TIPTCARFA SERGITEOR FONICOLE CULTIVATE DUPA CARACTSREIE NORFOLOGIOB EXTERIOARE Speciile posicole se recunose usor dupi particularititile de crestere ale trunchiului si ranurilor din coroant, felul exfo- Merit ritidomlui, fora, skrinea, culoarea si sodul de agozare a sugurilor pe ranuri, caracterele botanice ale frunzelor si fruc- telor ote. = Trunchiul este caracteristic prin vigoare, aodul ¢o eregtore (drept sau torsionat), sspectul scoartei 1a poali tinert si a ritidouulut 1a cot asturi. Coroana este specifick prin foraa ei gi modul de ranifi- care naturali a:speciilor. = Ranurile anuale prozinti particularitiji fn ceea ce pri- vegte crestert (arept sau sinuos), scoarfa, alirimes, culoarea oi modul de dispunere al lenticelelor, agezarea mugurilor, specificul ramurilor roditeare. =| ~ Mugurii sint caracteristici prin forma, mirimea, modul de dispunere pe ranuri, caracterele solzilor. = Emunzele sint epecifice prin mirine, forai, culoare, grosine, pubescent, caracteristicile aarginiler (intrest sau Gingate), prezenta gi modul de dispunere al glandelor nectarifere pe pefiol. = Emuctul prin caracteristicile sale din punct de vedere votanic (poad, arupi etc.), forak, airine, culosre, aspectul o: vitttilor, peduncul 9. = Lu arbugt gi senlarbusti, caracteristick este foraa of vigoarea tufei, numirul, positia gi gradul de ranificare a tulpi- nilor, precum ei particularitiyile acestora.aT ‘TFINFORU od rome iri re in i ‘FAgdere' yoru FATS eds eguedsa: oyearpna rauor Sn EEE Siete | nonin PES SE Somalsaediioe —opraoge tohcteies peeBQEIS ESET ano i epics gl ' SOTOTS Fgetooa 450pm ‘ange REET sonlftnes Wines soy senst vm TREEGEREES BERGE SWReSSE uae SESE OST SEE cauyeaes sHjesbe'tts TORE ES RED see “EEWCES SPEED escent oo _ > eof hMICECE 1 tyoradrte ‘“yatgesazen yoo Stonang) -voyour tonqers "Saetnes no yard epreioe wor mites ames Sy ems ie wii remee pavopros -PVafatagd tes = wean de tes Cqezeno no -uPesay od Tiga So ey aetog Tobetooes Tite FaseH Tes Teaors * ‘ganwer op 47071 mo orrapsran Tats Tessa ne “Heid “pres -unaq viseoss | prepruesyd fo ‘eaettarou ~rqds003) Sijeno Fayava | spenyoyne *yata ods ‘pquao 4Teuy 20TEpoFTOd, yeved 47a ten yoo! phuss ‘woopuetpend obboquan0g ‘garama — yoptd op yugOs chu eTes no *Eqeno — -saqnd‘Fxea}{os -of ‘uoauTd ve oqueseqnd ‘geeotnacts © ‘ur uopygya RD BEL a & + £ z ee renee emmcg Tao cxvosfuor = eTwoue—Tom0509 amoung | yoeds TOTH Teds woxeots TAUPE BT ‘Fwotes TovoTosom Te FoTSoTOTA TraoqeoTPUr‘spyouy eqod epzon east m1 2-7 =O 9p tes paurzerd ~exos-ntanp Tnounped —*yqeaogo ed tuopy nes yqeao seryo vt vo Thr4noce you EE Ee pheaned wes pxe4 Fos exeqnoryo THe paeqos ntanp ‘voupiasn no “gqunoge noe opr BaeA0 ‘oroe a qorhed od ' ‘epuets no yhequoq ‘prea WweswFors v90_ ‘girs whose 'yoques FAIEd Seaak foo ‘rea TTOS Tyusoseqnd yzyos ng ‘heqnoa Ton Tor Plots Teo ‘G2 aato “35 U5 Bert yorw epeorauet ozo 08, Tne no. fpquacor oprate ‘Tas unzg Sx00TRo | pauogoTd -pxTo eo STO mop? 9p fosuoyont ‘peornqoTs Feo awOSFA —NISTA ‘eazerd= 7a ‘ofeae exet ‘pSUnT- oteopaue uy send -nowyo T7855 oroerim= __na'tpueagd ew Syyma ay opeyads ‘Feu op —gunsg exeojno wez'no "pues 05 99 SOTOTE foyong- “ep tesvoront ‘yeret-oTu0o —uOpTSTE No Su WrwopTesuy_ wes ‘od maTys—9p zon 8 yaeote vasa orea naedrorgue~ vedas wheg ed wr oxtsta ~ronessuoy ‘PARTS oFrOUS~oTOT —TeIop op FA FOTN FORT’ YaTSe- exeoTho ep'es ~Uppuog no. uy FET TOIKS wept 'pAetosouey eats eae cenrtos —quidnte -eoRamTromners “pewovtGerd oF THNODTATS OTSUSTE yetu7p nee inte vitae kramp | yee TUTE Too erooru0r qecpnas? Seuyiees no ,‘g¥fundes rages ne awakens nS aot aay sqpmgosciena ‘y3pe Sapte yoo Pavotesronsa | aramg opurosn copy typanaos tpg eayo. pean opr "“'uavetas' op ‘pecttncots —eopisreno _Sr¥D sheopies geazod oon ETO goog. ae Thecye (pee juen yoo a vioged pavopsyues optnuao-onzg snyfueonang rigrisesce Tos toutes Ton yoo tHipinese opbott ee whveoss'ornsa maeao“ropsaye ns Thdzeooze no "gysaogo no dnap mes aeRO 2 0430 Fed ~eas nee Treg TTOs quoysses “-eyare pansq = ‘yarimg 7 WoyEIOa ‘Tngoyonq- 6 yauPsos Topregs = nus sdezpaat ‘svounanrS STIToaasrarntos y4aee opaenees BT tz 9430 yhed ay Sten aaa Teo aotn "tezoao 4u3o nto) 0ST orrarzya . yet0s wo ersaet Tit — eTequonrpnr “EePdanse Cores Hols op 64 ors tarsen _opSouast —gagsy _grophola oo spaean nes voosezorsu) PROTPIOTS aden fanénm no Fegvosos — oghaseep oka Ree reury eareung Foo "plysuary ‘Yoquos paread ope ‘ayyossp unta ep eguy eo naysaoy qetye} oF Hiss °° peEEeHeR pyainn owe etyanmer "ereotos op ‘Pyosetese “"Pucetisne amy sssoyoyafeu spapsosur ards xo8n axvorse op soqaed" al hes otrorazen souets nee Stes unsq'ts0 ‘youype enandese Bar toons Toantomnsadya Sreozoata 3p Reorder 3 Ttevepion tes parang —_pawpeysg, 0908 ; yore ree ogyes yrues- “epuogeo-nys "getuod -pitabe optoded notpensp — ‘paysunre ogtye Tamuva- -nuso Sesto ‘Rormezs'gT —euy uy ypateu ropnesd *pqeTOOouT Fes sp sayonq- eptesuompou "-epquertd e4zeoos no'soas TVaoTH sozqos qoodse “=taoqz yanane pps ryaragee no ‘yoyuoa fyaum guys ye garguaesen hedges, oynzzeacnyénceo Bares eespo lay ope Tes anda? Store Fmses “agents case Seen ad eroyroz “egtgousegs tyore guge |" yanind‘oses notyeeyien wyzegos 8 TEesolos “Eee'ns “EXEREGGEEx foo steer aloe erence “Soplok “nes Ty er teqeres webgere oataiee? Ree owes kites evtunsureg vespicana | gororng at! Shay step opnesd quuolyied ~yoseigne'nes qwaposey *poyouon gore" tossogs od tous me géngpdedo n> Tepes “seytorea Thesere THESE Fumine “Sepa RoueTa nt ‘eseosd —°" ongeas sod wORTSTS No OM SeEATOMN STIZOEIS 2 Z Seeeeaees = ee a atpadeon ypegeu—_eswoyorseu o2-0f f.n0 oF =nyonueo Uy eTesoow B0TnGoTs 805g vgaeoos no hee oTs9 eynezea -unzq ouysoxs * 8 RSTeUS TAY SHors Ts 40g toro FEET exygqne Fun 2-90 ote oom wipoior Howse’ yiusa "“yuze pox -vovowsdou-nts qnqoyt no oeaz You'TTs op errs ~nueo whreoos ‘ogeqoryza | ~nuoo y2tos no ~eyvoyenues not eseomns TA ‘fore fou ‘Tpinose troy whreoos ne uy4nd Te Tae me em, uyind Fem cOvOO soTrsénqreques Fh ZOTTRENGTE ‘woxRoTsTAUOPT VT FATSOTOS FOTSoTOION TS FOWOTOTA TzOAVOTPUL+ ORGANOGRAPTA POMTIOR ST ARBUSTILOR FRUCTIFERI Ponii gi arbugtit rruetirort sfnt aledtults din dou pint mari, distincte: riidiicina (partea subterant) 91 tulpina (partea aeriani). Acestea se deosebese fntre ele prin pozitie, directie de crogtere, structuri gi functiunt. icina gt elenentele cosponent jeina este partes subterank a poaulut cuprinss Sntre colet gi meristenole pexiterice, Ja pomti fructifert, ridicinile ent erupate dupX origine #4 funofit’ tndoplinite, ‘As Dupti origine, ole sfnt: oubrionare gi adventive, / RidHeinile eabrionare se forweacK fn urna geraininit Bingel, din radicula enbrionulut (tig. 1). Aeoste rédicint se tm ‘tfness 1a portaltoli franc der mir, pix, prun, piorsic, efzes gf Vigin, 1a cahaleb, zarsiir, corcodug gi 1a pomii obtinufi direct din seminfe (nue, tipuri locale de prun eto.). Im tinpul eregterii, ridicina osbrionari pitrunde adtne in sol of se transforai intr-un pivot lung g4 putomnic (1a pir, eorcodug gi mahaleb) seu scurt gi ramificat (1a air gi prua). Pi- votul sau riidicina principald formeaz’ r&dAcini secundare de or- @inul I. Din acestea iau nagtere ridicini de ordinul IT care prin ramificare dau gi ele ridcinl de ordinul IIT ¢. + Te nuc, pl ‘Votul este gros lingi colet gi relativ subjire 1a adinciaea de Yo-120 ca, cind so orizontalizenzi, 2 Eidiicintle adventive se foracazi pe nodurile gf interno- @urile butgulut, marcotel cou drajonului, din muguri adventivi situagi fn periciclu, ling razele medulare (fig.2 ). Butagii do vemurd gi ridicini plantaji fn sol forseazK nunal ridicint secun— dare cu o ranificatie bogatt. B. Dup functiite tndeplinite, ridicintle se clasifiek tsFig.l Ridicint ombrionare la plersic a = tulpinita; b cotily ¢ = hipocotil; 4 listers Fige2 Ridicint adven- we = radicela, ‘tive 1a portal- told vecetativi a0 sk Pig.3 RAdicint de schelet s1 sentschelet 2 = pivotuls b = rédicini de ordinul Ty c= ridicin& de ordinul IT; ¢- ri— @dcdnk de ordinul IITag | Ridiicint de seholot gt sentschelet lungl do 2-3 on - 7-8 a pi gronse de 2-3 a ~ 20-30 om. Au 0 culoare viclaces (zarair), galbenti-rogoati (eizeg of visin), galbenk murdar (corcodup, aaha- led), galbent-cafente (portaltoii vegetativi at airului) 91 cate nlo-negeicioasi (1a pir). Ia ridicinile asl biteine, suberul se exfoliarK tn plitct (1a air, pir, nue ete.) sau in inele circulare (1a aahaleb, cireg gt vigin). Schelotul 91 somischeletul ridicinii este aleltuit aint rlidicina principald (pivotul) 94 rédicinile secundare de oréinele I, TE ef TIT (fige3 Ds Ridieinile do acholet gi semischelet cresc vertical (4-0), oblic gi orizontal(4 b,o)s4 Sndeplinese functidler de fixan Po muluf fn sol, de conducerea sevei gi ca loc de depozitare a aubstantolor de rezervi. 2 Higicinile de gornisire sou fibroase (fig.5 ) sint rhak- cint secundare de ordin superior (tncopind cu ordinul IV), ou Jungimea gi grosinea de effiva an, Tn aceastl grupX se tncadreazt urnitoarele tipurt de ridicimi: § HigNeinile axtale se glisesc in virful rédicinilor care cresc (1a powli tineri, prisivara). Au o lungime de 10-25 un, sin albe gi formoazd lateral riidicini active (5-1). @ RAdicinile active sau absorbante sint alb~translucide, lungi de 0,14 mm gi groase de o,3-1 an gi cu o durat& sourté do wiaye (5-2). # RAdKoinile intercediare de culoare albi-violact Intre ridicintle axiale si conducktoare (5-3), active 94 conduct transformi in rédicini conducittoare (dack eitusto toare (5-3). Ele provin din rédicini extale) sau se usuct si pier (dsc provin @in ridicint active). 6 RSaoinile conductitoare tn devenine, cu grosimea de 2,5-eis = 3 am, situate in virful rédicintlor conduektoare propriu-sise (5.4) Ridicinile fiproase asiguri cresterea fn lungine a siste- aulut radicular, absorb}ia apei gi substantelor minerale gi sinte- na prinsrd a azotulut. ‘Totalitatea rédicintlor unui pom formeazt sistemul radicu- Jer. BL poate £1 propriu (ofnd ponti se forasasi ain soninge) sau ‘epartine portaltoiulus, Tulpina gi clenentele component Partea aerianti a ponilor si orbugtilor fructifert esto cunoseutil sub nusole de tulpink. Tulpina cuprinde totalitatea ranificatiilor unui pon do la colet si pind 1a augurii terminali ai ramurilor anusle periferice (fig. 6 ). Ta nivelul tulpinii au loc procese de sintesi a substan Yelor organice complexe, de erestore g4 rodire. Ya pond propriu-zigi, tulpina este forasth aintr-un trunchi (40 30-100 om) si 0 coroant caracteristicd speciel gf soiulut. To or uatoded 60 intflnese 5-5 tulpint, ou eau irs trunchi, ccc de regulé se dezvolt& aeinetric g1 dau un contur neregulat corosnes. Te arbusti, tulpina se prezint& sub forma tet tufe 9 este lipsiti de trunchi. . (Tpunchiul este partes cea mai de jos a tulpinet, cuprinsi fntre colet ef prina ramur& din coroank. Gopoana este definit& structural de: amil corcanei (excep ‘ind corosnele lipsite de ax); ramurile de achelet g1 séaischelet #4 ramuriic do gamisire (vogetative ot de rod). Amul coroanet se afl eituat fn prolmngirea trunchiulud, find delinitat fn partes infertoard do prina venurk do oréinul I ® corcanei, dar fn cea supertoard de o ramurk anuald nuaita eligeati,it Pig.5 RidMoint de garnisire Pigs Diroctia go crogtere a ridicintlor 1 ~ ridtoint ext de schelet si sonischelet 2 = Hadoint gost 2 ~ ridicint vorticale; b - ridicint 3 - radMoint int Sblises ¢ = redicini ortzontales modiare; 4 - riddoint 4 ~ rad&cini fibroase conduct toare | Pig.7 Ranificarea jolor ‘oi unghiurile foraate 1 unght de inserfiey 2 ~ mght de abvergenge 3 3 = ranificart bilateral altern extorioardy 4 = distanja de ranificare Fig.6 Pirtile componente ale tulpinit 3 = coletul; 4 ~ trunchtuly 5 = axl corcenel; 6 - s8- geste, 728 z zemert ae or<2 = Ramurile de schelet g1 somtschelet sint cole nai viguroa~ se ranuri din corcani. Ble sint asi flexibile 1a ponii tineri gi nai rigide 1a cei maturi, Indeplinese functiile de sustinere a Fomurilor de gamnicize (vegetative si de rod) a florilor, fructe- lor gi trunselor, de condvce: lor de rezervi ale pomulut. @ sovei gi dopozitare a aubstanto~ Ia ponii vigurosi, rasurile de schelet sfnt de ordinal I, TI g1 III, 1a cei de vigosre atjlocte de ordimul I gi IT, tar le cot de vigoare labs musa do ordinul 2, : Ramurile de ordimul I s0 forasasi direct pe axl pomulut, cele de ordinul IT $1 TIT flind ranificatit a color de ordinul I, respectiv I. In practica ponieol, ranurile de ordinul T stnt cunosou- te sub nunsle de garpante, iar cele de oréinul IT de subgarpante. Ia sistonele de coroont: piranidd etajat riritd, leader, vas et Palneté regulatt se foraeazk garpante si subgarpante, tar le spindelbusch nunai gazpant Rasurile de semischelet sint forasfiunt lemoase multian- ale (46 ant), garnieite ou ramuri vegetative gi de rod. Ble stint ranificafii ele axilu pomule (1a Slender Spindle), gexpantelor Ga patacte neregulati) sau sudgarpantelor (1a piranida etajet riritt, leader, vas intiretet ote.). Ia cireg, sanurile do ordinul T stat tnserate nai grupat a je naturale. Ta celelalte specii (mir, pir, prun, cals ete.), sceste ramuri aint dispuse mai distanfat of foraeast cu axl pomului [unghiuri de insertie de 30-90° (sau med nari) potrivit partioularitétilor de cregtere ale spectel si s0- Aulu g1 virstet pomtlor. Dup valoarea unghturtlor de insertie (eau de ramificare), ramurile de ordinul I pot fir + erecte, cfnd valoarea unghiului se situeazk sub 45° -= 5 (a soiul de sr Candil Sinap)s = oblice, cind unghiul comporta valori de 45-65° (1a najoritat soiurilor de poni)s = orizontale, cind unghiul de ramiticare se apropie de 90° (1a soiul de mir Renclodul Lut Pey); ~ curate (atirninde) cu © pozitie sub orizontalé (ea la Soiul de izes Ramon Oliva). In perioada de rodire, valoarea unghiurilor de ramificare se aodificl sub povara recoltelor. Astfel, pom care in tinere}e formeazé corcane plramidale, spre sfirgitul rodirii prezinté co- Fosne globiloase sau globuloase turtite (1a asjoritatea soiurila) Unehiul de divergent (sau unghiul de deschidere). In cox @zul unui etaj, dou ranuri de ordimil I prinse succesty pe ax, foraeazi intre ele in plan orizontal, un unghi nusit de deschide- re sau divergent, a clirei valoare se insorie intze 9o-120° (asck in etaj sint 4 sau 3 sarpante). Distanja dintre etaje represint& distanta pe ax, dintre ultina gerpanti a etajului inferior (cea de sus) gi prina garpan t& a etajului imedist superior (cea de jos). Valoarea scestei @istante (60-150 om) se stabilegte in funotie de vigoares pomulut 1 sistenul de coroani ales. Sistenul de ranificare este aodul prin care ee dirijeazd ranificarea ranurilor de ordinul I gi IT. In atstenele ae condu- core ele poatlor deosebia: ranificarea prin bifurcare si renifi- carea bilsteral altern exterioar& (fig. 7.3). Bemificarea garpantet prin bifurcare se realizeark le @istanta wo rusiticare, prin scurtarea garpante! oi alegerea a oul vanurt de oréinul IZ, ou positie lateral, opuze gi exele ea vigoare (la vasul clasic de piersic). Ranificaren bilaterali-eltemni-oxtertoari se obfjine cu nu depigegte 1 a Lun sau fir scurtarea garpantet (cind aces-ue gine). Subgarpantele se aleg alternativ (cite una Sn apropierea punctulu de sourtare) intro positie laterala #1 extertoars. Distanga de ranificare. Bate distonta misuratii pe garpen- tH, ntre ax gi prisa subsarpanti, sau Entre dou subgarpante for aate succesiv. In functie de vigoarea ponului si intensitates fe- nonenului de degammisire, aistenta do ranificare poate fi de 6o-jo oa (1a ponii vigurosi), 50-60 om (1a poaii de vigoare aijlocie) ot 20-30 om 1a poaii alo clror garpante 91 subsarpante se degarnisess foarte ugor (1a palseta de piersic). Functul de rasificere (punct de scurtare) este looul in care se exvout& scurtarea, in vodorea realizirii unei raniticaylt de ordin superior. Grosimea de anificare este grosinea uned ranuri de 1-2 ant in punctul de scurtare. Pentru objinerea unor elenente do scho- lot sau semischelet vigurosse, grosines de rasificare la ranurile anuale trebule si fie mai mare de 1,2 ea. Foraatiunile cele sei tinere din coreana mui pos stint Listerii ei ranurile snusle: Listers oint cregtert vegetative fn continuk evolufie, ou fosuturi erdacee sau partial lignificate, cu frunze oi auguri in ditorite stedii de deavoltare, Odatd ou venirea teamnei, cidere: frunselor $1 lignificares Yesuturilor, Wstarii devin ramri anus le, Tn anal urmitor, ramurile anuale evolusacii prin mugurole ter inal of cef extlari, aind nagtere 1a rami noi, a ciror vigoare imine dependent& do positia acestora de pe rasura mani, Aceato remuri sintt : | Ramuxtle terainale (seu de prelungire) care se forseazé @intz-un mgure terminal 91 asigurli fn continuare elungires ramuri- Lér de ochelet (fig.8-1)+ Ragurile laterale se forasart din auguri axileri (laterali) gi descresc ca vigoare de la vixful spre bara ramurei mand st inde-Snes: Plinese func¥iile de crestere si fructiticare (tig.8.3). ~ Raaurla concurenti este prisa ramurd latersli, cu pozigie + format’ pe partes superioari a ramuret nazi, care concureasi in crestere ramure de prelungire, pe care, adeseort subtermina’ © subordoneasi. Ragura concurenti ge suprisi inck ain taza de lastar (fig.8.2). Ranura Locos se forseasX din mugurii doreine’ situabi Ja basil 51 fn zonele de curburi ele vasurilor groaso, precus 94 ia basa trunchiului cind fenosenul de uscaze sfecteas’ gi elenen- tele de schelet. La piersic, uneori ranurile lacoue apar si la fn ceputul rodirii, in ursa t&ierilor prea severe. bugurii dorainss, de pe sarpante se trecesc 1a vial gi dau nagtere la ramuri foar- te viguroase (d¢ peste 1 a) cu nuneroase ramuri anticipate, Ramu rile lacone se pot folosi pentru completarea unor elenente do sehelet, distruse de vint si ger, sau cu caracter provizoriu pen tra fructificare (#ig.8.5). Ramura anticipat este apropiati ca virsti de rasura anualé sank, Gin care e-a format prin evolutia anticipat% a unui mugure axilar, Rasura enticipat& se recunoaste ugor dup priaul Anternod (care este mai mare) s4 cicatricea lisati de poficlul frunzed care a inso}it-o fn faza de lister, in punctul ef de ine sortie. Ia piersic, racurile anticipate de pe ranure aan pot for ma la rindul lor noi rasuri anticipate. Capacitatea de anticipare a cresterilor este ast mare la stuburoase gi le pouii tineri si aai aick 1a seninjoase 51 ponti care rodess. In perioada de doclin a pomilor, mu se forneazk ra~ muri anticipate. Magurli sint organe de cregtere gi rodize care se deosebeso Prin accea c& au structura anatono-norfologics diferita. Pentra cunoasterea sensulul evolufiel lor, augurii au fost ‘elasifieass dupi porifjia lor pe ragurii gi felul fornatimilor 1a3 ano Fige9 Sectiune longitudina2s Printr-un sugure vegetat! ¢ = conul de cregtere; f — pri- goraii foliare; s ~ solzi pro tectori; m— primcraiile mugu- rilor Fig.8 Clasificares ramurilor dup pozitia pe ramura mami 1 = ramuré torainaliy 2 ~ ramuri concurenta; 3 ~ ramuri lateraley 5 = reaurk 1 Pig-lo Seotiune longitudinal! a Sntr-un mugure de rod J CHD Be ser reetemesetuee oteeas moat osfagerece/efateset en pers eels set eee eae Bx femspante 2 ~ ectuects 1 solitary 27) | SU Sua ielatens 3 Sereinet Soe Oe DS, Mea So seanAare dau nagtore. 1. DupX positia lor pe ramuri, mugurii pot fir terainali, axilari, dozained gi adventivi (fig. 11). oMagueid terminali sint situaji Sn virtwl xanurtlor anuale #1 indepliness functia de crestere of prelungize a ranurii (qugurt Yogetativi) sou de rodize (nuguri aiesti). » Mugurit_axilari se forseasi fn axle frunsed si ocupl pe ranuri 0 posifie lateral, de unde 91 denusizea do auguri latereli. Tm general, augurli din treinea supertoar a une ranuri sint nai vari, cei din treinea aijlocie aai aici, iar cel dinspre baz au 0 @ezvoltare incompletil, foraind fondul de zezervi al augurilor dor- ainsi. Mugurii sxileri sint insoratt pe ramurd: solitar (1a adr, pir, cires, vigin etc.), tn grup de 2-3 (2a prun gi plezsic) sou 3-6 (1a cais). In cadmul grupulul de trei, freevent mugurele cen tral este vegetativ, iar cei ou poritie lateral (suplinentart), floriferi (#i¢.12.1,2,3). Mugurii suplinentart (fig.12 ) cumoscuti sub nunele de su guri_otipolari, au o dispunere colaterald (1a piersic) sau seriela Qa nue). ‘ : 2 Mugurii doroing’ sint muguri axilari nedeavoltati de la daze ranurtlor de un an sau de nai auld ant, care au un potentiel aare de crestere. Acogtia dau nagtere 1a ranurile lacome in peri- cada de eclin a poatier. / Vugurii adventivi ee forceaz in zona periciclulit, lined razele med. \are (atit pe tulpind cit si pe rid&oin&). Pe existenta ot evolufta acostor sugurt, in ridicint sdventive, se baseasi fn aulfivea prin butagi gi marcotaj a portaltoilor vegetativi gi a mor tipurt locale do pron st vista. 2. Dupii felul forastiuiler 1a care dau nagtere, sugurit sint grupati in: auguri vegetativi, alegtt si florifert (rig.13 ).Figed3 Mugurit ot i evolujia lor a = mugure verstotiy evoluat ta: To iksears 2 7 roneta > = muguze floriter evoluat, int T'S'o fiosres 2,3 = inflorescent& 1 = rozet& cu inflorescent&s 3 = iSstar ou inflorescont& 2a nue 1% © - mugure aixt evolust tnt 2'= listar cu o floares-19 = /Mugurtt vegetativi sfnt mat atet, au vinful ascubit 91 dara Lrgiti. Din oi so formeact intotdeauna Iistart sau rozete de trunze. 2 Mygurtt_atogt!, evolueazt intr-o rozet& de frunze gi 0 in floresconté (1a air gi pir), un léstar normal cu o floare fn virt (1a gutut gi mogmon) sau cu mai multe inflorescente alspuse axiler si torninal (1a saeur). 4 Magurtt flonifert pot evolua intro floare (1a plersie, cals, migéal) sau o inflorescenta cu 2-5 flori (1a prun, cires, vigin). riferi sint mai nari, wai boxbati gt Wugirtt ategtt st au vizful ast xotunjit (ou excepiia color de le prun). is Diferite forme de frunse Lanceolatl; 2 - ovat; 3 - elipticls 4 - cbovatty 5 ~ subrotunds= 20 - 7ig.18 Pipl de, rune st la speciile pomicole a - frunze staple ou lobul intregs % = lobate; g = pelmat composes 4 = fuparipenat compuse-@s + PRUNZA Frunza este un organ vogetativ care indeplinegte func}iile de fotosintert, respiratie gi transpizatie. Ia specitle pomteole s2 intfinese uraitoarele tipurt de frunze: simple, cv lisbul intreg (air, pir) sau lobat (agrig, saochin) g1 frunze palost compuse (frag, cMpgun) oi fuparipenat compuse (nuc) (figel4 a,b,0,d). ‘PIOARRA Floarea este un con sodifieat, 1a care vinful amlut o-a transfornat In receptacol, iar frunzele fn sepale, petale, stanine sh cazpole. cuncagtetea sosfologtet gf enatonies florale servegte prec tea pontoclit pentru Adentificares special gi aoiulul, stabtlizes polontzatortior gi a alisurtlor de protectie fapotriva fngheturtlor tirsii de prim&vard (1a soiurile care inflorese timpuriu) ete. Flortle 1a opectile posicole efnt unteexuate gi Disemate (hormafrodite). Cole untsomete pot fir birblitesti (ex. amentil de Ja nue) ofnd au nunai canine |gi fenoiesti (ex. florile din virful UMstarulut do nuc) cind prezinti nunai carpele. Plantele ponicole cu flori unisemate sint: monoice (nuoul) avind pe acelagi individ flori feaeiesti 91 b&rbstestt (fig15 a) pi Aloice (audul) 1a care florile femeiegti se gisesc pe unit in~ Qivied, dar cele birbitesti pe alti indivizt. Majoritatea spociilor ponicole au flori bisexuate (herms~ frodite) (*1g.15 b). Acoste flort se compun dint receptacel (aml florii), inveligurile florale (pertant) gi organele de reproducere (stamine gi carpele). Florile sint dispuse solitar (cais, piersic) sau fa inflo- rescenfe, sub forei de cial umbeliforeil (mir), corim (prun gt par), spe (nue gi alun) gi_umbeld (cires, vigin, corn).Pig.15 pul de flort La speciile pouicole a= flort untsemate 1a nue 1 ~ fenele| 2 = mascul flori hernafrodite ‘PRUOTUL Fructul se dezvolt& din gineceu in urna procesulul de te. eundare. DupX nodul de foraare, fructele pot fit ~ simple cind dau nagtore dintr-un ginecou monccarpelar sau pluricerpelar conccarp (dintr-o floare se foraeazi un fruct); = gultiple care se forneart dintr-un ginecou pluricarpele: epocarp (un fruct ain fiecare carpolé a florii)s = compuse care oo desvolt dintr-o inflorescenta ou flor 2e foarte apropiate intre ele. Din punct de vedere pomicol, intereseazs cuncasterea oa- racterelor aorfologice si anatomice ale fructelor pentru a 1e 4 osebi intre ele. I. Ta geuctele staple clirnoase gi fructe uscate. fntfinese douk tipuri: fructeiris Ht A, Eouctole clirnosse prozintil un epiearp subfire, un ue zocarp cirnos, gros g1 colorat. Tn sceast grup eint cuprinse: 1, Baca (fig-16) cu mal multe seminje (ex. 1a coacts gi. ofin). 2, Booudobaca (#ig.17) 1a care axul floral concreste cu ovarul (ox. 1a agrig). 3. Fructo bactforne e poana (fig-18) care se dezvolth din periant 91 ginecen concrescute partial cu receptacolul (ex. le air, pir sf gutut); by hesperiaa (fig.29) ou epicarp scale gf colorat format in buzunare secrotoare, nezocarp uscat si alb (ex. 1a portocal 1 lumi). ‘4, Doupa este fornati dintr-un endocarp tare (eteburele) ot aozocarp c&rnos (fig.20 a, ex. 1a prun gi cires) carealeseori 80 usuek (fig.20 b, ex. 1a nue si migdal). 3, Wauote uscate indobiccentey a, nuca al ctrut pericarp este dur, tar siainya nelipita do porete (fig.21, ox. 18 alun). IT, Frustele multiple so intfinese le axbugtli fmuctizerts a. polinucula 1s care nuculele sint adincite fn receptace= Yur ciimmos (#ig.22, ex. 1a cpg gi frag): : by polddmupa forastii din drupeole aici; duet gi arounte (f1g.23, ox 1a szour gi aur). IIL. Eructole compuse 1a speciile ponicole sint enroza st stoona. soreza eu perigonul cmos care inconjoarii achenele (exe 1a dct); . stcona 1a care axa inflorescentei devine clrnoasi si Snchide fn interior achensle (fig.24, ex. 1a suochin). Dup& partioularititile biologice gi de culturk, speciile poatoole cultivate la noi au fost grupate {nt poaacene, drupacea nucifere, bacifere gi specti subtropicale.Fig.16 Pruct back 1a coackz Pig.18 Fruct poami: a — airy b - aogaon Fig.19 Fruot hesperiaa- 3 - Fig.20 Fruct drupis a = pruny b ~ mucy ¢ = ¢-* Fig.21 Fruct nuct 1a alunFig.2 Teuot ‘Fig.22 Fruct = sicon& poligucana is 2 eapsun aaochin Grupa pomaceslor (seninfoasclor) cuprinde: mirul, pirul, gubuiul 9{ mognonul. Fructul lor este 0 poamt. Grupa deupaceelor (stnburoaselos) cuprinde: prunul, cai~ 21, chregul, viginul si/piersicul, al cliror fruct este o drupi. Grupa nusiforelor cu speciile: nucul, castanul, aigdalul 94 alunnl. Fructele acostor specii efnt nued gf arup! Grupa bactferelor care cuprinde speciile: goackaul, agri— ful, saourul, surul, afinul si clpsuncl. Fructele sint dace, Pseudobace, polinucule gi polidrupe. Grupa speciilor subtropicale $n care afnt incluse snochi- nul gi citricele. Fructele acostor specti sint sicone si hesperide. ‘SAMI, ‘Siminfa se forneasd din ovar in uraa procesulul de feoun~ datie. Parfile unei seninfo sints tegunentul seminal, enbricnul #4 endosperaul.- 7s 3.1. RSCOLPARBA FRUGTEIOR ST EXTRAGEREA SBMINTSIOR SI SINSURILOR Soopul luerMrii. Fructele se recoltess% din plantatiile- mani de senincert pentru objinorea semintelor s1 staburilor nece- sari producerii putetilor portaltol. Bpoos de executare. Recoltarca se face 1a maturitatea de plink (pentru majoritates speciilor), cind fructele au atins akri- nea coreapunsiitoare soiului si sint coapte. Senintele acestor fruc- te au o maze capacitate gerainstivi, cu col mai ridicat procent de Sneoltire. Bxceptie face mahalebul, 1a care se reconandX recoltarea fructolor fn faza de pirgi, cind pielita devine galbenX si pulpa Ancepe sk se innosic. In condiviile tirii noastre se doosebese 4 epoci de xecol~ ‘tare: Bpoca I (20 dunte-3o august) - ciregul, viginul, nahale- ul, corcodugul, cateul, zarztirul, wnole soiuri de prun. Epoca a Ina (1-15 septesbrie) = piersic, prun, migdal, porumbar, ar, pir, nuc. Bpoca a I1T=a (15-20 septenbrie) - piersic, prun, air, pr, nuc g4 porumber. yoca_a_IV-a (1-30 octoubrie) - gutuiul gi castanul. Recoltarea fructelor se face Gin pont somincori, ain lizi~ exe sau perdole de protectie, tipuri locale valoroase sau din so~ durile culfivate pomi elitt care se identificl si marchéaz’ cu 2-3 slptiinta fnainte de aaturarea fructelor. MATERIALS ST UNELTE NEOESARE: A. - pentru recoltarea fruc— telozt coguri, ofrlige, sciri, prelate 91 1ksi pentru transports pentra extragerea sinburilor: butoaie cu capacitates de 150-200 1, efubsze, site sau uagini de tipul pasatrices B - pentru extrageres- 2B. Seningelor Gin aere, poret zdrobitoare cu valyuri (pentru flirtat~ area pulpet), separatoare do seninte, site of 2st: pentru vin ‘tarea (uscarea) seaintolor gi sisburtlor: parapete sau site cu cchiurt mci, prelet TEHNICA DB ICRU ete. 8) Recoltares. Corcodugul, mahalebul, zarzirul, pruml, nucul se recolteask prin scuturare deasupra unor prelate; skrul, pkrul, gututul, ciregul, viginul se recolteast ou afna deoarece 1¢ desprina greu do pe ramuri. In vederea asiguririt uniformittyii nstertalulut, recolte= rea fructelor trebute si se fack diferentist in functie de condi- {idle in care se gisesc senincerit. Se recoltess% nunai fructele nari, ainktoase, bine coapte. ») Bxtragerea staburtlor. Fructele recoltate se deposite 48 fn oiubere sau butoaie, unde se last 2-3 zile pentru ca pulpa st so fnnoate si siuburii si se desprindi oft mat ugor, Se va griji ca fn acest tiap fructele sf nu intre fn fernentatie, @eoarece, in acest caz, o parte din eubrionti semintelor sint vatimafi si nu mai germineszi. Fructele mici astfel tnmutste se freack pe o siti cu ochiuri de 8/8 mn sou se trec prin passtrice. Cind pulpa se des- Prinde grou de pe simbure se recomandi frecarea ei ou nisip. Stmburii obyinufi astfel se spalk fn nai multe ape gi apoi se pun 1a uscat. Pructele de uahaleb, recoltate fn pirgX, se usuol la usbr, ov pulpk ou tot, se fnldturk coditele of apol ee atratifi— ol. Daok sint recoltate 1a maturitatea deplink, se tree direct po site cu ochiuri aici, unde se fresck gi se separd pulpa in curent continuu de apa. ©) Extragorea senintolor. Merele 51 perele se agazi sub un gopron, fn straturi de 40-50 om, tip de G=12 sile. In acest-29 interval, tn stratul de fructe cregte temperatura gi confinutul de 00, si fructele tet derinitiveasd concorea (trebute avut grifa #8 nu dobre fa fermentatie). Apoi tructele se miruntese ou ajute- ral unut edrobitor eu valfuri, agezat deasupra unui ciubir. Pulpa astfel airuntitd cade fn vasul cu api, unde se freae 4 cu mina pentru separarea sonintelor, care fiind mai grele cad Ja fund. Se Snldturk pulpa g4 lojele seminale eu ajatorul unor site. Dupk separare, seminjele se pal in 3-4 ope, fnléturtn dusse cole sect gi zdrebite g1 apol subjirl de 0,5-1 ca, in locurt unbrite ei cu ventilatie asiguraté. Mimp de 4-5 ile oft dureazk uscarea, de 5-6 ori pe si, evitind asttel incingerea 9i aucegtires lor. pun la uscat in straturt minfele se Sntore Nore de mune pentru recoltarea fructelor si oxtragerea Fecoltazea feuste~ Tagraren 29 oxo ‘or pentru extras oo cut’ prin seuta= gere aingelor =? RS Sey rare. Productie de nore, pore edie 30 ke/pon. Idea pentru ef: Durii'de airobo- 2 kg 1 100,00 Iden Jan, sarc Fon, penta ston i i Gutegd gp face durii'ds vigin” = 2 00 ou Bina ain pon, oe : ag Frodueyia lo key pom Iden pentru sta So cules cu afna burit'de aahaleb 2 kg 1 2450 din’ pone Produo= A cireg sdlbatte fia PeTkeypos Gost izolats) Scosut sen. aYelor Se execubt ou de air, par, ou 2 ke 02 3,00 -zdrobitorul, Se- eijloace secanizate ninfele se spall. Iden pentru stabu- Bil'ab eizobolan, 2 Ke 2 S00 cirey, vigin Iden pentru sfabu- Tit do sorsir, at ig 15,00 Plersic ci pranae + CARAOTERELE DE REGUNOASTRRE A SEMINTRIOR ‘SI SIMBURILOR DS PORTALTOT Soopul lucriniit Tdentificarea gi asigurarea autentioitiy portaltoiulut. ‘soterele Somingele de air, pir 91 qutui prezinti la exterior, un fnvelig mai gros, protector, imperneabil numit tegument (fig. 25) Structura tegunentulul se @iferentiazt tn test (partes ex- ternk) ei tegnen (partes internK). Testa este dari, fornath @in eelule ou pereti ingrogati gi lignificati. ‘Tegnennl este moale, alb transparent, format ain oelule cu pereta subjiri. Urmeask spot cotiledos- olor Pig-25 Alotituires somintet ele; caze do roguld uxplu toa bra. 1 = hils 2 - ciooul inteis 3 @ubrion} 4 - tegument extern ek nbatnbe, chmoase, de ot so eink, ta parton ant anoupien {Eeeuen}e'6s Fasctonl dite lomnos (rata); 7 - cotiledoane; = semingei (la virf), se afli 8 = chalaza. eiecul seminjei, care se continud ou eubrionul. Tot aici distings HAIRL, Leu de prindore a1 eontatet do placentl, Dia éceptal Mit Int, fatee test gl tognen, pornegte fanoioolat 1tbero-lemnoe-at ars oo sesitiot spre besa souinjot, foratnd shales, Pentru identificarea seminjelor speciilor pomicole se sty “Glas uraitoarele elenente: airinea, forma, culoarea, aspectul su soprefeye, gusta) Ye six, senintele stint aici, cu lungimes de 5-7 mm, ou for al morogulatt, asinetrick, sourt-ovoids, ascufith sau alungité,eae dosbati sau turtitt sau cu aspect poliedric tn carul formirti unui nusir mai mare de seninte fn loje. Clocul scurt nu este separet de (tie. 26.1). oottiledoane, avind continuitate ou aces! a6 §g» ®@ 9d wf @ 4 2 3 Fig-26 Seninto 1 = wiry 2 - pliry 3 - gutui ‘Tegunontul este perganontos, cu suprafata netedé, cu luctu uitdsos, datorat unor striajiuni longitudinale vizibile cu lupa. Culoarea toguentului este castante cu nuante rogeate, gélbul sou cenugiu. Soningole de aiix silbatic sint aici, boubate, de culoare {nchisi, uneort poliedrice, au un gust amirui. Puse fn ap cAldubh 24 ore dau o culosre galbon deschis. Seminjele de wir franc (provenite de 1a soiurile oultivate sau tipurile locale) sint asi mari (5-7 ua lungine),au virful tegit, euloare mai deschisi, luciul nitiisos ¢i un gust amirui. In apt clldufi dau 0 difusie de culoare galben tnchis. Senintele de pix au forma ovoid-alungith sau rotunjith, ugor asinetric&, cu o parte plata oi una aai toubaté, care nina 0 foracash o muchio ascuyitt. De-a lungul acostei auchii se obsox vi traseul funiculut (rage) sub forma unei dungl brun-negricioase. Ctocul semiatei este scurt si ascujit, separat vizibil de cotile~ donne, printr-o gftuiturd. ‘Teguacntul esto aspru, ast sau cu luciu strélueitor, dato— vith gahiirului din sucul de pere, Culoarea tegunsntului este brun- ogoat sau brun nchis aproape negru.