Foaia bibliotecii

Nr. 13, Octombrie-Decembrie 2013 20 pagini Se distribuie gratuit

FOAIA BIBLIOTECII
Revista Bibliotecii Municipale Petre Anghel B#ile[ti

Foaia bibliotecii

ECHIPA REDAC}IONAL~:
REDACTOR-{EF: REDACTOR-{EF ADJ.: REDAC}IA: JANETA VLAD VLAD CO{EREANU CAMELIA IONESCU DRAGO{ CO{EREANU ANGELA STAICU ANDREIA STROE DANIELA CIUCIULETE RALUCA CRISTINA C~LIN CARMEN ST~N~R_NG~ IULIA CIMPOERU CRISTIAN }IBREANU MARIA DUNAV~}U-GALA}I CORINA ROTARU e-mail: foaia.bibliotecii@yahoo.com ISSN 2069-2072

GRAFICA: COPERTA: CONTACT:

DTP [i TIPARUL:

S.C. ALMA DCMI S.R.L. Calea Severinului 44A 200610 Craiova Tel./Fax: 0251-587.300; 420.477 email: alma_cons@yahoo.com web: www.alma-cons.ro

Responsabilitatea asupra con]inutului textelor revine \n \ntregime autorilor articolelor.

Foaia bibliotecii

CUPRINS
Eminescu: arhetipuri, complexe .................................................................................................................... 4 Prof. Gheorghe Doca Pledoarie pentru epigram# ............................................................................................................................. 5 Dr. Elis R@peanu Bibliotecarul - de la paznic la consilier ......................................................................................................... 6 Floriana-Simona Becea Clubul Seniorilor B#ile[ti la ceas aniversar ................................................................................................... 7 Daniela Ciuciulete S#rb#tori de toamn# la {coala nr. 3 B#ile[ti .................................................................................................. 7 Prof. Vlad Co[ereanu Cenaclul Speran]e are noi membri ............................................................................................................. 8 Prof. Drago[ Co[ereanu Ziua european# a limbilor. Limbile romanice ............................................................................................... 9 Prof. Aurelia Aura Ionescu M@ndri c# sunt rom@ni!................................................................................................................................ 10 Prof. Cristian }ibreanu Noi lans#ri de carte la Casa de Cultur# Amza Pellea B#ile[ti .................................................................. 11 Prof. Drago[ Co[ereanu Un senior de carte ........................................................................................................................................ 12 Valentina Ristea A picat o stea................................................................................................................................................ 12 Doranata Cum l-am cunoscut pe domnul Nicolae Costea Teleajen............................................................................ 13 Dr. ing. Mihai Licurici Lectura \ntre pl#cere [i necesitate ................................................................................................................ 14 Prof. Daniela Denisa B#dele S# ne cunoa[tem casa .................................................................................................................................. 15 Dr. ing. Mihai Licurici Bioetica - [tiin]a supravie]uirii ..................................................................................................................... 17 Conf. univ. dr. Mugurel {tefan Ghelase; Prof. univ. dr. Fane Ghelase Sf@ntul Apostol Andrei, ocrotitorul rom@nilor ............................................................................................ 19 Prof. Ionela Catan# Bunico, ninge! ............................................................................................................................................. 20 Monica Berceanu

Foaia bibliotecii EMINESCU: ARHETIPURI, COMPLEXE...

Exegeneza eminescian# a cunoscut de-a lungul timpului [i alte invariante interpretative Mihail Dragomirescu (vezi Mihai Eminescu, edi]ie \ngrijit# de Leonida Maniu, Ia[i, Editura Junimea, 1976) consider# c# ceea ce caracterizeaz# \n ad@ncul s#u personalitatea poetic# a lui Eminescu este o antitez#; realizat# ca o unitate coerent# sufleteasc#, aceast# antitez# se compune pe de-o parte din sim]#m@ntul nemerniciei vie]ii, iar, pe de alta, din farmecul cuceritor [i infinitul ei. Reluat# \n urm# cu c@]iva ani de Cristian Tiberiu Popescu (Eminescu. Antiteza, Bucure[ti, Editura Libra, 2000), ideea antitezei este tratat# ca o problem# (sau chiar problema!) cu adev#rat esen]ial# a g@ndirii [i sim]irii poetice eminesciene, concluzia fiind c# opera eminescian# se cl#de[te pe antiteze. Pentru D. Caracostea (Personalitatea lui Eminescu, \n Studii eminesciene, edi]ie \ngrijit# [i note de Ion Dumitrescu, Bucure[ti, Editura Minerva, 1979), dominanta personalit#]ii poetului este tendin]a c#tre nem#rginit, setea de absolut; aceast# dominant# \n m#sura \n care, potrivit principiilor cercet#rii genetice, dezv#luie forma intern# a viziunii despre lume reprezint# focarul operei [i ofer# punctul fix la care se raporteaz# structurile ei stilistice. _ntr-o construc]ie critic# masiv# [i, \n egal# m#sur#, nuan]at#, cuprinz@nd comentarii de mare erudi]ie [i profunzime, Rosa del Corte (Eminescu sau despre absolut, edi]ie \ngrijit#, traducere [i prefa]# de Marian Papahagi, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1990) a[az# \nclinarea c#tre absolut \n centrul lumii lirice eminesciene. Poetul, consider# cercet#toarea [i

profesoara italian#, tinde c#tre reprezentarea cosmic#, o reprezentare ce are sens tocmai, ca viziune, independent de valabilitatea ra]ional#, [tiin]ific# a schemelor cosmogonice [i teogonice a intui]iilor spa]iale [i temporale de care e legat#.
Prof. Gheorghe Doca

S~ NU-L UIT~M PE AMZA...

Sunt 30 de ani de c@nd Amza nu mai e printre noi, dar va ram@ne mereu \n sufletele [i \n inimile noastre, al#turi de Veta, Suc# sau Mihai Viteazul, veghind asupra ora[ului [i a oltenilor pe care i-a iubit [i c#rora li s-a devotat at@t ca om, c@t [i \n carier#.

Foaia bibliotecii PLEDOARIE PENTRU EPIGRAM~

De aproximativ trei decenii se bate moned# pe expansiunea epigramei \n c@mpul literar rom@nesc, cu aspectele pozitive [i negative ale fenomenului: pe de o parte, specia c@[tig# \n valoare printro nou# spiritualitate, prin suple]e [i cizelare prozodic#, pe de alt# parte, datorit# influen]ei, este confundat# cu orice improviza]ie \n patru versuri, de cele mai multe ori f#r# sare [i piper [i nu de pu]ine ori publicat#. La o lansare de carte, profesorul de literatur# Ion Rotaru spunea c# epigrama a fost ca un glon] al spiritului, un afront de boierie intelectual#, dar a distrus-o gazet#ria. _NFLORIREA EPIGRAMEI ROM^NE{TI \n actualitate este o eviden]# care nu mai are nevoie de demonstra]ie. Se poate afirma chiar c# ea a devenit un fenomen cultural: a p#truns \n toate mediile sociale, se consum# cu rapiditate, e c#utat# \n paginile publica]iilor [i to]i mai mul]i cititori sunt atra[i de sfera ei, \ncerc@nd s# compun# catrene. De aici, cre[terea num#rului de epigrami[ti, dar [i infla]ia de epigram# din ultimii ani; totu[i, chiar dac# multa nu \nseamn# [i multum, \n noianul de produc]ii ap#rute, \[i face loc un num#r \mbucur#tor de catrene epigramatice antologice. Se poate spune c# superproduc]ia \n domeniu \ntre]ine atmosfera de efervescen]# din care ]@[ne[te marea epigram#. Prelu@nd tot ce e valoros \n epigrama clasic#, epigrama actual# [i-a adaptat mijloacele de expresie, [i aria de cuprindere gustului [i felului de a g@ndi al contemporanilor dornici de noutate. Poanta se bazeaz# pe jocul de idei percutante, pe expresia/imaginea [ocant#, m@nuite cu ingeniozitate artistic# [i ascu]ime de minte. Ca produs spiritual prin excelen]#, epigrama se circumscrie sferei contemporane de sensibilitate [i receptare, fiind \n consonan]# cu reprezent#rile, ideile, simbolurile omului din zilele noastre. Cresc, pe de o parte, dimensiunea poetic# a epigramei, pe de alt# parte, gradul de obiectivitate. Metafore greu de b#nuit \n economia catrenelor confer# subtilitate [i for]# ideilor. C@[tig# \n valoare [i epigrama aforistic#, prin semnifica]iile de universalitate, precum [i cea politic#. Autorul este un microunivers care \ncearc# s# se identifice

cu macrouniversul lumea [i vremea lui , dar de pe pozi]ii specifice: de[i produsul s#u literar determin# o anumit# atitudine, el \[i men]ine o rezerv# de bun#tate activ# [i lucid# fa]# de cei din jur, toleran]# explicabil# prin sim]ul umorului [i prin acumularea de experien]# uman#. Produsul muncii sale con[tientizeaz# faptul c# meseria de epigramist nu e o pierdere de vreme, un joc pentru timpul liber, ci este trud#, pl#cerea de a suferi pe idee [i pe vers p@n# devin sc@nteietoare. At@ta timp c@t nu se simte fenta, curbura zborului, totul aterizeaz# \ntr-o geometrie banal#. Prin rostogolire, ideile se fasoneaz#, se rea[eaz# [i ajung la adev#r. G@ndul se mi[c# tot timpul ca o giruet# printre planurile semantice, solu]ia st@nd sub semnul anihil#rii contrariilor. _n epigrama modern#, se extinde aria ironiei, care reprezint# o atitudine, dup# cum spunea E. Lovinescu. Pe de alt# parte, cre[te gradul de obiectivitate, printr-o aparent# deta[are a epigramistului de obiectul vizat, se exprim# direct idei de mare for]#, dublate de imagini de o vigoare plastic# surprinz#toare. Deta[area e aparent# pentru c# obiectivitatea e masca de sub care epigramistul condamn# sau ia \n der@dere, demitizeaz# institu]ii (pre[edin]ia, justi]ia etc.) [i \i dezeroizeaz# pe reprezentan]ii lor. _n ultimii ani, a ap#rut, deci, un num#r impresionant de c#r]i de epigrame peste 50 de titluri anual [i orice carte de epigrame constituie o victorie a spiritului, o invita]ie la luciditate, pun@nd \n mi[care un \ntreg demers intelectual. _ntre coper]i, se \nchid fragmente [i simboluri ale realit#]ii care, prin insisten]# [i acumulare, realizeaz# un adev#rat spectacol de idei. S# i se respecte, deci, demnitatea de c#tre cei care o scriu sau o descriu. Acest produs umoristic n-are cum s# fie expediat \n afara literaturii, nici la subsolul ei, nici la gradul ei, cu toate rebuturile care circul# nestingherite, a[a cum nici poezia, cu toate nereu[itele publicate \n volume simandicoase, nu poate fi izgonit# din cetatea literelor rom@ne[ti. Dac#, totu[i, epigrama st# la gardul literaturii, st# \n interior [i prive[te departe, peste el.
Dr. Elis R@peanu

