unitare si in seojiunea longitudinald, ea in figura 7.10. iy, 740 Big. 2a Pentru a stabili legitura dintre momental de risueire Af, si efortul unitar, se serie ed momentul de risueire este suma momentelor + d-r ale tuluror fortelor elementare fag de central 0 (fig. 7.11) M, 5 vddr { Grea = G0, Se objine Gon He i, si, imlocuind in relagia (7.7), aaa (79) in veeinttatea conturului, efortul waitar este “Rd My : 7 we (rao) unde ay esto modudul de resistenfa polar al sectiunii 196 Remuntind la indicele Iui tgqs, formula (7.10) se serie sub diforite forme, dup cum este vorba de dinensionaze saut verifieare, Bonir dimensionare (732 Pentru verificare w= at (7.33) Wor Pentru eateulud momentului de rdsucire capabit My cop= Woe? (ayy La sectiunea civeula, modulul de rezistengi polar are expresia. ‘La seetiunea inclar, modulal de rezisten{i polar esto we) _ ota D. 16D (78) Scotian inclari este mai avantajoast deeit een, cixeulart pliniy, intrucit Ia aceeagt rndirime a suprafefe’, deel cu aceeasi antic tate de material, iro modulul de rezistent polar mai mare’ si deel poate, suporta un moment de risucire mai mare. In figure 7.12 s-0 reprezentat vaviafin eforturilor unitare Tangenfinle pe o sectiune inelari. ‘Din formulele (7.7) gi (7.9) rezult (27) ig, 782 a, ep w Cu neeastt relatie se poate calenin unghiut de risucine specifies. Be de altk parte, din. relatia dg = baz 197remulté unghiul de risueire pontra o bari. de Inngime infinit mi ahae Gl, 18) ‘pe o lungime J pe eare momentul de nisueire este constant, se afl deformatia total Ae ar, Ae (rag) 4. REORTURE UNITAME 1A 45" FAFA. DE AXA MAREL. INCERCAREA Se consider elemental de volam BODE din figura 718., avind dont folo in planele seefiunilor normale, dow in plane longitudinale si dow in plane parnlele eu planul tangent 14 eilindru. I este supns sri plane de forfecare put. Conform eclor stabilite anterior, elemental de volum BCD 'E, avind patru fee inclinate ends? fafh do cele ale elementutui precedent, este solicitat pe o direofie Ia intindere, ca o— x, $1 pe ecalalt in compresiune, eu ¢ = —z (a se veden si fig. 74, a). Ca urmare, in bara solicifata In risuetre se produc, pe seofiunile inelinate, eforturt unitare de intindere, respeetiv de compresiane. Dack se taee Incerearea la risucire a unei bare, inregistrindu-se va~ vingia momentului Af, si a unghinlui Ag, se poate constrai o curb carne- teristied in coordonate I, — Ag. Cu ajntoral relatiilor stabilite mai sus, cea se poate transforma in coonlonate + — 7. S-a aritat el pentru ofel ea are forma din figura 1.20. ‘Fie eazal unei bare din matorial eare rezistiy mai pufin la. intindere Aecit In foviecare, etim ar fi fonta. Tn avest eaz, raperea se face ain eauzn efortutilor unitare de intindere « de pe fefele °C" si D'E’ gi ea apare pe o elice In 45° fats de axa barei, ea in figura 7-U. 198 ‘5. ENERGIA DE DEFORMATIE LA RASUCINEE Pounind dela 0 relic generals analogs eu (2.21) = av, U4 36 se ponte face 6 transtrmare, pent bara de refizne eixldy Haid Mer Ty Bicind inlocuirile, emits S26 ‘Pinind seama e& 5 riddaly relasa de mat sus devine MMi de (7.20) voor, oti snotra Iuagime 2k Paatra um arbore de seetiune crenlary de distetra un tesuat de mete constant pe teat Iragimes, ebergin de deformatic ounelat este (728) ( CALCULUL ARCURILOR ELICOWDALE CU SPITE STRINSH: sue lsat, fot ds aston conten de asin sin sci ts Shawmhiy I tine sa eonpretahe, Torte aplcals te etfs euros dom nga sey de eal Selo wae oorsre untae st oe ake ag uate svn apie aril; ara ae ee A ote: enw feast» ona ane 109Dac unghiul de tnclinare al elicei « este maze, in sectiunea firulni se produc : forfd axials, for{z tAietoare, moment ineovoietor si moinent de risncite. Ta arcul cu! olice de inelinare mick unghiul « este mic, ccea co face ca forja axialé $1 momentul iueovoietor si fie practic nule, ‘ment de risueire si fora tijetoare, aritate in figuin 7.16, si alba valorilo M,= PR; T= P, Gu destuli exactitate, ealeulnl aren Ini clicoidal se face finind seama muna de momental de risucize, ceea ee duce Ia urmitoatea relatio de’ dimensionare PR 16%, af. eam Rexistenfele admistbile ale ofelurilor de axcuri elite au val £000 . 6.000 daXjem? Se poate fine seama 51 de efectul forjei thietoare P, eare a fost studiat in eapitolul 5. Pe axa orizontali. AC a seojiunit din figura 7.17, efortul unitar tangential, produs de forfa taietoare P, are valoarea maxim dat de formul (5.27) Se vee pe dete ck sng punct dn sean unde otra ta saan nee Eda nena aa ese inet dale eos orl whl eae oe GPR IP _WPR(, ad MEE 1 wat aed nw (3a) ~ 3 Le _ (7.23) 200 Biectul forjei tietoare depinde deci de mitimea raportul d/3R In areurile unde acest raport este mic, efectul forfei thietoare este negli. Jubil gi se foloseste numai zelatia (7.22); din contra, eind acest ra- Port este telatiy mare, este neces Rio verificare cu relagia (7.28). Studiul complet al arealui cere determinarea sagefii, adic. a Scurtérii sau lungivii pe directia fortei P. Aceasta se face ugor esa- Jind ueral mecanie produs ile forte, Preind areul sufori o sigeaté sta- tied 7 1 D=1» 3 en energia de deformatic dati: de formula (7.21), in eare se fae sub- stitugiile M,= PR; t= 2nRn Ga Aplicind principiul eonsorviii energiei, deei egalind cele dows expresié ale ci, se obtine formula sigejii axeulat APR oo faa (724) Uneori, se calculenzt varingia siigeyii Af datoriti wnei variagii de fort AP 64-AP-Ren ag - 7.285 v aa (7.25) So observ’ ef intre sareind i deformatic exist& 0 relatie linia, fapt care usureazis calenlele gi serveste In numeroase aplicagii industriale (dina- ‘mometre).. Pentru ofelurile de arouri, se ian uzual constantele elastice zB 2-108 daNfem® gi @ 10° da jem? 2014 . PROBLEME Sus ameasiongzo wu asore Ine al unel maxi, cunoscind 50 Wh n= orci, tact 36 di raportal d= 08 Ds = 400 dato ‘ela e eicisonace 6 ’ 40% spied) _ (Doth cr CL) Da 2p om; & = 1982 em, se alog vaioeto votuajte pa aomn; @ ‘tau ta secunen arboretst umat ator, de éiametra d= 20 nm, 36 product un efrk RTS Se anginensxborelat daca deformnata total pe eceasta knstne © Formule (7.10), (7.19), st (7.18) daw p= Me, 2m 58" Gy za Trmplctad inte ele ost real abtne 0698 rat 510 000° 2-0.9008 22-81 ans em 41a Asupra un arbore de transibe de forma din tgara 7.18, Inreard ux, motor de AD eve AW, 40}, tga fad de 90 rola, fsa snorle pe interval, told y= 500 daNe fia pater transmis pe dete porjian ale erbo- seh (a 1 ic rea (1.1) po ob tet Herve 300 Myqy= 95 400 22 st s20 dan em. ates = 99460 22 12728 dam, S00 202 ‘Se dimensioueai,separt po cae tel interval, en reat a . sa- PEE ce \ar = scnen. sl xa sole: d= Tem, dug = Gem, dy = 30m, Asupra uni arbore, de Iungime, {, jacastrat In eapote, se apliek vn eupla Mp. asa cum saat figura 718. So tare sh keine reactant mane nga mst cay Ene S48 do oblate noeteminats Notind ev gh My oseentae de ‘rove In senate, eoualis de ekiionc a aetie N gta My + Aly ie o Se coastrifeste diagram de oniante cn fgura 7. aun Snitz de morse a ra 7.9. dove ele aie in ca aut de dtm pleae a eapla AS tele ou sea ng Fak de rele Me ath, Gis cn @ : la 4B sw Sy lo aloft” Te e Sa Sm. P nas st | Gib. cue : 4 COST MM ttim ~- 2 77 ig, 7a8 ‘Rezolotnd sistent de coueit (1) st @), sexstta . Mm My ba My a Ti Me Me. 203‘unghtut asin de risuice are le in sesfianea de opens a evalu Mp ane _ Mab : 88° GIy Tol fi, Deed asupre achoreol teastat ta sale bsereatte Problema poate, gbneratati, Dass supe He eo ie Raptr e isuci,s¢ ser ch nhl tot de nso, Tir cl areca aa apt ete caw coin, eeu esi seeisttia’ ai valve momentelor en reece. SU Shea de tapi proceast i er intrctt reals, eon vagina seamen Ge asmne “mal putea fl sesh s Gig Gig > tnd enti ew cea tls ma ss, : 15st se cimensioys on are eeidal co = Sem penta rd Borie dan ao eben sgl, rete spige, see determine eet ar tangent ig. 7220 ‘isl caro"be produce fn ave. Sis calculeae xine router, co ajatorul relat 7.28) alegind te ~ 5.000 dam" oe gests TE [== 50 nom stm a stata (2.28), nd 5 y= 5.000 daN fo’, se fk wen a(ieat) (5) Se ede en cans de ft efovtulunitor maxon intace resstnts admit eu o antitale 6 267 aaNem* eaPren _ 4-100-52.10 “Ga ~ s50000- 0.887 7°“ I ya nds (=e hy + f= 98 + 250-= 928 mm, 0:8 9-2 = 88 mm; hy 206 Pentea dimension 02 fologesterelatn (7.22), in eae sven con nah mare ears soi Pym Py b AP = 8000 + 2000 = 5 000 da 4 000 date, relté Se poate lua valoares rotanitt acd ao face o ytifeare a efortull sitar maxi, ex formula (7.29), obtne cnn BEE (sa gf) = SMS (15 3) ore ce este sub realstentaedmisibUd lees, datoeit faptatul cls masitdlametrl ¢,rezttat ‘Ponten ale! numdrute despre, se eplies formu (7.25) ov ap-ren ret ap ace wear “aaa 6.97 27 apie Penta determines inion, se notesk inate aula Boer 1, Inavimea tral sub sare tind 2g 22 shgents arena to sarena ink Py 4 Tndivinea mtni 2 areata, gu sateina Py + AP. 5h toa anaog probleme precedente, se poste Sie ym nd (9M = THO 4 610 340 Iya Bt fm B40 428 = SOL mm, Petra a ala pe B xe called slgeals intial sa sarenina Py, Sigil snk propor onal e sarin at fa es he rm 24 = 3A5 em Zoo ha hy fy~ S01 4315 — 502 oom, 205ie Psi Pyle dou feainnt din P. Se post serie Wt Pe ® Sap n dn aa setesgt fltnd e 28 et motes nee ate te obo nod cane o1P, Tin oe @ " 127-200 ~ 105.368. Pym 070 P x O,179~200-= 047 GaN; P,=20527 P caPITOLUL § ELEMENTE DIN TEORTA ELASTICITATIL Problema general a teoriel elasticity este do a gist starea de efor tri wnitare si deformatitinta-un corp, atmnei cind se dau: forma comput, Sorfele aplicate, conditiile pe contur si constantele clastice B, G, «Puck 4m acest fel, problema are solutie numai in anuunite eazuri particulare, care Prezinté suficiente simetrii (de ex. bare drepte ete,). Introducind in plus ipoteza lui Bernoulli, rezistenfa materialelor ai solufic aproximativi, insk suficient de exacth une! sexii de probleme. In acest-capitol so vor examina o serio de nofiuni de bazih ale teoriei ‘lasticitiji, in special clo referitoure la starea de eforturi unitaro si defor. majit fn vecinataten unui-punet. Capitolul se incheio eu studial Sis, barelor ou seeffune de formé oarecare. Nofiunile deserise vor servi in capi: {olele urmatoare, la sudinl teoriilor de rezistenf2, al pliatior plane, al tate: rilor cu pere{i grosi, ete. 3. COMPONENTHLE TENSORULUL EFORTULUL UNITAR, Se considers un punct do coordonate 2, y, «din intertorul unui corp, prin eare tree tre! axe roctangulare aye Sprea defini forfa aplicati asupra acehni punct, de exemplu groutatea 58 @ gisi dsvoile pa care clas wler 6 gfe ait inate dined sale reper ive ale lo, mumito eforturt waitere principales tn adest sop oe dene ‘Yeazii ¢ in raport cu variabila 2x gi se anuleazi derivata » Le eee aay EEN Ae hy 0 1n primal rind, se observ o& derivata caleulats este— +, deci pe direo- {ie principe corte untae tenons sb nae, Din nave eva, 2 es (83) Cum funotin tangenti, are perioada x, pe un cero Inte vor fi dou solufil, 2x, si 24, diferind intre ele ou x, reepectiv diresfille a, si a, difert ou =/2. Prin ummiare, exist dons diretit principale, perpendicalare intro Din (8.3) remnlti sin 2 J 2a. cm 608 2a = Tntoouind aceste valor’ in (8.2), rezuItS ole dou efortant unitare principale, notate 2, cs Sa Vee a + ae Se -hay aan 5 oo bee 6 FR. (84) | Truind semnal plus, result efortal uniter maxim oj, iar ex minus, cel ‘Se vor oiiuta gi maxinnele som minimele lui z. In acest scop so dari- east vin raport ou 22 a: _ oo, Bt 9 695 20-4 sey i Bag FeO Hy 8D 210 Solufin este - 1 a? = = a 8.5) i Pay gas : De aici se vede ci dircafiile 2x gi 22" sint perpendiculare, deci diroo~ fille « §i-e” fao unghiuri de 45°, Prin urnare, eforturile wnitare tangengialo Hint maine la 45° fa de dircofisle principale. Dack se inlocuiese expresiile Tai 2” in (8.2), de glseste (8.0) + Deel, cele douk eforturi unitare tangentiale maxime sint egule si de sens contrar, ceca ce confirmé dualitatea eforturilor unitare tangential. 1S RRPREZONTANEA ORAPICN A VARLUTSUL pvenTURILON UNITARE Din cele avitate in paragrafal precedent, s-u vizut o8, pe directiile principale eforturile unitare langenjiale sint’ mule, Reoipréc, dindn-se . Schema reprezentati de figura 8.4, Inseamn’ ci dixechille axelor int direotii principale, iar eforturile unitare sf 9, sint eforturi unitare principale. Se" i oe iy ig. 8a Im acest eaz, se pot folost notajjile wznale ale eforturilor unitare principale, deci se inlocuieste a, prin o §1 sy Prin op inx formulele (8.2) devin ata, 4a 2 7 3 os 2u; r= Aging, (8.7 Bas Fain 7) Se poate elimina wnghil 2 intr cle dona rai oe te 7 88) oe) ae) an auBeuafia reprezinth cere tad Moke pentru starea plana de efortui ‘unitare, EL ave central pe axa Oo, Ia diatanga OD =-% 2, si raza R= + Aga. cum s-a zopresentat in figura 8.5, Bforturile unitare pe o seetiune a inclinat& cu unghiul « faja de Oy se afla ducind raza DB, care face lunghiul 22 eu axa c, si misurind co- ordonatele punctului B Om ema; CB= sty. © sootiune. perpendioslar’, po cea reprezentala ‘de punetul B te fis ducind Giametrul BDI" ci care emultépuncial Ca ji pentru cet cal din Hgura 2.26, se poste demon. stra ef summa efortarlor wnitare hor male pe dowt seotiuni perpendionlare tste constants, adiea expresio, Ge tey= +0 este wn invariant, iar forturile unitate tangenfile pe cete doui seotiani Derpendiculare sxtisfas prineipial dualitafi Se poate resolva si problema invers8, ca ajutoral eerenlai lui Moir ceunoseiid efortarile unitere. cy cy) tay De dowd direct perpendioulare, fa in figura 8.5, si-soafle eforzarle thitare principale st diveoile-prinot Dale. Se construieste eeroul lui Mob, agesind pe desen punctele Blom Tra) 9 Biloy ny) gi ducind drespta PB" care represinta ciametral &. Constraia Gerba}, se pot masura eforturile xnitare oy cy Drectn ‘Stimghial 2a, Se tie of » este unghial une dict principale ot aia Oy. Pig. 85 eCAMURI PARTICULARE ALE STARIL PLANE DE RFORTURI UXITARE Facind anumite particulariziri 1a schema din figura 8.3, respectiv Ja formulele deduse pe baza ei, se pot gisi camuile particulate de stizi plane de eforturi unitare, analizato anterior 2, Starea linjard de’ efortari_unitare (int simpli). Dack fn formula (8.4) se face oy = 0, tay = 0 se giseste oazul studiat ‘anterior, al stiri liniare de eforturi unitare Ls a= oes m=, 22 iar din (8.8) a. din figura T4, @ 60 daw ¢, = 9 gh (SA) remit tg 22 005 a, ronfecarea puri. Caan a fst esaiminat in capitol 7. a schema ‘ aia oe 0, iar inlocuind in formalele (8.3) Se giseste rezultatal indicat pe figura 74, a. Pentru schema din figura ‘ay by diteojile axelor sint direohii principale, deci o. Folosind telatile (8.7), se vede 0 pentra @o= 45° remaltd, a= 0 8 Tntindere sau compresiune pe doud direct. In exzarile reprezen~ ace fo ames mt comme otal aloe sit direct prinlpale; De 0 tate de igus $e canoe, efrtunle woutare se Af et rlagile (6.7) sau ot ceronl Tui Mol. $i Blorturi unitare.prineipale in bara solicit J In incovoiere. In bara soliettata la ineovoiere, nm exist efortul unitar o,, ceea ce fnee ca Te- lafille (8.3), 8.4) sh devink (6.9) \Aici, o, si ty» sint eforturi unitare intr-un punct onrecare al seefiunity stsuat'n Stlaath de ln xa outed act ae paeuge seinen de ungtletel Patent go Hy vane ag sonata cirefe pital 1 Ot erate gost, eforerie Sfath pronpale oy oy'variasl meron, Hutte Romy unl pave (ie 88) inate mit ott ner tne Sra eelteare posts, omen cet inal de jos al weottnl B, punta afta unitar do it See mi ar ga 0. Ca uvmare, Ge! eigSpals esto axe. oy lar 3 este axay. In punctul superior A existd sa xgel hate prielpal, come see aes ane Oy iat oy; del DEES getup 1” ato 'inid po 30 a5 Bede ta planal newtra unde On Peete Rath ualigaze. de Reicoted pid toe Tormulcle®} da gat, aa Fa oe 4 Gate de formnlele (5.9) si (5.28). Fig. 86 tt Pe figura 86 sau mai indicat ie principale si pentru y =k h/4. Se obscrvi ol, morgind do-a fungelaxd Oy, dela 4 plus la 2, diecoile peinpato se rotese continay — iibiah do s’A pind ln B, ou xf ~ in sect leigonometio. Rotirea se faoe a3in sens contrar atunci cind forte taietoare este negativi, iar momenta inoovoietor pozitiv. Cu ajutoral color aritate, se pot construi lintile izos- latice san infigurdtoarele eforturilor unitare principale (fig. 8.1). Se a wh inet 4, in care se traseazit direotia efortalul unitar prineipal oy. Po aocastis line, se ia un punet infinit veoin B, In care se fignreazd noua Py. 87 alrefie a lui oy. Continutnd operatia de In 0 maryine ly alta a initimi Datei, se obfine linia izastatiea lal a, ca in figura 8.f, 4 tangents La axa 6a la un capit si la Oy Ia colilait’ fn mod analog se traseaea Via ‘zostatied a lui oy artogonils ex prima, Prin orice pinot al bagel treo oui izostatie, ortogonale. Pe intreagn bari, se Dot trase 0 infinitate de izostatice, formind 0 refea de curbe ortogonals. Linilo iestatioe au ImportanfS tn cunoasteren diveofillor pe cate materiinl este inna, res Bectiv comprimat. La grinsile din Deton armat so enati on amature din ofel si urmeze aprosimasiv tmseal izostaticelor de intindere. PROBLENE ‘2.4. Dinte- bor salistatd la htindee se separ un eletent ea tn tgura 88, pe ele eeu fole Iveco eforturle unitare og = 623 daN ene, cy = 400 daNjen gl Sey necunesc. Asia scl normale po asa are| ete l= 3,14 eit Se cee 58 ot deterine ‘0 aloeren fortaal anitar “ey 2D) meimen fret de sntinere 1 6) valoaea ont wnitar asian Saye: © ghia tre dwt eortsstantor 6 ops ax bate Prablenn se poste pune ea in staea pland de efertori nite, la care se dav asele ay Ss etortiriewatare coy say Hse exvta dese principal, In ena de fa recta Tafel ‘ste drei principal, pe arose protgeefortul unter principal ey = Ni Peapendicaar pe directa frie X, so oe efota una ete mt, deh cy 0, Se folesese scestereultte informa (St) losin! vars cones es ey expres Tol 9p, 25-4400 peal a 5 WF FT, o ‘in ecuata (2 reals vnloares ert unitary ‘ip = S00 dao. @ Din ecuata (1) 0 alt vatoarea forte 3° = 2 ts ons 4 RR ERDF = 9218 GON. o Ny Pg. 88 tstortut uniter tangea{ial maxim este dat de selatia 6) i 5 dann? e amar 26,0) = 45126 dan? tear £ OD oye Nw SB A as caren; op ng Sa 1 ceetoor enn ae deta ss wnt ie dc cll el al det soc, repel egal ive pla 9 3a Of 250 2. get ass (828m TR gy a — 400 i. 2am THO"; em BPO o 2. se demain sri uate ppl eile peta tre ant de cotta unitare In care Ge gy = tay = 100 daNjem', “thing sii 62) ©) rela 2 Liga a. OLNEY; a= 0 Po costa WF y= ASH B= IO"; ym 188 ia0—100 , danieor, x indus fortune waits pris ,~ 600 éaNont 31 «y= 300 ANE core chs nite £ ators salt at Componentes t= le fntll 2152 500 deen pots we calulze deli planats pe care se apie fortu wte pe area Ii fate plant pe care este ops ae Se contre i gra 8.9 cere 3 1a Moir pe eee st iain p= OB = 500 afore = 0d= USaaneat * a 227 éaNjen?.—@) Formats (27) dow nghnd « a) plamual pe ear fe apie p. aretia lortel nar peopel, ‘Se Inlouiee war nurse sap. y= 00, MO Pty aay = SS ay code = —0.12 0 24 = 0,908 Pic peeee er rremettra (aie dona ieot prinetpsls sit ea B55 og = 1478 Unio 2 50 putes misur sk aieet pe dese ‘ormal la plant stan ext dat de Ung efor waiter senutant, pe 2 te8~ = 0.510; = 2702 8f, Dect o prism clmentard cn in figues 82 este solltata cu efortarlewnitare op = = 2000 daNiemty— 400 daNenr, ey = 300 daN fof recalls e's! pe am plan ace face 43° et axele do coordonate, apetai x0afle diese principle gf efarturle unitre Dreipas, ‘entra plana la 49% 58 epic reap (2) EA TOA cs 0 + 300 in 90" 1 200 dado? (000-300) sn "400 cee 20° se sink date dp fortute (2) i; x = SOD" my DSN; og BOK 4 90a HSN lortrlsunitare prospate se of en formula (84) tooo $400 | yo cag OREO 1 YT TANF FTW ~ 700. 589 = 128 daft; 117 daNpent, Se poste construl eercl In| Aor, €9 ty tiga B10, Se Ia OC 5 OC = ey: CB = Cr ae nerpendleular pe ass 40 nate Bes JP gis gst consol D al ela at 216 ‘Moly, cu dlawotral BB teases crea, car tie xt ot A sh AOA Se ontstt ch a = G0 7S i Tig 610 Mig. Bat Snu tnvies, dap ee feuteaculu analite dems sus, se ponte lan A= p81 OA’— ay ca verre, tua Urghal 2x 50" de Ina oranda tay a2 ieee porte gt B ‘Sire tivbuie 8 eonesputel conor Inia le probleme. In adev, se Pate tara pe dese 00 = ag = 1 000 dane; 06" — ay ~ AOD daN font; CB = —C°R = sey 800 dao. 5 : Fig, B42 £45, Elemente! din figura 8.11 este sup pe donee epuse wel fort untar de intne sire ‘og = 1000 daNfon. ag” pe teate ous fle unit eforttaltar_ decom Gy “obo datjent Se creo ot ole pe cal rae clare tater pe owen nlite 0" EE de cea normal Ia asa 5 ‘Newindefort unter tangential, dvetieexsle x oy satehiar dee peineipale. Se ssenont cereal lei Moir dn egura 8.12, aund OA ~ 7 600 dale st 0. = —a00 dae Docind rasa DE, care foce leo axa, se glsseeforteonlare pe Pant dat = 00 Mig. 8.13 G00 daNfen?s + C~ 60 dante 26, Si so desenem sere oi Molr pentru elemento din figura 8.1, dad eforturte unite ogi ey sak egse in waloare absolut, psd se neat co AL; Oar» Am; ab —» An. Sorind ecuatille de proiegtil ale fortelor pe di Feofiile celor rei axe simplificind on A, rezult Pes lo, tm tert =} Dua Leigh mey E15 Be = Vigg hMty FO (S12) Cunoseind aveste com- ponente, se poate alla efor- tal unite FE yt (8.13) Fig. 8.16 p= Vpe ‘Tensorul f posteti descompus, de asemenea, in o component normal, «, pe direotin normale! 17, si una tangential =, confinutat in planul secti- init, Componenta ¢ se afli proieotine pe P.; Py» Ps De ditecyia normale: 2 =p, + mPy + Pes respeotiv, inloonind expresiile (8.12) a Pag + meg te mtey + Ding Binge + 2 tlcae (814) Cunoseind pe 9, $6 afl ugor valoarea Iai Vra@ (8.3) Po diteefia normalei W din figura 8.16 se considers un vector al ekrai modul este invers proporfional eu Pidieina pitraté alut k 20 respectiv| (8.16) Extremitatea acestui veotor, care are accleagi cosinusuri direotoare ea normal -¥, are eoordouatele val, y=mo, de unde rezults r==, x a (8:17) Pentra a gisi locul geometric al extresnibitii vectoralut o, cind supra fafa abo ia, orice inclinave, se eliming, J, m, m, intre relafiile de mai, sus, substituind expresiile (8.16) si (8.17) in (8.14) $22 uy +3 sau, dup& simplificts, o,0° + og? + ost + sey + Beggs + 2tyce = ETA, (8.18) Beuatia reprezints o suprafati de gradul IT, pe care se deplaseazi extremitatea veotorului 2. Caadties este complot determinata de staren Ge eforturi unitare din punctul 0; daci se schimbis axele de coordonate, componentele cz, ey Cy Tayy Tye Tee 0870 slat cooficienfi in ecuafia (8.18) fe modifies, inal cuadrien Munine invariabila in spagin, ‘Picind 0 schimbare convenabili: de axe, gi anume raportind euadriea Ja propriile sale axe, pot dispare termenii in care apar duble produse, + respectiv cei care contin eforturile unitare +. Rezult ed este totdeauna. ‘posibil ai se giseasod, intx-un punet interior O al unui corp elastic, trei plane perpendicnlare intre ele, pe eare eforturile unitare = si dispar, Geet pe cave sh acfioneze doar eforturi unitare normale. Acestea vor tL eforkiri unitore principale cy, cs; day iar dixecfile lor, coincizind eu direc file axclor, vor fi directit principale Se constata astfel ei tensorul eforturilor wnitare dinte-un punct este complet definit daok se emnose eele trei direcfii principale si mirimile felor trei eforturi anitare prineipale ci, Gy G3: Pentru determinaren acestora se presupune & planul abo este un plan principal, respectiv normala N este 0 direefie principala, In acest fear, efortil wnitar p este dirijat chiar pe normala ’gi se noteaz’ cu oy far componenta + este nuki, Ca mmare, cele trei componente ale h ype axe sint PeInlocuind accste expresl in (8:12), se obtine Keg — 2) + ey + ae Vig + ley 2) +m a9) Tea tm Emlee— 3) Intre cole trei cosinusuri directonre exist relafia, B+ m+ = 1, (8.20) entra ca sistemul de ecunfii omogene (8.19) s8 aibi, pentru dizetia ‘eingipald (mm, nla ere deseo, tree cm detrninanl sa Deavpltind determinantul, se obfi ecuafia de gradul al treilea Tot +he—Is (21) ‘unde s-an notat inearianyié + a+ 104 + 8:05 048) — th — te th ter te (622) Rezolvares ecuatie! (8.21) a% txei solufii reale, care sint cele trei cforturi titare principale, o, >a, >og. Resolvaren sistemulni de ecuai (8.19), (6.20) permite determinarea celor trot direc{ii principale, ‘Teatarea completis a ncestet probleme se grisoste in manualele de teo- ia elastieitifil Conform aor spuse, po cole tev plane pe eare ncfioneatt eforkule unitare principale, nu exisit eforturi unitare tangenfiale. Se demonstrenzit €& efortirile unitare tangentiale sint mazime in plane la 45° fat de triedrul format do cole trei divec}ii prineipale; valorile acestora sint oo] a. Inind ca axe direofiile principale, relafille (8.12) devin Perm loy Py= Mey B= respeetiv (8.14) s0 transform in ack Be + mio, + utes 292Expresia (8.1) 9 tonsorului efortului mnitar se serie eum 4 0 0 0 af 0 04 In eazul pastionlar o, = oq = cy, tensorul efortulul unitar se numeste tensor sferie:el sve ca tect humal vasafi, volumulul, fink variaie | Gind 6, + 4 +o = 0, tensorul poartd numele de deviator, eect su tind o vatiajle a formed, B08 vatiat de-volim, | Tn camil general, tensoral efortuvilor unitate’ produce atit variagin ‘volumudu, cit si vatiafin formei elomentola: asupra eluin. se. aplie, ”, ‘La, starea spatial de eforturi unitare, se pot eonsteul accleasi cercurt ‘en Tu staren pland, daca se consider’ plane paralele en wna sau alta dintre diveofiile prineipale, fig. $17. Pe un plan paralel eu ditectia principals fig. 8.17, a, eforturile unitare sint dato de un eere de diametrt a — Analog dacd planul inclinat este paralel en direogia. ay (Lig, $8.17, B) sat et se (fig. 8.17, ¢). Pentru o suprafays Inelinat& oxieum fap de directile principale —'de felul suprafefei abe din fig. 8.16 — se face o constructic x frei cereuri ea in fig. 8.17, d. Bforturile unitare pe aceasté supratata, int date de coordonatele unit punet P din zona hagurnta. jutoral unui cub, se pot construt $ plane octaedrice, ducind diago- nalelo patratelor, cum s¢ aratd in fig. 8.18, Po un astfel de plan au loe eforturite wnitare oetacirice at ont oy | 3 (oy en)H( 99 og) + we (8.25) Se determin locul geometric al extremitSfii veetorului p, tune! ccind inclinaren planului abe variazii, Pentra aceasta, se eliming parametrli 228 1, m, m, dntre expresiile (8.24) ale coordonatelor extremitiii lui p gi relayia (8.26).’ Remultii ecuntia, 1 (8.26) Aceasta veprevintii un elipsoid, numit elipsoidul eforturilor wnitare san elipsoidul lui Lamé, Semiaxele acestui clipsoid reprezints efortiaile unitate principale din punetal 0 (Bg. 8.10). La o stave pland de eforturi tunitare, fcind o, == 0 in ccuatin (8.26), se obsine elipea eforturilor unitare. Tao stare Iiniart, ficind si og — 0, elipsa se transform’ Intr-o dreapt’. 5. STAREA DE DEFORMATHE IN JORUL UNU! FUNCT Dupi studivl stivli de cfosturi unitare, se va examina starea de dloformatii fn javut une punet. in eazul est mai genaril, en este reprezen ath prin tensorut deformafiilor oa ye a 7 co) a 2 care are gase componente distincte : te py Sy You = Yury Yue = Yer erm Yor Psd unl tadtanalog oun i Ue cael ae late ol Ct pick a ua eosp ao pot Geterana rel deg prnsipale to dor faye care aoe stor ye ego lage pein, renpeaiy Borne lonodlee specie sat Sul’ tnd cnt diva ea i, teworl Estrmaiior devine o °| 23) Se vor serio acum relatiile-care exprim’ deformatiile specifice’ =, 4n funefie de componetele deplasiri, ty %, W- Prin genoralizaren relafiilor (8.10) $i (8.12), intro componentele ten- soruini deformatillor gi cele trei componente ale deplasinil exists relagille au a0 aw (8.20)6. LEGEA HUI HOKE GENERALZATK, Intocmai ca Ia intinderea simpli, in urma studiului stivit de eforturi unitavo gi de deformafii, se examineaa, in cazul eel mai general, relafia, Ginire eforturi unitare 9 deforma Se considers un eleinent de volum paralelipipedie (fig. 8.19), pe ale cirui fofe actioneazd eforturile unitare principale oy, op, ¢9. canal’ stivii liniare de % eforturi unitare, s-a vizut of cexisti logea Ini Hooke c= Bs, jar deformatia, transversal aro expresia = Se aplici clementului do volum trei stiet succesive do solioitare = 1) BxistS numai o,, iar a a =,6 = 0. ‘Iin‘acest car, o produce pe cele ‘rei dieetit ‘ale axelor ur mitoarsle deformafii; 0 lungive specifies «i pe diteotia o, gi dous sourtiri (coutractii) ‘of si x, pe eelolalte direofit: Fig. 810 Dac acfioneazis simultan cele trei eforturi unitare principale, defor- mafia totalé se obfine prin adunatea efectelor de mai sus aadtete 1 Ae la Men + onl] onto) (8.20) Bod ee Sin Xo teu) 226 Relafiile de mai sus se pot serie in mod analog, folosind notafiile axelor de eoordonate 2, 9 2 Lee — Woe + ol [oy — Wor o)I} « (831) [a — vor +o] In plus dacé axele «, y, 2 nu sint direchii principale, deci existi gt eforsari taitare tangentiale, lunecdrile specifieo sint tw Swe (632) @ Relafille (8.31) Yui Hooke generalizata. Se va examina deformatia volumiet a elementulai din figura, 8.19 ‘Voluntal sit inifial este dV) = dar-dy-de. In wma deformapiei, volumul devine xpreun en (8.82 sau (8.90) singure, exprim’ legen AV + AAV = da(t + ©2) dy(l + 5) de(2 + 8) Neglijind infinifii mici de ordin superior cxty eyEq Sete EeEySn expresia volumului devine aV + Aa —dedy ax + ep + ey +00), respectiv, solaind volumul iniial a7, se objine AAV = de dy dee, + ty + 52) Imparfind prin volumul iniial, se obine deformatia volumied specified aay av a tate (8.33) Inlocuind pe ey, ep, &« prin expresiile (8.81), remlta lay (a+ ef 207Notind gforiad wnitar medin P Se, (8.34) relajia de mai sus devine (8.35) Fa poartd mumele de eouafia, lui Poisson. Se obiguuieste sit se deti- eased modulul de elasticitate cubied : 8.36 3k — By) Cy co care couabia lui Poiston ia forma e= pik, (837) sinnilaralegii ini Hooke © = of. In cazul particular al st&rii plane de eforturi unitare, ficind c= = te = Teg =O, relafile (8.51) gi (8.32) iam forma, (Ge VEN; te =F (4 — vo)§ Pet woe (8.38) Se observ’ ek starii plane de eforturi unitare ti corespunde 0 stare spajiali de deformafii, intraelt =. 2 0. Rezolvind primele douk relafii (8.88) in raport eu as gi oy reaulta zB poe (ety). 639) 7, RELATIA DINTRE CONSTANFELE HEASTICE F, 6, ¥ Blomental de volum ACW PR din fig. 8.20 este supus, pe cele patra fefe normale pe plancl desenului, eforiuriior unitare prisetpale. ey, egale si do sens eontraz. Din capitolul 7, se gtie e& pe fetele elementulal ABCD, nclinate eu 45° taf de ale primiulu, so produe efortari unitare @o forkecare pur’ Latwile elementului ABCD luneek in poritia ’B'O'D', iar unghiul OCA, inifiat de 45°, va sedilea, devenind ¥00'a" {Prin definitic, luncearea spe- ified y este scderea unghiu- Tui x), deel umghiul >| seade ext y/2) - Se poate serie o primi oxpresie 2 tangentel uighiu Ini OC'A' prin dezvoltarea formulei txigonomettioe, {1 ind seama, Wo Ge Fig. 826 w Pe de alti parte ,se poate exprima acelagi unghi, dim raportal lungimai- lor 04" gi 06" — oe ‘Lumgimile 0.4" gi 00" pot fi serise finind seama de longisile spr 00" =00(1 +62); OA" Conform Jegii Ini Hooke generalizate, (ove) B 1 slo — v00 Se inloouieto o, prin = $180 serie tg 0C'A’, finind seama & OO = OL tg00'a’ =Indentificind relapille (4) st (2), remlts aso. ‘Fintnd seauna de legea Ini Hook Gy, relagia de mai sus devine xr a0+y 2 B zB rey (s.0) Relajia (8.40) este una dintre formulele de bas’ din elasticitate. ‘Tn cagul ofelului, care are H — 2,1 10% daN joni" si v = 0,8, se poate cal ‘cula modulul de elasticitate transversal 21-108 807 700 daXjem*. 2 + 0,8) In practicd se ia, valoarea rotund’ @ = 8,1 405 daNjem* 8, VARIAFIA DEFOIMATILOR SPREIFICR LA STAREA LANA DE EFORTURI UNIFARE, NOZETA TENSOMPTHICK Se rola problema din tig. 82 9183. In fig. 8.24, in interiorul paraeli pipedulut OBGD sa veprezentat altel, on 4 fefe imelinate eu wight « Taf do’ ale oak dint. Po. Sof acest pparalelipiped, efortuile unitare cm ey sit fate do reafia stabilits anterior ox = og cost «+ oy sin a + 2 syysin €08 respectiv una analog oy = ogsin? a ++ a, cost a — = 2 sy sine 00s « Conform legit Ini Hooke generalizate, : Tungivile specitiee pe divectille inelinats a ay’ sine 1 1 sem glee — vans alr — yee). 230 Inloeuind po oe si oy, Tezult 1 6 2) (1 + ¥) say 8in 2a AL Loxfeos? a — vain? a) + oy (sin? «—y costa) -+(1. + v) say in. 2a] Lok Iban [ox(sin® 2 — » €08" #)-}-ey(eos? a—y sin® a) (1 +») ta sin 2a] ea) Po de alti parte, pentra axele inifialo 2, y, pe baza velafiilor (8:98), (6.39) 5 (8.40) (e+ (eet os i fnlocuind in (8.41) cv = eg 00st x + sy in? «+ ay Sin « 608 2 (s.2) cy = tein? a ++ Fy 608% — yy SiN 008 4 i in cesta Deformafile speities principale se objin darivind wa din soos cong in Faport eu 2e 8 ailind derivate, ceca co a te2e, - 1” (8.43) Inlocaind pe sin’ «, costa, sin 2 cos « din (8.43) in (8.42), s0 giseso lungirile specifice principale ete. lye 4 a ck Va = ee) + Ye (8-44) ut a 26 Pat Pentru materiale, isotope, dione principale de deforma coin cia eu direofile principale de eforturt unitare. Mt Gosek nein dhopt tstemn de axo do eoordonate eel format de Arectie principale 1, 2— pe eare Innectriiespecifie sint malo — lungirle specitioe BH Inneedile specifiee pe o dizeotie oarecare « devin ates 2 BE ong 20 2 (8.45) reo (aa a) singe, . 281Fie (fig. 8.22, a), direotia prineipals J, tieind unghinl «,, on axa Ox ‘gl tei dizectii oarecare, a, b, 6, fllcind unghiuti 9.) gy 9 ot directia 1. In basa prime relafii'(8.43), Iungirilo specifiee pe cele trei diteotilsint (8.46) Si presupunem c& direefiile a, b, ¢ fac intre cle unghinri do 45°, ca n fig. 8.22, b; prima directio, orizontalé, esto notat& cu0, & doua — ett 45 sia treia — cu 90, Relafille (8.16) devin tes 4 + 5 cos (a, +90") wo” as 8.40) got fi rezalvae ug dea goa deapt neounoneule ts fa reanleh fe, 0 ; ve a~ ots Bye le oO ee 6 7 oer mp aa (eas) Po aceste relatii se bazoazt vozota tensometvics pentru calcul! Iungi silor specifice prineipale si dixectillor principale la starea plani.de defor- maf, prin metoda tensomotrieé (eo va fi expusi in eap. 19): se misoark Sor fy Sap $i, aplicind relafifle (8.48) so determing ¢;, ¢) a. Apoi, eu aju- ‘torul telajilor (8.39) se aflS efortunile tnitare principale ey 8. EXPRESIA GENFRALK A ENERGI-I DE DEEORMATIE ‘Lo un element do volum de laturi da, dy, de, asupra cliuin so aplick {in mod progresiv eforturile unitare ¢., 65) & fort final, eare achioneaz® 282 in direcfia © este o, dy ds. Pontru o deplasare pe dizecfin ei on eantitaten, Al = ¢,da, en produce un Ineru mecanic elementar a= 4 adndyae c= av egal eu energia acumnlats de material. Factorul 1/2 result din aceca cit forts variazi inteé zero gi valoarea. finala 6, dy ds Dac deplasaren =, are o valonre finitil, enorgia corespunaiitoary clementului de volum dV == dz dy de este osprimats prin aria hagurats, din figura 8.23 : av=1 ,¢,4V, 2 jar energia pe unitaten de volum este Uy = dete 2 ‘Finind seama gi de eforturile unitare apli- cate pe celelalte dou diveetii, se obfine > DF leate + oxey + 248) 2 ah Daci in afur eforturilor unitare normale visti gi eforturi unitate tangenfiale, energin exprims printr-o arie analogi en acsea din figure 8.23, avind ca axe +i y, i rezulth expre- sia general Db (opte + op + Ostet ou € 5 (sete vty b avte =e t Seeves ouster + sorter)» (8.49) : Dacii so inlocuiese deformatiile ¢ si y prin expresiile lor (8.31) si 8.82) se gisoste cnongia exprimatis numai fn funcfie de eforturile unitare 1 Tym ie (+ EH) —E loaay + oper ove) + (8.50)Din aceastis relaie so pot determina formulele valabile in cxsuri partioulare, Astfel, pentru o stare pland de efortari unttare, (sn) Penta solicitarea de tntindere simpls, 7 (8.52) 2 8 Pentru solisitaren de forfeeare puri, y, (8.33) ‘Dac cubul cu laturi egale en unitates are muchiile paralele cu dixec- fille principale, expresia (8.50) a energici devine 1 2B Bnergia de deformatic acumulatd de corp are, in general, dow’ efecte = ‘0 varlafie volumului 51 0 variajie a formei ‘Se obfine numai variatie de volum daci, de exempla, cubul este soli citat pe tonte fefele cu acelagi efort uniter. ‘Daci asupra tuturor fofelor se aplie& eforbul unitar medi u, (4+ B+ BD — Sloe t ones tore). 654) ‘el produce deformafia volumictt ¢, iar energia de variatie a volumulut este 9) (oy teat oa)® o (a+ oe + aa) + (8.55) Diferenta dintre enongia total J, gi cen de variafie 9 volumulul Urs epreainti energia do vaviajio a formet yy = Uy — Ty = At E+ ol) — (aarteatet aey 234 Duph transformiri, accasti expresie devine liv ob Adela de impartire a energiel de deformatio in douk plirti deriv de fapt din cea de impartire a tensorului eforturilor unitare. Luind ca axe ‘dicofiile principale, tensorul 1, poate fi descompus intr-aun tensor sferie Pay Oy Wes — a? + (os — a) (oy — o)*} (8.56) rn de canyon ep p, apron vain de vlum, gw ter dx oe ie pee al wana rhe! Tat Te tan mb format explity a0 0) fo 0 0) fap o 0 oa af gabe fe ce ale oan teal ino al bh Teas sdgaren teva (47 et Hast nna 828. ‘PROBLEME 127, Vn eub eu lntura a tem ee deformesah elastic, In ofa fo Init dntre cle teh snehilconcureate tna eryteex'0,'m, alta eo mm, la’ Urls seade cu O3 ma. CH te ‘detmare varia de ylun? Conaidering cle te deforma ee angi pecteepivepae, east em sh et ae Od £0: Volum euboal mu varias a, Po out eje aa uno parallipiped distvun mateia totrop se produs efrturle nite oy= 11000 daNomty 200 daNjen®. Care ese valoaren feria une , ae oforma(is volume specs ete walt? ‘Se fotanste formula (8.39), cue 0. 