CRIMINOLOGIE

PARADIGME TEORETICE PRINCIPALE IN DOMENIUL SOCIOLOGIEI DEVIANTEI SI CRIMINALITATII De-a lungul timpului, so iologia !e"iantei si ea a #iminalitatii si-au onstituit o se#ie !e inte#p#eta#i si mo!ele teo#eti e u a#a te# mo!e#n, a#e alatu#i !e ele u a#a te# t#a!itional $a pa#te integ#anta !in ansam%lul teo#eti al so iologiei &p#o%lemelo# so iale'( A. Paradigma functionalista St#ans legat !e i!eile o#gani ismului si e"olutionismului, sustinute in so iologia eu#opeana !e A( Comte, )( Spen e#, E( Du#*+eim s(a(, functionalismul osi!e#a a unitatea $un!amentala !e anali,a a so iologului este so ietatea si nu in!i"i!ul, atat st#u tu#ile, at si $un tiile so ietale $iin! onsi!e#ate sisteme a a#o# inte#!epen!enta asigu#a e +ili%#ul int#egului ansam%lu so ial( Sp#e !eose%i#e !e on eptiile t#a!itionale asup#a !e"iantei, u a#a te# %iologist si psi+ologist, a#e lo ali,au au,ele #iminalitatii la ni"elul in!i"i,ilo#, paradigma functionalista a ela%o#at o inte#p#eta#e !e tip +olisti , a#e auta su#sele !e"iantei si #iminalitatii la ni"elul st#u tu#iolo# so iale !e$i ita#e( )olismul -!e la engl( Whole. suge#ea,a i!eea i#e!u ti%ilitatii int#egului la suma pa#tilo# sale( In !omeniul so iologiei !e"iantei si #iminalitatii, $un tionalismul unoaste !eplina sa !e,"olta#e in !e eniile in i si sase ale se olului al //- lea, a"an! a #ep#e,entanti p#in ipali pe Tal ott Pa#sons, R( Me#ton si 0ingsle1 Da"is( Lui Talcott Parsons ii apa#tine on eptia st#u tu#al- $un tionalista e plea a !e la p#esupune#ea $un!amentala a so ietatea este %a,ata pe o o#!ine no#mati"a unanim a eptata !ato#ita onsensului "alo#i sta%ilit int#e toti mem%#i so ietatii( Ast$el, omul este un in!i"i! on$o#mist, sup#aso iali,at, !ominat !e st#u tu#i a#e se supune atat p#esiunilo# e2te#ne ale me anismelo# institutionali,ate, at si p#esiunilo# inte#ne !ato#ate so iali,a#ii( A este p#esiuni !ete#mina on$o#mitatea in!i"i,ilo# u no#mele si mi3loa ele institutionalli,ate , asa in at !e"ianta apa#e !oa# a o sta#e potentiala si nu a o #ealitate e$e ti"a( In a easta on epttie este e2pli ata mai !eg#a%a on$o#mitatea !e at !e"ianta( In inte#p#eta#ea pa#sonsiana, numai %oala este a eptata a tip !e !e"ianta legitima, int#u at in!i"i!ul %olna" este s utit !e #olu#ile, o%ligatiile, #esponsa%ilitatile pe a#e a# t#e%ui sa le in!eplineas a in mo! no#mal in "iata so iala( Con eptia lui Pa#sons s-a onstituit int#-o i!eologie onse#"atoa#e, int#-o so iologie a esta%lis+ment-ului, a statu- 4uo-ului, a#e 3usti$i a st#u tu#ile si $un tiile so ietatii si , p#in u#ma#e, ei a#e au ontinuat on eptia st#u tu#al 5 $un tionalista au in e# at sa amelio#e,e a#a te#ul onse#"ato# al a estei on eptii, p#opunan! o se#ie !e mo!i$i a#i( R. Merton, sp#e e2emplu, a p#o e!at la o o!i$i a#e stiinti$i a a postulatelo# $un tionalismului pe a#e a !enumit-o paradigma analizei functionale. Cele t#ei postulate uni"e#sale ale $un tionalismului l-au t#ans$o#mat !int#-o on eptie stiinti$i a int#-una i!eologi a6 a. postulatul unitatii functionale 5 toate a ti"itatile so iale si toate elementele ultu#ale