Foaia bibliotecii BIBLIOTECARUL DE LA PAZNIC LA CONSILIER

F#r# doar [i poate, un rol esen]ial \n dezvoltarea, r#sp@ndirea [i men]inerea culturii \n mediul social dea lungul timpului \i revine acestui temerar lupt#tor pentru p#strarea [i \nmul]irea comorilor scrise, martori ai evolu]iei umane. Bibliotecarul, asemenea majorit#]ii profesiilor, a trecut progresiv printr-o schimbare de statut, determinat#, \n func]ie de momentul istoric, de modul de g@ndire, de interesele actuale ale oamenilor epocii respective, [i de gradul de dezvoltare economic#. Dincolo de rolul de c#rturar tehnician, bibliotecarul are menirea de a stabili o conexiune cu cititorul, de a-l \ndruma c#tre cele mai relevante documente, [i de a-i ar#ta importan]a acestei colabor#ri \n dezvoltarea intereselor proprii. Dac# \n Antichitate, c#lug#rii erau considera]i ideali pentru o astfel de \ndeletnicire, fiind ni[te copi[ti dedica]i, [i supraveghind atent modul \n care se desf#[ura lectura \n cadrul bibliotecilor; accesul la sursele de cunoa[tere fiind cu mult mai restr@ns dec@t cel al zilelor noastre, \n timp, a avut loc o democratizare [i \n spa]iul cultural. Paradoxal, setea pentru cunoa[tere a cet#]eanului a sc#zut propor]ional cu aceast# deschidere a institu]iilor culturale c#tre informatizare [i consiliere. Bibliotecarul, \n evolu]ia sa, a ajuns s# aplice cuno[tin]e de management, de marketing aplicat, s# fac# PR pentru institu]ia reprezentat#, [i s# duc# ac]iuni de con[tientizare \n r@ndul popula]iei tinere, pentru o mai bun# asimilare a culturii \n r@ndurile viitorilor citizens ai Planetei. Este un om-cheie \n procesul de \nv#]are [i modelare social#, [i, cu siguran]#, are profilul omului m@nat de auto-motivare [i altruism debordant. Atribu]ia sa presupune r#bdare, perseveren]#, interes nativ pentru a ajuta [i sprijini oamenii [i, mai mult dec@t at@t, o iubire fa]# de semeni necondi]ionat#. Pentru c# doar a[a se na[te dorin]a de a ajuta, [i capacitatea de adaptare [i tolerare a fiec#rui seam#n \n parte. {tiin]a bibliotecarului rezid# \n a cunoa[te fondul de publica]ii, \n priceperea sa de a achizi]iona documente [i de a le prelucra inspirat. Dincolo de asta, abilit#]ile sale sociale, comunica]ionale [i preg#tirea sa intelectual# continu# contribuie la des#rv@r[irea sa profesional#. Revenind la u[urin]a accesului la sursele de infor-

mare, \n istoria bibliotecii au existat dou# etape, [i anume: - etapa muzeal#, caracterizat# de accesul anevoios la colec]ii, de lectura supravegheat# [i de comunicarea limitat# cu cititorul, pun@ndu-se accent pe aspectul de conservare, pe caracterul exclusivist al dreptului la informare; - etapa instrumental# [i utilitar#, \ncep@nd cu secolul al XX-lea, \n care primeaz# interesul cognitiv al cititorului, deschiderea fa]# de publicul larg [i o permanent# preocupare fa]# de eficientizarea procesului de informare. Pentru o bun# gestionare a acestui proces de con[tientizare [i deservire a popula]iei, bibliotecarul trebuie s# fie la curent cu legisla]ia \n domeniu, cu ultimele nout#]i [i modalit#]i de informare ap#rute, cu moduri de promovare [i de identificare a publicului-]int#. Este un consilier [i un activist full-time, care ofer# valoare comunit#]ii sale prin input-ul ce-l reprezint# munca sa mig#loas#, organizat# [i nobil#, c#ci: Nicio sarcin# nu este mai important# [i nu merit# mai mult# onoare dec@t cea \ndeplinit# \n serviciul comunit#]ii de un bibliotecar competent [i serios. A fost un timp c@nd biblioteca sem#na mult cu un muzeu, [i bibliotecarul cu un [oarece de bibliotec#; a venit timpul \n care biblioteca este o [coal# [i bibliotecarulun educator \n sensul cel mai nobil al termenului. (Melvil Dewey, 1851-1931)
Floriana-Simona Becea Master Mass-media [i Rela]ii Publice, UVT

Foaia bibliotecii

CLUBUL SENIORILOR B~ILE{TENI LA CEAS ANIVERSAR

Clubul Seniorilor de pe l@ng# Biblioteca Municipal# Petre Anghel B#ile[ti a aniversat 7 ani de la \nfiin]are la data de 01 octombrie 2013. Acest club sa n#scut din ini]iativa bibliotecarei Janeta Vlad, care \mpreun# cu dl. inginer Dulgheru Vasile, dl. inginer Feroiu Aurelian [i d-na profesor B#l]oi Elisabeta au pus bazele minunatului club care lun# de lun# [i-a m#rit num#rul de membri. Cu aceast# ocazie am s#rb#torit at@t Ziua Interna]ional# a Persoanelor V@rstnice, c@t [i Ziua Interna]ional# a Muzicii, prilej cu care seniorii no[tri au fost primi]i \n noul sediu al clubului cu tradi]ionala p@ine [i sare de c#tre dou# eleve: Must#]a Mihaela [i Bojin Maria, \mbr#cate \n costum na]ional. Invita]i de onoare au fost primarul municipiului B#ile[ti, d-l Costel Pistri]u, [i viceprimarul d-l Irinel Mu[uroi care le-au oferit celor prezen]i flori [i \mpreun# cu colectivul bibliotecii au urat at@t membrilor clubului seniorilor c@t [i tuturor persoanelor v@rstnice mult# s#n#tate, o via]# c@t mai lung# [i lini[tit# al#turi de cei dragi [i tradi]ionalul LA MUL}I ANI! Pensionarii care au f#cut parte din clubul nostru [i au dep#[it v@rsta de 75 de ani au primit diplome de excelen]#, iar celor mai tineri li s-au oferit diplome de participare; de asemenea s-a decernat o diplom# celui

mai t@n#r pensionar, d-nei Alexandra Becherescu, [i diploma de platin# celui mai valoros (\n v@rst# de 90 de ani) pensionar, dnei prof. Eugenia Fotin. Pentru a continua ziua \n ton de s#rb#toare, v@rstnicii clubului s-au distrat la o mas# festiv# organizat# la Restaurantul Teoden, unde au degustat tortul festiv oferit cu generozitate de doamna Daniela }onea [i rulada oferit# de doamna Atena Must#]a, c#rora [i pe aceast# cale le mul]umim. Bibliotecar Daniela Ciuciulete

S~RB~TORI DE TOAMN~ LA {COALA NR. 3 B~ILE{TI

{i \n acest an pre[colarii de la Gr#dini]a Balasan au organizat o mic# expozi]ie cu produse specifice de sezon: fructe, legume, gemuri, compoturi a[ezate frumos pe m#su]ele din holul gr#dini]ei. {colarii de la {coala cu clasele I-IV din Balasan au vizitat expozi]ia [i au admirat produsele expuse. {coala Gimnazial# Nr. 3 a participat la manifest#rile din cadrul S#rb#torii Zaib#rului [i a Prazului din data de 20 octombrie 2013 cu un stand cu produse de sezon. Acest stand a fost organizat cu ajutorul p#rin]ilor, c#rora le mul]umim pe aceast# cale. La aceast# activitate au participat un numar mare de elevi si cadre didactice. Produsele expuse spre v@nzare au fost preparate de gospodinele din sectorul [colii noastre [i au fost la mare c#utare. Gemul, compotul, conservele din legume, fructele [i sucurile naturale s-au v@ndut la un pre] bun, aduc@nd beneficiu [colii noastre. S-au remarcat prin activitatea depus# doamnele Vasilica Mitric#, Elena V#lu, Liliana Radu, Liliana Firan, Eugenia Spr\ncenatu, Elisabeta V#deanu, Emilia P#tra[cu, Monica Paraschiv, Paula Neicu, Nicoleta Dunav#]u. Prof. Vlad Co[ereanu {coala Gimnazial# Nr. 3 B#ile[ti

Foaia bibliotecii CENACLUL SPERAN}E ARE NOI MEMBRI

_ncep@nd din aceast# toamn#, Cenaclul Literar Speran]e are noi membri: elevi din clasa a V-a de la {coala Gimnazial# Nr. 3 B#ile[ti [i din clasa a VIII-a de la {coala Gimnazial# Nr. 5. _n calitatea mea de \ndrum#tor apreciez c# \n acest an [colar activit#]ile vor mai bune ca cele de anul trecut datorit# calit#]ilor membrilor s#i. _mi pare bine c# cenaclul are membri cu reale aptitudini literare interesa]i de literatur#. _mi pare r#u c# spa]iul de care dispunem \n aceast# revist# este limitat deoarece toate crea]iile prezentate \n cele dou# [edin]e ale cenaclului (octombrie [i noiembrie) ar merita publicate. De aceea m# voi limita \n a selecta fragmente din cele mai reu[ite lucr#ri. Ca \n fiecare an, m#rea]a regin# de aram# sose[te [i pe meleagurile noastre, \n calea[ca sa tras# de v@nt. Mereu este \nt@mpinat# de norii plumburii, de r#coarea zilelor aspre, iar copacii goi se \nchin# \n fa]a ei.Codrii [i-au lep#dat ve[m@ntul lor de bronz stropit cu aur [i carmin, s#-i f#ureasc# o rochie de bal ... Magia acestui anotimp fermecat ... ne \nc@nt# \n fiecare an [i mereu devine tot mai puternic#. Universul de basm creat de toamn# r#m@ne pe veci \n sufletele noastre o cicatrice dulce ce ne aduce aminte de magia acestor zile. (Tunaru Denisa - {coala Gimnazial# Nr. 5) Aceast# crea]ie reu[it# este plin# de epitete, compara]ii, personific#ri (cerul \[i vars# lacrimile sale peste iarba uscat#). Autoarea a izbutit o metafor# cu care \[i \ncheie lucrarea (universul toamnei - cicatrice dulci). Dac# Denisei Tunaru toamna \i aduce \n suflet un sentiment de bucurie, elevei Gheorghi[an Andreea ({coala 3) acest anotimp \i produce o stare sufleteasc# mohor@t#, chiar sumbr#: Scade lumina, cre[te negura, zilele \ndoliate sunt tot mai dese, \ntunericul coboar# repede cuprinz@nd straniu nop]ile prea lungi, b@ntuite de vuietul v@nturilor nemiloase care au dezgolit ramurile copacilor l#s@ndu-i goi \n frigul de afar#. C@nd \n sf@r[it trece o noapte neagr#, apare \ntr-un t@rziu o diminea]# mohor@t# [i rece; sufletul mi-e r@nced [i apatic [i m# \ndeamn# la contemplare. (Gheorghi[an Andreea-{coala Gimnazial# Nr. 3) Aceea[i autoare are \n lucrarea ei o imagine sinistr# ramurile prunilor par degete \nnegrite ale unui v@rcolac. Imagini auditive reu[ite \nt@lnim \n crea]ia elevei Dinu Larisa ({coala Nr. 5) care \[i m#rturise[te fascina]ia pe care i-a produs-o toamna:

