II. IGIENA APEI 1. Nevoile de apă ale individului şi colectivităţilor Apa ca şi aerul este indispensabilă organismului uman.

Se afirmă chiar că viaţa a apărut în apă şi abia ulterior organismele au trecut pe uscat. Unele organisme unicelulare în absenţa apei îşi pierd aparent orice formă de viaţă, este suficientă însă o picătura de apă ca să revină la manifestări vitale. În adevăr, în organism apa îndeplineşte o serie de funcţii. Astfel, are rol în absorbţie, în transport şi în eliminarea unor produşi de metabolism din organism; participă la termoreglare, la echilibrul acido ba!ic, la procesele de osmo!ă şi mai ales ca parte activă la sinte!ele care se petrec în organism. "mportanţa deosebită a apei re!ultă şi din faptul ca apa repre!intă #$% din greutatea corporală a unui om adult. &u c't organismul este mai t'năr cu at't cantitatea de apă este mai marc. Astfel la foetus repre!intă ($%, la nou născut )$%, la adult aşa cum am vă!ut #$% pentru ca la v'rstnici să scadă la **%. +iferitele aparate şi sisteme au cantităţi diferite de apă. &ea mai mare cantitate se găseşte în s'nge ,plasmă-, o cantitate importantă o conţine sistemul nervos. &ea mai mică cantitate se înt'lneşte în oase şi ţesutul adipos. Nevoile de apa ale organismului sunt de .,* litri pe !i, din care / /0. litri este repre!entat de apa ca atare, / litru provine din diferitele alimente care conţin cantităţi variate de apă. Astfel, cea mai multă apă se înt'lneşte în lapte iar cea mai mica în nuci şi alune. Aceste . forme de apă formea!ă ceea ce denumim apa e1ogenă, căci o mică cantitate ,sub .$$ ml- ia naştere în organism din metaboli!area diferitelor trofine ,proteine, glucide, lipide- form'nd ceea ce denumim apa endogenă. 2ot .,* litri de apă se elimina din organism în timp de .3 de ore, din care cea mai mare parte repre!intă apa eliminată pe cale renală ,l,*/itri- prin transpiraţie ,*$$ ml-, prin respiraţie ,.$$ml- şi prin de4ecte ,.$$ ml-. "n consecinţă cantitatea de apă eliminată în .3 de ore este egală cu cea primita sau cu alte cuvinte organismul se găseşte într un echilibru hidric. 2otuşi, chiar în condiţii fi!iologice, pot apare dereglări ale acestui echilibru. &'nd cantitatea de apă primită este mai marc dec't cea eliminată !icem că ne găsim într un echilibru hidric po!itiv, fapt pe care îl înt'lnim în graviditate, în timpul creşterii şi de!voltării organismului sau în convalescenţă după anumite boli grave. "nvers, în ca!ul c'nd cantitatea eliminată depăşeşte pe cea
/

ingerată spunem că ne găsim într un echilibru hidric negativ, fapt în t'lnit în ca!ul unei ambianţe termice foarte calde sau a unor activităţi fi!ice deosebit de grele şi prelungite. 5educerea cantităţii de apă cu mai mult de /% din greutatea organismului declanşea!ă sen!aţii de sete, care dispare dacă se consumă apă chiar înainte de refacerea cantităţii fi!iologice din organism, chiar în momentul c'nd apa a4unge în stomac fără a fi absorbită datorită unor procese refle1e. +ar omul consumă apă şi pentru alte nevoi individuale, dec't pentru cele fi!iologice. Astfel omul utili!ea!ă apa pentru curăţenia corporală, în general apa caldă, pentru călirea organismului, în general apa rece, pentru spălarea alimentelor şi prepararea m'ncărurilor, pentru salubritatea îmbrăcămintei şi încălţămintei, pentru salubritatea locuinţei etc. 6entru toate aceste nevoi sunt necesare după 7rgani!aţia 8ondială a Sănătăţii, /$$ litri pe .3 de ore. 9umai pentru spălatul m'inilor sunt necesari * litri de apă pe !i, pentru un duş !ilnic în 4ur de .$:.* litri, pentru o baie la cadă care nu se face !ilnic, .$$ litri, etc. +ar în afara nevoilor individuale, omul foloseşte apa şi pentru diverse nevoi colective. Astfel, omul foloseşte apa pentru salubritatea localităţilor ,stropitul stră!ilor, udatul !onelor ver!i, ameliorarea microclimatului, înfrumuseţarea localităţii prin f'nt'ni arte!iene etc-. 6entru aceste nevoi cantitatea de apă necesara varia!ă de la o localitate la alta şi depinde în primul r'nd de !ona climatică în care se găseşte, respectiv de cantitatea de precipitaţii care cade în localitatea respectiva. Astfel, la ;raşov cantitatea de apă pentru salubritatea localităţii va fi mai mică dec't pentru localitatea Slobo!ia ,situată într o !onă arida-. În acelaşi timp cantitatea de apă pentru nevoi urbanistice depinde şi de obiceiurile şi gradul de civili!aţie al populaţiei respective. 7 mare cantitate de apă mai este folosită pentru nevoi industriale, pentru diverse procese de producţie, pentru salubritatea ustensilelor, ca apă de răcire, etc. Această cantitate poate echivala pentru o singură întreprindere cu cantitatea de apă necesară unei localităţi. In fine, apa este folosită şi pentru nevoi zootehnice, adăpatul animalelor, curăţenia adăposturilor etc. <i această cantitate este suficient de mare şi depinde de numărul animalelor, de v'rsta lor, de tipul animalelor ,cea mai mare cantitate este necesar pentru porcineetc.
.

2oate aceste cantităţi de apă sunt normate în ma4oritatea ţărilor din lume. +acă se adună toate aceste folosinţe pe .3 de ore şi se împarte la numărul de locuitori se obţine ceea ce se cunoaşte sub denumirea de Consumul specific de apă care este normat în general după numărul de locuitori ai unei localităţi, înţeleg'ndu se că cu c't acest număr este mai marc cu at't localitatea este mai industriali!ată şi este nevoie de o cantitate mai mare de apă. În ţara noastră normarea se face însă în funcţie de tipul de alimentare cu apă; bine înţeles că nu se pune problema normării consumului în ca!ul instalaţiilor locale ,f'nt'ni, i!voare- unde aprovi!ionarea cu apa se face de fiecare locuitor în parte, normarea se face numai în ca!ul instalaţiilor centrale unde apa se distribuie prin conducte şi anume= de la cişmele pe stradă ,/$$ litri pe !i- la cişmele în curte, robinete în casă, instalaţii de apă caldă, etc. &ea mai mare cantitate se acordă localităţilor balneo climaterice unde de foarte multe ori este nevoie de spălare după fiecare procedură ,băi terapeutice, e1punere la soare etc.-. &a urmare a folosirii unei cantităţi mari de apă s a constatat creşterea nevoilor de apa în toate ţările lumii. +acă pentru ţările în curs de de!voltare acest lucru este e1plicabil datorită industriali!ării în ţările de!voltate creşterea consumului de apă este un fapt curent. S a constatat din acest punct de vedere că creşterea consumului de apă merge paralel cu creşterea numărului de populaţie, numai că în timp ce creşterea demografică se reali!ea!ă în progresie aritmetică creşterea nevoii de apă apare în progresie geometrică. +e aici s a pus problema dacă nu se va a4unge la un moment dat la lipsa de apă şi epui!area resurselor, de apa ale omenirii. 79U a efectuat în acest sens un studiu la nivel mondial pentru a urmări această problemă şi s a a4uns la conclu!ia ca acest fenomen pare puţin probabil. În primul r'nd în afara surselor obişnuite de apă se mai pot folosi apele de mare profun!ime puţin utili!ate, topirea gheţarilor şi mai ales utili!area apei mărilor şi oceanelor care în pre!ent este puţin folosită şi care repre!intă .0> din suprafaţa păm'ntului. ?a acest studiu a participat şi ţara noastră şi s a constatat că 5om'nia are foarte puţină re!ervă de apa. în afara fluviului +unărea, celelalte ape de suprafaţă au variaţii mari de debit, de la inundaţii la secare, iar apa subterană este în general în cantităţi mici. +acă scăderea cantităţii de apă nu este un lucru iminent totuşi întoarcerea în apă, mai ales de suprafaţă, a apelor folosite în diferite scopuri ,ape poluate- duce la poluarea apelor primi toare şi ca atare la reducerea folosirii lor. +e aceea principala
>

problemă care se pune este legata de protecţia apelor naturale pentru a nu fi compromisă prin poluare. "n acest sens sursele de poluarea a apei le împărţim în . grupe şi anume= surse organi!ate şi surse neorgani!ate. Sursele - organizate sunt cunoscute şi acceptate contra lor se pot lua măsuri de protecţie astfel înc't să nu fie degradate. Sursele neorganizate sunt surse înt'mplătoare, necunoscute şi ca atare imposibil de intervenit în protecţia apei. Aceste surse de obicei ridică cele mai multe probleme. 6oluanţii principali ai apei sunt repre!entaţi de germeni patogeni, substanţe chimice potenţial to1ice, substanţe radioactive, suspensii diverse etc. +ar apa ca şi aerul cunoaşte un fenomen de autopurificare care se reali!ea!ă prin procese fi!ice şi fi!ico chimice şi procese biologice şi biochimice. 6rocesele fi!ice şi fi!ico chimice de autopurificare constau în sedimentarea suspensiilor mai grele, sedimentare care este influenţată de temperatura apei ,se depun mai repede în apa calda-, vite!a de curgere a apei ,depunerea se face mai bine în apele cu curgere lentă şi uniformă, fără cascade- prin diluţie în masa apei, care se reali!ea!ă mai repede cu c't raportul de debite între apa primitoare ,r'u, fluviu- şi apa care se varsă ,apa poluată- este mai mic, dar este totdeauna mai bun în ca!ul c'nd raportul de debite este mai mare; prin acţiunea radiaţiilor solare ,ultravioletele- cu efecte antibacteriene dar care av'nd o putere mică de penetraţie nu acţionea!ă eficient dec't în ca!ul apelor curate, limpe!i şi nu prea ad'nci, prin reacţii chimice de o1idare, reducere, neutrali!are care au loc între substanţele chimice din apa şi cele din apa poluată care se varsă şi chiar numai între substanţele chimice din această din urmă. Procesele biologice i biochimice constau în primul r'nd în concurenta sau antagonismul dintre flora proprie apei şi flora poluantă pătrunsă în apă. Astfel, germenii proprii apei, germeni saprofiţi, eliberea!ă în apă o serie de metaboliţi cu acţiune antibiotică faţă de germenii poluanţi, at't saprofiţi c't şi mai ales patogeni, duc'nd în cele din urmă la distrugerea germenilor patogeni. În plus, diferite organisme din apă sunt bacterivore se hrănesc cu germeni at't din flora proprie apei c't şi din flora supradăugată. +ar numărul germenilor proprii apei nu scade căci ei se de!voltă la .$@& pe c'tă vreme cei patogeni au nevoie de o temperatură de >)@& ceea ce nu găsesc în apă şi ca atare numărul lor scade treptat. În fine, pre!enţa bacteriofagilor în apa face prin fenomenul de li!ă sa distrugă
3

!pa de suprafaţă este în cantitate mare şi este folosită mai ales de marile colectivităţi. Astă!i însă datorită cantităţilor mari de poluanţi a4unşi în apă chiar prin poluări intricate astfel înc't nu a4unge apa naturala să se autopurifice c'nd o nouă poluare se produce. mărilor şi oceanelor se evaporă d'nd naştere apei atmosferice .germenii patogeni.se limpe!eşte-. în plus are o foarte mică capacitate de auto purificare. 2oate aceste fenomene conduc la autopurificarea apei de flora patogenă. Aceasta circulă fiind purtată de curenţii de aer p'nă c'nd a4unge într o !onă mai rece unde se condensea!ă şi cade la suprafaţa solului sub formă de apă meteorică . căci se filtrea!ă prin sol dar este în general în cantitate mica şi nu poate servi la aprovi!ionarea cu apă dec't pentru micile colectivităţi. Arabia etc-.vapori de apă din aer-. de descompunere a substanţelor organice din apă. Astfel apa r'urilor. dar confirmat de faptul ca bacteriofagii din apă se pot de!volta chiar fără îmbogăţire pe germenele omolog. +esigur omul se poate aprovi!iona cu apă din toate formele sub care se găseşte apa în natură. +ar şi în acest ca! ca şi în cel al aerului autopurificarea a repre!entat în trecut un proces important de reducerea naturală a poluării şi păstrarea calităţii surselor naturale de apă. În plus tot germenii proprii apei iau parte activă la procesele de degradare. Apa în natură se găseşte într un circuit permanent. +ar. !pa subterană are o calitate foarte bună.Sahara. A4unsă pe sol apa meteorică dacă înt'lneşte un strat premeabil îl străbate p'nă a4unge la unul impermeabil şi formea!ă apa subterană. +ar av'nd debite variabile se preconi!ea!ă folosirea lacurilor de acumulare unde se adună apa şi unde suferă şi un fenomen de auto purificare .ploaie. dar apa atmosferică şi chiar cea meteorică nu sunt utili!ate pentru aprovi!ionarea cu apă dec't în mod e1cepţional . fenomen denumit din această cau!ă biodegradare care de asemenea contribuie activ la autopurificarea apei şi la dispariţia suportului nutritiv de hrană a eventualilor germeni patogeni pătrunşi prin poluare. nefiind în nici un fel * .formea!ă apa de suprafaţă . nu mai putem conta pe autopurificare care trebuie înlocuită cu protecţia calităţii apei. fapt contestat de unii autori.i!voare. +e cele mai multe ori se foloseşte apa subterană şi cea de suprafaţă. !ăpadă-. +acă însă înt'lneşte un strat impermeabil răm'ne la suprafaţă unde împreună cu apa subterană a4unsă la suprafaţă .

germenii patogeni respectivi. cu descoperirea agenţilor patogeni ai acestor boli şi punerea în evidenţă a pre!enţei lor în apa s a confirmat că apa poate fi o cale de transmitere a acestor afecţiuni. în ca!ul nostru în apa. om bolnav sau purtător. 6entru a putea recunoaşte aceste epidemii hidrice trebuie sa ştim ca ele au o serie de caracteristici principale. Aceste > condiţii sunt indispensabile pentru a se produce îmbolnăvirea. care să elimine în mediul e1terior. cum ar fi epidemiile alimentare. odată. acestea repre!intă forma cea mai grava pentru ca cuprind un număr mare de persoane şi se pot e1tinde uşor.poate duce la un de!astru prin numărul mare de ca!uri şi dificultăţile de tratament şi profila1ie.din primul moment. > forme importante şi anume= "pidemiile hidrice. ea trebuie purificată .înainte de a fi distribuită populaţiei. &hiar înainte de cunoaşterea agenţilor patogeni producători ai acestor boli s a afirmat că apa poate produce anumite boli molipsitoare. În al treilea r'nd persoanele care consuma apa să fie receptive faţă de germenele eliminat în apa consumată. dar şi secundare care sa permită diagnosticul faţa de alte forme de epidemii. Ale trebuie diagnosticate ca atare şi diferenţiate de alte tipuri de epidemii pentru care se instituie alte masuri de prevenire şi combatere. În al doilea r'nd germenii patogeni să re!iste în apă un timp suficient pentru a putea fi transmişi către persoane sănătoase care sa consume apa respectiva. epidemiile de contact. 9ediagnosticarea lor imediată . +ar. Patologia infecţioasă transmisă prin apă &onsumul mare de apă ca şi marea variabilitate a acestui consum au dus ca apa să îndeplinească un rol important în producerea unui mare număr de boli cunoscute sub denumirea de boli cu e1tindere în masă. 2. cum se de!voltă şi uneori chiar cum dispar. îmbolnăvirile infecţioase hidrice pot îmbrăca după modul cum apar. de aceea este inter!is a folosi apa de suprafaţă ca atare.tratată. 6entru ca aceasta să se poată reali!a trebuie să se întrunească > condiţii principale şi anume= În primul r'nd să e1iste un eliminator de germeni. etc. +intre aceste boli cele mai bine cunoscute şi studiate sunt bolile infecţioase.prote4ată este considerată apriori poluată. # .

deoarece germenii care au o re!istenţă limitată în apă poate au murit p'nă s a declanşat epidemia. conductă. totdeauna se găsesc deficienţe . Un bun e1emplu îl repre!intă febra tifoidă unde incubaţia este de > săptăm'ni iar viabilitatea în apă a bacilului tific este de .conducte sparte. : dacă se fac cercetări tehnice pentru a vedea cau!a poluării apei. Caractere secundare nu sunt obligatorii în orice epidemie. : daca se iau măsuri de combatere epidemia încetea!ă tot at't de repede pe c't a apărut. ?ipsa germenilor din apă nu trebuie să ne conducă la infirmarea apei ca declanşatoare a epidemiei.. Aste ca!ul oricărei boli infecţioase digestive hidrice în condiţiile unor defecţiuni ale alimentării cu apă a populaţiei . : epidemia cuprinde ma4oritatea populaţiei receptive.care întăresc diagnosticul pus. mai pot fi unele ca!uri transmise prin contact şi care formea!ă aşa numita coadă a epidemiei.i!vor. 9umărul endemiilor ca urmare a măsurilor luate a scă!ut astă!i foarte mult. f'nt'ni cu defecţiuni de construcţie sau utili!are etc. caracter cunoscut sub denumirea de caracter cronologic. Acestea sunt= : epidemia este precedată de îmbolnăviri digestive .diaree diaree di!enteriformă. !işi şi germeni de întovărăşire. +elta +unării unde se bea apă direct din r'u-.$:. f'nt'nă./ de !ile. dar dacă le găsim ne întăresc diagnosticul de epidemie hidrică. Aceste caractere principale sunt obligatorii în orice epidemie hidrică. de aceea pediatrii sunt cei care pot prevedea apariţia unei epidemii hidrice.caracter cunoscut sub denumirea de topografic foarte bine evidenţiat dacă aşe!ăm ca!urile pe o harţă.e1. A treia formă de manifestare a bolilor hidrice infecţioase este forma sporadică sau aceea în care nu se poate stabili o relaţie între ) . indiferent de se1. Aceste tulburări apar mai ales la copii.: apar în mod brusc şi cuprind un număr mare de ca!uri. : determinarea germenilor patogeni respectivi în apa bănuită a fi cau!a epidemiei poate să dea re!ultate negative.dată în general de alţi germeni dec't cei care produc epidemia. 7 a doua formă de manifestare a bolilor infecţioase hidrice este endemia c'nd boala cuprinde în general un număr mic de ca!uri dar permanente în !ona respectivă. de v'rstă sau de profesiune. : apar în mod deosebit în 4urul unei surse de apă care a favori!at epidemia .

