GHID METODOLOGIC PENTRU IMPLEMENTAREA STANDARDELOR DE CALITATE PRIVIND DEZVOLTAREA DEPRINDERILOR DE VIATA INDEPENDENTA

REALIZAT DE WORLD LEARNING IN CADRUL PROGRAMULUI CHILDNET Autori:

Prof.Dr.Sociolog Sorin Mitulescu Psih. Dan Parvu As.social Daniel Chirila Psih. Ovidiu Ionescu, consultant World Learning.

Ghid metodolo i! "e#tru $er%i!ii de de&%olt're ' de"ri#derilor de %i'() i#de"e#de#t) Cu"ri#$ *+ I#trodu!ere Despre rostul ghidului, la ce folosete ghidul, cum poate fi utilizat? Cui se adreseaz ? Organizarea intern a ghidului. Cadrul conceptual. Ce este deprinderea de via ? Care este importana ei ? Principii n activitatea s.d.d.v.i. !.E%'lu're' i#i(i'l) ,i 'dre$'re' a. Clienii serviciilor de formare de deprinderi de viat "Cum sunt depistai cei care au nevoie de formare ? Cazuri, e#emplificri$ %. &%ordarea difereniat a deprinderilor de viata independenta si a competentelor sociale' la diferite varste, copiii cu diza%iliti. Ce servicii pot fi avute in vedere pentru deprinderi de viata adaptate clientilor cu nevoi speciale? c. (valuare psihologica si sta%ilirea potentialului de integrare socio)profesionala a adolescentilor si tinerilor' metode si tehnici de evaluare, includerea datelor evaluarii in planul individual al copilului*tanarului.+instrumente de evaluare care pot fi folosite "de e#. chestionarul puncte tari , nevoi. -ehnica aplicrii acestuia.$ ..Pl'#i-i!'re' '!ti%it)(ii a. Programul individualizat de dezvoltare a deprinderilor de viata independenta potrivite cu varsta, personalitatea si aspiratiile fiecarui copil. %. Planul individual de formare " element al P./.0 i al P./.P. $.Durata formrii n funcie de nivelul evaluat de dezvoltare a unor deprinderi. c. 1etodologia planificrii' o%iective educative de dezvoltare a deprinderilor de viata independenta specifice, realiste, masura%ile+ indicatori " 01&2- $, activiti. d. Planificare fle#i%il'evaluarea pe parcurs " intermediar $ e. Participarea activa a copiilor, familiei, partenerilor sociali pentru implementarea cu succes a activitatilor de D3/ 4.A$i$te#t' !lie#tilor i# -orm're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' P&5 a. Definitie si caracteristici ale procesului de consiliere+ %. Conditii ale consilierii eficiente. 1etode si tehnici de consiliere, conditii cadru pentru desfasurarea consilierii+ 6. Su"er%i&'re' a. Definitia supervizarii si caracteristici ale supervizarii echipei profesionale+ %. 1etode de supervizare "individuala si de echipa$+ c. 1etode de cercetare ,studiul de caz in analizarea eficientei programelor de deprinderi de viata si in managementul de caz.+

d. Cum se poate asigura o monitorizare si un control al activitatii de dezvoltare a deprinderilor de viata independenta in cadrul serviciilor alternative ale 0P0PC*OP&?+ e. O mostra de strategie intersectoriala de dezvoltare a deprinderilor si integrare profesionala. "poate fi adaptata cea spaniola$. "sau 7un model de integrare sociala si profesionala8$+ D.P. 9. De&%olt're' de"ri#derilor : '!ti%it'te' $+ d+ %+ i+ a. Proceduri de oferire a serviciilor de formare n funcie de nivelul evaluat al deprinderilor de via %. Pregtirea pentru ieirea din sistem i acomodarea cu independena c. 0ervicii " activiti $ de dezvoltare a deprinderilor de viat independent d. (#mple de module de formare a deprinderilor d1. Deprinderi simple , de %az d!. Deprinderi comple#e , soft e. 1etode i tehnici de lucru n formare.(#emple de activitati practice, de invatare, de e#ersare, e#perimentare sau activitati cu caracter profesional P&5/:& ;! f. <tilizarea resurselor e#istente, locaii ce pot fi utilizate, costuri ale formrii de deprinderi. (#emplificri. g. (lemente specifice privind programele de formare a dvi la copii si tineri peste 1; ani care %eneficiaza de sistem rezidential autonom =. .orm're' -orm'torilor ,i !o#$ilierilor "e#tru d+%+i+ a. Planul de formare continua pentru personal in domeniul deprinderilor de viata. %. Cine are e#perien i poate fi solicitat ca resurs ? De unde se poate nva. O list a organizaiilor, centrelor de resurse cu e#perien n domeniul formrii de deprinderi de via c. 2esurse %i%liografice, lucrri de specialitate, site)uri, instrumente ce pot fi folosite /+ Li$t' de terme#i 0 + Li$t' de lu!r'ri !e "ot -i !o#$ult'te *1+ ANE2E

C'" *+ I#trodu!ere 333333333333333333333333333333333333333333333333

5hidul metodologic este un instrument la ndem>na celor care lucreaz n serviciile de formare, dezvoltare i m%untire a deprinderilor de via independent pentru adolescenii i tinerii aflai n evidena sistemului de protecie a copilului. 5hidul se adreseaz ntr)un stil accesibil fa de potenialii utilizatori , persoane cu pregtire divers i cu roluri diferite n raport cu clienii darr toi av>nd posi%ilitate s a?ute la formarea i dezvoltarea deprinderilor de via independent' refereni de formare, manageri de caz, lucrtori n servicii de tip rezidenial i centre de zi, asisteni maternali profesioniti, prini. Pornind de la cerinele formulate n standardele minime o%ligatorii n vigoare1 , autorii au cutat s propun soluii posi%ile la cerinele dezvoltrii deprinderilor de via independent ale diferitelor categorii de clieni. De"ri#derile de %i'() i#de"e#de#t) 0pecific fiinei umane este ponderea deose%it de mare a comportamentelor nvate n raport cu cele nnscute.Deprinderile reprezint asemenea comportamente nvate despre care, un cunoscut psiholog!spunea c l nsoesc continuu pe om, put>nd reprezenta un mare a?utor dar i mai mare handicap' unele l pot propulsa nainte, asigur>nd succesul aciunilor sale, altele l pot trage n ?os p>n la ratarea complet. Din alt perspectiv, unele deprinderi sunt a%iliti de a face ceva legat de o%iecte, altele sunt priceperi n relaiile cu ali oameni+ unele au un caracter concret "deprinderi tangi%ile $, altele sunt mai a%stracte, mai puin palpa%ile " deprinderi intangi%ile $, dar tot at>t de importante. Deprinderile pentru viaa independent sunt acele abilit i tehnice !i "sihosociale, #nsu!ite "$n la auto%atis%, care #i "er%it individului s duc o e&isten nor%al, fr a de"inde de asisten a din "artea societ ii !i folosind o"ortunit ile "e care societatea i le ofer. 0intagma @via independent8 nu tre%uie s ne creeze impresia c ar fi vor%a despre o viaa unui individ singuratic care duce o e#isten n afara societii, fr reguli care tre%uie respectate. Dimpotriv, viaa independent reprezint viaa de zi cu zi, n societatea modern, mpreun cu semenii notri. 3iaa independent poate fi do%>ndit n mai multe grade n funcie de potenialul %iologic i psihologic al copiilor i tinerilor.Pentru tinerii cu handicap va fi vor%a desigur despre o independen limitat .

C'te orii de de"ri#deri

1

0-&:D&2D( 1/:/1( OAB/5&-O2// P2/3/:D 0(23/C/<B P(:-2< D(C3OB-&2(& D(P2/:D(2/BO2 D( 3/&-& /:D(P(:D(:-& , 1onitorul Oficial nr. din !DD4 ! 0ean CoveE , Cele = deprinderi ale adolescenilor eficieni , ed. 0imon F 0chuster, 1GG;

Deprinderile pentru viaa independent nu epuizez lista posi%ilelor deprinderi ce pot fi nsuite de un copil p>n la v>rsta maturitii. C>nd vor%im depre deprinderi de via independent ne referim la acel %aga? minim de a%iliti care i permit deintorului s desfoare o via social normal, ne"mai$av>nd nevoie de asisten sau acompaniere din partea serviciilor sociale. Putem distinge mai multe domenii de deprinderi care se formeaz pe parcursul socializrii copilului i adolescentului, instal>ndu)se treptat i contri%uind la formarea unei personaliti adaptate din punct de vedere social i cultural' Domeniul deprinderilor de via zilnic ' nutriie, planificarea meniului, cumprarea alimentelor, prepararea m>ncrii, comportamentul corect la mas, curenia %uctriei i depozitarea m>ncrii, managementul i sigurana casei. Domeniul deprinderilor privind gestiunea locuinei i folosirea resurselor comunitare ' se refer la acele arii de deprinderi necesare pentru ca un t>nr s fac o tranziie pozitiv ctre comunitate. 0unt incluse gestiunea locuirii, transportul i resursele comunitare. Deprinderi privind managementul banilor' se concentreaz pe arii de deprinderi care i a?ut pe tineri s ia decizii financiare nelepte+ noiuni despre %ani, economii, venituri i impozite , operaiuni %ancare, o%inerea de credite, plan de venituri i cheltuieli " %uget personal $, a%iliti de consumator. Deprinderi privitoare la ngrijirea personal' promoveaz dezvoltarea fizic i emoional armonioas a t>nrului prin igien personal, stil de via sntos, se#ualitate corect. Deprinderi viznd dezvoltarea social' se concentreaz asupra modului n care t>nrul se relaioneaz cu ceilali prin dezvoltare personal, contiin cultural, comunicare, relaii sociale. Deprinderi pentru integrare profesional' se refer la ariile de deprinderi care i a?ut pe tineri s i finalizeze programele educaionale i s urmeze o carier conform interesului lor. &cest domeniu include deprinderi privitoare la planificarea carierei , anga?are, luarea deciziilor i pregtire prin studiu. De !e -orm)m ,i de&%olt)m de"ri#deri "e#tru %i'(' i#de"e#de#t) 4 O%iectivul formrii i dezvoltrii deprinderilor pentru viaa independent este foarte potrivit mai ales pentru acei adolesceni care au fost lipsii de posi%ilitile normale de a)i nsui pe durata copilriei, deprinderile adecvate de via, neput>nd folosi imitaia maturilor " n a%sena modelului familial$ sau metoda @ ncercrii i erorii8 " primind prea multe lucruri de,a gata sau fiind constr>ni s adopte soluiile presta%ilite, iar n alte cazuri nefiind suficient de motivai s caute singuri rezolvarea$.