- be = Soninfele de pir silbatic stnt aici (5-7 aa lungine), au supraf-ta cat gi aspri. Tn loturile de seminte sint anestecate cu nuneroase sclereide (celule pictrificate), de Giferite airiat sf pedunculi de fruct. Au gustul, duleeag (fig. 2642). Seninfele de pir franc efnt asi aari (6-lo as lungize), mat alunite, poliedrice, de exloare nai deschiok, cu ivciu strilucitor, Chalasa soninyet este ine exprinaté. Gustul este éuleeag. Seningole de gutui sint asisetzice, scurt ovoide (3-6 cm Lungine), ou o parte nai bonbat sau policdrice (datorité forsinit a 5-6 seainye Sntr-o loji). Culosrea tegumentului este bru rogcatil apre ciriniziu, maseati de umn strat albicios, sucilagines, care dovine evident cind seninjele stat ginute in aph (fig. 26.3). Seminje2é de goscon sint sari (7-12 an lugise si 5-6 om 1kyime), cu un Gnvelig sclerificat, pletros. Au foraa aseainitoare ou 0 folie de postocald cu contur nereguiat, cu un mies cic. Culos~ rea seaintei este cafenie deschisi cu nuanfA roscati sax bruni cbrimizle (tig. 27). @@ Pig.27 Seninje de sogmon Garectorele sicburilor de “Aftearea sfaburilor se face pe baza caractorelor exte- rioare. Se analizeazi prezenya sau absenja ganjului de po partes dorsal& (locul fascicolelor libere-leancase), presenta sau absent aripiosrelor (creste) pe partea ventral, sirizea gi forma lor, precun gi caracterul suprafetet (fig.26)+Pig.28- Sectiune transversal i) printrun sisbure de pleratc 1 = parte dorselas 2 - parte ventral oan: Im functie do prezenta sanjului dorsal, sfuburil se fupart tn 3 gruper 1, Simburt cu gant doxeal vizibil po tovtt lungtmeat pereic, prun, corcodus gi mele tipurt de porusbar. 2, Binburt ou pany dorsal discontinuy, visibil uaa 1a viet gi bask: sorstir, eats, migted. 3. Stuburi 1e care ganful dorsal lipseste, prexentind fn schinb © auchie (coank) mai mult sau mal pufin pronunjath: 1 cirog, vigin, mahaled oi mal rar 1a porusbar. In afara acestor caractere, siuburii pot fi identificats 1 aap urattoarele oaractere: 4a plozaio, efuburit efnt foarte aart (25-60 wa), au fora ovoldi sau ovold-alungiti, boubati, cu suprafaya adine tnorustatl do genfurt specitice (tig. 29). Badocaxpul gros gi rezietent. Fe pentoa ventral presint nuse- roase lanele bine audate. Coe Loarea endocarpulut este rogoa $4 ou muanfe spre brun sau mad descniet, oltre gelben-elbtoice sk, Stntnha este turtith, are wun fovelig cafentu gf gustul anirut. Fig.29 Staburi de plerstc 2 - carene ventrale; 2 = pany dorsalIa prun, siaburit sfnt foarte varisbili ca mirise 9f forsi (2ig.30). Au 0 lungine de 12- 3o an, stnt plabi (turtiyt), eu forms aluscit-ovetdt, ou ‘tendinf de ascutire 1a aabe~ 2e capete (Tuleu gras, Vinst ronfnesc ete.) sau aproape meet npn a re ener Sete e eee a 22 ees carpulud onte anprl, ou S- 2 = HE corasotds erustayit alveolare aici $1 nyseroase. Culoarea este brunk gilbule yau cafenie cu diferite nuanje (la sodul Gras rominese se inb{lnese resturi de pulpi pe suprafati). Pe partea ventrali, crestele sint sterse sau la ule soturi ascufite. Siainja ore guotul anim. ‘La corcodug (uirobolan), simburii sint de airine mijlocie (6-25 on lungine) gf prozint mal aulte forge: elungiti ou tendinhl 0 ascuize apre oapate (oa le \ O © g prun = tipurt prunoide)s oval rotunjité (cs la cais = tipuri i 2 Digi: onisoide) si ugor ovoide sau sforice (oa 1a oizeg = tipurt Yig.31 stuburd de oorcoduy cerasoide). Siaburit eint ast 1 = tip prunoia; vonbati, au crostele ventrale 2 = tip caisoiay 5 = tip corasotdy gterse, tar suprafaya endocar 2 2 fans aoreed = pului este mai noted’, ou fn ornstafit fino gi nai superficiale (fig.51). Culoarea este cafente san bruni desohie eu nuanti ros, Te porusber, sfaburii sint aie sau mijlooii (5-8 an),ou sen flek gon} pe partes dorsal (fig.32). Au forea sourt ovoldk sau aproape sfericd, auprafata aspril, reticulath, insoyitd adosows ou resturi de pulp. Culoarea este brun rogeati sau cafente—rogostl© @ @ Pig.32 Stuburi de poruaber 1 = gu gant dorsat; ig 22 Fisk Sanh dorean Ia zarzir, sfmburii ou mirinea miJlocie (12-18 an), gantul dorsal @iscontinun sau visibil nunai 1a capete. Pe partes ventrali prezint& o creast& dezvoltatd gi ascufitad, insofita de douk oreste laterale, aa tot ef sal gterse. Foran aproape rotmjiti, Staburli sint boubeti, au suprafaya netedk si ouloares bfunk cafenie. Simtnta are guatul amar. Te cats, efeburit oat sort dooSt cot do xanax (20-30 un), au crestole vontrale ault ani desvoltate gi mai proeminente (fig.33). Ia unele soturt (Iutzet) stat ant turtipi le 4 2 teral, ier le altele (Pavict) mai 0 sourt ovoid sou Fig.33 Stuburi de cais Doubati spre partes centrald, Supra~ faya este rugoasX, aspri, cu alveole maneroase. Culosrea este drunk cafente uneori mei tnohisi. Ia unele soiuri, sinfnta are gustul @ulee, 1a altele anar (Royal, Pavict). Ia migdal, efmburii ou airiat variabile (15-50 ua) si for na caracteristicl soiulni: alungiti, ovatt, ovoldi sau sentluari, ual bonbaji sau mei turti}i (fig.34). Creasta ventrali este ascu- Ath le unele soiuri, der crestele laterale in general lipsesc. Suprafaya este netedi, ou nunercase adincituri (orifict si ginyule 2). Endocerpul alcituit din 3 straturi este foarte reeistent sau fragil. Culoarea este alb-gilbuie, pink la cafente. Miezul sfaburelul este alb, dulce 1a varietatea dulcis gi anar la varietates anara.Pig.34 staburt do eiedal 1 = cazena ventreidy 3 = fartes derseld Ta cires, sfuburii sint de atrine aiflocie sau mick, ou Toran ovold sau ovocontol, ou Ganetrul aare 1a baz. Ventral, crestelo stnt moi gi ou auchia rotunjitl. Pe partes dorsal pre- sintil 0 auchle alab desvoltat&. Supratat rea albicioasii ou nuanfe eilbad. a vigin, steburit efot aijloctt sau aici, ou forma ovetdt sou aproape aferiok, suprafata wa putin nétedh (adeseort rain renturi de pulph) 1 ouloarea cafenie-rogoatii. Ta pahaled, afuburit aint miot (5-7 aa), ovolst sa elip- sotdali, ou tendinga de ascujire 1a capete si férk oreste ventrals, care apar sub foraa uner Mini. Suprafata lor este netedi, de ot Loaren albi-gilbate sau conugie spre brunt, fn func}ie de tiapul ott au ates tn pulpl. "ta netedX, Lar culoa~- 37 - 3.3. STRATIPICAREA SIMSURTIOR ST SEVINTEIOR DE PORTALTOT Sowinyele gi sfaburii de portaltot se stratifies cu 6o-1e0 sile inainte de seninat. In tinpul stratitteirii, ele tei desivin gesc procesul de postaaturatie si devin apte pentru tneolfire gi misdrire. Scopul lucr&rii, Dob{ndirea unor cunogtinte privind condu- corea procesulut de postnaturatie a semintelor 91 sfsburilor de portaltoi, in condi tid de stratificar Bpoce optini de stratificare se stabileste in functie do durate postsiaturatiel gi condi title climstice din soni, Sinburli ae sereodug, prun, zarzir, plersic, aigdal, eires, vigin gi aahaled stratificl inediat dupi extragere, uscare 1 conditionare, tar sainyele de mir si pir in perioada 15 deceabrie ~ 1 tanuaris In regimile cu primivert tiapurii, seminfele se pun la stratificare msi devrene, pentru a fi seninate in prima urgenti. Materiale gi unelte necesare. Se foloseac seminte 91 sia- Dust de portaltos, misip de riu, sugchi, runegus, turbi, vermiculit u porlit, 1és4 cu capacitates de 40-50 kg, previsute cu orifictt pontru drenaj, plast do sfvai cu ochiuri met (sud 1 cm), gtleti, roabe, lopeti, saci gi un ciur. uri_prei stratifictrtt Stratificares se face in lizi ou nisip, deporitate in gan~ fori, pivaite, bazine amenajate special 91 depozite frigorifice. In acest scop, cu 2-3 sliptinini fnainte de stratificare, se veri— fied gi 90 dezinfecteazk cu sulfat de cupru (3%) toate spatitle de depositare. ‘© previn astfel mele infectii couzate de Pusariua Botrytie, Penicillium, Alternaria ete. In ipsa scestor spatii, oo ‘aapA gropi cu latura do 1m gf adinciuea de 70 cn sau genfuri late do Bo-100 om gi adinci de 50-60 om. Iungines ganfurilor se stabi- Legte dup& contitates de siaburi gi seninte.- 38 Soninfele gi simburii ce stratifick in ancstec ou nisip, turbi-sau porlit (in report de 1:3) sau agezate Sn straturi alter native. gohnica stratiftedntt Tnainte do stratificare, sfaburli se introduc intro solu pie de sare do bucttinie in concentrate de 5# care $4 separ po cet sinktogt .do cot sect (cel sect sint mat ugort gi se ridtcd 1a duprafapa). Matertalul Vail se trateasi in continuare cu difert- tbe substante chinice pentru Snliturarea surselor de infectie a paletilor 1a risirire, Pentru 1 kg de nistp, sfaburt sau seainfe te opliek ette 2 do acotat foni1 mexcurie sau Griptodin sai étte 2g fopsin i 70. Stratificarea fn vroc oo face fn list ou fundul pexforat, protejate fapotriva goarecilor eu 0 plas de sixes ou ochiurt alot. Stratificarea ta straturi alterainds (nistp s1 staburl) se folosegte wai cult 1a ofuburii sari do pisroic, algdal, tarsi, cale, nuct gi castane, Practic, procedeul const fn agezarea unot strat do nisip ueed po fundal Lisi, th grosine de 5-6 om peste care so pue un rind do efmburt, apot un strat do nictp (gros do 2-3 om) gi ain nou unul do sfaburi, Se contisuii astfel pink ofnd Jada se cospleteast. Ultiaul strat de la suprataya’ Misti va fi un strat de nisip ou grosimea de 1o-12 en. ‘izile astfel pregitite se duc 1a locul de stratificare, unde trebole luste toate msurile pentru senfineres unei tenporay turi constante de 1-4°O gi a unel umiditi}i optine & anesteculut de 20-308. Moirfinerea constant& a tenperaturii si unidltstit 9 rea- Jizeash gel uel, tine fn bazine construite din beton, Sngropate tn sol, co adincinea de 120-150) omy 1é}Aneh gi 1unglnea variabiik Sm funefie de cantitates de material ce ae stratifick (tis.35 )- Bezinele au fundul ctiptugit cu un strat pietros de balastiers(sireiritar) pentru drenad, posto care co agacii 1arile HH vat Jos 0 conduc de e- excesulul de apd Lizile 00 otivatoss pe pletrig, dou oite doult, Jar intervalele dintro ele vacuare 20 conpleteazi cu nisip. Provectia iapotriva goare- pic, 35 Bazin pentru stratificares ‘sinburilor a,> pilon do nisips,» = plant te rea unei plese de sirak sired; ¢ - perefi din beton; a — kei pontra stratificat sicburiis deesupra lisilor, iar ui- e - pletrig pentru drenaj; f - Canal de evacuare a apel. foraizorea teapereturii si untaitiyid printso coami de misip cu grosimea de 40-60 cu in etlor se face prin agoza~ punctul axia, Astle depositate fn gropi se Invelesc ntz-o plast de stead pentru a le fori de goarect gi so ioleast de pero}ii ae Plain printrun strat protector do nictp, turbii san perlit carent aenjin 0 uniditate constanti. Poste list se pune un rind de sefne auri gi un strat gros de pinint de Go-So om cu o cosa pentru a pura scurgerea apel in ganfurile laterale sipate “anuze. Pontra eviterea fneclfirii seainjelor #1 stuburilor, tn copind din lume fobruarie peste liistle puse la stratificat se strings Gi ce agai un strat gros de sipadi Dithtoriti sau de ghoayh edruntitd. Souinjele stratificate stat bune pentru senlnat ‘efnd tncolfesc in proportie do S-lof, iar efuburii crap fate procent de 10-158.- 40 = Norse de muncii pentru principalele luorirt do otratificare a sfaburilor gi somin}elor e portaltot iz, Denuairea gg, Foraajia Noraa do Organiza crt. Tegrieii' Gates Uells GO"Ingy Iucra a, rea atmeld foraa}ies, 1. strabitioarea 2 & 20255 Se tratt~ staburtior tn foi in gropi tn atre~ Gropt coda ive on nil Seansportal eee aaterialuiat ping 2+ Tdoay pentru ee ee aiahe.ad 44.1, SEMANAIUL SEMINFBLOR DE PORTALZOL IN SCOALA DE POTEET In gooala de puieti se scanini semintole de ir, pir (franc 1 siilbatic) 91 gutut, care stnt mci gi ou nevote pentra {ncoltire de un pat gerainativ foarte bine pregitit. Semintele seninate direct in cfmpul I formeazé pule}i aot gi subtirt, care au indeplinese condifiile poxtra altoire. Scopul Iucririi. Insugiroa tebnologtet de obtinere a pulefilor portaltod fn gcosla de puleti. ‘Epsoa_de_sominat. Avind 0 perioadi de postuaturatie scun t& (60-200 zile), seminjole do abr, pir gL gutul ee seanknk pri- aivara devreus,’in prina urgent cfnd solul ere umiditate sufiet- enti si sint asigurate cele mai bune condl}ii de tneolfire gi risirire. Mogini, unelte gi nateriale. In gcoala de puleti, semin- 80 seanink aecanizat (pe suprafote mari) ¢1 manual (pe par- ici). Pentru seminatul mecanizat stnt nesesarer 0 senindtoa- te: re leguaicold, o grap cu discuri 91 o tres, tar pentru cel aa- nual: 2 cabluri din stra de ofel (de 2,8 ua 9) cu lungines de 105 a, care so marcheazi din 40 in 40 om cu vopses elbX sau afral, 4-5 sires simple (de 2,8 an 9) cu lunginea de 55 m pentra trace rea rigolelor, $érus aruaji, picheti, maturi g1 efrlige din lem, sape, sipSligt, greble, seminje de portaltoi si plante indicatoa- ati, ofnepk sau hriged), mranifA, nieip of Idndatox. Misurt sbitoare seminatulut : Dupi defrigerea culturii prenergitoare, terenul ae des- fund 1a adfncinea de 35-Ho em gi se prifulegte cu Lindatox (4o- 60 kg/ha) pentru distrugerea aiunitorilor. Odati cu venirea primiverii, cind conéifiile do luru per ait, torenul se niveleasi 91 so usrunfegte (cu grape cu dtscurt re (a grebli) pentru uniforaizares adinciaii de seminat. Paralel cu pregitires teremlul se controleazi stadiul in colfizii soaintelor. Dack 15-20% din seainte au virful radicelet, fovant, se consider cf este ouentul optim pentru Snceperea senk- natulut. Pentru aceasta, semingele se soot de la stratifiest ot so lopiteask pentru o asi bunk onogenizare cu nistpul in care gi-aa deotvirgtt postasturats avintat) so aaf adsugk seminge de plante indtcatoare: salatii (200- 300 g/ha) seu briged (2-5 kg/na). Acoste plante,stsizind mai deve decst puletii portaltot, indick rfndurtle gi intezvalele pontra executarea prinel prasile (propia baxbi). Cu © af insinte do soninat ce ropleasi diotonta dintre brizdarele naginii de sonlinat (care trobuie ali £10 echivalenti ou Goa dintre rinduri - 50 on) si se stebslegte (pe spectt) cantitates optim de saint ce se seantnk in funotie de puritate gi faculta- toa gorminstivi. febnica soninstulnt. Pentru asigurerca rindurilor érepte 2a eeninatul mecentuat, prima cured a agrogatulut so jaloneast. Se seanink in rinduri staple aistanjate 1a 50 ea si cu lungizea do 250-300 a, Ta sendnatul annual, torencl so faparte in parcele ou ai- Genstuntle de 100/50 a, despéntite prin alei late de 1 a, Pe lati rile lungi ale fieckret parcele se intind siraele aarcate gi se pl- cheteask distanta aintre rindurt (se fizeask prin pichett capetele do rinduri), Pe directia primului rind (pe latura aici a parcelet) 0 Antinde o efraX siaplé, care co fixes din lo in 10 w ou ofrli- ge introauss fn plinint, confectionate din ranurt mai groase, prove- nite de 1a tiieren pomtlor. Dupi aceea, dena ungul struct, ou cole {Pal sapet om cu o epi2gs, oo deachtde o rigol adinck de 4-5 om, tn care 50 soanlink sexingolo, una ofte una 1a distant de 1 om. Se- Sinfole estfel repartizate se coopord cu pinint akruntit ¢1 reavin In acest anestec (care intre timp s-a aa- 3 - am ov un anestec de aranit gi nisip (211) pentru a Suptedica for urea crustei solului deasupra rfndului seainst. In aceste conditit, Puletid riser ani repede oi ual uniform. Cantitates optias de slininh% pentru 1 ha gooell de puleti ante de 60-70 kg 1a ir gi pir ei Jo-loo kg la gutui. In priniverile secetoase, seninkturtle se ud (prin aspex- sine) do oricite ori este nevoie, unectinds-se stratul de sol pe 0 sdincime de cel putin 15-20 ca. Norsele de aunck pentru principslele lueriri. privind seminstul semintelor in scoala de puieti Iz, Denugivea Gave; Fersapia Foran de Organizaren ort. Inoricii' Iuoré: U+M+ Ge"inera luora a ‘anol rit foraabies 1, Pichotarea te- = 3 ha 3 1,60 Teron plan fenaial fa gelona cite 5000 a> Piout ganguri = 1 2 3,30 Se Sntinde ofraa pentru eeninat si se sap ganvurt Adsnet de 395 om Dfstanta intre rinduri so cm Iden, cu nar- = 2a 2 1,50 Iuezarea se execu eatorul cu th intro singurd ‘tracfiune Girectic aninala Soniinatul 5 2 1,00 Terarea 20 oxecu- ‘thou soninte + gata pregitite wit 2 3,00 felor any al. nat ou pi 6. Presiverea cu 2 aii = 1 2,00 ureni}S a rinan. ale rilor fnsiaingate Muleir 1 he 2 Muleirea ou pate, jeminktu-td frunze etc. pe um strat gros de 3-5 gm + transportal Ja distanye de bom= uel = 4.2. SCOSUE, SORTAREA, RPICHBTARRA SI STRATIPICAREA PUTETIIOR Dupo pertoadi de vegetatie, puletit se scot si so pron gitece pentru plantare in ciapul I al pepinioret. ‘Seopa Iucrérii. Cunougterea procedeclor practice folo~ ite pentru scosul, sortarea gi stratificarea puleyilor. Epoca do executare, Pulctit se scot toomna tirsiu dupi eXderea frunzelor sau priaivera devreue inainte de pornizes vo~ getatiet (in zonele rect gi unede). Yotoriale qh vnolte necesaret wi plug cu © corsank sa un @lelocator, cozaale, lopeli, calibratoare, richité sau sfoart gi otichete din plastic de 8/2 oa. Wisuei-progktitoare scosului. Cu dous luni inainte de ‘scos (august) 20 ovalueazi cantitates do puiofi, in vederea sta Dilirid graficulut do Livrare gi aprecicrea cuprafeted de plan- tare $n cfapul I. Bvaluarea 90 face cu xana metric, po diagonals pareelet in cel putin 6-10 puncte, nuairtnds-so puletit care pink toame pot realisa lmgines $1 grosinea necesari. Se culculoash apot nunSrul aediu de puieti SPAS ce revine po a gi se inmates te cu 10.000 pentru a se afla cantitatea do puicyi co se obyine a 1 ba geoalk de pule}i. qo regimile secotoase, ou un deficit ware de aps in pertoada august-octoubsie, parcelele de puieli se nal ou 500-350 nace api/ba, pentru a ugura dislocarea puiefilor din sol ot Pro~ teJarea ridicinilor. pack pule}il continul sk vogetore pind toama tirsin, se stropese (ou 2-3 sSptinini inainte de soos) ou Bthrel 0,15% Pen tra gribizes olderii frunselor. Pe suprafeye mict, putetii se desfrunzese uanval in prosius scosulul. obmica de Iucmy. Geos] putettlor se fese socantzat oh manual (pe pareele aici). Scosul Joontuat consti int éislocarea45 + suulgerea ¢i scuturarea pulstilor pentra fnliturarea pimtatulut de po rédicini. Dislocarea ce face cu un plug special 42 soos puteti cau cu un @islocator al oti organ activ pitrunde adine fn sol gi retoazi pivotul 1a 25~30 ea. Tn tispul lucrului se veritick gi se xegleazi adinctaca de lucra de ori de cite ort o nevole. Se lucreazi ugor gi continuu cind se repartizeazi um amoiter 1a 15-20 a1. do sind (in functie de densitatea gi vigoarea puie}ilor). Pule}ii scosi se string (pe parcele), se leagi in pache— ‘te de 150-200 buciti si oe stratificd provizoriu in parcel (pe speci), if ganjuri s@inct de Jo-8o cm gi late de 50-60 om. In Areptul fiectrui san} se bate um faruy eticheta, pe care serie portaltoiul. Pentru scosul manual tori, cu urmitoarele sarcini: primul auncitor sap un gant, pe- ralel eu rindul de puiefi, adinc de 30-35 om gi lat de 0 cazma. Distanja dintre marginda interioard a ganjului gi rindul de pu Let este de 10-15 ca. Al doilea muncitor introduce cazmaus ver- tical fn sol, fn apatele rindului de puieti (1a 10-15 em) st ‘apes’ po cosda ef pink cind dislock o brasdi de pimint. Brasda in elidere se sfarimi si eliberear& puletii. Cel de al treilea auncitor smulge puietii, fi scutur& de pimint si-i agazi pe rind. Alfi auncitori leagi in pachete, {i eticheteas’ gi-i stratirict provizoriu. ind scosul i stratificarea propriu-zisi sa incheiat, se trece 1a sortare dupX calitatea tulpinti sf ridicin{i gf gro~ 0 bund, sortarea se face pe cimp, fac ochipe do Iueru din 3 munci- sinea colotului. Dack vrenea fer dack plout sau teaperatura este sub +1°C se face in goproane sau hale neincdlzite. Sortarea consta fn alegerea puietilor (cu virsta de 1 an) sinktogi, fir& leziuni, cu tulpina de 15-25 ca lungine, norani-- 6 ~ fioata gi cu pivotul lung (peste 25 cn), drept gi bine garnisit ou rddioint oubfiri, Aprocterea finali a calitiyii puletiler oe face print calibrarea coletului, ou calibratoare liniare sau circulare (fig.36 ), proviigute ou orificit de 4, 5, 6) 7) 8, 9 lo, 12 gi 12 ma.Pule}ii de calitatea I au grosinca 1a colet der 6 \ Ly Ll } FEO a8 Pig.36 Digerite calibratoare pentru puteti 4-6 um le mahaleb, 5-8 mm la piereic, saratir, migdal, corcodur civeg si vigin, 6-9 um la mix, pir gi gutui gi 7-22 am le nue ot casten. In continuare, pulotii se leg tn pachete de 50 * 2 Duckyi, se etichetoard gi ce atratific& fn ganfuri cn aceleagt @inensimi ca la stratificarea provizorie. Pachetele se agazi vertical sau inclinat pe lunginea ganyului, in rinduri scurte Cegale ou 1itinea ganyului) si suecesive, 1a distanta de 5-6 om Gntre ole ,1 rinduri. Dup& completarea fiecirul zind, ee arunck ou lopata pinint airunt gi reaviin printre si pe pachete, scope rind rédMeinile ¢i 2/3 din tulpind, Pimintul ae cale& bine pen- tru anu rimfne golurt prin care si circule serul uscat san rece, core deebidrateazi gi provoaci degerarea rédticinilor. :- 47 - Pe tinp secetos, pimtntul se ud. Se asiguri astfel un contact aai bun intre sol ef rAdicini. Ja onpitul fleckrui gant 20 pune o otichet& mare pe care ts sorte portalteiul yi numiiral do puicfi. Productis de puteti STAS este de 150-t00 ait duc. la ha, Norse de muncé 1a principalele lucréxt privind scosul gi stratificares puictilor Denumirea Yorns}ia Norma de Orgenizarea lucrtirii Gabege, Ue! luera lucru a wuneid foraatiei seen tenep eee enennesneeeeee eee eee see 1, Dislocaren putofi- 3 ha 1 © 0,55._—Distanga dine Jor oa. pineal tre pulett trackat’ do tector 5e/ee om 2, Stringerea putoga~ a ait a 35 Scuturarea Yor fn urea’ plage due. yaletiior de int Plaine Exansportat in'se'e Be Rorenree letilor 3 ott 2 8,30 Bortare pe. ap breeds’ cole due. 2 catororis. Be vor! tick Hlocare patet 4, Numirat gi a: 1 ait 2 19,00 Se nunira putetii in ménun— bue. B0-Loo puiets Shier im pechet Tepachotat puofid 1 gid «15,80" Be exoouth . logiturt 6. Stratificat pulejid 2 aii 2 16,50 gi ciloat pimintul Dduc.48 - 5.1. PRODUCEREA MARCOTRIOR INRADAGINATE, DUPA MOTODA MARCOTAJULUI PRIN MUSUROTRE Warcotajul prin muguroire este © wetodl de inaulyize vege- tativd, specific portaltollor de mir M, MM, de gutul (M), cizeg (F 12/1, Colt), mirobolan (B) ete. Warcotarea ce bazeash pe proprictates 1dstarilor de a for~ na ridicint adventive in zona muguroiti, inainte de a se detasa de Planta mani. Scopul lucririi, Cuncagterea spectilor st hibriztlor de portaltoi protabile pentru accastii motodi do tnmultire gi tnaugi- rea tohnicii de lueru. Bpoca de executere. In luna uartie se reteazt butucul Plantet mani la 4-5 ca, la fnceputul gi sfirgitul lunii iunte muguroiegte basa listerilor, ier in octombrie sau prina decadk a lunti nofembrie, sarcotele (listarii inridicina}i) se recoltessi. Iooul de executare: intro marcotieré (plantatie aan) tn virst& de 3-15 ant. jortale Ite necesare: foarfect do pont, fieristre- Le, prgitoare sau plug, sape, lopoti, calibratoare, richiti, sfoart, etichete gi balegi ds bovine. Tehnica de lueru. Prinivara fnainte de pornirea vogetati- 1, 2¢ desface muguroiul de pinint care a protejat de ger planta ‘mami gi se coboard butucul mai aproape de sol, tdindn-se tn oop de 4-5 om (ou foarfeca sau fierdstriul). Inediat dup tAtere, ce~ pul se scopert cu un muguroi de plintnt mixunt gi reavin in grosi~ me de 5-6 La, pentru a-1 proteja de usciciune. Odatd cu declangarea vegstatiei ain mugurit dorminsi do pe cop pornesc in cregtere 3-5 1ustari, care 1a inceputul lunii Auntie se augurotese (cind baza lor devine viclacee). Muguroiul o¢ confectionsast Gin pintnt arnt gi reaviin cu {nilfiaes de 20-25=> en, Tntruott tufele aint aprophate (1a 50-6o oa), augurotul devine continou, o&pdtind foraa unui bilon. Dups 2-3 alptiatnt, ofnd Iatarit ou avansat suit in erestere, wo auguroiess din nou, supratadiyina bilonul ou un nou strat de platnt de ciroa 15 on (#15,37). Biloane— 1s 20 fac on pragitoares aecantck si 9° soreoteasi ou sepa Gere mai bune conditit de tnrdai— einare oe astgurt ofnd biloms) 20 executi dupl 0 plonie eau 0 uiare. In thupul verti, solul de pe ine Fig.37 Marootasul tervele se inbre}ine prin 2-3 prasilé eee plantole so uenfin intro stare de vegotatie perfect prin 5-4 tratanonte fitosenttare gi 2-5 wilxt. ‘oamns up oXderes frunsolor (1-15+I1), dar uarootele se recoltoari. In eoest scop £0 dosfas iloanele cu plugil of 0 elidereart besa aazco~ toler printr-o lucrare éo finteare cu continuare se recoltessit fecare aarootil (inrkak~ ctnstii sau nefnriaicinaté), tiinde-se cu foarfece sau oovoral de 1a punotul do insertio de pe butue Marcotele recoltate se leagi provisoriu in pache~ tte nari do 150-200 duo, se sticheteask si ee ‘transporti fn locuri adipostite pentru clasere. Olasarea ae face potrivit norsélor STA8, SS tn urmitoarele categoriit Oategoria T1 maxcotele Snrldicinate ou grosines Ge 6-10 om (f16.38)s Ontegoria a Ti-at aaroote tnrldiciacts Fig.38_ warcotl ou grosinea sub 6 an; 8: Fesadhoinats pa. In- 50 = Categoria a III-a1 marcote nefnrdaKeinste, dar ou grosines 1 Categoria a Tv-a1 marcote nefnrldicinate 91 subtint. Warcotele clasate se leagi fn pachete de Sot 2, se ott~ cheteazi gi se stratifics in aceleagi condifit ca oi puletii. Mar cotele din categoriile II, ITI 91 IV oe planteasi fn anul uraitor fntro parcel special pentru fortificare gi fnrlidlicinare. ae 6-10 Dup& fnchelerea recoltrii aarcotelor, butueul plantel nank se muguroteste cu plimint (pe 15-20 ca inAl}ine), tar interva- Lele se ari la adineinea de 22-25 om. Productia de aarcote este de 60.000-80.000 buc./ha. Norae de munot pentru produceres aarcotelor dup metoda marcotasului prin auguroire Cates. U.Me sit amd fn vederea pro- 1 1 1,00 - ducerii de marcote Lae Maguroitul plantelor °, = et ray 1 ba i‘ 1 1 08. postaceren suguroit- | aay te f00 0 acai 2 2150 Sapek Dat votee Soltares marestelor Due. 7° $e8° recolviell Dosexopetat st fe aatace a marcotelor 2 buc. 2 0,870 po | aineul pe fe Seo Booottat sareots be zoceiteast ast Z oe a CE ae Pasonat usr. ote areorsie se py > mse Hoeven £ 3a Suntet aazcote Nuns do naz sepa erties =—2 BL, «too gave 2a pectat sassete see51 5-2. PRODUCEREA MARCOTELOR INRADACINATE PRIN MARCOTAJUL ORIZONTAL Maceotajul ortzontel se foloseste pentru famulfizea rapid 4 portaltotlor vegotativi de air, de vigoare aijlocie 91 ore, de tires (F 12/1) 51 mirobolan (3), Plantayia mami se {nfiinteasA prin plantarea inclinat’ a mrcotelor 1a 50-45° (fig. 39.a+). Dup& un an de vegetatie, ranificatiile 1a ai la 3-4 auguri, iar plantele 0 bilonoast: Pig.39 Marcotajul orizontel a ~ plantarea Snelinatas b = ortrontalisarea; @ - marcote fnainte de a fi detagate de planta maak 16 se scurtea- ortzontalizeard (fig. 39.b.) gf Scopul 1ucriinti. Cuncagte- rea tehnicii de inmulfire prin usr cotajul orizontal. ‘Epoca de exeoutare. Bilonu? 0 desface in luna martie, 1astartt tuguroiese de 3 ori (mai, iunte, iulie), iar nsrcotele se recolteask Sn ootonbrie-notembrie. Unelte si materiale: for feet de pont, prigitoare, sape, fieristraic, aagink de recoltet ‘tip IGPP wirkcinent, calibratoare, riichiti, sfosrt, etichete. ehnica de Iuoru, In anul IT prinivara se desfac biicanele care au protesat plantatia aank. Pe flecare rind de marcote s¢ aen— {ine un strat de pimfnt alrunt ¢1 reavin in grosine de 3-4 om care favorizeask cresterea gi tnridici-narea listerilor sarcote. Ia inceputul lumii mal ofnd 1starii eu 8-lo on gf stat {net erbacel, ee biloneaz& cu un strat de pinint de 5-7 0! etiolare of fortarea inrédicinarit. Tn luna iuate eind 1istartt mlsoark 20-25 cm se executh cea de a doua bilonare, inkl}ind stratul de paaint pink le 15-26 om. Ultina bilonare se face fn dulie, cind bilonul se ridick 12 pentru 25-30 em indltine. BLloanele fac ou prigitoares necanicl gi se rectifick ou sepa. Ia uarcotierele in viretii de 5-6 ant riritul Listartlor din tuft, cfnd scotia au 10-15 oa 1ugine. Se pistroasi in edie cite 20-3 lstari pe tufh. xecutii fn plus a tipuriie de portaltol eu un grad ds 1istixire redus, practict ctupitul prinilor ldstert 1a 2-3 auguri (eind acestia an 10-15 on) pentru stimlarea renificirit. Inorixilo de ingrijire in marcotierd sint identice cu cele aplicate 1e marectajul prin auguroire. Marcotele se recolteasK toama dupi ciderea frunzelor. Pontra recoltare, se desfac biloanole cu prigitoares mecanick seu spa eliberind punetul de inser}ie al asrcotelor (figs 39+0+)+ Dupd dezvelire, marcotele se tale cu magina de fecoltare sau ou Lopeyi speciale ofelite, care eu lama foarte bine ascutith. Fe su- prafete micl, mrcotele se recolteasi ou foarfeca de pos. Duph recoltare, marcotele se claseasi, so otichetoaz’ ef se stratificd, iar biloanele se refac (25-30 om {ndl¥ine) pentru a favorise calusarea rintlor gi stinuleres léstiririt. Productia de marcote este de 150.000-500.000 buc./ha+ee 5.3. OBTINEREA PORTALTOTLOR DUPA MBTODA ‘BUTASTRIT IW USCAT Butagul este o portiune de tulpini, 11 ridcink care soparaté de planta "apeepeniepemeg me fo fous on emece, oni aa ey ena eeewy pa epee Julien gi Brompton), cires (F 12/1) ete. ee oe oe simpli, cu cilefi gi cirlig (fig.4o). salem || ‘de oohinace « porbaltaiior ia teint do |, ramunk proveniha din plantehitie oit0t 40 bard sua Gin marGoRiave Crom BOER pag ag aigect da aactsate). Setarl tn tacat roca de exectase, moottaree, 4.002% BS season gh stretisioueen buvestla oo £8 toamna dupi cdderea frunzelor, iar plantarea in gooala de bu- tasi, primivara devrens. Unolte gi materiale necesare: foarfect de pom, cosmale, lopeti, ranuri pentru confectionat butagi, richiti, ca- Libratoare, etichete, nisip, acid beta indolil butiric #1 vase Ain plastic pentru preparares solutiei stimulatoare. Jorvice de lueru. Ramurile pentru confectionarea butagi- eg ra ey lor se recolteast toamna odati cu ciderea frunzelor. Se auri viguroase, cu grosinea de 6-8 ma, sinktoase gi lignificate, ‘firk antictpati (in casul tulpinilor de usrcote), lovituri sau Josiunt. Detagarea de planta msnK (pom sau tuft de marcote) seface fn punctul do insertie cu foarfeca 46 pont. oe Ramurile recoltate se faso- eas in butagt slepli ou lungiaea do 16-20 om, thindu-se In 5-6 am asuPRA augurelui a virf, Ta base Dutagutut se fac dou tideturt ob dee, opuse, din care una de 5-8 dar cealalt& de 1-2 cm (fig.41). Butagit astfol ormafi se erupeaz pe grosimt, se leogi in Pachete do cite 50 buc., 80 otiche- teas $1 20 Antroduc ou bara intro solutie de acid beta indolil butiric (conc. 2000 ppa timp de 5 secunde) pentru activarea calusirii gi tnnlaicinirit. Pe tlap de tami, pachotele de butasi wo otratificl tn nietp, afar tn ganfurt sau in pivnite, Atari, so stratifiok tn fanfurl adinci de onto om gf late de So on. Fo fundul ganpului Pune un atzat de nistp gros de lo ca, peste care ce agazk Pachetele de butagi (unui Ling altul), ou dase tn Jos. Dupt agenaren lor, se toami nisip printre gt pe pachete, se ud gi confeciionea:k un bilon de plntnt inalt de 35-0 on (mai lat doit gantul), delimitat de dou rigole (de o parte gi de alta 4 biLonulut) adinet de o-12 on pentru scurgeren apet proventti in plot 91 topizes siposit. Tn condiyii do stratificare, pe tiap de iam, butagit formeas& calus, uneori gi ridicini. - In luna marti seu aprilie se scot de 1a atratitioare #1 se planteazd (numai cei care format calus) fn gcoela de Dutari, pe biloane. Distanta dintre bilosne este de 80-100 ox. Plantatul pe biloane consti tai Soaptcarea bilonalni (nanuol seu aecantzat), agenaren butayiler pe planul seotiuntt 4-12. Ben ¥ig.41 Fasonarea butagilor ‘simpli= 555 youta Ceproape vertical) 1a Aistanya de 5-10 oa unul de altul #4 refacerea bilonulul. Dupl Incheferea lucririt, mai rinine dea supra bilonului © portiune de buteg ou 1-2 augurt. In tinpul vogetatied, solul se affneasi prin 5-6 pragile, 0 ud tn cas do novoie, dar butagtlor 14 se apliol 5-8 tratanen- ‘0 do coubstore a bolilor 91 diuiltortlor. Moana, butagii inrddicinatt (#ig.42) ee soot, se clasea- HH Gt 0 loagh tn pachote do So-100 buss, se ebicheteas gi ae stratificl {n scoleagi conditit oa gt puletii. Un utay de calitate, sf tie sénttos, ou o sonk Snridici- net do cel putin 5 ca. Ridicinile fn nuakr de 5, aX fie mat card do 6 ca, Tulpina si fio lunsi (peste So ca) ou o grosine 1a colet de 6-10 un, lignificaté oi fir vitdalri, Froducyin de butagi tnridicinati este de 6o.000-100.000 oo. fa. Pig42 Butag furkdicinat= 56 = Norme de aunci folosite 1a obfinerea Portaltotlor prin butigirea in uscat Pasonarea’ mid zm luorere o oa 2 oa 200 include st ot ‘bueal ‘Pats tezirea bazei Goregtaren biloane= att lor in urna rerifes 2 ale 2 1,00 ia Ficut biteme ait Be toren 2 duc. ta oA desfundat os Iueragen v0 # epenese 2 SH 0,6 "eutll peo ee are . Spec Distenta ao Piontatul Pe tease 2ye0 planeate Boy Sotepiior bas. yoo Botear oeiaa este pregatitl stlonebul butasitor 1 at : Strtngerea butagi— att Paatanya Sater ior inure plugut + boc, 2 9,20 winduri 60 en ait 0 sortoast Sortarea butagilor 2 S141 ey50 Be gomtonsl ae Se nusked, 9 Tepeohotat vutant 1 GEL arson 8 Segatal= 7 5st. INMULTEREA PORTALBOTLOR PRIN BUTAST VERZT IN CONDITIT DE CEATA ARTIFIOTALA Butiigizea in verde este o motodi rapidk de inmultire a Portaltolior bazat& pe inridicinarea butagilor de léstar fn con= Hid de confi artificiald. Datorith umidithyii ridicate din ab- mosfer’, po frunzele butasilor se formeazt o peliculd permanent @e epi, caro reduce transpiratia ei supraincKlsirea tesuturtlor, uen}inind fotosinteza 1a valori optine. Scopul lucrfrli, Cunoagterea gi tneugires metodel de Snrddicinare a butagilor versi in condifii de cea artifictelé. Bpooa de executare. In tiapul fenofazei de cregtere in- tensivd @ léstarilor (10-30 iunte). Mnelte gi natertale: pungt de polietilent de 50/70 ot tigon, foarfeck, vati, ougchi sav turb&, etichete, gheatl, bio~ stimulatori (acid 3 indolil acetic sau acid beta indoli buti- rie), gileti din plastic, oticle colorate, folii de polietileni, risadnife, 0 inatelatie de ceati artificial, un sistem de inedl- size a substratului, nisip de rtu, ghivece din plestic, pimint in frunse de fag, léstari pentru confecticnst butagii, alcool otiltc de 95° gi zined 75. : obnica de lucry, Lastarii pentru butayi se recolteast ou foarfeca, @iminesta intre orele 6-lo pe timp senin si tn tot eursul zilei pe timp noros. Duph recoltare se tnvelesc cu tifon used g4 se introdue fn pungi de polietilend (pe un singur rind), acoperind basa cu un tampon de vat unedi. Pungile se leagh string gi se agaz& una peste alta in isi de lem. Astfel pregi— ‘ite ee transporti 1a looul butisirii in aagini frigoritice (temperatura 2-10°0) unde se depoziteas4 pentru pujin timp fn camere intunocoase gi reoi. Dack temperatura aerulul din tnok- pert depiigeste 10°C ae prosari peste pungi gheati pisatil.a Butasii se fasoneack $n lungind de 12-15 om, ou 5-6 no- duri, din care prinele dous do la bash fick frunze. Capetele bu- ‘tailor sint sectionate perpendicular 1a 2-5 mn de primul nod (eub scesta) gf ultimul nod (densupra acestuia). Butagii fasonati se introduc cu baza pentru lo secunde intro solutie de biostimlator formst& din 2 g biostimulator + 500 ml alcool etilic de 95° + Soo al api, cu concentratia de 2000 ppm. Dupi aceea, se planteazK fn risadnite fntr-un substrat de fnrddicinare format din nisip gi turb& (1:2) de 20-25 om gro~ sine, 1a distanta de 10/5 em, Inediat dup& plantare, résaénitele se acoperi ou o folie de polietilenk gi se declangazi siatoncle do incilsire ei de ceata artificial, esigurind permanent o tea Peraturd in sol de +25°C ei in aer de +22°C, Uniditates relativi © aerului so aon}ine intre 80-95%. Pulverizarea apei pentru produceres cetii se face la in~ tervale de 3-5 ninute, timp de 3-5 secunde. Declangarea aistemu- ui ge realizeazi prin interaediul unei yfrunze electronice”, 4m func}ie de uniditatea existont& pe frunza butagului. Pentru prevenirea infeotiilor cu aucegaiuri, substratul de fnriidicinare g1 butagii se trateaci ou Zine 75 in concentre- Hie de 0,28. Dup& 3o-ko aile de 1a plantare, butasii inrSdicineask. Din acest monent se reduc udirile (1-2 pe xi) ei se abregte tine pul de serisire. Butagii rimin in sceste conditis pink toamna tirsiu, cind se scot si se stratificl tn nisip tn spajii prote~ Jete. Primivara se planteasi in gooala de butasi pentru forti- fieare sau dack sint dezvoltati se pot folosi 1a infiintarea efmpului I al goolii de pout.