în special la clor. B . de aceea o bună de!infecţie este hotăr'toare în combaterea holerei. dar în trecut epidemiile de holeră se soldau cu foarte mulţi morţi= &a urmare a măsurilor luate pe plan mondial. Ciabilitatea în apă a bacilului tific este de . 7rgani!aţia 8ondială a Sănătăţii a arătat cam cu /$ : /* ani în urmă că holera se poate e1tinde. b. 7rgani!aţia 8ondială a Sănătăţii consideră că p'nă la ($% din ca!urile de holera sunt transmise prin apă. data de vibrionul holeric boala specifică apei. care susţin că vibrionul holeric s ar putea chiar de!volta în apă. arată că în febra tifoidă >$% din ca!uri se transmit prin apă.S. +aca în trecut febra tifoidă era considerată problema numărul / astă!i este considerată aproape eradicată.dar re!istenţa lor în apă poate merge p'nă la *$:#$ de !ile. de aceea nici noi nu am efectuat vaccinări. +e altfel şi bacilul tific este foarte sensibil la de!infectanţii obişnuiţi ai apei.8. Sub acest aspect trebuie menţionat că vibrionul holeric este foarte sensibil la clor. +ar. holera a fost redusă numai la anumite !one mai ales în Asia de sud est. totuşi dacă urmărim formele sporadice de boli infecţioase hidrice constatăm că pre!enţa lor este mai mare în ca!urile c'nd în localitatea respectivă sunt defecţiuni ale alimentării cu apă iar apa este frecvent poluată. combăt'nd holera numai prin de!infecţia apei cu clor. timp suficient pentru a produce îmbolnăviri. inclusiv vaccinarea antiholerică. <i aceasta datorită faptului ca vibrionul holeric este un germene foarte puţin pretenţios. În ca!ul febrei tifoide însă vaccinarea antitifoidică este foarte eficientă. &ercetătorii americani au arătat însă că vaccinarea antiholerică nu este prea bună d'nd o falsă siguranţă. #olera. ceea ce e puţin probabil .ca!urile apărute./ de !ile. Se poate cultiva în laborator pe apă peptonată şi o oarece cantitate de substanţă organică se poate găsi în orice apă.$:. holera nu mai îmbracă dec't rareori un caracter grav. fapt care s a şi înt'mplat d'nd îmbolnăviri în anumite ţări chiar avansate. $ebra tifoidă este o a doua boală infecţioasă care cunoaşte apa ca factor de transmisie. +in fericire astă!i datorită posibilităţilor de rehidratare orală. fiecare fiind o entitate individuală. 6rincipalele boli infecţioase care se transmit prin apă tot fi grupate în bacterio!e cum ar fi= a. <i ţara noastră a cunoscut în ultimul timp c'teva epidemii de holeră mai ales în +elta +unării cea mai mare fiind cea din /(B#:B).poate la temperaturi ridicate. +ar. +e aceea şi febra tifoidă a scă!ut foarte mult. Sunt chiar cercetători e adevărat din "ndia. 7. inclusiv în ţara noastră.

totuşi bacilii di!enteriei sufăr în apă o uşoară variabilitate. &ea mai gravă leptospiro!ă este data de leptospira icterohemoragică dar pot produce boala şi o serie de leptospire anicterigene ca leptospira gripotifo!ă. apă pot pătrunde în organism nu numai pe cale orală. &eptospirozele. . epidemiile de di!enterie îmbracă un număr mare de ca!uri. +e altfel îmbolnăvirea se poate reali!a prin consumarea sau mai ales îmbăierea în ape contaminate .care sustin aceasta posibilitate au inter!is folosirea laptelui vacilor care apar po!itive la tuberculină. Aste vorba în special de porcine. +ar şi unele animale domestice pot contracta leptospiro!e şi elimina germenele respectiv prin de4ecte şi urină. ?eptospirele din. Suedia.c. b. S au descris şi ca!uri de epidemii hidrice de leptospiro!e inclusiv la noi în ţară. În afara acestor boli care îmbracă frecvent forma epidemică o alta serie de boli infecţioase hidrice apar cel mai adesea sub formă sporadică= a. leptospiro!ă canicula şi altele. ceea ce face ca la apariţia îmbolnăvirii nu totdeauna să îmbrace un caracter clasic şi nu este de la început diagnosticată ca atare.r'uri.Dinlanda.sanatorii de tuberculo!ă. +e obicei. totuşi contaminarea apei cu bacil tuberculos este frecventă . lacuri.3 la număr.cel mai re!istent este bacilul Dle1ner. ele străbat pielea chiar intactă şi pot produce boala.acilii di!enteriei sunt de asemenea sensibili la de!infectanţii obişnuiţi ai apei . dar ca urmare a trecerii prin organism. În apă se găsesc în mod obişnuit o serie de leptospire nepatogene dar uneori pot pătrunde şi leptospire patogene.şi prin laptele unor vaci care au băut apă contaminată sau au păscut pe pa4işte irigate cu ape contaminate. leptospiro!ă pomona. 6oluarea principală este reali!ată de şobolanul de apă care elimină prin urină leptospire patogene. +e aceea autorii nordici .clor-.prin contaminarea apei cu spută bacilară.. în plus în di!enterie nu avem un vaccin foarte bun şi nu se face vaccinarea obligatorie ca în alte afecţiuni infecţioase iar bacilii di!enteriei . +in fericire la noi laptele nu se consumă ( . <i aceasta cu toate că re!istenţa în apă a bacililor di!enteriei este de numai *:) !ile . bacilul se ranforsea!ă şi dă simptomatologia clasică. Se poate spune că astă!i di!enteria a luat locul febrei tifoide.nu dau imunitate încrucişată. în localitatea &ă!ăneşti la copii care au făcut baie în r'ul "alomiţa contaminat cu leptospire de la o fermă de porcine. 'uberculoza deşi contestată de unii autori. apele re!iduale ale colectivităţilor etc. %izenteria este o altă afecţiune digestivă produsă prin apa. dar şi percutan.

sub forma de diaree . camphilobacter 4e4uni si alti germeni din care unii conditional patogeni sau oportunisti. "n ultimul timp insa in urma introducerii vaccinarii anti poliomielitice numarul imbolnavirilor s a redus.anicterigene-. datorita unei incomplete vaccinari a copiilor ceea ce da posibilitatea contaminarii apei. (rucelozele de asemenea mai rar transmise prin apa.si care pot fi produse de colibacillii enteropatogeni. recunoscuta de mult timp a se transmite prin apa. +e asemenea epidemiile de poliomielita imbracau toate caracterele epidemiilor hidrice.vaccinarea se adresea!a numai virusului . poliomielitice în apa si transmiterea imbolnavirilor la maimute au confirmat aceasta posibilitate. c. Poliomielita. #epatita virală cunoscuta si sub denumirea dc hepatita epidemica.boala cuprinde mai ales /$ . mai ales ca virusurile poliomielitice re!ista in apa in 4ur de /.boala diareica. dar posibil in urma contaminarii apei cu brucella abortus sau suis eliminate de bovine si0sau porcinele care avortea!a. "n decursul timpului s au pus in evidenta un numar mare de epidemii hidrice de poliomielita. 2rebuie mentionat de la început ca virusul hepatitei enterice virusul A.$ de !ile.re!ista în apa între /*$ şi /B$ de !ile si este foarte re!istent la clor si alţi de!infectanţi ceea ce creea!a dificultati mari in prevenirea si combaterea bolii . "n afara acestor boli bine cunoscute apa poate transmite si alte afectiuni care se manifestă. tocmai fiindcă evolua adesea sub formă de cpidemii din care cele hidrice erau bine cunoscute.. dar se mai intalnesc si tulpini salbatice. de aceea 78S considera ca boala poate fi eradicată. una din cele mai mari a avut loc la Admonten în &anada. 'ularemia poatc fi mai rar contractata prin apa. d. 6unerea in evidenta a virusurilor. +upa vaccinare apar în apa o serie de virusuri vaccinale.decat fiert. mai ales la copii nou nascuti chiar in spitale sau de Eersinia enterolitica. Una din cele mai mari epidemii a avut loc la 9eF +elhE în "ndia si a cuprins peste /$$. dar aceasta poate fi contaminată cu pasteurclla tularen!is eliminate tot de sobolani in care ca! pot apare imbolnaviri si la oameni.$$$ de ca!uri în afara celor nediagnosticate . "n orice ca! boala nu mai repre!inta importanta din trecut. "n al doilea rand avem de a face cu viro!e ca= a. b. datorita faptului ca epidemiile se transmiteau de a lungul raurilor.

. .boala diareicaG.chist-.mai bine în apă caldă. b.dar şi unele animale.S. afirmă că boala este destul de răsp'ndită mai ales în 7rientul mi4lociu.2ricomonas fiind un flagelat înoată în apă şi poate trece uşor de la o persoană la alta. boala dată de entamoeba histolitica care poate supravieţui relativ bine în apă. c. mai ales în apa rece de unde poate produce îmbolnăviri prin consum de apă ca atare sau a unor alimente spălate cu apă contaminată. Con)unctivita de bazin este produsa de un adenovirus. . dec't în ca!uri i!olate şi că tratamentul cuprinde o medicaţie care poate produce tulburări secundare. &ele mai frecvente virusuri intalnite in aceste ca!uri sunt enterovirusurile cum sunt &ocsacHi si Acho dar si rinovirusuri. mai ales domestice 7.. // . mai putin la clor si care se intalneste in ba!inele de innot. de multe ori copii bolnavi nu sunt trataţi. ori apa din ba!inele de înot. este încăl!ită la temperaturi care conservă para!itul. peste >$% din populaţie.8. dar şi prin folosirea aceleiaşi len4erii şi chiar îmbăierea în aceeaşi apă .cu e1ceptia virusului I"C. mai ales vara cand ba!inele de inot sunt mai frecventate de aceea apa trebuie schimbata des si de!infectata. c. destul de răsp'ndită şi la noi în ţară se constată mai ales la copii. în al treilea rand apa poate constitui o cale de transmitere si pentru parazitoze. &a şi in ca!ul bacterio!elor se cunosc si o serie de viro!e care produc tulburari digestive intrunite sub aceiasi denumire de .sau purtător. Afectiunea nu este prea grava si uneori trece chiar netratata. destul de re!istent in apa.'ricomoniaza dată de tricomonas vaginalis se transmite obişnuit prin contact se1ual.copiii si din fericire e mai putin grava decat hepatita serica data de vi rusul . uneori chiar din instalaţii centrale pătrunse probabil prin defecţiuni ale conductelor de distribuiţie.si altele. %isenteria ameobiana. a. reovirusuri si chiar retro virusuri. în apă se găseşte sub o formă de re!istenţă în mediul e1terior . +at fiindcă nu îmbracă un caracter grav. Aliminatori de para!it poate fi omul bolnav . În fine. dar este in schimb foarte frecventa.ba!ine de înot. *iardioza produsă de lamblia giardia. +eşi nu este re!istentă în apă.trăieşte c'teva ore. mai ales acoperite. 7 serie de giardii s au pus în evidenţă şi în apă. fapt care însă din punct de vedere igienico sanitar este foarte grav deoarece toţi aceştia pot răsp'ndi giardia prin de4ectele lor şi nu numai prin apă.

În prima categorie sunt cuprinse în principal elementele /. c. Această patologie o putem împărţi în mare în . +e asemenea nu apare la noi. Aste o boală care se înt'lneşte e adevărat mai rar şi in ţara noastră. d. Ambele îşi desfăşoară ciclul evolutiv în apă unde trebuie să înt'lnească o ga!dă intermediară în care se de!voltă. Schistozomiaza boli date de schisto!oma cu > tipuri .%istomatoza dată de distomul hepatic sau distomul intestinal.ale apei şi boli produse de elemente chimice poluante în principal to1ice. Ulterior se transmit prin apa utili!ată.mansoni. /. În afara acestor trei para!ito!e care îmbracă aceiaşi transmisie prin apă ca şi bacterio!ele şi viro!ele. Aste caracteristică ţărilor din Asia de est. 7bişnuit un gasteropod din care se elimină sub formă de cercări. apa mai poate să producă o serie de afecţiuni determinate de compo!iţia sa chimică. 3. 4aponicum şi hematobium.În ceea ce priveşte tricomonas intestinalis deşi teoretic ar trebui să fie mai frecventă dec't cea vaginală. în apa în afara substanţelor chimice naturale pot pătrunde şi elemente sau substanţe chimice poluante cre'nd o multitudine de posibilităţi de a acţiona asupra omului beneficiarul apei respective. Ale îşi fac ciclul evolutiv p'nă la fa!a infestantă în apa fără de care nu se pot transmite.$$ milioane de bolnavi. totuşi datorită re!istenţei sale foarte scă!ută în apă nu produce dec't ca!uri rare. o altă categorie de para!ito!e au neapărat nevoie de apă pentru a se de!volta.normale. dar toate merită a fi cunoscute pentru a complecta cultura medicală generală a oricărui medic şi a putea eventual face faţă în orice situaţie s ar găsi. categorii şi anume= boli produse de unele elemente naturale . Aici se încadrea!ă= a. Patologia neinfecţioasă produsă prin apă În afara bolilor infecţioase şi para!itare în care apa are un rol important în transmiterea directă sau indirectă către organismul uman. +pistorcoza dată de opistorcus felincus şi paragonimia!a dată de paragonium Fertermani au de asemenea nevoie de o ga!dă intermediară care însă nu se înt'lneşte la noi. $ilariozele sunt boli foarte frecvente în !onele calde din Africa şi Asia. . b.foarte răsp'ndită în !ona caldă unde se găsesc peste .