0ituaii de acest fel nu sunt specifice doar copiilor crescui n instituii. Hi copiii din familii naturale sau ncredinai unor asisteni maternali pot acuza deficiene n privina deprinderilor de @via independent8.0i ei pot avea nevoie s dezvolte anumite deprinderi, se pot confrunta cu deficiene de socializare, de adaptare la viaa social i la cultura comunitii din care fac parte. C&0(-&)0erge 1oscovici citat in cartea 7Psihologia relatiilor cu ceilalti8 Polirom 1GG; Competente sociale Multi"le ele%ente ale "ersonalitatii, "recu% si e&"erienta "ersonala, su"ortul colectiv "recu% si "re'enta sau absenta unor deficiente sau inca"citati deter%ina asa nu%itele(Co%"etente sociale). Prin acestea intelege% "attern*uri ale co%"orta%entului social care dau indivi'i co%"etenti din "unct de vedere social, cu alte cuvinte ca"abili sa "roduca efectele dorite asu"ra celorlalti indivi'i. Acestea sunt cultivate din %otive strict "ersonale ca de e&+ dorinta de a fi "o"ular, de a se face "lacut celorlalti sau datorita ra"ortarii la ceilalti , %i%etis%ului, identificarii cu% ar fi dorinta de a invata, co%"etente "rofesionale, co%"etente de viata in general ,Serge Moscovici*Poliro% -../0. In general, se considera ca "re'enta acestor co%"etente "ot influenta radical viata sociala si chiar sanatatea %entala. Ca ur%are a acestor conclu'ii s*au de'voltat diverse "rogra%e de antrenare a co%"etentelor sociale chiar si la bolnavi "sihic sau chiar "entru anu%iti indivi'i "rovenind din diverse %edii "rofesionale. Ideile "rogresiste "ro"use de aceste ti"uri de "rogra%e "un in discutie chiar co%"etente ce tin de viata inti%a, e&+ co%"etente si a"titudini se&uale sau %unca in anu%ite conditii, %unca in strainatate, "artici"area la for%ari de "regatire "entru interviuri "rofesionale,etc. Co%"etentele sociale constituie in egala %asura un %odel de co%"orta%ent social care utili'ea'a analogia intre "erfor%anta sociala si co%"etentele %otrice, de e&+ sofatul. Necesitatea antrenarii competentelor sociale Pentru de'voltarea co%"etentelor sociale sunt "ro"use %ai %ulte tehnici+ 1ocul de rol, grile de indicatori efectivi ai "erfor%antei, evaluarile "rin co%"aratie intre indivi'i. Cati indivi'i au nevoie de antrenare, se intreaba Moscovici, "resu"unand ca acest ti" de for%are ar fi eficace2 Se "oate s"une ca toti indivi'ii si*ar "utea a%eliora co%"etentele sociale insa cu siguranta se "oate afir%a ca e&ista diferente intre indivi'i in ceea ce "riveste "re'enta acestor co%"etente. Du"a autor indivi'ii cei %ai li"siti de co%"etente sunt+ * co"iii res"insi, in general, datorita agresivitatii sau turbulentelor ori cei li"siti de "rieteni sau i'olati3 * adolescenti si tineri singuri, ti%i'i, non*confor%isti sau cu "roble%e se&uale. A"ro&i%ativ 456 dintre studenti se declara ti%i'i, 776 dintre ei sunt adeseori singuri3 adulti care nu au "rieteni sau cei care au "roble%e con1ugale ,un al treilea divort sau "roble%e cu co"iii3 * "ersoanele varstnice singure, care inta%"ina dificultati in a "astra legatura cu fa%ilia sau care au un caracter dificil. In conte&tul de"rinderilor de viata, co%"etentele sociale aco"era o arie larga de ele%ente caracteristice co%unicarii sociale. Conditiile de crestere, algorit%ul su"erficial educativ al CP*urilor si %ai ales "robabilitatea redusa ca in aceste servicii co"ilul sa "oata e&"eri%enta roluri si co%"etente ii face subiectii "rinci"ali ai unui "rogra% de

antrenare. In general, %a1oritatea "rofesiilor, conditiilor de invatare, conditiilor de trai colectiv "resu"un contacte cu celalalt. In ceea ce "riveste activitatea "rofesionala, %eseriile in general solicita co%"etente s"ecifice. Sti% insa, ca in ceea ce "riveste "erfor%anta "rofesionala a tinerilor din CP este redusa "recu% ca"acitatea de a se stabili'a la un loc de %unca. Adesea se constata un co%"orta%ent de%isiv "e fondul i%"osibilitatii de a se concentra "e o sarcina s"ecifica, sensibilitatii sociale inter"ersonale care ii face vulnerabili in fata autoritatii "e care nu o recunosc sau ale carei e&igente le considera discri%inari ,e&+ a% "lecat "entru ca %i*a s"us sa nu %ai stau, cred ca are ceva cu %ine ca sunt din casa de co"ii0. Ca sa descrie% conce"tul in a"licarea lui la diferite categorii "ute% adauga ca si bolnavii %intal sau "ersoane cu o anu%ita tulburare "sihica au deseori carente la nivelul co%"etentelor sociale. Multi dintre adultii neada"tati social cu tulburari nevrotice "re'inta carente in functie de diferitele co%"orta%ente ale co%"etentei sociale ,in ca'ul nostru co%"etenta este la un nivel su"erior fata de de"rindere sau "oate fi nu%ita de"rindere co%"le&a0 care "ot fi+ gratificatie, asertivitate, co%unicare non* verbala deficienta, %i1loace de conversatie reduse, etc. A$erti%it'te'8 ca"acitatea de a influenta, de a e&"ri%a o"inia intr*un %od adecvat fara constrangeri interioare, ca"acitatea de a*l co%ada "e celalalt. Du"a La'arus -.9: asertivitatea co%"orta 4 ele%ente+ ;efu'ul cererilor3 * cereri de favoruri si for%ularea de cereri3 * e&"ri%area senti%entelor "o'itive si negative3 * initiere, continuarea si incheierea unei conversatii. Gr'ti-i!'ti'8 s"ri1inul , considerata a fi cheia "rieteniei, incura1area, s"ri1inul, atentie fata de ceilalti. Comunicarea non)ver%ala8 se%nele sociale ale co%"etentelor sunt %ulte non* verbale3 <actorul general de e&"resivitate non*verbala+ Diferite e&"resii ale fetei3 Privirea intensa3 A"ro"iere %ai %are3 =oce %ai "uternica, %ai ascutita, %ai e&"resiva3 Mai %ulte gesturi indre"tate s"re ceilalti, %ai "utine gesturi indre"tate s"re sine Comunicarea ver%ala8se afla in centrul "erfor%antei si co%"etentei sociale3 (mpatia8 ca"acitatea de a i%"artasii e%otia resi%tita de ceilalti3 Cooperarea 8 consta in a tine cont de obiectivele celorlalti si de "ro"riile obiective astfel incat sa fie atinse toate obiectivele %entionate. Cunoasterea si rezolvarea pro%lemelor 8 unele as"ecte ale co%"etentelor sociale sunt in afara constiintei, tin de subconstient dar "ot fi evocate. In do%eniul co%"etentelor sociale co%"orta%entul este stabilit de un anu%it nu%ar de reguli infor%ale "e care indivi'ii le cunosc e&+ regula tertului, in "rietenie nu se acce"ta sa trade'i confidentele, sa critici in "ublic. O alta conditie este sa cunosti si sa intelegi adevarata natura a situatiilor si relatiilor. S*a de%onstrat ca adolescentii non* confor%isti care nu au "rieteni au idei false des"re "rietenie+ notiuni ca loialitate, anga1a%ent si atentie acordate celorlalti le sunt total straine Prezentarea de sine 8 i%aginea de sine este ansa%blul ideilor "e care un individ

le are des"re sine, des"re rolul sau, des"re %eserie, trasaturi de caracter si cor"ul sau.> 2espectul fata de sine este li%ita "ana la care un individ are o "arere buna des"re el insusi> Pre'entarea de sine este co%"orta%entul care vi'ea'a influentarea %anierei in care sunte% va'uti de ceilalti. ,in "re'entarea de sine , s"re e&e%"lu, 1ena face "arte din an&ietatea sociala re'ultand in "arte dintr*o atentie e&cesiva fata de sine si din tea%a de a nu fi de'a"robat de ceilalti0 Modelul co%"etentelor sociale du"a %odelul co%"etentei %otorii ,e&+ %ersul "e bicicleta, sofatul$ Perceptie 1otivatie o%iectiv -ransfer Aucla de feed%acI 0chim%ari in lumea e#terioara