= B= 5.5. NIGROINWULETRBA IN VITRO" Mcropropagares yin vitro" este © metodk wodoxn& de fo ulfize a portaltoilor 91 speciilor ponicole care emit on ugurin= HW ridictnt saventive. Dintr-un Istar de 2-3 om, prin wlcropropagare se pot ob}ine fn decurs de un an aproximativ 1 milion de plante noi, ters de agenti patogent. Accacti inmiltire se bazeas’ pe capacitates pe care o at eelulele, fesuturile 91 orgonsle izolate de a regenera plantele iniflale de 1a osre au fost prelevate. Scopul lucrérit. Insugirea aetodologie1 ae 1ueru privind cultura in vitro". ‘Bpo0a de exsoutare, Ramurile (de 1 en) de 1a care stnt atagate meristenele se recoltoazi in nolesbrie-tanuarie si se pistreazA fn canore frigorifice 1a temperatura de 2-3°0. Preleva- rea gi Snsiminjarea meristenslor se face in perioada februsrt aertic, ier micropropagarea, din aprilie-tulis Unelte gi materiale: microscop binocular, bisturie, ace spatulate, pensete, eprubste, vase conice, opirtiers, alcool de 94°, hipoclorit de Ca, mediu ds culturi (tn functie “de specter ‘Wurashige Skoog pentru o&pgun, Fossard pentru portaltoli de cir 1 vigin oto.), remuri de un an cu mugurii dezvoltati de le care 80 preleveazi weristencle, hoti cu flux do aer laminar g.a. Tehnica de lucru. Ramurile destinate prelevirii ueriste- aelor se scot de la frigider gi se dezinfecteast introducind au gurele eucce tiv in douk solufii de alcool 94° timp de 1o minute 91 hipoolorit de caleiu 5% timp de 20 ainute Se trec apoi, pentru prelevarea explentului, la binocular ptice. Prelevarea consti in detagarea cu bistu- gi fn conai yas, riul a unor fesuturi meristenatice de 0,1-0,25 ma grosine care 0@= 6 = plants 28 pe mediu de culturK, fn conditit perfect aterile, ast gurate do o hot& ou flux de ser laminar. Dupi fiecare prelevare Anstrunentele folosite se dezinfecteazd. Do 1a plentarea soristeuelor pink 1a seosul notlor plant in cfap sint parcurse (pe diferite nedii de culturs) uraktoarelt fase (tig.a3): 1 ~ diferentiorea explantulus 2 ~ multiplicarea 3 - alungires listartlor 4 ~ Snrdaioinarea 5 ~.aclinatt zan end & Fig.43 Schema microfnmultirit portaltoilor in vitro ‘tinerelor plante Fazole I-IV s0 petrec in canere clisatizate cu ‘tare de 23° 2°0 gi 2-4 aid lucgl tn conditid de oi lungk (16 ore lumin). Pentru cires si vigin se foloseste oa medin de bask UB.) - modu Fossard, a clei comporitie difert de la o fast 2a alter Par It AG + TBA + BAP + 24 Fazu a Tine: ATA + BAP +24 A Fara a IiT-a1 G++ A Taga 8 Tv-a1 ATA + ANA + TBA + PG +2 +A MB = macroslenente, uicroolenente, vitanineare 4G = acid giberelic = 2 ag/1 IMA » acid Andolil butizie - 1-2 ag/ ATA = actaul indolii acetic ~ 1 ag/1 BAP = 6 bonzil amino-purin& - 0,1 mg/l faze eae 52 SE. asa a Tine YC = phloroglucinol - 1 ng/1 Weaiul de oulturd este soltdificat cu ajutorul Agesulud smstocat ou soluyiile 1ehide. Dupi preparare, aediul so trece {2 eprubete cau in vase do attell contce. Acostea no astupi tang gi se dotrodue intro eutoclavil, unde se storilizeank timp te 20 ninuts 1a 0 tosperaturd de 112-120%. Ta prima faa, woriotonole aiferentiart sai tnttt tn ate muguragi, apoi evolusazi progresiv tn rozete de frunzo. Multiplicares se realizeazK tn etapa a Tia, ofnd rozate= Js de frunzo sint trecute fn vase conice de 50 al cu asdin de dant, 1a care o~a adiugat acid indol2 acetic 1 ug/l gt benzit eainopurini 1-2 gi 4 ug/l. Rata de multiplicare poate stings 1/25-1/35 si se efec~ tuoan’ mlorofnnulfirea Ge 4 ori, fn 12-16 aiptilaint (tiecare stapit de aicrotnml}ire dureark 3-4 sliptlintnt). Tn fanaa It-a, plantele stint trecute in vase ae 100 al Pentru elungizen intemoditior, plantele inregistrind 4-7 co. In ultima etapd, mediul nutritiv contino: jumitate din cantitates de ascre Gi mcroclenente, vitenine tn cantitate Rovualt, acid giberelic 1 ug/l, aoid inéoli) butirte 1-2 ag/l, sold naftil acetic 1-2 ag/1, phloroglueiii 1 as/1, zabaronk 25% oh aga: 0,58. Fo acest substrat nutritiv se formeaz’ pri- sordiile radiculare. Ofna rhakcintle au 1-2 ca, plantele efnt scoase din 1e~ vorater gi trecute in case de vegstatie sau solarii pentru acli= spali do resturtle conpo~ astizare. In acest scop, ridicinile= 6 = sified nutritive, introun curent de op si oe planteask in ghi- ‘Vooe ou dienetrul de 8 ca, pe un substrat forest dint 1/3 arani- yh, 1/5 pinint de frunse gf 1/3 perlit. In prinele lo sile de sclinatizare, teaperatura se aen- fine constant 1a 24-25°C, uniditates relativs a aorului la 85-95%, iar lunina fn regin de si lungh. DupX acsea se tncepe oBlizea meverialului printr-o serisire progresivi ei o reducere 4 monentolor de declangare a cotii artificiale. Pentru prevenires infectitlor se fac periodic tratanente fitosanttare. Gina plantele s-au fortificat g1 aclinatizst se plentes 4 fn ofmpul I pentru altoire (portalteli) sm direct in cfapul IT pentru formarea ponilor (oind plantele provin din soiurt valoroase). 6. PRODUCERRA POMIIOR ALTOTTI G-L-INFIDWTARRA OTMPUIUI I PRIN FLANTAREA PORTALTOIIOR Ofmpul I el pepiniered so tnflinteask prin plentarea Puletiler, dutasiler ei earcotelor tnridicinate, fn vederea toirit ler cu soturi valoroase de pont. : Soopul inortrti. Ingugirea tehnologie’ do planter a Dortaltotlor tn ofapul I al scolii de poat. ‘Boece de plantare. Porteltoii se planteas% toanna (in reginile secetoase) gi primivare devrene (tn conele unode). Depi 1a plantiirile de toamni rinile causste portaltoilor Prin fasonace se vindeoX mai ugar gi parnizes lor in vogetatie ente mai repidi, totusi tn majoritates sonslor din tard plantl— rile se fa0 prinivara, Unelte si materiale: um teodolit pentru aisurarea mento rilor 1 stebilizen alinianentelor, Jaloene, 0 panglick de ofel_- 8 -, to 50m lungine, douil cabluri de air de 105 a pe care aint mar cate distanfele dintre rinduri, 3-4 sirme de 55 a cu dlasetrul do 2,8 am pentra plantare, firugi @in lean (ersafi), mniurt din len arate 1a am dele capete, picheti, foarfect de pomi, spo, caznale, gile}t, balegi proaspiti de bovine pentru mocirli, puieti, bu- tasi of narcote fnriidicinate 91 planta teare (£16.48). Plantatoarele au forma litered aM! oi sint confectionate din teavii de fier cu dianetrul de 3/5-4 ca. Ble au Imeinea de 0,8-1,0 m 1 stmt provizute lateral ou un Limitator de adfneine (orizontal) de 20 cm lungine, care ave virful (de 5 om) Sndoit tn Jos. Iaite- toral stebileste adinctnea'do introdi- piggy Plontator tip core a plantatorulut, marcheast prin TANS eclcerecte Wirt 1ocul de plontare gi serveste totodatii ca suport pentru pi~ clorul cu care se apasi. Iucrér pronergitoare plantiriit parcelarea terenulut, ptchetarea parcelelor si pregétires portaltotlor. Fargelarea consti in tapirtizea terenului in unititi do Iuoru (parsele) cu lunginea ds 100 nm gi 1Utinea de 50 a. Pentru ugurerea luoririlor de secanizare, parcelele se grupeari in blo~ curl de cfte 45 parcele gi se despart pe latura uare pri potect do 1,8-2,0 a Stine. Se astguré astfel un front de lucru pentru seregate de 212-262 m ungine (rindurile de portaltot sint parale~ te ou latura atch a parcolei), Parcelele sint delinitate prin fi rest. Pichetarea terenului consti in marcares capotelor de rin= ew i duri prin picheyi. In acest scop, in fiecare parcel, pe laturile Jungi se fntind cu doi Yugi cablurile de 105 a pe care sint ar este distantele dintre rinduri (90-100 on). Pentru tntinderea ceblurilor, unul din firugi se bate ver me Fugid care sint fixa}i in afara parcelei, se bat succesiv cu asiul pink cfnd primal sean de pe cablu se aflA le 45-50 ca de margines Parceled (1a junitates distanfei dintre rinduri). In dreptul seane- Jor de pe oablu se infig in sol picheti de lean, catertalizind ‘astfel pe teren capetele de rinduri. Dupi-marearea rindurilor, se tntind siraele de plantare (de 55 a) intre primit pichefi marginali ei parceled gf se fixeasi Pe alinianent cu cfrlige din lean eau picheti plantati fn sol to orucieat. Girma astfel pust nu aai este deviati in timp) planti- rid, dar rindurile de portaltoi vor £4 drept (tive portaltoiler in vé anbird’, In aiua plantiirii, portaltoii care ou fost stratifioats je soot, we verifick si se tasoneask (fig.45). Portaltoii care au suferit de ger, seceti sau exces de uniditate s1 presinti ridsoini necro— sate, deshidratate, putrede sau mcegiite eliaink de 1a plantare. Dack la stratificare puletii, butagit fost fasonate, ae fasonea~ tioal, der altul inclinat, cu virful spre interiorul parcele: #4 marcotele nu ai #1 20 mooirie: Pasonarea puietilor constt in scurta— rea ridMcim4 principale 1a 18-22 oa gf a oo lor secundare 1a 0,5-1 on i a tulpinii le 12-15 om, Te uarcote, rédcinile adventive so tate 1a 0,5-1 om,= & Dup& fasonare, pulefii se introdue cu ridicina fn aocirid Pini la colet, dar marcotele pe o lungiae de 18-20 om (zidicina plus © porfiune din tulpink). Mocirla are consistenta unel enfntini si este compusi ain plnint ferti2 (2/3), baleg& proaspiit& de bovine (2/5) gi apd. Tehnica plantirit. Iuerarea se exeoutli pe formatii alck— tute din 11 muncitori, din care: 5 auncitori intind airsele si Planteaz&, 2 auncitori repartizeazi portaltoii pe siraele de plan tare (in 20 in Zo cn), dar alji 2 suncitori biloneazd rindurile plantate. Plantatul propriu-zis se executd pe echipe aici, formate in 2 aunoitori, dintre care unl Snldturd ou piciorul farina din @reptul semnului, introduce plantatorul in sol in pozitie verti- cel (ing sem) apistnd cu piciorul drept pe limitator pint oind acesta atinge suprafata terenului ¢1 sarcheaz& prin virt posifia avansati urnitorulut portaltos (f1¢.46). Execut apol sfteva migokri scurte laterale pentru lirgizea locapului de plan- tare 9i scoate afari plantatorul prin risucire. In continuare, 01 de al doiles auncitor introduce puletul in groapa de plantat (vertical), fn timp ce primul infige plantatorul oblic (1a lo ca Aistanvd de portaltol) cu virful sub ridicink 91 printr-o aigcare de apisare spre cablu, preseazi pimintul gi fixeazk foarte bine portaltoiul tn 901. Scoate apot plantatorul gi trage ou Pictorul pimint fn locagul dosent, Duph ce s-a plantat primul rind, sfraa de plante- 9 se scoate gi so fixeazi fn positia rindulut 2, pe alinia~ nentul pichefiler marginal 9f FigA6 Plantarea putetilor se continu cu plantarea.Un auncitor verifici calitat lucririt, corectind positia neco- Feepunsitoare a unor puieti (prin cilcarea pimintulul ou picio- Ful) Wa Teplantindu-1 pe cei care au cedat la suulgere. Paralel cu verificarea plantatulul, rindurile ae bilonea 3K, dar de pe intervale se affneari. Qbeervayit. Pe suprateye seri, portaltoii se plantessi necanizat cu o angind specials, care deschide rigole adinci do 20-22 om gi late de 6-14 an, distribute antertalul ¢i udi pinin- tul do pe sant printr- sistem de furtune @stribuitoare agezate ole cufitelor-brisdar: Portaltoli se mai pot planta manual pe rigole inguste deschise mecantc. Dupk 3--siptiintnt de 1a plantare se verifiol prinderes Portaltoilor i se coupléteasd golurile ou portaltoi pistrati in canore frigorifice sau ou puieti produsi 1a shivece. Norae de mmc pentru lucririle de ineiintaze 9 efapului I al pepiniered prin plantarea portaltotlor Denuaires categ. vin, Tormayia Nocaa pe Organtzarea fn oy luerdirit eo lueru foraat! Ecorey Moctelit 91, repar Mocirlit 94, re- ‘tient putett pe ait, partizat puis eablul de plantere 1 duc. = 1 2,50 pe cabiul do plantare Ropartizat gt plan Ua mumeitor 4 tat puteti fn gan— tribute si, plan Yuri deschise ceca ait teaz’ puieti, nis 2 bw. 2 1,70 dar altul tages 28 solul Plentars mit Distanta de ou plantatorul, 2 bu. 2 2,20 plantare 90/20 Mugurestul outefi~ InKltinea bilo lor dup plantare = 2 he. 9,22 nului 12-20 on Qaloatul puietilor fnainte de quguroit 1 be 0,20 -ee 6.2. INPIINTARRA OIMPULUE I AL SCOLII DB POME PRIN GEMANATUL DIRROT AT. STMHURILOR DE PORTALIOT Infiinfarea cfmpului'I al pepinierii prin senfnatul direct al efmburilor de portaltot, este o metodk ampli gi ugcaré, prac- Hosté cu succes in toate pepinierele din yara noastri cu cfapurt tart do formare a pomilor (15-30 ha). Scopu] lucr¥rit. Redueorea timpului de obyinere a ponilor, Prin eliminarea gcolil de puteti gi crearea celor mai bune conditit bologtce pentru prinderea altoiului (aubii parteneri avind acecagt viret - 1 an). ‘Bpoca de_seninat. In zonele nai usede eau irigate, ou ferni blinde si sipadi sbundentt, sinburii se pot semiina toamna la sfirgitul luaii septeubrie sau fnceputul luli octombrie dup 0 Ima de prestratificare in nisip seu perlit, fn conditid optine to untaitate. In zonele rect, cu derni sspre gi lipsite de slpad, soak natul so va face prinivara devrene ofnd proceaul de postuaturatic s-a desivirgit (in conditit de stratificare) si endocarpul siabu- rilor a eripat in proportie de 10-15%. Unelte gt astertale: un plug pentru desfundat, o grap’ cu @iscurt sau o fresk pentru nivelat gi allrun}it slul, o aagini pentru fuprigticres ingrigimintelor organice (MIG), 0 magini pen tru imprigtierea ingrigdmintelor chinice (MIC) gi 0 seniinXtoare de cereale (St~29 sau SCP-6). Pentru seninat se folosess simburi det tarsi, piersic, aigdal, nue, corcodug, prun, vigin, cire gi ma terenulut: gunot de graja, supor- heleb, tar pentru fertilizar fosfet oi sare potasied. Pontra terenurile infestate ou éXuitori aint necesare Alérin sau Hexacloren. Misuri_pregitttoare. Dupk recoltarea plantei prenergitoare ole sau aazre pentru boabe), se fncorporess4 tn sol printr-o| (et- 68 - artturi noraali, 15-20 t/ha gunet do graJd, 60-70 ke/ba P30 oh ‘4-50 kg/ha K30 o1 40-50 kg/ha Aldrin pentru combaterea diunito~ rilor. In prin decaak a lunii septesbrie, terenul se desfundl 18 a@incines de 40-45 om, 20 nivelessi (prin 2-3 trecert) eu gra Pa ou Gscurt (fn sensuri diterite) gi se mirunteste ou freza. Dupl acee: suprafata se teparte in parcele cu dimensiuni de 100/ 5° a, desprtite pe latura lungs de potect de 2 m litiae. Cu o #1 inainte de sominat, se scot afmburii de 1a prestratiticare Gla seminatul de toami), se separt de nisip prin cernere si so svintl. Apot se progiteste magina de sentinat, Se regleazk brisda rele le distanta dintre rinduri (87,5-1oo om), se aleg discurile de distribuire @ sfaburilor, in functie de mirinea acestore (1a SOP-6) gi se efectueazi proba de sendnat. Tohnica seminstului. Se Jaloneast prima cursk a agrega- ‘tului, pe latura aici gi extertoart a parcelet (spre dreapta) Pentru ca rindurile seninate si fie drepte $i se introduce nagina 4m lucru pentru regleres adincimii de seminat tn functie de airi- mea sfuburilor (4-12 en). Dup& aceea, se seanknk fn rinduri sim ple, fn gir continuu sau tntrerupt (tn ouiburt). In timpul deplasirii agregatului, un muncitor aflat po sentindtoare supravegheasd distribuirea uni fore’ a staburilor in sol gi intervine numa atunci ofnd brizderul s-a fnfundat ou pi- Sint, tuburile se umplu ou simburi (1a SU-29), tar dlscurile de @istribuire nu preiau uniform stuburii din cutia sectied de seal nat (1a SCP-6), é Contitatea de sinburt necesari fnfiintirii unui hecter ofmpul I, variest in functie de mirinea acestora (tabelul 1) si otoda de seminat (sir continu sau in cuiburi - 3-4 simburi fn out). Pentru a evita intreruperea postaaturatie! stuburilor,abelul 2 Cantitatea de staburi folesitt pentru infiintarea unui ha cimpul I (prin semiinet direct) tn functie de specie, wetoda de seminat 91 capacitates de rastrixe ee Peet ao aeses ag taeeae UT erate. In rinduri simple, In rinduri simple He couednae tn cutest nen enema enn nnoneens oes 125-150 So-t00 isin 150-195 roo125 abated 100-125 To 90 coreoaus 200-250 120-150 Pra 300-350 200225 races 300-350 200285 Plerate 1200-1500 200-900 Migta 1200-1500 200.900 me 1000-1200 1000-1200 castan 200-1000 200-1000 sa 200-2000 00-1009 i ee en eeeennnenneececeess- 7 - Amediat dup seminat se face o udere prin aspersiune care sk unecteze solul peo adincime de minia 15-20 em, In toamnele lungi gi secetoase, udarea se repeti de 1-2 ort. Incriirt_de ingrijire. Oind puleyil portaltet tncep sik Fésark gi se contureazi windurile, se face prima pragilX, 1ar efnd acegtia au 45 frunze se riveso 1a 18-20 om distany& unul de altul, Deck s-a seninat fn cuiburi, se alege puietul cel cat viguros, iar ceilelti se taie de 1a nivelul solulut cu o foarfe- C&. Este contraindicati snulgerea puletilor, intructt se deran~ Jon oistemul radicular al celui refinut. Concomitent cu raritul Puietilor eb face gi verificarea puritifii biclogice a portalte- Alor gi se elinink dapuritiyile. Tn timpul vegetatied se mai execut&s plivitul burutent- Jor de pe rind, afinarea solulut prin 6-8 pragile, o fertilizare auplinentar& ou 7o-o kg/ha W 9 3-4 udliri. La data de 15 iulie ‘efnd inoepe altotrea, portaltoli trebule ai prezinte 0 grosine in punctul de eltoire de 7-10 am. ob AL ~ Practica a deuonstrat of simburii de nehaleb résar tod unifora dack se seaniing prinivara devrene, dup ce in preala Dil eu fost stratificati in zipadi sau ghost tivp de lo-12 eile (ou 3-8 siptiinini inainte de seminat). = Ofna veenea este secetoasi, parcolele ae irigi cu 6-lo tile fnainte de seninat, asigurind astfel conditii optine de Sn- Sorporare a sfuburilor gi de continuare a postaaturs}ied Lor.-m- 6.3. ALMOIRBA CU_MUGURE (OCHI) DORMIND Altotrea cu augure doraind Pepinier’ in ofapul I al geolii de pont g1 secundar tn plantatii~ practic& fn principal fn 1a tinere. Im popiniord se foldseste cu acopul tnmuljirii soturilor valoroase do poat, iar in plentatii pentru realtoirea solurilor sla productive. Procintt avantajul o& se exeout& user, rapid of @4 un procent mare de prindere. Portaltotul este un pute, un butay sau o aarcoth fnrk- Aloinath. * Altoiul oste un mugure vegetatiy cu desvoltare noraall, Insofit de 0 poryiune de petiol de frunzi de Slo aa gi un souti- gor do scosrta lung de 2,5-3,0 om. Pe partes inferioart a souti- gorului se aflK 0 figie subfize de tesut lemos care wentine au gurole-altol in stare lstent (dorainds) pind in prinivara urak~ toare. Scopul iuoriit. Insugizes tehnicii de altoire. Bpoca do executare, Altotzea fn ochi doraind 0 executk 4m tiupul vogetetiel, in pertoada 15 iulie - 15 septesbrie. In rogimmile aat sudice ca gi fn onit ou tosmne lumgt; insorite 9f unede, canpania de altoize se poste prolungi pink 1a sfireitul unit septeabri In flecare sonk, ordinea de altoire portaltoior urmitoarea: porumbar, prun, pir, visin, cireg, mahaleb, piersic, aarsiz, gutui, corcodug 91 mix vegetativ. Portaltoit plants} altoiese fnaintes celor plan- toama 91 cel cu grosime sar tat primivara 91 mai subfirt. Matoriale gf unelte necesare. Pentru altoize se folosose (£ig.47)4 dricege de altoit de tip oculator gi universal, foar- fect de pout, coo--ve, gresit, pietre si ourele pentru asouyit- 2 - brieegele, spilici sau copcitoare, cfrpe din bumbac oat de sao (oS es ee Fs >; TSS 7 Fig.47 Unelte golosite 1a altoiri 1 = briceag oculators 2 - priceag copule~ “tort 3 = briceas universal 4,5'= conoazey S'="deoptcitors 7 = fonnteck do pont zafle, tol amu densi Gin poltolervinil de 40 ca Lungine, 22 en 1¥ino 94 0y08-0,1 an grosios, reaurt eltot, vase din lean sau ouailate, Ikaits, etichete, stoark gi tn regiotra de popintord. siete prosttttcere altotrit Inainte de alvotze ou 2-5 slptiatnt, pepinteristul con troleast etaren de vegstafie, grosises portaltoiuint 91 intenst- tates ciroulafied sevei (dupi ugurinta desprinderii scoartei). Dac portelteis nu au grosines necosart ({ndeosebi cot produst 1a ehivece) si scoarta se desprinde greu, se ciupesc gi so txigh pontru tngrogare 4 activarea sevei. In niua altotrti eo dostos Viloanele (2a portaltolt generativi), co niveloasi piafntul gt 98 aupriak ronitica}itle portsltetulut poo fnilyin do 20 oa (de 1 201) pentru a nu incomoda la altoire 51 logat. Ie spocti-~ le staburoase se supria’ cel mult 3-4 lstari (in apropierea Joculut de altoire) pentru a nu ingrouna prinderea altotulut. Cetlelys Iéstart se {nluturd prinvara, fu ofupal II odata ow titerea portaltoiului. Pentru {nldturarea prafulut din sons do altoize ne gter- 60 scoarta portaltoiuiut ou o ofspti din unto noni tte~ 3B - Paralel cu pregitires portaltotulut, Wimecltverh gi a0 Zanoneast Letarit altot. Watag Ustort vigurosi (50-70 on), ou lex Ml copt gi cugurii vegetativi mari. Teedlat duph recoltare ee tnlMturk immsele (pistrind o portiune de petiol de WL oa) ef ofte 5-8 angurt do 1a basa oh Hist Uistarwiut, care afnt alot, Ancoaplet Uveltats (£16.42). Ua Lister altot poate (digura 12-15 oohi buni de altoit. Listarit altot fasonati se leagi fn Witete de ofte So bucfi (cu baza la act iit nivel), se eticheteart, se pun tn 14- 746-48 Fenonarea, te, se invelesc in cirpe umede gi o¢ ‘alsat Imusporth 18 Looul altotztt. Atotrea ve oxccutl pe foreabii din & amoltort, aintre lam wu progittente porteltoiul, unul altoteste ef dot least ats antsy. Mebnica altoirii. Altoirea cuprinde urmAtosrele operati- tats Shiezen gi deaprindezea acoarjel poztaltotulut, detagaren wuligorulul, introducerea altoiulul fn locagul de-pe portaltol ‘Hf logatul altoiului (fig.49). g 4 z z 4 $) = q FF 4 i a1 48 ig.49 Operstinnile altoirii fn ocht doraind feotuares incisiei; 2 - desprin— Gerea scoarfel; 3 ~ introducerea scu- ‘Gigorulni; 4 ~'egarea altoirit~ Dilorea gi desprinderea scoartet portaltotulut Duplseaisten|faltads njatiedoe (0-4 a de ta pat i penienlpnaian See ee eee Pla taeda Get dahay cheat ana aie ek ef asettaeeoeataisers canted oes eae a Hijloe's tilgaa) yen eiaeecills Gey Gee uo Sn tes eaten ee Pe prima, In acest aonent, lana briceagulut ge risuceste spre atinga gi spre dreapta pentru a desprinde colfurile scosryot ‘tilate. Se schinb& pozitia briceagulut (cu spatula in jos, lana fn ous gf tktgul fn afard), fixtndu-1 intre degetul mare gi ark= fiber de le wine dreapth. Se introduce apot spatula sub colfurile dooprinee ale scoar}ei oi printr-o apisare continu (pentru tie- care parte soparat), ce desprinde scoarta pe toati lunginea in- ciziet longitudinale (£1g-49 - 1,2). ~ Detagarea souttsoruiut. Pentru detagarea soutigorulut, #0 treco Listarul-altol fn afna stingl gi se fine intro positie {nolinath cu virful fn Jos (spre altoitor), aprijinit pe degetul arititor, in partes opus mugurelut care se scoate. Dupk aceoa, se prinde briceagul fn utna dreapti si se executé o titeturd tronsversalX in scoarja Listerulul, 1a 1,5 om de augure (in fata acestuia). Dupii acooa se fixeark dogetul aare ds 1s aina dreaptt au aceasta tiieturl si se executh © nou seotiume, la eccoast @tetangk de augure, dar in spatele acestuia, Dia acensth pozitie se culed lama triceagulud pe listar, foraind um X. Apot oe tepri- BK briceagului o aigcare spre dreapta gi Sneinte, tXind sccarja starulut altot so foifK subjire de lean pink tn apropieres daze mugurelut. In acest moment, lana se inclind din nou, dar ‘apre vertical, se schtabi plomul de tiiere, pentru a pitrunte nai adine fn lem gi a detaga gi partes suporioari a scutigoru~ Lut (£16.50). Dack se tate in acelagi plen so objino un scutigorprinds. Téind continu gi tn aceoast pozitie, se obtin 7 ‘unt plano, £84 fesuturt zdro- bite. Dupi detegare, scubtgoral alto se prinde tntre degotul are gi lena brio. Antroduse fn lecagul de pe ¥ig.50 Detagarea soutigorulut igulut gi so portaltot. ~ Inte: stigorului-altot tn 1 : de _pe portaltos Introducerea altoiului sub scoarta portaltoiulut se face Anprimindu-1 acestuia o uigeare rectilinie, continuk (Smpingin- @u-1 mereu), feindu-1 s& alunece ugor pe lana briceagului én locagul pregitit. Dack scutigorul este asi lung gi depigeste sectiunea transversal se scurteazii fn dreptul acesteia, spre 4 ge agesa cit mai bine Yn locag gi a vent in contact ou portal- ry a totul pe toat& lunginea sa. Dupi acsea, cu degetele arititoare do 1a ambole miini se apasii pe laturile lumgi ale scoartet 4: prinse (ale portaltoiului) spre ochiul altoi pentry a contacta #1 mai bine cei dot partenert (tig.49 - 3). - ~ Exgcutares loziturii, Legitura ronei ‘altoite se face ou rafie sau ou densi din policlorvintl confectionst special. Rafia ae prinde tntre degetele mari gi arititoare ale asbolor afint 1a distenfe de 10-15 om (ou atna stingh) 91 20-25 on (cu ina dreapti) de unul din capete, so intinds bine i 20 ‘excouth prima epirk pe incinia transversal’. Porfiunea de fix aai sour ‘hoe lask Liberd, tar cea mai lungk se infgoark strins peste altod si portaltel, trecindu-se succesiv dintr-o atnk fn alta fn aga fel inoit spirele of ce suprepuni partial s1 sk acopere in Intregine sectiunea longitudinal, Gind ultiea spit do- 7% - rafie se afl4 in dreptul virfulut qugurelut. 101 cele dou fixe se tnoructgeasi (sud augure), dupt care so continué inftigurarea cu rafia fntinsi. Ta ultiea spiri se face o bucli cu dlasetrul de 7-8 om, sustinubé de degetul eratitor de 1e aina sbingi, prin eare se introduce do dou ori capitul lung al ratio. Pontru ti- xarea legiturii se executd o ulticl epini care so strings foarte Dine (fig.49 - 4). Dupi legat, captul de rafie se tate sourt (2-3 0a). Oboervatis, = In thapul altoitulut, 1dsterit altot se fin le unbri, Gnrlgurayl fn ofzye usede sau cu basa (3-8 ca) fn apt, fn vase do plastic sau ain lem. = Hizele-do rafie se desfac nai user éin legiturt (pipust) aac scostea se introduc 2-3 ‘turk puternice. Mnute ani ault, se fabibX ou ap gi se fntind jounde fn apt gt 1a legat. Du uscare, se string, stranguleasi altoiul sau se rup datorit& fngrogiirit portaltoiului. ~ Intre altoitor 91 logitori se pistreazi nerou 0 dis~ ‘tangil de col ault 2-3 pom altoiji pentru ca fesuturile casbia~ Je s& nu se oxideze. = Periodic altoitorul sterge lama briceaguiut de seva oxidate (pe un bandaJ de pins), 0 ascute pe o gresie fink, gi-o trage pe cures, pin dlspare yaa” de pe tilts. = Altoitorit tneepitori pot grefa cfte doi sltoi pe acelasi portaltoi, dar in pozifit opuse 91 1a inklyini diferite (ia 2-3 om unul Ge altul). = Altoid se prind mal ugor ofnd noptile stint calde gi amplitudines dium este nick.- 7 - Norne de munck folosite la altoires cu augure dormind Boausizea 7 Forgayia ‘Seeaniza= ah, Tnovisdl Gatogs Ute Ge"tucrs "ye fea uuselL tora. 1, Destacezea Tuorarea sugureiuls eeeem eee 120 Sreouth ou o copeitoaze 2 Fasopatul puteti= a Se suprist aitoltulal 3 bas. 2 3100 Fons de ai Cooaingoase) foie 3. Stora do pimint =, ath So curs coaja tnainve bus. 320 Sate So"altotre ea 4, Rocoltatul altot— Rocoltat lor si preettitar 3 iL 0,50 fasonat gt pentru aitoit . ‘teansporsat 5, Altotren in ocht ae doraing.cuprine =& = Shy Peace deze 50x le 6 Togatul aitotuint 3 att 1 050 = nie 6.4. REOOUMAREA ST PASTRAREA AVTOTIOR PENTRU ALTOTRILE OU RAMURT DPTASATE Pentru altoirile ou ramuri detagate (copula}ie, triangu- latie, despickturs, sud coaji etc.), altoii se recolteazs ain plantafit mand elitk, tnfiingate cu saterial selectionat, liber de viroze. Seopul lucrrii. Insugirea tehnicii de recoltare gi pistrare peste iernM a ramurtlor-altot. Bpoce de executere, Ramurile altoi se recolteazi toama, fn prinele douk siptiatni de 1a céderea frunzelor ofnd cea ast mere parte din substentele de rezorvii se glsess tn ramurile anu- ale. In situatil de emeptie, ole pot fi recoltate atit tarna- 7% - oft ef priaiivara devreme, cu conditia ca auguril si nu fe vith magi de ger sau pornifi in vegetatie Unelto of aateriale necesare: foarfect de joni, sckrit @uble, cazmale, lope, otichete din material plastic do 8/2 of, efoark sau richitt, pungi de polietilent gf nisip. Tohnica recoltacil gi plstrirtt eltoiler. Pentru asigu= Farea unui procent mare de prindere 1a altoire se recolteazk nunad ramurile viguroase de 5o-6o om lungine gi 6-8 mn grosize ou 16-20 mugurt vegetativi, normali, Cele subjiri si lacone nu 80 folosess intructt au mugurit aio, incomplet dezvoltati. Ramurile altot se taie de 1a inser}ie ou foarfeca de Pont, se leagii in pachete de ofte So buctti (ou basa 1a acelagi. nivel), 50 eticheteasi si se expediasti 1a locul ds stratificare. Stratificares se face in yanyurt, gropi, pivnite, basins in beton sau camore frigorifics. Stratificares in ganhuri, oi Le fndenine fiectret unttiys. Senfurile se sep pe Locuri sourse, uabrive gi rect (in ele nei ol&diri), ou adfnoimea de 1,2-1,5 0 g1 1ktimea ao 11,2 Stratificares const& fn: cXptugirea fundulni ganjului ox un strat de nisip de lo on, agesares pachetelor altoi tn positie orizonteld, fn rinduri (1m distante de 10-25 on) gi completarea epatiiior dinbre pachete cu nisip reaviin pink 1a nivelul ultiau- Aut rind de pachete (cel de sus). Deasupra acestuis, se msi agask un strat de nisip de 10 om, dup care se contectichcasd un bilon protector din pimfxt, cu fnillfimes do 50-40 on gf 1Eti~ nea 1a daa de 1,4-1,6 n. In nonele sudice s1 sud-vestice, ou priuivert mai tia Purii, unde existi pericolul pornirii mugurilor tn vegetable, se mai agazi peste biloane ofte un ctrat de vApsdK, ‘pate ol je wai ugoart, mai economied- 2% - plait (1a suprafati) care sentin o temperatura nai coboriti in intertorul sanfulut. Dac 91 aceste aisuri sint ineficace, atunci pachetele ca rumuri alti se transfer& in gheyirii sau canere frigorifice cu tenperaturt sub pragul biologic al specie: A bine ef in pungi de polietile~ raetic, cu conditia si fie parafinate 1a aubele capete Ramurile alti se platré a inohise cu putin timp inainte de altoire, se scot do la stratifi- oH ocazte sfnt eliminate ranurile care ramurile altoi. Cu ac (care au scoarta incretits), aucegiite gi ou augur, avint& st 3 tashidratal sleek fi. Ramurile sinttoase 80 spalé do nisip, Pistresz’ tn sect de aaterial plastic, 1a rece, pin 1a altoix: 6.5. PREPARAREA SI PASTRARBA MASTICULUI LA RECE Te altoirile ou ramuri detagate, rinile provocate po portato’ gi altoi se badijoneasi cu un stret subjire de mastic. Pelicula de mastic aplicat& pe zonele de fnbinare, pe capitul portaltoiului gi altoilor’asiguri condifiile cele mai bune de celusare gi do prindere a altoilor. Se evita astfel patrunderea aerului gi oxidarea Yesuturilor, uscarea altotului 1 portaltoi~ lor, pitrunderea apei fn portaltoi (1a altoirea in despicituri), fntre scoarti gi lem (1a altoirea sub coaja), degradarea alto- fului eto. Mastioul trebuie si nu fie toxte pentru altoi 91 portal tol, of izcleze bine rinile fat de uediul exterior, si nu crape Ja uscSciune gi sk nu se topeasoK la tenperaturile ridicate din timp verii. Dup& metoda de preparare se deosebesc: uasticul la cald, tare le temperatura obignuita se presintd sub forai solidi, 91 wasticul 1a rece sub forma mei paste viscoase. Pentru a putes fi folosit, mastioul la cald ge incilseste= 8 = pind devine viseos ca gi masticul 1a rece. Scopul InerAri1. Tamugires tebnicil de preparare a nasticulut. Unelte gi materiale. Pentru prepararea uasticulul 1a rece se folosesc: vase din fonti cu capscitates de 2-3 ori mal mare dectt cantitates co urneari si se objind, o lopiticd din lean, Jeme, régink, snoald, seu de oaie, ceard de albine, cenusi, cera gi spirt denaturat. Jenica de preparaze. Duph stabilirea proporfiei dintre eubstante, rigina gi snoala se niruntesc bine si se pun la fier bere intr-un' vas din font& aldturi de seul de oie gi coara de albine. In tiapul fierberii se tine focul mc gi se lopiteazt continua pentru éaogenizart unflA, se revarsi ¢1 fiind inflamabil poate produce acct dente Spre afirgit s¢ mai adaugi ceaus si ocru gi se lopiteasd din Deck focul este mare, anestecul so nou pentru fncorporarea acestora fn nasa turbulent’ a masticului. Ie pubin timp dupA aceasta ceste, pind aproape de teuperatura de fierbere a spirtului (79°C). In acest mosent, se toarn’ spirtul denaturat peste nas: tie, tncorportndu-se fn masa acestuia printr-o lopitare continul. Rete gregitd turnarea spirtului peste masticul fievbinte (fark © prealabil& récize), intrucit au loc pierderi ari prin evayo~ rare, dar anestecul bolborosegte puternic intirsiind ouogeniza~ rea, Oind spirtul a fost asinilat, aasa masticului devine vis~ opreste focul gi anestecul se ri~ const. Tnainte de ricire, sastioul se toarn’ in vorcane’ sau oun rustic pen tit, care se pistreazi fn canere uscate si inchii ‘tru ca spirtul sf nu se evapore gi si se intireasch. te pentru preparare: 1, 650 g rigink, 50 ¢ suoali, 35 6 ceart de albine, 7o g cenusl, 5 g ccru gi 200 6 spirt.Slea = 2, 730 g sacts eau rigink, 75 g eeu, 75 g ceard de al- Wine g1 120 g apirt. 