utili!area sa de către organism este defectuoasă. +upă cum se ştie apa nu este un element principal de satisfacere a organismului cu elemente minerale ci alimentele.minerale din apă. Juşa endemică este o afecţiune recunoscută în toată lumea dar cu precădere în anumite !one unde cuprind un mare număr de populaţie.auman a descoperit că iodul este un constituient obligator al hormonului tiroidian s a trecut şi determinat iodul din apă. 8ai t'r!iu c'nd .distrofiei endemice tiropate-. Aa poate fi simplă sau complicata cu anumite tulburări endocrine şi0sau nervoase ca surdomutitatea sau cretinismul constituind o problemă gravă pentru !onele respective. &arenţa sau e1cesul acestor elemente minerale se răsfr'nge tot at't de puternic asupra organismului put'nd conduce la carenţa sau e1cesul respecti vului element mineral în organismul uman. Acest lucru s a constatat în situaţii fi!iologice la anumite persoane ca femeile gravide sau care alăptea!ă şi la tineri în perioada de adolescenţă c'ndG nevoile de iod ale organismului sunt mai mari iar iodul dacă se găseşte la limită poate să apară guşa endemică. *u a endemică afecţiune cunoscută de mult timp ca legată de apă. +ar cu timpul s a constatat totuşi că aportul apei nu poate fi negli4at şi aceasta deoarece în apă elementele minerale se găsesc sub formă di!olvată mult mai uşor de absorbit la nivelul tubului digestiv. +e aceea chiar concentraţii mici ale elementelor minerale din apă pot avea acelaşi răspuns din partea organismului ca şi concentraţiile mari din alimente. Aceasta a fost considerată ca o carenţă relativă de iod c'nd deşi iodul apare ca normal. 6ot fi însă şi alte cau!e ca cele legate de consumul unor alimente /> . Aceste limite au fost= acceptate ulterior în toată lumea. cu peste /$$ de ani &haten a arătat ca apa poate fi considerată ca unul din elementele etiologice ale guşei endemice . +in această grupă am ales numai c'teva afecţiuni mai bine conturate= a. +ar. de aceea aportul apei a fost mult timp negli4at. 6rimele studii în acest sens au fost făcute de medicii militari din Statele Unite care au efectuat determinări de iod în apa localităţilor din care s au pre!entat la recrutare bolnavi de guşă endemică şi au a4uns la conclu!ia dacă iodul scade în apă sub * micrograme la litru este posibil să apară guşa pentru că la sub > micrograme să îmbrace un caracter foarte grav. în mod curios s a constatat că uneori şi în condiţii în care concentraţia iodului din apă era peste * micrograme totuşi era pre!entă guşa endemică.

marea ma4oritate a iodului este luată prin alimente. +e aceea în ultimul timp se afirmă că nu datorită carenţei în iod a apei se produce guşa. absorbţia iodului ca şi fluorul care invers ar favori!a eliminarea iodului şi în fine manganul care se fi1ea!ă tot în tiroidă şi împiedică sinte!a hormonului= tiroidian care se opreşte.vor fi carenţate în iod care toate în ultimă instanţă se reflectă asupra omului consumator de apă şi alimente vegetale şi alimente animale din !ona respectivă cu apariţia guşei endemice. cu toată administrarea de sare iodată. ouă. în primele fa!e ale formării sale de mono şi diiodori ro!ină. Se instituie astfel sarea iodată în toate !onele cu guşă endemică şi pentru anumite persoane ca femeile gravide şi care alăptea!ă sau tinerilor adolescenţi care au nevoie de mai mult iod se administrea!ă tablete de iodură de potasiu. trebuie amintit că nicăieri în lume. toate aceste situaţii apare necesar sa se administre!e organismului uman iod. nu s a reuşit să se meargă p'nă la eradicarea guşei /3 . În plus chiar factori care se pot găsi în apă pot avea aceleaşi influenţe asupra utili!ării iodului cum ar fi calciul în cantitate mare care ar împiedica. +ar aceasta nu s a făcut prin apă ci prin alimente dat fiind că necesarul de iod al omului în . aceasta creşte în mărime. napii şi altele care conţin substanţe antitiroidiene ca cianide şi cianaţi sau goitrine care împeidică fi1area iodului în glanda tiroidă. 7ri apa nu furni!ea!ă organismului la un consum de > litri pe . apăr'nd guşa dar nu reuşeşte sa producă hormon cre'ndu se un scurt circuit agravant.lapte. +aca solul nu are iod atunci nici apa şi nici alimentele vegetale şi nici animalele care consumă apa şi alimente vegetale nu vor primi iod şi ca atare şi produsele lor . +ar. În aceste condiţii ca şi în ca!ul carenţei absolute de iod . dar apa poate servi ca indicator global al carenţei în iod a !onei respective. conopida.$ micrograme faţă de nevoia de )$ micrograme.ca var!a. 6lec'nd de aici s a constatat că de fapt carenţe de iod în apă şi alimente este legată de carenţa în iod a solului din !onele respective. &a urmare s a apreciat că în.e1. prin urbani!area unor localităţi-. carne.sub * micrograme pe litruhipofi!a forţea!ă tiroida sa producă hormon.3 de ore dec't cel mult /*: . +e aceea uneori chiar fără administrare de sare iodată guşa poate sa scadă dacă se aduc alimente care nu se produc în !ona guşogenă .3 de ore este cam de / microgram pe Kilogram sau cu alte cuvinte pentru un om adult apro1imativ )$ de micrograme.

"n aceste condiţii s a trecut şi în acest ca! la administrarea de fluor pentru a preveni producerea cariilor. e1ces de glucide. 3-. deoarece nu este vorba numai de carenţa absolută ci şi de cea relativă care obligator trebuie luată în considerare pentru prevenirea guşei ceea ce este însă un element mult mai dificil de combătut. afecţiunea poate cea mai răsp'ndită şi legată de fluor implicat în producerea cariei dentare în ca!ul scăderii concentraţiei sale în apă sub $. lipsa de îngri4ire a dinţilor. metodă de asemenea cu re!ultate bune. dar şi mai laborioasă. oprirea acţiunii bacteriilor cariogene prin efectul său antibacterian şi inactivarea en!imelor care de asemenea contribuie la producerea cariilor prin acţiunea sa antien!imatică. Astfel. dar nu toţi copii beau lapte. caria dentară. consumul de sare fluori!ată sau p'ine fluori!ată şi chiar de băuturi răcoritoare fluori!ate ca! în care nu se poate cunoaşte cantitatea de fluor consumată de or ganism deoarece peste o anumită cantitate fluorul poate deveni /* . 6rimele observaţii ştiinţifice au fost foarte aproape concomitent în Statele Unite de +inn şi în fosta Uniune Sovietică de &erHinschi.* mg0l . consumul de lapte fluori!at mai ales pentru copii deoarece după apariţia dinţilor definitivi flourul nu mai are efect.fig. administrare de tablete de fluorură de sodiu. "n aceste condiţii fluorul apare ca un factor care intervine oprind producerea cariei printr o serie de acţiuni de combinarea sa cu hidro1iapatita din smalţul dentar cu producerea de fluoroapatită mai re!istentă la agresiunile e1terne. aşa cum am vă!ut anterior. dar în aceste condiţii apar şi unele relaţii calitative ca v'rsta mai mica la care apar cariile. gravitatea bolii care se complică cu pulpită şi gangrena ca şi numărul dinţilor cariaţi la aceeaşi persoană.şi chiar stressul psiho social. <i totuşi din cercetările ulterioare efectuate a reieşit că fluorul nu este un element cariogen ci unul cario preventiv. administrate !ilnic p'nă la apariţia dinţilor definitivi. Caria dentară. pre!enţa unor germeni acidofili de!voltaţi pe resturi de glucide neîndepărtate la timp. b. lipsa radiaţiilor solare .ultravioletele.endemice. recunoaşte un număr mare de factori etiologici ca carenţa de calciu. Ai au arătat nu numai că între concentraţia în fluor a apei şi frecvenţa cariei dentare este un raport cantitativ invers. Se cunosc mai multe procedee în acest sens ca badi4onarea gingiilor copiilor cu o soluţie de glicerina fluori!ată cu efecte suficient de bune dar deosebit de laborioasă ca metodă.

8ai apar însă şi re!erve faţă de fluori!are. respectiv diagnosticată doar radiologic cu !one de osteosclero!ă şi osteoporo!ă. apoi şi asupra arti culaţiilor produc'nd adevărate anchilo!e şi în sf'rşit şi asupra unor organe moi a rinichilor produc'nd le!iuni p'nă la nefro!ă.$:/. poate cu e1cepţia ceaiului. : cantitatea de apa băută de un om pe !i este ca şi fi1ă.. vara cantitatea de fluor va fi $. a ficatului cu insuficienţă hepatica. mg0l pentru că se consumă /# . deşi toate acestea sunt recunoscute.$ mg0l pentru anchilo!ă. răcoritoaretot consumă şi apă care ar aduce aportul ei de fluor. Astfel. alimentele.):/. a cordului d'nd focare de ramolisment în muşchiul cardiac etc. mg0l în funcţie de temperatura mediului. ele sunt determinate de acţiunea nocivă a fluorului care sigur inactivea!ă en!imele din cavitatea bucală.alcoolice.* mg0l fluor . au cantităţi mici de fluor.. 7rgani!aţia 8ondiala a Sănătăţii susţine fluori!area apei deoarece toate acţiunile nocive apar abia de la /. ceea ce e1clude posibilitatea de suprado!are. pentru ca apa fluori!ată să fie consumată de copiii respectivi de la naştere p'nă la apariţia dinţilor definitivi şi s a constatat că caria dentară a scă!ut la aceşti copii într un procent de #$%.) mg0/ pentru că se consumă o cantitate mai mare de apa iar iarna /. poate acţiona peste anumite concentraţii nociv. se poate fi1a şi pe oase d'nd osteofloro!ă la început asimptomatică. dar. "n mod obişnuit 78S recomandă fluori!area apei în concentraţie de flor între $. şi ca atare este o metoda fi!iologică de administrare a fluorului necesar. aşa cum am vă!ut. +ar. 6lec'nd de la aceste considerente în USA s a administrat apa fluori!ată într un oraş de mărime mi4locie la o concentraţie de fluor de / mg0l timp de /* ani. poate inactiva şi alte en!ime din organismul uman cu efecte uneori imprevi!ibile.p'nă la . &am prin /(3* în USA s a introdus fluori!area apei pentru mai multe motive printre care= : cea mai mare cantitate de fluor o primeşte organismul uman prin apă.fluoro!a dentară. chiar asupra dinţilor d'nd fluoro!a dentară cu apariţia unor pete de mărime progresivă şi o culoare de la galben deschis la brun închis care apar pe dinţi care devin sfăr'micioşi şi au aspectul de dinţi de fierăstrău. : oric'te alte băuturi ar consuma un om . &a urmare americanii au fluori!at apa din toate oraşele americane iar în lume peste *$ de ţari au introdus fluori!area apei.periculos.

în urma unor investigaţii personale că e1istă o relaţie între mortalitatea cardiovasculară şi minerali!area apei de băut. Scoţia.şi mortalitatea prin cardiopatia ischemică. totuşi afirmă că nu duritatea apei. se ştie că în pre!ent bolile cardiovasculare repre!intă prima cau!ă de mortalitate în cea mai mare parte a ţărilor din lume. În 5om'nia se constată de asemenea o creştere a mortalităţii prin boli cardio vasculare.a Auropei unde solul e mai bogat în săruri de sodiu şi ca atare şi apa conţine mai puţin calciu şi magne!iu faţă de !ona sud estică . c.KobaEasi. cu duritate scă!ută. în aceste condiţii în anul /(3* un cercetător 4apone! . Au fost şi cercetători care deşi au acceptat re!ultatele lui Schroder şi a colaboratorilor săi.septemtrională.a arătat. Astfel. Această conclu!ie a lui Schroder a fost confirmată ulterior şi în alte ţări ca= Suedia. respectiv sărurile de calciu şi magne!iu acţionea!ă asupra aparatului cardiovascular ci alte elemente minerale a căror di!olvare în apă depinde de duritatea acesteia. sedentarism.unde solul este carstic bogat în calciu şi magne!iu şi mai scă!ut m sodiu şi bineînţeles apa repetă această compo!iţie. Se ştie că apa moale.conţinutul în săruri de calciu şi magne!iu. e adevărat mai moderată dar continuă. alimentari. Ulterior în Statele Unite cercetătorul Schroder a investigat apa potabilă distribuită în /$$ de oraşe americane comparativ cu mortalitatea prin boli cardiovasculare şi a a4uns la conclu!ia că este un raport invers între duritatea apei . obe!itate p'nă la stressul psihosocial. Se cunoaşte de asemenea că etiologia bolilor cardiovasculare este multifactorială cuprin!'nd un număr mare de factori de la cei genetici. permite o di!olvare mai uşoară a altor elemente minerale pe c'nd o apă dură.cantitate mai mică de apă. (olile cardiovasculare repre!intă acele afecţiuni în care apa prin elementele sale minerale se pare că are o importanţă suficient de mare pentru a fi luată în considerare. 8ai mult chiar s a constatat că moratlitatea cardiovasculară este mult mai crescută în !ona nord vestică . în special a celor avansate. fosta Uniune Sovietică. deşi se ştie că lipsa de calciu atrage după sine modificări ale electrocardiogramei şi apariţia de aritmii iar magne!iu are un rol important în automatismul cardiac. Ungaria şi 5om'nia şi altele. cu mult calciu şi magne!iu nu permite o di!olvare uşoară a /) .meridională. 2oate aceste cercetări au avut însă la ba!ă investigaţii pur statistice fără a aduce e1plicaţii şi sub aspect fi!iopatologic. &anada.

unde consumul de sodiu este foarte mic. În acest sens datorită faptului că sodiul a fost utili!at de foarte mult timp în conservarea alimentelor omul s a obişnuit sa consume mult sodiu. în !onele civili!ate cantitatea de sodiu consumată este foarte mare spre deosebire de !onele mai puţin civili!ate . <i în primul r'nd este vorba de sodiu care se ştie că este redus în alimentaţia bolnavilor cardiovasculari înlocuindu se sarea de sodiu cu sarea de potasiu. dar pe măsură ce omul înaintea!ă în v'rstă cantitatea de cadmiu din organism creşte în timp ce cantitatea de !inc scade şi astfel se a4unge la un raport cadmiu0!inc favorabil producerii bolilor cardio vasculare. <i alţi cercetători au abordat alte elemente minerale posibil a fi pre!ente în apă. Se ştie astfel. &ercetătorii au a4uns la conclu!ia că animalele de laborator pe care s a lucrat au în general o speranţă de viaţă mică spre deosebire de om a cărui speranţă de viaţă este mult mai mare. &ercetări efectuate pe animale de laborator cărora li s a administrat sodiu au dus la creşterea tensiunii arteriale confirm'nd cele arătate mai sus. ci cadmiul ar inactiva unele en!ime cu rol în catabolismul colesterolului şi s ar produce o hipercolesterolemie factor cunoscut în producerea hipertensiunii. În acest ca! Schroder a a4uns p'nă la a găsi şi mecanismul producerii hipertensiunii arteriale şi anume că deşi cadmiul se fi1ea!ă mai ales în rinichi totuşi nu de aici e declanşată hipertensiunea. +e aici Schroder trage conclu!ia că nu cadmiul sau !incul ar interveni în patologia cardiovasculară ci raportul dintre cadmiu şi !inc. ori acţiunea sodiului se manifestă se pare /B .Ama!oane. tot Schroder a fost cercetătorul care a efectuat primele cercetări şi a constatat că creşterea cantităţii de cadmiu în apa contribuie la creşterea tensiunii arteriale sau cu alte cuvinte cadmiul ar fi un inductor al hipertensiunii. <i tot Schroder a urmărit în continuare alt element mineral şi anume !incul care invers ar reduce hipertensiunea arterială chiar la animale de laborator la care s a indus creşterea tensiunii. Ai bine s a constatat că populaţia primitivă aproape ca nu cunoaşte patologia cardio vasculară spre deosebire de cea civili!ată. că la naştere organismul uman nu conţine cadmiu. ceea ce dovedeşte că de fapt cadmiul nu este un element indispensabil organismului. unde aceasta predomină. statele avansate. dar e1perienţe făcute pe oameni nu au confirmat aceste re!ultate. În acest sens.altor elemente minerale şi că de fapt aceste alte elemente minerale ar interveni în producerea bolilor cardiovasculare.