2 fet a= o. 235se vine roxas 1 200 GaN fm? 3, suet mle specific tao hard de afl, eu ¥= sf a’) _ 100008. = Bie Si s coasters deforma ta trafinie ee 9y L000 daNers ‘Se atosateToemula (839), tm eaxe p 28) oo0is, 10, STUDIUL GENERAL AL RXSUGINH, TBOMIA TUE SAINE-VENANT Batele avind alto forme de seofiuni ecit cireulars sau inelar, soll citate la risuoire, nn mal respecth ipotera sectinnti plane. O seojiume care Suninto de deformatie era plant i normal pe axa bare in wma deforma fie devine strimba. De exempli, sac{iunea BC din figura 8.25. In pun Erele acento soetiunt au loo deplasit inegale, in tangul axel Darel ceea ce ‘cauzear deplanarea secjiunii ‘Dack suprafafa laterals s unei Dare de seofiune dreptunghiulard este implrtita in p&trifele, in urma doformatiel 1a rigueire se obtine {maginen din figura 8.25. Se constata e& phtrielele din vecinitatea machi {or (a) Miia nedeformate, pe cind cele din apropierea mijloculu! feflor (0) $0 transforms In Tombuni, Tezulté & in zonn patrsjelelor b a loc Selo mat mari luneeiel, Experienjo reugeste bine ou un material eare s© Geformearh mult, cum oste cauctucul ‘Studiul risucinii bare cu seofiune oarecare formesai, una, dintye ‘poblomele clasice ale teorieelastietatii, rezolvarea ef fiind dati de eitre Jrarré de Saint-V érant, So vor de aici numai coneltzile studi, a e&rat Aeavaltare se glsegte in manualcle de teoria elastioitapi. ‘Dupa cum a ardtat in enpitolul 5, pe clementale de suprafats din -vooindtaten conturulul seofinnit transversale (cleraentului 7 din fig. 8.26) Gfortil unitar tangenfial are dizeofia tangentel la contur. Dac 0 con- Sider o seofiune cu colfuri, cum esto cea dreptunghiulars din figura 8.26, i lament de aio 2 din wean clit, din eoxt ok Be spr ja lateral componentele x, gi wz Sint ule, rezultl ch si componentele Mpi so-de pe clemontul hagimat slat mule. Dect, luo seefiune poligonalis in eecindtatce colfrilor, eforturile unitare de risucire sint rule. Saint-Vévant a stabilit ci pentra caloulul eforturilor wnitaxe de xigucire trebuie gisits o funcfio « eforturilor unitare, (2, 3)» care si fie Conitanté sate wuld pe contur 91 ale ciroi derivate partiale, Intr-un punct arecare a seefiunii, dau eomponentale efortulul unitar tangential in feel punet (6.58) Funefiaeforturilor unitaré este legatt de miomeatul de sisueire prin relagia { s-dyas, (8.59) indwse pe aria sectiunit. ana tnt Seen al ebror contr are‘o eeuaie ities, funofia eforturilor unitare se poate expri- ma pe baza ecunpie! contaruiai. Seofiune cirewlard. Ecuatia eonturului este Pee B05 % a See fae a Be z 7 1 ig '825 0 fg funcfin eforturilor unitare Y= my? +2 — RY. (8.60) Inlocuind expresin (8.60) in (8.59) gi integrind pe seofiunes, ceroului, rent )) in (8.58) $i integrind pe seofi ai, at, = anf tp — Bad = om[{ aa -R 24] = mkt an oan Soe = 2mys Tye = — Ds VET R= tm lye = + mr Sa rogisit exprosia (7.9), cunoseutil. x, 237In teoria Lui Saint-Vénant , risueirea specifict este = Lae oe o=-h( 28 Aplicind In sectiunen inenar’, rezults i mM, = — Len42om) = - 20. ag om +?m) eis Fo Eat ta cmon C., i csetiysfablinea expresel ‘anc(ii_¢ spot aplioarea relafilor (osey dit teuiyporrerdve mroblons ritude penta ones seapane Te eoftanes Slip, stabilites expresiel Zunofiel 4 eat, do asomenes, Tomte simpli. Pent alte soja, cum ete cea dreptunghiulart, pro- Dlema ineepe si se complice. In literatura tebnici, problema risucirii tute a2i Terolvaté pent nnineroase forme de seofunt, reafile finale hv din per 9 nao its ibaa ee wal empl fe seohiud, suudiuf analiio devine practic imposibl sil te inlocuexte rintr-un studiu experimental. m ™ aS a coflunee elipted, Pentru eipss dia fig. 8.27, eeuntin conturadul este (8.02) Componentele efortului wnitar sint ame ab (8.63) 282m _ 2M ay se obverv of in tnagul axelor «4 , fig. 8.2%, cate dout componente a ee ar aosle mosiie sat lingk coutar Me 23, 2, vat (6.54) Gel mai mare efort unitar din seofiune este 2 af eas. i ») fm orieo punct, al secfiunii, tan- genta Ia eurba de nivel a directia efor ‘ului wnitar in acel punet. @) Derivatele parfiale ale deformatiet z in raport on y si > dau componentele lui =, Derivata lui « in raport eu linia de cea mai mare pantl, adios pania maxima a membranei intr-un punot, 8 valoarea efortalui unitar + in aeel punct. Acolo unde curbele de nivel Sint eele mai dese, efortil unitar este cel mai mare. Poems! 12, ANALOGIA CU MEMDRANA APLICNEA LA SECTIUNEA ‘PREPTUNGHIULARK INGUSIA, Se consider, seofiune droptunghiularé fngustd aceea la care raportul laturilor este 27 24. Tn figura, 8.30, a ge observa cd, in afar de regiunen din veoinitatea capetelor, membrana deformats are forma unui cllindru parabolic. Ca trmare, oriunde am dnee o linie 4B, in afar de veeinataten, Capetelor, distribufia eforturllor unitare fn lungul ei este aceeagi; ou alte cuvinte, se Poate spune of eforturile unitare + sint constante ‘de-a Jungul laturilor mari side sensari contrare, cum se arati in figura 8.30, ¢. Eouatia diferentiald a parabolei ACB din Yigura 8.30, a, analoagi cu o urbe! funiculare, avind forja orizontals 2 gi sarcina distribuitt p, este fie ae 2aSe integreazii de dous ori * “Panta ngnibianet, deformaté este ' aa 8 yO i oa” foe | ini valoaren sa maxim are toe fn margine, lay = tf PB 7 a ee a Pinind conte tm eign Wy dai \ a a ioe ’ Ose Be reeina aturinga rs (SE) Saisie ye 7 me ? Fomlt Cy = 0, Oy = tae, Tospectiv : a 200-2000 = HBL te 2 (73) Aplisind eouafia in, B, unde 19, MASUCINEA RHOPHLELOR DESCHISE SUByinI 4 + si emo, reautts ack bara solictaté 1a 1isuaire are forma unui seatorinelar subfire 2 (fig. 8.31) se poate aplica relagia (7.73), tiicind substitutiile h == ra gi b = 3 Biggs = il My. 7 = Bre ‘Volumul cilindvalsi parabolic. este 3 a oo ; Pentra un inel complet, ins crestat de-a Tungul ~ i ae | generatoarel, « = 25 tf i Foes : Qe tH Zare (8.15) 3 : ay ie Inloouind pe.p/H' din relatin (8.71) ate { a Formula (8.73) se poate aplioa gi lao comierd H = 200 Hh a2 goin, fe ea be Bonn Ra agimes medic if nn 6 . 26 — Ba aripilor an 1 u, rg. 820 respeotiv pe V prin 2 af, results _: a 2 san — 8) (8.76) i 3 =f aon {In general, la un profil deschis, care Poate fi descompus inte-o serio : de dreptunghitri, expresia de Ta numitorul relict (8.72) se inlocuteyte em printr-o sum’ — (72) Lexi, em 3 2a 245La stabilivea relatiel (8.73), expresia Iut @ a fost inmulfita ex 4, tn cazul profilului format din mai multe dreptunghiiri, de grosimi diferite, efortul unitar maxim se produce in dreptunghiul de gtosime maxima (8.738) “Atty dexemna opal ain figure 8.9, or uit asin are oe ta tpt Me, 7 L (apa-+ na) z¢ 7 (8.79) Intruett pe fievaro arips a-unui profil deschis efortul unitar are, pe cele don margini, sensuri diferite, iar pe linia median’ este mul, rezulth od, Proieo subytt dovhiso au eapacitate rednsh de a prelaa snomento do risucire. aan =| 4 meee me a3 ‘Uh RASUCIRES PROFILELOR SUBTIRE INCHISE ‘Studiul profilelor subfiei inchise, soligitate la riisuctre, se poate face tot ow ajutortl analogiel ca membrana. Bl poate porn! inst, mai simplu, de Ia, observarea seefitunii inclare (fig. $34), pe care efortul uniter este ‘practic constant. Se serie expresin momentulai de rAsuoire M, [ aier 248 de unde rezalta (6.80) ‘Valoarea aceasta este mult mai miei desit (8.75). Ga urmare profilul soblire inchis poate prelua tn inoment mult maf mare decit cel deschis, de aceeagi forma gi seotiune. Se consider an profil subsive inehi, de formt oarecare (fig. 5.35), vind grosimea peretelui sublire, constant sau variabilé. Conform tpotezet Tui Bred! produsul <5, bumit flumul eforbului wnitar tangenfiat sau flux de {forfeeare, este constant de-a Iungul liniei mediane a, seotiunii, Laitnd wn tment de lungime dl, osruia ii corespande aria elementars di = 3.- ds, fe poate sarie expresi momentului de rasucire ay =f ede J ee Bends, Scotind constanta <8 de sub integrald, rimine de efectuat integrala carbilinte do-a lungul Iiniet mediane a profilulai Bescon Fig. 84 M, agra Intracit produsul rds este dublol supratofei triunghiului Oab, integrala ‘eurbilinie masoari dublul ariet tnobise formate de linia modiand « profilului gree = 20, Prin urmare, : aa" (8.81) aTRelagia (8.81) se mai poate s (682) ‘fortul unitar + este maxim acolo unde grosimen 8 este minisa at, Tues : 8.8 22 ban - Relatin (8.81) sam (8.82) poarté mumele de formula lué Brod Pentru determinares unghiului de risuctre. specifics, se va folosi cexpresia energiei de deformafie. Pentru un element de bari de lungime 1, ing mes pond ean ste vata Acosta, poate fi exprimat eu ajutoral relat intra reduce la urmare, it Iungimea barei este 1, rezult\ dV” = a4-1 si integrala se itegrala de arie, pentru care elementul este G4 = 3+ ds. Prin val Some Se inmulfeste gi se Imparto cu 3 gi se scoate de sub integral’ produisal +8! = const, iar integrala so transform in integral curbilinie de-a lunged conturalui sal liniet mediane a profilui a Ce a Se substitute expresia (8.82) 2, 0 = fi rerat oe fe (884) Toa} s Aceasta esto a dous formal tui Bret ‘Tinind seama de espresin generals 9 risuctit spcitice ae Gl, 248 i compatind-o cu relafin (8.81), rezultit formula momentului de inerfie ‘conventional In risueire (8.85) in caznl particular al seofiunit dublin conexe ct grosimen 8 constantit ‘41 hungimnea liniei mediane &, relapille de mai sus devin : a ee 2 i ab a, |hak casey "antl te } ‘ad Pe bara renilatclor de mai sae pont — ‘rece Ia studial unor sechiuni complexe, for- mato din inai multe conturuei Inchise, eam se intilnese, de exemplu, In aripile de avionne. Fie sectiumea din figura 8.36, formats din dou con- ‘rari de arii Q,, Q,, avind grosimi constante 3,, 8%, 3, pe lungimile de con- ‘tar reepevtiv sy #4, 85- So porneste de la conclazia stabil mai sus, eX In ‘ot lungul unui contur inehis flaxul efortulai uniter, adios, produsul +3, este coustant. Din formulele (8.82) si (884) se poate serie, pentru un contr inchis, 2G00. 4 ds. Pentru oontuml #BOF din figura 8.85, avind aria Q,, se sorie 2000, = + 73° 8 (887) Analog, pentra conturul FODEF 2600, = + a (8:88) Pe do alti parte, seriind formula (8.81) pentra tonte contururile care formeai sevjiunea, rezulti M, = 204713, + 204,85. (8.89) Se mai poate objine inci o ecuatie, din condifia eit fluxul efortulut ‘unitay este constant pe un contur inchis. Pe linia OF se poate considera o& ‘Hluscal de efort-unitar 398, rezult% din diferent flaxului =,3, al conturalui ‘din atinga gi a flaxului =,5, al conturalni din deeapta, ~ aa desi (8.90)Sistemul de ecuafii (8.87)—(8.90), avind neeunoscutele ty s35 toy Os permite rezolvaren probleme Pacind caleulele, se giseste [7 30% + Bat BUBB + BaP E+ 88.90, + O°] 39, B82, +00) M SERA hin +330 Foy { OOP 28.0, ~ 8, Dy * [88.07 + 8:8408 + 8,5:55(0, + 3) In lucravile de specialitate din domeniul aviafici se gisese genevaliziiai ‘le problemelor deseriso mai sus. PROBLEMA ‘8.1. se constdect o schune Inland subtre, co qrosinoapereelst 3 af raza medi, tn ‘dou variate: clin ach eins tat po oseneratoare. Deca In abel crac tout este ‘Solistst pest aeelayi moment ee sacle ye are raportolefortuiarwnitace al unghie ‘errdsuloe species. Apliatas r= 108. ‘Se notend eu why marmilerexpestve la se{iones Ila inhist eng, Og—aesenst, 1a sectionea tetas dsc “Bente secttonen inchs, relate (80) dk 3 Pentey acetiunea desehisd, fm beza retail (8.75) Mi Raportel eer don vale este a tha ¥ Uaghial do wiseire spect i section thee este dat de seatia 2.80) tn A Meter ale eos or AS” eA La seeunea deschisy zlota (872) devine Me Reporte oe este ‘Exemplol art it de mult sad eapaitate de rezisten In sure annul tub doc ete ssiat a Tonga une! generatoae 250 . cAPITOLUL 9 THOR DE REZISTENTA 1. CONSIDERATH GENERALE bats tieutt dintrun material eu rezistenja la rupere ¢, soliitats Ja tntindere, se va mipe atunel cind efortul unitar atinge valoarea. o,. Gonchizit In fel de clare rezulls dast este voria de atingerea limitet do fcumgete oy) a limitel de clastiitate o,; acelagi luera se ponte spune in ca ne hole Ta campresane, la incovolre, la Incovolere ou fos ‘iu aplicafiile tehnice exist) numeroase piese, supuse ta st&t plane saa spatiale de eforturi unitare, 1a are un rispuns de felal celor citate fete frre de dat. Dacd inten element de placd, exist o stare plank de forcuri unitare, data prin efortaiile unitate principale o4, oy 8© poate ypme Intrebarea’: la oe valor! oj, 29 6e Va produce ruperea, curgerea plas Tod ete.? La exemplal dat, daek a, atinge valoarea cy, iar'v, este inferior ‘aoestela, ne puitem intrebs: aceasta stare de solicitare esto mai pericu- Toasi.—'sam, din contra, mai pufin pericnloasi — deeit cea de intindere simpli ena = o-? ‘La intindorea simplS, efortul unitar oy caro poate avea o infinitate de valor, catizeasd ruperen atinel cind atinge slarea limits oy — oy. La fatinderet pe dous direesi, eforturile unitare ¢ 51 o, pot aven de asemenea 6 infinitate de valonty se pune intreburea: es eombinagie de valori cj, 63 ‘poate duce la starea limita, dect poate produce ruperen? ‘ia lungul timpolai, rezistenta materialelor s-a striduit si dea. un ri puns unalfamitor la aceasta intrebare, care si poatt fi confirmat de expe- jenj&. Cum so va veden, Hispunsal nu este univoc. ‘S-actstabilit diferite relafii matematice intre eforturile unitare prin- cipal oy Om ¢ S40 cy, ¢4— coresyunaitoare atingerit stiri Limits, 251-Aceste relatil poart teorii ale stirtlor limitK. Intrucit relajille respective sint bazate pe ipote- ele teoriel elasticitaifii, extinderea lor pind Ja rapere mu estecorect. ba co privesto stile limita, aga cum se va veden in partea TI, ele pot fi definite {neon prin eforturi unitare, alteori prin fore si cupluri, Dat fiind ¢& relatiite co s¢ vor stabill in acest capitol se refer: numa Ja eforturt unitare, este mai potrivit a se folosi denumirea de ,,{eorii de rezistenf”. In cele ce mmeazi se va lua drept stare limitd atingeren unel anumite caracteristice a matevialului, natural& (limita de euxgere, de elasticttate, Ge proporfionalitate) seu conventional’ (rezistenta admisibilf) pin’ la are se considers aplicabile relatile teoried elasticititit. Fie, de exemphi, aeeast marime, limita de clasticitate o, (putind fi inloenit’, dup: nece~ Sitatey PEM cer coy 2a) fru formularen teoriilor de rezistenf se porneste de Ia observatia ‘e&, la lntinderen simpli, atingerea Uimitei de elasticitate poate fi constatat’ cantitativ, prin atingeréa oricdivein din marimile + ful unitar de intindere : 2,5 = Tungirea specificd : = 04/23 ~ efortul unitar tangenfial, peo secfinne inelinat® ew 45° fay de axa Darel: % = o,/24 wee etontable pe-mnitaten. de volum: Uy. s/s = Gnengia de defonmatie pe Unitatea de volum, pentra variafia.formes, obfinuté din (8.06), ficind aH oO, eym'on Uy = + vote, ‘reoritle de wxistenfé stabilese velafii inize eforturle unitare 94, a on eave ds Ya atingeren tela ana altera dintre cele 5 marin earacte- 2a Sto" stasii iit rin aceste velatil se stabileste wun efort wntter Toliontont ova, al stavii plane si spafiale, enre permite, compararen, cu efortul unitar la starea limits de la intinderea simpli, o,. In urma deter~ ‘nimi efortultl Unitar echivalent, daed se in drept stare limita rezistenta, ‘dmisibild, relajia de vevificare este oun Su a) 2, TBORMLE CEASICK DE REAISTENTS In baza acostei teoril, starea limita geatinge atunet etn efortut uniter mazim din eorp atinge valoarea eforbului-unitar ak starit Limita. dete slick area de intindere simpld, De exemplu, Iinita de elasticitate in eorpul supts still spafiale se atinge, dacd jo,|> |v], atuneicind 252 iferite denumiri: teorii de rapere. teorli de rezistenti « Reaulti deci e& efortu unitar echivalent, dup teoria I de revistenti, este Scam Silent ineeredti penta verifiearea acestel teorii, Conform eiy ruperea at avea loc atuncl cind ¢ = 6. Incercindu-se piotre, care la Compresiune monoaxials au rezistenta de rupere cj, $A consintnt cy supuse Is presiuni hidvostatice (adied c, ‘py veaist® nault ‘mai malt decit In eompiesiune simpli. Rezultd de aiei e& singur c, nu poate caracteriza coveet stares limit » corpulni AcreentA DEFORMATIEL Srectvten MAXIE Conform teorief a IL-0 de rezistenf’, starew limita 26 atinge atunet ‘etna lungivea speoified nazimd din corp atinge valoaren lungirii specifice Corespunsdtoare stirii Uimitd de Ta solicitaren de tutindere simpld, Laiind fen stare limita valoniea Timitel de elasticitate, se poate serie 1 z sau, simplifiind eu 2, fay = vCoa + oa) 3 — Mae + 29) * Reaultis o& efortul unitar echivatent, dupa teoria a Tha este Ga = 8 — Woe + Oh (93) ecTHORTA EFORTULEL USITAR TANGENTIAL WAKE Observinduse, la uncle materiale, Ia ineorearea de intindere sau compresinne, c& fisurile apar pe seetiuni la 45° ~- unde + este maxim ~ finn pe seefitini normale, sa emis ipoteza e& ruperen se datoreste atin- Zerit tnor valori naximale ale eforturilor unitare tangentiale. In baz Aecstel teorli, starea Timid se atinge cind efortul unitar tangential magim fatinge valoaréa efortului tangential corespuncitor stérii limita de ta incer~ area de fntindere simpld. Lavina ca stare limits pe cn edreia fi covespunde od2, si finind seama de relafiile (8.23), care daw se ponte serie 253een ce arata e& efortul unitar eehivalent, dup% teoria a TII-a, este Gan = 1 Oe (9.4) 4. TRORIA ENERGIE TOTALE DE DRFONMATIE Conform acestel teorii, starea Timité ee atinge atunci cind energia de deformatie specifica egateact energia specified corespunedtoare stirit limita elu intinderen simpla, Folosind relabiile (8.62) 51 (8.54), se poate serie (oh + ob 08) — Floss + oer + cae) 2B respectiv, dupi simplifiednil, rezuta, dupa teoria TV de rezistents 310 + 6203 1 ati (9.5) at TRONIA HSWKOOHL DE YARIATIEA FORMEL Experienfele ticute an aritat ol, pentru motale tenace, teoria energiei do deformasie (teoria a TV-a) concord’ destul de bine on realitatea, in cagul cind p = arterhss >0. Pentru caaul p <0, se foloseste va- ianta Huber-Henoky-Mises 2 ipotezei energetice, eare in in considernre ‘numai energia de variajie s forme, fatrucit p <0, la staron de solicitare monoaxiald este vorba de compresitmo simpli, ect in relatia (8.58) so piatronzA namai c, fat 0; — oy = 0 ceca co fate si so obfini (In limita Ao elastcitate) 0.6) Criteriul stiri Limits se obfino prin egalarea relafiilor(8.36) gi (9.6) ity Ot top — ot foe = EE Ethos = a9 + (oa oo + (oy — a = A “Bey de unde rezulth teoria V de rezistenj + (92 — oa)? + (os 04) 2) 254 3 APLIGANEA THORILLOR DE REZISTENTA ra STAI PLANE ‘DE EFORTURL UNIFAME Féeind, in aoa do mai sus, os = 0 sh earactvisind stars p prin ie untave placate on op relia ere da efontonie aire Eailvatenta devin Ga = 6 @ ona = 6 — 109 a Ga = 64 Os my (98) ve vase (EV) ae a oe, ) Inlocuina valoile lat a si cg gi folosind eondifia (9.1), se poate face caleulul de recistent’ al plese. Bgalind valorile date de relatiile (9.8) cu limita de clasticitate, nevultis aso © va, = am. ae am) Yat a wag =o wy Ver a= me: = oe wy Loourile geometzice ale combinafillor oj), o, cate satistac aceste condifii au fost reprezentate in fig. 9.1. gi anume = plitratl ABCD al ipotezei 15 —rombul LAP al ipotezei I; — exagonul neregulat BBYGCHE al ipotezei IIT; — elipsa PRFGSHE a ipotezet 1V5 — clipsa BBEGCHE & ipotexei V- Se vode od im punctele de po axe, adic Ia intindere sau 1a, compre siune simpli, toate ipotezele de rezistenti coincid. Suprafafa, hagurati {interioart reprezint& stirile plane 24, 2 care nu depagese limita de elastici~ tate, dpi Loate ipotezele; analog, suprafata hagurata exterioars repre~ zinta stile care, dupa toate ipotezele, due Ia depisirea limitei o,. Supra fafa alb& reprezintd zona in disput® intre diferitele teorii de rezisten{a. 7 Fn vorba de stare land, tt relalla (94) e talent pula 6p 255Este interesant sii se aplice relafiile (9.8) pentrn o stare plan par ceulan, forfocaren purd, Incu ce so realizen2’ substituind Tuind pentru cq, valoaren limitel de olasticitate, cia = cx teh {iile de mai sus vor da limita de elasticitate la forfecare, +, | e077 iby o.") 0.02 0, __Coeficientii 1; 0,77; 0,55 0,65 0,577 reprezinti abscisele punctelor #, 7, X, U, V din figura 9.1, Solicitarea de forfeeare purl, ¢, = — es, este reprezentatit de punetele de-pe diagonala AOD a fig. 9.1. 256 Admifind o& relafiile din teoria clasticit®fii folosite 1a formularen, ‘eelor inet teorii de rupere pot fi extinse pind la imita de curgere, se pot serie, analog formulelor (9.9), expresiile limitei de cnrgere I forfecare Means MO) e=01T o (ETT) = 0,5 65 (IV) <= 0,62 oes (We = 0,877 o- (8.10) Aceste expresti araté of folosirea uneia sau altela dintre ipotezele de reristenta, la verificares unei piese supuse une! stdri complexe de efortuxt Iunitare, duce la renultate destul de diferite. In stadial actual al cerost&rit Htinfifice, existh.o serie de alte variante alo teorilor de rezistent®, apro- Piate in special de teoria a TII-a sau a TV-2, Unele dintre acestea se gisese expuse in Iucrarea [88]. Eexperienfele an aritat ek pentru materialele tenace exist concor- dang destul de bund. ou teoria @TIT-a sau on a V-a, (Huber -Henoky-Bises) Din acest motiv, ocle dou teorli sint preforate la studinl materialelor ‘enace. Din contra, pentru materiale fragile, se prefer aplicarea teoriel ata, Relafillo (9.8) se aplie’ Ia caleulul oricirei piese supuse unci sti plane de eforturi unitare: bari, plac, tub en perefi grogi etc. In cazul particular al barelor, la care exist’ numai eforturi unitare ¢— 0, de-a Tingul axei si + sy in seetiune, cele dous eforturi unitare principale sint «yore © 41 yaqTe, pil ‘care, tnlocuite in (9.8), transform’ acesto formule in One ta = Sty Var a} Sen = 0,355 + 0,050 RFAF < 0, (1) 9.11 Gon =VEFEF < oy am) ey ret av) oun ow) 4. TEOMA STARM LOMITK A LOLMOHR Dupi cum s-0 ardtat in capitolul anterior, starea de eforturi unitare ‘pe o suprafajs oarecare din interiorul unui corp poate fi reprezentati prin coordonatele a, + ale unui punct oarecare din zona hagurat& a figurit sa, 2579.2. In base teoriei a TIL-a de revitent, etarea limita este definiti de efor- ‘tal unitar tangential maxim deck este independenta de valoarea efortului unitar principal oy, Prin unmare in definiren strié ‘iimita intereseazi numai cereul de dia- metra maxim, a, — og) cu cen. tral 03, Biortit unitar tangenfial maxim este ordonata punetului B. Prin unmare, se zice ek Beste pan cetul caraeteristie al stiri limita. Se considers, in figura 9.8, 0 serie de cercuri ale Ini Mohr (de diamotru ¢ — 24) eare reprezint& starea limit ia diferite feluri de solicitir. Pia. 02, ‘Drept stare limit& se admite atingered limitel de curgere ¢, (pint Tncare se presupune ed curba caracteristie’ este rectilinie). Cercul Gy, tan- genblaaxa s, reprezintio solicitare de intindere simpk&, deci segmental OM (ste limita de ourgere la intindere : O= cq. Analog, cercul C, reprezint’ (iS NOV 95 Fig. 93, compresinnea simplS, deci ON = c... Cercul cu centrul in origine, avind = — cy, Tepresintt forfecarea purk. Alte cercuri intermediare repre- sint& divette stiri limita care duc la atingerea limitei de eurgere. Punctul @ pentru care eeroul dispare, reprezinti solicitarca de intindere egal pe dow diveofii. Linia ABCDE, infiguritoarea acestor cerouri, reprezinta 258 curbs limita in interioral efireta se pot inserie toate cercurile care reprezint&, stiri limit’ ce due la atingerea limitel de curgere. ‘ge considers, in mod simplifioat, eX s-ur inlocui curba stirit Limit prin 9 dreaptt EAD (Cig. 94), tangent la cerourte car reprenint tinge, Pan simpli 91 compresitines simpli. Pentra o stare oarecare de solieitare Aefiniti prin efortuzile unitare principale oj, es, se construiegte cercul feu central ©, avind raza iar abeciga centrului a +2: 2 oo = ‘Bfortul unitar tangenfial maxim, corespunsiitor acestei stiiri de soli- ‘itare, eate ogal cu taza cereului. Se poate stabili o relatic intre eforturile Ghitave principale oy, zy §i limitelo de curgere ou; Gey dati de conditia fangentel comune la cele tret cerouri. ‘Considerind triunghiurile asemenea ACH gi ABG, se poate serio OH, BO. CA BA respectiv OF — AD _BE~ AD 0400 BO+OA* 259‘Fiicind inlocuirf, cu notafiile din figura 9.4, recult’ ae iar dup’ simplificiri se obgine tn aceasti relay | relatie, ow reprezint starea limit e tntindere imp, tats ac opal cu limita de curgore. Ga urmate, membre intii al relafiei este efortul unitar echivalent starii limita : sau, notind constanta K = cal ear (9.2) se obfine relafia Ini Moke Gan = 61 — Key. (9.18) Tn cagul particular oind ‘materialul are limite do curgere egale, K =1 gi relatia (9.13) se ‘trauisionmd in relatie (9.4) 1 te- oriei a TiT-a de rezistonti, iar Ii nia stiri limita devine paralel’ ou axa, Oe, ea in figura 9.5, Pentru solicitarea de forfe- care purd, ficind oy = — 9; ee Mig. 35 ik . (0.14) An mod analog relatiilor (9.11), pentra 0 bs licitata vant unitare o gi +, relatia (9.13) dd le et < om (9.15) b. VERIFICARFA §f DIENSIONAREA BANELOR SUPUSE TA EFORTUN! UNITARE ‘NOHMALE SU TANGENTIALE. In aplieafiile ingineresti se intilnese numeroase piese in care solicit rile produc sumultan eforturi unitare normale i tapgentiale, Arborii, olicitafi la Incovoiere si risucite, constitaie exemplul tipic in aoest sens. Astfel de piese se verified cu ajuforal expresiilor eforturilor unitaro echi- Valente, stabilite anterior. ‘Prima etapt de calcul o constituie determinarea separatis a eforturilor ‘unitare ¢ si +. Acestea pot remilta din solicitiri simple, find ealeulate ex Telafille ctmosente, saw chiar din solicitiri compuse = ‘Pentru eforturi unitare normale Peatin eforturi unitare tangenfiale TS uy ga or W, in aplicarea acestor relafii sau altora similare, se va fine seama de ‘valorile po eare le at eforturile unitare in punctnl din sectiune considerat, ‘precum §i de semnele lor. ‘Dupii ce s-an aflat valorile de caleul pentra o gi + in punctal consi: derat, 26 aplica tna din relafille de verificare ale teorfilor de rezistent (aly. ‘Bote de observat eh relatia (IIL), bazati pe ipoteza efortulai unitar tangenfial maxim, se mai poate serie serie are 2 ra — omg) mean on ra one) Ag= ~0318 PR. ‘yslorh fe constralese diagramele ca_ acs in sige 12, Si sp constnianh diagrams de womeate tncovotevare ia cadet din gua Tidy Resstlonile sink ya vs 315 r—t fn plana de anes for taetoare ete nal fat Torfa aval este Nm P72 078Slstmul do bazk se obline tind rigla Inferior ex In figura 11.15, si introducing tn sechiune forte Kye ye ‘In figura 11.18,' sa constrult dlagrama de moments 2 sistemulol de band, datocta sar~ tr toc, tga Ht, ent We ene ate rare iy 5p ateeBe 7 Loot [© B y Fig. 1115, ous ennonicesint Bak, + BX + BK Bs Bas + Bae + Bay + By 90 Bush BaXa + Bak + By 0 ‘x jatar dagramelor {al reg lok Veresceaghin se determin coeticlent yy masea(e) a Big e ees SL te ee 316 Biya DOS 2 TBE OL E> 1 Biya 2 heer tab = Elty=0 1 a2 t 4 = Reedy 5 reatt S08 Ble gts 5 nitga macs d(omeB ene bt Eien Levis Levaes = 2 pe. seo beeite pee. ‘ind tnlocuil ta sistem de cena, realte 8 ax 4 orn th Pe mo Sex + om + 5 Pe eo Box, Zee 38, 3 bay + Spee 2 ‘Rezavind se gsyte Se determing aca sgomentle fm ear, suprapuntnd etectul frtet P (ig. 14.15, 9) coy call elortutlor 3, 8 Xp My-0+0- Him — 2 1 Ayn 0-+04 R= TPL pagan br ‘oy acts yao ee construe digrama de momente din figura 1.15, ( Sr Sant el th cleat Bu BB shageaioa A" de pe vigla Ge sus Sa pantie imtoan ‘rape sim cong: pentre rape, splint eel regula dat de tube! ‘a Gt a conotrampeddageatoatnomentelor coveeoae pentru end eu te artt- cla di sguea 1216, "avind Set artic, cade exte tipi state nedaterminal Se bine stern de bark ty rigora 1846, by loceind setae 1 1 prin reaaeme sinpo a inroduciné © arttulaie 317‘in imediataveenstat dn stinga nod 6 fa ent fl, suprimmares legato cer innduerea ‘eetreetteoe Ny Ny is figura 11.1 b Se obervi et Inreazemele J wide eam sap iat legit: exterioae, e Introvueo sual data marine, Xy pe cad n Toga inte HS expt Nyse apen edna vt ek amelor poston al carlor care x ites in Sal patel ig, 1138 1s figure 11.10, 4, 6, Fav constrlt dlagramte de momente ste stemulut de bool, entra area exterioutt bgt pont eforturie Xe, gr p= ‘Se serie intemal de ecvati de-eonite Baki b BoM Bas + By 0 BaX + Bake + Be + Bg 0 Xi BM + BX Be 318 Se seria couicient By. om rege ius Vereezaghin, nin stam of stp au pomental 4e ert 7 Jar gla 27 Inlet coercentlor2y Se folsese dea dreptelrelaile Cin tabe- ay UF 1 supNF Baym boa MOM Fa 21en? ue te —29 a a Lant Sexton 2eteo, Lox.+ Sem 1oy- 20 inaind mumitor gf ebné splice, sistema! devine 224 Kyl = 196XY— 19%, — PR =0 = Ux + K+ 9%, =0 AKL Ry 448 XT A 319‘Se rezolv stem pein eterna obtintnd 200 _ 996698 x — ASD aaa pe 31819 ais meee 9055 pt “0 00 Remlh ch X, are sens contrar cet din desea, al este Anjatd tot spre dicapta. Se fn eacjtnen citutalt din artielatia See My = X41 = 0261 pe Se sci momentele m ditete puncte ale cade, notindu-e odo nde! peal indie ‘rata nod, Tar ambi ace eats bra I cae e eer Mae Mea = — O,L8pt- t= — 0,298 ptt Mos Mes = — 0206 9? My = Xp = 0055 90 AMyaq= — Hy 21 = 0522708 My = Hy U— Ky = 082200 — 0055 ph = — 0335 at Nyag — — Hye 2 0026 pt Ma = 0. x acest valor sé constuiytediagwama do momente teovoiteare {a mijoet igel 45) momenta are Yonren m figura 126, 6 9 yp 0200 pF + 885 pps SRI AP SE OEEPE asi 3H 3 oesice, Aplicind principal suprapumerl cfecelo, se peate contrat gf dagrama de omeate ‘ncovatatore pentru ead care arf nchret pe ambee righ, ea bur f1.16, , acest op se observ ci, One ear initea noma igh elm reap, diagram dia rgure 21.26, . ear Inver, partes ai stings ected Tn deapta gt iners inedrcind embete age, se abjine © dae ‘tam ats tsumaten cae dn tga eu cea in Geapta, Se obfin stl seomentle Me Mee 80 0,028 pl = — 0270 pit 0.665 pt — 0,335 ph = — 0,985 La emilee igor 0.0% ~ 0.98 ae 2 = 0,850 pe + 28 = Pe sipul mica remuith moment mu 320 11.2, Si se determine eforturte i bntle gra state nedetermioate din figura 21.7, « ac tone au seen siiiate BA. ‘Avixd o bark sopranimerai, rads exte spi state nedeteminats. Se formeans si ‘onoi‘Se bh tad un Gt bury eat figaen 11.12, trodusnd In ee fortal static ME ‘termina ‘Se deernnd, scent, efortuile in bare N prods de sarcns enterica P(g. 33.17, €) lapel erate m prosuwe de fora X= 3, apleath i bara (lata = ta ? gue, Mees lee Tes wig sta7 entra sehen ein igus 1117, o,f baru tA nu ext efort, Ca orm, ehlral dui 4 arata fq Intel 2-2 Ao efotal este nol La stheria dn ‘Tgura 4827, pliehtse dg foe atestare, egal, sealitnile tr reaeme sat ule. dn bar 4 efoto the iy. Se deternint aor sortie cellaite bate. ‘Pentru turing calcul se itocmeyte tabelul 11. Count din esa (13.2) int EA By ENEndg= — P+ YD BAB, = Ea mt + V3) [Novunorute state nedeterminatl este we Be p2tE pone, a Pa svH F soe aabet 112 vie ay = -V3e +2 ° Vit | Na =00P — Paa--¥ fon +73) = "tori real tro bark se afi pin suprapunerea efectlar Nea NT A ss serie ultima coloan ¢ tabelaat 132. ee, PAH! Sant oe pote vesflen eet aodurtor, vane re 1410, St se determine rose consid agente T, 318 bare spl statle padetaroinatd, din figure 11.18, — ae a arate pose pers ster e ask ete ea nev 5 ecletereae ‘simplu 2 prin necinoscuta X,. — = ‘st aus Wagraele 20, ose oplhteorem Mote Mase So constrtete diagratia de fore tMetone, care di stenes unde momental Incovoletor axe xm maxim algsbee en wenoiee tl a (fe © __ nana tener mrs ase aves YAO ne bo _ ps te Mem ing vilouren masimi ete pe spt St p (st)? _ ape ee 8 28) 7s aT ou aceste valorise constrleste dagrama de 31 . GRINZI CONTINUE. ECUATIA CELOR ‘TREE MOMENTE, CAZURL PARTICULAHE apt covsergetateegyes see “EDS Grinzile drepte avind wa numiir care. co care de reazeme simple — numite grinei Fig 1118 continue —constitue un caz special de si teme static nedetorminate, pentru care existh o metods proprie de re- zolvare, numiti ,,ecuafia celor trei momentos Fig. 1120 Se consider grinds, dreapti din figura 11.19, agezatis pe un numir oarecare de reazeme simple gi Inetireats ou un sistem de forje verticale oarecare. Dack grinda are 7 reazeme simple, statica di, dow’ ecuatil, grinda fiind deci de r — 2 ori static nedeterminaté. Daci exist si forje orizontale sau Inclinate, unul din reazemole din capital grinzii se face fariioulat, iar veacfiunes orizontalé din el se determin’ prin ecuajia de 323,protect pe orizontali, aga od rimin tot r — 2 necunoscute static nedeter- ininate, adic’ reactiunile din reazemele simple intermediare, Se stie, de la studiul diagramelor de momente incovoietoare ale vinsilor pe douii reazeme, ci pe reazemele simple nu exist momente daoa ‘erinda, mi are console. Din contra, cind grinda are console ineareate, apar pe Teazeme momente incovoictoare. Din acelagi motiv, pe reazemele intermediare ale grinzilor continue (afar de cele extreme) se produe ‘momente incovoietoare, Tn cast din figura 11.19 exist: momentele inco- voietoare My, Mg) My) Af,. Desigur, cind se exnose reacfiunile Vo, Vay «..y Vy momentele pe reszeme My, May ...5 Bf, 86 caloulean® imediat. iinvers, dack se cunose momentelo pe reazeme, se pot determina reaofitnile 41 se pot constrai diagramele de momente incovoietoare si forte tiietoare Ke vor lua deci, aga cum se obignuieste, ca necunoscute static nedeter- minate momentéle pe reageme. Bentra simplificarea problemei, se const deri ci grinda are pe toatd Iungimea aceeagi rigiditate BT si ck reazemele nu 90 deniveleasd. Pentra determinarea momentelor pe reazeme, se vor serie r —2 eouapil de deformatii. Conditn de continuitato a fibre! medi deformate, adie egalitaton ‘unghiurilor gq 31g; arétate in figura 11.20, di cite o ecuatie de deformagii pentru fiecare reazem intermediar. S-an luat, doui deschideri succesive ale grinzii, limitate de reazemele n — 1, n, n +1. Grinda continua se ‘ponte descompane in grinzisimplu rezemate la capete, cum se aratd In figura 11.20, 6, inedreate, po de 0 parte, cu forfele aplicate si, pe de alt’ parte, ou clte un euplu pe ficcare reazem. S-a reprezentat, pe baza princl- ‘piulii suprapunerit efecielor, diagrama momentelor incovoietoare pentra ortinnes de grind’ cuprinsa intre cele trei reazeme. Forfele aplicate pe grinzile considerate simplu rezemate dau diagramele de momente incovo- {etoare notate cu M,. Acestora li se adaugi sriumghiurile date de momen- tele pe reazeme Al yy Aber. Grinda din sting, cuprint inte rage: mele n — 1 gin, are lungimen i, notati prin indicele reazemului din dreap- ta, In mod analog, grinds din dreapta are Inngimea Jy... Unghial oy pe reazemul n al grinzii din stinga, rezult& din efeotal sarcinilor de pe des- chiderea,f gi din efectul cupiurilor Mf,-., Mf, de pe cale dow reazemo. Sarcinile de'pe grind dau, conform teoremei eoiproce, tun unghi egal cu reacfitmea grinaii reciproce in reazemmal n. Accasta reaciune este egal cu momentul static S,-, al diagramei de momente 3f, de po inter- oll = calla fof de rencemal » — 1, imps prin deshideren Suaa/hs BL ‘De asemenea, cuplurile pozitive M,-: si My produc, in reazemul 1, ‘un unghi de acelagi seman ou cel dat de sareini, a cirui valoare s-a stabilit Ja problema 10.1 Tnsumind valorile calealate mai sus, se afl unghtal Bale, SEL in mod aseminitor, sarcinile si cuplurile aplicate pe grinda n, m + 1 produe pe reazemal n un unghi : a em at yy Fig, 11.20 Conform figurii 11.20, unghiurile ¢, gi pi sint egale gi de sens contrar, deci suma lor este nui, Seriind aceasta, L+e—2 Bota y Macals 1 Male, Muluss » Mots bata’ Sag (See en ge a ae simplitioind gi ordonind, eouafia se transform tn Myke + 2M + land Meebo +6(8 325‘Expresia din ultima parantezti, notatth presourtat eu A, : Baa Seca Sot ot Set na,, ans) represints reacfiunen grinelor reciproce — 1,» sim, m3 én reacomal milots na Fontan upratafa de moseale de pentrvalee alta rate 1, ilo, coUstruild ca gt oum guinzle $i yoy af simpia, la eapete. : ' ae eee aeenst notafie, ecuatia de mat sas ee serie Myo aly + 2M lly + Ines) + Mysalses + By = 0. 