sunt $un tionale in mo! po,iti" pent#u sistem( R( Me#ton #iti a a easta i!ee, int#u at int#-o so ietate plu#alista, postulatul unitatii $un tionale %a,at pe onsens !eplin e ont#a,is !e ma#ea !i"e#sitate a sistemelo# no#mati"e, a#e ap#e ia,a in mo! !i$e#it a#a te#ul $un tional sau !is$un tional al unei a tiuni( Din pun t !e "e!e#e stiinti$i , sustine Me#ton, notiunea !e !is$un tie nu este e +i"alenta u imo#alitatea, !e un!e se intelege a !e"ianta poate a"ea a#a te# $un tional pent#u anumite g#upu#i so iale si a#a te# !is$un tional pent#u altele7 %. postulatul functionalismului universal 5 toate a ti"itatile so iale si toate elementele ultu#ale au, in mo! uni"e#sal, $un tia !e a p#omo"a sau mentine sistemul( Me#ton su%linia,a a e2ista atat e$e te $un tionale, %ene$i e pent#u sistem, at si e$e te !is$un tionale a#e ii ameninta e +ili%#ul( Am%ele e$e te au un a#a te# mani$est o#ientat a ata#e, sau un a#a te# latent, !ete#minat !e onse intele in"olunta#e ale uno# a tiuni so iale, !e un!e #e,ulta a a tiunile !e"iante pot $i onse inta, $ie a uno# !is$un tii mani$este, $ie a uno# !is$un tii latente7 . postulatul indispensabilitatii functiilor 5 toate a ti"itatile so iale si toate elementele ultu#ale sunt in!ispensa%ile pent#u unitatea $un tionala a sistemului( Me#ton ap#e ia,a a pot e2ista a ti"itati sau elemente ale a#o# $un tii lipses sau sunt in!eplinite !e o se#ie !e alte#nati"e $un tionale u a#a te# e +i"alent numite &su%stitute $un tionale'( De"ianta poate $i ast$el un su%stitut $un tional pent#u a tiunile anumito# g#upu#i so iale a#e nu pot a e!e la su es, %unasta#e e onomi a sau po,itii p#i"ilegiate in so ietate, pe ai o%isnuite( In!i$e#ent !e "e#siunile sale, t#a!itionale sau mo!e#ne si !e amen!amentele a!use !e Me#ton, pa#a!igma $un tionalista este #iti a%ila, int#u at plea a !e la p#emi,a e#onata a so ietatea este %a,ata pe onsens "alo#i , eea e p#esupune, o%ligato#iu, a o#i e a tiune !e"ianta su%minea,a o#!inea so iala a sistemului so ial( In onse inta, !e"ianta este ap#e iata in mo! e2 lusi" !in pun t !e "e!e#e al e2igentelo# !e o#!ine si nu al moti"atiilo# pe#sonale ale in!i"i,ilo#( In po$i!a #iti ilo#, $un tionalismul sau st#u tu#al- $un tionalismul a#e o pe#manenta "italitate, sup#a"ietuin! in so iologia ontempo#ana( A. Paradigma conflictului social P#eluan! !e la Ma#2 si !e la 8#ig+t Mills i!eea a nu onsensul so ial, i on$li tul #ep#e,inta p#in ipala on!itie a o#!inei so iale, punan! in ompetitie g#upu#i so iale lipsite !e #esu#se e onomi e u ele a#e %ene$i ia,a !in plin !e a estea, teo#eti ienii on$li tului, int#e a#e se numa#a Le9is Cose#, Ral$ Da+#en!o#$, :o+n Re2 s(a(, au a!us in sp#i3inul a estei te,e u#matoa#ele a#gumente6 a. o#!inea so iala este emanatia pute#i si nu a onsensului so ial, asa um sustine Pa#sons, insa el mai impo#tant aspe t al o#!inei so iale, este #ep#e,entat !e onse#"a#ea pute#ii p#in inte#me!iul institutiilo# !e ont#ol so ial- Ralf Dahrendorf.7 %. sistemul so ial t#e%uie onsi!e#at numai in #apo#t u situatiile on$li tuale e2istente, !e la t#an,a tile spe i$i e on u#entei !e piata pana la "iolenta mani$esta, situatii e tin! sa p#o!u a o so ietate plu#alista , !e$inita !e lasele so iale ale a#o# inte#ese e2pli a a tiunile mem%#ilo#- ohn Re!.7