2eactii motrice

C'" 5+ Cum i#de"e#de#t)

$e

-orme'&)

de"ri#derile

"e#tru

%i'()

3333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333 Jnsuirea deprinderilor necesare pentru a tri pe cont propriu reprezint un proces care dureaz ntreaga via. A!a cu% se %entionea' #n standard , :.?.40, "regtirea "entru via a inde"endent este o for% "articular de educa ie non*for%al, "artici"ativ, de sti%ulare !i de'voltare "ersonal. Kormarea i dezvoltarea de deprinderi se poate face n dou modaliti' ) ca o activitate organizat cu scopul formrii sau dezvoltrii unor deprinderi de via independent+ ) ca o latur a diferitelor activiti educative la care iau parte adolescenii n instituiile rezideniale sau n cadrul ngri?irii &1P. Kormatorii de deprinderi pornesc de la ideea c acele deprinderi pe care copiii * adolescentii) tinerii nu le au, se pot do%>ndi prin e#erciiu, voin " n %aza unor motivaii corespunztoare $ i cu a?utorul unor persoane de spri?in. Dup nvare i c>teva repetri, deprinderile se automatizeaz. Ba v>rsta lor, aceti copii*adolescenti) tinerii pot nc s i mreasc eficiena aciunilor, s devin mai ncreztori n propriile fore, s i ;

m%unteasc raporturile cu cei din ?urul lor, sa do%andeasca un control mai %un asupra propriei lor viei. O a%ordare %azat pe dezvoltare recunoate faptul c nvarea se produce n timp i copiii progreseaz printr)o serie de etape sau niveluri pe msur ce procesul se desfoar. Ciclul formrii deprinderii cuprinde urmtoarele etape principale: De-i#ire' de"ri#derii : ) generarea de e#emple, ) ncura?area repetrii ver%ale i a aciunii, ) corectarea nelegerilor greite+ Promo%'re' u#ei de"ri#deri "er-orm'#te "ri# : ) asigurarea condiiilor pentru a practica su% supraveghere i cu asigurarea unui feed)%acI adecvat+ ) evaluarea performanei+ ) emiterea unor recomandri de corectare+ A$i ur're' me#(i#erii dur'6ile ' de"ri#derii "ri# : ) oportuniti pentru practica personal+ ) stimularea autoevalurii i a a?ustrilor de comportament. :ivelurile de nvare utilizate n modelul de dezvoltare sunt menionate n figura de mai ?os ' Ni%eluri de 7#%)('re Ni%el de 7#%)('re Contientizare Cunoatere a%stract i nelegere De-i#i(ie Cursantul achiziioneaz informaii. Ba acest nivel el ar tre%uis fie capa%il s identifice, s descrie sau s ofere informaii depre su%iectul respectiv. O6$er%'(ii "ri%i#d metod' /nstructorul urmeaz s prezinte informaii. Ba finalul sesiunii se va atepta ca t>nrul s descrie sau s e#plice ce a nvat despre su%iectul a%ordat. -re%uie creat ocazia de a pune n practic acel comportament despre care s)au oferit informaii.De regul se simuleaz situaii de via real. &desea sunt acelea de care t>nrul poate avea nevoie n viitor. 0e ofer ocazia de a e#ersa n lumea real, "un$ndu*i "e cursan i #n situa ia de a de%onstra ce sunt #n stare s fac !i #n acest fel s ca"ete #ncredere #n "ro"riile lor for e.

Cunoatere practic Cursantul ncepe s aplice cunotinele " tie cum $ do%>ndite prin instruire. &r tre%ui s prezinte o anumit ndem>nare n realizarea practic dar mai mult su% form de e#erciiu didactic sau simulare n mediul de nvare. Capacitate de a face Cursantul a?unge s utilizeze cunotinele do%>ndite n afara mediului de studiu. (l este capa%il s demonstreze deinerea deprinderii n mod regulat, fiind contient de progresele sale.

Sur$' ' 0erviciile pentru dezvoltarea deprinderilor de via independenta. 0copul principal al serviciilor pentru deprinderi de via independent este de a le oferi adolescenilor acele competene necesare pentru a tri o via adult sntoas, util i independent. 0erviciile care au ca scop formarea de deprinderi pentru o via independent tre%uie s fie in concordan cu nevoile n continu schim%are ale tinerilor, pe msur ce acetia i dezvolt competenele i i m%untesc performanele. &ctivitile pentru dezvoltarea d.v.i. se pot desfura n cadrul unui serviciu specializat sau n cadrul altor servicii pentru protecia copilului' servicii de tip rezidenial, centre de zi, asisteni maternali profesioniti. 0erviciile pentru o via independent se adreseaz adolescenilor care au fost separai de familie i au nevoie s o%in acele deprinderi necesare unei viei sntoase, utile i responsa%ile ca aduli independeni.&semenea adolesceni pot fi cei care' L au prsit*urmeaz s prseasc sistemul de protecie a copilului L au diza%iliti dezvoltaionale L nu au locuin L triesc ntr)o form de reziden temporar L au familii fr suficiente resurse pentru a)i spri?ini n o%inerea unei viei independente.

Pri#!i"ii de lu!ru "e#tru SDVI

1D

/n activitatea serviciilor pentru dezvoltarea deprinderilor de via independent tre%uie respectate o serie de principii care asigur concordana acestor servicii cu valorile recunoscute privind educaia i asistena social i cu activitatera celorlalte servicii i activiti din sistemul de protecie social. /n toate aciunile care se realizeaz in cadrul serviciului pentru formarea deprinderilor de viata primeaz interesul superior al copilului. M.. "Principiul interesului superior al copilului $ 0erviciul pentru formarea deprinderilor de viata se adreseaz copiilor indiferent de rasa, religie, lim%a, se# sau orice alta apartenena etnica, sociala sau culturaM.. "Principiul nondiscriminarii si egalitii anselor$ 2elaia profesionitilor cu copilul i cu familia sa pe durata formrii i dezvoltrii de deprinderi de via tre%uie s in seama de ' (#primarea li%er a sentimentelor, g>ndurilor si temerilor copilului si ale familiei n relaia cu profesionitii+ 2eceptivitatea profesionistului fa de pro%lemele copilului si familiei, du%lat de capacitatea sa de a formula un rspuns adecvat+ &cceptarea si atitudinea non)acuzatoare a profesionitilor fa de sl%iciunile si greelile familiei si ale copilului+ &utodeterminarea persoanei, recunoaterea dreptului si nevoilor copilului si familiei de a alege o anumit soluie, n funcie de capacitatea lor de a lua decizii pozitive+ &sigurarea confidenialitii informaiilor cu caracter personal, dezvluite n timpul relaiei profesionale cu copilul si familia acestuia. 0erviciul pentru formarea deprinderilor de viata se %azeaz pe implicarea comunitilor locale si pecola%orarea instituiilor si organizaiilor de la nivel local si ?udeean pentru rezolvarea situaiei copiilor. 0e acorda o importanta speciala responsa%ilizarii comunitii in ceea ce privete rezolvarea pro%lemelor copiilor "Principiul descentralizrii si responsa%ilitii comunitii $ &ctivitile din cadrul serviciului pentru formarea deprinderilor de viata se desfoar in spiritul demnitii, li%ertii si respectului fata de semeni, acordandu)se o atenie prioritara intaririi coeziunii sociale in a%ordarea pro%lematicii referitoare la copil, cu referire speciala la grupurile cele mai vulnera%ile ) copiii in dificultate. M "Principiul solidaritii$. Kiecare caz este tratat individual urmarindu)se un plan individual de intervenieM. /ndividualizarea metodelor de lucru, adaptate la nevoile copilului, n funcie de diferenele personale' %io)psihice, educaionale, culturale etc.+ "Principiul interveniei personalizate $ Coordonarea serviciilor si resurselor se realizeaz la nivel local, cat mai aproape de clienii, copiii, adolescenii si familia care are nevoie de spri?in si asistentaM.. "Principiul pro#imitii * su%sidiaritate$

11

&ctivitile de deprinderi de viata sunt coordonate de ctre un responsa%il de caz si au drept scop atingerea situaiei de permanenta si sigurana pentru copil. "Principiul permanentei si continuitii $ -oate activitile din cadrul serviciului se realizeaz pe %aza de contracte de cola%orare si parteneriat intre instituii, ministere, autoriti locale, organizaii neguvernamentale, etcM. "Principiul contractului multiparti $ 2espectarea elementelor minime de %un practic i a standardelor n vigoare$ "Principiul interveniei standardizate $ E%'lu're' i#i(i'l) ,i 'dre$'re' A + Clie#(ii $er%i!iilor de -orm're de de"ri#deri de %i'() Cea mai important i numeroas categorie de clieni pentru sdvi o reprezint tinerii care au suferit un regim ndelungat de instituionalizare, fiind privai de posi%ilitile normale de nsuire a deprinderilor . Deficiene privind deprinderile la adolescenii i tinerii aflai n ngri?ire rezidenial. 0tudiile de specialitate . relev o serie de trsturi specifice acestor adolesceni' ) nt>rzieri n dezvoltarea fizic i motorie+ ) retard intelectual i de lim%a?+ ) dificulti n comportamentul social, ca urmare a ina%ilitii de a forma si pstra relaii cu ceilali copii i aduli, a incapacitii de a respecta reguli, a lipsei sentimentului de vinovie+ ) o tul%urare emoional profund care st, n fapt la %aza tuturor celorlalte distorsiuni. (ste evident c %ediul de via #!i "une a%"renta "e co%"orta%entul !i structura %ental a co"iilor !i tinerilor crescu i #n institu ii . O caracteristic a cadrului de via din centrele de plasament este neadecvarea sa i promovarea unor trsturi dis?unctive cu mediul social. Copiii suport adesea situaii de disonan cognitiv, de confuzie. :efiind suficient informai sau primind informaii distorsionate, neveridice, le este foarte greu s crediteze anumite date, s acorde relevana i s ia decizii n virtutea unor convingeri i certitudini. 0e pune ntre%area ' au aceti copii alt structur mental? &lt g>ndire? 1ai degra% este vor%a de cultura speciala " instituional $ n care ei s)au maturizat i n care triesc p>n la revocarea msurii de protecie. Comportamentele lor sunt "atternuri nsuite prin socializarea instituional, dar care devin modaliti dezadaptative n condiii de via n mediu deschis. Comportamentul lor se e#plic prin aceea c le lipsesc anumite e#periene foarte timpurii. 0i astfel, deprinderile lor de via a?ung s fie diferite de ale celorlali oameni.
.

