You are on page 1of 14

Din secretele creierului uman: cele două mecanisme care ne controlează viaţa

Oracolul din Delfi, cel mai important templu al Greciei antice, îi întâmpina pe toţi cei ce căutau înţelepciune cu un mesaj scurt scris pe frontispiciu: „gnōthi seauton”, care se traduce prin sfatul „cunoaşte-te pe tine însuţi!”. Astăzi, la aproape 3.000 de ani după scrierea acestui mesaj, continuăm să cercetăm funcţionarea unuia dintre cele mai misterioase obiecte de studiu întâlnite: mintea umană. Datorită studiilor efectuate în ultimele decenii, ce elucidează multe dintre mecanismele cogniţiei, astăzi suntem mult mai aproape de a atinge acest obiectiv.

Cele două sisteme care ne ghidează
Psihologul Daniel Kahneman, unul dintre cei mai cunoscuţi specialişti în cogniţie şi pionier al economiei comportamentale, a studiat timp de peste patru decenii mecanismele decizionale ale creierului uman şi a identificat numeroase erori cognitive ce ne influenţează deciziile fără să ne dăm seama. În 2002, Kahneman a fost răsplătit cu Premiul Nobel pentru Economie pentru lucrările sale ce au demonstrat că omul nu este un „actor raţional”, aşa cum susţineau mulţi specialişti în economie, ci unul supus numeroaselor capcane ale intuiţiei. Nobelul decernat lui Kahneman a reprezentat o premieră, fiind pentru pentru prima dată când cel mai important premiu pentru economie a fost acordat unui specialist din alt domeniu (în acest caz, psihologia).
Kahneman susţine că gândirea umană este controlată de două sisteme: sistemul 1, pe care îl numeşte „thinking fast” (gândire rapidă) este inconştient, intuitiv şi nu necesită efort voluntar sau control, pe când sistemul 2, denumit „thinking slow” (gândire lentă) este conştient, foloseşte raţionamente deductive şi necesită mult efort.

o consecinţă a evoluţiei şi rezultatul adaptării la mediu de-a lungul timpului. O exemplificare a autonomiei sistemului 1 o reprezintă iluzia optică Müller-Lyer. Sistemul 2 intervine atunci când sistemul 1 nu oferă un răspuns imediat (de exemplu. Sistemul 2 are. când mecanismul de control al sistemului 2 blochează intenţia generată de sistemul 1). Pentru că sistemul 1 este activ tot timpul (spre deosebire de sistemul 2.sinele conştient şi raţional. De altfel. ceea ce face imposibilă folosirea celui de-al doilea sistem pentru majoritatea. pe când sistemul 2 este o componentă specifică omului. Deşi trăim cu impresia că sistemul 2 e răspunzător de majoritatea deciziilor pe care le luăm. ceea ce noi percepem ca specific propriei persoane este sistemul 2 . suntem mai predispuşi la erori cognitive. Sistemul 1 prezintă însă anumite erori sistemice. într-un exemplu de gândire rapidă. limite: cercetătorii au descoperit că atunci când o persoană este ocupată cu o problemă ce necesită folosirea sistemului 2. Daniel Kahneman expune câteva dintre aceste greşeli de gândire. erori cognitive ce duc. la adoptarea unor decizii eronate. Thinking Fast and Slow. tipică sistemului 1. Sistemul 1 este înnăscut. Motivul? În fiecare zi trebuie să luăm foarte multe decizii. viaţa noastră este controlată în mare parte de primul sistem. În cea mai recentă carte a sa. în care două linii paralele par a avea lungimi diferite. de mu lte ori. capacitatea de autocontrol scade. fără de care răspunsul nu poate fi obţinut. în cazul problemei 17 x 24) sau atunci când detectează că urmează să aibă loc o greşeală (ca atunci când ne abţinem să reacţionăm întrun mod nepotrivit într-o situaţie dificilă. acest lucru realizându-se instant şi involuntar. De cele mai multe ori.Pentru a observa că persoana din imagine este furioasă nu este nevoie de un efort conştient. cel care gestionează credinţe. În schimb pentru a rezolva o problemă precum operaţiunea de înmulţire a lui 17 cu 25 este nevoie de direcţionarea conştientă a atenţiei spre un efort voluntar. Acesta din urmă este un exemplu de aplicare a celui de-al doilea sistem. intuiţii. sistemul 1 generează sugestii pentru cel de-al doilea (impresii. . dr. opţiuni şi decizii. Pentru că deciziile raţionale necesită timp pentru analiză şi deducţie. Chiar dacă măsurăm cele două linii şi ne convingem (cu ajutorul sistemului 2) că lungimea lor este aceeaşi. însă. sistemul 1 va continua să le perceapă ca fiind inegale. intenţii şi sentimente) pe care acesta le adoptă fără a le modifica. fiind mai probabil ca aceasta să cedeze tentaţiilor. ce necesită un efort conştient). cel de-al doilea sistem este folosit arareori. sperând ca prin elucidarea lor să-i ajute pe ceilalţi să le identifice şi să-şi înţeleagă mai bine propriile decizii. eforturi ce consumă energie.