nichelul şi alteleconsiderate a fi inductoare a bolilor cardiovasculare şi altele ca !incul. În ceea ce priveşte o a doua categorie şi anume substanţele poluante chimice.icaţia hidrică cu nitraţi descrisă pentru prima data de /( . cobaltul. etc. +ar au fost şi cercetători care au afirmat că deşi e posibil sa fie aşa respectiv unele elemente minerale să crească iar altele să scadă. În aceste condiţii deşi problema abordată nu este considerată ca şi lămurită un factor pare a fi posibil şi anume a utili!ării elementelor minerale protectoare din apă în prevenirea bolilor cardiovasculare . cromul şi altele considerate a fi protectoare. ceea ce se reali!ea!ă cu uşurinţă la animalele de laborator dar era însă departe de termenul necesar pentru organismul uman.alimentari. &ele mai frecvente sunt următoarele= a.efectiv c'nd perioada administrată ocupă o bună parte din speranţa de viaţă. +in toate aceste motive se acceptă astfel că sodiu ar repre!enta un factor de inducere a bolilor cardiovasculare ceea ce a condus 7rgani!aţia 8ondiala a Sănătăţii să stabilească concentraţia primită de om prin toate căile : apă. Se instituie chiar o educaţie sanitară care să conducă la reducerea cantităţii de sodiu consumată de oameni pentru a fi sănătoşi. totuşi nu putem şti dacă acestea repre!intă cau!a bolilor cardiovasculare sau din contra repre!intă consecinţa bolilor cardiovasculare. S au mai făcut cercetări şi pentru alte elemente minerale cum ar fi cobaltul dovedit a produce cardiopatia. ca cromul cu acţiune tot en!imatică dar inversă cadmiului conduc'nd la eliminarea colesterolului..e1. alimente : să nu depăşească pe cea periculoasă. sodiul. stresanţi etc.par a fi greu de combătut. magne!iul. Into. calciul. Aceste studii au condus 7rgani!aţia 8ondială a Sănătăţii la efectuarea unui studiu concertat la care au participat un mare număr de ţări din toată lumea privind concentraţia elementelor minerale din organele persoanelor decedate prin boli cardiovasculare vis a vis de cea a persoanelor decedate prin alte afecţiuni şi mai ales prin accidente dar sănătoase cardiovascular. ele sunt aproape e1clusiv legate de producerea de into1icaţii.în condiţiile în care ceilalţi factori arătaţi anterior . cuprul incriminat în aterosclero!ă dar şi elemente din contra protectoare pentru aparatul cardio vascular în afară de !inc. metabolici. S a a4uns astfel să se stabilească o serie de elemente minerale care au fost găsite crescute între care cele amintite mai sus .cadmiul. duritatea apei.

nitriţi şi în ultimul moment în nitraţi. +in anali!ele efectuate s a constatat ca apa care favori!a into1icaţii avea concentraţie mare de nitraţi. este vorba în primul r'nd de germenii coliformi. Această reducere a nitraţilor în nitriţi se poate reali!a e1ogen. fenomenul se poate înt'mpla şi invers prin cobor'rea unor germeni din cavitatea bucală . contracţii musculare şi convulsii.otoşani şi multe altele.şi ureche .diaree. cea mai mare parte a nitraţilor a4ung în apă prin poluări în primul r'nd cu substanţe organice care conţin a!ot şi care prin biodegradare trec prin amoniac. diaree. 9itraţii elemente minerale a căror provenienţă în apă poate fi naturală fiind solul bogat în săruri de a!ot. 6rincipala simptomatologie produsă este repre!entată de tulburări cardiovasculare cu tahicardie şi ciano!ă la început la nivelul bu!elor şi narinelor. dar încet. dec't în condiţii în care sunt reduşi la nitriţi. +ar. a fertili!anţilor pe ba!ă de a!ot . +ar.$@& iar apa conţine germeni reducători.c'nd predomină strepto stafilococii.de cele mai multe ori favori!anta a into1icaţiei şi mai ales nervoase. În ambele ca!uri nitriţii pătrund în s'nge şi se fi1ea!ă pe hemoglobina d'nd methemoglobina aşa cum se ştie şi s a arătat şi anterior. apoi generali!ată.otită.intens folosit.distrofie. S a constatat însă că nitraţii nu sunt to1ici.p'nă la dispnee-. sistemul nervos fiind cel mai sensibil la scăderea o1igenului. încet numărul acestor into1icaţii a crescut iar unele au fost chiar mortale. tulburări respiratorii prin creşterea frecvenţei respiraţiei şi dificultate în respiraţie . vara c'nd temperatura creşte peste . &onstanţa. cel mai frecvent apare prin reducerea lor endogenă în organism.nasofaringe. Jravitatea into1icaţiei depinde de cantitatea de hemoglobin .carie dentară. 9itraţii însă pot a4unge în apă şi ca atare prin poluări industriale şi mai ales datorită folosirii în agricultură. a fost un timp neluată în seamă.a!otatul de amoniu.&omlE în Statele Unite sub denumirea de into1icaţie cu apă de puţ. &ovasna. situaţie înt'lnită şi la noi în ţară în anumite !one ca .$ .răila.la copii c'nd o serie de germeni reducători din tubul digestiv ascensionea!ă în porţiunea pro1imală unde se produce absorbţia reduc'nd nitraţii în nitriţi. cu producerea de agitaţie.din g't . în tubul digestiv în ca! de tulburări digestive . chiar în apă. . +ar. recunoscuţi ca to1ici ai s'ngelui prin combinarea cu hemoglobina şi formarea de methemoglobină cu producerea de fenomene asfi1ice prin hipo1emie şi hipo1ie consecutivă. tulburări digestive .

mai ales în !onele cu nitraţi e1istenţi în mod natural în apă.la s'n./ . Aa se manifestă printr o cantitate relativ crescută de methemoglobina. +ar. s a descris şi o into1icaţie cronică mult mai periculoasă.evit'ndu se astfel folosirea apei care poate avea nitraţi şi a prafului de lapte care insuficient sterili!at să conţine o floră reducătoare o alimentaţie corectă a copilului mic astfel înc't sa nu se declanşe!e fenomene dispeptice cu producere de diaree şi favori!area de!voltării florei reducătoare. între /$ şi .sugari. ceea ce se înt'mplă foarte des căci simptomatologia arătată. Aa poate apare adesea la copiii care au trecut prin into1icaţia acută sau chiar o formă cronica de la început. dar manifestată şi la noi în ţară.*% avem o into1icaţie uşoară. mai labilă. între . În general însă into1icaţia nu îmbracă un caracter grav şi poate să se vindece chiar fără tratament dacă copilul se internea!ă în spital şi nu mai consumă apa cu nitraţi.fi1ată astfel= sub /$% nu apar simptome evidente. . impresionantă dar nu deosebit de gravă. În ca!uri mai grave se poate administra vitamina & şi albastru de metilen. : o bună cunoaştere a cantităţii de nitraţi în ape cu care eventual se va alimenta copilul prin aducerea la consultaţiile prenatale a unei probe de apa care să fie anali!ată de organele sanitare teritoriale. . alertea!ă pe mamă care duce copilul la spital. În aceste condiţii sau mai e1act ca o consecinţă a celor arătate mai sus se constată o răm'nere în urmă a de!voltării fi!ice at't statural c't şi mai ales ponderal a copiilor respectivi iar după unii autori chiar o arieraţie mintală descrisă de autorul sovietic Subotin. în afara into1icaţiei acute cu nitraţi.care păstrea!ă un timp după naştere o oarecare cantitate de hemoglobina fetală.ine înţeles ca în aceste condiţii este necesar să se ia anumite măsuri de profila1ie cum sunt= : alimentaţia copiilor cel puţin în primele > luni după naştere să se facă în mod natural . pe de o parte iar pe de alta cantitatea de apă primită de copil este mai mare dec't cea a adultului raportată la greutatea sa corporală.*:3*% o into1icaţie gravă iar peste #$% poate fi chiar mortală. &ei mai sensibili sunt copiii mici din primele luni de viaţa . unii copii au şi o deficienţă en!imatică. de gluco!o # fosfat dehidrogena!ă care are un rol important în o1idarea celulară. în plus. un nivel scă!ut de hemoglobina şi o sensibilitate mai mare la diferite infecţii mai ales respiratorii şi digestive. mai ales ciano!a şi convulsiile.

icaţia hidrică cu mercur apare mai rar. . scădere în greutate. care în general greu conduc către o into1icaţie cu plumb dacă nu se fac şi probe de încărcare cu plumb a organismului .icaţia hidrica cu plumb ocupă locul al doilea după cea cu nitraţi. into1icaţia cu mercur şi into1icaţia cu cadmiu. fapt remarcat ca unic simptom în into1icaţia cu mercur de la 8inamata .etilendiaminotetraacetat.sau probe caracteristice cum am vă!ut la igiena aerului : pre!enţa în s'nge a protoporfirinelor eritrocitare. 8ercurul poate trece însă placenta şi produce malformaţii congenitale. a!otemie. b. agitaţie. Aceste into1icaţii cronice se manifestă prin tulburări necaracteristice into1icaţiei clasice cu plumb .: o reducere a poluării apei cu nitraţi ca atare şi mai ales cu fertili!anţi folosiţi în e1ces în agricultură şi bine înţeles a calităţii naturale a apei din !onele cunoscute ca a fi bogate în a!ot în sol. Into.Laponia-.A. plumburia. 2ratamentul clasic este repre!entat de administrarea de A.fiind caracteri!ată prin gust metalic în gură. anore1ie. dureri musculare.şi hepatice. . b.poliurie. dar mai ales săruri organice şi anorganice din care cele mai periculoase sunt etil şi metil mercurul. +eşi.surse industriale sau agricole. a hematiilor cu granulaţii ba!ofile şi0sau corpusculi Ieint!. dureri articulare. sau în urină a coproporfinelor urinare şi a acidului delta amino levulinic.sau în fine cu un conţinut natural de mercur în apă.care îndepărtea!ă plumbul acumulat şi bolnavul dacă nu mai vine în contact cu plumbul poate fi considerat ca şi vindecat. poliHiurie. 6lumbul din apă se găseşte în general în concentraţii foarte mici şi nu produce dec't into1icaţii cronice. plumbul poate a4unge în apa prin poluarea apei cu săruri de plumb eliminate în apele re!iduale ale unor unităţi industriale sau din conductele de plumb care sunt folosite la distribuţia apei.icaţiile hidrice cu metale grele dintre care cele mai bine cunoscute sunt into1icaţia cu plumb.plumbemia.singura descrisă în literatură fiind cea de la ?eipt!ig din /(>$-.. rar acute . 8ercurul se poate găsi în apă sub formă de mercur metalic. : Into. nervo!itate. insomnie.2. acestea sunt oficial inter!ise totuşi se mai folosesc mai ales în cadrul instalaţiilor interioare ale locuinţelor.+. scăderea libidoului mai ales la bărbaţi. : Into. dar se poate înt'lni ca urmare a poluării apei cu mercur . ./(**-. Simptomele principale sunt repre!entate de tulburări renale . Into.icaţia hidrică cu cadmiu a fost descrisă pentru prima data tot în Laponia sub denumirea de maladia "iai "tai .saturnism.

Into.ceea ce conferă acestora din urmă o remanentă mai mare în apă . Into. vomă şi diaree chiar sanghinolentă. în plus ele se biodegradea!ă în apă. salivaţie.&admiu pătrunde în apă prin poluarea industrială şi agricolă . +in acest punct de vedere şi into1icaţiile cu pesticide pot fi de doua feluri= acute şi cronice. acţiune gonadoto1ică cu tulburări ale ciclului menstrual şi avort spontan la femei şi sterilitate la bărbaţi. Into.uneori chiar de c'ţiva ani-. acţiune embrioto1ică . contracţii musculare. +eseori sunt mortale. favori!'nd producerea de fracturi spontane mai ales la femeile multipare şi aşa spoliate de calciu prin gestaţie şi alăptare.icaţiile cronice sunt date mai ales de pesticidele organoclorurate mai puţin to1ice şi constau din acţiune hepatoto1ică cu alterarea funcţiilor ficatului p'nă la insuficienţă hepatică. acţiune neuroto1ică cu modificări funcţionale ale electroencefalogramei p'nă la encefalite. Into.icaţia hidrică cu arsen este cunoscută de mult timp ca un to1ic produc'nd fenomene grave digestive ca dureri abdominale mai ales epigastrice. 6ătruns în organism se fi1ea!ă pe rinichi şi ficat şi interfera cu en!imele implicate în metabolismul glucidic şi lipidic şi are ca efecte principale creşterea eliminării de calciu şi proteine. c. culoare-.> .fungicide-. dar şi digestive .pesticidele organoclorurate. unele mai repede . Ale sunt produse de acţiunea pesticidelor organo fosforice asupra colinestera!ei cu e1ces de acetil colină şi simptomatologia adiacentă.icaţiile acute sunt date în special de pesticidele organofosforice şi se manifestă prin lăcrimare.icaţia hidrică cu pesticide este destul de rară. Absorbţia este mărită în condiţiile unei carenţe de calciu şi proteine. dureri abdominale. +ar acţiunea cea mai gravă este cea cancerigena produc'nd mai ales cancer cutanat fi1'ndu se în mare parte în piele şi unghii. transpiraţii şi greaţă.gastrice şi intestinale-.gust. se elimină prin de4ecte şi o mică parte prin urină. Unii autori îi acordă şi un rol în inducerea hipertensiunii arteriale.altele mai greu . dar se şi elimină mai rapid şi în cantitate mai mare d. pesticidele fiind greu solvabile în apă şi produc'nd puternice modificări ale caracterelor organoleptice ale apei . Se absoarbe mai mult dec't metalele grele arătate mai sus. miros. cu greaţă. Antidotul cunoscut şi care trebuie administrat rapid este atropină.pesticidele organofosforate.

e. la contactul cu apa. +esigur că mai sunt şi alte tipuri de pesticide dar ele se pot încadra în una din cele . Into. importanţa detergenţilor constă tocmai în faptul că ei au acţiune tensioactivă. &ondiţii de potabilitate au fost utili!ate de foarte mult timp. dec't cele organoclorurate mai puţin to1ice dar mai remanente şi cu efecte pe lungă perioadă de timp. au inter!is chiar folosirea pesticidelor organoclorurate. cu gust sau miros puternic nu trebuie consumată. +etergenţii sufăr şi ei în apă procese de biodegradare. între . . respectiv în apă. grupe arătate mai sus.icaţia hidrică cu detergenţi este foarte rar înt'lnită detergenţii provoc'nd modificări importante ale apei ca spumare şi sen!aţie neplăcută unsuroasă. +in acest punct de vedere se cunosc detergenţi mai moi care se degradea!ă repede şi detergenţi duri care se degradea!ă greu bine înţeles că cei moi sunt preferaţi deşi au fost autori care au arătat că din degradarea detergenţilor pot re!ulta uneori compuşi mai to1ici dec't detergentul iniţial.3 . ulterior s a încercat stabilirea unor condiţii obiective. +e aici limitarea concentraţiei lor în apă potabilă. detergenţii sunt şi puţin to1ici. Unii autori le acordă chiar o acţiune cancerigenă sau cocancerigenă. În aceste condiţii deşi mai to1ice şi mai grave ca acţiune se preferă utili!area pesticidelor organofosforice cu remanentă scurtă în mediu. Aceste efecte au fost observate mai ales la animale dar pot fi posibile şi la organismul uman. acţiune care permite o mai bună absorbţie a altor substanţe to1ice care pot fi pre!ente în apă ca hidrocarburile spre e1emplu. Sub numele de apă potabilă înţelegem apa care se consumă cu plăcere şi care odată consumată nu este nocivă consumatorilor.cu producerea de malformaţii congenitale. +ar. În apă pot fi însă multe substanţe to1ice dar ele sunt rar înt'lnite şi into1icaţiile respective sunt e1cepţii în literatura de specialitate. pentru o into1icaţie acută este nevoie de / g pe / Kg greutate sau B$ g pentru un om adult. în ultimul timp şi 5om'nia. colorată. 8ulte ţări. &hiar din antichitate se considera că apa tulbure. dar aceste condiţii se adresau în primul r'nd calităţilor organoleptice ale apei care puteau să fie determinate mai ales cu organele noastre de simţ. În plus. !ondiţiile sanitare de pota"ilitate ale apei "mportanţa deosebită a apei în producerea unui număr at't de mare de boli a condus la stabilirea unor condiţii pe care trebuie să le respecte apa pentru a fi bună de băut sau potabilă. Abia.

consider'nd că statele europene sunt mai avansate a elaborat un standard european . Aceste diferenţe sunt repre!entate de calităţile naturale ale apei din diferite locuri. &elelalte condiţii care în trecut se determinau tot cu organele noastre de simţ ca turbiditatea. dată p'nă la care condiţiile de potabilitate erau cuprinse în cadrul condiţiilor pentru băuturi. +e atunci foarte multe state şi au elaborat standarde de potabilitate. dar mai ales de posibilităţile pe care le au ţările pentru a reali!a uniform condiţiile cerute. deşi teoretic ar trebui ca= aceste condiţii să fie pentru toată lumea la fel. Condiţiile organoleptice sunt limitate astă!i la doua= gustul şi mirosul. dar nu a mai putut să şi încheie cercetările datorită revoluţiei france!e din /)B(. În mare condiţiile sanitare de potabilitate a apei se împart în * categorii şi anume= condiţii organoleptice.* .9orme europene-. &ondiţiile organoleptice au în primul r'nd calitatea de a asigura consumarea apei cu plăcere. apa fiind considerată ca o băutură.8. 5ubner în /B(3 a fost primul cercetător care a recomandat unele condiţii privind poluarea chimică a apei iar Jartner în /(// a stabilit condiţii to1icologice plec'nd de la ideea că apa nu e necesar să fie complet lipsită de substanţe to1ice. Acest fapt a făcut 7rgani!aţia 8ondială a Sănătăţii să elabore!e un standard / internaţional cu limite mai largi în care totuşi sa se poată încadra fiecare ţară. 2ot 7. în ţara noastră primul standard a fost elaborat în /(*.primii care s au ocupat cu elaborarea acestor condiţii a fost ?avoisier. culoarea şi altele astă!i cunosc posibilităţi de determinare obiectivă cu diverse aparate şi ca atare au ieşit din cadrul celor organoleptice. condiţii biologice şi condiţii bacteriologice. condiţii fi!ice.S. Un alt cercetător. în decursul timpului multe din condiţiile stabilite s au mai modificat. În acest moment în Statele Unite ale Americii s a elaborat în /(/3 un standard de potabilitate a apei care înmănunchea toate aceste condiţii. dacă ne g'ndim că şi cunoştinţele noastre medicale se schimbă. /.. dar ele . lucru perfect valabil. în plus şi posibilităţile tehnice de tratare a apei avansea!ă iar nivelul economic a tuturor ţărilor se îmbunătăţeşte. dar acestea nu trebuie să depăşească o anumită concentraţie. În plus. condiţii chimice. Standardele diverselor ţări au şi deosebiri. AiHEmen în /($3 a fost primul care a încercat şi reuşit să impună condiţii bacteriologice. Ulterior.