Ecoul simfoniei c@ntecelor p#s#rilor se auzea \n [oapt# trezindu-mi admira]ia pentru serafinii cerului. Cucul, \nv#luit \n somnul funerar, al frumoaselor oglinzi, nu-[i mai strig# numele. O cucuvea r#t#cit# \[i c@nt# durerea sau poate destinul, \mi cheam# jum#tatea neagr# a sufletului meu. O cheam#, lu@nd p#catele \n p@nza trecutului. Acest anotimp ca o umbr# pueril# a unei copil#rii pierdute mi-a adus \n suflet c#ldura pe care, material, nu ne-o d#ruie[te. M-a fascinat cu misterele sale, cu felul \n care st#p@ne[te necunoscutul. (Dinu Larisa - {coala Gimnazial# Nr. 5) De remarcat \n aceast# crea]ie metafora toamna o umbr# pueril# a unei copil#rii pierdute. Iat# fragmente dintr-o alt# lucrare izbutit#: Frunzele copacilor seam#n# cu un covor multicolor, plin de nuan]e vesele [i frumoase ce compun un peisaj minunat. Dar copacii au r#mas singuri [i goi, f#r# nimeni care s# aline durerea. Soarele m@ndru care ne \nc#lzea cu s#ge]ile aurii [i-a pierdut puterea c#ldurii sale ... Toamna, anotimpul izvoarelor ruginii, create de frunzele uscate ale copacilor, aduce \n fiecare suflet o stare de melancolie . (Must#]a Mihaela - {coala Gimnazial# Nr. 3) Covor de frunze, bolta cerului albastr# picurat# cu gr@ul norilor \nnegrit# de p#s#rile care-[i las# meleagurile natale pentru ]#rile mai calde ... Afar# e toamn#. Toamn# e [i \n sufletul meu ... E superb#, e sublim#, r#sp@nde[te lumin#, aceasta este toamn# bogat# pe care o sim]im \n suflete. (Dobrogeanu Denisa - {coala Gimnazial# Nr. 5) Unele eleve au citit poezii despre toamn#. Spicuim c@teva strofe. Pe poteca din p#dure Toamna las# amprentele Cu ve[m@nt de frunze moarte S#-nc@nte privirile. (Duinea Isabela - {coala Gimnazial# Nr. 5) Hai copii, veni]i cu mine _n livad#-i tare bine Fructele ne-a[teapt# toate S# m@nc#m pe s#turate. (Durac Iuliana - {coala Gimnazial# Nr. 3)
Prof. Drago[ Co[ereanu {coala Gimnazial# Nr. 3 B#ile[ti

Va urma

Foaia bibliotecii ZIUA EUROPEAN~ A LIMBILOR. LIMBILE ROMANICE

Ca \n fiecare an, [i anul acesta, \n ziua de 26 septembrie, s#rb#torim ziua limbilor romanice. Cunoa[terea limbilor str#ine, clasice [i moderne, este o condi]ie esen]ial# pentru ridicarea nivelului de cultur# al tineretului studios. Pentru \nsu[irea unei limbi str#ine e mai bine s# cunoa[tem originea, evolu]ia [i istoria acelei limbi [i apoi s# trecem la studierea propriu-zis# a ei. Limbile, \n majoritatea lor, se clasific# dup# originea comun#; cea mai mare familie lingvistic# ce a cuprins toate limbile de pe glob a fost proto-indoeuropeana comun# care s-a numit mai t@rziu limba indoeuropean# comun#. Ea a cuprins mai multe ramuri lingvistice existente pe toate continentele: Asia, Africa, America de Nord, America de Sud, Europa. Ramurii italice europene \i apar]ine limba latin# din care deriv# cele zece limbi romanice: italiana, franceza, spaniola, portugheza, rom@na, reto-romana, provensala, sarda, catalana, dalmata. Limbile romanice [i-au \nceput existen]a ca dialecte ale limbii latine populare, care \ntre secolele al V-lea [i al IX-lea au evoluat spre limbi separate [i, care, datorit# leg#turilor coloniale [i comerciale ale ]#rilor europene s-au r#sp@ndit \n America de Nord, America de Sud, Africa [i Asia. LIMBA ITALIAN~, vorbit# \n Italia, Sardinia, Sicilia, nordul insulei Corsica, \n cantonul elve]ian Ticino [i pe litoralul francez al M#rii Mediterane a devenit limb# oficial# \n Italia [i \n Elve]ia. Cel mai vechi text \n limba italian# dateaz# de la sf@r[itul secolului al VIII-lea, \nceputul secolului al IX-lea. LIMBA FRANCEZ~ este vorbit# \n Fran]a, sudul Belgiei, vestul Elve]iei [i Luxemburg, \ntr-o parte a Canadei, \n Haiti [i \n coloniile franceze din Africa. Cel mai vechi text \n limba francez# dateaz# din secolul al IX-lea, anul 842. LIMBA SPANIOL~ este vorbit# \n Spania, America de Sud, except@nd Brazilia [i cele trei Guyane (englez#, olandez# [i francez#), \n America Central#, Mexic [i sudul S.U.A.. Num#rul vorbitorilor de limb# spaniol# este de 150.000.000, iar cel mai vechi text \n limba spaniol# dateaz# din secolul al XII-lea. LIMBA PORTUGHEZ~ este vorbit# \n Portugalia [i Brazilia iar cel mai vechi text \n limba portughez# dateaz# de la sf@r[itul secolului al XII-lea. LIMBA ROM^N~, vorbit# \n Rom@nia, a provenit din limba latin# popular# prin amestec cu limba dac# \n timpul st#p@nirii romane care \n Dacia a durat 165 de ani (106 e.n.-271 e.n.). Din anul 271 e.n. [i p@n# \n secolul al XI-lea s-a dezvoltat limba rom@n# comun# care a avut patru dialecte: arom@n-vorbit \n Grecia, fosta Iugoslavie, Albania [i unele locuri din Bulgaria, megleno-rom@n-vorbit \n sudul Bulgariei [i nordul Greciei, istro-rom@n-vorbit \n opt localit#]i din Istria,

daco-rom@n care a dezvoltat limba rom@n# ca limb# na]ional# \n urma amestecului limbii latine populare cu limba dac#, plus influen]ele limbilor popoarelor migratoare care au trecut pe teritoriul ]#rii noastre dup# retragerea roman# din Dacia p@n# la sf@r[itul mileniului I (go]ii, hunii, gepizii, avarii, slavii, bulgarii, ungurii, pecenegii, cumanii, t#tarii [i turcii). Influen]a lor s-a manifestat mai mult \n domeniul vocabularului, cea mai puternic# dintre ele fiind influen]a limbii slave. Cel mai vechi text \n limba rom@n# dateaz# din secolul al XVI-lea, 1521, Scrisoarea boierului Neac[u c#tre judele Bra[ovului, Hans Bekner, \n care este \n[tiin]at despre trecerea armatelor turce[ti peste sud-vestul ]#rii noastre, \n drumul lor spre Ungaria. _n limba rom@n#, \n ciuda faptului, c# sub presiunea influen]elor s-au \nregistrat unele modific#ri lingvistice, esen]a latin# a limbii rom@ne nu s-a stins. Ea este considerat# o limb# romanic# pentru c# nucleul ei este asigurat de fondul lexical principal [i de sistemul gramatical, care, cu certitudine sunt de origine latin#. Fondul lexical principal are cuvinte latine[ti \n propor]ie de 80%, 11-12% de cuvinte slave, 8% cuvinte de alte origini [i doar 120 de cuvinte de origine dac#, iar structura gramatical# are toate clasele [i categoriile gramaticale de origine latin#. Dac# flexiunea nominal# p#streaz# m#rcile de num#r [i unele m#rci cauzale din latin#, care la alte limbi romanice nu s-a p#strat, atunci, \n cadrul flexiunii verbale se p#streaz# modul, timpul [i diateza. LIMBA SARD~ este vorbit# \n Sardinia de aproape 1.000.000 de vorbitori, iar cel mai vechi text \n aceast# limb# dateaz# din secolul al XI-lea. LIMBA RETO-ROMAN~, vorbit# \n sud-estul Elve]iei [i nord-estul Italiei, \n regiunea Friuli [i \n Alpii dolomi]i este uzitat# de 5.000 de vorbitori. Retoromana a dezvoltat o limb# literar# care este una dintre cele patru limbi oficiale ale Elve]iei; celelalte limbi oficiale fiind italiana, franceza [i germana. Cel mai vechi text de limb# reto-roman# dateaz# de la sf@r[itul secolului al XI-lea [i \nceputul secolului al XII-lea. LIMBA PROVENSAL~ (OCCITAN~), vorbit# \n sudul Fran]ei, \n Provence, Huvergne, Gascogne, Languedac, Limousin, este practicat# de 15.000.000 de vorbitori. LIMBA CATALAN~ este vorbit# \n dou# provincii din Spania, Catalania [i Valencia, \n insulele Baleare [i Pitiuse [i \n mun]ii Pirinei, fiind folosit# de 5.000.000 de vorbitori. LIMBA DALMAT~, vorbit# \n Dalma]ia, pe coastele M#rii Adriatice, a fost sufocat# de graiurile s@rbe [i croate, [i de dialectul vene]ian al limbii italiene. Limba dalmat# a disp#rut, ultimul ei vorbitor fiind Antonio Udina Burbur, care a murit \n anul 1898. Prof. Aurelia Aura Ionescu

10

Foaia bibliotecii M^NDRI C~ SUNT ROM^NI!