1.6) Aveastdrelafio poart numelo de eruati olor tei momente san eouafia lui Clapeyron. Bh repretiat® o relafie liniars intre momentele inoovete- toare de pe tri reazeme auccesive. Lind, rind pe rind, ite tel reazemo succasivoy se pot seri atites soul do est {0 ete hecunowouts state Redeterminace are problems: ‘An cazul mai general, eind grinds are deniveliiri la reazeme, de valori So fe---» ebvafa Calor trl monsente la forma general Myrtle + 2M (ly + Iota) + Msalata + Oily + au.) BOUATIEL onnon TROL MOMENTH LA GBINEE TNCASTRATR UA CAPEEE Bouafia lui Clapoyron so apt grinzilor ee au numa reazeme simple, namiiral momentalor po reazeme fiind r 2, dact amma reasemelor ester. Se pune probleta 68 se aplice aceast eouahie unei grinci cu capete ineastrate, de forma, cclel din figura 11-31, ‘Pentru decasta, Incastririle se iilootiese prin elte dou rea geme simple la distan{iy nul ‘nul de altul, La exemplut din Figura 11-21, aplicind acest pro codon, inocu ieasteisil 7 apar reazemelosimple 031 1,00 4-0, ig 1.28 rewremil 0. find in’ capil frinail, dect fir moment, iar 7 devenind reazom intermediar, desi eu moment. fn mod analog, inca. farea 6 se inloouieste cu reazemele simple 5 si 6, avind 0 4 My—0. Se scriu apoi eouafille ealor trel momente succesive penta grupele de cite. trei reaseme 0, 1 25 1, 2, 33 % 3 43 3) 4) 59 4 8 Ge obyintad tun stem de 6 ecuafti, cate determing cole 5 notnotodte, 326 eaLeunuy REAeTIUNTLOR st consnnueTtA | eae eee se sand amiga in ee ner enlar aplonte pe dete el cua pa rare od a re Reade pee eee FF, sau orice alte forte BEA, y, Ba me, He— Hy m= Ronofiunilo Vi, Vi sintagale gi de sonsuricontrare. Carinae: redofianile obfinute prin principial suprapunerii efectelor sin Wa Vit Vim My Mee ans) Wa Vat Vy = ee 7 t Analog, prin suprapunerea efectelor so pot conétral usor diagramele 1, al, Dack se noteash ca Mf, = Msi 2, = 2" efortuite datorite primet arupe de sare gi co if, =” i, = 2” cole datorite grupel a dou, Soot sore eforturie intro sectime ofrecare a ginal (aritate po tig.11.22) r= 04 la le a9) MM, +H, M+ Mai. Determinarea eforturilor in grinda continua se face absolut Ja fel, Jocul euplurilor Af,, Mf, de mai sus flind luat de momentele incovoietoare de pe reazeme, arate in figura 11.20. . Se precizeazd et la grinda continu V; si V3 sint reactiunile datorite sarcinilor de pe grind, consideratd simplu revemati in. punctele 7 si 2 (deci téiata din grinda continul), iar V; si V2 sint reacfiunile date de momentele incovoietoare de pe reazeme, calculate prin ecuatia celor trei ‘momente. = ‘ste cazul a serie o expresie mai generald a reacfiunii intr-un reazem 1, jinind seama 08 el sparjine Ia doud grinzi aldturate, de lungimi 2, gi Tyra» cam se vede in figura 11.20, 327‘Reaofiunea in reazemul n se compune din: __~ Oparte static determinats V,, detoriti inedredrilor do pe cole dows grinai alaturate [, §i lorx, considerate simplu rezemate la capete, Accastis ig. 1122 parte esto fommatt din dot torment: pentru dovehiterea ain singa 17 pentra descideren din dneapia, deci 0 parte statio nedeterminat8, datoritS momentelor My», May My. Se Observe formulele (11.8), care araté ci momentele Mf, 9 He ii dau o reacfiume “2— in reazemul din stings My din eapetele 7 “2 én cel din dreapta. fn cazul figurii 11.20, Me gio reachiune— ‘omentale dope grinda din stings dau in reazemul din dreapta n 0 reae- 2a — Maa, jar cele dope grinds din dreapta dau in reazemul fiune — in stinga » o reaetiune terminatés este uM, — it, ay Me 1 5 Me wy tw can ‘Renofinnea intreags in reazemul » este deci BE My — May, I Rte % bea In mod analog se determini reacfiunile in toate reazemele gi se pot constrai diagramele 7, .M. Ta constrairen acestor diagrame, in special tele de momente incovoietoare, se pont folosl prinefpial suprapuncrit efectelor. “Exprestilede reactiune static determinatl” si ,stationedeterminati” sint convengionale, elereprezentind eale doug componente ale tunel mirimi tuniee — reacfiumes. din seazem. Ve= Vet Vie (41.10) 4 enixz1 continvn ov coxsoue Se consider o grinds continnk ex conto, cain figura 11.25, euatia Ini Giapaprom oo aplcd In te reagene succsivey nu It conte, Se poate Inloeu consol, cum se rede pe desen, prin o Sore gt un up aphicate ovullinal reaven, Momental inco- ; voietor pe reazemul cu consol& poate ) 7 4 cris, In cnetl de apa, devs dieptal Sion ie Be ajunge wate ao AO aguas fact coneal n Sve veep Scusfia In Clopeyron in modal exe Soeckt go 0 cheep, pentru ou ul din figuia 1129 50 acre ® 2M + Mia + 64, = 0 poe | My + 2M latte) + Mol + 6A = 0 Uy YY arse Uf, = — Py. Fig. 11.25, 329Soobsorvi eiis-an seris dous eouatii ale lui Clapeyron, cu care se deter- miné neounoseutele Mf, 91 Mf. tn caleulul lui Ay intr mimai suprafepele de momente static determinate, hagurate po desen, nu gi suprafafa de ‘momente de pe consol, nici cea dati de cuplul Af,, aplieat pe reazemul 3. ‘Evident la construcfia final a diagramelor 7, f'se va include gi consola. Pentru rezolvarea unel probleme static nedeterminate prin ecuafia color trei momento, succesiunes. caleulelor va fi: —numerotares reazemelor, cu eventuala trusiormare a reazemelor ineastrate sau a consolelor; —construires diagramelor de momente M,, considerind fiecare doschidere ca o grind simplu rezemati la capete ; —ealeularea mirimilor A, pentru toate reacemele intermediare; = sorierea ecuatiilor color trei momente si calcularea momentelor pe reazeme —aleulares reaetiuntlor, en relatia (11.10); —oonstruires disgramelor 7, Mf, ultima de preferat prin sprapu- nerea efectelor. {aniyat ev 0 SiNGUEL DesempenE Un cas particular de grinsi drepte static nedeterminate il constitui ginsile on o singura deschidere : grind ou o incastrare si un reazem simplu (tig. 11.24) gi grinda ineastraté Ia ambole capete (lig. 11.25). ‘La grinds dublu ineastrats (fig. 11.25), inlocaind incastrarea 7 prin reazemele simple 0, 7, ineastrarea 2 prin reazemele 2, 3 si gtiind o& 4a 6 fh i. ey PF aJo 2 i V1 Ms ma) ue \@ Aft at Mi + 2M +64, = S > > bn 95 0. 330 Rezolvarea acestui sistem d& — Fa, — Ads th = 3 4, — Ay. La rindul lor, expresile 4, gi Ay sint a4, aS, t T unde &; si $ sint momentele statice ale diagramei de momente static determinate (3f,), fat de punctul 7, reepectiv 2. Rezult Mt, = 2 8-895 Ms —8). ana Pentru grinds ou o singuré incastraze — tn punetul J — ecuatia color trei momente este, ca M, = M, = 0, . . 2b) + 64, iar solutia ei este (as.12) Pentru caleulul reactiunilor gi constructia disgramelor 7, Mf, 20 aplics procedeul aritat la grinda, ‘continu. Sharir ae mee G0 eae Tete t My Tere MEM asm tne neste sun rasan ing " 7 unde Vys, Vs sint reactiuni datorite sarcinilor (exclusiv 2, 2f,) in grinda consideratd simplu rezematé Ia epete. i= Vas Van Ve +A, aaa) PROBLEME 111. $6 9 calcalenereetianile #8 momentul din Icatrare 9 8 we centrnack diagrae mete Bi tnd dn igus 120 metcata 0 fara Fw pater seat penta @= b= i 3 Diagrama momentelor Icovostoare pentra grinds presopush stale determina, ait sip reenact ete teh ABE, and manent in depts Fie de M,=pE=r™, 7 331ove as gm (2 eee noel aia gl A de reazemal 3, ah Sy Se yee ci abacon Zsa 3a control Ge grentate Cat acetal (iol {ste media artmties a cboeloreeor fret vier Aplcind formule (1.2%), reales 35, awe o Rie ¥) ee ‘Moment dn incasteae este negaty ee poate conetrit diagrams miomenteor inopelasoae pr ‘Sprapunarea efecslor cat gua 1126, Reachle Sint dite de formate (ita), ‘Dac fora este apicath 0 majlocul nai Imtgcaest a= 9 = informal precedents 9h remit rie $4(G+) a =F --"F woe -r-y-Se i" Se poate determina sectimea sy in care momentul incoveetor se anueazi,selind, de ‘ompity burma momentlor din sting sstva Mag = LE Yas = {In acres relate, sera moments spare fo ecwale age se lecntete doar valoarn Abeotati fiat mal ee 3 mg os ayn Mt % a, i omental Incovoeter in deep forte este ee scout yde-datbrtedm ‘Se vede oi acat moment ese mal mle ect cx in bcuseae. 11.12, Sis calolom reallulle «si se constrlared Gagramele 7, Mla ginda din figura 127, ekrath cu 0 arcing Unlorenvepartitd p 332 entra gunde state detrminats, diagram momentelor Sncovoletanse est pars eare se mile valoaren maxima pe. Sepafata peabolt ste 2 pe ae eae far moment static al aessteta fad de reazemul 2 ete “pin Se apickformulee 22) ¢f (Lt8) en obser © vata i # Yas= tse some ayo 3 gt ee e ya eo e 2 er) ar Cea rT : ww ont 3 Yaa y= a = Fig. 11.27 Se vede ci momenta din incastase este egal in valare abst, et momenta ye care aves ia lie nda sae terminate aces, fnindseama de getane, moment incovo™ fetae asim ete Bf (easter) Diagrams foreor tat ping in — St Se poate enlela scfunea sn east farfatiletoare 30 enaleaat, dost unde are Toe an smaxioy af momento icovolter Este vorba doar de ea mgsim alngriie, cel sa seatat © ‘aloarea sta mal maze a moment fneovtetr este ea ht Incest reat Ins Gets re epee noes 2 sate Inchinindw-se ou reacianea Ve 41.42, Sse exluleze momentele dia rexzeme Bf, Mr x reatinile Vy Va ss se cone sles lapramele Af, 1 in gids din gure 11.26," inéastrata Ia smbelé pte yt ete Sui co fore 7 Grieaindsone éups problema 11.12, eale dons momente statics’ sint Fano, reget) . se Injocuind acest expres tm formule (11.1) we geste ara — Aen g 383Jag M, se allt pin permutarea eer a9 ef 0 rea Fee 7 4 ae op mal nuit aber 3b I Fig. 11.28 My Mh, ite Goformatt mat ml 11.4, sae fle momentele pe reaaeoe fof 0 constralased Sagramn Mf pentra grada luphu ttastrat cu sarc unit distibt, en igus 11.20 ‘simetiiaaiats ct meme nenet = . sin apices forms (1111) rents entre reaefunt sapere (1.18) Fe_Faxe—o) 7 Se vee din aceite eat cd duct a> 0, ca fn carl denen ett M, Aly Vy < Vee ulch renzonal ei apropieea sci Inca "Ga reunltaele de mat sus an canst, rin, Sopempuneres efectelo, tagramele A gi WiMse'vede ed tn Ivngel eroal exit ous seohiuak i sare momenta! ese pul gt ohn T ‘att sarlnlor verticale dinate de sus tn jos id ‘momentle din searere sit egatve "Reet exerpl anata ch Fealzren rina static neistorminate ‘Goce la tru aah vanajoare ae efotuson, det Ja eer we Myo ay age la a omental toevoletor t miles! goal este reactinnile st si se construlaset dingramele rind ein fgora 30.30. Apicaic numeric: = 2m, BaF = 800 dak ig. 113 ‘Se determind ma ott reaetunle supraetelor de momeate pe reazme, care sit supra {efeleRagurate din gto 1.50, 9 2 1 a ol ap ‘Se era ecuafie dele tel moments petra grpele do eareme 1, 2, 5, 385, 45 8 465 M+ aot + o4y~0 AGE ABb + d+ Oy = 0 AGL AML ML+ A= 0 = My 2 rome a tone “ae 2858 ol ig. 11.20 ‘Se nleniese valle caletate As Aa A Mpa, =o Ayal, 6 My + Aly +h 0 a ay Angers FE =o, WAM ae Rerolveree acest item duce i rmstoarle sat Dee + 48Ft aes Se cout ales apliatia nomered dati p= F = 500GaN; I= 2m 335 ston de nats devineage = 202MOT 880-8 as aan ae 2-390+2 + 49-500-2 Man + = = 1069 GaN ae yw BOOZ HAND a = = 48. ‘Secaeutarsrevetiunite = «259 — an = 2132 dan Moa Ms 350 4 988 + 50s = 9450 da = = 801748 158,00 {onde vase pa on torent Sips = ph Sse set ‘esa ccelor tret momente pentra grupele de -# Seat momes nae Seg M04 2804 Mal + 64, = 0 ay E Al + AGI-+ MG + 6A = 9 baat Ml 4 ANGE + Id 6g = 0. Se observ ek 7 My 0, ay = Ay= Ay = 0 ee m= 28. Ma- 8 Fig. 118 Shu eeu oe ase ah +10 Mth 0 mtn far solute ste sint pet e Se ealeueant valorile reatiuniar astet Beet My T “a ect 337My— Me | My— By _ Sp, Opat _ Lapat T Toa tsar Mom Bt = My __ net _ Sipe __ saat T 7 521 or Me My at ee Mn pe a verteae, summa segctunlortsbate 2 dex forks pt | ( valorle calelate so construe diagramele din figura 11.31. Se obervs o& efecto ‘aceite pe consol seade, nee piveste Tt Af, pe mastrs Indepsrtii de loca de apliare 2 ere ALAZ. Si se determine, Je guings contin din ture 11.82: «) ce denivelare tebute od sere rete Zpentracn moment pe ol len 6) ce cenWolare treble aster raze 2 pena ea eachume pe ene rel veazte 8 te eal 12) Moment hu pe reaemat infermatar. Se elses eualiaeeloe tet womente entra grin i) dontvelt Ie seazetme (117) In earedy = fat = Ci Mga = Mga =O Ma 3s Pity ay a esta AML + 6A + o=i(=24) =o ‘Reacunen geno reiproe i reazemal 2 ete pu ane wat ~ sat h Doct grinds arf de dascldere 21 gt smplu se- semati In eapete, Sel dnc reanemel & mar exist, Fig. nse FRguaa ln mies ar 30008 Evez) bes tae apna dg 8 at of mm lp. 338 2) Reaclnns cate peel tet reaceme, DackreaeHunie st egal, let urmtearenvaloare Pe dealt parte, eseionen Vy se paste serie MMi, Mem thy Me Mh, = y=. ‘Se egnent cele dou valor Vs ens fy Bet gg 2M, ay, PP oe By aye Se folueste acess eontie a celor tre momente de ma eu, care Myce canosct, sie ott pe 181% ee ar AML 6 = 226In ALB. 54 se cleulene momentel fy seactloile sf «3 se constises diagrracle TM tn grinds Incest con saple Bx In fgura 11-38. “tweet ona pl tae : termite ncn oe resi cx re ple SER nd recile ae . a RS a Wynn ype i esenes spree de moment Lay easel nn ams ste # ‘graimei de momente, are expresia 6 wm ff a ¢ i 4| rt a a “i “inind seama cf Mf, — y= 0, tu ‘a color tel moments se srie Fig. 11.23, ae undeesetioaite sink 80% “a 1M 01 “eh we smal ent newest maxim are lo IErptl spl My, cotorm Sut 11.88, 6. DEPLASARU IN SISTEM STATIG NEDEPERAINATE, Dupi rezolvaren, nedeterminirii, deplasirile tntr-un sistem static nedeterminaé se pot calcula prin metodele cunoscute. La grinds dreapti static nedoterminata se poate apliea oricare dintre metodele studiate in eapitolele 6 si 10. In cazul folosirii metodel Mokr-Afanoell, deplasarea intr-un punct oaresare, 1, esto cen aritati in relafiile (11.8) 8, Bg + Ba + BaKe bo + Bie qt.) Se cunoso notapiile stabilite = I? — momentul incovoletor intr-o secfiune oarecare a sistemului de az, datorit forfelor exterioare date; ‘m, — momentul ineovoietor intr-o sectiune oarecare, datorit sarcinii unitare aplicate in punctul gi po directia de aplicare a neeunoseutei static, nedeterminate 5 Bf — momentul incovoietor tntr-o seefiune oarecare a sistemulni statig nedetorminat real. ‘Intraclt ;prin detinifie, sistemul de baz8, inclireat cu sarcinile exteri care gicu necunoscuiele static nedeterminate, este ethivalent sistemul static nedoterminat real, rezult e& momentul Hf este dat de suprapunerea efectelor in sistemul de baz Mm WP i mX, + mKe to tm Ee qa1.a6) 340 Deplasinile din relajin (11.15) au fost definite tn formulele (11.4). tnlocuind aceste expresit in (11.15), rezult& a = Jy[frrm ce + fmm ae $H,( mong def +36) mm ae] - Pentru simplificare uu s-a mai seris sommul 5 din relajiile (11.4). Bxpresia de mai sus ge poate transforma, 8 mgXy + oe. + myX,) mde 1 fat +m wy Jet ms ‘inind serma do (1.16), oxpresiaGeplsit devine oi i lata objnuttseintorpeteast ase: énr-un item staio nado. sing acini te tnomla oplocaree tat-un pune oeasare 96 Mss Be etm Mane oct tn tro ntrol moments Sroroaten rate Siero sats nlcotninat romesbal rol wns eptieasfn si tomul de bast “Aplicind regula Ini Veresceaghin, relagia de caleul devine 3, aimee. aay 1 sat. AH, BI ‘unde A este suprafafa dingramei reale de momente a sistemului static nedeterminat, Fig. 1.84 Conclusia este valabilé gi pentru sistome in care se produc alte feluri de eforturi. Ca aplicatie, so va calcula unghiul de rotire in eolful 3 lx cadrul din figura 11.3. Diagrama Mf este desenati in figura 11.3, g. Ca sistem de ‘bazi se poate lua unnl din cele doud reprezentate in figura 11.34. Intru- Batit Ia eadrul din figura 11.3, 9 diagrama de momente este liniard pe bara ‘vertical si parabolicd pe cea orizontald, este preferabil sistemul de Daz figura 11.34, a, care da PROBLEMA 11419 Le inet dn figura 11.85, @ st sp caleuleze vaviafile exlor dowd lamers, sab sactones fore P. ‘Momento inavoletor rel fm sectnes @ in gua 11.35, a fort stabi la problenn 11.6 a 3 0,182 PR ~ © Leos p)=» PRO,SeO49 0.818). entra a afla toga amet orton, sea sstemol do hack ca tn figura 11.3.6 m= Reoe ‘eens numal pe stniceroat ABC. Se poate integta Intse Laide O—ni2, Tn Inte (eldeat ot ig. 11.38 entra variatia dlaoetralu verti, se i stem! de baz x im igura 11.35, art i makeing, (ae unde exalt “0 ” eZ (amor 2." pnosene os nang ney 0107 Sem minis aeath efi deplaeces cate do sene contrar forte untae, aiiah diametrt ventch ae seurleat 7. GRINZI PE MEDIU ELASTIC © grinda rezematii pe toaté lungimea sa pe un teren elastic poate fi asimilati unei grinzi continue cu numér infinit de reazeme foarte spropiate. Problema se intilneste curent la rezemarea pe sol a diferitelor grinzi gi ‘in general la rezomarea oxicrei bare pe suporti elasticl, ‘Se admite of reactiunes pe care terentl elastic o exercitd asupra grinzit este proporfionald eu sigeata (denivelarea) grinzii, Mirimea xeac- fiunii, pe unitatea de lungime a grinzii, se ia, dups Winkler poke quis) unde & este 0 caracteristic a materialului elastic, numit’ modutul tere- nului, sau coefioiontulut de tasare, masuratis in da /om?, llocuind pe » in relafia (6.5) gi finind seama de sensul siu, conform figurii 11.26, rezulta ecuatia diferenfialé a deformatiei grinzii pr, 2 kw ast respectiv Bot gy, ais) at BT, Gu notafia Pp Fig. 11.30 eouafia diferential® se serie ay SS 5 apto =o. aa te Ba are ecuafis earacteristicd gi ridieinile acesteia rh 4p a= BEARS tye —B LIB. 343Solufia generalés a eouafiei diferen| v=oH(A sin Be ++ B 00s Bx) -+ e-M(O sin Ba ++ D eos Ba). (11.20) Constantele A, B, C, D se determin’ eu ajutoral condifiilor la Timitét ale problemei. SORINDA DE LUNGINE INFINITE So consider grinda de Inngime infiniti din fig. 11.86, tniireatds on © forfii concentraté P, intr-o sectiune care se ia ex origine pe axa Ox. Conform principiulat lui Saint-Vénant, efeotul forjet P Ia infinit este mul Ga urmare, termeni din couatia (11720) care se inimultese en o!", deci reso meret ca 2, trebuie sii He nuli, adied 0, oven ee reduce: eonagia. 1a 5(6 sin pa + D cos pa) Se poate serie panta grinaii deformate $2 = po-te(— Osin Ao — D cos po + 0 cos po — Dain Ba) Din motive de simetzio, in origine, fibra medie deformaté are panté null, adie’ ao ae jar ecuafia deformatiei devine v= CoM (sin Ba + 008 Ba), Pentru determinarea eonstantel C, © i serie e8 in origine, fig. 11.37, forja este Teco —2, sarcina P sepantizinds- PATA aw on ist egal calor dou uml de grin- a, Se dertveaet de trol ont ultima eeufie z=0, (—D+0); O=D ge : 22 8 ooperte mig. 1187 az ~~ 206e™sin be Fe 208: (cin por — c08 fe gt 7 20TH (sin fe) a 22 _ 409%-H008 pa. ast a ae Cu ajutorul ultimei derivate, se serie expresia forfei tiietoare —, 2 ade ETA B%e-5 cos fx. Se aplict aceastit relatie in origine uae ~aBtace = —® ao ynde result O = P/s 6°BT. ; a aeest fel, eouafile deformafilor si etorbuilor devin P ° = apr hin Be + 008 Ba) = 2 ¢-tesin do ET, (2 Zam — sin| AL = 30 (008 Be — sina) P ra Ze wasp Se noteazi, pentru simplificare, funejiile -Fsin Ber + 08 6) [ m = e7*(c08 Bar — sin Ber) 2 Seee (un) ma o-Ps Ba. Cu aceste notafl, deformatile gi eforburle se sin (a4.22)Valorile fumetiilor 7, yy na na 8 giseso in tabele, sau sint date prin reprezentiri grafice, ea in figura 11.38. Bxaminarea geestor curbe arati cf funcfille 2, ny yy deci miximile x, 31, 1, sint maxime in origine. Se observ ct efectal Sancinii P scade rapid! eu indepartarea de punctut de Za grinda din figura 11. 39, b, Inind, pe rind, originea pentra x in Aropiul Heetirei forge P, 20 serie momentul incovoietor gi for{a tAietoare {In punetul Z, eu formulele (11.22) si se suprapun efectele 2 | Bia Zula) + nut — a 7 (11.23) “a 7 =F [nfa) + nll 0) NB € 38) ae 2 Lh wy vr = al}, is. . “Wie “herman ‘ he a romeo mat Ane vg. th30 eg 1140 Ie % seats Notafia (a) represintS valoarea funofel y, pentru angumentul a aplieatie, find neglijabil pentra Be> 5. Cum funefille 7, m5 ‘ts au tn origine Valoarea 1, rezultd ed Moar = Get Tnée = = Soe = SpnRT, * ® P P P 2 \ ORINDA DE LoNGIME PINITA Se considers o grind de lungime 1, pe teren clastic, increati simetric prin doni forfe?, en in figura 11:39. Schema poate reprezenta 0 traversh To ealo feratéy sarcinile P find transmiso de gine, Grinda de lungime fines ponte fi inloouita prin doud grinai de iangime infiniti anuae : — grinda de lungime infiniti, intireat& ou sareinile P, (fig. 11.39,)); © grind de lungime intinit&, incSroat8 prin sarcnile P, sf cuplurile Mg, convensbil alese, imediat in’ afnra eapetelor intervalulel 1 (ig. i1%39,-0), AMbrimile Py fy se aleg in aga fel ca suprapuning efectele din figu- rile 11.39 P, oy 88 rerulte grinda de Tungime finitd din figura 11.39, a, care dre in capetele sale momentul incovoletor sl forfa tAietoare. mule. 346 Pentru grinda din figura 11.89, 0, se studinak in preaiabil ofectul unui caphn 3, aplicat in origine, agupra. gringil de lungime infinita (tig. . Cuplul’Afy se poate inlocul printr-un cuplu de forte P-as= My. x ajutorl relat (1.22) se poate sre efectl elor dow forgo P intr | seofitme curent & wa® y py, = 22 —n1he + a) ppb Pou = Gp Cn Be) —al ble + a] p= Mab, nie) — [Ble — a) Mob. nf Ble + @)] — 118) 2k @ 2 @ H a limité, cind a tinde eitre zero, ultimul factor represint® derivata funcfiei nin raport ou 2 8 _ jpg Ue = a) = a Bo) de ‘Finind seama de definitia func a= e-M(sin Be + €0s Be) sepoate serie 2perHsin Bo = — 2 ry. 347‘Soinlocuieste in expresia lui vdemai sus Bt gt sin Bo. (ary $2 MAP 4-005 90 — sin pe) = AE, ato _ MoP 5s 9 cos po) i eee “Momentul ineovoietor intr-o seefiune oarecare este am 28S = BEA con ind ot p¢ — K/4 HE,, expresin momentulul dovine M, ae (11.28) zt (11.28) Se poate serie si expresia forfei tiietoare 20g Se 2M e-main fr + con Bo) 8 2EI,” pa mio = eb a (11.28) Revenind la grindadingigura 11.39, , sescrle momental incovoietor ALY gitorfa tiietoare 2y’, in punotul Z, produse de cole dowd forje Py si celedond cuplur! My finind seama de gemne si defaptuled pentru mérimile aplicate in punctll 7 se ia 2 = 0, iar pentru cele din punetul 2, se ia © 1. Se folosese formulele (11.22) pentra afectul forfelor P,, respectiv (11.25) 51(11.26)pentrn efeetul cuplurilor af, Pr Phe BS TPO +) + + mld] an Pontru grinda de wngime finité, valorile constantelor M, si Py se determin punind condifia ca momentul incovoietor 3i forfa:8ietoare fn secfiamed 1, date de Instunarea relafiilor (11.28) gi (11.27), si fie nule cea == —ay)+ Pe + Me = MEM FE Lalo) lta bad St ht 8 maa E [ndoytngt—ay)— 22 nay) ~ 2 ey 7 pono. 28) -Acest sistem determind pe P) sl Mr, iat, 0 dat8 glste acestea, ne pot calealn'e, M,Z in orice soctiuns. ‘n avosto caleale, dach sar considera forfele P aplicate in eapetete grinally fommulele se timplifca t8eind-a~ 0. To soodt caz, ofectal unct for 2, aploatl la un explt al guna, este relatiy mic lo clllall capi, ou atit mai mio ou it fl exegte ‘Din acest punct de vedere, grinsile de Yungime finiti se impartin trel grapes 1. Grinzi sourte, In care $i <056 2. Grinai mifloct, ou 0,6 < pl <3 5. Grinai lungi, ou pl>5. Ta prima grupl, se pot neglifa deformasite de icovoiere ale ginal, acestn Rind fl contparae oy cae ao terenutal, Gu actst simpli aro, deplasaren verticalisintregii grina! se ponte serie v= Pjkl. Grinzile din a dous grup sint caractorizate prin faptul ct 0 fort aplicatil inte-un eaplt produce efect apreciabil in eetilalt capi. Ultima grapi de grinzi are proprictatea cl, efectol unoi forfe aplicate intr-un eapit esto noglijabil In celilalt capit, dect ele se pot considera de Tungime infinit’, 48, BFORIURI UNITARE PRODUSE DE VARIATHLE DE TEMPERATURA IN SISTEME CU DILATARE IMPTEDICATE. Bforturile unitare termige iu nagtere in mma unor variafit de tempe- raturl, care ge produe fie in timp, fie prin trecerea de la un punet la altul al piesei, fnedizirile neuniforme produe dilatdri inegale, avind drept ‘unniare producerea de deformafii side eforturi unitare. Incflzirile uniforme, in sisteme cu dilaiari impiedicate, produe de asemenea eforturi unitare termice. 49Astfel de eforturi unitare se produe tn cazane, motoare termice, reno toare, turbine eu abur sau en gaze, vehiculo de mare vitezi. Caleutul de resishon{ii al unor asemenea masini si instalafil eomporta, in mod obliga- tor, luavea in considerare a eforturilor unitare termice. Dat find amploa- zea, gi importanfa problemei, stndiul respectiv a Inat 0 dezvoltare deo- sebith, duoind Ta cfearea une! nol discipline a mecaniclt aplicate« termo- leita. Monograttoteg nt cotaeste asl acest! protene (68), “tn ecuafiile teorlei elasticitatl, efeotul tomperatarii se introduce prin acces of, sidtusl de deformafiile produse do sarcing, se adaugi cele Droduse de diatisi. Astfel, legen iui Hooks goneralizata'ia forma 1 sea E le Woy t a) + ad aa Ele at ott (11.29) com Gla Meet onl + at unde « este ovefioiental de dilatare termios liniard gi + variafia de tempe- raturi. ‘In cele ce urmeazi, se vor trata citeva probleme elementare de ter moelasticitate, a:nronrumt UNtTARE INTR-UN cADRU UnTFORN INekLZIT Se considers cadrul simplu static nedeterminat din figura L141, a, Ssupus nel incisn|uniforme t Datoritd modalul de rezemare, dares pe verticali (lungirea stilpilor) este liberd, in timp ce pe orizontali este impiedicat. Se poate realiza sistemul de baz ea in figura 11.41, b, tnlo- ule legit pe oriaontald prin neeanonent 1, Se trateand problems metoda cunoscutd, ou observafia ck deplasates 8, este cea datoritd Uilatdit in sistem de baad ‘pe cind ,, are definifia, camoscat ‘Se observ oi 849 este lungires barei orizontale By = — alt iar 8: 8¢ onlouleard ow ajutoral figusli 11.41, 4, ce a 4, eu . ‘EL alt 3 2 i BEI Se glveste necunoseuta static medeterminati Sat 5 Cunoseind aceastis valoare, se construieste imediat diagrama de mo- monte din figura 11.41, f- So observ ci in expresia Ini jy s-a Iuat semmul minus, datoriti faptulul ef deplasaren este contrard forjei 2, G : : + a aA, : TET t But ; Emmy” a ‘ ‘ t ig. 11a Determinaren deplastivié yp, anitat mai sus, reprezintiun.caz cu totul ‘particular de rezolvare a problemei. In eazul general, determinarea aces- el deplastiri, datorit’ numai Iungirii barelor (nm gi ineovoieri), se face pornind de la expresia (10.13), cate aici se serie a By = (ae. opis cum fo sti, aocasth relate tata in, baz figuril 10; seriind Iueral meoanio al fortei 27, eu deplasarea produst de forfa x sei roar intl detvmatue predte de fora W se ated ‘Ailatizile. In baza teoremel resiprocitafii, $e poate serie Iucrul mecnie al forfei n ou deplasarea produsi de dilatare bu Grataa. (14.30) Relafia (11.80) este gonoralit, Pontru aplicarea ef este necesar sit se consirniased diagrama de forte axiale n. ‘in eaaul examinat, folosind diagrama. din figura 11.41, ¢ si seofind de su integrals mirimile constante, reat i — 1). jo = (nde att, adic expresiafoloit, mai sus. 351‘Bvident, pentra un sistem de bare, relatia (11.30) se serie Bn = B( mata. (1.31) De asemenea, dat fiind c& in uncle baxe pot exista numai forfe axiale, pentru depiasares 3,, se poate folosi expresia mai general, care in In Considerare atit, momentele incovoletoare ett $i forfele axiale, By = 2 Than 4 of 2h : {thar +2f th as 139) \ promronr ositapy, tree gzinDi pus Ly IncastmAt: HOME Seva daE YY a Docs sariatia de temporaturi ete neuniforma pe grosimea mei bare, acess Inora dace la dated nga ale fbraor lngieedaanle coos ce ats Arepe,etect producorea de fortur: de tnoovoiere. Se consider’ exempinl une grinzi-simpln vezematé Ia capote (tig 11.42; ), fe satein’ exterioard, de langime 1 9 secfiane drepeunghiulank ow inkifiues i, avind fafa inferibaré inealita Ia temperntur’ lar cen superioart Ia fy undo 4, t Se cero sh 30 determine raza do cusburi a Hore! medit deformaté, Dae, pentru a tmapledica curbarea, grinda 56 face Ineastrati, a in figara 11.42, 8, 98 se calculeze momentelo care so pYodue in reaztme si eforiul tnitar Sodus in grinds. Se admite od pe lniljimea grinsi, temperatum variazk lniar inlet, if in basa ipotesol Ag, io mijooal flfimit seoyani (fg. 11.43), tomperabara aro vatoarea ath, 22 jar la 0 distang% y de Ia axa neutr’ are valoarea 44 »e ob, . ae iy Fig. 11.4, Big 143, Din causa diferentelor de temperaturi, fibrele situate la diferite Aistange y de fibra medie se dilat& diferit. 352 Dat fiind o& dilataren fiootire! fibre este impiedicatil, efortul unitar in ea poate fi ealonlat eu relafia (2.25) o = BaAt = Baty = Be{hte 4 7 | (11.83) Inocuod, pe snd, y=2, y 2. se siti eforturitunttare tm fibrelo extreme oy = Bats oy = Baty Seriina momente fafii de axa neutri, eo afl momentul incovoietor care se produce in sectinne wea, yas ares fH aH soa Primal termen —moment static — este nu, far al dolls Ebook, cuss) De asemenca, emafa. de proiofit di forfa axial datrih alata impicdinte rd wa{ oat But Ane a 2 Condifile in ineastrare nu permit deformares barel, care stimine reetiinie, ‘Dacii mx ar existe incastrare, iar bara ar fi simpla rezemati la copete, ea sar deforma dupl un are de dere, a elirui raz este a ea (11.30) aa % Relati (11.80) poste fi extinsit pentru un sistem de bare in care au loo tnetlziri nouniforme, de felul celei examinate mai sus. Pentru simplifi- care se va nota, ao-het, aisz) mitrimea ¢ find constant de-a Inngul unei bare, dar putind varia de la 0 bari Ia alta. Folosind figura 10.8 §{ acclag! rajionament ca la stabilires, formulet (11.80), se sorie unghiul do rotire csuzat do ouplul 3f din relatia (11.34) asupra elementului dar ste. on 358iat, in basa teoremet reeiprocitit lucrulai mecanic, results = By = (mae, 1.38) {nz (11.38) respectiv, im cazul cel mai general, by 8G nat de 2139 PROBLEMA 14.20, Ss calctece renefvnea tn reazera hpi 38 se eohstralsel diagramele 7, Sf gen in ors 24-4 vin prea spear tempers fx en Ine ach ‘emperatiravarlcd ltr pe ialfimea grav. In sage naturals, hau ete feat ‘Se observa ol modal de rezrnare tmpeaicx nama! meovoietén produel de detares neegals 4 oreos. Grind este simpht static nedeerminata: Ta figura 11-41-50 nepeesentat ses Sebant, co necaoscta yeu aingremn sre 7 Qe @ % 29 aa ‘Deplaarea Bose reatia(1.38), tn eare lucnaie 28 fl ateb{i ct lunge fh sat Se tene fontar iui as dct afr erm nna | | oe ” =e 5 Cee ® x ft fete sctnns osrecre, m=, Se af ne- cunoseata atic nedetermint sar Rey - TTT sont mes st [ a —_ ch tots eto metre. puma et nal 8, EFORTUMI UNITARE DE MONEAI IN SISTEAE STATICNEDETERINATE, Se intimplt uneori ca lungimea unei bare, realizati in atelier, sib mu fie exact cea teoreticd — diferenfele putind fi dastal de mici — fie din causa unei greseli de calcul, fie din eauza unet execufii insuficient de ingrijite. © croare de un milimetra Ia Tungimea de ciftva metri a unei bare aintr-o grind& eu zibrele pare eu tobul nesupirstoare. Daci sistemul de bare este statio determinat, aceastis greyeals duce numai Ia usoare moditi- cli ale configuratiei geométrice, irk alte consecinge. Din contr’, intr-un 354 sistem do bare static nedeterminat, se constati ci bara ou lungime gre- pitt mu poate fi montatt decitforfat, aplicindw-i o forpé de intindere san compresiane (dup caz); aceastis forf acjioneazS Sus asupra nodurlor do la capotele bared, ceea ce produce eforturi unitare in intreg sistemul do bare. Aceste eforturi unitate se suprepun apoi — adunindu-se sau sed mndu-se — eu cele datorite sareinilor utile splicate sistemula, Pentru simplifieare, se consider sistemul color trel bare din figura 11.45, articulate in punotul 0. Baxele Taterale slat iMeatice, de lungimt Yjoos si rigid By, lar cea centrall de Tungime | 3i rgiditate Hedy. ‘acl toute barale ar fi Gorect executate, punctal lor de intilnire ar #1 2. Ta montaj, se constatd c& bara contralé a fost exeoutati mai langd ett era necesar, avind lungimea BG—-+ 8 unde 8 este eroarea, executie. In aceast® situatie, ea nm poate fi montatd. Spre a realize ‘montajul, se Z aplie& tn capital barei o forja de oom: prestune P, pink cind pmotal @ ajunge ja F. Dupi executarea legiturii (prin Duloane, itu, sndura), se inldeark forfa P. Bard comprimata eats a so destinde, Gar nn mai ajunge pin’ la @, din cauza opoaitiet pe care o intimpin’ din parten barelor laterale. In consecintii se stabi- este 0 pozitio de echilibra, in 0, bara mij- Jocie riminind comprimati ex 0 forfs é Ny, iar cele laterale, intinse eu forfele Ny Se vor. determina aceste fork. Sub efectul forjei de compresiume 1N,, bara mijlooie are 0 scurtare 4A,,punotul @ ajungind in 0. Marimea deformafiel este, in valoare. absolut Fig. 1145 XL BA,” Bara lateralé 00 suford, datorit’ forget de intindere N,, 0 Tungire al, = @0 Al, = HO, care, neglijind variafia {nfinit mici a unghiulul a, are expresia Al, = HO = FO cos « deunde ro =e, cos « Pe do alt& parte, lungiren Al, este produsi de forfa JV, in barn de Iun- seime eos « Nt, desi no = 2 a= Fone Hyd, cos" « 385Conform figurii, eroarea de execufie 3 = GF este m segmentelor a0 fOr tes 3 ae Ny Fa BAL” BAzco (at.40) _ Pe de alti parte, cele trei forfe coneurente in O sint in echilibra, deci satisfac eouafia de proiecfii 2, 008 a — Ny 0. ana) Rezolvind sistemul de eouagil (11.40), (11.41) se gisese 3B,A, BAL Tasers) “ES aia) Porfele gisite sint in valoare absolutit. Prin impiirfire eu alile res- pective, se ails eforturile unitare de montaj tn barele articulate. CAPITOLUL 12 STABILITATEA ECHILIBRULUI ELASTIC 1, STABILITATEA ECHILIBRULUL ELASTIC. FLAMMAIUL Bate indeajuns de cunoseuté problema stabilitiii echilibratai in mé nica eorpurilor Tigide, Dac& un corp se ponte rezema in diferite pozifit pe o supralafa, echilibral este stabil atunei cind in urma nei deplastiri Rebitrar de miei el revine Tn pozitia initial. Asa, spre exemplu, bila de greutate @ din figura 12.1 este in echilibra stabil in pozitia si in echi fru nestabil 12 pozifia 4’. Conul circular drept din figura 12.2 este in echilibru stabil in poritia din stinga gi nestabil in cea din dreapta. Dac teste deranjat’ din pozitia de echilibru stabil, intr-una vecind, bila executi 6 serie de mnigcari oseilatoril in faral pozifiel de echilibra 1. Aceste migcdri se vor amortiza datorit® feeitli, oorpul rovenind in pozijia de echillbra or ig. 124 Fig. 222 stabil, In oposifie cu aceasta, bila deranjati ugor Ain poritia de eshilibra estab, adied din pumetel cel mai rident 4’, plrdseste aceasts poze infil,’ ir mat revent. 357Un fonomen ansiog, de stabilitate son de nestabiltate, datorit inst mitrimii sarcinilor, nu pozifiei corpului, se intilueste la unmeroase elemente de construe sf nasil de cele mal variate forme. Ss examnhin ceva ‘Bara din figura 12.3 este artioalat& In ambele expete 31 supusi la 0 fort de comprosiame P. Cit timp forfa P are valor! mic, bara esto in ech bru stabil:'daed se aplick o fort transversalé care produce 0 incovo fore, indata dupé tnléturarea acestsia, barn rela forma dreaptd de ech ‘bru: Matind meren veloaroa forjei P, ve ajange ls situatin ef, sub cfoctul forjel perturbatoare transversale, bara pivtseste complet posifin de echi- libra, Sdied se ineovonie en in figura 12.9 dreapta, fare pesflivaten do 8 Sy Rent le sagen anunie val «tne 2 clr 8 a fort ertied de flaméaj, bara tece ain siarea de echlibra ‘stabil in cea de echilibru nestabil. oa ‘Tnelal subfire din figure 12.4, supus unet presiuni exterioare p, uni- fomn repartizaté pe eireumterin,a sa, are forma cltlana de echilibra stabil; dupd atingbs presianit atige de ata el poate tua forma eli tied indiosté pe Hgurd. Grinda din figura 12.5, nvindaecfiunea dreptun- ghiulard ingusta, se deformeazd numai in plantl ei, cit tinp forta P nu Aepiseste valoarea erties. In caval cind forka. P atinge valoarea forfel entice de Yamba), pozifia. grinnil se modifick base, ‘spirisd, pe ligt fncovoierea din plana! ei, deformasis de ineovoiere laterals qi ieee. enomenal do trocero a met plese din stares. do echlibra stab in cea do echilibrar nestabi, Iw 0 antmiea valoare (eitiel) ® sarcindor aplicate, Poartd numele de flambaj. ’ ixperienja s ardtat e& valoavea forjeortice de flambaj depinde de fora gi de dimensnnile pest, do flal de resomare sf aplicare.a saronlo, re WA ii U Ip be Fig. 123 ig. 124 Fig. 125 Atingerea forfei critice de flambaj intr-o plesk reprezint o stare periculoasi, la care magina sau constructia in care se afll accastl piest oate fi distrast. _A caleula o piest Ia flambaj inseamni a determina valoarea forget critice gi a aloge forja reali de ¢ ori mai mic, mumérul e purtind numele 358 de ooeficiont de siguranta Ia flambaj. In cazul barei din figura 12.3 ~ san Sf Sar pee corel unitar produs de obtre forja ores do Hamby numit’efort unitar oritie de flambaj, poate fi cu mult inferior valorilor critics din vezisten{a materialelor, a : limita de curgere, limita de pro- ‘porfionalitate sau altele. Rezultd ci, in astfel de probleme, caleulul uzual ‘din rezistenga materialelor este de prisos si ci bara trebuie dimensionata pe baza caloulului de flambaj. Din cele ardtate, tragem concluzia e& feno- menul de flambaj este eu tobul diferit de solicitérile uzuale din rexistenfa ‘matevialelor, Tfortul unitar critic de flambaj va fi comparat totugi on valorile partioulare ale curbei caracteristice. CaleuTal la flambaj inlocu- ieste, Ia unele piese, ealeulul de rezistenti; alteori el se face in paralel on caleulal deresistenss. Acesto motive fao ca studiul fambajului && fie tra- ‘tat ea un capitol speoial din rezistenfa materialelor, desi fenomenul este complet diferit de solicit&irilo eare fac obiectul rezistenfei materialelox. ‘Comparind valoarea, efortului unitar critic de flambaj eu limita depro- porfionalitate a materialului, so poate intimpla ea el si fie inferior sau Superior acestei limite. In primul ota se vorbeste despre flambaj elastio, arin aldoilea, despre flambaj plastic. Problema ilambajului elastic penta barele drepte a fost resolvatd ine& in secolul al XVII-lea de citre L. Buler. Pro- dlema flambajului plastic, desi are diferite solutii teoretice, prezintis Aificulsifi gi esto tratat& hai ined prin formule eipitice, reanltate din cereetiiri experimentale, ‘Fenomentl flambajulai apare la ua numtr estul de variat de elemente ale maginilor : bare drepte solicitate la compresiune (centric# sau excen- tried); bare drepte solieitate prin forje axialo sl transversale ; bare eurbe solicitate prin eforturl care produe compreshine; grinai drepte inguste solicitate la ineovoiere ; profile subtiti solicitate ls, ineovoiere si risuoire ; ‘tuburi eu perefi subfir solicitate prin presiuni exterioare sau interioare, prin forfe axiale sam prin cuphari de Misucire; plci plane comprimate éte. In capitolul de faj@ se va studia, sub diferite aspecte, problema Hlambajalu bare’ drepte si barei ourbe, urmind a, se face completiri in eopitolele urmitoare. Existh metode vaviate pentra determinarea forfei critice de flambaj, uncle exacte, altele aproxinative. Problemele simple, clasice, se rezolv prin metodele exacte. La problemele complexe se folosese metode de caleul Aproximativ, bazate pe considerente de energie de ,deformatie sau pe alte eriteri In cele ce urmeazS, se vor trata cileva exemple simple de Diese ce pot sf flambeze, rezolvate prin metode exacto sau aproximative, Problemele complexe pot fi cercetate in meri speciale asupra stabilitayis ‘lastice [45], [46], [47}, (49) 2%, CALCULUL SARCINH CRITICE DE YLAMDAY PENTRU RARA COMPREMATA. FORMULELE LU EULER Pentru rezolvarea problemal, se consider’ clt bara dreapti, solicitat’ la compresiine, s-a ineovoiat din eauza atingorii sareinil eritice, deci a flambat. In aceasté situafie, so serie ecunfia fibrei medii deformate si se 359canté condititle care fae posibild existenfa formel eurbilinii deechilibru,pe Yingé cea rectilinie. Se vor descric patru cazuri de bare solicitate prin forte aplicate 1a capete, diferind intre ele munai prin modul de rezemnare (Fig. 12.6). Dintre acestea, cel mai freovent, in PP PJP aplitatite tehnice este earul bare srtcaiate | | In ambele capete (ZI), numié si caz fundamen dg, tal do fomba}. L t “DARA ARTICUIATL 14 AmupLE ¢APEDE Se considerd bara in positin deformati din figura 12.7, raportatt Ia sistemul de axe 20y. Tntro seetiune oarecare 2, bar are ‘igeata 2, iar forfa P produce un moment | ineovoietor pozitiv = Pe. Se observ’ deosebirea esonfial dintre expresia momentului incovoietor din aveast relafie gi cea a momentelor incovoistoare uzuale ; aici momentul cate Junctie de deplasarea v, pe cind in mod obisnuit el este funcfie numai de ‘porifia relativa 2 sarehailor, far a ge lua in considerare deformatile. ‘Beuagia diferential& a fibret medi deformate este Go 2 x Fig. 125 rst. w= pp a ae ast * Br Se face notafia simplifieatoare P --«, (23) cu caro eouafia diferengials devine os as ee Set evmo, aay hes et 2.2) 28 + z nz" seestei couafii diferenfiale on En. coeficienfi constanfi este oo om Asin ae + Boos a ig. 1227 Constantele se determing punind condifile la limita: Ja un copit: e=0, 00; 360 | Ja oelilalt capt : e=h 8 i ae ijloo : ant, #25 as 2 de Inlocuind prima condifie in expresia Ini 0, revult B=0, eouafia deformafici devenind v= Asin ae. A dous, conditie Ja limit) duce Ia rezultatal 0 = Asin al.” Sint trei golufii care satisfac aceastis ecuafie : 4) Solutia A = 0 duce Ia v= 0, deci bara nu flambeaat, cea co este contrar ipotezet puse. d) Solutis « — 0, inlocuiti in relafia (12.1), d% P = 0, ceea ce este, ao asemenea, contrar premiselor problemel. 