MANGAL IDS TNS WALT INSTALATH DE INCALZIRE - Necesarul de caldura pentru incalzire; - Protectia termica a cladirilor; - Sisteme de incalzire pentru cladiri civile si de productie; Centrale termice si puncte termice pentru alimentarea cu caldura; - Retele termice pentru transportul si distributia agentului termic; - Echipamente si materiale pentru instalatii de incalzire. Editura ARTECNO Bucuresti, RomaniaPes mae Coordonator: } Prot. univ. dr. ing, Mihai ILINA Autori: : Prof. univ. dr. ing, Mihai WINA: 1 (1.1; 1.3; 16; 1.7); 3; 4 (4.4: 4.5) 6 (6.3; 66; 6.7),8 Ing. Dan BERBECARU: 1 (1.2: 1.4); 4 (4.8; 4.10) Gont. dr. ing. Gabriel STAN: 1 (1.5) Ing. Mihaela GEORGESCU: 2 (2.1; 2.2; 2.3: 2.4) Prof. univ. dr. ing. Miron POPESCU: 4 (4.2) Cont dk. ing. Octavia COCORA: 4 (4.3; 4.4): 5 (5.4) Prof. univ. dr. ing. Dragos HERA: 4 (4.6) Ing. Rodica GABREANU: 4 (4.7) Dr. ing. Florin IORDACHE: 4 (4,9) Prof, univ. dr. ing. Gostica BRANDABUR: 5 (5.1; 5.2; 5.3) Sef lucréri ing. Dan Paul STANESCU: 5 (5.5) Prot. univ. dr. ing. Nicolae ANTONESCU: 5 (5.5: 5 6) Prep. ing. Nicolae N. ANTONESCU: 5 (5.5; 5.6) Prof. univ. dr. ing. Vasile CALUIANU: 6 (6.2) Ing. Tudor DRAGANESCU: 6 (6.5) Ing. Luminita DUMITRESCU: 7 Ing, Gabriel IVANESCU: 6 (6.7); 9 Prof. univ. de. ing. Maria CRACIUN: 10 (10.1; 10.2) Ing. Mihaela VULPESCU: 10 (10.3) Ing. Gheorghe DABELA: 10 (10.4) Sef lucrari ing. Rodica FRUNZULICA: 11 (11.1; 11.2: 11.4) Sel luerari ing. Mirela Sanda TOROPOC: 11 (11.3) Prot. univ. dr. ing. Mircea BELDIMAN: 12; 13 ‘Aeandru COSTACHEL 6 (6.1: 6.4) [ino Alexandku CIMPOI f 6 (6.7) Coordonare $i recenzie stiintificd: | {ina. Achile PETRESCU ] Prof. oner. dr. ing. Livy DUMMTRESCU Membru al Academiei Cental Europene de Stina si Arti: Doctor Honors Causa al Universitit Tehnice de Construct Bucuresti Coordonare editoriala: | Director General ing. Doru PETRESCU Tehnoredactare: _ Cristian POPESCU; Constanta RASUCEANU; Elena DOROFTE!; Razvan ANISOIU MANUALUL DE INSTALATII ISBN 973-85936-0-3 Instalatii de incdlzire ISBN 973-85936-1-1 © Editura ARTECNO Bucuresti S.R.L., 2002 (::) Asociatia Inginerilor de Instalatii din RomaniaCuprins i | CUPRINS | INSTALATI DE INCALZIRE 1. PROBLEME GENERALE 11. fmportanta instalatilor de incalzire 12 Exigente de calitate. 12.1. Calitatea unei construct 1.22, Frigente de caltate ale instalatitor de incalae central 13. Clasificarea mstalatilor de incdtere. 1.4. Reglementiri privind proiectarea si realizarea instalatilor de incdlzire 14.1. Incadrarea constructor si instalatilor aferente in mediul construit al localitti 14.1.1 Autorizatia de construire 1.4.1.2 Planurile urbanistice 14.1.3 Avi 1.4.2. Reglementari tehnice pentru proiectarca, executarea si exploatarea instalatilor de incdlzire central, 1.4.3. Tema de proiectare 1.4.4, Faze de proiectare si continutul proiectelor 15, Functionalitatea si aleatuirea cladinlor 1.5.1, Clasificarea constructilor 1.52. Subsistemele clidini 1533. Actiuni in cladin 1.5.4, Functionalitatea cladiior. e si acorduri 1.55, Analiza si alctuirea antiseismica a instalatilor si echipamentelor 16. Date generale privind calculul instalatilor de Incalzire 1.6.1. Transmisia calduri 1.6.2. Elemente de transfer de ma 16.3. Curgerea fluidelor in conducte 1.7. Marimi si unitati de masurd 2. PROTECTIA TERMICA A CLADIRILOR 2.1, Elementele de construct ale clidirlor 2.1.1. Anvelopa clad 2.1.2. Aria anvelopei unei ctadin -A. 2.1.3, Volumul etidirt - V. 2.1.4. Alegerea elementelor de constructi din punct de vedere termotehnic: 2.2. Dimensionarea elementelor de construct perimetale din punct de vedere termotehnic 2.2.1. Obiectivele calculului termotehnic 2.2.2. Calculul termotehnic pentru stabilrea grosint stratului termoizolator 2.2.3, Determinarea tezistentelor termice specitice ale elementelor de constructil opace 2.2.3.1 Rezistente termice specifice efective 2.2.3.2 Rezistente termice specifice normate Fxemple de calcul 2.2.4, Rezistente termice ale su atetolorvitrate 2.2.5, Difuzia vaporilar de apa prin elementele de construct + Exemplu de caleul 2.8, Stabilitatea termica a elementolor de inchidere a cladinior si a incaperitor din cladiile civile 2.3.1. Criter stabilitatitermice le de performant al 2.3.2. Indhcole mertiel termice D 2.3.3. Coslicientul ¢, de stabiltate a elementelor de inchidore a cladirilor 23.4, Stabiltatea termicd a int ite din clidirle civile Exemple de 2.4. Determinarea si venticarea coeticientului global de izolare termica, ul 4.1. Determinarea si verticarea coeficientului global de iolare termica G la clidinile de focuit 30 30 30 31 32 33 35 35oH Cuprins 2.4.2. Determinarea si verficarca coeticientukul global de izolare termicdi G1 la clidirle cu alta destinatie decat cea de locuit = Exemplu de calcul 3, NECESARUL DE CALDURA PENTRU INCALZIRE ‘3.1. Necesarul de caldura pentru clidir obisnuite 42 3.1.1. Fluxul termic cedat prin transmisie Qt.enrsminnnnninnnnnsn Sey 3.1.2, Adaosuri la pierderile de cdldua SA 43 3.1.3, Sareina termica Q, 43 3.14. Particular de calcu al necesarului do caldura pentru clit Indust 45 3.1.5, Particulartati de calcul al necesarului de caldura pentru locuinte 45 8.2, Necesarul de caldur la sere. eacenaig . inti ~ Exemplu de calcul . a7 3.3. Necesarul de cilow pentru clicinle amplasate subteran. Av 3.4. Calculul necesarului de caldurd pe bara de indici. oe : et rn 3.5 Calcul necesaruiui de caldura anual al clddiior de lout. 48 35.1. Necesarul de cdldura anual al clidirlor de locult existente .. 48 Exemplu de calcul tiene 48 352. Necesarul de caldura anual al clidrilor de locult nou proiectate. petits) 4, SISTEME DE INCALZIRE 4.1, Incaiziea tocala so 56 4.1.1, Prescriptiiprivind utiizarea incalziri locale 4.1.2. Sobe cu acumulare de cildura 4.1.3. Sobe fardi acumulare de caldura 4.1.4, Sobe de constructie speciala (semineuri) 4.1.5, Elemente de calcul 4.1.5.1 Pierderile de cldura, 4.1.52 Calculul si alegerea sobelor 4.1.5.3 Dimensiunile cosului de fur 4.2. Incalzitea cu apa calda si fierbinte. 4.2.1. Clasificarea sistemelor de ncalzire cu apa caida, 42.2. Criteri privind alegerea sistemului de incalze 4.23. Instalatii de inealzire cu circulatie naturala.... 4.2.4, Instalatii de incdlzie cu circulate fortat.... ri . 4.2.4.1 Instalatii de inedlzire cu distributie individual meme Ga 4.2.4.2 Instalati de inedlzire cu distributie centralizats a 68 4.2.5, Descrierea si montarea modulelor termohidraulice MTH 70 2.6. Montarea conductelor de distribute. pepo 72 4.2.7. Instalatl de incalzre cu apa tierbinte : - 73 42.8, Dimensionarea conductelor instalailor de incdlere cu apa cald rane 4.2.8.1 Pierderi de sarcina in conducte. nar 74 4.2.82 Oporatiuni si date prelminare caicullur de dimensionare... . 75 4.2.83 Dimensionarea conductelor instalatilor bitub cu crculatie naturala 5 ~ Exemplu de caleul 78 4.2.8.4 Dimensionarea conductelor instalatilor bitub cu circulatie fortata si distributie centralize 89 4.2.8.4.1 Dimensionarea coloanelot ee " 89 ~ Exemplu de calcul . 89 4.28.4.2 Dimensionarea retelei de distibutie arbarescente - 90 Exemplu de calcul . . a 90 4.2.8.4.3 Dimensionarea retelel de dstibulle inelare 92 ~ Exemplu de calcul 92 4.2.8.5 Dimensionarea conductelorinstalatilor de incalzre cu circulate forata si distibutie incividuaka 93 4.2.85.1 Retele bitub cu distributie arborescent’ 95 = Exemplu de calcul 95 4.2.852 Retele bitub cu distibutie radiata 401 Exemplu de calcul 101 4.2.85. Retole bitub inotare. 105 Exemplu de esleu! 105Cuprins 2.86 Dinensionarea conductsior instalatilor de incdlzre monotub cu circulatie fortaté pent, consumatont individual m1 Exempla de calcul m4 4.8, Sisteme de incalzie cu abur de presiune joas’ 419 4.3.1. Criterh privind utlizarea Tncalzin cu abur de presiune joasd ns 4.3.2, Particularititi ale instalatilor cu abur de presiune joas’, 119 43.3. Racordarea corputiior de incalzire. 120 4.3.4, Instalati cu intoarcerea condensatului prin cddere libera 121 4.3.5, Instalati cu intoarcerea condensatului prin pompare 122 4.36, Dimensionarea sifoanelor de condensat 122 37. Caleulul hidraulic al conductelor 122 4.3.7.1 Dimensionarea conductelor de abur 122 13.7.2 Dimensionarea conductelor de condonsat 104 ~ Exemplu de calcul 125 4.4, incalzrea ou aer cald. wr 4.4.4, Criteri privind utilzarea inca cu aer cald, : 127 44.2, Instalati de Incalzire cu preparare locala @ aerului cal 127 4.4.2.1 Incalzirea cu agregate cu focar propriu, . 127 4.4.2.2 Inedlzitea cu aeroterme: - . 128 4.4.2.3 Incalziea cu dispozitive de destratificare a aeruiut cal. 129 4.4.2.4 Incdlzea cu agregate multlunctionale os 131 4.43, incalziea cu aer cald cu preparare centralizata . 131 4.4.4, Calculul instalatilor de incdlare cu aer cald.. 134 Exemplul de calcul zs 135 4.5, Incalzea prin radiatie... . — - 136 4.5.1, Critert privind uliizarea incalzini prin radiate ss 138 45.2. Incalztea prin radiatie de temperatura joasa 7 137 45.2.1 incalzwea prin plafon 137 45.2.2 incdilzitea prin pardoseala _ 139 4.5.2.3 Executarea panourilor radiante a ase mins TAD 45.2.4 Racordarea la reteaua de distributie so 141 45.25 incdlzkea cu panouri mantate in perete nnn 12 4.5.26 Scheme de alimentare cu céldura ss 142. 45.2.7 Dimensionarea instalatilor coe : 143 - Exemple de calcul 347 45.3, Incalzirea prin radiatie de temperatura medie 151 45.3.1 Panour radiante utlizand agent termici ~ 151 4.5.3.2 Panousi (tubur) radiante cu gaze 152 4.5.3.3 Amplasarea panourilor radiante ’ . 152 4.5.3.4 Dimensionarea instalatilr. 2 159 = Exemple de calcul 154 4.5.4. incaleinea prin radiatie de temperatura inalta.c.n.n 156 4.5.4.1 Panouri radiante coramice 156 4.5.4.2 Amplasarea panourlor radiante ceramice vires 157 4.5.4.3 Panouri radiante cu halogeri.. — 187 45.4.4 Amplasarea panourilor radiante cu halogen 158 48.4.5 Dimensionarea instalatitor 158 Exemple de calcul... 158 46, Incalzrea cu pompe de caldura - - 161 4.6.1. Criter privind utiizarea pompelor de caldura 161 4.6.2. Indicatori energetic! si economici referitori la pompele de cdldura utiizate pentru incatire 16 4.6.3, Instalati de incalzne utilzdnd pompe de caldua aer/aer 164 4.6.4, instalati de inedlzie utlizand pompe de caldura aer/apa. snes VOB 4.65, Instalatii de incalzire utilzand pompe ce cAldurd apalaer 168 4.66. Instalati de incalzire utilizand pompe de caldura api/apa 169 4.6.7. Instalati de inedlzie utlizand pompe de caldurd solacr si soV/apa - 170 4.6.8, Dimensionarea instalatiler cu pompe de caldurd 172 Exemplu de calcul 172| iv | Cuprins 47. incalzkea electri 417.1. Grier privind utizrea energie elctice 4.7.2. Incalzrea electica directa... 47.3. incalzirea electric’ locald cu acumulatoare de caldura 4.7.4, Incalziea electrica centralizaté 4.7.5, Incaizrea electricd integrata in olemente de constructi 4.7.5.1 incaizirea electrica prin pardoseala = Exempla de calcul 47.52 incalzrea electra prin plafon 47.5.3 Incaleirea electricd prin pereti.. 4.76. incilzirea electncd “bijonctiune” 4.7.7. incdleitea electricd mixta. 48, Incdlzirea cu apa geotermala. . 4.8.1. Utiizarea apelor geotermale pentru incalzire 4.82. Suse geotermale. . 4.8.3, Posi instalatilor termice in lant de valocticare complexa a energie! geotermale 4.8.4, Sisteme de alimentare cu caldura. 4.8.5, Echipamentul circuitului de apa geotermala. 4.8.5, Scheme functionale utilizand apele geotermale. 4.8.7. Dimensionarea instalatilor geotermale 4.88. Indicatori energetici si economici 4.9. incdilzirea solard. 49-1. Cite privind wtizarea inedlziri solare 49.2, Sisteme de incalzire a spatilor utiizand energia sovara, 4.9.2.1 Sisteme pasive de Incdlzire solard 4.9.2.2 Sisteme active de incalzke solara, 4.10. instalatii de incdlzre ullizand caldura recuperata. 4.10.1, Clasificarea sistemelor de recuporare a cdiduri 4.10.2, Recuperarea caldurl din gazele de ardere = Exemplu de calcul 4.10.3, Recuperarea caldurii din ape tehnologice. 4.11, Conexiunea instalatilor si echipamentelor cu structura de rezistenta 4.11.1. Piese si subansamblui speciale de sustinere si prindere.. 4.11.2, Canale tehnice: 4.11.3. Nise si situ 4.11.4, Strapunger in zidérie. 5. CENTRALE TERMICE 5.1. Clasificarea centralelor termice. 5.2. Alegerea tipului de centraki termica. 5.3. Centrale termice cu ap cada 5.3.1. Centrale termice cu puteri mici, pan la 100 kW. 5.3.2. Centrale termice cu puteri medi intre 100 si 2000 KW 5.3.3. Centrale termice cu puteri mari, peste 2000 KW 5.34, Cenitale termice echipate cu cazane de condensati sau cu recuperatoare de cau. 5.3, Asigurarea instalatilor de incalzire cu apa caida... 5.36. Pozitia pompelar in ccuitul agentului termic 5.3.7. Dimensionarea echipamentelor din centrala termica, Exemple de calcul 53.8. Amplasarea centralei termice 5.3.8. Organizarea centralei termice 5.3.10. Montarea echipamentslor si a conductelor in centrata termic& 54 Centrale termice cu abur de presiune joasd 5.4.1. Centrale termice cu un singur rezervor de condensat 5.4.2 Centrale termice cu rezervoare de condensat intermediare 5.43, Centrale termice cu alimentarea cazanelor prin pompare in doua trepte, 5.44. Alegerea cazaneler.. se 5. Asigurarea instalatilor de inedlzre cu abur de presiune joasd au 214 214 215, 215 215,Coprins 546. Ph 5.47. Disporitive pentru separarea condensatuli 5.48. Alagerea pompelor de condensat 4.9, Distribuitorul de abur 5.4.10, Dimensionarea conductelor, de abur si cond servoarele de condensat | | 1 din centala termica 54.11, Tratatea apoi de adaos. 5.4.12, Organizarea spatiull in centrala termica Exemplu de calcul 5.5. Gospodiiria de combustibil 55.1. Proprielatle fzico-chimice ale combustibiilor 5.5.2, Instalati de ardere a combustibililorfchizi 5.5.3, Instala 55.4, Instalati de ardere a gazelor petrotere icheliate e a combustibillor gazosi 555. Instalati de ardere a combustibillr solizi 55.6, Arzitoare de combustibil gazos 5.5.7. Arzatoare de combustibil lichid 5.58. Arzatoare mixte de gaze-lichid 5.5.8, Reducetea emisilor poluante, 5.10. Dimensionarea instalatilor de gospodirire a combustibilulul 5.10.1 Consumuri de combustibil 55.1022 Dimensionarea principaelor element ale instalatlor de ardere a combustbillor Exemplu de calcul 5.11. Amplasarea si montarea rezervoarelor de combustibil 6, Evacuarea gazelor de ardere 56.1, Solutt constructive 5.6.2, Caleulul cosulul de fur. 6.3. Cosul si influenta vaporilor de apa din gazole de ardere 5.6.4, Calculul cosului cu Camas exterioara 5.6.5, Optimizarea cosuld Exemple de calcul 5.66. Calcul cosurlor pe baza normelor de mec 5.6.7. Suprainaltarea cosulu! Exemplu de calcul 6 ECHIPAMENTE SI MATERIALE 6.1, Corpuri de incaizire i 6.1.1 Crier privind uiizarea corpurior de incalate ! 6.12. Clasticarea corputlor de neal 6.13, Radialoae din elomerte 6.144, Rachatoare-panou 6.15. Corpuri de intave tubulare 6.16. Radatoare din eau si taba 3.1.7. Convectocre 6.18, Amplasarea, mortarea si racordarea corpurior deine. 6.19. Alegeea si dinensionarea corpunior de inedlzke Exerple te \ 6.2.1. Clasiicaren cazanelor i 6.22. Chie privind execulia si alegerea cazanelor 62. Cazane de aps caldt 6.24, Cazane de apd ferbinte 62.5. Carane de abur : 6.28, Cazane recuperatoare 6.27. Recuperatoore de caldurd cu condensate ‘ 63, Pompe i 6.3.1. Garacteristlle hcraulice si lermice ale pompetor : Exemplu de cate 6.32. Pompe de circulate 243 24a 246 286, 206 247 2a 248 251 278 278 278 278 280 281 283. 284 284 285 206 288 288 288 288 298| vi a 6.3.3. Pompe de presiune ridicata 6.3.4, Pompe cu roti dintate 6.3.5. Reglarea pompelor 6.3.6. Alegerea pompelor - Exemplu de calcul. 6.3.7. Montarea pompelor 64. Schimbatoare de caldurd. . 6.4.1, Clasiticarea sehimbatoarelor de caldura 6.4.2. Cerinte de calitate — 6.4.3. Criterii de optiune ia alegerea schimbatoarelor de caldura 6.4.8, Schimbatoare de caldura multitubulare. 6.4.5, Schimbitoare de cdldura cu placi 6.46. Calculul schimbatoarelor de cAldura., Exemplu de calcul — Zs 6.4.7. Amplasatea si montarea schimbsitoarelor de caldur’ 6.5. Aparate de incalzire a serulul 6.5.1. Crteril privind utitzarea aparatelor de incalre a aeruti 6.5.2. Aeroterme 6.5.3. Generatoare de aer cald. : 6.5.4. Masur de siguranta la foc si explozie... . 6.6, Materiale si elemente comune instalatilor de incalzire 6.6.1. Tevi 6.6.1.1 Tevi din ote! 6.6.12 Tevi din materiale cu structura termoplastiea 6.6.1.3 Tevi din cupru.... 6.6.1.4 Tevi preizolate 6.6.2. Robinete de reglare fa corpurile de incalzire 6.6.2.1 Robinete manual. - 6.6.2.2 Armaturi de reclare pe conducta de intoarcere: - Exemplu de calcul 6.6.2.3 Robinete termostatice ... Exemplu de calcul 6.6.2.4 Robinete cu 4 ci ~ Exemplu de calcul 6.6.3, Robinete de inchidere pe conducte. 6.6.4. Robinete de echilibrare hidraulica 6.65. Robinete (clapete) de retinere. 666. Clapota antitermositon 667. Robinete de dezaerisie, 66.8. Robinete de golre 6.6.9. Supape de siguanta 66.10. Requlatoare de debit si presiune diferentiats 6.6.11. Vane de amestec. 6.6.12. Reductoare de presiune 7 66.13. Aparate pentru misurarea debitelor 6.6.14. Aparate pentru masurarea presiuni, 66.15. Aparate pentru masurarea temperatuni 8.6.16. Contoare pentru masuraroa consummulu de edldurd 67. Wzolarea termic’a 6.7.1. Materiale termoizolante 67.2. Executarea izolatici termice 67.3, Grosimea izolatia} termice ~ Exemple de calcul 7. GESTIUNEA ENERGIE! TERMICE 7.1. Recomanditi privind necesitatea gestiunii energjel termice 7.2. Etapele si ciclul gestiuni energie 7.3. Contabiltatea energetic. 304 304 1308 309 309 320 820 321 321 21 322 324 825 826 326 331 335, 838 340 040 341 AY 341 341 342 B56 357 357 388 359 = 362 e362 362 363 364 368 368, 369(QS _ cuprins wergetic 360 06 de utl 7 § influent factor fare ai unel ckidin asupra consumunlor energetice 69 Asis lucrari privind 77, Finantarea progamelor de gestiune a energi 7.8 Evaluarea masurlor de gestiume energetica 7.9. Conceptia sistemulul de gestiune tehnica a une! clad 710. Sist gestiune a instalatilor de incdzite steme de gestione tehnica’ la nivelul clade 8, SISTEME DE INCALZIRE PENTRU UNELE CATEGORII DE CLADIRI 8.1. Gladiri de loouit 3.1.1, Locuinte unviamiiaie 8.1.2. Locuainte mutitamiliate 2. Sal de spectacole 82. ne de incdilare 8.2.2, Date de calcul Exemplu de caleul Slag cu caracter special bisericilor ditt comerciale, banct si constructii simiare 6 Spitate 85.1, Microchmatul in spitale 352. Si 85.3. Susa termica 85.4, Consummuri de energie termica. 86, Sal de sport teme de incalzre 86.1 Sali de sport comune 8.6.2. Piscine. 87. Cladie industriate 9 EXPLOATAREA $I INTRETINEREA INSTALATILOR DE INCALZIRE i 9.1. Realemetari privind exploatarea st intretinerea instalatitor de incatzee: 398 9.2. Punerea in functiune a instalatitor 398 9.3 Receptia lucrétilor. 399 Cartea tehnied a construct! 399 9.5. Exploatarea instalatilor de incalzie 400 96, Exploata 97. Exploata ccontraielor termice 401 relelelor termice de distibutie exterioare: 401 18. Exploatarea instalatiior interioare 401 9.9. Intretiwerea si revizile instalatilor de inca 401 MW ALIMENTAREA CU CALDURA 10. CARACTERISTICILE GENERALE ALE ALIMENTARII CU CALDURA 10.1 Structura necesarulu de caldura in ansamblunile urbane si industrial soa 10.1.1 Clade almentate eu caldura 404 10.1.2 Necesarul de ealdura 403 0.1.2.1 Necesarul de caldura pentru incatzvea cladinior soa 10.122 Necesarul de caldura pentru ventiare si climatizare 408 10.123 Necesarul de caldura penta prepararea apei calde de consutn 407 101.24 Necesarut de caldura tehnologic 407 10.1.2.5 Necesarul de caldura in alimentarea ansamblunior urbane 407 102 Eticienta colutilor de almentare cu edu 408 10.2.1 Criteria! cheltuiellor de caloul 408 10.2.2 Chteriul chekuiellor totale actualizate (CTA) 209 10.2.3 Criteriul duratei de reeuperare: 409YUE Cuprins 10.3 Structura externa a sistemelor de alimentare centralizata cu ealdurd 10.3.1 Surse de energie 10.3.2 Agentul termic. - 10.33 Retele de transport si distibutie 10.3.4 Racordarea consuimatorlor ro. 10.4 Surse de energie ssi 10.4.1 Criterit privind alegerea surselor de energie 10.4.2 Ctasificarea centralelor 10.4.3 Economia de combustiilrealizata prin termoticare 10.4.4 Scheme de centrale de termoficare echipate cu turbine de abur 10.4.5 Centrale cu turbine de gaz 10.4.6 Centrale cu cicly mist abur-gaze va. 10.4.7 Centrale cu motoare Diesel — it 10.4.8 Centrale termice si a 10.4.9 Sarcina termica a centralelor de termoticare urbana. nnn 1B 10.4.10 Sarcina termica @ centralelor de termoficare industrial 11. RETELE TERMICE DE TRANSPORT $I DISTRIBUTE 11.1, Elemente privind constructia relelelor termice. boost a) 422 422 11.1.1. Critert privind constructia retelelor termice .. 11.1.2, Amplasarea subteran’ in canale. 11.1.8. Amplasarea subterand fara canal — 11.1.4. Amplasarea aeriand.. — " 423 11.1.5. Tevi, elemente de legatuxa, 1423, 11.1.6. Reazeme mobile sonnnnnsininnnannnnn 5, ANAT. Reazome £0 oo. —— - 425 11.1.8. Compensatoare de distare. 426 11.2. Calculul hidraulic al retelelor termice : ee 428 11.24, Calculul hidraulic al retelelor de apa fierbinte 429 = Exemplu de calcul . inet sats 11.2.2. Graficul piezometric al retelelor de apa fierbine sis 431 11.23. Graficul piezometric al retelelor de condensat aferente retellor de abux de presiune medic 433 11.2.4. Calculul hidraulic al retelelor de abur de presiune medie.. ea sii - Exemplu de calcul ne eal 436 11.3. Calculul termic al retelelor termice . 11.3.1. Caloulul pierderiior de CAMIUTA mmm ane 438 ~ Exemple de calcul o = 11.3.2, Calculul caderii de temperatura, 11.3.3. Verficarea temperatura suprafata exterioard a izotatiel termice 11.3.4. Calculul grosimi: optime a stratului de izolatie termica, 11.4. Calculul mecanic al retelelor termice ' 7 AAS 11.4.1. Considerati privind calculul mecanic 443, 11.4.2, Calculul grosimil peretilor conductelor aaa = Exemplu de calcul 84 439 483 11.433, Caloulul distantel intre reazemele mobile si fixe. 444 ~ Exemplur de calcu - ve 446 11.444, Caleulul configuratifor natural elasice. “a AS Exemplu de calcul asa 448 11.45, Calculul compensatoarelor curbate in forma de ,U". 450 Exemplu de calcul 450 11.4.6. Calculul compensatoaretor lenticulare (cu burduf). si 451 Exemplu de calcul . — osc 482 11.4.7. Caleululfortelor in veazemele fixe 452 Exemplu de calcul . 453, 11.48. Verificarea rezistentel tevilor in sectiunea cu solicitare maxima 454 11.4.8. Caiculul mecanic in ipoteza ulilizarii conductelor preizofate sone A 11.5. Executarea retelelor termice a si 457 11.5.1, Probleme generale 457Cuprins [EY 12, REGLAREA FURNIZARI GALDURIL 12.1. Principit 12.2. Constructile in procesul de incalzire 12.3. Soluth de regare 12.4. Caleulul gaficolor de reglare 12.4.1. Racorduea drecta 12.42. Racordarea direct’, cu amestec 12.4.3. Racordarea indirect zes vantulai asupra parametilor de furnizare a caldurit pen 13. INSTALATI DE TRANSFORMARE A PARAMETRILOR 3.1, Staite de transtormare. 132. Soluti privind racordarea cansumatorior la retelole de apa fierbinte (apa calda) 1. Racordares instalatilor aferente clédirilor industriale 3.2.2. Racordarea instalatilor aferente cladirilor civil elele de abur de presiune medic 13.3. Solus 1 privind racordarea consumatorilor ta 13.4. Proiectarea instalalitor de racordare a consumatorior la retelele termice 19.4.1. Masuri privind proiectarea. 13.42. Etapele elaborérti proiectutu 13.43, Alegerea schimbitoarelor de caldura pentru incalzire, 19.4.4. Alegerea schimbitoarolor de cildurd pentru prepararea apei calde de consum 13.45. Alegecea pompelor 13.4.6, Alogerea robinetelor de r ul apei ca agent termic. 13.47. Caracteristicile pompelor de adaos 13.48, Instalatia de expansiune-asig 13.5. Echipamente si materiale pentru puncte termice ANEXA | - Caracteristicilo termotehnice ale materialelor de constructi ANEXA II - Temperaturile medi 1 ti din Romania © 5) anuale pentru principalele local ANEXA II. Durata, temperatura medie exterioard si limitele perioadei de in 11.5.2. Executarea retelelor termice amplasate subteran. In canal 457 area retelelor termice amplasate direct in sol ut 1 spuma de poli 45I. Instalatii de incalzire Capitolul 1 Probleme generale| 2 | Capitolul 1: Probleme generale L. Instalatii de incalzire 1.1. Importanfa instalatiilor de incalzire Principalul rol al instalatilor de inca zie este de @ asigura in perioada rece temperatura optima in incaperi, acolo unde omul locuieste sau isi desfasoara activitatea productiva. Instalatilor de Incdlare le revin rolul ca procesul des tul de complex al schimbului de cal ‘dura 1 mas intre om si mediul incon iudtor s3 se desfsoare fara. urmari negative asupra organismului Acestea participa activ la tealizarea bilantului energetic al unelincdperi, aco- perind pierderile prin caldura codata de sistem, asiguand astfel, pentu om, Conditile de termoneutralitate senzorialé llipsa senzatiei de cald sau de rece) ‘Aproximativ 40 9% din energia prima- 4 este folosita sub forma de energie termicd pentru nevoile gospodresti din cconstructile de locult si sectorul tertiar (clidin administrative, social culturale etc), din care, 2/3 pentru incdlzire, Este evident cd aceste consururi sunt destul de ridicate, ceea ce face ca rolul instalatilor de Incalare sa fie la acelast nivel avand in vedere ci, de modu! in care aceste instalati sunt proiectate si exploatate, depinde consumul de ener Gie si eficienta lor economica. Odata cu cresterea gradului de con- fort in cladir, specialisti care se ocupa cu asigurarea lui sunt obligati a lua o serie de masuri apeldnd la: gisirea de aparate modeme performante, 0 noua cconceptie privind proiectarea in insta latile de incdizire, soluti' moderne de Incabzre, 0 exploatare si o gestionare eficienté prin comanda automata etc. Instalatiior de incalzire, find mari consumatoare de energie, Ie revin si rolul de a utiiza rational si eticient aceasta energie. Se impun o serie de masuri incepand cu consumatonit_ si terminand cu sursa termici La consumatori este necesar si se asigure soluti de incalzire adecvate, in concordant cu potentialal actual al {ehnici (aparate de incalzke moderne, solutt de incalzire eficionte etc) Sursa termica trebuie 88 fie echipata, de asemenea, cu aparaturd performan 18, producerea de eneryee termica sa se fac’ cu consum redus de combust jar intregul proces si fie automatizat, Rolul instalatilor de incalzire nu se rezuma numai la proiectarea si realiza rea do soluti moderme st eficiente, ci si la modul in care acestea sunt exploa tate, respectiv, modul in care se face gestiunea energie! consumate. De aceea, pe langa solutile adoptate, se cere ca ele SA fie urmarite continu atat in coea ce priveste conditile pe care le realizeaza la consumatori cat modul in care se reatzeazi aceste Condit, adicd cu ce consumust de e- notgie. in fel acesta se va roalza de zideratul ca instelaia de incdtave Adoptata une! construct date sis in depineascd rolul in totaitate, adica realizarea condiilor de contort cv con- Stumut eat mai reduse de energie. Fata de cele mentionate se. poate conelvaiona ef rolul une intalata de incalare este de a reliza = mentinerea in ineapen a une tem- perattsi cat mat Unvlorme, situa in il valor cerute, atin plan onzonta at iin plan vertical ~ in incdperi, © temperaturd a supra- fetelor elementelor de construct asta Incdt 58 evite pe cat posibilfenomenal de radiate rece (schimb activ de cal- urd tre ‘om si aceste supratete) precum si fenomenul de condonsare a vapor de api pe supratata acestor elements: ~ 0 Fealare a temperate interiors in funetic de necesita, tinénd totodats seama de inertia termica a elementelor de construct ~ 0 incdlake tard potuarea aerui din jincdperi (degajari de praf, noxe, zgo- mote etc), precum si tird polvarea medbulu inconjuator: 0 incre fra cure perturbator 2 aerului din incapere oki eficiente si economice atit din punct de vedere al instalatior cit si al exploatini 1.2. Exigente de calitate 1.2.1. Calitatea unei constructii Definirea notiunilor de: ‘ performanta - comportarea unui produs in rapart cu utilizarea hui produsul poate fi constuctia in an ‘samblul ei sau o parte a acesteia ca, de exemplu, instalaia de incailzre + exigent’ a utlizatorului ~ cerinta, necesitate a uilizatoruial fat de constructia (Instalatia) ce trebuie realizat’, crteriu de pertormanta - enuntarea unui principiu de apreciere, even tual cu indicarea valorior qumer ce, in report cu care se evalueaza indeplingea unei exigente aitatea unel constructi este rezu- tanta totalititi performantelor de com: portare a acesteia in exploatare, in sco. pul satisfaceri, pe intreaga durata de existent, a exigentelor ut s colectivtitilor Rolul proiectantului este, in. primul and, de a identifica exigentele utiliza: torilor, apoi, de a gsi solute care ca lisfac'eat mai deplin aceste exigente tunand cont de diversi agenti cate ac: tioneaza asupra clad; agenti clima tici, agenti proveniti din ocuparea cl ini etc., totul in condi normale de economicitate. 1.2.2. Exigente de calitate ale _ instalafiilor de incalzire centrala Calitatea poate fi definit’ cu ajutorul urmatorulul set de exigente: a) confortul termi; ») adaptarea la utiizare ©) izolarea termica si economia de energie; 4d) igiena, S2natatea oamenilor, refa- cerea si protectia mediului ©) siguranta in exploatare; 4) siguranta la foc; 4g) rezistenta si stabiltatea; 4) durabiltatea; i) etanseitatea; D protectia impotriva (confortu) acustic), ) purtatea aerului: 1} confortul vizual 1m) confortul tact 1} confortul antropodinaric: 0) economicitatea, in aprecierea unei instalatii de Incal- Zire, uncle dintre aceste categorii de fexigente au o importanta mai mare, iar altele mai mica. Asttel, confortul tor- mic, adaptarea la utiizarea si econo: mia de energie sunt exigentele care ttebuie indeplinite cu priontate de catre Instalatie; de asemenea, au o impor- tanta major siguranta in exploatare, siguranta la foc, rezistenta si stabilita- tea, etanseitatea, sanatatea oamenilor si protectia medivl Legea privind calitatea constructor prevede obligativitatea realizarii_ si mentineri, pe intreaga durat’ de exis- tenta a unei constructii sia instalailor aferente, a unor niveluri de performan: 18 corespunzatoare pentru categorie de exigente: c, 4, e, f, 9, | Este clar ca ‘specificul instalatlor de incalzire impu: ne incladerea in aceasta clas de obi: gativitate cel putin si a categorilor de ‘exigente a si b. Evaluarea indeplinii nei exigente se face cu ajutorul unuia au mai multor enteril de performanta. Exempiiicati, pentru exigentele a, b si c vor fi indicate criterile de perfor man corespunzatoare, urmand ca ghidurile de performania sa. trateze aceste probleme si in detali. = Exigenta confortul termic Criterit de performant: temperatura inteioara a aerutul [°Ch; stabiltatea si uniformitatea tempe- ratuni interioare a acrului [°C ~ temperatura interioara rezultanté (°C) ~ ecartul de temperatura, pe vertical inte nivelul caput si nivelut glezne tor IKI: indicele global de contort termic; viteza eurentilor de aer (rvs) zgomotului1. Instalatii de incalzire Capitolul 1: Probleme generale JEW umicitatea relativa a acrului [%} + Exigenta adaptarea la utiizare Griter de performanta, ‘macuri care SA permita reglarea sarcini termice de inealzire in functie de parametrt climatict exteriori aparatura de masura st control pentru cunoasterea parametrilor insta: stapiltatea hidraulica a retele ‘condita si masuri care permit ca in- stalatia $4 fac fata unor situati spe- Giale extinderi, functionare partial, tmicuri care $3 permité 0 buna inte: grare a instalatoi in cladrea deserviti. ‘= Exigenta izolarea termic3 si econo: ia de energie Crier: de performanta: ~ rezistenta termicd a elementelor de consttuctii care constitvie anvelopa clacti (m?-K) necesarul specific global de ealdu ra pentru inealzice al clacirt (Win? K] randamentul energetic al utilajelor (cazane, pompe etc} [I randamentul termoizolatiel conduc: telor [2] eficienta termica a suprafetelor de schimb de caldura ale corpurilor de Incalzire si schimbatoarelor de caldura [Win?-K}: ‘energia inglobata in instalato (J) Observatie: primele doud criterit de ‘performanta sunt propri constructiei, ‘ar aur implicati majore in dimensiona’ rea instalatie! de incalzie, 1.3. Clasificarea instalatiilor de incalzire Instalatile de incalzre se pot clas cA dupa mai multe eriter si anume: ~ modul in care se face transmisia ccaldurit: incdlzire prin convectie, ra date; natura agentulul termic: inealzire cu ‘apa calda, apa tierbinte, abur cu presiune joas’, abur cu presiune medic, aer cald ‘modul de amplasare a surset termi cee: inealzire locala, centrala sj la distant natura energiei utlizate: incalzire ‘ou energie conventional (combus- tibillfosib: gazosi, lichizi, soli), in calzke cu energit neconventionale (energie solars, energie geoterma- 1a, biomasi ete ), inealzire electrica, incalzve cu pompe de cidura, in talati de recuperate a calduril re 2iduale; nniodul in care se asiguré parametri din interiorul Tnc3perilor: incalaire normala si incazte da garda 1.4, Reglementari privind proiectarea si realizarea instalafillor de incalzire 1.4.1. incadrarea constructiilor si insialatiilor aferente in mediu! construit al localitati 1.4.1.1 Autorizatia de construire Consttuctile si instalatile se pot reat za numai pe baza une} autorizati de construire. Autorizatia de construire este actul de autoritate al administatie locale pe bbaza cluia se asigurd aplicarea masu- tilorlegale referitoare la amplasarea, e- xecutarea si functionarea constructor. ‘Se pot executa fra autorvzatie de construire doar unele lucrari de repa: rat fa construct si reparatile la insta. lati si fa echiparea tehnico-sanitara a cladeilor, fara implicatii asupra structu- rij de rezistenta sau a aspectului ari tectural al acestora. Autorizatia de construire se eliberea- 28 de catre profecturi sau primdrile de ‘municipiu, ora sau comuna, in functie de importanta constructie si de ampla~ sament. In ceea ce privesc instalatile, intra sub incidenta autorizatiei de construire turmatoarele:instalatileinterioare de in- ‘alae centrala a clddtrilor (autorizarea relerindu-se in acest caz la ansamblul clair incaizite), centralele termice st punctele termice realizate in construc ti independente, gospodarile de com- bustibil care deserves centralele ter mice, retelele termice exterioare Dosfintarea constructiior si instala tilor aferente, precum si a dotarior teh nico-editare (centrale si puncte termice, rejele termice aeriene sau subterane) se face pe baza unei autorizati de des: fintare, obtinuta in prealabil, eliberata de primert sau prefect, dupa az Cererea de eliberare a autorizatiel de construire trebuie insotita de un certi cat de urbanism, emis de catre orga~ ele competente, cu respectarea. ur ritoarelor ragiomentiri de urbanism si amenajare a teritoriulu: regulamentul general de urbanism; planul urbanistic general (PUG) si plana urbanistie zonal (PUZ); + planul urbanistic de detaliy (PUD): = regulamentul local de urbanism. Aceste documente se elaboreaza. in principal, de care arhitect si specialist jn plan general, dar la ole contribuie si ingineri de instalatii de incalzire, prin probleme specifice ale profesiei lor, 1.4.1.2 Planuri urbanistice PUG si PUZ stabilese strategia_si priorititile privind dezvoltarea localtati in ansamblul ei, respectiv a unei zone distincte din aceasta, PUG, PUZ cu: ptind, in mod obligatorks, solutit privind imbunatatrea asiguraritincalzini locuin twlor, edticilor publice si unitatilor pro- ‘ductive ale localitt (dotarea corespun zaloare a suselor termice, asiguarea tezervelor de combustibil, eabiltarea si Imodernizarea retelelor termice existen te, extinderea sistemului de alimentare ‘ou caldura a localtti, dispecerizarea si telegestiunea sistemulul etc.) PUD stabileste conditile de ampla sare si de executte pe un anumit teren fa uneia sau mai multor constructit cu estinatie precizata, tinand seama de particulanititile generale de teren, de Vecinatatie acestuia side cerintele functionale. PUD prezinta interventile asupra sistemului de alimentare cu ccaldura din zona studiata si evalueazé implicatile acestora in ansamblul sist: rmului. Se dau solutii pentru alimenta- rea cu caldyrd a consumatoriior care pot fi dupa caz, de la 0 sursd proprie (centrala termica de imobil), de fa cen- trald termicd de cartier sau de zona, de la un punet termic racordat la termof cate ete. Se precizeaza sarcinile termi- ‘ce, parametiagentilor termici, echipa tea surselor termice, tipul de combus- tibilutiizat, conditle de exploatare st de intretinere ete. Toate planurile urbanistice evidentia 28 masurile de protectie 31 conservare ‘a mediului avind in. vedere pericolele de poluare a mediului de catre compo- nentele sistemului de alimentare cu cal- duc (centrale termice, gospodiri de combustibil, retae termice exterioare) 1.4.1.8 Avie $i acorduri Realizarea unei constructi in ansam- blul ei este conditionat’ de obtinerea tunor avize si acorduri de la organele competente ale administratiei locale si centrale. in plus, instalatile de incalzre central gi de alimentare cu caldura necesita obtinerea unor avize specifice de la forurile in crept Unele dintre principale avize si acor: uri sunt '* certificatul de urbanism, care cu prinde elemente privind regimul pxidic, economic si termic al terenurtor si ‘constructilor; el este emis de cre pri ‘mani sau prefecturi, dupa ca; * acordul energetic care constituie baza pentru montarea de noi instalatit consumatoare de combustibit si ener- ie pentru obiective de investith si mo- dernizarea, extinderea sau retehnologi zarea calor existente. ‘Acordul energetic este emis, dupa caz, de cate: a) Agentia Fiomana pentru Conserva rea Energiel (ARCE), pentru ullizarea combustibillor lichizi, solizi si gazo: penivw utiizarea energiel termice dinia i Capitolul 1: Probleme generale Instalatii de incalzire ceniralele eleetrice de termoticare sau centrale termice cu debite orate de ‘caldurd mai mari de §,8 MW si pentru utiizarea resurselor encrgetice retolost bile Si a surselor noi de energie: b) SC. Electrica S.A, pentru utiliza rea energie: termice din centrale elec trice de termolicare sau centrale termi- ce aflate in administrarea sa, cu debite rare de cildura mai mici de 5,8 MW; ©} SC. Bistrigaz Sud (Nord) SA, pentru ulilzarea gazelor naturale pen- tru instalatile de Incalzire a locuintelor individuale (centrala termica sau soba) si pentru producerea apei calde de © avizul de racordare la furnizorul de energie termica care stabileste solutia de alimentare cu energie termica a con- sumatorilor precum si consitile tehnice, organizatorice si de tate aforente. Avizul este emis de catre agentul economic care furnizeazd ehergia ter- ‘mica la consumator; el poate fi produ- ccator de energie termicd sau numai distribuitor; * acordul de mediu care este actul tehnico-juridic prin care sunt stabilte conditile de realizare a unui protect sau 2 unei activitati din punct de vedere al ‘mpactului asupra mediului Acordul. de mediu se emite, dupa caz, de cate MAPPM sau Agontia de Protectia Me~ diului si este obligatoriu pentru urma- toarele objective «in domeniul alimen- ‘rit cu cldura: instalati termocnerge tice, instalatii geotermice si rezervoare destinate stocarii de combustibil * autorizatia de mediu care este ac: tul prin care sunt stabilite condiile si parametri de functionare pentru activi tatile existente si pentru cele noi pe baza acordului de mediu; ea se emite de catre Agentia de Protectia Mediului Pentru a se putes emite acordul de mediu sau autorizatia de mediv este necesar 6 se realzeze, in prealabil, un study de impact asupra medivlui pen ‘iu urmatoarsle obiectwe din dome alimentarit cu caldura a) centrale termice destinate produc tiot de energie cu putere mai mare de 10 MW, ) instalati geotermice: ©) rezervoare de stocare a combust bilululichid pentty centrale termice: d)depozite de carbune pentru centrale termice, + avize pentru asigurarea utiitatilor pentru centrale si puncte termice: ener- gia electric’, gaze, apa, racordare la canalizare, telecomunicatil etc.; avizele se emit de citre agenti economici care asigura utitatte * alte avize si acordurt (pompieri, protectia muncii, sindtate tc), 1.4.2. Reglementari tehnice pentru proiectarea, executarea si exploatarea instalatillor de incalzire centrala Realizarea unei instalatii de incalzire este guvernati de o serie de reglemen tri tehnice si prescripti, pe tot ciclul et de viata, de le proiectare pani la de: motare si postutiizare. Categorie de reglementari care actioneaza in acest ddomeniu sunt: ~ ace legislative (leg), decrete, hota ‘ari sl ordonante) - normative; ~ ghiduri, regulamente, instructiuni ~ standarde, Principalele acte legislative sunt: lo- ‘gea privind calitatea in construct (or. 40/1995), legea privind aulorizarea executarit constructilor (or. 50/1991), legea privind protectia mediuiui. (rr 137/1998), legea energiei ete Activitatea de proiectare, executie si exploatare a instalatilor de incalzire este reglementat3, in primul rand, de Uurmatoarele normative: #1 13-1994 Normativul pentru pro: iectarea si executarea instalatilor de incalzie central +1 13/1-1996 Normativ pentru ex- ploatarea instalatilor de incalzre central, © serie de alte normative si norme au aplicabilitate si in domenii instala tilor de incdlze, cum sunt: Normeie generale de prevenire si stingere a in: cendillor (1994), Norme tehnice de pro- iectare in realizarea constructor pri- vind protectia la actiunea focului 118-83), Normnativ privind proiectarea cladirilor civile din punct de vedere al ccerintei de siguranta in exploatare (CE 41-1995), Normele generale de protectie ‘a muncii (1996), Normativ pentru pro- jeclarea antiseismica a constructilor de locuinte, social-culturale, agroz00- tehnice si industriale (P 100-1992) etc. Conceperea si realizarea instalatilor de incalzie centrala rebuie sa se ba: zere pe standardele in vigoare, dintro care, cele mai importante sunt © STAS 1907/1 Instalati de incalzre. Calculul necesarului de caldura. Pre scripts de calcul ‘© STAS 1907/2 Instalatii de incalzire, Caleulul necesarului de cildura. Tem peratun interioare conventional de caleul; '@STAS 4839 Instalatii de incalzire Numarul anual de grade-zile; © STAS 7132 Instalatii de incalzre centrala. Masuri de sigurant la insta latia de incalzie centralé eu apa avand temperatura maxima de 115 °C ‘®STAS 1797/1 Dimensionaréa cor purilor de incaleire, Prescripti generale '@STAS 6472/3 Termotehnica, Cal culul termotehnic al elementelor de constructie ale clidirlor 1.4.3. Tema de proiectare Proiectul instalatiet de incalzie cen- ‘tala se elaboreaza pe baza unei teme de proiectare, tema care face parte din fazele initiale de proiectare, SPF si SF inainte de a se trece la elaborarea faze! PT, tema de proiectare se definitiveaz de catre seful de proiect complex pe taza cerinfelor beneficiarului st_prin conlucrare intre proiectanti de specia. IMate: arhitectul sau tehnologul ~ ingi= nerul de structur - ingineni de instalat de alte special Tema de prowectare penivu instalatia, de incaizire precizeazé amplasarea clddit (localitatea, pla raul de amplasare in zona) = tipul si destinatia ctdiii si a Tac perilor componente (planurile de arhi- tectur’, la scara 1:50, cu specificarea T) tonal de cal o-A(r7)s Om S toprezentand supratata peretou, © campul do temperatura in perete qar-Teky rel 06.5) xteprezentand clstanta in masa pe retelut * pontu un parete plan compus cin rai multe svat fluxul oo eal (16.4) E ro) ay unde § 5) teprezinté. suma corsten 27) telor termice corespunes- tore cana din cele sat * pentru un perete clindrie simply linitat de 0 suprafatéiterioar de cha- metry di= 2r1 3 de una exteroara de Giametu de = 2 ra, ale cot tompera- ti Ty respect Te sunt constants (THT, taxa! de caldura _2nfT.-Ts) nf Hreprezentand lungimea peretelui cin, ric ~ campul de temperatura Ine Tete (Ting in {rroprezentind distanta in peretele ci- hindi: * pentru un porete ciindric compus din mai multe straturi = fhuxul de 62 Q ™ (167) (16.8) ai{TTos) Eis | WA (16) daa" Unde ¥ 1 gfe Feprezinta rezistenta Saar, termica a stratunlor componente. tuturor 1.8.1.1.2 Conduetia termica in regim nestationar in procese telnologice complexe, ca~ racterizate de fnxri de cSlduri var able (icileivea sau rackea corpus) 2, de exemplu: Wecerea cid sau a radiatios solare prin elementele de construct, tratarea termich a motaleor, inghetarea soluki, congelarea lichidelor, uusearea materialolor umede ete. Metodele utiizate pentru rezolvarea problemelor de conducte in regim ne stationar sunt: metoda analitica, meto- da analizei dimensiunilor, motodele umerice aproximative si metoda ana logiet electrotermice. 161.2 Convectiatermica Este schimbul de energit sub forms do calcu intro un fluid si supratate unui corp said, aflate la. temporatir diterite Gonvectia termica este totdoauna insotita de conductie datorata contac {ul direct inte particule componen- te ale fladul afiate fa temperaturt ci fevite Transmisin_de odldurd prin convec- the apare la majentatea procesolor de Schimb de caldira din tehnica instal tilor sub forma schimbutu intre un I chid sau un gaz si suprafata unui corp Solid. Exemplole sunt foarte multe, din Gare. se pot mentiona: ta suprafeteie Slemontelor de construct interioare § txterioare, in interiorltevior prin care urge un licic; fa schimbatoarele de caldura.prin care oreuls dou fide {apa apa, apavabur. apieaer ete) in practca cuenta. se. intalnesc dowd folun de transmis prin conver to, in functi de modu! in care se face rmigearea fluduli onvectie fortata unde miscarea fhidulat este realzata sub actunea tunor forte exteriare (pompe, venti toare ets) ‘onvectieibers unde miscarea th idutut se datoreste diferente de densi fato intro zonele aide si reci ale fh dul Llegea fundamentals a convectoi calduni, cunoscut® ca legea hi Now. ton, permite ‘calcul fhxulut termic uta cu rlatia Ge aly 1) Wim] (16.10) unde wt este coeticientel de conve: tio a calor (Wim?) 1.6.1.2.1 Convectia fortata Este cel mai important mod de tr: sler de caldura prin convecte, find in talnitd fa majoritatea situatilor practice din. domeniul instalatilor. Forma generala a ecuat criteria a convectie orate este Men GRE”. PP (ery a= CRE Prat [WimeK] (1.6.12) Nu este criteriul Nusselt; Re - criteriul Reynolds; Pr criteriul Prana ~ A~ coeficientul de conductivitate = J lungimea caracteristica in practica curenta se Intdlnesc ur matoarele cazutis | Capitolul 1: Probleme generale Bit —————_ 1. Instalatii de incalzire curgerea laminar, in tungul une placi plane, cu temperatura variabila si ‘0 portiune neincaleita (nerdcita), pentru are se aplica relatia generala: (ee cu urmatoarele precizari + temperatura de referinta este tem, peratura curentului exterior de fluid Tis * lungimea caracteristica I= x-x0 + domeniut de aplicare Re < 10° + curgerea in regim laminar prin con- ducte cilindice, pentru care se poate aplica relatia of ) ogane:* Pes 6.13) meme) (a) Nu, (1.6.14) cu urmatoarele precizari ‘temperatura de referinta este tem- peratura medie in sectiunea plasata la distanta x, + relatia este variabilé pentru (xdd)s216 $1 Rec 10% teriul Prp se calculeaz’ pentru fluidul aflat la temperatura peretelui conductei, ‘= ofectul curburit peretelui este cu- pprins in raportul (x7) = curgerea in regim’ turbulent prin conducte cilindrice, pentru care se li a lui Mineev aplicd relatia criteria (1.6.18), cu urmatoarcle precizar se aplica pentru Re > 10* + diametrul interior at tevil este con- siderat lungime caracteristica, * proprietatile fizice ale fiuidulul se stabilesc pentru temperatura medie a fluid, + coeficientul «1 introduce variatia fransinisiel cAldurii pe poctiunea de stobilizare 1.8.1.2.2 Convectialibera Transmisia calduri are loc ca urmare a misearii unui fuid pe Langa 0 supra- fata datorita diferente! de densitate Acest mod de tansmisie a calduri se intalneste: in incdper, la curgerea ae rului cald sau rece de-a lungul elemen. telor de constructi; fa curgerea aerului pe suprafetele incalzitoare; la circulatia Hberd a lichidului in jurul suprafetei incalzitoare de la schimbatoarcle de cildura etc. Fenomenul este influentat de Wei factori: fortele gravitationale, cele de viseozitale si diluria termi din zonele cu temperatura ridicata care cele cu temperatura scazuta. Pentru cazurile practice se pot util 2a urmatoarele relat convectia liber’ la © placa plan’ verticalé sau etincru vertical Nu = C{GrPry" (16.16) ‘cu urmatoarele preciza 10%. 108 -C=0,59 si pentru GrPr=10"..10"%C=0,13 i m3 convectia liber’ la conducte ori zontale Nu=0,5(Gr- Pr}"| & (1.6.17) cc urmatoarele preci S08 GrPr< 108 + temperatica de relernts este tern peratura Tid in ala strat bts 1.6.1.3 Radiata termicd Reprezinta procesul de transformare ‘a energici interne a unui corp, atlat la © anumitd temperatura, in energie radiant si propagarea ci in toate directile sub forma de unde elec- twomagnetice. Ga si conductia si convectia, radiatia termica are un mare rol in tehnica in stalatilor. In multe aparate si instalatit ‘cu agent termici cu temperaturi ridica- te, radiata reprezinta una din formele de baz ale transmisiel calduri intre Ccorpuri, Sistemele de incalzire prin ra- Giatie sunt exemplele cele mai cloc vente care se bazeaza pe schimbul de caldura radiativ Radiatile termice (infrarosii) se ba~ zeazli pe aceleasi legi fundamentale casi radiatille luminoase (Planck ‘Wien, Stefann si Baltzmann, Kirchoff st Lambert), deosebirea_constand cea ce priveste lungimea de_unda (A= 0,8p...800p) si efectele lor fizice Ecuatia transmisiei de caldura prin radiatie intre dou supratete Sr si Se de temperatui Tr Te agezate oricum in spatiu si care schimba intre ele cal dura prin radkatie are forma generala. [| Y(t} Tp cosmncosen as O05} ion] Le ass Iw) (16.18) sotind eu y= ff SOBER as45, (1.8.19) in care «or este costicientul de ira- diere reciproca (coeticientul unahiviar rmediu sau factorul de forma) si se cal culeaza prin metoda integra directs sau metode aproximative (metoda ccoeficientilor Iui Poleak sau metoda in tegrari cu diferente finite}, lin calculele practice se utlizeacd metoda coeficientilor ki Poleak, adic’ Wee bie= BSE HS: (1.6.20) in care Gre Si Gor unghivlari-medit si tinand seama de form: sunt coeticientis se pot calcula pozitia si ma Fimea suprafetelor care schimba cat dura intre ele, La calculul instalatitor de incalzie prin radiatie, determinarea ‘coeticientlor unghiulari medii G12! es hu pun probleme deosebite dat find faptul cd suprafetele care schimba ccaldura intre ele au forme geometrice bine definite (dreptunghice, patrate etc), iar pe de alta parte pozitilor lor jn spatiu, una fat de cealalté, sunt paralele sau perpendiculare in calcule se utiizeaza si ecuatia: Qy= Sr Feadt-t) WW (16.21) in cate cosficientul de schimb de | caldura prin radhatie T = Cs 100 G8 tot biwimeky (1.6.22) unde b este factorul de temperatura, lar Cie este coeficientul de variatie re- dus pentru cole doud suprafete, | 1.6.14 Schimbul global de céldura Caracteristica cantitativa a procesu- lui general de schimb de caldura i Cconstituie coeficientul global de trans rmisie a caldurit k sau rezistenta termi- a globala R. in regim stationar, schimbul global de cildura se exprima sub forma Q= kSat mm (1.6.23) = (Sayin Ww) (1.6.24) in care Af este diferenta dintre cele doua fluide, iar S suprafata de schimb de caldura Expresia coeficientului global de lransmisie a eélduri print-un perete plan, compus din mai multe stratur, are forma: be ST wim) (1.6.25) nate x [mek] (1.6.26) Expresia coeficientului global de fransmisie a calduri print-un perete cilindric compus din mat multe straturi are forma, er ee Fda, ad, * cen Iwimek) (1.6.27) exprimand rezistenta termica cu: dx, ¢ [mekaw) (1.6.28) Valorle coeficientilor de schimb de caldurd «1 si a> sunt determinate din Cconditile de stare si miscare a fuidelor.1. Instalatii de inealzire | a aac aa a Capitolul 1: Probleme generale | 2 | 1.6.2. Elemente de transfer de masa Materialole de constructii opun 0 anumita rezistenta la trecerea vapor lor, in funetie de stuctura lor si de Ccontinutul lor de umicitate, in termotehnica constructillor, pro: cosele de difuzie a lichidelor, gazelor 51 vaporilor prin port materialelor (cd: ramida, beton, lemn, izolal ete.) re prezinta exemple de transfer de masa insotit de transmisia calduri, absorotia sau modificarea fazelor. Relatile generale ale cimpului de iitate 91 ale fhidului de vapor dint tun elament de constructii se obtin pe baza ecuatiei difuziel vapocior a lui Fick 9 = BAC = BC - Ca) {kg/m (1.6.29) in care fi este coeticientul de schimb prin diluzie a vaponlor de apa [m/s iar Cr si Ce sunt concentratile vapori lor intre planurile unde se produce di fuaia thoi Expresia fluxului de vapor dituzat se poate calcula si in functie de diferenta presiunilor partiale ale vaporilor de api g= Apr px) (kg/m?) (1.6.30) in care b este coeficientul de schimb prin difuzie a vaporior. Campul de concentratie py al vapo- | flor dintr-un element de construct se determina, in mod analog, ca si cam pul de temperatura T cu relatia: TR. pepe ®e(prpe) (Paltt-6.31) per si pie sunt presiunile partie ale vaporilor din aer din cele dou’ me it separate de elementul de construc: tik Fin - tezistenta la vapori a elemen: tului de construct pan in A, -rezistenta la vapori a elemen tului de construct [rvs] care se calcu: paz’ cu relatia: lovs} (1.6.32) IM; este coeficientul de difuze al vaponior de apa in functie de tem peratuca medie a stratului [5 6, - grosimea fiecrui strat fm} ho, lactor de rezistenta la perme. abilitate la vapori a stratului 1.6.3. Curgerea fluidelor in conducte ‘Ansamblul de conducte impreuna cu utilaple (cazan, pompe, schimbatoare de cildyra etc) si accesorlle respec tive (robinete, vane, clapote de regiare si de sens etc.) eare asigura produce: rea, transportul si distributia fluidelor, formeaza sistemul hidraulic sau insta- latia hidrauiic, in instalatile de incalzre, se intal- nese in general doud situati distinct: data fiind instalatia cu toate ele- mentele componente, se cere si se determine diametrele conductelor prin ‘care circulé astfel incat la consumator! sa fie asigurate debitele de caldura solictate, indiferent de pozitia aces. tora in raport cu punctul de producere sau de racord, Operatiunea se rezuma Ia calculul de dimensionare a retelei de conducte a instatate = data find instalatia cu toate ele- mentele componente, inciusiv diame: ‘rele conductelor care alcatuiesc retea: lua de alimentare cu agent termic, s€ core si se veriice din punct de vedere hidraulic si anume daca sunt asigurate debitele de cldura solcitate la con sumatori, Operatiunea se rezumd la verificarea corectitudinit calculului hk Graulic de dmensionare al conductelor. In instalatite de incalzire, miscarea fluidelor este, de obicei, turbulenta si ‘numa’ in caztai exceptionale este lam ard, La calculele hideaulice ale unei retete de conducte este nevesar si se tind ‘seama de caracteristcile ~ geometrice: numérul de nour, nue marul de tonsoane si lungimea aces: tora precum si de numarul de ince: hicraulice: debite (Huid, aldur, viteze ale fuidului, sarcinihidraulice disponibile Retelole de conducte din instalatile de incalzie sunt indlare (inchise), iar Ccurgorea tluidelor este considerata ca ‘0 mmiscare permanent gi unicimensio- nal find caracterizata prin dow’ mi- fii princpate: viteza tuidulal v [rvs] cota piezometricd 44,» 2 care reprezinti caracteristica de presiune a curentulul unidimensional variabil in lungul curentului de lao seetiune la alta, datorité dis tinue a energie! hidraulice prin lucrul mecanic al fortelor interne de viscozitate. 1.6.3.1 Modelul matematic al unei refele inelare este dat de: * ecuatia de continuitate: G- vi const. (1.6.33) ‘ecuatia energillor (Bernoull poh'\ 29 (16.34) - sunt energile potentiale in punctole 1 Si 2.de pe tronsonul de conduct rs este energia disipata intre punc- He Fe SOME a tan Sapte om [Pai aed? sep (Pam) (16.37) Covficientul de frecare sau de rezis: tenta hidraulic’ lineard 2a fost studiat prin cercotari experimentale si a rezul tat ca: pentru curgere laminar in conduc: te A < 2320 se calculeaza cu relatia lui Darcy 4 (16.38) "Fe pentru curgere turbulenté se ut zeaza formula lui Colebrook - White: + -oiogl 2514 _K 2log) 251. 4 | Pd 16.239 Reva « I va deste diametrul conductei {mm = k= rugoaitatea absolut’ [rm] * pierderile de sarcind locale apar de-a tungul conductelor in zonele de euniformititi (curbe, coturi, robinete, vane etc) si se calculeaza cu relatia y=2-. [Pa] (1.6.40) in care 35 sunt coeficienti de rezistent’ locala, dependent de forma obstacolului care produce rezistenta lo cal 5 2 1.6.3.2 Eouajia tundamentala a pierderilor de sarcina Pentru retelele din instalatile de inca 20, tindnd seama de relatile L637 8) 1.6.40 se prezinta ase: Wey, Sp P GPtLS SP [PalFEED capitotut 1: Probleme generale | 1. Instalatii de incalzire vt fat a= Ate unde tinand seama de couatia de continuitate 1.6.33, in care, exprimand sectiunea Conductei in functie de dia- metrul_d (mm) si debutul de fluid G [kg/h] se obtine forma final a pier derilor de sarcina totale. gosto 22 Alyss) (Pal sp=6,25.10" a4 zs) Pal (1.6.42), relati pe baza ciruia se fac calculele hidraulice de dimensionare si de ver ficare a retelelor de conducte din in- | Pal ean 1.6.3.3 Caloulul hidraulic al retelelor de conducte in caleuele practce pot inteneni cazurie ~ cunascuté find roteaua de conducte 2 instalatei, cu caractristce fiecdul tronson flungmmea f dametul d, debit de thi G) i taseul cu rezistentee loca le, prin inlocurea valotlor date de rlatia 1.840 si efectuarea operator respecte <0 obtine pierderea de sarcind 4p ccunoscut find wasoul retele! de con- ducte si caracteristcile fecarui tronson lungimea / si debitul de thd G) si, in Unele cazuri, presimnea disponibis H, se cere s se determine diametrele con- ductelor care aledtuiese tronsoanele re- tele. in acest caz problema se reduce la dimensionarea rolelei de conducte, care este mai diicila, deoarece coeficientu ti Darcy - 2-depinde de diametrul conduc- tei si de viteza va fluidulu, Calculul de cimensionare a unei retele se face printr-un calcul terativ, imparting se in elapele a ~ calculul proliminar, in care se stabi lese diametrele preliminare ale conducte- for, presupunnd cunoscute, fie presi rhea disponibla: H (ex. instalatite de in ‘lire prin gravitate, instaatile cu abur de presiune joas’ etc) fe viteza va ths idului (ex: instalatile de incalzre cu apa ‘caida cu circulatie prin pompare etc.) Jn cazul cunoastert presiunit disponibile H, damotvele preliminare ale conductelor ‘se stabilesc in functie de debitele de fuid G si de pierderea de sarcind Rm. Valoa- rea Ry se determin’ din relat care ex- prima legitura dine pierderile de sarci- 1a totale E (Al + 2) ale crcuitului consi erat si presiunea disponibila H cunos: outa, a aceluias: cut, acid: A> E (RAZ) [Pa] (1.6.43) unde Se aproximeaza ci pentru prerdert- le de sarcind in rezistentele locale se ‘consumé 32 = aH, rezultind pentru in- vingerea rezistentel lineare: (AD = (1~ a de unde oe obtine: ana (2 Pam (1644 et Pam) (16.44 si in care valoarea cosficentului a este stabil pe baze statistice considerandu- se pentru instalatile de incalzire interioare = 0,33, iar pent retelele de transport ‘2 = 0,10. in cazul necunoasterii presiuni disponibile H, diametele preliminare ale Conductelar se stabilese in functie de de bitele de fuid G si de vitezele v ale tu idului in tronsoanele de conducte. Vite zie vale fiduli in tonsoanele de con: ducte se considera, in general, cres- ctoare de la consumatori spre sursa bb - calculul de veriicare consta in a ve~ ritica dac’ pentu diametrele preliminare stabil, piorderile do sarcina inregistrate Ja debitele nominale pe diversele cicuite alimentate dintr-un nod sunt- mai mici sau sensibil egale cu presiunea dis: pponibila i nodul respectiv, adic T(AlsQ mutistat: = structural din beton sxmat edptusitcu eu ermoicolatie i ‘sinctural say pestuctura din] cu strat do foi de geam, sudate sau etangate pe Contur, astfel incat intre foi sa se ere. eze un spatiuinchis, ermetic, umplut cu aer sau cu alle gaze inerte (argon, kripton, xenon ete.) sau un spatiu par tial vidat, in scopul reduceri transferu lui conductiv si convectiy intre toile d= geam. Una sau ambele foi ale geamu- lui termepan pot fi tatate special Ferestrele si usile cu cercevole meta lice sunt prevazute cu tampoane ter moizolante pentru intreruperea puntilor termice (fig. 2.1.3) Este important ca la elementele mo bile ale tampliriet exterioare $4 se ia masuri speciale de etansare contra[. Instalatii de incalzire Capitolul 2: Protectia termica a cladirilor infitratilor de aer, previzandu-se gar nituri din cauciue sau din alte materiale 2.1.1.3 Terase gi plansee spre poduri eincalzito weele de terasa (fig. 2.1.4) au, foriu, ia componenta lor si urma- toarele siratur straturi cu rol terma $i hicroizolator: + beton de pant, pentru realizarca inclinatiel necesare in vederea colecta- Til apetor pluviale; barierd contra vaporilor de apa, amplasata pe partea calda a stratulul termoizolater: strat de difuzie sau strat de aer ventiat, amplasate deasupra elemente- lor din care trebuie eliminati vaporit de apa (sape, beton de panti ete.) Protectia exterioard a hidroizolatie) 2.1.1.4 Plansee spre coridoare exterioare Au structura unui planseu obisnuit la care se adauaa un strat de termoizola tie, amplasat fie fa interior sub pardo seala, fle la exterior, montat in cofraj odaté cu tumarea betonului plicit si protejat cu tencuiala 2.1.1.5 Plangee spre pivnite si subsoluri neincalzite Sunt prevazute cu un strat de ter- moizolate (polistien, vati mineral, vata de sticl, polretan ete.) amplasat fie sub pardoseala, fie la intadosul planseuiut (fig. 2.1.6). La planseele spre incdperile nein: b Fig. 2.1.3. Ferestre gust din metal a> vanants eu tampoane avand A= 02.03 WimK si 3b, < 0.2 by variant cu tanpane avind A= 0.1.0.2 Wink si, < 0.8 bg = detanta minim’ ine protiele «| _ Planseote spre pocur (ig, 2.1.5) sunt 301°C! sic pierderea de caldurd su Prevazuto cu un strat de termoizolatie feta de acesta in Unectia pardoset on PANNETZA | (caus, conusd de termocentralé, vata in sezonul rece, ereeaza senzata de ZI NAY minerald ete) proteft cu 0 sapa de disconfort. La piciorel caltat coreot vat 3 ciment de 3 cm grosime. (pantofi, ciorapi), transterul termic se 1 4? . face preponderent prin convectie si Fig. 2.1.2. Timplrieexevioar erestre HUG din term z ig ' 4 fereastd sini: b -fereass copia} |S EIS =] af = fereastrd dubli: d- usd viata; e ~ us S 64 % st F TMS : onaca 4 Tete? cerceven:3-geam simp ati || Hist > 4 sau tip 4 = panou opae 4 3 a =| 4 NG NG ly y 1) Z a} 4 ‘eI he 2 4 é oo Sa, \ a b Fig. 2.14. Alcatuiri do plangoe spre terase: > trasd crculabildl 8 ~torasd neerculabl 1 - plangeu din beton armat; 2 - beton de panta; 3 ~ bara contra vaportor; 4 - termoizdatie(polstren, vath mineral te): 5 - strat de dfuzie a vapotior 5 - capa de protect; 7 - hicroizolatie: 8 -nisip; 9 ~ date do mozaic 20 x 20 x 2 em 10-- pets mirgartar; 11 - strat de protect cu foe rellectant; 12 ~ tencuial luivi de plangee spre pod 2 cu polistven sau até mineral: b= cu zgurd expand - 1 planseu din beton armat; 2 - toncuala 2 ~ termoizolatie(polsizen, vat mineral etc) 4 termoizolate (zqura expandat) 5 + Sapa de mortar din ciment. 35lor |. Instalatii de incalzire CTT sues F216 lt do plang peste Pon sola nance: att porn bb pb ermal pli BCA Ish races ptansuta c= termite: spud [pourtmie bade pea 1° rm dn bton ara 2 cp or lard cnet 3 oneal av vet ral terrcie in te Jar 5 puma poser, 8 ert la cent radiatie, iar senzatia de rece depinde de temperatura pardoseli, de tem- peratura aerului in apropierea Pardoseli si de timpul de stationare ig, 2.1.7). La piciorul incditat usor sau descu tranferul temic spre pardoseala se realizeaza, in cea mai mare parte, prin conductie, in functie de temperatura acesteia si de coeficientul de asimilare a calduni la contact ~ b - caracteristic materialului din care este compus stratul superior al pardoseli finite: baVaep Ws MEK] (2.1.4) ~A-- conductivitatea termicd a mate- Fialului (Win i p- densitatea aparent’ a materia hutul ka’, © capacitatea calorica masica, Fig. 2.1.8, Pardoseli rec | la - beton astatic pent hale australe lb - dale din para natrald (marred, bazat| loresie ete: ¢- mozaic: 1 = planseu din beton arma; 2 -beton asta} [3 - mortar mixt de var si ciment) [2 piatra natural: 5 - mazaie ia de contort pentru tal a piciorului inet in functie de tem- peratura pardosetit Jy: 3 durata de stationare pe pardseala (hj temperatura aerula interior t [°C 1 = prea cal 2 admis 3 - coos: la rece: 5 conform datelor din Anexa | [dkkg Kl In functie de valoarea coeficient , pardoselile se pot clasifica din punct de vedere al senzatiei de cald-rece (tab. 2.7.1), Relatia de corespondenta intre coef Cientul b si coeficientul de asimilare se« este: se= [2E-0-a008626 » pwinex] (212) in care % este perioads de osciato «dura a tomperaturiexterioare fp = 24 ore = 86.400 5). in’ categoria pardoselior reci sunt incluse: marmora, patra natural, as- faltul, betonul, mozaicul de ciment, pialra sparté, mozaicul venetian, gre sia, pldcile ceramice etc. (i, 2.18) in categoria pardoselilor calde sunt incluse: parchetul, covorul PYG, mo: chet etc. (fig. 2.1.9). 