on$li tele so iale au si un #ol po,iti", ont#i%uin! la #este#ea a3usta#ilo# int#e g#upu#ile so iale, pe#mitan! mentine#ea lo# si p#e"eni#ea #et#age#ii uno# in!i"i,i !in a!#ul lo#-".#.$oser.( In so iologia !e"iantei, pa#a!igma on$li tului so ial a $ost !e,"oltata a u#ma#e a #iti ismului #a!i al !in so iologia ame#i ana a !e eniului sapte, a#e a !es$asu#at ample !e,%ate#i asup#a inegalitatii so iale( P#int#e #ep#e,entantii ei mai semni$i ati"i ai pa#a!igmei on$li tului in so iologia !e"iantei se numa#a Ri +a#! ;uinne1, Paul 8alton, Ant+on1 Platt, Austin Tu#* s(a( Richard %uinne& onsi!e#a a legea este inst#umentul lasei !ominante si ap#e ia,a a sistemul 3u#i!i apitalist a#e a s op t#ans$o#ma#ea o#i a#ei on!uite a#e ameninta p#i"ilegiile si p#op#ietatea laselo# $a"o#i,ate int#-un ompo#tament ilegal( ;uinne1 a e$e tuat o tipologie a #imelo# -in$#a tiunilo#. in $un tie !e !i$e#entele !e pute#e e2istente int#e lasele !ominante si ele !e$a"o#i,ate6 a. crime pradalnice, p#int#e a#e se numa#a spa#ge#ile, tal+a#iile -3a$u#ile., ome#tul u !#ogu#i si ont#a%an!a, omise !e at#e in!i"i,ii $a#a #esu#se in s opul asigu#a#ii ne esitatii !e sup#a"ietui#e int#-un me!iu !ominat !e inegalitate so iala7 %. crime cu caracter particular, int#e a#e pot $i mentionate omo#ul, ata ul ina#mat si "iolul, sa"a#site, mai ales, !e a ei in!i"i,i a#e sunt a%#uti,ati !e on!itiile !u#e ale apitalismului7 . crime de rezistenta -opo,itie., p#int#e a#e a tele lan!estine !e sa%ota3 e onomi si mun a $a uta !e mantuiala, a#a te#i,ea,a lasa mun itoa#e, a#e alege a este mi3loa e pent#u a se impot#i"i apitalismului7 !. crime de dominare, omise !e at#e o#po#atii, p#int#e a#e $i2a#ea a#ti$i iala a p#etu#ilo#, in al a#ea legislatiei $inan ia#e, polua#ea me!iului et (, a#e au a s op mentine#ea sistemului e2istent7 e. crime ale puterii e!ecutive-a te !e o#uptie., sa"a#site in !i$e#ite s opu#i, toate a"an! a moti"atie mentine#ea po,itiilo# !e pute#e, p#estigiu si %unasta#e mate#iala( Teo#eti ienii on$li tului ap#e ia,a a, in toate $o#mele ei, !e"ianta a !e"enit un #aspuns a!aptati" la on!itiile !e "iata ale apitalismului ontempo#an, ia# san tiona#ea ei a#e lo in $un tie !e po,itia !e lasa, u#ma#in! o#!inea so iala inegalita#a a sistemului so ial(

B. Paradigma interactionismului simbolic ( Teoria etichetarii ) So ietatea ame#i ana a int#at in ultimele !e enii int#-o $a,a !e !e,"olta#e a#e "i,ea,a o #eintoa# e#e la t#a!itiile eu#opene si, in p#imul #an!, la mo!elul teo#eti 9e%e#ian u p#i"i#e la semni$i atiile a tiunii umane( A easta s +im%a#e !e pe#spe ti"a se poate sinteti,a in u#matoa#ele i!ei6 a. #espinge#ea p#esupune#ilo# p#eala%ile si a !e$initiilo# $a ute situatiilo# so iale p#in s +eme ap#io#i e7 %. lua#ea in onsi!e#a#e a lumii su%ie ti"itatii umane pent#u a !a a tiunii a to#ului so ial un sens pe %a,a a#uia sa se poata inte#p#eta moti"atiile a tului !e on!uita omuni at si o#ientat in #apo#t u on!uitele elo#lalti7 . onsi!e#a#ea lumii so iale a o &s ena' a intalni#ii !int#e e2pe#iente si semni$i atii pa#ti ula#e si #e$u,ul !e a mai onsi!e#a a easta lume un uni"e#s antitati"ist !ominat !e p#op#ietati si legi in"a#ia%ile7