3+ 850 g sacis, 50 @ seu de oate, 15 g oncald, 25 g conus gf 90 g apirt. 6-6. ALNOIREA IN COPULATTE PERFEOTTONATA Altotrea in copulatie perfectionat& se foloseste primi— vara fn cfapul IT al pepinieret pentru realtoirea portaltotlor ‘4 fo Livedy pentru schisbarea soturtlor necorespunsitoare. Ja aceasté altoire, partenerii (altotul $4 portaltotul) m aceeast grosiae (8-15 an), Scopul lucrérii, Insugirea tehnicii de altoire. Bpoca de exscutare: nartie-aprilie, cu condifia oa aitoii sf nu pornessct in vegotatie. Matertale ef unelte necesare: briceagul de altott copu- lutor, foarfect de pont, rafie, aastic si ranuri altot. Tohnica altoirii. Altotzes ouprinds urmdtoarele opere- ‘und ~ scurtarea portaltoiului la indlfines de altoire; ~ suprisares ultinelor ranificatii existente pe portal totul fasonaty ~ exeoutarea sectimilor oblice gi a limbului pe portal- tot ph altots ~ fubinarea, legarea gi ungerea ou mastic @ zoned altoite Dupd stabllirea tnil¥inii de altoize (5-10 om la‘pule}i #4 80-200 om la pomli tinert), se prinds fn atna stings portal foiud (sud punctul de altoire) 91 cu bricesgul copulator fixat tn sina Greapti se executt o t&ieturi oblick (de jos in us) Mntro singurk migcare, cu lungines de 2,5-3,0 om. Se troce tn altoiului. Pentru aceasta, ranura altoi vontinuare 1a pregitir- 82 - je prinde in mina stingi ei se fixeaz& fn podul palaet ou degete- Le arévitor, aljlociu, inelar gi mic ou virful in exterior gi in vr-o posttie paralelé cu antebraful. Se A lena dElceaguluL Ling altot, cu tiigul fn sus gi din punctul de unde incepe tiie~ (unde este fixatt baza tiigului) se trage puternic de la atin ga la dreapta of in jos, dmprinindu-t briceagulut o migcare de alumecare continu caze se incheie cu sectionarea altoiului. Sec~ ‘pane aceeagi lungine cu coa de pe portaltel (fig.51). Pentru a realiza o astfel de sectime, ee cere ca in timpul titerii, degetul mare (de 1a afna dreaptt) si se afle fn spatele remurei pentru a forma un punct de sprijin, ter mina dreapti of so nigte numat din unir gi cot. Dack altotului trebule a fie opusk unut sugure, plank si de seoyimes remurei altoi corespunde ou con a porteltoiulut, atuncd ranura se reteasi 1a 2-3 am dessupra augurelut 3 sau 4. Apot, pe fiscare din cele dou seotiunt (a altoiulet si portal toiului) fn treimes mijlocie se face ofte o titeturd fn lem, destul de Fig.51 Altoires tn, copule~ fhe perfectionats adineH pentru realizarea wlinbii 42 1 _ sectionarea sltoiuluty ; 3 > seopienates poctelbeit- tepinare", Meture oo exsouth po f,r,"gehipuaren pereuenit Disectoarea unghiului format de ple- lut cu portal toi nul sectiunii gi axel ramurei. In tinpul executiirii acestes tite: turi, lama briceagului se aiged spre stings si spre dreapta 51 oF spask fn Jos pentru a-i ugura Snaintarea. Cind s-a ajuns 1a adin~ cimea dorith, se scoate loma din secjiue si prin aisckri scurte, Aaterale se Lirgegte locagul de Snbinare. Dac& 1imbile sint prea subjiri, exteti pericolul s{ se rup la icbinare, ier dact sint- 8 - prea groase, altoiul ¢i portalto{ul ee pot despica, ei altoirea sk tie compronisa. Se trece apol 1a febinarea altotulut eu portaltotul. Mat fotft se suprapun sectiunile, dup cars printr-o aplsare ugoark #1 continuli se sbink Licbile gi se pobrivese sonele generatoaze. Dup& fixarea altoiului in portaltot se leagi cu ratte ete mal strins, de Jos fn sus, gi se badljoneazk cu naatic margi~ tile eectiuntior 91 capitul superior al altoiulut. Pentru a prevent o eventuslé desbinare a siubiontilor, auguroieste zona altoiti (in pepiniers) sau se leagi de portal- tol gt alto! un defisor care servegte drept tutore, 6-7. ALMOIREA IN DESPIOATURA Rete o metodi de altoire siapla si upoard, practicatt curent fn plentatiile pouicole pentru realtoirea solurilor de poat cu calitayi inferioare. Altoli int ranuri snulle cu grosines de 5-6.nn, iar portaltoii, tulpini (1a pomii tineri) sau rasuri din coroang (1a pont asturt) cu grosimea de 2-8 Scopul lucririt. Insugires tehnicii de altoire. ‘Bpoca de executare: martie-aprilie, — nelte ei nateriale necesare: briceag universal sau co- pulator, fiertstrin de unk, cosor, foarfeck de posi, despicktor seu un oufit mare de buckt&rie, un ciocan din lem, ramuri altot, rafie oi coord de altoit (mastic). : Tenntoa alvoirit. Altoires in despiclturk ouprinde urai~ toarele operafiuni: = retozarea portaltoiului 1a tniltimea stabilitss = suprinarea de 1a inol a tuturor ranificayiilor laterale = ‘notestrea seopiunii portaltoiuluts- oe = despicares portaltotulnts = fesoneres altoilors = antroduceres altotlor fn portaltot, legatul 91 mngere: ‘en coard do altoit a portaltosulut fn ona altedtt. ‘up ce sa stebilit Snklfiaea gi looul altoirii, oo retes- aX portaitoiul ou un fleristriu de atni gi se neteneste sections, Neterizes const& in taierea cu cosorul a unor figit sub- iri de scoarfi gi lean (do 2a exterior spre intertor) din capitis metezat ai portaltoiulul, pink efnd seotiunes devine plank, curse 91 fark yeouturt eazobite. ta portalto!1 aai tinert se suprink toate rastfionbiile Latore! Deck pools sint viguros), si servess oa portedtos. #0 2esk efte Jus ramurt siof pe flecare renuré prinetps 1h altoitii care si tndeplineasod funoyia de wrdeitor! de sevi". Toate celeiaite raquri auprins. Dupi fasonare ank a sccfiunti portaltotulul of prin loviri euocesive co un che ‘can de lean, 80 despicd portaltotul fn douk, pe © adincine de 4-5 ge are in vedere ca in tinpul despiedrii, despicitorul ek fie seat lena doapiostorulul pe links aedi- igoat intr-o parte sau alta pentru a sure ‘taieres’ scoaryel. ‘Pentru pregitires altoiulut se procedessé in felul urn tort se prinds cu afns stingé rasura altoi oft met aprosve ao bast (ia 2-3 om do priaul mugure) gi se fixeack sub antebrat, ou virful tn afar, Se agazk apoi lama thigulul briceagulut (fixet fn mina Greapti}) pe latura extertoar » ranurei ou Pars ‘to punetitl de unde tnoepe thierea (wai sus cu 1 om Saf de pricu) sngure) gh printr-0 igeare continu de 1a stinga 1a dreapta se sic edine in Lenn. ge riisucepte epol rasura, cu tEietura spze altoiter #4 om primo mugure fn jos gi se ages tatsul ‘rtosaguiut 1a mivelul prinei sectiuni gi sub un unghi de 25-50° fey de aceasta. 8°Sea, Imrint briceagulud acceayi fort de téiere gi se cbyine cea de a lous eectiune longi tudina: Hats oud forma unei pene sau lame de cuyit, cu o muchie nai grot Wi (pe care se ef priaul augure) si maa nai subfire (opusi augu- flat). Pana are lunginea de 4-5 on gi este egala ou despicitura fortaltoiulus . Dupé confec}ionarea penei, ranura alto se taie la 2-3 am Dup& tétere, baza altotulut se pre~ Wasupra celut de al tredlea augure, Pentru acelagi portaltoi se fil fasoneas un altoi de access grosine. Altoii astfel precitits introduc in despicétura portaltoiulut, care intre timp a fost Ursita cu ctocul despicktorulut. Se introduc prin forjare, in aga fel tnctt zofiele generatoare ale altoiului of portaltoiului si se yrapunk pe toat& lungimea pened. Dupa gezezea altotior, te ecoate cfocul despicatorulus tt pe despiotiture portaltoiulut megan o figie de scosrys sau liom pentru a Snpiedica scurge- me sastioului {n portaltot {tig.52). Se loogh otrins cu fatie, do sus tn Jos si se ung fu sastic toate rénilé Pentra protejeres alto- or, se 1eagh tn capstul port- Wsoiulut © ramurit de richitt monte Fig.52° Altoirea in despickturd 1 = progitizes portaltoiuluts = Bltoi cu pand; 3 ~ sectiune ein pana altoiuluiy 4 ~ scoar a penta acoperit despicttures 2 P ¥ 5- 86 - 6.8. ALIOIREA SUB COATA PERFBOTIONATA Este 0 netodk de altoize simplA, usor de executat gi ou um procent ridicct de prindere. Se folosegte mai mult 1a posit butrind care oe realtolese. Spre deosebize de altoirile: copulstt porfectionati gi desptokturd, care se exsoutil fn tinpul repausulal eltoizea sub coaJ& fncepe din moxentul deziipirit scoartei portals totulol. Se altotese ranuri cu grosinen do 2-8 on. Scopul Iyovirtt. Tasugirea tehnicli do realtoire a poatla sub coafi in'eapul portaltosulul. pose ¢e. Uneite ef: aati tru do mink, conor, rafie of aastic. Tokmica altoizhi. Altoiven cuprinde urmitoarele operatiun! = retezarea portaltoiulul (ranurel) fntmo zon ou coaja noted = notestzen sectimmii si supriares renificatiilor 1stera! coutare: aprilie-nai. 1 brleeag de altoit, fiertis~ = soctionarea scoarjei portaltoiului ¢i desprinderea acer teia de pe cilindrul centrals ~ pregitires ponet altoiuluts = introducerea altoiului sub scoarfi, legeroa yf ungerea ou uastic a gonei altoite. Retexarea ranurei-portaltet se face ou fierkstrau) de wink perpendicular pe axul e4, Jar netezires seotiunit cu cosorut prin tiiert succosive a unor rondele subfiri din Jenn ot scoaxti, pink ofnd cuprafal le (vegeta tive sau de rod) se tale de la inel ou foarfeca sau acosteia devine plan’. Rasurile iste nosorvi. Pon tra executares incizied in scoarta porteltotntus se rrocersask tn felul uraktor: s0 prind priseiete bricengulut fm podul palset fn aga fol Snoft tiigul lassi si se post time ugar pe scoarts postal:87 - foluiud (cu virful 1a 4-5 om do sectiune), se apast ou aegotul arétéror po auchia lanet pentru ca tiigul o& p&trund& pink 1a Joan gi se trage puternice de jos fn ous pink oe lana pirdsogte ‘Wletura, Se schiabd apoi postfia brtesagulut tn atnt (ou lana tn us) gi se introduce spatula sub scoarti 4-5 an pentru a ugura tntroduceres altoiulut. Altoinl 20 fason st 1a bask sub forma unei pene, ou o sectiune oblick de 4-5 cm, tor la virf se tale cu 2-3 mn mai sus fa do col de al tredlea augure. Sectiunea se realizeas% tind eu briceagul piesig pe partes opus primlui mugure. Pentru obfinerea uel suprafe cot dol parteneri, se inl&turd o parte ¢in scoarta pene altoiu tut pin 1a cambiu (de o parte yi de alta a augurelut basal), aonjinindu-se intact nunai o figie ingusté de 3 an, aituaté central gi po dizectia perinite! mgurelut. AtoLul astfel fasonat se prinds in nina dreapti si 6 moi mari de contact intre Antroduse pana sub scoarta port- altoiulut (£1g.53). Se aze in vedere ca primul mugure si fi- sia de scoari co-1 tnsobeste sk acopere Sp ntregine deschi~ rAtura locagului de pe portal- tot (oare o fost airiti prin ¥ig.53 Altoirea, sub coad& Antroducerea pene). perfectionata ne n 1 = pygettien perteatotntety Atotul fiamt, fn portal 2h nays 3 intros 2 . mi wal aicenteltoiier aub ecoarta gi ‘02 9° lenel atrine ou rafio si Tegatul 0 unge cu asstic. Pe o ranurk-portaltoi pot fi grefeti 1-5 altoi (in funotie de grosinea acesteia).~ Be 6.9. TATBREA PORPALIOIULOI IN GIMPUL IT AL PRPINIERET ‘ileres portaltoiulut Sn cfapul IT al pepinteret oe fase ups dows motoce, of anuner ‘tiderea in cep gi titerea fh cop. ‘Titerea portaltoiuiui in cep se practicd in zonole bint ite de vinturi puternice 1 1a colurtie 18 care altoii pornese usor fn vegetatie, creso stiab gt se dezbink dact nu stnt pal Miderea portaltoiulut firk cep (la I~ an deasupra altot ‘Amiisatt numa in roplunile ou vinturt elebe si la sol rile care nu forseaail cot in punctul de altotre. aut) Scopul lucr¥rit. Prin tiierea portaltoiului ae urkizeste abatezea flumilut de sevi ainspre corcana acestuia apre altel, pentru ant stimula porniroa tn vegotatie gi ritmul do crestere. Ia portaltoii téiayi in cop, llistarul-eltol se palisoast (in fase erbacee) si crogte drept. Hpoce de oxecutare: ultina decadi a lunii februarie gf Prina decadi a lumii uartie, cind portalteli se giiseso in stare executil {n timpul vegetafiel, int altoii depligesc lungimes de 15-20 om gi asigurd conditii optine pentru cslusarea rinilor. Dack pepinierele au numat dou cimpuri de fornare (eSmpul I gi TZ) of ou sint Supresmuite, tiierea portaltoiulut se poste de repaus, Ia nue, lucrarea efectua inci din efspul I, toanna tirziu dupt olldoroa frunselor. Unelte gi materiale necesaret foarfect de posi, coscare sau Clertistraie de afnd (pentru portaltoti aa grost), vopsea sau aastic. Teunica de luoru, Ineinte de incepares lucrdrii, pepinte- ristul analizeari visbilitetea muguriler altoi, mazchoast portal- told co urmeazi oi fle realtoiti si stabileste punctul de scurta— Fe 9 portaltoiului. Dupi aceea, organizeasi foruatiile do Iver, © formatie cuprinde 2-3 auncitori ou urulitourele atribufads- 89 - muncitor care oxcouti tiileres, un eucitor care adunk materia: Mbrernitat gt unul care dadijoneari rintle ou mastic. #) Milexea tn cop a portaltotulul. Prigul aunciter retes= HW foarfece (sau fiorkstréul) tulpina porteltoiulul la Snklyi- Mite 10-25 om de mugurele altoi, cupriai ranificatiile existen~ me cop gi Sndeptrtoasi legiturtle de ratie aflate (da0K nu mar denttcut toama) pe punctul de altoize, printr-o tktebunt Weldinali ou virful briceaguini pe partes opusk eltoiulul g.s4). Deck rofia nu se indeptrtess& 1a tiap of portaltols porneso fn cregtere gi se fngroagl, inelele wistente gtranguleari 1starul altol. Col de al dotlea amoiter stringe in brate aaterialul of- aut 1a tiere giv] sooate 2a sarginea parcelet pe alee pentm 2 fi fnolircat, trensportat gL are, Col de el tretlea muncitor unge cu mastic sou vopsea rinile nei aari existente pe cep. Ta gutul, ca gi la mele sofurt de prun (Anna Spath), cepid aint titefs mat sourt (6-10 hess ritorea 08) Pentru stimuleren pornizti tn orestere a 1s cep —qugurilor altot. Pe flecare cep, se refine tn Hinyol vegetayieL un 1astar wtragktor de sevk" care so ciupeste mnvtat (3-4 ort) 1a 3-4 frunse pentru a nu conotira fn oregtere eal gf a sonfine persanent cepul verde. Pentru asigurarea unci oregtert untforae a ooulatilor, Marea portaltotlor iin, pie, ptersio, prun, mir pi gutut. - >) Morea portaltoiulud fiek cop consti in rotesaroa WMpinit acestute 1a 3-4 am doasupra augurelut altoi printro WMeturs oblick (45°) cu foarfer fmurfeca eo tine cu virful fn jos gi cu t&igul lanet fixat (tn- uat) po ma ain pirfile laterals ale altoiului (etinga sau face in ursktoarea ordines cire: sau cosorul. In acest scop,dreapta). Prin comprimarea foarfecit 4. do titere neconard indepirtiirit tulpinit. Pentru tiierea portaltoiului ou cosorul, tiigul lanei oe va agoza in aceonsi poritie oa Ia foarfect, ou deosebirea of sem aul do tiiere va £1 do Jos in ous of lateral areapta sau stings, Sn funeyie de aina ou care 99 lucreast. Pontru ca titeture i se execute corect, lana cosorulut se agazl fn acelagi plan cu augue role altol, dar opus acestuta. Obsorvetie. Miterea tulpinit portaltotlor erosi se face ou flertitritul (perpendicular), iar suprafafa sectiunit se nete- zegte cu cosorul gi oe unge cu mastic sau vopi Noraolo ¢e sunck folosite 1a titerea ‘tulpinid pertaltoiulut SSS HET Geneirea tuorest Ontoge Ooms fe"gable Mazen 1s Meroe ow scurtares ei novozires Plnit sf mean S"portaitet ou g fai eee sate 2s = Adon postattot ou 8 att peste 2 ca 4 bu. oD 0590 3s Rilgree 1a cop (£8s% nut i Rebeeesade Sep. a te Uggoren gu mastic a Paice Pete. ge tt cepulul a 2 bue. 2 “30 Seringerea sitbaticulat ae in ei, dupd tiiere = 2 dae= 2 - G+lo. PLIVITUL LASTARTLOR DE PR PORTALTOT, PALIGATUL ST TUTORAIUL ALIOIZOR Tn ansanblul lor, aseste lucr*ri urairese econonisirea gi fedistributrea energiei de crestere a pomului {n directia stimu Mii alungirit 91 fortifiekrii altoiului. Scopul lucriit, Cunoasterea efectulul supriminii lista- Hlor de pe cep, a palisatulut gi tutoratulud altotlor. Bpoca de executare: fn timpul vegetatiet, in periosda sprilie-tulie Unelte gi aatertale: dricege, coscare, minug din plele tate, rafie sau fire din material plastic of tutor! de lem ain ‘meng aoale. Mehnica de lucru. La fnoeputul vegotafiet, augurit axtlart 4 po cepul portaltoiului dau nagtere 1a munerogi listari care reso foarte repede, consunind o mare cantitate de substante do Yenervi. Idstarii altoi care pornese sai grou in oregtere sint dontnafi sou uneori chiar fnkbupiji. Pentru a le stimula cregte— fea se suprind de 1a inel toti lAstarii portaltoiulu. cina 1és- tari stint miei gi erbacet se {nldturk prin frecare ou o slinugi wat din piele, iar cfnd lucrarea a intirciat ault of basa lis~ yarilor Sncepe si se lignifice, cu cosorul sau briceagul. Lucr tea so repotd de mai aulte ori (1a intervale de 12-14 sile), pink ofnd altoii ating 50-6o cm lungize gi nn ee mai formeast 1Metart ain muguri stipelari. Te epectile la care ochii altot pornese greu gi cepul se tate scurt (8-10 om) cu ocesta plivitulu eMlbatioulut oo last tn trligitor de sev, care se oiupeste de ual multe ort. Pontru ugurarea executiirii luoririi se identifick mai tmbfi altotul, dup wi" inetzat pe portaltot, dupl care se pli- venc tofi 1starii foreat4 pe cop 91 de sub punctul do altoire.= 2 < Dezavantajata ca pozitie, starii altel cresc uneort mai lent decit 1istarii de pe cep gi formeazi coturi mart care @opreciari ault calitatea materialulut siaitor. Pontra a fnl&tura aceste inconventente, liatarii altot 80 paliseark de cepul portaltoiulut ofnd au 7-8 ea gi 16-20 ca (£46.55, 56). Polioatul const in aducerea altoiulut in porifie verti- eal 1a o Gistenfi de circa 1 om de copul portaltolului 91 legs: Fea acestuia. Cind listarul este erbaceu (1a pomul palisat) se Paliseasi sai usor ack se apask incet si continuu po baza Jul ou dogotul arititer. Tegiiturile care se executi sint sub fora de inele duble, Pig.55 Falisatal eltotulut Pig.55 Altot palieat oe © de 2 ort = altot inainte de palisares = dup palisat- 93 - Watre care una? fnftigurat strins pe cep, tar altul mai larg, care tuprin’ olvoitd gt cepa plus Qetenta de 1 om aintre asestia. tapetoic de vefic se leak pe cop tn partes extertoard (opusa alto- utes). Mu 62 fac legéturt sub forak de 48" Intruett vintul depla- teed nore alvoiul fnte-0 parte sau alta dup direcyia ain care ate. Intotdenune Anelul de rafie ae trece pe sub peyiolul frun~ tet pentru o nu dezanje alumgires altoiulut gis prevent sparitia mor curburl. In sonele bintulte de vinturi, unele soiuri de pir (Cure), prun (Renclod verde) si. eizeg (Ramon Oliva) erese strimb tn pepinierd A de 0% ‘tra pomlt condugi cu trunchiul mi jlociu 80-100 ya se tutoreart (fig.57) (numa pen en). ‘Tuborii se confectionsasé din degeurt 4e len, cu lunginea do 1,2-1,5 0 gi grosimea 20 2,5-3,0 om. Dup ce a fost ascuft: 1e unul Gin capete, tutorele se agazi fn spatele alto- iului, se bate adine in sol (40-50 ca) cu un nei do lean gi se leagi de portaltot. Fixarea tuterilor fm sol corespunds cu atingerea {nil}iail de 50 ca a cculantulut, sonent fn care se face gi primul palisat. Pe mioure crogterif altoiului se mai feo alto 2-5 logiturt, din 25 in 25 omae Norge de suncd pentra plivitul, palisatul si tutoratul altoilor Sg ert. lucririi Cates. U.N. aevducra 1, Plivitul silva att Sioulul ae pe ee ior log 3 cep 2, Paltestul ait Distanta de altoiulus 3 vue. ? 2110 pantare 80) Sorca 3. Ascutit tutort ait din spel de bus. ? 150 - rad’ 4, Pixarea'tutori- ait) o.to Tutorit ee lor fn péaint due. Ao Enh tae om adincing 6.11. SUPRIMAREA LASTARIIOR ANTICIPATE (DE PRISOS) ‘SI FORMARSA COROANSI IN CTMPUL IT In cimpul II al pepinisrei o mare parte din spocti gi so turd enit ou upuring& lastari anticipati (plersicul, viginul, oat sul, unele soiuri de air, par gi prun), Aceast& tendinti de rani- fleare anticipatt este o particularitate biclogic& proprie, care se aanifesti uai activ in primti ani de cregtere a altoiulut. Pe acoast& fnsusire se bazeazk tebnologia forairi1 coroanei poatlor {2 efapul II. Scopul lucririi, Suprimarea 1Astarilor antictpati de pe ‘trunchi gi a color suplinentari existenti in zona de formere a corcanei, in vederea stimulirii listarilor alesi (sarpante). ‘Bpoca de exeoutare. Din monentul aparitie! priciler 1s ‘tari pink la profectarea ei formarea prinelor sarpante. Unelte gi materiale: bricege sau coscsre, foarfect de oni, sipel pentru proiectarea coroanoi, cXlupt gi retie. ehnica de lucru, In perioada mai-iunte, unti cltot deeee ursie, cais etc. forseari pe truncht nunerosi listart antici 1, care se dezvolti rapid gi-t concureaK in oregtere, ingreu- astfel foraarea coroanei. Acegti start trobute suprinetd diat co apar. Cind sfnt exbacet se suprin cu aina, printro Dack were jeize scurti fn apropierea punctului de inserti mu soa fkcut 1a timp gf Lstarii fncep sk se lignifice, ou briceagul sau cosorul de 1a inel (fig.58). Cind altoiul depiigeste cu pubin Initjisea de profectare » coroanet 4 iiupogte virful pentru teaperarea alun~ nl lud ¢l-otdmulares ranifiotrit om- lil, Pentru aceasta, se ages Lingh tol, in posttie verticals, o giped ain Jom pe care este marcata inkltinea trmchiulud gi zona de formare @ prine- lor gexpante si in dreptul eemmulut ae tuo 0 rotess& axul ou Drivesgul sau co- = forul, Theres altotulut se face tntot~ 4 dmuna deasupra unui mugure noraal dez— voltat, altuat pe partea cepulut. Dact Mtolul este prea viguros gi ligificat, tate cu foarfeca, Pontry profectarea palnetel o ¥ig.58 Suprinares lis. tejate (cu Sniljinea trunchiulul de 50 tarijor de pe zona trun chiulul (1). Mierea on gi zona coroanei de 20 cm), altotul axului (2) te clupegte 1a Sniltimea de 70 om cind a depigit 80-85 en. In casul piereioulud (vas aneliorat) se foloseyte dubla scurtare a axului pentru a se obtine tn zona coroanei garpante ou unghiurt mari de insertie, rezistente 1a dezbinare. Priaa sour far cea de a doua 1a 65 cn tare se face 1a Sniilfimea de 80 oi {@o ea trunchiul g1 25 om zona coroanei). In acest fel se fnlitu-Lege ri ramurile de la virf care s-au format ed un unghi mic de inserfie. Cind listarid din coroant ou atins Lungimea de 15-20 en, se aleg cite 3-4 pen ‘tru foraarea garpantelor, tar to} cetlaltt se supriak (tig.59). Tastarii alegi trebuie of fie uni- fora repartizaji tn Jurul amlui gi ou o aie ‘tanga fntre ei de 10-12 on. Lasterii de prisos" situati intre ced alegi, se ciupesc 91 of 1a 3-4 frunze, dar cei de pe trunchi forma}i din quguri sti- pelari se inldturk de 1a inel. Dack unele garpante cresc prea vigu Fig.59 Pormere gorosnei in ofaril rosse datoritt unghiurilor mei de insertie, IT cu ajutornl anticipayilor fnelink cu ajutorul c&lugilor, iar Gack sint slabe se dreseazi legindu-se cu rafie de ax. Noree de unc 1a principalele 1ucrdrt de suprimares listarilor ei foraarea coroanei pomilor tn ofmpul II al pepinterei Ne. Donusisea ““Foraajia Moras po” Orcanisa~ ort. lucrdrit Oates. U-M+ ae iucra formatie rea muncit 1, Plivitul liste Ee Hilcr'anlespess 2 UTE Gt pe trunent duo. + obupdtud Last Tnosesee sided there 1 Gl 2 ato. goente fn tm x . virfului lise Jarier ta fuse a 0~ 97° - 6.22. SUPRINARSA CRPULUT Pe sésura fortificérii altoiulut, portiunea ae cep ain Yortaltol, folosith pentru palisarea avestuia, este subordonatd ta visoare of devine inutil&. In plus, uscinan tere gi altoiml, Scopul luerir{t, Inaugizea deprinderii de suprinare a deputat. Bpoca de exwoutare. In pertosda 15 dulde - 15 august, 91 grosine ca si portaltoiul 9 Hota ve calurd dintre ef este perfect cicatrizati. Pink 1a ve fires cecurilor, rana rezultatt fn uraa tlierit cepulul trebute a 1@ poate si afece @ind alt ari conplet cu calus. Jnclte si uateriale necesare: coscare, foarteci de posi, Heristrate de ind (cu pinza subjire), aastic sau vopsea de ulei. Tebnica de lucru. Se stabileste uni inti ordinea de soa tere « cepilor. Se fncepe cu catsul, piereicul, prunul, ciregul. (4 vigioul gi se fnchele cu akrul, pirul 9 gututul. Pentru scosul cepulut, muncitorul aitoiului, cu virful piciorulut sting lipit de portaltol si pi- eiorul drept fnapot, pentru a opune resistenté la tiilere. Prinds ou mina sting cepul portaltotulut, agast baza innei cosorulut (pe care-1 fine fn mina dreapt&) fn pmotul de titere, {nclinstil te 25° g1 prin tragere de la stinga la dreapta (simultan ou api sarea cepului spre altoi), tate ef aruncK cepul in afart. Ia tidere se are in vedere oa virful cosorului sii nu pk frundi in altoi ¢1 SX provosce leztuni grave. La aahaleb s1 plersic, cepii portaltoilor find grog woot cu fierSstriul, fn achimb 1a marcotele de gutui gi de alr (mele tipuri) care au cepii sub{iri, scosul se face mult mat jazi tn spatele agor cu foartees de pont.oe = Dup& suprimarea copilor, rinile netezesc cu cosoral ung cu coart do altoit re 12 vopsea din ule, pentru activ yea forsirit oslusulut (£1g.60). Observatit = Bate gregit of ce tate cepul ta Poritie orizontall, deoarece ristne un oiot mare care fapiedick calusarea rinit. = Cepul nu trebute tiiiat niet sub un unghi mai mare (fay de ortzontals) de- carece Yesuturile zonei de fubinare altot— porteltot, ‘expun 1a usctciune pe 0 supre- fay mad mare, rana se vindect nai greu gi altoiul se desbink mai usor. Fig.6o Suprimares ‘copulud, Norme de uunck 1a suprisarea cepulut Ez bonurizee Forsayie Noraa pe” Oseanizares ort. Inordrit Uslle Qo 'incra forenpie sunlit 1, Matar ot netosttul ceptior ou cosorut = le staburoase 8 git 2 0,30 1a sentntoase 4 fit a ontoSry 6413+ SCOSUI, POMIIOR DIN PEPINIERA SI STRATIFICAREA LOR ‘As SCOSUL POMILOR Dupi un an de vegetatie tn ofmoul II al pepinteret, alto- Wil ve prezint sud form de vargi (1a pomacee) sau cu ranuri an~ Metpate (1a arupace Wise planteast inodiat (dack condi file perait). Daok plantarea Wtoce prinivare, pomii se fasoneasi gi so strabifick in locurt Wectal anonajete. Scopul luerdrti, Cunoagteres gi fnsugires tehnicti ce Heoatere oi do otratificare a poatlor. ‘Bpoca de executare. Scosul poutior din pepinteri se face (Hteamna dup chdorea trunselor, oind touperatura aerviui este BHLtAvA gl solu) inci nu a tnghetat IHst, scosul pomtlor se anfnX pentry primivari. Unelte sf satertale. Po suprafeye nari, pont Méesteat, dar pe parcole ‘mioi, sanual. Pontru scosul secenizat Wefolosesc plugurt speciale ou organul sctiy in forak del" lugs 445) nontat pe un tractor 5-650. Pe solurile ugoare gi 1a Hots ou alstomul radicular superficial se folosegte dislocatorul emuntool, Soosul annual so face ou casnale special din ojel matte guviurt. Pentru exeoutares corectt a acestet luoriri mai Hist nocesare! sfoort de Manila, fire de plastic seu richita, Htienete din lean sau plastic (6/2 on), registra de pepinieré ot [sijloace de transport (renoroK tractath sau autocanion). + In aubele situafii, pomii se scot toamna Tn anii cu toamne umede 91 scot Misuri precititoare verific& puritates biologie’ a asteria— nut staitor. Cu aceasth ocasie se scot impurité}ile gi se eti- etoat capetele de rinduri. Pe fiecare etichett se scrie ou Getoaul negra soiul gi portaltoiul. Dupk aceea se face inventa- Herea pomtlor pe specit, soiuri gi portaltol. In fiecare parcel In luna iulie- loo - se nualirk 5 rinduri do pont situste in puncte éiferite ei co stebilegte nuairul sediu de pout pe rind. Se calculessi apot mi airul pontlor din parcels, tnmulyind nusrul medin de pont pe rind cu nuniul de rinduri. Ou 2-3 siptimini tnainte de acos, aolul se irigh (dack torenul este uscat) gi pomli se desfrunzesc chinic, prin stropir oti Bnaatol (0,1-0,2%). Pe suprafete aici, defolierea se face aa~ nusl, in preziua scosului. Desfrunsitul consti fn desprinderes frunzelor ou ufna, prin aigotiri executate de-a Lungul axulut Pomului {n sens descendent 1a speciile ou auguri mick gi aplati- nati (la air gi gutui) gf ascendent le cele cu auguri aari gi asouyiti (la cires, vigin, pir). Tehnica de luory. Cind pomit ul se deplaseazi pe aleea de trafic lati de 3 a (existent& tn ‘tre douk bloouri), dislocind pouii de pe rindurile anrginsle ale unui bloc de parcele (fig.61), Frontul de 1ueru este continu, der cursa tractorului (dus gi fntors) tn casul bloourilor ou 4 percele misoart 412 m (fird tntoarcerile de 1a capste). scot mecanizat, agrega~ Fig.61 Schema de deplasare a agregetului 2a scosterea mecantzatti a poatlor= lel - to aleKtulth ain 8 Morea}ia de lucru care participa 1a Haeltori care actioneazi pe latura wick a parceled (de 50 a), ln care 5 muncitori saulg poaii @islocati din sol de plug sau Wolocator, 31 scuturk de paint (firs ai lovi), ff eliaink pe Mt atacati de cancer sau ou rAdicinile 9i tulpinile rupte gi 11 liaxi pe cod care corespund STAS-ului in pachete de 1o bucitt Weolet 1a colet). Dupk ce au efectuat aceste operatiunt, muncito- i troc pe rindul uraiitor (spre interior) parcelei). In conti~ pare, suncitorii leagl fiecare pachet de pomi in cite douk paste (1a colet gi mai ous ou 60-70 ca), iar altul $1 etichetes- (2 etdchebe 1a pachet). Dupi ce pachetele au fost legate si ehetate, ee soot in afera rindului (1a 2-3 a), de unde sint cate intr-o reuoroX sau autocamion de acelasi muncitort are participl 1a scos. f Pe aupzafeyele Polosose formayit de lucru de 6 auncitori. Din acegtia, dot ‘sapk ‘m ganf fn faa rindului de pomi, cu peretele interior situat le 2o-25 om pe rind, Sanful are 1M}inea uni cazuale gi adincinos te 30-60 ca (in functie de adinoinea sistemului radicular). In Hapul lucrulut, ridicinile care traverscazt ganjul sint prote= 1 micl, unde pomli se scot manual, s ate (t42.62). Poatru dislocarea primulut pom se mat sept a gent de nunai 3o-ho on Imgine si perpendicular ye capktul rindulul de post. Dup& spares a 45 m de gent se incepe scosul pomilor. In acest scop, un munciter fnfige Fig.62° Scoaul sanual al poutlor- 102 - suviul in sol, in spatele rindulul 1a atstanta de 20-25 em, dot muneiteri apuck poaul de sub punctul de altoize gi 1a © comand actioneash sincronizat, emulgind pomul din sol. Dup& scoatere, {1 scuturd de platnt 1 1 agszt culoat pe direc}ia rindulut. col do al G-lea nuncitor claseust, least $4 ebicheteast posit. 1» STRATIFICARBA POMILOR Dup ce au fost scopi, pond se stratificd provizoriu (pentru plantirtie de toami) sau pe toatl dureta iernii (pentea Plantirile de prisivard). Seopul luoririi, Asigurarea condipitior optine de pistrere «potion a3 antes ain printer pak Jn Leas ont ph ‘Byoca de exsoutare. Stratificares pomtlor se face imedist dup scoatere, sortare g1 legarea pachetelor. Unelte: casmale, lopeti of sape. Misuri progititoare, Pentru stratificares pontlor, so alt ge un veren nai fnalt gi sours, ferit de vinturi gi curenti rest; ou un sol ugor, situat 1a 200-300 = de magasii, goproane seu sin do pate pentru a feri pomii de atacul goorecilor. Inainte ou 1-2 siptiaini de stratificare, terentl se elibereasi de resturile ve getale ale culturit prenergitoars gi se iuprejautosto pentru e Proteja poail stratificati, de tepurt. Cu putin timp inainte de seosul poatlor, se sapX gonfurile de stratificat (orientate pe @ireotia vintuloi dominant), Sanfurile au adinoimes de 50-60 ca 4 Ulyinea de Go-loo om. Longines so stabileste in funotie de cam ‘tivates de materiel co se stratificd. In nici un cas, luigines Nami gan nu va fi mai aare 70 50m. Ze sipatul canului se are fn vedere ca pinintul resultat ‘aK ee agese po una din laturile scostuia (nereu in scosast parte) Pentru ca munciterit care transport pachstele de post pentru stratificare sh oircule cit mal ugor. La unt) din capetele gantie= 103 uor se sapa gronpa penoru pregktirea mociriet. Tehnioa stratificieit pomilor, Pomid care se stratifici © postoad nai lune’, e° desleagé ain pachete, so fasoneazi eh nociriesc (nunai rédiictntle). Apot se agazi in ganf, pe un rind pou cu pom), vertical sau fnclinat (fn sensul vintului), cu cole~ ou nivelul solulud (1a 20-25 cm). DupX agezaren primlui rind pont, un auceiter arunci ou lopata piinint mirunt gi reavin poo— vidicint, iar alt auneiter agaet pliafntul printre ridiicini, in~ iburfnd golurile de aer. Ofnd rXdicinile au fost acoperite in tn gine cu péinint, se taseanh cu piciorul pentru o mai bund con otare. Doct piaintul eate uscat se ud abundent pentru ca ridi- ‘einile si nu 90 deshidrateze. Gu restul de pimint de face un bilon pe Girectis rfnduiui, Snalt de 3o-#0 ca, acoperind pomul pe cel pubin 1/3 din tulpini. Posii care se plantessd toanna se stratified provizoriu fn pashoto, cu midicinile mocirlite ¢1 nefasonat Qbservatit = Dack peal se scot nedesfrunsifi ci se strabificd in aceasti stare, se pot deshidrata 4 usca foarte repede. = Stratificayi intr-un teren uscat, pomii pierd cantitats tari do apd prin tronspireyie, datorita deficitului-nare de vapors de api din sol. E Worse do muncd folosite 1a scosul si stratificares postlor Be penumires 1norénss Categ. Ue. foRpAbha Koras. pe Dostrunsit poait. sanual aaa (eaauri anticipate) oO edn) eg tee Sooe posit ou ramurt entiei~ eis M 2+ pate (dislocati mecenizat) ic bue. 4 04351 3. Clasarea pomilor in pepinierd 3 - a 2,000 Togatul oticheteler 1a pom 5 &. bpaioete 2 2 e500 Ba Toor ounens Denon eexeacioey Be eiteas Desc Stratificat post ox coven ais i S+ $n ganturi gata ficute 3 ono. a Repeo PICHEDARBA TERENULUI ST PLANTARBA POMELOR ‘7.2. PICHETAREA TERENUIUE Pichetatul este lucrarea prin care se matertalizesst pe vezen (prin piche{1), pozitia flectirut pom ce se planteast. Dim tre sistenele de picheta) folosite mai mult fn ponlculturk sen}i onda: pichetajul fn pitrat cu distanfe egele intre rinduri si pont pe rind, in dveptunghi cu distante mai mari intre rindurt, 4 Sn triungh echileteral ou distanje mai mari intre post pe wind, Bpoca de executare. Pichetatul terenulu se exeoutt vars Cauph agezaries pinintului desfundat) pentru plantirile de toanni gi Le sfireitul ternii pentru cele de primivart. Mavoriale, eparate gi unelte necesare. Se folosesc aparee te pentru misurarea unghiurilor g1 ridicarea perpendicularelor (teodolit, tachinetru, echer arpentor, pantonetru ete.), instri= uente pentru usurarea distantelor (ruleti, panglict de ofel de 50 2 lugine), intins&toare 91 fige pentru fntinderes si fixares panglicii, cabluri asreate cu distanfele de plantare dintre rin uri gi pomi pe rind, $Mrugi armaji pentru fatinderea airaeler, piche}i coloraji pentru usterializarea curbelor de nivel (pe te renurile situate pe pante) gi obignuit4 pentru pichetarea proprit nieK, sirl, Jaloane gi maiuri din enn, araate 1a anbele capet Tebnica piohotirit a) Pe terenurile plane sau ou Inainte de pichetare se stabilegte aistemul de pichetas 2% terenul. #4 forma parcelet, se incadreasi si se parce! Dup stabilizes terlalei se trece 1a tnoadra Se lege 0 linie de dark AB, paralel& cu un drum sau cale foratl, care so jaloneask gi se aisoari cu panglica. Din punctele AB st ridiok dou perpendioulare, AC si BD, cu ajutorul toodolitulut, ou acceagi lungine, care se umese prin linia CD paralelk ei egall ‘terenulat,~ 105 - ca lungime cu Minis de basi (AB). DacK 1a fnchiderea tarlelet apar Aiforente nari (in plus sav minus), Iuerarea se repet, tar deck iferentele sint de nusai * 20 om, Snchiderea eate consideratS bunii si ee poate continue cu’ tapiryizes in parcele gi fixarea oa petelor de rinduri prin picheti fn flecare parcel& (f1g.63). c m7 Saga ce Fig.65 Incadrarea parcelei gi tupirjirea in ttgit Munirul de rinduri fa parcel so stabilegte fapirtind le- fura aare a scesteia 1a Gistanja dintre rindurl. Prisul gi ultimul rind din parcel se amplascas fata de alei 1a junit Aistanted J plantere intre rinduri, dar celelalte 1a distante norasle. In carul pichetajului in dreptunghi ou distantele de plantare de 4/2 8, positia primulut pom fay de nergines parcelei se stabtleste ¢ la 2 a respec tiylale (ftg.64). . Re Re Re Pig-64 Pichotatul {n dreptunght= 106 = Ta sisteaul de pichetat fn triunght echilatersl, dictanta Aintre rindurile de pomt celculeart fnmulfind distenya dintre posi pe rind cu cosficientul 0,866 (cosinusul unghiulut de 60°). In casul caioulut (oulturk intensivi) plantat 1a 5 a pe rind, dio tonja dintre rinduri va fir 5 x 0,865 = 4,33 a. Primul ef ultimul i le 2,14 @ fayh do marginile parcelei. Prisul pon ds pe rindul 1 ge va fixe 1a 2,5 a fa} de pichetul marginal, Aer col do pe rindul 2 la distanta de 5 a (fig.65). Pentra fixares mai ugoark @ primulul pi- rind se emplas chet, pentru rindurtle | Aupare, co ahrcheast 1a gy | capital etraet 91 distan- ya de 25 a & >) Piohetetul pe a, ousbele do niv Aoest sisten do | RY pioheta) se folosegte pe terenuri ou panta nai ma xe de lo% pentru preve- Pig.65 Pichetatul fm triunght nivea oi combateres ero- 748+65 eer taveret siunii solului. In aceas- ‘eh situatie, texenul se faparte fn unitsyi orogiafice, care so picheteard separat, pistrindu-se ins legitura intre ele prin continuitates rinduriler de pe curbele de nivel. Pichetatul pe qurvele do nivel cuprinde dou operatiuni principale ¢1 distinctel = aaterializares pe teren a curbelor de nivel potrivit planulu topografios = pichetatul propriu-sis, prin care se fixessk poritie pouiler pe teren. Meterializarea ourbelor de nivel se executti de 0 echipl spectald, formath din 2-3 muncitort ei un operator topometru, cam= 197 = fepart dealul 9i verssn{ii in undtifi de Iucru (fig.66) gt tra: Fig.65 Parcelarea terenulut 14 fn flooare parcelA curbele de nivel, potrivit cohidistanted emosoute. Dips aceea, alog © parcel cu versantul untfora ei ja~ oseas 0 Linte do pant (xy) pe care o faparte fn sectiunt act, ogle, cu Glotanfe dintre rindurile de post. In continuare trens- yu po toren curbele de nivel, insepind cu cea wai de Jos, cores: pmaltoare rindului 1, Pentru aceasta, operatorul face prina sta- tHe 1a 15-20 m do linta de pent, 1a o inklfine aproxtastiv egal a porttia primulul pichet ¢4 progkteste aparatul pentm visare. In aoolagi tisp, un guncitor agasi aira in positie verticals 1ipi- 4 do base primulul pichet (1). Operatorul priveste prin aparat st dtegve pe ata im droptul firulut retiouler orizontal o snuniti raloare - 145 om (f1g.67). Aceasta reprezintl de fay cota punctu- 7 Pig.67 Materielizarea curbelor de nivel ‘urbe trasate === curve inaginare- 108 = Aut 1, Dup& aceea, face senn auncitorulut cu aira si se depl pe alinianentul aparatului 1a So-loo @ depirtare de prim pichet) unde prin tatonaze (in auonte gi aval) regiseste pe mird accoast yaloare de la prima citire (145 om). In locul atrei oo fixeazit pt- chotul 2, care va av 191 cobs ou primul pichet. Folosina acest procadeu se continua ou fixares piche}ilor urmitort cu ace= east coth, pink ofnd ee termini trasarea curbel pe prima jumitate 9 rindulud 1. Pontru trasazea curbe1 do nivel pe ceslalta juniitate ringulut, aoupra aired care este deplasat& inainte, in aval si in anonte, rotegte aparatul eu 180° gf prin viz&rt succesive ee stabilese noi puncte cu acsosgi cot (145 cn), care se natert~ alizeasé prin picheti. Dupi trasare, se face rectificarea ourbei de nivel pentru a ugura deplasares agregatelor care executh lucrérile de intreti- nere ale solulut. Rectificarea se face in aga fel incit sbaterile 40 1a curba roald of nu fie/mat aari de 3~#8. Se obtine astfel curta corectaté sau convenjionali. Rectificares se face de olitre Aoi mnoitori, dintre care unul deplaseazt jaloanele 1a desl sau 2a vale, tar cel de al doilea le aliniasé. Se traseazi in conti— muare celelalte ourbe de nivels Os Os, Oy rind in parte. Pe terenurile cu pent atcl gi uniforsi, pot fi vizete gi asterializate din aceeasi stajie ofte 2-3 curbe de nivel (fiecare 1a intervale de ofte 2-3 xfnduri). Curbele internediare 0 calculess’ prin interpolare gi se materializes in uraa umnor aisuriteri precise prin picheti. ind curba do nivel tzebule prelungit% peste un bot de deal (fig-68) se alege un nou punct de static (2) situat in trei~ fue supericard a aanelonului, de unde se viseazh inapol of teste pe mir cota pichetului din punctul 0, pentru e fi transaiek Bai departe in-sens opus. Datoriti diferentei de nivel dintre ¢, pentru fiecare ea4 < Fig.63 Prelungirea curbed de nivel eup& un bot de deal Punctele stajiei 1 51 2, pe airl se va oltl o sere (si presupunem 210 ca). Dupa ac Loare mult mai @ aparatul ou 260° gt cota oitita va fi transatsK prin visare fnainte 1a punote Jer a rote: clad p rectonigeeime mea eiebed! Cina toate cusele de nivel au fost tresate, so trece 18 ichotarea primulut nnd de poat sttuat 1a bens ponte. In score fcops dot suncStori fntind dena Lungul curbed reotiticate un eabiu eo atrak do 100m iungine pentru aliateree priaulat xtnd da post, far aapit 5 plonateasi on un triungh echileteral, contectionay Ain 3 otroe stncate (de 2,8 on dianetru), cave ee prind ta > snele de fier ou diametrul de 6-8 cm (fig.69)+ Plcbetatul consti fas fteares tnelulut,1 pe pris plobat Beis tesalaisiet os pec gilts? j dubdndades a) Slamredietvbed ‘A Pe @irectia curbei de nivel (6) ou x pobeh na. Make st Aacke 8, fatindazes sf fiaazen atzesler B #1 C cu un pichet fixat prin inelul 3 (fig.70). Positia ultimului pichet (2) coreapunde ou Juaiteten ate- S69 Trlumght soht2ataran Desbui intoe platahEa 2 eh Bs, x aFigs70 Pichetarea ou ajutorul triunghiulut ochilaterel Strmole oo intind cu aJutorul mor fevi ugosze @in lem caro au lunginoa do 1,20 a, grosinea de 3-4 ca gi sint ascutite 1a capitul care se introduce tn sol. Dupt matertalizarea pe teren a primulut triungh’ (a prisi- lor 5 piche}i), muncitorii din positiile pichetiler 2 ¢4 3 rémin pe 100, scot inslele de pe picheti, 1e rlisucesc ou-1é0” in consul pichetirii oi 1e reintroduc pe pioheti, tar col din porijia 1 om outh © trecere a inolului pe alinionentul rfndulut 2. Ta continue 13 tutor Anelul in punctul 5 de pe rindul 2 este deplasat pe pricul vind fn punctul 5, iar inelul 2 pe rindul 2 fn 2" g.asm.d. pink We ‘terminarea celor dovi rinduri. ‘ Dupl uatorializares primelor dou triumgiiurt (ouprinée Antre rindurile 1 9{ 2), poate intra fn luors @ doun formatic, tar dup alte doui trimehiuri = treta formajie p.a.m.d. Agadar, pot Avera staultan multe formstit, cu conditia oa tiesere ak abs ia ‘feyS cel putin dou trimnghiuri pichetate.- a - Pichotajul ou triunghiul do sirak se exeoutd corect mumat @ack sirwole se fntind bino fn positie ortzontalé gi piohetii se fixoask 1ingt capetele efraclor prinse de ine). Avontajul folosirii triunghtulut 4o efrok const fn usu rina si repiditates ou care se excouth lucrarea. Daci ponii se planteask fn states clasic, dupa pichetarea Prinelor rinduri, se trece 1a fixarea piche}ilor marginal ai fie~ ckret gropi de plentare. In acest scop ae agazh sofndura de repi- chetat pe @izectia rindului, cu crestittura din mijloe fn areptul Pichetulut (mereu fn aceeagi poritie) gi se fixearh picho}ii mar ginsli in crestiturile de 1a capste. Pozitia acestora fata do war- ginile vitteares gropi de plontare trebule ok fie de 10-15 oa. Dacii laturile gropii sint ge 1/1 m, distanya autre pichetul con tral ei cei marginal va f1 de 60-65 on. Narearea gropilor cu 3 Piohetd este simpll, operativ 91 indispensebi1é 1a pichotatul po curbele do nivel. Norne de lucru folosite 1a pichotatul teronului sosgeseas eee ccmenene re — luordrit @e lucru foraatie = a eS Fichotat po toren plan pentru plan- = 3 ha a 4,50 tajit clestcs z Plohotat pe teren lan penta planta ty sBtenstves “restume do goo E aes a Chae ence 3,00 doa = regtune de deal aint, 4/5 © ehotat pe teren Teepisepentre = 3k 3,60 Aden PlanGayis lasioe 4 3,00 Eg- ne - ‘7o2» PLANTARBA POMIIOR Plantarea este 0 lucrare complexi, care impune respectar# unor indict biologici 91 paranetrii tohnica de care depinds prim eres pontlor. Epoca de exsoutare, Plantarea se face toama, fn ferestmes Je calde ale ternii, cfnd solul este dezghetat 91 temperatura am rulud este pozitivé gi primivara devrene, cind terenul s-a zvintéh Plantiirile din toami efectuate in pertonda 15 octosbrie- 2o notenbrie fevorizeazi calusarea rinilor sistemlui radiculer # formarea undr rid%cini noi active capabile s% intensifice functia de absorfie © ponilor inci din prinele zile ale priaiverii. De & oeea, ponii plantati toanna au un avens in oregtere de 2-3 siptée mint fai de cel plantati primtvara, Matoriale 91 unelte. Se folosese pont din cfmpul II al pe Panterei sub form’ de vorsi (le wir, pr, gutui gi cireg) sau ov Fonuri anticipate (1a piersic, cais, visin 9i prun), care presiall un sistem radicular viguros, sinetric oi sinktos. Pentru fertilizarea locala (1a groap&), se foloseste aranli ‘$A seu bilegar de bovine bine descoupus 91 ingristininte chimice NPE siaple sau complexe. ; Ta plantare mai sint necesare foarfect gi cosoare pentra fasonatul rédieinilor gi protectares coroane, cabluri pentru pli tat, gipel din lenn pentru stebilirea adfnciaii de plantere, saya Lopeti, cisterns previcute cu furtune pentru udarea simultank a oud rinduri de pom plantafi,gi ghleti. Tehnica plantirii. Plantarea se executli de echips foraate @in 2-3 muncitori, care cunosc schema de plantare, aodul de ages reel soiurilor in parcel&, adincimes de plantare gi tebnica de luera, Inainte de plantare, o alt& echips de 3-4 munoitor! scott- 13 - Well do la stratificare ci verifick starea ridiicinilor, scoarta Fi susurit. Ridicinile trebuie sii fle olinktoase, turgescente gi. mo culoare vie specifici portaltoiului. Cu acest prilej se eli- Mbt poati cu ridicinile uscat Pbclani fn timpul stratiticirit. Pom apyi pentru plentare oo Bisonesci. Fasonatul consth in suprisares rédicinilor rupte, dezbi- degerate, aucegiite sou roase de Ite partial, uscate, mucoglite sau necrozate 51 scurtarea celor Fvitinato. Rudicinile principale se scurteasi 1a 30-55 om dao Hint prea lungl g1 deptgese cedrul gropii, tar cole de garaisize lare au grosinea de 4-6 ma, la Téderea r&dAcinilor se face perpendicular pe lunginea lor, intra ca rinile 88 fie miei gi of se cioatrizese ugor. Dupk faso~ mire, rédicinile se introduc fn jreapa cu aocirla pind in apropie~ Bee coletului, inctt toate ramificatiile si fie acoperite cu o Wiculd fink dintr-un anestec oaogen de piuint, balegt proaspits W dovine g1 ap&. Pomli mocirliti se repartizesri inediat 1a wort, potrivit echenei de plantare, Ofnd din active detersinate Mpsogte soiul polenisator, rindurile rezervate accstuia rinin Mere pind in primivaré sou in toamna viitoare, cind se procuré Mrerialul siditor necesar. Pentru plantarea corectt a pomilor este necesaré respec trea unor noree legate de adinciaca de plantare, de repartizarea Miicinilor pe muguroiul de plmint din groapA, de agezarea oi ta~ area solului. In plantatiile clasice se mat tine seana de positia pouslui fet do tutore sia prinei ranuri din corcant. * ‘Adincinea do plantare a pontlor se stabileste in functie de caracteristicile terenulut gi solulut, de efectul eroziunii pe Matt, tn81finea punctulul de altoire ete. Po torenurile plane cu soluri luto-argiloase, Iuto-nisi- ase, cernorioaice, podsolice, aluvionare etc.» desfundate ou 2- am - Lunt Mnainte, pomiL az:oi}1 pe portaltot generativi (oitbatic gt franc) se planteazi cu coletul mai sus de nivelul gropit ou 3 cm (fig.71 4), Lar po cole deafundate recent ou 6-8 oa, pontru oa dupii agesazen pliatntulut ef a poaulul, coletul s& revink 1a supre 2oya solulus aga cua a-a afiat fn pepinterd (fig.71 b). In edtus Vil olailare, posit altoi|i pe portaltet vegetativi oe planteast ou coletel ingropat ou 6-8 om sub nivelul solulut {nett dup 8 aiptiainl de agesare a plinintulut, acesta sk coboare 1a 10-12 on adtnctine, tar punctul de altoire si rlaink 1a supratata solulut. In sceste condsyst, po portiunen do tulpink Sngropath oo formoark tum nou otaj de ridicint, care asiguri ponilor o asi bunk atabi?+- tate tn sol. Pig-71 Adinedmea de plantare @ poatlor a. pe teren plan; by pe teren desfundat Hoent post pe poréaltol vegetativir’ @. pe dune gi interdune Pe terenurile plane cu nisipuri uscate, pouil se planti 28 in gropi adined (1,10 a) gi deschise, cu coletul ingropat le 0,6 a (fig.71 e) pentru ancorarea sistemulut radicular in stra turd mai profunde gi fertile. Dack plantirile se fac pe terenuri @in aval (fig-72 a) ponii se ages ou coletul terenvlut, intrucft solul ou panti, in part eat sus cu 7-8 cn fayh de supratal erodat din anonte gi translocat gravitational este colaatat 1a pieiorul pantei 91 ingroapX partial trunchiul pomului. Ofnd plen- tarea se face in treiues superioark « pantet, pozifia coletulu trebuie 5% fle cu 2-3 ca sub nivelul terenului, intruest goluL- us Fig.72 Planterea pontlor pe terenurile in panta a, in aval; b. fn anonte syosst face posidill readucerea coletului pomulut 2a suprafabt (116.72 b). Jn livezile intensive 91 superintensive unde gropile se Sap mecanizat (chiar in timpul plantirii) 91 straturile de sol aint anestecate, este indicat ca la plantare of tai pimintul fertil, din ardturt. Dup ce gropile au fost uaplute Partial cu pimint se confectioneas& un augurol dintr-un anestec onogen do pimint g1 mraniti (8-10 kg), fnalt de 15-20 ca pentru risfirarea uniform’ a tuturor rédKcinilor pomlui.- Apo, dol mun citori fntind cablu? de plantat pe directa rixidulud 1 91 prin foloseasck nu- baterea succostvi a irustlor de 1a capetele 1ud fixeast porttia Primulud semn po central privet gropi. Intrucit toate gropile do Plantere au fost sipate 1a aceeagt distant, result ok toate jomnele de pe cablu vor corespunds ou centrul gropilor gi ca ata Fe cu pozitia de plantere a fleckrul pos. Gel de al tretl citor fixeast cabiul pe rind cu ofrlige din lean pentru stabili- Fea corect @ porttiel postlor 91 adinetali de plantare, Dupl co cablul a fost fizat, unl dintre muncitori intro duce pomul fn groaph 1a adincimea stabilité (in functie de condi—- 6 - Alle existente) pe care-1 dirijaz4 cu curbura pe rind gi-1 tine {ntr-o mini in pozitie vertical& pin 1a agezarea prigulut strat de panint. Cu nina rimasi 1iberd riisfird ridicinile pe suprafate muguroiului g1 introduce treptat amestecul de plimint 91 aranitt aruncat de cellal}i doi muncitori prin spajitle libere. Se conti- nud cu trasul piimintului fn groap ¢1 tasarea acestuia de clitre muneitorul care fine poaul. Tasarea se execut incepind de la uarginile gropii spre centru si de-a lungul ridicinilor, pentru © wai bund contactare ou solul 91 evitarea fringerii ridicinilor fragil ri gi so taseazt, fintnd Se completeazit apoi groapa cu plimint mirunjit din arit yama de reconandirile fkoute. Dupt ta- serea pinintulut, se toarni o gileath de apt 1a ftecare groap ta bo suflctent de used sau 2-3 gle} pe tiap u la plant&rile de prisAvard. La putin tiap dup udere, cfnd spa s-a infiltrat 91 solul s-a avintat, din pinintul rina ce face un mugurci fn Jurul pomului de 30-40 om iniltine, care scoporé groapa in intrecine (1a plentérile din toaanl) © coped, tn care se toarni opi (1a plantirile de prisivard). Pentru reducerea evapotranspiratied solulut, aups 5~# a1- 2e copoa se acoperé cu un strat protector de mule gros de S20 oa din frunze, pleavil, pate tocate, gunot plios san fartak uscatla Prolectares coroane! se face potrivit tehniolt de foraare carul fn care solul mai secetos a sistemului adoptat. Observatit. Le plantirile cu distante mai mari (cires, cais, nuc, castan etc.), repichetarea terenului este absolut no- cesar&. Pentru aceasta, scindura de repichetat se agazi po direc ia rindulud, cu orest&turile de la capete fixate in doi piche}i marginali ai fiecizei gropi. In crest&tura de 1a mijloc care co- Fespunde cu centrul gropii, se introduce un tutore din lean care se bate fn solul nemobilizat (din fundul gropii) circa 15-20 om Urmeazi @up aceea alinierea tutorilor, tragerea partialé a plsin-- 17 - filet in groapi of plantares propriu-aie4. In timpul plantarii, Wait so agazk fn spate: 4 fort ‘utorilor (spre nora) pentru W sscourtle 4 inro8" gion prina remunl din coroand ortentatt be Yorsele princtpaleter Inopirt folonite 2a planteres ponies “Beeasga Sore yi Fosaaie“oraa go" Sagantaaon Tesi’ Oates. vam, Zommadie Foraa.pe Orgaadtt gocislé gt ets Tuned goral face Femara! 2 Bh, 2 tse Mamottorut foe Beste tot OEE 1S igor ey st. aay pent os HENIES. ai(eumpere 3 Bad, y320 Berea Boas bie Hof aks a ee Bee eee rime ety agg Tent, Rattasts ‘ain bus. “5 Santa ae tran= a sport 300 m vat peck Plantae, tosti= Etirere’conpietay * bee. 2 S6y00 | Tisetets fo borage poatler wa be excoutt Sauk eis 2B, 2 naas Se great ten ie ye ius ponies "1 booed ooreo Be fooral, is 8 ersht Seep Sie, tenes sereekat peste ISS? Ge Folooogte Pie datopacon ptain is o eaafokpeegte pe fainf'dapuodare > Ste, 2 —ovtoo Bint din, spropt Hiciwe sola Taoparen go eso ect pomiet 2 git. foyane SOUTMSNeL are Tun decanse . sant te Eee ape- ne - 8. FORMARBA COROANETOR LA POMT Sistemele de coroank 1a pont se @iferentiaz prin volua si contur, prin numirul, vigoares ¢1 orientarea spatial a clesem telor structurale de bast. Ble sint specifice tipului de plentatie 51 so construjesc gi fntr. jin dupt anumt¥4 paranetrii. Pentru plantafiile cu densitate act ce folosesc corcans= Jet piramida etajat réritt, piramida neetajatt (leader), pirentéa aixt’ 9 vasul,pentru cele cu densitate medie palmeta ctajati 1 nootajati cu brate oblice, »liberul aplatizat", drapel Warchand, tripla incructgare gi fusul tuft ameliorat, tar in colo ou donsi- tate mre, fusul sudfire. In constructia coroanelor se $ine seana de o serie de pris cipid gi norme de t&ierl, generale gi specifice. ‘A. Prinoipii si norse gonerale de titer, 1, Ia alegeroa sistenului de corcsni se au in vedere tit Plantatici, mijloacele de sustinore si perticularitutile biologics ale soiulus, Pentru livezile clasice se folosese corosne globulom se cu volum mare, pentru intensive corcane aplatizate, iar pentru cele superintensive corosne globuloase cu volum redus, 2, Mlecare coroan& are o structurk proprie, alcituits din vanuri principale, varisbile ca nunir, pozitie ¢ orientare in spatiu. 3. Pondi se conduc mai usor prin operatiuni,in verde" do~ oft fn portoada de repaus prin tiiert win uscat”. Prin ciupirea Uistartlor de prelungire se provoak aparifis lctarilor antici pati fn punctele dorite, iar prin suprimsrea color ye prisos” (verticali gi conourenfi) tn faza incipienti, se favorizeani crep terea listarilor - garpante si subsarpante. A. Prin t&ierile de forasre trebuic temperatii oreptexe, amlui, garpantelor si subsarpantelor gi stimulati ranificares- 1g - sonischeletului 9i formarea mugurilor de rod. 2, Prinotpti. ef norne de titere specifics corcanslor ou volun ware, ntsu pond Ge ‘vigoare ware sint adoptate sistene de coronnti apropiste de forma natural, care necesitt mai pufine in= terven}it gi velorifick mal bine potontialul de productie al soiu- lui (pivanida otejat rhrith 1a cixeg). 2. Prin tlieri trebute realizate garpante viguroase ou unghiuri mri do ramificare, care si le confere acestora rezis~ tonjii sporitt 1o desbinare gi fringere. 3. GK se asigure 1a nivelul coroanei, un echilibru orizon- tal pe etaje, prin dispunerea sinotrici a gaxpantelor 94 subgar— pantelor gi intze etaje prin proiectarea garpantelor etajulul ou- perlor pe bisectoarele unghiuritor de deschidere ale garpantelor etajului inferior. 4, 88 se realizeze un echilibru vertical prin subordonares ea fniilyino a etajelor fats de ax gi intre ele (1a 20-25 oa) gi a subgarpantelor ‘afi de garpanté (1a 15-20 om). 5. Btajul superior si 1idat cel cu pozitie inferioart. 6. Remurile de ordinul IT (subgarpantele) we formesci potrivit sistemulul de ranificare bilateral altiern exterior. 7» Distantole de ranificare so stabiless {n functie ao vigoarea soiului gi portaltoiului, capacitates de ranificare oi. ritual de degarnisire el reaurilor princ’pale. 8, I formole aplatizate, daca coroanei sk fie Target gt forests Gintr-un schelet puternic (garpante + subgarpante 1a pier sie gi tipurile spur, garpante + ramificajii laterale viguroa: Je soturile standard). forneze nunai dups ce sa consc~Gs Principii ci nonae de tiere specitice coroanelor $4 volun ate 2. Scurtarea versilor 1a plantare sk se fack to functie sioteaul de coroant, prococitates si rastficarea soiulul. Le tum) Subfire, versile de air se scurteaz do 1a 5o-Go ca (1a soturile spur) pink 1a 60-120 ca (1a solurile standard). 2, Stiaularea aparijiei ramurtlor anticipate fructifere, prin ciupizea sau theres chiaicl a ldstarilor. 3. Tn anid 2 gf 3 de ornare, rasurile viguroase de 1a baza coroanei,crescute sub unghiurt mel, se inclin cu agrafe de stra pentru teuperarea crosterti s1 stisulazea rodizii, Ou ace~ Iasi cop se adaite si o tnckrotiturd aai ware do foraatiun’ fruo= tazero (in priatt ant). 4, Substituirea axului cu o ramuri lateral, pentru act sctdea vigoarea gi a-i favoriza reniticarea. 5. Suprinarea ramurilor verticale care strick echilibrul coroane! si raportul eregtere/rodire. Sel. voRUREA PIRAMIDSE wravane Rats A Plranida otajata riniti este © coroank glotuloast ou ex, Sntfinitd tn pluntafitie clasiee of {a gricinile foniliale, 1a woe durile viguroase do air, pir, oireg 91 prun. Fost condugl sub ae coast form, inal}i de 4,5-5 a prointh un truncht de 0,8 a {n82- ino of un ax puternio pe care se inserk 5-4 otaje aotanjate 1a Go-1z0 ca. Flecare eta cuprinds 3 gaxpante viguroase dispuse pe ax im opirali 1a 8-12 oa, cere forseaz unghluri de divergeny& ae 120°, Sarpantele sint inclinate la 50-55°. Pe ele se formeasi 3 subparpants alterne, subszdonato Za¥i de exil gerpanted oi tntze ole, Piranida otajats riritd fobunktafitt, folosith gf 1a poot de Vigoare mijlocte, prozintii nunai 2-3 stage ol oxi suprinat deasu- pra ultiimlut ota (44.75).- qa - Pig.73 Piranida otajath rarité In condifiile livrXrii pomtlor ain cfmpul II al pepinierei, profectares gi forusrea primulut etaj se realizeasi 1a looul de plantare. Sebades foralirs, jou t Inainte de pomnirea fn vegetatie, se scurteass vergile pen- ‘ru protectarea prisulud etaj la inkltinea de 100 oa. Ta ouroul verti (dunte) ofna Listarit eu 20-25 om lugtoe, 0 log 3-4 yposibili" de a devent gexpante, iar ceilalpi situayt tatre oof alegi gi pe trunchi se supriak sau se ciupess 1a 45"12 = frunge, Dack lastarii ofnt inegald ca vigoare, fnclind pentru a le stimula sau tempera oregterea, ‘Anwl_IZ Tuertrile de formare ‘fncep cu slegerea dofinitivl a color 3 ranuri-garpante, cere trebute si fie viguroase gi uniform reper tizate Sn jurul exulut (115.781), Colelalte ranuri se supriak 1a 2 3 4 ig.74 Yormares pirami¢et etajate ririte in anul IT tnol (f15.74.2). 80 coreoteast apol unghiurtie de ranitiosre, cole lot ae devoid ou aJutorul ollugtlor (£1g.74.3), tar cele nari 0 Smobid prin dresarea gi legerea ramuri- Jor de ax ou rafie, Dack ranurile stat crosoute untfora nu se scurtessl, tn cas contrer #0 tale 1a nivelul celed ei alabe (£ig.78.4). Amul oe tate mat us ou 20-25 oa deott nivelul de sour tare al garpantelor. In cureul vegotabies se vert- fob of se corectoash unghturtte de raniticare ale garpantelor 51 se su- Prink listarit concurenfi gi verti- ay: Pig.75 “Operatit tn vordo eald (18.75), el: Serviteoian teaceea Parhee- 1 - dow IT In acest an, prin lucririle de formare se uraXreste: conso- Prinului etaj, proiectarea gi fornerea primei subgarpante (pe cole 5 garpante), protec tarea gi alegorea lastarilor pentru etajul TT. In acest Scop, in luna martie, se ve- ified si se corecteazk un ghiurdle de raniticare gi a seurteas& garpantele 1a 60-90 on (aupk vigoarea pomului) in ‘vederea obfinorii primed cub saxpante. Cind garpantele au ‘sub 200 em lungine, nu Ws.76 Protectares etajului 1r tate, Pentru proiectarea eta. dulut II, se scurteas& am Milor (fig.76) la Sndlfinea de Go~120 om de 1a ultiaa garpanti a Bielut 3, In luna iulie, fn cadrul etajulut I, 90 aleg listarii ce Mimgire oi garpantolor gi listarii care vor forma prisele sub- Mento, dupX care se suprink de la inol tots listarit vertical wrro¢i (4nclusiv cet concurenti). Ia mivelul de foraare a etajuint I, se alege lstarul do Mumgize 91 5 listart pentru formares gaxpantelor. Listarii gar tte trobuie oX fie repartizati unifora fn jurul axmlul 1 pe bi- Woarea unghiulut de divergent& forast de garpantele otdjului I 1.77). Amul_Iv Jn otajul I, fn luna aartie sc scurteast garpantele (1a Wo ca de prima subgarpant&) pentru protectarea celei de a dou Worpanti ¢ subgarpantele extstonte (1a 45-55 ea) pentru foraPig.7? Alegerea listariior pentru fornares etajului IT rea prinei raguri de ordinul III. Insinte do scurtare 0 sizes unghiurile de insertie ale subgarpantolor cu ajutorul clllugilor (£1g.78). Regurile de 2 ent care garnisesc gaxpantole se lnak te teregi deck sint slabe sau se scurtoasl doasupra unei cregteri am ale leterale pentru a le ugura evolufia epre rodire. In etajul IT, gazpantele se fnclink 1a 50-55° gi so sour ‘teask 1a 50-80 on 1ungin pontru realisarea primei subsarpant Pentru profectarea etejului III, axe) pomlui se sourteut 1a 7on1oo ca. In perioada cregterii intensive, in etajul T se aleg lke terii de prolungire ai garpantelor, listarit pentru cea de a dou subgarpant’ gi priaa ramurti de ordimul IIT, fn etajul TI produneh rile sarpantelor g1 prin subsarpanté, ier fn etajul III 1sotarti- 125 - Mite. Listarii verticell vigurogi format pe gaxpante ei subgax Mis 00 oupriat po aksura forakrit lor. Figs78 Titerea de formare in anul IV dou ¥ Ia onul ¥, lioririle de formare a corcsne! constan int Mi@etarea prolungirilor garpantelor, subgarpantelor (din etajele I MMBt of « romuriior tortiare, pentru reslizarea de noi renifica- MMi; fnclinarea gi scurtares la 50-6o om a sarpantelor din etajul MME pentru foraaren untoot subgazpante wevisutl fn protectare. Tn MMijele inferioare se execut& tiieri de uirijare gi formare a semi- Mietetuin:. Tn luna dulie eleg listarii pentru formarea Metectate (prin sourtare) gi se supriaX concurentit. Ou ac jouentelor s0 Lue~ 16 - eri, coroana se considerk rornati. Observatis, Pentru sinetria corcanei (fn plan orizontal), subgerpatl se aleg le acceasd distant ae trunchi g1 pe o singuri parte ag Pantei (stinga sau dreapta). Cind unghiul de deschideze dintre d jarpante este mre, pozitia subgarpantelor poate fi convergentl, Te unele soiuri de prun, tiupul de formare al coroanel scurteazé cu 1-2 ani, prin realizarea garpantelor otajului I in ofmpul II al pepinierei sau al ramifica¥iilor de ordinul II dine ‘tieipati objinusi prin ciupirea lastarilor (altoi 91 de prelun @ brajelor).. Suprimarea axalui se face numai dup co garpantele etojil TIT si-au consolidat posijia, 1a un unghi de 50-55°, 8+2+ PORMAREA PIRAMIDET NSBTAJATE (LEADER) Piranida nootajata se caracterizear’ printr-un troncht % alt de 6o om ei un ax central de 120-260 om pe care sint dispusy spirals 5-6 gerpante, uniforno ca vigoore gi distanjate fatre olt 1a 3o-Ho om (tig.79). Pe primele dou gazpante care aint mai viguroase 51 bead efaz de un spafiu mai mare de cregtere, so fornéazk 3 aubgarpatt ou 0 agezare bilateral-altern exteriosrti. Priza la 60-70 on tajl Punctul de inserfie al garpantei pe ax, a doua la 45-50 om (de us), dar cea de a treia 1a 40-85 ca (de a doua), Pe garpentele 5) 4% sfot refinute numai efte douk subsarpante la 45-50 oa, far pew de a cinces gi a gasea o singuri subgarpanti 1a 40-45 ca. Scliderea nuairului de subgarpante de la prima (cea de ji Ja ultina garpanti (cea de sus) este invors proportionalA ou orm Yerea indlyiait pmotului de insertic al acostora pe ax, iar reli cores Gistantelor de ranificare de-a lungul garpantei de cotidore= 17 © HMsulut de oregtere al prelungirii anuale a acesteia. Fig.79 Piranida nestajaté Goroana Leader este indicat pentru soturtle viguroase de ts, pir, prun gi otros care dezvolth wm ax puternte gi stint oul tivate in etoten extensiv. Tehntoa foreKeit anol Vorgile plantate 100 om fn vederea realisirit ino 4in primi ans douk garpante echilibrate si a prelungirii axului (fig-80). In luna sourteaz prinivara 1a iniltines de viguroa aut, ofnd listarii ou atins lunginea de 10-15 om, se alog 3 din care primi situat 1a fnilfiass de 60 on de 1a sol (garpanta 1), a1 dodlea 1a 90 on (garpanta 2), tar cel de el treiiea 10 95-98 om (pentru ex). Restul lstarilor de pe trunchi 91! éin zona corosnet 0 cupgial, Dac fn perioada crosterii intensive a 1dstarilor se, eran un dgcalaj de vigoare intre 1stari4~garpante (1 91 2) seFig.80 Alegerea garpantelor Antervine prin drestri s1 incliniri