CrestnOrtodox.

ro - Cuvnte duhovncest | Ne mantum acasa sau n

manastre?
Imprmat de a www.crestnortodox.ro
Ne mantuim acasa sau in manastire?
Nu este mai bine sa parasim lumea si sa mergem la manastire?
Dn partea mrenor ne este dat foarte des sa auzm: "Ce manture este n ume -
numa desertacune... n |ur sunt smnte, spta este a fecare pas. Manastrea este
atceva. Acoo este nste: nu este nc un necaz, nc o tuburare, nc o gr|a". De
aceea se ntampa ca oamen cu caracter nfocat, care sunt usor atras de orce
pornre, a prma dezamagre de vata umeasca nu rareor sunt gata sa paraseasca
umea medat s sa mearga a manastre, uand n cea ma mare parte pornre
ocazonae drept o chemare deosebta a u Dumnezeu. Insa de mut se ste ca, unde
nu suntem no, acoo este bne. Nc preasfnttu zavorat ncodata nu -a ncuvntat
pe ce ce au rezovat atat de superfca aceasta probema mportanta, stradundu-se,
ce putn pentru un tmp, sa- opreasca pe ce ce erau pornt n chp atat de
nechbzut spre vata de manastre. In scrsore sae cu prvre a aceasta probema
e e-a spus tuturor s fecarua n parte ca manturea nu este numa n manastre s,
n prmu rand, ca mren nu au deoc concepta cuventa despre vata monahaa.
- Ma rugat sa va spun unde este ma bne sa va mantut. Nc Dumnezeu nu va
spune acest ucru. Iar daca nu va spune, nseamna ca va da de ntees ca nu are rost
sa va rugat pentru aceasta... Pentru ca nc n starea de fata nu exsta nmc care sa
va poata mpedca manturea. Totu consta n buna vonta s n starea mantutoare a
nm. Spre aceasta sa se s ndrepte gr|a voastra!... Adca sa pazt (se nteege:
cee bune - n.n.); ar cee ce psesc, pe aceea sa e adaugat... Potrvt care
programe? Potrvt fercror... Tot ceea ce este scrs n fercr, trebue sa avet n
nma s ata rau...
- Daca va este ve crednta, daca nu avet pacate care sa va desparta de Dumnezeu
s sa stnga haru Lu, daca unrea cu Sfanta Bserca s mpnrea tuturor poruncor
bsercest sunt trance, sgure s pne de ravna, atunc starea voastra este
mantutoare s va ramane numa sa va pazt n aceasta randuaa de vata...
Cu aceasta stare s n manastre, s n afara manastr va mantut.
- Manturea nu depnde de oc, c de starea sufeteasca. n orce oc va
putet mantu s n orce oc putet per. Prmu nger ntre nger a pert. Apostou
(se nteege: Iuda - n.n.) ntre aposto, n prezenta Domnuu nsus a pert. Iar
taharu - s pe cruce fnd, s-a mantut...
- Amntt-va de Atena s de predca Apostouu Pave... Donse a crezut, dar
ceat au spus: "Ce tacueste acest vorbtor n desert?"
- Vata duhovnceasca, fara ndoaa, nu se supune nfuente meduu extern s
poate nfor n orce oc s n orce stuate: cac ea se afa toata n acaturea
auntrca s nu se ncna n fata meduu exteror, c, dmpotrva, stapaneste asupra
u s ndruma... Parerea cum ca n ume este mposb sa va mantut este
adevarata daca vetut umeste...
Dar daca n ume nu vetut umeste, atunc nu exsta nc o prme|de pentru
manture dn acest punct de vedere. Cat oamen care s-au mantut n ume au
exstat s exsta?! De ce sa nu ntrat s vo n randu or? Vata de fame s cea
socaa nu sunt umest n sne, c sunt asa atunc cand n randuee acestor vet
patrund patme s satsfacerea or. Pentru vata de fame s cea socaa exsta
porunc. Daca ducet aceste modur de vata asa ncat n ee sa domneasca
porunce, zgonnd toate patme, atunc vata famaa s cea socaa nu vor f
umest, c vor f sfnte, bnecuvantate de Dumnezeu.
- Exsta atatea ca de manture ncat nu e putem enumera. S toate sunt n sufet,
nu n medu exteror. Cneva a uat asupra sa vna atua s a fost deportat. Iar acoo
s-a trudt n mne cu smerene pana a sfarstu vet... Dupa moarte s-a adevert ca I-
a fost pacut u Dumnezeu... S ce este vata!...
- Da, manturea nu este egata de oc. In orce oc este posba s n orce oc se
nfaptueste n reatate. n manastre, desgur, se nfaptueste ma bne. Insa s acoo
exsta nea|unsur. Pentru ce ce se mantuesc, caea este stramta s dureroasa
pretutnden. S nmen nca nu a gast m|ocu prn care sa o presare cu for.
- Este bne sa te retrag ntre zdur s sa fug de dstract, dar sa te retrag n tne
este s ma bne. Prmu ucru fara utmu este nmc, dar utmu s fara prmu este
foarte mportant.
Cac pot sta dncoo de zd, ar cu mntea sa nu st unde te af. Prn urmare,
nsngurarea prn ea nsas este un ucru nensemnat!
- Toata ucrarea consta n a f cu Domnu. Ft asa! Iar E este pretutnden, orunde
va afat. ndata ce sufetu strga s se ndreapta catre E - E vne catre sufet, sau n
sufet. S ata bserca - ata manastrea!