Elevii claselor a X-a C, a XI-a B [i C [i a XII-a A de la Liceul Tehnologic {tefan Anghel B#ile[ti \mpreun# cu dasc#lii lor: B#dele Daniela, Catan# Ionela, Staicu Angela, Dobrogeanu M#d#lina [i }ibreanu Cristian au participat joi 28 noiembrie 2013, ora 13.00 la activitatea desf#[urat# \n parteneriat cu Biblioteca Municipal# Petre Anghel B#ile[ti. Pentru \nceput prof. B#dele Daniela [i prof. }ibreanu Cristian au prezentat Nicolae B#lcescu - portret literar [i politic cu ocazia comemor#rii a 161 de ani de la moartea marelui revolu]ionar de la 1848: Revolu]ie prin... cultur#! aceasta era re]eta secret# prin care poporul rom@n va \nflori era viziunea lui B#lcescu. Portretul literar a scos \n eviden]# c# pentru cartea sa, Rom@nii supt Mihai Voevod Viteazul, Nicolae B#lcescu a dus o lung# [i istovitoare munc# de cercetare \n marile arhive ale lumii unde a studiat peste 200 de documente, \n 1851, de[i era extrem de bolnav de pl#m@ni [i inim#... D-na profesor Catan# Ionela \n materialul prezentat Sf@ntul Apostol Andrei, cel \nt@i chemat, ocrotitorul rom@nilor a eviden]iat c# Sf@ntul Apostol Andrei este cel \nt@i chemat [i ales Apostol al lui Iisus Hristos. Prin loialitatea [i credin]a lui, s-a dovedit [i un mare propov#duitor al credin]ei cre[tine primit# de la Iisus Hristos, propov#duire ce s-a extins p@n# \n p#r]ile Tomisului ( Constan]ei de azi). Prin urmare, poporul rom@n a primit s#m@n]a cea bun# a credin]ei dumnezeie[ti de la Sf@ntul Apostol Andrei, tr#itor [i propov#duitor din timpul M@ntuitorului Iisus Hristos. Lucrul

acesta poate fi dovedit prin Pe[tera Sf@ntul Andrei [i simbolurile legate de credin]a cre[tin#, descoperite din acel timp, c@nd Sf@ntul Apostol Andrei [i-a desfa[urat activitatea misionar#. El este ocrotitorul Rom@niei pentru c# are acest merit incontestabil de propov#duitor al Evangheliei lui Iisus Hristos \n p#r]ile Dun#rii de Jos [i ale Tomisului, odat# cu formarea limbii rom@ne [i form#rii poporului nostru rom@n. Prof. }ibreanu Cristian a scos \n eviden]# c# Unirea de la 1 decembrie 1918 reprezint# evenimentul principal al istoriei Rom@niei [i totodat# realizarea unui deziderat al locuitorilor grani]elor vechii Dacii, unirea Transilvaniei cu Rom@nia. Ziua de 1 decembrie a devenit dup# evenimentele din decembrie 1989 Ziua Na]ional# a Rom@niei. Pentru noi, rom@nii, anul 1918 a fost un an providen]ial. La 27 martie 1918 Basarabia lacrima neamului rom@nesc revenea la Patria mam#; la 28 noiembrie 1918 era r@ndul Bucovinei, pentru ca la 1 decembrie 1918, la Alba Iulia s# se realizeze unul din visele seculare ale na]iunii rom@ne, des#v@r[irea statului na]ional unitar rom@n, prin unirea Transilvaniei, Banatului, Cri[anei [i Maramure[ului cu Rom@nia. _n \ncheiere elevii au recitat versurile g#site \n rani]a unui soldat mort \n toamna anului 1918, pe muntele Sorica din Carpa]ii de Curbur# Nu pl@nge, maic# Rom@nie [i au intonat imul de stat al Rom@niei.
Prof. Cristian }ibreanu

Foaia bibliotecii NOI LANS~RI DE CARTE LA CASA DE CULTUR~ AMZA PELLEA B~ILE{TI
Vineri 15 noiembrie a.c. la Casa de Cultur# Amza Pellea B#ile[ti a avut loc o manifestare de excep]ie: o dubl# lansare de carte. Autorii volumelor sunt doi dasc#li de excep]ie din municipiul nostru: Valentin Turcu [i Marian Pirnea. Lansarea celor dou# volume (Baladele b#ile[tene de Valentin Turcu [i Amintirile unui b#ile[tean de Marian Pirnea) \n cadrul aceleia[i manifest#ri nu a fost \nt@mpl#toare. A[a cum a precizat domnul Marian Pirnea, cele dou# volume sunt complementare c#ci se refer# la spiritualitatea local#. Manifestarea a fost moderat# de un alt profesor renumit \n ora[ul nostru, Gheorghe Gheorghi[an, care a dat pe r@nd cuv@ntul celor doi autori care [i-au prezentat cu modestie dar [i cu umor c#r]ile. _n continuare voi face recenziile celor dou# volume lansate. Valentin Turcu - Baladele b#ile[tene, vol II (Editura ALMA Craiova, 2013) Publicate ini]ial \n Gazeta de B#ile[ti (unde au constituit partea cea mai interesant# a publica]iei), baladele din acest volum sunt mai unitare din punct de vedere al metricii. Chiar dac# autorul sus]ine c# aceste crea]ii sunt cu <circuit \nchis> ca destina]ie, baladele pot fi citite cu interes [i de cet#]enii altor localit#]i din Rom@nia pentru c# ele au un caracter general, referindu-se la realit#]i valabile oriunde. (Citind cuprinsul ne putem da seama de acest lucru). Pentru aceasta este suficient s# amintim doar c@teva titluri \n ordine alfabetic#, a[a cum apar \n carte. Valentin Turcu dedic# baladele sale unor obiecte sau no]iuni ca: b@ta, b#utura, cartea, casa, corup]ia, diplomele, dracii, foamea, \nv#]#m@ntul politic. Voi exemplifica pe scurt cu dou# balade. Balada l#utarilor [i Balada prazului. Balada l#utarilor este o istorie sui-generis a muzicii [i a instrumentelor muzicale. Autorul prezint# evolu]ia acestora de-a lungul timpului \n lume [i la noi. Ca [i \n alte balade avem o und# de triste]e autorul este nepl#cut impresionat de muzica de discotec# care este mai mult zgomot dec@t armonie. Balada prazului (dedicat# domnului primar Costel Pistri]u) se refer# la celebra legum# devenit# brand oltenesc.Aceast# crea]ie se \ncheie cu un P.S. (de fapt o urare): Cu specificul local/Autentic b#ile[tean/_n toamn#, la Festival/S# triumfe an de an/_n plin centru s# se fac#/Din stuf, o magherni]#/S# v@nd# zaib#r la... troac#/{i praz la... paporni]#. Marian Pirnea - Amintirile unui b#ile[tean (Editura ALMA Craiova, 2013) Acest volum este o prelungire, o urmare aproape fireasc# a c#r]ii Amintirile unui dasc#l. Dac# \n pri-

11

mul volum predominau \nt@mpl#rile din mediul [colar b#ile[tean, \n cartea de fa]# orizontul se extinde: autorul evoc# alte locuri, fapte [i oameni din trecutul B#ile[tiului prin prisma propriei sale personalit#]i. Marian Pirnea recunoa[te c# lucrarea sa nu este o reconstituire minu]ioas# [i exact# a trecutului ora[ului, ci o evocare ... aproximativ# [i personal#, subiectiv# a spiritualit#]ii locale baile[tene. Spa]iul recenziei nu-mi permite s# reproduc \ntreg sumarul c#r]ii.Voi aminti doar capitolul 5 (Institu]ii) cu trei subcapitole: Meserii uitate, Institu]ii disp#rute [i Institu]ii perene. (Despre meseriile pierdute sau pe cale de a fi uitate \n ora[ul nostru a scris mai demult un articol emo]ionant \n Gazeta de B#ile[ti domnul Valentin Turcu). Pe unele din personajele evocate le-am cunoscut sau le cunosc ceea ce mi-a sporit interesul pentru aceast# carte. Marian Pirnea prezint# [i personalit#]i pe care le-a cunoscut mai mult sau mai pu]in (Tudor Vianu, Tudor Arghezi, George C#linescu). _mi permit s# fiu subiectiv: autorul scrie a[a cum vorbe[te. Citind cartea mi se pare c# \l aud pe domnul Marian Pirnea (pe care l-am cunoscut ca director la Grupul {colar Agricol [i ca director coordonator al [colilor din ora[) gl#suind cu fraze armonios construite, cu elemente de umor. Istoria cu I mare este alc#tuit# [i din istorii m#runte, tr#ite de oameni simpli. F#c@nd abstrac]ie de elementele cu caracter strict personal, volumul domnului Marian Pirnea se \nscrie \n r@ndul unor c#r]i de memorii ale unor oameni obi[nui]i ap#rute \n ultimii ani prin care este reconstituit# din puncte de vedere diferite epoca pe care am tr#it-o cu to]ii p@n# acum 24 de ani. Prof. Drago[ Co[ereanu {coala Gimnazial# Nr. 3 B#ile[ti

12

Foaia bibliotecii UN SENIOR DE CARTE

Bucuros ca un adev#rat JUNIOR la primirea unui semn de recunoa[terea str#daniilor depuse \n ad@ncirea dragostei pentru cel mai bun prieten al omului: CARTEA. Este hrana spiritual# a celui ce o r#sfoie[te cu interes, a celui ce [tie s# aleag# din ea ce-i place mai mult [i trage \nv#]#minte pentru via]#, pentru un comportament moral [i util societ#]ii. Pe mine cartea m-a fermecat \nc# de pe b#ncile [colii, la o mic# bibliotec# interioar#, unde am g#sit drumul vie]ii. Dragii mei, iubi]i cititul, extrage]i din cele aflate ce pute]i urma spre binele [i satisfac]iile eului \mplinit!