pentru a le stimula au te ra crestor nul IZ Dack posit au vegetat noraal in anul precedent oi carpet 80 scurteazk 1m 60-70 a 0 lunginea de 80-90 om, ac Pentru ranificare gi echilibrare, in aga fel inoft virful garpanti Anferioare 9% fie ou 20-25 om wai jos deoSt virful sarpantel supe rloare. Pentru realizarea unor noi garpante se tale: axl pomlut 1a 35-Ho om fat de locul de prindere al celei de a doua garpants: Din 1&starii crescu}i sub punctul de sourtare al axului, se aleg doi, unul pentru garpanta 3 ¢1 unul pentru prolungize, iar restul ‘clipeso 1a 5-6 frunze pentru a evolua in foraatiuni fructifers Ania IT, IV, v Workrile de forsare continu fn acelagi aod oa fn anu II, insistindu-se pentru realizarea nusirului de garpante gi sub- gerpante in pozifitle proiectate. Dupi imputernicires si consoli- derea pozifiel ultimes garpante (cea de sus), axl pomului se supriat.Qdsorvatas, Prinele garpante ‘aod acestea au o positie aproape identicd cu previzutd tn schema de fornare a corcanei. Dup& ce au fost alese, sarpantele se scurteazi mai mult tou gai puyin, in functie de vigoarea lor, iar restul de ramuri se suprimi de 1a inel, ind cele dows ramuri alese sint de vigoare uijlocie, cea fe sus se tate 1a 20-25 em, far cea de Jos ou 10-25 om sub nivelul scesteia. Arul pomulul se tate mai sus ou 20-25 om fafa do planul, lor de titere, Dac ramurile anticipate alese stunt slebe, garpanta superi- cerd oe scurteasd 1a 3-4 muguri, iar cea cu poritie infertoard i ae suberdeneazi cu 10-15 om. Za unele ooiuri de prun care cresc viguros in primii ant 4 1a plantare, prisele 3 garpante pot fi profectate tno din ann), T prin scurtarea vergiler, 1a tniltinea de 1,3-1,4 8.3. FORWARRA PIRAMIDRT MIXES Piramida mixti (fig.81) este © coreani utilisati pentru Ponii de vigeare mijlecie gi ware gi soiuri care au insugirea de a foraa un ax puternic s1 ranificatii vigurease de ordinul T (air, pir, cirep ei prun). Ponti astfel dirijafi au un trunchi inalt de 6,8 a, un ax central pe care so formeasi un etej ou 3 garpante (a- seninitor piranidei etajat ririte), plus alte 3-4 garpante nectaje— te, inserate unifora tn Jjural exalt (ca 1é leader). Pride garpanth soliterd so afl& 1a Se om distanga de etaj (de garpanta cuperieari), iar uraitoarele 1a 3o-o om, una de alt: Tr funotie de vigoare gi positia et pe ax, flecare garpanti are 1-3 subsarpante, agesate bilaterel-alters-exterior gi 1a distan $a do 60-90 om. Sarpantele basale au ofte 3 subgarpante, ir celePig.81 Piremide aixtd situate olitre vir ofte © ‘Debuts formtet anal T Prinkvere dupii plentare, vergile se scurteasi 1a inil de lee om pentru proiecterea micului etaj, iar la tncepubul vel se aleg 3-4 listari ,posibili* de a deveni garpante. Noracle gi Principiile aupi care se resliseasi fn acest an elementele de construcfie ale coroanei sint aseminitoare celer folosite le pill mide etajat rérita. Apol It ‘In luna wartie se fac aceleagi lucriri ca la pirenida Ol dati, definitivindo-se pesitia gi lunginea garpenteler, precun dll {ndlfimes exului (fig.82). garpanti.Apu ITZ Prisivara, Snainte de porntrea pomilor in vegetabic 0 executit uraittoarele lucriri: vorificaroa gi corestazea un- tt shurilor do inserfie al gar : peatelon din oted (la 50-60%), | prolectarea prisel subgerpante, prin scurtarea prelungirit gar- pantelor 1a 60-90 em, tiilerea | ezulut pomului 1a 90 cm, fn veH derea obtinerii prinet garpante solitere gi cuprisarea ramri- lor vorticale, inclusiv a con eurentelor 0 cresc in interi- oral coroaned (112.85). Fig.82 Mierea do forsere Seurtarea pentru rant~ fo anata Hearea raaurilor principale se fece nunai fn casul fn care Imgi- nea totala a acestora a depisit 9e-1oo ca. In porioada iunie-iulio, pe fiecare garpantl se aleg ctte 2 Listari, ain care unul ou o positie lateralé 1a distenta do Go 90 on dopirtere do trunchi, pentru foraarea priuoi subgarpente, iar colélalt aituat 1a virf pontra prelmgire. Pe ami] pomului, le tn- Alyinea do 75-85 om (de wltina garpanti) 20 alege un listar lateral anplasat pe spafiul lider dintre 2 garpante din etaj, care va constital prina garpanti solitard ei uml situat 1a viet pentra contimuarea amlut. Pontru stiaularea cregterii lor, toti cellal}i start st- tust! po vorfiumes de 1a visf de 25-30 om se supris= is = Pig.83 ideres de forsare fn anul IIT Anal IY Tncrérile de formare in acest an se referk la: tnelinaret ‘91 scurtarea garpentelor din etaj pentru realisarea cole! de a dem subgarpanté gi a celei solitare pentru obtinerea prinet aubgarpaill sourtarea axilui la 35-45 om de 1a punctul de insertie al ultiad garpante pentru protectares celei de a doua garpanta individual, ‘suprizarea renurilor concurente de 1a inel (dsc nu e-au eliminat fn fana de listar) gi fnolinerea unor remuri de senische: erlbirea intririi poailer pe rod. a In scest an se fnohete fermarea corcanei. In luna aartic m Preiecteask gi se alege cen dea treia cubgarpantl pe prinele 3 qu Pante (din etaj), cea de a dous subsarpanti pe garpanta 4-a oi prill subgarpantil pe garpante 5-a gi se scurteasi aru) pentru forsarea’Wtiaed garpante solitare (a 3a). In luna iunte se alege listarul pentru forearet sarpanted 6 gi se supria te}i listarii verticall sare tind e& ina asc ceroana. 8.8, TEPURT DB COROANA IN PORMA DE VAS Coroanele de tip qvas" se foleseso 1a piersic, cats eir oi par, in plantafii clasice gi intensive 91 se caractoriseasi, printr-un trunchi pitic #1 ax scurt pe care se inseri solitar, 3 yarpante la Giferite unghiuri de divergenfA (dup& tipul de vas). Dup& particularitayile de forsare, vasul presinti uraitoarele vari- anter vasul ‘clasic (obignnit), vasul azeliorat, vasul fntirsiat si vasal aplatizat. Yasul clasic utilisat indeosedi in livesile elasice de pier sic, presintd un trunchi scurt de 3o-4e om gi un ax de numai 6-15 em pe care se prind 3 garpante dirijate sub un unghi de renificare o 45-55° gi un unghi do divergen}i aproxinatiy egal (126°). Piece re gaxpantll se remificd de 5 ori prin bifurcare, la distanja de Se-6o om (fig.84). Fig.04 Vasu) clasio- ae Yooul aueliorat Aeosebegte de cel clasic prin acces of Aietanga dintre punctele de insertie a douk earpante prinse succe siv eate de 12-15 om, fayh de numa 2-4 cm 1a vasul clasic, farm aificarea acestora so realixeasi dupi principiul bilateral-altem exterior (tig.85). Fig.85 Vasul aneliorat Yesol inbireiat (pizamida intrerupti) este indicat pentr soiurile de air, pir, prun gi cais. are un trunchi de 60 Ao ‘ax sourt de 6o-9e om pe care sint dispuse in spirelé 3 garpante 1 istanfa de 3o-4o om una de alta, previzute fiecare ou 5-4 subset ante (f1g.06). Yasul aplatizst folonit in sistema] de culturé intensiy a un grad sporit de mecanisare, are aceleapi caracteristici oa vasi Intirsiat, de care se deosebegte prin positia spajiall a garpantd Jor. Una din garpante (prima san a dous) se dirijearii spre sud #1Fig.86 Vasul intirsies pe rindul de pout, iar celelalte doud spre nord, putin oblis fata do dizeotia rinfulai, foratnd tntre ele un unght de 90°, Unghinl do doschidere delinitat de garpanta sudicl ou fiscare dintre cele nordice este de 135° (fig-87). Po fiecare garpanth se formeasi 1-2 subgarpante aplatisate gi ele pe rindul de poat. ‘Pig.87 Vesul eplatisat (schema)Ese FORMARRA VASUIDT IRTTRZIAT Ta solurile de mir ot pir, protectares garpanteler g1 sub sarpantelor se realizeazi prin tliert in perioada de repaus (mar tie), iar la cele de prun oi cats dau cregtert viguroase 91 prin operatiuni in verde. fori luk int tras ak svat I Vorgile plantate se sourteasi prisivara 1a fnilftnea de Joo om, In luna mai, ofnd léstarii au 10-15 om lungine, 20 alog 3 uniforai ‘vigoare pentru formares primelor 2 sarpante ¢4 prelm sizen amlui. Prisnl listar-garpenti se alege 1a tnilfiaoa do 60 de 1a sol (spre sud) pe directia rindului, al doilea la 90 om si Un unghi de divergen}i fapk de primul de aproximativ 120°, dar of de al treiles 1a 93-98 om gi situat pe rind (4). Listarii de p: de pe trunchi gi din corcand se suprini. anol IT ‘In luna aartie seurteasi prelungires amlui la 35-40 Pentre proiectares garpantei 3 #1 ae ochiiibreast vigoaren primelor garpante (fig.88) - Prin fnolinare (ou clusi) sau ‘{ @resare (legindu-se ou rafie Is de ax). Pontra proiectarea Prinei subgarpente, se sour teas garpantele 1 51 2 1a 5o~ 60 om (1a scelagi nive1), In perioada mai-iunie se alege pe ax un ldatar vign- Pig.88 Tiierea do foraare a Fos pentru formares clei de a ini fntirsiat fm anol- 7 - he garpant&, intr-o pozitie simetrick fabh de celelalte douk care w fooling cu ajutorul unui ciilug 1a un unghi de ranificare de 45- B°. cu acoaath ocante ae aloge pe fiecare garpantd (1 gi 2) cfte erel-viguros pentru foraarea prise subgarpante. Lis m llster 1 farli vertical 91 concurenti se suprini. Auol_IIT Tnainte de pornirea pontlor tn vegetabie se verifick gi se wrecteaz’ unghiurile de insertie ale garpantelor la 45-55° prin moorarea sau cilugare, Se scurtoast garpantele 1a Gstanja de ra~ Mficare, fn acclagi plan, pentru realisaren celei de a down sub Wrpanté (1a garpantele 1 91 2) gi prima subsarpanti 1a sarpanta 3 (t1g-89). | In pertoada mi-iunie se aleg Ustarii subgarpan— te gi se supriad cot wonourenfi gi verti- walt. nm enul IV s continud ou for urea subgexpentelor 1 a ramurtlor de wnischelet (r1g.90). Qbservayit. Ia soiurile de mir Jonathan, Janes Grieve, Golden Delicious etc. altoite pe portaltol vegetativi de vigoare slabX, care ranifick in efapul IT al pepinterei, prima garpantl poate fi realizati dintr-e yenurd anticipati. In acest cas, sporul de lungine al prisei gar ponte cigtinat de la anticipatd enulessi poritia desavantajoasi de eregtere a acooteia gi siuplifick conducerea pomilor, intrucit se are echilibririt vigerit Pig.89 ‘Pierea de formare fn enul IIT elimini uncle operatiunt suplinentare necFig.90 ‘Thderea de forsare a vasulol fntirsiat fo ancl 17 garpantelor (inclinirile gi dresirile). ‘ohuion formfrit vasuiut tattestat, 1a peu Seiurile de prun oresc vigures in pepiniera gi feraeasi fm soma corcanei numercase ramuri anticipate ou unghiuri mari &@ insertie (Tuleu gras). Aceste ramuri foleseso pentru objinem garpantelor resistente la desbinare gi fringere. Ann) I. Din ranurile anticipate situate mai sus de trum ee aleg prinivara douk mai vigurease, la inil}ines de Go a de 201, pentru fermarea garpanteler 1 si 2. Toate celelalte # uri anticipate (inolusiv cele de pe trunchi) se supriai de le inel. Raaurile alese se inclink fn positia deriti gi se sourteut 1a 20-40 om , fn aga fol tnoft virfurile lor si se situese le um agi nivel, Axul pomului ae tate 1a 35-45 de inserfie al {nklyine de la pad 1o1 de a doun garpante, pentru proiectares 91 formarea garpantel 3.= in: - Tn luna funie sau mai devrene, ofnd lungizes total a gar panted depiigegte 70 om se clupeste lastarul de prelungire al aces tela pentra proiectarea primed subgarpante, iar auph alte 3-4 sip~ Wintni oe aleg din listarii amticipe}i dot, din care unul tn posi— We terminal’ pentru prelungires amlui garpantei gi unul lateral sare va devent subgarpanté. ‘Anul II. Dect fn primal an ponii au fost condugi bine prin Incrdrt tn verde gi prelungivile garpantelor (de 1a insertia pri- tei subsarpante) depiigesc 7e om, poate fi proiectata (prin scurte— fe) cea de a doun subgarpantl. In caz contrar, proiectarea se ant- aK pind fn vari, ureind sf se realizeze prin ciupires listarului terainal. Celelelte lucriirt stint identice cu cele executate tn woul I. In anu] IIT ae conselideasé positia garpantelor, se comple- toss nontirul de subgarpante gi ce otupeso Iistarii viguros! pen tra ranifieare gi garmisize ou formatiuni de rod. In aceste condi~ WL, thuped do foraare a caroenes 0 reduce cu 1-2 ant. ‘Tennica gorsirit yaguiut tattestet, 1a cate Boiurile de ceis au fnsugizea do a onite cu ugurinfd re- muri anticipate care uneori depigene Tungiaen do 60-70 oa. Dar fo- Aosizea acestor ranuri pentra foraarea corcansi wnsort mu este po- SAbL1M gi nici indicat’ fntructt ele se formeast 1a o tnil}ine prea mare (dack nu se clupeste virful altoiului), iar trunchivl se aroulegte de vint dnc nn se tutereasi. De aceon, 1s prosectares corconei, toote ramurile anticipate se suprini. Serpantele se vor forma nunai pe seana listarilor axiali pornifi din abundéenfé, din mugurii stipelari. 1 Ano. I. In perioada de repaus, ou putin tiap insinte de a porni vegetatia, pomii se scurteasi la inAl¥ines de leo om, der remurile antloipate se inliturk de 1a bask pentru a peraite fores- yea priselor douk garpante fn posttitie protectate din-Listarlt .- lo - afi din mugurii cupliventort. In cursul vegetatied 1a incoputel unii dunte sau asi devrene, s¢ aleg 3 listari pentra cele dout yarpante gi prelungirea axului (ca la mr gi pir). Listarii de Prisos, situaji fntre cei alesi se oiupesc la 4-5 frunze pentru e evolua fn ranuri de rod, iar oei de pe trunchi se suprimd. Cind Mstarul de prelungire al axlui tnregistreaza lunginca de So ot, ier ced ai sarpentelor 7o cm, se clupesc cu scopul de a enite antil etpayi din care 9& se forneze garpanta a 3-a 91 prima subsarpanth de 1s garpantele 1 gi 2 (figs91). Mat tirain ofnd nolle cresteri provocate prin clupire-au 10-15 om, se aleg ldstarii necesari fornXrii elenente~ ler proiectate, iar cel de prisos se suprink, Pentru formarea unui unghi mare de ramificare 1a garpanta supe- rtoark (a 3-a) care tinds oi devink pye.9) Giupirea istarilor ax, se foloseste uetoda biologics aa exis potrivit clreia deasupra sces- teia se pistreark 4-5 listari ‘anticipati care se clupeso re~ potat (2-3 ori) la 7-8 frunse gi care obligt 1istarul-gar- Panta si ereascti tntr-o posi- fle extertoaré (r1g.92). Anni IZ, In luna mar tie se ansliseasi stares de ‘Yogetatic « pontlor din anul Precedent si se corecteas& Unghiurile de ranificere ou ajutoral unor cflugi confec- ¥ig.92 Mirires jade sarpantei 3, 1a cats- 4a - Monayi din ramuri groase, iar in dunie se oiupeso listarii de prelungire ai garpantelor pentru proiectarea de noi subgarpante. aleg cind anticipayii au o lungii Mdstarii care se foraeard deasupra punctulni de inser}ie 41 garpante’ 3 se ciupese de 3-4 ori pentru a le frina cregterea, jar la sfirgitul lunii iulie ofnd garpanta gi-a consolidat positia Ja valoarea unghinlui de 50-55° tofi acest’ listari se fnlaturd hoest de 10-25 om. Sapreund cu portiunea de ax retinuti tn acest soo. Pentru sporirea capacitétii de garnisire a garpantelor ¢i. subgarpantelor cu ramuri de rod anticipate se ciupeso la 7-8 frun— ‘toya ldstarii verticali crescu}i fn interiorul coreanei. Lis- farit leterali ou se ciupese of musa fo alta. AgL-IIZ. Prin lucririle de dirijare efectuate in cursal scontut an, se urairegte objinerea ultiuelor subgarpante, tn oo reank gi foraarea unei somischelet viguros, garnisit ou nuseroase foraa}iunt de rod. rireso 1a 15-20 om una) + FORMARBA PALMBTET ETATATA CU BRATS OBLIOR Palacta etajath ou braje oblice este © corcank aplatizati, destinati livezilor intensive de ur, pir, plersic, vigin, prun gi sais. Se caracterizeast printr-un truncht pitic de So-6o om (30-40 Ja piersic), un ax central pe care se inserk 5 etajo distantate intze ele la 60-220 om, La nivelul fleckrut etaj se formeast otte 2 garpante, 1a 8-12 om deplirtare una de alta, care se orientessi fm acelesi plan pe @irectia rindului, dar opuse gi 1a un unghi de ramificare do 50-55°. Pe gaxpantele priunlui etaj (cel de jos) prind 3-8 subgarpante la distanta de renificare de Se-6o om a air, pir, prun, vigin 91 cais (fig.95) seu numai 2 (1a plersic) 1a 20 om Ustantd (f1g.94), care stnt dirijate tn acelagt plan ou garpante-- a2 - Jey orizontal (pe prinele 2/3 din lungine), ugor ascendent (pe 1/3 dinspre virt). Ia soiurile care ramifick puternic, subgarpantele stint provizorii. Ele se monfin pink oind Ain garpanth se forseasi tn nuakr suficient ramificafii de fnlocnire ce asigurd lirginea gar aului fructifer 1a mivelul paranetrilor proiectafi, Din acest ae mont, subsarpantele se scurteark transforaindu-se én rasuri de ¥ig.93 Yoraarea subgazpantelor 68 Ga otajal 2 (ia wir gf pix) Fig.95 Transferarea subgarpantelorEse Ta piersic, cais, vigin ca gi 1a soiurile de alr, pir gi pron (care fructifich pe forastiunt scurte), subsarpantele se uen- Hin pe toatd durata de viata a pomului (ca ramuri de schelet) pen tru 8 asigura volumul de coroani necesar obfinerii unet producti, noraaie. TnAlpinea gardulut frootifer realixat prin conducerea po- lor ca palocti etajati (fig.96) este de 3,5-8,0 m, iar lirgines de 1,75-2,00 m 1a bask (C), 1,40-2,70 m 1a mifloc (B) gi 1,20-1,35 wie virt (A). ¥ig.96 Parametrii gardului fructifer 1a palneta etajata ‘Zebaion ferakris In procesul de feraare al corcanei se succeed urnitoarele iri de tiieri 91 de conducere a pomilor (fi1g-97), pe. ani si ounes anal i = In-luna_sartie san in prima decadi a lunii aprilie (le Plantirile de primivar&) se scurteazi axul pouiler (vergile) le ‘tnAl pic de 65-70 cmy pentru proiectarea fnklfinmii trunchiului, © @ primelor dovd garpante care formeasd etajul I gi a prelungirit:7S 4 conte vere worvozog 46°Sta At- us - amulut (£16.97 @)+ = In tune nal cfnd lMstarii din zona coroane! au 10-15 om lungine se aleg 3, din care 2 pentru garpantele 2 ei 2, dispuot opus ¢1 pe rind, cu distenta intre ei de 8-12 om,gi unui pentru ax, Tofd cotlalf Listart de po brunch gi dintre cei sleet, deve- nifi nde prises” se suprink (fig.97 b). Pentru soiurile de prun gf cai care au listarii fracili se mai refine fn plus un listar (spre interval) pentru o eventualé fnlocuire « unuia dintre o alesi, care a fost dezbinat sau rupt de vint Cina o parte din mugurit axtleri ou fost distrugi fn tie pul transportului (1a cizes, yigin, prun eto.) gi listerit eau format 1a distante diferite dectt cele recouandste, pot fi accep- tate 91 unele pozifii aparent difictle care ulterior se corecteass printr-o dirtjare aai atenti a listarilor. Dack listarii-sarpante crese neunifora, se echilibressi prin dresare ol ET 1 Cina ponii au vegetat noraal in prim) an gi au format re uri de peste 1m lumgine, tn lune nartie se profecteasi etajul II prin sourtarea amiui poatlor 1a Snlil}imea de 60-120 em (fig. 97.0). a jaa fnclinare. ~ Tn luna uai se aleg doi listari pentru garpantele etaju- lui IT gi unul pentru prelungirea axnlui (f1g.97 4) la distante siaiiare celor din prim etaj. Pentru stimlarea cresterii lor, Listarit intereediari se ciupesc la 5-6 frunse, ier cet situa pe © sonk de 20 om,sub cel alegi, se suprink (tig.97 4). ” Tisterii concurenti ca gi cel vigurogi rorasti pe partes superioart a gerpantelor (spre interior) se eliuini prin thiere. Apul_ ITT - ma esau prina decadA a lunii aprilie, pomti ash do strasle spalieruiui (fig.97 ¢). Se leagh wat fn- 6 - tit trunchiul gt axol pomlui fn pozifie vertical’, de oizcole spalierului (1a plersic se paliseazd de un tutore), dup care se Snelind 91 se paliseas& garpantele primului etaj le un unghi de Fanificare de 45-50°. Pentru prevenizea unei oventuale dezbiniri, Dasa garzantel se prinds cu afna sting, tar ou cen dreaptit al&dias& ugor garpanta, dupii care se fnclink. Tn ‘acolagi scop, 1a sarpantole groase se executé cu fleristriul, 5-6 erestiturt pe partes inferioart 1a baz (1a 2-5 em una de alta) 9 © sdinciae care si mu depigeasck 1/3 din GLanetrul ramurel. Gina unghiul do inserfie al garpante! este alc, dup crestare, dar in ainte de inclinare, sarpanta se leagi foarte strins de ax ou afoe A do Manila, In zona fn care se leag, azul gi daza garpante, vor fi protejate tu aangoane de cauciuc. Pentru consolidares poz! ied sarpantelor se pot realize wlegituri vii" (catene), altoind (prin apropiere) 0 ramurd de pe axl poaului ou aml garpantet. Barpantele astfel tnclinate se leagh ou rafie (care se in f¥soard do 5-4 ori pe fran epalierului), asigurind un spayiu tn- ‘tro sirai e4 ramurd de 1,5-2 om, care of previni strengular Dupl fixarea gaxpantel, se elege prisa aubgarpanti 1a 50-6o om de- pirtare de ax, care so conduce orizontal gi pe directa rindulut. Rasurile care foraessi viitorul soatschélet so fnclink 1a un unght de 60-80" (fabd de vorticald) 91 se leagh de prima sirai a epalic- rului, Cele verticale 91 viguroase (1a senintoase) sau se fring pentra a forms mai rapid ranuri de rod. Sarpantele etajului IT se tnolind 1 90 paliseasi 1a un ‘unghi de raaificare de 50-55' Pontra eviteres apari}iel llstartlor concuren}i gi arcut- wit prelungizii garpantelor (sub greutates rodulut) se orbesc pri- wid 5-6 muguri extleri de 1a vizful acestora (exceptind col term- nal). Ia plersic se falituré pe portiunes de So cm (de 1a vizt) ‘toate ramurile anticipate care frineasi alungirea garpantes. ‘torsionear gi 8 torsionsast- 7 - ‘Amol poaului se scurteas& la Snil}imea de formare a ote— Julai IIL. In thapul vegota}iet se executt aceleagl lucrirt ca #1 fn anu II. soul TY ~ In luna _aartie - se control rile gazpantolor Gin etajele T 91 TI A gi 90 refnnotess legitu- = Se aloge g1 se dirijeazi coa de a dous subgarpantas ~ Ramurile viguroase do 2 ani, nedirijate gi cu 0 pozitie verticald, se tale deasupra unei ramuri de 1 an ou o posttie ext rtoart pentru largin = Sarpantele etajului 1II se inelins ¢i se paliscasd de stra’ 1a un unghi de 55-Go® (fig.97 £)4 = Am gh prolungirile garpantelor se liniteast prin tiie- ro la nivelul ultiael sirae; = Se orbeso 4-5 augurt extlari, do le virful prelungizii” bagel coresnel garpantelor. = In_Iuna oni - Se suprial listarit nile do 2 ani ale garpantelor (daok sfnt suficienti laterali) si etieali de pe porti- ced concuren}i (dsck se forueark). Pentzu completarea spafiului intre etaje remuri do semtschelet care se dirtjeszi orizontal pe rind. piotreask 2-5 mburoase, forsarea palmetei eta— In condifid normale, 1a fate se inchete 1a sfirgitul anulul IV, Pentru speciile senintoa- , lucrarile de foraare se continu ined un an pentru realizarea celei de a treta subgarpantd gi a uni aai bune garnisiri ou for- atiunt de rod. Qdsorvatts Ofna pomii proveniti din cfmpul IT el pepinterei prezint& ranari anticipate (fig.98) de vigoare slab (fig.98-1) sau mare (£4g.98-2) pe toath Inngines exuloi sau fn afara sone’ de protec- tore @ corcanet (fig-98.3), tidertle de profectere a prianlul etaj- 1s 1 2 >. ¥ig.98 Forsares palsetot 1a pont cu raaurt anticipate 1 = antiotpati de vigoare alabi; 2,3.~ antici. Pati de vigoare sare” aplick diferentiat 91 constau nt Cazul 1 - Se aleg 3 ramuri anticipate de vigoare apropiaté pentru cole 2 garpante gi ax. Sarpanta 1 (cea de jos) ‘teach 1a 10-15 om, garpanta 2 1a 4-6 cn, iar cea desti- nati exului 1a 8-10 cm, deasupra punctului de sourtare ‘© sarpantet 2. Ramurile de pe trunchi se suprind 1a inel, Canul 2 - Cfnd ramurile anticipate sint viguroase, se aleg douk Pentru foraarea etajuloi I care se scurteasi 1a 30-0 ox ‘#4 una pentru ax care se tele uai sus'cu 10-25 om (deott Planul de tiiere al garpantelor). Toate celelalte ranuri ee supriak le inel. Ossul 3 - Cind ramurile anticipate s-ou fornst in afara sone! de Proieotare a coroanei (mai frecvent 1a cais), pomii s sourteasé aseninitor vergilor. ~ Prin ofupirea lastarului de prelungire axulut 1a 60- 220 om fniilfine se pot realise 1a piersic, cais 91 prun etaje din antioipati 91 © sourtare a timpului de foresre « corcane’ ou 1-2 ent. jour- 9 - = Pentru alungirea rapid a garpantelor, to}i léstarit antictpati de pe 1/3 superioari a prelungirilor anuale, se suprial, = Ta prun, cats gi plersic, inclinarea bratelor (garpante- lor) din etajul intii se poate face in primul an, fn pericada 15 august-15 septeabrie (practic se execut& mal ugor priaivara, tn anul II). - Dac in timpul formirii palnetet, un bref se desbink (1/3-1/2), ©1 poate £1 ugor recuperat deck se {nliturk inediat ou deiceagul tesuturile oxidate ale celor douk pirhi, se leagl string ou sfoard gi se bate un oui gros prin garpanti gi ox pink se in- chide despiciitura. Dupli fixare, margintle despicéturii ae badijo- neasd cu aastic. 8.6, FORWAREA PAIMBTEY NEBTAJATS CU BRAT OBLICE Palnota nestajaté ou braje oblice se folosete tn liverile Amvonsive, 1a pouii de vigoare mci si mijlocie ei 1a soiurile cu capacttate olabi de ranificare, o¢ no-gi realiseass voluml coroa- net 1a paranetrii paluete! etajate, Poni condugi ca palueti neote- Jat& presinté wa tranchi de 40-50 om 91 un ax central pe care se formeas’ 8-10 parpante neranificate (rik eubsarpante) ou ¢ depo nore alterni, 1a distanta de 30-40 om (una de alta) oi 0 foolins- ie de 50-55. Pout @irijaji oa palesti nestajatii forseasi un gard fruc- tifer Inalt de 2,5-3,0 m 91 ou © grosine medie de 1,20-1,40 Tehaion formieht Pentra realizares acestei coroane se fao uraitoarele 1u- ondrit Ano) I In luna martio, vergile plantate (f1g.99) se scurteast le InkLyimes de 60-65 om (fig.99 a) revenind 40 om pentra trunchi gfony WH aus sua prey a. i i a S0FTG0 ofezq no ogefegeo" ‘Foseuted worwason 66 “Sta= a5 = 20-25 on zonet de foraare a priselor douk garpante. In tiapul ve~ setefied (in luna oat), ofnd atari tnregtstreask 15-20 om 1m sine, ae leg 2 pe directia rindulut gi la distanja de 50 om, pen tra forcarea garpantelor 1 g1 2 gi umul pentru prelungizea axut (fig-99 b). Restul de listari se supriak. jou Ir PrLolivara fnainte de pornizes vesotatie! se sourteasi axl vomului 1a 60-65 oa de 1a punctul de insertie al garpante! 2 pene ‘ru formares de noi brave (fig.99 0). Tn luna ast, ofnd ldstarit au 15-20 om, oe aleg 2 ant vie surogi pentru forsarea garpantelor 5 gi 4 gi unul pentru ex, potri- vit soolutast prinoipin folesit in primal an, Pentru favorizerca eregterii startlor rofinuti ae vor suprina tof ceflalfi istart de pe ax (fig.99 4) ca gi cei verticald de pe partes eupericart « garpantelor 1 gi 2. azul IIT In luna nartie, garpantele 1-6 se fnolink 1a 50-55° 41 a0 peLiscasi de sirsele spalierulci ‘+ garpantele de vigosre mai slab se inclink mai pujin 91 se oresteas axul deasupra lor.la cea. 1-2 om (fn special la solu File de pir Untoast Hardy); r - rasurile anusle verticale de pe prinelé 2 garpante se supriaA, iar cele ou poxifie laterall se scurteasi dack depigesc Tunginoa de 60~70 on, in vedere forekrii senischeletulat - azul pomului se sourteas’ la 60-65 cm (fig.99 @) deasu- pra ultine! yarpante, pentru foraaren uradteareler.2 gaxpinte. ‘Tn luna uai se aleg listari pentru forsarea garpanteler 5 — #4 6 of a prolungixit axloi, fn momontul fn care ldstaral col unt de Jos (dintre cei alegi) a atins lunginea minimi de lo om, ier cottalyi suplinentart ca gi ced verticali de pe sarpantele 3 gi & 0 suprial (1.99 £). In enti uraiteri se continul on formareagarpantelor 7-1o folosind aceleagi operafiuni ca gi fn onul ITT (£18.99 6). Observatit Ya pomii cu cregteri viguroase fn primli ani, cfnd 1Mata- ral de prelungire a1 amlui depigeste indltinea de 70 em fn inter valul iunie-iulie 4 se ciupegte virful pentra al forta si emith anticipayi din care si se poat& alege 1-2 garpante. In aceast& situatie existi pocibilitates objinerii a cite 3 garpante in fie care an (din care una dintr-un anticipat) gi facheterea formirti coroane fn 3 ani. Pontra gribirea intrarii pomtlor pe rod gi ndririi eupre- Feet co rodize mai pot ri refinute provisorin pe ax, intre gar- Pantele fortificate, 1-2 ramuri de somischelet, timp de 4-5 ent. Pentru valorificarea mat economic’ a spatiulul pe verti- cald, primele dou earpante pot fi dispuse fn etaj. 7+ FORMAREA PAIMBTBI ,LTBER APLATIZATA" Stetomal de coroant liber aplatisat" a-a gencrelicat tn wltinlt ant pentra oulture poailor fn sistea intensiv, fir pe Mer. Poaii se caracterizeari printrm truncht de 40-50 on of un ‘ax central po care se afli 9-11 garpante, dispuse soliter sau in stase, In Gtotante ef unghiuri de insertie varisbile, orientate Po d@irecfia rindulet prin tiiert. Distantele finale dintre garpan- te ne atabLiese dupll intrarea poatlor pe rod, ofnd se elinink Fanurile slate, degarnisite gi cu o positie defectuoas’ in coroany seu se transforeK in sontechelst prin scurtare. Deschiderea unghie Ask de ranificare se face in fiecare on, prin transferaren dizec Hel de cregtere a amlui garpantet pe o ranuri exterioard situs *8 pe rind, Gardol fructifer resultat dupk fnchetores forairit coroanet pontlor are o inil}ine de 3-5,5 a gi 0 grosize do 1,50= 153 = 1,80 a (tg-200). onns dou Vorgtle plantate se scurtessA priaivara 1a fni1}inen ce 60-65 on (fig.ioo a), dar fn mai-dute ofnd dstarit au 10-15 om leg 4 nat viguroot ortontati (pe oft postbt1) pe rind, opuet a positie (doi cite doi) mai apropiati sau mai indepirtaji, tn etaje eau solitart, pentru foraarea priselor garpante (f1g-100 >). Mistarti do pe truncht ef dintre cet alegi se supriad. ‘ul In aartie, se sourteasi axl 18 50-60 om (f1g.100 0) pene tim protectarea ef formazes de noi garpante. Tn Lupa ant Gin istarit poratfi se slog 3-4 cup aceleagt oriterii folosite in vara primului an, la distanja de lo-4o om fn fe ef pe ax, tar cetlalfi se etupese 1a 4-5 frunse entra act obliga st ovoluese fn foraatiunt de rod. soul TIE Ja afirgitul lumii eartie sau inoeput de aprilie, ofa fsova oirould ei portoolul fringertt gi donbtairtt este mai aic, Primele douk garpante fa viret de 2 ani (cele do Jos) 20 dirijask a ‘fixeaz& la un unghi de ramificare de 6o°, ou ancore din sir aK sau sfoart de Manila (fig.loo 4). a capital de sus, ancorele 40 size se prind de un mango de tablé captugit fn interior eu cauciuc care inconjoart garpanta (pentru a nu o gtrengula), iar la cel de jos de un $irug bétut adino in 601, pe ringul de pomi. Sarpantele 3 si 4 se pot lega de cele tnfertoaze sau sate aX creased 1iber of oi cole situate axl sus (5, 6, 7, 8)- Dack axl este viguros pot fi protectate prin sourtare alte 2-3 gezpante, tn can contrar se tate ual ault pentra fortificaren gt ramiticaren brotelor infertoare. In tlapul vogetafiot ao executh aceleagt 1usrist oa tn ormiris,ber aplatizata” Figsloo Forearea palosted li= 155 wae moved Ir. sour Dupk un an de fnelinero, garpantele 1-4 prin tagrogare tet Mrsolideazd pozitia oi nu wai au nevoie de anccrare. ‘Unghiurile Werenificere (1a toate sarpantele) se corectess% prin titeri de Maosrer ale prelungirii garpantei, pe o ranur& exterioari (fig. We 0). Tn acost an, 0 fa0 privele scurtirt ale reniticatitior WH ordinui II, 1a Go-Go om iungine, deasupra unei ramuri anuale Drsloli ou rindal e post. In continuare, foraa de corosnk #0 sen- fine nunat prin thtert. Sooorvabss ldberul aplatizat este un sisten de coromna sconosia, pre- fubil {ndeosebi pentra cires, vigin, cais si piereic. Pentru Preve— rea gtrangulirti, dosbinirit gi revenirid garpantelor 1 gi 2 1a berifia initials ({neinte de encorare) se verific& ancorele in Hapal vegetatied do ool pubin 2-3 ori (ani ales dup plot). 8.8, FORMAREA COROANEI DRAPBL, MARCHAND Pout dirija}i Sn sistemnl de corosnk drapel Marchand pre- sintd un trunchi aie gi un ax fnelinat 1a 45° fay de nivelul so- Aulut. Pe partes superiosri a amlui stmt inserate perpendicular, 5-6 garpante oblice gi paralele, orientate in acelag sens pe direc- $a rindului si le distenpi una de alta de 50-6o om, tar pe cea infertosri douk garpante crisontale foraate 1a inklfinea de Go om #1 loo om de 1a sol (fig. 101). aml 94 garpantele ee palineask de strasle spalierului (5-6 sires) distanjate 1a 50 om una de alta. Aoost sisten de coroanX conceput tm Franta a fost introdus 54 exportmontat 91 fn Yara noastré la alr, pir gi cies. Se reco andi pontra livexile intensive de cireg, ou soiuri de vigcare aijlocie altoite pe aahaled.= a6 - Tehnica foradeit Anul I. Poati destinati forairit acestel corcane se Planteazi inclinata pe rind, ou virful spre sud, pentru a pre- vent aparifia uor eventuale warsuri de erni” pe truncht, 1a aietanta de 3,5-/1,5-3 9 le air of pir gi 5/4 a 1a tres. Pig.lol Coroana drapel Marchand Prinele garpante se proiecteazt scurtind vorgile 1a inkl finea ds 50-60 oa. Tn luna mai, cfnd 2hs- tarii au 15-20 om lungine se aleg 3, din care untl situat 1a virt Pontra prelungirea axlui, al doilea sub aceste, 7 partoa supert- cork « amlui pentru foraares privet garpante 2blico, tar col dona treilon laterel pentru priaa garpanth orizontald. Uistarti vorticali de pe ax (ou exceptia celor alegl) ae etupeso repetat (2-3 ort) 1a 5 frunse pentru a evolua in forma ‘Yiuni de rod, ar cel laterals o singurt dati 18 35-40 ox pentra wanificare. Dac istarii lateral se forseazi in nuar nic, © parte din listarii verticali oe dirtjeas& tnclinat gi lateral ta spatiile Libere, palistndu-se de straa coa wai de Joa a spalierull Deck ae constati 0 sc&dere a cregterti listarulei vertical deatinat forakrit primei garpante eblice, se face 0 crestare pe ax fn sooaryi 1a 5-6 am mai sus do inertia scesteia. Cind 1Astarul- serpanth creste prea viguros 91 tinde oll suboréonese prelungizea amlui (frecvent 1a cireg), se fnolint la 90° (ta}& de ax) gi se ehupegte 1a So om (oind are 60-65 om) pentru a-] forfa eX ranifice antdotpat. Dupii 2-3 eiptiiatai, so aloge un star antictpat ual viguros 41 tntz-o pori}ie exterteard pentru prelungizen garpentet, dar tod cedlalfi antiotpatt care au eresout spre interior #0 cit peso 1a 4-5 frunse (inclusiv listarul concurent).