2.1.1.6 Plangee amplasate pe pamint Sunt prevazute cu un strat ternoizola tor pe toat suprafata sau cel putin pe 0 fisie cu ltimea de 1,0 m pe tot conturul amplasat fie peste placa din belon - sub ppardoseald, fle sub placa din beton Pentru reducerea pierderilor de cAldurd perimetrale, este obligatorie prevederea ‘unui strat termoizolator fa nivelul soclu 2.1.1.7 Perot care separa spatille incalzte de cele adiacente neincalzite ‘sau mult mai pufin incalzite ‘Acesie elemente pot fi sau nu preva- zute cu un strat termoizolator ‘Anumite elemento de mobilor, exempli, dulapurile in_perete de a a ZZ LL WN 2 in A 1 - plonseu din beton armat; 2 termoiztate [chet de 10..20 min rosie Tipul pardoseli dupa senzalia de contort » e Fig. 2.1.5. Pardoseli calde: 2 parchetbpit pe sap de mavtar;b - cover da PVC: ¢ och 3. sap de egalzare; 4 - tamale parchet de 10 sau 17 mm gresime; 5 - covor dia PYG (noleum) de 15 mm erosime, 6 - cover tip mo Goeficient de asimilare Coeficientul de asinilare termi la contact -b- tamed as, ta contact cu talpa [Wisi] (Wim) piciorut Foare cald 350 <3. I Cals 360... 700 30.6.0 | Optimal ~ 700.1050 809.0 | Racores 1050. $400 30.130 | Rece > 1400 a)|. Instalatii de incalzire Capitolul rotectia termica a cadiritor EY biblioteca, pot reprezenta elemente de separare a spatilor interioare cu res fenta la transfer termic si capacitate de acumwlare a calduri, deloc negiiabila in situatia separarii a dou’ spatii de temperaluri ciferite webuie Wala in ‘considerare rezistenta termica introdu- si de un asttel de eloment de mabiler sub forma sumei rezistentelor termice ig. 2.1.10 FRelatia de calcul a rezistentel termice este A= ER,= 48+ 2A, le KNW] (2.1.3) [ | t ala lz ——" Fig. 21.10. Schema de calcula elementetor| de mobile interior pent sepsrareaspatilo| {cu temperaturi diferite | Fig. 2.1.11, Clasiticarea puntilor tormice: ja Zone cu arn eifento la exterior fata ce | tenor: b ~ 2one ew grosins sau/si materiales laterite: c. © - zone eu helucien partite ci Imaterale cer conductvtst cifente: o£ one Gu inca oat en meterene cu con-| lucie corte: a, b, 6, d- punt termnces le. - puny termice punctuate: | 1 punte tonics punctual, 2 ~ agra in| in care: FReste rezistenta termica super cial interioara (R, = 0,125 mK, A, - rezistenta termica specifica prin peretele de len al elementului de mobilen [m°KAN] 2.1.1.8 Consideratii generale privind aleétuirea anvelopei Din punct de vedere termotehnic, elemetele de construct care alc’: ‘ese anvelopa unei cladici sunt realizate din siraturi omogene, cvasiomogene si ‘din punti termice. Straturle omogene au grosime con: slant cu caracteristici_termotehnice uniforme sau care pot fi considerate unitorme, Stratunile evasiomogene sunt alestui te din doua sau mai multe materiale avand conductivtati termice iferite, dar care pot fi considerate ca stratur! lomogene avand conductivitati termice echivalente, Puntile termice (fig. 2.1.11) repre- zinta zone ale anvelopei une’ cladir in care rezistenta termica, altel uniform, este sensibil modificata ca urmare a faptului €8 izotermele nu sunt paralele cu suprafetole elementelor de con: structil. in consecint, fluxul termic altel unidirectional - este sensibil mo- diticat. In zonele puntilor termice se modifica si temperaturile superficale interioare Puntile termice apar datorit: + penetrari partiale sau totale a elementelor de construct perimetrale, ‘cu materiale avand 0 conductivitate lermica diferita; = schimbari grosimil elementulul de cconstructi; = diferentei intre arile suprafetetor intenoare si exterioare, asa cum apar la colturle dintre pereti, precum si la cele dintre pereti si plansee. Din punctul de vedere al lungimil lor, puntle termice se clasific’ in: punt ter- ‘mice finiare; punti termice punctuate, Din punctul de vedere al alcatuit for, puntile termice sunt constructive, realizate prin inclu Zuni locale de materiale avind 0 con- ductivitate termica dlterit = geometnice, realizate ca_urmare a lunor forme geometrice specifice (coltur, schimbiri ale grosimilor et j = mixte, avand ambele caracteristcl de mai sus Influenta puntior termice tiniare si a ‘color punctuale asupra zonelor cu alcatuie omogena se cuantifica, in caloule, prin coeficient iniari res pectiv, prin coeficienti punctuali x, de transfer termic, care amplified sau, in lunele cazuri, ‘diminueazi amploarea fluxului termi¢ unidirectional 2.1.2. Aria anvelopei unei cladivi- A ~ Se calculeaza ca suma tuturor arilor elementelor de construct: perimetrale ale acesteia prin care au loc pierderile de caldura. Suprafetele se deimiteaza prin axele geometrice ale elementelor de construct intetioare si prin felele intenioare ale elementelor de construct perimetrale, 2.1.3. Volumul elidiri - V Roprezinta volumul delimitat pe con: tur de fetele interioare ale clomentelor de construct perimetrale, Volumul Vin: clude atat incaperile incalzite drect {cu elemente de incilzte), ct si inedperile Incdlzite indirect (fri elemente de incalzire), dar la care ealdura patrunde prin peretii adiacenti, lpsiti de o ter- ‘moizolatie sermniicativa. in acest sens ‘se considera ca fécdnd parte din vvolumul clad: camari, debarale, vesti- Dbuluri, holuri de intrare, casa sciril, putul liftului si alte spatii comune. Nu se includ in volurul cid: camercle de pubele, verandele, precum si bal- oandte si logile, chiar in situatia in care fle sunt inchise cu timplirie exterioara 2.1.4. Alegerea elementelor de constructii din punct de vedere termotehnic Se face astfel inca si se reaizeze in principal, urmatoarete: “reaistontatermica minima necesara penta asigurarea cimatu intenor linitarea tual term st economisres energie in expioatarea elicer: ~ evitareacondensiit vaprior de apa pe suprafala nerioara a elemen telor de constructs recstenta la permeabiitae la va ori, pentru lmitarea sau fininarea | Tenomentiai de condeneare a vaporlor | de apa. in intrcrulelementelor do construct stabiitatea termica necesara, att pe timp de lam, e&t si pe timp de De asemenca, la. realzaren unui ftement de constucti perimetral tre- bie avute in vedere urmatoarel: amplasarea strata temoicoltor se face de preferinta spre exteriors ma teriaole cu propriety termoizlatoaro bone, dar fara rezistenta mare la per meabiitate penta vapor, crecaza Condit defavorabile la uta vaporior de apa daca sunt amplasate.cdtre intenor: ele provoaca 0 cadere trusca a curbs! ce temperate prin osimen thementui, nu isa si o eadere cores. punzitoare a presiuni, atfel ca apare Dercolul formar condensatul pe fata rece 8 termoizalatia aa Capitolul 2:Protectia termica a cladirilor 1 Instalatii de inciilzire barierele de vapori, alcatuite din materiale cu rezistenta ‘mare la per- meabilitatea vaporilor de apa, trebuie amplasate pe fata calda a termoizola- tilr ~ pentru caun element usor si fie echivalent cu unul masiv, este necesar ‘5 aib3 0 rezistenta termica sporita cu atat mai mult cu cat este mai usor; - sunt de preferat, in general, solutile {ard straturi de aer neventilat, deoarece prin acestea vaporii de apa tec cu vsurinta, ei neavand, practi, rezistent’ la permeabiltatea vaporilor. 2.2. Dimensionarea elementelor de constructii rimetrale din punct je vedere termotehnic 2.2.1. Obieetivele caleulului termotehnic Verificarea termotehnic’ se face atit la clddirle noi, cat si la cele existente care urmeaza a fi supuse uncr lucrari de reabiltare si de modernizare, in- diferent de sisternul de incalzre utiizat Verificarea termotchnic’ a clidtilor, se face la tre rivelur: pe ansamblul ckidiri, prin verifica rea rezistentelor termice specttice me dil ale tuturor elementelor de construc {il care aleatuiesc anvelopa clades si prin verificarea cuantumului coeficien- tului global de izolare termicd, ambele pe considerente termoenergetice: = pe tivcare incéipere, prin verticarea rezistentelor termice specifice corecta te pe considerente de contort, precum si pentru oblinerea datelor necesare proiectirilinstalatioi de incatzire - verifcdri generale: veriticarea ab. sentei pericolului de condensare a va Porilor de apa pe supratata interioara a elementelor de construct; verifies rea lipsei acumulari de apa de la an la an in structura interioara a elementelor de construct: si eiminarea po tumeziti excesive a materialelor terme ieolante; verificarea stabiltatit termice a elementelor de constructi si a inca perio. Se admite ipoteza ca transteru! ter mic se face in regim stationar pitas 2.22. Calculul termotehnic pentru stabilirea grosimit Stratului termoizolator Dimensionarea stratulul termoizolator la elementele de constructii perimetrale ccupringe a) Determinarea rezistentelor rezstentele termice —minime . din considerente igi co-sanitare si de contort, asitel incat 5 fe imitata diferenta Atpa, intre tem- peratura aerului interior si temperatura superficiala medie a suprafetei interio- are (cont, 2.2.3.2.) rezistentele termice minime nece: Sar€ Pize » din considerente igienico: sanitare §1:de contort, ase! incdt tem pperaturile pe suprafetele interioare, atat Jn cmp curent, cat si in dreptul punti lor termice, sa fie mai mari decait tem: peratura punctului de rou 0, find ev fat aparitia condensatului pe supra fetele interioare (conf. 22.8.2) = rezistentele termice minine, nor- Male Rng in scopul reducerii consu- ‘mului_de energie in exploatare (conf, 22.3.2}, = rezistentele termice specilice co- rectate A’ cu luarea in considerare a influentei puntilor termice, pe fecare element de constructii perimetral (cont 223.1) De asemenea, se fac umatoarele verificari * compararea valorilor F', calculate pentru fiecare incdpere in parte, cu rezistentele termice minime necesare Rime stabilite din considerente igieni- co-sanitare si de contort (cont. 2.2.3.2}, * compararea valorlor rezistentelor termice corectate medi Aj, calculate pentru fiecare element de “constructii | pe ansamblul clidir, cu rezistentele termice minime normate Ay, in ScOpul reducer consumului_de"'energie in exploatare (conf. 2.2.3.2), Rezistentole termice specitice corec: tate RY servese sila: * determinarea coeficientului global de volare termica G sau G1 (cont ormativelor C 107/1.,Normativ privind caleulul coeficientilor globali de izolare: termicd la ctadirle de locuit” si C 107/2 .Normatiy privind caleulul coeficientlor globali de iolare termica la cliditi cu alta destinatie decat cea de locuit"), in scopul stabil nivelului de performan- 18 termotehnicd de ansamblu a clideit si compararii cu. valoarea normati, Stabilta in vederea Imitari consumulu de energie pentru incalzkea clidinior; * calculul necesarviut de caldura, in vederea proiectarii instalatilor “de incaizire b) Doterminarea_temporaturlor pe supratata interioara a elementelor de constructit (utilzind programele de caleul automat}, in vederea: > veriieari riscului de aparitio a condensatutut superficial, prin compa area temperaturlor minimne pe supra- fata interioara t,, jy, Cu temperatura punctului de roud 6, a start acrulai din incapere (determinata in functe de emperaturs si umiditatea relativa a serulut interior); veriicdri conuitilor de contort interior, prin asiqurarea indicitor global de contort termic PMV si PPD, in tunc- tie de temperaturile medi de pe supra: felele interioare ale elementelor de construct, perimetrale (conf, STAS 13149 ,Fizica constructillor. Ambiante termice moderate. Determinarea incici- lor PMV si PPO si nivele de parforman- 18 pentru ambiante") €) Caleulul la dituzia vaporilor de apa prin elementele de construct perime- trale pentru limitarea condensaril vapo- ‘lor de api in interiorul acestora (2.2.5) d) Caleulul fa stablitate termicd a elementelor de construct perimetrale in vederea limitin osciatilor tempera: tuti pe supratata interioard a accstora, precum si a temperatunit aerului interior (conf, 22.6) 22. ter Determinarea rezistenjelor ice specitice ale elementelor de construct opace 2.2.3.1 Reistenfele termice specitice efective Se determina pornind de la cole uni- directionale la care, pentru dotermina- rea rezistentelor termice specifice co- rectate se ia in considerare influenta puntior termice 2.2.3.1. Rezistenta termica specified Unidirectionala - R= Rezistonta termicé specifica unidi rectionalé a unui element de constructi alcatuit din unul sau mai multe straturi din materiale omogene, fara punti texmice, inclusiv, din eventuale straturi de aer neventilat, dispuse perpendicu: lar pe directia fhoxulutermic, se calcu: feaza cu relatia: A= A, + 3A, + 5A, + A, mek @2.n A, si Ri, sunt rezistentele termice supericiale determinate cu relatile R= Va, Ruy= Way in care a, 8i a, te prezinta Coeticienti' de transter termic superficial interior si, respectiv, exte fior: valotte rezistentelor si ale’ coe ientor se considera in. calcule i {unetie de directa si sensu fxului tor mic conform tabelului 2.2.1; la determi area rezistentelor termice ale elemen- telor de construct interioare, pe am- bele suprafete ale elementului se con: sider valor a, = @, = 8 Wink; in spatile neincalzte, indiferent de sensul fluxultermic, se considera a, = 12 Wim = R,~ rezistentele termice ale stratu- tilor de aer neventiate (lab, 222) se jau in funetie de drectia si sensul fluxului termic si de grosimea stratului de 2er; valonile din tabel, din coloana lux termic erizontal* sunt valabile si pent fluxur termiee inclinate eu cel|. Instalatii de incalzire Capitolul 2: Protectia termica a cladirilor Ea ‘mult 30° fata de verticala, iar cele din coloanele tux termic vertical" sunt valabile si pentru fluxuriinctinate cu cel mult 30” fat’ de oizontala (eK /W) R, ~ rezistenta termic’ specific’ a lunul strat omogen al elementului- de constructii se determina cu relatia: aad ImKw] (2.2.2) d- grosimea de calcul a stratut Im A conductivitatea termic’ de cal cul a materialului (Anexa 1) [Wier Relatia 2.2.1 se ulilizeaz’ 51 pentru determinarea rezistentel termice spec- fice in camp curent, a elementelor de cconstructii neomogene (ct punt termi ce), ‘in calculul uniirectional, supratetele izoterme se considera c& sunt paralele ‘cu suprafata elementului de constructi La elementele de constructii cu per- meabiltate la aer ridicati, determina rea rezistentei termice specifice unidi- rectionale se face cu luarea in conside- rate a prevederior STAS 6472/7 Cand existi un oarecare grad de ventilare a spatiului de aer, deci o co- municare cu medil exterior, apar ur matoarele situati Strat de aer foarte slab ventilat cand exista 0 legaturd cu medial exte- in contact Directia si sensu fluxulut termic | + exteriorul \ransfer termie superficial ail we in Wim?-K $i rezistentele termice superticiale Ri/ sein m?-KIW Elemente de constru + pasaje deschise (ganguri) + rosturi deschise Tor prin intermedil unor gui de di mensiuni reduse. Daca inte stratul de er si mediul exterior nu exista nici un strat termoizolant si giurie prevazute sunt asttel dispuse incat s4 nu se poa- 14 naste un curent de aer prin stratul de aer considerat, stratul de aer se poate considera in calcule ca un stat de aer neventilat. + Strat de aer slab ventla, cand stra- tule de ger au legatura cu mediul ex. terior prin intermediul unor quri avand dimensiuni intre $00 si 1500 mmZimn? pentru structuri verticale si intre $00 si 1500 mmm? pentru straturi orizontale jn aceste condi, rezistenta termica a stralului de aer slab ventilat se consi- dora in calcule ca jumatate din valorile prevazule in tabelul 2.2.2; daca re- Zistenta termica A, a staturior ampla~ sate intre stratul de_acr si mediul ex terior depaseste 0,15 m2-K/W, rezis- tenta termica a acestor straturi, care se considera in calcule, se limiteaz’ la valoarea de 0,15 m2K/W, Trebuie s se respecte, de asemenea, condita ca lure s& nu fle dispuse astfl incat sa favorizeze un curent de aer pin stratul de aer considerat. - Strat de aer bine ventilat, cand stratrile de aer au legit cu medit | exterior prin intermediul nor gti care, pentru straturi verticale, depa. ses 1500 mmé/m? si pentru’ straturi Elemente de constructi in contact cu spatir ventilate neincatzte: ‘+ subsolur si pivnite + poduri + balcoane si logit inchise ‘+ rostut inchise ou Tabelul 2.2.2. Rezistentele termice ale straturilor de aer neventilate - alle inedpen as wa i ais | 2ano1)| 0.125 | 12/000 zamoae | av0.t26 | 12/0084 soir | 2amosr)| e10,0r | 120,008 (2 Wine K, Rea0,084 KW [ee ae [ 7 0.13 0.13 013 rizontale, 1500 mmt/m?. in aceste Condit rezistenta termica se calculea- 24 atat fara aportul stratulul de aer, cat Si fara cel a straturlor amplasate intre stratul de aer si mediul exterior 2.2.31.2 Rezistenta termica specitica corectat- Rezistenta termicd specie’ corecta 1a se detormina fa olementole de con structi cu aletuire neomogend; ca tine seama de influenta puntior termice supra valoré rezistenei lermice spe cifice determinate pe baza unui calcul Lunidectional in camp curent, respec tiv in zona cu aleature predominant omogena. Rezistenta termica specifica. corec: tata A’ respectv. coeticientul de tran- sfer termic. corectat U" se calculeazé cu telatia genera 11, Sue) RoR A 2X pms 2.23) ~ Reste rezistenta termic specifica Uunidirectionalaaferentaariet A [mew | =F Tungimea puntilor termice finiare de acelasi fel, din cadrul suprafetei A im] Coeficientii specitict liniari si unctuali x de transfer termic aduc 0 Corectis a calculului unidirectional, ti and seama atat de prezenta puntilor termice constructive, cat si de compor- tarea reali, bicimensionala, respectiv, tridimensional, a fluxuluitermic, in 20° nnele de neomogenitate ale elementelor de constructi Se fac urmatoarele precizar |= puntie termice punctuate rezuitate la intersectia unor punt termice liniare, de regula, se neqlieaza in calcule | coeficientii ¥ si X se determin’ pe bbaza_calculului numeric automat al Ccampurilor de temperaturi si el se in- {roduc in relatia (2.2.3) cu somnele tor | algebrice. Semnul (4) reprezinta o +e: ducere a rezistentel termice corectate A fata de rezistenta termica unidivec- fionala A: semnul (.) are o frecvent’ mai redusa si semnifica 0 marie a valor: A’ fata de valoarea R. in © 107/3 Normativ privind calculul termotehnic: al elementelor de constructi ale cladi- filor* si in © 107/5. ,Normativ privine calculul termotehnic 31 elementelor de Cconstructi in contact cu solul", se dau tabele cu coeticientit ¥ si Z pentru o serie de detali utiizate in mod curent: pentu calcule la faze preliminare de proiectare, rezistenta termica speci fica corectata a elementelor de con- {uctii neomogene poate fi determina ‘cu metoda aproximativ’ de calcul data in C 107/3. Se procedeaza astel * se Imparte elementul de construct. EEL cavitoiat Protectia termica a cladirilor Cee Te Ee! 1. Instalatii de incalzire fh straturi paralele cu suprafata ele mmentului si in zone perpendiculare pe Suprafata avestuia, asa gum se arata in fowa 2.2.1. Stratirie se detinesc iU= 1, 2, 3) iar zonete so definese ‘n(m = a, D. 6d). Stature au grosimi 4G. zonele au a Ay, Se calcueaza ile zoneker A, (AA, AL A) si Ponderea acestora ', fata ‘de “aria toate a= DA: fey Ae A (2.2.4) de + fy fot y= 4 (225) bh acest fel, slementul de constructit. 8 fost impart fragmente m, care Sunt omogene din punct de vedere fermic Flecare fragment m, (de ex, ay an 8 By, Dy-non) ae 0 conductivitate ter Micd Any © Grasime d, 0 pondere f, i Srezistenta termica Fh se determina val ‘eaistentei termice (R, fade calcul foarea maxima a ah folosind rela wre} (2.2.6) incare: R.A, R $i R, reprezin\’ re- ‘stenfele termice Ri calculate cu rela- | he21 + se determing rezistentele termice echivalente Fale Necdrui strat neo. = tegen in parte: te +e. a (worm? K] i Re, 22.7) 228) echivalente A 8, cu relat 229) incare X; este conduetivitatea tern a echivalenta a strat j care se cal ‘eax cu tela Fates Aer ites fe lWir) . 7 (2.2.10) bn sceast variant de calcul, siratu- W de aor neventiat webuie $a fi nla. dle cu siratini de Reuistentele termice 5 pot calcula, in varian hs F tmeqy aceleasi dimen 4 22.1. Schema de calcu! pentru de- Mhinarea rezistente termice eortetate R vn metoda aproximativa, Sk siuni, realizate dintr-un material avdind © conduetvate termicd echivatenta due (wink) (2.2.11) R in care A, este rezistenta termic’ a stratului de ber (a? KW} * se calculea2’ valoarea minima a rezistentel tormice Ry, Cu reatia Rams Ret SR,» Rut KO (2.2.12) 7" se ‘calouleaza “rezistonta. termicd specific’ corectath Rca medie antme- tied a valotlor Re si Pr font Roe inp) (22.1) * se calculeazd erowea relativ’ ‘Grupa clidi Destinatia clad Tabob 223, Valorie narmate pent af pa 1 ‘maxima posibila, in procente: Jan —R o [an Fem og] (22.14) [Pat De _exemplu, pentru un raport PoadRnm = 18 eoarea maxima este de 20%, pentru un raport Rid Row = 125. raare maxima este de 11°%, iar penity PrradFm = 2, er0are maxima este de ah, 2.2.1.3 Rezistenta termica specific’ ‘medio - Ri, - Rezistenta termica specifica medio a unui element de constructii se * te Valodi normate At ma, Ik) Tavane Pardosel Clade de locuit, mine, internate ' Spitale, policlnil s. a + Crese, grddinte + Scoli,ticee sa Alte clad social + culturale,cu regim formal de umidtate | * Clidiri sociale cu regim, ridicat de umiditate + Clad de productio cu regim normal de lumiditate _ Gladini de productie cu regim ridicat de umiltate m v 19, inctpere. Tabelul 2.2.4, Tem Unmiditatea telatva a acrului 9, 100 95, 80 este temperatura punctulut de roua corespunzatoare Wit si gy din a0 35 20 25 60 50 50 co | 60 45 My =t-0" 358.4 145 135 + 12.4 +13 +10 +120 10,7|. Instalatii de incalzire Capitolul 2: Protectia termica a cladirilor calculeaza ou relatia: (2.2.15) oz termic _corecta A, (Wir Rezistentele termice medi A, se pot caleuta = pent o inedpere ava suprafete aferente unui aceluiasi ele ment de construct, de exemplu, pere: Pk): in care U;sunt coeficienti de transfer aferenti_suprafetelor Tabelul 22:5, Presiunile dé saturate ale vaporior de apa - p,- penivu diferie temperaiur ale aaruui (Pal : Fractions ae °C ee ~ [a5 “_Presimea de saturate a vapevier de api p, [Pal Fenty domenial de tenperatut do 80 pinta O° ©. ti exterior ta 0 incapere de colt + pentru un nivel al clad pentru ansamblul unei clad 2.23.2 Rezistenje termice speeitice pormate Rezistentele termice specifice etectve, calculate dupa metodologia indicat ka 06 _[__o7 [0s T—08 204 4319 ane 308 2059 nas 2016 3695, sr? cal 630 640 ont dome dé tempat de 0 pan la =20°C 595 592 a 505 484 a5 BaP 202 184 168 153) 139) ier 116 105, 5El Capitolul 2: Protectia termica a cladirilor 1 Instalatii de incalzire § 2.2.3.1, este necesar a fi comparate eu rezistentele termice specitice normate, ccele care asigurd, pe de © parte, condi file igienico-sanitare si de confor iar, pe de alté parte, reaizeaz economi impor- tante de enargie in exploatare, Accasta 1 face pentru fiecare incapare in parte, respect, pentru ansambiul cbc 2.2.3.2.1 Rezistente termice specitice rnormate pentru asigurarea condittlor igienico-sanitare $i de contort Rezistentele termice specifice nor mate (necesare) se determina asttel i cat 4 se asigure limitarea diferentelor de temperatura fq, intre tempe- ratura aerulul interior fy si temperatura superficiala medie tim corespun- zatoare flecarei incaperi st, tam IK] (2.2.16) Peniru toate Calegorile de cladin, se ccalculeaz’ pent fiecare element de Constructt perimetral rezistenta termi- ‘cA necesari din considerente.ingieni- co-sanitare, Pentru elementele de constructii pace, se utiizeaza relatia: [me Kw] (2.2.17) in care At 2.2.4 in functie de destinatia clad si este data in tabelul e tipul elementului de construct La elementole de constructi care se- para incdperea incalzita de un spatiy neincalait, in loc de valoarea At =f ~ t in relatia 2.2.17 se introduce diterenta de temperatura (t, ~ t), in care t, re prezint3 temperatura in spatiul neineal zit, determinata pe baza unui calcul de bilant termic. La elementele de constructii care se- para inedperea incalzita de un spatiu ‘mai putin incalit, in loc de valoarea At, in relatia (2.2.17) se introduce diferenta dinire cele doua temperaturi interioare wentionale de calcul Rezistentele termice specifice corec- tate A’ ale tuturor elementelor de con- structi perimetrate calculate pentru fie- care incapere in parte, vebuie SA fie ‘mai mari decat rezistentele termice ne esate: Rs [meKAN) (2.2.18) Conditia 2.2.18 se aplica si la ele mentele de construct adiacente rosti tilor iachise, izolate fata de mediul ex lerior, la verificarea termotehnica a ele- mentelor de constructi interioare, spre Incaperile neincalzite sau mai putin in- calzite, precum si la clidinle incalzite cu sobe La elementole de construct ale in caperior in care stationarea oamenilor este de scurta durata (de exempl, 6a: sa Seri, holurile de intrare in clidinle de locuit cle.) valorile Atj., din tabelul 223, se marese cu 1 °C. Pentru inciperile idler do pro ductie cu degajiri importante de cal dura, valoarea i,m, Al Se normeaza, daca este indeplinta una din uematoa rele condi: degafiile de cldura depasese cu ccel putin 50 % necesarul de cild- 18 de calcut Gensitatea fiuxului temic degajat este de cel putin 23 Wim? de ele ment de construct suprafata interioara a elementului de constructi este supusd unui flux radiant permanent sau este spalata de ger uscat si cald Rolatia 2.2.17 nu se aplica fa supra- fetele vitae. Pentru elementele de construct u- soare - cu exceptia suprafetelor vitrate = sunt valabile valoile Pi, de mai jos, prin care se urmareste ase compensa inestia (exprimata prin greutate) redust prin rezistente termice specifice sporite: penlru 20 kg/m? Age = 2.50 meKW ppentry 50 kgim® A = 2.00 m° KAW pentru 100 kgim? Rin. = 1,80 m? KAN pentru 180 koi? Rg = 1,60 m?KW 2.2.3.2.2. Rezistenfe termice specitice hnormate pentru eliminarea condensirii vaporilor de api de pe supratefele interioare So determin’ astel incit $A asigure liitarea temperaturior pe suprafetole interoare ale elementolor de constructi perimetvale sub temperatura punctul e rou 9, atat in cmp curent, cat si Tabelul 2.2.6. Rezistente termice minime Rin ale elementelor de constructi, pe ansamblul cladinlor de locuit ie eae 2 | Tampliie exterioara 3. | Plansee peste ulm Nivel, sub terase sau podur 4 |Planseo peste subsoluri neincalaite si pivnite - Pereti adiacent rosturilor inchise la pattea inferioara, de exterior (ta bowindouri, ganguri de trecere $.a) 7 _| Placi pe sol (peste GTS) Placi fs partea inferioara a ‘demisolurtor ‘sau a subsolurilor i (sub CTS) Poroti exterior, sub CTS, la demisolurite sau la subsolurl ite Plansce care delimteaza cladiea jn deeptul tutwror puntilor termice 1 (to mim ba ca) 28, [°C] (22.19) Temperatura punctului de roua se poate determina din tabelul 2.2.4, in functie de temperatura interioaré. con- ventional de calcul t, si de umidiatea Telativa a aeruui interior, 9, De asere- rhea, temperatura punctului de rou se poate calcula si astiel: se determina presiunea partial @ vaponilor de apa din inedpere, cu relatia: Pea * a= Bee (Pal (2.2.20) 'p, este presionea de saturate co- respunaatoare temperaturi aac inte- ‘or, conform tabeli 2.2.5 [Pal; “9, = umidtatea relatva a aerubi umed interior (2%); din tabelul 2.25, se determina tem peratura pentru care presiunea partials 2 vaporior de apa, calculata cu relatia 22.20, devine presiune de saturate: valoarea obtinuta este temperatura punctului de roud 9, Temperatura pe suprafata intericara 2 elementelor de construct fra punt termice (sau in campul curent at ele- mentelor de constructi: cu punt termi- Ce) se determing cu relata re) an La elementele de construct adia- cente spatiior neineaite, in locul Valor A= 1, ~ fin eelatia de calcul 2.2.21 se introduce diferenta de tem- peratura (,- (22.21) 120 140 040 “050 200 0 165 1.40 2.00 40 | Seo a 420 480 2.00 naode incalzire Capitolu 2: Protectia termica a cladivilor [ERM jn zona puntilor termice, temperatun le t, Se determina print-un ealcul au wat al cdmpului de temperatur. in mod curent, pentru determinarea tem peraturitor minime f, yp este suficient a se face calculul cimpului plan, bidi mensional, de temperaturi Temperatura superticialé medie ate: rentd suprafete! interioare a unui ele ment de construct se poate determina cu telatia: wet at oe in care A’ este rezistenta termic’ spe- citica corectata, dupa necesita, fie a nei incper, fie a ansamblulul clad, La elementele de constructii adia- ccente spatilor neineaizte, in locul valo. Til At se introduce diferenta de tempe: ratura (,- t,) Cu ajutorul temperaturilor superfcia le medi t,,, determinate cu relatia 2.2.22 se pot calcula si verifica indict global de confort termic PMV si PPD, precum si indicatorii specific discon’ fortului local: temperatura supratete pardoseli, variatia pe verticala a tem: (2.2.29) I coctune oncom lsten collar; 4 beton sieplu: § = mortar ds pal peraturi aerului si asimetia temperatu- fit radiante, in conformtate cu STAS 13149, Pentru toate categorile de clidir, se calcvleaza pentru fiecare element de Construct perimettal rezistenta fermi 64 necesard Rg. y din condita de lim tare a temperaturir superficiale astfot incat s& nu apara fenomenul de con densat pe suprafata interioara a ele rmentelor de construct, cu relata Mt pat imeakrw ait-a) "t-@ (2.2.29) 2.23.23. Rezistonte termice specitice normate pentru reducerea consumulut de energie Rezistentole termice medi Rj, pe clidire, pe fiecare element (cont, § 22.3.1) se compara cu rezistentele termice minime Rin, indicate de actele ‘normative in vigoare, astiel incat sa fie indeplinita condita: Rin2 Ry [M2KW] (2.2.24) Pentru cladiile de locuit valorile nor: 288 Hes Fig. 22.2 Scheme pentru exemplul de calcul 1 ‘sectane vertical: 1 beton armat 2 ~ndiele dn ems 3 - pat mate ale rezistentelor minime Ri, se dau in tabelul 2.2.6, Exemplul de calcul 1 Se calculeazi rezistenta termica ‘specifica corectata pentru peretela fextoricr al unet incéperi amplasate ta tuttimul nivel al unei cladin de locuit, folosind metoda de calcul exact’, ou coeficienti specifici liniari si punctual de transfer termic. Dimensiunile si alcaturea peretelui exterior rezulta din sectiunea orizontal’ si din cea verticala care se dau in figura 22.2. Se utlizeaza zidirie din ‘caramizi cu goluri verticale tip GP. avind A= 0,60 Wim, de dimensiuni 240 x 115 x 88 mm si termoizolatie din polistzen celular de 84 mm grosime avind 1 = 0,084 WimK. Se provid agrafe de legitura realizate din otel ‘noxidabil 406/m?. Poretele este tencuit cu mortar avand 3 cm grosime a exterior si 2 cm grosime la interior, eu 2= 0.93 Wink. Termoizolatia terasei este realizat din polistren celular de 10 cm grosime cu A = 0,044 Wim. Tampkiria exte- rioard este dubla din lernn Rezolvare: 1. Pentru determinarearezistenfei termice, specifice unidrectionale R, se aplica relatia 2.2.1 in care valle coeti- Gientilor de transter termic superficial s- au considerat a, = 8 WimeK si a, = 24 Wimek, conform tabelului 2.21, iar valorile ‘coeficientior de conductvitate termica, 2, conform datelor din Anexa | 1 (0355 080 405 1 8 0600 0044 083° 24 = 263 mr K/W Pentru stratul de polistien celular a considerat in calcul grosimea mini- ‘ma posibila, avand in vedere abaterea admis (2 4 mm) fata de grosimea nominala. de 84 mm, 2. Determinarea coeficientilor speci fic nar si punctual de transfer termic Pe baza delalilor din figura 22.2 si din © 107/3, se extrag cooficienti lini ari de transfer termic, pentru grosimea peretelui d= 45 cm si pentru conduc: tivitatea tormica a zidriei 2 0,60 Win-K. Coeticienti ¥ se dau in tabelul 22.7. Pentru detalle .d* si ,e* s-au con siderat valorile YW corespunzioare grosimii a = 10 cm, avand in vedere (68 determinanta din punct de vedere tetmotehnic nu este grosimea plan- seului, ci grosimea consolei din beton armat Coeficientul punctual de transfer termic aterent agratelor metalice ¢ 6 mm ‘se extrage din ,Normativul - © 107/3, pentru d = 45 ¢m si A = 0.60 Wink:| 22 | Capitolul 2: Protectia termica a cladirilor 1 Instalatii de incalzire Sectians sin figura 2.22 Deal ~Tabelul 22.7. Stabilirea coeficientilor ¥ (pentru exemplulul de calcul 1) ¥ vin K} minal tabla dia Onzontale inersocie pore cu stiicoe cr em Verticale pesete cu em 10 em 1_| Giat a=em 2 = 0,0089 WIK. 3. Determinarea ariei sia lungimilor Din figura 2.2.2, rezula A= 408 - 2825 - 180 - 120 = 9,366 a? J, = 2,825 m 2. 1,20 = 2,40. m, 1, = 4,08 m = 1, = 1.80 Numarul de agrate este 9,386 - 4 = 37 buc (4 bucin*) 4. Determinarea rezistentel termice specitice corectate (R') a peretelul exterior Se utilzeaza relatia 2.2.3: ue tut, Le, Dx RoR A A Lowey = 228540.014009)42,400,15 + +408(1.40s 2743 Wik EX = 37-0,0039 = 0,144 WK 11274340144 “R263 9,366 0,880 10.308 0.688 _W/ nF K 26} 1840, 1640.10) u fereasta Fig. 22.3. Schemele pentru exemplul de cateul 2: |- atctuirea peretelui exterior l- zonele caracteristice ale pereteul exterior impietrea peretets in zone de statu: "seat 12 gor 7 Pt en Collar; 4 - mozaic. 1 sg lig=tts ae K/W 0,688 Exemplul de calcul 2 Se calculeaz’ rezistenta. termica specitica Gorectata A’ pentru peretele exterior al unet ineaperi dintr-o cladire e locult, amplasata in zona climatic’ 1, folosind metoda de caleul aproxima- tiva din anexa H din ,Normativul - C 10775. Peretele exterior este realizat dint-un panou mare prefabricat gi are aleatuirea din figura 2.2.3 1 si I Se verificd dach peretele respect’ incadrarea in valosle normate prevazute 60 actele normative in vigoare, avand in vedere ci amplasamentul ckideii este in zona HI climatica din Romania Rezolvare: 1. Determinarea rezistentei termice specifioe corectate R’ se face aplicands relate 2.2.4,.2.2.13, Dimensiunile panoulul sunt egale cu dimensiunile peretelui exterior, intre h 20 em axele goometrice ale peretior si plan- ‘seelor paraiele cu fluxul termic. Perete le are o siructurd neomogena pe am- bele dicectit si punti termice. Se imparte panoul in zone distincte | din punct de vedere termic, confer | figuri 2.2.3 MI, astet | “a= zona de nervuri (punt termice) in beton armat; bb zona de cimp, alcatuita din mai multe stratur, cu termoizolatia din placi de vata minerala G00; ‘¢- zo0na de imbinare orizontal d- zona de imbinare vertcalé Jn label 22.8 se calculeaza, pe zone, valocie DAL. Caractersticile termotehnice ale ma- terialelor se iau din Anexa I Pentru stratul de mozaic se iau ace- leasi valori ca pentru siratul de beton armat ‘Se calculear’ arile corespunzatoa- re fiecarei zone: zona a (nervur) Agel21,80-0,05)(2-1,800,05}-0,31 m? “zona 4b" (campy: Avel2.0.85-2,55)(1,25 1,90)=5,69 m? Zona .¢" (imbinare orizontal 50.0, 150,54 m? zona .d" (imbinare vertical A=240202,55=1,02 m? AA AAA -0,3148,69 40,544 1,02= =7/56 mF Suprafata opacd a peretel A-3,80.2,70-1,801,20-7,56 m? Veriicare AcAsAgiAtAg ~ Se Calculeaza rezistenfele termice specitice unidrectionale: FAR 0,12540,042-0,N67 mK RoR ae A 18740,167-0:334 meKW zona b* Aye 1,78410,167- 1,951 mEKAW .=0,69710,167-0,864 m?-KW zona." Rye 1.494+0,167=1,661 mK - Se caleuleaza ponderea zonelor cu relatia 2.2.4 (hgura 2.2.3, Il)1. Instalatii de incalzire Capitolul 2: Protectia termica a cladirilor EI 31 69 th 904% 2°? 0,753, 7.86 736 asa 102 t G07 f= —— = 0135: 7.86 7.56 Le hoth Hfe=100 Valoarea maxima a_rezistentei termice se calculeaza cu relatia 22.6, 10081, 0753, 0071, 0135 _ Fic 0,304 * 1951 ‘nasa "1661 =0672 Wine Rose = 1488 eK W asr2 ~ Se caleuaz’ rezistentele termice ale stratulor 1". 5 ig. 2.2.3, Mh 1-100 9550 Wea Be $2 350 wm 162 1 DIY , 0755 , 0206 566 yn Fe 0.024 " 0.024" 0.024 AREY Wi 1620 0088 OOK 1 ayia i winek 2a 18 0 Wi 1620. 0048 00% 1 ogra 0763 ree = 0274 0759 94934 went 0.020 © 0,020 AIS WLR 1620 0.088 1 _ 100 ow oA ca weak 162 Valoarea minima a rezistentei ter ‘mice se calouleaza cu relatia 2.2.12. 1 tote ee zeta | 23,143 =0708 weK/W Se calculeaza rezistenta termica speertica corectata Rca medi aritme 1icd a valorilor Ray St Rg tind re latia 2.2.13: 1488 40.706 _ 2 10 mK 2. Determinarea rezistentei termice necesare se ace ullizdnd relatia 2.2.17: at Mrs unde = 5 20°C ; = 15 °C (eona I lati at = 20 - (15) = 25 K; penta ValOWEA Af jy = 4K (abelLd 223) si WATE, Aig, = 35/84 = 1,09 KW ‘Rezult3 ca se indeplineste conditia dat de relatia 2.2.18: A! > Fee. 2.2.4. Rezistente termice ale supratetelor vitrate Rezistentele termice ale tamplariei exterioare {feresire si usi vitrate) din Jemn, ale luminatoarelor si ale peretilor ‘oxteriori vital sunt date in tabelul 229, Pentru tamplarile metalce simple, realzate din profile din otel, se consi derd urmitoarele rezistente termice: cu 0 foaie de geam simpli | 0.17 meKAW = cu 0 foaie de geam termoizolant R= 0,28 mK Pentru alte tipuri de olemente de | constructit decat cele cuprinse in tabe- lul 2.2.9, rezistentele termice specifice | se determina prin experimentari de ci- tre institute de specialitate | Din considerente de contort interior, | rezistentele termice specifice ale elemen telor de constructie vitrate trebule a fie ‘mai mari decat valorie Ri. din tabelul 2.2.10. De asemenea, din considerente ‘de economie de energie termica, fa et dire de locuit rezistentole termice ale ER, (pentru exemplul de calcul 2) tampléviei exterioare twebuie si fie mai mari decat valerie din tabelul 2.2.6. 2.25. Difuzia vaporilor de apa prin elementele de constructii Comportarea unui element de con structii la difuzia vaporilor de apa este corespunzitoare daci indeplineste condi: cantitatea de apa m,, provenita din ‘condensarea vaporiicr in masa ele mentului deconstruct in perioada rece a anului, este mai mica decat cantitatea de apa m, care s-ar putea evapora in perioada. cada a. anului, adic’: my < (kgime] (2.2.25) NU se admito acumularea progesi: 5, de a un an ia alt, a apei provenite din condensarea vaporilor in interior elementoior de construct. ~ cresterea umiditaii relative masice AW, la sfrsitul perioadei de condensa- re interiara, nu depiseste valoarea maxim admisibilé.AVZson data in tabe Iul 2.2.11, unde: 100m. W100. Wo (2) peste densitatea aparenta a materaiului care s-a umezit prin con densare (agit) ~ dy, grosimea stratului de material in cafe se produce acumutare de apa Im Metodele de calcul care pot fi (2.2.26) | utilzate fa studiul comportamentului felementelor de constructii la difuzia vaporior sunt: = metoda de calcul aproximata baza 1 pe analiza fenomenuluifizic cu valon Densiatea | Grosiea Condvetnitatea Ne Denumirea parent strat tormicd de calcul | R= ak ot stabil ? ¢ a kg/m) to) wink mek onl de nerve (pun Trice) —— - 1] Beton armat oa? [88 Sd tar Bond de cane 1 Beton arial Valé mineral 6100) ©. Zona de imbinare onzontale 1 Beton armat Polistien celular 1. Zona de imbinare vorlicala 1 Beton armat 2 Poitstwentolul 2: Protectia termica a cladirilor |. Instalatii de incalzire medi in ipoteza regimului stationar metoda de caicul in regim real ne: stationar, bazat pe analiza dinamica a fenomenului fizic printr-o metoda cu iferente finite de timp {analiza in timp real jn practica curenta se foloseste cu une rezultate prima metoda Verificdrile se fac fie pe baza caleulului numeric automat, care da drect valotle: my, AW si AWoan, fe manual, prin rezoWvare grafo-anaitica, uulizand relatile de calcul din STAS 647214, Pentru pret exterior ai cladirtor de locuit, realzati dintr-un singur strat lomogen sau cvasiomogen, nu este ne cesar verificarea prin calcul a comportaril la difuzia vaporilor de apa; fac exceptie peretii exterior ai incape: rilor cu umiditati relative ale aerulut in terior de peste 60 % (sauna, uscatori, spalatori, 225.1 Veriticarea grafic a difuziei vaporilor de apa in interiorul elomentelor de construct Etapolo calculului sunt urmatoarel: 4) Se stabilesc rezistentele termice | specifice ale straturilor componente, R,, utllizand relatia 2.2.2. 2) Se stabileste variatia temperaturii in interiotul elementului de constructi, in ipoteza temperaturii exterioare egale cu temperatura medie anuala a perioa- del reci t,,, Care Se considera: pentru Zona t: tem = +10,5 °C pentru zona tl: tem = 49,5 °C pentru zona il: tom = 47,5 °C pentru zona IV ten = +65" Calculele se fac in ipoteza ca ele- mentul de construct este aleatuit din, stratui omogene perpendiculare pe ‘uxul termic. in aceasta ipoteza se pot determina | urmatoarele temperaturi * pe supratata interioara a elementulul de constructi, pe baza relatie! 22.21; * pe supratata exterioara a elemen- tului de constructii cu relatia: we re} (22.27) tert Ata tt. un plan 7 din interior elemen: tului de constructi, cu una din rolatile: Min+3R) pel (2226) cetllas yA) rey 22.29 in care SARs) reprezinté suma rezis: tentelor termice specitice ale statutlor amplasate intre “supratata.interioara, respectv, exterioarh i planul n Temperature dav interioul elementelor de construct: neomogene se pot deter mina prin-un calcul numeric automat al cAmpuli bidimensional de temperatur 3) Se stablese temperatuile medi ale straturilor si, corespunzator acesto- ra, din tabelul 2.2.12, se determina va- lorile coeticientilor de dituzie a vapori- lor de apa M, ae statuiloe componente iar pe ordo nati presiune la vaport 6) Se reprezita grafic cura de va rate a presiunloe de saturate corecta- te ale vaporior de apa io interior ele mentului de Const uctie Pa calcu '4) Se deterring rezistonta la permea- 18 cu relatile umétoare (251) biltate Ia vapor R, a elementolar de peu zona | consinucti, pe baza coeticientilor de eet fuzie a vaporilor de apa M, sia tactorilor | Plawe= Pan +17 sree) (Pal rezistenti Ia permeabiltate ka vapet a (1K) dat in Anexa | utiznd rela ReRisResRe 1 se numese .svaturi groase” Pentru aceste stratur, ia mad simp cal, se considera ca valoare U, este egal cu valoarea coeficientului de asimilare termicd - sa materialulu ‘azunile pentru care se calculeaza cosficientul U, sunt urmatoarele: ~ zona marilo oscilati, care cuprinde fumai primul strat al elementului D,> 1, atunei strat Tea C a faael0 °C, abet Taz ae | uta | les corectia =atZiA/R) (iabel'22.5) Fe} Fe] —— 2340 048 19,52 2271 [a] 0s} i9aa [2260 | Os 28605 | 2 2] 476 | 122 | 2008 % aM 108 1300 ara | i028 | 1252 | iat | 1405.1 | 10.16 iid S| BBS 0,00 | 28 iz0 | 1390.0 + Nes Numar plan separa; P'y-0,P'-, =0,62340- 1404 Pa -0.7-1228,0-860 Pa; P’, rj [Winek] (2.3.6) = Zona marilor oscitati, care cuprin- ‘de primul gi al doilea strat, adic D, + Dy > 1 ArSts ime K] (2 u-u-BSES winek! 23.6) ~ zona marilor oscil, care cuprinde jistraturi din cele n ale elementului de constructi, adic D, + Ds +-.D,, <1 dar D, +O, +... Dy» ¥, atunci Se cal culeazA coeficienti''U, din aproape in aproape, incepand cu stratul (j-1) [WireK] (2.3.7) usu, [Wime.K} (2.3.9) TR - zona marilor oscilatil, care cuprin de toate straturile elementului, adica D, + D, +. + D+. Oy < %, alunci 0 caleuleaza coeficienti U, din aproa- pe in aproape, incepand cu stratul n Re situ VR [Wie] (2.3.10) Pays Uy 1+Roy Us Us [Wime-k} (2.3.11)|. Instalatii de incalzire RS+U wyime.k] (2.3.12) 1H U, La elementele cu stuctura stratfica~ 18 numerotarea straturior se face de la Interior spre exterior Pentru simplificarea calculelor ta straturle Inchise de aer din structura felomentelor de construct se admite c& Su= 051 D=0. Covficientul @, trebuie si respecte valorile normate' din tabelul 2.3.2; in caz contrar, se modifica alcaturea constructiva a elementului de inchidere sau se aloge un sistem adecvat de in caleire Pentru cladinile de locuit din grupa b* (lab. 2.3.2) nu este necesara ve- Iiticarea la stabilitate termica a elemen- telor de construct perimetrale daca sunt indeplinite conditile din. tabelul 233 2.3.4. Stabilitatea termica a incaperilor Inealzite din cladirite eivile Stabilitatea termi’ a incdperilor este un criteria de performant’ superior in Capitolul 2: Protectia termica a cladivilor ER aprecierea confortull ternic, deoarece tine seama si de inluenta elementelor vitrate si a elementelor de compart mentare (pereti interior si plansee) supra amplitudini de osciatie a tem: peraturi aeruluiintericr Stabiltatea termica a incdperiior se caleveaz’ pe timp de vara si po timp de tana, Stuctul stabilitat termice @ une in per inedzite, cu intreruper de tune tionare, pe petioada de ina, este ne- cesar in vederea.veriicdni constructel din punct de vedere al capacititi ei de a mentine variatia temperataiinterioa re, respectiv, de asigurare a amplitud: nil osciatiei temperatuts aeruu interior AA, jn limitele cerute de confortul ter Calculul ampitudin’ de oscilatio a temperaturitinterowre A, se face cu relia _ ali. yes - M este coeficientid de neuni- formitate a cedirit cilduri de. catre ro} 23.13) instalatia de incite, indicat in tabelul 23.1 Q- pierdenile de caldura a incdperi in timp de o ora [V4], (valoare egala cu cedsrea de caldura medio oranda corpunilor de incalzirey: 8, ~ coeficientul de acumulare ter ‘mica @ suprafetelor interioare S, a ele ‘mentulut j calculat cu formula ae [Wine] (2.3.14) Pentru pereti interior’ si plansee, 8, se poate extrage din nomograma din figura 2.3.1, pe baza masei specitice G [kgin?}. Pentru usi si ferestre costi cientii 8; se determina cu formula: k Bea [Winre-Kj (2.3.15) « kyeste coeficientul de transmisie a cAldurit a usilor si ferestrelor (W/m°k] a ~ copficient de corectie, avand va- lorile: 0,70 - pentru incalze cu apa caida; 0,80 - pentru incalzire cu abur, 0,93 pentru incalzire cu aer cald, Valoarea_efectivi a _amplitudini Tabelul 2.3.4. Coefcientl de neunformitate @ cedar clldurit M Cosficientul do Ne ont Tipu sistem de incdlzre neunformitate @ cedsri - _ __ : - calduri M i nese ental au apa avind functionare neinterupts — 2 incalzze cu abur intrerupere 6 Wi os exupere 12 bei 14 oe inerupere 18 Wisi | —s lzke cu api pe apartament (niwupere 6 Wz) ———is— 4 incalzre eu sobe de teracota in un foo pe 2 24 hy ~ I grosimea peretior de 1/2 cara oa __- la grosimea peretior do_1/4 edrimic 09 Observatie: Pentru inealzirea cu sobe de teracota cu doua focuri pe 21 coeficientul M se reduce acta. ~ la sobe avand pereti cu grosimea de 1/2 cardmida de 2,5...3 ori iar la cele cu grosimea peretilor de 1/4 cAramida de 2...2,3 oft la sobe in care antracitul se foloseste drept combustibil, cu 25 % Toi 2.32. Vlorinime nomate pent couicerha sible emi be grupe de clade Nr Elementul de inchidere Grupa de cladire b Pereti exteriori - - 5 Planseu terasa (ald) s | = | Planseu de pod - - — Intradosul acoperisurilr terasi cu strat de aer venti 4 8 | fu este necesara veriicarea la stabilitate termica la cladiile de locut Elementul de constructie Zana opactt a perelice eerie Pineoul posto ulmul nivelEi Capitolul 2: Protectia termica a cladirilor | Instalatii de incailzire Tabelul 2.3.4. Valori maxime normate pentru amplitudinea de osciatie a temperaturi interioare Ay. pe gupe de clic 4; normat temperaturit aerulu interior A, caleuia- 1 ca mai sus, se compara eu valoarea normat din tabelul 2.3.4 Byer Armes CC) (23.16) Daca nu'se asigur’ conuitite de sta biltate termica, remedierea situate se poate face astet = pentru o constuctle in curs de proiectare, prin marvea inertiei termice 2 elementelor de constructii sau prin provederea allui regim de functionare a | instalatei de incdtzie; = pentru 0 constucie existent, prin imicgorarea timpuli de intrerupere a functionarii instalatiei de incalere central Exemplul de calcul 4 Se studiazi stabiltatea termica pe timp de lama a peretelui exterior din ‘exemplul de calcul 2 (fig. 2.2.3) Rezolvare: Veriicarea se efectueaza in zona ‘panoului de perete exterior i ‘ealculul maim, Cladirea de lo exterior este analizat, se incadreaza in grupa .b* 4. Conform uliimulul paragraf de la §2.33. se verified daca sunt indepinite Cconditlle puse in tabelul 23.3. D > 3,0 Si» 1,875 mP-KAW pentru care pu este necesara verificarea ta stabiltate termica la clddiile de locult 1a) Utlizand datele din exemplul de ‘se determina: 1488 m2 KW < 1,875 mK (condite nesatistacuta conform tab. 2.3.3), tb) Se determina indicele inertiel ter mice conform § 2.3.2 si relatiei 2.3.2. Coeficienti de asimilare termica ~ ss = al materialelor care intra in alcatuirea panoului, se determina din Anexa | si au urmitoarele: valor = beton amat Sa: vali minerala G100s2y = 0.51 Wim? K - polistien celulars:, = 0.30 Wim! K 2 calculeaza indicele inertiei termi ce pentru fiecare zona in parte: D, = ONG? » 15,96 = 2,565 Dy = 0.117 15.36 + 1,667 -0.51 = 2.67 D; = 0,152 » 15,36 + 0,545 - 0.90 = 2,498 = 0,131 - 15,36 + 1,364 - 0,30 = 2.406 Pentru peretele exterior caleulul se face utlizand relatia 2.3.2: D-(0,.31-2505+5,98-2647 + 15,36 Win? +054 2,498+102 2,406) -2.6 D = 2,60 ~ 3,0 (conditie nesatistacu 18 conform tab, 2.3.3) 2, Determinarea coeficientulul ®, se face utizand formula 2.3.3: ye Ramo Ree me KAW Ry, = Va, = 1/8 = 0,125 meKW Mi = 15 (conform tab. 2.3.1, pentru regim de incdlzie cu apa cald’i pe apartament, cu inrerupere de 6 ore/zi) U, se determina cu relatia 2.35: pentru 5) = 15,96 Wik Reaulta a4 0125+ 19718.36 942 ee (conditie satisfacuta conform tab. 2.3.2) Find satisfacute conditile de stabik- tate termicd ale peretelui exterior, nu mai este necesara verficarea stabiltati termice a incaperi Exemplul de calcul 5 Se verificd la stabilitate termica inca perea din figura 2.3.2 (camera de 2i de la un etaj curent) pe timp de iarnd, ‘Se cunose urmatoarele: - incaperea face parte dintr-un bloc | de locuinta cu structura de rezistenta din pereti structural din beton armat, avand P + 10E. Perett exterior sunt realizati din panouri mari prefabricate jar alcaturea principalelor elemente do inchidere si de ‘compartimentare Sunt redate in figura 2.3.2 “Inealzyea se realzesz4 cu apa caldi pe apartament, cu interupere de 6 ore pe 2 “‘Cladeea este amplasata in local tatea Cluj-Napoca (zona cmati t) Se considera necesarul de cSldira iobal Q~ 400 W Rezolvare: So calculeaz’ ampitudines de sci late a temperaturitaerulut interior pe timp de ein eu testa 23.18 _ aM “yes, unde a= 07, M = 45 (cot tb, 23.1) Valor 6 se eataioans cu velaia aate ae Riv incre P= Va,- VO 0.125 nA 1, so eacleach dupa cum ume la pereti exterior: aviind in vedere A Dy = 0,76 < 1, dar D, + D,= 161> 1 valovile Use calculeaza cu relatia 2.3.6 Grupa de clidre 8 cpu oe °O = 0 (0,12/1,62)15,36 = 1,197 > 1 =» ; tue = 051 Win? 0,049-15,36 40.51 10,049.05 = a peret interior: avand in vedere A D, = 1.33 > 1, valorle U, se calcu teaz8 cu relatia U,= 5) = 15,36 Wim? la tavan’ avand in vedere ca D, = 1,04 > 4, valorle U, se caleuleaza | ew rolatia 2.3.5 U,= 5, = 19.36 WimeK ia pardoseati: avand in vedere c& D, = 0.05 < 1, dar D, + Dy= 157 > 1 valorile Use caleulaa cu relatia 2.36. R, = 0,006 m? KAW; 5, = 8.5 Wine K; 52= 15,86 Win? K 0.006-8.9 + 156 1+-0,006 18,38 wink 14.46 Wim? K Rezult urmatoarele valori corespunzatoare suprafetolor S: la pereti exterior: S = 7,56 mé 1 a5 1/1478 8, 76 Wim" la pereti interior: S) = 25,432.52 + 43,6 + 2:52 - 0.9: 2,1 = 34,20 me 526 wim? 0,1254115,36 la tavan: $= 18,79 m? B,~—___—=5 26 Wink 0,125 +1/15,36 1a: = 18. ~ la pardoss od 9125 +1/18,46 fa Kimplitie exerioard st interioar, Valorie B se calculeazi cu relatia 23.15: 18, 108 + la tamplirie exterioara 519 Wie1. Instalatii d R= 0.43 meKA, S = 2,16 mi? 1.0.43 E 1.08 =2.15 wink ‘+ la tamplarie interioara A= 0.18 m°KMW: S = 1,89 ny 1018 _ 514 108 wie k Capitolul 2: Protectia termica a cladiritor EW) pn 07-48-400 42584 098 tH SECTIUNEA-A 5.40 ® PS EEN EERE EEE ERE 5 100 5, 65 f 260 Fig. 2.2. Carneteristici geomettice gi aleatuiri construct fe pentru elementele de inchidere gi de compartimentare ale camerei de 2i (exemplul de calcul 5) tal de perete interior: B = detal de plaseu curent: C etal de akcitube potete ex terior pe zone: ronaren peroteus exter, 1 — beton atmat: 2 - saps de mortar; 3 - cover PVC: 4 - vata minerala G100; § - potitren| letuir; Cz - camera de 2 S = 18,79 m2, parcosoala: cover PVC. tea termica a incpeni pe timp de iarn’ satis 2.4. Determinarea si verificarea coeficientului global de izolare termica Costicientul global de izolare termi 8 a unei cladii sau a unel parti de cladire reprezinta pierderile de caldura prin elementele de inchidere ale aces~ teia, pentru o diferent de temperatu- ra de 1 °C intre interior si exterior, ra portate la volumul incélzit al acesteia Cosficientul global de izolare termica Un indicator conventional al nive lului de performanta termoenergeticé de larna al nei clad in ansamblut ei, sau a unei parti de cladire distincta din punct de vedere functional Cu ajutorul acestui coeficient, este posibil ca, prin conceptia complex ini- fiala 2 cladiri (configuratie, procent de vitrare, aledturea elementelor de con: structiperimetrale etc.) si prin modul de alcatuire a detalilor, s4 se limiteze pierderile de caldurd 11 exploatare, in vederea reducerii consumulut de ener: gie pentru incalzrea cladilor. Pe ldnga performanta termoenergeti 8 globala, cladivea in ansamblu si ole mentele do inchidere trebuie sa ras und si celorlate criteri de pertor- manta privind atat confortul interior din Punct de vedere termotehnic, cat si transferul de cdlduré si masa prin ele- mentele de inchidere, conform color aratate in § 2.2 si 23. Determinarea si verificarea coeti- lentului global de izolare termica se face pentru etidirle de locuit pe baza prevederilor din normativul C107/1 si pentru celetaite cladiri pe baza preve- erilor din normatival 10772. Determinarea si verificarea Gla cladirile de locuit Prevederile din normativul ©107/1 se aplica la toate tipurilo de claditi de lo- ccuit si anume: = cladiri de locuit individuale (case Unifamiliale, cuplate sau insiruite tip duplex ete) clade: de locut cu mai multe apar- tamente; Amine 31 internate: = unitati de cazare’ din hotelur si motelur Reglementarile se referd ta clidiile noi, cat $i la elddirile existente care ur meaza a fh supuse lucrarllor de reabil tare gi de modernizare. Gkidile de locult cu magazine sau spatii cu alte destinati la anumite nive: luni sunt tuate in considerare exclusiv aceste spatEE cavitotut 2: Protectia termics a cladirilor I. Instalatii de incalzire wul_schimburilor de aer pe or oauit (conform INCERC) | Glasa de Categoria clasa de permesbitate" cladirit | _astipostire” [ndicata—[__ medi Giadin individuale on 138 (case unifamiliale, cuplate tT sau insituite $2.) | aaapostite 0 Clad dubia neadapostite 12 cu mai multe expu- |" moderat adapostite “0g | aparamente noo _|—adipostto 06 (cain, Simp | _neaddposta 10 internate ‘expu- oF L. 05 eadipostta: Glide foarte fnale, cid a periferia orageor sn pet. tmodarat adipostte: Clidi in interior oraselor, cu minimum 2 cide! in apropiee adipose Cid in central oraseor cli in pc * Clasa de permesbiltate ricscata Clic cu tamplivie exterioard fra miu de etancre, race Cori eu imple extra cu gar de etasare (tii cu vntare contoat si cu timplrieextroard previa cu mésul speciale de etancare h in care: = = L, este coeficientul de cuplaj ter TT | oie trae a if Pe) SAT RS = (Ww) (2.4.2) i Or = factorul de corectie a tempera- turlor exterioare; V = volumul interior, incdlzit, al ty | etait}; | re | Ry - fezistonta termi. speciica a Lisp | corectata, medie, pe ansemblul claciri, | | Je a PORE | a” unui element de constucti j t (mek, | JQ, a aman de cones Pa A+ je, avdind reaistenta teed i, ® “n= numérul de schimbue de ae pe Fig. 24.1, Modul de calcula tungimi ora [h} plan ta elaine de toca: Kile elementelor de constructii pe plan; {= deansiun nominae ale] ansamblul cl&diri precum si aria anve- exterior lopei se mésoara pe conturul feelorin- = terioare ale elementetor de construct 24.1.1 Determinarea coeticientului —_perimotrale (ig. 2.4.1 si 24.2) Asa Global efectiv de izolare termici G cum rezult din figura 2.43, dimensiu- Coeficientul global de izolare termicd nile de calcul pe ansambiul cladit se = G - la cladrile de locuit, are in vedere: stabilesc netinand seama de elemente- pierderile de cAldué prin transmisie, le de constructi interioare. alerente tuturor suprafetelor perimetrale —Volumnul interior incalzt al cladint se cae delimiteaza volumul incalzit al calculeaz ca volumul delimitat de an- lain velopa clad = pierderile de caldura aferente unor —Factorul de corectie a temperaturiior Cconditii normale de reimprospatare a exterioare se calculeaz cu relatia acrului interior: Fig. 2.8.2, Modul de calcul al inattimilor ta ‘ladirile de locuit: 2 ~ acopars cu pod sau trast = pierderile de caldura supiimentare 7 (24) 'b~ subsol su so datorate inflated in exces a aeruli I~ dimensiunie nominal ae i exterior, prin rosturle tampliric. in care: T, este tempecatuza in spa- eave, Hii Coeticientul global nu tine seama de ile neincalzite din exteriorul anvelopel, aportul solar si nici de aportul de cal- determinata pe baza unut calcul al poduri: ‘dura datorat ocuparit locuintelor. bilantulul termic, efectuat in cooformi- r= 0,5 Ia rosturi inchise, la subso: Goeficientul global de zolare termicd tate_cuprevederile din normativele luri neincilzite si la pivnite, se calculeaza cu relatia C 107/1 si C 10772 precum sila alte spatii adia- S(t 8) Pentru calcule in faze preliminare de Cente neincalzite sau avand == 41, 04m [Win 24.1) proiectar, valor se pot considera alte destinat F=0,9 la rosturi deschise si la r= 08 la camere de pubele, veran-| Instalatii de incalzire Capitolul 2: Protectia termica a cladirilor El de, balcaane si logit inchise cu Kimplarie exterioar 7+ 09 Ja timpliria exterioard pre- wazuta cu jaluzele la partea exterioara. Rezistentele termice corectate medi Rij, se determina in conformitate cu prevedenie din capitolul 22.3. Pentru primele faze de proiectare, se poate Utiiza metoda de calcul simplificat, in acest caz, influenta puntilor termice se poate evalua printr-o reducere global fa rezistentelor termice unidrectionale {in cmp curent), asttet + ta pereti 20.45 % + la terase si plansee sub poduri 15.25 % + a plansee peste subsoluri si sub bowindour 25.35 % ta rosturt 10.20 % Pentru ultima faza de proiectare, va- lorile Ry, se determina cu un grad mai ridicat de precizie, utitzand metode de calcul cu ajutorul coeticientilor liniari si punctual x de transfer termic. Numarul de schimburi de aer pe ora, 1, 92 ia din tabelul 2.4.1, cu urmatoa rele precizari Valoarea n = 0,5 h reprezinta nu: manul minim de schimburi de aer pe lord necesar pentru reimprospatarea ae tului interior in vederea asigurért unor Condit: normale de ricrocimat, Aveste schimburi normale se realizeaza prin: neetanseitati alo tamplariet, deschiderea ferestrelor si usilor exterioare; sisteme speciale de ventilare na- turalé (clapete reglabile si canale verticale de ventilare pentru elimi- area aerului viciat) ‘+ Piorderile suplimentare de caldura datorate infiltrate’ in exces a aerulul ex- terior sunt o consecinti direct a mo: dului de realizare a etanseltatt rosturior dintre cercevelele si tocunile tamplariei exterioare. Aceste pierderi sunt legate de actiunea vantului, precum si de cu- rent de aer interior’ si exterion, $1 sunt in functie de urmatortfactori; expunerea clidini (simpla sau dubia} sub aspectul inftrtilor de aer, respectiv, cu apartamonte avand feres- tre pe ura sau pe doud fatade: gradul de adipostire a cladii, prin rezistenta unor obstacole in calea van- tului si a curentilor de aer; ~ gradul de permeabilitate a clad, in functie de modul de etangare a tam pliiei exterior. * Valorile n din tabelul 2.4.1 cuprind ambele componente ale naturi pierde- tilor de cildura, astfel incat numarul de schimburi de aer variaza de la valoarea mini de 0,5 hy" (fara ifitratt in ex ces), la valor de 10...144 fn cazul ‘unor infitzatit suplimentare mari © La clidisi avand mai multe felur ‘Numarul 06 GN ivan (wi?) oz “oat sare ou Taio 242 Govt Qobel saad ein Teil SV ckwi OSD Numirulce [AY | GN rival (yum) 0.86 050) de tdmplarit exterioare, valoarea nse determina prin interpolare, in functie de ponderea arilor difertelor tipuri do tamplarit 2.4.1.2 Determinarea coeticientului global normat de izolare termica GN Valoarea este datd in tabelul 2.4.2, in funetie de numdrul de niveluri N side raportul dintre aria anvelopei Asi volumul claditi V. Valorile coeticientilor globali normati sunt valabile pentru toate zonele climatice. 2.4.1.3 Nivelul de izolare termica globala Este corespun of daca se realzea- 1 Peniry alte valon AV si N, se interpoleaz’ tar. 2 La clidrile proiectate dup 1.01.1998, valle GN au fost reduse cu 10% 24 condita: Gs GN [Wime.k] (2.4.4) Posibiltatile de realizare a acestel conditi trebuie sa fie atent analizate inca de la fazele preliminare ale proiec: tului, atunci cand se elaboreaza con: Cceptia complaxa a cladiri, cand inca ‘se mai poate interveni asupra configu rate in plan si pe vertical’ a construc tiei, precum si asupra parametrlor et geometrici Principali factori geometric! care in- fluenteaza coeficientul global G sunt lurmator: * raportul P/A,, in care: P - perime trul clidiri, misurat pe conturul exte- rior al peretilor de fatada: A, = aria i| 36 | Capitolul 2: Protectia termica a cladirilor L Instalatii de incalzire plan a clidiri, limitata de perimetr + relragerile gabaritice, existenta bowindourilor, precum si alte variatit ale supratetelor A, de la nivel la nivel ‘© gradul de virare, exprimat prin raportut v (245) “Ae in care: ~ A, este aria timpliriei exterioare si a altor suprafete vitrate; A,,~ aria zonelor opace a peretilor exterior 2.4.1.4 Succesiunea catculelor Se recomanda a fi urmatoarea: 1. Stabilirea.planurilor si sectiunilor verticale caracteristice ale clidril, cu precizarea conturului spatilor incalzite 2 Calculul arilor tuturor elementolor abel 2.43, Valoile coetcintior ab. 6. de fn? IW] pontu die de categoria 1, ca ooppare conn de constructi perimetrale A, Caleulul ariel anvelopei A = YA, si a volumului clidirt 4. Determinarea temperaturilor T,, {pain bilant termic), 5, Determinarea factorlor de corectie Determinarea rezistentelor termice corectate medi F, 7, Stabilzea numarulut de schimburi de er pe ord (tab. 2.4.1) 3 Tipul de cide Zona chmati . € a - ‘Spitale 1 2,30 1,50 1,30 crese si i | 2.50, 1,60 | 1.30 polictinici 2,70 1.70) 1,30) : a a 2.90 | 1.80 “1.30 Clad de i 2.0 invatamant w [—250_ si pentru sport - ur 2.70 v 2.90 | Birouri, 1 2.10) cladiri comerciale i 2.30 ssi hoteliere tt 2,50_ Ww “2,70 “Alte eladirt — L - | 1.80" ; {industriale eu 2,00 regien normal de exp.) 2,20 240 lor 2, b, ¢, d, e {m?KAW] pentru clidirle de categoria 2, cu ocupare discontinua Tipul de cladive Zona climatica Policinici, dispensare, crese Clad de invatamant si pentru sport Birouri, lid comerciale si hoteliere Alte cladiri (industriale cu { regim normal de expl.) 0.85 0,70 Tipu “Tabet 24.5. Varo AG ef Wi?) Categoria inertia Indices solar 7, [a] cir eligi termica 20070... 0019 | =0,020 dr pentru sport carecare a Al mica 13 0,06 Alte cladiri medie 010 ise a? 2 [Glia pontra-spart ai sco | oarecare 0.08 0.06 eld arecara 0.04 0.08Capitolul 2; Protectiatermica a cladiitor EE I Instalatii de incalzire 8. Calcul sub forma tabelard a SUaIA.): 9. Se calculeaza: 10. Se calculeazd: A/V si din tabelul 2.42 se obtine valoarea GI. 11. Se compara G cu GN, La prima faz’ de proiectare se reco: manda a se face un prim calcul consi- dorand. valor R;, conform tabelulu! 2.2.7. in functie de valoarea G obtinu- 1a, se actioneaza asupra elementelor de constructi, a gradului de vitare ete 24.1.5 Recomandiri privind unele osibiltapi de imbunatatire a compor- tart termotehnice $i de reducere a valoriicoeticientului globat de izolare termica la cladirile de focult Pentru imbunatatirea comportaril ter motehnice a cladinior de locuit si pen- tru reducerea valorit cosficientulul g bal de izolare termicd, se recomanda aplicarea urmatoarolor masuri 2.4.15.1 La aleatuirea gonerali a cladiri + la stabilcea poztilor si dimensiun: lor timplrie!exterioare se are in vede fe lat ovientarea cardinala, cit si oientarea fat de deectia vanturlor do- minante, tinind seama si de existenta clidrilor invecinate; desi nu se consi- era in calcule,ferestree orientate spre sud au un aport solar semniticaty; * pentru reducerea prerderior de cal dura spre spatile de circulate comund, $e prevad windangur la intra in cl ri, aparate de inchidere automata a uslor de intrare in lic, trmoizolati ka usile de itrare in apartamente, incaltea spatilor comune Ia temperate apro plate de tomporatura cin ocunto ete: * la pereti interior ai caminlor ace site direct, se prevd masuri de termo- izolare 24.182 La aleatuirea elementelor de constructit perimetrate: + se uliizeaza soluti' cu rezistente termice specifice sporite, cu utlizarea materialelor termoizolante eficiente (polistien, vati mineral’ ete.) + se utiizeaza soluti imbunatatite de tamplarie exterioara, cu col pulin 3 ran duri de geamuri sau cu geamuri ter moizolante: * se urmareste eliminarea totaki sau reducerea in cat mal mare masura a puntilor termice de orice fel, in special in zonele de intersecti ale elerentelor de constructii (coltur, soclur, corns, alice), cat si la balcoane, logi, bowin’ dour si In jurul golunior de ferestre si Usi de balcon ete. * se interzice utiizarea. tampliritor ‘cu tocun si cercevele din aluminia tara intreruperea puntior termice. 2 5.3 in vederea reducer initatllor de aer rece: * la tamplaria exterioara se iau mi suri_de elansare corespunzatoare a rostunilor dintre tocuri si conturul gol rilor din peret * se utiizeaza exclusiv tamplitie de buna caltate si prevazuta cu garnituri de etansare + suprafetele vitrate, luminatoarole si tampiaria fxd se prevad cu solutii de fetansare care $8 excluda orice infilrati, * la peretii din panouri mari prefabri cate, rosturile dintre panouri se iau exclusiv de tip ,inchis* si se etangeaza ccu chituri de caltate corespunzatoare care confera 0 sigurant deplind, atat {ata de infitratile de api, cit si fat de infilvatile de aer; * la elementele perimetrale opace nu se utiizeaza soluti constructive carac- terizate print-o permeabiltate la aor ridicat, 2.4.2. Determinarea gi verificarea coeficientului global de izolare termica G1 la cladirite cu alta destinatie decat cea de locuit Prevederile din normativul © 107/2 se aplica la urmatoarele categorii de cladiri cu alld destinatie decat locui rea, al clior regim de inaltime au de- paseste P+ 10E: * cladin de categoria 1, in care intra clidirile cu .ocupare continua si cli file cu .ocupare discontinu® de clas de inertio mare; + clidiri de categoria 2, in care intra cladirle cu ,ocupare discontinu’", cu ‘exceptia celor din clasa de inertie mare, Cladirile cu ,ocupare continua” sunt acole clidii a caror tunctiona | Mtate impune ca temperatura mediului interior sa_nu_scada (in interval! dintre ora 0 si 7) cu mai mult de 7 °C. sub valoarea normala de exploatate Exemplu: cresele, internatele, spita- lele ete. Cladirle cu .ocupare discontinual sunt acele eld a c&ror funetionalita- te permite ca abaterea de la tomper tura normali de exploatare si fie mal mare de 7 °C pe o perioada de 10 ore pe 2i, din care col putin 5 ore in inter valui dintre ora 0 si 7. Exemplu: scolila, amifiteatrele, silile de spectacole, cla dine administrative, restaurantele, cl dine industriale cu unul sau dou schimburi etc,, de clas de inertie me- die si mic’ 2.4.21 Determinarea coeticientului ‘global efectiv de izolare termica G1 Se face utlzand relatia ay Ace] wimek) 246) at [zs] ! jn care V este volumul inealzit al clacit, iar A, +, Ry - determinate pen- tu elementele J ale anyolopel - au aceeasi semnifieatic ca la § 2.4.1.1. 