Ceor ce s pun deosebta nade|de n manastre ca n ocu ce ma potrvt pentru
manture s nste sufeteasca, preasfmttu-zavorat e scre:
- Asteptat prea mut dn partea manastr... Manastrea este, ntr-
adevar, ocu mantur s asezamantu ceor ce se mantuesc, dar s unu s
ceaat sunt nevazute; ar tot ceea ce se vede este umesc. Acoo exsta doua
randue de vata: una, auntrca, s ata, exteroara. Toate ascutare care se dau n
manastre se eaga de aceasta vata exteroara. Ce ce nu ste ca aceste ascutar
sunt necesare numa pentru ca n manastre aducem cu no s trupu s ca ucrarea
mantur sufetuu trebue sa se nfaptuasca, a randu e, prntre aceste ascutar,
nca de a prm pas se poate ntoarce de a manastre, socotnd ca ee nu se
potrvesc cu teure s cu starea u sufeteasca - or, ramanand n manastre, toata
ucrarea monahsmuu o poate reduce numa a aceste ascutar... s se poate trud
n zadar, nefacand nc un pas spre curatrea s desavarsrea sufetuu sau... Dat-m
voe sa va atrag atenta asupra acestu ucru s potrvt cu e sa descru n mntea
voastra magnea vtoare voastre vet monahae... s sa stt dnante ca ucrure
vor merge atfe decat banut vo. nchput-va ntr-o vata n care mane s
pcoaree nu fac decat sa ucreze, ar sufetu trebue sa se ocupe cu atceva, daca
vret sa va mantut. Mute dn cee pe care asteptat sa e vedet n manastre nu se
vad, c se vede atceva. Insa n vata auntrca gast aproape totu daca va utat cu
atente.
S acum suntet aproape ca n manastre. Credet ca n manastre vet tra ma bne
decat acum? Nu va va f dat sa trat n nste acoo; medat v se vor ngramad
trebur s n cadru manastr, s n egatura cu ucrure dn exteror, pentru ca n
manastre de mac exsta putne persoane apte pentru trebur... Iar sa est dn
vata de acum s sa merget n manastre este pentru dumneavoastra aceas ucru
cu a es dn nste s a merge a desertacune. Me m se pare ca nu avet de ce sa
tndet spre manastre, deoarece acoo nu vet gas ceea ce cautat. Cum sa trat,
asadar? Sa trat asa cum va afat, n casa dumneavoastra, ca o mreanca
evavoasa. Atunc va va f casa bserca, ar n casa vet avea ndeetncr pasnce,
duhovncest. Trand asa, vet ntan, poate, o persoana, care sa v se asemene ca
fre... O putet prm daca vot s putet mpart cu ea ndeetncre dumneavoastra
duhovncest. Dar s fara o asemenea convetutoare putet tra. Spunet ca
ndrumare nu vet avea s nu vet st ce sa facet. Nc n manastre nu o vet gas.
Cum sa trat, asadar? Sa uat ndrumare dn cuvantu u Dumnezeu s dn screre
Sfntor Parnt. Prncpaee porunc cne nu e ste? Iar n cazure specae vet gas
ndrumare prn corespondenta scrsa, purtata cu cneva. Iata, dupa parerea mea,
care va este caea cea potrvta! Ceea ce va atrage spre manastre este asemenea
une chemar, dar nu exsta un ndcu hotarator pentru aceasta s este nevoe de
chbzunta deosebta. Va atrage acea concepte despre manastre cum ca acoo este
nste, dar ea nu se afa ntotdeauna acoo...
- Cand s cum sa ntrat |n manastre| - acestea trebue sa e asat n voa u
Dumnezeu s sa asteptat cu rabdare ndrumare Lu. Cand va ven momentu
hotarat de Dumnezeu, atunc vet auneca s va vet duce ca s cu sana pana a
poaee munteu s vet merge n orce manastre. Insa pana atunc trat deocamdata
ntr-atat cat va ngadue randuee dumneavoastra casnce, n nevonte
monahae... Putet f monahe s n afara manastr, vetund monahceste, s
putet f mreanca s n manastre.
Dar ata sfatu dat une persoane care nu doreste sa se casatoreasca:
- Manastrea nu este snguru oc pentru ce care nu vor sa se ege cu anture
fame. La nceput nc nu au exstat manastr. Un s-au hotarat sa-I
su|easca Domnuu fara sa se ege cu gr|e vet de z cu z, ar n casa or s-au
orandut o camaruta retrasa s au ocut n ea departe de toate, n postur, rugacun
s cercetarea Dumnezeest Scrptur... S acum, dntre ce necasatort, un se
mantuesc acasa, at merg a manastre, ar at ngr|esc pe ce bonav.
- Va grabt spre manastre ca spre bertate, spre ra. Acoo exsta, ntr-adevar,
bertate depna pentru duh, dar nu pentru trup, nc pentru ucrure exteroare... S
rau exsta acoo, nsa caugar gasesc fara sa mearga ntotdeauna pe cae
presarata cu for. E se afa, ntr-adevar, acoo, dar este ngradt de maracn s
de spn, prntre care trebue sa trecet ca sa a|unget pana a e. La ra, fara sa se
ntepe s fara sa se zgare, nmen nu a|unge. Acest ucru sa- s avet n vedere s sa
ncetat sa asteptat bertatea s rau dn partea manastr. De ce va grabt?
Manastre nu peaca ncaer... Acasa avet toate randuee bune
crednte. S parnt s rudee dumneavoastra sunt oamen temator de
Dumnezeu. Nu avet de ndurat nmc, care sa fe potrvnc hotarar
dumneavoastra - aceea de a va dedca Domnuu. S va putet maturza n aceasta
atmosfera.