2) O serie de solagii ale eousfiei trigonometrice sin af ° Co ee ‘Lulnd prima din aceste solagii si inloeuind-o in formula (12.1), se sicesto P ar Valoarea forfei P, corespunziitoare acestel relafii, este forfa critic de flambaj Py =a (22.8) Doct seinen barei are momente de inefio aiferite pe diverse direfit (oaich mu esto crienlard,inelars anu pitratl}y flambajud se v0 produce pe di- Sofia ou moment de incre minim, toot Ta o'saloare « fore: dati de rela = Mla 24) 7 Relafa (2) sam (12.4) ee forma Tai Baler penta car funda spent Efnaenfe moneatul de ie sain so pont tn evident caja mouontali de ner ssn se poate pane ngor in eden ticind 0 olporanf de tambaj*ea unten" ania se va produ 361totdeauna in acelasi plan, Din contr’, o bark en seofinnea oinéular’ posto si flambeze in orlee plan. Derivind ecuatia fibret medi deformate, rezults ae Be Ancosen. ae Aplicind ultima, dintre condigiile 1a limit’ date, rezult aceleagi solufit, adios: A = 0, san « =0,sau =, 5, deoi muse poate determina valoarea constantei A spre a cunoaste exact deformatia bar ae a In consecinfi, constanta A rimine nedeterminatd si i se poate da o waloare ,. Ca aceasta, ecuatia bare! deformate devine 9, sin = o, (12.5) 1 sin (12.5) Curba din figura 12.7 este desi o sinusoids. Faptul ok mu s-a putut determina constanta 4, respectiv v,, nn este supiinitor, intractt nu inte- reseazi mérimea doformatici, ci valoarea forjel -critice de flambaj si pentru aceasta trebuio uate mésuri ea en a& nu se product. Atingores, forfei critice de falmbaj dueo la pierderes echilibrulai, deci la distragerea ansamblului in caro intr pies respootiv’. Co reprezintd colelalte solnfti ale ecuatici trigonometrice din care s-a determinat «4 Ele sint valori succesive ale forfel eritive de flambaj su- perioare celei date do formula (12.3). Aga, de exemplu, solufia a doua ‘a couafiel trigonometrice, al — 2x, 0% forja eritied, e IP se8BL Pu e ws. caro este'de patra ori mai mare’ decit cca prece- desta, Aceasde valoare prezinth doas interes teo- retio,intruet prima forf@ rites deflamba este cea j ‘minting a eare piesa flambeaat gi poate fds 1 Forma de flambo} corespunaitoare solufiel a doun sto cea indicat tn tigara 12.8, a. Aceast form, Sespectir forts ersiog corespunaitoarees, eateprima in eare bara poate a8 fiambeze, in cau bt cave rijlocul barel nu se poate deplasa lateral. So gicoste aaelsolufia de a mini de patra or forga extick de a 6 lambaj tei bare, Anolog, dack se asigurd contra deplasiri latorale dood puncte fixe tntermediarey fein figum 12:5), forfa critics. do. fama} devine de nowt ori mat mare destt cen datt de formula (12:5). 0 spli- care practiel 2 acestel conclu se glsesto In diverse sie de comand ale ws. ” Mg. 128 362 raginilor, olstate Ia compresimne, spriinite fn uaul sau mai multe rete (ig. 12.9) : Paes itiuleIa capets represintS cazo cal mal freovent do plese care pot i lambeae, Cu evenpi re pot taj pistontlt, bel, erele Sourimato alo grnsior ew abrele ete ¢ P ae = — = Fig, 129 SDAA INCASTRATA LA UN GAPAT §1 LIBERA LA ORLILALT So consider bara din figura 12.10 gi so procodeaz la fel a la cama) precedent. Momentul ineovoieter, ecuafia diferenfiald si integrali ei sint Aceleagi ca la bara articulati la 'ambele capete. ae M= Po; mf =— Po M= Po; BLT v= Asin as + Boos ae. Conform figusli 12.10, condifiile In limiti sint 0. Se inlocuieste a doua condigie in ecuagia ao Prima condifie di B Aa 00s ae ae ai remultd solufille posibile a) A=0; aed =, on = o a =F, San eZ )aa=tes en +S Cai la problema precedent, singurele solufii acceptabile sint eele ale ecuatici irigonometrice, | Prima dintre ele duce Ia valoarea minimd a forget eritice de flambaj m_P. SEE ase) er ig, 1210Se poate face gi aici o discupio similaré eu cea de Ia cazul precedent, asupra ¢elorlalte solufii ale ecuafiei trigonometrice. © BATA ARVICULATA LA ON GAPLT fIINOASTRATA DA ORLALALE acd ma sr existe atieulatia O, bara sar deforma dup ine Sntrerupt dn fgore 1218 Sore ao readice tn poriia derenota cu ne pia, ents neceszh o fara taevesill cre face fg fe ele a fe as, Moment Tevet ni seclcne ener a ih Mm Po Hts euafia ernpilé @ pe meditdeformate este aan Soluiaeenaie omogene f:¥ membul a! doies este Asi az + Bootes, unde notat ( soatie patina a cual neomogene este x Se vede oi sceeti seat: patinlark verte ects G23. an Hay a pias? oe? ae Be ar *" Integrals generalt a ceuaie (27) va 6 ly om Asinas + Boosax + Determiparen coustantsor 4, 2, Hse fae (nin cesma de conde a Hots, care stat ae 920; van v=o; cm Prima conde 85 2 = 0 ¢ esata se seduce In Bm ancoses + 2 on Asinaey 364 itis conde, apicatt im eeuatin 2, a On Ascosat + Ze ‘A dua condi, inteodsh i eouatin I 6, Ak nat Amato ‘itimste dou ea © ma pot serie Ancos at rin tpi, rela tgateat ‘Actas ceoate trigonometse are ca prim slut 449; te = 2040 aoas_ P ee 2oa6 BT Fe ‘Sore aves ase formd ct frmulle date ta claite ea poate vere 2018 = 205 8 Bt ase BE 20 Pay = ao z 38) BARA INGASFRATA LA AMERLY CAPETE Eavaja fone edit dtormate este a, pa Asin ge + Boos ar +“ unde Af este moment dn tncastaze, 305entra doterntnares constantelor, 56 pun conde la lint 4 snuime zo; sau Zao a Fotosad contin (a) n ena iret medi deformate, vena Denivind ecuate tibet medi defrmats & Bm Asconar— Bain arm Ancos ex + pinned condita @), a= sete Oma A cuaia devenind conan (2 a8 care axe teed seri de elu 1) Bo, nvcsepeann 2) w= O,neacoeptabitt; » oe a ‘rina solute a ecunel trganometice 2 saree cites de fama @ » © © 28) dons gape tn ce, de Sant pt a ves le et ent ts aa RE aS Ba a ante aft ehh Wyss ns inate onal male 2, =i, oaa0 akan itedunnofes do gine de las 1, Dato te ee ae ea cl Sete aca 1 agen ee Pentru alte olteva cazuri de inctirare a barelor comprimate, sarcinile critige de flamba} se dau in literatura de specialitate. 8. LAOTELE DE APLICARE A FORMULEI LUI EULER, FLAMBAS FLASTIC ‘1 FLAMBAJ PLASTIC a Puamirasus oxastie Impiiefind valoares forjei critice de flambaj, dati de relafia (12.10), prin aria secfiun, 20 all& efortul uniter oritio de flambaj (adick efortul Kinitar de compresiune din bari, corespunaitor forjei crtice de flambaj) 5A Rxprimind moment! de inerfie ea produs intre aria secfiunit gi pitratal mzel de iner{ie (minime), remult EEAty 8B _ 8 o - 12a) a (12.41) tn relafia de mai sus sa introdus marimea adimensionalit anak (12.12) numith cogficient de subjirime sau coeficiot de evelteys al barel 367Relatia intro o, gi reprezentats de formula (12.11) este o hipérbols de gradual al trellea, numith hiperbota lat Euler, redatt in figura 1212, Se poate marea pe aceasticurbS puno- % ‘ul B, ayvind ca ordonat limita de proporfionalitate o,. tntraett for- — mnlele Int Muler Sau stalls pe | Renter aga unor relapii care admit legea Petes Jul Hooke, Inseamna of elo “aete} valabile ett timp om < cy, respeotiv a AB Ae, Pentra” 22 hq) deel G4 >d5y1n bark se produsdefonmafit plagtige, dect formelele iat Buler hha mai’sint valabile 4 Ca urmare, pein B, zespeo- tiv abseisa i” impart domental . % de variafie ali 3 in dons pis: vg 1282 zona flambajubué elastic, clad OL 3p) deci > hos ~ zona flambajui plastic, ind a5 ayy deci h ~< ry Caloalul 1a flambaj se va. conduee pe baza foomulel Ini Buler numat fn zona flambajulat elastie. Se constata si experimental cd im zona flambajului elastic exists goncordanjt intre valorile lui o, calculate ou relatia (1211) 91 cele obfinute in laboratorul de ineetcizi, in timp co in zona flambajului plastic uu mat exist concondanf’ (adick ‘valorle obfimate experimental nu ge inscriu pe partea punetatis a hiperbolet din fig. 12-12), Yaloarea Ini 29 se obfine tnlocuind in formula (12.11) pe é prin o,. Aga de exemplu, pentra O17, Iuind o — 2100 daijeut®, reulti 2 2100 a. % Tntructt limita de proportionalitate variazi intre anumite valori, se obigmuiegte a se Ina 2g = 100 sau dy = 105. MYUAMEAIVE FLAstiC. THORLA BNGRSSER-KARMAN ‘Dac pentru valori ale cosficientului de subfitime inferioare limitet do efortul unitar eritic de flambaj nu mai corespunde hiperbolei lui Ruler, $0 pune intrebarea de a gisi relagin intre o, $1 2 si pentra zoxa flamba: jului plastic. ‘Pentru ofeluri, problema flambajulai plastic devine mult mai dificil, Gatorita traseului curbiliniu al ourbei caradteristice, dupa depsirea limitel de proportionalitate. in solujia propus’ de Engesser, se defineste modulul tangent Bp intram punet oarecare al curbel earaateristice (fig. 12.13) sf in acest 368 fel relafia Ini Buler (12.10) se inlocniogte prin P,, = SEatnn (12.13) y Mivimea Ry poate f stabilits en ajutoral eurbei caracterisice. Se sujelege cd punotal 7, respectiv efortulunitar cr = cq, corespand sarctnit ertiee de. Hamada}. 4h forma arétati, teoria ngesser-Kérmén a fost ertioat, datoriti faptului ef ea am ia in considerare cele doni fenomene ve so rode, eu module de elastieitate diferite, im momentul cind spare flaibojul (ind bara'flamboazd, $0. produce’o incovotete, care miresto eforturio, initare de compresiure inti-o parce a socfimil (peste raloares op dinates flambajuli) respeetiv Ie miestreaat in alti parte a secfiunil, So cunoagte cA desedrearea are le pe olinie TB paral cn portiumen Fectilinie a carac- terse det rind pant gpa od n0 cid tabrenrn se face, pentru erejteri ied alo Iola, dupa tangent ‘ust in, dot en panta By In acest fel, deyi inoovoisres produsk a respectéilegea Ini Bernoulli, adics e variuzs Z Ilan pe sectiane fntre 51 sy suplimen- tele de efortin unitare varaaf dupe dous dtepte eu pante diferite, cam se arati in y figura, 12.44 i Cele dond triunghinst de eforturi unk tare, 9 toy 86 datorese. curbisit bare, As # Fig. 1214 an eresterii forfei P. Ca urmare, forfa rezultant’ dati de ele trebuie s& fio nul, tn timp ce momentul ‘Jor trebuie si egaleze momentul Po al sarcinii P, datorit producerii sigetii v. Fig. 12.18, ate 1: 369Se pot sorfe ecuafille de eohivalenf in seofiune {,cadmos [vada Pe Tntnd axa y 08 pe figurh, so ponte serie: in zona Iiy a he fn zona hy a —- A, si a; fiind considerate in valoare absolutii. Reuafia de proieofii devine ce Ia determinates ponfiel axel neutre, gtiind oi 8, <0, 8; >0. anoege Sone, de aserenem, cousin de momento ‘ Patan (rads 5 ecuafin de momente devine 2144,= iT 370 Se fae inlocuirile = Baty oy = Bey a BoliGh + Mag = Pe Pe de alt parte, in baza ipotezei lui Bernovdli 44 1 @ yp at ceca ce transforma eouagia de mai sus, in ® ~ 2 Bal, + BI) = Po (Bel, + BE) Se (zag) Se introduce momentul de inerfie I al intregii secfiuni Bo P i) ere ee at cn iL 7(a 2+ Re (@7+?7) Mitimea in parantest se detinste ca modal de clatictate rue B= By By ple (12.15) 7 coca, oe transform eouafla dlferenfials in me P, a2.) ae TET So vede cit eouafia (12.14) este de ncecasi formé eu (12.2) deei sareina { eritieds de flambaj este azar) Prineipala dfioultate esnsti in necunoagteren valor Tui B,, denis de forms (12.15), datorite in special tcericudial,arupra lr Be Sf aplictin renultatele de mat aus lao seojiane,Greptunghiiard Bouafia {i239} somal sia Bets, See, paar ° 3mrespectiv, simplifieind prin he 5,Bp + 8,8 Insti, AL fovea ce duce 1a Bek = BI. (zs) ‘Antrucit hth=h (2.9) din sistemol (22.18) si (12.19) se giseyte __ ME aD 5+ Vie + Vie So inlocutese atorile te hy, one CF a L 4-8, 4-3, 1-3 4 s0 obfine expresia modufulni de elasticitate redus ABR, fast) % Dackisetslocuiese, suc- a cesiv, valorile Ini Brpentru \ Aiferite puncte de felal olui din fig. 12.13, se 2i- seso 0 serie de valori pen: tru. B,, respectiv 0 serio de g vvalori pentra forta critics, date de formula (12.17). Impfrfind pe Py prin atia sectiunii, s¢ aflS oq, deck be pot determina ‘puncte a ale” diagramei ox, = J), 40 4 jn zona flambajalti plastic. Fig. 1235 ‘Se obfine astfel curbe. BD . din figura, 12.18. ‘tn punotul D, pentru — % sa atins limita de curgere. Sub acenstit valoare'a lui 2, bara se calouleazé numai la compresiune, respeotiv Tinia DB este-0 ovizintals. 372 Incertitndines asupra modulalul de elasticitate redus a condus pe ‘nil eereetiitori ea, po baza rezaltatelor exporimentale, si propun’ dife- rite relafii analities pentru functia 9,(2) tn zona flambajulut plastic, Se ceunose astialxelait parabolice, eliptice, iniare, ‘pentru traseul curbel BD din GA tig. 12115. Dups studiile fScute de ‘Tot- ‘majer gi Tasinski, se poate Iua, indome. g | ~D \, nial flambajului plastic, o relate iniars Ue FNS 5. Z ce=a—mr azar) ” corespunziitoare dreptei BD din tigura 4 Sb.16. Aceasth dreapts este limitats. de punctul B, determinat de %, iar in 9 Ay Ag a Btingn ds punctal D, eorespanzator Iai a 24. De obicei, materialele care au limiti, ae aS oargere, pinetal D corespunde valor ay ~ee. Pentrt 2 < 2y $0 consi- der cdbara na mai flambeadd, calcula fiefadu'se Ia compresiune simp. Costicienti gi variazé de la un material la altal; teva, valor ale Jor, ea ae lmitelor dy, Dy aint date in tadetnl 12.1. Tobetal 18.1, Coctilentt din formetele TetrmaerTasasht I T OL 845, = 24 daNfam®) soe 4000 Ole, or = 52 damn, ma = 88 canine e710 J eet en 895 niches 610 [opt erom-notacn = = ‘Durston 370 Lame 287 Pentru font’ se foloseste o relatie parabolic iy = 7-760 — 1202 + 0,68 2, (12.22) ow Limttele 25 = 80 si 2, = 0. 3734. CARCULUL EA FEAMBAT Sarcina critich de flambaj, respectiv efortul unitar eritic de flambaj, sint mrimi periculoase, la eare piesa se poate distruge ; ele pot fi comparate ou mirimile eritice din caleulal de rezistentii: forta de rupere, rezistenta Ja rupere Forfa real& din bara solicitati Ia eompresiune trebuie si fle inferioart sareinii eritice, raportal lor find mumit coofictent de siguranf’. Caloulul 1a flambaj consti fie in a dimensiona o baré, dach se dX cocficientul de sigurants, fie in a. oerifiea valoarea acestui coeficient. Calenlal de dimensionare 1a flambaj se bazeaz pe alegeres unui cocficient de siguranfa ta flambaj, cu care se Imparte sarcina eritied, spre a afla sarcina admisibilé a baret (22.23) Dacé se pune provlena de a dimensiona o piesd, calculal se inespe ex formula Tut Fuer, i care so introduce eoeficiental de siguranf& la fiambaj Pa _ 2B P rr (12.24) din care se obfine momentul de inerfie 12.25) Valorile cocficientutui ¢ sint foarte variate gi nu exists preseripfit oficiale pentra ele. In general, eoeticientul « se in din tratate de construchii ‘de magini, Pentra piese de Teteut 12.2 masini’ valorile extreme ce Cocfictengt do sguran{s In flambaj pent plese se gsesc sint : minimum e—4 te agi simaximum = 28. In tebe- Int 12.9 sint indicate eltev Presa cifre, recomandatepentra tije de piston. fi biele, conform : Nagnt cu va cindra | 812 | tradatelordeonganedemagin: pistenatat | Alagin! x um ainda a ‘Aplicind formula (12.25) se ail momentul de inerfie I. Kote de la sine infeles od pentru piesele care pot si flambexe, cele mai recoman- dabile forme de sectiuni sint cele care au acclasi moment contrat; matin eu dal ‘Sine ‘Mateare de avtemobil 374 de inerfle pe toate directiile, adict, seefiunile ciroulare, inelare san plitra- te. Soofiunea inelara este mai avantajoash decit cca eireulard, avind, pen ‘tru aceeagi cantitate de material, un moment de inerjie mai’ mare ‘decit ea eireulars. Cunosoind forma secfiunii, se afl aria A gi se ealouleast raza de ine o le Se determing apoi coeficientul de zveltefe (22.28) aak. Delermintad valoarea lui 2, se obfine una din unmuivoarele dows situapi Ty Be ghseqte 4 >) deol pieso se ailB in domenin! Aambofukat clastie ceca co urati ot Simensionarea ou formula inl Buler este corect. 12) So sogto A -< hy cova co sitnenzd piesa in domentul flambajulai plastic, det face neaplichbils formula int Buter. Yn acest eas, ealeutl se Tontinad en formnlels fambajata plastic. S CALCULUL Iy DOMRSIUL FLAWEASULUI PLASTIC Pentru a calcula o bari eu formulele Tetmajer-Tasinski se procedeaztt in folul urmitor ‘Se dimensioneazi bara, Ia ineeput, cu formula Ini Euler, presupunind ear fi aplieabili. Dack verificaren atatd. cl bara se ineadreazi in zona flambajului plastic, ealeulul continu astfel — Cu valoarea Ini 4 gisitd din prima dimensionare (dati de formula ui Buler) se determing efortul unitar eritie de flambaj, aplicind formulele ‘Totmajer-Lasinski : Ge a — BD — Se ealenleazit apoi efortul unitar de compresinne simpli P 4 — Coeficientnl de sigurantii Ia flambaj este raportul (az.27) — Dacd valoarca dati de aceastl relic corespunde clei dinainte impuse pentra o, dimensionazea flout eate bund. In castl in eare se obtine 0 valoate @ Itt o inferioaré celal impuse, se mizeso treptat. dimensiuntte piesel, recalculind apoi pe i, 2, ¢,, 0, ¢, pind cind se realizeazs cocticlentul He siguranjs dorit. 375Mfetoda, expuss mai sus pentra caloatul la flambaj plastic este recoman- Tobe 22, 2 Gabild fn special pentra piese de magini, unde coeficientul de siguranfi Ia flambaj are 0 valoarea oarecare, dat. Din ‘cele expuse, rezultil ed pentru caleulul la flambaj exist dow’ ieturi de relatii — dup’ cum este vorba de flambaj elastic sau plastic — respectiv of Ia flambajul plastic ealeulal comport o serie de incercdti Jn domentul consriotior, pentru valor bine prelate ale coeicen- | ‘tului do siguranti (destel de miei, de exemplu variind intreo—1,7 la | ‘valori miei ale lui 2,si¢ — 2,4 In valori mari) s-a stabilit o metodé de ealeul 788 unied; pentru flambajul elastic si plastic. ‘O76 {0700 So defineste racistenfa admisibild la flambaj 7 7a [ a7 |e? | ois |_0.700 i cater | or a [oe Py PB | Coie [Conie | oars [0.607 | a0 | n= P 19.28) =| do 4 a unde P este fortarealé din bark si A — aria seotinit ‘in acest fel calcalal Is lamba} se transforma in caloul la comprestone, ox relatia P Ae az29) Miximes oy remult& din valoarea Int oy dat de fig. 12.15 su 12.16, ‘varinbil& on 2, impdrjiti en tn eoeficient e, variabil si el ou 2. Seintroduce [os | nofitnes dé ‘coofioiont de flambaj aiid a en mh _ 3000 Se 2esent; om 2 = 20 ass canem® F = Ow 288 canes oe 22M gy 378 tract a reritat o valoare mult maf mies dct cea impust, se relece calutul, totrtnd ses de pio cova mal mare. Se lege valonrea bam rate io, $ one oo 7 4= soma —sem; ‘ey = 8010 — 122-60 = 2368 daNen? To continue rests oo 2a r05sdanien? F198 84a or _ 2988 aoe Wed S- obtinuto valore prea mre tse sear ca aammm; (24 =seem; 010 ~ 18,2: 06 = 2501 danviem® 230 daNrert cor _, 2801 ° a0 96 = 10 ‘Acuasts vatare este mulfuitoare, del = 73 man: RG, Si oe cimensionee tifa bile unt motor, seciunes avind forma sthematie din ‘igure 12:49, ennoseind urmitoerte de: diaeetral pstonul d= 109 ra; presunea maxed Delton pac — a0 GaN fou sfungtnes ble =~ 926 rem mates Melt ate ofaten 8% Nis fleet de sgurantt-¢ = 5 ‘Se splot ial fortula ei Euler — ee z—- z 1 = Conform sigur, reznltt 4 y Iumn = ty = 22027 8 a 2 ig, 12.47 ‘Se aloge © valnre rotundarents Tm 475-058 34 emt = 808 = 90,78 = 4.4 emt jr - y= a7 ae 6 Oma Se ved ef acest cite ext infest 88, conspunsitesre oft ee niche, ‘se verifies eu formula Tut Tear, punind condi dem obtoe el pun Dupi tabetul 121, 0 sefe p= AGIO = 298 = 640 — 2258-09 = 9199 dadjen?, Psi oe app cajent 5 HEE = ninsany on 2 emits of dlmenstunen aeusi este bund 12, 0 jeavi do condensator, ncstrats In arabelecapete, este raemat la mae Prato iatragnd, spre aide frke evict In fama ator efectiil Oe datas. Se a8 eleteae ‘lone fore eetiee do lamin), dack(enva are 2) 20 mm, d= 18 mu, Jongimes fot 123", fr material este land, cu B= 1.05 10 daN ene Fov(a cost e faba, at ied reremnren ola milocl base, cossponde eek dea oun suf ecvtleltiganouetrice(w paragrafte 2a 9.0, dled a. S68 Par ee —ocon ‘Actas for! produce tm fav un eft unitar Pop 1110 oer 575 dant * Sans ase presopone ci pele near este fncastrats eava st fe, ee pote caleua varia 4 temperaturt pemaets Jenlru a produce ees efor una, ov Feala cor = Babt, 380 nes ea 2910" ste coetcentl de ata terme nar al alam, det 285 28 sae. Fas 108-1 10 ‘Aces coeu) art ca 0 veer tla mica temperaturls ainge forte etic do ‘omy el fv vor fol nc contest epee : E.4, $4 ae dmensoncae, pri metoda eneientualg,sttpsl @ seeune compass ca tm sigur 3248, conecsonn, ia lem, coy = 100 dae vind angie f= Seg meh cao. sored P ~ y $2750 ooo aan, Sepa conan ineastrat un apt ser iv eakiak. ‘eniru prima cae yao vloareoarecare 21, de serpin g = 0.6 et cao se face dimensionaren ql P___s0000 z dae en = PE too cmt, ol Fae 06-100 Petra wn singar elesunt din cele elnel ce formenzi dl sectunea se gusete . Ee A. = 2 roneat} a= t0.0m, ote te q ig. 12.18 ‘Moniental de erie 8 de axa = ete 2008 nootiya(See no sag alae ‘Raza do ines eeicintnl de svelte sat a conform tbetunt 12.4, 56 elsete @ — 0.1, care, Introdus In frmnla (12.90), uy ~ 960 = O15: 100 = 35 daNem*. facut mersonaree cx aetast valoare va do setiune mult mai mare, det valoare swat mit ei st value mamas pentea 9st cuy at Inceareh ct p= 03, Set cap = 80 daNjont bee 20% ogo ent; Aye BODeME; a = Hem a 2-800 pasa |/ 975m: 108, : 378 381‘Acestet valor eorespunde, dupa tabela! 124, = 028. ‘Se efor cael, poring de asset valoare Acasa voter corespunds = 031, ddl ogy = 31 dale, coun ce duce din now te = tiem. Duct se adopts valontes a= 14 a, foe de ween a 00 = 107 dade, 05-51 : die o dope de 7% reltenfel adm, Alogind a= 14.5 em, tt care corespande 9 = ovst cezate . 0000 RT Nem oe Se loge ex dimessinne de constructs @ = 14 em, 5. CALCULUL SARCINET CHITICE DE FLAMBAJIA BARA SOLICITATK LA COMPRESIUNE, RIV METODA ENERGETICA ‘Vom arta cum se poate determina sarcina critic de flambaj, prin motoda energetics, datoriti lal Timaskenko [26]. Se va trata, prin aceasté metodi, cazul fundamental de flambaj, adied bara comprimati, articulati Ia ‘eapete. Forma reetilinie a barei este form’ de echilibra stabil ott timp torta P este micd si de eehiliora nestabil cind forja P atinge valoares sarcinil critigo de flambaj. Tntr-un moment oarecare, cind bara eo aflé in echilibru stabil, ea ponte fi incovoiaté sub acjiunea unor sarcini transversale @ gi a fortei do compresiune P (tig. 12.19). Neglifind enexgia de deformafie prin com- Presitne, se ponte scrie ci energia acumulatis prin Incovoiere, U, este gals ou tucral meeanie 1, al forjoi P plus lueral meeanio 7 ai forjelor transversale U=In+Iq Inlbturind forfele Q, energia U scade, bara cautl si se redveseze, deci se afld in echilibra stabil. Se poate mari’ din ce in ee foxja P, micgorind 382 sareinile Q, aga oa U si rimini constant. Se sjunge la o situa} limits, sind Ty 2, dee! intreage energie de deformaje ge datoreyte Terje P fn ‘seeketa situnfie, sub aofiones forfe! P exist® 0 porifie de echilibra Fig. 1239 curbilinie, deci ¢-a atins forfa critic de flambaj. Conform figurii 12.19, 50 poate serie Lp= Pou si, prin urmare, 1a limit U=Pu. 2.33) Bnorgia, de deformatie are expresia (10.5) hi ef @V v5) Pentru determinarea deplasiii u, se obseryi: pe desen c ea este Aiferenfa dintre Iangimea 1 a barei si proiecfia pe axa 2 a fibrel medii deformate. La rindul siu, fibra medie deformatd are lungimea totalii = 1, negiijind deformatille de compresiune. Ca urmare, Tuind un element de lungime ds, atit pe axa a elt gi pe fibra medie deformat, Tui fi cores- unde o deplasare du = dx — de cos 9 = de (1 + eos 9), respectiv, dezvoltind paranteza in serie, o BA 2 (8) ce oe = 3 (SE)Inlocuind pe U si w in relafia (12.39), 'so afl valoazen forfoi crtico de nana} ay ar( #2 ise) e | (Ge Panne restrge poten arin mutota nrg tebe las» eine pe imal op ta ek ee oe 1) Bontrw bata din figura 12:10, se ste of fix medic ested Hnnwoidiy de era 2 (12.84) o= nsin, Fone Zy, 0 a4 Feo Z a; a ae Inlocuind in (12.34), rezultit, Adio psoas expres cnnowutt « fouls ak Baler, ‘od obijailt au se cunoagte.expresia exaatt © fanotil © (e). ‘De exemplu, la problema de fafa, se Soate Hage: functia ee a(et — ales +. 22) (de? — 6a? 4.19) at Gar ida? ~ 120) = 12a(at — 10). Tnlocuind in (12.84), se gasegte sf nee tna Mawar Py: = 5-8, 2.35) ayaet aap e 3 304 Acoust valoare diferd numai eu 0,2% de cea exaetl. O alegere mat jaf Jadieioasd a ceuapilfibret medil deformate duce a erort ral man, Fuki tinstele acoeptaile pentru aplicfiletobnie 5. FEAMMAJUL BARELOR SUB ACHIUNEA FORTELOR AXLAL, BXCENTIUCE Se consider’ bara din figura, 12.20, articulata la capete, asupra cfrein forja de compresiune P se aplici eu o excentricitate e ‘Se trmeazs acceagi cale ea Ia stabilirea formulel lui Buler aw P ast M = Pe +05 Solugin ecusipiel este v= Asin ar + Beosax — 0. Se pun condifille la eapete ® o vet, 0 Din prima conditie remulti. B= ¢, far eouafia se serie va Asinae + ecosan—e 2 p si punind % doun conditie — 9a—+— 2 List O=Asinal + ecosal—e Reuafia fibrei medi de fonnate devine ig, 1220 = [ed sin ox +cos ea —1] (12.38) Sigenta maxim’ este in mijloc, la @ = 12 mete 385Se vede ek pent ‘lamba gi prin urmare renultit sigeata infiniti, deci se produce LE-3 alae deunae p, = EBL, F Rezults c& eaventricitatea ye" nu modificd mari : aeftanbaye eentricitatea ye” nur modified mérimea sareinit eritice 7. INFLUENTA FORTE TAIETOARE ASUPRA SANCINH CR Tuproan As IRCINU CRITIC Antrucit momentul incovoietor incovoietor Mf = Po este varabil in Iungul bari din dig. 12.7, in seetme ve produc gi forjetAletonra ES! raat pa, ae ae Prin derivare, se obfine ar a p= Ah _ pate, de Pas Se inlocuieste aceastit expresio in ecuntia (6.38) ae eee ae aa? ar + Ga at care suferdi urmitoarele transforma! @0(, _ kP), P ( aa) tm7° (2.37) se obyorvsanslogia dtr reli (12:1) retain (12.2; Contin ‘seclagi rationament ‘se glseste c& 2 Br aE wa r (12.38) BGA Prin wmare, daed se fine seama gi de efectul forfel tAfetoare, sareina, io& de flambaj se micgorensd. Se poate nota, prescurtat Ssareina critiel, fri ofectu! forfei ldietoare ET 7. P — 0 for{% conventionalii, reprezentind efectul forfei tAietoare oa. (12.39) Pentru bare masive, raportul P,,|P, este foarte mic, deci efectul forfei tlictoare asupra sareinii critiée este neglijabil. In caul stilpitor ‘ou zibrele, tnde momentul de inerpie — care intr in Py, — este mare, far sec{iunea, proportional en P,, este micd, iactoral de oorectie incepé ie diforit de unitate, deci este cazul a se fine seama de efectul forfel ‘tKietoare, 6, PLAMBAJUL BARELOR CU SECTIUNE VARIADIER, Considerente de odin constructiv sau economie fae ga, uncori burele comprimate si nu aib& aceeagi secfiune in'tot lungul lor. In unele cau, Seefiunea varian’ in trepte, alteor! variafia dimensiunilor este continu. 387Se va examina acest ultim caz. Rie stilpul din figura 12.21, de seofiune variabil continim, avind Ia cele dowd capote momentele de ineriie 1, sity. Intro secjiune oarecare, repetatiy prin abscica 2, misirati de a un punct 0, momental de inertie este L=, & Lind aceeagi schemi a barei flambate ea im figura, 12.10, echafia fibre! medii deformate este m1 (2) 22 —— rm azo) a) as Rxponentul » depinde de modu! in eare vaviazd s0o- siunea. “Asti, dnedseojtunen are forma uel plndbande do agqrosime constanta gi Tafime variabillliniar, in expres ry i221 ‘Momentus de huerfie-dimensiumea variabit intel Ia pe terea inti, deci'n =. Cind aecfiunen silpulut exte fon mati din 4 comiere, in expresia motientului de inert dpave pateaeal distanjet de In centr de grentato al seeiunti comiere in gen seca fect w= 2, Pentru stlipil eonic son pitamidal, n= 4: Dach genera? tonrele din fig. 12.21 sint cusbiliniy m poste aves 41 alte yalost ezolvarea eeuatiei (12-40) se face eu ajutoral funofilor Bessel gi este dati in Ineranile de specialitate [40]. Se gisesto ly it gener, fox ‘ritied de flammba} poate fi serist sub forma mBl, a a E azn) unde F, este momental de inerfe din saefiunen maxim, lax eoetiiental pentra’n'= 3's n= 4, poate H Iaat din tabelul 12.8 abetat 12.5 oe for fos [as 1.350 | 890 s9] 1.904] 2.03 2att] 2.0 21 s.rt0) 1.870) 2.002] 2. 290s) 2.803] =3)6 505 9. INCOVOIRIKE CU FORT AXIALA DE COMPRESIUNE, JININD SPAMA DE ‘DEFORMATI Se considera o bard articulatd la eapete (fig. 12.22, a), imedreatis prin 0 forfii axiald: de compresiune P gi o serie de forte transversale, Se cere sa se studieze deformatille barei, 388 Intr-o seofiune oarecare, momentul ineovoietor este Ma Pov + My aint mo- Se observe prt termen din nembra al dole seprsine mo rantat produs de farfa, Py ene este fnefe de delormatie, iar al dole men, age represit’tnomentul prods de forfele transversale Q Fig. 1222 Eenatia diferengial& a fibrei medii deformate este Ely” = —M=—Po— Mo, respectiv 4 Pye — Me, “tg EL inr eu notofia canoscuth 389ecnafia devine _ a, vf ety = — Me, on (19.4) Aceastis ecuafie are solafia UA bin aw + B08 we + 29, oat ce on eet eee gene ase Aes nh Ra a lo fel nga ie sae SF mete re pws (22.43) unde f este sigeata maxims, din raijlocul bared, Ta rindul sia, solugia, parti iow f solufis, particulars 2 se poate lua de asemenea cao to = fasin > 2, (12.44) unde fo este versaie Q. ste evident cf intre sigeata og si momentul My exist relagia os da? er Derivind de dou ori expresia (12.44) ang det poi derivind pe (12.43) sigeata in mijlocul barei produsi numai de sareinile tans. Fano tf an care, dupa simplificiti, se serie s(#- ee Remultis sigenta maximi a baret # La numitoral expresiel gisite apare fora eritiod de flasobaj EL ® ceea ce trunsforma expresin stgefit in (32.45) se treo yang cs mei rege ard ng P igen Peed ce'P inde cco Py sgenta. inde spre mA See ee ontoxm asia ig. 12.2, 9) momentol Mle 0 expe cee _ cave, ntodustincouaia (12.42), ae Iso soffonare exe a probleme aaa re Grgaae comprosuneextantic dn figure 12.226, moment Meare expr Me My = Pre si este constant pe toaté Iangimen baret. La o bark simpla, rexematil, Syind pe toatd Iungimea un moment incovoietor constant Hf, = P+ ¢ sigenta, maxim’ este Bat Feet SBI” SBI Aoonind acest expresie in (1248), 36 dine fo (12.48) So observ’ e& siigeata f devine infinit cind P = P,, deci flambajul are loe 1a valoarea Pe, a foryel de compresiune. Din acest exempln, 6¢ atatd of eccentricitaied forjet de compresinie wu modifiek valoarea sarcinit ritioe de flambaj. 301{e, PEAMMAYUL LATERAL, AB, oxuyzton somm souscrRATE 1x “Wseovornne Se stie ei 0 grinda solcitatd la ineovoiere resist eu atit mai bine cu oil ate, fag de-axa neubri, wm monieat de inerfie mnt mare, Aveastt onstalaré duce la tendinga de a realign secfinni ett mat inate si mgusto, handy a de'tipul platbandelor. Astfel de grinsi devin ins instabile, din oauza flaniajulni Zaterai: lao valoare eritic® a sarcinilor, se prodwe brute de- formafii de incovoiere Iaterald (1) gi de rigucire (9), care pot produce distrugeren consiruefiet respective. Problema flambajulai lateral a fost rezolvatd prima data, pe eale aualitied, de vitre Brandi Penéra exemplificarea metodei, se va. trata o problemd simpli grinds imeastrati la un capi si neSreaté eu un cupla la eapétul Eber Pentrit valori ale cuplaiui inferioare clei exitice, grinda se deformean’ ‘numai in planul 20y, sigefile » find miei, Lo valoarea critic a cupiulti, M.,» pozitia de echilibra in planul a0y devine nestabilé si apare o pozitic de"echilibra stabil, cind bar se deformennt.cum se arata ct Init pline in fig. 12.23, b, Se consider’ ci la treceren de In prima pozifie la a dota, oupltl i, ist pistxeaz directia, deci este tot timptl diijat pe axa Oz, Se considera o seofiune 2 in bara deformaté dupa fama} 31 se dese. neazi noile sale axe, ©’, y', 2". Cu notafiile de pe desen, cuplul i, (redus in seetiune, deci egal tot cu 3f,) are componente pe alle axe 4M, My sin ¢ = Ife, ave sing & Mytgs — ar, Se. 8 8 i 302 Defoumafille find relativ mici,s-au fuieut simplifieérile arditate pentru exprusiilo liniilor_trigonomettice. . PNSe serie ccuatin deplasirll pe axa = sau 2’ datorit& momentulut Jy aw ly dat = ay = — ate si cea de risucire, datoritit momentului My My respectiv (a2.s7) oid notafia (12.48) eoungia (12.47) se sori siare solutia, 9 = Asin ex + Be0s ax, FB de modul de rezemare a barei, condifille la Limit sit 9, Prima condifie dé B: sleouafin deformatic’ de riisucize se reduce la p= Asin ae, 393Pentru cain eapiitul liber Geformagia sifie maximit ones = Asin al ‘trebuie ea Tnlocuind expresia Ini a, renult& paloarea critiod a momentulni aplicat darei VELL, Meer a VEL GT,. (12.49) Eexpresin de sub radical — produsul vigiditatit minime de incovotere cu al celei de risucire — oste caructeristied iambajulu Interal, indiferent ‘de modul de inedreave sau de rezemare a barei. 11, FIAMMAJUL UNUE INEL SUPUS UNEL PRESIUNT EXTERIOARE UNIPOROt Se considers un inet de ra 2, pus sofanis une presiant exter care Sienean oetn ponio ai finbeze (ag 1294). Ss auth valoaten til a rasa ia eave poate spare tan fj tinned p se masoore peta do Fdgine de are, Goosen sre, perpend Suet pe plata daseuut, ponte Sf obeite: sat gguil on wate. Enotes Bion inealat nedeformnats © —-GGpignves slain ums panct at snafu cisepredace iambojuls ty —dopasafea tata = punotn _ 7 {itn font dofonnate » inettat _ x, — fon anid mn A; f— momenta inovoleor tm A Sehra'a eau poy ae tee sacune pin file in figura Easy sexe eatin Fig. 12.26 de proiestit pe verticals any [ pRadgsin = 37h N.=pR. 308 __ _ Valoarea forfei axialo se afl ca si oum presiunea p ar fi numai vertical’ si repartizat& uniform peraza R. Din acest motiv, dupa deformafie, cind raza punctului A seade la R— tg, forfs axial® li A, este Nom pO = HR —w) L4H ig, 12.25, Fig. 12.26 Se va exprima momentul ineovoietor intr-o seefiune @ a inelotui deforma, pe basa figurit 12. i ela M= My + Ny- Hi sau, tnlocuind valoarea ini My B= My + p-AO- TD — Din triumghiut 4,€0 se poate serieins 06=R-u [= ug) — (Rw) = 2 ug — a — 2 “ S08 2 Ruy + 2Ru) Intrucit deplasile sity sint miei, pitratele lor se pot nega, Eitig — w)- Se Inlocuiegte in expresia momentului If = My— pR (ty — w) respectiv se noteazi de = Rdg si relafia (12.35) devine ‘ecuafia diferenfiaki are solugia 4 Oreos ug 4. MRE + DR My = O,sin a9 + 0,08 a9 + “EERE Prin devivare, remltt MY Gy2008 29 — Oyesin 2g ay ‘In baza simetviet figuril, conditiile Ia Kits sint au e=0, wn Folosind prima condifie rezulta. 0, = 0, deci Mt 8 6, asits 2g. 396 A doua condifie aa Cyasina® =0. 