oferit de sistemul 1. inventatorii şi celelalte persoane ce influenţează viaţa unui număr mare de oameni tind să fie optimişti. mai bine de jumătate au dat răspunsul evident. Psihologul a întâlnit această problemă pentru prima dată în anii 1970. iluziile cognitive tind să fie greu de depăşit. lucru confirmat de faptul că liderii.La fel ca iluziile optice. Atunci când oamenii se află într-un moment de criză.eroarea de estimare în planificare. este esenţial să cunoaştem slăbiciunile acestuia. Statisticile arată că şansele ca o companie nou fondată în SUA să funcţioneze timp de 5 ani sunt de aproximativ 35%. Greşelile cognitive care ne influenţează deciziile Esenţial este să înţelegem că nu există persoane care să nu fie afectate de slăbiciunile sistemului 1. iar şansele propriei companii la 81%. un sondaj efectuat printre antreprenori a arătat că aceştia tind să estimeze şansele de succes ale unei companii noi la 60%. Bâta costă cu un dolar mai mult decât mingea. asumându-şi riscuri convinşi fiind că vor avea succes în încercarea lor. Kahneman afirmă că optimismul este motorul capitalismului. Cât costă mingea?”.10 dolari. precum cei de la Harvard şi Princeton. Chiar şi în cazul celor mai inteligenţi studenţi. De aceea. dar totodată greşit: 10 cenţi. în situaţii incerte. Una dintre erorile cognitive cele mai răspândite este „the overconfidence bias” . . 5 cenţi. însă primul pas spre ieşirea de sub dominaţia acestor greşeli de gândire este conştientizarea lor. deciziile sunt luate de sistemul 1. O altă eroare cognitivă identificată de Kahneman este „the planning fallacy” . Acest lucru este demonstrat de un test simplu pe care Kahneman l-a aplicat de mii de ori: „O bâtă de baseball şi o minge costă împreună 1. Răspunsul corect era. când Ministerul Educaţiei din Israel i-a cerut să conceapă un manual şi o programă de studiu având ca subiect luarea deciziilor. desigur.tendinţa de a avea încredere în exces în forţele proprii. Cu toate acestea.