- Dumneavoastra suntet |umatate mreanca s |umatate monahe, nsa
dragostea pe care o avet pentru snguratate s ocupate duhovncest arata
car ca monaha o brue pe mreanca. Contnuat asa s vet a|unge astfe ncat
mreanca va mur s vet ramane monahe adevarata, char daca fara tundere n
monahsm s votur monahae...
- Indemnu catre nsngurare s tacere... s char pornre pe care e smtt nu sunt
de bun augur. De aceea este ma bne sa e aungat, ar n ocu or sa nastet n
sufet dornta de osteneaa, de ntarre a sneu... Stradut-va sa va
nsngurat n nma s acoo sa punet constnta dumneavoastra nantea fete u
Dumnezeu.
Une persoane casatorte preasfnttu scre:
- S dumneavoastra vret sa ntrat n manastre! Insa acum nu avet ce cauta acoo.
Facet acasa manastre. Este foarte posb acest ucru. Cac s sotu dumneavoastra
are vocate monahaa. Acum este absorbt de sarur, acz, gaze s atee |este
chmst|. Se va pcts s va renunta a ee... Latura aceasta nu va daru nmc - este
prea pamanteasca. Insa nteepcunea nemargnta a u Dumnezeu, pe
toate cu masura orandundu-e, este ma perceptba ac pentru och, char pentru
ce trupest. Lasat- pe e sa dscute cu Dumnezeu n aceste sth, ar
dumneavoastra n rugacune s bnefacer sa ramanet. S cursu vet voastre va
merge spre bne.
Pentru a atnge, asa zs, depna despatmre, ceea ce s doresc adevarat nevotor,
pentru acest te este ma potrvt, dupa cuvntee sfantuu Teofan, sa ne nevom n
desertacune vet de z cu z decat n snguratate.
- Ce care se nevoesc cu adevarat - spune e - au gr|a numa sa se curateasca de
patm s de smtamntee s gandure patmase.
Pentru acest te vata se afa n egatura cu ate ucrur foostoare, deoarece e
presupune experente reae de upta cu patme s de brunta asupra or. Aceste
brunte ovesc patme n pept s n cap, ar repetarea or ucd patme repede,
dntr-o ovtura.
In snguratate, nsa, upta are oc numa n pan menta s, de asemenea, este saba,
ca ovtura arp de musca. De aceea omorarea patmor n snguratate dureaza ma
mut. S ma mut decat acestea, ntotdeauna este nu o omorare propru-zsa a
patmor, c o amutre vremenca, pana a ntanrea cu obectee patmor... Iar
atunc se ntampa ca patma sa se aprnda dntr-o data, ca fugeru. S se ntampa
ca ce care n snguratate mut tmp a avut nste dn partea patmor, dntr-o data
sa cada. Iar pe ce care a a|uns a nste dn partea patmor prn upta nu mentaa,
c reaa, atacu or neasteptat nu catna. Iata pe ce teme ne poruncesc char s
barbat expermentat n vata duhovnceasca sa brum patme prn upta reaa cu
ee, n comunune cu ceat, ar dupa aceeasa ne nsnguram.
Ceor care fara trebunta deosebta se opresc oarecum a raspanta cugetuu,
petrecandu-s tmpu fara foos s refectand a un sngur ucru: pe ce cae trebue sa
mearga spre teu mantur or, sfantu-zavorat e da o ecte foarte nstructva prn
urmatoarea comparate destu de orgnaa:
- Moscova este una sngura, dar cae catre ea sunt mute s fecare a|unge a ea.
Insa, daca cneva, pecand pe o cae, de exempu, dnspre Sankt-Petersburg, s apo
auznd ca exsta cae s dnspre Smoensk ntr-acoo, renunta a caea sa... s se muta
pe aceasta, ar de pe aceasta se muta- pe cea dnspre Kauga, ar de pe cea dnspre
Kauga se muta pe cea dnspre Vadmr s de pe cea dnspre Vadmr se muta pe
cea dnspre Iarosav numa pentru ca tot cunoscut u spun despre acee ca,
atunc nu va a|unge ncodata a Moscova. Asa s n vata duhovnceasca exsta un
oras strauct, spre care tot nazuesc s cae catre e sunt dferte... s tot pot a|unge
a e. Insa, daca ve ncepe sa schmb cae, char daca ve face acest ucru a
ndemnure cunoscutor, nu va f deoc de mrare ca.nu ve a|unge a ace oras.
Cu prvre a aceeas ntrebare, daca sa ramanem n vata umeasca sau sa mergem
a manastre, o cugetare destu de amanuntta gasm a Sfantu Teofan n
urmatoarea scrsoare:
- NN, un va sfatuesc sa parast umea, sa fugt de dragostea umeasca, ar at va
sfatuesc sa va casatort. Pe ce se ntemeaza prmu sfat - nu este evdent, dar a
doea se bazeaza pe concepta generaa ca umea (totatatea oamenor) se
deosebeste mut de ume (totatatea patmor): unee ucrur trebue sa e evtat, ar
atee putet sa nu e evtat; exsta atract umest pacatoase s exsta atract sfnte.
Dragostea con|ugaa este dragoste, este bnecuvantata de Dumnezeu. Pentru ce,
asadar, sa fugt de ea? Trebue sa nteeget cuvantu "ume". Scrptura spune: Nu
ubt umea (I Ioan 2, 15); s tot ea spune: Dumnezeu asa a ubt umea (Ioan 3, 16).