1.Dumitrana, Copilul instituionalizat, (DP Aucuresti, 1GG; 1!

:u se poate spune c 7nu au deprinderi8, ci numai c au deprinderi ce nu satisfac cerinele vieii independente. Deprinderile lor sunt pentru o altfel de via dec>t cea care i asteapt n mod normal, n viitor, n societate. :ici nu este cazul s comentm dac sunt deprinderi %une sau rele. /mportant este, c cele mai multe sunt deprinderi care n viaa independent nu folosesc sau pot fi duntoare. /at mai ?os o serie de situaii de via specifice instituiilor, cu repercursiuni la nivelul deprinderilor' posi%ile

Domeniul deprinderilor de via zilnic :u se cunosc suficient alimentele de %az i compoziia felurilor de m>ncare care se servesc. Ba un centru rezidenial , copiii nu vzuser niciodat o p>ine ntreag ci numai tiat n felii. (i nu)i imaginau la ce servete o furculi pentru c p>n atunci primiser la mas doar linguri "din dorina celor care i ngri?eau de a preveni posi%ile accidente $. /nvitai s aleag un fel de m>ncare de pe o list de meniuri, au avut dificulti "pentru c niciodat nu fuseser n situaia de a opta $. &dolesceni de 19)1= ani au fost pui n ncurcatur atunci c>nd a tre%uit s)i cumpere dintr)un magazin alimente pentru !). zile pentru c nu puteau aprecia c>t consum. (rau #nclina i s cu%"ere cu "recdere conserve sau dulciuri !i se orientau greu du" ali%entele "e care le cutau. Domeniul deprinderilor privind gestiunea locuinei i folosirea resurselor comunitare 1uli nu au e#perimentat niciodat dormitul cu capul pe pern, asemenea accesorii normale ntr)o locuin o%inuit, fiind interzise n instituie. Curenia fiind n sarcina personalului de ngri?ire, deprinderile de a face curat, de a folosi su%stane pentru curat sau detergeni pot nt>rzia s apar. 1ai mult dec>t at>t, unii copii pot s i formeze impresia c ei nu tre%uie s se preocupe de curenia locuinei pentru c e#ist persoane nscinate n mod e#pres cu aa ceva. Deprinderi privind managementul banilor Dac nu se primesc %ani de %uzunar, este de ateptat ca tinerii s nu)i formeze deprinderi corespunztoare privind gestiunea acestor %ani. C>nd i au, i cheltuiesc repede, fr nici o ?udecat. /n conditii de austeritate, copiii se o%isnuiesc s utilizeze ca moned de schim% orice cadou sau o%iect pe care l primesc. Din o%servarea comportamentului tinerilor revocai dup instituionalizare prelungit rezult c tinerii pot avea dificulti mai ales n ce privete planificarea cheltuielilor n funcie de venituri. Deprinderi pentru integrare profesional

1.

-inerii se lovesc de pre?udecile unor patroni care nu vor s aud de anga?ai provenii din casa de copii. Cei mai muli tineri pot s ai% lacune cu privire la locul) instituia unde ar putea s se adreseze pentru gsirea unui loc de munc i s nu tie s scrie un c.v. sau cum s se comporte la un interviu. Chiar dac au mai lucrat, dar fr contracte de munc, nu au suficiente cunotine cu privire la drepturile anga?atului i o%ligaiile anga?atorilor. C>nd lucreaz undeva, intr uor n conflicte sau nu reuesc s fac o impresie %un, trd>ndu)i inadaptarea. Deprinderi viznd dezvoltarea social &numite practici n relaiile copiilor care triesc n instituii le pot crea acestora o situaie de stigmatizare n afara instituiei. 1uli se pot simi etichetai fa de colegii lor din coal i din cartier. &tunci, ei evit s)i asume propria identitate . /maginea de sine este puternic afectat i consecina este marea lor suspiciune n legtur cu prerea celorlali despre ei. 1odalitile de a)i procura cele necesare, de a sta%ili relaii, de a onora un contract social, de a)i face prieteni, pot fi marcate de duplicitate. 3iaa n instituie duce la o pronunat dependen de grup' grupul de colegi este principala sursa de "attern * uri comportamentale i valori personale, i este mediul esential cu rol important n socializare. /n acelasi timp, grupul ndeplineste i un rol de securizare, prin modul n care i a?ut pe copiii s fac fa situaiilor de adversitate, momentelor de nelinite , de suferin prin intervenia suport a grupului. O alt o%servaie este legat de sla%a responsa%ilizare a tinerilor fa de viaa lor n general. 1a?oritatea consider c toate pro%lemele lor ar disprea dac ar avea %ani, iar aceti %ani ar tre%ui s li se dea n virtutea faptului c sunt copii orfani, iar acest aspect le ofer, n viziunea lor, nite drepturi pe via. (#presii de genul 7nou cine ne d %ani de haine, case, locuri de munca8 sunt de natur s scoat n eviden e#pectaii nerealiste n raport cu societatea i o lips de mo%ilizare fa de ei nii. Cadrul restr>ns de via, limitat la scoal i centru, i poate determina s adopte un comportament defensiv fa de orice element care le)ar putea provoca insecuritate, disconfort psihic, situaii de inferioritate. Chiar atunci c>nd dispun de anumite cunotinte , mai multe la anumite capitole, mai puine la altele,ceea ce le lipsete cel mai tare tinerilor din instituii este ncrederea n forele proprii, dorinta de a da piept cu viaa din afara centrelor. Deprinderile do%>ndite n instituii prezint uneori i unele atuuri de adaptare " puncte tari$' <neori se constat o competen social mult mai dezvoltat a copiilor crescui n condiii instituionale de colectivitate dec>t la cei crescui n mediul familial, ntr)o constelaie restr>ns de relaii. 1uli copiii crescui n instituii sunt sensi%ili i comunicativi.

14

-otui, pe ansam%lu, deficienele i incompetenele comportamentale rm>n preponderente n raport cu punctele tari. 6+A6ord're' di-ere#(i't) ' de"ri#derilor de %i'(): l' di-erite %8r$te Deprinderile sunt specifice anumitor grupe de vrst 9 la v>rste mai mici ateptm deprinderi simple, concrete, la v>rste mai mari ateptm deprinderi comple#e, cu grad mai ridicat de a%stracie. -otui, adolescenii nu nva deprinderile n ordine cronologic.(ste posi%il ca tineri cu v rst mai mare s fi omis o deprindere pe care semeni ai lor au nvat)o la o v>rst mai mic. &cest fapt este cu at>t mai posi%il cu c>t unii tineri au avut e#periena mai multor plasamente i ntreruperi succesive n educaie. 5rupa de v rst ; , 14 ani evideniaz nevoia de stimulare suplimentar a dezvoltrii personalitii lor .Contactul cu mediul deschis este foarte limitat i nu sunt o%inuii s dezvolte strategii adaptative.0timularea participrii se face adesea prin oferitrrea unor mici cadouri , dulciuri, fructe etc. Pentru facilitarea e#primri ieste eficient utilizarea suportului grafic.Copiii se simt adesea n competiie unii cu alii. Confruntarea , reuita sunt foarte importante, iar dorina de a fi tratai cu mai mult atenie dec>t restul colegilor este foarte pronunat.Pe alocuri atitudinea poate fi presrat cu comportamente cu tem agresiv la adresa celorlali, pornind de la nevoia de afeciune pe care o resimt aceti copii. Grupa de vrst ! " # ani prezint o problematic aparte . (i se apropie de momentul asumrii de responsa%iliti individuale. De aici pot pleca reacii revendicative, stri de nemulumire i chiar suspiciune. Cei mai muli traiesc ntr)o stare de incertitudine n legtur cu viitorul lor i au lacune n ceea ce privete cunoaterea propriei personaliti.<neori acestor tineri le este greu s se raporteze la cineva pe care l percep ca pe o autoritate, ca la un egal. &cest impas poate fi depit dac este practicat o comunicare dechis , sincer, n raport cu adiulii i pe tema nevoilor lor. &ceti tineri sunt reinui n a vor%i despre ei nii i a analiza n grup pro%lemele lor. 2ezistena la ver%alizare este determinat uneori de team , alteori de lipsa e#erciiului n a se autoevalua. Be este greu s decid pentru viitorul lor profesional care le provoac stri emoionale ncrcate negativ i au nevoie de clarificarea criteriilor de apreciere. Practica asistentei sociale a copilului necesita cunoasterea procesului de dezvoltare a acestuia de la stadiul de sugar nea?utorat la acela adultului independent, deoarece, pentru a ?udeca daca vreunul din aspectele emotional, sociale sau de personalitate este anormal, acestea tre%uiesc comparate cu limitele normalului pentru grupul de varsta respectiv. Primii ani de viata Dezvoltarea normala a copilului (ste foarte important atasamentul copilului fata de parintii sai+ 0unt foarte importante legaturile emotionale selective. Primul an de viata ) dezvoltare rapida, motorie si sociala+