!. a!opta#ea meto!ei $enomenologi e a $iin! singu#a in masu#a sa e"i!entie,e a#a te#ul "olitional al a ti"itatilo# umane in lumea inte#su%ie ti"a a "ietii oti!iene7 e. plasa#ea so iologului in pe#spe ti"a a to#ului so ial a#e e2e# ita a tiunea, a!i a on"e#ti#ea semni$i atiilo# #eale int#-o lume alte#nati"a elei oti!iene, a#e up#in!e inte#p#eta#ea inte#p#eta#ilo# su%ie ti"e ale a tiunii( A!opta#ea unei asemenea pe#spe ti"e inte#p#etati"e a pe#mis onstitui#ea mai multo# u#ente u a#a te# $enomenologi 6 teoria schimbului 'e!change theor&(, ela%o#ata !e Geo#ge )omans, Pete# <lau si Ro%e#t Eme#son, a inte#p#etat ompo#tamentul uman a $iin! p#o!usul unui &s +im%' !e %unu#i mate#iale si spi#ituale int#e p#otagonistii a tiunii so iale7 - interactionismul simbolic, s +itat initial !e Geo#ge )(Mea! si $un!amentat ulte#io# !e )e#%e#t <lume# si !is ipolii sai, p#int#e a#e E#"ing Go$$man, )o9a#! S(<e *e#, Anselm St#auss, E!9in Leme#t s(a(, a pe at !e la i!eea a $aptele so iale sunt #e,ultatul p#o eselo# !e inte#a tiune int#e pa#ti ipantii la lumea oti!iana a sim%olu#ilo# si semni$i atiilo# #e ip#o impa#tasite, in a#e totul se nego ia,a, nee2istan! nimi p#e!ete#minat sau p#esta%ilit7 - etnometodologia, #ep#e,entata !e )a#ol! Ga#$in*el, :a * Douglas si E#"ing Go$$man, si-a p#opus sa inlatu#e %a#ie#a a#ti$i iala !int#e unoas#ea stiinti$i a si ea omuna, asa in at so iologii sa e$e tue,e o !es #ie#e a "ietii oti!iene i!enti a u ea a a to#ilo# so iali insisi( Toate a este o#ienta#i au !ete#minat !eplasa#ea p#eo upa#ilo# so iologilo# !e la aspe tele !ete#ministe ale a tiunii -!e e au lo a estea =., la aspe tele ei $enomenologi e - um poate $i !es #isa sau inte#p#etata a easta =., o#ientan!u-i sp#e in"estiga#ea "ietii oti!iene a mi ilo# omunitati al atuite !in g#upu#i !e !e"ianti si ma#ginali6 to2i omanii, in spe ial $umato#ii !e ma#i3uana -)(S( <e *e#., %olna"ii mental, inte#nati in spitale psi+iat#i e -E( Go$$man., !elin "entii-E!9in Leme#t. et ( O#ienta#ile $enomenologi e si-au a!us o ont#i%utie !e seama in !omeniul so iologiei p#in u#matoa#ele i!ei6 - lumea !e"iantilo# -out- si!e#- ilo# 5 )( S( <e *e#. este simila#a elei on"entionale, no#mele si "alo#ile su% ultu#ilo# !e"iante gasin!u-si o#espon!ent in "alo#ile e !e$ines so ietatea on"entionala7 - ni i un a t nu este !e"iant p#in el insusi, i este !e$init a ata#e numai a u#ma#e a inte#a tiunilo# so iale in u#sul a#o#a in!i"i,ii #ea tionea,a $ata !e on!uitele alto# in!i"i,i, a#e nu seamana u ale ma3o#itatii, eti +etan!u-le a $iin! !e"iante( A easta i!ee s-a on #eti,at