Sunt un SENIOR care a primit o DIPLOM~ DE EXCELEN}~ pentru scrisul care a fost o pasiune \n care am exprimat elanul cititului \n fa]a miracolului omenesc. Dragoste [i respect pentru SENIORII meleagurilor noastre ca exemplu de urmat \n via]#. Drumul ales de to]i \nainta[ii no[tri s# ne fie c#l#uz# spre a atinge culmile cunoa[terii. Dragoste nepre]uit# pentru carte [i locul unde se poate g#si BIBLIOTECA, locul reculegerii, inspira]iei, sprijin de n#dejde al realiz#rilor.
Valentina Ristea

DORANATA

A PICA TOS TEA PICAT ST

_ntr-o sear#, La o s#pt#m@n#, Dup# echinoc]iul de toamn#, Am v#zut o stea L#crim@nd. M-am uitat spre ea {i am [tiut, C# este steaua Pe care o [tiu demult... De c@nd s-a n#scut. C@nd era, Doar o micu]# stea, Ce str#lucea, De cele mai multe ori, Ca un luceaf#r, Fie c# era zi sau noapte, Str#lucea ca ni[te diamante. Lacrimile ce-i curgeau _n acea noapte, Plin# de singur#tate, Le-am sim]it {i le-am tr#it, Chiar dac# eram departe... N-am s# pot uita, Lacrima [i triste]ea Din seara \n care, {i-o voi c#uta mereu, Printre ele. Dar totul va fi \n zadar. Pentru c# steaua A picat Ca un meteorit {i nu va mai fi de g#sit. De dor [i de durere Voi str@nge lacrimile _n batiste, {i voi num#ra Zilele triste. M# voi g@ndi, De fiecare dat# La seara aceea blestemat#, La ceasul acela, Din miez de noapte, C@nd sim]eam, Chiar dac# eram departe, Ca steaua, Care str#lucea, Ca un luceaf#r Fie c# era, Zi sau noapte, S-a stins _N SINGUR~TATE.

P@lp#ia {i cerea ajutor, Celor de aproape... _mi va fi dor _n orice clip#. De va fi soare, De va fi lun#, De va fi nor, Sau vreme bun#. M# voi uita Spre stele

Foaia bibliotecii CUM L-AM CUNOSCUT PE DOMNUL NICOLAE COSTEA TELEAJEN

_nainte de a v# spune cum l-am cunoscut, voi \ncepe cu sf@r[itul [i mai bine v# zic cine este. Nea Nicu, Nicule sau domnu Costea, cum \i spun cunoscu]ii sau apropia]ii, este un om simplu [i obi[nuit. Nu are nici patru m@ini [i nici trei picioare este un om ca to]i ceilal]i. Dar, spre deosebire de mul]i dintre noi, are un dar de la Dumnezeu, pe care nu-l prime[te toat# lumea, iar ast#zi tot mai pu]ini, [i anume darul iubirii de frumos [i de adev#r! C#ci pentru nea Costel, cum \mi place mie s#-i spun, adev#rul, fie c# e crud sau dulce, trebuie s# r#m@n# a[a cum a fost sau este. Aceasta se manifest# nu numai \n scrierile sale monografice, ci [i \n art#, \n pictur#, c#ruia \i este devotat \ntru totul. Privind [i admir@nd picturile sale, fie c# este vorba de flori, portrete, sau peisaje, sim]i, dac# e[ti pu]in avizat, ideea de crea]ie, originalul, \nceputul, iar \nceputul te duce la ideea de trecut. Cu alte cuvinte \l vezi pe creator, pe cel care creeaz# [i pl#smuie[te frumosul, spre a ]i-l oferi ]ie, seam#nul lui, spre \nc@ntarea ochiului [i a spiritului. Creatorul, asemenea celui ce inventeaz#, alc#tuie[te forme, lucru deloc simplu, c#ci este un proces mental complex, ce \n final duce la na[terea operei, pe care privitorul simplu o percepe prin forma fizic#, material#, pe c@nd ini]iatul \i adaug# [i forma interioar#, imperceptibil# fizic, ce poate fi inteligibil# mental. Crea]ia uman# difer# de la individ la individ. Picturile, scrierile, monografiile domnului Costea Teleajen, eman# originalitate prin faptul c# ele se adreseaz# direct, cre@nd o receptivitate maxim# oricui are de a face cu ele, altfel dec@t un banal observator. Eu am avut privilegiul de a-l cunoa[te [i pe domnul Costea Teleajen, colec]ionarul. Pasiunea colec]ion#rii, este o preocupare, pe care oamenii [i-o aleg singuri [i pe care o fac \n limita timpului disponibil. De[i nu este art#, preocuparea colec]ionarului se aseam#n# cu arta, c#ci nu-i lipse[te dimensiunea [i frumuse]ea [i nu \n ultim# instan]#, mesajul. Toate acestea combinate, cu efortul de a face, coroborat cu iscusin]a [i rezultatul ne determin# s# afirm#m c# orice colec]ie, indiferent de ce natur# ar fi ea, nu reprezint# o activitate diletant#, ci a[a cum am men]ionat anterior este o sor# mai mic# a artei... Mai trebuie amintit, [i asta cu referire la persoana de care vorbim, c# pasiunea d@nsului de a

13

colec]iona, a presupus [i \nc# mai presupune, sacrificii b#ne[ti [i materiale, c#ci nu-i totuna s# colec]ionezi [erve]ele de h@rtie sau obiecte cu valoare [i trecut istoric... Era prin vara lui 2008; \mi terminasem casa de vacan]# din M@neciu [i sporov#iam cu bunul meu vecin, nea Sile Ciripoiu, despre comuna M@neciu, istoria, trecutul ei [i ce poate oferi ea celor ce aidoma mie, aleseser# s# se a[eze pe aici. Discu]ia c#p#t@nd profunzime, nea Sile se v#zu \ncurcat [i la un moment dat \mi spuse: - Am eu o monografie mai veche a comunei, o caut [i v-o dau s# o citi]i, poate a[a o s# afla]i mai multe! A doua zi mi-a adus cartea, pe care am citit-o dintro suflare, dar nu m-a satisf#cut. - Nea Sile, zic, e slab# cartea, ce ne facem? - {tiu eu, r#spunse vecinul meu, mai c#ut#m... Peste vreo s#pt#m@n#, m# trezesc cu el c# \mi intr#n curte cu un bile]el \n m@n# pe care-l ]inea ca pe o bancnot# de valoare [i pe care erau c@teva r@nduri. - Ei, care-i treaba?! - Uite, ave]i aicea un telefon, e un istoric din Malu V@n#t, a scris multe despre locurile astea, suna]i-l din partea domnului Hopodat# [i poate v# vede]i! - Ce hop o dat# sau de dou# ori domle, am r#spuns! - Nu, nu a[a \l cheam# pe cel care mi-a dat biletul, Hopodat#!! Amuzat [i curios, am pus m@na pe telefon [i am sunat. M-am recomandat, am spus ce doresc [i dac# m-a[ putea \nt@lni cu dumnealui. Cu o voce cald# [i deschis#, domnul Costea, m-a invitat la d@nsul. Aici, pe balconul casei b#tr@ne[ti, pe o fa]# de mas# de un alb imaculat, tronau dou# ce[ti de cafea, generoase [i un ibric burduh#nos, semn c# nea Costel, cum aveam s#-i spun mai t@rziu, se preg#tea pentru o discu]ie lung#, agreabil# [i \n acela[i timp curioas#. De atunci, au trecut anii, iar rela]ia cu noul meu prieten, de[i mai v@rstnic, dar cu o minte mult mai t@n#r# dec@t ai crede, s-a \nchegat, descoperind r@nd pe r@nd din mul]imea de frumuse]i, adunate cu grij#, de la gramofoane [i obiecte de tot felul, la hrisoave [i c#r]i vechi, toate originale, la vasta bibliotec# [i nu mai vorbim de importanta galerie de picturi.

14

Foaia bibliotecii
mai [i clevetesc. De-a lungul timpului, [i-a selectat cu grij# [i parcimonie, pe cei c#rora le permite s#-i calce pragul, c#ci nu pu]ini au fost aceia care au \ncercat s#l fure sau s#-i cear# cu obr#znicie diverse lucruri, a[a bre, s# am [i io o amintire de la dumneata. Nea Costel, \ns#, i-a pedepsit pe to]i cu generozitatea lui, uneori copil#reasc#, prin aceea c# i-a [ters din cartea memoriei [i pentru care poarta sa le este de-a pururea \nchis#. Acesta este domnul Nicolae Costea Teleajen, Nea Costel, omul care se \nc#p#]@neaz# de unul singur s# men]in# vie istoria V#ii Teleajenului, din vremuri str#vechi [i p@n# ast#zi, omul care nu vrea s# lase s# moar# \n uitare [i ignoran]# locurile [i obiceiurile, tradi]iile [i datinile str#mo[e[ti ale acestor meleaguri, statornicite de milenii, de o parte [i de alta a r@ului Teleajen.
Dr. ing. Mihai Licurici Septembrie 2013

Din p#cate, prieteniile domnului Costea, se manifest# mai mult, dincolo de frontiere, la figurat vorbind, adic# departe de locurile sale natale [i de cei din sat care nu sunt dispu[i a-l \n]elege [i de aceea unii

LECTURA _NTRE PL~CERE {I NECESITATE

Lectura [i, \n primul r@nd, rolul ei ca instrument al form#rii [i autoperfec]ion#rii omului preocup# de mult timp pe oamenii de [coal#. Nazareno Padellaro spune \ntr-un fragment pe care-l reproduc: ,,Este [i un alt punct capital pe care nu trebuie s#-l pierdem din vedere. Meseria noastr#, care se vrea c@t mai mult posibil dedicat# [colii, are drept urmare, dac# nu faptul c# ne uzeaz#, \n tot cazul pe acela c# ne toce[te sensibilitatea. Pentru noi lectura este un fapt de domeniul [colii [i astfel suntem \nclina]i s# uit#m c# pentru [colari e un lucru ce ]ine de mister... . Cine a fost vr#jit o dat# de aceast# magie, va r#m@ne pentru totdeauna dornic de \nc@nt#rile ei [i va c#uta s# le re\nnoiasc#. {i atunci va citi, va citi mereu. Asta \nseamn# gust al lecturii. Cine [tie s#-l trezeasc# a azv@rlit o s#m@n]# vital# a culturii, vital# pentru c# \nflore[te mereu, \n tot cursul vie]ii. Este foarte important s# subliniem c#, dac# exist# sau nu \n schema orar# disciplina op]ional# literatura pentru copii, \nv#]#torul are obliga]ia s# \ndrume lectura suplimentar# a elevilor. Aceast# obliga]ie este determinat# de faptul c# obiectivele cadru [i unele obiective de referin]# nu se realizeaz# numai cu textele din manuale. De aceea, este necesar# lectura suplimentar# a elevilor, f#r# de care formarea lor \n aria curricular# LIMBA SI COMUNICARE nu este complet#. Dar ce \nseamn# lectura bine \ndrumat#? _n primul r@nd, \nseamn# criterii clare \n leg#tura cu alegerea textelor. Unul dintre aceste criterii este accesibilitatea.