când a fost dezvăluit planul pentru o nouă clădire a Parlamentului. Un studiu efectuat după atacurile teroriste din 11 septembrie 2001 a arătat că mulţi americani au preferat în acel an să şofeze pe distanţe mari în loc să ia avionul. astfel că însumau fie 3. Deşi zarurile nu ar fi trebuit să influenţeze decizia unor specialişti cu experienţă. iar înainte de a decide pedeapsa. în medie. Un alt exemplu al erorii în planificare vine din SUA. De exemplu.500 au murit în accidente rutiere. astfel încât cea mai ieftină variantă să pară mai atrăgătoare în comparaţie cu variantele mai costisitoare decât dacă ar fi singura propusă. Unul din exemplele care ilustrează această „scurtătură” a gândirii este un studiu efectuat pe un grup de judecăto ri germani cu peste 15 ani de experienţă. Deşi ştia acest lucru. estimările de cost se ridicau la 40 de milioane de lire sterline. Cei mai mulţi au estimat finalizarea proiectului peste aproximativ 2 ani. iar după un an de lucru le-a cerut colegilor săi să estimeze cât timp considerau că le mai era necesar. o pedeapsă de 8 luni de închisoare. cercetătorii au descoperit că judecătorii ale căror zaruri însumaseră 9 au decis. Apoi. o pedeapsă de 5 luni de închisoare.10 ani. Kahneman l-a întrebat pe expertul în programe cât durau asemenea proiecte. Eficienţa acestei erori a dus la exploatarea sa constantă în comerţ. iar cei ale căror zaruri însumau 3 au dat. O altă greşeală a gândirii este ceea ce Kahneman numeşte „the availability bias” . Acestea fuseseră măsluite. În cadrul experimentului. în medie. deşi rata reală este de 1:4. printre care se număra şi un expert în conceperea de programe. proiectul a fost finalizat în 8 ani. însă. .000 de dolari. judecătorilor li s-a cerut să arunce cu două zaruri. în medie. Apoi li s-a cerut să decidă pedeapsa corectă pentru inculpată. la 39. când construcţia a fost finalizată. Dintre aceştia. în cadrul licitaţiilor se stabileşte de obicei un preţ de pornire. chiar şi acest expert prognozase o perioadă de lucru de încă 2 ani. Un sondaj în rândul americanilor a relevat că aceştia cred că probabilitatea unui accident fatal este de 300 de ori mai mare decât cea a decesului cauzat de diabet. O eroare cognitivă gravă este „the anchor effect” . 18. fie 9. o companie ar putea oferi 3 variante ale aceluiaşi serviciu. Un sondaj efectuat în rândul proprietarilor de locuinţe a arătat că aceştia se aşteptau să cheltuiască. Kahneman consideră acest lucru o dovadă a faptului că mass-media influenţează felul în care percepem riscurile.Kahneman a format o echipă de specialişti. El a explicat că durata medie a acestora era de 7 . iar între timp Ministerul Educaţiei nu mai era interesat. în medie. ceea ce poate avea consecinţe negative asupra vieţii noastre. În 2004.500 de dolari pe reamenajarea bucătăriei. cu o marjă de eroare de 6 luni. Costul mediu real se ridica. Din acelaşi motiv. pentru a modela aşteptările de preţ ale cumpărătorilor.efectul de ancorare.tendinţa de a judeca pe baza a ceea ce ne vine mai uşor în minte. costul total a fost de 431 milioane de lire sterline. aproximativ 1. acestora li s-a citit descrierea unui caz în care inculpata fusese prinsă furând într-un magazin. iar 40% dintre ele nu se finalizau. Un exemplu din Scoţia demonstrează că diferenţele pot fi chiar mai mari: în 1997. subestimând riscul unei călătorii cu maşina şi supraestimându-l pe cel al unui atac terorist. În cele din urmă.

O parte dintre aceştia au primit următoarele două întrebări: „Cât de fericit eşti?” şi „Câte întâlniri romantice ai avut luna trecută?”. Profesorul Kahneman explică: „Pentru a răspunde corect la întrebarea «Cât de fericit eşti?». Profesorul Kahneman oferă ca exemplu un studiu efectuat pe un grup de studenţi germani. mai simplă. Ceilalţi au primit întrebările în ordine inversă. Studenţii care fuseseră întrebaţi mai întâi despre întâlnirile romantice nu au mai simţit nevoia să se gândească. atunci când este confruntat cu o întrebare dificilă. el tinde să ofere răspunsul la o altă întrebare. pentru că au substituit răspunsul la această întrebare cu răspunsul la o alta . în cel de-al doilea caz se putea observa o corelaţie între numărul de întâlniri şi nivelul fericirii indicat de studenţi. Dacă în primul caz nu exista nicio corelaţie între răspunsuri. fără ca noi să ne dăm seama. e nevoie să ne gândim mai mult.«cât de .Un alt aspect important al sistemului 1 este faptul că.