# . 71igenul îi asigură apei prospeţimea şi un gust plăcut. în fier im gust metalic. În general. în magne!iu un gust amărui. în plus la temperatură mai mare produce sen!aţie de greaţă şi chiar . Astfel. +ar mai ales de pătrunderea în apa a unor poluanţi ca pesticidele sau descompunerea unor substanţe mai ales organice care să elabore!e hidrogen sulfurat sau amoniac. amigdalite etc. 6entru a fi potabilă o apa nu trebuie să fie lipsită total de gust şi de miros ea poate avea un gust şi0sau un miros p'nă la . +e asemenea asupra aparatului digestiv produce o creştere a tran!itului intestinal. : 'emperatura apei are o dublă importanţa. o1igenul fiind consumat de substanţele din apă care sufăr procesul de biodegradare aerobă şi în primul r'nd substanţele organice. Aceste condiţii sau o parte a lor pot fi determinate şi cu organele noastre de simţ. o apă cu o1igen insuficient denotă şi o apă. deoarece o temperatură mai ridicată intensifică şi pot fi mai uşor determinate. Ale au ca şi cele organoleptice valoare principală în consumul apei cu plăcere dar totodată pot identifica şi poluarea apei. . Condiţiile fizice. At't gustul c't şi mirosul apei se determină at't la rece c't şi la cald. dar în mod obişnuit recunosc determinări obiective. 7 apă prea bogată în calciu are un gust sălciu. în cloruri de sodiu uşor sărat ca şi în urină dealtfel. apa cu gust neplăcut determină o scădere a secreţiilor digestive şi opreşte sen!aţia de sete at't la om c't şi la animale. poluantă. -irosul apei este produs de pre!enţa unor elemente naturale sau plante care imprimă apei un miros particular. Apa calda peste /)@& pierde o1igenul şi nu mai are gust plăcut. produc'nd faringite. şi noi înţelegem apa cu o temperatură sub *@& scade re!istenţa locală a organismului.. +ar. gustul apei este dat în primul r'nd de ga!ele di!olvate în apă şi mai ales de o1igen. iar în fecale un gust dulceag respingător. Apa fără o1igen sau cu o1igen insuficient are un gust fad şi nu asigură condiţii de saţietate. în primul r'nd temperatura apei influenţea!ă direct organismul uman. 7 apă prea rece.pot evidenţi şi unele aspecte legate de poluarea apei. În al doilea r'nd gustul apei este dat de substanţele minerale din apă. laringite. Aste suficient ca imediat sa administrăm o apă cu gust plăcut pentru ca băutul apei să continue. grade.

inclusiv cei patogeni trăiesc mai mult adsorbiţi pe suspensii dec't liberi în masa apei.eMuereli pe litru iar emiţătorii de radiaţii beta să nu depăşească / . +ar. temperatura apei poate fi un indice de poluare. : Culoarea apei este data de substanţele di!olvate în apă. +atorită faptului că diferitele tipuri de radionucli!i au nocivitate diferită în ca!ul c'nd se depăşesc limitele arătate în ca!ul emiţătorilor de radiaţii alfa se determină uraniu şi dacă acesta nu depăşeşte $.din sol. Amiţătorii de radiaţii alfa nu trebuie să depăşească $. : 'urbiditaiea apei este dată de substanţele insolubile în apă. atunci se poate deduce că e1istă o soluţie de continuitate cu e1teriorul şi ca atare apa subterană se poate polua./ . 6entru a fi potabilă apa nu trebuie să aibă o turbiditate mai mare de *@ p'nă la ma1im /$@.) . Aceste substanţe pot fi minerale sau organice şi pot proveni din sol sau din poluarea apei cu suspensii. <i culoarea poate fi dată de substanţe naturale . &uloarea are o importanţă to1icologică în sensul că multe substanţe poluante pătrunse în apă pot fi to1ice şi în acelaşi timp să modifice culoarea apei.eMuereli pe litru apa poate fi consumată. Astfel. 6entru a fi potabilă apa nu trebuie să aibă o culoare mai mare de /*@ p'nă la ma1imum >$@.vomă. determin'ndu se radionucli!ii emiţători de radiaţii alfa şi beta care sunt cei mai nocivi şi pot pătrunde în organism odată cu apa. 2urbiditatea are o importanţă epidemiologică datorită faptului că germenii din apă. în timp ce apele subterane îşi menţin temperatura constanta. Acelaşi lucru şi pentru emiţătorii de radiaţii beta c'nd se determină stronţiu şi dacă acesta nu depăşeşte / ./ . dar poate oric'nd să fie poluată cu substanţe radioactive . . : . se ştie că apele de suprafaţă îşi schimbă temperatura după cea a aerului.radionucli!i-.eMuerel la litru apa poate fi consumată.adioactivitatea apei poate fi naturală. dar cel mai adesea prin poluări. +eterminarea culorii apei nu se face dec't după filtrarea apei pentru a înlătura suspensiile şi pentru determinare se foloseşte o soluţie de platino cobalt. din plante. +e aceea se considera că temperatura apei trebuie să fie cuprinsă între ) şi /*@&. "nteresea!ă însă poluarea globală.eMuerel pe litru. +eterminarea turbidităţii se face comparativ cu apa distilată în care s a introdus o suspensie de bio1id de siliciu. +acă se observă că apa subterană îşi modifică temperatura după cea a aerului.

produc o sen!aţie de greaţă şi chiar vomă iar în concentraţii foarte mari pot produce chiar tulburări digestive . "n acest ca! intră calciul şi magne!iul care dau duritatea apei.diaree. cresc punctul de fierbere al apei şi nu fierb bine legumele. +e asemenea fierul şi manganul care modifică gustul şi culoarea apei se depun pe conducte sau pe rufe păt'ndu le. a acidităţii şi puterii peptice a acesteia iar clorurile modifică echilibrul hidromineral şi suprasolicită funcţie de filtrare a rinichiului . +e aici s a simţit necesitatea de a se face o clasificare a lor. Substanţele indezirabile sunt acele substanţe care nu sunt to1ice dar modifică calităţile apei făc'nd o greu sau deloc folosibila. la început se folosesc un număr mare de specii din care se aleg speciile cele mai sensibile. atunci apa devine nepotabilă.şi greutatea medie a unui om adult . b. 7.8. care modifică gustul apei.sau cu alte cuvinte )$= > N apro1imativ . &uprul şi !incul care de asemenea modifică gustul şi turbiditatea apei. se pot depune pe vase şi0sau conducte favori!'nd e1plo!iile.B . acestea se stabilesc de organele sanitare locale în funcţie do calitatea naturală a apei şi numai dacă această limită tocala este depăşită. dureri abdominale-. Substanţe nocive de cele mai multe ori substanţe poluante to1ice. Se ia do!a imediat nenocivă care se înmulţeşte cu .tabel nr. en!imologice. consumă o mare cantitate de săpun la spălarea rufelor.*.* şi se a4unge la con centraţia acceptată. produc un gust sărat amărui. Acestea recunosc o singură limită peste care pot produce into1icaţii. şi se a4unge la do!a to1ică pe unitatea de greutate corporală a animalelor. permit de!voltarea unor bacterii feruginoase sau manganoase care pot obstrua conductele etc. &lorurile şi sulfaţii considerate multa vreme ca indicatori de poluare.)$ Kg. etc. biochimice. +e altfel produc modificări ale secreţiei gastrice. . B-. cresc sen!aţia de sete.> litri. 6entru a se trece la concentraţia acceptată în apă potabilă se ia în considerare cantitatea de apă pe care o bea un om pe !i .S face următoarea clasificare= a. 6entru a se a4unge la stabilirea normei se fac cercetări pe animale de e1perienţă. se continuă e1perienţele pe aceste specii cărora li se administrea!ă cantităţi diferite de substanţe to1ice efectu'ndu se o serie de determinări ca= hematologice. Aceste substanţe sunt cel mai adesea substanţe naturale.6entru emiţătorii de radiaţii gama nu s au stabilit norme. > Condiţiile chimice se adresea!ă unui număr foarte mare de substanţe chimice naturale şi poluante. anatomo patologice etc.

calitatea naturală a apei. în primul r'nd nu avem metode pentru toţi germenii.şi una e1cepţională peste care nu mai pot fi utili!ate nici pentru băut dar nici în alte scopuri . periculoasă. în al doilea r'nd e nevoie să determinăm un număr mare de germeni.şi veche şi recentă-. agricole. #. !ondiţiile "acteriologice 6rincipala condiţie bacteriologică este repre!entată de lipsa din apă a germenilor patogeni. în funcţie de condiţiile locale .2oate aceste substanţe au .cele naturale-. : amoniacul care provine din degradarea substanţelor organice care conţin a!ot în molecula lor. +ar. într un timp de la c'teva ore la c'teva !ile din momentul pătrunderii în apă. în aceste condiţii ca şi în ca!ul aerului. 6re!enţa lor sau creşterea concentraţiei lor faţă de limitele cunoscute în mod natural arată însă că apa a suferit poluări mai ales bacteriologice şi ca atare este periculoasă organismului uman. : nitriţii care provin din o1idarea amoniacului în timp de /a c'teva !ile la c'teva săptăm'ni de la pătrunderea în apă sau o poluare mai veche.-. ci limita se stabileşte de organele sanitare locale. cercetătorii s au . Amoniacul indică o poluare recentă. aşa cum am vă!ut.( . dar care poate fi depăşită fără pericol .nefiind to1ice. mai puţin periculoasă.şi nici nu modifica calităţile apei sau cu alte cuvinte apa poate fi consumată cu plăcere şi nu este nocivă. c'nd au o concentraţie fi1ă sau pot a4unge prin poluare c'nd cresc limitele acceptate anterior . ?a noi în ţară.în ca! de depăşire a acestor limite apa devine nepotabilă. +acă apa conţine în acelaşi timp si amoniac şi nitriţi avem de a face cu o poluare permanentă . limite una de admisibilitate p'nă la care nu produc nici o modificare organoleptică. etc. Aceste substanţe sunt= : substanţele organice care pot pătrunde în apă odată cu germenii ai căror suport de hrană pot fi şi care sunt considerate ca un indicator global.gospodăreşti. totuşi s au stabilit limite şi pentru aceste substanţe datorită faptului că organele sanitare locale nu şi au stabilit nici o limită. căci numărul bolilor transmise prin apă. este numeros. industriale. Ale pot fi naturale. Substanţele indicatoare nu sunt nici nocive . >. determinarea germenilor patogeni este e1trem de dificilă. 6entru aceste substanţe 7rgani!aţia 8ondială a Sănătăţii nu stabileşte nici o limită.to1ice.

S a constatat însă că şi în condiţii în care apa îndeplinea cerinţele arătate mai sus totuşi au apărut epidemii ceea ce a condus către găsirea unor indicatori mai buni.de obicei mari colectivităţi. plante. pe c'nd in al doilea ca! numărul ar fi mult mai mic. Ulterior s a adăugat că această limită trebuie să ţină seama şi de tipul de instalaţie cu apă.se acceptă limita de >$$ germeni me!ofili la ml de apă.a treia parte din /$$$-.sol.g'ndit şi în ca!ul apei să utili!e!e germeni indicatori şi bine înţeles s au adresat numărului total de germeni din apă. "n aceste condiţii s a a4uns la stabilirea valorii de >$$ germeni me!ofili de ml de apă . : să re!iste în apă un timp asemănător cu cel al germenilor patogeni a căror pre!enţă o indică.$@& a fost stabilit de cercetătorul france! IauduroE că nu trebuie să depăşească /$$$0ml de apă. peste care pot. : să fie c't mai uşor de determinat. +eterminarea numărului total nu este posibilă căci diferiţi germeni au temperaturi de de!voltare diferite. 6entru acest scop s au elaborat nişte criterii pe care trebuie să le îndeplinească germenii indicatori şi anume= : să fie pre!enţi în mod constant în intestinul omului sau animalelor cu s'nge cald.f'nt'ni. i!voare. : să nu fie pre!enţi în mediul încon4urător . care se de!voltă la >)o&. medii de cultură diferite şi perioada de incubaţie diferită. deşi saprofiţi. &a atare s a redus numărul germenilor indicatori doar la germenii me!ofili. Aceştia se găsesc permanent în >$ . : să nu sufere fenomenul de variabilitate microbiană schimb'ndu şi caracterele de cultură ceea ce ar duce la imposibilitatea punerii sale în evidenţă . să producă tulburări digestive pe de o parte iar pe de alta cercetătorul rus 2ete! a arătat că apa este poluată dacă raportul între germenii proprii apei şi cei supraadăugaţi este mai mic de > = /. aer-. Astfel pentru instalaţii centrale la care distribuţia apei se face prin conducte . temperatura organismului uman. Aplic'nd aceste criterii cei mai mulţi cercetători au înclinat către recomandarea germenilor coliformi. Jermenii proprii apei. <i aceasta pentru că daca totuşi ar i!bucni o epidemie în primul ca! ar cuprinde un număr mare de persoane care consumă aceiaşi apă. 6entru a se stabili care este numărul acestor germeni care indică poluarea apei s a pornit de la date cunoscută şi anume. saprofiţi care se de!voltă la .se coboară limita la /$$ germeni me!ofili la ml de apă iar pentru instalaţii locale .

2otuşi. de unde le vine şi numele . el suferă fenomenul de variabilitate şi se transformă în cel aerogen susţin'ndu şi această teorie pe forme intermediare care fac trecerea de la unul la celălalt. Au apărut însă discordanţe în ceea ce priveşte pre!enţa lor în mediul încon4urător şi fenomenul de variabilitate. Jcrmenele este însă anaerob şi ca atare are o re!istenţă foarte mare în mediul e1terior. multă ţări l au adoptat şi 78S chiar / a recomandat ca determinare au1iliară. pe c'tă vreme pre!enţa tipului aerogen ne indică o poluare mai veche şi deci mai puţin periculoasă. cel fecal. re!istă un timp foarte apropiat de grupul germenilor tifoparatific şi sunt uşor de determinat.colon-. Se pare însă că numărul lor în intestin este cam de /$ ori mai redus dec't al coliformilor ceea ce duce implicit la reducerea posibilităţii lui de a fi pus în evidenţă. Al se găseşte însă în intestin într o proporţie de /$ ori mai mica dec't enterococul . cu o viabilitate asemănătoare cu cea a coliformilor fecali şi chiar cu avanta4ul că se cunosc tipuri diferite la om şi la animale. >/ . dar că odată a4uns în mediul încon4urător. strepteocul fecal sau enterococul pre!ent de asemenea în intestin. Un alt germene care poate fi utili!at ca indicator se găseşte permanent în intestin este bacilul perfirgens. put'ndu se face diferenţierea provenienţei lui. Alţi cercetători însă consideră că nu e1istă dec't un singur tip de coliformi. +ar avanta4ul lor constă în faptul că germenele re!istă bine la de!infectant astfel înc't în ca! de epidemii în care apa a suferit un proces de de!infecţie pentru a depista eventual locul unde se produce poluarea se poate face determinarea bacilului perfringens şi apariţia lui la un moment dat pe conductă să contribuie la găsirea acestui loc si deci a posibilităţilor de reparaţie şi în treruperea poluării. Această ultimă teorie pare mai ademenitoare dacă ne g'ndim că am putea stabili si vechimea polarii. mult după ce au dispărut toţi germenii patogeni. S a propus astfel.de /$$ ori mai mică dec't coliformii-. Astfel unii cercetători afirmă că ar e1ista . tipuri de coliformi şi anume= coliformi fecali care se găsesc pre!enţi în intestin şi coliformi aerogeni care se găsesc în mediul încon4urător sau cu alte cuvinte ar trebui să facem diagnosticul de tip pentru a conchide că apa este contaminată cu fecale. 6re!enţa tipului fecal ne arată ca avem o poluare recentă şi deci periculoasa.tubul digestiv. În aceste condiţii a apărut necesitatea găsirii şi altor indicatori.