24.22 Determinarea coeticientului {global normat de izolare termica Gtret Se face utilizand relatia: Grer= SAA Aya pe A [Wime.K) (2.4.7) in care: A, este aria supratetelor compo- nente opace ale peretior verticali care fac in planul orizontal un unghi mai mare de 60", aflati in contact cu exte- ‘iorul sau cu un spatiu neincilzt, calcu lata lund in considerare dimensiunie interax (rv ~ A, aria supratetelor planseelor de la ultimul nivel (orizontale sau care fac cu planul orizontal un unghi mai mic de 60"), aflate in contact cu exteriorul sau Cu Un spatiu neincdlit, calculaté iudind in considerare dimensiunile interax [m?}; ‘Ay ~ aria supratetelor inferioare alate in contact cu exteriorul sau cu lum spatiu neincaizit, calculata Iuand in considerare dimensiunle interax. [m2]; ~ P-~ perimetrul exterior al spatiuiui ferent clair alla in contact cu solut sau ingropat {mn ~ Ay aria Supratetelor pereilor rans. | parenti sau translucizi aflai in contact ‘cu exteriorul sau cu un spatiu neincal- Zit, calculati lund in considerare mensiunile nominale ale golului din pe- | rete me: V- volumulinealzt, calculat pe baza dimensiunilor exterioare ale cdi [m a. b. G, d. e coeficienti de control penttu elementele de construct: men: fionate mai sus, ale cror valori sunt date in tabelele 2.4.3 si 2.4.4 in functie dde categoria de cladire (categoria 1 sau 2), tipul de claire si zona climatica. Pentru clidiile la care suprafata pe: relilor transparenti sau transluci2i re- prezinta col putin 90 % din suprafata elementelor verticale de inchidere, coelicientul global de referinta Giret poate fi marit cu 0 cantitate AGIef, a Carel valoare este data in tabelul 2.4.5, in functie de categoria clad de indicele solar J, si de inertia term cAackidii. —* | Incicati prvind determinarea clase’ de inerte termic’ sau a indicelui solar sunt date in anexele normativului © 107/2,| 38 | Capitolul 2: Protectia termica a cladirilor 1. Instalatii de incalzire 2.4.2.3 Nivelul de izolare termi ‘lobats Nivelul_de_izolare termicd_olobala Pit West i Fig, 2.4.4, Plan si sectiune claire parter: (oxemplu de cateu! 6) Timp exterioar: 1-90 x 240 em; 2-90. 150 em, 3 5-210 x 150 crn 6 - 90 x 60 x24 Elementul de construct Plangeu sub pod Tamplirie exterioara 120 « 180 em; 4 TTabelul 2.45. Tabol pentru determinarea termenukai 51(A"2) 180 x 150 em: este corespunzator daca se realizeaza | Gt condita: Guef Wim KI] (2.4.8) Exemplul de calcul 6 Se verilic Coeficientul global de izo- lare termica pentru o cladire de locuit individuals, cuplata, avand in vedere faza pretiminara de proiectare, Ckidiea are parter, este aloatuita conform figura 2.4.4, este amplasata in Bucuresti si este proiectata in anul 1997. Rezolvare: 2) Determinarea caracteristicilor geo- metrice ale clair * Avia plicii pe sol A, si a plangeului sub pod A Ay= Ags 178+ 118-242-110 = 183,64 mv | # Perimetrul clair | p22-(11,80 6 17,80 + 2- 1,20) 4,00 m + Insitimea parterui H= 255m * Asia tamplirie! exterioare: As=2- 180-150 + 2+ 1,20- 1,50 +8 0.60 - 0,60 + 2 - 0.90. 1.50 + 2+ 2,10: 1,50 +6 0.90 2.40 = 99,84 mi? | + Avia peretilor exterior: A= PH Ay ‘Ay = 64,00 - 2,95 - 33,84 = 129,96 mé? + Avia anvelopei: A= 2. 183,64 + 33.84 + 129,96 = $30,48 m? + Volum clad: pH = 183,64 - 2.55 = 468,280 m8 b) Determinarea coeficientului G pe baza valorilor Fin ‘Se utilzeaza vélorle minime Rig = Ri, conform tabeblui 2.26, penta clade proiectate pin la 101.1998, si anume * pero extent, = 1.20 me KW |. + tamplre extriara AZ, = 0.40 me KAW * planseu pod Ra, = 200 mK Sphoipesol R= 300 m2KW Gu aceste valor in belul 246, se determing termenu | es eT) ae [me |. [=| [mK] 300 2.00 0,40 Peroti exterior Tipul tampa’ Ta cetwas —1. Instalatii de incalzire EA. YA] = 996.251 Wik, Pentiu stabilvea numarului de schimburi n-se considera + chidko inividuat + moderat ad’postit’ (in interiocul unui oras, cu minimum 3 clad in apropiere} clasa de permeabilitate ridicata (tamplarie exterioara fra misuri de etansare} Din tabolul 24.1, se obtine: n= 1,11 Aplicdind relatia’ 2.4.1 se obtine 336,251 468,280 1092 Weer K ) Determinarea coeficientului GN Se determina: A_ 530,480 Vv 468,282 Conform tabelukii 2.4.2, SIAM = 1,13 > 1,10, rezults GN = 0,95 Wine.K ‘Se observa ca G> GN; in consecint, tebue sa se ia unele misui de re ducere a pierdenior de cddurd 4d) Determinarea coeficientului G< GN: Se actioneaza numai asupra tamplé fiei exterioare, astfe: * forestrele si usile de balcon de la +0344 071840374 113 n/n? Capitolul 2: Protectia termica a cladirilor El camerele de 2i si de la dormitoare se pevad a se reaiza din tamplane dubl, {in fern, cu un eam terinoizolant si tun goam obismut (7° = 0.55 mW, cu garmturi do etansare: * collate terete se prev a se exe uta din témpline cublt-din lomn, cu ‘eaiurt obismte (A = 0.43 me), fra garituri de etangare; + usa de intrare este din lem, opa- cf, avind f~ 0,99 meKW, tard gar nitude etansare Se calculeazd.rezistenta termic ‘mech a tamplireiexteroare dupa mo dicare (tab. 2.8.7) =< 2A. 5884 9599 a K/ earn) waaee 95 ™ Fy Se observ ed valoarea obtinit este superoara cele ital Fin 040 me KW Se determina noua valoae a torment lui Age pentru noua tampliie exte- ‘ioard Yind seama de valor din ta- Dele 2.46 31 2.47 AUR’ = 8460 - 65,426 — 18,174 Wik ‘Se dolermind noua valoar a terme- whut S27] pentru elomontolo do consiucti alo Meaperi stem} 206.284 = 18.378 SS pues cd} stl pon Ung i gi co persis A = Bw res «1 -ospsaned «252 15149 gain S802, 7 saa 1094 9720-097 W/m fons Ge in concluzie, in conditile realizarit ctacive's ato Ri, pr sso a pan apo pe Coa a pea pe ao se Sei coutclnt” gotal de tne trch, tm eS cot en (orem 6I. Instalatii de incalzire Capitolul 3 Necesarul de caldura pentru incalzirea Capitolul 3: Necesarul de caldura pentru incall re 1. Instalatii de inciilzire 3.1. Necesarul de caldura pentru cladiri obignuite Cladifile av destinat, forme si carac- teristici constructive diferite, iar pentru stabilrea caracteristcilor tehnice ale echipamentelor de incalzire este ne~ cesar sa se calculeze necesarul de cal: dura care exprima cantitatea de ener gle termicd cedata de fiecare incipere in mediul inconjurator. Metoda de calcul al necesarului de ccaldura pentru incalzire este realemen: tata prin STAS 1907 si se aplica tuturor tipuilor de clédri civle si industrale ‘exceptie facand: incdperile amplasate subleran, = spatile inchise limitate de elemen- tole de construct lipsite practic de rmasivitate termica: consiructile sau incaperite inealzte rar, pe perioade scurte de timo: ~ constructile cu instalati de inca re localé, avand electe pe zone Ii mite: constructii cu instalatii de incalzire prin radiate (cap. 4.8). Necesarul de caldura pentru incaizire Q al unei incdperi se calculeaza cu re- tata Q= O)(1 + E100) + @ [W] 2.1.1) = Or este fhuxul termic. cedat prin transmisie, considerat in regim statio- nar, corespunzaitor diferentei de tem- peraturd inte interiorul si exteriorul ele- ‘mentelor de constructii care delimitea. 7A inedperea (WWI: ~ G- sarcina termicd pentru inca rea aerului rece patruns in interior de la temperatura exterioard la temperatura interioara [Wh ~ ZA™ suma adaosurlor afectate fhi- aului termic cedat prin transmisie [%]. Necesarul de caldura global al unei incaperi se majoreaza sau se micsorea- 78 cu debitul de caldurd absorbit-sau edat de diverse procese cu caracter permanent daca acesta depaseste 5 % din 3.1.1, Fluxul termic cedat prin transmisie Qr Pierderi de cildura au loc atat prin elementele de constructi in contact cu aerul pe ambele fete Qe cat si prin sol iw) G12) S111 Fluxul termic prin transmisie Qe Acesta se calculeaz4 cu relatia O=Cy Eesti jw) 6.13) in eae: im este cocficientul de masivtate termicd al elementelor de construct extorioare, conform STAS 6472; - S- aria suprafete! fiecieui element de constructi [m?; ~ t~ temperatura interioara convent: tonal de calcul, conform STAS 1907 Pek te = temperatura spatilor exterioare incdperii considerate [°C}, care se ia du- 8 caz: temperatura cohventionald a aerului exterior sau temperatura inte roar conventionala de calcul pentru in perio alaturate; Riz -rezistenta termica a element lui deconstruct considerat, stabil conform STAS 6472 [m2]; (Cu cosficient de corectie a thoxului termic. Cooficientul de masivitate m este de- pendent de indicele de inertie termica Dal olomentului de constructil, Valoa rea este data in tabelil 3.1.1 sau se poate calcula si cu relatia; m= 1.225 - 0,05 D (a4 unde indicele de inertie termicd D este dat de relatia 2.32 § 2.3.2) Pentru elementole de construct ipste de inertie tarmica, cu D-< 1 (us, foreste etc), coeficientul de masivitate texmicd ‘are valoarea cea mai mare m = 1,2 iar pentru elementele de constructie inte rioare (pereti si plansee interinare ete), coeficientul m = 1 ‘Suprafata de calcul $ a elementului de constructii se determina luand in ‘considerare urmatoarele cimensiuni: = pentru plansee si pereti: lungimea 51 Btimea incaperi, masurate intre axe- le de simettie ale clementelor de con- structie ce 0 delimiteaza si inaltimea nivelului masurat inte pardoselile finite: din aria astfel obtinut se scade aria golurilor suprafetclor neinertiale (us, ferestre, luminatoare ete.) = pentru suprafetele neinertiale, se considera dimensiunile golurlor din zi are, Rezistenta termica Ae se calculeazi conform metodologie indicate in § 2.2.3, din capitolul 2. Temperaturile conventional f, ale aerulul exterior pentru principalete loca litati din Romania sunt date in tabelut 1 9.1.2. In figura din Anexa IV este repr zentata harta de zonare a teritonulut Romaniei, din punct de vedere al tem- pperaturior conventionale ale aerului ex- torioe Temperature conventional tale aerului din incaperile neincalzite si | rosturile de dilatare ale clidirdor de lo- ‘Tabelul 3.1.1. Valorle cosficientului de masivitate termic& m D1 [112 | 21.3 ata | 41.5 | 51.6 [617 t 42 | 15 1,05) 1 0.95) Tabeli 8.12. Temperatrle convenonale t ale aera exterior | ‘pentru principalele localtati din Romina “Localitatea _ te PC} | Locaitatea _— Alba tua “18 | Lugo} Alexandtia 15 | Miorcurea Ciuc Arad “15 | Oradea Bacau 218 | Petrosani Baia Mare 38 | Piatra Neamt Baraolt 21 | Pitesti Beclean 21 | Ploiesti Bolus -18 | Reghin Bistita 21 | Resta Barlad 4g | Ramnicu vaicea Bia} 18 | Roman’ Botosani 18 | Satu Mare Brasov 21 | Stantu Gheorghe Baila 1s. | Sibiu Bucuresti 15 | Sighisoara Buziu 15 | Sinaia erasi 15 | Stingiorgiu de Padure Geahtau 21 | Statina Campulung Muses “18 | Slobozia Cluj-Napoca: 1a | Sovata Constanta 12 | Suceava Craiova 16 | Tecuci Gristury Secuiese 21 | Timisoara Deva 46 | Targoviste Fagiras 21 | Taegu Jiu | Foesani “18 | Targu Mures Golatt -18 | Taegu Ocna’ Gheorghient 21 | Tulcea Giurgiu -15 | Napoca-Turnu Severin Huedin 18 | Vastu Hunedoara 15. | Vatra Dorel lasi 18 | Zatau1. Instalatii de inealzire cuinte, administrative si social-culturale sunt dato in tabelul 3.1.3 (Anexa 3.1) Tin cazul in care este necesara cu: oasterea exactd a temperaturii te a lunei incdperi neincalzte aceasta se poate calcula cu relatia: 3.15) oR - teste temperature interioare con ventionale ale incaperior sau spatilor invecinate [°Ch S)- aria suprafetelor care detimitea- 24 inciperea [inh A, - rezistentele termice ale ele- mentelor de constructii ale inciperi {eK Temperaturile intericare conventio- ale de calcul t, pentru incaperi incalzi- te in ckidiri de locuit, administrative si social-culturale precum si pentru anexele administrative si social-cultu- rale ale intreprinderilor industriale sunt date in tabelul 3.1.4 (Anexa 3.2) Coeficientul de corectie Cy a fluxulu termic se stabileste in functie de capa- citatea termicdi specifica a elementelor de constructi interioare ale construct 1 rp». ast: Pentru mp: < 400 kg/m’, Cur = 1,0 entry mix > 400 kg/m Gapacitatea termica specifica a consituctiot my se determing pentru intreaga constructie cu relata: ‘my = 0.9 (Mp/S) ~ Mp. este masa tuturor elementelor de constructi interioare (pereti interior, plansee intre etaje, elemente de tam- pire in interior); au se fa in caloul ma- ssa elementelor de constructii perime- trale (pereti exterior, ferestre, usi, aco- peris, planseu peste subsol neincalzit, pereti catro casa scarii, pereti care despart spati incilzite de spatii nein- calatte) (ka = S - suprafata perimetralé a con- structiei prin care se produce disipare de flux termic (pereti exterior ferestre, Usi, pereti spre casa. scaril, plangeu peste subsoluri neincalzite, plangeu Spre pod, acoperisuri de tip. terasd te) [m} 3.1.6) 3.1.1.2 Fluxul termie cedat prin sol Qs Se calculeaza cu relatia: [wy] arr In care S este 5 pprafata curmuata a pardoselii sia peretilor aati sub nivelul solului, care se ealculeaza cu relatia Capitolul 3: Necesarul de caldura pentru incatzire ZEW So= Spat ph unde: pa este suprafata pardoseli [m: P- lungimea conturului peretion in contact cu solul [rn ‘h- cota pardoseli sub nivelul sole tui Im: = Se este aria unei benzi cu talimea de tm situata de-a lungul conturulu! exterior al supratetei Sp [me + Sa atia unei benzi cu Etimea de 1 mm situata de-a fungul conturului care ‘corespunde spatiuluiinvecinat care are temperatua t [rh Rp ~ rezistenta termic’ cumulata a pardoseli si a stratulul de sol cuprins intre pardoseala si panza de apa treat ci care se determina cu relatia: [mK] (3.19) = 6 este gosimea staturlor late in consicerare (ml; = A. conductivitates termicl a materia- Judi din care este alcituit statu kat in cconsiderare [Wun K), (Aniexa ~ Ric ~ reaistenta termicd a benzit de contur la trecerea cadur prin pardoseala 31801 atte aerul extercr (MEK), a ciel valoarea este data in tabelul 3.15; = t- temperatura solulul (ape! treatice), cconsiderati + 10 °C pentru toate zonele ccimatice ale rit ~ ly ~ temperatura interioard conven ‘oral de calcul pentru inciperie altura terey - me ~ coeficientul de mashitate ter ‘al soluli, care se determina din graficul dn figua 3.1.1, in functie de adkincimoa panzei de apa freatica H si adancimea fr (de ingropare a pardoselt ‘ns ~ coeficientul de corectie care tine seama de conductivitatea termica ‘a solului si cota pardoselilh sub nivelut terenului, care se determina din graficul din figura 3.1.2 in relatia 3.1.7, in cazul in care dife- renta de temperatura teti #083 VAC (ato) HSA unde = D, este perioada data dint-o luna, 5 < Dy < 31 zie; © S$; - suprafata totala de vanster termic, formati din supratata peretlor interiori si sprafata_elementelor de consfucti exterioare: = £Sp - supratata peretilor interior orientaté cAtre spatial incalzit [rm ‘@, - coeficientul de transmisie dat de relatia a, = 3.0 + 3,2 SyZSp (Wim? K] (3.5.5) = Ayo ~ numarul de schimburi de acr necesar asigurarii confortulut tiziologe [hr §3.13: = V= volumul cladiri, inclusiv spatile neinealzte {mh C- coeticienul a cirui valoare este data de relatia CrCN eee EIEN Bl Capitolul 3: Necesarul de caldura pentru incalzire I Instalatii de incalzire 3112. Coefcientul F de redacere a Suprafetel 5; Tezaxt = 1,48-10° {kgim?.an] [iow ee es ar Foe O27 Us 0811 08t O81 "0.87 Tabelul 3.7.13. Factorul de temperatura fa, ‘Sobe de Comput Radiatie de Radatie de | Aer cald teracoti de incdlzite —_plafon —_ppardoseala 112 1.025 C= ROpCyCr (356) re} (35.11) in care factorii R, Cp, Cp $i Cy au fost prozentali la §3.5.1 ~ Ay ~ coeficient @ cirul valoare se calculeaza cu relat: unde a este raportul intern specific care pentru_un apartament Sy = 72 mr, are o valoate a = 8 Wim? * teex ~ temperatura extorioard virtu- al medie lunara a cladiri, calculata cu | relat: Po} (35.12) unde ts, este temperatura exterioara echivalenta medie Iunara a cladini, a rei valoare se determina cu relat: Seo, ~ Spy este supratata peretelui exter or cu orientarea j [m2] ~ Roa - rezistenta termicd a peretelul exterior cu supratata Sha; [m?- KAWI; ~ Ry, - rezistenta termica a ferestel cu suprafata 5, Im? KAW: ~~ suprafata ferestei cu ovienta- rea jim = Ay ~ cosficient a Anu valoare se calculeaza cu retata Av=tafO.64 10,96 (SESH) os of S04, S,-ESq a Py (| (°C) (3.5.13) Fr CAFE tap Si fey. SUN terperat te exterioare echivalente medi lunare a flecdrui element de constructt exterior {opac sau vitrat) cu orientare j, ale vor valon se pot determina cu relat: [-(-0875.4, 55/5;)h} B58) typ = 0,022 + ta PC] (3.5.14) tern = Cry tht te PC) (3.5.15) unde: inde: = fy este factorul de_temperatura functie de sistemul de inealzire, a cérui valoare este data in tabelul 3.1.13. Ay ~ Coeficient a carul valoare se calculeazd cu relatia: As [1-0.975:¥5n/5;]-4, Ag ~ covficient a cirui valoare se cealevleaza cu relatia: = Ip este intensitatea raciatei solve totale (recta si dfuz’) ale cares valor se pot lua din volumul ,Instalati de vertiare Si clmatizarc"; ~ ty este temperatura exterioard nara medie, a cirei valoare este dati in Anexa I Tindind seama de relatia de calcul 354 pe baza creia se determing ecesarul de caldurd pe o perioad’ 859) A= [foo+a90 (1-50/5,) A] @5:10) Gata Oy dnt lund. ce poate calcula = ‘si necesarul de caldura anual pentru = t= temperatura iteroarh redus | clea spaluhd loc cu rela calculata cu relatia: a=-2a [kJ] (3.5.16). 8c te (5-255 lal-A)+oaangva, mediv cu | Fig. 3.5.1. Variatia coeficientului Fin functie de temperatura te. Iga Fig. 35.2. Variatia coeficientului Cy {uncfie de numacul anual Ni? 1 punct termic automatizat; 12 - punct termic cu reglare manual’; 3 - centrala termica. Fig. 35.3 Valorie coef1 Instalatii de incalzire Capitolul lecesarul de caldura pentru incalzire El Anexa 3.1, Tabelul 9.1.3. Temperature conventionale f, ale aorului din incdperile neincalzite, ale clidiilor de locuit, administrative si social-cutturale Ti Fol |lemp Wiezs—Reaistenta termica [Mr Feu fomp Viteza _Revistonta termi crt, meaperi | ext vantui aelementelor — |jcrt. incdperii | ext. vantuti a elementelor [C} de calout e construct [°C] de calcu cde constuct trv} extercare | lens} extenoare _ leek mex) ___| a = OAD 01.0.65 086.10 _ ‘Rosi de | -21 16 “Tnciper ne- aiatare 8 ” incite | 21 inchise | - 15 7 avand mai “2 18 ritatea pere- | 2 ost de 8 ° Sloe extericn diiatae des- | 21) 5 | 4 18 chise (proton 45 5 (te de tabla) 4 6 8 11 18 5 5 |} “15 4s 6 4 7 8 ; 2 5 6 “12 6 48 7 a | 8 8 4 5:Podur situate] “21 5 7 | acct sub | 18 ; ts acoperis | 15 ! ° 12 Scheie vain 3 & Pivnite 6 sub] -21 alate incon] 21 | 5 solu tehnice | -18 " inate in cea 45 complet sub | -16 2 mai mare 4 nivel soul | -12 a parte de in T-Pivnte i sub} 21 Sr caper inca solu tehnice| 18, 8 2ite pati deasu-| 15 ° (a9) RY pra soli | -12 0 18 5 10 12 13, oe ~ 45) | 2] 8 40 2B a) 9 "| a5) 50), 45 W 2! 4 | 4 ni 12 4 8) 4, 2) 8B +2) 5! 2) B) 18 45| 12 13 | 14 1 cae IeCe | Ei Capitolul 3: Necesarul de caldura pentru incalzire 1. Instalatii de incalzire Anexa 3.2 Tabelul 3.1.4 Temperaturileintrioare ; cowventonale de calcul Categoria cdi i Temperatwa | Categoria ladini s Temperatura festinatia incaperion trey ia inciperlor iro} 1. Locuinte | Covidoare, sca 8 Camere de locuit si hol 20 | Vestibuluri, garderobe 15 Vestibuiuri 8 Intra (tare) 2 Camere pentru baie si dus 2 Grup sanitar (close, pisoare) 18 Bucatarit 18 Dusur, camere de dezbracare 22 \ Ciosete in cadrul apartamentuiui 8 Sali de educate fizica 8 Giosete in afara apartament 15 Cabinete medicale 22 | ‘Scar si coridoare exterioare spartamentuui 10 Butete 8 | it tambure) 10 Buca 15 Spalatori si cikcatori 18 Cabina portal 20 | Uscitor ta blocuri de tocuinte Ey 5. Crese si gridinite de copii Garaje sub locuinte 10 Camere de prime 20 2. Clidri administrative gi anexe sociale Camere de joc in crese 22 din intreprinderi industrale Dormitoare 20 Broun 20 Camere de joc in gradinite 20 Sali de conferinte gi festiviti 18 Sali de mese 20 Sili de asteptare 6 Camere de luetu si de citre 20 Bibliotec, camere de lector 20 Camere de personal i secretariat 20 Bibliotec, depozite de céiti 15 Bai 51 dusun pentru copi 24 Holi, vestibulur, garderobe 5 Toalete, closete pentru copii Camera pertarviui 20 si camere de oale de noapte 20 Scat, coridoare 5 Ctosete pentru personal 18 Grup sanitar (closete, pisoare} 8 Vestibulu, coridoare, hol, seri 8 Vestiare 2 Inti (tamibuce) 12 Camere de dezbracare $i dusuri 2 Cabinete modcale 24 Spilétoare fr dezbrdcare 20 Camere de izotate 22 ‘Ashive cu personal 18 Camere pentru rute curate 16 ‘hive, depozite de citi 10 Depozite pentru saci de doemit 6 Centrale telefonice, stati de radioficare ete. 20 Camere pentru rute murdare 8 Butete 20 Buca 15 Cabinete medicale 22 ‘Anexe bucatiri preparare, spiilare vase 18 intr (tambure) 12 Splitri, cdledton 15 Cabinete de toaletd pentru feme 20 8. Hotolui si cimine incaperi pentru alaptare 2 Camere 20 3. Clidicutturale Holur 18 Sali de adunare 18 Bai si duu 22 Sali de expozitio 18 Vestbuluri, garderobe 18 Sill de conferinte 18 Coridoare st sciri 18 Brow 20 Giosete 15 Bibiotec, camere de lecturd, de audit. 20 Birowi 20 Depozite de 10 Sali de lecturd, sii de sah 20 Depozite pentru personal 8 Sali de bilard s tens de masi 18 Sill de sah si alte jocuri simiare 20 Restaurante, cofetii, rizer 8 Sali de bilard i tenis. de masa 18 Bucétar, ofck 15 Fumoare 18 inva lambure) 2 Holurvestibuluri, garderobe 18 Magazi (depocite) 8 Inari Cambure) 2 Ateliece 18 Camere de dezbracare si duguri “22 Spalitori, caletori 15 Grup sanitarclosete, pisoare} 15 | 7. Spitae, clini, maternity Butete 18 | Rezerve sau saloane pent bolnavi (adult si copi) 22 Seari.ceridoare 18 | -Rezerve sau saloane pentru chiewaie 22.24 4. Scoli si facultati Camere sau saicane pentru sugar 24 G 8 Camere sau saloane pent iohuze 24 ‘Cancetari, birour 20 Goridoare interioare 20 | Laboratoare ‘8 Fisire, holun, scan, garderobe, vestibular 18 ‘Amfteatre, sill de conferinte 18 Intran (ambure) 2 Bibiotei, st de lectus 20 Grup saritar(closete, pisoare) a | Sali de desen 20 Gabinete medicale in policinici si dspensare 22, | Sali de disectie 16 Sali de asteptare 2 | Ateliere 18 | Sai de etsectie 20 Holur, salt de recreatie, tumeare 18 | Sali de progitte operatic si nastere 22.28Categoria cladith si |destinatia incperilor ‘Sali de operatie si nagire ‘Sali pentru masaje ‘Camere de personal, camera de gard’ Electroterapie, Roentgen | Radioterapie | Bai, dusuri si camere de dezbracare Spalatoare | Sati de autopsie | orga Camere pent rule curate Camere pantry role mrdare 8. Toaye 3 ciematogate Sah de cinematograt Sih de tear, scena si fosa orchestrei rmoase, butte Vestibuli, garderabe, scar Hot do intare 3 ohn incdzita Sil, de asteptare fa cinematograte ina tanbure) Cast, brow | Gtup santar (closte,pisoare) | Gabina actoror Spiltoare, disu pent actor Depart de costume Deporit de dacori Cabina de prowctie Camera de acumulato 8. Bal publice Bai si aucun Bai de ebur Bai de aer cald Bai de ae ferbinte Camere de dezbracare, imbracare si vestiar Hale pentru bazine de inot tomperatura apei din bazin) Vestibulur, sill de asteptare Closete Intra (tambure) Cabinete medicale, sili de masaje Camere de personal Freer Restaurante, bufete, garderobe Atelire Deposit de rufe curate Depozit de rule murcare 10. Magazine, restaurante, cantine Magazine diverse nealimentare, cosmetica Magazine pentru alimente Sali de mese Birour Sali de odihna dupa baie, sili si solri de trecere Temperatura 10C) 25 22 20 22 24 24 15 16 5 16 a 20. 8 20 18 15 6 1 12 20. 18 20 22 2 10 8 10 22 40 50 60 22 22 22..28 (cu 2°C peste 1B 8 2 22 20. 20 20 15 16 a 18 15 18 20 Capitolul 3: Necesarul de caldura pentru incalzire Tabelul 3.1.4 Temperatuile interioare {, conventionale de calcul (continuare) Categoria ctidiit si Temperatura destinatia incaperilor 41°C] Depozit de alimente 5 Depozit de marturi nealimentare 10 Garderobe 15 Bucatari 5 incaperi pentru prepararea carn si zarzavatului 15 Incdperi pentru spalat vase 5 11. Spalatorii mecanice de rufe Sli de masini de spalat 16 Sali de masini de uscat si de cleat cu abui 15, Sli pentru dezinfectare 15 Incaperi pentru reparat rute 8 Incapeni pentru deporitat rufe murdare 8 Incaperi pentru primit rufe murdare 5 Incaperi pentru rufe curate 6 Incdperi pentru uscatori 24 12. Diverse incperi Muzee jn functie de spe- cific exponateior Gii-hoturi 18 sal) de asteptare 6 -case de bilete, birour 20 restaurante 18 -camera mamei sia copilulul 20 magazine diverse 18 Garaje pentru parciri auto 5 Garaje pentru parcari si reparatii auto 10 Sali si hale pentru competiti sportive 18 Sali si hale pentru bazine de ino 22..28 (cu 2°C peste temperatura ‘pet din bazin) Observati: 1. Temperatura de calcul este valabila in cazul incalzni in| CcAperi, dar incdlzrea ei este facultativa 2, Temperaturle indicate sunt valable in ipoteza nefunctio- nari utilajului tehnologic. Pentru calculul necesarului de ccéidura a inedperilor invecinate, utilajul se considera in functiune $i temperatura interioara considerata este de 20..22 °C, 3. Temperatura indicata este valabild si pentru baile di] anexele sociale ale intreprinderior industriale 4. Pentru magazine si depozite speciale (blinuri, mobile ete. temperature se stabilesc dupa necesita. In cazul inedpe- flor pentru care tabelul indica dou’ valon ale temperatr temperatura interioard de calcul se alege in functie de tpul ‘ncalzi, existenta sau absenta curently de aer, fetal ‘mbracéminte! ocupantior, condiile de folosire a incipe- lor 5, Temperatura interioard conventionala pentru casa sear) Aincalzita sau nu) care se ia in calculul necesarului de cal ura al altor incaperi este de 10 °C.I. Instalatii de incalzire © Capitolul 4 Sisteme de incalzireEl lolul 4: Sisteme de incalzire | Instalatii de incalzire 4.1. incalzirea locala Prescriptil privind utilizarea inealzirii locale Incalzirea locala este cea mai simpli instalate intrucat cuprinde in anscmblul i atat sursa termicd cat si supratata de Incalzire. Se recomanda a fi utiizata la + clad mici cu maximum 3: 4 niveluri, ~ complexe de cladri mici dispersate e supratete mari (mediv rural) + elidiri de locuit incividuate + ladiri cu caracter sezonier (organiea- re de santier, depozite de materiale etc.) * monumente istoice, lcasuri de cult ete: Incaliea locala prezint’ o serie de avantap: cost de investititedus, posibi- Matea incdtzitii numai a spatilor utiiza 1, folosirea tuturor categorilor de com- Dustibil gazosi,lchizi si sol, instalarea rapida cu mijoace locale, exploatare usoara deci putin costisitoare ete Ga dezavantaje se pot mentiona ~ supratetele incaizitoare au dimensi- mari si ocupa mult spatiy in caperea in care sunt amplasate; ~randamentele termice sunt mult ‘mai reduse in raport cu alte siste- me de incalzire Necesitatea prevederil de cosuri pen- ‘tu fiocare soba sau grup de sobe, ~ inconveniente de ordin igienic si ericol de incendiu in manipularea, combustibilulu, Clasificarea sistemelor de incdlzire locala se poate face dupa ~ modul de acumulare si cedare a cae uri: sobe cu sau fara acumutare, ~ combustibilul folosit: sobe cu arde- fea combustibilului solid (carbun) lemne, deseuri etc), lichid (pacurd, ‘Motorina etc.), gazos (gaze natura le, biogaz, butan ete); atura materialului din care sunt exe- Cutate: sobe din zidlrie de eardimidd Fig. 4.1.1. Sob de teracota fixa la - vedere din fata; 6 - vedere lateral Ic = sectiune, 1 = focar; 2 - canale de tum verticate 13 - caramidé ars; 4 - dale din faianta, 5 - usd metalica, i teracota, sobe metatice ete. © categorie aparte 0 reprezinta in Alirea electrics" (cap. 4.7), 4.1.2. Sobe cu acumulare de caldura ‘Sobole se executd din ziirie de crix ‘mic sau pléci din faiant3. Av citente for. ‘me geometvice extericare de la simplu pa- Faleipiped, ta constucti complicate cu | nig, etajere, banchele sau ate forme de figui estetice. Caracteristca principalé a acestor sobe consti in accea ci, urmare a arderi com- bbustibiuiu in tocar odati sau de dou ei (Be 2i, timp de edteva ore, cdldura rezuita- 1, vehiculaté cu gazele de ardere este ‘cumuiata in pereti sobei si cedaté lent ‘ncapeni Din categoria acestor sobe, cele Confectionate cu plac’ din faiant sunt cele mai folosite. Sobele cu acumulare se executa: fixe sau mobile 4121 Sobe fixe ‘Sunt exocutate din péici ceramice gla ~zirate cu dimensiuni standardizate si for- me diferte (ig. 4.1.1), Din punct de ve- dare al constructiei peretilor sobele sunt ~usoare, cu pereti subir: (60...90 mm grosime) unde capac tatea de acumulare a caldurii este de 3...5 h, iar alimentarea cu com. Dustibil se face de 3...4 ori/zi; + semigrele, cu pereti grosi, unde ca- acitatea de acumulae a caldei este de 5..8 h, iar alimentarea cu Combustibil se face de 2...3 on/zi, ~grcle, cur pereti foarte gyosi, unde Capacitatea de acumuiare a calduri este de 8...10 h, iar alimentarea cu combustibil se face de 1..2 ova Sobele folosesc combustibili sofizi, chi si gazosi. Randamentul media va- siaza intre 65 si 75 % dar in cazul in care sunt bine constuite, cu pereti etansi si cu tra) corespunzator, pot rea liza si randamentintre 60 si 85 %, Din punct de vedere tehnic si econo: mic se recomanda ca sobele fixe cu plac: din faiant, in functie de grosimea eretilor si se foloseasca asttel ~ pentiu zonele cu te = -18,.-21 °C, sabe cu pereti grosi si foarte grosi + pentru zonele cu t = -12 °C, sobe ‘cu pereti subter 4.12.2 Sobe mobile Se compun dintr-un focar central, ca fale de evacuare a gazelor de ardere si eretiincalzitor realizati din zidine de ‘ardmida retractara placati cu dale din faianta (ig. 4.1.2). Puterea termica uni- tara q variazi in functie de grosimea peretior: ~ pentru pereti cu grosimea sub {65 mm, q = 2000 Wim: pentru pereli cu grasimea peste 165 mm, q = 2500 Wim? 4.1.2.3 Montarea sobelor $i racordarea la cog Soba find un corp de inealre, se re- ‘comand a fi amplasata in zona elemen: telor de consucti exteriowre, aceasta Pentru uriformizarea repartie! cdlduri pe vertical si clminarea curentior de aer rece in apropierea pardoseli. Acest mod de amplasare a sobelor creeaza Greutiti in ceea ce priveste evacvarea gazelor de ardere la cos, acesta din urm find, de regula, amplasat citre mijocul clair, Pentru a reduce diferenta mare intre temperatura aerului de la plafon si cea a ‘erului de la nivel! pardoseli, se reco mandi ca sobele si aiba’ inditmea Fedusd, iar distanta lor fata de pereti exten sa fe cat mai mics, Evacuarea gazelor de ardere in exte ior se face cu ajutorul cosurlor de fum, pentru care se au in vedere 0 se- fie de condi de care sa se tind seara Fig. 4.1.2. Soba de teracota mobili: 1 focar; 2» canale de fum verticale; 3 - canale de fur orizontale: 4 placi din faianté: 5 - elemente mobile de eprijin,1 Instalatii de inca Capitolul 4: Sisteme de incatire EE la constructia si montarea lor - realizarea de temperaturi ridicate a gazelor de ardate (pana la circa 200 °C), impune o stabiltate la ar- derea_materialului din care este executat cosul fata interioara a cosurilor s fle pe cat posibil neteda ‘evitarea tronsoanelor orizontale; cosul de fun in exterior (pe terasa sau acoperisul cladrii) trebuie sa depiseasca cu minimum 50 cm cel ‘mai apropiat obstacol. Jn coea ce priveste racordarea sobe- lor ta cosul de fum se recomanda ur- matoarele: = racordarea se face numai la cosuri din zidarie, cu etansare bund; evitarea de racorduri lung, orizon- tale; in cazul legiturilor cu burlane din tabla, lungimea maxima este de 1,5 m pe orizontali intre soba si 0s, asigurdnd totodata si o pant minima de 10...15 % fiecare soba sa aiba cosul et; in ca- zul montirii a doua sobe aléturate la lun cos, racordurile se dstanteaza inte ele pe verticalé cu 500 mm, 4.1.3, Sobe fara acumulare de caldura Jn aceasta categorie se inscriu sobe- | le motalice, folosite, de regu, la incd- | perile cu un regim intermitent de incal- Zire (locuinte individuale, multitunctio- hale, organiziri de santiere etc.). Ca avantaje a acestor tipuri de sobe se ot mentiona: incalzirea rapida a inca- | peri; acoperirea varturlor de sarcins perioada cu temperaturi exterioare ssc&zute; folosirea oricarui tip de com- bbustibil etc. Ca dezavantaje se pot semnola: lipsa acumulart de caldurd, alimentare practic Ccontiniei ctu combustibil, temperatura ri- dicata a supraetelor exterioare ale so- bbelor (inconfort si pericol de incendiu) Sobele metalice sunt prefabricate 3i ele ce executt Intr-o gama varias, di- ferentiate doar de natura combustibili- ui folosit. Ele sunt dotate cu dispozit- ‘ve cu actiune manuala sau automata pentru ardete si regtare, realizand ran- damente termice de peste 70 %. 41.3.1 Sobe metalice pentru combustibil solid ‘Sunt executate cu tabla din otel cp: tusiti cu clrimid’ de samota sau din fonta cenusie (fig. 4.1.3) in functie de e- vacuarea gazolor de ardere in exterior se construiesc sobe cu tira) direct (fig 4.1.3) si cu tral indirect (ig. 4.1.30) Caracteristicile tebnice mai importante ale sobelor metalice sunt prezentate in | figura 4.1.4: randamentul variaza intre 70 si 80 %; puterea termicd este cuprins& Fig. 4.1.3, Sobe metalice pentru combusti ‘a- cu tia) direct: b - cu traj indirect 1 = focar; 2 - perete metalic; 3 - captuseata din caramida relractara; 4 - usd acces] icombustibil, 5 - orficia pentru aer necesar arderil 6 - cenusar; 7 ~ canale pentru levacuarea qazelor de ardere: 8 -racord la cos. Io41 90 80 70 | ry, |} 500 Bs || or ge j| 30} 30 200 20 100 10 ° ee 1000 2000 3000 4000 5000 6000 [Wim?] | Putere termic’ Fig. 4.1.4. Caracteristicile termice ale sobei metalice cu combustibil solid: 1 randament; 2 - temperatura gazelor de ardere; 3 - caldura sensibila prerduta ‘cu gazele de ardere; 4 - pierderi prin gazele de ardere. [ a+ 7" Fig. 4.1.5. Soba metalica pentru combustibil ichid: a a schema sobei; - cuplajul arzator-regutator; 1 focar; 2 - arzitor; 3 - carcasa metalic 4 - rezervor de combustibil, || regulator; 6 - racord ta cos; 7 - robinet; 8 - plutitor pentru nivel constant jaa 9 - plutitor cu siqurant; 10 - robinet de inchidere.L Instalatii de incailzire intre 1000 si 6000 Wir; temperatura suprafetelor laterale variazd intre 100 si 300 °C. 4.1.32 Sobe metalice pentru combustibil lichid Sunt executate in exclusiviate din metal si reprezinta avantajul cd pot functiona continuy fara realmentare cu combustibil sau reaprinderea foculul 0 perioada destul de lungi de timp (12...48 h) in functie de necesarul de caloura. (© soba metalic’ (fig. 4.1.5) se com- pune dintr-o carcasa metalic’ emailat prevazuta cu onfieii pentru crculatia aerului, care are in interior un focar de forma clindrica executata tot din tabla si prevazut la partea inferioara cu un arzator cu vaporizare. Tot jn interiorul carcasei se giseste si rezervorul de Ccombustibil. Aimentarea arzitorulul cu Ccombustibil se realizeaza cu un regula tor cu nivel constant, care ave si rolul de element de siguranta. Reglarea se poate face in trepte, la puter: cuprinse intre 1/5 si 1/1 din’puterea nominala, Puterea termica poate atinge valori de £6500 W Ia un consum de 0.8 I’ ‘Se executa in foarte multe modele, totul depinzdnd de fabricant. In figua 4.16 este prezentata 0 soba metalic’ executata de firma GAMA din Franta. Tipul SM16-70 are 0 putere tetmica Ccuprinsa intze 1800 si 8000 W si 0 ca~ pacitate a rezervorului de combustbil de circa 13; tipul SM 30-100 este mai mare, are o putere termicd cuprinsa intre 3500 si 12000 W si o capacitate a rezervorului de combustibil de 18 I 4.1.3.3 Sobe pentru combustibil gazos ‘Au o constructie speciala, cunt estet cc si se executl int-o gama foarte va- Fig. 4.1.6. Sobe metalice pentru combustibil lichid tip GAMA. rat, se intalnese in practica, sub denumizea de aparate de incalzre cu gaze. avand forme cat mai dierite, Ele Un aparat de incdlzte cu gaze (fig. 4.1.7) se compune dintr-un tocar amplasat la partea inferioard, impreund cou arzatorul in forma de tub prevazut cu duze. Pe traseul gazelor de ardere spre cosul de fum este prevazuta 0 sicand cu rol de antirefulare. Evacuarea gazelor de ardere se poate face direct la cos sau prin intermediul unor canale metalice ciculare, direct in exterior. Firma franceza AUER executa apara: te de incalzite cu gaze de puteri termi ‘ce cupringe inte 4000 si 12000 W, care pot utiliza gazele naturale, propa ‘ul, butanul etc., cu posibiltati de eva- cuare a gazelor de ardere la cos sau direct in exterior (fig. 4.18). ‘Se remarca in mod deasebit = FLAMAUER F7, un aparat cu flac’- +4 vizibila, prevazut cu 0 hota din ma- terial plastic (fezistent la temperaturi inalte). Focarul incandescent pe toata lungimea lui reproduce fidel forma unui crbune incandescent. Zona vizibili este realizaté cu 0 sticll panoramicd transparent’, inalterabila. Puterea ter rmicd este de circa 8000 W; ~ SERIE RH, un aparat cu arzdtor at mosferic prevazut cu un grup de regla re si de socuritate, Se executa cu pu Fig. 4.1.7. Aparate de incalzre cu gaze la - varianta cu racordare Ia cos: lb - varianta cu racordare directa in lexterior © - detalis cispoztiv de siguranti 1 focar; 2 - arzétor; 2a - tub de gaze; lab - duze; 3 - sicane contra retulir [a - corp de incalzie; 5 - racord la cos: [6 - aria} metalic; 7 lde veghe; 14 - termocuplu canal aer proaspat; 8 lo - electromagnet: 10 - buton de deschidere a gazelor; 11 si 12 - ventile; 13 ~ lacie teri termice de 4000, 6200, 8000 si 10000 W,, are forma unui radiator exe- cutat din elemente independente; ~ SERIE 15-02, un aparat executat din tablé emailatd, avnd forma. unui radiator cu coloanele unite si puterea termic de circa 4000 W. 4.1.4, Sobe de constructie speciala (semineuri) ‘Semineurile sunt sobe cu foc deschis. ccu vatra, racordate la cosuri de fum in legatura direct’ cu exterior (fig. 4.19). Acest mod de incalzie este folosit cca un foc de agrement. Transmisia ca duni se realizeaza in cea mai mare par- te prin radiatie, Randamentul este des- tul de scazut 20...30 %. in prezent so construiesc. gemineusi cou gratarul din fier, cu posibiltati de re- glare a aerului necesar arderi, cu co: lectarea cenusii int-un vas. special 31 chiar cu posibiltati de recuperare a cal- dui din gazele de ardere (fig. 4.1.95) Puterea termicd unitard variaza intre 3500 si 4500 Wim? de suprafata des- chisd de semineu. Combustiilul folosit este, in general, lemnul, Viteza curenti- lor de aer in sectiunea deschisa este 0,2 mvs, iar continutul de CO, in gazele de ardere este de 1..2 % canal evacuare gaze de ardere:1 Instalatii de Incalzire Capitolul 4: Sisteme de inciilzire El 4.1.5. Elemente de calcul 4.1.8.1 Pierderile de céldura Ieulul necesarulul de caldurd ka cli ire incalzite cu sobe se poate face fie in conformitate cu STAS 1907 sau cu 0 relatie mai simpla data in STAS 3607, a-(tre) v Sq, mat G.este pierderea specifica de caldu: + prin elementul de construct (Wim? Veste volumul incéperi (my este coelicientul de corectie al pier prin transmisie (2). A de caldura q se determina cu ajutorul ciagramelor din figuile: 4.1.10...4.1.13 pentru pau zone de temperaturi exterioare fp, sta bilite pe teritorul tari’ noastre Diagramele cuprind in abscisa lung: mile L {m] calculat asttel = pentru peretii exterior, ferestre si Usi, raportul dintre volurul V al inca peri si suprafata Sy a elementului de Construct considerat: L=V/S5 im) (4.1.24) pentru pardoseala si tavan, inal: mea ineaperi Len Im (4.1.20) In ordonata se citeste pierderea spe: cificd q, in functie de tipul elementului de construct, Coeficientul de corectie © depinde de felul expuneri cladirt in raport cu vantul, astfel pentru clidii expuse a¢ tuluk ¢ = 0,40; pentru ctidri adapostite: c = 0,25. derlor de caldur Pierderea spe 4.1.52 Calcul si alegerea sobetor ‘Alegerea sobelor se face tuncte de importanta clini si gradul de confert din inedpei, att la cline do locut sila cole simi lare acestora, care necosta un grad do | confort riicat si in acelasi tmp un consi redus de combustibi, se reco: manda sobele cu acumulare de cale- 1A (sobele de teracotd Suprafata tid S de incdlare a sobe tor cu acumuare de cldura se face in | ipoteza folosri a 2 focut in 24 h. pen thu realzarea unor terperaturiinterioa- fe de 18.20 °C la tomperaturiexte Thoare minime, care pot fi depasite tmp fe maximum 20 % cin dursta perioa- doi de incaleve S=(1+m)-Q/q, Im (4.13) g, este fluxul termic unitar cedat de soba (Wim) nm ~ coeficientul de majorare (m = 0,3..0.5), a cérui valoare se alege in tunctie Ge elementele_omamentale nle Sobel care nu cedeaza caldura Pentru stabilirea dimensiunilor con structive ale sobei (numaral de randuri Fig. 4.1.8. Aparate de incalzire cu gaze: SERIE RH; c - model SERIE 15-0¢ |. | ye fi t Fig. 4.1.9, Soba cu focar deschis (semineu) a - vedere general a N_ 5 6 felts Cormorant wm, | 1 pita, 2hotis 3 - caramida retactars; || (7h | 4 515 - dlapeta de reglare; 6 - vas pont \f | colectat cenusa; 7 - usa de curatire $i cu rol — de gril. ° | Tabelul4.1-7 Caracteristicile constructive ale sobei deteracota cu suprafaja_ a Nomar pci in nalts (ied sod capo) tci_|_—“Tnalimea sobe cusv socks eypola) (| so] 6 [7] a ]s [io] a [ae laa | ari 219 [343 |207| 291 Jats Suprafata ul de heave (8) 1 Zao | 293 | 335. 32 [320 ra] 2 505 ae| dee 75 | ¥ 402 [agt 65 16 [20 [3m [4.21 | 5.06 6.92 a7 |_2v2 6 | 459] 548 T7a6 Obs.: Reintun rand; A-in adéncime; L=Pe latime: 3¢ recomanda intrebuintarea sobelor corespunz: jare datelor incackate in chenar|El Capitolul 4: Sisteme de incalzire cde plici gi nurairul de placi pe un rand) se pot utiliza indicatile din tabetul 4.1.1 = la cladiile cu un grad de contort mai redus, precum si la cele care se incalzese temporar, se pot utiliza sobe imensiunile sectiunii cosului, Dimensionarea acestor sobe const’ in general, in alegerea tipului de soba, regimul ei de functionare find practic | continu. Aceasta inseamna c8 thuxul termic cedat de soba trebuie $8. aco- pere pierdarle de cSldurd ale Incaperi 4.1.8.3 Dimensiunile cogului de tum La alegerea tipului de cos, a dimen- | slunior tui, precum si a numarukii de sobe ce se pot racorda la el, este nece- ‘sar si se find seama de: tipul si pozitia sobei, natura combustibiului, folost, regimul de functionare a sobelor etc. Dimensiunile minime ale sectiunii ' cosului de fum pentru diverse tipuri de "| | sobe sunt ingicate in tabolu 4.1.2. in coea ce priveste numarul de sobe ‘ce se pot racorda la un cos, in tabelul 4.4.3 sunt date dimensiunile cosurilor si numarul de sobe cu putere termica nominal, ce se pot racorda la un cos. Tabelul 4.1.3. Numarul maxim de | sobe admis a se racorda la un cos Dee ad | 14x14 | 1420 | 20.20 Ls = _ Ne 3 | 5 | 0 Pu | 1 | 235 | a7 _y Bue=Dimensiunile sectiuni cosul 1 fereastra simpla; 2 - terasa; 3 - 10, Pierderile specifice de caldura qi pentru te=-12 °C: leroasta dub: - pardoveali 5 ~ pore exter, tungime Ltn} tavan spre pod sau} iii le specifice de caldura g pentru t=-15 °C; 10” lunge Lm) 5 - veri figura 4.1.10 1.5 vedi figura 4.1 Fig. 41.12, Pierderile specifice de caldura q,penteu t=-18 °C: lunge ttm 19. 4.1.13. Pierderil 10. 1 gine Lim) le specifice de caldura q pentru to=-21 °C: 5 - vezi figura 4.1.10.|. Instalatii de incalzire Capitolul 4: Sisteme de incalzire i + cu suprafete radiative. 4.2. incalzirea cu apa calda si fierbinte Caracteristicile principale ale sistemelor de incalzte cu apa cald sunt uematoarele: 4.2.1. Clasificarea sistemelor * asigura condile de confort datorita temperaturii scazu ide incalzire cu apa calda te a supratetolor corpunilor do incalzre permit regiarea centrala sau local a debitelor de agent Se utilizeazé drept agent termic apa cald’ cu temperatura terme. cedate spatilorincalate maxima de 95 °C. Agental termic isi mareste potentialul ter- + asigur siguranta in exploatare si inretinere: ‘mic in cazan, preluind 0 parte din energia termica cedata * durata medie de viata, datorita invelisulul de corosiune de combustibilul ars, ia print-o retea Inchisd de conducte, ,_redus; transterd energia termicd acumulata, spatilui ce urmeazé a | + inerlie termic mare, vizavi de alte sisteme de incalzire: fi incalzit, utiizand suprafete de inca. * pericol de inghot, in cazul absonte! unui sistem de Sistemele de incalzre cu apa calda se clasifica in functie | protectie cu conductoare de insotire sau a inhibitoritor de particularititile de alciture sau functionare astfel Contra inghotului, = temperatura agentului termic la tesirea din cazan: + costuri de investitie mai mari in caport cu alte sisteme. * instalatii cu api cada, de medic temperatura, cu tem peratura de regim pnd la 95 °C; 4.2.2. Criterii privind alegerea sistemului * instalatii de aps cald’ de joasd temperatura, cu tempe- de incalzire ratura de reaim pana ta 65 °C. ‘modul de circulatie a apei calde in reteaua de distributieAlegerea sistemului de incalzie aferent unei claditi sau a agentuli termi: | unui grup de cidini se face in corelatie cu confortul termic * instalatii cu circulatie natural, cunoscute si sub denu- ce trebuie asigurat si gradul de dotare tehnica pentru care mirea de ,termosifon” sau gavitationale; existé disponibiitatea financiara a beneficiarul + instalatii cu circulatie fortata Optiunea se face in functie de disponibilittile financiare tirul conductelor de distributie a agentului termic; | ale beneficiarului si se adopt o solute eficient sub aspec: + instalatie cu doud conducte (instalatit bitub): | tut confortului termic, in concordant cu normele de ges- + inctalati cu 0 singura conduct (instalati monotub). | tiune eficienta a energie si in limitele impuse de protectia ‘schema de asigurare sau a legituii cu atmostera: ‘mediulu inconjurtor * instalats deschise, asigurate cu sisteme de asigurare cu | —Stablirea uncr criterii de alegere, se face Wand in consi- vase de expansiune deschise: | derare destinatia clédirior: instalati inchise, asigurate cu sisteme de asigurare cu, + de locuit individuale sau colective) vase de expansiune inchise + social-cultuale, care sunt indivduale, in sensul aparte- modu de amplasare a conductelor de distributie: | nentei proprietatii si exploataril, sau colective, in ipoteza in- ‘cu distribute interioara | chirer spatitordifertelor societat; + cu distribute superioara | + industriale, care au spat destinate personalului auxiiar solutia de alcature a retell de distribute: | siTESA precum si spatii de productic. * rotole arborescente: in cadrut sistemelor do distibutie se apreciaza ca impor + retelo radial; tante: distrbutia in plan orizontal sau vertical si numarul de + relele inelare Cconducte, precum si materialul din care sunt confectionate gradul de rispuns la condiile de stabiltate termicd si | refelele de distibutie: conducte din otel, cupru sau materia hidraulica: | le termoplastice, + instalati cu reglare termo-hidraulica local; Dotirle tehnice reprezinta o categorie importants a sche- + instalati cu reglare termo-hidraulica contra mei adoplate, deoarece trebuie $8 raspunda unui minirmum + instalati cu gestiune globald a energie. tehnie determinat de functionaltatea instalatiel si de dispo- ‘componenta transmisiei de caldura in spatiul incalzit: _ nibiltatile financiare ale investitorului, Se au in vedere rive: + cu suprafete convective (static sau dinamic) fori minime de dotare cum ar fi: contorizarea energie termi + cu supratele convecto-radiatve: ‘ce consumate; reglirle hidraulice necesare asigurari “Tabelul 4.2.1 Modalitai de aleatuire a instalajilor de incalzire cu apa calda Siem de dsuibae Desa nie Tepan | tapin | Nomar | Sota [Conc Ree Gomme Tinka _[ Te wie] |e Pe pepepet rye T Texas | aleaaed | mn 1 1 | 1 tiie | eed x x x x | Lassie | aint | es | a {| |" Li" | cotcune | gett, | iatenons | pee |] x = |z x| |x | reir ‘ononab cous | imine | ay [nema | ume | x x] [x x | came T cotcine | tet, [incon | gree | [x | x | x |x| x [xix | x | eee | | t rnwwanate |= atesena | spec | “br | | 1 x x «| * ‘Obs N wat Font Lowa C = coalEi Capitolul 4: Sisteme de incalzire stabilitatit hidraulice a sistemului; reglaile termice Uocate-L sau centrale-C) concepute si asigure un minimum de {gestiune a energiel termice; gestiunea automata a energiel termice in concordanta cu cerintele moderne de exploatare ecologica a instalatilor de incalzire (0 imagine global a posibiltaiioe de alegere a unui sistem, de incdlzire centrala cu apa cald’ este prezentata in tabelul 4.2.1,, fata de care se pot face urmatoarele recomandéii a} sistemele de distributie se concep, In acord cu particu- laritatea arhitecturala a fiecarei cladir, a duratei de exploa tare a conductelor si echipamentelor alese; 'b) dotarile tehnice se aleg astfel incat 58 realizeze In pri- mul rand nivelul de funclionare economica si sa permita progresiv atasarea unor componente care s& asigure 0 ‘oestiune eficienta a instalaie 4.2.3. Instalatii de incalzire cu circulatie naturala Constitue inceputul inealziri centrale, pentru zilele neastre si in mod particular pentru tara noasta, pot fl considerate | inca ullizabile in zonele izolate, lipsite de energie electricd pentru alimentarea unor componente de modernizare. Argu- mentul care a impus parisirea in timp a acestora ba con- stituit presiunea disponibila mica pentru vehicularea agentu- lui termic, care conduce la diametve relatiy mari pentru re- teua de distribute si de aici costuri mai ridicate ale lor in ra port cu cele moderne. ‘Aceste instalati, cunoscute curent sub denumirea prin termosifon” sau ,prin gravitatie* se ultlizeaza la cladii de fo cuit, individuale sau colective, putin dezvollate pe orizontala Si in mai mare misura pe verticala, ‘Sunt caracterizate prin: ‘= amplasarea sursei de agent termic in aceeasi clidire cu, Cconsumatorii de energie termica: + circulatia agentului termic se realzeaza datorita presiuni termice; cap VED Em a 1. Instalatii de incalzire *reteaua de distbutie a agentului termic are diametre relativ mari, necesitind configuratt cu rezistente locale minimne, in functie de particularitatile constructive si arbitecturale ale ckidiri, se pot realiza instalati monotub sau bitub cu distributle inferioara, superioara sau mixta 4.2.3.1 Instalajil bitub cu distribufie superioara Distributia superioard (ig, 4.2.1.) se adopt in conditile in care clacirea, nu dispune de un subsol tehnic, care sa per ‘mia montarea conductelor de distribulie a agentuiu termic ‘cu panta continua cétre coloanele de alimentare a corpurilor de incaleice. Solutia adoptati este cu conducta de ducere montata la partea superioara, cea de intoarcere find montatd la nivelul pardoselii sau sub aceasta, Varianta cu ambele conducte de distibutie la partea su- perioard prezint dezavantajul circulatiei greoaie a apei in conducte, Varianta numai cu conducta de ducere la partea superioa- +8 prezintS avantajul unei circulatii mai active a ape Tn con: ducte deoarece la presiunea termica realizata prin racirea apei in corpurle de incalzire, se adauga si cea produsa prin acirea apei in coloane atat pe conducta de ducere cat $1 pe cea de intoarcere. Varianta cu vas de expansiune deschis'VED (fig. 42.1a) | este ultlizata la majritatea clidiilor prevazute cu pod. Va- sul de expansiune se poate monta pe pardoseala podul de preferat in apropierea cosului de fum (in cazul c& acesta exist), Iudndu-se masunile corespunzatoare de izolare ter- Varianta cu vas de expansiune Tnchis VEI (fig. 4.2.10), permite montarea acestuia int-un spatiu adiacent cazanwii, dezaerisirea putandu-se face prin dispozitive automate de dezaerisire amplasate in zona superioara a instalatiei Prepararea apet calde de consum se asigura in ambele cazui cu schimbitoae de cildura alese si pozitionate corespunzator pentru a permite circulatia agentului termic primar pe baza presiuni termice. Pent cazul unor subsoluri cu indltime ‘mica apa caldi de consum se poate prepara local la flecare consumator, sau centralizat utiizand alte surse de incatee. Reglarea necesard asigurarii stabiitti hidraulice ‘se obtine prin. prereglarea robinetelor cu dubli reglare care preiau dilerentele de presiune neacoperite rezultate din calculul retelei de Fig. 4.24 “Instat cu VED: b - instalaie cu VEL nstalafie de incalzire btu cu distributie superioara si circu loz - cazan: 8 - schimbiter de cildra; Ci corp de incdtere; VED - vas de exparsiune doses: distribute. Contorizarea se face numai ia nivel consumului de combustibil, deoarece pe circuit agent termic ridica probleme de pierderi de sarcina care nu pot fi acoperite de presiunea termicé disponi in conditile utilizar echipamentelor moderne exist’ posbiltatea reabilitari termice a instalailor vechi, unde in locul VED se prevede un VEL Vet - vas de expansiune inchis, DA - went automat de dezaersie: SS - supapa de] 4.2.9. instalafilbitub cu aistributie leguranta; Ac - apa caldl de consi, Ar ~ apa rece; Rs -robinet de semnsatzare, ok -robse'l interioard lou dubia regiare; AG - almontare si golre; RY. R2 - robmete: CA - eonducta dezaeriste:| Oicwibutia inferioaré se adopta pentru Pe robin par ke ro eae Ree nee ear ak sake ee conch ce dace: connie de intoarcere; x—x- conduct siguania itoweoxe] Conmepuneator amplasinn sursei de Conducta sigurant ducore; —*— conduct’ de r ui agent termic pentru incilziea clad st| Instalatii de incalzire recur si a conductelor de distributie a agentulul termie cu. panta necesar’ calre coloanele de almentare @ corpu rilor de incaizire, ‘Se poate realiza in dou’ variante de echipare (fig. 4.2.2) diferentiate prin sistemul de asigurare, de preparare a apei calde de consum si a modului de dezacrisire, Si in acest caz, prepararea apei calde de consum poate fi analizata in functie prepararii apei_calde de = | de combustibilul utlizat, cu posiblitate | de proparare locali sau contrala. in ceazul din urma, daca inaitimea subsolu- {ui tehnic nu permite asiqurarea inattint imioime pentru oblinerea presiunit termi ce necesar’ circulate! agentuluttermic prin schimbitoarele ve cSleur, se pot btliza alle surse independente Varianta din figura 42.2a necesita spatiu corespunzator pentru amplasa: rea vasuiui do expansiune daschis, care poate fi poztionat in podul clad, daca cesta exist, sau in zona supericara a instalatei casa seri) dacd spatil per mite. in plan vertical, pe ting spatile necesare coloanelor de agent termic, sunt asigurate si cele necesare amplasari conductelor de siguranta si de preaplin de la VED. Varianta din figura 42.2 cu VEI si dispozitve automate de dezaerisie, prezinti avantajuleliberatit plafonuli ultima lui etaj de reteaua de dezaorsie si a podului de spatiul ne- cesar amplasarii vasului de expansiune. Instalatia devine ‘mai elastics, fr a infuenta buna funetionare “Amplasarca sursei de caldura sia sistemului de asigurare ta nivelul subsoluluy, faciteaza © mai buna exploatare a it stalat Ca si in cazul precedent, stabiltatea hidraulic se asigura print-o Gund dimensionate a reteleiorizntale si verticale de istrbutie, fa care se adauga aportul robinetelor cu dubla reglare (care preiau excedentul do presiune) leo cata; VED 42.3.3 Instalatil monotub Caracteristica important a acestui sistem consti in aceea ci distributia agentului termic se poate face in zona, ‘uperioara, colectarea in zona inferioard, iar coloanele sunt realzate numa cu 0 singura conducta. Comparativ cu sistemul bitub si distributie superioard, di ferentele apar numai la aleatuirea coloanelor si la modalita- tea de racord a corpurilor de Incalaie la avestea. Instalatile monotub pot fi realizate in mai multe variante dintre care unole sunt prezentate in figura 4.2.3. Cele dowd variante au corpuri de incdilzee numai pe o parte sau ambele part. in cazul variantelor din figura 4.2.3 coloanele ,a" si, apa se rcaste succesiv in corpurile de incalze, caderea de temperatura tolala ne ducere si intoarcere find de 20 K, repartizat’ neuniform inte corpunte de incalzire. Rezultd c3, temperatura apei de alimentare este cu atat mai sciizuti cu ‘eat numarul comurior de incalzie inseriate este mai mare. Aceasta duce la necesitatea mar supratetelor de incalaire cu ‘cat acestea sunt mai jos plasate. Alt dezavantaj i prezint’ faptul ca nu se pot prevedea robinete de reglare la fiecare corp de incilzie, acestea puland opri circulatia pe coloans. Unele imbunatatiri ale acestui sistem sunt aduse prin in troducerea conductolor de scurteircuitare a corpurilor de in clzire, putindu-se astfel asigura o alimentare cu agent ter- Fig. 4.2.2. Instalajie de incdlzie bitub cu distributieinferioara si circulaie natural lace, AG, Ar, GA, Ci, Cz, DA, Re, is, Ret, Rg, Ri, Ro. SS - dn fig. 42.1; 8 vas de expansiune deschis; VEI - vas de expansiune I ‘conduct de cucere: — [etourcore; —x—conducta sigurants ducore, —*— conduct de semnalizare ing instalate cu VED; b- istalate cu VEL chimbster ‘conduct de intoarcere; -x—x- conducta siguranth Fig. 4.2.3. Instalajie de incalzire monotub cu circulaie natural: I racorcare unateal; Hl ~ racorcare bilateral a sid ~ alentare} jin serie; b= aimentanea cu conduct de ecole alata x coon ic sie - almantare cu conducth de ocolee dezaxati; Cz ~ eazan; (Ci corp oe incaave: VED - vas de expansiune deschis mic de temperatura mai ridicatd, care se obtine prin ames- tecul apei din coloan’ cu cea de la corpul de Incalzire pre- cedent, Scurtcicuitarea corpurilor de incalzire se poate re- aliza ca in figura 4.2.3, variantele coloanelor ,b", 0" si 2" La aceste instalati, consumul de metal in conducte este ‘mai redus docat la cele bitub, In schimb creste consumul de metal aferent corpurilor de Incélzire, 4.2.4. Instalatii de incalzire cu circulatie fortata Particulartatea prineipala a acestor sisteme, fala de cele ou circulatie naturala, consta in faptul cd circulatia agentului termic se realizeaz’ cu una sau mai multe pompe, montate pe conducta de ducere sau intoarcere, la care se dauga si ‘portul presiunii termice. Aceste instalatit pot fi adoptate peniru toate categorlle de cladir,indiferent de destasurarea Jor in plan sau pe verticala. Chiar daca devin dependente de fenergia electica necesard actionarii pompelor, economille roalzate datorta micsorai diametrelor conductelor te fac competitive si cu cea mal larga aplicabiltate.EEA capita 4: Sisteme de inclzire a I. Instalatii de incdilzire 4.2.4.1 Instalatii de Incilzire eu distributic individual Sistemul este destinat cu precadere clidirlor de focuit si ccelor publice (tertiare) care au activitat! individuale. Elemen- tul de consum al acestor doua categorii de cladii const in necesitatea function’rit independonte pentru fiecare desti- natie, de unde decura si particularitatile in dotarea tehnica. Tn alcdtuirea acestor instalatii se disting doua componente. importante: + primard, care include sursa de agent termic cu reteaua orizontala si vertical’ de distributie a acestuia, pana la accesul in apartament sau la unitatea individualizata, * secundara, in care sunt incluse circuitele de distributie f@ agentulu termic in cacrul apartamentului sau al unital individualzate, inclusiv corpurile de Incalzre. Legitura dintre cele dou componente este facut’ de un ‘modul termohidraulic (MTH), care permite reglarea, contor: zarea si distibutia agentului termic. Modulul termohidraulic, reprezinta legatura dintre circuitul primar si cel secundar, ‘numit uneori buck de apartament sau bucla secundara. Sistemele de incalzire individusla centralizata pot fi real zate in mai multe vatiante, acestea depinzand de echiparea | MTH sau modul de alcdtuire a buclei secundare Referitor la modul de echipare al MTH, sistemole de inca ire individuala centralizata pot fi aleatute in doua variante: a) cu echipament pentru prepararea comund a apei calde ‘de consum, cunoscute si sub denumizea de modul ,Satelit § 425) ») fara echipament pentru prepararea comuna a apei cal de de consurn Dupa modul de alcature al MTH, se pot distinge varian- tele cu racordare: directa (MTH1) + cu distribuitor-colector (MTH2) cu butelie de egalizare a presiunit (MTH3) - cu butelie de egalizare a presiunl si distribuitor-colector (ura) Referitor la distibutia agentulul termic ta nivelul aparta- ‘mentului Sou unitatiindividualizate, solutile adoptate sunt ‘ rolea bitub cu distibutie radiala, perimetralé sau inelard, + retea monotub cu distribute perimetrala sau inelara, Alcdtuirea sistemelor de Mncdlzie, prezinta avantajele urmatoare * independenta functionalé a buclelor de apartament sau ti individualizate; Fig, 42.4. Scheme de instalai de incalzire eu i torent Iacerdare unica si reglre termostatis suparcard:- cu butole penta egal leu 4 ci penty unica racer 2 Rd Pr, VEL ye si egare teemostaticd de capt rt la - curobnete mdividuate cu dubki ceqlare: b - cu robinetetermostatice individual: ¢ - co ldsinbute i colsctare centakzald si vobinete indica cu dubX regare; J - cu bute penta} legalrca presinior 3 robinets temosttce incviceis - cu ule pont egakzarea presen ldstibute si colectare cenvalizata cu robinete termostatice indicate si comands sregira 1 eu elainbutie st colectare contalzata:robinet cu 4 cai pent unica racor dar |sireoure termostatca de capi: 9 - cu dsbibute si colectare cenraizat, armeitr penn suparoatd:h cu butele pent egazareapresiuilor J matur pentu racerdare unics si eeglare termostateci fa prosiner;dstbute = colsctre contalzat, bine ata dn ig, 4.2 1, RTS -robinet termastate: BEP pent eqaicarea preckislr; D~ dst, C ~ colcter: Ct - cantor; Pe - pomp do create modu termohicraue) jy ‘modu termohidraulic cu BEP si D: JARU - armatura pen racordave unica; UTS ~ robinet cu 4 c3i pentru racordarea unica 3 reglare termostatica de caps; OR -ansambiu de comand si reglare dferontita; Fa Jcu 2 cai: MT) - modu termobidrauike cu raceedare direct; MTH: Jeu DC; MH; ~ modul termohidrauic cu BEP; MTFs Jc; Te termostat exterior * iZolarea unel bucle cu butelie de egalizare a presiunii (BEP), in raport cu sistemul global, fara a perturba stabil- talea hidraulicd a buclelor in functiune * reglarea termohidraulicd individuala. a buclelor, raspunzind cerintelor de ordin material sau de contort; * contorizarea energie’ termice la nivelul bucletor; * gestiunea consumurior de energie termica in acord cu cerintele de control si exploatare moderne Sistemul bitub asigurd 0 stabilitate hidraulica mai bund in timp ce sistemul ‘monotub poate fi considerat mai econo- ‘mic, in conditi de eficienta ogale, Cele dowd sisteme, analizate in mai multe variante de alcatuire, sunt prezen: fate in figurile 4.2.4 pentru distrbutia bitub si 42.5 pentru distributia meno: tub, ‘Specific acestor variante este faptul c& pozitionarea conductelor de distributie ‘5 face la nivelul plintei sau sub pardo: seal, utiizand retele de tip radial, pori ‘metral sau mixt, precum si posibiltatea realizar unor coloane de scara pentru ducere si intoarcere, de la care se poate realiza racordarea succesivd a apartamentelor sau spatilor in proprie tate unica, Compatibiitates dintre aceste sisteme de distrbutie si variantele de aleatuire a ucletor de alimentare este prezentata in figura 4.2.4, Se remarca faptul ca so- utile de alimentare dotate cu distributie Si colectare centralizata prezinta cea ‘mai mare elastictate in functionare, cu posibiltiti de a realiza mai multe varian- te de alcatuire ‘Adoplarea unor variante de distribute se face in functie de = amplasarea in plan a corpuriior de + libertatea de montae a conductelor : de dsiributie, 12rd a afecta elementele bute robin| Instalatii de incalzire de rezistents, * accesibilitatea la traseele importante in caz de neces tate * trasee economice in acord cu corintele functionale si arhitecturale locale. © componenta important, comund celor dova grupe de istribulie 0 constitue contorzarea individual. care se poa: te realiza in interiorul sau exteriorul spatiuiui deservit de in: stalalia interioara 4.2.4.1. Instalafii bitub ‘Schemele grupate in figura 4.2.4. reunesc echipamente ce pot particina la aleatuirea unor scheme bitub. Fiecare va~ Fianta prezentata se poate aplica intregii clidin intrucat variantele se diferentiaza prin functionalitate, nivel de dotare ‘i gestiunea simpla sau complexd a energiei termice, nut este exclus’ posibilitatea racordari la aceeasi coloan’ a mat multor variante dar cu conditia analizart compatibiitai funcliondiri in ansamblu ‘Sursa de energie termica se consider comuna, echipata cu unul sau mai multe cazane. Paramewii agentulu termic, ce stabilesc printr-o reglare ealtativa centrala, in functie de temperatura extorioara sau conditile din interior. ‘Separarea hidraukca a eircuitulul cazanului de col al retelei de distributie, prin prevederea unei BEP, asigura o last cilate functionala fara a influenta consumator. ezultd necesitatca prevederi unor dispozitive sau arma: tus de echilibrare hidraulicé a retelei orizontale. Elementole comune variantelor prezentate sunt * contorizarea consumului de energie termicd ta nivelul figedrei bucle de distribute, montarea contorulul de energie termicd putandu-se face pe conducta de ducere sau pe cea de intoarcere, este de dorit ca bucla de contonizare si poati fi amplasata la nivelul de distributie, in casa scari perinitind accesul comod al sorviciului de exploatare; * prevederea unor robinete de concesionare pe conducta de ducero, cu acces din niga contorului, care s& permit oprirea voluntara a furnizarii energie termice; ‘* prevederea unor robinete sau armatui de echilibrare