Fusese afectată. deoarece aceasta lăsase în urmă o amintire mai bună. Kahneman pune o întrebare cititorilor: aţi fi dispuşi să plătiţi pentru o vacanţă grozavă. „Finalul mi-a stricat audiţia”. amintirile joacă un rol important. dr. explică dr. de obicei. nu calitatea viitoarelor experienţe. Pentru a ilustra diferenţa dintre amintiri şi experienţe. rata aprobărilor scăzând apoi treptat. Confuzia celor două aspecte reprezintă o eroare cognitivă ce poate avea consecinţe neplăcute. să maximizăm calitatea viitoarelor amintiri. Kahneman. la finalul căreia s-a auzit un zgomot infernal. Rugaţi apoi să aleagă una dintre acestea pentru a fi repetată. scrie Kahneman. iar în absenţa acestora sistemul 1 preia controlul. Pentru a exemplifica. În ceea ce priveşte fericirea. din cauză că discul era zgâriat. „Nu putem face asta tot timpul. chiar dacă nu vom le vom putea evita întotdeauna. până la un nivel minim înregistrat chiar . de fapt. care durase mai mult dar se încheiase cu o durere mai puţin intensă. Interlocutorul a povestit despre momentul în care asculta captivat o simfonie excepţională. Cercetătorii au descoperit că deciziile favorabile condamnaţilor sunt adoptate în mare parte imediat după pauza de masă a judecătorilor. dar la finalul căreia ar trebui să beţi o poţiune care ar şterge orice amintire a călătoriei şi aţi rămâne totodată fără fotografii şi înregistrări video? Probabil că nu. Numesc asta «tirania sinelui memoriei»”. dar atunci când este vorba de o decizie importantă. Atunci când oamenii iau decizii nu se întreabă «ce voi simţi şi pentru cât timp?» şi tind să neglijeze trăirea în favoarea amintirii cu care vor rămâne”. Kahneman relatează dialogul pe care l-a purtat cu un membru al publicului după o prelegere. Decizia predominantă este respingerea solicitărilor de eliberare condiţionată. iar ei l-au folosit”. „Din trecut învăţăm. în principiu. „Sinele experimental tinde să nu aibă o voce suficient de puternică atunci când ne planificăm activităţile. aceştia au ales-o pe cea mai dureroasă dintre ele. amintirea despre această experienţă. încetinirea procesului de decizie şi apelul la sistemul 2”. ci două: sinele experimental (the experiencing self) şi sinele memoriei (the remembering self). Cum putem evita greşelile în gândire? Doar dacă ne înţelegem punctele slabe vom fi mai pregătiţi să identificăm greşelile de gândire. într-adevăr. Kahneman i-a explicat că. Un exemplu este oferit de un studiu efectuat în Israel asupra unui grup de 8 judecători ce au rolul de a decide eliberarea condiţionată a persoanelor condamnate. doar 35% dintre acestea fiind aprobate. sugerează psihologul. dar sistemul 1 le-a oferit un răspuns facil. Studenţii sunt conştienţi că viaţa lor sentimentală nu este singurul aspect important pentru ei. per total. o soluţie simplă: recunoaşterea semnelor ce sugerează că ne găsim într-o situaţie delicată. Oamenii nu au un singur sine. Majoritatea oamenilor sunt ghidaţi de cel de-al doilea. a afirmat acesta.fericit sunt în viaţa mea sentimentală?». trebuie să reflectăm şi să ne întrebăm dacă nu cumva cădem într-o capcană a gândirii”. Acest lucru a fost demonstrat într-un experiment în care voluntarii au fost supuşi la 2 experienţe dureroase. căci el se bucurase de muzică timp de 20 de minute. adaugă Kahneman. experienţa nu a fost distrusă. Un alt lucru pe care trebuie să-l luăm în seamă este faptul că folosirea sistemului 2 implică un consum de resurse. „Pentru a contracara erorile sistemului 1 există. afirmă Kahneman.