16

) la . saptamani sugarul zam%este celor din ?ur+ ) la 9 luni apare zam%etul selectiv+ ) la ; luni apare frica de straini+ ) curand dupa aceea, an#ietate atunci cand este despartit de mama+ ) la sfarsitul primului an copilul tre%uie sa ai%a o relatie foarte sigura si foarte apropiata cu mama sa+ ) copilul a inceput sa invete o%iectele din ?urul lui, relatiile cauzale simple si relatiile spatiale+ ) copilului ii face placere sa emita sunete, poate si cateva cuvinte. &nul al doilea de viata ) perioada de dezvoltare rapida+ ) copilul incepe sa)si doreasca sa)si multumeasca parintii+ ) este an#ios cand parintii nu sunt de acord cu el+ ) incepe sa invete sa)si controleze comportamentul+ ) comportamentul de atasare este %ine sta%ilit+ ) e#plozii de manie "mai ales daca nu i se indeplinesc dorintele de a e#plora$, care nu dureaza mult si se diminueaza pe masura ce copilul invata sa accepte constrangerile+ ) la sfarsitul celui de)al doilea an copilul poate lega !). cuvinte. &nii prescolari "!)6 ani$ ) crestere rapida a capacitatilor intelectuale+ ) crestere rapida in comple#itate a lim%a?ului+ ) inceput de dezvoltare sociala care creste odata cu interactiunea cu fratii, cu alti copii, cu adultii+ ) inceputul identificarii cu parintii si al adoptarii standardelor lor+ ) scad in intensitate e#ploziile de manie si dispar inainte de varsta scolara+ ) curiozitate vie+ un mare numar de intre%ari+ ) imaginatie %ogata si intensa+ ) o%iectele tranzitionale capata importanta pentru copil, il linistetsc si il a?uta sa doarma+ ) intelege diferentele dintre %ar%ati si femei, dupa im%racaminte, comportament si anatomie+ ) ?ocul si e#plorarea se#uala sunt comune in aceasta etapa+ ) de dezvolta mecanismele de aparare si, ca urmare, copilul poate face fata an#ietatii izvorate din emotii inaccepta%ile. Copilaria de mi?loc "6)1D ani$ ) copilul isi intelege identitatea "%aiat sau fata$+ ) isi intelege pozitia in familie+ ) face fata scolii "a do%andit concepte numerice, citeste, scrie$+ ) invata care ii sunt limitele+ ) se rafineaza si dezvolta in continuare mecanismele de aparare+ ) se dezvolta constiinta+ ) se dezvolta standardele de comportament social.

19

&dolescenta ) este perioada dintre copilarie si stadiul adult+ ) transformari fizice provocate de pu%ertate "la 11)1. ani la fete si 1.)1= ani %aieti$+ ) constientizarea propriei identitati si individualitati+ ) constiinta de sine+ ) preocupare despre a sti cine sunt+ ) incep sa fie luate hotarari despre viitorul in viata+ ) importanta crescuta a grupului de prieteni+ ) apartenenta la un grup "care a?uta in do%andirea independentei$+ ) crestere in interes si activitati heterose#uale+ ) la sfarsitul adolescentei, afectiune pentru se#ul opus si dorinta se#uala. A. Caracteristicile parintilor si ale familiilor de privenienta ale clientului. Cu e#ceptia cazului in care unuia dintre copii i)au decedat toti mem%rii familiei, in sistemul de ocrotire si protectie a copilului sunt clienti copii ai caror parinti i)au a%andonat. 1otivele a%andonului sunt pro%lemele si dificultatile in gestiunea propriei vieti dar si pe aceea a copiilor lor. <neori pro%lemele adultilor cu care au fost * sunt in contact copiii si mai apoi tinerii institutionalizati sunt internalizate si odata a?unsi clienti ai 0.D.3./. se manifesta adesea ca o repetare a greselilor si patologiei celor de la care au fost 7imprumutate8. :u tre%uie in acest caz su%liniata importanta sanatatiimintale si morale a celor care lucreaza cu copii. $robleme in familia copilori institutionalizati: 1. Parinti cu afectiuni psihice. !. Parinti imaturi afectiv. .. Parinti provenind din medii cu risc de a%andon. 4. Parinti care sunt to#ico)dependenti. 6. Parinti e#pusi la violenta "sau victime ale violentei$ 9. Parinti care au suferit mari pierderi. =. Parinti cu condamnari penale. ;. Parinti cu nevoi speciale G. Parinti care nu au avut parte de o ingri?ire suficient de %una in copilaria lor. 0unt relativ rare cazurile in care clientii ai 0.D.3./. au suferit tul%urari la varsta copilariei totusi sunt mult mai frecvente decat in populatia generala. O parte din acestea se remit fara urmari pana in tinerete totusi o mare parte necesita supraveghere si tratament lasand urmari si sechele in personalitatea celui ce va deveni client al 0.D.3./. iar o foarte mica parte dintre tul%urari necesita o ingri?ire, un cadru si o atentie deose%ita. /ata de ce este necesar ca aceste tul%urari sa fie cunoscute nu doar de specialisti "medici, psihologi, psihoterapeuti$ ci si de catre restul personalului care lucreaza direct cu copii, adolescenti si tineri care au fost institutionalizati.

1=

Drept rezultat pot aparea' -ul%urari diagnosticate pentru prima data in copilarie si adolescenta' %Deficienta mentala% 0e caracterizeaza printr)o functionare intelectuala semnificativ su% medie " /N su% =D$ cu de%ut inainte de varsta de 1; ani si prin deficite sau deteriorari concomitente in functionarea adaptativa. &%'ulburarile de invatare. 0e caracterizeaza printr)o functionare scolara su%stantial su% cea asteptata data fiind varsta cronologica a persoanei, inteligenta masurata si educatia corespunzatoare varstei. 0unt incluse aici disle#ia, discalculia, disgrafia, tul%urarea de invatare fara alta specificatie. (% 'uburarea aptitudinilor motorii% /nclude tu%urarea de dezvoltare a coordonarii care se caracterizeaza printr)o coordonare motorie su%stantial su% cea asteptata, data fiind varsta cronologica a persoanei si inteligenta masurata. 4% 'uburarile de comunicare% 0e caracterizeaza prin dificultati in vor%ire sau in lim%a? si include tul%urarea de lim%a? e#presiv, tul%urarea mi#tta de lim%a? receptiv si e#presiv, tu%urarea fonologica, %al%ismul si tul%urarea de comunicare fara alta specificatie. !% 'uburarile de dezvoltare pervasiva% 0e caracterizeaza prin deficite severe si deteriorare pervasiva "in multiple domenii ale dezvoltarii$. &ceastea se caracterizeaza prin' deterioare in interactiunea sociala reciproca, deteriorarea in comunicare, prezenta de comportamente, preocupari si activitati stereotipe. -u%urarile specifice incluse in aceasta sectiune sunt' tul%urarea autista, tul%urarea 2ett, tul%urarea dezintegrativa a copilariei, tul%urarea &sperger, tul%urarea de dezvoltare pervasiva fara alta specificatie. )% Deficitul de atentie si tulburarile de comportament disruptiv. 0unt incluse aici' tul%urarea de hiperactivitate * deficit de atentie, carcterizata prin simptome de inatentie si*sau de hiperactivitate , impulsivitate. -u%urarile de comportament disruptiv sunt' tul%urarea de conduita, tul%urarea opozitionismul provocator, tul%urarea hiperactivitate * deficit de atentie fara alta specificatie si tu%urarea de comportament disruptiv fara alta specificatie. *% 'ulburarile de alimentare si de comportament alimentar ale perioadei de sugar sau micii copilarii% 0e caracterizezaza prin tul%urari persistente in alimentare si in comportamentul alimentar. -u%urarile specifice incluse sunt' pica, ruminatia si tul%urarea de alimentare a perioadei de sugar sau a micii copilarii., anore#ia nervoasa, %ulimia nervoasa. &nore#ia nervoasa se carcterizeaza prin refuzul de a mentine o greutate corporala normala minima. Aulimia nervoasa se caracterizeaza prin episoade repetate de mancat e#cesiv urmate de comportamente compensatorii inadecvate "de e#. varsaturile auto provocate, a%uzul de la#ative, diuretice sau alte medicamente, posturi sau e#ercitii fizice e#cesive. #% 'icurile% 0unt caracterizate prin' ticuri motorii si * sau vocale. /nclud' tul%urarea -ourette, ticul motor sau vocal cronic, ticul tranzitor si ticul fara alta specificatie. +% 'ulburarile de eliminare% /nclud encopresisul si enurezisul.

1;

,% -lte tulburari ale perioadei de sugar. ale copilariei sau adolescentei: &n#ietatea de separare, mutismul selectiv, tul%urarea reactiva de atasament a perioadei de sugar sau a micii copilarii, tul%urarea de miscare stereotipa, tul%urarea perioadei de sugar, a copilariei sau adolescentei fara alta specificatie. &%ordari in formare Principii ale muncii cu copilul respectand dezvoltarea lui "Carmen &nghelescu$ Copilul are nevoie sa fie respectat. 2espectul fata de copil se o%iectiveaza in timpul care se acorda fiecarui copil pentru a integra senzatiile corporate si pentru a)si construi repere pe care se structureaza psihologicul , sensul individului ca e#istenta. Dezvoltarea este unitara. Orice act al copilului presupune implicarea mai multor arii de dezvoltare. 0chim%arile consecutive dezvoltarii sunt comple#e si pot sa fie dificil de o%servat sau in o%serva%ile celor de langa ei+ de aceea, o%servatia cuiva din e#terior poate evidentia ceea ce cei apropiati nu vad. Dezvoltarea este reciproca, schim%arile dintr)un domeniu influenteaza toate celelalte domenii de dezvoltare. O achizitie motorie duce la acumulari cognitive insotite de trairi ce pot consolida achizitia sau dimpotriva, o pot %loca. 3ariatia este un criteriu al dezvoltarii. Dezvoltarea este un proces individual, de e#emplu, unii copii merg mai devreme si comunica ver%al mai tarziu, altii invers, comunica mai intai si apoi achizitioneaza mersul. Dezvoltarea este un proces dinamic care alterneaza. &chizitiile realizate de un copil intr)un interval de timp necesita apoi un timp pentru organizare. Organizarea si structurarea pot a%sor%i toata atentia copilului, ceea ce poate avea ca efect regresia in alte domenii si dezechili%re tranzitorii. Cel mai %un e#emplu este cel al an#ietatii fata de strain, care se manifesta in ?urul varstei de ; luni si care marcheaza achizitia diferentierii intre persoane necunoscute si cunoscute "2. 0pitz$. Dezvoltarea se realizeaza cu precadere in conte#t social si se %azeaza in copilarie pe formarea atasamentului. Principii ale muncii cu clienti adolescenti si tineri. &ctori si roluri implicate in proces. $rincipii 1. -re%uie folosita e#perienta de?a acumulata de clienti. !. 2educerea temerilor si a perceptiei negative asociate procesului de invatare cu care unii clienti vin. .. &nga?are activa in procesul de invatare al deprinderilor. Ba sfarsitul fiecarei sesiuni de formare participantii tre%uie sa poata face o demonstratie practica asupra a ceea ce au invatat. 4. -re%uie creata o atmosfera in care sa fie posi%ile erorile si greselile. O mare parte dintre sesiunile de formare se %azeza pe procedee gen /ncercare , (roare "de e#emplu gatitul$. 6. Crearea unei atmosfere propice asocierii dintre participantii la procesul de instruire. 9. 1otivarea procesului de invatare practica. =. -recerea gradata de la invatarea de deprinderi simple la deprinderi comple#e. ;. Posi%ilitatea autievaluarii participantilor.

1G

G. Kolosirea feed%acI)ului ca metoda de evaluare continua. 1D. Kolosirea elementelor de practica in dauna celor de teorie care vor fi ela%orate mai apoi impreuna cu clientul. 11. Kolosirea resurselor unicitatii clientilor ;oluri si i%"licare+ @lev,implicare activa, %azata pe e#perienta, rtesponsa%ilitate in procesul de Instructor , respect si egalitate fata de client si de e#perienta acestuia, relatie de parteneriat Continutul "ractic A centrat pe pro%leme de viata, vine in intampinarea pro%lemelor clientului sau este chiar cerut de client Motivatie * interioara sau in cel mai rau caz interiorizata in procesul invatarii. Princi"ii de abordare a de"rinderilor de viata "entru toate categoriile de varsta+ 1. 0ta%ilirea si intretinerea unei relatii in care clientii sa se simta ca sunt intampinati cu sensi%ilitate, empatie "atentie, nu simpatie$ si respect. !. 5ri?a si spri?in acordat in functie de nevoi. .. Consolidarea unei retele de suport social. 4. Consolidarea functiilor de adult "matur$ si stimularea interactiunilor plecand de la acest nivel 6. Concentrarea pe internalizarea modelelor si rolurilor de adult matur. 9. /ncura?area cautarii de solutii proprii pentru situatiile de criza mergand mai tarziu pana la anticiparea crizelor. =. 2educerea stresului din institutie. ;. -erapie si asistenta in situatii de criza.

Di-ere#te i# '$i$te#t' !o"ilului -'t' de !e' ' 'dultului

Practica asistentei sociale a copilului difera de cea a adultului su% cateva aspecte importante. &rareori masura de protectie este solicitata de copil. (l este adus de adulti care considera ca un anumit aspect al vietii, securitatii si dezvoltarii copilului este sau merge inspre anormalitate si * sau patologie. Koarte multe lucruri depind de atitudinile si toleranta adultilor si de felul in care ei percep comportamentul copilului. <n factor corelat este dat de faptul ca cel mai adesea pro%lema unui copil este o reactie la

!D

tul%urarile din cadrul familiei. O alta diferenta fata de protectia adultului consta in faptul ca atunci cand hotaram ce este normal si ce este anormal tre%uie acordat o mai mare atentie stadiului de dezvoltare a copilului "adolescentului, tanarului$ si duratei, decat pro%lemei in sine. Ca e#emplu, urinatul in pat poate si considerat normal la un copil de .) 4 ani, dar indica o serioasa pro%lema la un tanar de 1; ani. /nterventia se realizeaza punand accentul mai ales pe atitudinea profesionistilor, pe incura?area si cresterea stimei de sine, cat si pe coordonarea resurselor "persoane de spri?in, cadru, a%ilitati si competente personale ale clientului$. Cu grupe de v rst diferite tre%uie a%ordate i teme diferite. De e#emplu formarea deprinderii de a completa un formular de anga?are nu va putea fi n mod normal a%ordat nainte de v rsta de 16 ani a copilului. Ba fel interpretarea informaiilor privind valoarea nutritiv a alimentelor care apar pe diferitele etichete ale produselor alimentare./n schim% pro%lema riscului de a consuma anumite alimente, n anumite condiii de igien sau cu o anumit frecven poate fi discutat de la v rste mai fragede ' 1D ) 11 ani. Pentru diferitele grupe de v>rst vor fi utilizate i metode de formare diferite, adaptate caracteristicilor psihosociale specifice. 3a tre%ui s se lucreze cu grupuri de adolesceni av>nd nivel de v>rst i cunotine apropiate. ( %ine s fie desprii cei mici de cei mari pentru a)i eli%era de orice inhi%iie pe cei dint>i i a)i face mai responsa%ili pe cei din urm. Caracteristici ale "otentialilor clienti ai serviciilor de for%are de de"rinderi de viata ;eco%andari. % Clientii care fac solicitari si cereri de ajutor c/iar au nevoie de ajutor% Chiar daca sunt manipulativi nu inseamna ca nu sunt in suferinta si chiar pericol. (ste de aceea ne?ustificat sa fie intampinati cu agresivitate sau indiferenta. -re%uie multa ra%dare. Desigur ca este foarte posi%il ca motivul pentru care se solicita a?utorul sa fie neintemeiat. &% 0ste lipsit de realism sa te astepti din partea clientilor la un comportament normal si sanatos. &ceasta nu inseamna ca toti sunt %olnavi, ci doar ca toti au trecut prin evenimente si perioade dificile e#act in cele mai vulnera%ile momente ale lor' in copilarie. (fectele institutionalizarii trec in timp si pentru aceasta este nevoie de ra%dare si de efortul sustinut al profesionistilor si a retelei de suport. (% 1ndiferent de efortul depus pentru verificari. evaluari si studiul dosarului in faza initiala nu poti vedea decat varful icebergului. (ste de aceea necesara o permanenta conlucrare intre institutii, referenti, asistenti sociali, psihologi si chiar apartinatori "fie ca sunt mem%rii ai familiea e#tinse sau educatori care i)au avut in agri?a$. &ceasta pentru a folosi resursele si intregul potential al clientului dar si pentru o permanenta rea?ustare a portretului acestuia si a demersurilor astfel incat sa fie adaptate situatiei din prezent , clientul se maturizeaza adeseori su% ochii profesionistilor fara ca acestia sa o%serve si sa) si a?usteze. Desigur ca acelasi lucru se poate intampla si cu o patologie. 2% 0ste o greseala profesionala sa tratezi clientii 3adolescenti. tineri4 ca pe niste copii c/iar daca uneori par a cere acest lucru si c/iar se comporta copilareste . &

!1

im%raca un rol de copil "cuminte sau re%el$ este un mod de adaptare la situatie comun multor oameni care duc o viata normala. 0i rolul matur se invata iar agresivitatea sau ignorarea nu contri%uie la aceasta. :+ $riza la realitate a clientilor este relativ slaba iar viziunea lor asupra lumii pare 3uneori este4 foarte diferita de a omului normal atunci cand ajung in 5%D%6%1 . Cu toate acestea ei incearca si reusesc o a?ustare si o adaptare fara ca cineva sa le impuna acest lucru. (ste de aceea necesara multa ra%dare cu ei, si sa nu le cerem prea mult dintr) o data+ oricum se vor maturiza. Depinde de profesionistii care lucreaza cu ei daca maturizarea si trecerea la o viata independenta se va face in salturi si dureros sau adaptat si progresiv , aceasta ar tre%ui sa fie principiul calauzitor. )% Nevoile clientilor sunt adesea diferite de cele pe care le e7prima . &desea profesionistii sunt asaltati de clienti cu cereri materiale. Ba o prima vedere acestea par indreptatite intrucat putini dintre ei se pot lauda cu un o acumulare materiala de vreun fel. 0ta in capacitatile profesionistilor sa inteleaga ca, clientii au nevoie si de altceva dacat de ceea ce afiseaza si adesea revendica. De ce altceva oare %anii si hainele cerute cu insistenta si o%tinute cu greu se 7topesc8 misterios? /n acest sens este necesar sa fie discutata pro%lema fiecaruia su% toate aspectele si pe parcursul a mai multe intervale de timp. &ceasta se poate intampla cel mai %ine si organizat in timpul reuniunilor de echipa care totusi nu tre%uie sa se margineasca doar la acest rol. &daptarea continua la realitate tre%uie sa se oglindeasca in P.P./. si sa fie unul dintre scopurile acestuia. *% 5unt necesare studii longitudinale cu privire la evolutia pe termen lung a fostilor clienti. &desea profesionistii considera un caz rezolvat si chiar un model de %una practica ceea ce in timp se poate dovedi un fiasco. (ste de aceea necesara o monitorizare pentru o perioada de minim 9 luni. 2ecomanda%il si frumos ar fi ! ani. #% 8oarte putini clientii isi planifica si realizeaza o activitate din timp si in amanunt "de e#emplu facutul temelor, invatatul pt. scoala$. &devarata pro%lema este nerecunosterea adevaratelor nevoi ale copilului, adolescentului si tanarului, dintre care face parte si li%ertatea. & manca %ine sau rau, a invata %ine sau nu, a se im%raca corecect sau nu, trezit si culcat la ora reglementata, relatiile din institutii se invart in ?urul acestui gen de lucruri. Pentru adolescenti si tineri este important sa fie autonomi cat mai devreme posi%il. &u nevoie sa se simta iu%iti si sa devina siguri pe ei in spatiu, sa castige progresiv o anumita li%ertate de miscare. Pot fi lasati in voia nevoii lor de e#perienta personala, de relatie, profesionistul se poate multumii sa asiste si sa fie la indemana clientului. 0patiul si timpul in care se pot comporta li%er, frecventarea altora asemeni lui, autonomie in ceea ce priveste ritmul nevoilor sale, aceasta educa respectul limitelor de spatiu si timp. Daca este respectat acest principiu, planificarea, organizarea si punerea in ordine a timpului si in final a vietii va deveni de la sine o deprindere. +% 5tima de sine. reguli% /nterdependenta intre oameni este normala "afectiva, intelectuala sau spirituala$ dar interdependenta e#primata prin amenintari si santa? distruge increderea in autoritate care reprezinta si inlocuieste parintii, dar si increderea in sine. & educa este egal cu a)l face sa devina autonom. :u este pedagogic ca copiilor sa le impui multe dintre dorintele si regulile tale "ma refer la profesionisti, instructori, referenti de caz etc.$ fara nici o valoare formatoare din punct de vedere moral. Aine si frumos ar fi ca, copilul si mai apoi adolescentul si tanarul sa ai%a doar un cadru de reguli indispensa%ile pentru siguranta lui

!!

si e#perienta il va invata atunci cand va incerca sa le incalce ca sunt indispensa%ile si ca regulile nu sunt puse doar pentru a)l %ate la cap. -re%uie totusi fermitate in a interzice ceea ce este periculos dar cu respect fata de adultul in devenire. Desigur, importanta este si interdictia se#uala intre copii si adulti, pe care copiii ar tre%ui sa o cunoasca, intrucat deseori a?ung prada celor mari. ,% Dezvoltare fizica% Cand copilul a crescut si a ?uns in adolescenta, tre%uie lasat sa)si antreneze corpul. /n privinta miscarii si a foamei, clientul se autoregleaza. :u tre%uie sa ne alarmam ca initial frigiderul este gol. Daca il lasam sa faca singur e#periente, va invata sa fie prudent. Daca, dimpotriva., nu)l lasam sa incerce usoare si progresive esecuri, clientul va fi nepregatit pentru e#periente dificile. De asemenea nu tre%uie sa ne alarmam daca clientul strica diferitele o%iecte pe care le foloseste pentru prima data 7li%er8 sau se ingri?este mai putin de aspectul lui si al spatiului lui. -aci, nu atinge, stai nemiscat, aia nu ai voie si altele sunt interdictii ce stau la %aza cladirii unor personalitati nevrotice. &sa a crescut in institutie. Copilul ina%usa inlautrul lui dorinta, placere si durere. Devine pasiv si timid, adica 7cuminte8 sau 7copil %un8. &dolescent fiind, %arierele se rup sau el 7se rupe8. Ba %aza acestei conditii sta nevoia unei parti a personalului din institutii de a avea rezultate %une, adica 7copii %uni8, 7cuminti8. /n timp conduita clientului se va rega si adapta noului statut % 5coala (ste e#agerata importanta acordata reusitei scolare. 0coala este un loc privilegiat de intalnire cu ceilalti, dar strada , televiziunea si calculatorul sunt mediatori moderni ai cunoasterii. Cand copilul are un esec scolar, este un semn ca altceva nu merge de fapt. Caracterul, inteligenta si inserarea in social sunt indispensa%ile vietii, mult mai importante decat notele si aceste elemente tre%uiesc urmarite si intarite "desigur preocuparea aceasta tre%uie sa ai%a ecou si in PP/$. &% 9egile si regulile Copiii ar putea fi, foarte devreme, pusi la curent cu adevaratele legi. Cand copilul are de luptat cu legile unui grup, ale unei institutii, ale societatii, nu va amestecati si nu comentati 7moraliceste ca ceea ce s)a intamplat a fost %ine sau rau, totusi, regulile tre%uie modificate pe masura ce copilul inainteaza in varsta, dar in nici un caz, pe cele legate de infractiuni si de Codul Penal. &desea, in institutii, toti sunt tratati la fel sau asa este anuntat ca intentie. :u conteaza cat de mare, inteligent, silitor, 7ascultator8 sau de dezvoltat este copilul si mai apoi adolescentul client al 0.D.3./., el tre%uie sa se supuna aceluiasi regulament si acelorasi proceduri ca si cei mai mici, sla%i la invatatura, 7handicapati8 sau rai. Dezvoltarea unui adolescent se poate intarzia in acest fel de asteptarea dezvoltarii colegului care are alt potential sau pur si simplu alt ritm. -ratati)l pe fiecare asa cum tre%uie, fara a ceda revendicarilor rezultate din comparatii. &sumati) va raspunderea de a fi 7nedrepti8. (% -n7ietatea la clienti &dolescentii au in mod normal un anumit grad de an#ietate. Castigati)le increderea, dati)le senzatia de siguranta, in primul rand, in dumneavoastra ca persoane si profesionisti apoi pe realitatea incon?uratoare si apoi pe ei ca principale resurse si factori

!.

de schim%are. Kolositi simtul umorului din plin. &tentie, radeti cu ei, nu de ei, nu)i ironizati. De e#emplu incercati sa ela%orati impreuna cu ei consecintele cele mai rele ale intorsaturilor de situatie si relativizati)le apoi prin umor. :u va lasati atrasi in 7delirul8 lor, nu tre%uie sa impartasiti viziunea lor asupra lumii, aratati)le ca e#ista si alte posi%ilitati. /n nici un caz, insa, nu)i impartasiti propriile dvs. nelinisti si frici, are el suficiente, iar daca nu viata ii va oferi suficiente. 2ezistati tentatiei de a)i surprinde, de a)i speria. (vitati sa)l puneti in dificultate. 2% :evendicativitatea /n mod firesc clientii proveniti din institutii dau dovada de neincredere, suspiciozitate si prudenta. :u este ceva patologic, nu tre%uie confundat acest lucru cu o tul%urare paranoida de personalitate. (i au fost a%andonati in realitate o data " la momentul institutionalizarii$ si mai apoi real sau sim%olic ori de cate ori altcineva disparea din viata lor " de e#emplu la schim%area referentului, la trecerea dintr)o institutie in alta, la plecarea unui coleg , cu atat mai mult cu cat acesta a fost adoptat si respectivul nu$ (#plicati)va clar intentiile si conduita. :u ii evitati. (#plicati)le ca cunoasteti regulile ?ocului. (vitati sa le atacati stima de sine. (vitati sa le a?ungeti datori, sa ii recomandati 7sa se caute la mansarda8, sa)i %arfiti. Purtati)va cu tact si prudenta.. -7. I%"etuo'itatea solicitarii , a revendicarii. Cererea, solicitarea, revendicarea, 7tre%uie8 satisfacuta imediat, pentru ca are nevoie. Daca nu se poate cel putin sa i se spuna imediat pentru ca nu cumva sa ii incurce cineva tre%urile. Ori in cel mai rau caz sa i se dea ceva ca sa nu fi %atut drumul degea%a sau ca demersul sa nu fie zadarnic. &cest lucru face parte cel mai adesea dintr)o strategie generala' 7Daca demonstrez ca pro%lema mea este foarte acuta atunci poate se pun lucrurile in miscare mai repede si fara prea multe 7pro%leme8. &cest gen de energie tre%uie canalizata in directia rezolvarii personale a pro%lemelor ce va inlocui treptat rezolvarea insotita si mai apoi rezolvarea asistata. (ste desigur si mult infantilism afectiv aici' 7Pro%lema mea este cea mai gravaO (u am cea mai mare nevoie de a?utorO Pro%lema mea nu sufera amanareO (u merit O8 (ste o conduita foarte asemanatoare cu aceea a unui copil care nu poate inca intelege ca nu intreaga lume se invarte in?urul lui. De aceea este necesar un cadru, se impun limite, se sta%ileste o relatie contractuala. :u tre%uie in nici un caz acuzat clientul de egocentrism. Preocuparea pentru propria)i %unastare este o resursa ce poate fi folosita. Oricum odata cu cresterea afectiva si cu trecerea treptata la o viata independenta acest gen de conduita va deveni "cu atat mai repede cu cat resursele interioare devin mai consistente$ insignifiant si va disparea. -B. Candirea %agica. <nii clienti cred ca situatia lor se va rezolva in mod miraculos. Cineva sau ceva va interveni pe langa Aunul Dumnezeu si nu vor ramane fara noroc. O atare forma de miracol o reprezinta si a?utorul din afara care vine fara nici un fel de efort. <n astfel de miracol este spre e#emplu primirea 0.D.3./ . imediat cum a aparut nevoia si a fost facuta solicitarea "un %un motiv pentru care primirea tre%uie temporizata$.