Aceasta se datoreşte faptului că e1amenul microbiologic are valoarea momentului în care s a făcut determinarea. 7rgani!aţia 8ondială a Sănătăţii revine astă!i asupra lor. au că!ut în desuetudine. cu puţin o1igen. dar odată cu descoperirea germenilor mai ales a celor patogeni. Condiţiile biologice au fost cunoscute cu mult înainte de cele bacteriologice. alte organisme dec't germenii. Astfel. pe c'tă vreme indicatorii biologici.$ organisme microscopice >. pe picioarele podurilor şi se numesc benctonice.În fine. cu mult amoniac şi hidrogen sulfurat se de!volta o serie de organisme denumite polisa probe.de aceea s a renunţat la folosirea bacteriofagilor ca indicatori specifici ci doar ca indicatori de contaminare a apei cu germeni enterici. suspensii diverse resturi de insecte. 6e c'nd într o apă curată cu o1igen mult. să nu conţină mai mult de .. dar s a pus în schimb în evidenţă bacteriofagul antiholeric. ceea ce i a condus pe cercetătorii indieni să afirme ca aceştia ar putea servi ca un indicator specific epidemiologic. amoniac şi hidrogen sulfurat se de!voltă o serie de organisme denumite oligosaprobe. să nu conţină organisme dăunătoare sănătăţii . deoarece ele se de!voltă în funcţie de condiţiile pe care le oferă apa. . în apele murdare.larve sau ouă de para!iţi. ele formea!ă ceea ce denumim triptonul apei. >. *. fără substanţe organice. 3. +ar. În apă se găseşte şi un conţinut abiotic. 6lanctonul apei şi triptonul formea!ă sestonul apei. +ar. organisme moarte etc. "deea a pornit de la unele cercetări efectuate în "ndia unde în ca!ul unei epidemii de holeră nu a fost pus în evidenţă în apă vibrionul . 6entru a fi potabilă apa trebuie să îndeplinească următoarele condiţii biologice= /. au valoare pe timp îndelungat şi înainte şi după determinare. bacteriofagul trăind mai mult dec't germenele homolog. să nu conţină un număr mare de organisme care să modifice calităţile organoleptice ale apei. specificitate cunoscută pentru bacteriofagul antiholeric nu este la fel de dovedită şi pentru alţi germeni . *. . di!enterie. în ultimul timp s a propus şi folosirea bacteriofagilor enterici ca indicatori de poluare. să nu conţină organisme polisaprobe..tific. 7rganismele din apă pot fi libere în masa apei si se numesc planctonice sau fi1ate pe pereţii f'nt'nilor. să nu conţină organisme vi!ibile cu ochiul liber.oierie.

r'uri. ). În ca!ul apei de suprafaţă . apele subterane-. #. Aprovi!ionarea cu apă se reali!ea!ă prin . Un sistem central de alimentare cu apă se compune din 3 sectoare şi anume= sectorul captării. apa poate fi tratată şi făcută potabilă : controlul calităţii apei distribuite este mai uşor de efectuat printr un număr mai mic de determinări şi mai sigure. c't mai ales pentru c'teva consideraţii printre care cele mai importante ar fi= : se poate controla cantitatea de apă care a fost consumată : dacă la sursă apa nu îndeplineşte toate condiţiile de potabilitate. sectorul tratării.e1. în ca!ul instalaţiilor locale fiecare consumator îşi procură singur apa de care are nevoie direct de la sursă.o >> . sectorul tratării poate să lipsească dacă apa îndeplineşte condiţiile de potabilitate la sursă . /. lacuri.animale la litrul de apă. aşa !isa decadă internaţională a aprovi!ionării cu apă să facă eforturi pentru a şi generali!a instalaţii centrale de alimentare cu apă. "nstalaţiile centrale constau în distribuţia apei de la sursă la consumator printr o reţea de conducte.$$$. Aceasta se reali!ea!ă diferit după cum avem de a face cu apă de suprafaţă sau apa subterană. În ţara noastră s a preconi!at generali!area sistemului central de alimentare cu apă p'nă în anul .G Sectorul captării repre!intă sectorul de unde se ia apa. tipuri de instalaţii= centrale şi locale. !ondiţiile sanitare ale aprovi%ionară cu apă Aşa cum s a vă!ut omul se poate aprovi!iona cu apă din toate formele sub care se găseşte apa în natură. 2rebuie însă specificat că acest de!iderat este de4a reali!at într un număr de ţări ca Alveţia spre e1emplu şi altele. toată lumea este de acord prin a accepta că instalaţiile centrale sunt superioare celor locale şi aceasta nu at't pentru comoditatea ca apa să vină singură la consumator. înmaga!inarea şi distribuţia. sectorul înmaga!inării şi sectorul distribuţie. dar în mod deosebit din apa subterană sau de suprafaţă. să nu conţină tripton industrial sau fecaloid. +in aceste 3 sectoare > sunt absolut indispensabile şi anume= captarea. . $. 7rgani!aţia 8ondială a Sănătăţii a cerut tuturor ţărilor ca într o perioadă de /$ ani. Astă!i. sa nu conţină un seston mai mare de / ml la m > de apă pentru instalaţiile centrale şi mai mult de / ml la /$$ litri de apa pentru instalaţiile locale.

&el mai uşor ea se reali!ea!ă prin trecerea apei prin ba!ine în care curge cu o vite!ă foarte mică. <i aici. În ca!ul apelor subterane captarea se poate reali!a prin introducerea în p'n!ă acviferă . astă!i pot conţine şi instalaţii de introducere în apă care se tratea!ă cu substanţe necesare pentru a deveni potabilă. de cele mai multe ori prin curgere liberă. 8ulte din aceste u!ine funcţionea!ă automat.partea cursului apei este deviată printr un canal. diversele instalaţii oprindu se automat in ca!ul c'nd apa tratată prin instalaţia respectivă nu îndeplineşte condiţia cerută. loc denumit sorb. către staţia= de tratare. Acesta trebuie să fie c't mai aproape de mi4locul apei sau nu prea aproape de mal pentru a nu se absorbi m'l. mai ales cele mari şi grele.a unor drenuri sau conducte perforate prin care se aspiră apa. +e asemenea este posibil ca cu a4utorul unor pompe să se aspire apa din r'ul sau lacul respectiv.stratul purtător de apă. la o ad'ncime medie sau nu prea la suprafaţă pentru a nu ieşi din apă în ca!ul c'nd scade nivelul apei dar nici prea aproape de fundul apei de asemenea pentru a nu aspira m'l. forţa de antrenare a suspensiilor prin curgerea apei trebuie să fie mai mică dec't forţa gravităţii pentru ca suspensiile să se depună&& ceea ce e mai greu de reali!at.. de aceea eficienţa acestor decantoare e mai redusa dec't acelor ori!ontale. Aa se reali!ea!ă prin instalaţii de sedimentare sau decantare a acestor suspensii. În acest ca! suspensiile. c'ţiva mm0secundă. inclusiv a germenilor care sunt în realitate tot nişte >3 . . în general reducerea suspensiilor. Al trebuie să fie notat printr o geamandură sau alt indicator mai ales în ca!ul r'urilor sau lacurilor navigabile pentru a nu fi lovit şi deteriorat. 6rima operaţie la care este supusă apa este aceea de îndepărtare a suspensiilor şi limpe!irea apei. altfel ar fi antrenat de curgerea apei. Aceasta în ca!ul aşa !iselor p'n!e freatice nu prea ad'nci iar în ca!ul celor foarte ad'nci prin fora4e asemănătoare cu cele utili!ate la e1tragerea petrolului şi aspirararea apei prin pompe aspiratoare. se depun şi formea!ă un sediment care trebuie îndepărtat periodic. "n afara acestor decantoare denumite şi ori!ontale pot fi folosite din decantoare verticale în care apa circula de 4os în sus. iar. astfel înc't forţa gravităţii să fie mai mare dec't forţa de antrenare a suspensiilor prin curgerea apei. Ale au fost introduse în timp. Sectorul tratării obligator în ca!ul apelor de suprafaţă constă dintr un număr de instalaţii prin care apa este trecută succesiv şi se debarasea!ă de diferitele impurităţi pe care le ar conţine.

: >* . Se cunosc în mare . feluri de filtre= filtre lente sau biologice şi filtre rapide sau mecanice. germeni denumită şi membrană biologică şi de aici filtru biologic. ele se găsesc sub formă de flocoane care înglobea!ă suspensiile din apă. p'nă la #$ : B$%. cresc'nd eficienţa sedimentării. dar în interiorul membranei au loc şi procese biologice de o1idare a substanţelor organice reţinute şi ca atare de reducerea concentraţiei acestora din apă filtrată. Diltrul este format dintr un strat de 4os în sus de pietriş mare. Apa se filtrea!ă de sus în 4os. este in 4ur de 3$:#$% sau o bună parte nu pot fi îndepărtate. la ?ondra la sf'rşitul secolului al OlO lea şi constau din nisip prin care se filtrea!ă apa. astfel înc't filtrarea se reali!ea!ă numai prin nisipul fin. 6rin trecerea apei după c'teva !ile se formea!ă la suprafaţa filtrului o membrană formată din organisme acvatice. &'nd grosimea stratului filtrant se reduce mult se reface prin înlocuirea cu un nou strat de nisip fin. membrana se îmb'cseşte. celelalte straturi nu au dec't un rol de a susţine nisipul fin pentru a nu fi antrenat de apa care se filtrea!ă. suspensii. 7 a doua posibilitate de tratare a apei pentru reducerea suspensiilor din apă aplicată mai ales în ca!ul c'nd avem de a face cu suspensii coloidale care se deplin într un timp lung şi ar necesita ba!ine cu mari suprafeţe si cu eficienţă mai mică este repre!entat de coagulare. : 7peraţia imediat următoare este filtrarea apei bineînţeles că filtrarea apei se reali!ea!ă prin filtre. inclusiv pe cele coloidale.suspensii. $iltrele lente au fost introduse pentru prima dată în Anglia. urmat de pietriş fin. apoi nisip mare şi în fine nisip fin care formea!ă cea mai mare parte a filtrului. dau naştere hidro1idului de aluminiu sau de fier cu moleculă mare. +ar tot mai răm'n o parte din suspensii. şi se depun odată cu acestea. +upă un timp de funcţionare. 8oment în care membrana se îndepărtea!ă mecanic iar filtrarea se reia de la început. În mod obişnuit printr un asemenea filtru se filtrea!ă cam . Aceasta şi pentru faptul că se petrec nu numai procese de reţinere mecanică a impurităţilor pe membrană. Coagularea este operaţia prin care se introduce în apă anumite substanţe care a4ută sedimentarea. Acestea pot fi sulfatul de aluminiu. de fapt cu sărurile alcaline feroase din apă. clorura de fier şi altele care în contact cu apa. se îngroaşă şi filtrarea se reali!ea!ă din ce în ce mai greu.

următoarele condiţii= : sa nu lase urme care să fie periculoase pentru consumator. 6entru a mări randamentul filtrării se poate reali!a aceasta sub presiune de . Aceasta deoarece în filtrul rapid se introduce apa coagulată anterior aşa cum am vă!ut. Diltrul rapid este format tot din nisip. 'e%infecţia apei 7 a treia etapă a tratării apei o formea!ă de!infecţia acesteia.3 de ore. colectivităţi. necesar mai ales pentru marile. +at fiind însă randamentul redus de filtrare al acestui filtru s a recurs la cel de al doilea tip de filtru. doar în c'teva !ile şi de asemenea trebuie îndepărtată prin filtrare inversă.3 de ore p'nă la /.3 de ore pe m> de nisip.$ : /3$ m> de apă. iar filtrarea nu mai este biologică ci mecanică sau chimică. +e!infecţia apei recunoaşte at't metode fi!ice c't şi metode chimice.($ p'nă la ((. dar ca se reface rapid şi filtrul poate continua. c'nd trec mulţi germeni. în .:> atmosfere c'nd se a4unge chiar la o cantitate de >$$ : 3$$ m> apă filtrată pe m. filtr'ndu se pe m. el reţine de la ((. chiar foarte repede în c'teva ore. absolut necesara în ca!ul filtrării rapide. 6rin de!infecţia apei înţelegem operaţia prin care distrugem germenii patogeni din apă şi reducem pe cei saprofiţi la condiţiile de potabilitate. "ndiferent însă de metoda utili!ata de!infecţia apei trebuie să îndeplinească. <i aici se formea!ă o membrană. dar chiar şi în ca!ul filtrării lente. de aceea el se foloseşte mai ales pentru colectivităţile mici care nu au nevoie de cantităţi mari de apă. dar este o membrană chimică. formată din flocoanele de hidro1id de aluminiu sau de fier iar filtrarea nu mai este biologică ci mecanică.>m> de apă în . dar nisip uniform . 8embrana filtrului se îmb'cseşte repede. +esigur că în acest ca! filtrarea este mult mai rapidă.((% din suspensiile şi germenii care se găsesc în apă după decantare. în . În schimb eficienţa acestui filtru este foarte mare. : să nu modifice caracterele organoleptice ale apei. cel rapid.nisip mare. dar la o eficienţă mult mai mică de numai ($:(*%.de sus p'nă 4os. $iltrul rapid a fost introdus în Statele Unite ale Americii la începutul acestui secol şi utili!at la început numai pentru apă industrială iar ulterior şi pentru apa potabilă. fapt care a atras şi denumirea de filtru lent. : să nu fie periculoasă pentru cei însărcinaţi cu tratarea apei ># .

respectiv o1igenului. ani. Astfel virusurile sunt mai re!istente dec't bacteriile.I7&l.. &ele mai folosite sunt cele chimice iar din acestea. Jermenii gram negativi sunt mai re!istenţi dec't cei gram po!itivi. e1plo!ii. : sa fie c't mai ieftin posibil.de la clorin N clor pe engle!eşte-. cu c'ţiva ani în urma . de fapt clorul lichid menţinut în butelii la presiune crescută. este de to1ic protoplasmatic şi aceasta datorită faptului că efectul de!infectant este proporţional cu cantitatea de clor fi1ată în protoplasma.-. +ar. +ar. Aste forma cea mai slabă a de!infecţiei.a adus o altă teorie şi anume că acţiunea clorului respectiv a o1igenului este de to1ic en!imatic. +in acest punct de vedere se ştie de foarte mult timp că clorul este un bactericid. S a susţinut şi încă nu toţi cercetătorii au renunţat la ipote!a că mecanismul de acţiune al clorului. Aceste substanţe în contact cu apa eliberea!ă clor şi astfel se produce acţiunea de!infectantă. respectiv de forma sub care se găseşte el. 7 a doua formă este clorul ga!os. de!infecţia prin clor. că clorul odată pătruns în apă se combina cu apa şi dă acidul hipocloros . o mare importanţă o are şi calitatea germenilor.cloramine. etc/0 : să fie eficientă. cu c't numărul germenilor din apă este mai mare cu at't eficienţa de!infecţiei e mai mică.un cercetător france! ./$:/. "ndiferent însă de mecanismul intim al acţiunii clorului. Se ştie astfel.into1icaţii. mai ales cele anga4ate în procesul respiraţiei şi după cum vom vedea se pare că are dreptate. Al inactiv'nd anumite en!ime bacteriene.Jomella. adică să reali!e!e condiţiile de potabilitate ale apei. dar asupra mecanismului au fost însă discuţii. hipolcoritul de sodiu sau de calciu. denumită şi clorare sau clorinare . Un al doilea grup de factori este repre!entat chiar de clor. Una din aceste forme este cea de substanţă clorigenă .un acid instabil care se descompune rapid pun'nd în libertate o1igen atomic sau cu alte cuvinte mecanismul de!infecţiei este un mecanism o1idant. 7dată cu scăderea presiunii clorul lichid trece în clor ga!os care se introduce în apa care urmea!ă a fi >) . o1iclorura de calciu ect. eficienţa de!infecţiei depinde de o serie de factori şi anume= Un prim grup de factori este repre!entat de germeni. de asemenea şi para!iţii.