a explicat Daniel Kahneman. Pentru că oamenilor le e mai uşor să recunoască greşelile altora decât pe cele proprii. cred că ea ar avea un efect indirect asupra deciziilor noastre. iar apoi să apelăm la prieteni. Chiar dacă ştim care sunt greşelile de gândire. în acest caz? Sfatul lui Kahneman este să folosim în vocabularul curent expresiile ce descriu aceste greşeli.înainte de următoarea pauză de masă. ne vor ajuta să le evităm. . „Gândirea mea este predispusă la a comite aceste greşeli la fel ca înainte să le studiez”. ce nu implică folosirea sistemului 2: respingerea cererii de eliberare condiţionată. nu suntem feriţi de ele. folosind un vocabular ce cuprinde indicii ale greşelilor cognitive. pentru că ţinem seama mereu de opiniile altora despre noi”. Concluzia cercetătorilor a fost că judecătorii obosiţi şi înfometaţi tind să aleagă decizia cea mai comună. de a face oamenii să gândească mai complex atunci când judecă deciziile altor persoane. Dacă am avea o societate în care oamenii folosesc un limbaj mai bogat atunci când discută despre aceste lucruri. discuţiile cu apropiaţii. concluzionează Kahneman. „Scopul cărţii mele este acela de a ridica nivelul conversaţiei curente. Ce putem face.

.

Fast and Slow . Amos Tversky – căruia îi şi dedică acest volum. rapid şi care depinde de emoţii şi sistemul 2. Thinking. care uneori ne ajută să luăm decizii sau să interpretăm situaţii pe pilot automat. are peste 400 de pagini şi te ţine ancorat în lectură. când Daniel Kahneman împreună cu bunul său prieten şi coleg. aproape orice:        muncă asumarea riscurilor felul cum ne vedem în raport cu ceilalţi ce ne facem să cumpărăm ce ne face să ne cheltuim prost banii comportamentul legat de bursă … orice Cartea este destul de elaborată. logic. Cartea face un tur al minţii umane şi explorează în detaliu 2 sisteme ce stau la baza luării deciziilor:   sistemul 1. . dă o direcţie predilecţiilor şi dorinţelor noastre. cel pe care credem că îl folosim tot timpul. şi-au declarat afinitatea faţă de explorarea felului cum omul ia decizii în diverse împrejurări. care este un sistem intuitiv. Din carte reiese depedenţa faţă de Sistemul rapid 1. Te face mereu să te gândeşti: “Ce voi mai descoperi despre mine acum?” Efortul pentru conţinutul întregii cărţi a început din anii ’70. Depindem extrem de mult (mult mai mult decât se credea la început) de sentimentele noastre. analitic şi încet. Trebuie să o citeşti de cel puţin 5 ori. economiei şi a comportamentului uman.E genială şi complexă. un sistem deliberativ.A gandi repede si incet este ca un ghid extrem de detaliat şi de divers despre felul cum ne raportăm la… ei bine. pentru că reprezintă zeci de ani de cercetări în domeniul psihologiei. iar felul cum sunt ele influenţate.