hidraulicd a bucle de distributie in raport cu coloana de aii mentar, cu conditia ca accesul la aceasta SA fle permis per- sonalului de specialitate: * prevederea unor robinete de inchidere a bucielor de al mentare pentru izolarea buclei in caz de avarie in aval; * analizarea posbiltati de golie rapida a buclei de al mentare in caz de avarie sau in vederea paris pe termen Jung a spatiului deservit Variantele de aleatute a buclelor de alimentare prezentate in figura 4.2.4. se pot aplica in functie de particularitatile locale constructive ale spatiului ce urmeaza a fl incalzt. ‘Se considera ca soluti optime patru categori de retele de distrbutie: de phinta, radial, liniard si mixta, Dupii modul de racordare la coloanele $1 eriteile functio- hale buclele de alimentare cu energie termica se pot realiza asttel ~ racordare directa (fig. 4.2.4a si bj; schemele de alimen: tare se realzeaza cu distibulie liniard si prezint& urmatoa: rele particularitati termohidraulice '= presiune disponibila mare in punctul de racord. datorita lraseului lung (acord-corp de inealzite): * echilbrarea hidraulic’ a buclelor in raport cu coloana se reaizeazi cu ajutorul robinetului de regiare: echilibrarea hidravlicd a fiecdrui comp de Tnealzire se realzeaza local prin robinete cu dublé reglare; = echilibrarea termohidraulica local in functie de necesititi se obtine cu robinetele termostatice (lig. 4.2.4b), racordarea cu distribuitor-colector (fig. 4.2.4 ¢, 1 si gh schemele de alimentare se realizeaza cu distribute de plinta Capitolul 4: Sisteme de incalzire EEY radiala sau mixta si prezinta urmatoarele particuartai ter tmohidraulice * echibrarea hicraulica a buctelor in raport cu coloana se realzeaza cu ajitoru robinetului de reatare: * echiibrarea hidraulicd a tiecdrui corp de incalare se realzeaza cu robinetele cu dubia realare; * echilbrarea hidraulca intre ramurie de distribute se realzeaz’ cu ajutorul robinetelor de roglare previizute la distibuitor-colector: * echilirarea termohidraulic’ ta fiecare corp de incline se reakzeaza cu armature de racordare unicd si robinetele termostatice (fig. 4.2.4) “ racordarea cu butele de egaizare a presiuni (ig. 4.2.4); in general, schemele de alimentare sunt cu ctibute liniara $1 prezints ca pantcularitai termohicautice: * independenta hidaulica fata de regimul hidraulic al coloane * echiibrarea termohidraulica a fiecarui corp de incalzire ex robinete termostatice: * circulatia agentulvi termic in bucla de alimentare este asigurati de © pompa de conduct ~ racordarea cu. butelie de egalzare a presiunilr si distrbuitor-colector (fig. 42.4e, Wii in care sehemele de almentare se realizeaza cu distribute de plint radial sau mixta si prezinta urmatoarele partcularita termohidraulce: “ independenta hidrauica fata de regmul hideaulc. al coloanes | + echibrarea herauic’ inte ramunle de distibutle se realzeaza cu ajitorul robinetelor de reglare prevazute la sistnbuitor-colector * realizarea unei regiri termohidraulce la flecare corp de are cu robinetele termostatice (bg. 4.2.4e), cu armatunh | do racordare unica (fig. 42h), cu robinete termostatice si armaturi de racordare unica (fig. 4.2.4i) + posibiltatea regliri zinice, saptamansale sau chiar sez0~ niere, precum si comanda de ka distanta a functiondi si ‘pri instaatiet, * ceculatia agentulultermic in bucla de alimentare este | aciqurata cu 0 pompa de conducta 42.4.1. Instalafii monotub Variantele de alcétuire a bucielor de alimentare, precum si racordarea acestora la coloana de distributie 4 agentului termic este previzut in figura 42.5. Flementele comune cu instalatile bitub sunt: * contorizarea agentului termic se realizeaz’ montand contorul pe conducta de ducere sau intoarcere; + echilrarea hicraulic’ a buclei in raport cu eoloana: + izolarea buclei de alimentare de coloan’ * golre rapid + reglare local termohidraulica, ‘Avantajul sistemului monotub consta in economia realiza {iin cadrul refelei buclei da alimentare, utiizaind © singura conduct. Corpurile de incaizire fiind alimentate cu agent termic de temperaturé cotinuu descrescitoare, antreneazA (© majorare progresiva a supratotel corpurilor de inealzire do la intrare catre perifria sistemutu, Alcatuirea rtolet in cadrul buctei de alimentare, se poate face in varianta distributiei de plinta sau lini. ‘Schemele de aledtuire a instalatilor pot fi realizate ca si cole bitubulare grupanduste din punct de vedere al modulut de racordare la coloane: racordarea directa (fig. 42.5 a, b, ©), ubizata in instalatit Individuale comune din cadrul une ckidii, are urmatoarele caracteristic * presiunea necesara circulatiei agentului termic in cadeul uclel este dati de presiunea disponibila in punctul de racord la coloana de distributeBGA Capitolut 4: sisteme de incalzire I Instalatii de incalzire * echilibrarea hidraulica a buclei de alimentare in raport cu coloana de distribute se realizeazi cu robinete de regla- re, montate pe Conducta de intrare a fiecdrei buck Dilerentele intre cele (rei variante constau in modalitatea de reglare a energiei termice; asttel la * racordarea din figura 4.2.5a, regkrea termo-hideaulic& este locald, fa nivelul ecdrui corp de incalzre, cu robinete termostat * racordatea din figura 4.2.5b, reglarea temperaturit agen- tulul teemic Se realizeazs centralzat, in raport cu bucla de alimentare, printun robinet cu actionare direct’, comandat Ge un termostat de camera; local, la nivel fecarui corp de incalzre, pe conducta de intrare, robinetul sau armature de Feglare montati pe racordul de iesire din corpul de incalzire, Permite reglarea hidraulica in cadrul buclei de alimentare: * racordarea din figura 4.2.5¢ prezinta particularitatea ca Poate beneficia de reglarea termohicraulica atat local cat si Centralizat la nivelut buclet de alimentare; agentul termic Poate avea parametti variabili prin teglares caltativa re ata de robinetul cu 3 cai, actionat de un termostat do ca mera; prezenta robinetului cu 3 cai in retea, obliga la preve- derea unei pompe de circulatie in aval, care 38 acopere Dierderile de sarcina supiimentare datorate acestet mont le- cu armaitur de atenentare unica, re leu vobinot cu 2 ea: g Je alimentare superioara es reglwe termostatca inch leaatzarea presutior:# ln once eo |o- cuclstntete gi cotactare centran nib ol 3.169 ipervoara; i cu sve si cu racercve tied rosea lacerdtre comund a 2 Mri MT: MTHS; Cire Fy cx etce lsemaficatia do la fig. 4.9.4.4 . SS (at25 Seemed nse deine co ars pet ec stem ena termostatcd de capi; j- ev asuitute si colectare centratzati) Sorpur de incase st reqire termostatic’ indivcuat 1D; C; Po; ARU; RUTS; Te; RIC; VE, Cz au lvoe: Ra - robinet cu actonare orectt i actionare dat J / rativ cu sus-jos; for) ~ stabitatea termohikauticd a feed com de incilzre se realizes’ prin armatura cu racordare unica de reghare termostatica de capit © scheina de alimentare din 4.2.5} se face racordarea comuna @ doud corpuri de inedlzire alaturate: contaliza, robinet eee ea1. Instalatii de incalzire Capitolul 4: Sisteme de incdlzire reglarea hidraulica locala si individuals, se realizeaza prin robinete termostatice amplasate la inlrarea_agentului termic in corpul de incalzire si armaturi de reglare amplasate la iesitea agentului termic din corpul de incalzie. racordare cu butelie pentru egalzarea presiunilor (fig. 4.2.5 de, }, schemole de distributie se caracterizeaza prin: ‘ independenta fata de presiunile disponibile din zona de racord la coloana de distribute * pierderile de sarcina aferente circuitulvi buclei de alimentare sunt acoperite de 0 pompa de circulatie, montata in aval de butelia de egalizare ‘© amplasarea conductei de alimentare a corpuriior de Incalzire se face la plintA sau perimetral sub pardoseala. FReteritor Ix modul de localizare a schemetor de alimentare ‘ou agent termic se mentioneaza specificul fiecdreia: © schema de alimentare din figura 4.2.5 d: = racordarea corpunilor de Tneaizre la conducta de alimen: tare se face cu armitura pentru racordare unica; racordarea corpullii de inealzire se face pe aceeasi | parle, cu posibiitatea de circulatie a agentului termic in in {etiorul corpului de incalzite dupa schema sus-jos: = echilbrarea hidraulic’ individuala se realizeazé prin armatura de racordare unic&; ~ reglarea local ¢\ individual a consumatorilor de energie termica se face eu robinete termostatice ‘© schema de alimentare din figura 4.2.5 e: ~ racordarea corpunilor de incalzire se face in varianta sus. Jos pe aceeasi parte sau in diagonala, fechilbrarea hidraulicd se face cu robinete sau armaturt de reglare, montate la iesirea agentulu terme din corpul de incalzire; reglarea locala si individual. a consumatorului de ener- die termica se face cu robinete termostatico, corespunzator ccerintelor energetice locale; ‘© schema de alimentare din figura 4.2.5 t: = racordarea corputilor de inealzie la conducta de alimen- tare se face in varianta sus-os, in diagonalé, ~ echillbrarea hidraulica local se face cu robinete sau ar- maturi de regiare, montate pe racordul de iesire din corpul de ineaizire; roglarea centralizata a consumulul de energie termica cu termostatul de camer’ care actioneaz’ functionarea in re- ‘aim de debit variabil a pompei de circulate, 1 Instalatile de incdlzire monotub pot utliza ca armaturd de racordare si un ejector Ejectorul DIASOL se bazeaza pe electul ,venturi, reali znd o diferent de presiune intre punctele de racordare a Ccorpului de incalire Carpurile de incdlzire pot fi alimentate cu agent termic in sistemul sus-jos, cu ejectorul plasat in zona de racordare a intoarcerit la refeaua monotub (lig. 4.2.6 a), sau printr-un corp de ejector cu racorduri duble (fig. 4.2.6 b). in ambele variante de racordare, corpul de incalzire este prevazut cu robinet termostatic, iar pe partea opusa alimen- tari cu un dispozitiv automat de dezaerisire. Distanta rninima A (fig. 42.7 a) inte racordurie de ducere si ‘ejector trebuie si fie de 70 mm pentru eectoarele cu diametru mai mic de Tve" si mai mare sau egal cu diametrul ersctorulit in cazul cA dlametul este mat mare de 1" Distanta minima B inte ejector si racordul de ducere pentru urmatorul excuit dorivat, trebuie sa fie minimum 180 mm pentru ejectoare cu diametru mai mic de 1, iar pentru diametre mai mari, aceeasi distanta se majoreaza la echivalentul a 4 diametre interioare. Conditile de distanfa sunt recomandate de catre fur zotul ejectorului, motivand 3 in cazul contrar apar scaderi de presiune dinamica influentind negativ repartizarea debitelor de agent termic cu corpurile de Inclzre ‘Amplasarea unor rezistente locale (coturi, curbe) in apro~ | pierea ejectorului (fig. 4.2.7 b) si a conductelor de racord ale Ccorpului de incite nu produce anomalii functionale, pre- siunea dinamica putand fi asigurata Racordarea in paralel (ig. 4.2.7 c) nu este recomandata decat in cazuri exceptionale, solutia generand atat scaderi de presiune cat si caderi man de temperatura in corpurile de incalzte. IM Detabat “8° » Fig. 4.2.6. Racordarea corpurilor de incilzite cu ejectoare: a racordare sus: jos cu ejector empl; 'b- racordare sus-jos cu ejector duly ctor simp; 8 - epsctor dublu:t - corp de incalare:? robinet tere 2 - epetor simpli; 3° - epctoe dublu; 4 ~ robinel itomat de dezaerisie: 5 ~ ercultinedlsre; 6 - feito apa calaa dir] feorpul de ince: 7 - intare apa calda in corpul de incalno 442.7, Racordarea corpurilor de incalzire cu ojectoare DIASOL:| | crcut normal; 8 - circuit cu reistente locale: ¢- crcuit cu ‘corpir de incdlere montate in paral 1 corp dh edie: 2 ect DIASCL: 3 - cnehacti cet de caer | | tebinet automat do dezarisce: A dstanla drive cord de cere |stepctor, B -distanta din cul de ducera El Capitolul 4: Sisteme de incalzire 1 Instalatii de incalzire Ceepurile de incalzire sunt provizute cu dispozitive auto mate de dezacrisie, placate in zonele de acumulare a aerulul 4.2.4.2 Instalafi de incdlzire cu distributie centralzata Aceste instalatit prezinta urmatoarele particularitt: + sursa de agent termic este unica pentru intreaga cladire: * contorizarea consumului de energie termicd se face. pentru intreaga claire, * racordarea corpurilor de incalzire se face la coloane co: + distributia agentului termic la coloane, se realizeaz’ print-o retea cu dou’ conducte amplasate la partea infe tiara sau superioara a cladi. Instatatile se grupeaza in trei categorie €. instalatit bitub cu echilibrare hidraulica prin robinete eu dublé reglare si asigurare cu vas de expansiune deschis: b. instalati bitub cu echilibrare termohidraulic’ local si asiguraro cu vas de expansiune inchis. ¢. instalatii monotub cu echilibearea termobidraulic’ local si asigurare cu vas de expansiune inchis Sursa de agent tetmic poate fi amplasata la subsol, parter sau la un nivel tehnic situat la partea superioara a cladini 4.2.4.2.1 Sistome bitub clasice Instalatile de incalzire se executa cu distribulie interio (Hig. 4.2.8 a) sau superioara (fig. 42.8 b). Ambelo variante au componente sau funetionalitati comune si prezinta oO Ted Coal es Tea (ei Roe (eal Te ce ia rer teil 1.2. 3.4815 coloane; CD - conducts de dezaurisire tad Tel Fig 42.8. Scheme de instalait de incdlzie bitub elasice cu circulate prin pompare: particularitaile widtoare: ‘+ asigurarea cu vas de expansiune deschis, amplasat in zona superioara a instalatiel, la 0 cota corespunziitoare po: Ziti pompei de circulatie in instalatio (§ 5.3) * dezacrisirea instalatiei cu vase de dezaerisie, prevazu- te corespunzator zonelor de evacuare sau acumnulare a ae ‘uli, racordate sau nu la retele generale de conducte pen: wu dezaerisire; + asigurarea stabiltiti hidraulice a retelel de alimentare cu agent termric, la nivelu! coloanelor utiizand teuri de reglare; ** racordarea corpuriior de incalzire uni - sau bilateral raport cu coloana, cu circulatia agentului termic sus-jos, pe ‘aceeasi parte sau in diagonala: * golirea local sau centralizala a instalaliet; + amplasarea sursei de agent termic in zona inferioard a in~ stalatie, la subsol sau parter; nu poate fl exclusa adoptarea schemei de alcdtue pentu variant de amplasare a suse! de agent termic la partea superioard a instalatei, daca atin’ tehnicoeconomice justified solutia. Dezacrisiroa conductelor cu inaltime mai mica decat cole adiacente se solutioneaza prin racordarea In sac a conduc: tel de dozacrisie, la coloana cea mai apropiata {col. 4 din fig. 42.8 a). Distributia inferioard a agentului termic (ig. 4.2.8 a) se adopt in cazul existentei subsolului tehnic, cu inaltime con: Venabila montarii si exploativit instaiatie. In cazuri bine jus- ticate, aceasta distributie poate fi amplasata la parterul cla- irl sub pardoseald, previzand accesul la conductole de cistributie. Distributia superioard prezentata. in figura 4.2.8 ofera posibiitatea de amplasare a conductelor de distibutie la patea superioara (coloanele 4 si 5} sau _mixt (coloane'e 1, 2, 3) cu con ‘ucta de ducere la partea superioara si cea de intoarcere ka partea inferioard ‘Adoptarea uneia dintre variante se face in functie de spatile oferite de clacire 42.4.2. Sisteme bitub moderne Cresterea gradului de contort a spatilor Tncalzte 1 gestionarea economica a energie termice, se poate obtine modi ficand nivelul de dotare tonnica a instalatitor de incalze. Pentru a raspunde acestor exigente in figura 4.2.9 sunt propuse dowa variante de alimentare cu agent termic a Coloanelor: * cu relea de distributie inferioar’ (fig 4.2.93) si sursa de agent amplasati la subsol sau lb parter * curretea de distributie superioara (fig, 4.2.9) si sursa de agent amplasata in zona inferioara a instalatiey Optiunea pentru una din variantele do distributie se face analzind conditile locale, arhitocturale si de rezistenta oferite de claire. Ca variante de racordare a corpurilor de incalzre la coloane, aceasta se poate face cu: 1. robinete termostatice montate pe ra al oe 1 cordul de ducere al corpului de incalzi 2- cy distbute inforioara; b - eu distibute superioata: | ss: ‘ Fic Pe Gi. Cr Re; Rs Rg, Res ED ~ av semticata dea fg, 42 151424; TR- teu devegiae| |S” armaia de racordare nich si IVA vas de dazaersire; Aa robinet pentru dezaeriste; Rga ~robinet pentru umplere-golee robinet termostatic la inttarea agentulut torrie in corpul de incdlzre| Instalatii de incalzire Capitolul 4: Sisteme de inciilzire | 69 | 3, armatura de racordare unic& si robinet termostatic in-depinzand de sursa de energie termica. in alcaturea sche- dglobat, cu acest agentului termic jos kx partea inferioar; mei optime de erganizare-aledtuire a sursel termice se au in 4, distribute orizontala a agentului termic in spatiul incal- vedere variantele prozentate in cap. 5.3. .Centrale termice 2it si racordare prin module termohidraulice. cu apa calda’ {In aleStuirea unei instalali de incdlzie dintr-o clidire se re~__Schemele prezentate ay elementele comune care se rete: comand’ utlizarea une din variantele de racordare (1, 2,3. la funetiunile sistemului sau al unor componente: sav 4) si numat in cazur ustficate, pe baza analizei de com- asigura stabiltate termohidraulica locald, realizata prin palibitate termohidraulci se pot realza si scheme mixte. _robinete termostatice; Surca de agent termic propusa este facuitat, aceasta + realzeazd dezaeriskea localé sau central cu dspoziive —— ‘automate de dezaersie; + permite reducerea coloanelor de alimentare in. cazu ullizari, modulelor termohicraulice de racordare + permite echilbrarea hidraulica a Coloanelor, prin armature de reglare, prevazute la baza acestora * corputile de incazie pot fi racordate Uni sau bilateral in raport cu coloana, cu racordarea pe aceeasi parte a cor Puli de incalzee * in functie de sursa de agent terme, permite gestionarea_economicd a energiei termice, asigurind reglarea ca- itativa in functie de temperatura exte- roar si local in functie de solictarea termic’ momentana ete sin funetie de nivel do gestiune acceplat se poate asigura functionarea in regimur dierte (zilie, siptamanal fe) cu comands de la distant Fiecare varianta poate asigura confortl termic in funclie de -componentele az uliizate: Bi * crculalia agentului termic sus-ios, feglarea termohidrauicd find objmuth riumai prin robinetul termostatic. in caz de necesitate, la iesrea agontul termic din corpul de incalare se poate preve- dea o armitura suplimentara de regiare hidrautics + reglatea_termohicrautles complet prin robinetl termostatic’amplasat ta tntrarea agentul tormic in corpul de Cilaee sia armetut de racordare unica {a lesre, mentinind circulava agentului terme sus; + reqlarea termobicraulica complet la hivelul corpului de incalze, micsorand temperatura medie a acestuia, = 0 distribute rizontal la nivel de etal. x preluarea avantajelor conterite de ttiizarea”modulelor termohidrautice a2ana, ve. ut ® Ban rrs]/*F ga 42.423 Scheme monotub moderne Caracteristicaprincipala a sistemului const’ in faptul ca alimentarea corpuri lor de incatzire se realizeaza de ka 0 sin- {ura conducts. In aleatuirea.schemelor prezentate in figura 4.2.10, sunt utiizate variantele de racordare mentionate si la sistemul bitub (§ 4.2.42.2) Exist’ posibiliatea realizarii mai multor variant de alimentare cu agent termic a coloanelor folosind retea de allinentare: inferioard, superioara, mixta Optiunea pentru una din variantele men- Fig. 12.9, Scheme de instalai de incalzire bitub moderne eu circulate prin pompar a cu ditrbutie infercard: 6 ~ cu distrbutie superioar 1 ~ racordare sus Jare termastatica local, 2 racordare unica sus-s si replace loemostanca, unica jos-os si reolare tormastaticd; 4 -racordare cu module leirctkadco, Ci Fi RES; BEP; ARUTS; Te: I, VEL Cz, SS ARU; Cl; MMV; Rg a sencat ie big. 4.2.1 584.228, Az anzitor, AR - atu’ de regkve; DA - vent auton de dezanisteCapitolul 4: Sisteme de incalzire aol |. Instalatii de incalzire tionate mai sus este dependents de cliditea pentru care se proiecteaza instalatia de incalzre. Ca gi in cazul instalatilor Ditub, la elaborarea schemei unei astfe! de instalal, se are in vedere 0 singurd variant de racordare a corpurlor de incdlere la 0 coloand de alimentare, fir insi a exclude ‘combinati intre variante. Functional, variantete prezentate, au urmatoarele caracte- ristici comune: ‘+ teglave termohidraulic’ capabilé 5A asigure energia ter- ‘mic in functie de solicitarea energiei locale; ‘ dezaerisire locala si general’ cu dispozitive automate de laptare usoard ta regimuri hidraulice variabile, att ta nivel de coloana cat si la nivel de retea de distributie; * stabiltate hicraulica obtinutd cu armaturle de reglare prevazute la nivelul coloanelor; in functie de sursa de agent termic, se poate realiza ‘gestiunea economica a energie termice prin-o regtare ca- Iitativa centrala si cu comanda de ta distanta, Caracteristicile diverselor variante, sunt comune cu cele prezentate anterior (§ 4.2.4.1.2) Avanigjole sistemului constau in reducerea tungimil relelelor do alimentare, posibiltatea de prefabricare si redu ‘cerea numarului de goluri prin plansee. La aleatuirea acestor scheme se au in vedere avantajelementionate la § 42.4.1 roferitoare la utlizarea compo- entelor moderne de gestiune, regiare si Yo @ @ @ 1 racordare us-jos cu reglare termostaticas 2 lermostatica; 3 - racerdare jos-jos eu \comtanata cu reine! Yermastatic si obinet ann clare termostatica, 4 regare, 5 ‘modul termohidraulle eu robinet de reglare: MTH2 fia tig 42.1 si 4.28, D - diswibuitor; C [Raa -tobinet cx actonare direct colector; Pe, Pe, Pe2 Fig. 4210. Scheme de insta de incre monotub cu circulate 2-cu charbutie inferior; D- eu Gata superior racerdanw fod racer sp eu rere crc ov med tamara rindi tamcticrm oo [butalie de egalizarea presiunior, MTHS - modul termobidraulic cu distribuitor - colector; Ci, | [RtS, BoP: AAUTS. Te Roe: VEL, Co SS. RU, AC AR: DA. ig MR pempe de create distributie, 4.2.5. Descrierea si montarea modulelor termohidraulice MTH Din schemele de alcatuire a instalatilor (fig. 42.4. si 4.2.5) rezuta c& inte conductele principale de distibulie a agentului termic (conduete primare) si cele ce alimenteaza consumatorii (con- ducte secundare}, se interpun compo- nente care asigur’ compatibiltatea hidaulica a celor dou’ grupe de retele si functionalitatea lor. Aceste compo- ente sunt grupate int-o nis si poart’ denumirea de modul termohidraulic (MTH) Cutia. nisei are forme si dimensiunt diferite, acestea depinzand de gabaritul componentelor cu. care se echipeaza (fig. 42.11}, Este compusa din carcasa si usi de protectie, la care se adauga ® sisteme de prindere si fixare. ba be a eee ree — t _— iz variantele de alcdtuire a instalatiilor de care) “tea Te, Tar tar) ghar, |e Saas aes my “ use AMIN | nator (fig. 4.2.4 si 4.2.5). ond eel rote eee ee atidaled Gi ealt| Leal,| feat tanel cal tani,-ced| i, | de specticitatea trmei producstoare si Teh) Tel.) Tedlorul ef Legit] Some | Grad tetnic de dae | 4 ARUTS| ga ees Un minimum de dotare tehnied presu- i 1 : ABs de cel secundar. alasate componente de reglare hidaul 6, control, dezacrisie, regiare a ener- giei furnizate, separare si golire in mod curent, acest modu! considerat cu dotare normala MTH-N, se ample | seaza in interiorul apartamentulu mand ca pentru contonzare sa fle rezer vat un spatiu pe casa scéri, asiqurand astfel accesul furnizorului de energie termica, A doua varianta include, in plus, 0 semnticata de Bompa de circulatie a agentulu termic pentru toll consumatoni racordati_ ta : J MTHS pe circuitul secundar. In acest in pomp sus-jos cu reglara -I. Instalatii de incalzire az, contorizarea se realizeaza ca si in cazul precedent Regkinle termostatice sunt distrbuite pe fiecare circul traductorul de temperatura putand fi pozitionat sila distanta Pentu a satistace cerintele a dou sistome de incalzee, cum ar fi col convectoradiativ, cu cel raciaty, pot fi utlizate module ‘cu schimbator de calduri, care asigura si parametrittermict sciizull, de exempla, pentru incalzrea prin pardoseala (§ 4.5) Consumatori convectoradiativi pot fi alimentati in acest ceaz prin intermediul unui modul simplu MTH-N. ‘O alta variant de MTH, care include si contorizarea este prezentata in figura 4.2.12 si cuprinde urmatoarele compo: ente importante de echipare: reglare hidraulica, separare hidraulicd a circuitelor, dezaerisire, golire, pompa de circu Fig. 4.2.11. Niga pentru modulul termohidrautic (Giacomini): 2 ansamblu: b - carcas pontru montare componente modu: usd de protect. Me Fig. 4.2.12, Modul termohidraulic cu butelie de eqalizare a presiunior| 1 bute de egpiae a presunle, 2 ~ depodti automat de dezaersre} Is = robinet de golke: 4» robinet de echilirare hidraulic si zor: [5 -robineto de izokre 6 - pornpa de ecu; 7 - canter do caldura Fig. 42.13. Modul tormohidraulic MTH-SATELIT:| 1 812 - conducte de ducere si Intoarcere agont ternic primar; 4 conducte de docere 51 intoarcore agent termic ssecundar; 8 ~ pomp de ccrculatie, 6 7 - contr de el de temperatur; 9 ‘ap cals pentru incalire; 10 -rezorver de aps cal de robinet cu 8 cal: 8: B- prize rezervor de 12 - cxeasa metalic: 13 - venti de dezacrisie 14 - conduct de apa rece, . 15 = condueta do ap cath 1 de consum. Capitolul isteme de incalzire latie pe secundar si contorizarea, Pentru modulele termohidraulice descrise, MTH-N, MTH-S si MTH-SP) se considera c& prepararea apei cakle de con: sum se face local, prin schimbsitoare de caldurd alimentate cu combustibil gazos sau curent electric. Exist posibiltatea prepararii apei calde de consum avand aceeasi sursi de agent termic utiizand modulul termohi draulic SATELIT (fig. 4.2.13) Acesta cuprinde 3 circuite: primar, compus din conductele de racord la coloand, rezervorul de apa pentru incalare, cu rol de egalizare a presiunii si contorul de caldura; de incalire, compus din racordurile de legatura ou retea: | ua de distributie, pompa de circulate gi ventil cu 3 cia ~ de preparare apa calda de consum, compus dinte-un rezervor de apa caldi de consum si conductele de aps rece si calds, ‘Amplasarea nigelor in care se monteaza echipamentele ate- rente MTH se face, de regula, pe holul comun al incdperiior deserve, Asa cum se poate observa in figura 4.2. 4a aceas- ta solute ridied uncle probleme de golie totald a instaatilor inerioare in caz de avarie. Solutia propusa in varianta din figura 4.2.14) indic’ amplasarea acestora, in aceleasi spatii | comune, dar la nivelul urmator, faciltind astfel golrea totala, | 8 instalatietinterioare. | Pentru instalatile de incdlzire centralizata (fig. 4.2.9 si 4.2.10), se folosesc majoritatea componentelor descrise la § 4.2.5, precizitile functional si criterile de alegere prezen- tate, raménad valabile cu condita alegerii parametrlor func- tionall specifi. | 4.2.6. Montarea conductelor de distrib Fig. 4.2.14. Posibiitii de amplasare a moduleto [tr acotas ne ev consereant 6 - cu posit de gate a instal ci corp ee incalane; Rc -rabinet de dubla rogiare; D - dstibioe Ic colactor; DA venti automat de dezaertre; Ra = robinet &> gle: ICC. condueta de canahzare; NA niga do apartament; MTH - mod lermohidrauteCapitolul 4: Sisteme de incalzire nee |. Instalatii de incalzire Montarea conductalor in inesiperi se face in functie de solutia aleasa: distrbutie bitubulara sau monotubulara; de modul de racordare a corpurilor de incalzre la reteaua de distributie; de gradul de echipare a modulelor termohidrau lice ete CConductele ce alcStuiesc retelele de alimentare cu ener. ge tormica (fig. 4.2.1, 4.2.2, 4.2.3, 424, 4.2.5, 4.2.8, 4.29 4.2.10) ala penty instalatle de incalzre cu distibutie Individual cat si pentru cele cu dstribulle centralizata se ‘monteaz’ la fel, particulartatile datorandu-se, in general, schemei adoptate, 42.6.1 Instalajii cu distributie individuala Distributia conductelor la consumatori individuali_ (ig 4.24 bitub si fig, 4.2.5 monotub) este prezentata in figura 4.2.15 pe ansamblul intregit clic ‘Se disting trei grupe de conducte de alimentare: * conducte ce fac parte din retelele generale de alimenta re a coloanelor, care se amplaseazé de regula In subsolul tehnic al clidti, Acestea pot fi de tip arborescent sau ine: lar, cu montare aparenta sub plafonul subsolului (fig. 4.2.16) Reteaua face legatura dintre sursa de agent tormic si coloa: rele de distributie. Conductele de distributie sunt prevazute cu elemente de preluare a dilatii, reazeme mobile si fixe si Il — | ivr [Oe —dormitcr: 8 - bare; Be colector: T Dbucitine, S$ - sulragene; Br |e iedeive: NGT ~ ns pent Conter energie temic: CT eoloane agent termic: N&z = nis de Wel zone Fig. 4.2.15, Solu de distributic arofetelor do conduete intro cladire: sisteme monotub eu montarea pint ssrontl, maccata,inropati sau mixta; b - ssteme monotud arborescente pentru montae inropata le sisteme brtub arborescente pentru montare ingropati: d- sisteme bitub cu mon bivou: Cme termostat, VR -robinet de reglare; VA - venti de dezae obinete de separare. Pentru reducerea pierderilor de cal dura ce izoleaza tormic (§ 6.7.) * coloane pentru transportul agentului termic de fa retea- lua de distributie la modulele termohidraulce. Acestea se ‘monteaza aparent sau mascat in ghene vizitabile sau semi wizitabile (§ 1.5.) si sunt prevazute cu: reazeme mobile si fixe, elemente pentru preluarea dilatailor si zolati termice. = conducte de legiturd cinte MTH si corpurile de inca ire care pot {i montate deasupra pardoseli sau ingropate intr-0 sap de egalizare, Conductele montate parent sau mascate sunt amplasa te Langa plinta (fig. 4.2.17 a, b, @ s 4.2.18, a) cota de mon- tare putind fi fixata sub planul corpul de incdlzre, iar pit derea se face pe perete cu console. Montarea ingropati, att pentru varianta monotub cat si | Pentru cea bitub, recomanda solutile prezentate in figuile 42.17 csi 4.2.18 b, c, d, din care rezulta structura zone: de montare, in aceasta varianta se utiizeaza, de regula, con- ducte din polietilona reticulata, ‘Montarea ingropata se practicd in varianta tub in tub, conducta ce transport agentul termic find introdusa Intr-o alta conduct, ale c’rel caracteristictfizicomecanice 11 pot asigura integrtatea si conservarea in timp. in plus este posibil ca la expirarea timpului de exploatare, conductele ce lo pint anarenta, mascate say ingropata camera de zi Db - debara; CS - casa sedi: D - dstibuitor sro. CP - eonducte montate in pardoseal; Ci|. Instalatii de incalzire Capitolul 4: Sisteme de incdlzire transport agentul termic s poata fi schimbate fara a afecta spade egal tructun fac legitura intre conductele ingropate si racordurile ale corpurilor de incalzire sunt protejate cu piese s ciale (fig. 4.2.17 c), care asigura protectia necesara stabil titi curbelor. O atentie deosebita se acorda trascelor, pen. tru a asigura elemente de compensare naturala a dilatarir. th compleriontare 4.2.62 Instalafit cu distributie centralizata ‘Montarea conductelor la aceste instalati (ig 4.2.9 si Fig. 4.2.16. Refele de distributie a agentului termi: 16 la racord ta suasa termicd; 11.16 - coloane; Ry -reazeme fixe 4.2.10) se in tunctie de pozitia acestora in + releaua ge de distributie a agentulut termic, care face legatura intre sursa de agent termic (centrata termicd proprie, retea exterioara) si coloanele de distributie, alcatuita in sistem arborescent sau inelar (fig. 4.2.16), se monteazi de regula, in subsolurie tehnice ale clidrilor sub planseu, Sustinerea conductelor se realizeazs cu reazeme mobile si fixe, ultimele find amplasate in raport cu elementela de compensare a dilatinilor(§ 6.6). Limitarea pierderilor de cal dura ce obtine prin izolatea termicd corespuneatoare {§ 6.7) monteaza aparent sau ingto are a diatanlor, modern * coloanele de distribut pal si sunt prevazute cu elemente de pr pulind fi izolate termic utlizand soluti pretabics 67) + conductele coloane, se monteaza aparent sau ingropat, in cont cu prevederile Normativulai 113. wesiere ta formitate de legiturd ale corpurilee de 4.2.7. Instalatii de incailzire cu apa fierbinte Utlizarea apei fierbinti in instalatite de inc’ neal se face Iuind in ‘onsiderare dou’ mari catagorii de cli: Civile si industriale sau agrozootehnice. Sursa de agent termic (apa fierbinte), etelele de vansport si punetele tormice sunt tratate in capitolele 11...14 . in cazul de fala sunt analizate solutile de aleatuire a instalatilor inte rivare si compatibiltatea acestora cu statile de transforma- luluitermic sau distibutie a acestuia re a parametrilor age 42.7.1 Incétzirea cladirilor civile ‘Agentul termic furnizat de una sau mai multe centrale ter mice, cu sau fara producerea simultand de energie termica istribuit prin relele urbane de transport, ajunge la punctele termice de evartal sau bloc, unde are loc reducerea temp Fig, 42.10, Detalt de montare a reelei de distributie monatub: apaent apt: a aparenta ta pie mascata in pints € parcoseala ose jac |et Capitolul 4: Sisteme de incalzire 1 Instalatii de inealzire raturiiagentulul termic la parametri instalatilor interioare (95/75, 90/70 etc.) Instalatil interioare de incalzre sunt analizate in functie de destinatia clad (de locuit, socia-culturali sau administra tiva) si regimul de contorizare a energiei adoptat, existind astiel optiunea pentru una din categorile cunoscute: * instalatii de incalzire colective, pentru cladini administra- tive, comerciale sau social-culurale (sedi de banci sau socetati comerciale cu proprietate si folosinta integrala). Din punct de vedere tehnic, acestea nu difera de cele descrise la § 42.42 (fig. 4.28 Si 4.29) fata de care sunt necesare urmatoarele precizar: - sursa de agent termic este punctul termic, al c&rul cir- cuit secundar este reprezentat de instalatia interioara de incdizio; ~ in funetie de schema de alcituire a punctului termic, se prevad sau nu elemente de asigurare a instalati! interioare; - pierderile de sarcina pe circuitul secundar sunt acoperite de cilre pompele aferente ciecuitului secundar in toate ca~ zurile in care echiparea punctului termic nu ofer’ presiunea isponibila necesara (cazul PT cu elevator); * instalatt de incalzre individuale,utlizate la clidrile civile la care se impune contorizarea agentului termic pe grupe de Cconsumatori individualizali prin regimul de proprietate; insta latile de incalzire din aceasta categorie sunt prezentate in figuile 4.2.4 si 4.2.5 si au la baza critert de confort si eco- nomice. Ublizarea uneia din variantele mentionate impune, asigu rarea compatibiltatii cu sursa de agent termic, care in acest ccaz este un punct lermic (PT) de cvartal sau bloc, find ne- cesar a se lua in considerare urmitoarele: ~ inroducerea elementelor de asigurare necesare instala- tie interioare; ~ asigurarea presiunii necesare acoperiri pierdorilor de sarcind ale instalatici interioare, prin prevederea pompelor de circulate adecvate, pe circuitul secundar al PT. 4.2.7.2 incalzirea cladirilor industriale La clidirle industriale, se disting doud categori de spati destinate: personalului tehnicoadministrativ; + activittilor productive, Optiunea pentru un sistem de incalzire depinde de agen- tul terinic disponibil cladirilor industrial, In functie de care 0 pot realiza instalatit cu + apa cald’, cu temperatura pana fa 95 °C, agentul ter- mic provenind de la surse specifice sau transformarea parametrilor apei flerbint; + apa fierbinte; + abur saturat de presiune joas’ sau inal in raport cu suprafetele incalzitoare folosite se pot men fiona instalati cu + suprafete convectoradiative (radiatoare, convectoradiatoare); * suprafote radiative (panouti radiante), * convectie fortat (incalzire cu aer cald) 427.21 Spafil destinate personalului tehnicoadministrativ jn cazul existente! sursei de agent termic apa flerbinte ta, hivelul punctulul termic, are toc tanslormarea parametrilor termohidraulici destinati instalatiei de incalzire centrala Optiunea pentru o varianta de cleatuite a instalatiel interioa re ig. 4.28 si 4.29), se face in functie de cerintele de confort, fara inst a neglia aspactele tehnice generate de gestiunea economic’ a energiei termice, Adaptarea sche: melor prezentate in figurle 4.2.8 si 4.2.9 la canditile atimen- tari cu agent termic dint-un punct termic necesité atontie pentru - prevederea componentelor necesare asigurri instalatiei interioare de incalzire, = asigurarea presiunii necesare acoperiri pierderior de sarcina pe circuitul secundar, prin prevederea pompelor de circulate, 4 2.2 Spatil destinate activitatilor productive ‘Acestea prezinta o mare diversitate , datorita specificulul tehnologie! de productie. Spatile de productie se clasific’ dupa gradul de implicare a omulut in conducerea proceselor tehnologice: ~ cu deservire umana mare sau medie, amplasate in spat Inchise; cu deservire umana amplasate in spati deschise; = complet automatizate sau robotizate. Asigurarea confortului termic in aceste spatii se face tindnd seama de legitura intre procesele tehnologice si factorul uman, rezultand urmdtoarele variante de instalatii de incalze: ~ cu suprafete convectoradiative pentru asigurarea tempe- raturi de gard’, cuplate cu instalatile de incdlzire cu aer cald; + cu suprafete radiative, alimentate cu agenti tormici, cu temperatura ndicata, > cu ace cal Instalatile de incalzire mentionate pot utiliza agent termic ‘pd fierbinte sau abur de presiune medie. La alcituiea instalatilor interioare, raman valabile reco- mandérile facute pentru instalati colective, cu urmatoaele particulaitati agentul termic este preluat de fa 0 retea exterioara; =n functie de schema instalatiot se studiaza oportunita- tea contoriziri locale a energiei termice, = reteaua de conducte din instalatia interioara se dimen sioneaza la presiunea disponibili din punctul de racord al retelei exterioare, ~ se iau masuri de protectie impolriva inghetulul instala tilor in perioada de intverupere a activtati productive; * circulatia continua a agentului termic pentvu asigurarea nor temperaturi de gard, * utiizarea de inhibitori contra inghetului 4.2.8. Dimensionarea conductelor instalatiilor de incalzire cu apa calda Caloulul de dimensionare a rejelelor instalatilor de inca Zire urmareste stabilrea diametrelor conductelor de alimen: tate a corputilor de incalzie. 4.2.8.1 Pierderi de sarcina in conducte Pentru curgerea agentului termic prin conductele unei re- tele de incalzre cu apa calda, din punct de vedere termo- hidraulic, se considera urmitoarele ipoteze: miscarea fluidului in regim permanent; ~ regimul de curgere cu turbulanta rugoasé in zona pre- pitraticd pentru care este valabili relatia Colebrook-White (1.6.39) ~ A ~ coeficientul lui Darcy; Re - eriterul Reynolds; ~ k - rugozitates absolut, care reprezint’ inaltimea asperi Ailllor. Prin raportarea rugezititi absolute la diametrul conductei, (d) se dofineste rugozitatea relativa (F = k/s Pentru conductele ulilzate curent in instalatile de ineatzire cu ap cald rugozitatite absolute au valor) in functie de ‘matorialul utlizat; astfel pentru texte din:1. Instalatii de incalzire otel, trase sau laminate: ko * cupru, trase sau faminate: ke, + materiale cu structura termopl ‘curgerea izoterma {dp (at 0,02...0,06 mm 0,001...0,002 mm ica: kro. = 0,007 mm | sau curgere neizoterma » penta care: , a 80168400057. Ikgim-K) (4.2.1) in care treprezinta temperatura tluidului care, pentru condi tii medit de temperatura a agentulu! termic, ia valoarea ttt . i385 poy (422) ceaz in care relatia 4.2.1 devine: B= 0,168 + 0,0057 tr {kg/m?-K] (4.2.3) Valorile densitatii (masei specifice) pale apei pentru diverse temporaturi sunt date in tabotul 4.2.2. Caleulu! hidraulic prin care se stabilesc si diametrele con- ductelor din instalafile de incdlzre cu apa caldi se face aplicand relatia 1.6.42, in care prin inlocurea debitului de fluid G = Q/ cat, cu Q - debitul de caldura; At = ty - t (diferenta dintre temperatura agentului termic din conducta de ducere ty si cea din conducta de intoarcere t) sic - cat dura masica a agentului termic se obtine ecuatia fundamen- tala pierderilor de sarcina in conducte: 1 Sim in care piorderea de sarcina liniar& unitard este dat’ de relat: sp-625:10(-2-) (G24) tra 429) @ oars. (2) 4 iejormrista Od Sears tisinnm cites wan (Pam) (4.25, a) zy orbs [Pal Valorile celor dou marimi Asi Z se stabilesc utilizand ta- ele sau abace specifice materialului din care sunt execu- tate conductele pentru diferenta de temperatura At = 20 K ‘sau diferiti de aceasta In tabele sau abace sunt date pierderile de sarcina liniara, Uunitara Asi debitul agentului termic Q exprimat, in general, in unitati energetice (W] sau [kW] transportat de’o conduct cu diametrul d si viteza v. Relatia goneralizata ce sta la baza intocmini tabolelor sau abacelor este: R= KO, vd) [Palm (4.26) De asemenea, pierdorile de sarcina liniare unitare A pot fi nate si in unitéti de mas G [kq/h, Uh, Vs] in care caz 4G, vd) (Pair) (42.7) Pentru conductele din ote! sunt utilzate datele din tabelul 4.23 pentra calculul pierderilor de sarcing liniara unitard Fe (0, v .0) si tabolul 4.2.5 pentru calculul pierderilor de sarcina locale Z in functie de viteza v si rezistentele locale EE = 1, Coeficientii de rezistent’ locala pentru alferitele Componente ale conductelor sunt dail in tabelul 4.2.4, far | vitezele recomandate de circulatia apel el sunt date in tabelul 4.2.6 Pentru conduétele din cupru datele din tabelul 4.2.7 ser- vesc pentru calculul plerderilor de sarcind liniare unitare R= (0G. v, dj iar cele din tabelul 4.2.4 pentru coeficientii de rezistent’ locala £ la care se adaua’ lungimea echivalenta a rezistentelor locale prezentate in tabelul 4.2.8 Pentru conductele din material termoplastic pierderle de sareina lniara unitara Fi = G, v, d) se stabilesc folosing ta bbelul 4.2.9 (pentru conducte tip POLYMUTAN si PROSTAB) si diagramele din figuile 4.2.19 st 4.2.20 (pentru conducte n conductele din Capitolul & Sisteme de incalzire EEEW tip ECOTUBE si tin COPRAX), Costicienti de revistenta local Z pentru conductele cu structurd termoplastica sunt indicat in tabelul 4.2.4 4.28.2 Operatiun’ gi date preliminare calcutului de dimensionare Pentru calcuiul hidraulic al conductelor sunt necesare ur matoarele operatiuni preliminare: * stabilirea scheme! de calcul a instalatiet de incalzie (re teaua de distributie, coloane, racorduri etc.) inscrierea dobitelor do caldurd pe tronsoanele care alcétuiese schema de calcul * inscrierea lungimilor tronsoanetor, utiizand datele rezuliate din planurile de montare si schema coloanelor: * cunoasterea parametrlor agentului termic (temper de ducere te si de intoarcere ‘= cunoasterea presiunii disponibile (daca este cazul) din ircustul instalatei; * stabiirea materialului din care sunt confectionate con: ua, | ductele. (4.25, b) | 42.8.3 Dimensionaren conductelorinstalaiorbitubutare cu circulatie naturala ‘Se considera oinstlatie de incite (fig. 4.2.21) unde ca racterstiiletermice & geometrice sunt slbite pe baza pla- huilor do execute. Parametri agentuktermic sunt t/t iar racrea agentavi termic pe conducte se neghyeaza Presiunea disponibila Hoc a unt consumator de energie termica este determinata de cota de montare hy a consi~ ‘ului fala do axa sursei de agent termic multipeata cu Giferenta de masa speciic’ a agentulii termic de in- toarcere p; si cea de ducere pg (tab. 4.2.2), calculaté cu relat How = grhe(Pt~ Pe) (Pal 99,81 mis? - accelerajia gravitational focal: * se identifica crcuitl cel mai dezavantapt, ca find at celui mai depirtat corp de incarice de sursd si cel moi jos plasat (fg. 42.21), cru cocpuui de incalre cu puterea termicd Qe, pentru care presiunea dispontal este dat de relatia 4.2.8, undo he = His! = gh: - Pa) [Nien] sau [Pa] (4.2.9) + presiunea dspombilé trebuie s8 asigure acoperitea pir derlor do sarcina locale si dstrbuite, pe. tronsoanele (1-3. 4-5-7) ce aleatuiese circuit consumatoruki in raport cu sursa de agent termic * stabilrea pieederi-de sarcina tniare mei pentru acest creat Ri! a). 18! xy in care: a ~ 0.93 - reprezinta cota parte a pierdeier locale de sarcin’: Dye Zire belt b+ 1) tml a2ay + se determina diamevele preliminare ale tronsoanetor 34,3 4, 5°57 in funche de sarcina termich a agentul temic pe tonson si pierderea de sarcinh friars unitar medi FR! ullizind datelo dn tabelut 4.2.3, de = (Qs, Rin’) 4.2.12) * validvea rezltaeler se obtine prin respectarea concttct ca suma pierderior de sarcind locale 5 disinbuto 64. nu opaseasca presiunea disponibia LPleZ pre 21 < HB" (4.2.13) ‘se dmensioneaza circuit consumatoruks cu puterea termica Qos, calculandh-se succesiv ~ presiunea disponibila Hg" = gy + tha) - (Pj ~ Pad ~ SR Zaeses pierdorea do sarcina triara unitara mecke (4.2.8) Fe [Pal (4.2.10) [Pal (4.2.14) EEE EEEEEEEEEEERREEEECapitolul 4: Sisteme de incalzire en) I. Instalatii de inealzire (ha) 45 ap 4 3] 15 uC 2 3h = 241 +h) Im) (4.2.16) S'diametrele tronsoanelor de conducte ch = HQ, RE) = validarea rezultatelor cu conditia de echiliru hidraullc SYA Zhore 2142S HB (42.17) Daca presiunea disponibila este prea mare depasind, 10 % valoarea pierderilor de sarcina, se apeleazd la robine- tul cu dubli regiare, (§ 6.4.2) montal pe corpul de incalzre, care introduce 0 piordere locala de sarcina Zi? BRM) n2 + Zi = Hp? (4.2.18) in care Ziy’ = (Ge2, Zi2) reprezinta piorderea suplimenta- 18 locala de sarcina necesard a fi preluata de catre robinetul cu dubla reglare unde Ga2 este debitul maxim de fluid ce traverseaza robinetul cu dubla reglare, calculat cu relatia a ws} Gets te ‘Se stabileste treapta de reglare (Ti?) a robinetului pe baza ‘graticelor specifice, folosind dependenta functional Tif’ = AZié, Ge) + se dimensioneaz’ circuitul consumatoruiui cu puteres termica Q23 caleulindu-se succesiv marimile: ~ presiunea disponibila HB =o (RA) —Pe)-ELU 2) say O21) plerderea de sarc Biers oy_(lea) HE assy (4220) jin care: Di, = 2(l1 + hs) [m) diametrul tronsonului, dr = (Qe, RG") * conditia de validare a rezultatelor este ca S/Rl+Z)iEiDs “oars farsi FG ORK TA ‘R645 84.00 osia0 | | 97866 8D 988.20 986.40 1 ww395 | ORS o7RAL a ES seas 36300 a [ors AL oR0s1 [58 9RS 8s sion | ose [98s 0 386.26 | sk [ ORS RL [Rt 0d ogaso [sag | ones —| son | oars we 78 HE dana {38 | ~ono.t6 | so | 94870 98107 a PSS ‘oRRAS SAD ‘86.11 | 302 | Oxy osio2 | ‘O87 a3 “saat | Tome] a ee saya | st | owo0> [5950 f ome omai | at | om Sa —| sis | oar [S| a moze [ws | ostu asxos” [sa 985.92 306 | obsAS 08) | 06 | OT8OL a swe | o9.7 [97798 [owsae sax “oxsas [spam oan [woe | om798 uo oH29 | 499 ose | S49 ‘oRS7k | 509 | ORR 98003 | 699 a7 87|. Instalatii de inedilzire Capitolul ‘Tabelul 4.2.2 Densitatea apelin functie de temperatura - continuare Tea | tem [ce | mem [oe | mew [ro] mom | re | tem | re 7 2 7 + 3 @ 7 3 ° 0 i Tim [SN | SHR | won| IRE SB] oR | one aes at | os) oo [97 35a | aves [soa] 977 asf 96858 [ 9965.28 | 9B Bor oma) ase | ont} wo | anime | a2 | oonse v2 oman fos | aos | grist [asa | mast | wi | ota wsk | oaests | 903 | —oes.as | 983 am 7h 7s | asa | ands [an [ok [ssa [9a | v0 | ons | 95 | vt 97752] 755] vasa} sos | 9tsy | ass | aesay_ [os oosor [953 | oois7 srr 933] a6 | MIG | ASH | HHT | HH | —VoRDT | 95H | w1I0 ora [ores] a0.1 | 9nd [85.7 [ veka | 90,7 | 908s | 95.7 oes ‘om735 gua | aba} 974385 [oe | Wx] seI.36 ed ora3s_ | 809 [9a [asa | enon 59} —mi.29 —| ma sia2y [si 972i [wen] 9x00 | 910 | 9687 | 900 om msay at | amnad | soa | ons] on | onan [ 96} om giai6 | siz | 9710s | s62 [96786 | 912 | ott | 92 orr07 [stata [a3 | oni92 Paes [sors [ons | anna | 903 sri wupi | sia | —9ms6 | sea | ser. ota | eto | on 97695 73.98 s7osa | a6 [96087 Bast | O6S sox | s65 | wrt | = cD 7386 ‘go77 | 867 | 9074 967 | 960.73 | 9730 ‘970,10 | 868] 967.8% 9635 | sen | 719 | a ‘or 97088 > [ora re ro | 97656 | 710 | 97368 mst | 810 | wore | 96399 | 9 | mS pi | omar) 7 | one sro0 | ata | 94725 ee a i 97355, smoas | a72 [6721 93s [972 | om o7sa9 vos [73 | seat oss | ons 0.30 araat vox [sa | seine | oa | onan | ora | os 97337 97025 B15 9671 963,65, oS 90.16 ~ ona 09 [FIs | a oa 97325 ‘7096 | 87.7 | 96689 Sesst | or fo —| o 97319 ‘9103 | 87S | 96631 96 978 59.95 T 973.13 90.00 879 96674 | 963.57 979 988 om maT sen3t | 80] i na | area} aed | ars ama —| a8} wo Haig om | asa m2 | 9rs9s_| 2 | 9729s | wi | ooast | ax2 | 96055 | 932 | 96516 | 98.2 | 95967 73 [om | ams] arene [a3 | 960.95 [ oats | owas] on3 | —omsa0 [ont | ane Taf ors tea | ona?) mia | ona e6ti | 98a | 9698 | 9A | 9SBST Hs_[vomat | ms | one [ws | songs] oe vas [ons [9.6] ae eT 9w56 [RRB | Tai | 9936 na_| ose [969.50 [ $87 [96631 Bar| w503 nx) 9Tse0 | ‘960413 ] BR [ 96614 | | no ost | 969.37 B89 | 96608 oo 962.68, O89 959.17,a TT steme de incalzire |. Instalatii de inca: Tabelul 4.2.3 Plerderi de sarcina unitare “R" Tabelul 42.3 Pierderi de sarcina unitare liniare “R" pentru conducte din ofel, ia.st = 20 K pentru conducte din ofel, la st = 20 K - continuare “ipl conduct i pmairataatage | | Tipu conde [ Conduct din of ot petra asta ame [nomint fom] [2 [se [at [1m [re] [piame-[nominat| mm [573 [r0as]oas[ eas [esas torrie fawn raas| reas parasp 27 sere [anas| | trol [ineror sfalefels . (Qdebiul de akbar ON] ae ele] ites ape’ fs) Ries I Lel71Ts TT s[=],* T7 35 Teun sas] [as 7 ST bss| aa | om | n05 | OS 7 sav) six | [1 337 aba abt | Oot G8 bs is spas boa | [1s ant) 2 sits | Obs | 6 vi | bl z zon | S43 | 2 7} aa | See 0s | om i | oat | one 3 2 faa | 00 3 fas | 9st G far} @ | 77 [0685 00% | os | of | Baw | oi | aa | ons | daa | Os @ | nant ost 332 | 758 | 7 fans | 3en | ave © {oss | 005 | 06 | ons | om» | Sf | oat | On 3 Qj oar foo i fase |r| 3 @ fan tastes © | Bis | 006 | atm | om | on | 0 : |S fan | ovis | oa ° @ fos: Tam sax [ ost wi | | 6 je Te O78 | om [aie | a | a fad ola tam @ fost Pin fase fas) wor] isa] [7 @ Yaa} so T fon | O05 | 609 | on oi {SJ ote | one ~~ oor] 12 | % 165 Pao 557 © | 86 | os | os Yfouk | 02 | a Fe 068 | 428 | 3 va | [9 ° + | 999 | ds | oe : 8 Oo pe sy ° | oar | 0 | on i oy ost iar T as] [5 je Oa | ost | on e » yim) 2 » ° fe at fois | - : x eT is w @ S| aa | ote | ‘ a o 1a - | @ re w ° >| aw iw o iw 0 sig | a * an | - —-— t is o iw a 4 ‘ . i Ta @ a Q ‘ : a ae ee|. Instalatii de incalzire Capitolul 4: Sisteme de incalzire El Tabelul 4.2.3 Pierderi de sarcina unitate finiare pentru conducte din ofel la st = 20 K= continuare Condhcte din oe an penta vom 1084 [rata [aaa was] 59s [1987 terior [mm] 100 Lo [ow [0 Q debit de dors [ET (Pat nied ‘y= viteza apet (rw/s) TT 773 ]7*1LslLel71* 35 pop arp we ne |e [SL te | an | iy | OB | dis | am 1 Osta] 84) Ws tat) ioe | 261 Ls oa | On joan | ow | ons is @ 3a | 210 : oi? | os | on | Gas | 2 Q 1s | asi ai | LS pots | ote | 05 | 3 @ | os | | wo | s [eae | oi | 019 a 5 OT is | ig | 20 . 0 ° | ads | os [ads | oa om é tam fom TS 6 | 638 136 7 Of i fap tao m8 |v | 036 | 3x | 03 | ons 5 25 ser 683 | 34 | 036 | osx | ott i | 368 | 9 fs i 7 | 8 a2 | nan | 028 | 03 | 038 » aor | S20] ow | ass | ae 03 | 035 | 055.) 08 | bs 0 aor | 652) TT Ws? ta te | ons | 07 | vs | Os ® ay | gor | oe bar | 1s oF | 093 | 08 | Uiss | ons % aa [esr] 56 pags bare faa Om | 8 | 035 | 09) O98 on TOT sie) 76 [937 | 1186 [asi fal ea w sur | a3 { tote | Sr Pee 085 Un || | vo 3 ar pear Ee 21 ee | wo @ | ast | 98 | isss | 197 PSUR LN i = Oar fist ras foo Ly | 1s | 1s 17 | 19, x0 ~ | @ | vost | 46s | 1919 | 2439 | S105 | 1978 [ee [ia [is | as | 72" | a2 [aa wa @ 00] st | BisH ssa ranean inEEA cavitotut «:sisteme de ncatire |. Instalatii de incalzire Tabel 4.2.4. Coeticienti de rezisten}a local. funcfie de material i marimi geometvice ie | Denumite Simbol atrial Coslcient de recistent local Date Rid 0830 40 tet as 05 | 0.30 Cupu | 7,00. | 0,35 = be Termoplastice Cad 0.21 Ont Turnate [0.51 jiametru fin) wa cot dept |P 2 Otel = 2 | Cot drept ae ‘Cupra 3 | Fermopiasice Tea da wore Gi deat oF 3 | La separare 4| Laseparare Tepresnass viv oa 4i_| 08 __ Cupry oe 06 _| Termopiastice - 06 “Tour de wecere cu dena a a 5 | Laseparare 6 | Laimpreunare ‘Cupra _| “Fermopiastice | — vA — Oia Cuipna Termoplasticenstalatii de incdilzire Capitolul 4: Sisteme de incalzire a s3| = a oo Tabel 4.2.4, (continuare) Joa = | me 05 8 | Laimpreunare wi ort | 07 | ay os ! ~ Gaps a Termoplastice | = 4 “Rebates amin se 2 a 3 | Rob aaa ms si scaun oblic ~ @ (in) pe} Oct 23 —_Cupru 2 L — Tesmopiasica 2 10 [Robina east] =p Orel a3 pkey Grr —"} : || SF remoptasice —f |r fos 11 |Reinee van roel ss] Sr soain cept Gps | pets ts " Termopisicn ets |s Rabin pt Ort sos [a iradstor | phy Capea eps fs] - Tezmopiascn ses 18 | Ravina cota Oe 22 de rato 33 abe | Rowiet | Peri oat aeincire steic| D2] | rata fSchantare ve Peri 05 | (curba eta) X te materalele _ - | ¥6 | Clapeta cu en on 20 o tok | on2sttn so $ a a Bs =e ‘00 oebeer | TS e [8] 8 [2 ls 8 | Diamar CAA, | toate matraee 05 | Gaeter Pens tote ratoriele 1 mo] tar ate Paka 7 _ toate matoralle - : 2 |compansstor axa Peri Ot [orem toate trae - _ - 22 | Sia Pero desir toate materiale 5 za | can 26 2a ‘Corp oj Jue meatere rads] “|| 25 B | Cap awww | — splat ‘LA as (26 Racorduri Inirare 1 [| aerecerewe | [he Js teste osSe EEE! EEZy capitotur a: sisteme de incatzire 1. Instalatii de incalzire Tabelul 42.5 Pledest de sareind untae locale 2", pentru conducte din otel $i £5 = 1, la incalzirea cu apa calda wis | om | ons | om | oms | cos | ons | om | onus | ans | om | om | om | om fs) jt ! 2iral_| ons er [aes a} p= +e wer | 02 | 0x2 | oat | ou | ane a 7 Zs ee te Vise} ——}——} war | cu | os | os | on | of tw) | | Zip} aoa 1] wea Tabelul 4.2.7 Pierderi de sarcina liniara unitare “R” pentru conducte din cupru, la At 7 en (alm) on en 10-4 Re sn Bez = To spas} | a 7 «| thon | outve | comes | absis | oaons | ae ae 1 G | Ope27 | 0317 1 24s | og 1 S05 Wn ' 1S | tot | oii | omer | wba | tie | ost | omse | aos | one | oa | | oT one Toa [1s 136] ost aa} ane} one ar ist |S | tien [oom | apne | cose | ois | te | atthe | oils | ole oom . ey] eT 1a mat asa] ssa Pie on : omnes | ontte | ote | oso: | onde | obey | ante a lla wm | at | sae fsa as ta 218 | ois | asin | on cps | opsts ie Sar-| sar] Toa aT Oe fe re | ots | dite | alot | so. | is | ase sete ne i te | essa] ita 0.9037 | oposs | ogiss ons | eows | ooiss | onsty ul os, oxxs | 281 oa [96 > mt Te io] * | pam | opi 00422 | eos 00s | Ones - 1 p9s> 0 i n me 10s | onbe | ott | oats a wee Stet ee a Ba tsar | is |S | tis | estos | osits | ozs oni | obits | ona | amas os : ‘a ey at 86 | S| ooo | canis | aps | oma | oosr | onso | oar | oasaz | oor 2 tS | east) a tor 999 ap a) fsa fa “| sins | obi | tts | | ath | once | mt obits | ome | ca | . oe ef oan i ffs faR | ans |e ft |e - LS | omen | sete | otoes | oois | cots | ci | ott | abe | oe OS | 1 S31 BS) 265 49 wa 302, S51 Y | aim | otis | onite | nin | waits | oie | ome | aus | our etapa tsb ene nga ts re cee te ra © | coos | obise | oasis | onsas | ami | onea | ame | ofits | ols iA os | @ T8807 306 is9 [9 [96 [ox | 170 7 i ane | ag | cine | cee | out | diy | oe Ys 6 0.430 F WS | 518 Cr Fry 595, [ae | ols | ae | obs outs | om | ore aa a ii | M3 | 9 iss Tot aa ie et [ss | canes | oper | ces | olor | ote | ie a © [oar | catr | opts | of | ones | odin | ols | ott | ots | eat , @ 03s | 3a Tom 178 a ee " [+ | ame | corey | onsis | coc | oor | omss | otor | ose | aun | ot | o1m we) wart nae ae "Ls | omnis | onsss | nsmor | on | onsia | doom | oats | ots | ois | om yee be | oe tse ae ' +f oor _enss | asess | omnes | over | ote | ati | ova | onus | on | daa|. Instalatii de incalzire Capitolul 4:Sisteme de incalzire FEES Tabelul 4.2.7 Pierderi de sarcina liniara unitare pentru conducte din cupru, la \t= 1K - continuare ~ trl conductor faint} ies st] 2 sa] was[ eis] ais = 1 rpwrler]n 1 wisps] ee Se ams a ss 3 | sa ‘8 | 4 | opiss | onstr | oma | onis7 | one | 0166 | 012s | ow | 027 | 02m wpe oar aaa Po Pata faa as] tak ft S| Bs 7 ee oe attest] t 1S | omta | opty | oumss | oosos | ose | oats | ate, oe | oi | 022 | oto 1 | osm) 1 m9 | a Ysa pssst Osh Sj omzzs | onsis | ome | ons | oe | nae sie | 04% | 2% | oan toe) te tse PoP aa tea Tara [os 1 986] wes |S | oun | onsts | oot» | onsos | sds | oss | asi | oa7 | 020s | 02s | ozs a G 571 ry Me | S| 16 ws | 586 109 1991 ea imi | 040s | eoxs | ot | ons | ort | ome | o2t | 02s | 0280 1 i | eT om) Re | asa] sas fe fan [ais fos) uso) ota | ooits | ons | ois | ose | case | o1ss | ori | o2s1 | 02m | 2 \ | 9 =" sat) | 2 fost tas |e | at] a + | sist | 007%» | 09952 | oss | ose | ox | oe | 022s | ape] te Peon Fay Fara J srs] ani) ia aT oe] a @ |] ts | te 157 | 29a | wd 19% ey 72 | * | onze | om | oon | ono | ous | oust | os | oa | i Gt 18s 2s [tea [305] 68 mi | ms [376 | » [S| obi | opass | om | on | env | case | ous | 21 wp) esas Pa) ia [asa [tie fe Tes [8 | one | ones | ons | ois | onan ons | 029 | wpe) tak | ose fis fat ows aw P70 S| opus | come | 0.02 | or | a0 | oase | oz | 0205 yw le {2m 7 ts [189 ie] oss an fe [ts ee eee oi | oot | om | oom | 030 wpe | 228 fat 9 ny | a | aS | | | S| opsts | ois, ois | ones [oats | oa | esta | oosi_| wpe fast pose 3s Fc ec ee | oi | ox | 03% | oars eS | se 7a] geass Patt sis | toon | oe S| et oa | 04s | ony | ate | 02% | 03 | 036 | oa | 3 fe) 8 Ba {as Poni ae sie [tes || {| ons Ez Gee | oh | oan | wate | ase | oats ete as pst oa pone p os Parr [ais |e S| omnis oat | a2 | 0297 | os | 03m | ass | + | onsss | orst_| oz | oas7 | oan | 035s | oai9 | oast je} aan | i 2 ps] 6 |B | ai | 6s | i | oon on oa | osts | ome | oa» | osm | of @ ft a | 33 wy |e] oot} ake fate [S| otrm | se | aie tm | at | os | ast | os | =) e | a® | BE six 205 | m6) ae? | | T © | oor | ous ox oon | ose | oa_| oa | ost | oss wo |e} any as 780 vf atte | ons | oats gs | oss | ois | das | os68 | tos wf & | se | sa 3 oe [ma] a fos) [Ta fie | tie | cin | ome | osu | os | om | ome cn ee aaa fim | 6 | 5106 | 9 | ots | otis | oam | oan oss | ows | oan | os | bat | o7s7 ve be Tt ea 709 255 | aa?) 883 tose Tani | © [ots | oars | oats | 02s ows | ows | oan | osm | dors | opeEa Capitolul 4: Sisteme de incalzire 1 Instalatii de incalzire “Tabelul 4.2.7 Pierderi de sarcina liniare unitare “R® pentru conducte din cupru, Ia At= 1 K- continuare Debit iametrul conductelor {mm 2) Diametra ondictctor fm} rodent Were ger Posea [oot Paz | user [ower] 2zea | oxen ais | sez 5] RS on ED oas_| ous os_| oan | ost ome | aay a nr mer Sia “Oe | 20 wo onss_| vps 039 | ose | ote ao_|_ O87 >» 2] 3% | oT nat | aon oie_|_o202 oate | ossr | 0560 om_| oon 208 305, 3s7 | 1016 3350 6507 oats | 0307 | 0302 | ose | O97 = sig [mR] tse Pos [erat oats | ose | oats oss | ops 337 598 109 ] 3992 O74 31 | o46s_] ost | ons ox | m 192] ate | 1136 T98 osis_| 048 0186 1s 198] a8 Tie 786 aur | 039s ore vos 359 198 76% ox | oe os 0456 ti STA) 106 318 imc 24D | wa? oat | ons ost [ore | oxen 17 wap 708 ins [3503] aie Ost oat 0565. opr | 077 oot 123 Od “116 416 159) 383 “2680 8819 836 | 093 03 | on | A955 128 66 ) oo) 7a 293 o1sT, oan | os | oat oor | on 995 1M 32] ok ‘si [as 902 on aie | asm | 04s | emt | oa mm 139 {a [6 fs rc 3 ro0s7 oau_| oats | oss | [osm | a0 1 M6 siz [763 [0 500” | 911 211 wosst [ost | ome | ost | om_| 0329 | ne 1st [wt | 30] 960 | aes iw oau_| 05a | | ose | ox mt Us “wor | 19 ‘367 0st 36H 1927 oan | osm ox |_ose 19 ua ma] car | 1085 352 2637 oars | 0524 | ons oxss_| ag 137 i 4a | (973 178 i) } 4061 1a cae_| oss | one | om | oom | ns fn we 102 187 a1 | 666 y 4361 13966 cam | osm | os | ox | ose 11 20h Tabelul 4.26 Viteze recomandate pentru circulatia agentulul termic in conducte din ofel [m/s] Diana aonia at Retee Diameiral vomit Rede cunt Tristano __eateieare conduc fa) caierbare 7 Da 035 a3 Dat 10 1° a B98 070.145 — xa oas | 402.127, O90 135) r (oxo. on | 0a0..070 13.182 i 120.170 ia 005 "T0530. 075, e829 1 149 200 ne 030 | 050.080, 347 } 170.240. x0 | 058. 00 sat | 20-290 —_ ia oa i | 203.001. Instalatii de incdilzire Capitolul 4: Sisteme de incalzire Tabelul 4.2.10 Dimensionarea conductelor bitub, cu distributie inferioara gi circulatie naturala wpepepats Pea] 2 |e zsfumre a te. {uv ot tnt fw tea = | tra] ta | tea | te Tabelul 4.2.6 Lungimea echivalenta ,locs” a rezistenfei 2 Crem ena sy locale unitare (25 = 1), pentru conducte din cupru arf va [oa] oe oar 7 Pros [uns 3695 [3695 + Par fos|s fomn| wo [orto [a2 | m2 | wns forte ops pez obese ee) pspestitiefoit = 36 | 61 fos Te Taal sap be [a Tis95f 20675 | 31.36 lons|"oas] 021] ON] O55 | 045 | Of | OSD] 106] 146 - Cie eT : 0 | 027 | 022 | 029 | oat | 05s | 07s | 1 [rs 08 [Ta] © [ons] T + [us| 6 lois} 0.9 | 025 | 03s [046 | on | ost apie | [ete teat jem] ster or a2 [027 0 0x7 [149 207 =. conte y o3| 02x | 03 [39] 03s [on | o97 | 131 T [az [7 | [ous]. a0 [15s] a fos] aa95 [Term as [oss [oe | 06 [ore iar] ia I Jour] > [uss] ae [esos 036 | 035 | 045 | 098 toe [ var oat [oat | 052 [073 | ii ot | 04s | 057 | on [as | 137 [as | O36 | 048 | oot [oss [ua | 14s [195 [207 oa jos [oar | oss fuse usr [ 208 | 257 pst | Os tas | | 20m | 365 foxp ua [1s] w joa] 7 Frets tests foar|0-t Casi eousomonaQ, sa [ox [va] [oas| + ]isas] on [ey ae [ane | [2 [sat fooat 3 [ass[ 27 [ aa7 bans | {Cc conan 7 [w fon] 9 [wa] a0 912 [we | we +. Ctl ble Le [an Jose wo | 76 | fois sa |e Tabelul 42.11 Valoarea coeficentilor de rezistenta locata (ex. 1) im Denunire eomponeieor ante Tel 5 i ; we | ety [se [ce | cane vie mi [ow | 8 oT [ee [ 205 | earner oR =f wos 3 | losis vy) 84-00 = 054 tos | = = | = 1 t on | a [42 03 Yonl% [ous 1325 9 508 Vol ¥jo= 097011 =O 64 i 135 = 25 4 303 val ¥y= 0.10009 = 185 a 6] 3s | 03 | Yel vy 028025 = 121 rt | 4/6, =3588-071 I or ale wdoptate penina TezistenteleTovale bu Semnificatia wraatonrs: Rad (CZ, B) radiator (eazan, bots): Rdt ~robinct ca ba lit olande are: Cpa cole TS — teu tecere Ia separare; TTT ~tew trecere la impr are: Rs robinet pentru separarede incalzire jisteme de incalzire Ey Capitotul a: ~Tabelul 4.29 Piorderi de sarcina lniare unitare "R™ pentru Conduct tip POLYMUTAN si PROSTAB, la presiunea de regim Pn Debit Da iS Dn 20 Dn 32 de dy = 20 mm d= 25 mm 4, dy = 40 mm fluid 15,2 mm = 204 a a= 926mm | G | R v | R a 5 iarm|_| ims} | Pam) | [Palm 5 fence 10 Ww 2 31 4 r Dn 50 de ds = 63 mm dy = 75 mm tule = 51,4 mm 4, = 73,6 mm R v Rk parm) | {mis} | savy 5 0,12 18 24 | 471 Instalatii de incalzire Capitolul 4: Sisteme de incalzire EB 4.28.4 Dimensionarea conductelor instalafilor cu cireutatie forfata gi distributic centralizata La caleulul hicraulc al canductelor este necesar 38 se find ‘seama atat de presiunea data de pompe cat si de presiunea lermica, ultima exercitindu-se activ pe coloane, find cu ata Imai mare cu cat acestea se extind pe vertical De aici, necesitatea de separare a calculului de dimensio- hare a retelei de conducte pentru coloane si retea de dist butie 4.2.8.4.1 Dimensionarea coloanelor ‘Se considera schema de calcul prezentata in figura 4.2.22, in care sunt indicate elomentela geometrice si termice car teristice. Agentul termic este apa calda. Conductele sunt contectionate din ote! Etapele de calcul + 5e stabileste presiunea disponibil la baza coloanei Hoo =3 4 Him [Pal (4.2.23) Him = O.5g-%(?; ~ Pa) - reprezinta presiunea termica media, calculata pentru inaltimea maxima (Iv) a coloanei de alimentare cu agent termic * se calculeaza pierderea de sarcina liniara unitar’d medie Boa « ay Hi Pre (ra) Moe [Palm] (4.2.24) xy &y Hi =3-Himat8-9°0°0%-pa) [Pal (4.2.25) HA Hpoas=2 06 (9,-a) [Pal (4.2.26) +» se identifica consumatorul cel mai dezavantajat; are in ccazul schemei de calcul este Qh + se dimensioneaz’ conductele eircuitului consumatorului 0, obtinandu-se diametrele si pierderile de sarcina totale pe tronsoanele 1, 2, 3 14 si se verifica conditia de echilibeu hidrau ® Fig. 4.2.22. Schema de calcul a unei coloane bitub cu ciate. {orlata pentru consumatori colectvi HB < ByAteZ)izones = HBS" “s¢ utlizeazd metodologia indicata a § 4.2.8.3. incadrarea pierdertor de sarcind inre cele dou presiuni cisponibile maxime si mime este nocesara pentra a asigu- ra 0 cat mai bund stabiltate hidraulica a creutulu “+ dimensionarea racordunlor fa coloand, a consumatoror de putere termic’ Q. (x = 2, 3, 4) stablind succes ~'presiunea disponibil in planul de racord Hy = Yalez) - 24h, {Pal inoue: y= 142142435122 1,2,351 presiunea termicd medie calculata pontiu 0 inaltime inte corput de incalare (4227) (4.2.28) = 05g (4.2.29) pierderea de sarcin’ medic liniara unitard (ean, a Fo pai 23 mPa (ee 4230) in care b este lungimea conductei de racord eterminarea diamotrolor si a pierderior de sarcina locala si distributie la conductele de racord = Os, Ri) $i (R-b + Zcur=203%41 (4231) = se verificd conditia de echilibru hidraulic in nodurile de racord, (Rook Z)SH6 (4.2.32, a) jar in cazul unor diferente mari se introduce o rezistenta suplimentard Zfy prin reglarea fxd a robinetulul corpului de | incaizire, (Re b+ Z) +Zie = HB (4.2.32, b) in care teapta de reglare The = Gs. Zhe) (4.2.33) Exemplul de calcul 2 ‘Se considera mirimile geometrice si termice prezentate | figura 4.2.22. Agentul termic este apa calda | tal = 90/70 °C, iar conductele sunt din otel | "Catoulele hicraulice sunt centralizate in tabelele 4.2.12 (diametrele conductelor si plerderile de sarcind) si 4.2.13, (calculul coeticientlor de rezistenta local). |) estar * presiunea disponibila minima si maxima la baza coloa- | rel HE = 1.5.gh's- HER = 2erh'pr- Pad * pierderea de sarcin pa) = 159819,60-12.47 = 1761 Pa 2.9,81-9,60-12,47 = 2349 Pa liniard unitara medie. minim’. si (1-2) Hee" _(1-0:83}-2349 _ gy Pam m2 Gem) 219-27 15) ~ diametrele prefiinate si calculele hidraulice sunt cen- | talzate in tabelul 4.2.12 | + veriicarea calculului de dimensionare a circuitul pri cipal cu expresia 42.27 HOE = 1761 < BileZ)icvaes = 2009 5 HBR = 2349 Pa incadrarea pierderilor de sarcina intre cele dou limite 3e face introducand 0 rez'stenta suplimentard Zir = 300 Pa pin reglarea robinetului montat pe corpul de incatzre Qs Alegerea treptei de reglare se face in functie de tut robinetulu ales: Tie = ¢ (Gi, Zhr) = 300 Pa &, 9-180 3600-79 Vh Go (ts 1) Pe 418-20-0,98 * se continu’ calculul de dimensionare a racordurilorEg capitotut ¢:sisteme de inca I. Instalatii de incalzire stabilind presiunile disponibile in fecare tacord aplicind rolafia 42.8 si diametrele conductelor (tab. 4.2.12) ~ racordul 2.1 * presiunea disponiika HB = LIRWZ) - zit = YRNZ)y - Hy 9726 - 165,15 = 807.45 Pa Hin = 0.5: (1 - Pa) = 0,59.812,7-12,47 = 165,15 Pa +"Giterenta de presiune nedisipata in racord este prelue- fa de robinetul de incdlzre 2 = 807.45 - 274,80 = 532,55 Pa + treapta de reclare a robinetului The = f (Gz, Zi) a (Lt) Pm + racordul 3.1 * presiunea disponibili Hi = UIRI4Zy ~ 2Him = SRV Z) 2 3600=— 418 -20-0.98 Ge 3600.65, I/h 2H calcul, exprimat vs - viteza agentull termic pe tronsonul considerat, sta- bilté pe baza recomandarilor din tabelul 4.2.6, in functie de diamevrul conductei, exprimata in mis, Vitezele ge aleg cr ccatoare de la coloane catre planul de racord, pentru primul lonson putdndu-se adopta viteza obtinulé pe ultimul tronson al coloanei * se calculeaza pierderile de sarcina liniare si locale util. Zand tabelul 4.2.4 pentru A, 4.2.5 si 4.26 pentru Z. Caleu lele sunt centralizate in tabelul 4.2.14 in cazul in care se cuncaste presiunea dsponibila Hin in Facord este necesar £3 se asigure conditia de echilibeu hideautic: SR 1 2Z)sHe se dimensioneara circuitele secundare stabiind presiu- nea disponibili in functie de care se determina pierderea de (4.2.35) | sarcind lniara unitara medie: 1242.6 830.80 = 9190 Pa a « geapls de jegkre 2 bine Tabelul 42:13 Valoarea coetcienjior de rezstoni Tae = Sf (Gs, Zar) locala “§ “, pentru coloana T; (ex. 2) 19.9 = 2704 = 634.9 Pa ia Er aL ad @~ esa um pros record 41 3 * presiunea disponibila al Ba. ise Hi = LR Z)y - 2Him = LRI+Z)re203 ~ FHiy | J2 0.15} vy/¥4=0-90, 5 esi” 406-8 — 10008 Pa Seu} +, veapta de fegare a robin ae Tie = S (Gs. Zi) eee ed Zi 1290.95 - 22,2 = 1067,15 Pa \faa[2s [a tafareananant w [os |r é= 70m | Caleulele de stare 2 clamtlor sido deteinare a | Pirro src sunt Wonton tbe 42.1," || Tabel| 4.24 Dimensionarea conductor eee 42642 Dimensionatearejete de distibute aborescenta [RPO] I] aT] RT a [RT] 7 power Se considera 0 retea arborescenta (fig. 4.2.23) realizatd | | IW) om] fin) Jims Pair) Wal] Wel | [Pal din condcte din ofl ce dtrbuie agent temic cu parame [ACh pica Ets ng = HO Wi tae °C, ta un numar de 7 coloane dintre care numai Ts af 19 | 3a [ona] as 63 | 9s | Taha [aA a fost dimensionata (§ 4.2.8.4. 