C#r]ile sunt prietenii cei mai lini[titi [i constan]i, consilierii cei mai accesibili [i \n]elep]i [i profesorii cu cea mai mult# r#bdare. (Charles W. Elliot)

Ca orice sarcin# didactic#, lectura suplimentar# a elevilor trebuie \ndrumat# [i verificat#. Pentru aceasta, se folosesc secven]e din orele de limba rom@n#, orele la dispozi]ia \nv#]#torului sau se stabilesc ore speciale prin planific#rile semestriale. Este cunoscut faptul c#, \n gr#dini]# [i \n familie, copilul se formeaz# ca ascult#tor de lectur#. De aceea, \n primii ani de [coal#, trebuie s# trezim interesul pentru citit, s#-i \ndrum#m \n a[a fel \nc@t lectura s# devin# o deprindere statornic#, iar, cu timpul, elevul s# con[tientizeze c# este o activitate individual# cu caracter permanent. Continuare \n pag. 20

Foaia bibliotecii
Premisele unui c#min ecologic

15

S~ NE CUNOA{TEM CASA
Continuare din num#rul trecut

Spa]iul de \mb#iere \n cas# trebuie s# se centralizeze pe alte aspecte dec@t numai strict igienice. El trebuie s# fie un loc bl@nd [i reconfortant, oferind s#n#tate, relaxare, intimidate c@t [i cur#]enie. Cuv@ntul Spa, ce define[te azi no]iunea de relaxare, a ajuns [i la noi, el \nsemn@nd izvorul de ap# mineral#, de la ora[ul belgian cu aceast# resurs#. Folosi]i materiale naturale pentru toate accesoriile dumneavoastr# de baie: rogojini, prosoape din bumbac, bure]i naturali etc. DEZINTOXICAREA CASEI \ndep#rta]i sau reduce]i toate sursele de poluare [i de mirosuri nepl#cute treptat \nlocui]i articolele iritante cu materiale sigure [i naturale (mobilier, ]es#turi [i covoare, vopsele) p#stra]i toate camerele [i dulapurile curate aerisi]i adecvat, mai ales b#ile, toaletele [i buc#t#riile, pentru a \ndep#rta mirosurile [i aerul umed. ILUMINATUL ARTIFICIAL tipul sursei de lumin# pe care o alege]i [i locul unde a[eza]i instala]iile de iluminat au o influen]# considerabil# asupra confortului celor din casa dumneavoastr#. Nu este simplu s# v# debarasa]i de regulile dure [i iu]i privitoare la a[ezarea instala]iilor de iluminat dar \ncerca]i s# \mbina]i principiile ilumin#rii propice, s#n#toase, cu mediul dumneavoastr# propriu. Reduce]i pe c@t posibil axarea pe lumina artificial# [i elimina]i pe cele care nu sunt necesare. \ntocmi]i o schem# de iluminat optim# [i specific# activit#]ilor din fiecare camer#. adecva]i lumina la pozi]ia corect# [i dirija]i-o \n direc]ia optim# \ntre]ine]i regulat instala]iile electrice. SPA}II DE LOCUIT a[eza]i-v# lini[tit \n col]ul dumneavoastr# preferat din cas# [i g@ndi]i-v# la locurile unde a]i fost fericit [i muta]i-v# dintr-un spa]iu \n altul, vede]i ceea ce v# place [i ce nu [i de ce baza]i-v# pe sim]#m@nt [i intui]ie, c#ci trebuie s# [ti]i ce ]el ave]i chiar dac# \ndeplinirea lui pare dificil# sau de lung# durat# o prim# schimbare ar fi introducerea culorilor [i parfumurilor naturale, a mai multor plante sau a fil-

trului de ap# mobile de lemn cu finisaje, umpluturi [i tapisaje naturale este mai s#n#toas# dec@t produsele sintetice [i este mai sigur# dec@t cea umplut# cu spum# de poliuretan - fiind poroase [i absorbante, materialele naturale din mobil#, draperiile [i covoarele ajut# la stabilirea umidit#]ii [i temperaturii camerei [i previne formarea energiei electrostatice, at@t de ata[at# sinteticelor [i a mirosurilor chimice nepl#cute. Camera de zi este privit# de mul]i ca fiind camera cea mai important# din cas#. Este locul unde v# pute]i relaxa singuri sau cu familia sau unde v# pute]i \ntre]ine cu prietenii. De obicei camera este decorat# cu vopsele sintetice sau cu tapete de vinil iar mobile din lemn, este produs# \n serie \n stilul pre\mpachetat, fiind probabil produs# din sc@ndur# aglomerat# - PFL, finisat# cu laminaje [i emailuri plastice. Ad#uga]i la acestea sprayurile de camer# [i lustruitorii pulveriza]i pentru a p#stra supra-fe]ele curate [i aerul proasp#t, care con]in o gam# de chimicale toxice folosesc de asemenea CFC-uri (cloroflorocarburi), \n gazul propulsor [i care d#uneaz# ozonului. SPA}II DE DORMIT unde [i cum dormim poate avea un efect enorm asupra noastr# dac# dormim \ntr-un mediu s#n#tos [i netulburat, vom fi mai aproape de a r#m@ne \n form# [i de a face fa]# stresului [i tensiunilor de fiecare zi mult mai important# dec@t cantitatea de somn pe care o acumula]i zilnic este calitatea lui [i aceasta este influen]at# de loca]ia, a[ezarea [i mobilarea spa]iului dumneavoastr# de dormit somnul bun, depinde de o pozi]ie adecvat# de dormit [i a patului

16

Foaia bibliotecii

alege]i o saltea [i o baz# care s# ofere sus]inere corect# nici prea moale nici prea tare o baz# din lemn puternic# \nt#rit# cu [ipci, cu o saltea elastic#, de calitate fabricat# din fibre naturale, va furniza un support ferm [i va permite aerului s# circule folosi]i o pern# nici prea sub]ire nici prea voluminoas#, care sus]ine ceafa [i aliniaz# corect capul. _n continuare v# propunem c@teva trucuri ecologice, ca alternativ# la folosirea chimicalelor ALTERNATIVE combate]i mu[tele prin ag#]area de m#nunchiuri de usturoi sau umpl@nd vazele cu ierburi care le opresc precum panselu]ele sau b#nu]ul regal; cre[te]i busuioc, rozmarin [i cimbru care sunt buni resping#tori; planta]i ment# \n exteriorul casei pentru a p#stra la distan]# furnicile sau \mpr#[tia]i piper uscat sau ardei iute \n jurul u[ilor [i a sc@ndurilor de podea furnicilor nu le plac castrave]ii, \nconjura]i ascunzi[urile acestora cu coji de castravete [oareci [i [obolani pres#ra]i praf de piper negru \n zona unde se ascund, se vor duce \n alt# parte ]@n]ari, prepara]i un amestec din dou# ce[ti de lapte, pu]in peste 100 g zah#r [i circa 50 g piper, fierbe]i acest amestea timp de 10 minute amestec@nd ocazional, pune]i amestecul \n boluri [i a[eza]i-le strategic \n cas# sau chiar pe l@ng# cas#, vor atrage nu doar ]@n]arii ci [i alte insecte deranjante rufe de sp#lat dac# vre]i ca hainele pe care inten]iona]i s# le sp#la]i la ma[in# s#-[i p#streze culoarea, ad#uga]i o linguri]# de piper, culorile nu vor ie[i [i evita]i ca unele rufe s#-[i \mprumute culoarea altora guma de mestecat imprimat# \n haine: pune]ile o or# \n congelator hainele albe nu sunt suficient de albe?, \nmuia]i-le \n ap# cald# 10 minute, \mpreun# cu o felie de l#m@ie oglinda va str#luci dac# o cur#]a]i cu white spirit (diluant de vopsele) petele de gr#sime pot fi \ndep#rtate, \nainte de a sp#la rufele, pres#ra]i generos sare peste pat#, apoi pot fi sp#late \n mod normal pata de cerneal# pe haine: pune]i un strat gros de past# de din]i pe pat#, l#sa]i-l s# se usuce [i dup# aceea sp#la]i buc#t#rie a]i cump#rat ro[ii care nu sunt prea ro[ii: \nf#[ura]i cinci ro[ii verzi \ntr-o pung# (h@rtie de ambalaj), maro, sigila]i [i l#sa]i-le a[a c@teva zile, procesul de coacere va fi gr#bit de m#rul copt aflat \n

pung# al#turi de ro[ii pentru a evita mirosul nepl#cut la fierberea verzei, pune]i o felie de p@ine pe varz#, pentru a nu se amesteca cu varza, felia se introduce \ntr-o pung# de p@nz# rar# l#crima]i c@nd t#ia]i ceapa? mesteca]i o gum# de mestecat ca s# stoarce]i integral zeama l#m@ilor, ]ine]i-le o or# \n ap# cald# \nainte de a le stoarce *pete de carioc# pe mobil#: pune]i maionez# pe petele de carioc#, l#sa]i s# ac]ioneze 10 minute [i [terge]i cu o c@rp# curat#. Culturile din trecut cu mai mult sau mai pu]in acces la designul de pe pia]#, au creat aproape totul pentru ele \nsele [i fiecare obiect (de la paturile de lemn folosite de genera]ii, p@n# la mobile [i interioarele pictate manual sau sculptate) amintea de cineva anume din procesul lui de facere sau chiar de cel care l-a f#cut. Ast#zi aceast# individualizare se re\ntoarce pe m#sur# ce oamenii \ncearc# s# redescopere sensul propriei personalit#]i [i al locului care fusese pierdut. Exist# ast#zi mai mult dec@t o aspira]ie spre o cas# construit# manual, propriu conceput# [i plin# de idei noi [i neobi[nuite care \mbin# tehnologii [i forme vechi [i noi. Un nou respect pentru mediu, pentru priceperea oamenilor, este reflectat \ntr-o preferin]# pentru obiecte a c#ror istorie proprie o cunoa[tem, ca fiind ned#un#toare, \n defavoarea articolelor de fabric#, despre care nu cunoa[tem nimic. _n \ncheiere nu uita]i c# un mediu nepoluat ne ap#r# pe to]i, iar o cas# curat# \nseamn# oameni s#n#to[i.
Dr. ing. Mihai Licurici