Cel care te cheamă va simţi asta în vocea ta. Aminteşte-ţi că marea iubire şi marile realizări implică mari riscuri. Aminteşte-ţi că relaţia cea mai bună este aceea în care iubirea voastră. dar şi celor care abia devin curioşi despre psihologie şi modele de decizie. 18. Vorbeşte încet. Nu judeca oamenii după rudele lor. este mai mare decât nevoia voastră. Iubeşte profund şi pasional. 10. să lupţi cinstit.Cartea e plină de astfel de analogii. 20. iar faptul că Daniel Kahneman a scris toată cartea într-un limbaj extrem de accesibil şi pentru non-experţi. Arta de a trăi: Reguli de aur 1. 6. fă imediat ceea ce trebuie pentru ca să o corectezi. economie. Să crezi în dragoste la prima vedere. 21. s-o spui sincer. 8. Când pierzi. Aminteşte-ţi cei 3 R: Respect pentru sine. apreciindu-le eforturile. Pe scurt. Zâmbeşte când ridici receptorul. Abordează dragostea şi bucătăria cu o atitudine de abandon complet. 2. 9. să nu cheltuieşti tot ce ai şi să nu dormi cât vrei. tot ceea ce trebuie să ştii despre Thinking. priveşte-l în ochi. Responsabilitate pentru toate acţiunile tale. Este o lectură educativă pentru cei interesaţi de psihologie. Fast and Slow este o carte care se adresează atât celor experimentaţi. În divergenţele cu alţii. Fast and Slow un deliciu. 13. 7. experimente şi poveşti interesante. 12. Thinking. una dintre cele mai bune pe care leam citit până acum. Fast and Slow: Este o carte excelentă. Oamenii care nu au visuri nu au nimic. psihologi şi economişti. investiţii şi felul cum omul ia decizii şi este scrisă de către un om care şi-a petrecut aproape întreaga viaţă explorând felul în care funcţionează mintea umană. Învaţă pe de rost poezia ta favorită. 5. dar e singura cale de a-ţi trăi viaţa pe deplin. Să nu râzi niciodată la visurile cuiva. 17. 16. unul pentru altul. care merită citită de mai multe ori. 3. Cînd spui “te iubesc”. Când cineva îţi pune o întrebare la care nu vrei să răspunzi. 11. 15. acordându-le credit şi oferind şi context descoperirilor acestora. Ce-mi place mie foarte mult. Judecă-ţi succesul după lucrurile la care a trebuit să renunţi pentru ca să-l obţii. dar gândeşte repede. este felul cum Daniel Kahneman integrează şi cercetările altor autori. . unul de celălalt. nu pierde lecţia. Dă oamenilor mai mult decât se aşteaptă de la tine. 4. S-ar putea să fii rănit. zîmbeşte şi întreabă: “De ce vrei să ştii asta?” 14. Când îţi dai seama că ai făcut o greşeală. ai citi cartea potrivită. Să nu crezi tot ce auzi. face din Thinking. Nu lăsa o dispută măruntă să afecteze o mare prietenie. Nu da altora denumiri. respect pentru ceilalţi. şi din tot sufletul. Dacă ar fi să citeşti o singură carte despre felul cum gândeşte omul. Când spui cuiva “îmi pare rău”. 19.