<i în fine. denumit clor re!idual . &u c't această putere e mai marc cu at't eficienţa de!infecţiei este mai mică. 2oată lumea a rămas mulţumită. fapt pentru care numai în anumite ţari e folosit mai mult . dar şi anorganice ca fierul şi manganul care fi1ea!ă clor. Pis şi făcut. uneori chiar în cursul aceleiaşi !ile.do!a. dar dacă do!a iniţială ar fi mai mare după >$ minute de contact între clor şi apa va răm'ne un rest de clor neconsumat pentru distrugerea germenilor. &el de al treilea grup de factori de care depinde eficienţa de!infecţiei este repre!entat de apă sau locul de înt'lnire între clor şi germeni. ?a noi nu se foloseşte. +esigur că metoda cea mai sigură ar fi anali!a bacteriologică a apei supusă de!infecţiei. dar cum anali!a bacteriologică durea!ă p'nă la > !ile iar noi nu putem reţine apa în re!ervor p'nă să avem re!ultatele şi nici nu o putem distribui deoarece am putea constata că apa băută de populaţie în acest timp nu a fost de!infectată.care av'nd de la început o1igen este şi cea mai eficientă. dar bio1idul de clor trebuie preparat e1temporaneu . Aste metoda cea mai folosită.care răm'ne-.sau se introduce la început într o cantitate mai mica de apă d'nd naştere unei soluţii de clor care se introduce în apa care urmea!ă a fi de!infectată . Dranţa-. fapt cunoscut sub denumirea de putere absorbantă a apei.timp necesar de acţiune a clorului. +e aceea se consideră că aceasta . În această situaţie.e1. dar odată stabilită în laborator. chimiştii au descoperit o metodă rapidă pornind de la următorul raţionament= dacă do!a introdusă e prea mică într un timp de apro1imativ >$ de minute . o a treia formă este pero1idul de clor sau bio1idul de clor . mai intervine şi temperatura apei : cu c't aceasta e mai mare cu at't de!infecţia este mai bună : ca şi pI ul apei : cu c't acesta e mai mic cu at't puterea de!infectantă a clorului este mai mare. Apa poate conţine o serie de substanţe mai ales organice.metoda uscată.. sustrăg'ndu / acţiunii sale asupra germenilor. În situaţia c'nd sunt aşa de mulţi factori şi care pot pre!enta variaţii foarte frecvente.în momentul folosirii.utterfield a avut curio!itatea de a determina clorul >B .metoda umeda-. în plus.de!infectată .nu va răm'ne clor în apa de!infectată.&l7.şi poate da e1plo!ii. calităţile apei se pot modifica şi re!ultatul obţinut să nu fie cel aşteptat. 6'nă c'nd un cercetător engle! .trebuie tatonată. devine greu de stabilit do!a de clor uneori pentru o bună de!infecţie.

Acest moment de creştere a curbei a fost denumit de .utterfield punct de rupere sau de infle1iune. curba a început să crească că în e1perienţa nr. căci o parte a clorului introdus era fi1ata .* mg0dm >.apă distilata sterilă. este un indicator de eficienţă a de!infecţiei apei. părţi ale curbei clorul re!idual se pre!enta sub formă de clor legat .a mai mult. pentru a fi siguri că de!infecţia s a produs cel puţin B$% din clorul re!idual rămas în apă trebuie să fie clor liber.$* şi $. ultima oară a luat o apă naturală cu putere absorbantă dar şi cu germeni şi a introdus clor şi a obţinut o curbă . În al doilea r'nd a luat apa naturală cu o putere absorbantă oarecare dar sterilă şi a introdus clor. el se găseşte în apa de!infectată pe parcursul ei prin conducte spre consumator. +eşi va trebui adăugat clor în apa care urmea!ă a fi de!infectată p'nă se a4unge la clor re!idual liber..$*0dm> nu suntem siguri că s a produs de!infecţia iar peste $.*mg0dm> apa are gust de clor.deoarece nu se mai consuma clor.curba clorului re!idual se suprapune cu curba din e1perienţa nr.căci o parte a clorului forma cu substanţele absorbante din apa compuşi cloraţi.consumată. . +ar.clorul."". Adăug'nd clor în plus în loc să crească curba a scă!ut . . 6'nă aici în primele .deoarece în această perioadă clorul adăugat a fost consumat pentru o1idarea compuşilor cloraţi.". Al a luat apă distilată şi sterilă în care a introdus clor şi a observat ca pe măsură ce creştea cantitatea de clor adăugată creştea şi cantitatea de clor re!idual căci acesta .de puterea absorbantă a apei. În prima parte . după ce aceşti compuşi cloraţi au fost o1idaţi în întregime. abia după atingerea punctului de infle1iune apare clorul re!idual liber. Abia.compuşi cloraţi. +eci clorul re!idual şi în primul r'nd cel liber.av'nd o putere de!infectantă dar slabă.nu era consumat de nimeni. Următoarele e1perienţe ale lui . / . În fine. a observat că pe măsură ce creştea cantitatea de clor adăugată creştea şi cantitatea de clor re!idual dar la un nivel inferior celui adăugat.re!idual făc'nd şi o anali!ă bacteriologică a apei şi a avut surpri!a că deşi clorul re!idual era pre!ent.apa naturală sterilă.denumită de el .de un fel deosebitG Se poate vedea în aceasta curba cel puţin > părţi diferite. Abia de aici putem considera că de!infecţia s a produs. +ar. Sub $. &u aceste preci!ări s a a4uns la o metodă acceptata care ne arată eficienţa de!infecţiei. clorul re!idual din apă pentru ca apa să fie potabilă trebuie să fie cuprins între $. .utterfield au lămurit problema. Aici clorul re!idual are >( . apa nu era de!infectată.

Se trece aer purificat prin . Acesta se introduce în apa de de!infectant în care se barbotea!ă iar o1igenul eliberat are efect de!infectant. Al se poate folosi cu mult succes şi în distrugerea algelor care se de!voltă. Această presupunere nu s a adeverit datorită cantităţii mici de clor re!idual. Acesta.şi o alta valoare şi anume dacă apa pe conductă datorită diverselor motive se poluea!ă. dar mai mult dec't celelalte are o putere de!infectantă denumită puterea oligodinamică fiindcă se produce la concentraţii foarte mici. Se foloseşte fie sub formă de soluţie de argint introdus în apă 3$ . să fie pre!ent pe conducta p'nă la capătul acesteia pentru a servi ca indicator al calităţii apei distribuite. atunci clorul re!idual şi în primul r'nd cel liber. de!iderate de mai sus. clorul este recunoscut ca un foarte bun de!infectant şi ca urmare a introducerii sale numărul afecţiunilor microbiene s a redus foarte mult ca şi al epidemiilor hidrice. +eşi. electro!i iar o1igenul se transformă uşor în o!on. Un alt de!infectant chimic folosit de4a este argintul. mai ales în lacurile de acumulare sau este un bun algicid. acesta poate acoperi cele . Un efect chiar mai puternic dec't clorul. o1idea!ă complect substanţele care ar putea da compuşi cloraţi şi înlătură gustul şi mirosul apei. modificarea unor calităţi organoleptice : gust. clorcre!olii c'nd aceştia sunt pre!enţi în apă ca şi formarea unor compuşi cancerigeni ca trihalometanii în pre!enţa cloroformului şi derivaţilor săi. poate acţiona ca de!infectant. +acă însă după distribuţia apei cu o!on se adaugă şi puţin clor. <i unul dintre aceştia este ozonul. ca şi alte metale. Aceasta deoarece o!onul nu lasă o!on re!idual m apă şi ca atare nu avem un indicator de eficienţă a de!infecţiei pe de o parte şi nu avem siguranţa calităţii apei distribuite populaţiei p'nă la capetele conductei. +e aceea s a cerut şi s a acceptat astă!i în mod unanim că clorul re!idual. <i totuşi utili!area o!onului nu s a generali!at. că o!onul prin eliberarea o1igenului în apă are tot efect o1idant iar procurarea lui este relativ uşoară. dar dacă se produce o poluare atunci clorul re!idual şi în primul r'nd cel liber dispare din apă sau cu alte cuvinte este consumat. într un timp de numai * minute reali!ea!ă ceea ce clorul făcuse în >$ de minute de contact cu apa. 7!onul distruge şi ma4oritatea virusurilor. +esigur. mai ales cel liber. a condus pe unii cercetători să încerce să găsească de!infectanţi mai buni. totuşi pre!intă c'teva nea4unsuri ca re!istenţa unor virusuri şi para!iţi. miros : dată de unii compuşi cloraţi ca clorfenolii.

Utili!area radiaţiilor ionizante poate fi o altă metodă fi!ică. prin eliberarea în contact cu apa a unor radicali o1idanţi sau altfel spus tot un mecanism o1idant. formea!ă metoda chimică de de!infecţie avem aşa cum am mai arătat si metode fi!ice. Sunt folosite în pre!ent pentru de!infecţia unor medicamente. Acestea sunt= Utili!area radiaţiilor ultraviolete pe care le am folosit şi pentru de!infecţia aerului datorită acţiunii lor antibacteriene. a unor alimente şi chiar a unor ape re!iduale foarte poluate cu efecte mulţumitoare. Dierberea repre!intă încăl!irea apei la /$$@& c'nd începe clocotirea şi 3/ . +ar folosirea lor necesită măsuri speciale de protecţie pentru personalul însărcinat cu de!infecţia şi sunt însă cel puţin mai scumpe dec't alte metode folosite în pre!ent.care au o bună putere de pătrundere şi o acţiune ioni!antă redusă sau mai puţin periculoasă. Ale sunt de!infectante aşa cum vom vedea. +ar.E. Dolosirea radiaţiilor ultraviolete se poate face cu bune re!ultate dacă apa supusă de!infecţiei este foarte limpede şi dacă stratul de apă care trece prin faţa generatorului de radiaţii este foarte subţire. În plus. În afara acestor substanţe care alături de clor. Aceste ultime filtre sunt cunoscute sub denumirea de filtre Katadin şi se pot folosi cu mult succes dar la cantităţi nu prea mari de apă. Aceasta datorită faptului că puterea de pătrundere a acestor radiaţii este foarte mică şi ca atare trebuie să străbată toată masa apei pentru a şi e1ercita efectul de!infectant. ea nu se poate folosi dec't pentru cantităţi mici de apă.de de!infectant. fie sub forma unui strat foarte fin la suprafaţa filtrelor. sunt şi mai scumpe dec't metodele chimice. repre!ent'nd o metoda individuală. +e aceea ele se combină cu succes cu ultraviolete sau alte metode chimice cu efecte foarte bune. <i pot fi folosite şi pentru apa potabilă. Aceasta însă le ridică mult preţul de utili!are şi de aceea nu prea se mai folosesc.ine înţeles că una din metodele fi!ice cele mai bune este fierberea apei. . &ele mai utili!ate sunt radiaţiile gama . în acelaşi timp produc'ndu se şi o filtrare şi o de!infecţie. aplicabilă şi în ca!ul instalaţilor centrale la domiciliul populaţiei în ca! de epidemii. dar s a constatat că de fapt ultrasunetele au mai ales o acţiune de sensibili!are a germenilor faţă de acţiunea altor substanţe de!infectante prin acţiunea lor asupra membranei bacteriene. Utili!area ultrasunetelor a fost de asemenea aplicata şi pentru de!infecţia apei potabile.

ci din contra. desalini!are etc. %emineralizarea este metoda care se aplică mai ales apelor subterane uneori puternic minerali!ate. dar nici una nu a putut fi considerată ca eficientă. . se îndepărtea!ă prin sedimentare şi filtrare. &oagularea poate îndepărta o mare parte din substanţele radioactive mai ales dacă alături de coagulantul obişnuit se adaugă si p oarecare cantitate de fosfaţi. reţin anumiţi ioni. tratarea cu substanţe chimice care dau combinaţii insolubile cu mineralele din apă şi se îndepărtea!ă prin filtrare etc. mai ales în suspensie. apa trebuie să păstre!e oarecare grad de minerali!are pentru a avea un gust plăcut. demangani!are. ca cei radioactivi şi eliberea!ă alţii neradioactivi scă!'nd nivelul de radioactivitate al apei. +ar. Se cunosc cel puţin . substanţele radioactive au calitatea de a suferi fenomenul de desorbţie. b. Singura metodă de de!activare este folosirea schimbătorilor de ioni. Aceştia. deduri!are.menţinută la această temperatură cel puţin >$ de minute. Ale pot fi naturale ca !eoliţii sau silicoaluminaţii de sodiu şi potasiu sau artificiale special construite în acest sens. Astfel. dar nu este nevoie de aşa ceva. +e aceea. pier!'nd toată. %ezactivarea repre!intă metoda prin care se îndepărtea!ă din apă substanţele radioactive. încărcătura iniţială de element mineral pe care îl schimbă. În ultimul timp se folosesc schimbătorii de ioni. +eminerali!area poartă de fapt denumirea mineralului care este îndepărtat= deferi!are. Ale pot aduce apă care se filtrea!ă p'nă ce obţinem o apa complet deminerali!ată ca şi cea distilată. Aceştia sunt mase filtrante încărcate cu anumite elemente minerale pe care le schimbă cu cele din apa filtrată. distilarea parţială.virusul hepatitei-. prin operaţiile anterioare de tratare a apei o parte din substanţele radioactive. Aceste mase filtrante la un moment dat se epui!ea!ă. Apa răcită se poate consuma fără pericol. S au cunoscut multe metode de deminerali!are ca încăl!irea. se reţin anumite elemente minerale din apă şi se reduce gradul de minerali!are dorit. cum vom vedea. respectiv de a pierde în timp o parte din concentraţia lor pe care o eliberea!ă însă direct în apă tratată. observat mai ales la filtrare. în plus. în 3. deşi uneori eficiente metodele folosite anterior de tratare a apei au acest efect. Aşa cum am vă!ut o operaţie de de!activare propriu !isa nu avem. Alte metode de tratarea apoi a. timp necesar pentru a fi distruşi toţi germenii inclusiv cei mai re!istenţi . feluri de mase filtrante anionice şi cationice după elementele care sufăr fenomenul de schimbare.

dar care nu este solubilă în apă şi eliberea!ă o cantitate mai mică de fluor şi în fine. şi mai ales uşor to1ică pentru personalul însărcinat cu fluori!area apei.educerea cantităţii de o. c. dar care este cea mai scumpă. aplicabil mai ales apelor de suprafaţă mai sărace în săruri minerale.igen sau de bio1id de carbon. Aa se poate aplica apelor moi. -ineralizarea repre!intă fenomenul invers. +e asemenea uneori apare necesară reducerea cantităţii de bio1id de carbon din apa distribuită.şi sf'rşindu se cu cele mai tinere pentru ca acestea să re!iste mai mult.acest moment se spune că îmbătr'neşte. 5educerea e1cesului de bio1id de carbon se reali!ea!ă prin trecerea apei peste calcar sau 3> . încep'nd cu cele mai bătr'ne . +ar odată regenerată nu pot funcţiona multă vreme. se aplică mai mult apelor foarte bogate în o1igen cunoscute sub denumirea de ape agresive care corodea!ă conductele. dar se poate întineri sau regenera prin acţiunea inversă de tratare. Se pot folosi > tipuri de săruri de fluor şi anume= $uorura de sodiu. acidul fluorosilicic lichid mai puţin folosit fiind coro!iv faţă de conductele instalaţiei folosite pentru fluori!area apei. 5educerea e1cesului de o1igen se reali!ea!ă uşor prin scăderea presiunii atmosferice ceea ce favori!ea!ă trecerea acesteia în atmosferă şi scăderea cantităţii sale în apă. cu duritate sub /$@ germane. uşor solubilă în apă. 6entru o bună fluori!are a apei este necesară să se cunoască cantitatea iniţială de fluor din apă. fluorosilicatul de sodiu mai ieftină şi neto1ică. care eliberea!ă o cantitate mai mare de fluor. cantitatea de fluor eliberată de substanţe fluori!ante folosite şi cantitatea finala de fluor din apa tratată şi care nu trebuie să depăşească concentraţia stabilită conform normelor de potabilitate. Altă posibilitate de minerali!are este durizarea apei sau introducerea în apa distribuită populaţiei a sărurilor de calciu şi magne!iu care formea!ă cea mai mare parte a durităţii apei. şi care este considerată ca favorabilă apariţiei bolilor cardiovasculare în principal cardiopatia ischemică. <i cel mai folosit în acest sens este desigur fluori!area apei cu introducerea de fluor pentru prevenirea cariei dentare. +e aceea în mod obişnuit se folosesc la deminerali!are mai multe mase filtrante în serie. de asemenea prin încăl!irea apei poate pierde o parte din o1igenul di!olvat. . d.regenerate. acesta form'nd diverse combinaţii cu diferite săruri şi depun'ndu se pe conducte.