Foaia bibliotecii BIOETICA {TIIN}A SUPRAVIE}UIRII

Bioetica este o disciplin# nou#, n#scut# sub acest nume \n Statele Unite \n anii 70, dar care, av@nd \n vedere rapiditatea dezvolt#rii ei [i impactul puternic pe care l-a avut [i \l are asupra societ#]ii, are deja o istorie bogat#. Ca orice disciplin# nou#, a c#rei apari]ie a fost sim]it# ca o necesitate urgent# de c#tre promotorii ei, bioetica a fost pe de o parte g@ndit# ca o disciplin# menit# s# r#spund# anumitor tendin]e ale epocii, tendin]e considerate at@t de amenin]#toare pentru umanitate, \nc@t cel care a introdus termenul bioetic#, oncologul american Van REHSSELAER Potter, a numit noua [tiin]# the science of survival [tiin]a supravie]uirii. El a subliniat faptul c# biotica trebuia s# constituie o nou# disciplin# care s# combine cunoa[terea biologic# cu cea a sistemului valorilor umane. A ales r#d#cina BIO pentru a reprezenta cunoa[terea biologic#, [tiin]a sistemelor fiin]elor; [i etica pentru a reprezenta cunoa[terea sistemului valorilor umane. POTTER specificase \ntr-adev#r pericolul ce-l reprezenta pentru supravie]uirea \ntregului sistem, o ruptur# \ntre cele dou# domenii ale cunoa[terii, cel [tiin]ific [i cel umanist. Distinc]ia net# \ntre valorile eticii (ethical values) [i evenimentele biologice (biological facts) se afl#, dup# POTTER la baza acelui proces [tiin]ifico-tehnologic lipsit de discern#m@nt [i care punea \n pericol omenirea [i \ns#[i supravie]uirea pe p#m@nt. Din acest motiv, el va numi bioetica [tiin]a supravie]uirii. Instinctul supravie]uirii nu era suficient [i ap#rea, \n consecin]# necesitatea unei [tiin]e noi: BIOETICA. POTTER prevestea nevoia urgent# a apari]iei unei [tiin]e noi, care s# nu aib# drept scop doar cunoa[terea [i explicarea fenomenelor naturale, ci s# [i descopere felul \n care aceste cuno[tin]e tehnico-[tiin]ifice pot fi \ntrebuin]ate cu \n]elepciune astfel \nc@t s# favorizeze supravie]uirea speciei umane [i s# ridice calitatea vie]ii pentru genera]iile viitoare. Singura cale posibil# \n fa]a unei iminente catastrofe era crearea unei pun]i \ntre cele dou# culturi, cea [tiin]ific# [i cea umanistmoral#; bioetica nu trebuie s# se focalizeze numai asupra omului, ci trebuie s# cuprind# [i biosfera \n \ntregul ei, adic# orice interven]ie [tiin]ific# a omului asupra vie]ii \n general. \n acest sens conceptul de bioetic# are o semnifica]ie mai ampl# dec@t etica medical# tradi]ional# care este inclus# \n noua disciplin#. _n concep]ia potterian#, bioetica porne[te de la o situa]ie alarmant# [i de la o preocupare critic# privind progresul [tiin]ei [i societ#]ii, [i pune la \ndoial# ca-

17

pacitatea de supravie]uire a umanit#]ii, \n mod paradoxal tocmai ca efect al progresului [tiin]ific. Descoperirile din acei ani [i din cei urm#tori, anun]ate \n domeniul ingineriei genetice cu \nsp#im@nt#toarea posibilitate de a construi arme biologice [i de a fi alterat \nsu[i statutul formelor de via]# al speciilor [i al indivizilor, au conferit acestei situa]ii alarmante o mare rezonan]# [i au dat na[tere unei mi[c#ri de idei [i termeni de genul catastrof#. _n afara acestui traseu al apari]iei bioeticii, mai exist# \nc# o <mo[tenire> ce trebuie luat# \n seam#, mo[tenire care ast#zi a devenit preponderent# astfel \nc@t W.T. Reich vorbe[te despre o genez# <bilocat#> a termenului de bioetic#. \n acei ani, trebuie recunoscut impulsul puternic imprimat de un faimos obstetrician de origine olandez#, Andre Hellegers, angajat \n cercet#ri \n domeniul demografic, ce considera bioetica un fel de maiotic#, o [tiin]# capabil# de a reuni valori prin dialogul [i confruntarea dintre medicin#, filozofie [i etic#. Dup# Hellegers, obiectul acestui domeniu de studiu nou \l constituie aspectele etice implicate \n practica clinic#. Desigur, Hellegers a fost primul care a introdus termenul de bioetic# \n lumea universitar# - structur@nd \n mod academic aceast# disciplin# - [i apoi a inserat-o \n domeniul [tiin]elor biomedicale, politice [i \n mass-media. A[a cum s-a afirmat, concep]ia lui despre bioetic# va fi \n consecin]# cea care va prevala: bioetica va fi considerat# de majoritatea oamenilor de [tiin]# ca o disciplin# specific# capabil# s# sintetizeze cuno[tin]ele medicale [i pe cele etice. Trebuie s# i se recunoasc# lui Hellegers [i meritul de a fi indicat o metodologie specific# a acestei discipline noi, cea interdisciplinar# preconiz@nd c# specialistul \n bioetic# clinic# ar fi devenit mai expert dec@t moralistul tradi]ional. \n aceast# perspectiv#, noul termen de bioetic# este adoptat \n locul celui de <moral# medical#>, chiar [i pentru a o diferen]ia de aceasta. Deci, concep]ia bioeticii potteriene a fost umbrit# de renumita bioetic# hellegerian#, dar cu siguran]# prima \[i p#streaz# importan]a \ntruc@t viziunea original# a unei bioetici globale cuprinde at@t biosfera c@t [i omul cu interac]iunile reciproce pe termen scurt [i lung. Apoi, tocmai aceast# concep]ie, cu timpul, a favorizat na[terea unei bioetici a mediului. Rigoarea istoric# ne oblig# s# afirm#m c# \n 1969, deci cu c@]iva ani \naintea lui Potter [i a lui Hellegers, ap#ruse faimosul Hastings Center, datorat - dup# cum vom ar#ta mai departe - filozofului Daniel

18

Foaia bibliotecii
con[tiin]# [tiin]ei [i transform#rii ei \n tehnic#, trebuia s# fie o [tiin]# interdisciplinar# care s# adauge cunoa[terii [tiin]ifice reduc]ioniste a vie]ii [i o cunoa[tere etic# a modului \n care omul trebuie s# se comporte fa]# de via]#. Astfel a luat na[tere bioetica. Progresele tehnologice [i biomedicale au st@rnit \n acela[i timp entuziasm [i reticen]#. Optimismului [tiin]ific al celor care vedeau \n aceste progrese \nceputul realiz#rii dorin]ei omului de a domina via]a [i moartea, i se al#tur# realismul celor ce se \ntrebau dac# omul era capabil s# administreze o asemenea putere pe care o dob@ndise asupra multor aspecte ale vie]ii. Specializarea excesiv# \n medicin# de asemenea, avea drept consecin]# dezumanizarea ei. De aceea demersurile ce se cereau \ntreprinse [i c#rora bioetica era menit# s# le dea curs erau, pe de o parte umanizarea medicinei, iar pe de alta orientarea [i limitarea cercet#rii [tiin]ifice [i a interven]iilor medicale acolo unde acestea \nc#lcau moralitatea. Procesul de le Nurnberg din 1945 a expus teribilele abuzuri, numite experimente medicale, f#cute de c#tre medicii nazi[ti pe prizonierii din lag#re. _n anii 60 America a devenit foarte con[tient# de problema social# a discrimin#rii. Aceasta ca urmare a unor experimente f#cute pe subiec]i umani care nu [tiau c# sunt folosi]i drept cobai, experimente care au ajuns la cuno[tin]a opiniei publice. Din 1956 p@n# \n 1970 aproximativ 700 de copii retarda]i dintr-o [coal# din New York au fost infecta]i cu virusul hepatitei, iar p#rin]ii au fost obliga]i prin amenin]#ri s# consimt# aceste experimente. Tot \n New York, \n 1964, au fost inoculate celule canceroase vii \n 22 de b#tr@ni. Dup# \nceperea scandalului medicii au m#rturisit senini c# puteau face orice cercetare dac# aceasta era benefic# pentru [tiin]#. O comisie special# numit# de c#tre Ministerul S#n#t#]ii a ajuns la concluzia c# societatea nu mai putea permite ca echilibrul dintre drepturile individuale [i progresul [tiin]ific s# fie determinat doar de c#tre comunitatea [tiin]ific#. To]i ace[ti factori istorici, culturali [i sociali pe care i-am enun]at \n mod schematic p@n# aici au constituit terenul pe care a prins form# [i s-a dezvoltat bioetica. Omul a \nceput s# realizeze c# se creeaz# treptat o discrepan]# \ntre progresul [tiin]ific [i tehnic [i progresul moral spiritual [i psihologic. A[a cum scrie Bersiaev \n articolul citat, omul a pierdut echilibrul s#u interior. Structura psihic# [i chiar cea fizic# a omului se afl# \n dezacord total cu civiliza]ia tehnicomodern#. Se na[te astfel ideea de responsabilitate. _n]elegerea c# libertatea omului manifestat# \n sensul