Ceea ce Dumnezeu a ubt, s omu trebue sa ubeasca. Trebue sa procedam n
toate cu chbzunta! Im ceret parerea despre acest sfat?
Iata, n cuvntee nu ubt umea, umea nu nseamna deoc ceea ce nseamna n
cuvntee: Dumnezeu asa a ubt umea. In utma propozte, prn ume se nteege
neamu omenesc care perea s care, n aceas tmp, era ubt de Dumnezeu.
Dumnezeu, ca urmare a acestu ucru, a s hotarat sa- mantuasca, dandu-L pentru
e pe Fu Sau Ce Unu Nascut. Iar n prma propozte se nteege acea parte a
neamuu omenesc care nu vrea sa ste de Dumnezeu s nu se ngr|este sa-I faca pe
pac; toata gr|a aceste um este sa-s faca ses pe pac prn satsfacerea propror
patm, sa nu pomeneasca de moarte s sa nu cugete a vata vtoare. Catre aceasta
ume Dumnezeu nu bnevoeste s s ntoarce fata de a ea, nu o ubeste s oamenor
e porunceste sa nu o ubeasca. Astfe, dn cuvntee Dumnezeu asa a ubt umea nu
rezuta ca s no trebue sa ubm umea fara nc o ngradre, c trebue sa adaugam:
cu excepta acee um, pe care Dumnezeu nu o ubeste s de care ne porunceste s
noua sa fugm, sau pe care ne porunceste s noua sa nu o ubm. Cac, ubnd
aceasta ume, este mposb sa-L ubm pe Dumnezeu -este mposb sa ne mantum
sufetee noastre. Am adus aceste vorbe datorta concuze potrvt carea, ntrucat
Dumnezeu a ubt umea, s no trebue sa o ubm pe ea... Acum ma ndrept catre
dvergenta aceor persoane despre care am adus vorba a nceput. Acoo nu este
deoc vorba despre oamen, c despre casatore. De obce probema aceasta s-o pun
ce care ravnesc a manturea sufeteor s doresc sa-s randuasca un asemenea mod
de vata care sa contrbue ma mut a ucrarea mantur. Probema aceasta
a uat nastere nca dn vremea apostoor: fecoaree care a|ungeau a varsta
casatore s smteau n ee atracta de a f numa cu Domnu decarau ca nu doresc
sa se casatoreasca. Parnt, nestnd cum sa rezove aceasta probema,
scrau Sfantuu Pave (dn Cornt n Efes) s ntrebau cum sa procedeze cu
fcee or. Raspunsu se afa n captou 7 dn Epstoa nta catre Cornten. Esenta
u consta n urmatoaree cuvnte: nu este pacat sa te casatorest, dar este ma bne
sa nu te casatorest, deoarece n utmu caz exsta depna bertate sa-I f
bnepacut u Dumnezeu, de vreme ce n prmu exsta mute pedc fata de acest
ucru. E arata pedce, care sunt nevtabe n vata de fame; dar esenta ac
este faptu ca, obgandu-te a vata de fame, este aproape mposb sa evt
contactee cu ucrure um, pe care n s-a porunct sa nu o ubm. Ac se ascunde
nenorocrea... De aceea ce care e opresc pe fecoare de a casatore (n cazu n
care ee nteeg acest mod de vata) e fac un servcu foarte bun...
Dn cea ma mare parte a scrsoror redactate ma sus se vede ca Preasfnttu
Teofan nu a bnevot sa dea sfatur pentru ntrarea n manastre nc macar aceor
persoane care, probab, s doreau sncer acest ucru. Cu usurnta se poate parea
unora faptu ca sfantu nsus, nu se ste de ce, era cu totu mpotrva manastror,
dar asemenea presupuner, dupa cum vom vedea ma departe, sunt cu totu
nentemeate. S acest ucru este pe depn ntees: fnd e nsus un mare nevotor n
ostenee caugare s un aspru nsngurat a puste, putea, oare, sa- abata pe
ceat de a pornrea pe aceasta cae foarte potrvta a mantur, dupa cum nu
rareor s-a exprmat n scrsore sae? Nu, daca preasfnttu ce nteeptt de
Dumnezeu n ma|ortatea cazuror a dat char raspunsur evazve mrenor cu prvre
a dorntee or de a paras umea, ma nta de toate a facut acest ucru pentru ca nu
vroa sa nradacneze n oamen ratacrea puternc raspandta potrvt carea
manturea se dobandeste numa n manastr. De aceea, fecarua dntre ce care -au
cerut sfatu cu prvre a ntrarea n manastre, ma nante de orce s-a stradut sa-
nsufe ace gand ca, pentru ce ce cauta manturea, nu este nevoe sa fuga neaparat
de ume ca de ceva pacatos; ca manturea este o ucrare auntrca s nu depnde de
oc: Dumnezeu este peste tot... s asa ma departe. Pe de ata parte, ca un rar
cunoscator a oamenor, care a a|uns a cunoasterea profunda a natur umane prn
experentee duhovncest auntrce ae vet personae s prn egatura nem|octa cu
oamen de dferte caractere, e a putut vedea car ca mut dntre ce ce cereau
sfatur se avantau, ca sa spunem asa, spre vata monahaa, neavand destua
pregatre pentru ea s, n afara de aceasta, nu erau fara cusur n concepte pe care
e aveau n genera despre vata de manastre.