- 357 Agul II. In prisivare acest an lWesc tonte legiturile de rafie ese Snclink ramurile alese pontra Hersarea sarpantelor gi prelungiri4 axuiut (dseX lucrarea nu a verificl pt 20 refano- fest ofectuata in vara precedenti). Ranura vertical so dirijast tlic sud un unghi de 90° fati de ax, iar cea lateral se conduce faralel cu sfraa spalicrulul do care se leag. Prelungirea axului se scurteark 1a aistanta de 50-60 ca prima gorpanti oblici, pontra prolectarea uni noi perecht de gerpante (oblici gi orizontalti). In luna tunte se aleg ain now 3 1stari pentru prelungizes wmilud 9 a color dou sarpante, cu aceoass pozitis ca col refinuth tn anul procedont, Listarii verticalt se ciupese La 4-5 frunze aau se Inclin lateral. Dac& 1starul do prolungire al axulul eregte foarte viguros, existi postbilitatea ca prin ciupirea acestuia 1a 50 em of fie proiectata fn verde cea de a troia garpant& oblick. Mogerea listarului pentru rorasrea e1 se va face odati cu prelun- girea axului, din coi sai vigurosi ldstari anticipati. Acolagi. tratanent se va aplica si listarilor do prelungire a sarpantelor sblice (1 91 2) pentru ramificare. Anii IIT ef IV. In acogti ant se continuk cu profectarea st foraarea ultiselor douk garpante oblice, ou alungizea gi rami— fearea color existente, cu palicares axilui gi ciupirea repetal 4 Listarilor vorticali (1a 4-5 frunze) gi a color laterali (1a 35-40 cn). Ge stiauleazti astfel cregterea nuairulul forastiuntlor do rod, indeoseb4 1a soiurile care fructifick pe plete (Ranon Oliva). TnAlfinea corcanei se lintteas’ 1a ultima afrak prin tiderea prelungirilor axilui 91 garpantelor (1a nivelul moi ra~ auri vegetative sau de rod).- 158 = 849. FORVARBA CORCANBT TRIPLA INORUCISARE Sistemul de coroand triplA incrucigare conceput gi apli- cat in Franja de ciitre G.Delbard, a fost introdus 9 in tare noastré in statiunile experiaentale pomicole pentru livezile in- tensive de pir gi sir. Ponii se conduc aplatizat pe spalier, f&r& ax central, cu un trunchi pitie de 30 o nate sub un unghi de 21-49° fat& de orizontall 91 douk subgarpan- ‘te convergente formate pe partea superioari a garpantelor, 1a @istanta de 60-120 ca departare de trunchi (fig.l0z). ou doug sarpante dtvergente tneli- elslelsle Fig.le2 Coroana tripla tnerueigare Piecare sarpant& presint& trei puncte de incrucigaret oud cu gerpanta gi subgarpanta proprie (poml 1), ar cel de al treiiea cu garpanta pomulut uraitor (pomul 2). Pentru dirijares 51 fixaren poritiet e: ‘sb 20 foloseste spalierul cu 5 sirme, tnalt de 2 a, proviut o 4ped de lem (egale ca lungine ou lunginea garpantelor)... Stracle spalierului se prind de bulumaci 1a uraitosrele {nklyimir priaa (cea de Jos) 1a 30 om fat de sol, uraitoarel ntelor de sche- 3 le 43 cm, iar cea de a Sa le too Gardul fructifer constituit ain pout condugi oa tripli fnorucigare se liniteark la fnKlyinea de 2 a gi la grosinos de 0,8-1,0 a.- 1s9 - Tehnten forsirit soul t Prisivara, inainte de pornirea pontlor in vegetable, se sourtonst vergile 1a fnklfimen de 35-Ho om fat do nivelul soluled (ant sus cu 5-10 om deasupra prinet sfree), tar in luna mei ofnd wrogtorile nol fnregistreash Lunglaca de 10-15 om, se aleg dot Mstart ani vigurogi, &uteo positie opusk si pe rind, fn vederea forairii color dou garpante, tar tofi esilal}i oe inldturd, Tn a doua Jusitate a lunii august ofnd 1dstarli-garpante inregistreacd lungimea de 1-1,3 m se fnclind la un unghi de 21-49° fay de orizontali (fn funcfie de aistanta diutre pont) 91 se pa UseasK pe gipetle spalterulut. jou) IT In luna sartie, garpantele inelinate ee sourteazk 1a 6o- 120 om pontru protectaroa subgarpantelor, ar in ma aod din 1s tarii erescutt se aleg cfte 2 po fiecare bra}, din care unul ver- tical pentru formarea subgarpantei gi unul oblic (exterior) pentra prelungiren exului garpantet, In luna august, Listarii intertort (aubgorpantele) care au depigit imgiea de 1 a de {n&lfimea sirmei a 3-a (de care leagi) gi se paliseazk ca gi cet do prelungire de sipcile spalierului. Dack stracle efnt bine Sntinse, gipotle pot fi elizinate, . In anii urmitori (III, IV, V) prin t&ieri gi lucréri in Yorde so stimuleazt cresterea gi garnisirea cu ranuri de rod a goxpantelor ¢f sudgarpontelor. ry = Ponte evitares dezbinirii subgarpantelor fn soaentul Snorues: obec: Anolinirii (in anul II) s@ reconand& airirea unghiulut de inser tie, inck din faze erbacee a listarulul; - ind garpantele nu inregistreard lunginca de scurtare fn priuwl an, 6 amin profectarea gi formares subgarpentes in- 160 - anul IT Gintr-un anticipat resultat fn ura olupirid 1Metarulut do prelungire. 8.10. FORMAREA COROANET FUS SUBTIRB, IA MAR Fusul subfire este © coroanK conick ou volun redus conce- putk fm Olanda 1a Stajiunea Wilhelminaderp, pentru soturile de wir altoite pe M9. Pomii inalji de 2,5-3 m au un trunchi pitic (50-40 on) ef un ax central dirijet in sig-sag. Pe ax se inser 20-30 ze mificatii, éin care 45 formate 1a bask int garpente. Colelalte efnt ramuri de senischelet 91 se refmnotese dupa 4-5 ani de rodize, Goroana are dianetral 1a basi do 0,9-1,4 a, dar spre virf de 0,4- 6 m Tonics forakrts, Auul I, Priavara fasinte de pernizes vogotatiot, posit oe rartoark 1a fnklfiaen de 50-120 om, fn funetie de vigoarea 1or, Prosenta renurilor anticipate si reacfia 1a tilore. Ia soturile Go vigeare aifloote care mu au raxuri antici~ pate (Golden Delicious), ‘Vergile se sourteasd le tnbyines de 8o-25 01 (f4g.103), tar la cole > ou anticipate lungi, aubpiri gi attminds (Jonathan) 1a 90-95 oa. Ia soturiie vi- guroase, cu porfiuni an- tietpate (Frumos de Boskeop), scurtarea se face 1a 120 om, tn timp 2a soturile spur ca- Fig,le3 Sourtarea pont ‘antiet pat- is - Fe crese ont (Spurgolden) san ranifiok eled (Starkrisson), Snil- tees de a urtare 80 coboar& 1a 50-55 1 Dupli scurtare, ranurile anticipate viguroase de pe ax se Inclink gi se fixeasi ou acrafe a Jer cele de pe truneht se ouprimt. efoar& sub un unght de 55°, nul IZ. Tn acest an se aleg 4-5 ramurt pentra formarea bazei co- corcanei. Accaten ‘trebuie ok fie uni- forne ca vigoare g1 @Lepuse in jurul a 2 valmi gi intre ele pe ax (1a 8-12 ca), Mg.loh Tilerea fueulnt subjire fn aml IT pee sceon ge oo- Feotoasl mehiurile de insertie ale ranurilor refinate gt oe eli- mind © parte din cele verticals si viguroase (fig.1o8). Le soturi- e viguroase (Mutou), rasurile ce deplgess lungiaes de 1 a se sourteasd 1a 70 ca, dar 1Astarii de garaistre a0 oiupese repetat vara le 20-25 cm pentru gr&birea fructificirii. Fe Dock in urea sourtitlt pout au forat raauri viguroase tn Parton superioarii a corssnel gi fn nuaiz ware, acesten vor fi tex. stonate sou partial suprizate pentra restabtlives echilibrulct tn Plan vertical Lupus de foro, coroanet. 4a octortte oars sasitiot slab CPruton de Boatoos) 40 se- comands ctupiven Léstaruiut do prelungire « axulut (fn luna iunte) pontru atimieres oxesterii 1istartlor lateral. Anal IIT. Dack axat Famust 2 ‘orale do vhgoare alab. Ta ecceas’ vigeare, remurile cae Fes touotoce we toreieneaX sau ee ortsontaliseasl, pentru act ibe Viguxos oe tale deasupra uned,stimula cregte: Cole verticals pr ‘viguroase 9° eupriak (£4g+105). decd gar Pantele au unghturt ict (Frunos de Yo Anegti, Clar ald) 91 exist pertcolul dezbinirit, 14 20 transfer’ axl (prin é tiidere) pe o-raurd Figslo5 Titerea fusulul subjire exterioari. La soiu- ‘fa anal IIT = fnaintes b= dupk titere rile Jaues Grieve, oare ranifick nual 1a virful renurilor (1Msind zone sari negarni- site), prelungirile garpantelor si jumitate din ranurile de seat- sohelet vor fi reduse ou 1/2, Anul IY. Se continu cu tiierea de transfer a directiet de oregtere a amlui (reaductndu-1 pe positia initial’), de linttares Jungiaii garpantelor (scurtindu-le deasupra unei fepuge sau saice- le), de suprinare « ranurilor verticale cu poziyie defectuossi. Sarpantele prea viguroase (oasul soiului Kuteu) se scurteart 1a 21,25 @ sau se supriad dack sint pootbilititi dé tnlocuire. Le Unele soturt ¢e coupleteasi nunirul garpantelor (Starkrivson), ter 2a altele se executi thiert de rodire (1a Spurgolden gi Golden De- lictous ) de rirtze gi scurtare (1a ranurile cu rod) gi de supriai- 0 (formapiuntle epuizate tn tiapul fructificirii). Dup& 4 ani coroana se considert formaté. In uradtorit ani accentul se pune ~ uenfineres corcanei in paranetrii projectati, prin ‘transferarea amiui, prin linttares oregterii fn lungine a garpan- tolor gf senischeletululy~ 163 - =~ asigurerea unoi distributii spatisle uniforee a remuri— lr a contochelet in corcanty = reinnoirea periodic a sentscheletulut eputzat si degar- Msit fn timpul rodirti (dup& 4-5 ani)s = ouprisarea ragurilor verticale gi atirninds care inte- meso coroanay = scurtarea sau {nlocuires garpantelor viguroase gi degar- tstte. 8.11 RORMAREA COROANET FUS SUBTIRE, La PIERSIC x Fuoul subfire se folesegte in Ttalia ou resultate bune gi pentru pleraic. Spre deossbire de alr, tehmica forairii la piersic jonfa reaurilor anticipate. foul I. Dup plen- tare, poait tnklfines de 70-80 ca de 1a sol, 4ar ranurtle anticips- te se tate in copt sourti de 2-3 om (f1g.106). Tn tiapul vegetabi- ei pe nxul poatlor se for 2 6 A oni multi listert, purtitort do entictpets. bs ‘ Lor tn plantare Anal H1, fe aleg T6106 SASNTE Sot oe zemayt anti 3-8 ramuri viguroase pentru stperetisi=ieepe wetece toraarea garpantelor. Ele se orienteart de-a lungul rindului prin- te-o there de tranaferare a prolungirii, pe o antioipati letersi exterioark, Pe fiecare garpantil sint retinute efte 2-5 anticipate . letersie, iar pe ax 5-6 ranuri de gamisire, distantate tntre ele- 1 - Je 25-30 on. La ofirgitul vegetatiet, posit au 3-4 garpante vigi- Fonse, cu sonischelat de 2 ant gi nuseroase rasuri aizte (fi¢.107), be ¥ig.107 Mores fusului subgire tn anol IT = "Tnetnte @o there b= Gok Gdtore Agul III. Pe fiecare Sarpantil se retin afte 5-6 Femuri de semischelet, iar Pe ax 12-15 ramuri de seni achelet gi 2-3 anticipate Copre virf). Si tn acest an azul se transferi pe 0 anti ctpath leterald vigurcasi (fig.108). Ze sfirgitel anelut TIT ofnd corcana este forma- 8 dintrou schelet gi sent— sohelet viguros se considert fachetett. PFig-108 wterea fusului subjire ‘fm anal ITT- 165 = 8.12 FORMAREA CORDONUIUT VERTICAL Gordons vertical este o coroanK ou volun redus folositt tn plantafiile ponicole de mare densitate, caractertzeta printr-un truncht ecurt de 30 fo ca of un ax puter- nis po care se for- wear ramuri de rod, (izect sau prin in~ tersedial lopulut (£16,109). Poait ynische- oon- due pe spaliert din boton cu 5-6 sire de a tantate 1a 40 on una a b de alta, Pentru diri~ Pig-1e9 Cordon vertical area mai ugoard of ‘a - fark senischelety > = on seuischelet corect& a amilui, in areptul fieciirut poa strad) 0 aula groasi (1,5-2,0 om) de alum san sale! Cordonul vertical ce folosegte pontra soiurile precoce de dr gi p&r ou vigoare atc gi mijlocie, altoite pe portaltol vege- tativi de vigoare slab’. mm Glometra, ai agi in ponitie vertical (de fiecare Tennton forint, jou T Pomii (veretle) plentati le distanfa de 3/0,6-0,0 20 sourtensi 1a {nkl}ines de 7o-8o om, In urea thierii se forneask nunerogi Listari pe truncht gi ax. Listarti de pe trunchi se su- prick po ullsura forairif ler, iar cei éin corosnk se clupeso repe~ tat lo 56 frunse pentze rasificare. Za cordoaul ou seaischelet- 16s - (Poragutti), listarit se mentin intregl gi se inclink numa asck aint prea vigurogi gi cu unghiurile de insertie aici. ‘istarul do prelungire (fn anbele altuatii) vertical de nuta, legindu-ae ou rafie din 20 tn 20 cn. Tncepind cu anul al dotlea, prelungirea axlui se sour teasd in flecare prinivaré 1a 40 om, pentru ramificare, pind cind cordonul stings indlyinea de 2,5-3 a, Ramurile de garnisire se tate scurt 1a 4-5 mugurt (1a cordonul simplu) pentru trensforeares Jor in ramuri fructifere sau la 35-80 om (18 cordonul Feragutti) Pentru rorsarea somischeletulut. Ta titerea: scurti se foracas’ ofte 4-5 listari de vigosre edie care se ciupese de uai multe ori 1a 5-6 frunze pentru a le tempera cresteres gi at cbliga i formeze mai rapid muguri de rod, Ramurile de semischelet, degarnisite in timpul fructitiol Fil, 0 tnloculese periodic (1a 5-6 ant) ou cregterd anuale vigu- roase foraate 1a basa lor #1 a unor formajiui de rod (fn urea nei sourtéri uai severe) san direct din azul poailer (din mugurit @orainsi). paliseast 8.13. CORDONUL TUPA Cordomul tufh este © ferak de coroank conceputa pentru soiul de alr Spurgelden altoit pe M 106 gi plantat 1a distanta ce 3/0575 a Forsarea gi intrejineres cordonului turk se bi sugires Diologicl « soiului Spurgoiden de a rodi din snl IT de le Plantare gi refancirea senischeletului dupii 3-4 ani de frustifion re Liber (tiri tiert). Poaii dizijaji fm acest sistem presinth un trunchi mic ae Jo-8o om fnlfime gi douk braje orisontalisate, pe care se prind Fanurile de semischolet (din 20 fn 20 om). Pe acestea se inttiness A pe tm- 167 - fornayiunt de rod (otaple eau evoluate), care fructitio& gi ce ‘epuizeari repede asto— tructe (f1g.110). Rofnnoizes a- ceator ranurt se face prin ouprimaroa eau ad seheletu~ Fig.1lo Cordon turd ui aproape de baz, 1a nivelul unei ranificatii tinere 9 vigu- tlidore: roase. In ani 5-6 do 1a plantare, pomii realizeaz un gard fruo- tifer cu fnfilfiacs de 2 a gi lirgines de 1,25 a. Tehnica forairis Anul I. Prinkvara se scurteas4 vergile la {niilfinea do 50 oa.de 1a col, iar Sn cursul vegetatiel se aleg doi 1ustari de ace— engi vigaare, opugi gi orientati pe directia rindului. Restul de lastari se supriak de le nel. Anul II. Inainte de pornires poutlor in vegeta}ie (tnd se- Ya este activati) cele dou garpante se orizontalizeas’ 91 se le gh do trunchiul poniler veoini (fink si se scurtexe), acopering dous intervale dintre pout. Intotdeauna intre doi poal stat douk sexpente principale (ale acestora) gi douk garpante seoundare une- ord mai sourte (ale poatlor vecini). In tlupul verii, lstarit do garpante se rirese din 20 in 20 om pentru foraares seniischele- tolat. Tostarii vertical on s1 cot de pe curburk (refinutt dup ririre) eare aint foarte vigurogt ge ciupess 1a 40 on pentru rani floure gi tormaren do Fepuge anticipate. AguL IIE, Tm luna aartie se dostes legtturile de refie carePisa ar putea strangula garpantele sau trunchiul poailor gi ss stv de anlt). Nuielagele lungi gi subfirt se arculeso sub greutates fructolor (de la virf), formind in soma de curburl 1-2 yepuge, fax spre oxtrenitiji numai pintent.= age “= Evolutia alditet. Din mugurele terminal gi uraitortt 2-5 subterminalt mtegti (axtlari) se forseast burse, tar din cet vose- tativi sttuayi ast Joo, Yepuge ef pintent (f1g.119). Fe burse se Pot forma not ranuxt de rod, purtitoare sau nepurtitosre de sucurt stogti, fn funotie de fnsusiren genetick « sotulut gi volumul re- colted (fig.120). Ya soiul de air Winter Banana altoit pe M9 se foraeask th unit ani remuri fructifere viguroase de tipul aldditei care poartl 15-25 mmguri atogti. Deck aceste ranuri nu se scurteasil, ele 50 ti clin sub groutatea rodulni (ou virful fm Jos), puntnd in si tuatit favorebile dugurii vegetativi bazali, care evolusark fn pepuge gf pintent. Burea care’ se forvsasi din augurele aixt terminal esto asi viguroasi Gectt cole care iau naytere din augurii axtlart. ¥1g.119 Brolufia —-—Pig.20 Hrolufia allatted 1a fnols- somo Guanes 2° Ceeaal vardestle. ao red- ie - Deosedirile dintre ranurile fructifere ale nirulut ¢f cole ale pirulut Ramurile fructifere de air gi pir se decsebese intre ele prin particularititile morfologice $i de orestere. Ramurile fructifere de mir stnt eubjiri, drepte gi scope- Hite cu © pubsscenfi fink sau grosiert (4uph sot). Mugurit de rod (micgtt) stat moi, ou virful rotundit, WibescentA sau pislog Mugurit vegetativi sint msi aot deott cei de rod, de ford trimghiulerd, apletizati, lipiti ou virtul de ranuri gi tm solsit pubescenti. Ranurile.de rod la pir au o cregtere geniculati, aint nai Tiguroase dectt cole de air gi glabre, on augurii ulogti gi vege- Wativi mart ef conici, al ollror virf este ascuyit gi depirtat ce amt. Bursele 1a pir efit mai nuseroase, wai groase, mai lungi 4 ai fragile dectt cole ale airului.= se - TAIBRILE DB PRODUOTIR, IA POME Prin titerile de produo}ie 1a poat ce ursireste menfineres foraet de corvank fn listta paranetrilor protectati, retnnotrea sondscheletulul 91 a forastiutior fructifere, fn aga fel tnott Ponti oi rodeasc& ebundent gi fn flecare an TMiierile do produchie se exeouttl anual gi diferentiat, ta functie de virsta gi starea de vegetaiie a poatlor, de presenta 0 absonta rodului gi de particuleritajile biologice ale spectet ot soturas. Ia pomii tinert, titertle de productie sint foarte redu Pontru stiaularea rodirit, ramirile de achelet se fnolink sub un unghi de ramificare de 50-65° (fig.221), tar ramurile anuale vigu roase verticale ee aguo 1a orizontall (f1g.122), #0 inclink gt se fixes ou agrafe (f1g.123), 0 arcuteso (fig.128), 0 torsioneas& (fig.225) sau se fring (£1g.126). In mele canuri, au pk primii ant de rodire, se tepine aduserea garpentelor ‘ to postfia inifiald prin aresare (fig.127) seu prin tidert de tronsferare a ai- rectiei de cregtere a aces- tute pe o ranurd tinkrd, vi- : guross& intertoari (fig.128). Ta soturile ox gar Pontele ot subsexpantele gernieite supranuzeric ou ranurt vegetative gi de rod Fig-121 Inclinares garpantetPig-122 Inclinarea omurilor verticale ¥igs123 Tnclinarea 94 fizares ou agrafe @ ramurilor verticale- le = aid rifPig-126 Fringerea ramurtlor Pig.127 Drovarea garpantelorPig.128 Transferarea directiet de crostere a garpantelor prin titers Fig.129 Suprimarea panurtlor- 187 - fac titer de ririre a acestora, suprimindu- vertical (£15.12). Ia pomti maturt se fac tier de contur (yentru senfineres cele cu poritie forae1) prin care se plafoneasi inkl}inea pomilor gi se limites’ extinderea lateral a ranurtlor de schelet. Ponta refnnotrea seatscheletulut care a suferit modificirt structurale fn timpul fructificixts poatlor (aa anplificat si degarnisit) se fac téieri de amputare pariald sau totald, 1a in~ tervale do 2-8 ant (dup tipul de fructificare). Prin acoste tétert se urairegte: 1. Ropartizares untforsi a soniecheletulut tinke pe ram rile principale ale coronnet, in poritie latereli g1.2a 0 aistanti @e 30-40 cn (ramurii do ramuri), 2, Apropicrea semtschelotulut de basa garpantelor gi e subgarpentelor arcuite in timpul rodirii, pentru tabunititires conditiilor de hrenk. 3. Nonfinerea integral in corcani a senischeletulut vigu- ros, daci exist’ spajiu suficient. 4. Reducerea cu 2/3 a semtscheletulut subjire 91 complex fn cazul ponilor suprainc&rcati cu rod gi cu 1/2 1a cei eu o can titate norasl& de auguri de rod, - 5. Inlocuirea semtscheletului viguros 4in partes superioa- ria coroanet care s-a foraat sub unghiuri mot fn urna tiiertlor de plafonsre, cu un semischelet mai sled si cu positie laterald, pontru evitares formirii »pAliriei" care umbreste coroana ol in- tensifics uscarea ranurilor de rod. : 6. Suprinarea senischeletului subfire gi amplificat, in ours de epuizare. Dup& tBierea semtecheletului se fac tliert de detelin 1a nivelul ranurilor de rod, prin care se elininS excesul de augur ae rod, regencreaz unele foraatiuni 91 ae stimuleask cresteri-Be note: 10 astfol cXile de realizare a echilibru- Aut fietologic aintre procesele de crestere gi de rodire. wentine- zea fn continuare a acestut echtlibru depinde de nivelul gi inten sitates t&iertlor, de noraarea productiei de fructe ei de starea de vogetatie @ pontier. Prin t&ert 91 operatiuni in verde ‘va asigurar = 0 proportie de 311 fatre ascroblaste gi microblaste gi intre microblastele nepurt&toare de flori si cele floriferes = un report de 811 intre augurti vegetativi gi cof de rody = tm nunir de 40-50 frunze gi 0 suprafayi folfark de aint aun 2000 on”, pentru fiecare tructs = 5-6 auguri de rod pentru fiecare ca” din supratata secti- vnii transversale a trunchiului = 0 lungime nedie a ramurilor anuale de peste 40 on. Bpoce de executare a titerilor. TMierile de producti se execut& fn pertoada de repaus a pomilor, de 1a c&derea frunzelor pind 1a fnceputul desauguritului. La mele specii, titerile ce fav gi fm timpul vegetatiet, aupX ciderea fiztologick fructelor sav recoltare (1a cais) sau tn tiayul recoltarii fructelor (1a oires). Unolte si nagini, Se folosesc foarfeci de pont (manual pnounatice sau hidraulice), flerdstraie de mink, masini de tiiat (eu bare sau disourt), sclri gi platforae tractate. ‘DATERILE DE PRODUCTIE IA MAR ST PAR Téterile de proguctie le wir gi phx se fac sisteantic per tru reSmotres somischeletului gi foraafiuntlor de rod in funchie do nivelul cregtertlor anvale ¢1 a fneirodturii pouilor cu rod. Pentru atabilirea lintel de t&iere 6¢ analisesz voluml pi evolutia nonei productive, virsta, vigoarea si specificul de me aificare gi alungire a semischeletului, ramurile de rod caracterit- 189 - t1oe s4 proportia aintre ele, nunirul mugurilor diferentiati st lunginea ranurilor periforice. Ia soiurile standard se fac titert de reduotie a letulad, inliturtndu-se 1/3-2/2 1a powlt ou rod putin gi 3/4 1a ee4 cupratnctircayi (cu muguri de rod). Scurtarea senischeletulut de 2 ani se face 1a mivelul unui pinten eau opus, tar a celui de 3-5 ani deasupra unei ranificatit Jaterale, viguroasé 61 tinkrd cu posibilitiss fn evolu}ie. Ranurile anuale viguroase presente in nuair ware 1a pomii formeasé pintend gi fepuse. Dack ‘ecente rasuri s-au foraat fn uran tiiertlor de reduo}ie, juaitate @in.ele se scurtead cu 1/3-2/3 pentru ranificare si refacerea senischeletulut (fig.230). Foraayiuile de rod fn devenire (pinteni 91 saicele) nu se tate nictodata. tineri nu se scurteast, pe ele a rs ia Fig.130 Sourtarea rasurilor vegetative @ - cu 1/5; b= cu 1/25 © = on 2/3- 190 - MKatfele oi nuielugele oe sourteask ou 1/3 (trensforain- au-2e fn somtochelet) nunei fn anti tn care fructificarea asigurati de fepuge (f1g.151)- Ae Figs131 Sourtarea mlSaie! ou 1/3 D = scurtatas ¢ - evoluata In anit thnk Fepuge, outelugele gi aldéiyele co aenfin tn totalitate 91 intregl, chiar dack nuairul augurilor de rod depligey- te fnctrettura optiaK. Scurtirile nu efat indicate decarece mugurit do rod care s-au format uai tirsiu (cet mai de jos) au flort mai Pufine 91 cu defectiunt structurale. Za solurile spur, refmotrea ranurilor de roa se face prin reduofia sau falocuirea ramurilor de achelet ou ramificafit noi care apar tn partea baseld a garpantelor. : In toate cazurile, ranificatiile fructifere se siaplifiol” ofnd po pou sint foarte multi anguri de rod.ql - TATBRIDE IA UERII SI PRRIZ TINERE Téterile de productie 1a pont tinert se executh diferit fn funo}ie de vigoares gi mirisea tnctiroltturii de rod. Gind ponii sint altoiti pe portaltod de vigoare mijlooie gi mare gi condugi im garduri fructifere se suprim& nuaei renurile verticale viguros- we care fndesesc gi deforacazk siuctria corcsnci. Forua}iunile fructifere lung! (nufelugele gi aluditele) nu se sourteact, intra- off In tiapul rodirii ele se arculesc sub greutates fructelor gi su nagtere le noi ramuri purtiitoare de rod. Pentru stiaulares diferentierii augurilor de rod 60 fac tilerd fn verde, care constau fn ciupirea repetati « listarulut aflat fn stare erbacee sau tiierea acestuia cind a fnoeput si se Lgnifice, Ciupitul se executé in a doua JumMtate @ lunit tunte of const in fndepirtarea virfului listaralui principal dup 7-8 frun— oi fn lune dulie cfnd lustarul anticipat ajuns le 20-25 om lun tine 80 reduce 1a 4-5 frunze (fig.132). In urma acestor interventil #0 formeaz& renuri anticipate aseninktoare aicroblastelor, care de cole moi multe ori eint gi roditoare. ‘PhLerea in verde se executt spre sfirgitul fenofasei de incetinire gi incetare a oregterii lustarilor (in lua iulie), in vederea initierii inductied florale in primul augure axtlar vegeta tiv, devenit terminal in urae sourtiirii (tig.253). Ta pouit altoiti pe portaltol vegetativi de vigosre slab& (027, M26 gi M9 2a alr gi gutul 1a phr) din plantafiile superin~ tensive care formeask o tno%roXturd supranuasrick de ranuri purti~ toare de rod, se fac titeri severe pentru normarea recoltet gi for- tifickrid semischeletului, TMierile consteu tn supriaares rasurilor epuieate in primul an de rodire, a alAditelor si saicelelor plass- te {n interiorul corosnei.- 192 - ~e, a 6 ce Pig.152 Ciupires repetatl a listerului 1e air a,b - olupireay ¢ - formarea augurilor a6 rod. SS rod & Pig.133 ‘Miterea in verde © listarulul de mir- 193 - ‘TALSRILE DE PRODUOTTE TA POMIT INTRANT IN PLINA RODIRE In pertosda de aare productie, vigoarea si alungires seni— mteletulud ca gi a ranurilor ce-1 gamisese ee reduc foarte ault, Mull se suprainoarcd ou auguri do rod gi fructifiok interaitent. In acesto conditit de doninanfal a fructifiotrit ee iapune reinnot— We perlodicK a sentacheletulut degarnisit si epuisat, gi de nor mre corect& a incirodturit cu muguri de rod, la nivelul pomlnt, mmischeletulut 91 fora}iuniler de rod (Junst). Ia titertle de detaliu care privesc repartizares unitorai punctelor de fructificare pe pom, se $ine seana de presenta et fini rasurilor de rod (sourte sau lungi, cu sau f&rh rod), de feoventa forairit jepugelor, nutelugelor gi aldditelor pe burac, We Antensitaten manifestiri1 fenomenului de altermenyl gi de gradu) We epuizare al ramurei care fructific. ‘TATERILE DE FRODUOTIE, LA SOTURTEE SPUR Prin titertle de productie 1a solurie de ar ef pix de tip spur (16.134) se uraireste: : ~ senfineroa fn corcsni « tuturor ramuriior am tin garpantt (nat frecvent clitre best) pentru sporirea suprafeyet te rodire pt refunoirea semischeletulut (1)s ~ {aputernicirea formafimtier de red prin scurtarea perio~ je forsste oh a soheletulot fm len do 3-5 ant (2): ~ formarea de not fepuge viguroase prin sourtaren ramuze, to prelungize © somtacheletulut (5); ~ regenerarea votrelor de rod care au fructificat 5-6 ant, executd 1a nivelul ul pinton sau 1a base unei prin t&ert ce ranificatii mai viguroase (4).- ee ands 4y3 ep stEMpos BT eTfonposd op vexeTRE ¥eT“STE= 197 = Ma s0 fac titert do reductie a scheletulut din intort- orul coroanel intruoit reastia posilor 1a scurtare este slabk. TATERILE DB PRODUCTIS. TA FOMIT CARE FORWEAZA SIMULTAN MUGURI DE ROD PE TEPUSE SI MLADIGE (SAU NUIELUSE) Foruarea aimultani a sugurtlor de rod pe fepuse oi aluctte solurile standard de air gi pir, ca gi sciderea stirid de fertilitate « aldiyelor (tn functie de adrimes recolted de fructo) creiazi o muljiae de situatii in aceleasi plantatil care cer sf fie solufionste dups o anumith schemi de titere ou norae st peranetrit specifict. Dintre acestea aa frecvente sint: 0 cresteres gfnd mugurit de rod formati pe tepu pot _esigura o fnotrcK turk norasli In aceastd situa}ie (fig.135) se fac tidert de noraare « produced care constau Sn: = sourtarea alldivelor gi mutelugelor ou 1/3-1/2 ain lun~ gine pentru inlMturerea cantitt}il excedentare de augurt de rod gi transforaarea lor intr-un seniechelet viguros, generator de tepuse #4 pintent (1)+ = scurtarea cenischolotului periferic 1a 3-4 yepuge pentru nenfineres punctelor de rodire oft wai aproape de aml garpantei gi subgarpantet (2)s = sourtarea senischeletulni subjire plasat in interioru) coroane!, pentru iabunététires regiaului de lunink gi corectsres Aneiretturii de rod (3)s ~ nenfinerea tuturor snicoleler gi ranurilor vegetative in coroana pomului (nescurtate) pentru fornarea seaisoheletului de in- Locuize (4);unt T egos ymueE of on eOTSTAONIT NO TYwod WT oThonpoRd ep eTHOTRE SéI-Sta- 197 - ~ lmplificarea ranifica}iilor fructifere printr-o tAtere We reductie 1a nivelul unul pinten (5)s ~ suprimarea do la inel a ramificatillor fructitere Sabi— oa poritie gi cu ganse minine in evolutie finite, dezavantaja ©. 2. ind mucurii de rod formats pe fepuge ef matte. (amteluge) sfnt in cantitate atek MAerile de productie in casul acestor posi ent foarte Meuse (fig-136). Se scurteand nuns renurile vegstative viguron sou 1/3 pentru ranificare 91 forasres de not resuri fructifore #1 20 reduce senischeletul oubtire gl aaplificat de 1a pomit nei Disein pentru o fortificare a elenentolor de rod (1). Tepugele: gi mliditele (nutelugele) nu se tale indiferont ischelet sau in coroani te vigoarea 91 positia lor pe rasura de Te mir gi pir, deficitul de mguri de rod (dar nu prea tare) 90 conpenseazi a nivelul inflorescentei, prin oresterea aunirului $1 greutiyjii fructelor. 3. Qfnd augartt d9 rod forsatt pe tepuse cf alAcite. ge) int enti pent; Sh in report egal é In acest cas (fig.137) afnt re}inute toate Yopugele 91 o parte Gin alkaite (pentru componsazea punctelor de rodire). Cole- alte wlddite so scurteas ou 1/3-1/2 (fn funotie 40 vigoore) pon tru inlturerea sugurilor de vod ce priscsesc gi stisulerea evolu Wiel axtlarilor vegetativi fn pintent gt fepuge (1). Se cuprink forastiuniile couplexe tubltrinite (vetrele de - rod) de pe senischeletui tiniir unde exiati postbilitates inlocui- ri lor ou alte formafiunt de rod (2) gi se regenoress& acolea Plasate intr-o zon luctnstil gi eu un pinten 1a desk (3),- 198 = Pox 9p ROTE RENSRONROUG NO Kod Hun wemeTRE SCT*STE= 200 = 4, ind pork sodene albermatty pe topuse In tinpul fructifictrit, unele soiuri de mir altoite pe portaltoi vogetativi de vigoare slab (Winter Banana/M,) formeask mlédife viguroase purtitoare @ unut numiix mare de muguri de rod (25-25 muguri). Aceste ranuri apar frecvent fn enul tn care pontt rodese pe fepuses Deed putine 1a nuaiie (5o-7o ramurk pe pon), pot asigura o recoltvii noraali, intructt fn timpul Snfloritulut, uguxid de rod oxistonti pe pom (putin 1a nuatr) fol bine gi mai eponomic substanjele de rezervi. In acoast situatie 1o mad siut activatd gf evolusazt norasl tofi mugurii de red, indiferent do pozitia lor pe mlsatti. Is ntvolul inflorescenjet, florile se dezvoltt noraal gL astguri m coeftotent aare de legare, iar fructele otat untforae ei cu dimensimnt vat sort, Linia de tilexe ce va stabtli in funofie de folul ranuret care asiguri in acol an fructificarea, Dack posit rodesc pe topu ge, t&lerile aint Adentice ou cole aplicate poatlor cuprinst tn carl 1, lar daok fructificl tn principal pe alddite (£16138) 90 scurteasi cu 1/3 xesurile anuale viguroase pentru formarea somi~ scholotulud (1) ¢i alddite evoluste, cu burse aici gi epuizate, pentru fortificares pintentlor (2) st eventualeler $epuge (3) ai- tuste fn sons do curbark. 5. Ofna bopugere gt alkdigele sint ati pe_sontachelet Ta ootul Janes Grieve, fructificarea se produce siaultan po mlAdi¢e et topuse (rig.139). Aceste ramuri ce se formean frec~ vent po burse terminale sint viguroase gi au un nuskr mare do au guri de rod (nlkdifele). Prin tMerile de productie trebuie solufionste douk probSeuss esrente + 19 wor yuod wexeTRE ECT ‘STE= 202 - Pox ep zorpmyfeuzoz w yaednsF vexoundsTp no ZoTFuOG wOOTRE 6LT*FTE= 205 - Lene gi anune: stimulares ramifichri semischeletulut gi nornarea corectd @ incireiturli poatior, fa vederea compensiirit augu:stior © rod care nu s-au foraat pe cea aat mare parte a seniacheletulut. Se fac titer de detaliu, reducind 1a 1/2 toate smicelele (1) oi © parte din mliditele viguroase (2) ¢4 elaplifictna rantficatiiic fructifere (3). Dupi 5-6 ani de rodire (fig.140) se fac titert de reductic @ semischeletulut (1) gi de refntinerire a vetrelor de rod, prin euprimarea raurilor degarnisite (2) ¢1 a burselor nepurtatoare do fornayiuni fructifere (3). ‘Bierile do productie 1a posts, supratncireats gu x04, dup un on £8 pecolts Pomid oupratnctireats ou rod ao tate puternic pentra roa tebslizea ochilibrulut fiztologle intze rodize 91 crestere (Liss. a1). ‘TAtorea consti {ni inliturarea seatschelotulut lug oh subyire, ou ramuri de rod debile gt pertferice (1), scurtarca seatocheletulu’ viguros deasupra une! ramuri anuale (2) sau tepuse (2), staplitioarea wor ranificatii complexe (4), suprinarea vo trelor ou potential aio de rodire (5), precum g1 @ unor ranuri, Yiguroase do 1a vizful gaxpantet ou foarte ault rod (6). Prelun~ Stree sarpantes ae reduce 10 1/2 pentru 0 wai bund garntoire cu ramuri 42 rod.SeaersD seump IFoo BT THINZeToGooTES WEsonpeN O¥T-FTE~ 205 - Pigs141 Titerea poatlor euprainctrcati eu rod @upt un an flirt recoltit= Bob ‘TAIERI DE REDUCTIE A SENISCHELSTULOT SI DB REGENERARE A RAMIFICATITEOR FRUOTIFERS LA POMIZ AFLATI IN FEREOADA DE MAXIMA RODIRE Poaii in perioada ds noxiai rodire se supratncaro’’ ou 91 fructifick periodic. Semtscheletul lor eo auplificl, devine complex 91 indosegte coroans, iar ramurile de garnisire ofxt aid A subjirt 91 evolusar& lent apre fructificare (timp de 2-5 ant). Pentru refacerea poveafinlului de productie al poutlor, #0 feo tiiert de reductie a ssuischeletulud gi de r=generare a re- nifioatiticr fructifere. : Ia atlr (£16142) 50 taio semtsoholetul dogarniait dessupra unet raaifioayii multienuale puternice (1) sau de vigoare ai jlocte (2), « unei ramurt anuale cu potenyial are de crestere (5) sau ned Fepuse (4) smu pinten (5). Téertle de detalin ee fac pentry apropieres rodului de sursa de hrank (6) gi de sieplificare gi regonerare a vetrelor de rod (7). Ramurile do semischelet ou post ie defectuoasi tn coroan, care tiap de 2-3 ani ouccomivi wu ro- dooce, 88 suprial (8). Ia unele soturt de pr, seaischeletul poatlor se realises. 