2 Intracit C, si « nu pot fi nule, trebule ea sin = 0, deci 2 2 Prima solufie valabili este Ban, dooi a=2 2 Iniocuind in (12.50) se obfine 2 EL de unde rezulti valoarea critied a presiunii aT Re Pentru aceastd: presiune, inelul flambeazt sub forma unet elipse Pentru presiunile eritice supetioare, inclu! flambeazi ex mai multe bi cle Per (2aCAPITOLUL 19 SOLICITARI DINAMICE 1. CONSDERATH GENERALE in foarte multe aplicafii ingineresti giin special in constructiile de masini se intllnese piese gi sarvini care mu satistne condifiile solicitarii Statice, admis pind acum, Solicitirile dinamice sing rezultat al migedeii pplesel sindiate, sau al altor corpuri, care aplioS asupra ei sareini dinamiee. De unde la solicitarea static’ se admite c& vitozele 4i_aceelerafillo sint — practic — nule, la cea dinamicl intervin aceste miirimi cinematice, ‘m cele mai variate feluri : constante (un volant in migeare de rotatie ub” forma), variabile continuu, variabile cu discontinuitsfi. sistematizare a modului de variatie « acestor mirimi cinematice, dap’ efectul mecanie asupra piesei studiate, permite gruparea, solicitarilor Ainamice astfel : a. Solieitiri prin forfe de inerfie, datorate unor accelerafii mari, cons- tante san variabile continau, tntilaite la: eabluri de ascensoare, volanfi, discuri de slefuit, rotori de turbine ete. B. Soticivari prin goouri, eawzate de variafii bruste (discontinui) ale vitezelor gi accelerafiilor. y- Solivivari la obosealé, datorate unor varia{ii periodice (uneori alea- ‘oare) ale eforturilor, repetate de un numir mare de ori. Studiul eine- matic gi dinamic al migearilor co au ioe la acesto solicitiri face obiectul teoriei vibratiilor. 398 Aceste 4 capitote mari ale mecaniceicorputilordeformaabile att metode proprii de stdin, adesea fue object! unor cursuri si tratate soparate Dintre ele, eca mai mare extindere a hunt studiulvibrailor mecaniee, isoiplin& seperati, recent introdusd in invijimintul nostin tehnic supe ior; prin urmare, problemele de vibrafii na vor fi tratate aici. Studiul sotieltinit la obosealé va fi tentat in partea IT a volumului {in consecing in capitotal de fafa se vor studia mammai citeva, exemple de solicit prin forte de inerfie 9 solietan pin goour. 2 SOLICITAM PRN FORTE DE INERTIE. Piesele solicitate prin forte de inerfie se studiazd la fel cu cele solicitate static, daoit se adaugi fortele de inerfie, dupa care se determinis efortnrile, prin motodele,cunoscute. {in cabiol de ascensor, efortal cal mat mare are Joc tn petioada de pomnize de jos in sus (fg. 13.1) Dacii migearea are loc ex 0 accsleratie 4, for\a axial in eapitul superior al eabla- {" Mi este v oe 9 P+qe+ Ra P+qe+ i} some + an (1 +t). i @ fi a3.) sin |i Cind greutatea cablului este mic& in i compncafio et t eadine), 80" neeienaa. | fl Hi o BARK IN MISCARE DE ROTAT IE { ijn Od, dig. 182), do grevtate CS a =S—sésSOC treated thir | | ‘ Esialt maxing din 893. : Pte Aceasti forf& are loc in punctul O gi . | ein fas 7 o 399plus forfa centrifuga a tijel. Pentru un clement de din tija, la distanta x ‘de punctul 0, forfa centrifuga este do PAE gays, :. rN, an, = PE a0, A=. te far pentrn intreaga tiji L p Bot 182 aD Forfa axial’ din bard, in punctul 0, este Rin (« + 2) @ 2 clnconvornrea rrovus om RYHLE DE INERTIR IN ELRLA ‘Ta, mecanismul bieli-auanivelé (fig. 18.3), in porifia in care unghial dintre DielA sf maniveli este de 90°, accelerafiile perpendicalare pe biel’ variazi aproximativ liniar, avind valoarea maxims @'== r* in punetal B (butonul de manivels), ‘In realitate, in capitul P acce- lerafia nu este chiar null, ci are valoarea e Pontru un raport curent —. Fak, remita ae ee= (2) v0 adic o valoare on totul neglijabiki. Admifind distribufia triunghiular’ a componentei normale pe biel a accelerafiel, rezult® o distribuie triunghiulard a fortelor de inertie, ca in figura 15.3. Daci A este secfiunea tijei hele, masa pe unitatea de Imi gime este Fis. 198 ww, 2 inr forfa de inerfie pe unitatea de lungime, oaleulaté én eapatul B at bietei, este 74 vet fi mea (23.3) 400 Dela, tind tnedreatt ou o sarein& triunghiulars, normals pe axa lon- situdinal, corespumde sehemei din figura 4.11, dest are momentel maxita PP 1A ys og TAO, ys 9 oe” 9 unite sa inloouit p prin fj. Dack modutsl de sexist al seem tiel esto 1, efortal tnitat-prodis in tj exte Baas o 94 tAPO w ow are valori insemnate in special as) Myer (13.5) Acest efort unitar, proporgional eu, la motoare en turafie mare. Caleulul aproximativ al volantului se face in basa uninitoarelor ipoteze simplifieatoare — se noglijeazt ors = obada are grosime mic’, in compavatie cu raza (Fig. 18.4); ~ s¢ ia In eonsiderare numat efeetul fortelor de inertie, neglijind ztentatea, In neeastit situajie, volantul este solicitat mumai la intindere. Ficind © sce}itme ca in figura 13.4, b si sori ind echilibral jumatapii de'volant, se afl forfa axiali. “Un element din coreana volanéului, hasurat pe “esen, este supus forjei centrifage cA. =a-dm = Rat Rag = 7 6 renga spife- aA rotig. : a Ww W Profectind toate foxfele pe ver- tieall, rezulti esa ax— [74 moran pag =0 a ay aot pry a ssc 401wa Ar 23.6) | ¢ | unde s-a notat cu » viteza centrului de greutate al sectiunii obezii. “Bfortul waiter in volant este eo (13.7) Se vede cd acest ofort unitar esto independent de arin seefiunii volan- ‘tului, deci formula (13.7) nu poate servi Ia dimensionarea seefiunii. De fapt,’ masa volantului se caleuleazi finind seama de enorgia cineticd pe care trebute si 0 acumuleze volantul. In gchimb, dactt ge dit rezistenja ad- misibili 94, formula poate servi la calculul vitezei admisibile 2, din care rezultt raza volantului. Astfel, pentim volangi de fontil, dae s0 ino, oe _ | san (22) | 3.0002" = 30 ™ = Ra. Dindu-se o rerult8 sau invers. Sa luat pentru oy 0-valoare ait de mich din eanza ealoulalat aproximatiy Seu Caloulal ease araise8efos- ttre unitare pot atinge valor! mult mai mari decit cele date de formula (18.1). Pentra'ofel, veristenjelo admisbile sint mult mai mati, fept care jusitied utilizar ‘olantulat do ofel atunel eind nu poate fi realizat dim Tonia, din cause depasii rezitenfei admisibile. Se poate determina si Tungirea eoroanel volantului sub efectl forjlor de inerfio. yoteanR, oo (3.8) Dack Iungimea coroanel creste cu AV, raza 2 volantului se lungeste eu. AL wk 13.9) Atunci cind grosimea oberii nu mai este neglijabili In comparatie cu 2, efortrilo unitare nu se mai distribuie uniform pe seefine ; studiul acestet ‘probleme se va face in capitolul 17. Calculul exact al volantului, finind ‘seama de efectul spifelor, este fiout in cursurile de organe de masini. 402 eRYORTURL INTH-UN INEL CAuE Su RoTHSTH IX JUREL Inelut subsine din fig, 18.5, de diametm media 22 i seine A, se roteste in jurul diametrulai vertical AB eu vitera unghiulars o. Dacd se Fig. 385 Fig, 135 neglijeazi’ efectul greutdtii proprii, deformatia inelulul este simetric’, cum se arati In figura 13.6. Inws-o seofiune oareeare, definiti prin unghinl « fafii de diametral orizontal, aceelerafia este @=Mo-w Asupra unui clement de mast @in jural punotului Reos a wt dna Yds Q acfioneast& forfa de inerfie orizontals af = atdm = Roose TAM ys, 1 far asupra unitifit de Iungime din eixeumferinja inelulut Af. 1ARote08 « i 2 ARot eos « 7 ¢ Fortele de inerjie orizontale sint echilibrate de forjele axiale din sectiunile A gi B : Waar =f" fa f meABet 403Forla asialii maxima este Nau 9 entra a determina eclelalte eforturi,trebuie rezolvati problema static nodeterminata. So secfioneaai un sfert_din incl, en in fig. 18.7. Conside- tenfo de simetrie arata ot atit fn A eit gt in D forfa tAietoare este nul. Sis- temol este simplu static nedeterminat, finguranesunoscuti find. %,= Mp (Momental Ave allt apot dinte-o eet tie de echiitbia), nto. sootiane oareesne P, a tnghiul 0, momenta! incovoietor in sistermul de bagi exte a= (fie: PB = AR w? 008 « a —Rsin 2). Raa (Rsin 0— Fg 137 {In accastis expresic, variabila de integrare este a, deci mr AH oy asin 6 en ene ABS (sin ain 0884) |" a 2 Vio yARMat sin? 6 29 me. Daca in punctul D, in tonitatea, in locul lui X; {temal de bazit, se aplies un cupla egal ex intr-o secfitune oarecate Neounosenta static nedeterminat& so afl din relatia Bu kit ae . fn x 408 Se caleuleazd eocficientii Bo 1 8: 15g of a mae [AE aor) a8 Bry ae mde = (d= 1A Biot ag Yaptul ch sa objigut o valoar posites, mth ef momenta! By ane sensi bles ft fg. 1S. Pentru a calcula pe Af, se serie o ecuatie de momente, de exemplu 4fa{% de contrul 0 al ayeului, x, = [Bal — p+ Nae (FRR x = 0 ARI yy, yARRGE 49 9 — [hres Raa: Resin « , o de unde rezuita ty TAB _ hay) 9 Intro sectiume oarecare, momentul ineovoiotor este Ma My + hm — TABOR, yAR atin? 0 49 @ v (13.10) (4 Se observ ei acest moment se anuleazt centr 9 sint9 =; Om ast OU 2 Fig 10.8 Diagrama de momente incovoietoure este desenaté th figura 13.8. LernerUL Montarouur INeKixaT At USUI VORANT PE ARHORE Se considers volantul dia fig. 18.9 ~ in ipotera calculului aproximativ aesorisFanterior ~ montat, din gregeals, cx o inelinare 6 fafa de plaaul normal pe arbore. Din aceasti caurs, forjele de inerfie cauti si redsesoze 495volantul, tinzind a-1 aduee tn pozitia covectil, dar producind asupra,arbo- relat un'eupla fy care se adangi solicitor cauzate de tunetionarea normal, Se va calcula mirimea euplului Mf, datorit montajulni gresit. ‘Un element de are, de lun- gime Rdx este supus Yortei de inerfie radiale af = a- dn = Rox pARds_ yARotde | a a Aceasti forji are o compo nent vortcali a, TAB in ade q So ealeulenst resultante a 139 fortelor df. in pret Ini'de aphea re Bafa (APO in cde Caphut forfalor sto My =P, BP = P,-206sin 9 = 2A OF 9 BR sin g Ts 3.1) Se mai poate da si alti expresic euplului M,, in funefie de energia cinetied a arborelui. Pentre un inel avind tont® masa m la distan(a de axul de rotafie, momental de inerfie este [ Qny ARS mR ar energia cinetie& in m 3.12) Comparind (13.9) en (13.10), rezulta My = By sin 6. (ag.asy Caplul My produce asupra arborelni momente incovoletoare care depind de loouf de aplicare al lui si modal de rezemare a arborelui, eum sa vient in cop. 4. PROBLEME 12.1, a se calenlesesectunes smal cab de aszenor, din oft eu ox = 1 O00 defen, penis eng Pe 0 atc no eh in Se ne se 9 Fe Beaslanta n= 0 mz Seve nit asa eae 3 deterbin tl acclerth de coe aadring migaro viform sceirts unde neste vera taal (% = 0) le eoledtn so poate ste Fora eae intinde abla! este wo(s4t) 1600 1 gh) -men Sectumea capil este 439.2, La un molor de automobi ao dan: dlametrlplstonuiat d — 105 me; presiuner de ‘explore mar = 25 daN en crea pistonulud ¢— 190 mn; sues manivelet r= tong see bse = $f cin; turala n= 1200 roan, Stetmea hee a mig amg sae, are {burnt tlonensunile din figura 18.0, cee find date tn imiimetr. Se cee st se verte ‘2 fort unitar de comprestine Jn moments! explozi, considera la punctal sort; 6) efortul nitar de compresione 3 Incovolere In moment i eae bien este perpendiow asa pe manivelt,daek se admive tla ace! moment forja de campresune in Bilt este junk {te din on care‘areloe la petal rt 407Se determin tnt elementlegromttrice ale sctuni. Aria seth ete Anosiansa(us ou ba ) = saves, 2 Moment de erie fa de axa =~ = ete @ 18-02 «150 ] ~ 5.21900 8% ] 1 sn0 1 2728 a a5em8, Dae, 35 ig, 1310 ria masini pe pston, In twomenta expose, ete a mong 2 = 2165 dan Pres Fats 2169 _ 629 annem’ aoe . Viteze unghiuiank a munivtet este S52 05,7 rae, 30 Penteu verifaresbiete in pout In eae cs perpendicular pe manvel o# falseste tovomi (13.5) TBeaNent tort untae de compresiune, produs de 6 forego eu jomatate din een antesone 9-311 2aNien "Bort uniter eattant ate eh a 784 S11 = 389 aN Se vede of jn postin » doun efor untae extemal me det ta puncta) mort, Pentre ‘nucle problemel se fonaatd ef efor Unita de inevolere este tie: Dach nel stor at sven o Uoraie de trl on a nae, een ee ete Normal la un motor ev expoze efor Unar 408 A ineovoiere ie de a erste de ens oe, uns a valoren importants de 702 dae emit de act a, gente motaarte eu tural nar trebuie abe nd sna de elect neon fert datort fori de inert 13.3 Ss ules. yi lode aprooaling, for uae eae se produce inten ‘olan ‘de Ton de dlametra 1 = 2m, car ve roteste eu = 900 ratfns geetatenapestcn a Tonelfind y = 7.25 daNldmn®, Sse alles, de oseaenes, sl crater Fam Tike Bok Teéaaien! ‘Se ofoeiteformuta (13.2) 5-300 200 = RY a stata; = ra orto age fonuiea ent ete 73-100 an- aur 000 000 = 0073, 4. SoLterTAR YRUN soc Solicitaren prin goo se produce cind asupra unui corp intervine 0 variafie bruse de vitezd. Socul este -umarea eoutactulul intve corpurt, produ jnti-un timp extrem de seurt. In uxma goeului, se produce o for|a Ae contact foarte mare, grea de evaluat. in zona de contact dintre corpurile care se lovese, se produc eforter’ wnitare docale foarte mari, urmate, de obicei, de aparitia unor detormatii Permanente. In afar de'acestea, socul se propaga, cu efect mai redus, 1n tont& masa eoxpurilor ce se lovese. Din oanza aeestor dowd efecte, local si goneral, studiul socului presinta numeroase difiealtiti si face obieetul mmitor cercetiiri si it zilele noastre, Lasind In o parte fenomenul local din zona de cioenixe, solicitarea prin sor poate fi nsimilati unei solivitiei statice, prin considerente ener fetice. Se ajunge astfel Ia o solafionare aproximativa a problemel, care ‘va fi expusé in cele ce unmet + SOLICLTARRA LA INTINDERE S40 COMPENSIUNE PRIN 506 Souteivawea La IcOvOIRRE PRIN Ge So consider’ bara de mgime 1 si sectinne 4, din figum 13.11, a, in Iungul civeia cade o greutate P de In indlfimea h.’ In momeatul in cate gréutaten loveste opritorul, se produce solicitarea la intindlere prin goo, in umm eivein bara sufergo iungire 8. Dupis atingeren acestei detormatii, corpal P se opreste, apoi bara ineepe sit se senrteze si ke produc o serie de oscilagi longitudinale ale harei. Solieitarea Is eompresiune prin goo se oxplied prin schema din figara 13.11, 2, unde bara de lungime | este reze- ‘mat pe o plaed rigid, iar greutated P cade de la inslfimen f. 409Considerind ct introaga energie cineticd a greutifit P, ogalé eu Iuerul resanio produs de forta- P : : v= P+), ‘este codati barei ca energie de deformatio Y ‘fi folosind expresia (10.4) a energiei de Ud \_ tase st 4 Pi + 3) 2A. H I Fi Luind ca necunoscutd pe 3, se scrie ‘couafia de gradul al doilea BAS 2 PI — 2 Pi 9, 4 PAT] =] caret sotto ote 2 YPREIAPA | 3=yat er a PL YP FE ig. 181 “gat | mater Este valabll& numal solugia cu plus, deoarece cen eu minus eonduce la valor negative pentru 3, coca ce este imposibil ‘Se vede ch in expresia Jui 8 apare deformafia pe care ar produce-o fora P dae wat apben static 3-2 ass) a ou aveasttnotafie, expresia deformafie’ dinainice devine 4 EFT (14 frre Bxpresia. din parantess se noteast ya14 2 (13.15) pars fe@ poartd numele de multiplioatar de impact sau multiptealor de ciaenire, Ga notafia Y, expresia deformatict devine B= $8, (23.16) Cocticientul } are in general valori mari, deoarece 8, este de obicel foarte ain aosdo cans so uegljeauh 1 ait fafa madieiul de sub radical in formula (18.18) si reaulté formula simplitieat® a kui y 410 as.aty Uneori, in loc de inilfimea de cfdere A, se di vitezn o goculai. In aceste cazttri se foloseste relafia ellderii libere t= 20h # gars fare Defoumative find proporfonsle eu efortuile unitare o, in basa Telafiei (13.16) se poate serie efortul unitar dinamic. = ° Lay ae ety Anloeuind expresin simpliieati (13.17) Yad © se poate teisorma in formula de Simenyiuare ‘expresia Ini § devenind (13.48) aa.19) Pelagia (13.19) LY Pe "= a5 a |/ ar mA Ridicind Ia pitas; rezults (AD = 2B @ (13.20) Se observ8 cl In dimensionsres unel bare soliitate prin goe intere- dene mu numa sets, e fungi ei 9 numer ey atm ave a Yolum mai mre, cu att ca rexstd ni yoo maa puternie. Daca se porneste de la formnla (13.15) a Ini ¢, se gaseste e oe _ 2 PEn Ayes il (13.21) Interesant de examinat este azul in cave o savelnt se aplioa bruse, ae Ja indlfimea b= 0. Formula (13.15) da ” : ga2. Se poato spune desi of ett nei sarin’ aplicae bru, ford iat- fig de eldre ete cit al uncle alicte Well ied ou marine erase Tent de lasero pind ta ealooren final. Acceng eonstatare 20 Thos Shin baza formule de dimensionare (12.21) eave ponte Indlfinen a cddere nulé se transforma in : : : . . Aa FE auIm mod complet analog se trateau’s problema, solieitirii In. incovotere prin goe, Aga, spre exempl, In bara din figara 13.12, exprimind energia Ge deformafie in fanefic de sigeata f sl scriind egalitatea intre energie. ineties t grentapii P si cea de deformatie a barei, rerult Pa+h Rerolvares eenapiel in ruport eu f a solufin, (13.22) (43.28) ‘Hxaminind expresia tut g, se éonstatd c& el este cu atit mai mare en eit deformafin statied (3, sau f,) este mai mici. Cind deformagia sta- tio este extrem de mic, coeficiental ia valori foarte maui gi, ca ware, efortul unitar prin joo Gevine periculos, ducind Ia ruperes piesei. Astiel de materiale se mumese fragile. Se gtie o& ofelurile de mare revistenta se deformeazi mult mai pufin dectt cele de rezisten{d mic’, deci sint mai fragile, Rezultil de aioi o& pentru piesele de masini supuse 1a soenri puter- nice sint mai indicate ofelurile de rezistenti mica. BA LA RKSUCIRE PRIX 596 Se considers un arbove de diametru d, pe cre se aflé un volant ox ‘momentul de inerfie masic J, in migeare de rotatie ea viteza mghinlar’ o (fig. 13.13). Ta un moment dat, se produce o blocare brusei a. arborel intt-o seofiane onrecare J, In distanta Tde la volant. Aceasti blocare se face intr-im timp extrem de seurt, coca ce impiedied producerea de cil a2 uri prin frecare, aga of intreaga energie cinetic’ volautuu se trams- forma in energie’ de deformafie a atborelui, Urmeara xh se determine fortul unitar de risuoire produs de clive ,oc in axbore, ‘In acest scop s6-va ogala ener : sia cinetied @ voluntulul z Lge ca energin de deformatio a srbo- I ae 201, Fig. 13 So olimink din necas relate a, spre a se éxprima energia in functie de efortalunita yee de la pesfeia sechiuall arboreal vemult (13.24) 26 se caleulear’ yu. Se observe acest efort unitar este en atit mai mie cou cit volumal F eare partiotpi la goc, deci en eit Tangimea {, este ana i coca ce priveste momentel de inerfie mavic, pent un volqnt de greutate Pind forma un aise pin de dine, exprena at cote PD 8a * (13.25) 413iar dacd volantul are fotma unei coroane ciroulare subjiri, de diametra media D, Pi 9 ‘Un caleul mai exact arath ch J trebule si includ gi momentul de ‘nerfie masie al srborelui (13.26) PROBLEME 18.4, Un plot de le, de dlnensiunt d = 30 em gl = 8 em, eae batt en un nerbee do relate ='300 dan ease ela Inline fine 3 ar Sab calles eft unlar prods piel ura Toes. ‘Solve forma spresintiv og, dt care reput = ob Se inacuese vatarile numeric Tovemt; = s0¥ autem? slrenita 26 dane. iz 00-1 acd plltal este din stejar, cu og = 280 daNiem®, re = 540 dao, Valoaresoblintd te amis 12, Un cab de sesame st eatsgoart de pe oto gl de i eateaticntae greutate P. faire eal ft reutate w poate Inter: ann are avind oladtstate fgemjaaN (eet sub o stra do un ‘Sowton av iungore on f, em). Cabortea se fee eu witera 9 Dupt Er'va destesuat 0 lungame tio erbla (2613-14), toba se Do- eb eee oe alin ta lia tae eis fncabie muro aces fo, iu dous pote; a) exist are amorte fens D) nu exits are auortae, Se face calcul! pentru urmltoarle ‘date mere, ? Anson, 000 dan, baam Ke B= 24-108 dante Se cfeuessi mutiplcatra de tmpact en formula (1.18) eos fn ce privetelanire sated 8, e2 ve Ml caleuat nto dows iptene 5-10" emiBa, Fig. 144 ©) Gr are amorthar Pe 2.000 a Bethe 12 25-1079 2000 = 0.25 +1 ot a4 1) Pant are amertizar, eae marl prim terme Je eal es 8 = 0.25em, Se ealuleaa g, esnoseind es S00 emis; p= 931 emt. 1) Gx are amortizor ») Férk are amortizor ort unitar produ de soc, in ele dou exzur este a) Gn are amet 67 date, 250-2,71 ») Wana are amrtizor = 94 = 250-748 — 1 085 daw. Din aca exempla, se vate nportanka mare pe ea svar oe 146 "Up ate Ge nani, de dances d= 3 tng 1 ~ 30 ae a expt site ota de dmetra 35 cm wi paste P= 7 daXe Ashore se rene cay aS Foti lawn moment dat un din ofc dei cape ete race ibis Se ctew a ‘Scie’ fc nt de nue crw se prose In erbrs, br douk ites) lod sense ‘einan arbres 9) negifiad tase tbe - ome Sa peg ou lr eta nerd tau ‘nas aeborh x enerte de deforma Se apis forma (1820) unde Ya necatese ps Sion momentlr de ere le cor 008 pice — au arenele pent amortaarea rag VAT TID, ind momento de ere mae alate de geste 0, at J, momenta. de Snr a Toft eta P Secalctenst vale avis ete tea eal ese oe MT xt ae ve 1000 = 19635 m= Vy = 19.635-785-90-4 = 164 dane Qe _ s54-5t Pe ay aor O40 He a5Ia ES = soot ug: emt mAnradi, “iin se de ami ns. ex J 9 J pve eae 2 [Ema §) Dees ns fnom sats de y=-F RZ Sh inane» ri enti wc er a est a ‘pratt avid fuji f= 2m ae exo greotate P= 200 daX, cated tn eapatel liber ela Tnallinca b= 20 em, proach elo unitar de vatoare o = 2000 dale ‘Dupd cuon se va Caden Ia venice, lime este mave fafa e fy 35a sole soca stnpieala Se expla f. & st ee be TEL cog! |e ond oer Fe Aldicn! a patra 6 obline iw We” Ghar Pe de ats parte, la um pro 18a tag ste umstaten Ili eis ea Ef ‘Se cant, prin neve profi cave satis cease 8-20-2108. 200 = Gent, Bano" 200 a prowmal 1 38 = oi bem; W = 1 260m; ve prota 1 86 28010 goon; W = 1080 em? Sealege profil 18 se procedaza ao verre scales. Shgete easions stated te Pe 20-200" f= Spr” FH 108-20010, = 00106 em. — 3 YER 00 1380 fort untar stale este p = 23,75 date. Bort untae prods de yoe este me Ge = 0181.75 ~ 1 $50 daNen", eck veritek condita tains. 4 EEBCIUL MASEL CORPULUI LOVIT ASUPRA SOLICITARIT PRI $06 {fn stabiliea expresiei multiplicatorului de impact s-a neglijat energia cineticé pe enre o preia masa barei lovite, diminuind in acest fel energie Ge deforitaie, devi reducind efectul goculul. In cele ce urmeazi se va ariita fcum se ia, in considerate efectul masei proprii a corpului lovit, tratind problema in eazal particular al socului axial. ‘Dack greutatea P, care cade pe Dari, are inainte de soo viteaa dup soc-Va aves o vite’ », ogala cu viteza capitului lovit al bare. Se considers ed viteza diferitelor seotiuni ale barel scade, de-a lungul ei, Tiniar, de la v, pind Ta zero (in capatul fix), astfel e& intr-o sectitmne oarecare, la distanfa # de Ia capatul lovit, en este 2 > L ae. 47TBuetgia cinetiok a unui elesient de bash, de lingime da, si distanta « de la capitul lovit, este : eee 1 28, 2 a 7 unde s-a notat cx Q = yAl greutatea proprie a barei. Expresia @, 1 : Fe Powrts mumele do greuate redusd a bareis oa urmaze, energia cinotici a barei se mai serie Cocficientul aa.a7) care servegte Ia calculal'greutifii rednse a = 10, (13.28) fe mumeste veiled de rues a grewfit sam mace! bare observs cl prin introdueerea nofiunil de greutate 5 red reutate sau mask redusi se poate considera o& intreaga masta bareilovite so fl in punetal unde produs gocul si are, dupl soe, viteza 1. ae Seriind teorema conserviril impulsului, inainte si dup’ goo, rezlts Fe¥)9-(Fe2) do unde se obfine viteza dup’ goo (13.29) unde i este inalfimea de cidere a greutifit P. 418 ‘Bnergia cinetic& totalé a greutdfii P si a greutijii reduse kQ, in mo- mental imediat dupa goc, este Phy 2. -_ 9 2g \P+h, Poe P+ ag P+ “Adiugind la aceasta Incral mecanio al forjei P, in timpul deformafioi ainamice 8, se gésogte energia total care va fi cedat’ barei _Acenstis energie se egaleaizh ou cea'ds detformatie a barel * a") BAe (08.30) a+ _ P si se repel acceagi suecesiune de caloule ca la stabilires formulei (18.15). Selobserv’ c& relatia de mai cus Tevine la cea anterioar’ dac& se introduce (© indlfime de clidere redusi coon ce faco on expres ul gah Govind 1a fre® a1 ie : 1+ /8. Pentra o bar’ simplu reze- 17/86 ; pentra 3.1) S-a anitat cl pentry gooul axial mati, supnsé unui goe transversal in mijloc, se giiseste I bara’ ineastratd, lovith in capatul liber, 'k — 33/440. “La pilotul do stejar de la problema 13.4, dact se aplick relatia (13.81), se obfine un efor’ unitar dinamafe en 8% mai mie dectt cel calculat anterior.caprrouus 14 PLACI PLANE, 1, CLASITYCAREA PLKCILON I A SARCINILOR APLICATE PE ELE. si domi de pen dt ie dens osetia us ny ea gs ah Bas at aaa Sa acoperiguri de diferite forme etc. : oft el ag bu oat taeda es emml te ts SDR ci Ante ca at Bena hace ace ad reat REPRE TEE the th pee Shoah tiger Tanti adh SST cieh Sct ect ee ey f cae ea ede naereee me JED Site sac lige tte to asia ‘vor fi date in capitolul 15. : ee be erly my enki nears turile, care le deosebese de bare Ce | 426 Sarvinile aplicate plicilor pot fi de tret feluri: concentrate [0aN), distriduite liniar [daX jem] si distribuite pe suprafata (daNjom*). ‘Dat fiind e& 0 sectiune fouls priutr-o plac’ ro Tungimea mare, in comparatie cu sectiunea Ment’ prin bark, de obieet eforturite (N, T, My M,) Variazdde-a Iungul secfiunil, Din acest motiv, ele se calculeast pe unitatea de lungiine a sechiunii gi ca atare se m&soark : “—forfele axiale si t&ietoare in daNjom ; < momentele incovoictoare si de risucire in daNemjom = daN. Din punctul de vedere al proprietiifilor mecanice, materialele plicilor sing, in mod obignuit, izotrope gi ascultil de legea Tui Hooke. ‘In capitolul de fa{% se vor da citeva notiuni asupra calonlulni plicdor plane, mai mult penta a, familiarize pe cititori in vederea consultirit fiteratnrii de specialitate, Dupi forma suprafefei mediane, plicileplane ‘pot fi: circulate, dreptunghiulare, cliptice sau de diferite alte forme. Puicile care prezinté simetrie de formi (de exempla, cireulare, dreptun- ghinlare) pot fi zczemate si inedreate simettic, cea co simplifies mult Saleulele, tan nesimetric, Se va trata, in cele ce urmeazii, calculul plieilor irealare ineieate simetzie gi apoi se vor da eiteva nofitini asupra caleu- fului plicilor droptunghiulare. Aplicatille ce se vor face se refer’ numai le solicitarea de ineovoiere a plicilor. ‘Alte probleme asupra plicllor plane se glsese studinte in lucrirt de teoria castieitigii, precuin gi in monografii consaerate exclusiv studin- lui plier. Pentru plicile plane se alege sistemul de referinti format din axele 2, y in plannl suprafetel mediane gi axa 2 perpendiculara pe acest plan. ‘Delormatiile supratetet mediane, misurate pe axa x, se noteazh cu w. 2, INCOVOENEA PEACILOR CIRCULANE SMEETAIE INCANCATE. aoneuagn erxe peroeM agit sr eveRtoRD Uxirane in urma deformafici plicii, suprafata mediani ia 0 formi curb humiti, suprafalé mediand deformatd. Deplasiile w ale acesteia, taté de platal median inifial, se consider’ mici in comparafie en_grosimen plidii. Similar ipotezei lui Bernoull Ia plici se wplie& ipoteza Lui Kivehlioff = foate puneteleaflate, inainte de deformatie, pe onormala la planul median, fe giisese, dupl deformafie, pe o normal Ia suprafaja medians deformat.. ‘Reoasta permite ea in studial deformafiei plicilor sh se examineze numai ‘deformajiile suprafetel mediane. ‘Se consider’ in figura 14.1 planul median al unei pldci circulare, Un. manct oareeare P din acest plan este definit prin coordonatele sale 2, ¥. fn Toe! coordonatelor earteziene, se pot Iva coordonatele polare ry 8. Spin motive de simettie, orice mAtime care interesearK in studiul de fats aa(efort, efort unitar, deformatie) este independenté de unghiul 6, find fanefie numai do viriabila.r. Pe do alth parte, find vorba de 0 plach, exist eforturi unitare principale pe doud direofil; tot -aga, momentele incovoietoare sint repartizate pe doud, direcfii. Din acest motiv, in orice ‘punet curent P trebuie uate, in plan, dows axe rectangulare : axa radiali Pr, trecind prin centrul plicii, si axa cicumferen- fiat Pt. ‘Picind ‘o ‘seofiune diametralé prin plada deformati, se obfine o eurbi, care este interseofia tupragejei mediane defor mate cu planul seotimii (fig. 14.2), La © distan{é oarecare de centru, 7, aceasts ‘curbs are stigeata w si unghiul de panta ». Gu axele alese, 86 vede oh + gi w slat poat- tive, pe cind ¢ este negatiy deci aio oo an a4) ig, 142 So observa, de altfel, 0& pe misuri ce r creste 9 creste, iar wo scade, ceca ce inipune semnu) minus In relatia (14.1) in tigura 14.3 s-a reprezentat o sectiune diametrala prin plac, atit in stare nedeformata cit si dup deformafio, Se reprezint& dod normale, AB, Ia distanta de Oz, 51 CD, 1a distanta r+ dr. Conform ipotezel lui Kirchhoff, dup’ deformafie, aceste. drepto devin normale pe suprataja median defommiats, A’B', 0'D". Se considers 0 fibri, JEN, de Iimgine dr, situatd la distanfa ¢ de la suprafaja medians, Dupa deformafie, aceast’ fibré ajunge in posivia I’. Normala AB s-a rotit ex un unghi iat OD ex unghial ¢ ++ ae dr Fibra MN, ajunsd in porifia MN”, s-a hingit on 0 cantitate egalé cu diferenfa doplasirilor extremitafilor sale A@r) = Wy" — eM 2 422 Lungirea speeifick a fibrel in divechie rndialé este 4.2) Fig. 14.3 ice spect tio cincumferen{als. determin doua tungiv specifies, in arate eum coral avin taza Fat “rate inate de detormatie ung Dupi deformatie, raza ceroului devine LM" =r +29, jar Iingimes so 2 fds =9a(r +29). ‘Lungirea specitied in dizeotie circumterenti | ses > oa aatae oar 423In capitotal 8 s-an stal fl tans BE gaptolt 8 sam stabitrelapide (6.39) penta o stare plan de efor (ey 9) agua a is Gi ae te ai tas Reena Oren Sears Samara aaa NROWILIBRCL ELEMBNTULUL BE FLACK Se detajeazs din placa cireulari un element de volum, objinut prin footionare ot dou euprafeye lindtico,conoentrice en placa, de ruzo r Sica Hd plane dlsmettte, normale pe plac, eind fare ele un Pe cele donk suprafete plane de scotiune se introdue eforturite unitare circumferenfiale op iar pe cele dou sectiuni cilindrice, eforturile unitare padiale o,. Biorturile unitare 6, Sint egale pe cele dou 'suprafeje. Tfortul unitar radial are valoareao, la raga r, respectiv. 0, + Set ar pe ar suprafate de raz r + dr. Bforturile unitare au fost figurate pe elementele de suprafat hagurate, aflate la o depirtare 2 de I suprafaja median’ NuNivyAly Nu s-aw mai figurat pe desen eforturile wnitare tangenfiale s. Pelvidd cele patra sectiuni in intregime, trebuie sh se introduc’ pe dle efortari ¥, 7, My, if. ‘Dack placa este ineivesti namai cu sarcini normale pe plauul ei, exist numai eforturi M, — af si T, anitate in figura 14.5. Pe supratetele plane, objinute prin seofiunl radiale, s-au aplicat_momente incovoieloare Fadiale distribuite M,. Ble se masoark pe unilatea de lungime w razel Prin umare, pe intreaga Jaj% a clementului efortul este M,- dr. Din motive de simetrie, cele douk momente if, - dr sint egale, deci pe aceste fefe nn existh forfe thiotoare. Pe sectiuned cilindrict interioars se aplic& momentul, incovoietor eireumferenfiat M,-r-d0, iar pe cea exterioar’, (aie Mer} yan Be ate ee exh a fre tite Daeate ye dln, So consider pe supa ment ra pi fort nal dees parma gs Hear Yrva)o0 re Lae) frtdr} a0 Mig. 145 Se vor sorie intil relatii de echivalenfa pe fefele elementulul, spre a anita c@ momentele forfelor elementare, fa{% de suprafaja median’, ega- Ieazi momentele ineovoictoare din secfiune. 425Astfel, pe suprafaja cilindries de razi x IM, Fa Bi (a, \9 v2) ra0ae wa(Z+ *) unde a inloouit «, prin expresia (14.4) gi dd = rd 0+ de. Seofind de sub integral constantele, se serie 2 (82452) BR (de, ,e Byrd = 2 (82 4. 52) ra0(* staz——2H _ (88 4,2) ra, 1 a(t r Si male ie Se notes mirimen EK p= . Ga (14.5) namit& rigiditatea Ta incovoiere a placii. Simplificind eu 708, so gisaste si Reina aosleasl operat, so. gisesto 4, =0(2 4) S-au objinut astfel relafile dintre momento inoovoetoare gi fanctiag w= 0 (2+ »2)i (a4) ar __ Relafille (14.4) gi (14.6) arat ob atit studial eforturilor unitare oft si studiul momentelor tneovoietoare se redue la determinarea funefiel ¢(r). 228 Din aoeste doud perech de reli se poat sere BM Bem, aan So observa c& efortunile unitare ¢,, 0; rariaai liniat pe grosimea plicit, fiind nule pe suprafafa median8. Tle sint maxime in fibrele extreme ale z ici, Ia 2 = . 2 4s) S-au gist aceleagt expredii peritru o a gila barele soliitate la ineovo- fere, eu observafia o& momentéle Incovoietoare se misoaré in daN, iat WW in em’ "Pentru a gsi expresia fumefieig, se va.sorie c& elemental de plact din figura 14.5 se afli in echilibra, Sub efectul eforturilor aplieate asupra Tul, Tn acest seop, este mai comod a reprezenta elemental de volum prin dows Droieepi, ea in figata 14.6. In proieofia de sus s-au reprezentat momentele “ ar inde 7 Stas ae) over} a tds Mer yo ( Fewfreeryoe 2 . Trdide a _— ie. 148 Incovoietoare si forfele tSictoare aplicate elemontulul, considerind, in mod simplifieat, o& farjele thietoare sint constante pe cele douk fete opuse, ceea oe ecbivaleaad cu neglijarea unui infinit mie de ordin superior. In \ aoni jetoare pe 0 secfitne cilindries de razr proieofia, de jos s-au reprezentat toate monientele tnoovoietoare prin ‘La placa circular, forfa tdietoare pe o sect van / are ada ha pupeataia sedan for ‘vetori, inelusiv cuplul 7'-rd6-dr al celor douk forte tiietoare. Se sorie este definité ca suma proiectiilor pe : i ns jin cele ce urmes {cian di’ moment fade ange aes wo grtereans fo rotor Ino dn ner er SS ctry 0 saree coment din patton do os'n Agu 140 po tangeutl Plaga tohrn{Ssmtre pinto fort opt ay, ao M, Lar) (r+ ar) 0 — af,-7d6 + T- ra8- ar — 2M, -ap- 22 = (6+ Stearn + an FAO + Perddar— 2 mar Ay ee ee +ra0- ar, \ tp rad- dr: ‘Reuafia diferenfialé (14.9) devine 2 acest refs tatoos vin $8429. Ureimal tamen te +3) neglijabll in comparatie ou oeilalti. | hems ake eee Membrol intti al ecuafiet este toomai derivata expresiei a Beas em, +( a), ltt rar 2M: ay este neghjabil gi ee ee cra care se poate verifiea a | £ EG +4)]-2 Se inlocuiese M, si M, prin expresiile lor (14.6) ! ‘Bonatia diferential& poate fi soris v(G er 2) +b (G42) +m—v(24 - ° | aft + rae) ] — re Var +’ rt ar alee ar D Vaan" Se efeotueazt calculele \ tar integrala ei este caer et ke 2% > (+h) Tnmulfind on 7, eouafia devine de 2k a) eerte cd | on | 408 429So imtegreazt din nou, observind o& membrul intii este derivate lui or, ior fr In r dr se face prin parti, adic’ So imparte cu r si se obtine eouafia lui g pe = Per ome Hy t z+3. *= ie” sev" i oe ‘Tinind seama de reafia (141) se mal integrearSo datd eouatia (1410), dupit eet ea scinbat genni = Pe r@Inr—1)ar— A — Binr 405 +5 (s ) ar a +0; wots jermenn ofa D eouatia devine : poe ee ee a) + fer y-4oBmr+ 0. aaa Ou ajutoral ecuafillor (14.10) si (14.11), finind seama de odndifiile pe contur, se vor putea rerolva diverse probleme de plici eireulare, cPLAGA CLRGULARL INOASTRATA PE comTUR st [NCKRCATK (oO SARCINA UNIFORM DISTREBUITA Dac placa este inctteat numai_eu sarcitia uniform distribuit’ p, fn formulele (1410) gi (14.11) se face P = 0 gi rimine 14.12) assy Se noteast cu B raza exterior’ a plleit (fig. 14.7). Se determint constantele punind condijile la limita —pe contur, Iar=2R, 9 = 0, 0 —in centra, Is r =0, Inlowninal acest condifi in ecuafill (14.12) gf (1438), rem Beo ot PRR, 42m ae yp "4 8D E PB Rg. eae iz : 64D 4 =e) 64D Fig. 14.7 On aceste valor, ecuafille (14.12) st (14.18) w= ey; : ap RF: cists) Pt ey ee ‘Deformafia maxims are loo In contrul plicit, 1a r fee mr 64D Seofind accasts veloare in factor, in formula (14.14), s© poato serie pk = 6, ( - = (1+ ee (1 e Po baza formulelor (14.6) se seriu ecuafiile momentélor ineovoietoare 2 Fi aD PLP ean; # fe 2 P_ ines) +” 16D ar 16D P prea +) — 0 43 Za +) ra +39) Pw — yy 2 R30) ae earae Pee v2) =P pea + 8 +H) hy = Fo 8) +) ag A + 8 +N) 431Lnind v= 0,8, aceste ecuatii devin aM, 16 So observis ch momentele incovoietoare M, si M, variagé: parabolic a raza r dupi cum urmear’ : a) Momentul af,. In contru, are valoarea 0,0812 pR*. Pe contur, la r= R, el este 06 att = — 98 pre = — 0,075 Re We? i Se amuleazit cind 18 R191; r= 0,807 F. b) AMomentut 2f,. In contra, are valoarea 3; = A, = 0,0812 pR*. Pe contur at = — Sor — 0,195 pR. Se anuleazk cind ism Br, r= 0,628 R Cu ajutorul acestor valori se traseazh diagramele momentelor incovo- ‘Se vede ch cel mai mate moment incovoietor este Mf, de pe contur. Pentru calculul eforturiior unitare, se aplick formulele fetoare din figura 14. (248) + 23k? 1,9); a, ag msn ea mai mare valoare 6 efortului unitar este a tui 5, pe coutur. Duck se face dimensionarea plicii dup teoria I de rezistenfa, aceastl, formuls devine 3.28 4 GAGA StMPLO RRZEMATA FE cONTUR, CU SARCINA UM! Disreseeied, Se folosese formalele (14.12) gi (14:13). Condifiile 1a limita. pentru determinarea constantelor sing: in centru, @ = 0; pe contur, le r = R, w=0. Rete necesar a trein condifie. Dac se detageaz din plac’ o fixie 4e lifime mies A (fig. 14.9), ea poato fi asimilatd unei griuzi simpla reze- ‘mati la capete, Aceasin are po Yeazeme, In directia razei 7, efortul unitar nl, adie’ Intzucit ¢, cate produs de citre Ay, rez, e& pe contur momentul Ineowoistor If; este nul. ‘Inlocuind' primele eondifit in ecuatille (14.12) sf (14.13), recut Pentru a treia condifie, se serie expresia momentului 3f, fintnd seama c& B=0. Avind o oa] aot ie SSS) ea rope ae ae : ea 7 r ecuatia momentului devine i P ee \ ate ee AD te 46 Sa Fg. 9 mae, 433.Punind condifia r=, Af, =0, remnlts ppt AD a+y42, ae tat AS de unde oR Bty 8D 1+ Inlocuind constantele in ecvafile (24.12) gf (14.18), rexults wn (be Be Se Soltis aes) sar pa (BSH a DF 1+y Deformatia maxim, la r = 0, este toner = 2 B+ _ 407 PE. OD 1+y 4D Se observ cd pentru aceloasi valori p, 2, D placa simplu rezematt pe ‘contr are 0 deformafie de patru or! mal mare declt cea incastrati,. Onghiul @ pe contur, Jar — Teste A oe (et) ie oe 16D CF Abe 16D Se serin eousfiile momentelor imepvoietoare a a LE) + 16D 16D ity aol eee ee ar 46D 16D 1+ 2 pee +) — ra 450 qe B+) (l + 3¥)) Pug + yee Fo@ + NRE — 19, ‘Vriajia momentelor ou raza r este urmitoarea : 2) Momentut ¥,. in contra, Ia r = 0, cu v= 03 Sty 16 a = _pR* = 0,206 pitt. 434 Pe contur, Ia r= R, ay 2B as pl? = 0,0875 pR*. b) Momentut Mf,, Be contux, pentru r = R, este mul in centru, My %& cf, In acest fel de rezemare, locul eel mai solicitat este ‘Cu valorile calculate se construiese diagramele din figura 14.10, Efortul unitar maxim are loo in centru, unde direchile r git se con funda, iar cele dou momente sint egale 6 6 34y pk Gnas =E Mee = ine = 1,257 2 it wie co Formula de dimensionare, in baza . teoret T de existent este a—e [PBZ =u | q I aaas) ITT Comparind cu formula (14.16), se vede ch pentru acdleasi valori 2, 2, 0 placa simplarezemati pe contur trebuis Sx fie o 28% mai groast de elt cea Sneastratd, Este intoresant de observat “tope? e& diagramele de momente incovoietoare in figurile 14.10 gf 148 se deduo una ‘i alta, prin decalarea axei orizontale Or. Asti Ie placa simpta recematd, diagramele din figura 14.11 (cons trite penira 0 Expresia (14.50) poate fi aleulatl, sub form& de tabel, pentra dite- nite rapoarte b/a, Pentru placa pitrats, ou « =>, ea devine 1p 2 ¢ eaieeaa BD mafhinnntaite mn ™ (m* + Smt + at wey) (sary Ca urmare, cveficiental ga in (14.44) sau (14.46) esto 1op tn = mn far relafia (14.40) devine Con = 6p (14.48) Inlocuind i (14.48), 80 aft sagoata pli sin ™ gn BO mo 4 1059) = So Sy ode Te OD =D wt on] (= (y+( (24.50) sin it a se ua numai primii trol torment ai setiei, on m: =3,n—1, coilalfi find neglijabili Inlocuind pe D cu expresia sa cunosouth gi efectutnd caleulele, 56 iseste - Ong = 050866 2, a4. ine = 0,086 2 (4.51) tn gonoral, in manualele telnice, se dau rezultatele finale ale ealeu- lelor plécilor, sub formé de tabele : : stfel, pentra placa dreptunghinlaré examinatt, seata maximi in mifloe este (14.52) (4.3) (14.54) unde h este grosimea plicii, iar coatigienfii Oy, Cy, Oy sint dafi in tebelul 142. Tabelut 36.2| 7. FLAMMAJUL PLACILOR DREPTUNGHTULARE. Adesea plicile sint sliitate gi prin forf situate in plana lor median. Oresierea acestora peste amumite limite poate. produce. flambajl, suit oalarea pci. Se vastabll eeuale dora Ohnbafuut pic simplnrezmats po contar, solioitais print sarcink dstibutt Ao i figurm 145; Bcest soop, se detaseazt in element de plack, do iungime de 91 ijins egalk cu unitatea (pe direcfia Oy), dups ce a flambats cum so rath in figura 14.25, 6. 