Iata adevaratee motve pentru care sfantu-zavorat a socott necesar sa dea n
mute cazur asemenea sfatur, foarte putn asteptate, pentru ce ce -au ntrebat
despre retragerea n manastre: "Facet-va acasa manastre... Acum nu avet ce
cauta acoo... Stradut-va sa va retraget n nma... Putet f monahe s n afara
manastr, vetund monahceste s putet f mreanca s n manastre..." s asa ma
departe.
Exstau cazur n care preasfnttu vedea n cneva ca ntenta de a paras vata
umeasca s-a maturzat ndea|uns s nc atunc nu se hotara sa- dea un raspuns
drect n sensu dort ceu ce- ntreba, c sfatua ma nta sa chbzuasca cu toata
atenta posba hotararea sa. Astfe, scre une persoane:
- Dornta de a ntra n manastre este o dornta buna. Daca o vet mpn, nu vet
face ceva potrvnc u Dumnezeu; numa ca, ntrand n manastre, trebue sa va
punet n nma fagadunta: tot sufetu vostru numa Domnuu sa- predat, toate
dorntee s nazuntee pamantest epadandu-e.
- Toata esenta ucrar consta n schmbarea auntrca s potrvt aceste schmbar
trebue sa schmbat exteroru. S-a produs nauntru vreo schmbare care sa fe
exprmata prn cerere starutoare ae nm sau doar au aparut gandur bune n
sufet? S gandure acestea sunt numa n mnte sau au coborat s n nma?!
Ostent-va sa carfcat toate acestea cat ma bne ca sa nu facet nc un pas care
sa nu va poata duce a ceea ce cautat.
Va spun un sngur ucru: ncepet acum, n starea de fata, sa va nsngurat acasa s
ceasure de snguratate sa e dedcat cu precadere rugacun pentru un sngur
ucru: Arata-m, Doamne, caea s pe ea vo merge... Nu numa cu cuvantu s nu
numa cu cugetu, c cu durere de nma sa strgat asa. Pentru asemenea nsngurare
sa dedcat fe anumte ore n fecare z (ceea ce este ma bne), fe anumte ze dn
saptamana. S sa pastrat nsngurarea asa cum trebue, cautand ma aes
nvatature s ndrumare u Dumnezeu... Adaugat a acestea s postu... smtt
pentru trup... E va f un a|utor bun pentru rugacune. S n aceas tmp facet
experenta epadar auntrce cand de una, cand de ata devennd, ndferent fata
de toate ucrure s ndepartandu-va de ee, astfe ncat nmc sa nu va traga
napo. Teu este sa a|unget pana acoo ncat sufetu sa se desprnda dn actuaa
randuaa de vata, ca dn antur s dn temnta... Va propun schta generaa. Iar
adaosu s nfapturea raman n gr|a voastra.
- A te mantu n manastre, desgur, este ma bne; dar faptu ca este ma bne
pentru dumneavoastra - acest ucru sa v- spuna atcneva, cac eu nu pot. Facet
rugacune ca Domnu sa va arate car cum sa procedat. Domnu este aproape, pe
tot ne ubeste s doreste ca tot sa ne mantum. Nu va nesocot nc
rugacunea dumneavoastra. Numa sa va rugat dn toata nma... Domnu sa va
oranduasca drumu asa cum este Lu bnepacut s dumneavoastra mantutor.
Lasat-va n mane Lu s E va ucra... Cee dumnezeest vor ven pe neobservate!
Une persoane care ntrase de|a n manastre, preasfnttu -a scrs:
- At ntrat cu bne n portu ce nstt... Bnecuvanteaza, Doamne,
aceasta ntrare... V s-a ntampat, poate, sa ntant versure: "De dupa nor una
cea rose s-a rdcat s n rau se prveste; prn bezna s ntunerc cumpt caatoru
merge n untrea u..." Iata, tarmu de|a se vede nantea u s e se gandeste a cum
va pas pe pamant, va ntan pe a sa s ceeate... Cand deodata vne un va,
rastoarna untrea s caatoru a|unge a fund... Sa va amntt ma des aceasta
ntampare.
Totus, n scrsore preasfnttuu cu prvre a aceeas probema, des nu prea des,
ntanm s asemenea ocur n care e, n mod drect s fara sa vorbeasca pe ocote,
spune ca vata n manastre preznta mut ma mute nesnr pentru manture decat
vata n ume. Cu deosebre merta atente n cazu de fata urmatoaree doua scrsor
ae u. In prma dn ee scre:
- Este ma bne, de un mon de or ma bne, sa va epadat cu totu de ume. Ce
povara va asaza ea pe umer ncat nc cu mntea nu va putet dumr cum sa- facet
fata... n afara, tot ce are ea este frumos s umnos, ar nauntru, n reatate - va! -
cat este de murdar s de ntunecat... Iar vata n afara um pare aspra s cumpta,
dar n nteror este rau u Dumnezeu...
In urmatoarea scrsoare de ma |os Sfantu Teofan s expune cu deosebta
amanuntme punctu sau de vedere refertor a vata umeasca s a cea
caugareasca, ntrucat s una s ceaata nfatseaza omuu posbtatea de a-s
atnge teu u prncpa - manturea.