Aa se reali!ea!ă prin stocarea apei c'nd însă apa îşi pierde din prospeţime şi nu mai are gust plăcut sau prin amestec cu apă rece în proporţii care să ducă apa distribuită la condiţii de potabilitate . >. &el de al treilea sector obligator al instalaţiilor centrale este înmaga!inarea. 33 .de /$ g pentru / m> de apă. Aa s a folosit la început pentru a avea o re!ervă de apa în momentele c'nd apar defecţiuni în instalaţiile respective. Sectorul de 1nmagazinare. 6eriodic . iarna se consumă o cantitate mai mică dec't vara. daca va fi nevoie însă apa se va distribui prin presiune mecanică . plafonul re!ervorului va fi un strat de aer de apro1imativ / m. sunt îngropate la o ad'ncime convenabilă pentru păstrarea temperaturii. 5e!ervoarele de apă sunt construite din beton.# : /. Astfel.pompe-.: /* ore după care se îndepărtea!ă apa şi se reumple cu apă potabila. de altfel. luni.):/*@&-. Se spală cu peria îndepărt'ndu se depunerile de pe pereţi şi podea şi cu apă sub presiune . +ar.furtune-. apa nu se consumă în mod uniform.nu substanţă. care va asigura de asemenea o1igenarea apei. ventilate şi amplasate în !onele cele mai ridicate ale terenului pentru a permite curgerea apei prin reţeaua de distribuţie. în interiorul re!ervorului apa va circula în mod continuu şi va trece dintr un re!ervor în altul peste un !id incomplet care va asigura astfel o încărcare cu o1igen. 5olul înmaga!inării apei este acela de a se asigura consumul de v'rf. astă!i la nivelele foarte mari de apă care se distribuie mai ales marilor colectivităţi acest lucru nu mai apare ca posibil dec't pentru foarte scurte perioade de timp. !iua se consumă o cantitate mai mare dec't noaptea. 5ostul re!ervei de apă este tocmai de a asigura cantitatea necesară pentru momentele de consum ma1im. Se introduce o cantitate de clor . într adevăr. Scăderea temperaturii apei în special a celei subterane. dimineaţa o cantitate mai mare dec't după amia!ă etc. Înmaga!inarea apei se reali!ea!ă prin re!ervoare îngropate pentru marile colectivităţi şi prin aşa !isele castele de apa pentru micile colectivităţi. ci între înălţimea apei şi.marmură pisată.re!ervorul va fi complet golit şi va fi spălat şi de!infectat. re!ervorul nu este plin. e. Se lasă să stea /. Apoi se umple cu apă p'nă la !ona normala şi se va introduce clor pentru a fi de!infectat. de mare ad'ncime aşa !iselor ape termale care intră în procesul de aprovi!ionare cu apă potabilă.

în plus cele . industrii diverse. <i el trebuie să îndeplinească c'teva condiţii sanitare şi anume= : să suporte presiuni foarte mari. care se poate începe distribuţia apei. : deasupra conductelor de apă potabilă nu se vor face 3* . de c'teva atmosfere pentru a asigura o bună circulaţie a apei chiar p'nă la cele mai înalte clădiri ale localităţii.&astelele de apă sunt re!ervoare suspendate care asigură astfel curgerea apei prin conducte.re!ervor.şcoli.sub /$% din cea distribuită. care au posibilitatea de a creşte presiunea interioară. : conducta de apă potabilă sa nu se întretaie niciodată cu cea de apă re!iduală sau dacă acest lucru nu poate fi evitat. 5olul lor principal este acela de a asigura contactul minim de >$ minute între apă şi clor pentru a se de!infecta.pentru că prin aceste locuri pot pătrunde o serie de impurităţi în conductă şi polua apa periclit'nd sănătatea consumatorilor. tot /$ g clor pentru un metru cub apă timp de . în ca!ul c'nd acest de!iderat nu se reali!ea!ă clădirile foarte înalte vor fi date cu hidrofoare. 6entru a păstra temperatura apei se construiesc cu pereţi dubli şi se acoperă în e1terior cu un material i!olator colorat în alb sau argintat pentru a reflecta radiaţiile solare. aceasta trebuie să curgă în permanenţă pentru că prin oprirea distribuţiei apei se creea!ă în conducte o presiune negativă prin care se aspiră impurităţile din 4ur. după repararea acestora şi înainte de distribuţie se va face pe porţiunea pe care s a oprit apa de!infecţia conductei prin clor.la consumator. chiar dacă pierderea prin conducte e mare. At't timp c't distribuţia nu se opreşte. etc-. conducte se vor manşona pentru a nu pierde apă. apa nu poate fi poluată deoarece presiunea în interior e mai mare dec't cea din afară şi impurităţile nu pot pătrunde.:3 ore după. : să nu piardă prin neetanşietăţile conductelor o cantitate mare de apă . 3. +e obicei au o formă rotundă sau ovală. s a produs ca urmare a unor defecţiuni. conducta de apă potabilă va trebui să treacă deasupra celei de apă re!iduală şi nu invers. +acă oprirea distribuţiei. 6opulaţia dacă va constata că apa e tulbure trebuie sa o lase să curgă p'nă vine apa limpede după care va putea fi consumată. +e asemenea şi castelele de apă se curăţă şi se de!infectea!ă periodic. Sectorul distribuţiei este format dintr o serie de conducte prin care apa circulă sub presiune de la sursă . ca!ărmi. : să nu se oprească distribuţia apei. Ale deservesc micilor colectivităţi .

denumit zonă de protecţie sanitară se subdivide în . pentru a putea fi vi!itată şi mai ales reparate la ca! de nevoie fără a fi nevoie să dăr'măm clădirile. Protecţia sanitară a surselor i instalaţiilor centrale de aprovi!ionare cu apă este ultima măsura care trebuie luată pentru asigurarea unei ape potabile. perimetre şi anume= Perimetrul de regim sever în care nu este voie să se facă nici un fel de poluare şi care cuprinde locul de captare a apei. Acest perimetru este îngrădit şi pă!it iar pătrunderea în interior nu e admisă dec't pe ba!a de legitimaţie care îngăduie acest lucru. +e aceea sursele de aprovi!ionare cu apa trebuie prote4ate. ?a fel sau chiar mai mult instalaţiile de după tratare . Această măsură a plecat de la constatarea că oric't de bine ar funcţiona o instalaţie dacă totuşi apa la sursă nu îndeplineşte anumite calităţi potabilitatea nu va putea fi asigurată. staţia de tratare a apei si re!ervorul de înmaga!inare. În ceea ce priveşte reţeaua de distribuţie măsurile de protecţie au fost arătate anterior c'nd am vorbit de sectorul distribuţiei apei. 6entru ţara noastră acest timp se pare că e foarte mic. de aceea s a că!ut de acord ca perimetrul de restricţie pentru apele de suprafaţă sa cuprindă întregul parcurs de la i!voare p'nă la vărsare cu e1cepţia fluviului +unărea. şi a r'urilor de graniţă care curg prin mai multe ţări. r'urile noastre av'nd o curgere mult mai rapidă. "nstalaţiile locale de aprovi!ionare cu apă Aceste instalaţii sunt repre!entate prin f'nt'ni şi i!voare. se înţelege. nici chiar temporare.$ de ore de parcurs. a apei ţin'nd seama de vite!a de curgere. Acest teritoriu.construcţii. 6entru sursele subterane timpul de parcurs în amonte de captare este de >$ de !ile timp care s a dovedit suficient şi uneori datorită cursului lent al apei subterane nici nu este prea mare. În practică protecţia surselor şi instalaţiilor de aprovi!ionare cu apa se reali!ea!ă printr un teritoriu în interiorul căruia se iau măsuri de împiedicare sau limitare a poluării apei. În ceea ce priveşte !ona dinaintea locului de. În 3# . Al cuprinde !ona din amontele locului de captare şi reţeaua de distribuţie.re!ervoare şi conducteunde orice intervenţie în ca! de poluare nu mai este posibilă pentru a asigura calitatea apei. Perimetrul de restricţie în care este permisă o anumita poluare dar care să nu depăşească un anumit nivel. captare pentru apele de suprafaţă literatura de specialitate recomandă /.

/. de aceea considerăm că este util de a pre!enta şi condiţiile sanitare pe care trebuie sa le îndeplinească aceste instalaţii. gra4duri. distanţa între sursele de poluare şi f'nt'nă trebuie sa fie între /$ şi >$ de metri. +esigur greu de reali!at peste tot. În 4urul f'nt'nii se va stabili un perimetru de protecţie de . şanţuri etc-. 6entru a fi c't mai etanşe inelele vor fi acoperite cu argilă la e1terior. "ndiferent însă. .ca!ul acestor instalaţii consumatorii îşi transportă singuri apa de la sursă la locul de utili!are. Ad'ncimea stratului purtător de apă trebuie să aibă cel puţin > : 3 metri pentru a fi prote4at de un strat de sol suficient care să împiedice poluarea apei. +e asemenea nu e1istă nici o posibilitate de tratare a apei c'nd aceasta nu corespunde condiţiilor de potabilitate în afară de de!infecţie dar nu permanent iar controlul calităţii apei este dificil de reali!at datorită numărului mare de instalaţii care nu pot fi controlate sistematic. În fine.:> metri diametrul care va fi îngrădit pentru a nu permite animalelor să se apropie.şi nu permite impurităţilor să difu!e!e în 4ur şi se va ridica la >$ metri c'nd ad'ncimea apei este mică .iar sursa de poluare este impermeabili!ată ..closete. Se coboară la /$ m c'nd ad'ncimea apei este mare . ciment. Ale cuprind. +e asemenea f'nt'na trebuie să aibă un capac care va acoperi permanent f'nt'na c'nd nu este folosită.sub /$ m.B:/. ca!ul unor ad'ncimi mari. D'nt'nile pot fi săpate dacă ad'ncimea apei nu e prea mare şi forate în. de aceea nu se poate cunoaşte cantitatea de apă folosită. gropi. f'nt'nile se construiesc din inele de beton din care primul inel care pătrunde în stratul purtător de apă este perforat pentru a permite pătrunderea apei în interior. !mplasarea f2nt2nilor se va face obligator în părţile cele mai înalte ale terenului pentru ca apa de scurgere să curgă de la f'nt'nă în afară şi nu spre f'nt'nă şi astfel să polue!e f'nt'naQ +acă se poate se va urmări şi sensul de curgere al apei subterane care trebuie să fie de la f'nt'nă spre eventualele surse de poluare din 4ur . Construcţia f2nt2nii.$$$. În aceste condiţii s a a4uns la un consens unanim de trecere de la sistemele locale la cel central de aprovi!ionare cu apă pentru toată lumea p'nă în anul .iar sursele de poluare nu sunt impermeabili!ate.peste /$ m.beton. uşor înclinat in afară pentru a nu permite stagnarea apei în 3) . celelalte sunt bine îmbinate pentru a fi c't mai etanşe iar ultimul inel va depăşi nivelul solului cu $. D'nt'na va fi acoperită cu un acoperiş uşor înclinat în afară pentru a diri4a apele meteorice la o oarecare distanţă de f'nt'nă şi astfel sa nu pătrundă în f'nt'nă.$ metri pentru a nu permite impurităţilor inclusiv apei de şiroire să pătrundă în interior.

3.şi pătrunderea unei persoane în interior.sleirea.$$$.şcoli.4urul f'nt'nii şi impermeabili!at. dar deoarece aceasta este mai dificil . care va fi îndepărtată. &ea de a treia operaţie este cea de dezinfecţie a f2nt2nii care nu este dec't o ilu!ie dacă lipsesc primele două. substanţă a cărei fluorescentă poate fi identificată chiar cu ochiul liber la o diluţie de /0/. +aca însă se constată că apa nu îndeplineşte condiţiile de potabilitate se trece la operaţia de asanare a f'nt'nii. este inter!isă folosirea de găleţi proprietatea celui care e1trage apa. sau la oarecare înălţime în ca!ul f'nt'nilor cu ciutură. acoperirea cu capac şi acoperiş. nr.electrice. /*-. +e cele mai multe ori se foloseşte fluorosceina. curăţirea fundului f'nt'nii şi a pereţilor.se cunosc c'teva sisteme în acest feleste de preferat ca e1tragerea apei să se facă cu pompa manuală în ca!ul ad'ncimilor mici ale apei şi0sau mecanice .$$$. Dără îndepărtarea sursei. o substanţă a cărei pre!enţă sa poată fi identificată în f'nt'nă.consta în rearmena4area f'nt'nii. 6entru celelalte f'nt'ni controlul se face numai la cerere şi atunci cu dificultate datorită numărului mare de f'nt'ni. Scoaterea apei din f'nt'nă se va face cu găleata proprie f'nt'nei. Controlul calităţii apei din f'nt'nă nu se face dec't pentru f'nt'nile publice. instituirea perimetrului de protecţie etc. etanşietatea inelelor de beton. dar alteori pot fi mai multe surse bănuite. Uneori acest lucru este uşor. de instituţii .surselor. ca!ărmi.fig. în acest ca! se introduce în sursa bănuită sau pe r'nd în fiecare dacă sunt mai multe surse potenţiale. Acestea se vor reali!a după golirea f'nt'nii . 6unerea lor în evidenţă în f'nt'nă ne indica sursa de poluare. $olosirea f2nt2nii. în lipsa fluorosceinei se pot folosi alte substanţe colorate ca fu1ina sau o soluţie saturată de clorura de sodiu. orice operaţie ulterioară este de prisos căci f'nt'na se va polua din nou. A doua operaţie după îndepărtarea sursei . Aste de dorit ca găleata să nu iasă din f'nt'nă nici pe perioada e1tragerii apei. *.în ca!ul unor ad'ncimi mai mari .sau de pe traseele turistice. 6rima şi poate cea mai importantă operaţie constă în depistarea sursei de poluare a f'nt'nii care obligatoriu trebuie eliminată. >. spitale. respectiv repararea tuturor defectelor de construcţie. găleata trebuie să stea în f'nt'nă şi nu pe marginea f'nt'nii. 6e tot timpul c't nu se e1trage apa. !sanarea f2nt2nii este o operaţie comple1ă care cuprinde mai multe operaţii pentru a aduce apa la condiţiile de potabilitate. În mod normal 3B . pe 4os.

si cantitatea de clor pe substanţă care o eliberea!ă. ?a fel şi cu permanganatul de potasiu care are mult o1igen . +acă vrem să ne adresăm numai apei atunci o putem fierbe după modelul arătat la instalaţiile centrale. 8enţionăm că în acest ca! este vorba de de!infecţia f'nt'nii nu a apei din f'nt'nă.p'nă nu mai are gust şi miros de clor c'nd se dă în folosinţă. dar ele reţin doar bacteriile nu şi virusurile.:. "n fine.8n73K. 6entru aceasta din urmă este nevoie să se do!e!e cantitatea de clor a substanţei înainte de fiecare utili!are deoarece aceasta se pierde în timp. Se lasă să stea /.ba!a înmulţită cu înălţimea. elemente esenţiale şi anume= volumul apei din f'nt'nă pe ba!a unui calcul matematic elementar . Se scoate apa din f'nt'nă p'nă ce înlocuim cu apă proaspătă din stratul purtător. dar tot p'nă la o culoare ro! pal ceea ce este greu de consumat.şi are efecte o1idante.erHefeld. . +upă do!area clorului din substanţa se va folosi substanţa daca cantitatea de clor nu va cobori sub /*% :.3 de ore după care dacă apa are un gust şi miros de clor înseamnă că a fost clor suficient înc't a mai rămas în e1ces. respectiv şi a pereţilor. în cantitate care să asigure /$ mg clor ia litru de apă.de!infecţia f'nt'nii se face cu substanţe clorigene.% chiar cu apă din f'nt'nă se lasă să stea c'teva minute pentru a se depune partea amorfă iar supernatantul se introduce în f'nt'nă. 8ai putem folosi însă şi alte metode ca folosirea unor filtre bacteriologice ca filtrele Seit!. 6entru a se pierde c't mai puţin păstrarea substanţelor clorigene se va face ferite de lumină şi "a un loc c't mai uscat. &'teva picături de tinctură de iod la un pahar de apa asigură de!infecţia dacă apa capătă o culoare ro! pal. 6entru aceasta este nevoie să se cunoască . &hamberland. 3( . mai putem folosi diverşi halogeni ca iodul şi bromul. fundului etc. etc. prin care filtram apa.$% ca! în care nu mai este considerată bună. ?a o concentraţie mai mare se face o soluţie de substanţă clorigenă /:.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful