INTRODUCERE

De-a lungul timpului, si in special incepand cu secolul al XIX-lea, omul a

inceput sa isi petreaca din ce in ce mai mult timp in interior, ceea ce a condus la diminuarea expunerii organismului la lumina naturala directa. S-a ajuns astfel la situatia actuala, cand omul practic poate sa isi desfasoare toate activitatile intr-un spatiu interior: odihna, munca, transport, divertisment; deplasarile pe distante scurte intre mijloacele de transport si spatiul interior se fac de regula in medii urbane, dominate de cladiri de inaltime medie sau mare, care impiedica accesul direct al luminii solare asupra organismului. Modul de viata actual nu mai permite petrecerea unui timp suficient sub lumina directa solara, care are o serie larga de efecte pozitive asupra organismului uman, cu implicatii fiziologice si psihologice importante.

Toate studiile realizate arata ca lumina naturala creeaza o stare emotionala pozitiva. Confortul vizual presupune realizarea unui mediu luminos care sa asigure parametrii corecti din punct de vedere luminotehnic, cum ar fi redarea corecta a contrastelor, distributia uniforma a luminantelor, evitarea orbirii sau echilibrul cromatic. Lumina naturala nu determina in mod direct influente pozitive asupra confortului vizual, poate mai degraba efecte negative prin variabilitatea sa daca aceasta nu este tratata corespunzator. Insa efectele de ordin psihologic pe care aceasta le prezinta asupra omului contribuie la inducerea unei stari sufletesti pozitive care este in stransa legatura si cu confortul vizual. Constructiile foarte inalte impiedica iluminarea naturala, stand in calea luminii. Blocurile inghesuie cat mai mult locuintele; peretii sunt impartiti, iar spatiul alocat ferestrei este redus. Din motive ce tin de intimitatea fiecaruia, ferestrele sunt mai mici, perdelele sau jaluzelele sunt folosite. De aceea, de multe ori apelam la iluminarea artficiala chiar si in timpul zilei.

 Alegerea unui tip defectuos de lumina artificiala duce la scaderea

peformantelor umane in multe domenii de activitate, incepand cu cea a studiului, continuand cu activitatea de productie si ajungand pana la modificari biologice periculoase. In urma cercetarilor s-a constatat ca la lumina naturala sau la o sursa artificiala care produce lumina naturala, apare o diminuare a oboselii umane, a stresului, iar acuitatea vizuala si productia sunt mai bune. De asemenea s-au evidentiat ca pozitive concluziile privind stimularea dezvoltarii plantelor, cresterea randamentului productiei de lactate cu 10% pana la 15% prin expunerea la lumina naturala. Solutiile alese pentru iluminare pot avea un rol important si in reducerea poluarii, deoarece reducandu-se consumul de energie electrica se reduc si noxele (oxid de azot, dioxid de carbon, dioxid de sulf) emise de centralele care produc aceasta energie.

SPORIREA ILUMINARII NATURALE

1. Pozitia casei - este mai bine ca fatadele casei sau orientarea ei sa fie spre nord sau spre sud, deoarece lumina nu este uniforma in timpul zilei la apus si la rasarit. In plus lumina directa a soarelui va incalzi casa, mai ales in timpul verii. 2. Culoarea - suprafata colorata a tavanului si a peretilor reflecta mai mult lumina si camera pare mai stralucitoare. Partea de jos a peretilor si podeaua ar trebui sa fie mai inchise, mai putin luminate.

3. Ferestrele - o fereastra inalta faciliteaza o patrundere mai mare a luminii; o fereastra larga sau deschisa permite o difuzare mai buna. Lumina naturala este mai influentata de partea vizibila a cerului. Marimea ideala a ferestrei ar trebui sa fie 10% din suprafata podelei. Trebuie de asemenea avut in vedere si impactul termic al dimensiunii ferestrelor. Daca geamul este perfect transparent, atunci toata lumina primita va fi transmisa; daca nu, geamul nu va transmite toata lumina primita.

Elemente de interior
Reflectanta suprafetelor - reflectanta

tavanului este cea mai importanta, insa toate elementele din camera contribuie la iluminare. Urmatorul element ca importanta este peretele din fundal, apoi peretii laterali. O fatada de culoare deschisa situata vizavi de un gol genereaza prin reflexie un aport de lumina considerabil. In general se vor prefera finisajele mate cu scopul de a evita reflexiile, principalele surse de orbire.

 Filtrarea luminii naturale atunci cand este dorita, se poate obtine folosind plante, draperii sau obloane.
Controlul

umbrelor de interior pot elimina stralucirile prea mari, cat si adauga lumina naturala. Jaluzelele sunt eficiente, deoarece pot bloca lumina directa, dar pot fi si inchise partial. Draperiile adauga textura, culoare si flexibilitate spatiului si sunt mai utilizate din acest motiv. Pot avea si modele variate sau in gradient pentru a aduce lumina la nivelele dorite.

Elemente de exterior si fatada

Jaluzelele orizontale sunt dispozitive eficiente pentru blocarea luminii solare cand

unghiurile sunt ascutite, lasand insa putina lumina pe perioada primaverii si toamnei. Obloanele sau jaluzelele verticale sunt avantajoase cand cladirea este orientata spre est sau vest pentru a bloca raza directa si a o difuza in interior. Fatada dubla este un sistem ce consta in doua fete de sticla, plasate in asa fel incat aerul circula liber in spatiul dintre ele. In locul aerului dintre geamuri se foloseste si gazul, precum argon, crypton.

CONCLUZII
Un aspect extrem de important al integrarii dintre iluminatul natural si cel

electric il reprezinta imbunatatirea eficientei energetice a cladirilor prin reducerea necesarului de iluminat electric, incalzire si racire. Prin implementarea tehnicilor si sistemelor de iluminat natural avansate, se poate reduce considerabil consumul de energie electrica, concomitent cu o crestere semnificativa a calitatii mediului luminos interior. Cladirea moderna trebuie prevazuta cu sisteme de control automate care sa preia orice variatie a componentei naturale si sa regleze fin fluxul luminos al surselor electrice. Acest proces trebuie sa tina seama de adaptarea sistemului vizual uman si sa se realizeze fara sa perturbe prin variatii mai putin fine activitatea vizuala. Conectarea si deconectarea iluminatului electric fara un reglaj fin contribuie la senzatii suparatoare si la disconfort vizual.

BIBLIOGRAFIE
C. Oancea, H. Moroldo Eficientizarea energetica a sistemelor de iluminat pentru cladiri existente si cladiri aflate in stadiul de proiect

M. Voica Amplificarea eficientei energetice a constructiilor prin metode pasive

www.tehnicainstalatiilor.ro en.wikipedia.org Internet