- Dupa tot ce at scrs despre dumneavoastra se vede ca Dumnezeu va cheama spre
monahsm - cac toata structura dumneavoastra s toate gandure ntr-acoo v se
ndreapta; s nu va vet gas nstea n at mod de vata. Iar daca aceasta este
chemarea dumneavoastra, atunc cu cat ma repede o vet ndepn, cu atat ma
bne va f. S parntee Ambroze v-a dat un sfat drect. Parnt
dumneavoastra |udeca umeste, nu duhovnceste. Daca ne-am ua dupa vorbee or,
atunc nmen nu ar trebu sa devna monah sau monahe s ar rees ca monahsmu
este o ratacre. Iar a gand asa este pacat. Domnu -a ncuvntat, aposto -
au orandut s Bserca a recunoscut n toate tmpure ucrarea u cea pacuta u
Dumnezeu. Parnt dumneavoastra ar |udeca drept daca s-ar spune ca manturea
exsta s n monahsm. Dar nmen nu e spune acest ucru. L se spune numa ca cea
ma buna s ma usoara cae de manture este monahsmu - vata n epadare de
ume. Va tubura parere parntor. Insa n aceste parer nu exsta temence. Iata,
ft atenta! E va spun: "Ce ucru deosebt putet face n manastre s nu -at putea
face n ume?" Fapta nu este cea ma mportanta n vata; cea ma mportanta este
starea nm, ndreptata catre Dumnezeu. S unde este ma potrvt sa o pastrat - n
ume vetund sau de ume departandu-va? Apostou scre: s nu eu ma traesc, c
Hrstos traeste n mne; vata voastra este tanuta cu Hrstos n Dumnezeu; Fue,
da-m Me nma; Rugat-va nencetat; de nmc sa nu va ngr|t... S exsta o mutme
de asemenea povatur ce vestesc superortatea vet, n care, asemenea Mare, se
aege snguru ucru de trebunta... Punet-va ntrebarea s spunet: "Ce ucru exsta
n vata umeasca s nu -as putea face vetund n manastre?" Tot ceea ce putet
face pentru aproapee, ramanand n conveture cu mren, are egatura cu cnc,
zece, rareor cncsprezece oamen. Iar n manastre ntotdeauna este vorba de ma
mut de o suta s char pana a o me de oamen. Astfe, n manastre putet face
pentru aproapee de zece s de o suta de or ma mut decat n vata umeasca; s
faptu ca acoo vata duhovnceasca ese a veaa ntr-o vata de neatns pentru
mren este un adaos nou, de nenocut.
"Mantutoru ncodata nu a rupt egature de fame, c, dmpotrva, a propovadut
dragostea pentru aproapee s pacea".
- Nu a rupt?! Dar aceasta ce este: Ce ce ubeste pe tata or pe mama ma mut decat
pe Mne nu este vrednc de Mne (Mate 10, 37). S char ma mut: Daca vne cneva
a Mne s nu uraste pe tata sau s pe mama s pe femee s pe cop s pe frat s pe
suror, char s sufetu sau nsus, nu poate sa fe ucencu Meu (Luca 14, 26).
Concuza generaa dn cuvntee Domnuu este astfe ncat, potrvt e, egature de
fame trebue sa fe supuse trebunteor duhovncest. De egature famae se
ngr|ea Marta cand L-a rugat pe Domnu: Spune- dec (Mare) sa-m a|ute. Iar
Domnu ce -a zs: Marto, Marto, te ngr|est s pentru mute te sest; dar un ucru
trebue: cac Mara partea cea buna s-a aes, care nu se va ua de a ea (Luca 10, 40-
42). S, n genera, tonu nvataturor Domnuu nu este deoc favorab egaturor de
fame s ceor umest... S, pentru ca a propovadut dragostea s pacea, dn
cuvntee mee dnante se vede ca pentru exersarea acestor vrtut exsta ma mut
oc n manastre decat n ume.
"Vata de manastre pare ca va este peste masura puteror, deoarece avet
sanatatea saba".
- Dar suntet saba pentru ca ducet vata umeasca s se pare ca vata umeasca nu
va ofera sanatate puternca. Iar de ac ma degraba ata ce rezuta: pentru ca tu,
vata umeasca, nu m ofer sanatate puternca, eu te vo epada, cac nu est buna
pentru ntarrea sanatat mee. Luat amnte s a faptu ca sanatatea nu depnde
numa de hrana, c ma aes de nstea sufeteasca. Vata n Dumnezeu, departandu-
se de vaure umest, acopera nma cu pace, ar prn aceasta s n trup tne totu n
acature sanatoasa. S dntre bucate nu numa mancarea cu carne este prenca
sanatat. Mancarea de post este mut ma prenca pentru sanatate. Ostent-va sa
procurat s sa ctt cartea u Guthand despre vata ndeungata. E recomanda
mancarea de post ca fnd cea care a|uta ce ma mut ongevtat.
"Nu vo gas acoo (n manastre) ceea ce m doresc, manastre s-au perdut
nsemnatatea s nu sunt deoc ceea ce trebue sa fe, acoo caugar nu traesc deoc
asa cum trebue; umea este ma buna acum decat era, ar aceasta pentru ca
manastrea s-a perdut nsemnatatea s a cazut".
- Ce ce vorbesc asa au fost n manastre s au vetut ma mut tmp acoo? Mut
vorbesc asa fara sa f vazut deoc manastre, c s-au uat dupa zvonur; ar zvonure
acestea sunt raspandte n cea ma mare parte de persoanee care nu cunosc
manastre, nc vata manastreasca. Putn sunt, oare, ce care, stand o z, doua
ntr-o manastre s ntannd acoo cate ceva, atrbue acee ucrur manastr, ar ma
departe - tuturor manastror s tuturor monahor? Putet vedea, s fara sa va aduc
dovez, cat adevar exsta n aceste vorbe. Ma departe: ce ce spun acestea, ce
consdera a f monaha s ne-monaha? Manastresc s ne-manastresc? Cneva a
pecat sa ramana n manastre... s scre: "Ce este aceasta? Ac este tot ceea ce este
s n fame: gr|a pentru masa, pentru hane, pentru vanzare s cumparare, esr s
vzte n fame s prmrea ceor dn fame!" (manastrea a a|uns sa nu ma fe cu
vata de obste). Mren cred ca n manastre trebue numa sa te rog?! S uta ca ce
ce ntra n manastre nu s asa stomacu dncoo de gardu manastr, c au cu e.