M-4M 64ND17 C4 DUP4 4747 3F0R7. un noroc. 28. Aminteşte-ţi: caracterul tău este destinul tău. P454J3 53CR373 51 P0DUR1. 4L3R64U P3 PL4J4 R424ND 51 JUC4NDU-53. Trăieşte o viaţă bună. M1-4M D47 534M4 C4 4M 1NV4747 0 M4R3 L3C713: D3D1C4M MUL7 71MP D1N V1474 N0457R4 C0N57RU1ND C3V4. 29. Fă tot ce poţi ca să creezi un cămin armonios şi liniştit. Învaţă regulile. 34. . dar încuie-ţi maşina. Roagă-te. 40. onorabilă. 27. Citeşte printre rînduri. priceperea lui în conversaţie va fi la fel de importantă ca oricare alta. 39. 51 4U 1NC3PU7 54 C0N57RU145C4 UN 4L7 C4573L. vei putea să te bucuri de ea a doua oară. dar nu renunţa la valorile tale. 151 D4D34U 53R105 1N73R35UL C0N57RU1ND UN C4573L D3 N151P CU 7URNUR1. 24. ocupă-te de situaţia prezentă. Citeşte mai multe cărţi şi uită-te mai puţin la TV. O dată pe an. În neînţelegerile cu cei iubiţi. Citeste printre randuri DACA REUSESTI SA CITESTI PRIMELE CUVINTE. Este o cale de a dobândi nemurirea. Să nu întrerupi niciodată pe cineva când îţi face un compliment. Pe măsură ce trece timpul. Deschide-ţi braţele în faţa schimbării. 6R1J4 51 M41N1L3 4C3L0R4 C3 5UN7 C4P481L1 54 N3 F4C4 54 5UR4D3M. mergi într-un loc unde n-ai mai fost niciodată. apoi încalcă câteva. Petrece ceva timp de unul singur. R3DUC4ND C4573LUL L4 0 6R4M4D4 D3 N151P 51 5PUM4…. 32. Ai credinţă în Dumnezeu. D4R C4ND M41 74R21U UN V4L V1N3 51 D157RU63 707. 36. 25. O atmosferă plină de iubire în casa ta este foarte importantă. 26. uneori. 574734M P3 PL4J4 0853RV4ND D0U4 F373 70P41ND 1N N151P. 31. Dacă ajungi să câştigi bani mulţi.22. 4 V3N17 UN V4L. Când vei îmbătrâni şi vei privi îndărăt. 30. D157RU64ND 707UL. CREIERUL VA DESCIFRA CELELALTE. Aminteşte-ţi că uneori liniştea este cel mai bun răspuns. F373L3 V0R 1NC3P3 54 PL4N64. C4ND 3R4U P3 PUNC7UL D3-4 73RM1N4. Împărtăşeşte-ţi înţelepciunea. Nu scoate la iveală trecutul. D4R 1N L0C D3 4574. Căsătoreşte-te cu un om cu care îţi place să discuţi. Aminteşte-ţi că a nu primi cea ce vrei este. C3 R4M4N3 3 D04R PR1373N14. Vezi-ţi de treburile tale. 35. 23. 37. este o putere nemăsurată în asta. Este cea mai mare satisfacţie pe care ţi-o poate da averea. 38. 41. foloseşte-i ca să-i ajuţi pe alţii. 0D474 1N7R-0 21 D3 V4R4.

si au inceput sa construiasca un alt castel.mi-am dat seama ca am invatat o mare lectie:dedicam mult timp din viata noastra construiind ceva. a venit un val. isi dadeau serios interesul construind un castel cu turnuri. dar in loc de asta. Esti Inteligent(ã) Si Ai Emisfera Stânga Dezvoltata. te misti incet ! Faci vreun lucru repede ? -Da. distrugand totul. vorbesti incet. scrii incet. alergau pe plaja alergand si jucandu-se. fetele vor incepe sa planga. reducand castelul la o gramada de nisip si spuma . dar cand mai tarziu un val vine si distruge tot. stateam pe plaja observand doua fete topaind in nisip. obosesc repede ! .Daca îl Citesti Si-l Intelegi. ce ramane e doar prietenia. pasaje secrete si poduri. grija si mainile celor care sunt cababili sa ne faca sa radem. Seful ii spune angajatului: -Faci totul atat de incet ! Gandesti incet.M-am gandit ca dupa atata efort. Daca nu l-ai descifrat ai aici textul scris normal: Odata intr-o zi de vara...cand erau pe punctul de a termina.

.. Doar Cel de Sus o ştie Dar ştiu că viaţa mea n-a fost Nicicând o poezie. Şi nicidecum nu mă consider Un cititor în stele.. adică a aceluia care citeşte pentru a scrie.. "Autorul" citeşte ansambluri şi face hermeneutică... să trăieşti. Dar mi se întamplă foarte des Încât rămân pe gânduri Să citesc vorbe cu-nţeles Ce "răsar" printre. fireşte: Te scriu.... – Cine te citeşte? "Cititorul" citeşte cărţi şi extrage citate. Astăzi mă întreb. De mai bine de un an. Nu ştiu de-i bine sau de-i rău.... rânduri Pe lumea asta sunt si eu. Aş adăuga că există şi o a treia variantă: lectura "creatorului". Andrei Pleşu în Faţă către faţă. eu te am în plan. Nu te lasă.. Întâlniri şi portrete (2011) . Prietenie perfidă Pe cine nu laşi sá "moară". rânduri. Cu bune şi cu rele.. Cine nu citeşte.Cititor printre. nu este mai presus de cine nu ştie să citească. Printre rânduri se strecoară.. Carte Carte... De nu ştii să te fereşti..