28 in exolusivitate prin evolujia rauurilor gi ramifiostiilor frum vitere (eig.143). Tderile care so exscuté aint tiieri de detaliu 94 constau fn eliminarsa secventelor de sentschelet fir rod (1), ou 1-3 tepuge terainals (2) si a color tn curs de uscare (3). Gina wugurii de rod s-au foraat fn virful vanifica}iilor seaischeletulul co suprimk nunai portiunile de semtscbelet videui- $e fn tlapul tructirictrtt. In anal fir& rod, 1a ponii bitrind (fig.144) se fee titer! trelor de rod. Acostea se reintineresc, severe de regenerare & ‘bMindu-se deasupra unui pinten care s~a format ulteriar 1a bask let (2) sam 1a nivelul unei burse (2), se vor suprima toate fornsfiui- Je cure atnt complet dogarnicite (3).pes op exve pmngyosgons no oganc exvorsyaonay no apd ep etrmqos ot ringeTegoe oy evtorpes ep wexorar cer“PraFopaaga rood eT “pox pres aRC 6p eTEMTOS YT THTDRsTOUDSTUOS B OT! per op RexOTRE GbT*STE = 209 -= ao - 923+ RAMURILE DE ROD SI RAMIPIOATIA PRUOTIFERA SPEOIFIOA GUTUIULUT SI MOSMONULUT In pertonda de tinerete, gutuiul gi nogaonul rodeso pe re. suri anusle lungi de 3o-loo cn, de tipul alédijet de la lie gt pir pi mictulit, ier pertoada de rodire deplink, pe aiciulit. 1s Ramurile de rod 1.2. Ramura lung (aseniinitor aliai¥ei) are 3o-1oo om lun gine gi prezinté muguri micgti in treiaca suporioart oi mijlooie of vegetativi in stare dormindi oltre bask (fig.145 a). Mogurit atlegth sint mai mart gi in tinpul fructificirii evolueant in aieiulii. Ficcare mugure mixt este insofit de 1-2 muguri stipelari care se trezese 1a viata abia in anul al dotlea sau al troilea, ofnd for meas alte ramuri lungi, dar de vigosre mai reduat. Frecvenya forairii acestei rasuri fn corona poatlor este wai mare le fnceputul redirii gi mai redust spre sfirsit. 1.2. Wiciulia este ranura de bast in fructificares guouim Lui ol eognomalut, care se ascamink foarte mult ou buros de 1a alt #4 pir, dar este mat lung (5-25 om), mai supli 41 are cores met mlcSuldt (£1g.]45 b). Pe aetuliile viguroase se foreark 3-5 xu guri alegtd (odtre vire) gf 4-7 auguri vegetativi (epre bask), iar pe cele slabe 1-2 muguri mlogti gi 2-5 auguri vesetativi, susceptis Dili de a msi evolua, In cele wai multe casuri, fructele coraate sioiuliile slabe ead fistologic, daediat dup legare. 2. Ramiticatia fruotiferé - eoarne do sole - In tiupul redirtt postlor prin evolufia augurtlor atesti, pe aiciulie se formeasK 1-2 wAciulii de vigosre at redusi. Dispt nerea siaultand a douk actulit de un an pe una de doi ant, defi neste 0 ronificatie fructiferd specific’ gutuiulut si sopsoaulut- am - [s FigelM5 Ramurile de rod 1a gutui 91 moguon 2 ramurd lung; b= aoiulies © = coarns de mole cunoscutd sud nunsle de ycourne do melo” (figs145 6). Ramurile de rod la gutui stut met viguroase, do culoare verde-nislinie sau bruni~versuie, ou numeroase lentdeclo fine of rotunde, castanii, brune sau ruginii, diepuse trensversel sau lon— gitudinal. Mugurii sint miflooit sau ict, aplatizeti, ou virtul lipit de ronurt, solitert sau tnsotiti de stipele (ca la eoiul ‘Mreii aurii), partial pubesconfi sau acopert}i tn tntregiae ou put des. Rawurile de rod ale moguonulus au scoarta brunl-cenuste, Punctat& cu lenticele nici, rere gi slab aparente si acoperitd oupe. perigort mai nici s1 mai aspri. Ia mognonul sXibatic se intfinese spini mict 91 pubernict. Mugurii efnt mai mari, coniei, agezatd pe pernite prosminente si cu virful depirtat de ramuri. ‘Byoluts Alor de rod gi a reniticaties, titers de la gutui gt mono: 1. Bvolufia ranures Jungt In primul an de vegetatie, din mugurii micgti de pe ramu- va lungd (fig.146 a) se foreazd 6-20 lastari de rod ia 5-15 om lungiae care poarti fn virf o floare gi mai tirsiu un trust. Din acegti 1Mstari se formessi 6-20 miciulii, mai vigurosse in partes aijlecie a ramurei curbate sub greutatea rodului g1 mai slabe spre basi gi virf (fig.146 b). Se fntfinesc situafii ofnd pe aceastt ramurd, augurii mlegti alterncasi cu cel vegetativi, far fn anul al dotlea pe ele so giiseso alituri do mAciulit gi léstari vegeta— tivi sau roditori (fig.146 ¢). In anul ol treilea (rig.146 4), mAciuliile viguroase de la virf evoluesz& tn ranuri lungi gi at~ ciulid gi coarne de mele. Miciuliile de vigoare slabi, situate tn partea inferioaré a seuischeletului, de cele aai multe ori oo usuct. Prin uscerea lor este activati dezvoltares augurilor stipe— Jeri situaji spre bas, care au fnsugires de a forma ranuri lungi fructifere. 2. Byolutia mfciulied Majoritetes miciulisior evoluesz& fn priaul an numsi prin mugurii miegti de le virf, formind noi mAciulii care alettulesc _ vamificetia fructiferd ,coarne de nelo" (fig.146 4). Cind aXeiuli~ Ale sint de vigoare slabi, evolueari unilsteral printr-un singur wugure wixt, intr-o remurd scurti, care adesea o¢ usu, In anul al doilea, potentislul de redire al mAciuliilor este gi mai redus, fructele legate cad devreme, iar din mugurii stipelari de la- a - peans wt Suny FaRMSEE OTINTOAT ONT-STE- 2 - Punctul de inserfie «1 mictulied gi din mugurit vegetativi de la forweazi Listari noi, vigurogi, care prota functia do rodize a sileiulislor. bazk Qe. TATERILE DE PRODUCTIE TA GUIUI SI WOSKON ‘Titerile de productie 1a gutvi ef moguon ee aplick din nonentul aparifiei prinelor fructe 91 se continu pink 1a intrare in declin a poatlor. ‘Mierea de productie la ponid tinert Jn perioada de fornare a coroanei, ranurile roditoare lungi se scurteazi cu 1/3 din lungtas, pentru stinularea porniri! in eregtere a augurilor de 1a baz gi reslizarea unor alotulii 1 guroase, cu un potential mare de rodire. In anul al doilea gi al treilea, tiierile aint aoderste (fig-147) 91 constau fn scurtare aiiciuldtior subfirt deasupra unui augure vogetatiy (2), adcdulii (2) sau coarne de uele (3). In anul patru se regenereas aiciulit Je ei commele de melo epulzate (fig.148) prin sourtarea lor dea oupza unui augure vogstativ (1), ae inlkturk aiciuliile de ls vist slabo, prin scurtarea ranurei de doi ani deasupra unei miciulit viguzoase (2) sau a unei ranurt lungt (3). Witerea de productie 1s pomit saburt, Dupti 45 ant de rodire, ramurile de senischelet ale gute iulul gi mognonulut se arcuiess sub greutatea rodulul. miotuitile noi care se forsesz aint wat mict, at subjint gf cu 1-2 eugurt steptt. Sckderea potenfialulnd de crestere al acestcr ramurt este Ins componsatl prin tresires 1a vial a augurtlor stipelart sti aid fn punetul de dnsertie al scostora gt a mugurtior vogetotiv do 1a baza sentechsletulut care sfut capabili sk formeze ramrt Jungt, viguroase, cu numerogi auguri miogti. Mierile priveso! reductia semischeletulud (fig.149), fortificarea a’ctulitior re-- 2s - Fig.147 Milerea de productie le pati tinert- 26 - Fig.188 Regonererea somiecholotului, miciuliiler i coarnelor de elo Fig.189 Tiierea de profuctie 1a poait maturtau Hnate si otimularea formirii unor not zamuri lungi fructifere. Weatocheletul se scurteaci deasupra wei nlledulit viguroas: (1) tau mei formafiuni mai complexe (2). Se aupriak de asersnea ra~ mrile degarninite gi se regeneressii coarnole de mole 91 aiictulti- Je epuizate, rinase fn uraa reductiei sonacheletului. ofn nunirul Heiulitior este prea mare, se fac teri de noraare a inetircitu- Hi de rod, suprimindu-se cele mai slabe oi mai indepirtate de wentecholet sau sohelet. 905. PARTICULARTTATIEE BIOLOGICE ALB RAMURIEOR DE ROD, TA STMBUROASE ‘a epeciile poaicole din grupa simburoaselor, pomli tornes— wi din priait ani de vegetatie nuseroase microbleate purtttonrs do tmguri florifert care upureasi 94 siaplific& foarte ult tohnica tMertlor de fructificare, Po aceste ranuri, éiferen}iorea auguri~ lor 98 produce centrifug gi de cele wat multe ori entreneazé tot mgurit axtlari. Ye pron, cats gi piersic, ramurile atjlocii gi aixte ou tugurii disposi tn grup do 3-8, fructificd 9 ramifieh axiler tn~ fesind tot mai ault coroana poatlor. Ranura ploat{ tn uraa rodirti 0 degarniaegte gi scade ca vigoare (1a vigin), Jar ealba so opul- want oub greutatea reaului ce-1 poarti (1a plereic). Ya ineputul rodirii, plersicul ef caioul foraeask 1istert Migurogi cu 2-5 valuri de cregtere gi nunorogi anticipati care gri— bono procesul de fructificare al pontior. ta eais, prun gi vigin (im tapul oregterii intensive), virful 1éstarului principal fusuc gi cade, der cregterea in lungine se realizeasd printr-un antloipat fornat din prigul augure axilar eitust sub punotul do scare. OSderea virfului se produce #1 1a ldstarii anticipatt, con-2irmind prin aceasta Boo do ordinul I 94 IT. o + PARTICULARITATIIS FORMATIUNILOR FRICTIFERE ALE CIRESUIDE ST VISINULUT Cizegud Gf viginul rodesc pe buchete de ust, rasurt plete, si flockt oi lumgt (£1,150) gi au oa ramuri tn doventre, pintonul. o igel50 Ramurtle de rod 2a izes at visin 8,0 - pintens bya = bucket de mais '= raaurd wijlscier £~ raaurs Plaats tg = amurk Iimee- ag = Ta posii tinert, po remurile de echelet se forseazk asi Ineft pintonti 91 dup acesa (prin evolutia lor) buchetele do mi, Gind pomii se afli fn pertoada de aaximk productie, o parte Mn buohetole de aai,care au fructificat tap de 8-10 ent, evolo- asi aonoaxtal, fn pintoni, deoarece cantitatea 91 calitaton mpotantelor din 1isterul eflat fn eregtere, mu corespunde stirit te Anductse florali. Buchetele de wai gi pletele de 1a unele soturi, au ton~ sya de a ramifica in diferite puncte, pe Imeisoa lor. Evolutia formatiuniior fructi fore Foraa}iunile de rod ale ciregului gi viginului cu o lon~ de 5-15 ani, evolusasd in fiecare on favorebil fructiti- revitat eirli, flcind o4 aisperd interaitenta de rodire. Evolutia pintenulut, Oind pout stint tineri gi nu fructi- fie, pintenti (£ig.151) svolueaz& fn pintent (b) Si buchete do mat (c), Ta poait vigurogi, pintentt formafi pe renuri cu 0 portfie favorabild in co rank, evolusaz’ in ramuri aijlooit (a) sau plete Ce) potrivit particularitayi- lor do rodire ale soiului. Rvolutia bucbetulos. Buchetul de mai (fig.152) evolusazt aonoextal oa $1 & j 2 pintemul, fn buchet (a) sau pinten (4,e). Prin scurta~ rea soaischelotulul pomilor, Pig.151 Bvolufia pintennlut a8.~ 20 - buchetul de ani ranuri aijlecii (£) sau plet Pus fn situatid favorabiie de a evolua in (g)- Uncort in tiapul fructifickrtt, Duchetul poate ranifics printr-un mucure axtlar vegetativ, care 50 foraeazi pe traiectul siu. Aceata evolueazi in pinten seu duchet Ce). edlal Pig.152 Bvolutia buchetulus Evolutia ramurei plete. In cursul vegetatiel, ramura plea 8 do In vigin se arcuieste sud greutatea fructelor gi rimine in scoastd pod fie tiep de 5-6 ant oft fructifiel, aupi care ce usuck (tig-153). In funotie de vigoarea 51 gradul de curburd al rawuret suport, augurele terminal forseazi plete lungl ¢1 viguroase la in ceputul evolufiel (f1g.155 a,b), plete mici, buchete sau pintent Sn ultiait oni de viafi. Ta solurile do vigin, ou auguri axtlari Gepupt in grup de 2-5 (fig.153 0), pletele forasazk buchete Late- Bele (11g.155 4). Acsaten alresc suprafata do fmctificare @ post ‘Ivd gh oferd posibilitates refntineririi ranurei plete prin tiierteal a de reductie. In mod norm), pletele ve degarnisese (f15-153 6). WL Fig.153 Evolubia ramurei plete Byolubia rasure? wijiocii. La pou tineri, ramurile aij- Looid (fig-154) so formeasi din augurii vegetativi torminali ¢i axdlari ai ranurilor de schelet gi seaischelet, iar 1a cet uaturi, numad din augurii terminali, Bvolufia 91 felul ranurilor 1a care aX nagtere ramura wljlocie depinde de vigoorea gi pordfia ei in coroank. Ramurile uijlocii (a) se alungesc prin ranuri mijlecit (®), duchete (©) sau pintent (4) gi ee garnisese lateral nunsi cu Duchete gi pintent. Bvolutia remurei lungi, Ramurile lungt viguroase ( neasi ramuri nijlocii c&tre virf, buchete gi pintent 1a aijlec of ) for spre bazd.Fig.159 Bvoluyia ramurot mi jlocit Peosebirile aintre ranurile fructifere, ale eiresulu i viginulut, Porustiunile fructifere ale ciregului oint de dinensiuni oi nari, ou o culoare cafente deschisi cu nuanje rogietice ef auguri seri, coniel, insera}i solitar. Pornatiunile fructifere ale visinului sint de vigoare ast nicl, ai flextbile 91 colorate tn brun-royeat. iugurii sint mot, ou virful oproape rotunjit, @epugi solitar seu fn grup de ote 23.- 223 = 9e6. TATEATLE DE PRODUCTYR TA GTRES SI VISTI La ein gi vigin, tiderile de productie aint mai reduso 0a volum dectt 1a celelalte specit poxicole, deoarece pomli for weazi anual ranuri de rod in cantitate optin&. Za soiurile care rodese unilateral, pe buchete de ant san plete, ca gt la co: tie gt de rirtre tea gi felul titerilor se stabileste dupX soi, virstt gi starea do vogotatic @ poatlor. jo cu ramificare slab’, se fa tiieri de reduo~ mischeletului g1 ramurtlor de rod. Intensite— Tdertle de rodire 1s pomii tineri. In perionda de rodire Anciptonté a poatlor, tiiertle constau in scurtares puternicd (ou 1/3-2/3) @ prelungirti anusle a semiecheletulut, pentru fornarea unui nusie mal mare de ranuri de rod viguroase, fn dotrinentul buohotelor (1a cires) gi pletelor (1a vista) (fig.155). Za soiurile de vigin,care rodesc pe ramurt plots c& titert in verde pentru rasificares listarilor. Scurta}i la 25~ 3o on, listarli principali vamificl g1 formeazk 3~4 anticipati, care nfresc voluaul productiv sl corcaned gi permit ulterior rein tinerizea ramurei plete. 0 apli- Tderile de productie 1a pomli intrat fn plins rodixe. In aceasti poriosdi so intensifics gradul de scurtare al seaische: tului gf de refntinerire a unor foraayiunt fructifere, Cind seni- sobeletul 1a vigin sea degarnisit (tig.156) se inliturk porfiunt mart din el (1), se supriak ranurile dogarnieite (2), Sar ce! YAnute se scurteard pentra regenerere deasupra mut buohet (3). ‘Duph 3- ant de evolufie a somtccholetulut forsat in uraa thiorti de reductie, se intervino din nou pentru fortificares gL prelungines duratet de visti a ramurilor de rod, t&indu-1 le nive~ Jul unui buchet viguros sau uned plet4. ©. Pig.195 Reduotia soatscheletului 1a oires si vigin a ~ putornicdy b = mijlocies o ~ slabi- 225 - Urey eT eTfompord ep ve: OTR OST*STL- 226 - Ia soiurile de ciros care fructifict pe plete (Ramon Oliva), dup un en de mare producti, 9 fac téieri aai puternice (fig-157). Se tale fm lem ds 3-4 ani gi se fnléturi o mare parte @in prelungirile garpantelor (1) $1 ranurilor de semischelet (2). Pletele degarnisite (3) si pintenti multianuali se euprial (4). Dup& mai multi ani de rodire abundent& (firs tXiert), soiurile de cireg care rodesc pe ramuri mijlooii, presinti un semischelet degarnisit, pe care sint inserate rewuri de rod ou uy potenjial de crestere gi rodire sctlsut (fig.158). Tierile care 80 executi 1a acegti pon au rolul de a resctiva oregterile gi a Suputernici formatiunile fructifere existente. Pentima aceasta se tate in lom veohi (4-5 ani) prelungirea raurilor de ordio\/i i (a) gf so olimins’ ramurile de rod debile si ou o poritie nofaro— rebi1t (b). Refacerea capacititii de productie a solurilor care fruo~ tifiok pe buchete de mai se realizeazt prin scurtarea seatschele~ ‘tului mai sled (1) sau mai puternic, tn functie de vigoarea buche- ‘olor do eat. " Dup& 20-25 ani de rodire, cu t&ieri de productie sunare, uncle soturt de cireg presintl un sonischelet lung gi subjire, gar nisit fm ca mai mare parte ou pintent gi buchete dé asi do dimen siuni miei (f1g.159). ' Ramurile aijlocti stmt sourte si pubine 1a mumix si gisooe 1a periferia corcsnei, tn prelugires somischolotului. In acest caz, pentru refacerea potenfialului de rodire al ponilor, so feo tiieri de reductie fn lem de 5-6 ani. Se sourteask prelun- gixtle garpentelor doasupra unei ramuri tinere viguroass (a), 5° reduce (b) sau so fnlkturé (c) semischeletul degarniett sau nunat ou pintent multianuali 1 se supriak pintenii sau buchetole in curs de epuizare (a).- 227 - sthonposd exes ep ue um Ramp (SATTO UOUVY TOS) FurnGexto wexeTRE LST*STEFroOTP FE Tnwex ed osepor exo sTHNTOS BT oT4onpord op voxeTRE BST'StE= 229 - boxyo et therRuow smlceay 5 ~ ramurk aijlocte ramificatiy 6 - ramurk Jungt rani ficatty 7'~ racuri ‘antieipate- 231 - Bvolufia spinulul. spinul (fig.161) evolueazt prin mgurit vogetativi axilari, formind pinteni sau buchete fn functie de ak- rimea recoltet de fructe. Dup 1-2 ani de rodire, formatiunea lex nose din virf se usuct, mugurii vegetativi axtleri evolucsri in Pintend gi buchete, fncft nova formatiune complex are aspoctul uned ranificatii fructiters. Bvolujia pintenulut. Pintenul (f1g.162) evolueasi nono- axial in pinten (a) sau buchet (b) in functie de vigoares si pozi- 4a qui in coroant. Bvolujia buchetului. In timpal evolutiel, buchetul (fis. 163) se ranf'fick poliaxial, tn pintent (a) g1 buchete (b), roratna ca gi spinul o ranificatie fructifers (c). Pigs161 Bvolutia spinulut Fig.162 Brolufia pinteaulut Pig.163 Bvolufia buchetului rasificat- 230 - 967+ PARTICULARITATILS FORMATTUNIIOR FRICTIPERE ALB PRUNULUE ST CAISUIUT Prumal gi caisul fructiticl pe buchote do ant gf raquri aijlocii (fig.160). Aluturi de acestes so asi Sntilnese pe pos saicele, pintent gi spini (1s coiul do prun Tule gras). Spre deosebire de cires oi vigin, ramurtle aljlocit of duchetele de mai de 1a prun gi cals au mugurii axilari asezati in grupuri do ofte 2-8, din care unul este vonetatiy of asiguré rant- ttoarea. Evolufia foraatiuntior fructif Forsatiunile fructifere ale prunulul evolueazi wai lent gi au o durat& dai mare do viabi decft cole de 1a cals, care duph 4-5 ani de rodire se epuiseazh oi Jotul pomulut. usuck, degarnisind semische sh 00 Pig.160 Ramurile de rod 1a pran gi cals 1 = spiny 2 = pinten; 3 ~ buchet Pomificats 4 - smiceay 5 - ramurk aijlooie ramificatX; 6 - ranuré lung ranificets; 7'~ racuri anticipate— Bl = Bvolutie spinulut. Spinul (fig.161) evolueazé prin augurii vogotatavi axileri, foraind pintent sau buchete in functie 46 al~ rinea recoltet de fructe, Dupi 1-2 ani de rodire, forustiunea lem noasS din virf ee usuck, mugurit vegetativi axilari evolueszi tn Pinteni 91 buchete, fncft noua formatiune complex are aspectul uned ranificatii fructitere. Bvolutia pintenulut. Pintenul (f1g-162) evolueazi monc- axial in pinten (a) sau buchet (>) in functie de vigoares et post~ 4a lui tn coroant. Bvolufia buchetului. In tinpul evolutiei, buchetul (fis. 163) se ranffick poliaxial, fn pintent (a) gi buchete (b), formind ca of spinul o remficatie fructifers (c). by ¥ige161 Bvolutia opinulut Fig.162 Bvolujia pintenulot i any Pig.163 Bvolutia buchetului ramificst- 232 + Bvolujia ramuret uijlocti gi a smcole1. Din sugurele ter- inal (f1g.164) ef ced axilari vegetativi,iuserati in treisea su- pertoari, iau nagtere ramuri aijlocii (a), suicele (b) gi duchote (e), dar din cei situafi tn treimoa aijlocie of inferioari, ant mult pintent (4). Bvolufia ramuret lungi. Ramura lung (f1g.165) evolueast aseninitor ramuret aijleeii, cu @eosebirea ci 1a virf formeast eregteri mai viguroase. Pig.164 Bvolufia ramured uijlocii gi a enicelet Pig.165 Bvolufia ramuret lungtprunulut gi casculus Pormafiunile de rod 1a prun sint alot s4 subtiri, de culo zo brunk-cenusie, acoperite cu o pruink caracteristicd. Nusurii Yogotativi sint me sscuttpl ‘ei mai mari decit cei florifert. Ta coe, ramurile wijlocii sint aai viguroase, tn conta buchetele sfnt subyiri gi nad putin ramificate dectt la prun, Ou loarea scoarjet renurilor este brunt-rogeati, punctaté cu nuseron- fe lenticele eXibui. Mugurit florifert sint ovoist, nai sari dectt cok vogetativi 91 acoperiti ou solsi bruni-rogietici fin pubes confi. Perinita pe care oe prinds grupul de auguri pe ranurd oste fast, prominent deoSt 1a soiurile de prun. 9.8. -TATERILR DE PRODUCTIE LA PRON In pertoada de tinerete, prunul lésttiregte puternic 91 in- Govegte corcana cu ramuri subfiri 91 lungi, suprainelireate cu au gori florifert. Sub greutatea recoltelor, ranurile de schelet s: arcuiess putermic, tar la uncle soiuri (Tuleu gras) se dezbin sau se fring. Pentru prevenirea acestor accidents se fac tideri de sourtere, de reductie gi de simplificare a ranificatiilor conplexe. Ze pouii tineri, ranurile anuale viguroase care prelungese gerpantole gi subgarpantele, ca gi cole aijlocii, se" scurteas’ ou 1/3-1/2 Gim Lungiue (dupt vigoare) tn vederea sctiviirii gi evolu $4e rapide in mioroblaste a mugurilor axilari, situsti spre bara ler. Ta soiurile care rodese tndoosebi pe buchete (Stanley, Anna Spath), t&ierile de produc}ie (fig.166) constau int sourtarea Prelungirilor garpantelor, subgarpantelor 91 ale senischeletulut, care s-au degarnisit fn tiupul fructifickri1 (a), suprisares ranu- rilor de seatscholet care au ramificet slab gi presintl sone mari Reproductive (b), precum 91 a color viuiguite 91 epuizate de rocol~ $i (0), Ramificaiile complicate se simplitici prin tiieri de ri—egeqong ed oepor exeo unsd op etyangoe vr eTfonposd ep wexeTRL g9T'Sta- 235 = Fixe, inldturfndu-so ranurile oubtiri, attuate spre virf, nepurti- toare de auguri florifert (a). Mierile de reductie se fac in lean aulttanvel (3-2 ant) Aoacupra unei ragurt tinere viguroase. Ta ponti aflefi fa plini rodire, gerpantele se tnelini aproape de ortzontalé sau se arcuiese (sub groutaten recoltet), fornind nuseronse ranuri wijlocit apre baz gi fn punctole de curburd (1a soiumtle Vinkt de Italia 91 Gras romineac). Titerilo oxecuth (fig.167) sint de reductie ef de ririze g1 conatau fmt scurtarea exulut garpante! deasupra uot ramuri tinore vigu~ (@), sburtarea ou 1/3 a ranurilor ai jlocit pentru fortiticn- 0 ei remificare (b) #1 ouprinarea color subfirt 91 dsbile (0,4), dgurind © distanfil medic tntre cole rizase do lo-15 om. ‘a pomit notétati ant dea rindul (#i¢.168) 0 feo titer! de reduotie a sentocheletulnt ei de siupliticere a rasificatiiior fmuctifere, Prin tiiert 90 transferk amil gerpantot pe o ramurd enval& viguroasl (a), se scurteasi (>) sau se supriad (e) xacurtlo 40 oniochelet subjiri ou pujine ragurt de rod sau ou porfiunt mart dogartott Ramurile aiflooii evoluste care nu asi forscas augurt floriferi (a) se inluturt, tar cole viguroase so scurteaz’ ou 1/3 ain lungine, pentru garnisire ou not formafiuns de rod (6). co~ 236 - yornpor eegugnes® qne eqeuyrouy soTequedzes vorezeay LOTS= 238 .- Qe9eTATEREA DE PRODUCTIE LA CATS ‘Milerile do produstie 1a cais tncep fn anul al treilea do Ja plantare, cind pe garpante si subgarpante se forseazk tn aod natural sau prin clupires 1istaralui principal, 1istari antictpatd ou un grad ridicat de fertilitate (4-8 listari). Ia sffrsitul ve= getatied, acogtia devin ranuri anticipate cu o orgenizaze sorfolo- gick asomindtoare buchetolor gi ranurilor aijlocii. In anul urnitor, titerile de productie fac fm thapul Vegetatied (fn verde) fn prima decaai a lunii iunte (eina incepe uscarea vitfulut 1éstarului), dup’ ciderea tiziologicé a fructelor, Pentru norsarea incirciturii de rod a ponilor. ‘Viterile constau in scurtarea raqurei mani la 3-4 antict- Pate (cind rmetele legate sint in cantitate mare) sau fn rérizea anticipatelor 1a 10-15 (una de alta), prin supriserea color slebe (oina eint putine fructe). Ramurile eu anticipatele foreate 1a Vint gi fn nuadr mic nu se tele. In urna tierii se obfin listers Roradli, ai cisor auguri diferentiask tirsiu gi rezisti at bine le ger. Ia posi nstust se fac do asenonca téteri in verde, scour tindu-se gaxpantele 54 subsarpantele ou 1/6-1/5 din lunciae oi ra murile de soniechelet (?irk rod) cu 1/2-3/4 din lungino. In anul umaitor, 1a tilorea de vard (tierea fn verde) se suprink toste Fosurile oubjiri si fUrh fructe 91 se pAstreack nunai cele viguros~ 0 (ou fructe), caro promit si deavelte un secischelet puternic. Posi care nu au fost tita}i tn perioada de tinereye au Seaischeletul subfire 91 amplifieat, cu zone mari degarnisite of ranurile de rod aici $1 debile, adeseort nepurtitoare go rod. In acoat cas (fig.169), tilertle se fac fn tiapal repausului, puntn- @u-s0 accentul pe sourtarea severs a scheletulut (a) gi senische- Jetulud (b) ou 1/4-1/2 din Lungine gf eldainarea fornatiunilor de= 239. == 240 - rod degarnisite cu ganse minine de supravietuire (c). In priai- vara uraitoare, o parte din listari (coi firavi) se suprink, tar cet vigurogi se taie in verde pentru formsrea anticipatilor. 9.10-PARTIOULARTTATTLE FORMATIUNIIOR PRUCTIPERE ALE PIBRSIGUIUI ST MIGDALULOT Plersioul gi migdalul fructificl pe buchete de mai, salbe, ramuri mixte gi ranuri lungi (fig.170). Dup& un an de ro- Aire, ramurile florifere ale piersicului se debilitessé (ranure mixt&) sau se usucl (unole buchete gi salbe), de 000 trebule {mlocuite cu altele tinere (de 1 an) care tau nagtere din mugu- a 2 Beier ne: Pig-170 Ramurile de rod 1a piorsic e1 aigdal 1 = pintony 2 - duchety 3 ~ salbty 4,5 Daixtd, 6 - ramurd antioipate= 2 + vi4 dorminai (1m ranurile mixte gi lugi) eau de pe lean mat vechi, @in mugurii adventivi. Ja sigdal, aceste ramuri stnt mei longevive (5-6 ani) 91 9e dogarnisesc mai grew. Ya Sneeputul rodirii, ranurile lmgi gi aixtele viguroa je foraeazk nunsroase rasuri anticipat Jui nunai salbe, duchete gi pintent. far in pragul decliau- Deosebirile aintre ranurile de rod ale piersiculut ¢1 cele ale aigdalulut Pieratcul rodeste oat ault pe ranuri aixte, dar aigdalul pe buchete. Ramurile fructifere ale plersiculul au o culoare rogie-sneurie pe partes insoriti gi verde-gilbule po cea uabri— YA. Cele do nigdal sint unicolore, ou o nuan}i cXrinisie sau rogie-sriinte. Ie plersic, augur vegetativi ofnt aici, conic, liptts de ramuri, acoperiti cu 9 pubescent fink, albi-cenugie sau gil- bude pind le brunk. Mugurii florifert stnt mel mari, ovoconics, ou virful pufin depirtat de ramurd gi cu 0 pubeacen}i deasd gil- due, cenugie, vorzuie sau cafonte, Ya migdal, mugurdd vegetativi stnt mai alungiti, ou vir— ful asi mult depirtat de ramurk datoritd porinited mai procsi- nente pe care stau. Mugurii florifert sint mai ascufiti decit 1a Piersic of protejati de solzi glabri ou uarginile cenugii-albi- So intfinese si soiuri la care mugurii sint acoperiti ou o pisl& de perigori do culoare cenugi. otoaniBvolutia formatiuntier de rod ale piersiculus gi aigdsiuiut, tn tiapul fructifickrtt Bvolufia fornatiunilor de rod 1a piersic este puternic Anflueufati de poritia ranurei in coroan&, de vigoarea si incir= ettura acesteia cu fructe. Evolujia pintenului. Pintenii care se ferseaz& pe ramu- rile de schelet (fig.171), la tnceputul rodirit pomtlor, evolu- each fn buchete de mai (b), iar fn perioada de maxini rodire in Pinteni aici 1 debili (c), care de obicei degerd in timpel dernti, ” Bvolufia buchetulul, Buchetele (fig.172) situate in treimea supertoard a garpantelor (c1 un fruct retinut le noras- re) evolueazi prin mugurii vegetativi terminali in buchete (b), dar cele formate pe semischelet, Sn pintent (c). Bvolufia ramuret salbi. Ie pomii ou fneuxexturd nornalé, vanurile salbe (fig.173) evolueazi (monoaxiel) in salbe gi bu- chete, iar 1e cei cu recolte exagerat de mari, fn pintent. Bvolutie ramurei aixte. Ta pomii cu fnoireituri modera- ‘te do fructo, aixtele fermeazk din nugurele terminal o remurk Rixti de vigosre slabi, din mugurit vegotativi laterali foracazi salbe, iar Gin coi de 1a bast, buchete gi pintent. Gfnd poati sint supraincroa}i ou rod, ramurile nixte dau nuaai salbe, buchete of pintent. Dack aceste ramuri se fn~ olin sub greutates rodului, formsaz& 1a bask 1-2 ranuri mixte 40 Snlocutre a celei care a fructificat. Evolufia ranurei lunet. Ramurile lungi evolueszi aseni- nitor wixtelor de la ponii cu fne¥redturi optink de fructe, cu decsebirea ci nolle fornatiuni stnt mult asi viguroase.tA Pig.171 Bvolutia pintenulut rit a ig.173 Pig.172 Bvolufia buchetulut Bvolujia ranuret salbe 9022, TATERILE DE PRODUCTTE LA PIERSIC ‘Wierile de productie 1a gatoriu) pextru retmnoirea formajimilor fructifere si norasrea fnotrettturit de rod a pontlor. cs Ia t&ierea de productie trebuie respectate uraitosrele mene oi principiit 1, Formajiuaile care au rodit (in virstii de 2 ani) oo {nloouiess cu ramuri uixte viguroase de 4o-6o oa lungine. Dack mixtele cint prea dese, se rireso 1a 20-25 om una de alta (120- 150 ramuri mixte 1a un piersic viguros conduc in palsetii). 2. Ramurile mixte viguroase se sourteasi, nusei dack Aepligeso Lungines de 60-70 om. 3. Ranurile florifere de vigoare slab (selbele, buche— jersio se executd anual (obli~- aM - tele, ranurile anticipate oi aixtele slabe) se suprimk fn totali- tate ofnd productia este asigurati pe ranurile aixte. 4. Cind gapantele s1 subgarpante: etnt partial deqarni~ site pot fi retinute ca seaischelet o parte din rasurile aixte evoluste (de 2 ani), purtiitoare de salbe 94 buchete. Acoste forma uni vor euplini,prin augurii lor floriferi, lipsa unor ranuri. mixte (de 1 an). 5» Ramurile de 2 ani viguroose se scurteazi dup 1-2 auri aixte (situate 1a baza acostora). Cele slabo 1a 1-2 pintent pentru refacerea elecentelor do rodire. aiacheletului $n curs de eputzare gi refacerea suprafotel productive a postlor, se retin si se éiri- ash fn spatiile 1ibere din coroanii, toate raaurile lacoae garni~ site ou enticipate (dack au spatiu necesar). 7. Pontru refacerea copacititii de listirire a posiler aflafi la sfirgitul poricade’ de maxiai zodire (cu o rezervi nick ao muguri dorains’ gi adventivi), ramurile mixte care se rizese 6. Pentru tnlocuirea 0 scurteart in cepl de 3-# auguri. 8. In anii ou pierderi sari do auguri florizent sint reti~ nute le tétere ani multe ranuri de rod (peste nuniirul optin), in aioront dack scestea sint aixte, salbe sau buchete si sint situ ate in partea de vint a coroanei. MiterLie de productie 1a pomii tinert (fig.17s) coustau tn rérizea rasurtlor aixte (1a 20-25 em), suprimares salbelor (a) st pushetelor (b). Raturile aixte viguroase se scurteazh 1a 60-70 om (e) sau se elimint cu o portiune de lean vecht, dack se ‘gisesc fn pretungir 1 somtacheletulut (4). In anid ou recolte ict, ponii tinert au tendinta doa foraa ranuri fructifere de vigonre mare, care dezvolt& spre virt nuneroase ranuri anticipate de tipul aixtelor gi salbelor (fic. 175). Tn acest caz, garpantele supraincircate cu rasuri mixto,M5 ysours coryuod woxeTRE s4T"STL- a - salbe gi buchete, se reduc cu 1/4 din lungise (a), pentru a nu se fringe sau dezbina sub greutates fructelor (excesiv de mare). Ra~ aurile nixte core garnisese garpanta se réresc prin suprinarea Gelor slabe (b). Se inturt de ssenenea buchetele (c), salbo (4) gi remurtle anticipate (¢). Ramurile nixte reaificate (cu anticipate) se simplirict, bEindu-le deasupra une ramuri anticipate viguroase (f), ier cele de senischelet, se suprink, Za pouii intrati in plind producjie, rasurile de roa afl te in nur mai mare, sint mai dese gi de vigoare mai slab’. Prin t&terile de'productie sint re}inute pe pom 120-150 ranuri aixte (la paluett), Aceste ramuri trebule si fie aprospe orizontele gi ou o poritie laterald fabs de garpanté si subsarpant&. Racurile aixte suplinentare formate spre partea de virf a rasurilor de schelet se fnliturs cu portiuni mari de lem vechi, cele situate riresc, anticipatele g1 semischeletul epuizat se su~ aat Jos prin. Dup un an de mare productie, ramurile predoainante sint salbele gi buchetele de asi. La téierea de productie vor fi reti~ nute wai multe ramuri de semischelet, cu salve gi buchote viguroa~ ee, care ee vor riiri 1a Gistanta de 10-15 om (fig.i76). Prelun— given seaischeletulut se reduce 1a nivelul une! selbe mai viguroa- ae (a), tar colelalte salbe (b) gi buchetele de cai, cu un poten- ial mic de productie (c), se vor suprina. Tn plantafiile superintensive do plersic (ou asre densita- to), pouli condupi i Sntrefinuji ca pelssti slapli Listiirese pu- tornic (4n condifiile folosixit acclutagi portaltot, ca in cele Antensive), deavoltind ranuri viguroase vegetative de 1-1,5 a lun gine, garnisite spre virf ou forastiumt anticipate (aixte sau salve) luigi gi subfirt. Ia @intanfa de plantare @ poatlor de 29 pe rind, rezultt ok ramurile de 1a dot pont vecini se indesese si= ag = wabrene, dofavorizind ai terentierea sugurilor de red gi natu rea listariior, care pier fn nunir mere in timpul dernii (aad freevent 1a soiul cardinal), Miderile de tmctificare le acesti pom fneep fn ttapul ‘Yegotayies gf constau in eiupirea ldstarilor porntts ae pe ax gaxpante, 2a 25-30 om pentru foraarea unor ranuri anticipate lu 8 40-60 om cu muguri floriferi normal dezvoltati 4 lemul naty Za tilerea de noraere a incireturlt poatler on rod, pe fiecare Fonurd scurté (rezultatd in urma ciupitulut) se platreasé 1-2 x aunt anticipate (in functic de vigearea lor). In total atut reti nute 50-Go'remuri mixte pe pos.he IBLIOGRAFIE Cepoin N. (1974) - Stabilirea mor indict biolopicd pentru noranrea incireXturii optize de rod 1a sir. Lito. IANB (Tez de doctorat). Fideghelli (1981) - La aogerna potatura, Tudovico Radicati (1978) - La potatura practica delle piante 4a frutto. Mihwescti Grigore (1977) - Ponicultura spectalX. Bait.cores. Negrild A. (1976) - Téerea ponilor i arbugtilor fructizert. Bait.Ceres. Negrilk A. (1980) ~ Téierea aerilor 1 perilor in productie. Tito. TANB. Popescu M. gi colab. (1982) - Pomicultura generalk si specta- 1k, Baitaidactick 91 pedagogic’ Bucuregt. Serbinescu-Jitanu G. si Toma C. (1980) - Morfologia 1 anato= aia plantelor. Bdit.didactic’ 91 pedagogi~ 8 Bucuresti.