Callahan [i psihiatrului Willard Gaylin, a c#ror preocupare era de a studia [i formula norme mai ales \n domeniul cercet#rii [i experiment#rii biomedicale, f#r# \ns# a se folosi termenul de bioetic#. Callahan [i Gaylin luaser# ini]iativa de a reuni oameni de [tiin]#, cercet#tori, filozofi, pentru a discuta aceste probleme. Astfel de reflec]ii au dus - cum am mai afirmat - la crearea unei institu]ii dedicat# \n mod sistematic studiului Bioeticii, Institute of Society, Ethics and the Life Sciences, cu sediul la Hastings on Hudson (NY), cunoscut cu numele de Hastings Center, al c#rui obiectiv specific era considerarea aspectelor etice, sociale [i legale ale [tiin]elor biomedicale. Interesul pentru aceste studii a fost at@t de mare \nc@t la \nceput nu s-au avut \n vedere probleme logistice [i economice, cu at@t mai mult cu c@t, la \nfiin]area lui, centrul a fost amenajat \ntr-o camer# disponibil# \n casa Callahan, [i par]ial cu bani primi]i de la mama lui. Contextul anilor 70, \n care aceasta a ap#rut, era caracterizat de anumite fenomene sociale [i culturale pe care le vom sintetiza \n dou# puncte esen]iale. Mai \nt@i evolu]ia [tiin]ei, \n]eleas# ca simpl# cunoa[tere a lumii [i a elementelor ce o formeaz#, [i evolu]ia tehnicii ce constituie punerea acestor cuno[tin]e \n serviciul sporirii calit#]ii vie]ii umane [i a exercit#rii unui c@t mai mare control asupra lumii [i a elementelor ei. Aceast# evolu]ie a atins un stadiu numit revolu]ie, \n care s-a impus recunoa[terea faptului c# suma cuno[tin]elor [tiin]ifice pe care spiritul uman le-a transformat \n tehnic#, pe de o parte, au pus \n m@na omului instrumente at@t de puternice capabile chiar s# distrug# obiectul cunoa[terii - lumea, [i pe de alt# parte sensul \n care cuno[tin]ele [tiin]ifice erau aplicate \n tehnic# l#sa s# se \ntrevad# acela[i viitor sumbru. Apoi, \n fa]a evolu]iei [tiin]ei [i a tehnicii a \nceput s# se formeze o con[tiin]# general# c# omul este pentru planeta sa precum cancerul pentru un organism viu. La aceasta s-au ad#ugat acele comportamente ce au constituit unui dintre subiectele cele mai fierbin]i ale secolului trecut, de la experimente asupra oamenilor din lag#rele naziste p@n# la atitudinile rasiste ale medicinei din Statele Unite, care \n numele progresului [tiin]ific, au transformat fiin]a uman# \n instrumente al acesteia, \n mijloc al evolu]iei tehnico-[tiin]ifice. S-a n#ruit astfel mitul neutralit#]ii etice a [tiin]ei universal acceptat de la Galilei \ncoace [i a ap#rut tot mai clar necesitatea ca [tiin]a s# aib# o con[tiin]# care s# imprime acesteia, [i \n special [tiin]elor vie]ii, o direc]ie de dezvoltare [i de aplicare \n tehnic# care s# opreasc# [i s# modifice acel comportament uman nociv vie]ii. Aceast# [tiin]# punte, menit# s# ofere o

Foaia bibliotecii
domin#rii lumii [i a exploat#rii ei [i chiar a omului \n numele [tiin]ei, are efecte distructive, a dus \ncet la formarea unei con[tiin]e a responsabilit#]ii umane fa]# de via]#. Responsabilitate fa]# de planet# [i responsabilitate fa]# de via]a uman# ce nu trebuie sacrificat# sau instrumentalizat# \n numele progresului [tiin]ific [i tehnic. Bioetica, \n acest sens, are rolul de a prezenta responsabilitatea omului \n fa]a diverselor interven]ii asupra vie]ii, privindu-le pe acestea \n lumina valorilor umane [i ale principiilor morale. Ideea lui Potter [i \n general a BIOETICII este c# nu tot ceea ce este realizabil pe plan tehnic este [i corect din punct de vedere moral [i c# ac]iunea noastr# asupra naturii [i mediului \nconjur#tor, asupra animalelor [i a fiin]elor umane trebuie s# fie supus# unui control riguros. Viitorul vie]ii [i umanit#]ii este \n joc. Pentru prima dat# bioetica tinde s# dea o dimensiune global# eticii.

19

Bioetica global# (GLOBAL BIOETHICS) \n conceptul s#u \nglobeaz# nu numai fiin]ele umane actuale ci [i genera]iile viitoare (fiin]e umane virtuale), toate celelalte organisme vii, la fel ca natura [i mediul \nconjur#tor. Declara]ia universal# asupra bioeticii [i drepturilor omului adoptat# de Conferin]a general# a UNESCO din 2005 la Tokyo a proclamat 15 principii, dezvolt@nd aspectele etice [i juridice ale principiului responsabilit#]ii sociale \n rapoartele sale cu s#n#tatea, \mbog@]ind astfel reflexia etic# [i aplicarea sa concret#. Aceste principii ale Bioeticii au fost acceptate de 90 state printre care num#r@ndu-se [i Rom@nia [i pe care le vom prezenta \n numerele viitoare ale revistei. Conf. univ. dr. Mugurel {tefan Ghelase Prof. univ. dr. Fane Ghelase Universitatea de Medicin# [i Farmacie Craiova

SF^NTUL APOSTOL ANDREI, OCROTITORUL ROM^NILOR

Cre[tinii ortodoc[i pr#znuiesc cu mult# bucurie, \n fiecare an, la data de 30 noiembrie, pe Sf@ntul Apostol Andrei, Cel \nt@i chemat. Sf@ntul [i sl#vitul Apostol Andrei se bucur# de o cinstire deosebit# \n cadrul Bisericii Ortodoxe, datorit# faptului c# a vestit Evanghelia lui Hristos pe p#m@ntul ]#rii noastre acum aproape 2000 de ani, \n Dobrogea [i la Gurile Dun#rii. Despre Sf@ntul Andrei, [tim c# era frate cu Sf@ntul Apostol Petru, originar din Betsaida, o mic# a[ezare din nordul ]#rii Sfinte, pe malul Lacului Ghenizaret. La \nceput, Sf@ntul Andrei a fost ucenic al Sf@ntului Ioan Botez#torul, iar apoi, auzind de M@ntuitorul Hristos, a plecat \n Capernaum pentru a deveni cel \nt@i chemat la apostolat. Martor al minunilor s#v@r[ite de M@ntuitorul, Sf@ntul Andrei dovede[te a avea mare dragoste [i \ndr#zneal# la Hristos, c#ci el a fost cel care i-a spus s# slobozeasc# mul]imile c@nd s-a petrecut minunea \nmul]irii celor 5 p@ini [i 2 pe[ti .Tot el este cel care, la rug#mintea Sf@ntului Apostol Filip, a mers s#-i spun# despre elinii care doreau s#-l cunoasc#. Sf@ntul Andrei a fost martor [i al Patimilor [i \nvierii Domnului, iar dup# Cincizecime, sor]ii i-au c#zut s# propov#duiasc# Evanghelia \n Bitinia, Bizantia, Tracia [i Macedonia, precum [i \n ]inuturile din jurul M#rii Negre, din Trapezunda p@n# \n Dobrogea de azi.

P@n# c@nd s-a hot#r@t ca Sf@ntul Andrei s# devin# Ocrotitorul Rom@niei, iar \n ziua de 30 noiembrie s# fie s#rb#toare bisericeasc# na]ional#, a trecut mult timp. P@n# \n anul 1995, ziua de 30 noiembrie Sf@ntul Andrei era consemnat# \n calendare cu cruce neagr#. \n luna mai a acelui an, Sf@ntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Rom@ne a hot#r@t ca Sf@ntul Apostol Andrei s# fie \nscris \n calendarul bisericesc cu cruce ro[ie. Evenimentul are un precedent: \n anul 1992, Gala]iul era primul ora[ din Rom@nia care primea un ocrotitor ceresc, \n persoana Apostolului Andrei. \n anul 1997, Sf@ntul Apostol Andrei era proclamat [i \nscris \n calendarul bisericesc drept Ocrotitorul Rom@niei. Astfel, avem ast#zi, exact \nainte cu o zi de 1 Decembrie, Ziua Na]ional# a Rom@niei, o zi na]ional#, cre[tin#, \n care este s#rb#torit cel c#ruia \i dator#m afirmarea noastr# ca popor cre[tin \n istorie.
Prof. Ionela Catan#

20
Monica Berceanu

Foaia bibliotecii

Bunico, ninge!
Bunico, clopotele bat Se-aude pl@nsul din morminte Din ceas \n ceas m# tot treze[ti S#-mi m@ng@i sufletul cuminte. Bunico, ochii t#i m# dor, Sunt tri[ti [i goi ca moartea, Din negurile din morm@nt Arunci \n noi cu moartea. Bunico, pl@nge via]a mea, Secat-au anii val cu val Din florile de pe morm@nt r#mas-a una De amar. Bunico, ]i-a murit c#]elul s-a stins de dor ori de prea ani se lupt# via]a mea cu moartea-]i pentru un pumn de c@]iva bani. Bunico, vreau s#-]i pl#tesc moartea S#-mi v@nd din via]# ani de rai O dat# s# mai vii acas# [i m@na-]i cald# s# mi-o dai. Bunico, ninge pe p#m@nt Sub el nici ploaia nu te-atinge Bunico, vine Mo[ Cr#ciun La tine-acolo m#car ninge.

LECTURA _NTRE PL~CERE {I NECESITATE

_n vederea trezirii interesului pentru citit, profesorul prezint# elevilor un fragment mai atractiv din text. Prezentarea poate fi \nsotit# de plan[e sau de diafilme. C@nd elevul este mai interesat de con]inut, se \ntrerupe prezentarea [i se recomand# citirea individual# a textului [i se stabile[te termenul p@n# la care se poate realiza acest lucru. Dupa citirea integral# a textului, profesorul verific#, \n ore speciale, \n ce m#sur# s-a \n]eles con]inutul textului, dac# elevii au \n]eles sensurile cuvintelor [i expresiilor noi [i dac# pot opera cu ele. De asemenea, elevii pot fi pu[i s# povesteasc# textul citit, s# rezolve teme \n legatur# cu textul, s# prezinte \nt@mpl#ri, ac]iuni asem#n#toare cu cele din text, s# formuleze mesaje cu privire la text, s# sesizeze momentele subiectului \n crea]iile narative. _nchei aceast# idee subliniind faptul c# orele de lectur# constituie piatra de hotar dintre cele doua lumi:

Urmare din pag. 14 copil#ria [i adolescen]a. Pove[tile, povestirile, poeziile ajut# in formarea [i dezvoltarea unui vocabular elevat, modeleaz# caractere [i contureaz# tr#s#turi morale ce pot fi urmate. _l citez din nou pe Nazareno Padellaro: Profesorul cite[te [i [tie s# citeasc# bine. Dac# vrea s#-i fac# pe elevi s# iubeasc# lectura este necesar s# nu-[i satisfac# gustul s#u, ci s# se osteneasc# s# caute c#r]i construite \n jurul polilor de atrac]ie ai ac]iunii [i imagina]iei: Profesorul poate s# procedeze ca mama lui Proust, adic# s# decupeze din stofa at@tor c#r]i costumul potrivit pentru elevul s#u, av@nd mereu \n minte c# cele dou# dimensiuni ale acestui costum sunt imagina]ia [i ac]iunea.
Prof. Daniela Denisa B#dele Liceul Tehnologic {tefan Anghel B#ile[ti

Va urma