85 presupunem cf Asupra elementulul ar aoiona, paral _..__=sdé.'isC.:é=sh cr Xt siotafile de pe figur’, so seriu eonnfile de profectii pe ori zontald, pentru elemestul de plach aN, e008 9 (+ ox az) eos(9 + lee) ° Resin ¢ + ata —(¥, + Mean) ata (2 + $2 a0) Sofaesimplifcirle 00s (¢+22ac)ai; sing~ 008 9 (+384) Ly singx@ sin| a+ ffae) wo + Sean cu care epuafiile do echilibra devin Pe de alt parte, se poate serie (14.55) Prin wimare, sareina g are valoarea (14.55) ‘si ea este pro- Fig. 1425, Gusi de faptul e8 dup’ flambaj ssareinile Watt inclinabi diferite, 458, Se inlocuieste p din eouatia (14.35) prin g gi remulti ecuasia deformatiel plieii dapi flambaj tho 4 oh act |” Batdy* (14.56) ‘So ia fanofia w cao serie dubli Fourier » = SE cansin = sin care satisfuce con le a limit& ale plécti simpla rezemate, o a0 ‘oat wo; oe ay? Ficind inlocuirile detivatelor parfiale ale Ini w in eevatia (14.56) gi Jnind numai termenul general, rezults (y+ BEl (5 respectiv (4.57) (oe +o or in aceasta relafie, al dollen rayurt este un numix adimensional ce se noteazi on i, aga ed 2D (14.58)bas I™Ptsindprin grosinen oli, soa fora uitr erie doa =D BK we Ba aE (4.09) 8. EFONTURI UMITARE INIR-O PLACA CINCULARA INCKLZITA NECNIFORM plact ciroulard simpla rezematé pe contr este supust unei variagit Liniare de temperaturi, pe grosimea fi, de a t, pe o parte, la t, pe partes ‘opusi, Dilatdrife au lo¢ dupi o lege liniar, iar placa ia o' form’ sferica. ‘Analog razei unei grinzi deformate, placa ia o form’ sferied, de raz 2 that) 3 =. (14.60) Dack deformafia este liberd, in plack nn se produc eforturt unitare. Daois placa este ineastrats pe coutus, apar momente ineovoietoare, oare se opun deformiri si menfin placa plana. Din motive de simetrie, laplaca storied se poate serie 111. ate _ ow Bt ty Oa By? Substituind aceste valori tn relafillo (14.83), rezultl Dory i, =H, = B nnd oa una din axe tangenta tntr-un punot de pe contur, se afl momentt a= POY) _DO+ duly =) _ HAE aly 4) z » 3d — vb Biortul unitar produs in plack de etre acest moment este ah—t),_ B (ase) CAPITOLUL 15 VASE DE ROTATIE CU PERETI SUBTIRI 1. ECUAFIILE VASELOR DE ROTATIE CU PENETL SUDTII, INCARCATE SMIETRIC, IN TEORIA PARA MOMENTE In construcfia recorvoarelor de diferite felur!, a centrifugelar, con- ductelor ete,, se intiinese numeronso freelitoré de rotate, avind profilul Gterminat deo curbs meridian’, secfiunile transversale pe axa longita- ‘dinald find coroane eireulare. ‘Modal eel mat simplu de tratare a acestor probleme este de a consi- dera cd invelitoarea vasolni Se comport ca 0 membrand, deci este solic tat; qumal la intindere. So zice ef, in a- ‘eats Spotozt, vasele so studiaai in teoria de membronds fa teoria fard moments. Con- digin ca un astfel de-vas sia forma de ro- ‘tafe este ea presiunea, din interiorul Ini, intr-un plan iormal pe aac, si fle constane 1h Spre a realize aceastt condi, vasul ‘uml cu gas poate sta in rive porifie, pe ‘ind cel ummplut cu unlichid trebuie sf sea ‘eu axe in posiffe verticald,Un tub cllindriy ‘umplut ea apf, are formé cilindric’ acd sthouaxa verticals, dar se ovalizeaatt ind estoagezat oa axa orizontald, Se consider’ tn figura 15.1 un vas de ae rotafie, incKreat simetric, adictavind pre- ne siumea eonstanti pe tn cere paralal. Se detageazi un clement din invell ‘oarea vasului, flaind patra secfiuni, prin meridianele m, mq si cerourile Datalele py Ps Ducind normale la suprafaja-oasul, i colfurle elementals, 450se afl centrele de curbari 0, si 0,, respeotiy razele de curburl p,— pentru paralel — gio — pentru. meridi Blementul detagat din invelitoare a fost desenat separat in figura 15.2, introducind in cele patra plane de seefinn! eforturileunitare meridians ‘, i cireumferenfiale a), Dacé i este grosimea peretelui vasulul, suprace- fele pe care se aplic’ efortarile unitare sint fip,48, gl hp,0,. Be elemental de suprafafs aofioneazi si forla mp, 49,0,40,, pe direcfia normale! in centrul elementulut. So scriu proiechiile velor eine! forfe ‘pe normala in centru, aritind e elementul de invelitoare este in echilibra. nanrstysin® + aoa qddysins®s = ppp ddjat Se locates vin 8, gig Oe 2 2° 2 2. fs impart eoufia de eahlibra ex dodo (say Oy Relafia obfinuti poarti numele de eouapia tui Laplace, A doua relatio se ponte afla scriind 0 ecuaie de proiectii pe axa vasnini, in baza schemei din figura 15.3. Notind cu 7 raza eoreului paralel, eouajia de proiectil este Brorh 9, sin 0, = nr? p, (2.2) de unde rezulti Pee, 7 (153) |e estate PO nate Fig. 15.2 Relafia tne r si py se determing in beza figurii 15.3: p,sin ® =r, In scrierea ecuafiel de echilibru (15.2) sa finut seama de faptul of proisclia pe axa vasuini a forfelor produse de prestunea p aplicaté pe inveli- 460 toare este egal cu produsil tnire presiunea p si proiectia suprafefei invelt- torié po wn pian normal la aa, adied pe coreul de razi r. So observis ci la vasolo ou perefi subfiri cole dons eforturi unitare au fost obfinute numai din ecuagii de echilibra, firé a se recunge la conside- rente de detormafii, Invelitoarea vasului so afl in stare plant de oforturi unitare, o; sic, find eforturi unitare principale. Al treilea efort unitar principal, pe direcfh normalei, este ay = — p la supratafa interioar’ si a, = 0 la oea exterioarl, ‘Vasele cu perefi subjiri se construiese pentru presiuni relatiy miei, maz: mum citeva zeci de atmosfere, aga cfc, se neglijeaz’, Cum so va vedea {in capitolul 17, atunei eind grosimea peretelui vasulu! este mare, respec- tiv presiunea este mare, trebuie luat fn considerare gi al trellea efort uni- tar principal. 2 VASE CILINDRIGE, SFERICE, CONICE ‘YVasul cilindric este carasterizat prin aceea o& aro raza, de curburk meridian’ 9 = 00, iar cea circumfetenfiald este constantd: p, = dj2. Ficind aceste sabstitufit in retafiile (15.1) si (15.3), rezults pa a= (18.4) Deci Ja un rezervor cilindric efortul unitar circumferenfial este dublu dectt cel meridian. Aceasta face necesar ca cusStura longitndinal% a unui rezorvor (suduri, nitnire) si tie mai rezistent& deslt cea transversald. Se face distinehie inte ease citndrioe ou funduri (vase tnchis, rezer. ‘voare) (fig. 15.4) si case desokise (vase de Iungime Infinit’, conduete). La vasele deschise, ecuafia (19.2) dispare gi exist mmai efortal unitar cireumferenfial o,, ‘TRezervoarele 9i condustele se dimensioneazi de obicel in haza teoriei T de reisten{%, cu ajutorul relafiei care di efortul unitar principal maxim 4 = Pa/2h, fin care so deduco p m = a8. on (15.5) Lungitilespeaifice in vas cilindre se cal culesei in bags logis Ini Hooke gencralizate Fe tea a= ¥e__ pa a9 PA ay _ B 4B c ) ass) =fLe_y Be-» 41Gunoseind Iungirile specifice, ellindtal de diametra @ gi lungime 1 suterli deformatiile Alar Ade aed. (5.7) PRRLOR La sferii, toate razele de curburk sint egale = ee Motive de simetrio fae oa i eforturile unitare principale eh fie egale, coea ee transform’ formula (15.1) tm respectiv (15.8) Se observis cis pentru aceleagi valori p, d, i efortul uniter maxim in rezervorul sferic. este jamitate din col al rezorvorulai cilindrie. Din aacst punet de vedere, rezérvorul sferic este mai economic dectt cel cilindrio. Bl prezinté fnsi dezavantajo in ee priveste modul de rezemare po teren, « vasH conten Se consider in figura 15.5 un vas conic, de unghi 2x gi iniljime 1, stind vertical, plin ea un lichid de greutate specitia’ 7. ‘Sefaceo secfiunela indlfimoay dela fun- t dul vasului gi se determin raza, de curbur’, ciroumferenfial AB, tga, 08 eon =O. ‘La nivelnl soofiunii, prosinnea, este o- gath on greutaten tolontel de lihia de dea: Supra por—p inind seama ob py — oo, gi inlocuind p si pp in relafia (15.1), ‘Se afl cfortul unitar Giretmferenfial (15.9) tn oxpresia Ini 95 intré produral eelor Goi factor, y git — 9, a clror uml ecto constant’ Mazin Int 2, at0 loo clnd acest factor sine egal ayia ree F, (15.10) hoosa” & Pentru calculul Ini , se ve stabili o relafie mai complet’ deott (15.3), finind seama atit de prestane ot gi do greutates lichidului. In acest scop, ie sori o& proiecfia forgel date deo, pe vertical egaleazé greutatea lichi- Gului hagurat din figura 15.5, adic @ volumului conio gi a celai eilindrio dorak r=ytge ou Bry te ashe con a = yorgttat a(S +t —2) ‘Dupé simplifiedsi, rezulta Seat maximol ato, prin anularea devatel ae, 2,03 8 do pes ay A a =] 9 (15.11) de cametra d= en, pent Pentre reservoral clindsie, relatin (15.5) a nat oem, 2m 16.2, se afte crpteren de volum a reervora stele de Is proberaa precedents, Lun~ isea speciiak hrommnterention este, = 84 R aevita roa nd Ax, volamal sort deformateeate « Veave dt, pnt nt ae PEE AR SCR 920 ARE DRA 4 ABT Nes inet mic de erin ape, AWS 9 BR, xoera volume 4 AV = (Rt + 38-0R)—* ape 3 ‘rind si, eeparea rest sere este PR aa AR Ree 4 prin rare, AV = oer, PR 2 Tatocutnd vatorile numeric, rents Ayn 22010 108 Tahar st0 ems, Feld de volumat nedetormat at reservorcat sprit = Laat © sa5t-t0t eat ‘8 Vode c4msiea de vom ene de 4%, ‘Acclog sezltat se obit calouiad hangtea species a 1 serine ceptors unite votumy exte av Patani, 55, i a stnctece vai aos HEB, SE. sdece varia sorter ontare niet Sree ancl cic de grate npn pos age AMM CBee, oe srotnesigasehns C2 Bh Yas nolacnd cole ane «croc SiN rel ed a ee ie yo ring Vo (Rain OF Zea 6, Peatra 8 cateula voluml caottstrice oo fa un oat eg Sa ptm ea lum elementar, napurt fetoat, core 8 cecal de bast Rain prea tbr y= dR @) = ~ Ren gap. 464 ce erm, uma cel sen te wen mmamer-nane-ds sua eh ste ren Gor yt een 7 5 Aduotnd exo cous value sf famat ind cay result gretatenUehiael 2 a 2 my ~poro. MeV Sarin eeuaia de poteti pe vertical, emith DnB an Bh oy: sta Om 2 Hex) de unde se gases a ot a Se mgt apo coi ae FSIS oe a ee : Beanie Reman tay pan Sige 2 (yap = 88), ie. 18.6 ob a) © Penton sul vara efortunTorunitare ole, eu unghiut 6s stutlack varias fon- ejiior (Dt @) se tepresnts goalie in figure 18°, «Se observ cla tanddl varlupentea 10, dupa reantvaren nedoteraintsl so guste oy = ey lah In parte Ge eve 4 vas, pentra 0 np, se gieete c= YER — 0 3. BPECTEDEMARGINE Distribufia. constant sau ou variafie continuds a efortwrilor unitare ex, ap are log numai cind curba meridian are, de asemenca,continultate Avest tncru se tutimpli raz, de fapt numai la un vas steric complet inchis. ‘Toate vase oilindrice au funduriy plane sau ourbe, fapt care introduce, teoretie, discontinuitagi in’ distribugia eforéurlor “unitare. Se consideré un vas oilindric, de diametru d, temminat eu o emis- ford ambelo cn acciagi grosimo dé perate, solicitat doo. presiune interi- ard p. In fig. 15.7 sa repreventat in partes de sus distribufia eforturlor 465Fig. 16.8 Tntegring, se odtine os opm sen agit, ‘oordonateey, find migurate fat de sstemel de ae principale 4 Deleminaren cera de teeter Lind avale de soordonats ca fn figura 16316, ose momentee stalicelinlare seto- ine, ‘dtiaue de else (H60). sat ule (peretn os fone Se presupune dati pot earecare P (Ig, 1616), fk de care coordonstele sectors seco, intateralel nteroar se inlociate «prix expresa (1.32) qioe ont ce sob integrate Comtantele ba Ba \, ucda = {ora eS +o saa, (jena —sef ve tiaG mon tel seta 486 (Coma coordenstle = yw ancora nt de axe care tree prin ctrl de gretate, rez {ee atefpetne 5, waa i {see span urna, § ora 88) Se rete ch m-oplicorea sccstor teal mirimie =, Jy Jes clesens fat e sxe ‘pinepate centrale 2g, pe rind yim Ce Un pol eazecave P, fr Yq a sat cate a8 de nce Pe eralele eu axele rental vides, ponetal P poste colnelde 0, atl eid au ste Glau!’ tual elferit ae 0. Doce ssianea profit are o x de inet, ental de incoatere 2 oft pe cen ant srmeaidad se etamine a singer cer denata esa. La sfc et ded ee de sity eeniel Se Inoweere ite fainerseia adler det ctnece ce ene de gente 1% Determinarea puntued sectortat de sro prnetpat she flint ectelent 024) 4 dae conti more sale etn bale Se afouse Desiur, actos condi ete atnetd cng se alege o amumith ra25 vectoare eigue, ssanume aceen cae orespune punctul sectoral esto pincipa, moat bn furs 1646 Daca ponte ts este necumoecudy ee alge un pune de nero aba tse iloclese © dt Integra to ma aus pein exprosia a G83) i~ In eis eneu, pte te tint fe autre) do mcowoer, eterndt prin mtoda expust ‘at sut ntl og ee 0 conan, reprezeating coapdanta sectrils at in rapot et By, elt de mat ss deve. fa, ona mo [yoed sued t= ons Saat on 29) Aid pe op 18 latte poli, raportatla By 487Se vor da citova exemple de constructic sectoriale pentru. profile curent folosite. 1). Seefiune fn forma titerei U. entra profitul avitat in figura 16.17 se va determina intit pozifia centrului de ineovoiere . In acest seoD, 86 sramelor coordonatelor nats Diagranratey : | [ears i ae ZI z J ly a alege polui auxiliar P — fap de eare se va misura coordonata s —la intersechia axei Or cu linin median’ a profilulni Cu aceasta, se construiese usor diagramole de vatiagie a mirimilor a si y din relatia (16.33). Pentru inime 7—2 a profilului coordonata sectoriall wp este mul, intrucit distanja r de ta pol la linia 7—2 este nui. Pentru un punct oare- care al tXlpii superioare la distanfa # de la Z (fig. 16.17, 0), eoordonata seetoriali, oste poxitivs, avind valoarea ah Be. Ba variazi liniar pe talpS, find maximé in colful 3 _ oh ones ‘pay Pentts tlpa inferioars, se obfine accent diagrams, de cemn schim- rat ‘Diagrama y din figura 16.17, ¢ so construiogte ugor, ea avind variagio Tiniars pe inimé, si find constant’ pe t&lpi Tntegralele de felul color din formutelo (16.38) se efectueazk usor ou ajutorul regulii lui Veresceaghin, tinind seama c& diagrama y este totdea- una lini Aste, ropregetind fn figura 16.18 @agramele w sty, 80 eu- noagte regula lat Veresceaghin fo y-dz = 2-Ye, (16.35) unde s-a notat cu Q intveaga arie a diagramei o, iar ou ye ordonata diagra- mei y.in dreptul centralut de greutate al diagramei a. 498 Integralele din (16.38) sint putin diferite de cea de mai sus, exci in ele intervine elemental de arie d4, in loe de elementul de lungime de. ‘Tinind seama o% de obice! grosimea profilulai este (cel pugin pe porfiuni) constant’, se poate 5 op-y dd, 2-46 af ongas eee oe eee ors troxines pote eer as os asenimmcepemir ele te ee eee ee See fjeudd nae 2. RB : Seon ee Momentul de inerfie al sectiunii este im ie Lay tay. Se aplic relafia (16.33) — Bene z BS os he Oe 2 4 ta (16.88) Se observt el sa objinut aceeasi expresie (16.5), stabilit eu ocazia definirit centrului de incovoiere. Faptul c& 2, rezultat negativ inseamn& e& punctul A se alli tn stings lub P. ‘Avind posifia lut A si lund punetal sectorial de zero principal in B, ca in figura 16.19, se trece Ia eoristruchia diagramei oordonatelor sectori: ale. Pozijia lui B poate fi determinat’ Iuind un punet arbitrar B, ca in ti- ‘gura 16.15 (de exempta, uneolf al profilului) si aplicind apoi formula (16.34). Diagrama coordonatelor sectoriale este format, din linit drepte. Pen- tra punctal G, eoordonata sectoriald este & oe = att 409Pentea punctul D, cum s-a aritat gi Ia figura 16.14, d, reaulti, io ab ppob edo iey gq thy One) Se vede ob pe tiipt exist douit pante do'zero, 7318, Ia aistanja ci do inimi, in care, coordonata sectorialt w esto nota. Ca trmare, in prnctele 2 bt 3 le lo z = : : Wy oy lg. 163 ig, 1620 B, 8, ca giin B, efortul unitar ¢, este nul. Decl diagrima din tigura 16.19 repreninta atit variafia Tui eft $a lula, pe sootiune. 2) Seofiune tn forma de T. La profilul in form’ de I simetxie (fig. 16.20), punetele A gi B ao afl in contrul dosimetric al figurii. Pentru inima, foordonaiele sectoriale snt nnle, ar pe tpl varaed linia, avind ‘maosinmal in colpari Ome = 3G 8) Secfiuni care aw'eoordonatele sectoriale mule. Lao sectiune dreptun- ghinlaré, centrul de incovoiere este in central de greutate, iar coordonatele sectoriale sint nule. Pentra comnicre sau profile (fig. 16.6), centrul de incovoiere este la interseefia celor dows aripi. Pentru orice atip& pe care se afl centrul de incovolere, coordonata sectoriald este muli. Ca urmare, roiele di figura 10.8 an « =O sl deal tn ele nu ge produ ofortnt uni: are sectoriale. A CALEULUL MomENTKLOR Staten In-caloulul eforturilor unitare xq intr miomentul static sectorial $2 esi do reli (16.15). Wein talon A= 3, rolatin dodanie lui 88 devine saforns (eras (16.37) “490 Tnteerala reprints suprafafa diagramel o, de Ia origine ping 1a 0 sad Faaecre, Foun dgrine in Bure 10a0-9 prot [ae (16.1), care du produstl unet inal se vatiart lo (o) gi 80 bs: Shei vananio fintar, duce ie expresie parabelies. Ca trmane, Se-vasiuas Darabuoio, com so ede in ignra 2621, omen Entstatic sectoral are un maxim acolo unde derivate ta inraport ot # —adied « — se am leazi, det in punctal de ero Z. Valoarea aces fai maxim, natata-pefigurs cate egaih eu aria teiunghiiai DRT din figura, 16.19 inmalies cu <4 hy py 0-20, Ft pew) =o (26.38) 8 De acolo inainte. $8 seade. fn mijlocu! in mii, momentul static sectorial, corespunzitor Fig. 10.21 uncl jumétafi a seofiunii profilului, ‘este dat de aria diagramei din’ figura "16.19 inmultiti eu 3, respectiv cut 2)98 eh 2d Ban = 4 28 4 er — tm 209 ‘YValoaren Ini Sp rezult& negativs. Diagrama de variatio a Tui 8% pe sedjiune este anitati in figura 16.21. Dacé in ealcularealui $ pornind din pumetul D al figurii 16.19, se consider’ of de este nogatiy, atime! valorile Calenlate. mai ‘sus schimb% de somn. e CALCULUE MoMENTRL OR DB INERTID sReTORIALD Momentul de inerjie’sectorial este dat de integrala (eas, aplicats la intreaga seofiune. Pentru portiuni de grosime constants ale fection noting a4 = 3-ds, integrata devine L=3f-eoa 491‘Rezolvarea se face prin metoda lui Veresoeaghin, tind yorba de pro- ausul diagramei o prin ea insisi. Tofi termenii eomponenfi sint pozitivi, intrucit « intr’ la pitrat. Calculul se face inmulfind pentru diversele parti ale diagramet o aria diagramei prin ordonata In dreptul centrului de greu- tate al ei si grosimea elementului sectiunii. 1) La profilul in forma de[ din figura 16.19, se va aplica aceasti metodi pentru a calcula pe Z,- Oa ordine a factorilor, se precizeani ei se serie coeficientul 2, unde sint dous arii egale ; grosimea elementului de seotitne considerat ; factorul 1/2 pentru suprafafa triunghiulut ; asa ariel , misuratt ea Tungime a Tiniel mediane a profilulut ; inilfimea triunghiului, adieS ordonata maximi «; ordonatadiagramei «in dreptul centrultide greutate al trimmghiulus. ‘Pinind seama of tilpile au grosimea, 8, far inima grosimea t, se giseste 98-26 -2gh@—2)- 2 be —a, Ag, ah 2 ah 28 3° ra) (b sa) 3 ray ea) + 28 2 oR 2 2 sah 2 ash BRD — aah Si, ta FSS ae 8 6 ee Se inlocuieste =, prin expresia sa (16.36) in valoare absoluté gi se junge la rela te pRB ht + MA BOB 2) La profilal I din figura 16.20 1, (16.39) (16.40) Pentru profile laminate uzuale, se gisese tabele care dau valorile mii. milor 8% si 1, care intra in ealoulul batelor eu peri subjiti. ', AZUL GENERAL DE SOLICITARE A PROFILELOR DESCHISE CU PERETI SUBTIRE Este evident oi atunci oind planul forfelor transversale aplicate unei ‘bare ou perefi subir! an trece prin centrul de incovoiere, in bard se produc eforturi unitare datorite atit incovoierii ott si rigueirit impidicate. ‘Ga urmare, dae planul forjelor este paralel eu planul ay, efortul ‘uniter normal ‘intr-un punct oarecaro al sectiunii este wile, Boo on e+e (6.41) iar cel tangengial ed te (16.42) 492 In cazul cel mai general, cind exist si forfe axiale N, precum 3i mente ineovoietoare Ma, My si forte tiietoare 74, 2, (fig. 16.22), expresiile eforturilor unitare devin oo eile Aly 4 BO 5.45) 2 ae say eee ht tw unde 2, 7: sint forje thitoare paralle ou 4 rerpectiv ens 3 “Xptiarea aeestor rela se faoe cw aten- fie, aualiing semnele po enrecifentermeni ly Jovan in punotele in seciume examinate, 1622 PROBLEME 16.1. Un profi {are forma din igure 16.4, cu dimenstunile: b= 20 em, B Sem, ‘8-— 2 mm, Se cae detrutia earl stare sgeanl, produse eo for tseleare Ty = on a, paraleta cu axa ‘omental do erie‘ seffunit este Egat 222 ago $53 mt. be apo, manne ate et 2h 9280 ee, 7 r3__woss w= sane FS n 202 nent Bi, (02-453 ta an te, moa ae wt aa 88m soy ny SE ate, ye spear = TS = 200-38. = 49 antes ™ Bi, (02 453 eta tata tess rp Ae tn ne 62."Sh ge siudlece varias efetullorunitare x, produ de © fr tietoare Ty (para: ets et Og) fa wee funen a inl at (li 16.23). 493,-Alegind ua coment do apie dA. = 3+ J+ 40, a eSeui poste esto dats do unghie 6; rs- pestiv'a cil ordonati este y= 2tsn 6, ce clevensl marta de Inte a intrest repent seea( pan na! eaeo-a: nanan ("sie e-al a8 Drecuin sf momenta static at ple de sectinne hagat, eupeind inte liste 0 < 0S a = aaa (Ca urmare, efor unitar in sefionen deta de ung « ete Rain 003+ Rad = BR — oon 0, Ts 7-3 con) a eae ‘ariaia acest tort unitar esto dats im igura 1628; maxieul are toe pene tm sechanes ops erestturl soar = 27H, 16,3, Sa ve ale poota central de tneovaere al profi di Higura 16.24, are are pe toati angie seteal greime 3 ‘Pentia valve = ie ole sulin P pe axa Os, care dics Je constrlcen aagramel on fin fgara 16.24, 2S contrtete pet dagrams din igure 1623, © ‘Central ceIncovoioce se alt pe axa Os, 1a usta date Tartu (18:38) joe, 7 ss caleueans integrala [joman afore 494, Fietnd fnloaten A 3: ou ejtra regula Yeeeah: So ebtr ch in cata entertain. are auf poe ll pie Kate ee prof Fenton ewe pei agra [SUSTASLEr nin epeataart on heap consis apis gla Verse oma 4 23 oe] =~ - ie 7 3 ies Masa i gi fe / ; Ce mo : 5 : ig, 16.24 Momento de nerle a profuht ete a be Dees (x urmare, abicea eentraut de incovlee ete 4.916 Bat “2588 = 080, 16.4, S& se consrilased diagram coordonatelr sstorialé $848 de central de fncover fere, ponte profil Ge In rodent 162, "Tnind seama de dimensunte din figura 16.24, a gl de fap chs coopdapatsie perioiste In cle trl coll ale profiad = 0350. se at ot et sa pisee os a 205 65x ses valor, contest agama in figura 1625. 465. St sn construlect agama Se pnts profnl din gra 3624, o. Gu ajtorlda- sre in gra 3625 ae clelesndvalonea el Son panctle 9% 1,2, ind bn ete fanetsheste egal cu minen spree n miseatz npn ip pet 3, meni fo 3, Etats sta=0 1205 0 Ot et 3 Se deteemind pela pineal 4 bx cane coordonata sectrilé ee anesas,eeind eeend- aren cslor au (hg sa rn mare = 0504: i at-ot a she = sBhaue = 0.404 Bat 4 5 SE SO sone = 0488308 Shy = 0488 Be — Shp =o 814d? (cu acest valor se deentar ingen dn tiara 16.28, avind pete tot tase. parabolc. bet gated tie! “afte? . ‘s ya ct i v ond | ms wv 1628 re tom 16.6. St ve construing dlagrama coordonatclor setoriale Ie profil subtie im forma de ‘nel, it oa fa figura 1627, Cant ds ncovolete se alm sen ops tletond, Ia tet 2 ae central nell Pent cea) cooonateor sectoral ge folomateflala de deine Gres 498 nde origsenarclor este sn punctal B. Pent 2 eaeula everdonata sectoral train pumet ‘vento defn de nghiol's rela o varlabisatormedtans. 8, cae defnete um panel, pec Mig. 16.27 lun unght 49, care detnete punctl nfnt vec, Ductnd tangenta i nia medians (ere) {hn ponctl s'normaia pe ean central Ce ineovoiee se aft raza r= AG FD, aera fie in figura 1616. Conor desemat YF — OD = 2 Rees 6 = DE= Raw, Se inloeniste te expresta lat on (lrrae (Pear 0 9- Rao = ain 0 cu ajutora acete rela we cotruiegtechagrama wn. Coordanata storia este maxim 12 tuictur. pros, pentra = my sl mil in B. Semele resulta hy conventia emacett Coordonata rector we sauna cn 2ena a= 0, Prin Incest se gisegte soutia « = 10030 16.7, O basi cu eset sabi este ienetat la un capitol eirat Ia cap ber prin sn cupls derive. Me™ ODO daN=emm, Larges fave ete 1 100 em, la netien forma din figura 1817, of = 20cm, bu 10 erm, = 3. em. Se cre nso calcio valo= ‘le maxtie ai efertatrunare nota tangential, prego sections Gu retin (16.30) se afl outa centrale Tneovaere sat 8-0, -408 ozs 4° Teo Ora + eiood ~~ Coordonatele setorae In punstle G si da figura 16,19 (ea =4 In valare aboot) amt = ssa wa aor‘Se dexivenas ccuaia defrmatieh, ‘ighitatea la isis pa bal ste O = Cach er + Gesmar ig cs = en +t 20 caso +2988 = 1080 wt $1 cate cutie dat met stat er ani tt a 4) 0m Gasar+ Gath at Me at Gig ™* == Gat : s Prin urvare, coutia deformatil este ‘octal de erie sectoral ie xtestesk eu fornia (46.59) = Om Fea th atsmar— caasy, 1308-70-04 2-20-01 + 3-10-04 Or APOA 2-20-01 43-20-03 oap6 ont eee Se srt cele dau desvate alo ut 0 ‘Se determing coetlental din ecunie dirt (18.27) . Ye ~ pontse ear S ae 07 = Mee anata as — cha le ‘Se ecle eeuain dierentials deformatiel de sisi a bart ‘Bovatia moments de ineovolererssciee este Gtx de (1821) My Mat Ghe 2g =~ BU Ty = — Blo MEE uate xe— oa) oe . respectit, fnlocind pe of, ser Oo Camas + Cyber 4 Be Mam — Myth alsh az ~ oh 22), © fotrvelt, a problomn de ff, My este constant fa tot, tungul ie, uate feontaht ee a foment de vee pans ete Me My Gg = a + ea gheaz— chee) ® Gh" Bimémental de Incovolereisucire este ect solute. genes Ba B01, = — fn ctenae— mas. ° oa Ga chan + Me : ah a= + Cyehax + Zt Rotate (1), @), () permit constrirendiagramelor de warale a mrnilor Mays My, B ‘nung bare CConsderndoriginea In ncastrre, x erie condi fails "Bin reais (1) se observ ck Mfg este smaxim in Icastare, ta. r= 0, undo sh a = O gb ant enum 0, Mamas ~ Maz 600 GaN em respetiv, m taza stati (169), Prin wrmare, ba scfiunes do neasrare, momenta de rfsccre park 2fy este mol Antucit : . MS pimomental este de asemenea maxim in Sncasteare, la == 0 Se oxbsttle im eedatic Mest Me My 2 oat Meo -- Me, Ot ae Gta Se cake Ip capatu) libero} baat nu ext efortuntwnitare ogy et Aapasnen ete liber, desk Ga 0.00192- 100 = 0782; tal = 05181 contort ‘alet (1012), a fe — 100 Ma = — 60 000 dat emt ser rniue 498 499ele mai mai ert uitrs a Toe tn stare, find prodaue de cfortute Maas $f Bree “Asta, colt D ds tgurs. 16.19, aro Toe cumin = Pesstnts 20000-8851 205 aasion", Te 207 sae im ef de fos, sets, sonar = 1285 Nom, In punctal A in figura 18.2 are oe ort untar MenaeSenee Be onan Js ite puncte ale seltvnl do incastace, remectiv i alte ectunt, forte waitare int a fatocund fa (1) gf (2) vate 0482, chat = 1.008%, 450 afk Ag gl My tn eopatul ber Mg = 09914 Me 585 daN-em = Ber ‘Me = 00086 fy 5 da¥s+em 0 [Efoctot unit tangential supimentar tm eapatel liber se afl eu relia (1022), tm care -sintoatene My = 505 daN-em, $8 = 1955 em’, B= 05 em ty = 2817 ent Remitt 898-195 or 207 Se vede of canal probleme lee, dats find rigldtaten de rts tn apa! iber ‘plu exeror ele prluat de bard ca oment Mae 16.8, 0 bar eu pers subti ate ecthnen tn forma oF (ig. 16:20), eu dmensioite ‘= Sb, b= deny = = doo. Ton eat sprints la capele prin zee are ni permit ‘iouces sctnnl, dar perm deplnaiea ier, Pe tent Woagimea' T= my bart este Meir ‘atu cao sarena unifore datraita p= 20 daNom,ageaata evo excentiatate = Sem fa ‘Se'plel vertical de simett, Se care af ge cogtrumsch dagrams de valle = cfoxtrilr Siig ar Bunga burl, si oe ate efortonie ontare maxime gg atolls varia efor itor “intare mn secltinea evens. ‘Se determing caractersticle geometrice le seus « a 40 deem? 42-18-0410" = 1227 emt 04208128 7m Lanta smn anton 500 Conform figut 16:20 ‘Se eaealeayA constanta « din ecnsie de deformatt Te fe . oest em Big f 3i-t0"ti a0 © Datouits Impiadisi steve, im rearome lau nastere, ex reselanl dowd momente de risuele agi. Moment de nisvelce total al sarioll fae axa Jngstudnala'a bel este fas Ca urate, mentee res{sune din esses on valoste pe. -Dact ar lua orilnea entra abecian transl iy capetele har tteo seciuneoaceare morsentul de rsucte af pet atg= Pt pes, ci im mica bare ste net te mal convenahil soa engines milcul are! studienumat jumstate din ea, ‘in motive de simetre Ca wrasse, Mouental de rats tata, into stliune areca, va fi My= pes, far ecuaha ferential detoratit Se vedo ol slutia particular este 28. sotutin generals ee ee In mifloea ars ung de wausite p ete maxim, dot dvivatn s2 0 nul eno; 00; Gao Eounta dsformatil so reduce In pes 06 Gyahar + vod prima deivayt pe n Gmenert 501Sn capital are. a x 12, deplenarea esto ber, dee tit oy cl sf Ost mule gfrezls epee at ope 7 ‘atin et cagrama fers siatrca fade lol bare ar 9! My antsmetrice, Gene PE, = Be _. Se observa ef sua tounentslor Mf, Sy Yaraed lini doa Tongel bar repreneae 2 Ge ting omental Ae pez ° sar drivatele sale stnt Ce ctr dr ie A 3 | | pe | at | “ Fe bezn rlajon 16.11), 1619) qf 1621) se serie expres eforturor 3, 3151 Ma pe oats bara Sarena unlfortsdetebuits produce fn tanga bare un moment incovustr, care variant aya cnp= 2 | para de iungul se vine mania fate : ptt 20200" 4g gy ania eee 7 ‘orture untars normale, prodvse de moments! Bf sist maxim in sespiniea din mi Bo = Blel~ toca Bae vind in brle extreme Yteaea crus eeeMemee _, 0-200. _ p95 SE Te Tar My =~ Ble Varian efrtmor nitare ope aelune este dat i tga 18.29, foros itare wctnle' Ae lesa mest a Bastin, 24630060 an comac Destints , 26680000 3 5) | egal Tt a0 om Ble Sint roprezentate ie figura 16:29,8. Supeapuning sagramae 9, 14 58 ajunge Ia a ajutoral calor tet cua se mocmeyte tabelel 161, tm care a6 caleulensh ile te aecEls Sint somremntate tn Sure 1629, 6. Suprapunind. aga ‘forturi tmiocl bare (2m 0} Inu tre dngme (= 80 cm) pe tesaen (P= 100 en), —— : ince 1629, Telit 1.1 mgs = 815 1982-5 2107 defen. "Hfrtue vntare tangentnlestcloriale ent maxon tm stciunle de In eapee, unde rmomentla Mg sint maxim ‘camar= Monae: Stas S445°72__ ag aanjent, 3Te nits ‘Vaitia or pe secituis ete anita in'tigra 16.82, e edush din diagrams Se arstata fe ngura 1529, 502 508{hn acetap seine aa oe fortune uitare maxime de rsucre prs = 216 aN. me 4 . wn = b eg a wlll | ‘ae = cous = “297 E a St TK BM as all l ale e 6 AND 1820 [Be ge cathe pe steione com se arth figura 16:0, en eopatol ba fori letoare exist 10 29-300 200 — 2000 aa omental state a omitati de sechune, fa de axa Os, este & Bg Basa 04-10 4 10-04-95 = O8 om? eg . 