{}*x****rf,s*f *i" a3*

}iffi:fugf jmp:*re*x,*i

In Japonia

se folosesc

in prezent 4 tipuri de scriere:

1. Kanji iS* caracterele chinezegti 2. Hiragana silabar 3. Katakana silabar 4. Romaji (alfabetul de la Roma - alfabetul latin)
Iliragana si katakana sunt 2 silabare formate din simplificarea caracterelor chinezegti, numite in japonezh kaaii Primele cirf chinezegti au pitruns in Japonia in sec 6 AD, odata cu introducerea budismului, ;i cu aceast[ ocazie au fost adoptate si ideogramele chineze;ti. Caracterele chinezeqti erau folosite atit semantie (pentru sensul lor) c6t qi fonetrc (doar pentru sunetul 1or, ca sd se
poati reda fonetic cuvintele care existau deja
?n limba japonezd).

Exista 3 tipuri de cuvinte in japoneza: Wago - cuvintele de crigine japoneza Kango - cuvintele de origirre chineza (in sec.6-budism, sec.8-studenti japonezi in China, sec.l4practicantii seetei budiste Zen) Gairaigo - cuvinte imprumutate din alte limbi (sec.16 - portugheza, spaniola, olandeza, sec. 20 engleza, gefinana, franceza etc.; majoritatea din engleza)

r r

perioada Nara (710 794);i perioada Heian {794 to 1185) s-au dezvoltat cele dou5 silabare hiragana gi katakana. Primul s-a dezvoltat din scrierea cursiva a caracterelor chinezeqti care erau folosite fonetic. Katakana s-a dezvoltat prin simplificarea unor caractere chinezeqti (s-a plsh"at doar o parte dintr-un caracter).

in

Hiragana este folosita in special pentru a scrie cuvintele japoneze care nu au ideograme chinezeqti, cum ar fi cuv6ntul domnul .... / doamna ....... (san) , pentru particule si afixe, . Katakana este fclosita mai ales pentru a reda neologismele (cu:rintele imprumutate din alte limbi (ex: pasokon "personal computer", intdnetto "Internet", and kamera "camera"), pentru transcrierea numelor strainilor, este folosita adeseori pentru a scoate in evidenta anumite cuvinte (pentru emfazl), pentru onomatopee (ex: pinp*n - soneria de la uq[) sau pentru transcrierea termenilor tehnici si ;tiin{ifici.
RSmaji - alfabetul latin, se folosesc 2 l'ersiuni: cel creat de misionarul american James Curtis Hepburn in dictionarul sau publicat in 1867 si altui dat de guvernul japonez in 1954 - alfabetul latin este folosit indeosebi pentru transcrierea japonezei pentru cei care nu o vorbesc sau care de abia o inva$, este folosit gi in gramaticile gi cirfile de lingvisticl a
limbii japoneze, pentru transcrierea statiilor de tren, metrou etc. pentru vizitatorii strdini.

Ex: tX +* -

rf

,r

yama

spre deosebire de limba rominS" care este de tip SVO (subiect Verb Obiect: ,,Eu merg la mare." ), japoneza este o limba de tip SOV (Subiect Obiect Verb: ,,Eu la mare merg.") verbul sti intotdeauna la sffirqitul propozif,ei substantivele nu au numir (singular sau plural) qi nici gen (masculin, feminin sau neutru) este clasificat[ ca fiind o limbd aglutinanti (nu se schimbi rid6cina cuv8ntului pentru a exprima pluralul, genul sau penfiu a conjuga verbele ci se adaugd afixe - sufixe qi prefixe)

canrt, functia sintactici, timpul, locul etc. sunt marcate de partieule postpozifonale (sunt agezate dup[ cuv6ntul pe care-l determin[). Ex: in loc de Merg la mare --+Mare la merg. formule de politete - in functie de varsta, sex, profesiune (sistemul ierarhic): Iimbaj umil - limbaj neutru I politicos - limbaj formal / mai politicos mcdul de scriere traditional: de sus in jos, de la dreapta la stanga, cartile se deschid din partea opusa; in prezent se folcseste si scrierea pe orizontalade la stanga la dreapta i98l: guvernuljaponez a stabilit lista celor 1945 de caractere chinezesti care se folosesc in viata de zi cu zi; sunt invatate dejaponezi in scoala elementara si generala; daca sunt folosite carastere in plus in ziwe / carti, ele sunt insotite de citirea lor

K*st*S-Kw*Yd*sep"

Ex.1

Watashi wa Ana

desu. (Eu sunt Ana.)

(despre cine se vorbeste in propozitie)

watashi

eu

wa: particula care arata tema I subiectul propozitiei desu: sunt, este, eqti, suntem, sunte{i, sunt

Ex.Z Inu:

Kore wa inu

desu.

(Acesta este un cdine.)

Kore = acesta, aceasta, acestia, acestea

caine

Traduceti in limba jap aneza:. 1. Aceasta este o pisica

2. 3. 4. 5. 6.

Acesta este un creion. Aceasta este o carte. Aceasta este o masina. Aceasta este o fereastra. Aceasta este o us6.

Pisica: neko
Creion

enpitsu

Carte: hon Magin[: kuruma

Fereastra: mado

Ugd:

doa

Saluturi

?n limba

japonezi:

Konnichiwa! Konbanwa! Noapte bund: Oyasumi nasai! Pa pa: Bai bai!

Bund

ziua: BunI seara:

Bun[ dimineafa

OhayO gozaimasu!

Larevedere:

Say6nara!