S, unde este stomacu, acoo este s gr|a pentru hrana, unde este peea, acoo se
cere acoperrea e cu vesmant, s casa pentru ocut, unde se procura cee necesare
prn munca, acoo trebue sa se munceasca, sa se vanda... s sa se cumpere... Toate
acestea nu sunt monahcest dupa duh, nsa, cum fara ee nu se poate vetu, ar fara
vata nu se poate savars monahsmu, toate sunt necesare s pentru monah. Dar se
pot face toate monahceste s astfe pot ntra s ee n cercu ucruror monahcest
dupa duh.
In manastre cu vata de obste partea aceasta, umeasca, se afa n sarcna
catorva... a ceor ma puternc, ar ceat ucreaza pentru obstea or monahaa. In
manastre egptene nca de a nceput s-au mpartt sarcne astfe ncat un au
mers a munca s at au ramas sa dea dspozt s sa procure toate cee necesare
tuturor, char s pustnc vndeau s cumparau... uneor e nss, dar ma mut prn
cneva dntre mren. Cunoscut dumneavoastra care mustra manastre se refera,
probab, nu a atura umeasca a vet manastrest, c a vata moraa sau a starea
nm. Insa acesta este un ucru tanc. Merget n ce manastre dort... Dupa
nfatsarea exteroara totu acoo se afa n buna cuvnta, dar tot asa este s n
nteror? Cne poate spune acest ucru?... Numa Dumnezeu ste constnta ceor ce
vetuesc n manastre. Stran, care |udeca acest ucru, nu scapa de pacatu
osandr nedrepte s de ce a cevetr. Eu presupun ca nu vet gas nc o monahe s
nc un monah care sa nu aba deoc gr|a de bunastarea auntrca s sa nu se
straduasca sa aunge dn nma orce sabcune... nsa zbanda nu este aceeas a
tot. De aceea, daca cneva cade n ceva, a spune ca e este ntotdeauna asa este
pacat. A cazut... s-a cat... s-a rdcat s contnua sa se poarte corect s n nteror.
Manastrea este obstea ceor ce se upta cu sne pentru mparata Ceruror... Luat
un pumn de guno s aruncat- n apa. Ce este putn ma greu se va asa a fund s se
va ascunde. La suprafata vor ramane numa tandar s pubere. Asa este s
n manastre. Ce care vetuesc n duh s au frea puternca nu se vad s evta sa se
arate, ar ce care au frea ma saba, ntotdeauna se vad s s arata
comportamentu. Monah ce no ntotdeauna se ntanesc cu acesta dn urma de
prma data s unora se ntampa sa se ntunece mntea dn aceasta cauza... s
cne ste cand e este dat sa faca cunostnta cu monah adevarat. Insa asemenea
monah exsta n fecare manastre, n numar ma mare sau ma mc. De aceea, a
spune ca manastre s-au perdut nsemnatatea este pacat. Aceasta este o
mncuna. Iar faptu ca umea a devent ma buna - este adevarata neroze.

"Gresesc mpotrva parntor, renuntand a e, s prn aceasta e provoc suparare des
e nu ma mpedca sa ma rog u Dumnezeu; s Mantutoru ne porunceste sa
renuntam a e numa atunc cand ne mpedca sa ne rugam. S, pecand dn ume,
eu tot vo tra prntre oamen s nca ntr-un cerc ma mare decat acasa; numa ca
acoo sunt stran, ar ac sunt a me".
Daca va vet casator s va trebu sa ocut n Kazan, n Perm sau n Irkutstk, va f,
oare, pacat ca vet paras pe parnt? S acest ucru facet pentru un om - pentru
sot. Iar ac faptu ca parast pe parnt pentru Domnu, unndu-va cu E
duhovnceste, este pacat?! Cum sa fe asa?! Parnt dumneavoastra nu sunt
nevoas... Daca a|utorarea or ar depnde ntru totu de dumneavoastra, atunc at
putea vorb asa, ar n aceasta randuaa nu ar f nc un pacat. In aceas tmp, pentru
ce parast? Pentru manturea sufetuu s ascutand de chemarea Domnuu, care
va ndeamna sa merget a manastre. Iar parnt pentru ce va retn? Pentru ca e
pace sa va vada aproape de e. E nc nu se gandesc a manturea dumneavoastra,
c au numa gr|a sau dornta de a nu perde desfatarea cu prezenta dumneavoastra.
Un sentment egost! Daca vet ascuta, a baza ascutar ce va f? Sentmentu
nstnctv a nrudr. Iar acest sentment ce vaoare s ce rang are? Este un
sentment destnat numa pentru bunure pamantest s care dncoo de ee nu
are oc. Ce ce cauta ucrur ma bune, duhovncest, nu trebue sa ascute de e, c
trebue sa- supuna vederor or duhovncest, punandu-se de acord cu randuee
care asteapta n ceaata vata. Ce va f acoo? Acoo nu vor f casator. Prn
urmare, nc egature de rudene de ac nu vor exsta acoo. Cac ee toate se
bazeaza pe cunune. Vor f s acoo tat, mame, suror s frat, nsa tot vor f
duhovncest. Aceasta nrudre duhovnceasca exsta de|a s ac pentru ce ce s-au
epadat de sne s au preferat modu duhovncesc de vata nantea ceu sufetesc.