1) ax) 18] 1 fozsl a0 sm] 0 | sm | a3 Se considera cunoscute debitele de agent termic de pe ma} 17 | wa [ozs] 30 sol 37} sar] aioe coloanele Ty...T7 si lungimile tuturor tronsoanelor retelei 333] 16 | we loaa] ow [02 [oo) is | oe | asiza {fig. 4.2.23) “5 [a7a} 20 | na [as] ss | 106] 1100) tos} Sim | errs Etapele de calcul 1B. Cicwite secumdase ‘se slableste orci cel mal dezavantat, ca find cel fe RM seg - al coloanei Ty cea mai depértata in raport cu punctul de }-5-|uy isat va tuast av tae fro tne coloane' Ty, pan la racora R utkeand eatia 28 tans fa, 33) 1718 (0m 2 Set | we | ase | a = {0s 0) i) 2 ro) (a2q) | eta far fae | a es area | a Q reprezinta debitul de agent termic al tronsonului de LL te |) [025] s0 | 45 | son] 1s) | ony | toot Tabelul 4.2.12 Dimensionarea conductelor coloanei T; (ex. 2) oa. a wi 7 man Pan wef es om |_| i | Se Pa stat 4 5 13 t ea} 6 x | st 20 2 2232 2009 whist far | «| 10 ists Th wpe) fae a i 15 Ti ee | as =1. Instalatii de incalzire Capitolul : Sisteme de incatire FEE S &) | dhs = 1.08 G9 / Jor | Lgesee v7 Tain akW =80m © ® b . 0, = 473KW] | @Os= 2234 bom) | = 85 my arte Thay ou=ssiw (To, 55. Sm) forties wigemh [Lf 3 “ oc-atuw! | Fig. 42.23, Schema de calcul a uneirejele de distribute arboresce ‘cu circulate fortata, i Te Rese 16" = SAleZhrivas x -teprezintas pierdenie de sarcind pe ccccuitul principal, de la baza coleanei Ts pana la nodul de caleut [Pa 1B, - suma lungimilor circuitlui secundar {my diametrele cvcuitelor secundare se stabilesc cu relata de = Ox: Rr) (4237) i ubizand tabelele de calcul 42.3; 4.2.4 si 425. conditia de echiliru este data do expresia: SiileZ)r1 90s = HE (42:38) pentru care abaterea medio relativa & nu tebuie s4 epigensca 5 % Ht -S(ae2) (4.2.36) 10055% (4.2.39) Daca abaterea este mai mare se redimonsioneaza circuit secundar CS sau se previd dispozitive de reglare locala pentru care se calculeaza marimile pentru stabilirea treptot de regtare: Tie £ (Gx, Zie) Ziv = HB - HRUZhs (Pal — 3600 {Vh) ee (lst pn (42.40) (2ay) Exemplul de calcul 3 ‘Se considera 0 retea de distributie cu marimile geometri- ce $i fermice prezentate in figura 4.2.23. Agental termic este apa eald cu parametrii 90/70 °C. Dimensionarea conductelor se face aplicind metodologia indicata, calculele find centraizate in tabolole 4.2.14 gi 4.2.15. ‘Analizand rezultatele se pot mentiona urmatoarele: * presiunea disponbila necesara in planul de racord A al retelei interioare este: Hoa Y (RU 2)¥ X(AN 2), Ho) =T834 + 520 +547 4 978 +2160 + 2009 =6977,4 Pa reglare Ti. presiune disponibila, in care SRI + Zirr sunt piorderile de sarcina. de pe coloana Ty a. cdror valoare este data in tabelul 4.2.12: * echilbrul hidraulic in noduri se stabileste considerand c&_ toate coloanele sunt dimensionate a avea aceleast pierderi de sarcina ta baz SYA + Zk = 2009 Pas © (AleZ)r1 % odul A LAE + MA = Wz) + SYR Zin = HB” [Pal Spt + Zhe + SUR + Zh = 76,4 + 2008 = 2772.4 Pa SURI + Zh + Yl + Zr = 763,4,4 2009 saxw | = 2772.4 Pa rezultatele arata cd echilibrul este © | perfect pentru acest nod, abaterea edie relativa & = 0 nodal B MAI + Z)n2 = SA + Z)ve + YA + Zp in care oe MAleZ)in2 = 3292.4 Pa = Hp SAL + Zr + SURI + Z)y = 2009 + 1271 = 3280 Pa Abaterea medie relativa px Nl Z ne LEA Z pn $ BAZ) 9 . LANZ),. -8292,4-3280 1999.37 % 30924 este mult mai micd decat limita de 5 %, deci circuitul secundar al nodului 8 se considera bine dimensionat. ~ nodul 6 BAI + Zhoin = Mp+ Zea + YA + Zoo YRZ)ir209 = 3839,4 Pa = Hg SURI + Za + RI + Zsa = 2008 + 104495 = 309,95 Pa Abaterea medie rolativa (AZ), [Bl2),, BAZ), g) 32), 3839,4 3053.95, “3839.4 6 100- 100-2046 % | este mare, reducerea acesteia putndy-se face prin una din cole doua cai redimensionarea tonsonului 10 prin micsorarea diame- ‘rului la 14" care conduce la cresterea pierderii totale de sar- ind peste valoarea presiunis disponibile in nod, solutie neacceptata; = introducerea pe tronsonul 10 a unei piese cu teapta de (Gro, 222) capabila si disipeze excedentul de 2A = SPleZ} ona ~ [YALZ 1a + ANZ 0) = 3839,4 - 3053,95 = 785,45 Pa pentru debitul de fluid 110 7 *° 3600-48335 i/n 418: 20.0.98 in functie de tipul piesei de reglare se face optiunea pen Ge u-tp, tru unul sau doud dispozitive de reglare, ultimul caz prest ppundnd montarea pe ducere gi pe intoarcere a acestora nodul D SURI + Zinsovsea = YAL 4+ Zhe + YAN + Dives UleZrvovses 4817.4 Pa = Ho"EE Ea Capitolul 4: Sisteme de incalzire | Instalatii de incalzire YL + Zhe ¢ SAL + Zhn Abaterea madie relativa DRHZ) [z(r 2), +3 (Al+2), 2 hat 1} 400 EAI Z) 48174-3910, 48174 este, de asemenea, peste limitele de stabilitate hidraulica permise, find necesara prevederea une’ piese cu treapta de reglare TH = f (Gis, Zs) pe vonsonul 13, pentru a prelua excedentul de presiune. ZB = YPM Zpo2r208 ~ [YRMZ 6 + YAleZ)r ra} 4817.4 - 3910.2 = 907.2 Pa pentru un Gebit de fui 12 = 2008 + 1901,2 = 391020 Pa 14 _ 600-615,7 th 4,18 20.0,98 Li oe thie Ca siin cazul precedent se face recomandarea si fie pre- vazute doua piese de reglare, una pe ducere si cealsité pe Intoarcere,presianea disipatérepartizandu-se in part egal. | + redimensionarea tonsoanelor prin mosificarea diame: trelor nu este exclusd atat timp cat este Indeplinité conditia de echilibru hidraulic. j 4.2.8.3 Dimensionarea refelelor de distributieinelara Se considera Ts..17, cas in eazul precedent, amentate | ‘a agent termic print-o retea inelaré de conducte din tel, care transport agent termic la aceiasi parameti Contiguratia retelei, precum si mévimie geometrice si ter= | mice sunt prezentate in figura 4.2.24, Coloanele 17, se considera dimensionate la aceeasi presiune disponibii, ca si in eazul precedent. Etapele de calcu! + numerotarea tronsoanelor se face distinct pentru crcul- tul de ducere si intoarcere, adoptindu-se indicele d pentru ducere si pentru intoarcere. Numerotarea se face in sensul | ccumula debitelor de agent termic, do fa coloana cea mai! opartata catre cea mai apropiati de planul de racod Ral relelei * diametrele tronsoanelor se stabilesc in functie de debi tul de agent termic transportat si viteza economic reco- mandata (tab. 42.6), utii2dnd relatia 4.2.6; * pierderile do sarcna liniare si locale se determin’ ou ajutoru tabelelor 42.3, 4.2.4 si 4.2.5, valoarea acestora find Centraizati separat ‘pentru conducta de ducere, de ' intoarcere si racorduri ka coloane (tab. 4.2.16); * veniticarea rezultatelor obtinute se face respectand con tia de echilioru hidraulic, pentru circutul fiecdrei coloane Jn raport cu punctul de racordare Ral retelei, dupa cum WAL + Za + UAL + Zhas + URL + Zhe 7 SURI + Zyes + UAL Zyrro + SIAL + Zev. w= LAI + Zhavense + UAL + Zyerz + URL + Zp <7 = TAI + Zhavewanes + UAL + Zens + UA + Zio = URI + Zresssagas + URL + Zpre + URL + Zp = URI + Zhrss20 + SIRI + Ziara + SIR + Zhe 7 DRI + Zya=24 + YURI + Zire + SRL + Zr (4.2.42) Pentru conditile impuse sunt permise abateri modi relative & ale céror valori sf nu depaigeasca 5 %, Exemplul de calcul 4 Se dimensioneaza diametrele conductelor unei retele de distribute inelare ale carei caracteristici geometrice si termi- ‘ce sunt cele indicate in figura 4.2.24 * se stabllesc diametrele conductelor pe circuitul de duce- te, pe cicutul de intoarcere si pe racordurile la coloane, inclusiv pierderile de sarcina liniare unitare A si locale Z, cal Cculele find centralizate in tabelul 4.2.16; valorle coeficientilor de rezistenta local B sunt centralizate in tabelul 4.2.1 * se verficd rezultalele cu privire la respectarea condi de echlibru hidraulc (Felatia 4.2.42), valorile obtinute find centralizate in tabelul 4.2.18; * presiunea disponibila necesard retelei inelare in punctul de racord R se stabileste pentru circultul coloanei cu cea mal mare pierdere de sarcina (in eazul de fata find circultul | coloanes T Hfr= ZAR + Zina SARI + Zio + SARI + Z)sa + SARI + ZR ro Sls Zs BAL Zn unde flocuind valorie din tabelele 42.16 si 4.2.18, se obtine: Hiv 948 Pa * Se calouleazd abaterde medi relative ein raport cu of cuit care are valoarea perder de sarcina Gea mel mare >(aH2), 10055 9% Analzaind rezultatele contralizate in tabelul 4.2.18 se ob: Serva ca echilibrarea hidraulica este asigurata pentru circu tole coloanelor Ts, Ts, Te si Tr intrucat abaterile medi rela tive sunt sub 5 %, Tabelul 4.2.15. Valoarea coeticientilor de rezistenta locala I=, pentru distributie arborescenta (ex. 2, 3) Wr Curhe ried Babine a Ts 1 205-06 anaes - Tse masca.os os | - 06 WsrdINO2KOTS | Vinh 2802920596 “ase Viis-029045-04 aaa | Suldy=t1. Instalatii de incalzire Capitolul 4: Sisteme de incailzire El + echilbrarea hidraulic’ penta coloanele Ts, Ts si Ts se poate reatiza prin: rredimensionarea racordurlor acestora miesordnd diame: trele tronsoanelor, urmarind cresterea pierderilor de sarcina {in tabelele de calcul 4.2.16 si 4.2.18), rezultatele redimen- siondri sunt marcate cu asterix, se constata ca redimensi- onarea racordurilor nu poate asigura echilibru hidraulic ne cesar decat pentru coloana T2 abaterile medi relative & ramandnd mai mari de 5 % pentru coloanele Ts si Ts prevederea de organe de reglare, pe racordul de ducere si intoarcere (oumai pentru coloanele Ts si Ts) treptele de regia a acestora lind: TH = ¢ (Gr, 28. TH = £ (Gra. 28) in care , 350 7-689 Pa: Gu — 9 —2600- 2800-2421 th Stet ate20a98 530 ; Zg-1000 Pa; Guan — 2 — 36002421 J tem 41820098 4.2.8.5 Dimensionarea conductelor instalatillor de incélzire cu circulatie forfata si distributie individual ‘Metodologia de calcul este cea mentionat pentru insta- latile cu circulate fortata, cu precizarea ca instalatia inte roara fa consumatari (fig. 4.2.25) poate fi prevazuta cu: 'a-MTH, echipat cu. componente ce permit racordarea, direct, b-MTH, echipat cu componente ce includ BEP. * in ambele cazuri, operate de dimensionare se incep cu stabilrea valorii peesiunii disponibile de la baza coloanei, Hoc cae necesita satisfacerea raportului dintre presiunea pompei Hp si presiunea termica media Hrw: hi hoe dhe hy f= hot th (4.2.44) = pierderile de sarcied unitare medi Re: corespunzatoare presiunilor disponibile Hi" si HB? se ealculeaza cu relatite: ee ee - Tr [Parm) (424s) fe pyran _ Oa Rae — yp Pa (4.2.46) in care Sreste lungimea totala a circuitului maxim, calculaté pentru fiecare solutie in parte: + racordare directa (a) iho + 4+) {rn} 4247) racordare cu BEP (b} Xb = 2(ho + 4h) tr) (4.2.48) © diametrale conductelor se obtin cu relatia de = f (Fi Oe) in care Rm © (RR", AG), iar Qe reprezinta debitul de agent termic al tronsonulu, exprimat diferentiat in functie de modul de Tatocmire a tabelelor de caloul pentru: * conducte din ore - (O24) [KW (lab. 4.2.3); + conducte din cupru (G2) [kg/h] (tab. 4.2.7), vatoare ‘obtinuta din debitul de agent termic al tronsonului KW], cu aqtorul expresie! eras Seca oe OM (4.2.49) * conducte tip polymutan - (GE), exprimat in Vs tab, 4.2.9), valoarea obtinuta cu ajstorul expres Ws} (4.2.50) i (4249) P= 0,541 * Pierderile locale de sarcina Z se determina in functie de in caactarotcle matralelr wilzate, peau. aria st ei care dice la rlatileprsiink pone enocte, Atel pen ies Leonor Pd) al (8243, a)“ eonducte din ofa izindtabelle 4.2.4 si 4.25, ie — ones pd. al Gi24s.0) | * condkcte dn cup unde inate colonel W pentru exe dou vatante do | Zor = Re Bher (Pal 2s echipare a MTH sunt Shen a hen EE [mn] (4.252) Oy) = 95 kW Of / LO Zom's & a 1 wen ep fee f -\\ soa 1 Gee Qy = 23,8 KW, : @™ : Ousts +@yen DDH ‘ i) Ove 0, = 14 4W 1b @o=maKw Tey eet 7 Ose we \ |) ome A Wig = 15m asasww 4 oye 4 A It vo “hy ah . ye aussi tY cers CE LEY Tan osm Oy) @ ta 05m 8G Fig. 4.2.24. Schema de tunel tefele de distribute inelara cu circulaie fortat,Ea Capitolul 4: Sisteme de incailzire ESET 1. Instalatii de incalzire = ken este kngimea echivalent rita’ in funete de vileza a ‘gent termi side deametrul conducts, pentru = 1 ab. 4.28) SE - suma coeticientlor de rezistenta local lab. 4.2.4) Peniru simplificare, in aplicatile practice se fenunté de sori fa exprimarea Separata a pierderii locale de sarcina Zou aceasta expriméndu-se numai in functie de pierderea de sarcina liniara: Rails + Zc = Petts + hot) [Pal (42.53) = conduct tip polymutan, Zp LE Pal (4254) = vest viteza agentului termic pe tronsonul de calcul [mvs EE - suma cosficientilor de rezistent locala tab. 4.2.4; ‘se stabilesc diametrele de pe circuit principal (citcuttul, consumatorului cel mai departat) aplicind relatia 4.2.6 transformata Ge = (Qs, Rim) sau de = f (Ge, Rem) luand in considerare si modul de racordare la coloana (direct sau cu butelie de egalizare a presiuni); * conditia de echilibru hidraulc pent fiecare din circui- tele coloanelor celor dou moduri de racordare este: a. racordare direct’ HESS URI Z)oo + Zuma SF Zhey SHG (4.2.55) in care indicii pentru pierderile de sarcina au semnificatia urmatoare: CO este reteaua orizontala de distributie de la consuma- tor care poate fi arborescent’, radialé sau inelara, reaizata cu conducte din ofel, cupry sau polymutan: ~ MTH - modulul termohidraulic in functie de nivelul de Tabelul 4.2.16. Dimensionarea conductelor rejelei de distributie inelara (ex. 4) a 2 Ray z Wal v faki+ 2) ows far fias> 1 joss] 0 ad [ial 19 (ris) 02| 25 44 [238] 9 [1 O29] 2 sa BalW6 [iv 00a] | 0 | catalase fre ont fos Tem | a [we | 36me va fsra[ 22 [1s oaal os | 30 [isl sie | tome [toe B Rete de wtoatcer - ELT Til» OS 2 oa oR) ae | om | we apa] 16 f 1 Joost aw [0 [reef 0 | tox 509 selist 9 Frawoal wt x tom far [ ar] aout a [299] 19 [Fo for] as | is fo] 126 | 0257 507| 15 Ta! 6 | 1 [he less] os C. Racordinte cobancor la ete 7 [a7] 22 So (1%) S15 I z RIS] 7 [1 | aa loos] as [ase ets) 7] rf av oss] as [an] as | Ce fo] He | 2s [30s 3 psa font as pas 0s tiefea tio] tat = ifsatoat w [3s| 30) m | 160 1 [iaoai} | 23 ie] 190 | 20 Tesh [ae 02] fos] | fae [— RH) SSP rapes im patent fief cchipare a acestua = CV conduct vericala de alimentare bitubula’, de conducte din ol, cupeu sau polymutan ’. ~ racordarea prin BEP Hos S(RI+2)., + Zoer ine Hoe (4.2.58) ~ Zeep Sunt piorderite de sarcina locale in butelia de ega- lizare a. presiunilo. * Dimensionarea conductelor pentru reteaua orizontala de distributie de la consumator se face tindnd seama de viteza economica (tab. 4.2.6), caracteristicile tehnice ale pompei de circulatie, care in cazul acestel variante sunt: altimea de pompare Hrco = HAlZico (Pal (257 + debt pompel Gyco = ™ 2222600 [my (4.2.58) Sp AE Py - {Rl + Zco sunt pierderile de sarcind pe reteaua de distribute orizontali de la consumator racordata la BEP [Pa}; ~ Eo - suma dabitelor de caldura din circuitul consu: smatorulu kW} ‘= Dimensionarea circuitelor intermeciare (MTH2 + MTHs) se face stabilind presiunile disponibile in fiecare racord, functie de care se stabilese diametrele gi se verified conditia de echilibru hidraulic a. -racordare direct * presiunea disponibili 14s? = Sr)» Ht x (4259) Hist = Seaiez) - avn Hi! = 0.5¢-6 4 - Pa) * plerderea de sarcind linird unitard medie ene _ (1a) Hu Re To (Palm (4.2.60) in care: MTH, este presiunea disponibili in fecare racord [Pal - Sco = lungimea tronsoanelor conductelor de distribute do la consuimatr [ro] * diametrele condctelor se determina aplcnd reat 4.2.6, de = f (RH, 01) (4261) verifcarea caleulukii de dimensionare cu relaia Tabelul 4.2.18. Verificarea conciilor de echitibra hidraulie ale rejeiei de distributie inelara (ex. 4) Con Srey deectibra catites Tspwe le pn pel ele ER +7), TOP Boe | Soe | JON aaS ns | SHS | s+, ‘e095 | $399 | gon | azes 1935 TERI + Zig | 9057 | 057 | 5229 | eee 7340 t SS UR Zoe | m0 P| 295 | aw | v0 | SURI Zine | 8257 f 246 | sas [a0 Ps | Tas [HRD && | 3st} 3ae] 0 | 2m] 83 | 998 | 1559] Te 0 [eo | 0 | © | wlan pum in 20 1 “Peon 0 52 aN I ara Teas foo1, Instalatii de incalzire Capitolul 4: Sisteme de incalzire El Za Zpanin cos HM (4.2.62) pentru care abaterea medie relatva #y < 8 % '. racordarea prin BEP * presiunea disponibila HISTH? — SURI Zs - HB 4.2.63) 14s = Srtezy - ait * celelalte operat cordarea directa sunt indantice cu cele mentionate la ra- 4.2.85.1 Refole bitub cu distributie arborescent’ Exemplul de calcul 5 Se dimensioneaza diametrele conductelor unei instatati de incalzire bitub cu cieculatie fortata si distrbutie individua~ 1G, alcatuit in sistem arborescen. Caracteristicile termice si geometrice sunt cele din figura 42.25a considerand ca re- teaua de conducte va fialeatuita din otel, cupru sau mate ‘ial termoplastic tip POLYMUTAN, Echiparea modulelor ter mohidraulice se considera de tipul cele prezentate in figura 4.2.4a pentru racordarea directa si figura 4.2.4d pentru ra: cordare cu BEP. * indiferent de natura materialului din care se realizeaza releaua ‘de conducte, presiunea disponibila necesard la baza coloanei este aceeasi si se determina din conditile 4.2.43a si 4.2.43 dup’ cum urmeaza a. racordarea directa HOE = 1.5:g{ho + 4h + habiov- pd SOBYIS + 42.7 + 065) 12,47 HEE = 2giho + an + hijo po) = 29.8141,5 + 42,7 + 0,85) 12,47 = 3168,35 Pa b. racordarea prin BEP WBE = 15-9400 + Ah): ~ Pa) = TS OBU(1S + 42,7)-12,47 = 2957 Pa HOB’ = Beg + Ab}(Os- Pa) 2981(1,5 + 42,7)12,47 = 3009 Pa * plerderile unitare de’ sarcina medi corespunzéitoare presiunilor disponibile HE" si HBR" se calculeaza cu relatile: Tabelul 4.2.17. Valorile coeficientilor de rezistenfa locala 3%, pentru refeaua inelarai (ex. 4) vie aid, vrs | ri | ebieet Tanne = = cae [ar asada : 7 1s a ulead 2029-048 - 25 a 1 vad y029002-0—9 | | 035 Ls | altar 2 - — ° = pe a= al. af ies w_| 2-03-08 | ~ a aI T [36 Caco deere w [103-03 os || on 4 o | 0 ar =i 28 TOS er 3 3 wpe te Giger vane fae |e =f | Siac 0 3-09 — Toss} {as TT Nola 8, a | 03 03 a 2 05508 a — f = 15-5 | 56 © exon cobs ts | sen 02570 056 T=[-[-_[ =] 1 [Veli 25.30.57 - fst -t- ly | venar02si 29-06 tate tra] + 1 vee 0250.76 7] = t a veh 931 4 3 ha Veni 22039-076 1 t we | Sry .250 4720 59 ery 039 13 | i* srd 0200214 js | pre! y-0220,35-0,63 1s ft are vert 0.40 1 | septa eestnasents Pepe oy? a vniew2037-083 | mre | ae sent og O21 roam | ere [34 2 | set 0 037992 dara O38 | iy = 4 on Sarl 820.41038 1 os I vent wf =|TEETER EE capitotut 4: sisteme de inca 1 Instalatii de incalzire a. racordarea directa (eave _(1-039).2976.27 e 449 Pajin 38 Si = 2th + Sh) + (I + e+ Is +e) = 2415 + 42,7) + (4 43,2 +28 + 3,4) = 38m ag s Re } oe (1-085) 316835 _ 55.96 Palm Ines Sp 38 b. racordare prin BEP ola HRS (10291-2257 647 pajm me SP 24.60 2itw + 4h) = 215 + 42,7) = 246m po, CMV (1-038) 2009 06 palm zy 2460 + valorile Rom $1 Fon permit identiticarea zonei de stable | fa diametrelor necesare, in tabele sau dizgrame de calcu, | find permis adoptarea altor valoni mai mari sau mai mich ‘cu condita ca, in final, valoarea medie £8 fie Inve limitele stabilte mai sus, adicd: Rin <= FE"™! < ou U0 pent rejele de conducte din ofel, diametrele si pier erie totale de sarcind sunt centralizate in tabelul 4.2.19, in care dimensionarea urmareste un. circutt orizontal situat la Ulimul nivel tab. 4.2.19 A) si dou variante de racordare la Coloane: varianta cu racordare direct (tab. 42.19 B) si varanta cu racordare direct prin BEP (tab. 4.2.19 C), Stabi lvea coeficientilor de rezistenta local prezentati in tabelul 4.2.20, se face linand seama de rezistentela locale re- zullate din configuratia reteleiorizontale si vertical (ig. 4.2.28), utilizing datele din tabelut 4.2.4. Diametrole conduc telor si vitezelo agentuut termic in con ducte se stabilesc in acord cu datele ‘esl eEP -ea ow butelia de egalizare a presiunilor Zeer (r= 2aKy [O; lu = 065m] [i Racordarea “ba bef t do circulate de pe circuitul orizontal 1 - 2-3 - 4 considerat secundar se stabilesc in ipoteza adaptari schemei din figura 424d * indltimea de pompare Heco = YleZjoo = LleZ i = 147370 Pa ‘= debitul pompei 900 4,18-20.968,4 + vetificarea rezultatelor obtinute pentru citcuitele secun- dare (2.1, 3.1 si 4.1) ale céror pierderi de sarcina sunt pre- Zentate in tabelul 4.2.19 A se face prin verficarea condite de echilibru hidraulic in noduxi. Egalitatea pierdorior de sar Cind aferente cicuitelor care converg catre un nod se obtine introducdnd pe eitcuitul secundar 0 pierdere suplimentara de sarcina Znr, prin reglarea robinetului cu dublé reglare (Rid) atasat corpului de incalzire. Astfe: ~ pentru cixcuitul 2.1 Sis) + Ze! = 186.4 + Zi! = YRlsz)s = 366,6 Pa Din conditia de echiliru hidraukec rezult treapia de reglare Tiy! a robinetuiui atasat corpului de incalzite Qos, Ti! = f (Go, Zé), in care: 3 3600=0,4 m*/h op St Pn poo = Zi! = 368,60 - 156,40 = 210,20 Pa Gyy=— 2.3600 = 20 __ 300 93.42 BE At Py nO a98-20.0.968 5 08s oe os es7iw haya 2siw ; din tabelul 42.3, utiizand banda de va~ @EMELY @RASTEY a= 25K Gor 25 HW loti mn < Fra < Rs - ae a Ue > verNicarea rezulatelot ev tabelil @ouanw A 4.2.19 se face comparand pierderlo to- Beran = tale de sareina cu presiunie disponibile Ss | coleulate pent fizcare varian de ra Sepa ak corde. = feet c ‘a. racordare direct ere is ima plercpvilor totale de sarcind Saar a Sabr2yoo + SR Zeycy + Zune = { é Tya73,70 + 998,09 ~2411.79 4 Zum Pa vee undo piordarila de sarcina aferente GastaKw MT; depind de varianta de echipare eee e MO ee qporesesiw Pacer cu ser . Conditia de echilibru hidraule este Oy sam . HB = 2376.27 < Yeh + Zu ‘oe & P2411,79 + Zum = HB = 3168.35 Pa eesiied =e se ». racordare prin BEP Peaks Oey 82KW | suma pierderilor totale de sarcina ty oy z pont circutul vertical, din arnonte de | f+ ~@p 5 BEE i ee é EiRleZhov sZoen = 238330 + Zor Pa, | |} pg of unde pierderile locale de sareina in | | be were este in functe de geometnia acesteia si regimul hidraulie = condita de echilibru hidraule este: HERE = 2257 < YRIeZhov + Zeer 2383.3 + Zeer « < HB" = 3009 Pa cearacteristicile hidraulice ale p Fig, 42.250, Scher consumatori inl sma de calcul pentru instalaia bitub cu circulate fortata pentru idual, cu racordare directa $i BEP cu distributie arborescenta.|. Instalatii de incalzire Capitolul 4: Sisteme de incalzire pentru circuitul 3.1 MGpaiez pu + Zhe = 146.4 + Ziel = Sytvz) = 600.2 Pa pentru care treapta de regiare Ti’ d robinetului atasat cor pli de incallzie Qea, este: Tie! = f (Gor. Zit 2ij! =600,2 - 1464 = 4538 Pa G,,-—2— 3600-20 3600 = 93.42 Set Pm 4.18-20.0.988 pentru circuitul 4.1 Frabelui 4.2.19, Dimensionarea ronsoanelor si evaluarea pierderlor de sarcina, pent refelele bitub orizontale, cu conducte din ott (ex. 5) % TTT RT se [Rt] 2 Pr ms nfl *© [eat sa Ste | cm ak or ae sores 1 el 03H [ee 2 fost as {on tor] 90 1 S6| wos : toa an fas [as 330 ‘ os wo [36 [6 | a1 [24 }13 | 12 lous] 20 [iss] 26 [i304) ar [ar [ia a fons 2 is03| 26 pea ua [2s tofu toast 28 fs as fms) Gnd fee 6 aren res SP faa] 1 loam) 20 | 1 [ek fa i Se estar terra a + tesa sa ttm [oa 3s {9st ae 225 anal sare i 38 [5 100.78) TODD fart ste fosahas [ow [ss [2 [177 [95m | The rica serine po bl opis pe GR] S's [aa | 94 [oss] 90 [0a] 388 [25] «avs | os] | « [matset 1 foe, ao] 0 [oe] 0 | am [os T psa psa [1 [ose] eo! 0 [ome] 0 | wax [ae Tin Sarr foot wo fae sett sex se a fara) 3 [ie fose] 9 [oy SRI 1 + Zhe! = 2140 + Zi! = BAZ) = 867.7 Pa, pentru care treapta do regiare "Ti! a robinetulur atasat corpului de incalzie Qcs, este Tif! = /(Gs:, Zit Zi’ = 867,7 - 214.0 = 653.7 Pa 2, 2.90 G,,=— 2. s600- 239 __3g00= 102.32 Yh Gt Pp 4.18 20 0.968 + circuitele orizontale corespunziitoare celorialte nivetur (E3, €2, E1 siP) se dimensioneaza dupa aceeasi metodolo {ie calculind presiunile disponibile corespunzaitoare fiecarut hivel, dupa cum urmeaza: a. racordare directd (tab. 4.2.19 A + B) Ht > (Rl Z)- Hi! = 1728.50 - 165,15 1563.95 Pa unde Hf! =05 9-4 (p, Pg)“ 08 9,81-2,70-12,47 = 165,15 Pa Hig Spare 2)-2. Hi = 1842,.3-2 165,15=15120 Pa HNO (Ale 2)-~3. Hy -2073,95-3.165,15= 1577.9 Pa ol Hi 3 (R42) 4. et =2238,79- 4165.15 =1574,19 Pa Presiunea dspombii obtinuté pentru fiecare nivel se con suma pent acoperiea pierderior de sarcina pe circuitele onzontale 3/RtvZ)to ia plerdatilor de sarcina locale in mo: dull termohicraulc Zier. imensionarea circuitelororizon tale se face aplicand acceasi metodologie de calcul cu res- | Bectarea conctilor de echiibrare hiraulca ‘Tabelul 4.2.20. Valoarea coeficientilor de rezistenta locala XE, pentru retele bitub orizontale si conducte din ofel (ex. 5) ee wor [oe | uh us [ot [tam [ 3 1 2 [| Wess 08602 \ | why = 022024 = 092 3 zo | ivy = 024032 = 0.75 4 T= [es_[ x a Za un : 103 ei FOIRDR= O58 a 4 103 Vaiity= 0,150.32 = 047 BB Glace veriale co eave diet — - - SOD 3 [ ia eo =] | wed - a ; 1 Why 2030382071 [oss s | i | Vglvq = 0.284038 = 0.74 “s | 066 I zo | T - 36 L | I L pa a ep ER | oa | ' why = 056051 Tat | ° a i i vie, 0532S 1 je Te + | i Als, “0A SE=ORT [om | as 4 onEa cepitotut a sisteme de incatzire Oa I Instalatii de incalzire »,racordarea prin BEP (ab, 4.2.19 C) =3(At+2), Hse 600.50 168,15~455°5 Pa (A1+2)-2-H8 ~998,50~2 165,15~ 66820 Pa (+ 2)-2 Hee 1646.60. 3 165,15~118108 Pa 1374,70 Pa HM (Ate 2) 4 HO = 2035,30-4.165,18 Presiunea disponibila oblinuta pent fiecare nivel se con: ‘sua pentru acoperirea pierderilor de sarcind pe conductela de racord ale BEP la coloana do alimentare i a pierderilor locale de sarcing in BEP. Circuitul secundar se dimensioneaza asemanator circuity- lui 1, 2, 3 51 4 pierdorea de sarcina flind acoperita de 0 pompa de circulatie montata pe acest circuit. Caracteristici fe hidraulice ale pompelor se stabilesc tindnd seama de pierderile de sarcina obtinute si debitele vehiculate, la fieca re nivel, ulilzand retatile 4.2.57 si 4.2.58. pentru rejele de conducte din cupru, diametrele si pierdorile totale de sarcina sunt prezentate in tabolut 4.2.21, tunde (ca si in cazul precedent), dimensionarea se face pen: {fu un circuit orizontal situat la ultimul nivel tab. 4.2.21 A) si dou variante de racordare la coloane: varianta cu racordare directa (tab. 4.2.21 B) si varianta cu racordare prin BEP (tab. 4.2.21 C), Evaluarea coelicientilor de rezistenta local prezentald in tabelul 4.2.22, urmiraste metodologia enunta- 18 anterior si se face finand seama de rezistentele locale re- zultate din configuralia retelei orizontale si verticale (tig. 4.2.25 a), utlizand datele din tabelele 4.2.4 gi 4.2.8, Diame- tele conductelor si vitezele agentului termic in conducte au {ost stabilite utiizéind tabelul 4.2.7 * vorificarea rezuitatelor din tabelul 4.2.21 se face compa- rand pierderie totale de sarcina cu presiunile disponibile cal culate pentru fiecare variant de racordare, Astfel, pentru: a. racordare directs = suma pierderilor totale de sarcin’ (tab, 42.21 A+B) Srl Z), SA 2), 1814.95 +151192=282627 Pa la care se adaugi pierderile de sarcina Zuni in MTH;, ce depind de varianta de echipare adoptata, * conditia de echiibru hidraulic este: HBG! = 237,27 < LiRleZsve + Zuni = 2826,27 + Zurs < << HRY = 3168.35 Pa b. racordare prin BEP ‘suma pierderilor totale de sarcina pentru circuitul verti: cal, din amonte de BEP (tab. 4.2.21 C) 21 Pa > (RV 2), 20 - conditia de echilbru hidraulic este: Hig! = 2057 < SAN Zev + Zeer = 2236.21 + Zeer < < HBB = 3009 Pa caracteristicile hideaulice ale pompei de circulatie de pe cxcuitul orizontal 1- 2-3-4, conform schemei din figura 424. d, * Tnaltimea de pompare Hyco Z(t Z)_~3(RI62), 1314.35 Pa + debitul pompet 9.00 __600=0,4 m'/h 418 209 AP ‘area rezultatelor obrinute tele secun: dare (2.1, 3.1 51 4.1), ale edror pierder de sarcina sunt pre- zentate in tabelul 4.2.21 A se face urmirind aceeasi meto- dologie indicata la retelele de conducte din otel. Astfet: = pentru circuitul 2.1 SYftleZes + Ze! =184,0 + Ziy) = SYRlezZ): = 249,12 Pa Din conditia de echilibru hidraulic rezuta treapta de rogiare Tiy’ a robinetului atasat corpubii de incalzire Qc2, care, este: Thi? = f (Gz.1, Zr), in care: Zi! = 249,12 - 184,00 = 65,12 Pa Q 210 — oa. a Bi 96002 93,42 Yh Gat in 16 200,968 ~ peniry cect 3.1 SIRIZ)a1 + Zip’ =184 + Zip! = LiRlez) - 724.77 Pa pentru care treapta de reglare ‘Tit’ a robinetului atasat comput de nclere es este Ts? — (Gan Zirh ih cae Zig! = 724,77 - 184,00 = 540,77 Pa Q, 210, 3-011 500-2! 36009342 th BEAN en 478-20.0.968 r penta cui 4.4 Lez bes + Zi 1037,6 Pa pentru care wreapta de reglare Ti’ a robinetului atasat corp de inde Qc, este: Tee = (Ger. Zirh in cre Zi = 1037.6 - 225.5 = 812,1 Pa Q, 30 ‘ G,,= Os. 600-250 3600 = 102,32 Yh BA Pn 418 -20.0,568 " + circuitele orizontale corespunzatoare colorlaite nivelurt (€3, E2, E1 si P) se dimensioneaza dupa aceeasi metodolo- gle calculind presiunile disponbile corespunzatoare fiecarui nivel, dupa cum urmeaza a. racordare direct (lab. 4.2.21 A + 8) ges — S(t 4 2) Hp = 1832,22 165,15 = 1987.07 Pa ges —S(ar-« Z)-2 ge = 1698, 12- 2.165, 1 = 1967,82 Pa g's = (AZ) 9. gm = 2031.12. 3. 165,15 ~ 1536, 67 Pa ngs = (A+ 2) 4 96 2695,92 - 4 165,18 = 965,52 Pa unde 1 = 0.5-9--(p, ~ pa) =0.5-9,81-2.7- 12,47 = 165,15 Pa Presiunea disponibila obtinut pentru fiecare nivel se con- sum pentru acoperirea pierderlor de sarcina pe circuttele orizontale 5/Fl+Z}éo si a pierderilor de sarcina locale in mo- dulul termohidraule Zyir. Dimensionarea circuitelor orizon- tale urmand aceeast metodologie cu respectarea conuililor impuse do relatile 4.2.59...4.2.62. racordare prin BEP (tab. 4.2.21 C) ioe Ss 2), tae 21787-16515 ~5272 Pa Siri 2)-2 eg 79218. 2 1651 ase 16186 Pa yarns S[AI+ 2)-3: Hee =1125,16-3-165,15 = 629,71 Pa Hype S(t 2) 4 He =1729,96- 4-165,15 ~ 1059.36 Pa Presiunea disponibia obtinut’ pont fiecare rive se con: jsuma pentru acopenrea pierderlor de sarcina pe conductale de racord ale BEP la coloana de alimentare si a piecenlor locale de sarein’ in BEP. Dacd este carul, pe conductele de racord se pol prevedea si organe de reglare pen csipareaInstalatii de incailzire Capitolul 4: Sisteme de surplusului de presiune Gisponibild Cireuitul secundar se dimensioneaza asemdndtcr circuit 1, 2, 3.914, prerderea de sarcina find acoperita de © pompa de ‘circulate montata pe acest circuit. Caracteristicle hidaulice ale pompelor se stabilesc in concordanta cu pier erie de sarcind obtinute si debitele vehiculate, la fiecare hive, utlizand relatile 4.2.57 si 4.2.58. Li pentru retele de conducte din materiale termoplastice tip Polymutan, diametrele [so fan ofa a jos Bar| ar] 13s [isin 4 [a fisrse|oxtas qpoar as far fin svestinias| || 4 {oas [13 [oo vi faa fooasfisyis ious) as [a7| «| ma [ag || [B Condos seis cco dies - oy fer foo fais vous) a far] aff (i | 5 | [os [os] — 9 a1 fas fwostishs ox) s fesparpsst | © | 03 | 06 | 09 3] 9 |aese alae Tpose 5 Toss espiia| Tar | | | 1 axles tH ia Sasl0se 30 T126) wool 335 [T1677 i jzox] { 03 $ [ats ites: safisainse) on [as tas [a wie prin bch ec. peso EF) 9 ana fines fie ist oat a7 fans [an fio. aE 7 Theda pain biche ep resin OFEP = et 4 sy tio3z | 35 [osts|so15|21759) 277 Tox fon ios [mg Tat | 9 Joont 6.) [03 [os | 09 sat san sais asjosisl 30 | 126 [eam | 3 | * in [isinay Sali asiosz7] 90 | 132] 6.72 [eoaa| maar] | 4 gee] aE = So 2 035| - {ea + Indltimea de pompare MH, (Av +2),.-D(Al+2), 1234.14 Pa + debitul pompet co Leo Gp At Pn * veriticarea rezultatelor obtinute pentru circuitele secun dare (2.1, 3.1 §1 4.1), ale caror pierderi de sarcina sunt pre- zentate in tabelyl 4.2.21 A se face urmarind aceeasi meto- dologie indicata la retelele de conducte din otel. Astfel pentru eircul URlezbe1 + Ze Din condita de ectibru hicraul 2.4 96.62 + Zi = EERIeZ = © rezuls 963,73 Pa treapta de reglare Tip’ a robinetukul atasat corpului de incalre Qcz, care, este Ti! 2a Gy (Ge, Ze). in cave: 363,73 - 115,62 = 248,11 Pa 2, — Ses __3600=93, GAL Py 41820-0968 pentru circuit 3.4 LifleZh s+ Zip! 115,62 + Zip! = S1AH1Z) = 608,29 Pa pentru care treapla de reglare ‘Ti? a robinetulul atasat ‘corpului de incalzire Qcs, este Tir’ in care: oe 115,62 = pentru cicuitul 4.4 MRAZ is + Zi! = pentru care teapta do reglare. Ti? corpului de incdlare ce, este Ti! = f (Ge, 492,67 Pa 2:10 4318. 20.0.968, 115,62 + 24! = SinWz = 42 Yh L(G, Zi) 36009342 Yh 980,64 Pa a robinetulut atagat Zi) de rezistenta locala , pentru refele bitub orizontale ssl conducte din cupru (ex. 5)1 Instalatii de incalzire 7! = 980,84 - 115,62 = 865,02 Pa ye Se 00 2p MP * circuitole orizontale corespunzatoare celoralte sivelusi (E3, E2, E1 si P) se dimensioneaza dupa acseasi metodolo- gre calculand presiunile disponibile corespunzitoare flecsirul nivel, dup& cum urmeaza: de racord ale BEP ta coloana de alimentare si a pierderilor locale de sarcina in BEP. Circvitul secundar se dimensioneaza asemanator circui- tulul 1, 2, 3 1 4, pierderea de saroina find acoperita de o Pompa de circulatie montaté pe acest circuit, ale cirei ca ‘acteristic hidraulice se stabilesc in functie de pierderile de sarcina si debitele vehiculate, la fiecare nivel, utilzand rela le 4.2.57 si 4.2.58, 2. racordare directa tab, 42.28 A + B) : Tabelut 42.28, Valoarea coefiienfilor agree $ (abs 2) 1486,11-165,15~ 191896 Pa de rezistenfa local, pentru refele bitub orizontale, ; ‘de conducte tip Polymutan (ex. 5) yee —Slnez)- aan sorzor-2.65r-r04707 Pa [RET Coe Teac] me resp fae] : rua onal cr se aoe Hn (Ris Z) 3-H =2059,86-3-165,15- 1564.41 Pa ae [a [el Sita] es bal eae pg <3 (e+ 2) 8. pl 2006.25 4.165,15--160565 Pa | | | [0s , x» | — f-}=] 203 fos ]on 5 unde: + T T203}—[-|2a5| 36 Hit =0.5-g-h (p; ~pg)=0.59.81-2.7- 12,47 = 165,15 Pa || 24 a {ial os [13 [os 1013 Presiunea disponibila obtinuta pentru fiecare nivel se con- | [a [esos [3 Tos [oss summa penttu acopercea pierdenlor de sarcind pe cicutele | 41 Tafaap ox [as 103 atzontale E1AlsZ si a pierdenlor de sarcini locale in | Caaisacseasaiecs aloe une = ‘modulul termohidratiio Zu. Dimensionarea ciruitelor or | |S ee tT a zontale tumand aceeasi metodologie cu respeetarea cond | * | — j—/ =| = [os les] tilor impuse de relatile 4.2.59 ..4.2,62. 6 al 03 | 08 oo 'b. racordare prin BEP (tab. 4.2.29 C) 7 tle Thea Tor Ware (Ale ZH =77279-165.18 - 607.68 Pa x i ee zi ° 20a t- | 06 He = 3+ 2)-2. Hy = 1927,28- 2-465 15=996,68 Pa LE Cote vena cu cde pn Bude a psn (HEP) 2 T 03 | on 09 Hyer = (B14 Z)—3: Hy =1709,473.165,15~1214,02 Pa | | — alee clas vagee Slate 2) 4 eg 207167 4. 16819- 11107 Pa [oa a6 09 > 03 [06 oo Presiunea disponibilé obtinuta pentru fiecare nivel se con- at or Suma pentru acoperirea pierderlor de sarcina pe conductele oS 2a - Tabelul 4.223, Dimensionarea tronsoanelor gi evaluarea pierderilor de sarcina, pentru refele bitub orizontale tip Polymutan (ex. 5) ™ Tey, epi fmpy)] ®§ |e] Bea fem wromon | wn |__| to_{ mm | ior | % tat “oar ea) 7 Cambie omnes 1 23 [oo | 8 | is Fe eS 2 [ae east | ea] 30 [ose | 36 | 0 iad] ase] won 3 o7_| ome | s6 | 20 | 028 | 99 15 as [ONL a) our | 6s | 3s | a9 a |e W zy | ome faa | is | os | as | was nse up 2a | ome fas | fen | os [owe mse | nih a1 23 | ome | as | is | ow [os won | 5 ns | THe i Goatees ri ct educa * © wa [oan | sa [vox os va} 19356 #0353 7 [aa [om | sn | fo yo | 09 wn [anaes [ wes ae eee eee woes a} naa © Condocie verticale - = = oon [8d] os [0 70s [a 6 [wait | sa) as] ose | a] wit re 7 pasa pons | sa | [cof er on] angina | 249 ma x vet oats | sa [a2 [oak | sf 09) ane | sot | owt aT ona fos} fw fae | ss | on [a6 | 9 | ato Park| Instalatii de incdilzire Capitolul 4 Sisteme de incalzire ERE 42.8522 Rotele bitub cu distributie radial, §4.285.1 (tab, 4.2.19 B) Exemplul de calcul 6 ‘condita de echilibru hidraulic este: Se dimensioneaza diametrele conductolor unei instatatii HE = 2376.27 < SYRMZ}r = 2065,69 < HBR" = 3168.35 Pa de incdlzire bitub, cu circulatie foctatd si distribute indivi-_rezult 0 buna Incadrare in limitele impuse duala alcatuita in’ sistem radial, Caracteristicle termice sib. racordare prin BEP ‘geometrice sunt cele din figura 4.2.25 b iar echiparea mo- _- suma pierderilr totale de sarcing pentru circuitul vertical ulelor termohidraulice se considera de tipul cele! prezenta- ste centralizata in tabelul 4.2.19 C considerand ca reteaua te in figura 42.4.c pentru racordare directa cu distibuitor D vertical are aceeasi configuratie si incdrcare termica si colector C oi figura 4.2.4 @ pentru racordare prin BEP cu distributor O si colector C. Se considera reteaua de con: Y[AI+Z)_, +Zaep=2383.30+Zper [Pal ducte executata din otel, cupru sau material termoplastic tip polymutan. ~ jar condita de, echiibru hidrauiic = presiunea necesard la baza coloanei este aceeasi, de- : Hage = 2257 < Syrtezev + Zoe oarece $-a piistrat configuratia retelei verticale de conducte > 238990 + Zece de la distibutie arborescent. Atel, pentru: < Hite = 3008'Pa ‘a. racordere direct este satisicut HEE = 1.5aiho + 4h + biMPs- Pa) caracteristcle hiraulice ale pompei de circulate de pe or 159,81(1.5¢42,7 + 0,05)12,47 = 2376.27 Pa_—_| cuitul secundar se stablesc in Ipoteza adopt schemel din HE = Dgtho + ah ihr Pa) | tga 424 6 2OBIL(IS + 42.7 + 0.65)12.47 = 3168.35 Pa + inallimea de pompare ». racordare prin BEP Hyco =¥(PV+2),$ Zug 1727.60 Zu [Pal HBE = 1,5:g(ho + 4h)(Pr- Pa) ‘ ‘ ‘ = 1,59,8141,544-2,7) 12.47 = 2257 Pa care Zum Se stabileste in concordan\a cu rezistentele HEE = 2.g¢ho + aby Pa) = | locale introduse de echiparea MTF pe circuitl secundar 2OBUIS + 42,7) 12.47 = 9009 Pa pe tronsoanele dine BEP si D-C. + pierderile unitare de sarcina medi corespunzatoare pre- |» debitul pompei siuniior disponibile #82 si HBR! sunt urmatoarele: oa oD. seat rath eae poy = 220.3600 = —— a 04 2 Gp At Pg 41820-9684 10:38) 297627 Fh Soe = MASS) POTEET «4189 Palm + votiticaréa rezuitaelorobtinute pentru cicuitele radiate 2, 3.514 (fig, 42.25 b) ale cavor pierderi de sarcin sunt B= 2(hw + Ah) +h = 2418 + 42,7) + 13.4 (1-033) Her (1 38m centralizate in tabelul 4.2.25 se face punand conditia de | echilibru hidraulic in raport eu circuitul 1 R, a OS Se considera cla dstibuttor 3 colector (fig. 42.4) sunt 2 prevazute organe de regiare, la care se adausi si capacita ». racordare prin BEP toa do disipare a prosiuni csponiile neconsumate de cate (1-033) He _(1-0.39)-2057 | robinetl cu dub roglare atasat corpului de incalro, Pr a reg OTAT Palin | derea localé de sarcina Zi in organele de regiare, se de- : | termina tindnd seama de recomandanfe antrioae E} = 2{ho + 4h) = 2415 + 42,7) = 24,60 m Tis = f (Gx. Zi). Asttel: etaauigen iets so 17" penta Grout 2 ae 78105 Palm BAZ = HAZ) + BZip= 991,60 + EZhp= 1727.60 Pa unde pentru retele din conducte din ofel ce fac parte din re- | ¥Zjr= 1727.60 - 931,00 = 796 Pa teaua orizontala, diametrele si pierdenie totale de sarcina Aceasta presiune este consumata Tn organele de reglare sunt centralizate in tabelul 4.2.25, far valozrea coeticientilor | de la distibuitor-colector si robinetul de la corpul de incal- de rezistenta locald in tabelul 4.2 26. Pentru coeficientii de. zire, Debitul de fluid care excula prin aceste robinete este: ee EE ee arenas fawn | =z Si 9000— a BIg 3000-9882 Yo banda Rine...Rims, utilizand tabelul 4.2.3. Pentru circuitele SPileZ)r = S(RU Zp + EZ = 749,60 + EZie= 1727.60 Pa vertical “se mentin rezultatele obtinute la exemplul 5 | unde 2Zjl- = 1727.60 - 749,60 = 978 Pa, presiune con: (tab, 4.2.19 B+), deoarece configuratiaretelei este aceeasi; | sumati in robinetale de reglve indicate la circuitul 2. De- * vorificarea rezultatelor prezentate in tabelul 4.2.25 se | bitul de fluid face comparand pierderile totale de sarcina cu presiunile Ga = Gr = 93,42 Un disponbile calculate pentru ecare varanté de racordare. | ~ perlu cuit 4 a. racordare directa SURZ)1 = LZ + YZip = 713,40 + EZjie = 1727,60 Pa soma plerderior totale de sarcnd pe circuitl madukiul | unde BZje= 1727.60 - 71240 - 1014.20 Pa, presiunea con- mot Sonata in robinetole de rogue indicate la crcultele 2 #2 LlwI+Z), -T(AI+ 2) + V(Al+ Z] = 1727.50 938,09 - 265,60 P: Debra de is Lirtez), -Z(AV42), } , is = 225.3600 23° ag = 102,32 Yn St Pq om” 4.0. 20 0888 in care: 3! + 2) sunt plerderile de sarcinh pe cicuitl cl thal lung al Getibutot radile de Ta ultim nivel (labelul | « cicullele orizontale corespunzitoare celeralte rivet 4 2.25} (€3, E2, Et, si P) se dimensionea: j HA dup aceeasi metodo: sia) nt plerdenle de sarcina pe ccutul vertical, | loge, lund in considerare presiuite disponibile corespun- L(RI+ 2) considerat identic cu cel de la aplicatia de la | zatoare fiecdrut nivel, dupa cum ummeaza NN ee aa /102} Capitolul 4: Sisteme de incalzire 1. Instalatii de incalzire 2. racordare directa tab. 4.2.19 8 si 4.2.25) de la exemphi de a § 4285.1, pe baza rezuilatelor cen ABM = SYRIZIFO + ZUR ZIEY — Hy! = tralizate in tabelul 4.2.19 C rezulta: = 1727.60 + 254,80 - 165,15 = 1817,25 Pa He" L{RI+Z)5 ~ Hin! = 620,5 - 165,15 = 455,35 Pa HY = SlaleZ) 4 S[AIN Zz) 2-H = HM (R14 Z)-2 He -998,5~ 2-165,15 =66820 Pa =1727,60 + 368.60~-2:165,15 -1765,90 Pa ~ mers] sires 96 5-15108 Pe vem sane 2) Sone), a. ‘ = 1727,60 + 600,35 ~3-165,18 =1832,50 Pa 18S (Rls 2)-4 Hit =2035,3- 4.16515 -1374,7 Pa Hs Presiunea disporibili objinuté pentru fiecare nivel este -ve7sos7xco-4sesisnizaso ra | Seat a a te ee pe unde tru acoperitea pierderilor de sarcina in BEP. Hi! = 0,5-9-h(Pi - Pa) = 0,5:9,81-2,7°12,47 = 165,15 Pa _—_Circuitele radiale secundare se dimensioneaza ca si in Presiunea disponibila oblinuta pentru fiecare nivel este cazul racordiri dtecte, pierderea de sarcina a acestora consumata pentru acoperiea pierderilor de sarcina pe cir- | lind acoperita de o pompa de crculatie montata in aval de cuitele orizontale 3/RleZ)éo si a pierderilor de sarcind locale | distibuitorul dn dotarea MTHs (fig. 4.24 e). Caracteristcile in modulul termohidraulie Zune. Dimensionarea eiuitelor | hidraulice ale pompeler se stabilesc jinand seama de pier ‘onizontale se face urmand acceasi matodologie de calcul.» darle de sarcind in rapert cu circuitul cel mai dezavantajat » racordarea prin BEP | si dobitul de fuid corespunzitor tuturor consumatorior de Considering configurata retele! vertical identica cu cea ! pe nivel, utiizand relatile 4.2.57 si 42.58 pentru refele de conducte din cupru ce fac parte din reteaua orizontal, diametiele si pierderile totale de sarcind sunt prezentate in tabelul 4.2.27, iar valoarea coeficientlor de rezistenta localé, in tabelul 4.2.28. Pentru calculul coeficientilor de rezistenta ocala s-au folosit datele din tabelele 4.2.4. si 4.2.8, tinand seama de configuratia retele! ort zontale din figura 4.2.25 b. Diametrele onductelor s-au stabilt in functie de sarcina termici si rezistenta termica ‘medie cuprins’ in banda Rm + Rx Uilizind tabelul 4.2.7. Pentty cicuitele verticale se mentin rezultatele obtinute la excmplul de la § 4285.1 (tab. 4.221 BiG), considerand aceeasi con. figuratie a rete verticale. + veriicarea rezultatelor prezentate in tabelul 4.2.27 se face comparand pierderie totale de sarcina cu presivnile disponibile calculate pentru fiecare varianta de racordare. Astfel, pent a. racordare directs ‘suma pierderilor totale de sarcina pe cikeuital modululur MTF YiAN-Z), = LAI+Z), EAL Z)~ my latsa)aS(ar2)_, 4 Hit es Et 1126,45 + 151192=2638 38 Pa \t lB Grr = 82 kW ; Kru \ in care: SRI + Zh ceprezint’ pierderite i a /& | de sarcina pe circuitul cel mai tung al 8 nen Racordge oy BEP 15 | istrbuter raciale do a ultima nivel ' Am an-8 " (tab. 4.2.27); ' = | |) Feprecinta pierderile de sar » i (F!+Z) cin pe cicuitul vertical L Sat ie consideratidentic eu est al | ig fxemplului de Ia § 4285.4 to ie (tab. 42.21 B) le 1 |. condita de echitoru hieravlc este br Hge-2076 ' Pav + Za Fig. 4.2.25b. Schema de calcul pentru instaajia bitub cu circulate fortata penta | gaits o bund incadrare in limitele in ‘consiimatori individual, cu racordare directa gi BEP cu distributie radial puse, chiar dupa adaugarea pierderilor1 Instalatii de incalzire Capitolul 4 Sisteme de incalzire BREE de sarcind aferente MTHs, b. racordarea prin BEP ‘suma pierderilor totale de sarcind pentru circuitul vertic ‘este centralizata in tabelul 4.2.19 C considerand c& reteaua verticala are aceeasi confiquratie «4 incarcare termica. S (e162), 42n0=2296216Zan Pa iar conditia de, echilibru hidraulic este Hig) = 2057 < E(AbZlev + Zasv = 2296,21 + Zero < caracteristicile hidraulice ale pompei de circulatie de pe circuitul secundar se stabilese tn ipoteza adoptarii scheme! din figura 4.2.4e. + inaitimea de pompare Heo Z(AN-Z) Zane 1128 45» Zam Pa in care Zwnn se stabileste tindnd seama de rezistentele 1o- | cale inttoduse de echiparea MTH; pe circuitul secundar pe tronsoanele dintre BEP si D-C. + debitul pompei 22% 5A Pn + veriticarea rezultatelor obtinute pentru circuitele radiale 2, 3 si 4 (ig. 4.2.25b) ale caror pierderi de sarcind sunt Ccentralizate in tabelul 4.2.27 se face punand conditia de fechilibru hidraulie In raport cu circuitul 1 ‘Metodologia de calcul este cea indicata la retelele de conducte cin ofel. Astfel: pentru circuitul 2 = 4.18 20 9684 3600-0,4 m'/h Greco YyRZh = LReZp + EZ = 698 + BZ 1126.45 Pa unde BZ = 1126.45 - $98 = 528,45 Pa presiunea consumata in organele de reglare de fa distri- buitor - colector 9i robinetul de la corpul de Incalzir. Debitul de fluid care circula prin robinete — ee 2:10 __4609=93,42 Yn op At Pn 4,18 200,968 pentru circuitul 3 AZ) = YAlvZhs + SZie= 478,90 + EZie~ 1126,45 Pa unde Zi = 1126.45 - 478,40 = 648,05 Pa presiunea consumata, de asemenea, in robinetele de re glare indicate la circuitul 2. Debitul de fluid Gy = Ge = 93,42 Un pentru circuitul 4 SYRAvZ) = HAZ) + BZfe = 448,80 + EZf-= 1126.45 Pa, unde YZ =~ 1126.45 - 448,80 = 677,65 Pa presiunea consumata de asomenea in robinotele de reglare indicate la circuitele 2 si 3. Debitul de fluid 2.30 3590 =102,32 Yh 4.16. 20.0.988 — 3 5, at, ‘Tabelul 4.2.25, Dimensionarea tronsoanelor rejelei corizontale si evaluarea pierderilor de sarcina, pentru conducte din ofel, varianta distributioiradiale (ex. 6) TS [hit oadetd = [halle onan | int fn, feat raf a TS tsa ae fox Too [Ta D > part oat se fo2s} m0 [iia ose am) oan] PRE + [at fo | Jon) [ns] me 0 |e 1 [za [sa Joasl oo [ia | 0 fase) ta. [TR * circuitele orizontale corespunzétoare celorlate niveluri (E3, E2, E1 si P) se dimensioneaza dupa aceeagi metodolo- ‘ge, luand in considerare presiunile disponibile corespunza toare fiecarui nivel, dupa cum urmeaza: ‘a. racordare drects (lab. 4.2.21 B si 4.2.27) HY = ER Z)PO + YRUZIEY ~ Hi = 1125.45 + 217,87 - 165,15 = 1179.17 Pa He (Ry 2)? + S(RIZ),, 2H = 1126.45 + 389,77 -2.165,15=1179,92 Pa Hep Sls 2) + Saez], -3 He 1126.45 +1125,16-3.165,15 = 1756.16 Pa Ha (re z2\« Srs2), 4. = =1126,45 +132 457-4-165,19=1787.42 Pa | Presiunea cisponibiki obtinuta pentru fiecare nivel este consumata pentru acoperirea pierderilor de sarcind pe cir cuitele orizontale 2ifI+Zk'o sia plorderilor de sarcind locale jn modulul termohidrauilc Zu. Dimensionarea circuitelor lorizontale se face aplicind aceeast metodotogie de calcul |b. racordare prin BEP Considerand configuratia retelei verticale identica cu cea | de la aplicatia de la § 4.2.8.5.1, pe baza rezultatelor centra~ lzate in tabelul 4.2.21, C rezutta HAM! = S(RieZ), Hill = 217,87 ~ 165,15 = 52,72 Pa =792,16-2-165,15= 46186 Pa | 2 | pyre 5 (Als Z)-3.49t =1125.16-3-165,15~629,71 Pa | ayn = Sera 2) 4g is 1729.98 4 165,15 106,36 Pa Presiunea disponibili obtinuta pentru fiecare nivel este consumata pentru acoperiroa pierderilor de sarcina pe con ductele de racord ale BEP la coloana de alimentare si pen: ‘ru acoperitea pierderilor locale de sarcina in BEP. Circuitele radiale secundare se dimensioneazd ca si in cazul racordirit drecte, pierderea de sarcind fiind acoperit | Ge pompa de cxculatie montata in aval de distribuitorul din dolarea MTH. (fig. 4.2.4 0). Caracteristicile hicraulice ale pompelor se stabilesc tinand seama de pierderile de sarcina in raport cu circuitul cel mai dezavantajat si debitu! de fd corespunzator tuluror consumatorilor de pe nivel, utlizand | relative 4.2.57 si 4.2.58. | pentru retele de conducte din materiale termoplastice | tip Polymutan ce fac parte din reteaua orizontala, diametrale 1 pierderile totale de sarcin’ sunt prezentate in tabelul 4.2.29, iar valoarea coelicientlor de rezistenta locala, in ta- | belut 4.2.90. Pentru calculul coeficientior de rezistenti loc 1a au fost folosite datele din tabelul 4.2.4, tikand seama de configuratia retelei orizontale din figura 4.2.25 ¢. Diametrele cconductelor au fost stabilte in functie de sarcina termica si ‘Tabelul 4.2.26. Valoarea coeficientilor de rezistenta locala pentru tronsoanele rejelei orizontale, cu distribute radiala gi conducte din otel (ex. 6) We] Comp othe ied res) xvi] Robe oe ronson inate] 4°] cama || TES] TT iecere| 1 | 25. anpaoy 0s ea Fl 30[ 3-03 {=[=]—[ 21 [na {Ee i Dt 03 i 1.0isteme de incalzire A captor rezistenta termicd medie cuprinsé in banda Rown..rsasy utlizand tabelul 4.2.9, Pentru citcuitele verticale se mentin rezultatele obtinute la exemplul de la § 4.2.8.5.1 (ab. 4.2.23, B + C), considerand aceeasi configuratie a retelei vertcale. + veriticarea rezultatelor prezentate in tabelul 4.2.29 se fa ce comparand pierderile totale de sarcin cu presiunile dis ponibile calculate pentru flecare variantd de racordare, Astfel, pentru: a. racordare direct ~ suma pierderilor totale de sarcin’ pe circuitul MTHs 3 (Av 2) + Bars 2)=s0as--12721 in care: SifI+Z) reprezinta pierderile de sarcing’ pe cicutul col mai lung al distibutiei radiale de la ultimul nivel (tab, 4.2.29) Z(rrz} reprezinta pierdorile de sarcind pe circuitul ver- tical, considerat identic cu ce! de la exemplul de fa § 4.2851 (lab. 4.2.23 B). condita de echilibru hidraulic este HBP = 2376.27 < YRIZ)r = 1840;32 < HBNM = 3168.35 Pa rezulta cA pierdorile de sarcin’ corespunzatoare circuitulul, col mai dezavantajos (circuitul 1) nu satisfac aceast condi- tie (pierderile de sarcina flind mult prea mici). Se recurge la © reglare a robinetului cu dublé reglare de ta corpul de in calzire Qer, unde treapta de reglare se stabileste pentru o pierdere locala de sarcina Zi= 600 Pa. Debitul de fluid care crculd pe acest circuit, este 1_.3600-——25 Gy AL Pm 418 20 0.958 G 3600=11121 Yb Treapta de reglare Thy se stabileste in functie de varianta de armatura aleasa, utiizand dependenta: The = f (Gi Zh) Reza YRIvZ}; = YleZp + Zip ~ 968,15 + 60 jar condita de echiibru pentru noite vali HBS = 2376.27 < SUAIZ) + Zhe < HERP HR 1168,15 Pa 3168.35 Pa 2376.27 < 1840,32 + 600 < HE ‘conditie indeplini . racordare prin BEP ~ suma pierderilor totale de sarcina pentru ercuitul vertical este centralzata in tabolul 4.2.23 C considerand ca reteaua vertical are aceeasi configuratie si incarcare termica, 3168,25 Pa SUA 2) oy + Zee = 258173 + Zar (Pal iar conditia de echilibeu hidkauie Hil = 2057 < ZiRiZkv + Zace = 2581.73 + Zeer < < Hit = 9009 Pa, caracteristicle hidraulice ale pompei de circulatie de pe circuitul secundar se stabilese in ipoteza adoptirt schemat din figura 4.2.4 e. + inaltimea de pompare \calzire Instatatii di Hyco = Z(FH+Z) + Zung= 6815+ Zymy, Pal in care Zuni 6@ stabileste tinand seama de rezistentole locale inlroduse de echiparea MTF: pe cireuitul secundar, Eco Grea 6 AEP 3600=0,4 m’/h + voriicarea rezultatelor obtinute pentru circuitele radiale 2,3 si4 (fig, 4.2.25b) ale cor pierderi de sarcina sunt cen tralizate in tabelul 4.2.29, se face punand conditia de echilibru hidraulic in raport cu circuitul 1. Metodologia de calcul este cea indicat la retelele de conducte din ote! si cupru. Astfel: = pentru circuitul 2 URleZ)i = HRVZ) + EZie= 329.6 + SZ 168,15 Pa unde 3Zj-= 1168, 15 - 29,6 = 838,55 Pa, presiune ce se cconsumd in organele de ragiare de la distribuitor - colector ‘91 robinetul de la corpul de ineailzire. Debitul de fluid care ‘irculi prin robinete eae 2600= 93,42 Yn 168 pentru circuit 3 BAZ = YAbZp + Mie = 2646 + Vzhe= 1168.15 Pa unde 2Zj= 1168, 15 - 2646 = 903,55 Pa, presiunea ce 8 consiumd in robinetele de reglare incicate la out 2. Debitul de td Gs = Ge = 93,42 Un pent circuit 4 URHZ)i = MAVZ) + LZ = 293,37 + EZ = 1168.15 Pa unde: EZj-= 1168,15 - 293, 847,78 Pa, presiunea ce se consumd in robinetele de teglare indicate in ccuitele 2 $13, Debitul de tid G,-—S%_.3 MP 230 ———___ 3600 = 102,32 Vh 4,18-20-0.968 ae + circuitele orizontale corespunzatoare colortalte niveluri (E3, E2, E1 si P) se dimensioneaza dup’ aceeasi metodolo~ gle, luand in considerare peesiunile disponibile corespunza. toare fiec’rui nivel, dupa cum urmeaza a. racordare direct’ (lab. 4.2.23 B si 4.2.29) HB? — SyrleZ y+ ERZIEY ~ His! = 1168,15 + 250,97 ~ 165,15, 1253,97 Pa 1s yrs 2) Slarez),-2 He = 1168.15 + 443.5 - 2-165,15 ~ 128138 Pa Tabelul 4.2.28. Valoarea coeticientilor de rezistenta ocala 2 pentru tronsoanele rejelei orizontale, cu distribulie radiala si conducte din cupru (ex. 6) Ni | Cor oe co ee teonsonincatvive| "| Pera = 1.2)" "| trccere | >” 1 | as | [arta oa aI zt zfor}s-oas} — [= [Ps] 5 or] #035] = [= [aas 4 [2 torbeoss [eas Tabelul 4.227. Dimensionarea tronsoaneior refele orizontale gi evaluarea pierderilor de sarcina, pentru conducte din cupru, varianta distributiei radiate (ex. 8) Nr ° c 1 a Y R Tha a Ra teonson [te | them | toot | tool | fost | tesa) | fa [ow al Tt ies | BA | tt ba os sox | a | : was | 94 | 181 | oass | a6 Me i TT » | a mas OS] IS) awe |) a 6 waa Te ‘ » an ‘ 1) oe nie a8 Tre1. Instalatii de incalzire Capitolul 4: Sisteme de incalzire Ea Hs sara 2)° «Slane 2) 3. eas ‘ofho + ahypi- pa) = 1S9BI(1.5142.7) 12,47 = 2057 Pa tho + aH: - a) > 8 = 981015 + 42,7)12.47 = 3009 Pa (rvs 2)? +S (rez), 4 He + pierdonio untare do’ sarc medi corespunzatoare aot ene presiunilor disponibile HEE" si HEP” se calculeaza cu relate 1168.15 +1062,11-4-165,15-1860.66 Pa ppl aaa ie Presiunea disponibié obfinuté pentru fiecare nivel este 1=039)-48 ae misumala pent acopertea pierderor de sarcind pe ci Ryn tere = = 089)-287827 an a7 Pi cuitele orizontale Y{RI+Z)éo si a pierderilor de sarcina locale ~ " in modulul termohidraulic Zuri. Dimensionarea circuitelor 31 = 2(ho + dh) + (f+ If + 4 If + 1) ‘orizontale se face aplcand acceasi metodologie de calcul D1 +42.) 4 94 + 28 492+ 40» 134 = 514m », racordarea prin BEP (1-039) Hf" (1-032) 9168.35 445 py 1168.15) 82572. 9.165,15=1498,42 Pa ‘alm Considerand configuratia retelei verticale identica cu cea Ray a alm eee ea aTay po bax enens fe z 5 anc ean 356 teu os recre pn EP HY? — SIRM4Z); - Hin! = 772,79 - 165,15 = 607,64 Pa - = Figg OSV 1-0391225" 6447 pal HAO -S(RL+ Z)-2 Het = 1327.28 -2.165,15 = 996,98 Pa a 24,60 a 2 (ho + 4h) = 2(1,5 + 42,7) = 24,60 m ,a (1-033) Hie" _ (10.93) 3009, en 21402 Pa yg = OT 213009 _ 5195 Pl pentru rejele de conducte din ofel, diametrele si pier defile totale de sarcind sunt centralzate in tabelul 4.231, tunde dimensionarea este facut separat pentru crcutul de Presiunea disponibila obtinuta pentru fiecare nivel este ducere si cel de intoarcere. Diametrele wansoanelor de con Cconsumata pentru acoperirea pierdarilor de sarcina pe con ducte 2 stablesc in tunctie de debitul de agent termic si uctele de racord ale BEP fa coloana de alimentare si a pierdevea de sarcind unitar’ medie, utiizand tabelul 4.2.3. pietdenilor locale de sarcina in BEP. Cosficient. de rozistenta locala centraizati in tabelul 4.2.32 Circuitele radiale secundare se dimensioneaz ca si in s-au stabill in functie de confiquratia retelei, iar valorie s- ‘azul racordari drecte, pierderea de sarcina find acoperita au luat cin tabelul 4.2.4, Pierderile de sarcina locale pentru de pompa de circulatie montata in aval de distrbutorul din I= 1 s-au hut din tabelul 4.2.5. otarea MTHis (ig. 4.2.4 €). Caracteristicle hideauice ale * veriicarea rezultatelor centralizate in tabelul 4.2.31 se pompelor se stables: finind seama de pierdertor de sarci- objine comparand pierdeile tolale de sarcind ale tuturor fa in raport cu cicuitul cel mai dezavantajat si de debitul cxcuitelor corputor de incite in raport eu MTHS, Aste, de fluid corespunzator tuluror consumatoniior de pe nivel, pentru lulizand relatile 4.2.57 si 42.58 ‘a. racordare directa Pentru circutul corpulul de incalzire Qex HM S$ (14.2). 1709.47 3.165, (ez) a4 7 \6T—4-165,15 = 171107 Pa 2.8.5.3 Refele bitub inetare “ Exempll de ell 7 LOAM Zhao, =DURI+ Zag L(AM+ Z)art L(A Z) Se dmensioneaza diametrele_unei instal de incalz : bitub cu exeulate fortata si distributie individual, alcatuta in sistem inolar. Caracterisicle termice si geometrice sunt - pentru ciccuitul corpului de incdlzke Qca Cele din figura 4.2.25 ¢ considerand ca reteaua de conducte feste aleatuita din ofel, cupru sau material termoplastic tip Polymutan. * presiunea disponibil a baza coloanei nu depinde de [~ Tabetul 4.2.30. Valoarea coeticienfilor de rezistenta material utlzat pentru conducte, acoasta find a si in a- | Jocala 32, pentru tronsoanele refele orizontale pentru plicatile precedente, stabil cu relative 4.2.43 a s1 4.2.43 6 | conducte tip Polymutan cu distribulie radiata. (ex.6) supa cum urmeazas ° ‘a. racordare directa era) coe] Gi [res] era RT as BE = 1,5.g(ho + 4h + hi}(Pr- pa) = “— el = 159,81 (1.50427 + 0,65) 12,47 = 2376.27 Pa $ fast 3-03 {eet HE 2o.tha + ath + ba} - Pa) = : 2 feats 2 2.9,81(15 + 427 + 0,65)12.47 = 3168.35 Pa 305 ‘b. racordare prin BEP- * J 4 [ht3} 3-05 ‘Tabelul 4.2.29. Dimensionarea tronsoanelor retelei orizontale si evaluarea pierde' pentru conducte tip Polymutan, varianta distributiet radiale (ex. 6) 3 cr ZY] RT = seam tir tot_| tom | irl aa toa tase Taare > [eo foot [as | oss | oe | TRE ys }oa [ome | es | | os oe | et vfs Pome | a fs fo wis? | —_io Capitolul 4: Sisteme de incalzire 1. Instalatii de incalzire (RL Z)4 YUAN Zlgeg= & V+ Z)yy+ S(AI+Z) . Sale eile F nny Ei ag BUA Zh. s09 = 505,84 107,6+1285,7 =1899.1 Pa LAM Zac, : 20077-18901 wee esr ext Sep do estar Cie = 20077-1899 ® pe * P ae (2007.7 tae TA Zig, = SAL 2) S(A+Z)oy4 SAFI 2Z) SUR Zh -¥ SUA Zo, 2007.7-19997 2007.7 = 68,2 +142,8 + 1219,7 =19997 Pa nee pentru circuitul corpului de inealzire Qt DUA 2g) MAM ZA L(AU Zp LIAM Z 5 Valorie & obinute aati cB numai ckcuital crpulu de in- =a 2 HOS HIOIa E2007 Pet cAlzire Qcs are © abatere relativa mai mare de 5 %. Pentru a Condiia do echiry bide impune ea inte pierdee | oblne ecb hale cy crcutul de rele Qc, se de ca src port ofave eat st he abate rls | tem rad do ogre Tie” a robetu cu d rechre 3 eaCmare 6%, Pontu caleul atari rec relative se | staat corpuhi de ede Oxo: TAP” = f RP, Gos, unde ia ca referinta circuitul corpului de incalzire Qcx, care are Za" = YAMZ)op; - LRleZ)oes = 2077.7 - 1899,1 = 108,6 Pa 100=0,39% pierderea de sarcina cea mai mare. jar debitul de fuid . 2, 210 ange SUZ) DAM Za 199 = 6.,= 283600 = 5, -360099,42 fh oan BOE ae 2h 100+ Fat Py 41820-0568 ++ verificarea dimensionirii circuitului orizontal si vertical | pentru racordarea direct se face comparand suma pierde- filor de sarcind maxime de pe circuitul orizontal si pierderitor ae ——) de sarcin’ de pe circultul vertical cu presiunile disponibile calculate in raport ‘cu baza coloanei. Pierderile de sarcina de pe circuitul vertical se considera cu ‘aceleasi valori ca la exemplul de la §.4.2.8.5.1 intrucat configuratiaretelei si debitele de agent termic sunt aceleasi (ab, 42.19 B). SUA 2) "S1A 2) HZ 20077 +00809-254573 Pa GOA |e 1am | \\ \\ \ Ohevaiem\ 3 ‘ alee Days 6.7 KW, ag 28 @Ow-2.3 RW \ GOn=44 m Onsin ‘@igszm & HBS = 2376.27 < SRI Zo. = 2945,79 << HER = 3168.35 Pa Conditia de echilibru este indeplinit. . racordare prin BEP + circuitul orizontal considerat secundar p63 + | conform schemei din figura 424d se Cera | dimensioneaza ta fel cu cel al racordiit (| directe. Pierderile de sarcina sunt S| acoperite de 0 pompa de circulatie cu | £| umatoarete caracteristici hidaulice: e2 + inaltimea de pompare Opp = 82 Hoco=S(FUZ)a.,4+Zunm ee, le 2007,7+Zun Pal Am [1 | in care: Zum sunt pierderile de sarcin’ £| locale datorate componentelor din get MIHy Ops = 2K + debitul pompei qos mon . “Oe 54 me lea Le oes : pa lelba a e foe ood 12). circuit vertical are acceasi oF «| contguraie si aceleasi debite de agent é _.. j2| terme pe tronsoane, cain cazul pe ~ "oc exemplului de ka § 4.2.8.5.1, rezultand: HAS = 2376.27 < SAleZev = 2383.3 < Hig = 3168.99 PaL Instalatii de incalzire Sisteme de incalzire BRE Capitolul Yate Z v= Sipz) sunt pierderite de sarcina totale ale cireuitulut vertical (tab. 4.2.19 C) + tronsoanele afegente reteleior orzontale pentru colette nivelur (€3, £2, £1 5iP) se dimensioneaza urmiind metodo- logia dela aplicatile precedente, luind in considerare pre stunea disponibil corespunzatoare fiecdrui nivel. Aste pentru 2, racordare diecti (tab. 4.2.31 si 42.19 B) HEME HR Zhag, + Meleiocu ~ Hist Hie = 2007.7 4254.8 - 165,15 ~ 2097.35 Pa mye -P(rez), 4 Dar), 2 Hye =2007,7 + 368,6~2-165.15=2048,0 Pa Elan 2) + S(APZ),, 3a 2007.7 600,35 3-165. 1126 Pa ges BAZ), BAe) a 2007.7 +7609 -4-165,15=2108,19 Pa in care: RleZ)o., sunt pierderile de sarcind pe crcuitul oF Zonal (tab. 4.2.31) cu valoarea cea mai mare, cicultul Qc x reprezinté pierdorile de sarcina pe tronsoa- L(Al+2) (ANZ) M. rot Abaterile medi relative & pentru toate circuitele sunt sub 5 %, rezultind c& dimensionarea este bine facuta. = verficarea dimension’ circuitului orizontal si vertical pentru racordarea direct se face serind conditia de echii- bru hidrauli. (ats 2 fez), Sanz) Z(AHZ) ooy" ER4Z),,, + B{R2} 145149 191182 2000.41 Pa HSE! = 2376.27 < SRlrZjconcy = 2063.41 < HAR* = 3168.35 Pa nde pierderile de sarcina de pe circuitul vertical s-eu con siderat cele din exemplul de la § 4.2.8.5. 1, configuatia rete lei si debitele de agent termic find aceleasi (tab. 4.2.19 A) . racordarea prin BEP + crcuitul orizontal considerat secundar conform schemei din figura 4.2.44 se dimensioneazi la fet cu cel al racordarit directo. Pierderle de sarcina sunt acoperite de o pompa de citculati ale cre caracteristici hidraulice sunt urmatoarete: * inattimea de pompere Hyco SURI Z),.#2yny=MO1E9* Zug (Pa componentelor din MTHs + debit! pompei z eo SeOc0 3900-20. 360004 my eo Sat py OOP a6 20 90 + cecuiul vertical are aceeasi geometie si aceleasi debite «ie agent termic pe tonsoane, ca in cazul exemplului de a § 4285.1 (ab, 4.2.21 O), conducdnd ia accleasirezutato, 81 anume: | HEE = 2076.27 < SIAleZhev = 2036.21 < HB = 3168.35 Pa in care SrarcZev = SiRn2) sunt perder de sarcind totale ale circuituui vertical (tab. 4.2.19 ©) Gonditia de echiitu hidraulc nu este indeplinita find ne cesar adoptarea uneia din variantele uimatoare ~ redimensionarea unor tonsoane ale cicuitului vertical prevederea une piese de reglare in amonte de MTHs = prevederea unei piese de reglare la baza coloanel, pe una din conducte sau pe ambele conduct. Pentru oricare din variantele adoptate concitia de echil | be hidkaulic ia. forma 1 Hee < SyaleZhev + Zhe < HER | _do unde se obtine prderea de said locals super tard ce webuie intodusd pe reteaua verticals po Het HEE _ 916839297627 mr) 2 acest caz relatia de echiliru devine: | 2GTE.27 « (2296214396 04}2602,25 < HBB = $168.35 Pa | Pentru disiparea excedentulu de presiune de 396,08 Pa se poate recurge la Tecimensionarea tronsonuiui 9 (lab. 4.2.21 C) solute no- justfieatd, deoarece ar conduce la viteze prea mari ia eonducte: wprevederea unor organe de reglare cu stabilrea tepitel =996,04 Pa i de reglare Tar = f (Gx, Zir) urmand metodologia cunoscuté in care: 2% ~ 396.04 Pa, iar de debitul fics 44=—S— = 900. 