in asa- numita teo#ie a &eti +eta#ii' ' labeling theor& (, sustinuta, int#e altii, !e )o9a#! S( <e *e#, E!9in Leme#t, 0ai E#i*son, E#"ing Go$$man, T+omas S +e$$ s(a( P#o%lema $un!amentala a a estei teo#ii onsta in a$la#ea unui #aspuns la int#e%a#ea &!e e - um . o anumita on!uita este !esemnata a $iin! !e"ianta =', insa sinte,a teo#iei eti +eta#ii ne esita ate"a enuntu#i6 a. impa#ti#ea oamenilo# in in!i"i,i no#mali si in!i"i,i !e"ianti nu poate $i sustinuta, int#u at toti oamenii, int#-un moment sau altul al "ietii lo#, in al a no#mele so iale7 %. ma3o#itatea a esto# a,u#i !e in al a#e a no#melo# so iale nu este !ete tata !e at#e agentii !e ont#ol so ial si este !enumita &!e"ianta p#ima#a'7 -

ali$i a#ea unui a t a $iin! !e"iant !epin!e !e #ea tia so ietatii $ata !e in al a#ea no#melo#, !e imp#e3u#a#ile in a#e se p#o!u a este a%ate#i si !e atego#iile !e in!i"i,i !esemnati a !e"ianti7 !. !in pun tul !e "e!e#e al !e"iantilo# insisi, on!uita lo# este pe#$e t no#mala - este & asa um t#e%uie sa $ie' in sensul postulat !e E( Du#*+eim.( A%ia !upa e a#e lo p#o esul !e eti +eta#e !in a$a#a, apa#e !e"ianta a ata#e, !enumita &!e"ianta se un!a#a'( In!i"i,ii eti +etati a !e"ianti a!opta o on!uita on$o#ma u a easta eti +eta, autan! ompania uno# pe#soane a#e au a eesi i!entitate si impa#tases a elasi stil !e "iata7 e. p#o esul !e eti +eta#e este #eali,at !e at#e agenti !e ont#ol so ial a#e au pute#ea !e a stigmati,a, !e a supune pe in!i"i,ii non on$o#misti ununi #itual !e !eg#a!a#e, !e a-i san tiona si !e a-i o%liga sa se #eso iali,e,e pent#u a #e"eni la i!entitatea onsi!e#ata &no#mala' !e at#e so ietate( Ca o#i e on eptie $enomenologi a, teo#ia eti +eta#ii a#e si limite6 - #e!u e e2pli atia so iologi a la o simpla inte#p#eta#e !e semni$i atii, igno#a !ete#minantele st#u tu#ale ale on!uitelo# umane7 - i!enti$i a !e"ianta u ano#malitatea, igno#an! $aptul a !e"ianta este un $enomen so ial, ia# ano#malitatea este un $enomen psi+opatologi 7 - igno#a au,ele p#ima#e ale !e"iantei in $a"oa#ea onse intelo# se un!a#e !ete#minate !e eti +eta#e7 - nu ia in onsi!e#a#e !e"ianta u a#a te# se un!a# sau ne!ete tat, um sunt a tele !e o#uptie a a elo# a#e !etin pute#ea , a#e !e ele mai multe o#i nu sunt ni i stigmati,ate, ni i eti +etate( Teo#ia eti +eta#ii a a"ut un impa t pute#ni asup#a mis a#ii !e umani,a#e a me!iilo# a# e#ale, p#in semnala#ea pe#i olelo# institutionali,a#ii, ale !epen!entei p#elungite $ata !e institutiile !e ont#ol so ial -mai ales in a,ul !etinutilo# in$#a to#i sau al pa ientilo# !in spitalele !e psi+iat#ie. si a o$e#it , toto!ata, o !es #ie#e mai a!e "ata a mo!ului !e !es$asu#a#e a uno# & a#ie#e !e"iante' !ete#minate !e me anismele eti +eta#ii( C. Orientari fenomenologice in domeniul criminologiei si penologiei Te,ele $enomenologi e au !at naste#e in !e eniul sapte unui nou mo!el !e teo#eti,a#e a $enomenelo# !e in$#a tionalitate si %olilo# psi+i e, mo!el apl at in #iminologie pent#u a !es #ie u p#e a!e#e #elatiile int#e &stigma' -eti +eta. atasata