I. Introducere 3 II.

Argumente susinnd originea latin sau dacic a poporului romn a) Mitul fondator: Baba Dacia Baba Doc ia ! b) Doc ia "i #raian $ c) Date istorice % romani&area Daciei ' d) (omanitatea romnilor )* e) +ormarea limbii romne ), f) -logiu adus latinitii .n creaia lui Alecsandri )' g) /aracteristici ale dacilor )0 ) /ontinuitatea dacilor dup cucerirea roman ,3 i) 1inte&a spiritual: cre"tinismul la daco2romani ,$ 3) 4estigii ar itecturale dacice "i romanice pe teritoriul (omniei ,5 III. /onclu&ie 3* I4. Bibliografie 3)

-6tras din document Introducere 7na dintre cele mai de&btute probleme din istoriografia romneasc8 problem care de fapt indic .nsu"i drumul parcurs de aceasta8 este problema originilor. 1ituaia ne apare fireasc pentru un popor cu o 9ec e8 dar8 .n acela"i timp8 enigmatic atestare8 cu o limb care se re9endic de la (oma8 dar cu relati9 tr&ii organi&ri statale. /ronicarii moldo9eni :rigore 7rec e "i Miron /ostin 9orbesc despre originile noastre romane8 negnd e6istena elementului dac. De altfel8 Miron /ostin redactea& prima istorie care arat originile pur romane ale poporului su8 ;De neamul moldo9enilor<8 linie continuat de Dimitrie /antemir8 apoi de =coala Ardelean8 cel mai de seam repre&entant al ei .n acest domeniu fiind >etru Maior. De altfel8 o sumar anc et asupra mrturiilor europene din sec. ?42?4III relati9e la originea romnilor8 rele9 ideea descendenei romnilor din coloniile romane aduse de #raian .n Dacia. #eoriile sa9anilor romni ai =colii Ardelene @1amuil Micu2Alein8 >etru Maior8 : eorg e =incai) care pledau pentru originea pur roman a romnilor8 au fost preluate de parti&anii teoriei imigraioniste @+r. B. 1ul&er8 B. / r. 9on -ngel8 (. (oessler)8 ce acceptau ad litteram mCrturiile lui Bulian Apostatul @/aesares 3,5) "i -utropius @Bre9iarium8 4III8 '8 ,) dupC care #raian ar fi nimicit poporul geilor8 respecti9 Dacia ar fi rmas lipsit de brbai ca urmare a .ndelungatelor r&boaie contra lui #raian8 apreciate ulterior ca fiind doar formule retorice8 neconfirmate de inscripiile care folosesc termeni normali pentru definirea unei 9ictorii8 respecti9 .nfrngeri militare 2 9icit8 triump a9it8 supera9it. Ddat cu e9oluia societii romne"ti8 .n a doua 3umtate a secolului ?I?8 ideea persistenei elementului dacic8 ca o component fondatoare a poporului romn8 capt o nou dimensiune. #onul este dat c iar de un om politic8 Ion /. Brtianu8 "i este continuat cu mare a9nt de ctre Ea"deu8 care de9ine susintorul cel mai fer9ent al continuitii dace8 cu argumente ling9istice8 .ntr2un moment .n care curentul latinist era primordial8 "i de /e&ar Bolliac .n sensul cutrii de 9estigii materiale dacice. Fn inter9alul )05*2)00*8 )

se produce o ree9aluare a problemei originilor poporului romn8 care din romane pure8 ulterior romane amestecate8 de9in acum daco2romane. Dac :rigore #ocilescu "i Dimitrie Dnciul pledea& pentru o pondere limitat a elementului dacic .n aceast sinte&8 A. D. ?enopol aduce argumente de ordin toponimic "i antroponimic .n fa9oarea pre&enei elementului auto ton. Fn conclu&ie: 1untem daciG 1untem romaniG 4om afla acest lucru anali&nd argumentele ling9istice8 etimologice " istorice8 dar "i literatura romn care conine diferite referiri la originea poporului. Mituri fondatoare 7rme ale mo"tenirii dacice se pot bnui "i .n di9erse producii de literatur popular. De pild .n descntece8 cimilituri sau unele colinde. Ar aicele rituri de construcie8 documentate .n neoliticul de pe teritoriul (omniei8 au trebuit s strbat 9eacurile de cultur spiritual dacic pentru ca s a3ung la noi sub forma legendei ;Me"terului Manole<8 po9estea &idarului de mnstire care ."i &ide"te soia ca s opreasc surparea cldirii8 indicnd concepia noastr despre creaie8 care e rod al suferinei8 definit ca mitul estetic. 1unt patru mituri8 nutrite din ce .n ce mai mult de mediile literare8 tin&nd a de9eni pilonii unei tradiii auto tone. 7nul din aceste mituri este si cel al ;Me"terului Manole<8 de care am amintit mai sus. Fns8 .ntiul mit8 ;#raian "i Doc ia<8 simboli&ea& constituirea .ns"i a poporului romn. Mitul ancestral al .ntemeierii statului dac ne duce .n perioada matriar al "i este legat de un persona3 feminin. Humele acestui persona3 a fost Dacia8 de9enit Doc ia. Baba Doc ia @Dacia) a fost o realitate uman .n perioada matriar atului. -timologic8 cu9ntul baba este str9ec i traco2dac. Are ambele genuri8 masculin "i feminin: Baba Ho9ac @Ion :eorgescu8 Baba Ho9ac) "i Baba Doc ia. Fn Basarabia se .ntlne"te ;Baba MartaI .n care s2a recunoscut numirea lunii martie. Fn Muntenia8 Dltenia si Ardeal sunt J babe @)2J martie)8 pe c.nd .n Moldo9a "i Basarabia sunt douspre&ece babe. Kilele se numesc ;&ilele babelorI :. /alinescu considera c ;.ntiul mitI8 simboli&nd ;constituirea .ns"i a poporului romnI este mitul ;#raian "i Doc ia< / iar dac o fiic a lui Decebal ar fi purtat numele de Doc ia8 mitul Baba Doc ia este mult mai 9ec i "i poate fi pus .n legatur cu numele matriar al al Dacilor. Doc ia este o pronunie traco2dacic a numelui Dacia8 a"a cum #roian este forma antroponimului #raian8 .n limba rustic. >tolomeu8 pe la mi3locul secolului II8 d.E.8 .n lucrarea sa ;Fndreptar geografic<8 .nregistrea& .ntre ora"ele din Dacia8 Doc ida9a8 cetatea Doc iei @nu a Dac ieiL). Fn indice se specifica ;Decida9a8 localitate .n Dacia de mia&noapte<