Daca va aeget modu duhovncesc de vata, trebue sa asat a o parte
sentmentee de nrudre. Mantutoru, cand I s-a spus ca Maca s frat Lu asteapta
afara... ce a facut? S-a repezt catre e?! Dmpotrva, sezand nstt, a spus ca pentru
E rude sunt numa ce care mpnesc voa u Dumnezeu. Nu este car ca, dupa egea
Mantutoruu, pentru ce ce urmeaza pe E nu trebue sa exste nrudre trupeasca,
c trebue sa exste ceaata nrudre -duhovnceasca? S bne este sa va punet de
acord cu aceasta ege.
"Nu ma mpedca sa ma rog" - adca parnt rabda faptu ca merget a bserca s ca
savarst acasa rugacune randute. Dar rugacunea nu este de una sngura. Exsta o
randuaa a rugacun, ar rugacunea este natarea mnt s a nm catre
Dumnezeu potrvt nevoor duhovncest. La aceasta va a|uta, oare, parnt? Nu
numa ca nu va a|uta, dar va sunt prncpau obstaco prn gandure pe care v e
starnesc... Iar Mantutoru a spus ca, daca mana sau pcoru sau ochu va smntesc,
dca mpedca bunastarea, trebue sa e taat... S se refera ac s a rude.
"Pecand dn ume, tot vo tra prntre oamen". Desgur, s acoo, n manastre sunt
oamen, dar nu sunt ca acesta, au cu totu at duh... ac sunt umest, ar acoo,
epadat de sne s de toate cee pamantest - pentru Domnu s pentru cer. S n
manastr sunt un asemenea mrenor, dar sunt s un care nu sunt asa... Trebue
sa ntr n cercu or... s ucrure vor sta cu totu atfe.
"In ume sunt cu a me, ar n manastre sunt cu stran".
Dumneavoastra s acum avet at duh fata de ce a case s, prn urmare, suntet pe
|umatate strana de e... Iar aoo suntet strana ntru totu.
"Sora are nsufcenta cardaca datorta ntente dumneavoastra de a ntra n
manastre".
Ce nascocre! Boaa se datoreaza staror organce; sentmentee sufetest o pot
nfuenta doar ndrect s nu ntotdeauna. S, totodata, oamen cu nsufcenta
cardaca traesc cate o suta de an. Ca va mur sora... cand vet peca... este doar
aarma fasa... Dar s dumneavoastra s ea n orce cpa putet mur. Daca at avea
acest ucru n atente, nc o mscare nu v-ar ma ven sa facet. Parntee Ambroze
va sfatueste bne sa va grabt. Pentru ca Domnu cheama-cheama, dar s tace, s
dn aceasta prcna nu numa ca dornta de a ntra n manastre se va stnge, dar s
nsas dornta de a va mantu sufetu va dsparea s vet f mreanca pana n maduva
oaseor.
"Pare ca vor sa va |efuasca". Cee ce ntra n manastre de mac aduc contrbut n
manastr dupa puter, uneor destu de mare, nsa pentru aceasta unee se bucura
de anumte prveg s, se pare, muncesc dupa bunu pac... des savarsesc toate
ascutare. Acest ucru nu trebue sa va opreasca. In afara de contrbuta aceasta,
toate ceeate ucrur ae dumneavoastra e putet pastra n ordnea or. S nmen nu
va va ntreba nmc...
A cu este aceasta nteepcune care pune pe aceeas ne atracta catre bete cu
atracta dumneavoastra catre monahsm? Atracta dumneavoastra este car de a
Domnu... Acest ucru se vede dn statornca e s dn faptu ca dumneavoastra nc
nu avet nste dn prcna nesatsfacer e s nc nu vet avea. S, daca o satsfacet,
putet ntampna greutat. Insa acest ucru este nedespartt de tot bnee. S, ntrand
n manastre, sa nu cautat sa va odhnt. Asa este caea aceasta, este caea
stramtoraror s a upteor... S ea este caea cea adevarata. Iar cea nstta nu este
caea cea adevarata. Amntt-va ceea ce a spus Domnu despre caea cea arga s
despre cea stramta...
Domnu va aege... s, daca vet ntan greutat, ee vor f de a Domnu, spre bnee
dumneavoastra. Tot ceea ce m-at scrs a sfarst despre smtamntee, dspozte,
hotarare s asteptare dumneavoastra - totu este n frea ucruror... Iar ceea ce at
adaugat: "Nu este mandre, oare, sa-m doresc atat de mut?" - este un gand
nepotrvt. Domnu a spus: Ft, dar, vo desavarst, precum Tata vostru Ce ceresc
desavarst este (Mate 5, 48). Porunca aceasta este pentru ce creat dupa chpu u
Dumnezeu s pentru ce renvat n Mantutoru aras dupa chpu Ceu ce -a creat.
Chbzut acum ce dornta este ma presus de aceasta ncat sa putet spune despre
ea: este mandre?! Se pare ca toate framantare dumneavoastra sunt desarte. Sa va
daruasca Domnu sa va nstt s cu duhu nstt sa ntrat n manastre.
Sfantul Teofan Zavoratul
NOTA: Despre cum ne putem mantu n ume, un exempu extraordnar este vata
Sfnte Iuana dn Lazarevo-Rusa, o mama a 13 cop, cu moaste zvoratoare de mr.
Cartea, cu vata s acatsu e, este n curs de aparte.