in!i"i!ului #iminal si e"olutia ulte#ioa#a a on!uitei sale in$#a tionale, in !i#e tia #e i!i"a#ii $aptelo# pent#u a#e a $ost in #iminat( Ratele inalte !e #e i!i"ism al a telo# #iminale e"i!entia,a $aptul a t#atamentul o#e tional apli at in lo u#ile !e !etentie nu $a e alt e"a !e at sa inta#eas a ompo#tamentul #iminal si $iin! !epa#te !e a in!eplini $un tia !e san tiune, intimi!a#e si #ea%ilita#e, in +isoa#ea !e"ine un gen !e &s oala' pent#u in$#a to#i a#e in"ata noi te+ni i ale #imei( So iologi, um a# $i :a * P(Gi%%s, Don <#o9n sau Ma1na#! L( E#i*son, au a#atat a e2ista o o#elatie po,iti"a int#e se"e#itatea pe!epsei si #e i!i"a#ea in$#a tiunilo# omise, a!e,iunea $ata !e no#mele si "alo#ile su% ultu#ilo# #iminale $iin! mai pute#ni a !e at ameninta#ea apli a#ii uno# san tiuni(

O se#ie !e e# eta#i int#ep#inse asup#a tine#ilo# !elin "enti au e"i!entiat $aptul a >?@ !int#e ei a#e au sa"a#sit !eli te u a#a te# g#a" au !e"enit, ulte#io#, in$#a to#i a!ulti u on!uite #iminale st#u tu#ate si pe#sistente( E#"ing Go$$man onsi!e#a in +iso#ile a $iin! &institutii totale' a#e isi asuma #esponsa%ilitatea !eplina pent#u toate aspe tele !e "iata ale in!i"i,ilo# p#i"ati !e li%e#tate( &O institutie totala, su%linia Go$$man, poate $i !e$inita a un lo !e #e,i!enta si !e mun a in a#e un ma#e numa# !e in!i"i,i, a#e au o situatie i!enti a, $iin! !espa#titi !e so ietatea e2te#ioa#a pent#u o pe#ioa!a !e timp ap#e ia%ila, !u imp#euna un i lu !e "iata ing#a!ita si a!minist#ata in mo! $o#mal( In +iso#ile se#"es a un e2emplu la# in a easta p#i"inta, pe#mitan!u- ne sa ap#e iem a eea e se intampla int#-o in +isoa#e poate $i gasit si in institutiile ale a#o# mem%#i nu au in al at ni i o lege', a!i a in a,ilu#i pent#u %at#ani, o#$elinate, spitale psi+iat#i e, s oli milita#e, laga#e !e on ent#a#e et ( Atat E#"ing Go$$man, at si <#u e :a *son au a#atat a #eso iali,a#ea mem%#ilo# institutiilo# totale p#esupune p#i"a#ea !e $ostele lo# statusu#i si supune#ea la un t#atament #est#i ti", "i,i%il in p#og#amul !is iplina#, taie#ea pa#ului, po#tul a eleiasi uni$o#me s(a(, in #apo#t u no#mele, "alo#ile si stilul !e "iata al institutiei #espe ti"e( Alatu#i !e ultu#a o$i iala a institutiei e2ista o ultu#a pa#alela &a,ila#a' a onsta in no#me si mi3loa e spe i$i e #e,istentei ont#olului o$i ial, in $a"oa#ea mentine#ii a3uto#ului #e ip#o int#e mem%#i( <#u e :a *son o%se#"a a &un peniten ia# este simila# unui laga# !e on ent#a#e 6 o$i ialii #ep#e,inta inami ul, ia# !etinutii onstituie p#i,onie#ii'( E2ista si un alt aspe t impo#tant a#e a#a te#i,ea,a "iata in institutiile totale, su%liniat !e #iminologii $enomenologi, si anume !epen!enta in!i"i,ilo# inte#nati !e stilul !e "iata si !e onst#ange#ile ultu#ii institutionale si lipsa apa itatii !e #e"eni#e la mo!ul no#mal !e e2istenta e !e$ineste so ietatea e2te#ioa#a( Se !e,"olta ast$el &pe#sonalitati institutionale', a#e isi gases i!entitatea si a$i#ma#ea numai in me!iul o#gani,ational in #apo#t u a#e sunt in !eplina se u#itate si sigu#anta(