3600= 400,37 Yh MPa 4,18-20-0,868 += tronsoanele retelelor orizontale pentru celelatte niveluri E3, £2, £1 51 P) se dimensioneaza dupa aceeasi metodolo- ‘gi, lund in considerare presiunea disponibila corespunza- toare fiecdrui nivel. Astfel, pentn in care Zuni sunt pierderile de sarcina locale datorate a. racordare drecté (tab. 42.83 si 42.21 B) Tabelul 42.32. Valoarea coeticientilor de rezistenfa locala 2, pentru tronsoanele rejelei orizontale pentru conducte in ofet varianta distributioiinetare (ex. 7) we] oor Care =F ae Pan | Ration tronson | incre | P| CP? | aaa a es | rit | eee CO ES vaeusimaceis | oss | OF | x | jos] vw s033021 092 ous | oa | | as x | t wulvws02mi32=075 | oat | ops | — | oa uu | re | hate fas «| 2} pos | Ney 0055 <1 o | o 2 » | a) Vy = O52? = O68 026 | 025 1 I - Vij 202R0 P= OD oo6 | 07s {io Pa = - t yi H i | t it x > Silty =01002 05 os | 09 ut | : A | 2 am pape t Ssg= 0802059 7] ian i SINEonwn3: 039 i= E \ eas a pat) es Tite twa3=039 138 Be wine Zoaanrs -086 a | i | poi) = ! {21. Instalatii de incalzire Capitolul 4 Sisteme de incalzire FRE Hin! 1504,21 Pa HEM? = GARI Zloc, + MAlZ) 1451.49 + 217,87 - 1 15 ez). oS (ais 2),~2-enen 145149 + 3837~2.165,15-= 1504.96 Pa Hage S(Ar 2), SANZ) 9. en 1451494 716,77-3 165,15= 1762.81 Pa AH a = fiz), +S (rvez| es? (FIZ), 1451494192197 -4.165,15. in care Y7RH+Zloo, sunt plerderile de sarcina pe circuitul orvvontal (lab. 4.2.33) 2112.46 Pa ciaics\ TaBeuniS CARS esac ps We Poriosva hi ab. 221 By Mil = 0.5.91; - Pa) = 059,81.2,7-12,47 = 165,15 Pa- este presiunea termica medie corespunzatoare unui nivel | Presiunea disponibila obtinuta pentru fiecare nivel se con- | ‘sum pentru acoperitea pierderior de sarcind pe circuitele ‘rizontale si pierderilor de sarcind locale la MTH«. Dimensionarea tronsoanelor circuitelor orizontale se face aplicdind metodologia expusa la dimensionarea circuitelor la hivelul 4. Pierderile de sarcind oblinute nu trebuie s8 depa- ease’ presiunea disponibill . racordare prin BEP (tab. 4.2.21 ©) j HB? = Sle 2), ~ Hin! = 217,87 ~ 165,15 = 92,72 Pa | 1ne -S(rry 2) 2-H! =790,16-2.165,15=46186 Pa | HMI S(RIy 2) 3. HE =1125,16-3.165,15 = 629,79 Pa $I 2) 4. Hi ~1729,96-4-165,15= 1060.96 Pa | : { Presiunea disporibila (H//™") pentru fiecare nivel se con- suma pentru acoperirea pierderilor de sarcina pe conductele de racord ale BEP la coloana de alimentare. In cazul in care presiunea disponibild nu poate fi consumata integral, se | intros crgane de teglare pe cut de racer ale cro | trepte de reglare se stabilesc in functie de presiunea ramasd neconsumata si debitul de fluid G, ce traverseaza racordul de la coloana la MTH. Tronsoanele circuitelor orizontale, corespunzatoare aces- tor niveluri, se dimensioneaza aplicand metodologia mentio: hata la crcuvtele de la nivelul 4, condita find de ineadrare in pla de viteze econom 2 recomandate. Pierderle de pe aceste circuite sunt acoperite de o pomp de cairculatie ale care! caracteristici hidraulice (Heco; Grco) se stabilese analog circuitului niveluki 4 LU pentru retele de conducte din material termoplastic tip Polymutan, diametrele si pierderile totale de sarcind sunt prezentate in tabelul 4.235 unde dimensionarea este facut Separat pentru circuitul de ducere si intoarcore. Diametrale tronsoanelor de conducte s-au stabilt in functie de debitul de agent termic si pierderea de sarcina unitara medie, utiizand tabelul 4.2.9. Cooficientt de rezistenta local $-au slabilt in functe de configuratia etek, rezultatele obtinute fiind centralizate in tabelul 4.2.36. Valorile acestora au fost alese din tabelul 4.2.4, iar pierderile de sarcind locale caleu- Inte cu relatia 4.2.54 * verificarea rezultatelor contralizate th tabelul 4.2.95 se ‘obtine compardnd pierderile totale de sarcind ale tuturor Circuitelor corpuriior de incalzire in raport cu MTH1, Astfel, pentru 4. racordare direct pentru ercuitul corpului de incilziee Qos DAZ), Dare z),, +E (Are2), +S (Arez)- 140,76 + 160,24-+858,53~1159,53 Pa pentru circuitul corpului de inedizke cs Zlare2), Slr 2)+S(arez), eSarez)= =314,95 11397 +799.80=1168:12 Pa = pent cuitl cpu de indore ee Tabelul 4.2.34. Valoarea coeticientilor de rezistenta locata ss, pentru tronsoanele refele oizontale penta conducte din cupru cu distributie inelara (ex. 7) | Cop Tarte i tronsoa incite |®4| P| cia = 1.2] S| 7} irecere ey as Far as os oR =} Spas [oes MM EL=- oF ir O71! 035 TAS = T=}= bass is =| j=l o ub [2 for oas st} 2 fort as a >for} a5 Tabelul 4.2.33. Dimensionarea tronsoanelor refelei orizontale i evaluarea pierderilor de sarcina, pentru conducte din cupru, varianta distrib Ne ° © + 7] as [oe eT te | 2 pk | meen twonson govt [than [toot tom | tows | ra tooi_| tm CC x 7 29639 x ts | wos [32 fr [as O35 336 w ! 3s] eT | O36 02 i a 3a) tea ona sm | Re et 31 [is oat Se xt 32] Wt | 0am [os [oss] 03) a7 1 ams | ea 2 335 | 1 f aass | arf on oa « f Ba et |e | as fs sor uo | | tors | ons [ts 1 | wor [as fous | aba was] 13 [is fone [ae Pras Yaa | ufo was [aa] asa | ogee | ae Prs 7 avs wns | 005 bt 55 [oss 37|. Instalatii de incatzire Yanez), -S(anz)S(ar2) = 438.096 113,97 + 635,20 118,16 Pa pentru ccuitel corpulu de inedite Ger L(rlez), - Sarez)rE (Ar 2), BAZ), = = 660,89 + 43,62 + 420,77 =1125,28 Pa Conditia de echilibu hidraulic impune ca intre pierderile de sarcina pentru oricare circuit sa nu fie 0 abatere relativ’s és mai mare de § %. Pentru calculul abaterii medi relative ‘se ia ca referinta circuitul corpului de incalzie Qcz, care are pierderea de sarcina cea mai mare. LAI+Z), —D(RrzZ), 5, ———— —.100= a SlaeZ), 1188.16-1125.28 499 5,999 IB 1125.28 409 -5.09% Z(rI+z), -E (R02) lage hag EP 00 142) E(Ar 2), 188,16 1168.12 199_ 16a% = HIBRIS 116812 100.-.60% ie Blea TRIz,, ae 1188,16-1159.53, ~ 118816 Rezuta c& numa circuitul corpulli de incalzie Qcr are 0 abatero reiativa mai mare de 5 %. Pentru ai obtine echilbrut hidraulc faté de cicuitul de referit Qc, se deter- fina gredul de regiare Tata robinetuki cu dubia reglare atasat corpului de incalzire Qc, unde THE” = f (Zi", Goo) Zi" = YlsZhoce ~ YAN Zhacy = 1988, 16 - 1125,28 = 62,88 Pa ‘ar debitul de tid 100 2,41% Q 250 i Gp, —2e3—9600-— 3600-11421 fh BEAL Pg 418-20-0.968 sary + veriicarea dimensionarii circuitului orizontal si vertical pentru racordarea direct’ se obtine compardnd suma pier- derilor de sarcina maxime de pe circutul orizontal si pierde~ rile de sarcina de pe circuitul vertical, cu presiunile disponi- bile caleulate in raport cu baza coloanei. Pierderile de sar cind de pe circuitul vertical se considerd cu aceleasi valori ca in exemplul de la § 4.2.8.5.1 deoarece configuratia retclei i debitele de agent termic sunt aceleasi (lab. 4.2.23 B) E(AIZ), DAZ], ed Ate] = 118816 + 1272,17 = 2460,33 Pa HE = 2076.27 < YaleZjcowey = 240033 < HEE Conditia de echilpru hidraulic este indeplinia, . racordare prin BEP + circuilul orizantal considerat secundar conform schemel din figura 4.2.4¢ se dimensioneazé la fel cu cel al racordari directe. Pierderile de sarcina sunt acoperite de © pompa de Giculatie ale carei caracteristci hidraulice sunt umatoarele * inaltimea de pompare Hyco (RH 2), 4 Zan 3168.35 Pa 1188.16 + Zp, (Pal in care Zeriy sunt piorderile de sarcina locale datorate componentelor NTH» = debitul pompe! = 200 18 20 968.4 Eo, 3600= 0,4 mt + circuitul vertical are aceeasi configuratie si accleas debite de agent termic pe tronsoane, ca in cazul exempt do la § 4285.1, rezutand HBE = 2376.27 < YRKZ ev Zlarez),, -F(ar-z) - ~ reprezinta pierderile de sarcina to- tale ale croutuka vertical (lab. 4229 ¢) + onsoanele retelelor orizontale penitu celelate nivel (€3, £2 £1 51P) so dimonsioneaza dupa aceeasi metodolo- Ge, dnd in considera presiunea disponibits corespunza- tome flecdru nivel, Astel, pentru: ‘2. racordare direct (ab. 4.2.35 si 4.2.23 B) HBIME = SleZlace + HAIZIs cv - Hin’ = 118816 + 250,97 - 105,15 ='1273.98 Pa | gmesslmz), oSlan 2), =1188,16 44953 581,30 < HH 5 Pa 3168, a 2465.15=1190199 Pa | mymytane2), Sar Z),, 8 Mt 1988.16 82672-9.16515- 1516.43 Pa ane | nyme=plarez), + Sfare2),, = 1188.16 -1062,11-4165,15= 1589.67 Pa jn care YIRIsZac2 sunt pierderle de sarcina pe circuital ori- zontal fab, 4.2.35), cu valoarea cea mai mare, circutul Qrst y ‘sunt pierdrile de sarcina pe tronsoanele con- L(FIZ) , Guctelor verticale situate in zona suporioara a MTHx (tab. 4.2.23 B) 0.5.9 (pr - Pa) = 0,5:9,81-2,70-12,47=105,15 Pa este presiunea tarmica medie corespunzitoare unui nivel Presiunea disponibii obfinuta pentru fiecare nivel se eon. ‘uma pentru acoperiea pierderilor de sarcina pe crcuitele Corizontale si verticale corespunzitoae modulului termohi Graulic. Dimensionarea tronsoanelor circuitelor orizontale se | face aplicand metodologia expusa fa dimensionarea cuit Iui nivelului 4, Conditia de echiliru hidrauic este ca aceste pierderi de sarcind $4 nu depageasea presiunea dispontbia, i, racordare prin BEP (tab. 4.2.23 C) HB = HBT? — SYRIZ)s ~ Him! = 772,79 ~ 165,15 = 562,64 Pa HO Spar 2) 2.4 1907,28-2 165,15 = 996,98 Pa tS (F14Z)- 3. He 1709.47 -9-165.15=1214,02 Pa HAMS (Ale 2) Hi = 297 467 4.165,15-171107 Pa Presiunea disponibilé (HB) pentru fiecare nivel se con ‘suma pentru acoperirea pierderilor de sarcin’ pe coloana si pe conductele de racord ale BEP la coloana de alimentare. In cazul in care presiunea disponibili nu poate fi consumath integral, se introduc ocgane de regiare pe circuitul de racord ale citor trepte de reglare se stabilesc in functie de presiunea ramasa neconsumata Zr si debitul de fluid Gs ce traverseaza racordul de fa coloana iy MTH.. Tronsoanele circuitelor orizontale, pentra aceste nivelur 52 dimensioneaza aplicand metodologia mentionata Ia cir cuitele de la ultimul nivel, conditia find de nedepasive a\. Instalatii de incalzire Capitolul 4: Sisteme de incalzire vitezelor economice recomandate. Pierderile de sarcina de pe aceste circuite sunt acoperite de o pompa de circulatie ‘ale clei caracteristici hidraulice (Hrco; Grea) se stabilesc analog circuttului nivelul 4 4.2.8.6 Dimensionarea conductelor instalafilor de inctzire ‘monotub, cu circulate forfata, pentru consumatorii individuali Metodologia de calcul tine seama de urmatoarele particu o reteaua de distributie a agentului termic la corpurle de inealzire este monotub), putind fi alcdtuita ca retea de plinta sau ingropata (fig. 4.2.18). Racordarea corpurllor de incalzire la reteaua orizontalé monotub se face cu armaturi de regia: re unica (ARU}, care permit racordarea jos-jos sau sus-ps. Ccoloanele de alimentare sunt de tipul bitub alimentand releaua monotud onzontala prin module termohidraulice (MTH), prevazute cu componente care: = permit racordorea direct’; + includ BEP. ~ dimensionarea tronsoanelor de conducte de ia coloane se face la fel ca in cazul instalatilor bitub pent tori individual, releaua orizontala de alimentare este de tip arborescent sau inelar, urmand crterile de alcatuire si dimensionare specifcate la § 4.28.42 si 4.2843 Operatile ce particularizeaza metodologia de calcul a in- slalatiloc monotub orizontale tin seama de urmatoarele: ‘ aledtuirea schemei de calcul evidentiazé tipul de arma- turd de racordare unicd ARU pentru alimentarea corpului de incalvire jos-jos sau sus-jos (fig. 4.2.26 a, b) wl) _ hat G i ) = diametrele tronsoanelor orizontale ce alimenteaz’ cor purle de incalzire se obtin cu relatia gonorala cunoscuts de = f (Am: Qy), in care marimie au semnificatile mentionate si depind de modul de organizare a tabelelor de cealeul sau abacelor (§ 4.2.8). * asigurarea echilibrului hidraulic al crcuitelor secundare se stabileste pundnd concitia ca pierdenile de sarcina pe circuitul primar, care trece prin corpul de ineaiire Zc, 88 fe aceleasi cu cole ale circuitului secundar care este traversal de debitul asic in tranzit Zp, prin armatura de reglare unica. G.) 2..-(&] YZu (4270) jn care Gy, Gey sunt debitele masice de fluid in tranzit respectiv ce traverseaza un corp de ineatzire [kg/s} Exemplul de calcul 8 ‘Se dimensioneaza diamotrele conductelor unel instalatii de incalzke monotub, cu circulatie fortata si distributie indivi- ‘dual, Caracteristicile termice gi goometrice sunt cele din figura 4.2.27, considerdnd ca reteaua de conducte este rea: fzata din ofel, cupru sau material termoplastic tip Polymutan. ‘Agentul termic este apa cald cu ty’ = 96/75 °C. Reteaua orizontald din schema de calcul (ig. 4.2.26 a+b) este caracterizat print-un tranzit de agent termic si un * debitul masic de agent termic ce traverseaza conducte- lo orizontale este constant si se stabileste cu relatia Tabelul 4.2.36. Valoarea coeficientilor de rezistenta Fs locala 2, pentru tronsoanele refelei orizontale pentru G=—y bl (4.2.64) | conducte tip Polymutan cu distributie inelara (ex. 7) Z Ne] Com Tracheps] Co Reinet + debitele masice de agent texmic corespunzatoare cor |tronn)inestiee|®™*] P| vad=2 [tS] TT] trcere purilor de incalzre Ge, se stabilesc considerand c& dferen- [Md | 25 | 4 [na) 03 | oa! — | ta de temperatura ata fluidului este aceeasi pentru foi con 03 fost] suretot J =f =fes f= t= ‘te = An = Ate = Ator = Algo = Ates = Atos (4.2.65) i [teat ‘de unde f=fusp os [=| Epes t=] Saran Be (4.266) FEE Ett 4 + temperaturile agentului termic la intrare th $i iesire te in > =f | he? si din corpul de incalee se stabilese in functie de debitele ||} iM || 08 masice de agent termic care aimenteaza corpul de incalzre | 2M | © peatesettailas t i debitele de agent termic de tranzit Gey ta {as fa [ial “os [05 [on 9 dean aa [2s [ae hast os jist —t Tabelul 4.2.35. Dimensionarea tronsoanelor refelei orizontale gi evaluarea pierderilor de sarcina, pentru conducte tip Polymutan, varianta distributiei inelare (ex. 7) Ne ° = 7 = wT | Rez] anim twomon [ivy | tot tewl_ | vs) _| tea iP w 23 [nit {is [oa 7 Te ay co 2} oast | 32 [00a oa | 152 [er] 9” ul oases | a8 f 30] 02 03 usa nse 31435 id Tour ua a | 019) * ie} ase] 2 | 1076 130.70 Tae | asa SEsy m ja} ops) 33 fof one | 3] 09 tae Tos | tin 5 x bas [338 } 30] 9a] 59 | oe tea i tas | aia > «Tt att as on || [0352-07 0 a Tas | AE 24 af amis [1a fas [aap as | om e3 | une | tase |e] ta] mesos [is oie asa eaea H Capitolul 4: Sisteme de incalzire | Instalatii de incdlzire camp impus de temperaturi care se slableste dopa cum | . urmeaza: Gcx-t3 + (Gr-Ges}-ts Goa ty + Grats * debitul masic total de agent termic al instalatiei orizon- Ge a tae 190,88. 79,88 - 20670:09.08 _ ; 80.88.7988 + 20670-8888 _ 55.94 oc 6, Or EO, - 800-107 kg/s387.56 ha/h 387.56 oat oat Gos = Gr - Ges = 387.56 - 180,86 = 206,70 kg/h = tp = Atos = 85,21 > 10 = 75,21°C ‘+ debitul masic de agent termic al consumatorilor Ges, intr-o prima iteratie, se stabileste considerand o diferent de fomperatua At te-te= 10K = les = Alea Atce= ter, _Gco"th+(Gr—Ges} te | Scart, Gu = Sea = 22-00-1080 4 | Gr 6, pe dtea _ 100.86:7521420670°85.21 oq s4 0c a 287,58 3600= 180,860 kg/h Gp ates 418-10 Geo = Gr~ Gp = 987,56 - 180,86 = 206,70 koh | We ty dtey = 60,54 10 = 7058 2:10.60 180,860 kg/h Candia of temperatura de tesve a agentului termic din 418.70 uiimut eonsumator (ci) si fie egala cu cea nominal a lagontubi tormic de intoarcere (t= 75 °C} nu este Indep 250 i 1a, So impune ca debitul total al reteli si tranziteze circuit 22 .s600=21 " ga5ag EE Bae primar al corpului de inealzite 1, oblinandurs -enprtueaprt ois warn igtea 9 |_t=tr enone 2H 27406 "0075-6 + din corpul de incalzire scrise tinand seama de notatille din ad 9107-4, figura 4.2.27 sunt urmatoarele: | Supraetele de incdire aterente corpurior de incaite se te= t= 95°C caleuleaza in functie de temperature medi ale agent the ty Aten = 95 - 10 = 85°C | fermic, ecalculind coeficientul de temperatura ¢; cu relat CH(Gr-Gea) te Goa ty +, ay? oS eee a 4271 G; 6, (aes) wen 13,086.85 189,47 95 in care “eee ee diner = [tab] - tou tat temperatuile nominal alo agentuii termic 1a) intrare si iepre din reteaua Ges = Gr ~ Goa = 387,56 ~ 198,096 = 189,47 kg/h cxizontal ta tea ~ 89,88 - 10 = 7988 °C ey temperatura adoptaté pentru spi incdlzk (C) | Lat = t= te; Cu tite ~ temperaturile locale la intrarea $i iesivea din corpul de incalzire, determinate prin recurent® Cu cexpresia: ae Ge, th4*(Gr-Be,,) 4 4 = Ge } G in Gey (4272) % | care. particuarzaté. pentru cazul din figura 42.26, conduce I ta = ta; td = te - los 1p Get Gi Ge te a : Gr, is Ean fttes (22.73) . , Ga Gr-Gal | tye aor _ Got: 4(G1~Geo) a ty-Aley=t (42.75) ele doua sisteme de racordare (jos-fos si sus-jos) sunt diferentiate din punct de vedere al supratetei de incalzire si prin coeficientul de racord cy indicat de ceatre STAS 1797. + pentru a asigura repartitia debitelor masice de agent termic, conform chemei de calcul, este necesar ca pierderile de sarcina locale pe eircuitele primare Ze, (circuitele ce permit Ressbs b= minipre nue Girculatia agentului termic ta si de ta 1 O Fig. 42.26. Scheme de calcul al campului de temperatura si debitelor in tranzt, pentrs | instalatit monotub aferente consumatorior individual1 Instalatii de incailzire Capitolul 4: Sisteme de incalzire J113] corpul de incalzire prin ARU) si pierderile de sarcina pe circuitul de tranzit Zy $2 fie intr-un taport de proportionali- tate dat de relatia 4.2.70, Pentru reteaua din figura 4.2.27ab plerderile de sarcina locale s-au stabilt astil: (4.2.76) in care XE repeezint’. suma coeficientilor de rezistent’ locala ai civeuitului AR - corp de incalzire - ARU (tab. 4.2.37), in structura carela s-a considerat: Dont racordare os-jos Eley + Ger + bent racordare sus: jos Exay este ezistonta hidraulicd local a armitur racordare fa inrarea agentull teri: c1-rezistentahidraulca locati a corpul de inca: Enr-rezistonta hicraulca suplimentar a robinetlu atasat | circuitulbi corpulii de incalzre si care face parte din ARU | cu racordare uso ‘Say ezistonta hidraulica localé a armaturi de racordare 1a fostea agent temic. Echilbrarea hiraule’ a excaite- lor corpurilor de incatare in raport cu nodurile de racordare, | se face ulizand dispoztvele locale de reglre, cu care sunt | prevazute ARU. Pentru cazul particular al retelelor monotu- bulare racordate cu ARU in sistem de alimentare joss sau sus-0s, pierderea de sarcina locald la corpurle de incre Cuprinde numai perdetile, in croutele ARU, corp ce inca fie in cazul racordr jos-os, 1 supimentar in rebinetul cU | dubia reglare (cu sau fara termostal) a cazulracordri sus de Calcul pirderlor de sarcnd locale pent ccutlese- cundare se face hand in consideare fla perdrlor de ss ub fra ‘Sba gt ye p= ka ot-¥s GES 227.0" jem de unde eu rotatile in figura 42.28. ez: S a 5 Zeer] z (é a & -(] 2% In care: | + Sunt pierderile de sarc locale pe ercltul corpulul | near, care in ¢ 6, a (4.2.78) de incalvire [Pal Zire pierderile de sarcina locale pe circuitul debitului de trancit Gra, care fu traverseaza corpul de incalvire si care sunt preluate prin reglarea specifica a ARU: ‘debitul masic de agent termic ce Waverseaza cir cuitul corpului de incalzre: Go, =e = 3600 kg/h) (4.2.79) (Qcq reprezinta debitul de caldurd al consumatorului [KV Ate te; diferenta de temperatura a agentului tormic, inte temperatura de intrare si de iesire din corpul de incalzte = tn Gig = Gr Gog tka} (4280) G, 9600 tka 4281 ep at Gircuitele secundare ale corpului de Tncalzie echipate cu [AAU au treapta de reglare stabilta in functie de marimile: Tran = f Zest Ors) (4.2.82) Din ‘tabelul 4.2.37 se observa cA pentru consumatorul 4, care este tranzitat de intreg debitul de agent termic, Ze = (circuitul secundar este inchis complet) pentru refelele de conducte orizontale din ofel, de ta ul timul nivel, dametrele si pierderie totale de sarcina, centr. | Wzate in tabelu! 4.2.38, s-au stabil n functie de debitul de | agent termic si viteza economica, in conformitate cu datele din tabelul 4.2.3, Cooficionti de rezistenta locala din tabelul 4.2.39 au fost stabil tinand seama de configuratia retele! de distributie (fig. 4.2.27), datele din tabelul 4.2.4 si cele feferitoare la pierderile locale de sarcin pentru E5 = 1 (ab. 4.2.5). * vorificarea rezultatelor se face luand in considerare con~ ile de echilibu hidraulic, care depind de varianta de ra~ cordare a retolei orizontale la coloanele de alimentare cu agent termic (fig. 4.2.27 ¢ }, Astlel, pentru a. racordare direct fee Hy Conditia de echilibeu hidraulic este asigurat’ pentru solu tia cu diametru 351.5 mm pe tronsonul 1 HB! < 2376.23 < (1401.21 + 1511.92) < HBR" = 3168.35 Pa b, racordare prin BEP 9168.35 Pa 2913.19 < Hi Hit = 3168.95 Pa . racordare prin BEP Hg SUF Zoy + Zac HBS in care Hi si HBG sunt presiunile disponibile de fa baza ‘oloane! do alimentare a MTH, corespunzatorracordi Cu BEP 1 au valorio: Hig’ = 2257 Pa, HB" =2009 Pa (exempul se la § 4285.1) Sirs 7) _ este pierderea de sarcind pe Yonsoanele de ZUR). Conducta ale coloanei de alimentare a MTH, care are acooasivaloare cu cea din oxemplul de fa § 42.8.1 (tab. 4223.6) SArez),, 258473 Po Conditia de echiibru hidraulic Hype =2257 < SARI Zev + Zeer 2581734 Zeee TI Pas=sor| [1 O3n0Rt | Ets = Ht =|reszost—t Torei2t—T = feeaeesL Tet | fae Tabelul 42.42, Dimensionarea tronsoanelor refelei orizontale gi evaluarea pierderitor de sarcina, pentru rejeaua orizontala monotubulara eu conducte tip Polymutan (ex. 8) Te 0 [Gr tvonson [vey |W) TR ra | = | 4 { or | oot | | | loot wins 1875.38 Dssios 210,11 sounda Capitolul 4: Sisteme de inciilzire |. Instalatii de incalzire sunt pierderile de sarcind pe tronsoanele SUANZ iy Gonduetetr vericale stuate In zona super ‘ ard MTFs (tab. 4.2.23 c). 8-9 Mp pe) 0,5-9,81 2,70-12,47 161,15 Pa Dimensionarea circuitelor orizontale se face dupa meto dologia prezentatd pentru circuitul utimului nivel Presiunea disponibilé obtinuta pentru fiecare nivel este ‘consumata pentru acoperirea pierderilor de sarcina a racor~ durlor MTH« la coloan, a pierdenlor locale de sarcina in THs si a circuitelor orizontale corespunzatoare nivetulu ' racerdare prin BEP pentru conducte verticale (tab. 4.2.28 ©) eR! =772,79-165,15~ 607.64 Pa He = ite Sts 2),, 2 Hee! 1927282 16515-99698 Pa Hi" <3 (RUZ), 3H = 170947—9.165,15 =1214.02 Pa = 237 67-4 18515 171107 Pa Hg S|alez)_ -44t Presiunea disponibila obtinuté pentru fiecare nivel se con- suma pentru acoperirea pierderilor de sarcina ale racordului BEP la coloana si a pierderilor de sarcina locale la nivelul MT: in care este inclusd BEP. Gircuitele orizontale ale celorlalte niveluri se dimensio~ neazd dupa metodologa aplicaté circuitului etajului de ta tltimul nivel. Pompa de circulatie pe fiecare circuit se alege functie de caracteristicilehidraulice (Heco Si Goo)| Instalatii de Incalzire Capitolul 4: Sisteme de incalzire H 4.3. Sisteme de incalzire. cu abur de presiune joasa Instalative de incdleire cu abur de ppresiune joasi sunt instalati inchise utiizand ca agent termic aburul saturat cou presiunea maxima de 17 bar (0,7 bbar suprapresitune). Principala caracte- ristica a acestor instalati este utlizarea vvaporilor de apa ca agent termic trans~ portor, ceea ce sporeste substantial capacitatea termic’ a acestui tip de instalati fata de cole utikzand ca agent termic apa calda Sarcina termica necesard la consu: mater se obtine din ansformarea unui anumit debit de abut in condensat si proluarea calduri latente de vaporizare, Sarcina termica Quo [kW] ransportat ‘do un debit de abur este proportionala ‘cu debitul de fluid Guy {kg/h} si cu ca Idura latent de vaporizare r [kJ/kg la ppresiunea de regin a instalatie! Quo = Gor RW] 3.4) in tabelul 4.3.1 se gasesc caracteris- ticile termofizice ale aburului saturat la siferite presiuni Majoritatea instalatilor care utilizeaz’ aburul de presiune joasa ca agent ter- ‘mic contin urmatoarele componente: ~ sursa termicd (generatoare de abur de presiune joas’); - sisteme de conducte pentru dist bbutia aburului la consumator sistome de conducte pentru pre- luarea condensatului do la consu- maton utiizator (corpuri de inetazire, ec pamente tehnologice et.) - sisteme de sigurant sisteme de dezaerisire a conducte- lor de condensat; ~ sisteme de reglare si contro! - accesori 4.3.1. Criterii privind utilizarea in- calzirii cu abur de presiune joasa Domenial de utliare al atilor ‘cu abur de presiune joasa este mai re dus decat al celor cu aps calda. Expli- Catia consta in cateva caracteristici ale acestor instalatit care genereaza feno mene nedorite si anume: temperatura ridicatd a agentulu termic, peste 100 °C, care produce tomperatuni ridicate ale supratetelor corpurlor de incalare. Acest fapt ge: nereaza disconfort termic local si dete~ oreaza calitatea aerulul interior prin arderea prafului depus si intensificarea Curentilor convectvi inertia termic’ redus a instalatie, cea ce determin’ o functionare con nua a generatoarclor de abur pentru acoperiroa piorderile energetice ale ciintor; impesibiitatea unei reglari calitative centrale, singura regiare posibi find cea de debit. Aceast’ situatie generea: 2A consumuri energetice nejustficate in perioadele cu temperaturi exterioare mai ridicate si solicit suplimentar ca zanele prin porniri si opeii repetate; corodarea echpamentelor si con- ductelor din otel, in special, in sistemul de evacuare a condensatului in care circuli un amestec de api, acr Uuneori abur vi: = riscul functionarit delectuoase prin ‘aparitia unor dopuri de apd insotite de zgomote pe conducte sau in corpurile de incaizre, consecinte ale unei proiec- {ri sau executi defectuoase, precum si a vitezelor mari ale aburul in conducte; = riscul scaparilor de abur prin con ductele de dezaerisire ale sisterului de ‘evacuare a condensatulul. Acest feno ‘men nedorit se manifesta in situatia in care la nivelul consumatorlor (corpuri de incalze, echipamente tehnologice etc), aburul nu se transforma integral in condensat si nu sunt montate dispo- zitive speciale in acest scop pe con- ducta de evacuare a condensatulu ‘Aceasta solutie poate fr adoptata in ‘azul existentei unei retele de abur tehnologic ca sursa de abur sau atunc! cand executia unei retele de api calc sau fierbinte este neeconomica. Alege | tea sistemului de inedlzie cu abur de * presiune joasd se face findnd cont de urmatoarele crite puterea termica necesara, ~ sursa sau generatorul de abur dis- ponibil; tipul de consumator (civil sau in dustrial): ~ amplasarea consumatorilor in cl Gir si a clidirilr in raport ev sursa, termica;, posibiltile de colectare a con: Gensatului ete jn acest sens $e recomand’ urma- toarele soluti generale a) pentru clidin zolate, tira desfasu- gelice re prie, este indicata utlizarea sistemelor cu intoarcerea liberd a condensatului la ) pentru ckidei mari sau ansamblur de cladin, se recomandé instalatii de incdlzre cu abur de presiune joasa cu colectarea condensatului in rezervoare termediare si pomparea acestuia in 4.3.2. Particularitati ale instalatiilor cu abur la presiune joasa Sistemele de incalzi abur de presiune joas pot fi clasificate dupa anumite eriten, ast! = dupa numirul de conducte care alimenteaza corpurile de incatzire monotub si bitob; = dupa modul de intoarcere a con densatulii la cazane: intoarcere tibera si intoarcere prin pompare: dupa modul Tn care se face distri- butia aburului la consumateri: distribu fie superioara si distribute inferioaré; dupa pozitia conductei de intoarce- re a condensatului la cazane in report cu nivelul de presiune al instaatiei: con- densat neinecat si condensat inecat. in majoritarea instalailor de incdlzire ‘cu abur de presiune joas se folosesc sistemele bitub. Instalatile mici pot fi proiectate uncori in sistem monotub. In acest caz aburul si condensatul ciculé pe aceeasi conducta (fig 4.3.1). ‘Alogerea schemei de distributie, supe- rioard sau inferioard, se face tinand seama de structura ckidei si de posib+ litile existente privind pozarea con- ductelor de abur si de condensat astfel Incat SB se asigure pantele necesare precum si montarea separatoarelor de condensat. Pentru conductele de abur se recomand’, pe cat posibi, o panta de montare care sa determine scurgerea Tabor EET Prapile apa W aba W Save Ge aS in fncle de presine TPT ls Tey Pepe FC) | thar] [mks i [kg/m] [kk] (°C) | [bar] [im vkg i] kg/m] kS/s mo | a7) Bat | 029 | 2309 |W] 270 | 067 | 180 | 2174 | | | SILL ee Se wo | tor] 1.67 | 060 | 2257 | 140 | 3.01 | 057 197 | 244 om pa [as fae] oss | 228 | 2D oss | 2250 | 19 | 78 | 030 | 255 | au | | | F097 | 2216 | 155 | 543 | 03s | 289 | 2097 120 198 | 039 | 1 | 2 | [an | 31 | 336 | am 125, 077 | 130 | 2188 | 165 | 790 | 0.27 | 3,67 | 2065FEB) capitotut a: sisteme de incarire condensatulii format datorita cit in conducte, in acelasi sens cu miscarea aburului. in cazul_montiri incon: trapanta, datorita vitezei mari de curgere ‘a aburult in conducte (15...40 m’s}, do- purile de apa formate prin condensare sunt lovite puternic de peret conducte- lor si la schimbévile de directie. Acest fenomen provoaca zgomote puternice st introduce rezistente hidraulice importan: te care uneoti blocheaza functionarea coreet’ a unor portiuni din instaltie. Din aceste motive, in cazunile in caro nu se poate evita montarea conductelor in Contrapanta se recomanda ca viteza aburului si nu depasescd 10 m/s, tar lungimea acestei portiuni se fimiteaza pe cat posi La instalatile cu distributie superioa 14, figura 4.3.2, racordarea coloanelor se face print-o legaturd de tip ,pipa" fa partea superioara a conductei de distributie, evitandu-se astfel patrunde ea condensatului in corpurle de inca: La instalatlle cu distibutie inferioara, figua 4.33, pot fi particularizate tret situati ‘a - coloana racordata direct la con ducta de distibutie a aburului si fa con: ducla de colectare a condensatulut; b - coloan’ racordata intr-un punct de rupere de pant a conductei de dis: tributie abur prevazuta cu separator de condensat; © - coloand de capat, echipata cu separator de condensat. eteaua de distibulle a aburului din planul orizontal poate fi arborescenta ‘simpla sau complexa. Aceasta se mon- teaz’i cu 0 panta de 3..5 % pe drectia de almentare a consumatorilor, astfel incat circulatia aburulul si a condensa- tulu: format datorita rdoirit pe conducte i fie in acelasi sens, Pentru retelele de Gstributie mari, destasurate mult in plan, o panta continua conduce la dite- rente de nivel sptabile. Din acest mativ se practicd ruperle de panta pre- vazule cu Separatoare de condensat (fig. 4.3.4), Ramificatie sunt echipate, de asernenca, cu dispozitive de capat pentru colectarea condensatului. Sepa ratoarele de condensat ullizate in in stalatile de incalzre cu abur de presi ne jonas pot fi, dupa caz, sifoane de condensat sau alte disporitve de sepa: rare a condensatului ea, de exempl, ‘ale de condensat de diferite tour Sifoanele de condensat sunt dispozi tive simple care asigura eliminare ‘QUA a condensatului fara scapari de abu, find recomandate ori de cite or exist disponibilul de inaltime penwu a f montate. Acest lucru este posibil, in ‘general, la instalatii cu suprapres de regim de pana la 0,3 bar. Sifoanele de condensat se confectioneaza din Jeava rotund’, Marimea garzit hidrau lice a sifonului este calculata in functie de presiunea de regim a cazanuhii si sigur’ evacuarea condensatului for mat pe conductele de abur fara riscul de a pierde abur din instalatie (cap. 43.6) 4.3.3. Racordarea corpurilor de incalzire Montarea corpurlor de inealzire in sistemele almentate cu abur de pre- siune joasa respect, in principiu, reco: mandinile generale privind amplasarea corpurilor de incalzite si anume: STAS 1676, STAS 11247/1, STAS 1147/2, STAS 11247/3, STAS 1247/4, in ceea ce priveste racordarea cor purilor de incdlzire, in instalatile ali mentate cu abur de presiune par unele particularitati, astet: ~ la instalaile bitubulare cu distribu- ‘ie superioara racordarea corpurior de incalzie la coloane se poate face in Fig. 43.1. Racordarea corpurilor de incalzire in sisteme monotub: = distribute superioard 'b ~ distribute inforioard. — abur -— condensat punctul de rupere de pant; c Fig. 4.3.3, Sisteme de distributie si de racordare a corpurilor de incalzire ta coloanele instalatiilor bitubulare cu distribute inferioara; = coloane racordate la conductele de distrbutie: a; - racordare unilaterala: ae - racordare inultipla; b ‘coloand racordata in capatulreteletor de distributie EY 1. Instalatii de incatzire pant (ig. 4.3.2 a, b) sau in contrapan 1 (ig. 4.32 c) cu condita ca ta corpu- file de inedlzte cel mai jos amplasate, racordaea si tie facuta in pant, pentru a da posibilatea evacuarii con- ensatului format pe coloana de abur ~ Ia instalatile bitubulare cu distabu tie inferioara, racordarea corpurilor de incalze la coloane se face numal in ‘contrapanta, atat pentru racorduri uni laterale (fig 4.3.3 a,c) cat i in vanianta, racordarii mai multor corpuri de ineal zie (figura 4.3.3 ap, b), Acest tip de ra ‘cord vebule tespectat pentru a evita lmplorea cu apai a racordurilor in cazul inchiderii robinetului de reglare si pen- ru a evita pericolul de inghet, racordutile corpurlor de incalzire la conductele de colectare a condensatu- fui sunt prevazute cu dispozitive de Fig. 4.3.2. Sisteme de distributic gt de racordare a corpurilor de incalzire la coloanele instalafilor bitub cu distributie superioara: a - racordare unilateral, in pant b- racordare multipla, in panta: racordare bilaterall in contrapantt ‘coleand racordata in1 Instalatii de Incalzire Capitolul 4: Sisteme de incalzire BH tipul separatoarelor de condensal, mu: fe sau teuri de regiare Aveste armatur Lunt necesare pentru a transforma de bitul de abur necondensat la consuma~ tor in lichid si a evita astlel pierderite onductele de evacuare a de abur prin ‘condensatuli fa instalatile de incalzie monotubu: distributie superioara sau inte te Se raCor- ddeaza ta coloane pi conducte legate 4.3.4. Instalatii cu conducte | de condensat sub nivelul de presiune Sistemele de incdlzre cu abur de ppresiune joasi cu conducte de con- densat ineoate se caracterizeaz’ prin cota de montare a conductei principale de colectare a condensatulu sub nive- ul apei din cazan (fig. 4.3.5). Trebuie fevitata situatia in care conducta princt pala de colectare a condensatulul se monteazé inire nivelul apei din cazan INA 51 nivelul de presiune NP, deoarece cexista riscul ca la intrarea in functiune ‘3 instalatiel cazanul sa se goleasca de ‘apa, umplindu-se ins reteaua princi- pala de colectare a condensatuli Evacuarea condensatului din punctele de rupere de pant si din zonele de capat ale conductei principale de dis: tributie a aburului se face direct in con ducta de colectare a condensatult pe la partea inferioara ca in figura 4.3.1. 4.3.4. Instalatii cu intoarcerea _ condensatului prin cadere libera Instalatide de incdlzie cu abur sunt instalati inchise sub presiune. Nivelul de presiune NP din instalatie este dictat de cerintele consumatoriior si de pierderile de sarcind din instalatie si se mentine cu ajutorul dispozitivelor de Ssiguranta hidraulice (DSH) sau a su papelor de siguranta. Cand instalatia fe rece {nu functioneaza), nivelul apet din instalatie corespunde cu nivelul " ‘apei din cazan NA, far nivelul de pri ‘Siune NP este acelasi cu nivelul apel. | Cand instalatia este in functiune, ni- volul de presiune NP, se ridica peste hivelul apei din cazan, la 0 cota echivalent cu presiunea de regim. Penta a se evacua aerul din conduc ta de condensat, fard riscul de a pier- de si apa, dezaerisirea acesteia se face peste nivelul de siguranta al instatatiot NS, care se considera cu 200...300 mmm deasupra nivelului de presiune NP. ‘Sistemele cu intoarcerea condensa- tului la cazan prin cadere libera sunt instalat in care debitul de apa rezultat din transformarea aburului in condensat este evaciat gravitational, continu, in cazan. Aceste sisteme sunt reco- mandate ori de cate ofi_ansamblul ‘cazan-conducte-consumatori se afi aceeasi claxire si corpunile de incalzie pot fi montate deasupra niveluiut de prosiune al instalatici, in anunte cazusi fcand topogratia terenului permite s0 ‘smplaseaza conducte de condensat cx: ppanta continua etre centrala termica, Se poate utiiza acast sistem si pentru ansambluri de clidni cu. destisurare Jimitata, Deneticind astfel de economit importante in investiie 31 exploatare. ‘Bupa posibiltatile de montare a con- ductei de colectare a condensatulu in raport cu nivelul de presiune al instala thet pot fi mentionate dou’ variante: ~sisteme cu conducta de colectare fa condensatului montata sub nivelul ‘apei din cazan, in acest caz aceasta find inecatar ‘sisteme cu conducta de colectare a condensatului montata. deasupra ni Yelului de presiune al instalatiei, con- Gusta de condensal find neinecata, Fig. 4.35. Instalatie de incalzire cu 4 7 - dezaerisiea conductei de Fig. 4:36. Instalatie de 1-5 jcondensat; 8 libera gi conducta de condensat inecata: 4 cazan; 2 - dispozitiv de sigutanta hidraulic; 3 - distributie abr, Coloana; 5 - corp de incalzire: 6 - conducta de condensat inecata catzire cu distributie inferioara si conduct de colectare a condensatului neinecata: semniticatia de ta fig. 4.3.8; dezaerisirea conducta’ de condensat; 9 fa a fi utilzate sifoane de condensat Evacuarea aeruiti din instalatie se realizeaza prin legitun cu atmosfera (deasupra nivelului de siguranta NS. ‘pantr-o condueta generala racordata fa bbaza coloanelor de preluare a conden satuli sau prin aerisii individuale. Sisternul de distribute a aburului in instalatie, ullizand aceasta schema, ‘de condensat tp . a - distribute inferioard b - distribute superioara 6 - colectare condensat: 7 - sifon de ‘arimatura de reglarewe Ba Capitolul 4: Sisteme de incailzire 1. Instalatii de Incalzire poate fin varianta superioar rioard. sau infe 4.3.4.2 Instalafii cu conducte do condensat peste nivelul de presiune ‘Sistemul de instalatt se caractrizea 28 pln pozitonarea conductel princ: pale de Colectare a condensatu pes: fe nivel! de siguranta NS. Distibutia burl 1a consumator poate fi infe- rioara sau superioara, in functie de | configuratia cladirii i ih varianta distrbutie inferioare (ig 4.36), ln ruperea de panta sila capete | de ramilicatic. se monteara sifoane Ce Condensat. iniucit mérimea acestora | Teprezinta echnalentul presiuni de re- fmm a cazanuii, utizarea instaatilor {1 distribute infercara si conduct de Colectare a condensatulti neinecat teste limtata de inatimea subsoluli si {do posibiitiiie locale de adsncire a acestora in zona sifoanelor de con- | densat O instalatie cu conduct de colecta: re a condensatului neinecat’ i cst bute superioard este prozentata in fi gura 4.37. In acest caz sifoancle de Goloctare a condensatului se monteazA la partea superioara si se racordeaza la Conducta inforcara. de colectare a condensatulu ‘Sictemul prozintaaceleash inconve: niente privind montarea sifoancior de Condensat ca si varanta anterioara, Ca Urmare,instaative de incalzre cu abur de presiune jpasa aviind conducta de | Goleclare a condensatuliineinecat® al tin domeniu imitat de utiizare, pana la presium do regim de 1.15... 1,30 bar {suprapresiune 0,15. 0,80 bar) Ns. NP. NA 4.38. Instalati condensatul cu intoarcerea prin pompare De cele mai multe ori centrale ter mice cu abur de presiune jpasi a monteaza ansambhxi de clad si con sumatori de Ih care condensatul nu poate fi recuperat la cazan prin cere ibera. In aceste situati se utlizeaza scheme tehnologice care previd co- lectarea condensatulii prin curgere i bord, in rezervoare speciale, de unde sto aspirat si infrodes in cazane cs ajuorul pompelor(§ 5:4 4.3.6. Dimensionarea sifoanelor de condensat Sifoanele de condensat sunt confec- tionate din teava cu damerre diferite Pentru sifoanele montate pe conducte (ig. 4.3.8), diametrul tevil din care se confectioneazé sifonul de condensat se alege in functie de lungimea con- Uuctei de abur | din care se elimina condensatul, astfet: Umi < 5050. 100 >100 tiny 2 4 in cazul sifoanelor de condensat ca re echipeaza diversi consumatori (apa~ rate tehnologice, schimbatoare de cAldur etc), diametrul d al sifoanetor de condensat trebuie si asigure eva ‘cuarea continua a condensatului for- mat, la acelasi debit ca gi cel din apa~ rat. ‘Ca urmare, diametrul sifonului de Ccondensat este acelasi cu cel al con ductei de evacuare din aparat. Ina mea teoretica fy a sifonului de con: densat trebuie si corespunda presiuni Fig. 4.3.7. Instalajie de incalzire cu distributie superioara ‘si conduct de colectare a condensatului neinecata: 15 condensatului; 7 au semnificatia de la fig. 43.5; 6 sifon de condensat; 8 conducta de colectare a aburului in punetul de acestuia la instalatie y= Hee MAI + Z)e (Pal in care: DUAL + Ze este pierderea de sarcind in conduct, de la cazan la tonul respeetiv [Pal Her = presiunea aburulu Pal Pentru siguranta, in caz de suprapre- siuni accidentale, sifoanele se montea: 28 avind o inaltime practic he mai mare cu circa 5000 Pa decat presiunea de regi a cazanului, exprimata in Pa: hy = Hes + 5000 {Pal (43.3) racordare_al (43.2) 4.3.7. Calculul hidraulic al conductelor Instalatile de incdlzie cu abur_de presiune joasi contin retele de con: ucte care transportd fluide diferte si fanume, abur si condensat. Datorita proprietatior termofizice diferte, cele dow’ tipuri de conducte se dimensio- eazi separat. Calculul hidraulie are rept scop stabilrea diametreior con: dductelor de alimentare cu abur si eva ‘cuare a condensatului 4.3.7.1 Dimensionarea conductelor de abur Calculu! de dimensionare a conduc: telor de abur are la baza ecualia gene ral a pierdenior de sarcina pe un tron: son de conducts si anume: Ap = Apa + Api [Pa] (43.4) sau | ¥ (My) ‘ +¥§)IPal 4.3.5) ap= Ria Z= Fo F+Zs Pal (43.5) unde: Apy este pierderea de sarcina distribuita = Ap) ~ pierderea de sarcina localé, viteza tluidului pe tronson, Fig. 4.38, Caracteristicile constructi- ve ale sifoanetor de condensat: 1 distributie abur; 2 ~ coloans, 3 - condensat tip ~ inaltime practic’: | ‘hr inaltime teoretica. || Instalatii de incalzire - pierderea de sarcina liniard uni tara [Palin] 2 ~ plerderea de sarcina locala Pa} Pierderea de sarcina total Ap; in ‘cazul unei retele de conducte formate din 1 tronsoane este: Spr =S(Al'+ Z) [Pal Facand transformarile corespunza: toare in ecuatia 4.3.5, relatia de calcul ‘general care sti la baza alegerit dia imetrelor conductelor are forma ur matoare: (43.6) 95 10° Go Hy ye tPad p= 629.10 Go (Ay ye POP pak "2%, (43.7) unde: ‘Gie = Qaof este debitul de abur pe tronson {kg/h} = Que ~ debit de caldura pe tronson Km 1 edldura_ latent’ de vaporizare {hatha} ‘poe densitatea abbueula kale’ ~ 2 coeficientul lui Darey <1 ungimea tronsonului de conduct im) d- dametrul conductei [r) ZE-coeficientul pierderii sarcina locala Gonsiderdind in intervalut de presiune Pay — 1.4... 1,7 bar 0 valoare medic a densitti aburului Pa si a cad taton- te de vaporizare r, ecuatia 43.7 devine: ab ie de sp-7-10° 2 Ys] iar (498) jin aceasta ecuatie pierderea de sar- ina nara unitara este: R-710°2, (Palm) 439) po baza cireia sa inocmit tabelu 432. Pierderea de sarc’ localt se caleu- teazi ou relatia 2-5 Pe Zs [Pal (4.3.10) Utiizand aceasta ecuatic, entry usurinia dimensionarit conductelor $0 intocmit fabelul 2.3, pentru viteze diferite i ES = 1. ‘Alegerea dametvelor conductelor de distrbulie a aburuluitebuie si miteze Vitezole de transport al acest hid pe tronsoane fa valorte mavime admisiile indicate in tabelul 4.3.4. ‘Algorimul de caloul prezint&. ur toarele etape: Se slabileste schema de distribute 2 aburulu si solulie pentru colectarea Condensatulus de ly consumatoc se slabileste ccuitul consumato- rufui col mai dezavantaat (ca porife fala do sursa gi ea incarcare tered) se caleuleaza presiunea disponbili pity transport aburulli fa cons Capi mator Hs cunoscand presiunea de ‘gim a cazanulu! Hic si presiunea dispo Iibilé necesara la consumator He: Ha = Hes He (Pal (43.11) Presiunea He este indicat de furni zorul echipamentului, Cu titly informa: tiv, pentru: itolul isteme de incalzire EE) | * corpuri de incalzire de tipul: radia toare, convectoare, registre si serpen- tine, He = 2000 Pa; ) = bates de incalzke, schimbatoare '- de caldura, He = 3000 ... 4000 Pa, = se stabilese dametrele preliminare ale conductelor de abur "Tabelul 43.3, Pierdevile de sarcind locale Z = YS piv!) pentru DE= 1 ‘in conductele alimentate cu abur de presiune joasd T] 4 s| 6) 2) s | 910) 12) 14) 16] 48 | 20 J |e | 16 | 30 | 25 | 32 | 46 [63 | 82 fio4 125 Poe ye i sn: fase | | Is arta] 2 | 24 [26 | 28 [30 [38 | 40 | as | 50} 55 | ao || 20 [25 | a0 {m/s} [155/184 | 216/251 288) 392 512] 688 $00 96s [1150 350)1570)800,305 Z (Pal | Ha i | Tabelul 432. Pierderile de sa ‘alimentate cu abur de presiune joas ‘Tipul {evi ‘Tesi din ofelobignuit pentr ‘ominal (in) 8 | 02 | a4 [1 Diametrul [Interior (mm}} 12,25 | 15,75 | 21,25 a rs ‘O- debitul de ealdura [kW] Rifa/m) y+ viteza aburutui [m/s] 1 2 3 | 4 [7] 8 ; Te 1365 | 835 v - - 14 4 ° | “| 737 | 1090 s | v 5 8 oS e@ | 13.00 2 v 7 7 Q 170 u { 9 5 20,10 el 4 0 0 Q 0) ° 2 | Q 2660 o | + ry Q | 30.00 50 v 12 6 Q | 1060 33,10 # v Rn 18 wo | @ | 1s 69 [1220 | 26.0 | 3840 9 12 16 1s 20 2 Qo. | 18s 8.12 | 1550 4790) 22 \ v | 16 | ow ie g ta40 [30 [090 | 3940 mi @ Mao P2240 47.40 | 690 sia | 50 | 2750 | 35 | 35 300 Q | 5.93 | 1340 | 25.20 3,50 | 78,10 po | nso | v0 | 30 | 3750! 40 aFEE) capitotu 4: sisteme de incre 1 Instalatii de Incatzire [Tabslul 43.4, Viteze mame admiible in conductele instalailor Gu abur ce presine asa pian Vite «abu, [ls] Aural in aclasi sons ev condemsatul Aburul in sens cotrareu conde Conducte | Conducte | Conduete | Conducte orirontale orizontate m | 14 | 20 2 | 4 | 6 |. 3 7 1 25 i 0 5 | l_ i 3 «| 9 | \ 7 u [Tabelul 4.3.2. (continuare) Pierderile de sarcina liniare unitare R cropte alimentato cu abux de presiune joasd B__Tipul tei "Tesi pentra construe [Nominal fom] 87 «3 [70x 85]76 x 35]89 x 35[ 108 x4 Diametral Incviortmmf sr | os | 69 [ 2 | 100 | 49 O- dehitul de caldur’ (KW) Pa / my Re i ve vil aburului (m/s) Toe be teps fel 7s SP a | an | PaO TSR | 3450 [92.70 [TL foe [sje |e | 7) 8 | wo . @ 1990 | 35.70 [48,0 | Tow | 120 [350 L j 7] 38 8 9 wo | 4 Le | 2890 faa | séa0 | S80 [150] as Pot oy pa |] wi ej wie ie @ | 3100) 5580 | 7090 | iO | 1s7 | Sa | ¥ 10 12 2} ow | 6 P8680 65.40, HM F129 jor | a “ye m2 | wm | tw | 6 | 2 | 25 wep Of aan | 80 asa | S| 710 + | | we | as | 20 | 2250 | 2750 wtb aRao F590 [wo | rT | 86] 6 ‘ ws | ts | 20 25 | 30 sy) | SH | 97.00 F128 32 | 950 | is | 20 50 2750) 35 O | 385% 36 355 | 1026 a 0 » ww? | 6 | 102 ‘ n0 | eS 30 | 40 wo Qo 1 9 | iss ad | 186 v2.50 | 27501 30 35 | AS bo @ | som) 155) 195 310 . so as | 3S as | t ; | wo |e | tow [92 203 : 35 20 @ | 1% st ] * | 40 30 i — @ mw | ; 45 | jn funetie de pierder finiara unitard medie Rn, c&nd se cu noaste presiunea disponibila, He (ayn. rah de sarcin’ 0 [Palm (4.3.12) in care E/ este suma lungimilor tron soanelor (m] iar a este cota parte din presiunea disponibii Hs, alocata pier Gerilor de sarcina locale (a = 0,33 pen: tru instalatitinterioare), = in functie. de limita. maxima a Vitezelor (tab. 4.3.4) in cazul necunoas- teri presiunii disponibile He: se calculeaza pierderile de sarcin’ SYAI + Ze , pe tronsoanele circuitulut cot mai dezavantajt, urmnd etapele fenuntate {a instalatile de alimentare cu ‘apa cakda si se compara cu presiunea disponibila Hs, respectind condita de echilibeu hidraulic Ha > LAI + 2): se stabilese diametrele conductelor de condensat, in functie de debitele de condensat, de tipul schemei de colec tare a condensatului si de regimul ter mic al acestuia, urmarind indicatile din pparagraful urmator 4 2 Dimensionarea conductelor 160 condensat ‘Alegaea dametrelor conductelor de ccondensat 32 face corespunztor celer ou tipuri de insta: “cu intoarcere ber a concensatiui = cu intoarcere prin pompare + intoarcerea liberd a condonsattiti in acest eaz are loc 0 curgore gravta fionala caracterzaté de o presiune dis ponbild rezultata din diferenta de cot Qeodezich nize consumalor si Sua. H=anpon (Pal 43.13) un: “Alvieste iferenta de cota itre con. sumator si sur [rm es Geneitatea condensation functia de temperat’ [kan 9 - acceleratia graitationa "i coeticiont care tine sea cgradhl de uplere a conductei de con Gonsat; 1) = 0,5 - conducte neinecate {Felea interioar}; 9 = 0,75 ~ conducte reinecate (retea exterioerals 1 = 1.0 conduct inecate ‘aceasta presiune dsponibi trebue <8 acopere pierderile de sarcina de pe traseul conductei de condensat H> SIAN 2), care se calculeazd cu Sjutorul ecuatel fundamentale a pier Glrior de sarcina utlizand debitele de condensat Pentru simpiicarea calculeor int belul 43 sunt date diametrele con ductelor de condensat cu intoarcere iberd, in funcbe de capacitatea de transpor! exprimata in debite de cldura corespunzitoare aburula) con ddoncal si in funcie de tipul de distrib pentru cazurie unule| Instalatii de Incalzire Copitotul 4: Sisteme de incatzire ERE + intoarcerea condonsatuld prin pom- fle 4.32 614.33 sinsend in tabelol Hy = Hy = HIRI + Zvso = 659 Pa pare 436 *acerd colana fr aceasté siuatie conductle de = se stblesc presinile cigpontile Hs = DAI » Zlezaa = 1073 Pa condensat’tancprti pa calda, le in nodun. pent tkmensionarea racar- + racord colour I Sectiune pina. Aegerea Gaametielor se duro celraite copuriGe incilare si Han = SIRI + Zhsarao = 80 Pa face urmand metodologia de cimensio- a coloanelr. Atel w facordcoloana tt are a conductelor de apa calda, in + racord comp incalzire Ry si Ri Hoos = URL +Z)es9.7a9 = 2416 Pa functie de debitul de condensat G:sio Hy = Hv = LIRI+ Zjsa = 469 Pa racord coloana IW viteza vo < Tas. Pentru determinarea— racord corp incalare Ry si Ry Hosiry = S4R+ Z)p.as0799 = 2906 Pa pierderilor de sarcina, vezi § 5.4. Tabelul 4.3.5. Capacitatea de Vansport a conductelor de condensat Exemplul de calcul 1 , ‘exprimat in debite de cAldura [kW] ‘Se considera 0 instalatie de incdlcre : eet almentata cu abue de presiune 10985, pjametrul| Disteibutie superioara | Distbutle inferioata ue Se cunosc urmatoarele marimi; lin} eee de incalvire cel mai departat de sursa = debitele de calduré necesare Ia | lm ‘consumatoni si pe tronsoane: orizontale | verticale fa 50 mJ 50. 100m | peste 100m Q= y= 25KW; On y= vesaw; | 12 | 465 696 way) ORS O28 v= Qn = 3,0 KW: Qn 1,5 KW; T t | ia eS iaew ce ia ter aa | ao) 2582 | S120 | 29.00 ‘coly = 12,4 KW; Qcoly = 10.4 kW: | [| — = wal 4872 5 72.80 5 eee 1 [as | asze | s00 4640 “lungimiletronsoareter conductelor | tim | 7889 | 11600 | 31320 | 2mm) | 98m do abuts Ih = 142m; b= 5,7 mba fe | ee a 5,8 m; b= 48m; le Tie | oer | 17980 | a3sao | 2000 | 13840 beta im emo Pano: rr = lungimile tronsoanelor conductelor | __* mapa) | _371;20 ra] SOHO 289 epee six3 | 36540 | 34520 | 110200 | 71920 .| 365.40 52m oe tira Vn 30 mf 635x35 49300 | 7428 | 145000 | 986MM | 49300 70x35} 69600 | 1oHo0 | 214600 | 143000 | 69600 Se cere dimensionarea conductelor |g3x35| 870,00 1299.20 | 261000 | 1740.00 870.00 de distribute abur si de colctare a scene! condensatuki 39435] 104400 | 156600 | so7aoo | 208ko0 | 104100 2) Calcul! conductelor de abur: a | — st cor as go [99%35| 127600 | 191400 | 35900 | 232000 | 127600 alane cel mai dezavantaipt care, pentru exemplul de ealeul este ercuitl de alimentare al corpurlor de incalie Rs Bu se calculeazi presiunea disponi peninu acest cxcutt Hs He Hk = 10.000 - 2000 = 8000 Pa in care He = 10 000 Pa si He = 2000 Pa (corpuri de indie de tip rakaton. ‘se ealculeaza pierderea de saxcin’ medie lniard unitara a, pe circuitl Cconsiderat cu relat: ya (TeabHe (1-033) 8000 u 457 wrx] 145000 | 214600 | aomon | 278400 | 145000 119 Palm leg diametrele preliminare di in furetie de sarcina termica de pe tron: soanele Q; ... Qu sipierderea de sarcina | liniara unitard medio Rea= 113 Palm, uti- lind tabelele 4.3.2 si 43.3 si se inser in tabolul centralzator 4.3.6, face calculul de verficare, stabi lind pierderile de sarcina. pe flecare tronson_predimensional (FliZ) si pe intreg circuitul: £(R!2), utlizand tabe- | Fig. 4.3.9, Schema instalatici din exemplul de calcul 1.FEE) cavitotut 4: sisteme de incalzire 1. Instalatii de inc’ 0 aleg diametrele pretiminare in functie de sarcinile termice pe tronsoa- ne si rezistentele medi calculate pe fiecare circuit care pleacd din nodul respectiv, urmarind metoda descrisa la punetole 1.6. b) Dimensionarea conductelor de con: densat, Conductele de condensat se dimensio neazi separat tinand seama de siste- ‘mul de intoarcere a condensatului, gra vitational sau prin pompare. in cazul de fat instalatia este cu recuperarea gravitationaki a condensatului Etapele de calcul sunt umatoarele = $0 identitic& tronsoanele retelei de colectare a cordensatului, prin nume- rotarea lor de la 1... 9", definind debi tele de caldura Qs... Q’, corespunza- toare aburului condensat se aleg diametrele conductelor de condensat, in funclie de capacitatea de transport al condensatului [kW] fo- losind tabelul 4.3.5. Calculele sunt cen- walizate in tabelul 4.37 Tabelul 4.3.6. Tabel centralzator pentru calculul conductelor de abur Caleulul primar ‘Caleulul de verificare | ose Lia * Tronsoane de conducte montate vertiI. Instalatii de incalzire Capitolul 4:Sisteme de incatzire BEE 4.4. incalzirea cu aer cald Sistemele de incazre cu ger cald uti lizeaza aerul ca agent termic de transport, Spre deosebire de sistemele e incdlzire cu apa calda si fierbinte sau abur, in care energia termica se tans- mite’ la_consumatori prin intermediul lunor schimbatoare de calduré (corpuri de incalzre, echpamente, aparate ter- mice etc), in sistemele cu aer cald agentul termic este ullizat direct de ‘consumator fara un schimbator de cal- dura intermediar. Sarcina termica nece sara a inciperlor poate fi acoperta in intregime cu ajutorul acestui sistem sau poale {i preluata numai partial, find Ccompletata de alte tipuri de sisteme de nealzire, in contormitate cu. destinatia inciperii si solutia tehnicd adoptata. Des: utizeaza ca agent termic aerul, in Stalatile de incilare cu acr cald nu tre- ule asimilate sistemelor de ventiare, deoarece scopul celor doua tipurt de in stalatit este difert in timp ce instalatile de ventiare sunt concepute penttu a asigura, in primul rand, caltatea aeruki interior, prin procedee de tatare a acestuia, instalatile de incilere cu acr ceald sunt destinate exclusiv cresteti en. talpiel aoruulintrodus in incdperi. in ge- peal, in clidirile echipate cu instalatt de ventilare -mecanica, sarcina_termic’ pentru incdlzre este preluata, total sau partial, de aceste sistema 4.4.1, Criterii privind utilizarea incalzirii cu aer cald Instalatile de incdlzie cu aer cald sunt folosite pe scara larga, mai ales. in sectorul industrial, in organizirile “de ssantier $i in spalii cu destinatii provizo- fil sau in spati mari si aglomerate, unde jn anumite situati pot fi combinate cu alte tipuri de sisteme de incalzire, ca, de exemplu, cele ets corpuri de ineilzie savy panout radiante, pentru a asigura Cconfortul termic local, in cazul consu- ‘matorlor casnici, Incdlzirea cu acr cald principal, de tip local iar pentru ‘cei din sectorul tertiar utlizarea acestui sistem devine din ce in ce mai atractiva pe misura ce performantele tehnologi- | ¢e ale echipamentelor conduc a redu- ‘cerea zgomotelor sila o distribute uni form a aerului in ineapen. Este interzi 88 folosirea acestui sistem de incalzire in zonele cu degajiri de praf sau alte surse de poluanti, in absenta instalai- Jor de ventitare loca Instalatile de incalzire cu aer cald prezinta, in raport cu celelalte tipurt de instalati de incalzira, anumite avantaje noalziea rapid a inedperilor si a Spatilor industriale, dupa punerea in| functiune a instalatie evitarea pericolului de inghet; chet twit - cuplarea acestui sistem cu sistemul de ventilare a dezavantaje ale acestui sister de incalare se pot enumera transportul unor debite mari de acr ald pentru acoperitea pierderilor de ‘Adu, datorté capacitati termice sca zute a acrul, do numal 1,0 kJkgK fata de 4,185 kulkgK cildura specifica a opel rcirea rapid a incapenior, dupa intveruperea alimentarit cu aer cate: = inedlezea neuniforma a spatilor interioare atat in plan vertical cat si in plan orizontal, datorit repartitiei neuni- forme a debitelor de aer cald si a feno: menelor de stratificare termica: suprainedlzkea zonei superioare a spatilor interioare, avand implicati ne- ative asupra consumurilor energetice: raspandrea mirosurilor neplacute st 4 allor nocivitaft in cazul sistemelor de inedlzire care utiizeaz8, partial sau to tal, aerul recirculat; riscul aparitict zgomotelor, in func- tie de performanta echipamentelor, ca te devin supiratoare in incaperi de lo- | ‘cut cau din sectorul tertiar dificult in reqlarea termica a in- stalatiel in functie de necesittie ener- ‘etice interioare, Instalatile de incdlzire eu aer call au kept scop acoperrea pierderior ener {tice si asigurarea conditilor de con: for tarmic interior. Pentru zonele de sedore trebuie asigurate valoile tem- peratutit acrulul interior & sia. vitezei ‘eurentior de aer ui, recomandate de normative s literatura de specialitate s1 2) pentru spatile industiae, valorile paramettior Confortului termi in zona Ge lucru sunt reglementate de Normete de protectie. a munci, in funcie de categoria de munca si de speciticul | procesului de productie (tab, 441), ‘Aveste valor! Webuie respectate in zona de hier, deci intr-un plan situat la 1.5...2,0 m de la pardoseala, Tem: peratura Si viteza aerului cald introdus. in incapere au valor diferite fata de pa- rametnil aerului interior, dependente de sistemul de distributie a aerulul b) pentru cladiei de Jocutt si cele din sectorul tertiar, trebuie verificatt para- ‘metrit confortului termic ti si v. precum Si nivelul de 2gomot in zona de sedere, in raport cu valorle admise incdizirea aeruiui in sistemele de in- cealzire cu aer cald se face prin schimb de caldura superficial la nivelul supra- felei unui furnizor de energie termica, ‘care poate fi, spre exemplu, focarul lune! sobe sau o baterie de incalzire Dupa modul de amplasare a sursei de energie termic’ pentru incdlzrea aeru- lui fala de spatiul care trebuie alimen- tat cu cAldur’, se pot defini sisteme de incalzire cu aer cald focale sau centra- | wate 4.4.2. Instalafii de incalzire cu preparare locala a aerului cald Instalatile de inoalzire locala cu acr cald sunt cele mai simple forme de alt mentare cu caldura, care furnizeaza debitul de aer cald necesar unui spatiu ladiacent sursei termice. Aceste siste- me au ca element central sursa de energie termica pentru Incalzvea aeru- uj, distibutia acestuia facandu-se na- tural sau fortat (cu ajutorul unui venti- lator, in spatial din imediata apropiere}. Sursele de energie care incalzesc aerul se pot clasifica ast: a) agregate cu focar propri b) aeroterme; ©) dspozitive multfunctionale. | 44.2.1 incdtzirea cu agregate ‘eu focar propriu | in aceasta categorie intra sistemete | de incaizire a aerului cu sobe de dife- rite stucturi si materiale si generatoa rele de aer cald. Spatiul de incalzit se Tabelul 6.41. Valorie parametior confortulu termie minim a ona de ued Grupa | Seca proces pe] Categoria | Temertart er rofuctie deomnea | Seat i 7 5 Usoaris 16 rT | 020 u pines | _ Mate 15 50 a0 | cadurs s+ umiditate seizana |. ME ‘ | -28 ; ioe a 7 | we Max. 80, |] oe [eg tema | | aacay — | apc] 88280EY FEE capitotut¢:sisteme de incitire 1. Instalatii de incailzire reduce la 0 incdpere: sau fa un numer redus de inc3peri, distribute in jurul aceleiasi surse de incalzre. in ceea ce priveste sobele, acestea ‘sunt destinate consumatorilor indivi- ddustl, Ele au un focar pentry arderea combustibiilor soli, lichizi sau gazosi tun sistem de canale in sicane, pentru ‘evacuarea gazelor de ardere la un cos si o manta exterioara care poate fi din tel, fonta, teracola sau faianta. Trans: torul de edldura catre aer se face la ni velul paretilor focarului si al canaictor de gaze de ardere. De acvea, este foarte importanta etansarea_acestor suprafete si asigurarea unei supeapre- Siuni in spatiul de trecere a aerul pent a evita orice fel de scapani de gaze de ardere pe traseul aerului cald. Evactarea gazelor de ardere se face, in general, natural, tirajul find asigurat de inditimea cogului de fur si diferent de densitate intre acrul exterior si gar zele de ardere, Distributia aerulul incal- zit este, de regula, naturala, in figura 4.4.1, sunt prozentate doua sisteme de incalzie local cu aer cald utllzand sobele si anume: = inc&lzirea unei incdperi sau a cétorva spatit dispuse in jurul loculu de amplasare a sobei incalziea unor incaperi aflate pe dou niveluri diferte, distnibutia aerulal cal la etaj find fcuk cu ajutorul unor ccanale de tabla de lungime limitata si bine izolate termic ‘Acrul cald este aspitat prin deschi deri perforate la partea inferioara a so: bbel si evacuat, in mod natural, in spa: tile de incall, pe la partea superioara, prin guri de refulare prevazute cu cla: pete pentru reglarea debitulul Un caz particular al acestor sisteme cu focar propriu, i reprezinté unele ‘ipuri de semince (fig. 4.4.2), care sunt mijoace de incalire local cu 0 com: ponenta radianta foarte importanta dar Gare pot furniza si aer cald intr-un sis- tem constructiv particular. Generatoarele de aor cakd sunt des crise pe kg in eapitolul 6.5. Cu excep: tia color care utilizeaza energia electri cca, generatoarele de act cald au un focar propriu pentru arderea unui ara mit ti de combustibil, Aceste agregate se folosese in mod special 'n spatile industriale sau in spatii temporar ocu: pate, cu volume mari, Ele sunt mobile cau lixe, in functie de capacitate si de Scopitl pentru care sunt uliizate, Se +g in functi de 11 de aer cald furnizat, in raport de ‘imensioneaza si se al debi sarcina termica ce trebue acopert 4.42.2 inedlzirea cu aeroterme incazrea spatilor cu volum mare de aor pune probleme deosebite i ce privest de hucru, Pentru aceste situatit se reco manda agregatele de incalzite locala cu et cald, cu citculatie fortata, de tipul aerolermelor de perete sau de tavan. Aerotermele sunt echipamente pen: tu inedlztea aerului, care au ca ele ‘mente componente principale o batere de incatzire si un ventilator tipuri constructive sunt capitotul 6.5. Un sistem de incalzire eu aeroterme presupune alegerea tipulul de aparat st ‘amplasarea acestora in spatil interior. La alegerea tipului, aeroterme de pla fon sau de perete, trebuie avut in ve: ere urmatoarele crter ructura de constructie a cdi sau a spatiului de inci = dstributia si gabaritul echipamen- telor tehnologice din ineint’3; = destinatia inedparii si procesul teh: nologic; = amplasarea locurilor de munca sau de sedere: amplasarea surselor de nocivitati tipul de agent _termic disponiil (apa cald’, apa fierbinte, abun. Fig, 4.4.1, Sister local de ‘cald utiizand sobe: | la = inciteres inc asi nivel lb fucalareinciyeror cho ka vel ctr: 1 - focar: 2 ~ perete exterer al sobe! din| eracot 3 - urea 4 care de ar ald | in cosa co priv termelor, solutia se stabileste in functie de dimensiunile intericare ale incaperi de elementele constructive, de spatial i cu aer cald de o aeroterma eventual, de amplasarea unui alt sis: tem de incalire isle amplasarea 2er0: 2.2.1 Aeroterme de perete Aerotermele de perete se monteazii pe peretii exteriori sau pe stalpii de re- Zistenta ai clic, Prin amplasarea aces tora in interioul unor hale cur deschideri mari se urméreste 0 distibutie cat mai union a aru cald in zona de Incr, la paramevi corespunzitori categorie: de munca. Fiecare tip de aeroterma de perete este definit in fsa tchnologica, de ctre producater, prin doua mésim) ca racteristice distibutiei aerului cald si ‘anume: indtimea rraxima de montare H si lungimea de bitae a tutu: L, asa ‘cum se vede in figura 6.5.2. Tn cea ce priveste numarul necesar de acroterme intr-o anumité incapere, acesia depinde de mérimea sarcinit tetmice care trebuie acoperita, de con: dilia de a avea col putin 2 - 3 schum bburi de aer pe ord pentru a asigura un ‘grad acceplabil de unitormizare a dis~ ‘ributie! aerului cald st de capacitatea termicd a echipamentuli. ‘La amplasarea aerotermelor de pere- te se au in vedere urmatoarele: = inaltimea de montare trebuie 88 fie de cel putin 2 m de la pardoseal, Pentru a nu impiedica circulatia oame- hilor si a nu perturba procesul tehnolo- gic. dar nu mai mare docat cea indica: ta de producator in fisa constructiva distanta dintre dous aeroterme alii turate trebuie 34 fie intre 6 si 12 m (lig 4.433), daca nu exista alte recomandan specifice indicate de furnizor: istanta dinfre dou’ acroterme asezate fata in fata este in functie de | Fla. 442. neta leat ou eminee | {generatoare de aer cal: h h 7 . J azam temotzoon «= acum gaz foe ander |L Instalatit de incalzire Capitolul 4: Sisteme de incalzire BH bittaia jetului, astfel incat sa fie acope- Fit cu aet cald tot spatiul dintre ele: jn cazul halelor cu deschideri foarte mani se poate alege 0 solutie mixta si anume, amplasarea aerotermelor de pe- role pe conturul incaperi si a aeroter melor de platon pentru zona central Temperatura aerului cald refulat de aeroterme t se alege astfel incdt prin ‘amestec cu aerul interior si asigure in zona de lucru parametrt de contort co- respunzator’intensititii muncil. Tempe ratura de refulare este in funetie de inaltimea de montare a aorotermei si se recomand’ ca valoare maxima t= 45 °C, daca aerotermul este am: pplasat la mai putin de 3,5 m de pardo Beall sit < 70 *C, pentru inaltim! mat in situatia in care, din motive tehnice, aerotermele trebuie montate la inaltimi | de peste 3.5 m, preuarea aerulii din incapere se face prin canale verticale si ‘uri de absorbtie amplasate cat mai jos in zona de lueru, €a in figura 4.4.4 a. In ‘caz contrer, eficienta energotica a sis- | tomului de incdlzire este mult diminua: 1a, existind riscul ca zona de luoru aman’ neincalzit’, asa cum se vede in figura 4.4.4 b. ‘Aerotermele pot functiona cu aer circulat, aer proaspat sau amestec, in functie ‘de caracteristicle constructive ale echipamentului, Din acest punct de vedere, daca sistemul de incilare cu cr cald nu este insotit de un sistem de ventilare, la proiectare se tine sea- | ‘ma de notmole de protectie a municii si valorile minime necesare pentru debitul de aer proaspat, impuse de normele sanitare si mentionate in capitolul pri: vind instalatile de ventiare 4.42.22 Reroterme de plafon Aerotermele de plafon se deosebesc de cele de perete prin modul de disti- butie a aerulu, Din acest punt de ve- ere ele se definesc print-o supratats interioariacoperita eu aer cald. Con- structiv, gura de refuke poate dir in jos, in cazul mon mari de 4 m de par- doseala sau pentru inillimi de montare mai mci, se provede un dispoztiv de imprastiere lateral a jell, de tip ane: mostat Aceste tipwi de aeroterme, ca si cole de perete, au bateria de incalare alimen tala cu agent termic apa ealda, apa fre binte sau abur, in functie de tipul con structiv. De asemenea, ele functioneazi cu aer recircuat, aer proaspat sau ames- tec. Caleva tipur constructive ale acto termelor de tavan sunt prezentate in Capitol 6.5, Un eae particular al aerotermetor de piaton ii constitue domotermul. Acesta ‘este un aparat care poate asigura acrul cald necesar pentru Tnealzirea partial say fotali a unul apartament, Con: structiy, el se compune dintr-un vent lator axial si o baterie de incdlzire cir culard (ig. 4.4.5 a), Aceste echipamen: te functioneaza, de obicel, numai cu er recirculat si sunt amplasate intr-un spatiu auxilar central, de exemply int lun vestibul, Distributia aerulul cald in incaperie alaturate se face prin goluri practicate la partea superioara, ca in figura 4.45 b, lar recicularea aerulu re loc prin fante, la nivetul plintelor sau prin goluri mascate practicate la partea inferioara a usilor Acest sistem de incalzire poate exis: ta in paralel cu sistemul de incalzte cu corpuri de incalzie care asigua o a sectune prin aparat Js cpr ce refute a aru ca 5 ‘o0ke pentru ecu ite de gard. Domoterrnul asigura pid in reg termic @ unui apartament, contribuind la realizarea lunor economi energetice importante 4.4.2.3 incalzirea cu dispozitive de destratificare a aerului cald Unul din dezavantajete majore ale sis: temelor de incilrte cu aer cald clas ce", care se manifesta in incintele cu Volum si indie mare este fenomenul de statfcare termica. Acesta genereaza (0 supraincaleire a volumutui de aer de la partea superioara si mentinerea unor Stratuni de aer rece la partea inferioara a acestor spati. Consecintole acestul fapt se resimt in invdutitea microctimatuki Fig. 44.3, Amplasarea acrotermelor ‘de perete in planul unei incaper a e22ul inedperior cv ltime I> € (bata peta bb eazulinedperitor cu Kime I< 2 &- eazulincaperior cu dimension’ mari Ih eitanta dine dou agrotorme alaturate Fig. 4.4.4. Ciculatia aerului cal in functie de zona de aspiratie: a asplaje in zona iferoard: b~ aspratie in apropierea zone! de refulare (scurtcrcut 1 oma de uc Fig. 4.45. Domoterm: ‘modu de amplasare hy pa vertical 1 - ventilator anal. 2 batere de inealre; 3 ~ camer’ do tecore a art cal pon dub) ‘er, 8 - camer’, 7 - vostibul SSa | FED) cavitotut 4: Sisteme de incalzire |. Instalatii de inealzire tluxurilor tehnologice si, in mod special, supra consumurilor de energie termica. Ponisi limitarea acestor efecte nedonite ‘se actioneaza prin metode si aparate de ultima generatie, in doua direct destratiicarea aerului, deci dist: gerea stratificari rezultate ca wmare a gradientului de temperatura; antistratficare, deci impiedicarea dezvoltari fenomenului de stratificare termica, 4,4.2.3.1 Solutii pentru destratificarea aerului cald ‘Studile experimentale, asupra incdlziri ‘cu aer cald a incintelor cu inaltimi ma ‘au demonstrat dezvoltarea unui gradient de temperatura de 1...1,5 K/m si o ter peratura a stratului de aer de ta partea ‘superioara de circa 50°C (tig. 4.4.6 al Sistemul de destratificare const Tntr-o solutie cate sé distruga aceasta asezare in straturi a aerului caid st sa micsoreze semnificativ temperatura ae- rrajul de la partea superioara a incintei. Practic, se utllizeazd anumite aparate speciale, cu debit mare de aer, monta- te la partea superiora a halelor. Aces- tea dirjeaza aerul cald de la partea superioara spre partea inferioara print (9 migcare rotationalA in zona central ‘generdind 0 miscare periferica de jos in sus (fig. 4.4.6 b) Aplicand aceasta solutie se obtine 0 reducere substantial a gadiontulul de temperatura, panda valori de 03.06 K/m. in ceea ce priveste viteza hetom e-10°¢] Fig. 4.46. Citculaia acrului in incinte ina 4 statticarea aerulul in cazul inci cu goneratoare .clasice fspozitvelor do dostatiicar: ld) AS - ner cald stratiica b cireulatia aorulu’ in cazul AB 2e¢ 100; AC ~ aer & Fig. 4.4.7. Destra 1 - aeroterm GRA T: b jcator TRANSCIAT: i temperatura curentior de ace, acestea ‘se mentin, in zona central de iver, in mite normale. Se inregistreaza ins’, valor mai ridicate ale vitezet curentior de aes in zona perieric’, insotite de temperaturi ‘mai sczute, datorita amestecului aerulil ‘cald cu cel roce patruns din extercr, provocind un disconfort termic local In ceea ce priveste aparatele destra titicatoare, acestea pot fi folosite in dou’ variante: ~ numai pentru eliminarea gradientu- lui de temperatura, in paralel cu un sis: tem ,clasic™ de incalzite, ca de exem- plu destratilicatorul TRANSCIAT = pentru acoperirea partiad sau tota- 1a a necesarului de caldura al incinte evitindu-se formarea stratificirit termi- ce, cu echipamente de tip SPIROJET sav SPIROTHERM, Destatficatoru! TRANSCIAT, prezen- tat schematic in figura 4.4.7, se compu ne dintr-un grup motor - ventilator cu actiune drecta pe vertical, prevazut cu lun motor monofazat ctr ms multe vite: ze, un ventilator elicoidal si jaluzele bi drectionale. Se executd in patru tipod ‘mensiuni cu debite de aer de la 2.450 la 10.700 m°/h, Varianta GRA -T refuleaza turbionar, far varianta GIROTERM refu: 4eazi tip ciclon. | Destratifcatarul SPIROJET este un | aparat de incalzire eu ace cald, cu ac- tiune de sus in jos prin jeturi generate ing-o miscare de spall, asa cum se vede schematic in figura 4.4.8 a. Eleste fechipat cu un ventilator axial cu debite te eu aer eal: aeroterm GIROTHERM, de aer de ta 2500 ka 40000 mim si o baterie de inoalire avand puterea term c& intte 9s) 450 KW. Spirojet poate functiona ca un sistem de destraticare si sursé de caldued in paralel cu un sis tem de inedlzie cu aer cald ,clasic” sau poate fio solutie de incalze unica pen- ‘ry anumite tipuri de hale industriale Destratiticatorul SPIROTHERM (fig, 4.48 b) are acceast structurd ca si SP- ROUET. Fiind echipat cu batert de inca- ire de capacitali mar, care variazA intre 9 si 72 KW, SPIROTHERM este recoman: {at in mod special ca sistem de incatire ‘cu act cald in noile hale industrial. 4.4.2.3.2 Solutit pentru evitarea stratificarittermice Sistemole au ca scop Imitarea mis- cari ascensionale a aerului cald, asa cum se vede in figua 449. Solutia ppracticd. const in inlroducerea_unor Jpturi de aer dirjate de sus in jos, avnd parametrii dependenti de temperatura ‘erului cald ascensional si de inatimea incintei, Studille experimentale au demonstrat C8 un asemenea sistem de incdlzire cu aer cald permite 0 stra tiicare termic’ doar pana la 02 K/i. Una din solutile experimentate si care a condus fa aceste performante este un sistem de distributie a aerulut ‘ald, prin difuzoare speciale, montate Fig A.A, Sisteme de destratifieare: a tp SPIROJET: b - tp SPIROTHERRA, ||. Instalatii de incalzire Capitolul 4: Sisteme de incalzire pe un canal de dist ibutie a aerului am- termice ascensionale, eliminarea stra- mentele de recuperare a energiei termi lasat la partea supericara @ unei hale tulvi de aer cald de la partea superioa- ce (bateria de recuperare a caldurt si industriale (fig. 4.4.10). 8 si o uniformizare a temperatury in ventitatorul de evacuare) se monteaz in Difuzoarele sunt echipate cu palete zona de lucru exterionul cKiin in timp ce sistemul de cu inclnare variabili (lig, 44.11), pen- — Unele echipamente pot fi uflizate incalzre a aerului se aflé. la partea tw a genera un jet de aer turbionar, atat pentru incdilziea cat si pentru ra- interioara, Introducerea aerului cald in axial sau radial, realizand 0 miscare de cirea incperilor. Ele pot fi amplasate la incinta se face printr-un difuzor de con inductie in apropierea jetului. Fenome- inaltimi diferite, avand posibiltatea de siructie speciala care asigura o miscare nul conduce la antrenarea unui volum a genera jeturi radiale sau turbionare. . giratorie a jetului de aer mare de aer interior si are drept con- | Ca un exemplu pot fi mentionate unita- . stratificarea termica Secinti scaderea influentei presiunii | tie de inductio SDA, tip HALTON (fig witand astfel | | 4.12) caracterzateprny-un debit do 44.3. Inedlzirea cu acr cald | cer specie. q (is) si un nivel de CU preparare centralizata : zZqomot foarte se&zut, find recoman | ate in instalatile de incalzve cu er Sistem! _do incilzre este alcatlt | cald cu viteze mici pe canalele de ds- , dint-un agregat care furizeaz aeru tribute, de a 2 nd la B mis. cad, 0 retea de canale de distributie si disporitive pentru introducerea dita 4.4.2.4 incilzirea cu agregate 4 aerului cald in spatile incdlzite. Insta ‘maltituncfionate iatile de incdlzie centrald cu aer cald Sistemul de incalzire cu aer cald se | pot functiona cu cistibutie natural, realizeaza cu un agregat complex care | pentru instalati de capacitati mici sau raspunde atat necesitatii dea evita | cu distributie fortata, pentru marea ma stratficarea termicd intericarA cat si | joritale a cazurlor. Acaste sisteme de gestionari eficiente a consumurilor | incdlzire sunt alcatute din accleasi energetice prin recuperarea partiaki a | componente ca si instalatile de venti- energie termice. Un exemplu de agre- | lare, in plus, obligativilatea ca orice in- ‘gat mulitunctional performant este a- | stalatie de incalzire central cu aer regatul tip HOVAL, prezentat schema- | cald cu distibutie fortata 4 functione- tie in figura 4.4.13, ze cu minimum 10 % acr proaspat, Cele doud componente constuctive, | transforma toate instalatile de acest mul de recuperare energetica si tip in instalati de ventiare. Ca urmare, | sistema! de introducere a aerului cald, | in proiectarea si executia lor, se res: au cote de montare diferte. Echipa- pect’ prevederile ,Normativului pentru Fig. 44.9. Folositea sistemulul de ntistatiticare: 1} jeturi de aer cald ~ zon’ newt’: [2 asconsiunea aur cal 3 - zon net} Fig. 44.10, Amplasarea sistemulut do antistr I ' 1 { | aw 01mm) «300 SoD 1000-2000 son0 Fig. 44:12 Uniti de inducic tip HALTON: Persrestt-Dieroreu tus wrbionar || 0 uta SOA cu jet aka b - untate SDA ou et bina ¢ - crac nome ‘entry antisteatiicare. + otor, 2 - eacash ctuzor, 3 —ax rotor; 4 = pt de aer 1.5 = jt de aer aiaa fH Capitolul 4: Sisteme de inca I Instalatii de incalzire proiectarea si executia instalatior de ventiiare*, 15. in figura 4.4.14, sunt prezentate schematic sistomelé de incalzro cen: tral cu aer cald cu distibutie fortata in principal, se identifica trei veriante = funetionare numai cv aer recirculat {fig, 4.4.14 3), ponteu spatite mii, fara degafiri de nocivitat,, mentionate in ormativul | 5; = sistemul Gu aar in amestec,functio- nnd cu unul sau dous ventilatoare (fig. 44.14, o) = functionare numai cu aer proaspat sistemul necesitind dous ventiaioae (ig. 44.14 Gonirala do aer cald, figura 4.4.16, cuprinds agregatul de preparare a ae rulu\eald aterie de incdlzre sau gone rator de aer cald cu focar propriu), ver | tlator de introducere sift de pra. Transport si distabutia aru cate se face prin retele de canale similare color din instalatile de ventilare (fg 4.4.16). ‘Canalole de aer se clasticd in tunctie de vitez’ si de presiunea aerului. In raport de vite, sistemele functionea a) - vitezd micd, pana a 12, m/s (in general, inte 6 $111 mish Bb) - viteza mare, mai mult de 12.5 Ws. Canalele de recitculare si evacuare se dimensioneaza la viteze de trans- port mici, de pan la 10 mis (de obic Fig. 44.12. Agregat multitunctional HOVAL: Ap > aer proaspat; Ar - aor retulatt Ave - ace view! eald, Aw a vii rat 1 fitry de prat; 2 ~aterie de recuy fa cildurk, 3 ~ ventiator do knwoducere 4+ ventinter de evacuare; 5 - camera od fitvare; 6 - Valerie de incalewe; 7 - separa: tor de pleat; 8 - dituzoe cu miscare gra ove, 9» tras; 10 - exterioe, 11 - steroe intre 7,8 gi 9 mis} In functie de presiunea aerului, cana- lele de aer se clasiied in trei categorit prosiune joasa, intre 125 si $00 Pa: presiune media, intre 750 si 1500 Pa; - presiune inaltd, peste 2500 Pa Sectiunea canalelor de aer calc este rectangular sau circular, Sectiunile rectangulare sunt mat des ullizate din motive de economie de spativ, desi consumul de metal este mai mare comparativ cu cele circulare. Piesele speciale (schimbari de sectiune, coturi, ramnificati etc.) de sectiune rectangu: lara ocupa mai putin spat la sectiune egal’, fata de cele cu sectiune circula- | VA. Canalele cu sectiune rectangular sunt utilizate, in genoral, in sisteme cu vitezd mic a aerului, la reteaua prin- | cipala de distributie si de recirculare a | | aerulli cal Retelele de canale circulare sunt uti- lite, in mod special, in sistemele cu viteze si presiuni mari, avand pierderi Fig. 4 1 tacord ta priza de aer proaspat; 2 [tree act: 5 = batere: do nei tere central cu aer cal funetionsre eu aer recreulat:b, ¢ = funetionate cw 2 oui venbiatoare: d -fanenonare num cu aer proaspat et; 2 - cara de aer cal; 3- tru de aor: 4 Fig. 4.4.15, Sectiune schomatica a unei centrale de ser eal er recat; 3 ne; 6 - ventlator, 7 de. sarcind mai miei in raport cu cele rectangulare Cel mai folosit material pentru con fectionarea canalelor de transport aer cald este tabla zincata. in cazuri speci- ale, se executi canale din aluminiu, tel usor, fibre de sticla, materiale tex- tile ete, Grosimea table! este in functie de presiunea din sistem si mérimea sectiuni Distributia aeruiul, de la agregal la dituzorul de aor cald, difera in functie de destinatia, arhitectura si structura cliditi. Printre diversole moduni de ds: tributie a aerului cald, pot fi mentiona. te catova semnifcative, si anume: bucla perimetrala, = radial ramificat’; ~ prin planseu dublu (gol sanitar) 44.3.1 bistributie in bueté perimetral ‘Acest mod de distrbutie a aerului ald este aleatuit dintr-un dispozitiv nestecal, utiisind unl sau vwentiaton, tribute 3| Instalatié de incdizire Capitolul 4: Sisteme de incatvice FEE] central cu rol de distibuitor si de recir= clare & aerulul cald si 0 retea de ca ale de aer, amplasate pe conturu in cintei (fig. 4.4.17), Canalele, confectio: pate din tabla, sunt montate sub par- doseala, la 6 cm sub planseu si 45 em distant’ de perete. Aerul cald este introdus in inedpere prin guri de refulare, asezate pe cat posibil sub ferestrele exterioare, tar serul reeculat este preluat din incinta, pe la partea superioara a dispocitivului Contral (fig. 44.17 b). La. alegerea acestui sistem de distribu a aerului ld \rebuie avut in vedere ca mediul sa nu fie umed si SA nu existe risc de inundati, De asemenea, trebuie vert cla etansarea canalclor de distributie fa acrului cald pentru a evita pierdenile ide aer si eventualele infitraii de apa provenite din sol De mentionat ca dispozitivul central de distributie a acrulut cald poate fi inlocuit de un generator de aer cald, structura distrbutiei perimetrale rma and aceeast 4.43.2 Distributia radiata Distibutia radials, figura 4.4.18, se ‘caracterizeaza prin facorduri individua- le care leaga sursa de aer cald (gene: rator de acr cald sau distribuitor cen. tral), de fiecare dituzor interior. Canalele de distribute pot fi ingropa- te in pardoseald, pentru un sistem de | Fig, 4.4.16, incitzivea incaperilor ‘eu aer eald preparat centraiz C1 centel de inca: C1 ncavit, 1 prea de aer proaspat: 2 ite de aer, 2 = ventilator; A ~ batere de inciere; 5 - canale de citrut abe en cal: 6 "gui de reflave a aor cl ‘camera do alimentare cu caldura de plinté sav de pardoseala sau pot fi montate aparent fa nivel plafonulu, pentru o distribute superioara a aeruiul cald, situatie in care vor (1 izolate termic. 4.43.3 Distributia ramificata in cazul distributiei ramificate, aerul cald este repartizat catre difuzoare sau orifici' de refulare, printr-un canal de distributie central, in doua variante: ‘cu sectiune constanta (fig. 4.4.19 a), reglarea debitulul de aer facandu-se focal, prin marimea sectiunil racordului si prin jaluzele de reqlar ‘cu sectiune variabild (fig. 4.4.19 b). Cota de montare a retelei de distrt- butie depinde de sistemul de introdu- core a aerului cald si de olementele constructive ale clidiil, find, in gene- fal, la nivelul pardoselit sau plafonului Pentru reducerea pierderilor energe tice, canalele de distribute aparente se izoleazd termic. | 4.434 Distributie prin plangeu dublu | Principia, sistemul de distibutie con. sta in preluarea aerului de la generatorul ‘de aer cald s1 introducerea acestuia int | un planseu dublu, de unde se repart zeazi gurilor de refulare, pe cat posibil sub ferestrele extorioae (fig. 44.20). ig. 48.18. Distribujia radial a aerul cal 1 deskibuitor central (generator de ae lca, 2 ~ canale radkale: 3 ~ gui de rele] [a aera cald a ds 1 - prize de aspratie; 2 - dstibutor conta 3 fn pardoseat 5 | | Fig. 4.4.17, Distributia ‘isi de reluare a aero uae in plan perimetral a acrulu cate bute fn spatiu io ae: 4 - dibute peste carale principal Planseul dublu are rolul unei camere de egalizare a presiunilor, asigurand 0 distribulie uniforma a aerului. Sisterul prezint’ un avantaj si, in acelasi timp, lun dezavanta, prin faptul ea prin tans- ferul de caldura de la aer la pardoseala interioara, aceasta devine o pardoseala radiant, deci o sursa suplimentara. de incdzre. O izolare termica perfecta a pardoseli nu este posibili si, ca urna: Fe, consumurile energetice sunt mult ‘mai mari in raport cu colelalte sistoeme de distrbutie a aerului cald, In cazul Uutiizarii acestei soluti, rebuie respec: tate anumite condi, si anume: - golul folosit ca planseu dublu trebu- ie executat si finisat in asa fel incat acral care circu si nu anireneze praf sau alte particule poluante din acest spati trebuie executate si verificate izola tile hidrofuge si termice astfel incat $8 hu existe riscul infitratilor de apa sau al condensitii vaporilor de apa pe pe- reli planseului dubl = trebuie verificata structura de rezis- tonta a cladiri, astfel incat s nu apara, in timp, fisur care sa afecteze planseu! ublu: olul destinat circulatiet aorului nu 86 utlizeaza sub nici o forma, ca depozit; ~inaiimea gokuli va finite 45 si 60 cm, 4.43.5 Echipamente $i accesoril ‘Ropartitia aeruluicald in interioral unot incinte este © consecinta a alegeri si amplasirit gurilor (dispozitwolor) de re- fulare si de aspiratie a aerulul, Nu exist, jn prezent, 0 retetd generalé pentu a obtine 0 dstibuve uniform’ a. aerulu Fig. 4.4.19, Distribuia ramiicata 2 aerului cal distribute prin canal contal de 1b aisirbune prin wai do sectusne varkbii 1 - distrbuiter contrat (generator de ae [cad 2 -ramBeaty 9 gua de refubre aaerty lca; 4 - canal de distribute eu seetiune |constanta 5 - canal de dstibube cu vectne [renttia.Ee Capitolul 4: Sisteme de incalzire |. Instalatii de incdtzire Jn, proiectare trebuie cateva observa gurile de aer montate in partea in ferioard sunt generatoare de curenti de aer si de aceea viteza de introducere a aerului nu ebuie SA depaseasca 0,5 mis, in special in zona de sedere Dispositivele de pint sau de pardo- seal pot anirena in anumite situati pratul si particolele materiale cin ime: diata apropiere: ~ guile de ar si difuzoarele de platon trebuie dimensionate in functie do debit, de bitaia jetului si de mosificarea anizoterma a axe juli, trebue vert cat daci elementele de construct inte- rioare nu impiedica dezvotarea jotulu ~ toate gurl de aer trebuie echipate cu dispozttve reglabie; ~ in incdperile tard imerdicti de fu- mat, amplasarea gurlor de aspiratie se face intotdeauna la partea superioara ~ la amplasarea gurilor de aer trebuie evitatd scurteircuitarea aerului refulat prin poztia aspirate Teoretc, in feea- Fe incdpere inchis webue amplasata cet putin 0 gura de aspirate. So admite aspiatia dint-o zona centrala. pentru lun grup de incdperi care formeaza un ansamblu, de exemphi, un apartament In coea ce priveste tipare construc: tive ale gurilor de aor, dispozitivelor de reglare Si accesorilor iMstalatilor de Inca cu aer cakd, ele sunt aceleasi cu cele specifice instaatilor de ventia- re. Calculul de cimensionare a canal lor de aer si a echipamentelor se face jn tunetie de debitul de acr exculat urmirind metodotogia de calcul deta liaté in volurnal Instaiati de ventiare si climatizare avut in vedere 4.4.4. Calculul instalatiilor de incalzire cu aer cald Dimensionarea instalatilor de inealz te cu acr cald consta in determinazea debitului de aer sia sarcinii termice functie de sistemul de incalzie adoptat La calculul debitului de aer cald se tine seama de: necesarul de caldura ce urineaeit a Fig. 4.4.20. Distribut prin planseu dublu: 1 pia de aspect: 2 ~ goerater de er cal [3 planseu dublu; 4 quri de refware. fi acoperit de instatatia de incdlzire cu aer call - tipul de sistem ales (recirculare, amestec, aer proaspal} parametri climatici exterior si int umarul de schimbuti de aer orar functionarea in paralel a unui sis~ tem de incalzire sau de ventilare; Nocesarul de cildwa care trebuie acoperit de instalatia de inetlzire cu er cald Qxca, rezulta dintr-un bilant termic care fine seama de: pierderile energetice ale inciperii Qs, aporturile de caldura Quy si fluxul termic furnizat de un alt tip de instalatie de Incalzire cexistenta in incints, Q; agp = Qh = Qy =O IW) (4.4.1) in cazul incaperilor prevazute cu un sistem de ventilare mecanica, daca de: Ditul de ventilare este preluat de insta~ latia de incalzie cu aer cald, sarcina termicd necesara pentru incalritea de- bitulul de ventilare Q, se adkiug’ nece- sarului de cAldur al instalatie de in: claire cu aer cald: Qa fos) = Onc Qe WH (342) in cazul in care pe langa incalzire so fasiguré si ventilarea ineaperi, numarul de schimburi orare de aer, procentul de ‘er proaspat si parameti aerulu refulat, ‘se impun dupa criteile ventitirii meca- hice, lar temperatura aerulul interior se alege th funclie de categoria de confort 44.4.1 Inedtzirea cu aer recirculat Sua termicd furnizeaza aerulul un flux termic Q; numai pentru a compen: sa pierdenle de cildura ale incaperi Q.= Qe [W] (4.43) Fluxul tormic este preluat de debitul de acr recirculat, Lj Qe = Lecppaette~ t) unde: = Gp este caldura asic a aerului uscat la presiune constanta (kag Kl: = pac ~ densitatea aerulul uscat la presiune constant [kg/m] = t= temperatura aerului refulat "Ch; 1 temperatura aerului mterior [°C] In tabelul 4.4.2 se gasesc mirimile ca racteristice ale aerului uscat in functie de ‘temperatura (vezi si § 33.2. din vokmul nstalati de ventiare si chmatizare") Ecuatia 4.4.4 prezinté dou’ ma necunoscute: debitul de aer recirculat L, si temperatura de refuiare t. Debitul de acr recrculat L: se poate de termina in functie de numirul de schim buti pe ord n, ales in raport cu destinatia Jncdperi, cu normele saritare si cu natura ssurselor de poluare intriow: Leen {mis} (445) unde V este volumul inedperi {m} Astfel, se poate calcula temperatura acrului rotulat Q, 4 Gy Pac my (44) Lt, rey (448) care nu trebuie si depasescd 45 °C pentru guri de introducere montate mai jos de 3,5 m si 70°C, pentru guri de rolulare amplasate mai sus de 3,5 m. Debitul de aer recculat L,, se poate = 10" re {W/m int] 150 1 168] ‘opaos woof 10st onan So iss | tao | 2055 | 0) 1o70 | tao | ay 1205 | Lots isi | wo hew | nas wan [a0 co) 1308 | sons] 1890 | o26r | 0x00 | xo ks | 1% osm | 2008 a9 | Ome vor a94se | Leon {aso [2506 70 10, OSM LOI | i 070 wae) ossis | ron | t ows a) 08150 | 1074 | 040 0 ognss | Loans| 8 [ow 200) 03487 | x6 0505] 0085 250 oss s0 “0505 | ss WO O41S7 Aint 4586) 79.809 0708 | ont 330062 | 158 40 | its [ox | ons ag )-ossi | agar) Susy) ast | ‘iota | 06s sso 0as7s | NON) SAM Moe ast] Oss son_| asses | ana 91 ria | 04 coo [oaust | ans wa O00 wm [osws | 11M S188 t ox | 0.087 | L556 639] ons 900 [OAD | LTRS) 7sOR | ASA | 152 07s Woo oar basi) tay | at9se 8 30081. Instalatii de inealzire Capitolul & Sisteme de incalzire FEE calcula impundnd valoarea temperaturi aprula rofulat t Q, Gp Poe (t-) L [mvs] 47) Valoarea rezultata L, trebuie $8 veri fice conditia de a 2-3 schimburi pe ord 4.4.4.2 incaitzirea cu aer proaspat Daca instalatia de incdlzre cu aor ‘ald serveste si ca instalatie de venti lare care functioneaza numai cu aer proaspit, peniru evacuarea nocivitat lor, sarcina termica a sursei termice (baterie de incdilzire) trebuie s4 asigure ‘oporirea, pierderior energetice ale incaperi' Qaca st incalzwea aerului rece preluat din exterior, Qs On = Quo + Qe (W] (448) Debitul de aer proaspat preluat din | exterior Le corespunde numarului de | sschimburi de aor. Intrucat; Qa = LeerPac(t 4) Tw] (44.9) | Qe = LecpPatt -t) QM (4.4.10) rezulta in cazul instalatilor functiondind ‘pumal cu aer proaspat Q. = Lecppatts- te) TM (4.4.11) | Temperatura aerului cald refulat in incaipere rezulta din relatia (4.4.9): re} (4.4.12) si trebuie £8 se incadreze in limitele maxime admise. 4.4.4.3 incalzirea cu aer amestecat in cazul in care instaatia functonea- | 24 co aer amestecal, debitul de aer Broaspat Lo [ns] corespunde norme- lor sanitare sau do producte, iar Li [mvs] este debitul de aer reciculat. | Debit total de acral instalate’ este in aceste condi i Petes bt (44.13) DDobitul de der L trebuie s8 acopore numa n de schimburi de aer c2res punzitor destinate spatial inca. Sarcina termica a batorit de ined re este: Q. = Que + Oe WW) ‘unde: Qaci) = Lig P Ww (4.4.13) Lee Poe wy (4.4.15) Temperatura aerului refulat se calcu Jeaza, ca si in cazurile precedente, din relatia de bilant termic: Oy ee Ts Exemplul de calcul 1 Se considera 0 hal industrial ig 4.421, avind lungimea A = 30 m, latimea 8 = 20 m si inaimea H = & m, care tebuie ncalata cu aer cald uth Zand aeroterme de perete Se cunose: ~pierdenile de caldud ale hale: Oy = 250 kW porte de caldura de fs tiie p= 40 KW temperatura aerul interion = 15°C ~ temperatura aerul exterior fen 15°C - necesarul de aer proaspat: fe= 1 sch) - Rerotermele se pot monta pe struc {ura halt la 0 inatime de 3,5 m. Instaiatia do. Tnealite functioneazh cu aer amostocat ‘So cere doterminaroa numivului de aeroterme si caracterstile lor tice Rezolvare 1 Eeuatia de bilant termi a hale Qh + Qe - Qap [KW] 2. Debit de aer proaspt Le = NeV = 1430:20:8) = 4800 ‘3. Se alge tipul de aerotorin do parete ATLAS ~ SABIANA (tab. 6.5.1) imental cu apa. caida, Temperatura dle reluare a aerulii se limtoaza. la t= 45°C, 4, Necesarul de cdldura pentru incal- 2irea actu prosspat Qe = twcp Porte be) = (4800/3600)11 367 (45+ 15)=109,36 KW unde: Pe = 1,367 kg/m? pentru fe = — 15 °C Si cp = 1,0 kdkgK. (44.16) a, 5. Sarcina termicd necesard pentru , incalzitea halo 0. = 250 + 109,96 - 40 = 919.36 kW 5, Debitul de avr cald necesar: 31936 Ey Pue ttt) 1126 (45-15) 9.45 mie =34083 fn unde: Puc = 1426 kof penbu t = 45°C. 7. Se calculeaza numarul de aeroter- me cunoscand ¢ un aeroterm de pe rete ATLAS - SABIANA 900 asigura bitul de aer cald nominal Ln = 5000 fm, cu 0 ataie a jtului de 20m, la ‘6 turatie minim de 700 rpm, n= Un = 4038/5000 - 6.8 So alog 7 acroterme care se ampla~ seazi in ptanul alei ca in figura 4.4.21 jn functe de: bataia jetuli", poziia Utiajplor in inferiorul hale, Cale de ‘acces, deschiderle exterioare Caracterisicle tehnice ale aeroter- rmulut sunt urmatoarele: Intura carcaset (Ay: 900 mm Jatura guri de refulare a aerulul (@) 764 mm ‘cota de abarit in plan profil {Oy 575 mm ~ distanta inte orificile de prindere {0} 803 mm ~ amet racordulor de agent ter mic (0): 190" ~ debit do aer fa turatie mica (700 rpm): 5000 mm ~ debit de aer la turatie mare {900 rpm). 8500 mim - cota de montare: 3,5 m (55 m) | = bata jet L: 20,0 m (26,0 m). = | Fig. 44.21. Amplasarea aerotermelor ‘din exemplul de calcul 1.Eo Capitolul 4: Sisteme de incailzire a TY |. Instalatii de incdilzire 4,5. incalzirea prin radiatie ppartea superioord a Tncdperilor de temperatura inalta (Cp = 500...2000 °C}; elementole incilzitoa in analiza ce precede decizia alegeri sistemului de incalzire, trebule avute in 4.5.1, Criterii privind utilizarea incalzirii prin radiatie Incalzirea prin radialie se caracteri: ‘zeaza, in principal, prin aceea ca su- praletele incalzitoare cedeazd cildua prin radiatie mai mult de 50 % din ccaldura total. in raport cu temperatura medie @ a suprafetel incalzitoare, incalzrea. prin radiate se clasifica asitel = de temperatura j02sa (Op = 25...100 “Ch, suprafetele inclzitoare sunt in mare ma jonitale elemente de construct (otafon, pardoseali, perelil de temperatura medie (6p 100...500 “C); suprafetele Incalzitoare ‘sunt realizate sub forma de panourt sau benzi radiante suspendate la re sunt radianti funetionand cu gaze sau energie electric’ Instalatile de inealzte prin radiatie prezinta si alte particularitat in report cu celelalle sisteme, dintre care se pot ‘mentiona: ~ asigura un grad de contort mai ri ical, intrucat temperatura supratetelor de construct ce delimiteaza incdperea este mai ridicati si mai uniform, iar temperatura aerului din interior este mai scAzuté cu 1.3 °C; = realzeazi in incAperi un gradient de temperatura redus; se reduce viteza de circulatio a ac rulul in Tncapere si, ca urmare, rezulla © diminuare de imprastiere a prafului anorganic, suport al florei bacteriene: + asigurd incdlzirea spatilor deschise Fig, 45.1. Panou radiant de platon ‘cu jevle inglobate in beton: 1 = tev incietoare; 2 ~ beton armat: 2 irlajie termica; 4 - pardoseal 5 ‘cu fev) inglobate in tencuiata: 1 = evi incaatoare: 2 ~ tencuiak: 3 -rabit 4 - beton armat 5 - late teria: 6 = pardoseat vedere si aspecte legate de costul in- vestitilor, cheltuielle de exploatare si de coordonare a lucrérilor de instalati si constructit Sistemele de pot folosi = in clidiile civile, in incdperi cu ce- Tinte igicnice si de confort deosebite, pprecum si pentru asigurarea unei incal- iti uniforme; = in cdi industriale cu spat mari si fara necesititi de ventilare mecanica, pentru asigurarea unei distibutii ome: ‘gene a incalzi in ine’iperi de productie industrial pentru a realiza incdlzire zonala, puncte calde sau incalire peimetrala; alzre prin radiatie se Breer mc \e ig, 45.3, Panou radiant de pafon cu ew ‘montate n papi awe grin nw clio 2 eran dn metal sonar de ustner: 6 - element do ecto |e tovaiam oe ah 7 proc 1 polzat; 3 = iolate teria; 4 it, Tabelul 45.1, Performantele diferitelor tehnici de incal prin radiatie cu apa cald sam elec Tangimea | Temp. | Rands- | T pa panouny | seus | aca | sem | Diets Cilla soit de sea “Tip de radiate al panos ete | sa | adact | tea) cumulates eatin “ue | e| radiatici 50% __ tum rel | te) — intros | | lungime de Radiant electric: 12 2200 | 83 excelenti 7 snd scart | | | | | | "Fubar diam dn ean | I | | sausitciuncilete | 26 | 980 | medic | 9 elect | | Radimensare | 27 | 990 | ale | ” | « 50 | medic o | Panou radiam | | | | 4.7 |450-150] 44 | medie 2» vemperaturd medi | | sone msde [sie | ase | sy Infrarosu en | were sia ine | dh langh Panov raion de | \ sean | | foarte |1 Instalatii de inealzire in spatii semideschise cau deschise. incilztea prin radiatie nu se aplica Incaperilor folosite cu program intermi tent, mai ales dac’ durata de folosinta este scurta (pana la cateva ore) sau cand cladirea este supusa la variati termice mari (inerie termica mica, in: sorire ete). in tabelul 4.5.1. sunt prezentate per formantele diferitelor tehnici de inca re prin radiatie 4.5.2. incalzirea prin radiatie ‘de temperatura joasa Temperatura supratetelor incalzitoare iv redusa_impune utlizareaunor suprafele incdlzitoare mari, ceea ce a ‘condus la ideea folosini, in general, a suprafetelor delimitatoare ale incperi- lor, rezultand: = incdlzirea prin plafon, la eare tem- peratura medie a suprafetei incalzitoa- re @y nu poate depasi 50 °C; este sis- temul cel mai folosit, intreaga supratat’ 2 plafonului find, in general, disponibi- 13 pentru a indepiini functiunea de su prafati incalzitoare; ine’lzirea prin pardoseala, ta care temperatura medie a suprafetel incalzi toare J este fiziologic limitata la 28...30 °C; incalztea cu panouri montate in pereti, la care temperatura medic a ‘suprafetei incalzitoare 8» poate atinge valori de pana la 85..90 °C. Acest sistem de incdizire utilizeaza cca agent termic apa calda preparata in cazane sau alte surse energetice de potential scazut: calduaa_recuperata Gin procese tehnologice, eneraia geo: termala, energia solar, aerul cald etc. 45.2.1 inciizirea prin platon ‘Se poate realiza prin inglobatea in pentine din teava (metal sau plastic) Sau a unor canale de aer suprafete incdlzitoare detasate complet de structura plafonului, obt nandu-se asa-numitele plafoane false sau plafoane suspendate, incaizirea prin plafon se recomanda a fi utlizata la incdperile cu cerinte Igienice deosebite, care reclama evita rea tansportaril prafului prin curentit de convectie (exemplur sali de operat din spitale, saloane de bolnavi, incdpe tile in care se desfasoard procese teh nologice fine si extrafine), precum si in incaperile in care cerintole de mobilier sau de ordin estetic impun eliminarea corpurilor de incilzre amplasate pe pereti (exemplu: expoziti, muzee etc). 45.2.1. Panouri radiante inglobate in elementele de constructii Din aceasta categorie fac parte pa- noutile radiante executate cu tevi din metal fara sudurd cu diametrele de 3/8, V2 si 4", montate in plafon, fie in ‘clomentole de rezistenta (boton armat), fie in tencuiata Cand panoul radiant este format din evi montate direct in masa de beton ig. 45.1), montarea conductelor se face inaintea tunéri betonulul, Panoul denumit dala. pling” sau CRITTALL (dupa numele firmei care |-a produs) feste panoul radiant col mai vechi, Im- posibiltatea efectuarii unor remedier| dupa turmarea betonului, ca si a repa- ratilor in timpul exploatait a facut ca acest tip de panou sa fie astazi, prac: tic, nefotosit Capitolul 4: Sisteme de incalzire Panoul radiant cu tevile montate in tencuiala (fig. 4.5.2) este o alta varianta de suprafata incalzitoare de platon, te- vile find din cupru cu diametrul de ma- ximum 15 mm, Tevile sunt prinse de elementul de rezistenta al planseului, iar tencuiala fexecutala din mortar de ciment asociat cu fibre de uta (sau alte materiale) se aplic in mai multe straturi, pana atinge ‘grosimea de 30.50 mm, Pentru a nu se produce fisuti in be- ton sau tencuiala, este necesar ca temperatura agentului termic sf nu de- paseasca 50 °C, cocficientul de dilata- re al betonului find practic egal cu cot al metalulu Jn atara panourilor radiante cu tevile Inglobate direct in elementele compo: nente ale plangeului, se utlizeaza si panowi incdlitoare pentru care tevile (1/2°..1 172") se pot monta in spatiul Gintre planseu, gfinzi si plafonul tals (fig. 4.5.3), Caldura cedata prin radiate de ciive tevi este dita de un ecran din motal polizat cite tencuiala pe abit ce devine elementul Incalzitor pentru incdpere. Agentul termic utiizat este apa calda de 90/70 °C. Un alt tip de panou radiant de plafon cae ullizeaza ca agent termic aerul cald este prezentat in figura 4.5.4. Ca- nalele de aer pot fi realizate in structu- ra de rezistonta a plangeelor sau pot fi special amenajate sub placa planseulul Dezavantajul acestul panou consti in geesitatea rezervari unor spatii mari pentru vehicularea debitelor de aer. Fig, 4.5.5. Panou radiant tip STRAMAX: 1 eava; 2 lamela din alumi 8 = placa din ipsos; 4 - element de prindere; 5 element de rezistent 6 - ole termica 4.2.1.2 Panouri radiante aparente ‘Au fost imaginate si realizate si pa nour radiante de plafon, aparente, de- tagate complet de structura de rezi tenti, Acestea se executa, in general, int-un registru din teavd cu diametul ¥W2...8/4", pe care se prinde o lameld din metal cu grosime de. 0,50...1.25 mm, cu rolul de a mari suprafata incal zitoare, Dintre aceste panouri cele mai folosite sunt STRAMAX si FRENGER. Panoul radiant de plafon tip STRA- MAX (lig. 4.5.5) este format dintr-un Fig. 4.54, Panow radiant de platon | ‘cu canale de aer a canale de aer in structura de rectstenti: b ~ canale de aer special amenapate, 1 canal do aor 2 - #omontit de rezistenta; 3 -iolate toemca; 4 pardoscat tsEa Capitolul 4: Sisteme de incalzire I Instalatii de incalzire 1 parotiinterioi € - perey extern | 3 C) f a aH (H ql {Upon ooger a an £8. Mod de amplasare a panouritor radiante cu tamele: ralek d- montare pe conturul incopet ‘do intoarcere, 1 = tamote; 2 Fig, 45.7. Mod de amplasare a fovilor in panoutileradiante de plafon: a sorpentind cu conducte montate in paral: bc, d, @ - soppentine cu conducte montate in sexe: 1 serpantine cu canducte duble; gh ~ serpentine cu pasul neegal hire conducte: registra de tevi prevazut cu lamele si acoperite cu placi prefabricate din ip- sos, Lamela este executata. cu tabla din aluminiu in grosime de 0,7...1,0 mm, prinsa de tevi, acoperind 2/3 din supratata acestora Contactul dintre teava si amela, pre~ cum si col dintre lameli si tencuiala trebuie $8 fie cat mai bine executat, pentru a permite un transfer termic ct ‘mai bun. Panoul radiant de plafon tip FREN: GER (fig. 4.56) este executat dintr-un registu de fevi prevazut cu lamele din aluminia cv grosimea de 0,75 mm si cu ‘imensiunie de 625 x 625 mm, perfora- te sau nepertorate. Tevile sunt suspen: date de platon, tar tabla din. alumins teste prinsa de teava cu agrafe metalice. tea superioard a plicit din alu- tun strat de (zolatie 0.50 mm. Agent uh prin tevi este apa caida cu temperatura de 60..70 °C. 45.2.1.3 Amplasarea panouritor radiante in incaperi Forma geometrici a sespentinelor conductei, distanta dintre ‘atimea planul rezulta din cal ‘2 suprafete’ in cul calzitoare Tevile care aledtuiese serpentinele (fig, 4.5.7) sunt, in general, executate| Instalatii de incalzire Capitolul 4: Sisteme de incatire FER din ofel sau din cupru, imbinate prin termic este de maximum §5..60 °C. 4.5.2:2.1 Panouri radiante sudurd satr mule. Ele se monteaza fie putdind cobori pana la 35,..40 °C, de pardoseala perfect orizontal ‘o.usoard panta —Acest sistem de incaléwe apartine Executarea unui panou radiant de jn sensul curgeri apei. Inainte de mon-domeniului de temperatura joas’, pu- pardoseala se poate realiza prin doua tafe, teuile sunt supuse unor probe de tand utiliza caldura si din instalative cu metode: umeds" si ,uscatar. presiune cu aer la 40 bar, iar imediat pompe de caldurd, instalatile de recu- in cazul metodel ,umede", tevile sunt ‘dupa montare la 0 proba de presiune perare a calduni si chiar din instalatile rinse cu un coler de un schelet reta cu apa la 25 bar solare. fic, dupa care sunt acoperite cu un strat Distanta cintre tevi este cuprinsa in- Sistemuul de incalzte prin pardoseald din beton in grosime de 50...60 mm tte 100 si 500 mm si poate fi constant este preterat celui de plafon, in special, (fig. 4.5.9) sau variabila, Astfel, in zona peretilor datoritA realizarii unei supratete calde — Solutia prezint& avantajul c schim. exteriori sau a ferestrelor mari distanta si uniforme a pardoseti, imbundtitind bul de ealdura prin conductie intre fevi poate fi redusa pentru arealza tempe- substantial confortl termi. si stratul din beton este foarte bun. falur alo suprafetel incalatoare mai ri- Incalzrea prn pardoseala este reco- Stratul de izolate executat cu pkici preparare si distributie a. calduri pentru inealzirea prin radiatie de tom- peratura joasa si incalzirea cu corpuri a variants in combinatio corp oe [incoee: 9 Schimbitar de cS 10 - bute de egalzare a presi: 11 ~ panou adn: 12 ~ stale compact compuas cr: 12a scab |de catdurd si 12b-pompa de circulate; 13 - comutator electronic; 14 - vas de expansiune inchs; 15 - venti de regase automat; R-regulatr [automat RT - reguistor de temperaturs, TE - termometu exterior, Tl termostat interior; SCD tabiou ae} |comandi: TCR - tablou de comarc pent incdtzwea prin radktie; VA - venti automat cu 3 eau 4 cai; RTS - robinettermostatic pA cakdi ducare, +» - aps cal intoarcore de fs panoer raduanto aps ca intoarcero do la compu de nee: =H api cal intoarcere dela schimbtor de calcu’, —>— fegatura la vas expanse. statie compact eu dulap; TC1 Instalal de inca Capitolul 4: Sisteme de incalzire de incalrve; preparare si distributie a cAldurit pentru incalzirea prin radiatie de tem: peratura joasa, incdlzirea cu corpuri de incdlzie Si preparatea apei calde de 4.26.1 Schema de distributie pentru inedilzirea numal prin radiat Varianta preparérit apei calde numai pentru asigurarea inedlziri prin ra: diatie este prezentatd in figura 4.5.22 A, a, Schema a fost conceputa astfet incat $8 poatd functiona cu apa calda cou temperatura constanta la cazan si posibililatea de asigurare a parametri- for de lucru ai agentului termic. prin amestecul realizat cu ventilul automat cu 4 cai, sub comanda termometrulu exterior TE; temperatura de lucru a apei calde este asigurata de requlato: rul de temperatura RT de pe conduc: la de ducere. Tabloul de comand’ ‘montat pe cazan asigurd intregul pro ‘ces de functionare a instalatiet Schema din figuaa 4.5.22 A, a se poate simplifica, renuntand la ventiul cu 4 cai; temperatura apei calde de lucru pentru panourile radiante se fixea 7A la cazan in functie de temperatura exterioard indicat’ de termometrul TE. 45.262 Schema de distributie a incalirit prin radiate in combinatie cu incalzirea cu corpuri de incatzire Schoma din figua 4522 A, b este 0 completare a variantei descrise la 4.5.2.6.1 a care s-a adtiugat si o instalate de inca ‘te cu corpun de incdlzre. Schema pre Zinta urmatoaraie particulrtt a cazan se prepard apa cald la parametrii solicitati de instalatia cu Ccorpui de incalzre; reglarea tempera | ' | ¥ ys ¢ OLE © fe schem racord conducts ducere; 2 ~racord eon [5 venul de regiae a presiunit, 7 fooitira cu instatstia: 10 -racord electne. Termometra pe condcta de ducite pompa de ecules turit este igurati de tabloul de co: manda existent Ia cazan, in funetie de Cconditile exterioare (termometrul TE}; la panourle radiante se asigua agentul termic. corespunzator prin in termediul ventilului automat cu 4 ci realizandu-se amestecul de ap’ din conductele de duce $i intoarcere; co manda este asigurata de requlatorul automat R, in functie de condiile inte Fioare (termostatul T), 45.2.6.3 Schema de distributie pentru incaizre prin radiatio, Inedlzire cu corpuri de Inedlzire, preparare apa calda de constim © variant’ de schema de preparare distribulie a agentilor termic catre 3 Cconsumatori care solicit’ apa calda la parametrii diferiti este prezentata in figura 4.5.22 A, c. Schema prezinta particularitatile: a cazan se prepara apa calda ta parametrii maximi_ si prin intermediul bateriei de egalizare a presiuni se face | repartizarea la cel tei consumator (pa nour radiante, corpun de incalzire si sschimbaitor de caldura) ~ parametrii apei calde solicitate de Cconsumatorit sezonieri (panourile ra- dante, corpurile de inealzire } sunt asi gurati prin amestecul apei calde din conductele de ducere si intoarcere, prin intermediul ventilelor automate 3 cai: comanda este asigurata de regu- latoarele automate R, in funclie de conditile interioare (termostatele TH parametril apei calde solictat! de | schimbitorul de edicura corespund ce- lor preparatt ta cazan; comanda este asigurata de tabloul de comanda exis- tent pe cazan. Fig. 4.5.22 B ~ Statia compacta tip Te 2000-emea!: sta, vedere: 3 - pune de fixe a st 5. teemometry pe conducts intoareu roglae inoai2en; 9 racoed 4.5.26.4 Scheme de alimentare cu statii compacte Schema unel instalati de preparare si distributie a agentului termic pentru doi consumatori: incalzrea cu corpuri de incalzre si incalzvea prin radiatie cu panouri de pardoseala este prezentata in figua 4.522 A, 4. Particulartatea sschemel const in aceea ca alimenta- rea cu agent termic a consumatoruly! de cAlduré pentru incalzrea prin par doseala se face prin intermediul unei statii compacte, compus dintr-o pom pa si un schimbitor de caldura Tntregul echipament de distribute al catuit din distibuiter-colector precum i statia compacta formeaz un tot lunitar care poate fi montat intr-o car casa metalica si amplasat into nisd special amenajata. In cazul in care exist’ numai consumatorul de incalzire prin radiate, in carcasa metalica se poate amplasa si vasul de expansiune deschis sau inchis, Solutia cu pompa si schimbator de ccaldura este patent al firmel germane LAING si prezinta ca principal avanta) rezolvarea cu maxima siguranta 2 pro- bblemei difuziei de oxigen in sistemele de incdizre prin radiatie de pardoseala prevazute cu tubur flexible. Prin sepa- rarea completa a celor dous circuite (cel al cazanului de cel al pardoseli ‘oxigenul cifuzat prin peretiitevilor “de plastic este in totalitate separat de ele- mentele corodabile ale circuitulul pri- mar (eazan, radiator) in afara acestui avanti, solutia mai prezinta si alte ca racteristci sigur pentru agentul termic citcu- lat parametrit de temperatura si debit diteriti de cei ai cazanului fara a utiliza instalatit auxilare; ~ asigura o reglare simpla si siguré la creuite primare cu presiune ridi- cata (pentru clad cu sistem de inet ie racordat direct a centrala termica) ‘se poate realiza un sistem de incalzire prin radiatie de pardoseald la o presiu- ne relativ scazuta, Un alt tip de statie compacta, patent al firme! germane TC 2000 -'emeal, este prezentata in figura 4.5.22 B. Se compune dintr-o pompa de circulatie cu turatie variabild, un ventil cu 4 cai si tun tablou de comanda cu posibiltati de reglare a parametrilor agentului ter- mic si de programare (manual sau aus tomat) a functionaritinstalat 48.27 Dimensionarea instalatitlor ‘Avand in vedere particularitatie pe ‘care le prezinté instalatile de incalzire prin radiatie, calculul de dimensionare Impune in primul rand cunoasterea ccaracteristcior constructive ale in cApori(supratata plafonulvl, pardosel sau peretilor), naturii ” straturior (emj144] Capitolul 4: Sisteme de inciilzire componente ale elementelor de con: structit care urmeaza a ingloba elemen- tele de incalzre (fev, panouri, canale de aer etc), pozitiei mobilirului fbx din inca pere; aracteristcile termice ale incaperit (temperatura iaterioara si pierderle de calduray; Ccaracteristicile constructive ale panourilor radiante {tipul de panou temperatura medie si maxima admisi bili, agentul termic utilzat etc). Caleulul de dimensionare cuprinde urmatoarele etape: ‘calculul supratetei de incdlzire a panourilor radiante; ‘calculul pierderilor de sarcin’ prin serpentinele panourilor radiante; ~ stabilirea caracteristicilor construc: tive ale distribuitorului si colectorul ~ caleulul hidraulic al retelei de con ducte din instalatie 4.2.7.1 Caracteristicile termice ale panourilor radiante Stabilrea acestora se face pe cale teoretic’, verificata si corectata pe cale experimentala. si prin masurari Pentru calculele practice se folosesc nomograme care tin seama de tot fac> tot de baz ce contribuie ta determi- area caracteristiclor_termice ale pa rece Goa panos Fox tere unitary | Instalatii de inealzire nourior. tey= 50 °C si distanta / = 20 cm, se ob tine un panou cu t= 36 °C care ce- deaza un flux de cdldurd unitar ap = 141 Wie in functie de temperatura medie panoului dp si alegand distanta / dintre tevi, s@ pot obtine valorile fuxului ter ‘mic q» si temperatura medie a agentu- 4.5.2.7.1.1. Panouri de platon cu conductele inglobate in elementele de construct Nomogramole pontru determinarea ccaractersticlor termice ate unui panou ‘cu conductele inglobate in beton armat (lip CRITTALL) sau ja tencuiala de ci- tui termic. De exemplu: pentru ment cu rabit, agentul termic ullizat @ = 98,5 °C si != 10 em, la un panou fiind apa cald, sunt prezentate in figu- cu tevile montate in rabit se obtine ra 45.23). Panourile prezinta urmatoarele ca- acteristic ~ conductele sunt din otel cu diame- ‘ul de 1/2"; ~ coeficientii de transfer termic pen ‘tu straturle de deasupra conduc- tolor Xo = 0,58...1,74 WimeK; grosimea straturllor de sub con- ducte ¢ = 20 mm; temperatura interioard a celor dowd medi separate de panou este baw 4 18°C. Nomograma poate fi utiizats astiet: ~ in functie de temperatura medie a ape calde tay si distanta | (pasul) din- ire tevi, se obtin valorile fluxului termic. gp codat de panou zoned inferioare si temperatura medie Gp a panaului, De exemplu: pentru panoul din figura 45.23a, _alegand temperatura 45 °C si gp = 162 Win? in functie de temperature medi ty ‘sau $i coeticientii de transfer termic Yo $e pot obtine si fluxurle unitare q'p* ‘cedate de panou zonei superioare. De exemplu: pentu t) = 36 °C si n= 1.16 Wim? rezults @5 = 24 Wine jn cazul in care panowrile radiante separa doud incdperi cu. temperaturi iferite 1 # ti, valorile temperatunior ‘medil Op $i 63 i fuxurile termice unitare ‘4 Si qise pot calcula cu relate: rel 0,21, 7° [tag ti) Koll Xt. -t)] (45.1) re] Or (452) | yet | ws °C iat dn cient fen pe abit 301°C) Ey “psonwin?l =. 6a” tuo Fig. 45.29. Caracteristiciletermice ale panourilor cu conducte din ote! montate in elementul de constructi 1 conducte montate fn tencuiakh de mortar cin cient 2 rat 4 condacte monta in bet:Capitolul 4: Sisteme de incailzire {145] ap {ltr A) Aull mfeA) ww sof tat) Fel! nft8)} veh Considerdnd panoul radiant din figu ra 4.524, in relatile de mai sus s-au facut urmatoarole otal t,t temperatunie aerului din cele dou, rmedii separate de panoul radiant ['C}, ty temperatura medie a agentulul ter mic (Cl; , 043 -coeticientii de transfer de cal dura la suprafetele panoului radiant, ale caror valor sunt date in tabelul 45.2 Wine K\; 2- coeficientul partial de transfer ter- mie (figura 4.5.24) [Wim?K}, ale carul valori se pot calcula cu retatie: ‘= penis zona inferioara a panoulul a — we ia) Fadante in zona activ corespunzatoa- Tee, MRK) 59) cupratotei serpentinelor, neglindu- yA, «+ pont zona superioard a panoului din afara acestora. Noténd cu 5 rapor ee 1 ger dq Wire] (45.10) Valorie raportului 3 = G/qp sunt date in nomograina din figura 4.5.25, in funche de perimettul P al suprafetei active, raportat la suprafata acestea Sp si Gistanta I dintre conducte. usr m (458) Vag Jas~ conductivitatea termica a materia lulu’ din care este executata teava de diametru exterior d din panoul radiant 45.27.12 Panowr de plaion cx con ductole montate in spatial de aer in nomogamele in fgutle 4.5.26 si [Wir 45.27 se dau caracteristicile termice ike - coeficient adimensional caleulat cu ale unui panou radiant de plafon cu relatia ‘conductele incalzitoare montate in k= (4.5.9) fiul de aer sub clementul de rezistenta Pte he Primul panou (fig. 4.5.26) este exc: cutat din tevi cu diametrul de V2" Atat nomogramele din figura 4.5.23 + montate ditect pe © plac’ metalic’ cal sirelatia 4.5.3 stabilese valorile flu- , (ofel sau aluminiu). Grosimea strata xutilor termice gy emise de panourile de aer a = $0 mm. Get de-al doilea panou radiant (fig 4.5.27) este executat din tevi cu diame- se fluxurie termice cedate de marginile | ul de 3/4" montate Tntr-un spatia de | ger avand la partea inferioara 0 placa tul dintre fluxul termic unitar ge cedat | de otel cu grasimea de 5 = 0,75 mm. de suprafetele de margine si fluxul ter- Ears coeficient a cir valoare este dat de ‘mic unitar q» cedat de panoul propriu ppanou este: Hie HOG 7 aa //; //\ Fig. 45.24. Schema panoului radiant de plafon cu conducte inglobate pentru ideterminarea caracteristiclor termice: bb = qrosimea statuhii de material de deasupra conductei (bt, B2 sib ~ grosimile evaturior componente. ¢ - grosimea statukii de material de sub conducte (o> 9» ~ rosie stratunlor ~ siametnul exterior al conduct zis, fluxul termic unitar real cedat de | 45.2,7.1.3 Panouri de plafon cu famele jin nomograma din figura 4.5.28 a se dau caracteristicle unui panou radiant | execultat din fevi din otel prevazute cu famele de 1 mm grosime Tn figura 4.5.28 b este prezentati no- mograma pentru stabirea fluxurior lermice qin Si amv cedate de zona din- tte panowri si zona de margine @ pa- noutilor. | 45.27.14 Panouri de pardosea! cu conducte flexibile | In nomogamele din figurile 4.5.29, 45.90, 45.31 si 4.5.32 se dau carac: teristicile termice ale panourilor radian: te de pardoseali cu conducte flexibile tip TERMCONCEPT TC-2000, ‘Panourile radkante sunt executate din tevi flexibile (potietilona), avand dimen. siunile 17 x 2 mm, montate pe 0 placa din polstien cu grosimea de 35 mm. Tabelul 4.52 Valorile cocficientilor de transfer de caldura la suprafetele panoului radiant pentru o temperatura a mediulul ambiant t=18...20°C Grosimea sapei de ciment este de circa 65 mm, iar suprafata finta a emperors eae ~ famori [Rm | Pan deporte | _denatn | depart 25 o4 1 | 10.4 wpe np 40 107 | | 22 5 M0 86 0 na | co 122 - ii| FZG) capitotut 4: sisteme de incazire | Instatatii de incalzire pardoselii poate fi rece sau cad, Valorile fluxurilor termice unitare se cobtin in functie de ecartul de tempera turd At = fy - te sau At = [(tsetV2]-t si distanta / dintre tevi: 80, 160, 250 si 330 mm. De asemenea, se are in ve- dere si rezistenta termicd Xp a siratur: gresie, parchet..). functie de temperatura in (win?) wir § % a a spo —|— = «| a50(5 Tal se-c | le ‘ Etement decors ' og E eee Tee tA Ata co] 400] 8 FAVES. Spata do aor 5m Tog] 8 S esl yO), Tabla din otel 4 3 6s we 3 7 la, sou aluniny 7] @ aso] E 25) 2918 og} 1 E op |s | e 8 30 |5s00] 8 55} — t 2 aig |e } s é 2 sof Y 3 3 ee 20| 200 we = 15] 180 le || v9] 0} sok 1 = so” "556065 70~=S7S~S—«DSCBSSSCO Temperatura medie a apei alse ty (°C) Fig. 4.5.25. Caracteristicile termice ale panoului radiant cu conducte montate direct pe o placa metalic’ int-un spatiu de aer. 380) Element de egastuctt Hert ie Wine Foe dia aluminie 00 Spatiu de aer 5 em Tabla din oe! 0,75 mm 100 80 co a 5 Temperatura mede a ape ealde | 708 rey Fig. 45.27, Caracteristcile termice ale panoului radiant eu conducte montate ber int-un spatis ade ace. lor componente de deasupra tevilor in Caleitoare (sapa de ciment, marmura, Nomogramele mai cuprind si tempe- raturile admisibile 9, ale pardoselii in ioar ta incdperilor precum si temperatura ad- misibild a pardoseli pentru zona de contur LUtlizarea nomogramelor se face asta ‘cunoscdnd. pierderile de caldura (Q)= 2500 W ale une incaperi cu supra: fata pardoseli >= 50m (parchet), se poate calcula fluxul de cildud unitar Q>= O'S» = 50 Wim?. Din nomograma din figura 4.5.30, in funciie de = 50 Wim? se alege: un panou radiant ou distanta dintre tevi / = 330 mm, obtindndu-se un ecart de temperatura “t= 21,5 °C si o tem: peraturd medie a pardoseli p= 24,3°C. a 0 temperatura interioara t= 20 °C: tun panou radiant cu distanta dinte tevi / = 250 mm, obtinandu-se un ecart de temperatura at = 17,4 °C, Tempe ratura modie @ = 24,3 °C a pardose! ramane accoasi, la temperatura inte foara t= 20 °C, | 452.7. Calculul suprafetei de incalzire a panourilor radiante Cunoscute fiind incdperile care ur- rmeaza a ti incalzite prin radiatie, etape- le de elaborare a metodologiei de cal- | cul sunt urmatoarcle: calculul pierderitor de caldura; alegerea tipului de panou incalzitor (plafon, pardoseata, perete); - calculul preliminar de stabiire a ca- racteristicilor termice si constructive ale panowilor; calcuiul de verificare a panoul radi ant si a conditilor realizate in incdipere. 4.5.2.7.2.1 Caleulul pierderilor de caldurd Se aplica relate de calcul din STAS 1907 pentru calculul necesarului do ccaldura, ardtat la cap. 3.1, cu urma: toarcle amendamente: valonle adaosului pentru compen- sarea efectului supratetelor reci Ac, in ‘cazul incalznii incaperiior cu plansee radiante de pardoseala sau platon, sunt cele din tabelul 4.5.3; in cazul inedperior plasate direct pe pamdint, Incdlzite cu panouri radian- fe de pardoseala, valoarea fhxulul caldurd spre pamant este 0. 4.5.2.7.2.2 Alegerea tipului de panou incaleitor La alegere este necesar sa se aiba in vedere + tipul clad si destinatia incdperitr elementele componente si modul de executie a planseelor: necesarul de caldurt de acoperit cu panourile radia distributia serpentinelor, espectiv a panourilor radiante; = materialele din care sunt executate tevile incalzitoare. Se recomanda, in general, panourile ragiante de pardosoald executate cuL Instalatii de incalzire tevi flexibile si panourile radiante de plafon, fie cu tevile montate in spatiul de aer, fie cu fevi cu lamele, 45.2.7.2.3 Stabilitea caracteristiclor termice si constructive ale ‘panounilor radiante Etapele de destasurare a. calculutul sunt urmatoarele: ~ calculul fluxulul termi unitar pe Je trebuie 6-1 cedeze panoul radiant wa a Sim (45.19 Onteprezntpirderle do ih ale incr OM Sp -suprafata activa care urmeaz afi prevazuta cu panouri radiante [m]; ~ stabllrea temperaturii medi a pa: oului radiant 8, ulllzand nomograme le de la § 4.5.2.7.1. stabilrea temperaturii medi a a- gentului termic, respectiv temperatura de ducere si intoarcere a apei calde in functie de distanta J dintre tevi; stabiliea suprafetel active a panou- {ui radiant in functio de distanta / dite tevi, pozitionarea acesteia in planul In- peri = verificarea conditilor realizate ia in cpere in raport cu cele impuse de normele de contort termic, adie’ fuxul termic unitar gre, receptionat de capul Comului, calculat cu relatia Ceo @ (OO) (T-E) [WHE (4.5.12) A fle mat mica decat fluxul termic ad- isibil renin, Citi in tabelul 4.5.4 in relatia 4.5.12 semnificatia termeni lor este urmatoarea: Cooficiontul de transfor termic prin radiatie intre panoul radiant de temperatura psi capul omului de tem- peralura 0, a cdrui valoare se calou- Jeazi cu relatia vvaloare se poate (0,273 |-(aszrsy eels CN Geb [wine] (4.5.13), unde: coeticiontul de. radiate Gre = 4,65 Wir’, iar b este factorul de temperatura ale cérui valori se iau din figura 4.5.33; oe - Coeficientul unghiular mediu, a cirui valoare depinde de mirimea si pozitia panourilor radiante in raport cu pozitia omului; valorile se pot calcula Uutiizand relat analitice sau folosind nomograma din figura 4.5.34; temperatura medie a panoulul radiant [°C]; f - temperatura media a capulul ‘omutui eu valoarea Ae = 30...92 °C; £- coelicient care tine searna de absorbtia radiatilor de catre gazele din incapere (CO» si vaporii de apa; valo Capitolul 4: Sisteme de incalzire file se lau din tabelul 4.5.5, in funetie do distanta fh dintre panou si om, 4527.3 Exemple de calcul Se prezintd doua exemple de caicul privind modul de alegere st dimensio- rare a panourilor radiante de plafon si pardoseals Exemplul de calcul 1 Se cere sa se incalzeascd prin radia- tie de temperatura joas’, utlizand pa rnouri de platon, 0 ineapere avand di ‘mensiurile 4,00x5,10 m, temperatura in terioaré ti= 18 °C si plerdenle de caldu FA Qs = 2500 W. Agentul termic este apa cald’ cu temperatura tay = 60 °C. Rezolvare: ~ se alege un panou de platon cu la mete (fig. 45.5) cu latimea unei lamele 1 = 400 mm, in nomograma din figura 4.5.28a, pentru tay =60 °C rezulté fluxul unitar Ccedat de panou qo = 200 Win? ‘suprafata de incalzire totals Origa = 2500/20 = 12,5 realizarea suprafetei de incdlare (fig. 4.5.35) se objine alegind © lungime de panou L = 300 em siun numa = 10 Se 20 —_ ele E a0} 50/5 | 3 3 | sr] 2 3 13] Eas 8 ferment de constucht Doe = Siat de ar 5 em 10 Lame din alos ‘mn Tencuala 15 my col asl | i | a a Temperatura mesio a apei cade ty CL wo See ‘Spatial dre panour fa) ~~ Exton! panotrter to | Etat panto ta . Zw es 2° a4 € Re ° 0 cs oy ro 70 75 Temperanaa medie a ape calde ty "CI b Fi. 4.5.28. Cractristcile = tamale teice ps 0 cedate de zone activ strona superar 2 panou {> tl tere cedat de zona cin jar! pant DiTY FZE) capitotut 4: sisteme de incatzire | Instalatii de incailzire benzi de panour, fiecare band’ avand dimmensiunile (x = 300x40 em cu cistan ta 5 = 10 cm inte ole, rezultand 0 su prafata activ Soa= 10X3,0x0,4 = 12 mr = fluxul de céldura cedat de panowi 's@ compune din: * fluxal de caldura cedat de zona act VA Qua = Go-Spa = 200-12 = 2400 kW: + fluxul de caldura cedat de zona de margine; se caleuleazé cu relatia: hin = agin L + giir2(Lemrh DW] (4.5.14) unde fluxurile unitare de c3Idua qin si {in se chtin din nomograma din figura 45.28 b, asttel = pentru ‘dstanta 6 = 10 em dintre pa- now si tiy= 60 °C rezultd qin= 6.5 Win, ™ pentru spaliul liber din jurul panouri- lor si temperatura tay = 60 °C, rezulta Gin = 5,6 Wim. Inlocuind in relatia 4.5.14, se obtine fluxul de cdldur suplimentar cedat de panour Quen = 6.5.93 4 56-2434 10.0,4) = 254 W fluxul de cldurd total cedat de pa rnouti va fi Qs= Qu + Qn = 2400 + 254 = 2654W cae acopera pierderile de caldura ale incdperi = verificarea conditel impuse pentru asigurarea confortului termic se face aplicand relatia 4.5.12, in care se consi dexd cA intreaga suprafata activa Sas a anourilor are 0 temperatura medie = 42.°C, valoare obtinuté di nomo: grama 4.5.28, ain functie de tempera tura medie a agentulul termic ty = 60 °C $i lalimea unei lamele = 40 cm, Temperatura capului_s'a_considerat 4: = 30 °C, Coeficiontul de transfor ter- (One = Cperb = 4,651,172 = 5.45 Wine K, in care valoarea factorului de tempera: turd b= 1,172 gd se obtine din no mograma | 4.5.33, In functie de: A = 30°C si, = 42°C. Goeficientul unghivlar mediu Yc = 0,055 se abline din nomograma 4.5.34, in functie de raportul_ a/h 32.5 = 1,2 $1 bfh = 4,972.5 ~ 1.96, in ‘care se consider’ distanta dintre plinul panowrilor si capul omulul = 2,5 m, iar cele dou’ dimensiuni ale suprafetet radante a = 3,0 m si b = 4,9 m. Govficientul de absorbtie a radiatilor se ia € = 0,1 din tabelul 4.5.5 in functie de distanta panou-om fh = 2,5 m. inlocuind valorle de mai sus in rolatia 4.5.12 se obtine: re = Bin Prep ~ OMI ~ &) += 5,-0,05(42 ~ 30}(1 - 0,1) = 2,94 Wim? mut Sub timita maxima admisibila Aheaim = 19 Win, valoare mentionata, in tabelul 45.4 Exemplul de calcul 2 ‘Se Gere 8 se incalzeasca prin radia. tie de temperatura joas’, utlizand pa nour de pardoseala, o incdpere avand 6,0x4,9 mm; temperatura dimensiunie interioard t= 20 °C; pierderilo de eat dura Q = 2148 W din care in zona pe- retelui exterior (cu latimea de 1 m) Qe = 848 W corespunzator unei supra~ fote Se = 6 mé. Rezolvare: se aloge 0 pardoseala finisata cu parchet, cu suprafata inedlzitoare exe cutaté “din jevi flexibile (poliwetan) montate in spiral dubli (fig, 4.11) = suprafata incalzitoare a pardoseli se prevede a se executa din dou’ ‘serpentine in spirala dubla; una in zona de centru si alta in zona de contur, prima avand © distant mai mare intre tevile Incatztoare (fig. 4.5.36} = fluxul termic cedat de pardoseata radianta se calevleaza cu relatia 4.5.11 * pentru zona centralé 2148-848, q,=ate 5,6 Win 755-5 * pentru zona de contur 2.88 2481413, wine ne SG = temperatura medie a pardoselit in ccele dou variante de reaizare a Tabelul 4.5.4 Valorile admisibile ale intensitatii de radiatie pcan asupra capului “Temperatura interioara KPC] Spe adm bv! m2] 2 | 45 Is Bt) =| ee — 4s | 32 0 B Dierenta oe temperaturd st wo 40 60 60 Tremperatra “Temperatra mode a pardoeeti Op FO) esse [170118s)199)202)1,1ee0lz200.7246.252\e0a07 a 120°C —posieasisalesaa6.ijer rales. 124°C )268,27.5)%83129.2/30 1153. 0/31. 8|32.7)608 fr de eonl2.6, 25524 3]9.26,1ferner 2a aH STA ZT Tange de Ye {= 300-+3,0 mim? 15 250-240 min? 1 360)-+6,0 mn E Le 90-120 min? 110 #20 190 140 160 160 170 180 war, Wl Fhe ter cu supratat (valerie Fig, 4.5.29, Caracteristicile termice ale unei pardoseliincalzte cu fev flexibi ta executata cu gresie, patra, marmura ete perakaior incacate sunt consigerate maxime admis} “Tabelul 45.3 Valorile adaosulul Ac Numaral de suprafete p 0 care sedi ul inconjuritor Gldura need Nel GI| Instalatii de incalzire Capitolul 4: Sisteme de incalzire j149} |ffemperatra | “Temperatura med a pardosai @o CC) 156 fi7é|1e|19a)oo.a\2s.ae2.\zes|z0 lanes 2fnalar alee clonspar] woot pesraspassavesproprazerpesl || $256 —Ppesi.s 28 s}20.7'00, fai op 18132. i | coniatee. 673.574.3285, fo slze.7|28.6|30.2451.3/502)33.0)50.9, I = | : rt tw, Jt mo 4 t Wg i T=} { \ i Sean} (lox osama not Jott ata "atin 329 itt = 1 22 tt Sat i —H} 5 25 ty is bo - i gn JAE $2{ ||| 7 Eaf— : f {— ia “| A rn 2 - 1=90-+3,0 mine v t= 250-240 mim? 6 {= 100.-+6,0 min? a a = 80-120 mn? “30 4050 80 70 80 90 700 110 120 190 140 150 160 170 1H0 luna temic unitar a (Wim?) Tepeaira mete & parol +15'C_ [i7s[18sf10)>02)211]20.0[20.0)09.71o46 420°C paclea.s ea.a}25,2)26.1120.0/27.8|28.7) 286) 120 e.l27 5 20.)29.2)20,1]31.0131.8}32,7] 36 de cont. 6205 24a 2526, 1f2. 027.828.7208 = Dierenta — rnp ane t= 200-80 mn? 1= 250-240 myn? - 1+ 6.0 min? SJE 90-120 min! Fig. 5:30. Cavacteriaticile wermiee ale une! pardoseliincalzte eu fev lexbile, cu suprafaa finita executata cu parchet walovie tomperaturior incereute sunt considerate maxime ade) supratetelor inealzitoare se obtine din nomograma din figura 4.5.30, asttet ‘in zona centraki pentru q = 99,6 Wine si lemperatixa interioarl t= 20 °C, rezul ta. = 252°C; + in zona’ de contur pentru Go = 141.3 Wrr?, rezulta Ope = 32,2 °C: *# temperatura medie a agentulii termic jn cele dou variante se obtine din nomograma din figura 4.5.30 unde: jn zona cenirala pentru qo= 55,6 Wim? Si dstanta dine tevi = 250 mm, se Obtine: tin = At + t= 18,5420 = 985 °C. * in zona de contur__pentru ar = 1413 Wine si distanta dintre tevi T= 80 mm, se obtine: fm = At + t= = 23,5920 = 435 “C = lungimea totala de teava utllizata pentru suprafata de incalzt, in cele ‘dova variante, se obtine tot din diagra- ma din figura 4.5.30, astfol: * pentru {= 250 mm, revin 4,0 mim? de pardoseala, iar pe intreaga zona central L = 4S5= 420,4 = 93.6 m = pentru |= 80 mm, revine 12,0 mim? de pardoseala, iar pe intreaga zona de ccontur Le= 12Se= 126 = 72m = fluxul de caldura cedat, de pardo- seala incalzitoare, zonel inferioare se calculeaza in functie de straturile com. Ponente ale pardoseli Pentru calculele practice se utiizeazi tabolul 4.5.6 lunde sunt date valorle fluxurlor ter- mice unitare qi in functie de distanta dintre tevi |, temperatura medie a a gentului termic tsi temperatura inca perii = 20 °C care care se face ce- area de caldura = pentru / = 250 mm; t= 20°C; fo = 38,5 °C rezuhd gi = 11,1 Win? (prin interpolare) = pentru {= 80 mm; t = 20 °C: tm = 43,5 °C rezultS qic = 20.7 Wim? (prin interpolare) fuxul cedat de pardoseala radiant pentru zona central | = ae + aS = (656 + 11,1)23.4 | 1561 W ‘= pentru zona de contur: Qi = (Gee + Qi)Spe = (141.3 + 20,7)6 = 972 ‘luxul total cedat de pardoseala ra- dant 30 4 80 GO 70 60 90 100 110 120 190 140 150 160 170 180 Flux ric uratr (Win?) rose incalzite cu fev texibile, fexecutata eu mocheta avand grosimea de cirea 5 mm atunlor inerctate sunt considerate masime admisibile) Fig. 4.5.31. Caracteristicile termice ale unet ‘cu supratata fn (valor tem Tabelul 4.5.5. Valorile coeficientului «| T Distanah |, < a 28} 50 |75| 10 Im} e 041 passp4s}oas feea BH Capitolul 4: Sisteme de incalzire 1. Instalatii de incalzire Op = Qj + Qe = 1561 4 972 = 2593 W care acopera pierderile de caldura ale incaperi ~ caderea de temperatura pe circuit se calculeaza cu relatia: At = 2(60 - tn) IK) * pontru / = 250 mm; At = 2460 - 38,5) = 23K pentru J = 80 mm; At = 2(60 - 43,5) = 13K = debitul de fluid circulat pe un circuit se calculeaza cu relatia — “Ar 1163 + pentru / = 250 mm; at = 23 K si 561 W Gp = 1561/23-1,163 = 58 kg’h + pentru J= 80 mm; at = 13 K si Qe = 972 W Ge = 972/13-1,163 = 64 kgh " pierderea ‘de sarcini pe fiecare circuit se calculeaza utllzand diagrama din figura 4.5.37. * peniru crcuitul cu / 50 mn, prin care crcul un debit Go= 58 kghh, ba 0 vitezA | v= 0,14 ms se obtine 0 piercere de sarcind iniara unvtara = 0,18 mbar/m, iar pentu intregul revit’ de lungime L= 93.6 m rezulta: (Ai) = 93,6-0,18 = 16.8 mbar = pentru circuitul cu '= 80 mm, prin | care circula un debit Goe = 64 kay, la © viteza v = 0,15 m/s se obtine 0 pier- dere de sarcina liniardunitara mp. carer ssc ire j88|io.|20.2b,1e202alas,7i24 [25h 98.27.0773) 28. 7203 ra medic a pardoveli eC) far zi is1.8)32.7[36] 7296 02]ST aA 2I Ki —— i . “ZT pe 8 085 m¥Mt | PD am 0 40 8060 Fig. 45.32. Caracteristcile termice ale unei pardoseli incalzite cu fevi flexible, CU Suprafajafinita executata cu mocheta avind grosimea de cirea 10 mm incerculte sunt considerate maxime adh (alone temperata 70 oS 100 110 120 130 140 150 160.170 180 80-0320 mn? Float terme undar (mn ‘unghiular mediu 9 pentru situatia din figura. Fig, 4.5.33, Nomograma pentru determinarea pentru ealculul coeficientulat {actorul de temperatura b|. Instalatii de incalzire Capitolul 4: Sisteme de inciilzire = 0,22 mbar/m; pentru intregul circu: it de lungime L = 72 m rezulta: SAR) = 720,22 = 15,8 mbar Observatie: la pierdenle de sarcina Iniare 31RD se adauga si pierderile de sarcina locale ¥Z care se calculeaza in functie de configuratia supratelei incditoare (levi din material plastic in pirala) in contormitate cu cele ardtate ba §428. 45.3. incalzirea prin radiatie ‘de temperatura medie Se realizeaz’ eu benzi de panouri a: siante alimentate cu agent termici cu Foon _Sgp =a 0p em Fig. 4.5.35. Schema cu amplasarea panoutilor radiante de la exer pacametril ridicati (apa fierbinte sau abur de presiune medie) precum si cu tuburi radiante eu gaze. Panourile sunt astel concepute si amplasate ineat-majertatea fluxulut termic emis prin radiati s8 fie dinjat cate zona de lucru. Zona superioara ‘de deasupra panoutlor este considera ti zon’ rece sau inactiva, incalzirea realizandu-se prin electe secundare (convectie-radiatie), gradientul de temperatura find mic. Radiatia directa de la aceste tipu de panouri asupra omului face posibil echilibrul termic la temperaturi ale ae rului reduse cu 3 pana la 5 °C. in raport cu incalzirea prin convectie, Incaleirea. prin radiatie conduce la un necesar de céldurd pentru incalzire mai mic, deci la economii energetice de and la 20 %, Sistemul de incalzire prin radiatie de temperatura medie este aplicat cu suc: cces la incalzirea spatilor industrale si, in special, a celorinalte peste 10 m, cu vvolum mare de aer, putand inlocul cu succes solutia cu aer cald in cazul in care nu este necesara §1 0 instalatie de ventilare pentru dilvarea nocivitailor. ‘De asemenea, se poate combina cu Inclzirea cu aer cald, in cazul in care este necesard compensarea efectelor negative ale elementelor de construc: tit reed, situate la mai putin de 3 m de locurile permanente de munca uusoara. 4.5.3.1 Panouri radiante utilizand agenfi termici Tn tebnica incalzini prin radiatie. se utiizeaza, in general, panourile radian te cu ecran in contact bun cu registru de tevi (fig. 4.5.38). Panourie sunt compuse dintr-un fas: cicul de tevi cu diametrul de 3/8", fixate pe un ecran metalic confectionat din tabi de 05..1,25 mm grosime, izolat termic Ia partea superioard, cu asia minerala sau vata de sticlé pro- tejata cu 0 imbracaminte din folie me- talica sau din material plastic, Tabla este profilata asttel incat sa imbrace tevile pe jumatate din cir Ccumferinta si s4 alba, lateral, doud borduri de 45° pentru a reduce circu latia naturalé a aerului. Contactul tea~ va-ecran se asiqura prin sudura elec: tried cu puncte dese exeoutate pe doua generatoare. Fasciculele de fevi sunt prevazute la cele dou capete cu un distibuitor-co- lector, care, prin sudurd cap la cap, ‘Yabelul 4.5.6. Valorile fluxului termic unitar gj 45.6. Schema eu amplasarea fovilr nul patdoselit de 1a exemplul 2. Fig, 4.5.38, Panouri radiante utilizand agent termici 2 panourl cu contact bun ine fou si ecran, Jo - panoun ev contact stab inte tov s} lec: ¢- panovei cu tov de ate corn] 1 registeu de tev 2 eran; 3 - tao Distanta 1 Flugul termie unitar q'y [W/m] {mm} 30°C 330 2 250 160 | 4 Ss 30 aoft 30 20k os. 03 Plerderea ce sarcina iniar8 unitard R [mbar] 0.05, 1820-3040 50 Fig. 45.7. Diagrama de calcula pi “pentru conducte din ~ 300400 500 Debit G tkarh) 100) lerderilor de sarcina liniare unitare Fr ppolietlend 1712 men,Capitolul 4: Sisteme de incalzire 1 Tg Po Fig. 45.99, Mod de realizare a benzilor radiante de temperatura medi: colactr: 3 panou radiant 4 detrbuitors 2 cu gaze: 1 -arzator si camer’ de combusto: 2- tub faukant: 3 ~ ecran; 4 ~ regulator de vacuum: I; - ventilator pentru evacuane gaze de cedex ls - venti electromagnetic dubls: 7 - regula] hor de presiune pentru gaze; 8 - aparat del lcontiot si comand; 9- earcas do protect formeaza benzi radiante cu lungimi co respunzatoaro conditilor de montare (lig. 45.39) Panourile radiante cu ecran distantat au tevile dispuse sub ecran la 0 dis. tanta de ctiva centimeti (fig. 4.5.38 ). Conductele cedeaza caldura atat z0- nei inferioare, cat si ecranului, care la randul sau cedeaz’ caldura prin radia tie zonei de lucru. Avantajul acestui tip de panou este acela cd permite utiiza- rea pentru ecran a materialelor nemeta: lice ca: azbociment, polistien armat cu ibe’ de stick, stiokd salto 4.53.2 Panouri (tubuni) radiante cu gaze Tuburile radiante (fig, 4.5.40) se com- pun din 2 tuburi incabitoase (de la 573 108x4 mm), racordale la o camera de ardere si un ecran de tabla din otel ‘noxidabil cu cram, Camera de ardere cuprinde un arzitor de gaze naturale si un ventilator penitw fevacuarea gazelor de ardore, Constructia Jor depinde de firma producatoare. Astfe! fwma franceza GENERFEU produce ve: tipodmensiun: ERI7; ER22 si ER3B, avand lungimea cuprinsa inte 5 si 6m Energia radianta este de 60 su 65 %. Firma italiana SYSTEM produce, de asemenea, tuburi radante tip INFRA in Fig. 45.41. Amplasarea panourilor radiante: la crect la plfon: b= distantate de ten, in plan ercontal nc ~ ati dete ht We ll (MLM = we Fig. 45.42. Alimentarea panourlor radiante cu agent ermic: la ~ variants cu aber: b ~ vavianta cu a laste: c- deta de aeantre a panoarsed lu ap reroeve: = distributor de abur; 2 - panoutt bs conducte de abur; 4 = conduete del Londensat: 5 16 - dstibutr si colector dl fina iene, 7 51 8 - conducte de apa jerbinte de ducere si intoarcere. ‘ipodimensiuni INFRA 6, 9 st 12 cu pur teri tetmice cuprinse intro 14 si 52 KW, avand caracteristicle constructive ase~ mandtoare cu ER. 4.5.3.3 Amplasarea panourilor radiante Amplasarea panourilor se face astfel incat sa se realizeze o temperatura cat ‘mai uniforma in zona de lucru. Aceasta ‘80 obline printr-o repartizero uniform panourilor in sectiunea orizontala a incaperi 45.3.3.1 Panour radiante utilizaind ‘agenti termi ‘Amplasarea se face in pozitie orizon: tala, deasupra zonei de kicru, astiel in~ Cat Sa nu dezavantajeze procesul teh ologic si patrunderea luminii naturale si s8 realizeze incalzrea uniforma a 26 nei de lucru. inditimea de montare este, de obicei, impusi de conditile con: structive si are influenta asupra tem- peraturi maxime admisibile a panoului radiant. Pentru a compensa ctectul supratetelor delimitatoare rect asupra ‘microckmatuksi din zona de contur a Lune’ hale, se pot monta in aceasta zona benzi radiante la 0 indltime mai micd sau inetinate (fig. 4.5.41). Alimentarea panourlor cu agenti ter- mii se face diferentiat, in functie de natura acestora (ig. 45.42) in cazul utilizar aburulut, panourila sunt allmentate in paralel, cu postbilita tea de a scoate din functiune © parte din ele, cand temperatura exterioara ‘este mai ridicata sau cand in zona res: pectiva nu se lucreaza (fig, 4.5.42 a), in cazul utiizirt apei ferbinti panouri le sunt alimentate in serie pentru a da posibiltates realiziri ecartuku de tempe- raturd At = ta - b(fig. 45.42 b). Dacd nu se poate realza ecartul de temperatura impus, se recurge, uneor, la folosirea Th Continue a ape fiebini iesite din pa~ hour, pentru alimentarea unor aparate si ‘corpuri de incalzre (aeroterme, radéatoa~ re etc). De asemenea, pentru a realiza 0 temperatura cat mai uniform’ in zone de very se recomandi ca panourie a diante alimentate cu apa fierbinte 9 fe1 Instalatii de incalzire Capitolul 4: montate fa inattimi dierte (tig. 4.5. Tn figura 45.43, dul de amplas: 10). a unui panou radiant intr-un atelier cu profil mecanic 45.3.3. Panouri (tuburi) cu gaz Tuburile radiante se monteaza la pla fonul incdperilor, la indltimi de peste 4 m, cu 0 dispunete in plan orizontal, astfel incat $4 se realzeze 0 tempera: turd cat mai uniform in zona de lucru (tig. 45.44 a). Aimentarea cu gaz combustible se face pe gupe de pa nour, fiecare panou radiant fiind pre vizut cu elemente de guranti (tig. 4.5.44 by. in fiqura 4.5.44 c sunt prezentate as. ardere si de si pecte din diverse hale incilzte cu tu buri radante cu gaze. 4.5.3.4 Dimensionarea instalafillor Dimensionarea instalattor de incalz: re prin radiatie de temperatura medie ‘nu diferd ca metodologie de cea pre~ zentati a calcul! instalatilor de inal Zire prin radiatie de temperatura joa fiind necesare urmatoarele date: = cunoasterea caracteristiclor con: structive si termice ale incapertor Ccunoasterea caracteristicilor con- structive si termice ale panourilor radiante. Caleulul de dimensionare cuprinde toarele etape: ccalculul suprafetel de incalzt panoutilor Calculul lungimi de inseriere a panourilor in cazul color alimentate cu agent lermic; verficarea intensitati de radiatio supra capului 453.41. Caracteristicile termice ale panourilor Principalele earactoristici termice ale lunui panou sunt: temperatura medie 6; Si fluxul termi¢ unitar emis: gp Pentru calculele practice se utilizes 28 nomograme sau tabele care dau di rect valorile caracteristicilor termice ale panourilor radiante, Fig. 45.43. Incal cu panour radiante a unui atelier ‘cu profil mecanic. in nomogamele din figura 4.5.48 sunt date caracteristicile termice ale panou filor radiante de temperatura medio cu bordurile laterale dirate in jos, find executate cu ecran de tablé din ote (fig. 4.5.45 a) si cu ecran de tabla din aluminiu (fig. 4.5.45 b). Tevile cu diametvul de bate partial tabelul 4.5.7 sunt date valorile aprox ‘mative ale temperaturilor maxime Bp ale panourilor radiante in functie de inaitimea de montare hy, kitimea @ a panourilr, distanta e dintre axele pa ourilor si temperatura interioara in tabelul 4.5.8 sunt date principatele caracteristici termice si constructive ale tuburilor radiante tip ER. 1 sunt inglo in ecranul de tabla. in isteme de incalzire FEE ‘Tabelul 4.5.7. Temperaturile maxime (pmax ale panoutilor radiante inaiea e= 6 we=ts wea tm) fe=t0m| 20 | so fe=100) 20 | so [ 5 [as ol nop os jm) mo) mw |) 6 | x [m| ua} ro | 9s | 9 | st | ao [as st fs ns | ns oo] 90 | a8 | a | a0 1 | v0 [3s] i201 130 | wosf 92) 95 | oo | as 2 | LBs fas! on [won | 9s | se 5 Pv fas fas | is | 10s | 90 Observatie: a ~ tétim istanta dintre axele a doud panouri B - lungimea halei (a panoului) ‘ge combustible | Fig 4.5.48. Montarea gi alimentarea cu gaze combustibile a tuburilor radiante cu gaze: ‘2 montarea tuburr radkante: b-alimentaren cu gaze combustéo, ¢ - aspecte din diverse hale incdeite eu tuburi radiate ITT - tuburi radiante; 1 = robinet de inchidere; 2 ~ regulator de presiune: 3 - venti lalecromagaetic de sigan 4 - venti clecomagruetc de comands; 5 - azitor penvu faci So vogho: 6 -arzaor principal, 7 - bujo;B - teemocuply 9 - Wanstormst |10- rou pert comands wastormaterus 11 leu ceas programator. spat de cond s comand: 12 tanstermats]rt Ei Capitolul 4: Sisteme de incdlzire 1 Instalatii de incalzire 4.5.3.4. Calculul supratetei incalzitoare Aigoritmul de calcul cuprinde rma toarele etape: = calculul pierderilor de calducs (pa ragratul 4.5.2.7.2.1}; = alegerea tipului de panou incalzitor (cu agent termici sau cu gaze naturale) tinand seama de tipul si de dostinatia cladini calculul pretiminar, de stabilire a ca- racteristiclor termice $i constructive ale panourilor; + calculul de verificare a intensitatit de radiatie asupra capului Fig. 45.45. Caracteristicile 2 variant cu ecran de ta 7 F oo] = bol § pel ale ols j= so0| 2 7 400 on » “ I 7 Ll amare ite 1h es “ 1400 T - 110 Carlon atatal Ff 1300 FEAL leolate 1y20.18 A) Aye Pegs ee «| =o Pe et ee omy 7 70 80 90 mice ale panousi ih dy ott: b cel indicate la § 4.5.27, cu unele a ‘mendamente in azul incalzii perme: trale sau a unei zone dintr-0 incpere Zona perimetrali dintr-o hala indus: triala este considerata portiunea cu distanta de citca 3 m de la peretele re: ‘ce exterior, acolo unde se presteaza o munca fiziea usoara, in calculele ter mice se iau in considerare numai ele mentele de constructii care marginese zona perimetrala La dimensionarea intalailor de inca zie prin radiatie aferente unei zone intr-0 incdpere trebuie sa se aibsi in vedere, in principal, pozitia acestora in raport cu supratetele reci ale 300 110 120 13 Dilerenta do tomperaturd tay - 1) IKI radiant utilizand agent termie: variant ew ecran do fabian alin zonele din apropierea perelitor exteriont sau zonele interioare unde influenta radiatiei reci este, practic, neglipbild, Exemplut de calcul 3 Se core 64 se Incalzeasca prin radia tie de temperatura medie o hall indus: tala (fig, 4.5.46) cunescand urmatoa- role: dimensiunile halei: lungimea A= 110 m; Katimes B= 48 m si inal mea H = 15m; ~ peteti exteriori executati cu zidarie din BCA; ferestre simple metalice; raportul de vitrare Si/ Sp = 18; > usi simple din metal Sof Sp = 0,02; ~ pardoseala direct pe pamant; raportul temperatura interioara t, = 14 °G; ~ constructia este situata intr-o zon cute =~ 12°C: ~ agent termic apa fierbinte tal t= 150/70 °C. Rezolvare ~ se calculeaza pierdorile de cildurs dupa metoda indicatd fa § 4.5.2.7.2.1 rezulta Qy = 920.000 W: se aproximeaza temperatura maxi- ‘ma dena a panoulvi radiant utiizanct fabelul 45.7 unde pentru fy = 13 m, un rapott a/e = 1/4 (valoare aproximativa) si B = 48 m se obline (prin interpolare) Orme = 97 °C; ~ se aloge tipul de panou cu ecran de tabla, cu distanta dintro tevi Pentru t= (ta+ Wy2) [(150 + 70y2] - 15 = 95 K, din nomograma din figura 4.5.45 ase ‘obtine qp = 690 Wm? si o diferent’ G - t= 86 K, do unde valoarea 0p = 86 + = 86 + 14 = 100°C, ‘Comparativ cu valoarea aproximat (0) = 97 °C) se poate considera cA temperatura panoului se incadreaza in limita acceptabila de 5 %. se determina suprafata de incaleire Sp = Qv/ay = 920 000/890 = 1333 mn bog ~ se trece la amplasarea panourilor in planul incaperi (fig. 4.5.46), Alogand o latime de panou a= 105 cm, rezultd o lungime totals de panou Lp = 1333/1,05=1270 m Provizind 6 benei radiante, fiecare alcatuité. din dou’ panoun alaturate, rezulta—lungimea—unei—benzi La = 1270/2.6 = 106 m (lungime ce se inscrie in lungimea halei A = 110 m). ‘so verificd temperatura maxim) a Panoulul radiant Bony, In functie de raportul a/e = 2.1/8 = 1/4 (valoare ce Ccorespunde cu cea aproxinestd pentru CaleulUl hui Gina) ~ se verified intensitatea de radiatie ‘supra capului utilizand relatia 4.5.12 dpe = teoPreOo > W)T = 2) in care tire = Cred, unde pentu & = 10°C si fe = 90 °C din|. Instalatii de incal: re Capitolul 4: Sisteme de incatzire Ha nomogama din figura 4.5.33 se obtine realizarea ecartulul de temperatura unde: b 0); valoarea hii Cyc = 4.65. At = 80K, ulzand relia: > dametrul vio d = 1" = 0,025 m Wine. Rezuit ans = 733 Wh? K : ‘7 numérul de tevi n = 6 buc re ~ coeficientul unghiular medu se, 0, PY RAT Abe V- viteza apelin tev v= 0,15 ms ccaleuleaz’ folosind metoda grafo-ana- 4 9 "G7 gg A1- ecarul de terrperatr t= 150-70. Iitcd, din aproape tn aproape, utiizand " . = 80K schema de amplasare a panourilor din figura 45.47 4 Frabelul 45.6. Caracteristicile termice si constructive ale tuburilor radiante E.R, Astiel, pentru panou! in porta A: Tuburi radi "7 ER 22 ER 38 8) Om in pozitia At * pent a= aaYfAdy= 1,05/13 = | Patere termici [kW] "7 22 38 = 0,8 si bh = aa"/AAs = 53/13 = 4,1 = in nomograma:din figura.4524 ve: | endainent |] L obtine Diametrul tuburilor [mam] 100 ura = 005, do nde | Se apa 808 Tignes al fl a ) Oman posta A2 a : he = 2G nv'as ~ earee’) Masa [ke] ma seni an aaa 90519 = LPresaeagavtornawte fds] | 20.30 | 30.0 | 0,69 si b/h bVBAg = SH/13 = 4,1 B ts trib 2M | _M80 » pentru ath = Ba"/BAs= 0,54 si bin = BOYBA> = 4,1 din nomograma din figura 4.5.34 se obtine: owe = 0,045 si Pern = 0,04 rezuita Fa=240,045 - 0,04) = 0,01 ‘Se continua calculul dupa procedeul descris mai sus si se oblin umatoarele valori pentru coeficienti unghivlari ine~ di, considerandu-se omul, succesiy, in pozitile As, At, As si Aa: ‘Qo = 0,008; a. = 0,004; | rs = 0,002; re = 0,001 | in mod analog se obtin si celelate valor’ ale eoeficientilor unghiulari pentru pozitile B; Br; Be ..; C; Cx; Ce... ete Se traseaza la 0 anumila scara pe axa absciselor distantele dintre axele panourior, lar la alta scara pe ordonata valorle coeficientilor unghiulari_ medi, obtinandu-se curbele de variatie ale acestora (fig. 4.5.47 b). Prin insumarea ‘alicd a ordonatelor se obtine curba rezultanta cu valoarea maxima Pye = 0.08 Intensitatea de radiate asupra capului Ge = eine BpelOp ~ Gt = 2 = 7,30,064100-30}{1-0,15) =26 °C valoare ‘care se inscrie in imitele adm sibile (lab. 4.5.4), Pentru coeficientul (© = 0,15 valoarea s-a hut din tabelul 45.5 se determina lungimea de Inseriere 1a panourilor astfel incat 88 se asigure : fmeu] FE a a pa = 7 ~, * | aoo | 008 | ~oo1 | 00 0 Toa], so [a0 Tosh a | 01 s| ° 008 ‘| D ‘004 | et € 0,002 L soma de er : : | “0.001 fi 0.085 Fig. 4.5.48, Sectiunea printe-o hala cu instalaii de incdtzire cu panouri Fig. 4.5.47. Schema de calcul a coeficientului unghiular medi F< (ex. 3) radionte (ex. 3) a amplasarea panourir:b ~ calcula coeticientdul unghiular @| FEB) “apitotut a: sisteme de incatzire 1. Instalatii de incalzire 6 caldura masic’ 1,16 Wikg K bustbillor clasici, deoarece arderea {dp axul termic unitar cedat de panou este aproape completa, dar mai ales de = 690 Win pentru cd gazele de ardere se racesc a- latimea panoului a= 1,05 m pana la tomperatura ineaperil. Dez- 1p densitatea apei pentru ty ~ 100°C, avantajele principale sunt: consurmul p= 950 kg/m” de oxigen din incapere si difuzia, tot in inlocuind se obtine: Li = 650 m spatiul incdperii, a monoxidului de car Rezultd ca este necesar inserierea a cate 6 benzi de panou pentru obtine- rea ecartului at = 80 K Exemplul de calcul 4 Se cere si se incdlzeasc’ prin racia tie de temperaturi medie aceiasi hala bon ca sia vaporilor de apa (in cazul combustibilului gazos), Sistemul de incalzie prin radiatie de temperatura inalta se poate utiliza incaperile semideschise sau des- Cchise ca: peroane, terase, terenuri de de la exemplul 3 utilizand tuburi sport, tribune, amfiteatre in aer liber, radiante cu gaze. ssanticre etc: Rezolvare la incdlzirea unei zone limitate de se aleg tuburi radiante tip ER22 ccare au puterea tormica qo = 22000 W se determina numénul de tubuti ra diante Q, % + amplasarea in planul incdperi a tu burlor radiante este prezentati in figu- ra 45.48, incaperi cum ar fi focurle de munca din clidirle industriale neincdizite, cu densitate de un muncitor fa mai mult de 50 m?; + in cazul tn care consumul de energie inglobata se recupercaza prin economii de energie in exploatare 22000049 buc 22000 4.5.4. incalzirea prin radiatie de temperatura inalta Acest tip de inealzire prin radiatie se realizeaza ou panouti radiante (radian- ti) cu temperatura de peste $00 °C uti- lizand gaze naturale sau energie elec 4. Randamentul radiantilor este ridicat chiar sin cazul utiizérii com- i | y i i | | T i | | road { | | | | | { I | | | 2 vere aera cin ab vedkre mr poate de keru - element components; t || pla caine e- mocaie de atomaizare | depen htoj 2 dun; 3 cnx ee amestec: 4 pach ceramic; 8 - buje 6 alors de comands si conta, 7 regulator de presume; 8 ver dechemagnete: 9 temps |Fig. 4.5.48. Amplasarea tuburilor radia ve 10 - ecran din alurnintu. MT100 - MT 150: reglarea temperaturii (1 sau 2 reaimuri); (eal 1300 -TH150 rela tempera cu programars zi su inna intro perioad’ de optima, timp considerata 4.8.4.1 Panoutiradiante ceramice Constructia unui radiant cu gaze este rolativ complex datorita prezentei elementelor care asigurd supraveghe- rea automata a funchionsri, Un radiant cu gaze (panou radiant ceramic - fig. 4.5.49) este compus din- de amestec, 0 placa ceramica poroasa si un ecran din aluriniu tustruit la care se adauga sis- emul automat de aprindere si supraveghere a functionai Camera de amestec este racordata {a ajutaj care permite absorbtia aerului {din atmosfera prin actiunea jetului de {gaze combustible ce ies printr-o duza, Suprafata radianta care limiteazd cutia de amestec este construt’ dint-o pla cc ceramica din material relractar, per tun aytaj, 0 camera forata pe toatd grosimea cu orificii a-| Instalatii de incdilzire Capitolul : Sisteme de incalzire vand dimensiunea de 0,5, fata placii radiante 5 tar metalic care ajuta la uniformizarea 0,7 mm. in produce ardorea catabtica a amestecului de combustibil ajungand la temperatura de 850 °C. in prevede un gra ‘Arderea completa a gazului la tem. peratura inalté si racirea gazelor de e pana la temperatura incaperit conduc la randamente foarte ridicate 96 % (randamentul radiatiei de 94. este de circa 55 %). Bioxidul de car bon rezultat din arde totus, Os marirea_umiditati concentratia 9%. Din arderea gazulal rezulla si vapori de apa care pot conduce Ia aerului elativ limita e nu este toxic este de din incdpere si la condensarea pe su prafefele interioare ale elementelor de constructii. Se impune o ventilate, de regula. natura aerul proaspat lucru se realizeaza, de regula, neetanseitatile elementelor de con asigure aproximatiy 20:m°/h pentru 1 kW putero instalata. Acest prin s0-)00 200 7 oo| bon shoo Wir?) Paterea tric utara a | | Fig. 45.50. Mon 1 - vedere dino hath ines rontaze a pare Lav TERNATIONAL war “td cu panour| Fea panouritorradiante structii mobile (lerestre, usi), sistem de Wu prin ventitare nnaturala organizata. Est la proiectarea instalatilor tolosind panouri radiante coramice si se veri fice prin calcul concentratia de noc Vitti din aerul incdperi, ca rezultat al functionarii tuturor radiantilor, aceas- ta _nedepasind concentratia _admt sibila De tebuie respectate prevederile cuprinse in normativele in vigoare (pentru protectia muncil, calta- tea in constructii, paza contra incendi lor, distibutia gazelon) Panaurile radiante coramice se fabri cA cu puteri cuprinse inire 4 si 35 KW. Societatea SBM INTERNATIONAL din Franta produce 10 tipodimensiuni de panouri radante ceramice (tab, 45.49 a) previzute cu module de au: tomatizare care asigurd o reglare a temperaturi cu 1 sau 2 regimuri pre- Im $i 0 reglare a temperaturii cu pro- ‘gramare zilnica sau saptamanala a in cali (ig, 4.5.49 ) Fig. 45.51. Alimentarea cu gaze combustible a panourilor radiante la varianta cu 0 singurdretea de conduct, varianta cu oud retele de conduct Jo sen de prio peras waiaterea| aca 2 concn de aimentare cu gu obinet de sigurants; 4 = robinet de Jnanevr’ = inrerupstor: 6 8 tablou do comands, oie ineformator oT) |supapa de bio 45.42 Amplasarea panourilor radiante coramice Pentru incalzrea spatilor inchise, ra dianti se amplaseaza asemanditor c: modul de dispunere a panounilor radt ante metalice sau a tuburilor radiante Se tine seama si de zona marginala a incaperi, prevazindu-se panouri radi ame Inclinate spre interior lunghi de 30° fata de vertical sau ase rand panouile la distante mai mict lunul fata de allul decat cele din zona interioara Din cauza temperatur rcicate a pli cil radiante, nu este indicat s& se am plaseze panourile lao inaltime mai mic de 3.4 m de la pardosealé, tind seama de efectul periculos al radiatel supra capului omului, De asemenea, pentu evitarea pericolukii de incendiu, panourile radiante trebuie asezate fa 0 distant mai mare de 1,5 m de mate ralele combustible, ast! incat aerul si tu se incdlzeascA peste 50 °C. In figura 4.5.50 este aratat modul de amplasare fa panourilor radiante ceramice int-o | hala industrial Pentru panouri radiante_coramice SBM INTERNATIONAL tn figura 4.5.50, sunt date inattinile minime de montare in functie de puterea tetmica Unitard la sot si tipul panoulu Pentru 0 mai bund exploatare si si fant’ in functionare, ta instalatille dotate cu mai multe panouri radian te, webuie s& se prevadi un sistem de aprindere cu comand la distanta, precum si aparatura de siguranta au tomat contra seipirilor accidentale de gaze combustibile (fig. 4.5.51) 4.5.43 Panouri radiante cu halogeni Panoul este executat dintr-un tub cu halogeni derivat din cele utilzate pen: tu iluminat si este prevazut cu un ‘mangon fitru de culoarea rubinulul (ig, 45.52). Un reflector de mare precizieae Capitolul focalizeaza energia radiant& asupra ro- nei de Iucru. Temperatura reflectorului este foarte sslizula, in timpul functiondiri suprafata ui putandu-se atinge cu mana. De asemenea, se conserva toate calitatie luminii in ceea ce priveste directivita tea, insensibiltatea la umiditate, silen- tiozitatea si absenta curentilor de aer. in afara avantajelor sus mentionate se mai pot adiuga: posibiltatea regliri ‘continue a puter; folosirea unor detec: toare de prezenta a persoanelor in zona de incailzt care cupleaza si decupleaca sistem, la intrarea si iesirea din zon’ a persoanelor, obtinand asttel maximum de economie de energie: posbiitatea programari exacte a perioadelor de functionare in timp: folosirea in scopuri rmixte, incdlzite si iluminat zonal Caracteristicile tehnice ale panourlor radiante cu halogen sunt date in tabe~ lu 459, in tabelul 4.5.10 sunt date puterea tormica unitara ta sol si temperatura aerului din zonele incaizite cu radiantit cu halogeni. 45.4.4 Amplasarea panourilor radiante cu halogeni Din punet de vedere al modului de amplasare a panoutilor radiante cu hhalogeni, acesta nu diferd proa mult de cel folosit la amplasarea panourilor ceramice. In general, se monteaza ta perete sub un unghi de 45°, distantele de securitate find date in tabelul 45a1 Distanta minima fata de suprafata alata este de 3m. Suprafata incalzta ‘i puterea la sol in functie de inaltime, pentru un aparat orientat la 49°, sunt ‘ate in tabelul 4.5.12. 4.5.45 Dimensionarea instalafilor 4.8.45.1 Bazele de calcul teme de incalzire radiatie de temperatura inalta este, in general, asemainalor celui expus pen- ‘ru instalatile de incdlzire prin radiate de temperatura medie Etapele calculului de dimensionare ‘sunt urmatoarele: + calculul pierderilor de cdldura Qn (4527.2. = alegerea tipului de panou radiant ceramic qs, [W/panou}, determinarea numdruiul de panouri radiante: M9 = Qr/an (45.14) ~ amplasarea panourilor in. planul incdperit, recomandkindu-se satistace- rea urméitoarelor condi += panouri amplasate in mijocul incape- ai a, a 2298.4; tedae we R 5 (45.15) ‘unde: - aveste distanta intre axele tvansver- sale a dou panouri atiturate [m); - by- distanta intre axele longitudina- Jo a doua panouri alaturate {m]; ~ H- distanta pe verticala intre pa: nou si om, stabilté ast: + H= Hp 1,0 im pentru om in picioare + H= Hy - 0.7 m pentru om stand pe seaun, unde Hp este distanta pe verticaté intre panou si pardoseala; ate la margine tea panouri amplasate la cotlincapect a 2, fl Tae Pmaapg ON) verificarea ca mirimile puterior ter ‘mice ale panourilor radiante sau de colt, sa respecte condi: 14 2am Wim] (4.5.18) 1+ 22hdn Win] (4.5.19) unde valoarea z se determina in functie de raporturile H’/Spa $i avb/HF si se Calculul instalatilor de incdilzire prin _objine din diagrama din figura 4.5.53; I. Instalatii de inealzire caloulul valori distantei minime ne Cesare, in raport cu omul 5 ee) Hn Gon im} in care Sp este suprafata unui radiant, ‘sau a mai multor radiant in baterie. Pentru calculele practice, in tabelul 4.5.13 sunt date valorle indltimit mini- ime Hn» de amplasare a panoutilor ra Giante, astfel inci si se evite fenome: ‘nul de insolatio. Exomplul de calcul 5 Se cere sa se Incalzeasca prin radia fie de temperatura inata un atelier me canie (fi.4.5.54) cunoscand umatoa- role: = dimensiurile atelierului: lungimea ‘A = 50 m, latimea B = 25 m si inalti- mea H = 6 - peret exteriori executati cu zidérie din BCA; = ferestre din termopan; raportul de vitrare Si / Sp = V3; ~ usi simple din metal; raportul Su! Sp = 0,02; “ pardoseali direct pe sol; temperatura interioara t+ 16 °C: ~ constructia este situata intr-o regiu: ne cu ty = - 15°C. Rezolvare = se calculeaza pierderile de caldura dupa motoda indicat’ a § 5.4.27.2.1, rezultand Q» = 165.000 W; ~ se aleg panouri radiante cu halo- gen), tip H1830, a caror putere termica ‘este qe = 3000 W/panou; ~ se determina numérul de panouri radiante aplicind relatia 4.5.14 2 be2am 2a Thess i nate "i af E ey wer 28 8 7 ° oP Fig, 4554. incalzirea unui atelier mecanic| cu panour radiante cu halogeni (ex. 5)L Instalatii de incalzire Capitolul 4: Sisteme de incdlzire i fabelul 45.9 a. Caracteristcile tehnic ale panourilor radiante ceramice SBM. INTERNATIONAL - Franfa Tabelul 4.5.9 b. Caracteristicile tehnice si constructive ale panourilor radiante cu halogeni soa aces el Mi] [Paton a HIS 111530 ‘in ihe] [Parere fw] 1500 3000 osx] 78 a mex | se Almentre eee V]} 220 i Biosx’| 38 aos | Intensitatea [A] 68 Bissx_ | 315s} : a eA Nomi de Himpi 1 2 | nsx Te Ras Langines de und 12 12 Borsx | 10s Se eal _ osx] ns 10 Masa neti kel | 65 95 woosx| 13s 1s re See cso] gra ton [8 | [Dimension fom) 484350" HO | AX 610 xO | AB 8758 10, 1, Qn 165000 _ 55 canoer Tabelul 45.10, Puterea la sol gi temperatura aeruluirealizate "G,” so00 8° i cu panourileradiante eu halogeni - 50 favo arnplasarea panounior rac ante planul caper, recomandndu $e satistacerea umétoareor condi Bs 7) * panouri amplasate in mijoculincd- | _ peri; se aplicd relatia 4.5.15: 270 | oy 2%. 98...1; 142 100 16 i , | = 270 20 unde 5 considera: i | asi a= 96 m; b= 405 msi | Sat de casa 270 | 20 Hz th-10=6-1-5m | Inlocuind in rek de mai sus se || Biserich 200 20 ot obtine: Zon’ de inckrcare { 200, 16, 86-408 99, 98 199 ne 4.05 Tabelul 4.5.11. Distanfele de securitate ale panourilor radiante cu halogen 1 J eanout | Distanfa ta perete ca pe plato Valri care se inscru in imitele cerute |] Fagient ake ds de relatiile 4.5.15 | fem ea anour amplasate ta marginea | caper: se aplicd relatile 45.16 - a aan qet betas a | # unde '2 se delemmind din grafic din ba | | Z figura 4553 In tunel de raportre | ‘ : HIS: ~ 5780-25) - 0,02 si (arb)? = 0.9 | | rezultand 2 = 0,24; se obtine | : fan= 561 + 0.24) = 445m | A - mi e bee 40941 + 0.24) 3.25 m. 111510 400 500 S-au ales distanfele am = 43 m si : a Ce | [e330 0 720 * parol amplasate fa cot incape- | | 11154 0 930 vie se apie’ relate 45.17 2 ae N= 24 bue. ; Fe treet tae = panouri pants marginea ince tip | Hyq= 127555 unde pentru 2 = 0,24 rezults Ac = 5,6((1 + 0,48) = 3,8 m: be = 4,05/(1 + 0,48) = 2,8 m se aleg nole valor ale puteritor termice de margine si de colt, utilizind relatile 4.5.18 si 4.5.19, adica = puterle termice ale panourilor ra diante de margine vor fi: hon = (14 2hgs= (140,24)9000 = 3720 W * puterile termice ale panoutilor 2 diante de colt vor fi dec = (14 2hq0 = (14 0,48}8000 Se aleg in tinal panowi pentru interior tip H1830, 4aa0 W H1530, Nn = 28 buc; panouri pentru coltunile inedperi tip HIS45, Ne= 4 buc: Cele 58 de panouri vor acoperi un debit de caldua: Vern In cazul de fala, suprafata Sp se alege pentrts panoul radiant de H1545 care este Sp = 0,434 » 0,875 = 0,40 wn = 743000" 288720 + 44420- "Renita 199020 W fod de necesarul Qn = 165000.W —Hyg-1275/ 249 44a m ‘se calculeaza valoarea distantei mi- ¥.4420 ime necesara pe care rebuie si 0 aiba panoutile radiante in raport cu ca pul omului astfet incat sa fie indepiinita conditia de evitare a fenomenului de iradiere, aplicaind relatia 4.5.20 Panousile find montate Ia 0 inaltime H = 5mm, este indeplinita conditia de evitare a iradiert Exemplul de calcul 6 Se cere si se incdlzeasca prinCapitotul &: silizand panouri radiante ou ha ‘ garaj deschis avand dimensit 24m si 8 = 5m. re Tic’ relatia dupa BUSH-NELSON, determinareanumérului N" de radiante ‘S,/1500 re: {ste puterea termica specific’ ta ita. pardoseli Wim"), care. Se na din tabelul 4.5.10 in functio meniul de utikzare (in cazul de ona gata 135 Wim | = suprafata pardoselii garajulyl 5 x 24 = 120 me ‘btine N= (135-120)1500 = 11 wi radiante tip H1515. timea de montare se alege din 3145.12, plecand de la distanta la © D, necesara, in cazul de faté, 4D B= 5m, rezulta inattimea 3,0 m. ‘alege marimea care, conform a > ctiteri, este de aproximativ V4 Suterea specifica qe, adica 135/4 = wim’. § gasoste In tabelul 4.5.12 panoul ant tip H1515 care are valoarea Wim’, cea mai apropiata de cea esardi de 34 Wine, I 1. Instalatii de incalzire isteme de incalzire a tunctie| Fabelul 45.12, Suprafafa incalzita si puterea termica ‘unitara ta sol 1 ae Sime pentru un panou radiant cu halogen! oriental 2 45° times | Dimensiunile ron Patera termic uitara medic eda [Wn] de [pistanga | Lagime montare | de perete usts | 111530 | H 1845 Wim) | Dim) | im) m4 yt ce a so | st 8 [30 [oe 3s [76 tu |_20 4 | oO [7s is || asa 8 5 2 a | 3 50 9 | | 2 | 0 Fabetul 45.19 Valorie inaltimii minime Hain de amplasare ‘a panourilor radiante ceramice nang inimt Hyyin nT pentru t; °C) vs [ow | + | Suprafata i panourilor Sy, tw’ 003 0.96 009 4p 7 12 4a as aq ous.L Instalatii de incalzire 4.6. incalzirea cu pompe de caldura Ameliorarea eficacitati proceselor fenergetice, industriale sau gospoda- testi se realizeaza in mare masura prin ‘ntroducerea in circuitul energetic a surselor secundare care apar si se dezvolta simultan cu aceste procese. Pompele de edldura fac parte din ca- tegoria acestor surse care pot aduce 0 Contributle Important la. mai bun bitiizare a energie pentru alimentarea cu caldura la niveluri termice modera~ te, solictate de numeroase procese tehnologice si, in special, pentry in calvirea si prepararea apei calde de Cconsum a cladirlor civile $1 industiale, Pompa de caldura este 0 instalatie termica, care serveste la ,pomparea” calduril de la 0 temperatura sczuti la ‘una mai ridicata, adica preia caldura Fiz de la un izvor de caldura cu un potential termic scazut, de temperatura Te si cedeaza unui consumator caldu- ra Ec, la un potential termic mai riicat, de temperatura Te, consumand in acest scop 0 energe de actionare Ea Aceasta, calitativ superioara izvorulul si Consumatorului de caldura, sutra 0 | ~devalorizare” pind la nivelul Te at Consumatorului de caldura, regisin- du-se cantitativ in caldura_cedata acestuia Ee + Ex= Ec [kWh] (46.1) Derivand din instalatia trigontica, find identica constructiv cu aceasta, dar deosebindu:se prin scopul urmant, pompa de cildura poate fi intalnita sub toate cele tel tipur clasice: cu comp mare mecanica, cu ejectie sau cu ab- sorbtie, Totusi, aplicatile cele mai frec~ vente se bazeaza pe instalatia cu com: presie mecanica, actionata cu motor electric sau termic si pe instalatia cu absorb Izvorul pompel de ealdura poste ti: ‘aera (atmosteric, evacuat din in Cintele climatizate, gazele de arde- re etc.) + apa (de suprafata, subterand, geo: termal sau tehnologica): = solul (pamaintul, deseunile menaje- re) CConsumatorul de cildura poate fi + ineailzirea unor spat, cu mentiunea ‘ca Se impun sisteme cu tempera turd seazuti (cu aer ald, cu pano- Uri tadiante, de pardoseal’ ete) ‘+ prepararea apel calde de consum: + diverse procese tehnologice (usca re, distilare etc) levorul pompet de caldura vebuie ‘corelat cu consumatorul adecvat, atat din punet de vedere al simultaneitati gi constantet in timp a debitulu, al tem peraturilor sursei rect st calde, c2t si at distantet relative. Capitolul 4: Sisteme de in Caracteristicile tebnice si constructi ve principale ale uner pompe de caldu: 14 produse de cateva firme mai impor tante sunt prezentate in tabetul 4.6.1. 4.6.1. Criterii privind utilizarea pompelor de caldura Implementarea unei pompe de cal- dura intr-un sistem de incalzire este determinata de urmatoarele cxiterit + energetice (performanta ta diferite temperaturiexterioare, constanta in timp a acestor performante, cantitatea i calitatoa energie de actionare solici- tata, energia suplimentara de varl ne~ cesar, resursele onergetice din ime- iata vecinatate), * economice (intretinerea necesara si costul exploatiril, investitia corespun- zatoare, durata de amortizare}; * diverse (posbiltatea recuperari ccaldurt din cladire, modul de uitilizare a ccaldurt la consumator, agentul termic utiizat, posibiltatea utilzari simultane cu cdldura produsa gi a efectuluitrigo- fic agiacent, fabiltatea instalatiei, po: sbilitatle de reglare, nivetol de 2g0- mot, gabaritl etc) Gnd sunt Iuate In calcul mai multe influente din cele mai sus mentionate, analiza eficacitatit unui sistem de incalzire cu o pompa de caldura este mai corecta, Pompa de cildu poate acoperi singura, intregul necesar de caldur al consumatoruisi sau doar 0 parte, la functionarea in regim bivalent, cand 0 sursa clasica (centrala termica, inca rea electrica) completeaza acest nece- sar, in perioada varfului de sarcin. in acest caz se disting tei situatii de functionare (fig. 4.6.1). ‘= cand temperatura exterioara co: board sub temperatura limita de incal- Zire tu, necesarul de caldura este ast {gurat integral de pompa de caldura, aceasta producand chiar mat mult de~ ‘cat pierderile de caldura ale cladiri, pana fa temperatura punctului de echi libru termic, ter: * cand temperatura exterioara scade ‘sub trer, ez in care aportul gratuit de ‘caldura ‘de la mediu se_diminueaza, pompa de cdldurd asigura doar partial hecesarul de incalzire, restul find su- | portat de 0 sursi clasica, de vart; ‘cand temperatura izvorul te atin ‘ge punctul de oprite tro, sub care pompa de caldura nu mat functioneaza ficient, aceasta se deconecteaza, ne- Ccesarul de caldura find acopent inte gral de sursa clasica ‘Aceste tegimuri de functionere de pind de zona climatica in care este ‘amplasata cladirea, Pentru zonele tem perate, se apreciaza c& pompa de cal: urd acoperd 2/3 din necesarul anual de Incalzre in perioada rece, cand retelele elec trice sunt foarte solicitate, comutarea pe o sursa clasicd, bazaté pe o centra 16 termied (cu combustibil solid, tichid sau gazos) descarca aceste relele de ‘consuimul pentru alimentarea_ pompel de caldura, contribuind la exploatarea ‘mai rational’ a sistemului energetic. 46.2. Indicate si economici refer la pompele de caldura ul pentru incalzire Pentru stabilirea pertormantelor pom- pelor de caldurd precum si a eficientei {globale a ansamblului pompa de caldu 18 - instalatie, este necesara cunoaste: rea indicatorlor energetici si economici a acestor sisteme, 46.2.1 Indicatori energetici Indicator energatci necesartanalizeh | implementiri pompelor de caldura in instalatnle de incatzre sunt: eficienta | reala a pompei de caldura fron, ef Cenla global pompei de. caldura frco, eicienta globati a instalatii &.0, Gcienta global anual a pompei de caldura ercoan Si eficienta global ‘anuala a sistemulu de incilre Fc. Functionarea unei porpe de céldur’ este caractarizat prin. coeficentul de performanki COP, defnit ca raportl Gitte elect ull produs (energia termi ‘A generata, Ec) si ceea ce se consum pentru obtinerea ui (energia de acto: hare, E). Acest indicator este denumit Si eficienta pompel de cAldura Er tpg = 58 no cop (462) Din bitantul energetic al pompei de caldura, se evidentiaza legatura dinte eficienta unei instalalf care lucreaza ca pompa de cildura Fpe sau ca instalatie ‘rigonicd ey Et En, 52 ze Cele mai rentabile sisteme sunt cele "6c atte, (463) u tet Wher two Fig, 46.1 Asigurarea necesaruul de cildut ‘in functo de temperatra exteriors lita de icone, PET - punctul de china trmie; PO = ponctl de oper 2 inca 1 ~ nocesar de curs ea eric a pompai de eBid QO,FZ) cavitotut a: sisteme de incalzire 1. Instalatii de incall: are uilizeaz’ simuton eu cdkiura pro cars ot stochu Migr aciacant Ee. acest eaz efiionta total este EotEe Ey Bete #8, Ey in functie de temperaturile de reterin- ta, se deosobese, dou eiciene ao pompei de ealout: Luind i sorside- (anu prices “iatibcinaiaca: (atk felts (464) par cficiente sunt teoretice: * eficienta teoretica a surselor E15 care se reera la temperaturle color doua surse de caldurd: a izvorului Ty si se de agentul de luctu, ambele a consumatorului To obtinand + eficenta teoretic’ a cil ere, ‘care, apreciind pierderie datorate ever sibiititior externe prin diferentele finite | (46.5) de temperatira dine medi, din apa ratele in care se preia de la izvor si se cedeazé consumatorului caldura, se re fora la tomporatuileintre care se desta: ‘soar ciclul ideal al pompei de caldura, ‘cea din vaperizator Tv si cea din con- densator Tea. in acest caz, efcienta co- incide cu cea a ciclului Carnot inversat, | Parcurs intre aceleasi temperature (466) ‘Tabelul 4.6.1, Caracteristicile tehnice i constructive ale unor pompe de caldura Mod one feta , Firma termes STE] AE a | Moet Condi ers ane BLE] terme | coniretv Aer, / er ono, | Aico wa TeIy= 20°C [4 _ uk spit « ig TOC eT Api one Moncbloe SAMO | AengTaer RD | ana7aue | - ores Den Tha beLoxcut | i el = ens fapi | 6x5 bs bun Ka TCT ye = 1085 Aere/aer | 2.163 jet [on]— | ezrin | emi, | YY | eT 7C/ye=21°C amis |"AepFaps | ws) — [pap 902 | ontoe | UWE Te si Tu-< Ti, rezulta Luand in considerate si pierderie Th, datorate ireversibiltitilor interne ale c= clului termodinamic, prin frecarile care insotesc procesele reale de compri- mare si de destindore, se poate deter- mina eficienta reala Ec Toa eres (Et) (46.7) unde tha: este randamentul exergetic al ciclulal termodinamic real, parcurs de pompa de caldura In figura 4.6.2 este prezentata depen. denla eticienter raale a pompel de cal- dura cu compresie mecanica, actionata ‘cu motor electric, in functie de tem- peratura de vaporizare si de conden- sare. Valorie rezultate sunt mai mici cu cca 40...60 % decat cele corespunza- toare eficientei teoretice a ciclul Daca temperatura consumatorului de CcAldur’ este constant (de exemplu temperatura interioara a spatiului de incalzi, atunci performanta reali a pompe! de caldurd variazi numai cu temperatura de vaporizare (indirect cu cea a i2vorului), conform curbei 3 din figura 46.3, * Eficienta reali a grupului moto- compresor énx. pentru pompa de caldura ev electrocompresor se poate defini ca: = Mca z (468) unde: = cq este puterea termica instanta- nee cedat de condensator si eventual | de ventilatorul acestuia [Wk ~ Px puterea electrica absorbita de | motorul compresorului [W] Obtinuta prin incercini termice, fax nclude alat imperfectiunile transferulut ‘ealduni (diferentele de temperatur’ din vaporizator si condensator), cat si pier- derile termodinamice, mecanice si e- | lectrice ale compresorului, find treo: vent indicata de constructorii unor ast fel de pompe de caldura * Eficienta globala a pompel de cal dui, fnce corespunde puterii medi orate a condensatorutul aim si pute fil electrice medi orare absorbite de Ccompresor Pion, dar si de utiljele au xillare Paix (ventilatoare, pompe, re Zistente electrice pentru degivrare sau incalzire a carterulu i , (469) P, Pao Dac izvorul de caldur este aerul | extotior, poate aparea givrarea supra fetei vaporizatorulu, diminuanduci per~ formantele (cuba 4 din figura 4.6.3) icienta globala a instalatie, ey: istemole de preparare centrahzata a ccAldurit se tine seama si de pierderiie din releaua de dstribuie de, incat la ‘consuumator ajunge numai puterea ter mica orara medie utila dra, obtinan: in caleul atat cildura cedata de sursa de vart ymax, CAL $i puterea con- ssumat pentru actionarea acestei insta {ati alternative Pymax, in cazul func due tnd in regi bivalent éqg- tent —= Pema Pina _ (4.6.18) © By Poa Prt * Para "Pere . 2» ‘Acoastaeficionta este denumita si coe- =f3 BB, 6-19) cient de elicacitate sezonier, CES. in cazul instalatilor reversibile (pom pa de cildurd tama si instalatie frigort ficd vara), se ullizeaza 0 eficientd: se- zoniera de incite si racire ESIR, car raporteaz’i puterea termicd totala furnizata. de instalati, functionand ca Aceasti eficienta, redati de curba 5 din figura 4.6.3, caracterizeaza complet caltatea pompei de caldura in general, utiizatorul pompei de cal urd este interesat de pertormanta acesteia pentru o perioada de timp (de exemplu, un an), utiizandu-se atunct indicator! sezonier * Eficienta globala, anual a pompei de cildurd Enea an, Care corespunde mediei anuale a eficientel globale Ere.o in timpul sezonului de incalzire: earsss Sree at Pama (46.11), Dac na este numarul de zile de in- alzite, cand temperatura exterioard este & in functie de zona climatica, iar ‘hea este numarul de ore pe zi, de func: tionare a pompei de caldurd, la tempe~ ratura &, numdrul anual de ore de functionare a pompei de caldura. may ted] Fig, 4.6.2. Varata eficionteireale a ee |pompei de caldura cu electrocompresor natn n Than in funeie de temperatura de 4 a tas. pel coemenee unde: = peste temperatura exterioard, in | fre perioada de incalzire {°C}; 13 7 tre = temperatura exterioar’ peste | 4. SD care nu se soli Inizrea datonia | ' sportier termice gratuite le cla | "11 Gu acestea, Frccan 96 poate scrie ‘sub forma’ (46.13) 5 in cao trea est atin gobati a | $) youth ee pompei de caldur | te Nu sunt tuate in considorare: nici || 244 S58 pierderie din reteaua de distribute a | 115 ag Orc cldutit si nici caldura cedata de sursa | gL we clasic’ (de var. wo 6 8 wo 1 2 ‘Aceasti eficient’ cunoscuta si sub denumirea de eficient’ sezonierd pen- tru inealzire (ES) este utiizatd, de obi- cei, pent intocmirea bilanturior ener- ‘getice ale instalatilor echipate cu pom- pe de caldura. * Eficienta globala, anuala, a instalati i ey. Similars ct Enc. ian con siderare si pierderile din reteaua de dis tribulie a ealdur: pina la consumator, * Elicienta globala, anual a sistemu- Ju de incalzre eyc.ay, unde sunt uate Fig. 4.6.3. Variatia diferitelor eficiente ale unei pompe de caldura aerlaer cu temperatura exterioara t. (pentru temperatura interioara fi = 20 °C) |1- eficionta tecraticd a surselor epcrs i 2 -eficenta teorelicd a cclul tc re (th cienta Carnot ec) 9 - eficienta real és [eticienta reala 2 grupului motocompresor ja}; 4 efcienta global a pompet de cal dirt tre § -eficienta globala a instala til rig 1G ~ inceputul giaFE) capitotut a: sisteme de incitzire pomp de cient sau ca instatatie de facre, timp de un an, la putetea flecVicd totals, consumata in aceeasi perioad’, Fati de cele mentionate anterior, te buie subliniat c& pompele de caida corsuma 0 energie de actionare calta tw ier, in functie de tipulinstaaties Atel, insialatia cu compresie mecani A poate fi actionala cu energie elec Ca sau cu combust, in timp ce insta- Jajia cu absorblie sau ejpctie este ac tionatd cu energie termicd, Dacd se tine sama si de randamentele mult diferte {de producere chiar a aceleiasi forme de energie (de exemplu, energa electicd poate fi produs cu = 0,8 in centralele hidroolecrice, cum = 0:38...0,41 in centralele termoclectrice sau cu | combust AE = Ecr - Eve leven}: 1= 0.31...0,33 in centralele atomoeloc trica), se poate concluziona ca raporta- ~ aE serie) rea puteritermice lvrate consumatoru- Se apreciaza c& un numa de 8 - 10 1ui la puterea de actionare a instalael | ani este acceptabl, dar aceasta ini nu poate servi deedt ki 0 comparare a | variazd in timp, in functle de politica performantelor unor pompe de caldu’d | energetica a tai de acelasi tp Micsorarea lit n se poate realiza prin Peni a putea compara corect per-prelungirea functionarii pompet de formanfele unor pompe de caldura de | cAldur, asigurand o functonare biva diferte pur, se raporieazd puterea | lent (de la 3000 la 7000 ove/an}, sau termi’ ut vraté anual aya la con- ssumul anual de combustiil echivalent Becan, necesar producerii putorii de de combustibil Ber si pentru gradul de: vtiizare 2 combustibilului 9, in cazul ‘une cenivale temice si cel al diferitelor pompe de caldurd, la producerea ace- leiasi cantitati de caldura (chy =100 96) Pe de alta parte, pompele de caldura implica 0 investtie suplimentara Ine fa- 18 de cea a instalatiel clasice fcr, care produce aceeasi cantitate de caldura. Oportunitates _implementarii unei pompe de cldurd intr-un sistem de in- claire rezulta pe baza atdt a criterilor fenergetice cat si a color economice. in acest sens, se poate determina numa- | rul de ani in care se recupereaza spo- ul de investitie l= bee - fer [lil pe ‘seama economiei de exploatare reall zata prin consumul mai scdzut_ de {any jama ca pompa de caldwa, vara ca instalatio frigoritica aciionare, obtinandu-se gradu de - utiizare al combustibilului gan 4.6.3. Instalatii de incalzire oan utilizand pompe de caldura ow 2M ug) (46.8 anipe d 46.2.2 Indicatori economici De requlé, pompa de caldura reali zeazi_0 economia de combustibil (cheltuieli de exploatare) fat de insta fatia clasica (centrald termica, incalzi- rea electrici). La acelasi consum de combustibil, pompa de caldurd livreaza ‘mai multa cldurd consumatorului, prin aportul gratuit al céldurt preluata de la medi, in tabelul 4.6.2 sunt prezentate céte- va valori orientative pentru. consumul In recuperate de caldurd, deseori se utlizeaza aerul ca mifoc de vansport al CcAlduri, i scopul inealziti unui spatiu Ca iavor, aerul prezinta avantajul ac: Ccesibilitati, mai ales in zonele eu clima blind’. Prin utlizarea aerului evacuat | din incintele incatzite, temperatura lui ‘mai ridicata si constanta in timp poate ‘constitu: un argument suplimentar. incalziea cu aer cald este econom: cA, necesitind temperaturi reduse, de circa 30°C, realizate de pompe de cal uri cu eficiente ridicate, acest fapt justificand numrul mare de aplicati de [Trabetut 4.6.2. Comparatie energetica| a diferitelor sisteme de producere a calduri (‘cous = 100 *%). Be consum de combustibil, (9- gradul de utilizare a combustibilului ca aboorbtie | ie Pru de elds | cveretie | ‘er exterior; AE, - aer evacuat; Cm prin ultiizarea alternativ’ a instalate, | 1. Instalatii de incalzire Pompele de eiildurd aer-acr espn dite, in general, in zonelo cu clima mo- derata realizeaza bune performante in sezoanele de tranzitie. Pentru prelua- rea varfulii de consum, in perioadele foarte reci, sunt previzute, de regula, cu o instalatie clasica, alternativa (cen trald termic’ la instalatile mai mari, in clare electrica la instalatile mai mic), jn numeroase cazuri funetionarea in stalatiei este reversibil: vara ca insta- latie de elimatizare, lama ea pomp’ de caldura. Puterea termicd obisnuiti este de 1...5 kW, pentru agregatele individuale, necesare incalziri_unui_ apartament ajungand pand la 100 kW la sistemele centvalizate, Aceste puteri termice ro- duse conduc la utiizarea numaia pompelor de caldurd cu compresio mecanica. lzvorul pompei de caldura poate fi aerul exterior, aerul evacuat sau un ‘amestec de aor exterior cu aer recitcu lat din cel evacuat, ca in figura 4.6.4 Jn cazul utilizar numai a aerutui ex- terior, cand temperatura supratetei va~ porizatorulul, tsv, coboara sub punctul de rou al aerului, se produce conden: ‘area vaporilor de apa din aer pe su prafata de racire. Cand ty < 0 °C, condensatul ingheata si are loc givra- rea vaporizatorulul, cu consecinte ne: placute asupra preluiri cdldurt de la izvor, prin rezistenta termica suplimen- tara opusd. Se impune astfel degivra- rea periodicd, operalie ce necesita in- tweruperea lvrari de caldura catre con- sumater, un consum suplimentar de energie Si, uneori, chiar 0 investiie in | plus, dect o diminuare a performantelor Tipu inate Tawa { mea ie —. oO = (Ss mene | we | am pompei de caldura Dupa modul de acoperire a necesa- fului de caldura,instalatia poate fi pre- vazuta numai cu © pompa de caldura sau si cu 0 sursa de adaos (de vart), de regula, 0 rezistenta electica, in ca- 2u functions bivalente, Totodata, instalaia poate fi utiizata doar ca pomp’ de clued (numat ps tru inci, deci in sezonul rece) sau/si a instalatie de rdcire (concomitent, Fig. 46-4. Funcfionarea unei pompe de caldura cu amestec de aer exterior si aerrecieulat din interior: camer de inca; K densator; VL - venti de laminate - vaporizatr. compres; C ~ con || Instalatit de incalzire cumuland cele doua efecte de incalzire si rdewe sau alternati, in sezonul rece), Functionarea bivalent sau reversibila cconduce la performante superioare. Din punct de vedere constructiv se isting urmatoarele pompe de caldura: + monobloc, cu toate echipamentele Incluse intr-0 carcasa amplasata in ex- terior (pe acoperis, la sol sau alaturat click deservite), in_peretole exterior sau in fereastd si in interior (dulap cconsola plasat langa peretele exterior) ‘ split, cu dow unitati separate, una plasata in exterior (cuprinzand vapor zatorul si compresorui) si alta plasata in interior (cuprinzand condensatorul, $810") Fig. 4.6.5. Pompa de caldura aer/aer in sistem individual: 4 schema instalatia: b- varia temperatragentor in condensate si vaporzator K - compresor; © - condensator; VL jelectricd absorbita de compresor [KW]; cc - puterea termicd cedata de condensator| [KV 8 putea temicdabsorbita in vaporiator RW: Se, So ~ supraata condensate, pac Gm Fig. 46.6. Pomp de ealdura aeriaerin sistem bivalent: 4 ~ schema instalate: b ~ acopevirea ‘nocesarului de cldura in functie do temperatura exterioara te i compresor; C ~ condensator, VL - venti de leminare, V - vaporizator; SC ~ schimbitor de caldurk Pac - porpa de circulate apa cal; Reo - rezervor de acumulae; IE incdzre lecticd, @nrc ~ puterea de incdlze nacesard ‘hoy puterea termi cedata de condensatorul pompei de caldura; Pe - puterea codat de Inclarea lecricd: PET punctul de echiibu termic al pompe de caldura: AE ~ ger exterior AL Coy ar intercr din cameele incite; AC Cn. ar eald spre camerele de inca; & energie tormica in exces, ventil de laminare; V - vaporizator; Pe - puterea| | Capitolul 4: Sisteme de incalzire Ee Unitatea interioara poate fi muttiplicata, 1a de cildura deservind astfe! mai \cAperi {sistem multispl), Caracteristicile tehnice ale pompelor de cildura aer-aer sunt foarte diferto, de la un constructor la altul, prin ci- mensiunile bateriet de racire (vaporiza- torul) sau de inealzie (condensatorul, mirimea compresorului, debitele de fer, rata teciculiri, sistemul de “degi vwrare (tab. 4.6.1) in figua 4.65 este prezentata sche- ‘ma unei pompe de caldura avand ca izvor aorul exterior, iar consumatorul teste aerul din incaperea de locuit. Fune- tionarea este in sistem individual (ara surs4 de var, aceste instalatit find raspandite in zonele cu olima blanda (eudul SUA), unde temperatura exte- rioara nu coboara sub 7 °C. Puterie termice sunt reduse, 5-10 kW, find utiizate pentru incalzrea unor apar- tamente, vile ote. Pentru 0 functionare cu temperatura de vaporizare ty = - 3.°C si cea de condensare te = 30 °C, cu R134a conform diagrametor prezentate pentru vaporizator si condensator, se obtine 0 ficient reald fren = 4.5 © pompa de caldura aer-aer, cu functionare bivalent, care poate ultiliza ‘actul exterior cu temperaturi mai sc3- zute (pana la -12 °C) este prezentata in figura 4.6.6. Instalatia a fost realizata in Gera. ria, servind pentru incalzirea unei vile ‘cu 0 supratata utila de 204 m?, Pute- tea termicd a pompei de caldura varia- 22 cu temperatura exterioara ca in gra~ ficul din figura 466 b. Astfel, pana la punctul de echilibeu termic (teer = 9 °C), porpa do caldura acoperd integral necesarul de incilzre, surplusul furnizat find preluat de un circuit de apa in schimbatorul de caldu- Fa SC si inmagazinat intr-un rezervor de | acumulare Rac, cu un volum de 3m? | Pentru 4 °C < te < 9 °C pompa de | cAldura asigurd, partial, necesarul de caldura. O instalatia de vart (rezistenta Fig. 46.7, Pompa de caldura aetiaer pentru inealzirea unei hale zootehnice: IK compresor; C - condensator;| VL = venti de laminate, V - vaporizatr: AE, - aer evacuat; AC - aercald; AP - ae" proasp:FE “apitotut 4:sistome ae inca | Instalatii de ineal electica cu Pe cererea de clu 15 kW) completeaza lar excedentol dus este acumulat in Rac Pentru -12 °C < fe < 4 °C acoperivea necesatului de Incalzire se face atat de pompa dp cildura si rezistenta elec CA IE, cat si prin utlizarea calduni in- magazinate in xc ‘Acest_ sistem poate realiza incaileirea pent integul sezon rece, cu o ef Gienta globalé anual esccay = 2.1 © pompa de caldurd aer-aer, ind dual, utlizand ca izvor aerul evacuat dintr-o hala zootehnica si servind la in calarea acelei hale, este prozentatd in figura 46.7 Astlel, in vaporizator, aerul evacuat se raceste de la 20°C la 8 °C, iar aerul exterior, proaspat, este incalzit in con: densator de la 0 °C la 20 °C, tind in trodus apo in hala. Eticienta globala anual a pompei de cclldurd este gpe.can = 2.7. ‘Schema unei instatati utlizata pentru Fig. 46.8, Sistem bivalent de incalai uitiizané pompe de 4, 2,3 - pompe de cildurd; Ki VR, VR2, VR - ventile de reglare. V1. V2, V3 ‘SA sus termicd de adaos; AE comer 2, Ks = compresoare: Cr, Cr, Cx er exterior; AE, incalziea si climatizarea unui centru comercial, cu 0 suprafata de 920m’ este prezentatd in figura 4.6.8, Sunt prevazute 3 pompe de cdldurd, are functiondnd bivalent, asigurand “Alzivea centruli jarna i clmatizarea vara. O instalatie frigosfica suplimenta- ra este utiizata, tot anul, pentru raciroa imentelor. Incalzirea centrului este asigurata, in functie de temperatura exterioara t ase! * pana la t= 12°C, necesarul de in clzie este acoperit de degajérie in terne ale complexulu si de caldura ce: data de condensatorul instalatiai frigo- rice IF: * pentru 2°C < te < 12 °G, functio- rneaza si pompa de caldura 1; * pentru -5 °C < te < 2 °C, functio rneaza si pompa de caldura 2: * pentru -10 °C < te< -5 °C, functio- eaza gi pompa de céldura 3: fi +i climatizare a unui complex comercial, cldura aer/acr: ‘condensatoare; vaporizatoare IF ~ instalatie kigocifie’; ‘er evacuat; G Com - cents * pontru te < -10 °C, intr in func he si incalzirea de varl SA (electra) Eficienta globala, anuala, a sistemu lui de incazire este Fs cay = 4 4.6.4. Instalatii de incalzire utilizand pompe de caldura aer-apa incilueea spatilor poate fi reaizata Si 6u apa, preparala in condensatorul Pompei do caldurd. Aceete sistome so ‘ezvolta continu, tat pent inca | ea clidinior existenie cat sh penta cele no Compile de incalzre impun tempe- ralura ce tebuie produ de pompa de aldara: + in ventlocomectoere, ejectocon vectoare sau aeroterme ty 40 °C: * in panourie raciante (de pardosea- | 8, de perete) tw = 35°C. | La sistemele cu izvor de caldura | actu exter, dependente de tempera | ura exteioara, cum temperatura apat | preparate trebuie 8 fie mai rica in | ill triguroase, in aceste zle pompa | de caldura este frecvent inlocuita de | incalzirea centrala clasicé. in figura | 469 sunt prezentate performantelo | unor pompe de caiduréaer exterior apa, in funete de temperatura exte- | roara te si de sistemul de incalzire uti- liza (panourirachante, corpur de incal- | ire) Functionarea compresorull in regim "mai greu, face ca punctul de oprire PO | al pompei de cal6urd safe plasat ln temperatiri mai rideate deci la sicte- mele act-aet. in lus, apar probleme si cu giravea vaparzatorii, desi docu plarea pompei de clic la temperatrs Fig. 46.9. Performantele pompei de cldura aer exterior/apa, in functie de temperatura exterioara tsi de sistemul ‘de incalire: PO: - punctul de oprire teoratc PO, - punctul de ope real; PR - panour radianto; Ci - corpuri de. incalzire; fecq > ecienta real a pompei de cluL Instak ii de incatzire Capitolul 4: Sisteme de incalzire mai ridicate (aproximativ 7 °C) poate lima acest inconvenient. Utlizarea aerului evacuat, ca tzvor al pompei de caldura, prin temperatura mai ridicata si constanta in timp (15...22 °C) prelungeste functionarea instalatiel si in sezonul foarte rece. In figura 4.6.10. sunt prezentate pertor- mantele pompelor de caldura aer eva- ‘cuat-apa, in functie de temperatura apei calde preparate, tw Din punct de vedere constructiv, sunt inant, in. general, echipamente mo: ‘nobloc, incluzand si pompa de circulate ‘aapei cade, Plasarea lor poate fi facuta in exterior, la sistemele cu aer exterior sau in interior, la cole cu aer evacual, Primele sisteme implica izolarea ter mica a condensatorului si a conducte: lor de apa. Pentru limitarea pierderilor de caldurd, aceste instalatii se pot se- para int-o unitate exterioard (incluzdnd \vaporizatorul si compresorul) si una in tetioard (cuprinzand condensatorul si pompa de apa), aleatuind un sistem split Folosind ca izvor de cdldurd aerul, caste pompe de caldud se utilizeaza pentu puteri termice mici si medi Ptes wey ‘aL - [es | ~—L_| 20 - (15...190 kW), la incalzrea locuintetor, birourilor, minihoteluror, hallelor indus ‘rile, sau pentru prepararea apei calde de consum. Utiizarea ventitatoarelor pentru intensificarea vitezei aerului cal, fidic’ probleme, prin zgomotul produs, ta amplasarea in spatile de dormit in figura 4.6.11 se prezinta schema tunel pompe de caldura aer exterior- apa, realizata de firma AIRWELL, Instalatia lucreaza in regim bivalent: pentru te = 6 °C, pompa de caldura asigurd tot necesarul de incalzire, pen: tru fe < 6 °C, pompa de caldura este | opriti (evitind problemele de givrare) si este pusa in functiune instalatia cla- | sicd de incaizire, care alimenteaza ace. Jeasi corpuri de incalzire. Deoarece vaporizatorul(plasat in ex: teri) este inundat de lichid la oprirea instalatiei, pentru protectia compreso: rului se prevede o butelie antisoc Bis. semictmetic, cantitatea de agent de ucru din instalatie find cuprinsa intre 2 ‘si 15 kg, Electrovana EV, de echilibrare ‘a presiuniiinalte IP si joase JP, in tim pul oprir compresorului, permite de- mararea usoard a compresorului mo: nofazat In figua 46.12, este prezentata schema unei pompe de caldura aer ex terior-ap, cu compresie mecanica cur ‘motor termic, realizaté de firma LINDE pont asigurarea incalzril si a apei aide de consum, pentru un imobil colectiv (37 apartamente), Pentru te > 0."C. pompa de caldura asiguri intreg necesarul de caldura datorita $i recuperdrilor din schimba: toarele de cildurd Taseriate condensa- torului (RM - rcitorul motorului termic, AG - rfcitorul de gaze de ardere). late=0°C, es + ea + Pr Compresorul este de tip ermetic sau 109 kW (46.17) | —e— v Fig, 46.11. Pompa de edldura aer exterior/apa (tip AIRWELL): K - compresor; C - condensator; VT - venti termostatic; V - vaporizator, Bas - butei antisoc; D - deshicrator, EV -electrovand de echltyare a presiunit, CS - clapeta de sens; Pac ~ pompa de ciculajie ap calda; R - cosp de Teale; JP ~ jas’ presiune; IP inata presiune; AE - aer exterior. 35 Fig. 4.6.10. Performantele pompei de ccaldura aer evacuat/apa.in functie de temperatura pei calde preparate tw : ca - puterea lermic’ cedatd de conden salor [KW]; Pe - puterea electric’ absorb 1 de comprasoc KWh; fren ~ ficient re [ala a pompel de caid Fig. 46.12, Pompa de cdldura acr exterior/apa, reversibi ‘cu motor termic tip LINDE}: MT motor termic; K ~ compresor; C - condensatce; VL ventil de taminare; V - vapo- rizator, RM - rcitor al motoruluitermic; RG ~ racitor de gaze de ardere; CT - cazan termic’ cu combustibil gazos; B - boiler; PR - pardoseala radiant: Pac - pompa de rculatie apd cald; Pa - pompa circuit cre moter termi; ACG ~ apa calda de consum; IGA - gaze de ardere; CG - combustbil gazos, AE - er exter: A - conducta de apa JAR. api retea: TC ~ termostat; y ~ putere termica absorbita in. vaporizator [KW]: rx - puterea electric’ absorbiti Ge compresor KW]; dics ~ puterea termicd cedat de Jcondensator [KW var - putorea termicd codata. de racitorul motorutul temic: WY) Ona ~ puteres termi cedata de rcitorul gazolor de ardare fA}, cu compresie mecanici