504 "Bfortat unite tangena, fn axa neutsl este 8: _ 2000-8 _ 977 gaNjent. Bon tae Pe Uipt momentul static varia nln, com se araté tn figura 19.80 4 avin maxi uy 39-20-04 Acsta valor Ht eorepunde un etort untae Ts, _ 2000-0 Sh” A = 98 aaNet Diagramele do variate sf seule efrturlor untare “ay snitate pe tpn 40.30 otra a atta cfectal masim, treble reaminQt cS eforture uallare = date 1m tigie asp, hat 1880, est ufon ditsbuite pe grosimea profil pe cud ese dn figura 1030, ‘ert io, find vale pe mea media $1 toate. de semue cantare a ele dou mart ‘secon Ga urmace, e oblineeste maxim In puncte 9b ds igurn 1031 c= 08 F206 8S = AID caNent =m +25 sint yg. 10.81 B18 daNjen?caprroxun 17 TUBURI SI SFERE CU PERETI GROSI $I DISCURI IN MISCARE DE ROTATIE 1 STANE DE EFORTURI UNITARE AXIAL-SRIETRICE ‘Tresind la a tra categorie de comport pe care le studiasi rezistenta raterilelor ~ corpunile masive — Ia eare ai loo, de obien, stint apagials de eforburt unitare, problemele nu pot fi rezolvate deci in eiteva-cazur particulate, care presintasimetrit: tubuel cu perefigrostsoltttate prin Dresiuni exterioave sau interioare, tabu supase In efecto termiee, diseurt Garo so. rotese in jurul axulul q Aint solittate prin forfe de luer{i, store Supuse la presiant bile sm role in contact ete. ‘Unele dintre aseate probleme pot fi rezolvate prin rail. elementare ale teoriet elastin vor fi expune fn eae on trtaeaz;altae (problema Sentara neces dent vo stdin in rata de ena dat enna, NERS palo do probleme int elo aaa sintrin tate ta sibari et perofi eros, de lungime mare, fa discuri in migearo de votagie. Ta atte! de corpus, dct se face seofiane perpendicularh pe aul cin= druini,staren de ofortustUnitare gi deforma intrsun punt depinide deo Singur variabilt — olstan{a de Ip ax 1a. punctnl considernt. tn -prmese Situate Ia ncoeasi rast 7, starea de efortunt unitare si deforun{il ponte ‘varia in Iungaleiindratu, deci este fanefie si de variabils 2. Dack.aceste Iniviml nu vatiagi eu a, efotel tnitar in lenge ilindralay oy este constant ‘in toate punctele. Tn acest caz, rimin de determinat numai celelalte doud eforturt unitare. din secliime, cr cy Problema. find similar une stint plane de eforturi unitare. tn eazul unt aise soliitat prin forfe de inerie, Stora anita’, exe nut are Toe reamente © ware plank de. fort 506 2, BRORTURE UNITARE IN TUNUL CILINDRIC CU PERETI GROSE Se considers un tub cilindrio, de raze R, si Me (fig. 17.1) supus unei _presinn! exterioare p, si wneia interioave p,. Se cer eforturile unitare in tub. fn Tangul axulu, presiunes p, produce o forté de intindere, iar p, — ‘una de compresiune, eave dau nagtere ofortulat unitar longitudinal Acest efort unitar este uniform distribuit pe sectiunea tubului. Con- siderind tubal de Iungime mare, se poate neglija efectal Tui cr asupra Tongitilor specifiee, studiind problema plant. ‘Din ewuza simetsiei, fenomennl este acelagi pe orice raz rs se ia aceasta ca singura vatiabili Independent. Perpendicular pe planul desenului se ia fo grosine egal cu unitatea, adied se studiazd problema plan’. So consider’ un element ABCD (ig. 17.2), detagat prin donk plane cate fae unghial de $i doi cilindri de raze r gir ++ dr. Din motive de sime- trie eforturile unitare de pe cele ‘patra fefe ale elementului sint eforturi unitare prinipale, Pe aceste feje nu exist eforturi unitare tangentiale. Se noteaza cn o, eforttl unitar radial gi eu o, efortal unitar cireumferential, ‘pe directin tangentel. Din motive de simettie, pe fefele AC si BD eforiul nitar o, este acolagi, In timp ee a, variaus prin trecerea de in faja CD In AB. Se serie eouatia de proiecfii a ferfelor po bisectoarea unghiului dg. De notat c& supratojele pe care se aplic’ eforturile unitare sint masurate numai 507prin lungimile laturilor din figura 17.2, a dova pe plan, fiind egal cu unitatea rensiune, perpendicular, a a or dp +4 (a, rdg}ar —e,+ nde — 2 6 drsin| 7 eta, (or rae} 2 2°. ‘Simplifieind si inloeuind sine = By remus a Seen 4=0, aes y respectiv ae Seo, Intrucit ecuatia diferenfiala obfinuts are dou functii, o, si ei, ex va fi transforma‘ intr-o eqnajie in deplasini, folosind deplasares tadials wa ‘unui punet oavecare al tubului-Daek punetil situatla distanjarde centr are 4a. az) Aaplasaren radild wel situate aistantar+erse deplaseazs ex n+ Sar, Diferenga este Tungires segmentului dr (de exermpla, a lui CA din fig. 17.2) Ager) av Qu Tamgirea specified in direotie radial este ar) _ ae 7 «, = Aide) _ at arg dr dr Gey 1s indul shu, tm uma doplasrii w radar a unui ere devine 7 +, aga ch longirea specitics creumferentala este 2a(r-iu) — der _ we ars = FA (47.8) Cole dous relat eunosonte ale starit plane de eforturi unitare = Folate a= ey tv Oy = le tv) Oy ey + 9) evin, in noul sistem de axe, 7 ee Ce eer ee Inlocuind expresile (17.2) si (17.8) ale lungivlor specifice, se giseste Bau ua au pvt). ara) Se oa) ae se bts act expr In eu deren 71) (2 JBaltes-2a(tet-e alee eal? hee si dupa simplificari, se giseste @u 1du ty (75) astra Solnfia aocstei eenatii diferentiale eu coeficienti variabili,de tip Euler, este uA rae (17.6) Baw 4 2 Ate s Se substituie in expresiile (17.4) zB | [4aro—Za-o)e 9 i-# Se determina constantele panind condifiile 1a limit&. Presiunile ps si se produe po supafeel respective eforturt unite radialé de comp gale on ele By Se inlocuiesé condifille in eouatia tui, fer ~ Re - »] AC) _ . »}: Rezolvind sistemul in funcfie de A, B, se afl& constantele Rip.4 inlocuinds-te fn expresile efortutilor unitare, se giseste oy BiH BERS _ Kiel, Wu 9) ERE ay 7) H-K | ad — 2) BR AUER) ‘Reaulta od eforturile unitare ¢, si «, variar% Aupss o hiperbol’ de gradul al treilea, ou r, jar suma lor este un’ iavariant. » CILINDRO PARA PRESCUNE BXERRIOARA Daci cilindral este supus numai unei presiuni interioare, in formulele (17.7) se Lace p, = 0 si se aflti legen de distribufic a ofortavilor unitare o = ie (,_), ,, = Pm (1 + 8). nga E) omg e( +E) are ote ull a atuaia sf reprezenta grafic variafiateestoreforturi unitare, [Bjorea snilar oy, Be taprataja interioaris ie P= By on — De Be mupratajaexteroans Jor = 2y on fort wnitar oy Penton # 2B, romltt 7 ym cians = EE ars) 7 tn exterior, ar = Ry, «, - 22H, (az.10) Ri— Pentru exceutarea diagramel, se poate Ina un az particular, de exemplu R, = 2 R, cu care result, oo vane = E915 oe 2 Dingr din igo 373 fst tatoamits cuactas raat Dinguaninatn sett rent {Sietbe vets ek efor una el mal tare tcteado potujaintaroarta tutu, Pon dutensGane ph tone ge reales, foes (13) devi Fig. 17.8, oe apontl inte eae dou vali extreme ale uo este Sine + HL, ara Cmte ORE 510 Se vedo 08 aoestraport crepe 0 dati on oresteea dforenei dint cele dont ade. SS prompurgm cd rasa Ze apropie dey, deel grosimea ein. Spal sea tdareo ult, Foruie (7-8) rata c& devine al po (oath eehines “tubulul iar rupore arate forarla (1-13) devine egal ca ertatse, adie ete constant. Acest caz particular a fost examinat arree g alonel tubastor on pore subir, Dace dimensionarca se face aay gebin TT de rsitent fore uaitar tangential maxim are Toe D0 Supra iteroard azas) ce eLUINDRU PARA PRESIONE INTERIOARA Pentra aceasta in relafiile, generale (17.7) se face p= 0 5i rezult® 28 (14#8). arab goaltz) ¢ a uecasti solcitaro, ambele eforturi unitare sint de compresiune, a, find mai mare decit Ta cole dou raze, e, are valorile: » pentru r = Ry 4 = 4 s : : 2 T3R Dingramiele de vasiagie, in cal particular Ry = 2K, sint aritate in figura 17.4 4. sropivn pereasknivon Inloouind valorile constantelor A ji B in eonafia (17.6), se afl expresia deplasiiit Hp, Lt Hn — 2), ar ae) a H(i — Bir 511cand Ss mama eee sa ae ag Se Tap (Bi +e (hen BB (HEB). ara ») Deplasarea radial a unui punet de pe suprafafa exterioaré a unui cilindra supus numai ta presiune exterioar’ se afléflcind p= 0.917 — Tey Pave (#2 BL ): Fe qaras) In mod obignuit, se daw pr ea at bh : resinnea py st raza 2, ise aut azn exte Hoarty. Dack dimensionatea se face in baza teorii Ede rezistenfiy di tormuse (173) ehyng Se o® 8 Basa Eel Xd rexstent +h. om Te = Rh (7.19) Este de observat 8 problema are solufie numai dack presiunea p, este inferioaré rezistenjei admisibile o,. Se va arita mai departe cum fretajul ‘poate permite si construofii la cate p, — oe. PROBLEME 37 38 e ealeulee grosimes peetelul unt clindra de peak teut din ote, cu 80 dave avind Dy 300 mn suportin © pean ee ‘Seeptct forma (1719) posting op a 800-4 200 00 — 500 Pas , Ba Barwem; Baas = 376 en", Myr 1981 em; Dy os BR = 987 mm 5800 mm, 172, Si se caleuleae eee trl efortur unitate peinlpale inten punct de pe supratata Antenne elindnail ae ln prohiema precedents oe one scqquegntrm deteerpblome, v0 shoe dous din eferture wae pela I pana aan om aq 8008 N Sg, pp = — 200 HN. 512 entra fort ontar og i lung axe itd ane terepartizenad uniform pe se ‘one, te ane reat iE 200-18 BE aE iota ‘Se vedo eal ellos fort untarpeoclpal este walt sub valoare ela mati, aan 8, CULINDRE FRETATE ‘Din cele ardtate mai sus sa vizut o& la flindrul supus unel presiunt interioare dimensionarea este posibilé. numai atit timp eit presianes, peste sensibil inforioarA rezistenfei a€misibile, Pentru valori Z, 2, date, formula (TAL) permite sf ge determine presiimea inrerioar% p, corespunzitoare condifiel ojare oe. tn aplicabile praotive este nevoie size rvalizeze doseort ‘presiuni mat mari, de exempt pint lap, — oy. Se observ’ din formalele (11-7) ch oforturile unitare sctd duct existt 0 presinmo exterioar’ p. Solufia problemet const in a produce, din exterior, o astfel de presinii, {nelt a se micgoreze efortul unitar cine Operaia tespectivé poart& nume- 1 de frataj sf en poate fi realizath in diforte folur: 4) Introdueind, ta cald, um tub exterior peste cl cars Iuereazs. Cele oui tuburi shut stfumjte afttel Init diametri interior al tubult exterior este mai mic desit diametral exterior al fubul interior, deci in stare rece nu se pot _monta. Dupa ineilaire, eilindral exterior, dilatat, se monteacd ‘po al interior, iar in uzma 2Beii apare, pe suprafata do contact, o previvie ae frets. >) Toffgurind, sub tensiune, pe supratata exterioars a tubulul, 0 tabia subjiro in mai multe stramuri saul un eablu In eliee. ‘) Introducind ellindral de Iueru in interiortl altufa, eu un joc in care se éreeaul, printr-o pomps, presiunea hidrauliel ‘in colo ¢o urmeazi, se va. examina modul [ée caleal pentrn proceden! clasie de'reta}, adie& 2cela excoutat prin’ Ineilzires. eilindului exterior. In figura 17.5 s-au notat eole trei raze ale ilindsior li Ey Re i Rn wema prelueréeila strung, ‘3 Ry a cllindralut interior este mai mare ou fecit raza J. a celui exterior, c2ea ce impiedic’ Inontajul laréee, Prin inebleize,reza 2, a ellindralut exterior ereste gi face posibila asamblarea. In uma Tieini, coi doi elinds vor avea 0 rar’ eomund Ry, intermediar’ intrevalorile pe eate le-an avat ibait tea asamblarii, Pentru a ajunge Ia, aceasté situatio, cilindral exterior asuferit o dilatare, iar eel interior —. © comprimare faf de situafia antetioard ineilirl Gelo dou’ deformafil,Insumate, misurate perpendicular pe suprafafa de ‘contact, egaleaza pe b. In uma fretajului, pe upragaga de contact se naste © preshine p, care produce deformatiile suseitate. Se ponte serie ef. suiva sae, 18 513.color douk doplsisiproduse de peste galt cu8. Pent aceasta, 80 adunt ‘elafle Gi-tt)g GEag) nd p pe pe ai formula (AP) al nid prin, pin Ry oboe Cele donk deplastisi an fost Iuate ‘in. valoare absolut. Rezolvind tu raport eu p, se giseste mun — (m8 — FD ‘an20) RR Fi Introdicind presiunen p, exterioard’ pentru unul gi interioard penta celfialt, cai doi eilindsi pot fi separafi gi studiafi izolat, dup cum se arati: fn eele ee urméazi. a) Pentru cilindral interior se folosese formiulele (17.14), eare da. (eu notagia pe =p) : "Pe faa exterioant, lar = Bay . pian —pHte a7 21} B ree aray Be fata intexionst, la r= By : _ a rz) @ 8) Pentru’ cilindrul exterior se folosese formulele (17.8), In care se sonst ames oe gBe(1+8): alt Re Pe fafa interioart, In r = Ray B+ 5 7 Ps = Cine SPER. 1.28 24 eee eae ar.28) Pe fata exterioar’, lar = Ry i Si oO; oj map. 7.24 ae cara) In general, dintre valovile de mai sus, cole mai mari sint efortutile unitare de pe fafa interloaré a cilindralai exterior, formulele (17.23), eare trebmis. #& fie luate in considerare la dimensionare. 51 ‘Ricind un calcul in baza teorlel TT-de rezistenf, rezultd ef efortul unitar tangential maxim de pe aceastis fajt este owe be Sa8 (BEE 51). 2e . he wa 2 ee ceed : sau, inlocnind pe p en valoarea (17.20), CM ‘ Sg BBRIUG — Ri), 5) me "SRA — BB) a 1 inclu fretat po un arbore plin; raza R, este nul sf formula de mai sus devine Laz OR, Ping aiet s-an studiat mimai efortnsile unitare prodase de etre presiunes de fieta) p. In camurile practice, clindral interior este supus gt {nei preshuni intenoare py, ente produce efortunt unitate aritate de farm Tele 17.8) Aste, la cele trek raze Tay Bay Ry efeotulpresiunit’ p, 80. trades pri “uma toaree : In interior, In y = BR, A (27.26) o Be supratafa do separate, la r pH — 18), ‘Bia — By” pata) ara) * PRE — Bi) e mupratata exterioatd, la r —'B, = a (27.29) [ | y Adunind la razele "2, R, Ry efectal 7 presiunilor p si py dat de cele Goud serii de sas Termule eo adh Sst renuane nee dot on cilindri.,Se poate urmari, aceasté: insumare Wing, 2m, pe diagrama = fonts Intrun ea numer 0 ~ din figura 1 : Ourbele din pozifia a dan eforturile unitare produse numai de presiunea ‘Pe in baza formulelor (17.27), — (17.29). Ourbele din-posifia d dau eforturile ‘unitare produse de presiunea de fretaj in-cilindral interior, ealeulate ea 31sovmulole (17:21) 5 (17.22), iar cusbelo din posttia o dau efeotal presiunii de feta} in ellimdral. exterior, determinat cul formutele (17.29) g1'(17-24). In figara 17:6, d, se face insumarea carbslar a, 2, c. Se observ ch in coea ce priveste Glagrama o, valorile extreme rimin neschimbate: la exterior @, 20 sila interior 3 = — py “Bfectal favorabil al fretajului apare pe diagrama o, ‘inind seama cb diogramele ¢, din figura 17.6, a gi b-au semne diferite, ee obfine in figura 17-6, do diagramna o; tn trepie, in care valgarea maxima este $18 dN em * {ade 1 250 eft era la cura Hird fretaj. In acost fel, observ ed elortul ‘unitar maxim din tubul fretat este o, =~, deci se poate realiza in tub ov pretine egal ou reistanja adminbiy hora cae fret) mu or posi problena se rezolvd in general prin inceredsi ciutind grosinen de feta Beare sh realizeze coborires Iti cme SUD valOaren Dy, PROBLEME 173, La on clin de ope eta. 50a: Ry 0.94 rm, Pym 1 000. dan ‘Secrest at calues: prune deen varia torture dac nu ar eta fo vara corto wate find seutha do tet eat allares presto, se aplied formala (22.20) 9004-21 s04a0? — s545¢— 109 210805 = 8) 00 mm, 7s 180 mm, 107 daNjew?. attain efortarior untare datoriti jretunt py, te esta fetus rezult ain for= neg (128) 7-20) To nie, FR, = em, 4, epee ROEM ao curser or = 160 dations 6 = SOME HISD a0 ganerd arian r= Rie 100m, 1000-9 109 gay on EE = Is ato, 000-8100" 199 55 sanemt 2100088 Se 280 daNen?. ators calenlat sntseprezentate tn diagram din figura 17.8, eo parte ors de alts parte ox freind Ve efectulfretaju, se caleteankeforturle untae date mumal de etre prestonea ae tet] p = 387 aaNet cw utero fovaldar (1721) = 0724). Ea Guindra ftarior ‘ye fafa Intertoat (17.22) 2197-108 Tene aaNet ora 05 516 — pe fate extevioart 720) op= = WT eaNiemts = — La ello exterior pe fata sateen (17.28) oy = 197 daft es sot 198 7 1 AE oy aaNet 9 FoF " = pe fae exterioas 27.28) o 15 dosent, bs oye TI 5 oe In lagremete 9 ¢ din figura 17.6 e- ropreatatnt vrata eortarlor uatare dato preston de feta) las in dlagrama @- efor! reeltant datorit pretullor pt Pe Se Eger ef etortal uniter cinge tt total de pe fafa nteoarh tabula tnterior pe cea a ‘ubulud exterior gare valoar al met ect py. ‘sd es graione de fea) Bere alice um fal, de @ametre 2R, = 80 mm 27, = 110 tn, pe tn arbore [anil pare in ofa) a ea sh se depdoeae fa laa 2 (ofa, admisbild "3g = 600 daNem*? Solange eSprete fl ormes din formule (17.23), din care se caleclendl presiunea de tap cima p HEH mem edt 12) _sost— 49) ee Cr e determind 3 informal (7.90, ere, tun apbore ps face By = po a aro = 246 anions, en a. Bag 1 21-108) Tom a- sm = 002 mm. 175, Pe un clindsa de arami de dlametrs inteior Dy = 500 mm st diametea exterior ‘Dy = Sin mse sjteash vn eindree ofr Ge Olmetr Inter D, = 00 min st dametra ‘theron Dy” mmm, Cal Ge ram ave n oterior 0 presitae'py 1.000 GaNTom?. So ‘ar efortoe unftare maxim cece fe produc in ellndral de aranad st vet de of naa, Se serie ch In raza Ry al clic au aceeal deplasare te Noting eh p pre- stunea eure ao nape ice el ol ting, ro gee "entra eadn intertr on Hn Pip y , 149 Aitkos w —_ 6 © Bea (A EDR — penta einstein itv, RR 2, — Bra LEY, Ne Fa Am Se fnlocuese Bou 1-108 deem? 3) Hog = 3-10 GaN, x0 egaleanh ede dows cexprei ae ul uy, reals p= s194aNiemt, 817{otroduelod prstunoe pce studlanstecare elitdey sl rerlth Aim elindrt ae expr Semis =—1 000 date; ormer = 1190 daNe ~ i elinaal de ofet Genta = ~819 daNfem; ot mae = 990 eNom 4, DISCORI DE GROSDIE CONSTANTA, IN AIISCARE DE ROTATIE © problemi eu total analogs eu cea a cilindrilor cu perefi grosi este geces, #ascurior in rota salltate Inert uniace, pen feta ore. jor de inerfie ‘In figura 17.7 sa Iuat un element dintr-nn astfel do dise, complet analog celui din figura 17.2. fo atari do forjelo resulting din'eforiarile lunitare, arupra aceatu element mai luereaas, in direchia raza, Sonja centsi- {ugh infinit mic di. La calculul acestei forte so noglijeazs infinitii mici de ordinul al doilea, ajo of se iu pentru volum lafunle dr gi #-dey iat aecelerafia raf, ca flcum rari constants pe element. Forta de inerie este aP = dma = L7-dg-1-ar-rot, (47.30) a a Se sorie eouatin de proiectii pe directia bisectoarei unghiului dy, ou aceleast forje ca la problema anterioar’ plus forja dF a x dp or tdg +5 (or dg)dr — orp + Lrdgsdr-rat ~ 2q,-dr- SE te +a (or Taglar — op-rde + Tray aS Reductemenit asemenea x ag, nll spate drag ak ener lariehe FONE 80 4g, — ot Let =. arai) a obtinut o cout iter vane Soot ec HTh) “Mibotechd saat, os ts agora pe aes cae Nee ie aT ele Se Xenne a ae a—w 2, arse: a9 arse Fig. 172. care are solufia partioulat Se poate verifica ‘usor et aceast® solufie satisface ecuafia, (17.81). Solita generals a ecuafiei (17.32) este z i) 1078 art aa Derivind aceastis relatio in raport eu r, se objine Introductnd pe w/r gi du/dr in relafiile (17.4), care dau po a, $1 oy renultts 4 Fs B art! a a : (17.88) Bf a42 oo a eB vy ong Constantele 4 gi B so determind pe Daza condilr pe contur. Sk pre- supunem cf dal Sie gupnine inte prard mins Hy gt ne marcos Savindniefo resane dit afar, ecult cu po contun,ia r= gir = 2 efortul unitar c, este nul. Inlocuind aceste condifii in prima ecuafie din {istnl G10) Se ueegte zB B 3yo*Rh B 2 1] [4-2 a — tp ty — al4—a -° 898 % = [ 4-3 1 o Sistomul so transform’ in RE 2H ya2 9B SFE a va ty B — va] day 2 )-a-tBoew AQ -+y) = a(t iar solufille sale sint - » rot Badin 6 +0 RIE a — I gi y=o, a a ero i 7s a yo Aad 96+ 90+ BIE 519Inlocuind aceste vatori in sistemal (17.88), se giseso relafile care dam Cte gm —] + Rig" ban, a = One + m+ BES } Scotind in factar 2, aceste relat ao mai seri o, = Stet (Hy : ae (g+1- a) ars) _GiwrMet (, Baedy a (atte ae w) Analizind formulele (17.34), se poate demonstra ugor ed, Ia ofive razi efortal unitar o, este mai mare ea o,, Aceasta revine Ia verificaten inegali- ‘hit H_Ltsy Sty Bh Dupé clteva transforms, inegalitaten devine a 1 care este evidentt. Se pot cfuta si maximele functillor o,, cp anulind derivatele respective. Pent | |. %% -o(28 - VER ene, = Sty Bhat (2 ma Gt R,— Rot sg (AR 89 : (7.38) In ce priveste o, derivata nu se annleazi, deci nu are-un maxim algebric, ‘Se vor sorie valorile extreme ale lui cy lar = Riv = Ry ae = (clin = TES ty) + 9) HE] : (17.38) aire, = (+) Ft A») Bi 4g tn figura 17:8 si fient 0 reprezentare grafios a variafiet mbitilor oi oo TaEa 7 520 canons rapriecyane a) Dect diseul devine foarte subjire, By =~ Ray xelatille (17.35) si (17.36) arati — intocma ca Ta volantul eu obada subfire — cd o, se anuleard, iar % se uniformizeari pe grosimes discalui, Iuind fe ‘Yaloarea cunoseutS =~ | ie Olt yt fg 1b) Disout ftrd gaurd. La acest dise, deplasarea Me 178 w in centr este muls, ceca ce conduce Ia B=0. me Constanta 4 se determin cu condifia r= R, c=m0 gi se ajunge Ja soe oS Oe) . ans (B+ vy Riot ( _ A489 2) : 89 Shy RF ste srt tart ing, ae B+ yy or, 39 ¢ ) ¢) Diseut ow gaurd foerte miei. Bfortol unitar masim se aif tot io contin, waloarea'na figd dats de prima Teale (17.36) facnd =O, Styne ao 4g Se vode of valoarea dat de relafia (17.38) este dual cele date do (a7.38), deel giv! ot gaurd foarte mit in centru sre, im eomparafie ex Sioa! iin un eoeteieat de concentrare® a <2. 5, DISCURL DE EGALK REZISTENTA, Di AUScAiE DE ROTATIE Dat fn apa en acu niger de ot efor uitry vatiaa ia lungul rave, «-o pus probemna de age profil nai die de egus Fevistenghy cum ari cel di gare 17.9, la care eftrunleusitare afi cone Fant independente de taxi Sotusa const ina varia grosimea 2 @diset- Invtntanged sare! dup o lege careurmensa a reat to costar uh element do dnt nota cae i un in poe respectiv et igh in cealaits 91 se novenr& cele patra forge din seciuni Torle'de inant a. tn expresia. acest torte we neglifeaah wail bxfinit nie de ordin superior. Aga de exeaspla ln forfa de ine{ie a huat oluanul © Peat a se ven pag. 584 52nrdr-r-dg, firs a fine seama de variatiile Ini 2'si r. Se serie ecuatin de projecfii pe direefia lui o, + i ear 06 Hilaarde) + Leer-rde-ret — garde — 2a ary care, dnpé simplifieini, devine A(o,ardg) — avdrdg + - @ der dgrat =0. seerdpesljard®) Yevterdg. ret opt Fig. 179 aun dp este independent do r(diferontorea ficindwae th rapoit ox varia AY Socta ese din patasterd 9 se poate simplifiea. Empirfind goa tree obyive a Too. 8 Copan) moet artet =0. Logon t mea 2 a dveulul ar ff constanty -ar rgisi conan (17.8). ‘Bo puss wanda coin ores punet al disculut exe dows efrtart wniare si ait hovcagtvaloare constantly de examplU cy: =o = Oy Bouatia de echilibru se tesnatormsin a ‘vertot on sa St - Se efectueaaX derivares Son) ca eer earl? ao ar ar oe ae? Oe Torte ar ge 522 ‘Simplificind ou r gi separind variabilele, so serie 2 1 ap = 9% cave se integrand Ing—ing =n 18", ii a 2909 Se obfine legea de variafie a lui w eu rasa —- : (r740y ‘unde 2, este grosimea discului in ax, lar = 0. : Spre a fi posibilé forma de egalls rezistena, trebuie ca la exterior si existe un fort unitar radial, egal cu 94, datorit forjel de inerfie a paletelor aplieate pe disc. PROBLEMB 474, Rotoral nel asi eectrice, ea tuatie n= 1 500 roti, tGeat. dts of forma imensonle din figure 1740, eeatSture ind destinate cecil bobinlor.Creataten ola Cnsacd elev mgt eeepat. Se exe ere tar test Predee Se alec efortul unitr el mai mare este ode pe contra atefer.Probleta nw poste 1 tatatd ca Ie un dise simply deoarece pesportuieaseobta material esa Teor fuctewaitere pe dnetia tangenel a conaceaf u conslgerd el Cath mona! um de ete ‘ete exterior 000 rim, Intfrtele de merle la partea dase deplgind acest atatey. 36 Inlecutse peinteo presi negativa, care salith Gre la fntndere:Presunea este egald ce ‘Suma forelor deere depo tot contre! inpaytala lunges cereual de Watetry G60 mine y= 78 om R= 90 em; R= 50 emProblems se seduce fa ce sehitald in fgure 171, aed un dise supus fortlor de inertia tunel pretium pps contiral eteior, Elortl waitar iggy dat €e preiunce p pe contarul Interior est cl n fort (7.5), unde se seeb seal ln cauza sensual prestuait, ig. 1731 seg = 20H 20218-308 Sint a ae Fortele de inenle da pe contrel Interior un efort ultar care se clcaleazt ex formula (730) = 458 daNiomt ramon ar (3+ 05) 208+ (=0.) 794] = 148 datend, [Bortal uniter sai, pe contarl Snterior, este suins color dout valor cleutate mas = Sine + of mes 458-4 148 = 606 daNlem® 172, ba ynise de egal fevistentd se da; grosies In! axt zy = 9D em, eelstenta ‘admis og 0 eNcnt gractaten species y= 7.80 10"4 aN, taratla n= 3000 ottune Se foe marten Te anil ta care grosimes dlui se reduce a =O Fy Oz = ae” plied lognsitm zecoall, eect 6. EFORTORI UNITARE Timaltce INTRUN Teh CU PERETL GROSE Se consdens un tub oh peref roy la care Vasa do temperatur este simetvih fat de txly dee! solltares, este avalsinestea. TDulnd axele , 1 (ulti fn nga axel tabula), langle specitie sins 1 gla Mot oN) tat 1 ple ert onl + at} ara) [or — Aor + oi] + at Luind deformatia longitudinalé mula, «0, ultima ‘ecnatie da (9, + 4) — Bat. (ar.a2y Rezolvind primele douk eouatil (17.41) in raport cu eforturile unitare 0 gisegto “ z »: oe pa te, Hh Lt yeti) Tia apy Te HA Ot asl as) zB * (=v) eet vee (Liat) Gzap apy AT et ve atl Pe fe alts parte sint-valabile relaite 17.1), (17.2), (17.3) Sey eowig ara) au 3 (17.45) Se inlocniese ‘expresille (17-43) in (17.44), substituind gi deformatiile specifice prin salorile lor (1748) gi se obtine eouafia in deplasdri a2, aru) a a [2] a yy AE Otel cee chiral integrals generals este : wear pep hte aa unde R, este raza interior gi r 0 raz curentl. a trar, (7.40)Din (17.46) se calculeazi lungirile specitice (17.45) si se inlocuiese tn (17.49)91 (17.48) ay a3 45-3) a (A » by (A 2) b can Tan # i «Xt 20BA | io. aa —™) i Constantele A si B se determing soriind ott la razolo Ry gl BR, efortul nitar 6, esto mil. Dup’ determinarea lor, se inlocuiese im (7.47) §1 se obfin expresiile eforturilor unitare. Se blemei-trobuie s% se’ dea-legea de var ‘ 7. REORTURE UNITAILE IY REZERVORUL SPENCE Priil aialogie ew'fig. 17.1,'s0 considers wh revervor ‘sferie. ou perefi rosi, do razo 2 4 Hy, soliltat prin o presume. interioara p, gi una exte~ Foal’ din care se" detaseazs elemental din fig, 17.12." Be seofiunile geedey Morice de xazo 7 §i'r tar exists cfortul Fe unitar radial 9 respestiv 6+ SS: dr, te f"teety ye cele 4 fohe Interale—cfortusile unitare gg choumferenfiale Se sere ecuafia do protectit a forgelor ‘pe normal in central patent cut fe lata ray (0428 7) + arate — optary ~ ae stonde:ar- $2 =o, : fovide: ar 38 care, dup’ simplificéri, devine (ca ne- ‘lijareainfinglon mict_do ordin superior) Se 3 (6, —o) <0. (17.48) ig. 1742 dre , Pe de alt& parte, tungirila specitice au accleasi expresi ca la clindra ° A " ae: 1.49) ar! [aes 526 “In Daan loi Ini Hooke generalizate = Glo — i a+ a] = 5 (or—2¥0) a 4 fel — v) — vod. 6 = Glamor + oll = Flat — ¥) = ved So rezolvi aceste relafit ti Faport cao, ar.e0) ; Bre ta — ed “ 1 ¥—ad i +B) 2[pt+a oS) oe eae aay) oqo Toy : Se inloculese exprsile (17.61) fm ecuntia (17.48) si reruith “at 2 ty te ae dr Solufia acestel ecunfii este _ B a wedry B (az.s3) Constantele 4 si B s6:dotermin’ pe baza condifillor Ia. limita, expri- mate prin valoarea lui o, la intpriorul si exteriorul sferef | Se inlocniese ‘ ped . fet ated acne ae Balboa] scam (tra) terete hi 527_Tnloouind, pe rind, in doun eouafie (17.55), conditille (17.54) se obfin dous eotafil care determing constantele A gi B 1=2y A= ag wp OD ity —p)- THT ay BO 7d Inlocaind aceste valor in (17.55), se obfia expresiileeforturilor unitare, funoyie de mazar! a7.56) 1 Peek ( +a } Dacé sfera are numai presiune interioaré, se anuleazi termenii ea pe Fie caml partioular: p,=0, Rj =2R, care transforma relafiile (17:58) in ar) So studiazt variatia celor douk eforturi unitare. Petrie 3! —la ‘Yariaile cslor dou eforturi unitare ou fost reprezantate i fig. 17.13, Se observa eh, spre deosebire de vasa elindro, taste pel mai mare eforé Tuntar este or Ta tara interioard. Ca trmazey presiunea in-inteior poate fi ‘gold on Tesndenfa admistla, dack so admits teria t do rezistont® caPrTOLUL 18 SOLICITART IN STADIUL PLASTIC 1. Gexenaurri “La basa tuturor demonstratillor ficute pind aici st legen general a teorieielastieitit: relaffaTiniars dintre oforturiunitare si deformatii spe- tice, num legea Tat Hooke. in forma el clase’, rezistenfa materialelor este 0 slinf& Snrudith on teoria elasticitail, folosind o bund parte din {potezele. acestela,simplificind pe altele, spre a putea ajunge Ia ealeule de dimensionare gi verificare. (O Intreagh serie de materiale au proprietatea ei Ja soliitaren peste mite de elasticilate prezinth deformafié permanente, sub volum constant, nummite ‘deformayiiplaitice. a timpul deformayitor plastiee mu mai exist& Telatia.liniand dindve eforiuri anitare gi deformatii, deci mu se mai aplic’ Iogea iui Hooke, Metodele studiate pind acura nn pot ft aplieate pentru ealeu- Tal de. reristen{a Im zona deformafilor plastice dectt Ia solicitarile de fntindere sau compresime. La incovoiere st risucize, variafia liniar® a efortonior uoitare pe seelne —coosecings © legit bat Hooke ~ va fi {nlocuiti prin altd Tege. ‘Studitl problemelor de plas noi, teria plastiotapi. Inrodticind in ealonl proprietifile plastice ale materialelor, se pot studia o serie de probleme tehnice importante, ea: eforturile unitate rema- Dente, incovoierea si rieucivea in rogim elastoplastie, autofretajul tuburor 4H discurilor, studiul sistemelor statio nedeterminate prin metoda stat Timiti; coneentrist de eforturt unitare, agehierea, metalelor, forjarea in rmattifé, deformafile plastice canzate de gocurt ete. Citova dintro aceste problenie vor fi examinate iu acest cupitol si in eale wrmtoare, Amanunte Suupre metodelor de: calcul in stadiul plastio'se giseso in literatura. de spetinlitate {17}, (35), (36) (87). ate face obiectul unei discipline tehniee coe 308. GUNNA CANACTERISTICA Elementi principal de 1a care so porneste un caleal in doen plasiio ese ounoasterea curbel eatateritice © materiailul studi, obfe Buti pe cale experunentald. Pontra ofelurle de resstonts mick ft miloct cour caracteristich are aepcotul din Bgura 18.1 a dupa sona de efor lastize OA, enre oe extinde pins aproape de limita do curgete, Gemeus Fig. 18:1 palierul de ourgere AB, poi zona de tutdrite’ BP, La, un print P din ona de defommafii plastics," corespunde 0 Iungire specifica «care privita ea sums a doi termmeni Rech + re ponte 2 Peek. Lnngicea species elastios. «, dispate dup dosedroarea eprtvetel cone a ev tere oe uiulte materiale neferoase, ca gi pent foute; eurba earacte: iste are aspeetul din figure 18.1, 2. soe eae ‘Difcultatea cea mai mare aealoaielor in-domoniul plastic eate eX nu se poate serie 0 eouatie a curbel earacteristig, care si tlostdascd loses eg Hooke Din acest oti, cind se cups eurelecaracartic do fel efor, in fg. 18.1, sf 184, "2, cleutul la tncovoiure lire se faca prin Imetode graic-analitic. ie aac Pentru ofeluri, in caleull plastio, 2 vbignuieye adetea i eo tnlooar inged curba caracterstid en tna schentatizatl prin dow lial drepte eck Solictarea.plastich so limiteasi Ta pallet. de curuero, sebematoarea ce posteface ean fix. 18.1, d ar det fatness zon de nde = ee ‘In ambele sehematiziri se conside a de. soe co tt i vt vate ai Ta sohematicaren eu. fntrive; din: fig. 18.1, o, linia AB are pan aires t,t A fig. 18. a propuss do Prandtl, ate 2 = #1 coresponde maleralut ‘deat-piatic. 530 Materialele Ja care curbele caracteristice au atit zonk de deformatii clastice, cit $l zon de deformatii plastice, se numese materiale elesto- ‘plastice. Principala, deficienti a schematizirii din fig. 18.1, o, este ed traseul Gurbei caraoteristice deastipra limitel de curgere este’destul de incert, eee ce face ca 2, sf fie 0 mArime greu de precizat. Solicitarea materialelor pin’ in zona plastics face ea principiul supr puneril efectelor — sau al independenjei acfiunii forgelor — s& mu mai Aplicabil, Afirmajia se ya exemplifica cu ajatorul figurii 18.2. Asupra unui comp se aplick dou stint de solicitare care produc un efort unitar pozitiv oy respectiv unul negativ 0, ‘Dach so aplicd inti indrearea ce produce pe qs apoi cea care ak pe om, fig. 18.2, b, ke parourge traseul OAZ2 al curbei carncteristice. La sfirsit, solicitarea este reprozentat& de punctul, 2) cu efortul unitar ¢ = o,—5) siou lungirea specified e, = OD,- Dac se aplict intii solicitarea care di ‘pe a, §1 apoi cea eare produce pe c, ge parourge trasenl O72 din fig. 18.2, {i stiri, efortnl wnitar corespunzitor punctului 2 este tot o—2,, insk 5 ae ig. 182 Junirea specified are‘alté valoare, tn’ = OD,. Se vede c& schimbares suc- linn spt ns rele = GD Sera she ae pe eer ener Oe Ed ‘ 2 SOLICITAREA.DE INTINDERE A BARELOR DREPTE. ‘Pentru barele solieitate in domeniul plastio,se.nenfin relafiile de calcul ‘din, domeniul elastic, bazate pe {poteza, Ini Bernoulli. Experimental -se ‘constaté of jpoteza Iai Bernoulli este valabili i in domeniul de solicitare plastics. 531So,va rezolva o problems elementard. Grubele earvoteritiee de fea! ect! in job fi exprimate ‘unoor anal pn eon de forma, "1&8 > OE: exprimat < say twice 2, are dimensiunlo unui medul de slastcitate numai ctnd «= 4 Se cons bar verted primates din fg. 18.) dnran mater cui enrba caracterstied are eeuatia (8.1). Se cere Tung (‘t fea fotald burel ey es Tntr-o sectiune Ia distanta o do capitubde jos al bare, Ms efoxtul unitary daterit grout: propria bare, este Tungirea specifics in neon sectiune este, conform n I) gan GRR etek nom satan eat, conform ye a et, Fe. 189 TE Un clement infiniterimal din bank are lungirea (as) Evan, ede iar deformatia introgei bare este (fee ar=(*. ® @+DR, Pentew 1, relatia obfinuts coincide cu cea stabilité in Cap, 2. 4, CALCULUL LA INCOVOIBRE IN DOMENIUL PLasmic Se vor trata diferite aspecte ale problemei. In ind, 1 rezlvae a pobinedpinde de form ene! carne evn etudin allt Incovoierea pentrn eazu!cind earn carasteit are 0 fori oareente ~ ea in fg: 13.4, B adupheare se va seco east voierea elasto-plastic @ ofeluhui, pe i olerea elusto-plastied. ofelului, pe baza curbelor caracteristice schemati- 532 a sruproe ORAPICO-ANALITIC Au INCoVOLERIT BARELOE (core DIN WATMUIAUR cane NU ASCULTA DE LEGUA Studiul incovoierii wnei bare avind eurba ‘earacteristie de forma din fig, 18.1, — deei earo nu asculth de legea lui Hooke — se face Ia fel, indiferent ci deformatiile sint elastice sau elasto-plastice. De ageea, de- ‘monstrajia ce se va expue are un caracter general, find aplicabilé oriesrui ‘material, solicitat clastic sau plastic. ‘Problema poate avea diferite variante, dup eum eurba caracterist esto sat nt simetries Jaf de origine, respectiv dupt cum secfiuuea barei ‘are dont axe de simetrie san una singurd ‘Dach curba caracteristied este simetrick fat de orgine, iar secfiunea ave dows axe de simetrie, axa neutr’ trece prin centrul de greutate. So vor trata diferite variante ale problemei. , Curva caracteristiod nesimetriog si seetiune nesimetricd Se considera bara din fig. 18.4, solieitat la incovolere pur prin mo- mentul 3. 'Se putie problema de a stabil logea de variagie a cforturilor unitare pe seefiune sia gisi relafia analities dintre momentul Incovoietor gi eforturile ‘nitare. Experien{a aratt ct sé mentine ipoteza Ini Bernoulli, in baza carein tungirite specitice sint proporfionale eu departarca la axa neutr’ vs - - % Say E 4 . Wy ioe iid gt nie te andy qe ed’ es) 1 Demonstrate aest a fest feu de Solt-Vénan.spn et ns ri cma om ap Si pantera pres ers tte 4 5 feat aos ovad =a 8.4) ‘Continuarea probleme! depinde de rezolvazen aeéstoreouafii Integra- Jele se pot efectua, in cazul general, prin procedee grafice, cu ue curbei caracteristice. hae eee 8. Curb coraceristodnesimetrid 9 seefivne dreptunghinlard Daci secfionea exte dreptunghialark (tig. 185) elemental do atieesté ad = day, iar couafile (18.4) se transform in : , * of" cdymo5 of" ov ay as ei Se inlocuiose y gi dy prin expresiile reaultind din relafia (18.2) pc; dy =pde 5 of, ee ds Intrucitin fibrele extreme sepro- duchungirile specifice q, respectiv eq, sepot schimba limitelede intregrars ise ajungela relagiile fe bo e(lne Ta lnnita aferioar8 cy, semnul minut este inelug car in simbolul ’ ferle, Penta eteotnares integralelor, 7 |. eave’ at oa vaslablle pee ple, 86 wg 8 Gano atbele creates de ake aritato_ tn figura 18.5. S-ai maread pe diggramd cle dou limite ee ‘Adunina ‘ceste doui mein, i vaipare absolutéy se-poata serio, t Lhg\-+ gl Pook Bes : 536 (as.5) (3.6) Felt Ie ‘Suma, indicat’ pe figura, a fost notatiten ¢ au as.7) » ‘Rolafia (18.7) arabti ok dacd se’alegeo raziide curburs p, deci o anumitit deformatie a barei, segmentul e este eunosout. Integrals (18.5) reprecint& Suprafate diagramel cutbei earacteristice po inervalul de Iae, Ine, adied Sra hagurati din figura 18.5. Cum cele dows buele au semne diferite, aritle Gajurate sint'egales In conscein{s, so pot determina limitele <, sf e, pim- Jind segmentul ¢ —- camosout in kingul axei c, ping oe arile objinute sint gale. : : Te ncost fl, se atl eysi g. Reznlt’ dect pozifia axei neutre, respectiv “sogmentele hy hy, care pot Hi determinate grafic, cum se arst& in fig. 18.5 Stoentrele a aeeducarce de care cu razele yy ©2380 afl poritia axel On. “Conform formulet (18.2) intre « iy exist o relafie iniar, dect pe axa ‘ain figura 18.5 se pot pune distanfele y ale clementelor seofiunitfaf de axa qenisk, Rezultd oa diagrama — f(e) este in acelagi timp si om fly), adic Barturileunitare a oaridad in seopiune dupé curba caracteristied, Acestlucra aie iaevtiat gi Ia materialele care asonlta de legen lui Hooke, unde, efor- furl unitate de incovoiere variaad liniar pe sectiune. fnlocuind tn figura Je5 pe e prin h, se obtine diagrama-de Variafie a efortului unitar ¢ pe Zecritne: Falonrea,¢ este insi fnofie de raza de curburl , deocamdati neennoscuti, " THelafia (18.6) mai poate fi transforma prin inmalfire gf Implrtire ou ize 8.8) ase 2 cede vel, ‘Reuafis diferenjiald a deformasiei baselor drepte, solicitate in regim clastic, ete : ua 2k “ Ge veoh dct an tee notahin 2 _ 189) - a formula (18.8) devine, _ «asa0) ° 538Mirimea E,, definitt de formula (18.9), se numegtemodulde clasticitate redus. Dac’ in formula (18.10) se cunoagte B,, date fiind M gi, se alli p 9h problema este rezolvats. tn formula (18.9), integrala reprezint& momentele statice ale color dowd uel ale carter caracterntice, calotlate Tata do aaa. Ble ant aeons ponstive, citi in stinga axel Oc se vede ca'e ‘esi nogative in de are Dosti. Pentru un materia aya fae co cunoagteeurba caracttie Ea ties, formate 18.9) 9 figure 18.3 Z) arati e& modulul de elastiitate ” y# redus 8 este funefie numai de es [o entra tn hdat, B esto Tunetie de A f, contorm relajiel Us.7) Metoda Fey Se colon! graficnsanuite descent LEE este valabilt pentru orice material eae are'o on? caracterstea ne- -- ‘ng ne. 188 areprerentatin figura 18.60 banidingontsdeseetimedroptate ehialars solicitaté 10, incovoiere. Gonsiderind, im pind aprosinager ek Pentru demenil de solcitar ain bard curba exraotesstick de ttindess ait {enti eu cea do eompresiane, axa noutts ge alla la mipiocel infant secfiunil, Sa figuras pe desen teasenl‘curhiina al gurbel sarateriien, ‘recom seal retin, tn azul eind sar’ aplienfoml lat Macten Se Ghserva e&efortal unitat maxim real din seofitne o sto mat miedeehe dab de formala lus Navier,en alte cuviate spltcaren egiat Hooks senda? Bentan bara de frtd solfitata Ia Sneovoiee, Ia efostu unteare mat mse! Uecitecle rele. Se oblgnnteyte totui a se aplicn bavelor de font formula Int Navier, Introduelnd un eoeticient de eorsofie « (asa) care depinde de rezistenta fontei si de forma sectiunit. Bl este mai mare pentru fontele cenusii obignuite simai mie pentru fontele de mave rezisten{S Aiferentele fiind de 10—20%. Ca valori mijlocil, se pot lua : fp eyimnen tremens ot; ~ In secfiunea dreptunghinlari, ; — In secjiunea in forma de T sat 7, ¢— 1,15. - Ourbiscaracteristicé simetried $i seofiune simetricd * ‘ Tract ear aa neutrs esta nic inti scion, fe vasa efortnrilor uuitare este aritat in figura 18.7. 8. Relatia intro 9 si M. : Inditerent de forma seefiunii si curbei earacteristice, se poate ajunge 18 relatii similare en (18.10), deci se poate exprima eurbura bare! 3.21) 536 (cna metoda de calcul grafo-analitic expusi, pentra diferite valort!ale ut gre aflé ar eu relat (1812) co gaseyto omental fneo- Yoietor c Se ponte construi astfel, prin puncte, o cuxbi 2f 1(2) ein figara aceasth cnrbi, pent o bark de sectime data ge poate trata problema invesel “se dd mornentul Bf, se afltp din fig, 18.8, so gisste e Brrelain (181) 91 apot ee obpin efortarie unitare maxime din Feefane. M Sint sh Ww ig. 1827 Fig, 18.8 ovornens muasro-cuasried A aninzit px oTEL © IncovOUTE Sim DOUL AXE DE SIMBTENE xe Ipotesa ou: modut de plasticitate constant ' ‘Bxperienfa arat& cd giin domeniul plastic se aplies ipoteza ui Bernoulli adic 8.13) : sn SR rl a TN a nee bars Coal keer ge et! cline, Fe (Clyne = Ser In partea solicitati elastic a seopivnil, efortul unitar varias liniar dry viaie a efortulul caro esto couaialiniet BOB din figura 18.0. Logea de varat finftar poste lanita do oungee te stabllyte dupe figura 8.10. 587Intr-un punet oarecare al liniei AB, de exemplu i cena Rt Bae! joi AB, de exemplu in D, se poate serie a = Bale — 5), 8.15) im eave Fig. 180 Fig. 1850 Inlocaind toate valorilo in relafin (18.15), se giseste oe te Bp ae ~¥)™ to= of + 2( a -1)| (18.16) Polos esuafile 18.14) gf (18:1), care dou vavigia Ta‘, Hn seach ment avin de Go ert uae doy ee oud junta ale seofomi sit opal i apicad coushia momentebt lori ior inderione fafa de aza newt aren = ae : maa(Loyad +2(" «[1+%(2—a)]yaa asa Tntepralledepind deforma sein, Cal secu aentanghin va tiozomin® in gadral probleme ta = Stn Gretnedulre B. pte eu male plestiitats nad ‘Bfortarleunitare variant po softane eo in figura 1813, In partea de seoptno wolistats lanl lagea de vacuficeste ee ty Pen Say 538 far in parton soletats platio Aplicind ecuatia do momonte fa de axa neutr a seeiuni se gsegte rH cant 2(” ow aa Prima integral represint’& momentit de inerfie al parpit de Soofiune solicitalé elastic, I, sport L =W. ‘este modulul de revistenja al (Diirfi de secfinne eotivitatd elas- Yio. A doua integral, inclusiv factoral 2 din fab’, este momentul ‘static al pirfii de sectiune salici- Fig. 1841, tata plastio, eatcuilat faj%de axa neutri. In caleulul acestai moment static S,, ambele arii dau moment Static ponitiv, deoarece eforturile unitare o,, schimbind de semn, produc momente de acclagi sens. Feuafia de echivalen}s devine M = o{W. + 8). 8.18) ‘Se pot examina dou eazuri extreme si anume : 4) Sectiunea este solicitati numai elastic, cu efortnl unitar maxim

