Coordonatorl colecic: dr. LEONARD GAVRILIU Redactor de carte: MARIA. STANCIU Conceptiagraficd a copertei colectiei: VENIAMIN & VENIAMIN, Tebnoredactare computerizatl: LILIANA KIPPER ISBN 973-98377-0.0 MICA BIBLIOTECA DE PSIHOLOGIE. FRIEDA FORDHAM INTRODUCERE iN PSIHOLOGIA LUI C.G. JUNG ‘Traducere, eseu introductiv si note de de, LEONARD GAVRILIU ARG EDITURA IRI 1998Editia original a aprut in Marea Britanie, sub tilul An Introduction to Jung's Psychology. | Baiura Penguin Books Lid., Londra, 1991 (© Toate drepturile pentru aducerea in limba rom sunt rezervate Bditusi IRE CUPRINS De Ia psibanali2t la psibologia analiics, ‘seu introductiv de dr. LEONARD GAVRILIU [Nott editorial de C.A, MACE CCuvint inainte de C.G. JUNG Prefaté de FRIEDA FORDHAM Capitolul 1. Preambul Capitolul 2. Tipuri psitologice Capitolul 3, Arhetipuri ale inconstientului colectiv Capitolul 4, Religie gi proces de individuatie Capitolul 5. Psiboterapie Capitolul 6. Visele si interpretarea lor Capitolul 7, Psibologie si educatie Capitolul 8. Jung despre sine fnsusi:schité biograficd Glosar [Nott bibliografies Lista institutelor jungiene Privire panoramic asupra editiei de ,Opere complete” (.Gesammelte Werke") de C.G. Jung apiruti la ‘Walter-Verlag, in perioada 1971-1990, Indice de nume 37 41 45 49 68 al 103 us BL 142 137 18h 185 194 195 203DE LA PSIHANALIZA LA PSIHOLOGIA ANALITICA Ruptura dinte Sigmund Freud si Carl Gustav Jung, survenité in 1913, si prin care ,triumviratulpsihanalitie* (Freud, Adler, Jun sa dizolvat penteu totdeauna, este explicats pe multe pagini si nu fri niduf in opusculul Zur Geschichte der psychoanaitischen Bewegung (1914). Dups mai bine de un deceniv,cénd Freud is ‘va regisicalmul necesar, (,Selbstdarstelluns”, 1925), elatarea va fi laconies i eee, ca de fapt divers: Jung a incercat interpretate Jn alt sens a faptelor pe care se baza psihanaliza,o intespeetare in abstracto,impersonal8 si anistoric8, prin care el spera 8% fic seutit, de recunoasterea sexualitti infantile si a complexului lui Oedip, «a i de necesita analizeicopiliriei, Fu al unui pastor elvetian aproape ateu, el insu toturat in preadolescentt de frei demo- nice cu privire la texte biblice, Jung a pasit in cele din urma pe calea efinteiiluminate, restauratoare,tritS ca 0 revangh contra tatalui siu, care practi relia ca pe 0 meserie oarecare, ca un mijloe de cfstigare a subzistentei. fn fa ateismului ireversibil a, lui Freud, cae iva fi evocat spectru tatlui detestat, cirui moarte (Gn 1896) mama sa o primise ea pe o izbaviee, Jung si-a asumat 0 ‘misiune apostolic: erestinarea psihanalizei. El a inceput prin a revinui in acest sens conceptulfreudian de libigo (Wandlungen und 1