You might also like

• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  From Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (5807)
• The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  

  From Everand

  The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  Brené Brown

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1091)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  From Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (842)
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• Principles: Life and Work

  

  From Everand

  Principles: Life and Work

  Ray Dalio

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (599)
• The Glass Castle: A Memoir

  

  From Everand

  The Glass Castle: A Memoir

  Jeannette Walls

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1716)
• Grit: The Power of Passion and Perseverance

  

  From Everand

  Grit: The Power of Passion and Perseverance

  Angela Duckworth

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (590)
• Sing, Unburied, Sing: A Novel

  

  From Everand

  Sing, Unburied, Sing: A Novel

  Jesmyn Ward

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1104)
• Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  

  From Everand

  Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  Margot Lee Shetterly

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (897)
• Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  

  From Everand

  Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  Phil Knight

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (537)
• The Perks of Being a Wallflower

  

  From Everand

  The Perks of Being a Wallflower

  Stephen Chbosky

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2104)
• The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  

  From Everand

  The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  Ben Horowitz

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (346)
• Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  

  From Everand

  Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  Ashlee Vance

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (474)
• Bad Feminist: Essays

  

  From Everand

  Bad Feminist: Essays

  Roxane Gay

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1016)
• Her Body and Other Parties: Stories

  

  From Everand

  Her Body and Other Parties: Stories

  Carmen Maria Machado

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (821)
• The Outsider: A Novel

  

  From Everand

  The Outsider: A Novel

  Stephen King

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1850)
• The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  

  From Everand

  The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  Siddhartha Mukherjee

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (271)
• Angela's Ashes: A Memoir

  

  From Everand

  Angela's Ashes: A Memoir

  Frank McCourt

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (440)
• The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  

  From Everand

  The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  Viet Thanh Nguyen

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (122)
• Brooklyn: A Novel

  

  From Everand

  Brooklyn: A Novel

  Colm Toibin

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (1946)
• The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  

  From Everand

  The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  Meik Wiking

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (401)
• The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  

  From Everand

  The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  Thomas L. Friedman

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2259)
• A Man Called Ove: A Novel

  

  From Everand

  A Man Called Ove: A Novel

  Fredrik Backman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (4610)
• The Art of Racing in the Rain: A Novel

  

  From Everand

  The Art of Racing in the Rain: A Novel

  Garth Stein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (4203)
• A Tree Grows in Brooklyn

  

  From Everand

  A Tree Grows in Brooklyn

  Betty Smith

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1929)
• Steve Jobs

  

  From Everand

  Steve Jobs

  Walter Isaacson

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (806)
• The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  

  From Everand

  The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  Sarah M. Broom

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (98)
• Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  

  From Everand

  Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  Gilbert King

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (266)
• The Woman in Cabin 10

  

  From Everand

  The Woman in Cabin 10

  Ruth Ware

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2521)
• A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  

  From Everand

  A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  Dave Eggers

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (231)
• Yes Please

  

  From Everand

  Yes Please

  Amy Poehler

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1898)
• Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  

  From Everand

  Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  Doris Kearns Goodwin

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (234)
• Fear: Trump in the White House

  

  From Everand

  Fear: Trump in the White House

  Bob Woodward

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (738)
• Wolf Hall: A Novel

  

  From Everand

  Wolf Hall: A Novel

  Hilary Mantel

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (3811)
• John Adams

  

  From Everand

  John Adams

  David McCullough

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2409)
• On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  

  From Everand

  On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  Naomi Klein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (74)
• The Light Between Oceans: A Novel

  

  From Everand

  The Light Between Oceans: A Novel

  M.L. Stedman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (789)
• The Unwinding: An Inner History of the New America

  

  From Everand

  The Unwinding: An Inner History of the New America

  George Packer

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (45)
• Manhattan Beach: A Novel

  

  From Everand

  Manhattan Beach: A Novel

  Jennifer Egan

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (792)
• The Constant Gardener: A Novel

  

  From Everand

  The Constant Gardener: A Novel

  John le Carré

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (104)
• Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  

  From Everand

  Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  Jay Sekulow

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (137)
• Little Women

  

  From Everand

  Little Women

  Louisa May Alcott

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (104)