!4

-9. Distorsiuni de gandire. &cestea par a face parte tot din categoria gandirii magice. &stfel e#ista credinta ca le pot fi citite nevoile "slu?%a preferata, timp li%er, felul de mancare preferat, etc.$ sau gandurile. &cest lucru pare %enefic la inceput , cand toata lumea pare a le vrea %inele, dar se poate transforma intr)o piedica putin mai apoi, cand tre%uiesc impuse respectarile regulilor si limitelor. -/. Durata s"ri1inului O mare parte dintre clienti cer spri?in pe o perioada nedefinita "7Ca pana la urma s)o intampla ceva, si m)oi descurca eu8$ ) asta ca nu zic infinita ) "7pana ma cheama fratele meu cu care nu am mai discutat de ; ani peste granita8, 7pana aran?ez sa)mi donez un rinichi8, 7pana gasesc o solutie 8, pana ma impac cu mama8 etc.$ :u tre%uie sa mai e#plic folosirea mecanismelor 7foot in the door8 si 7door in the face8, dar tre%uie sa precizez ca rareori este vor%a despre o strategie in sensul tare , adica constienta si e#ersata cu %una stiinta. Cel mai adesea este vor%a despre o miscare inconstienta si care se inscrie intr)o tendinta profund umana ) de a mana pana la momentul dezvoltarii suficiente. :u tre%uie sa ridiculizam acest demers, tre%uie doar lucrat pentru constientizarea limitei de timp si a inevita%ilitatii parasirii sistemului. 5radarea, limitele si pasii din PP/ sunt instrumente in acest sens. -..Deres"onsabili'area. 7Daca mi se intampla ceva rau profesionistii sunt de vinaO8 Cu alte cuvinte' 8Daca m)ati luat, atunci sa si aveti gri?a de mine8. &stfel a?ung in rolurile unor copii "ascultatori sau nu$ si ca orice copii au 7pro%leme8 de dependenta. (ste necesara neaparat responsa%ilizarea clientilor si trecerea haturilor vietii de la institutie "reprezentata prin profesionisti$ in mainile clientilor. :u doar sim%olic ci si fizic' la inceput demersurile "de e#. pt. o%tinerea de acte de identitate$ se fac impreuna a profesionistii pentru ca mai apoi sa fie doar indrumate si asistate de profesionisti. ?5. De"endenta. Ba inceput pare normal si in limita unor asteptari firesti ca cineva "0.D.3./.$ sa ai%a gri?a de destinul lor, sa le gaseasca un serviciu, o casa, sa le faca e#istenta cat mai usoara. (ste ceea ce patim si noi oamenii 7normali8 atunci cand suntem 7la doctor8 si cand asteptam asistenta si indicatii si pentru a lua o aspirina. Cu alte cuvinte nu este ceva grav, daca profesionistul poate face deose%irea si se poate comporta nuantat. ?-. Proba %uncii /n tot domeniul social este greu sa pro%ezi faptul ca ai muncit, ca ai si succese, ca se schim%a ceva prin munca ta. Prezentatul clientului la diferite concursuri, prezentari de caz, sar%atoriri are astfel un rol de pro%a' 7<ite, de cand a venit in 0.D.3./. cat de %ine crescut a devenitO8 /n su%sidiar8De cand ma ocup eu de el uite cat de %ine ii merge O 0i

!6

eu am un rol important in asta.8 Cu alte cuvinte 7:u doar norocul, Dumnezeu, si natura mama fac cate ceva. Cate ceva mai fac si euO8 /ata de ce este nevoie de recunoastere profesionala, de o fina analiza a muncii, si nu doar de ta%eluri in care se %ifeaza activitati. 1unca cu oamenii nu poate fi cuantificata prin numar de 7reintegrari, reinsertii, si clienti preveniti8. O monitorizare a vietii ulterioare da o adevarata masura a muncii de calitate. ??. Infantilis%ul. /nstitutionalizarea prin ceea ce este si prin ceea ce face "ingri?ire in afara familiei, ruperea relatiilor de atasament normale, duce persoanele gazduite la infantilizare. &cest lucru se intampla oricui este gazduit intr)o institutie din afara casei personale , spre e#emplu la spital. -re%uie facuta deose%irea inca de la inceput intre conduita infantila cu care intra in sistemul de protectie "si care este datorata varstei$ si cea pe care o do%andeste aici. <nii dintre clientii prote?atii incearca sa paraseasca sistemul pe portita din spate "fuga, sarcina 7nedorita8, e#cludere, etc.$ in dorinta de a fi recunoscute ca persoane adulte. &tentie, multi dintre acesti clienti sunt in risc de e#ploatare "lucru la negru, trafic, etc.$ (ste deci %ine si frumos ca in nici un caz infantilizarea sa fie incura?ata si orice progres si apropiere de maturitate sa fie marcate "unul din rolurile PP/$. :u inseamna ca tentatia nu este mare. <n %eneficiar infantilizat, iti pune mai putine pro%leme, protesteaza mai putin, s.a.m.d. &stfel ai senzatia ca , profesionist ) ca lucrezi mai usor, mai %ine. De aceea "pentru constientizare si a?ustare$ sunt necesare reuniunile de echipa, supervizarile, analiza muncii, P.P./. , ul, etc. ?:. Slu1bele si %aturi'area /mpresia ca sunt necesari foarte multi %ani pentru o viata independenta. (ste de fapt vor%a despre a spune in alte cuvinte ca nu se cred in stare de a avea gri?a in acest moment singuri de ei. Desigur ca daca ar avea un salariu mai %un "mult mai mult decat este necesar decat se poate pe moment, lucrurile ar sta altfel.$ Pare firesc deci sa ramana su% protectia sistemului pana cand vor fi in stare sa castige acei %ani. /ata un minunat prile? de a cauta la nesfarsit un serviciu si de a)si)l parasi cand se apropie de desprinderea de sistem. De aici si urmatoarea idee' toate pro%lemele se pot solutiona cu %ani. Clientii se simt indreptatiti sa ramana dependenti pentru ca nu au %ani. De aici porneste si dezechili%rul flagrant intre calificarea pe care o au si slu?%a pe care o cauta. (ste nevoie de multa ra%dare si de fermitate pe pozitii pentru a pregati desprinderea de sistem si de mult profesionalism pentru a o face cu adevarat posi%ila. (ste sortit esecului orice fel 7intarcare8 fortata desi e#ista termene si resurse limitate care preseaza partasirea sistemului. ?4. Mira1ul "lecarii in strainatate. Plecarea 7dincolo8 pare ca ar rezolva toate pro%lemele. &colo, in imparatia cainilor cu covrigi in coada, se pot castiga foarte rapid si usor %ani. /n plus, ar putea pleca departe tot si toate "daca au fost raniti au scapat si sunt in siguranta daca au fost sustinuti, continuti si ocrotiti demonstreaza ca reusind departe cat de independenti si maturi sunt$. (ste un fel de nou start, si deci o potentiala noua sansa. -re%uie avuta multa gri?a si mult

!9

tact caci ceea ce vad ei cel mai des sunt e#emplele de succes. /ata de ce este necesara o %una informare asupra fenomenului de trafic de persoane, asupra legislatiei in domeniul muncii, asupra realitatilor conditiilor din afara tarii. /n nici un caz nu vor functiona a%ordarile moraliste si %rutale. -re%uiesc avute in vedere e#emplele concrete, informarile pertinente, cifrele e#acte si pericolele reale. Desigur ca este necesar ca profesionistii din 0.D.3./. sa ai%a un minimum de cunostiinte in acest e domenii si tre%uie sa)si actualizeze periodic cunostiintele , rolul formarilor si ale schim%urilor de e#perienta. ?7. Punerea in discutie a rolului "Drofesionistilort de catre clienti &tunci cand vor%esc despre ceea ce au facut profesionistii pentru cresterea si dezvoltarea lor se intampla ca, clientii sa uite munca profesionistilor. <neori personalul este topit in totalitate intr)un singur mare persona? , 0tatul ) care nu satisface asteptarile , adica nu este un %un parinte de su%stitutie ) "7Daca nu)mi aduc aminte de voi si nu va individualizez este pentru ca nu ati fost ati fost tot ceea ce am avut nevoie.8$ Desigur ca au dreptate. :ici un profesionist indiferent cat de %ine calificat ar fi nu poate inlocui total o familie %una. 0i nici nu poate fi perfect. (ste destul sa fie doar suficient de %un pentru conditiile date. Ba fel sunt si parintii. <n parinte impune reguli, pune limite si iu%este "este suficient de %un, niciodata fiinta perfecta, intotdeauna oam care poate deci sa si greasca$. <nui profesionist nu i se poate cere sa iu%easca clientii "nici nu este un lucru sanatos$. &cesta nu tre%uie sa devina un factor de descura?are sau de scadere a implicarii in educatia si cresterea aptitudinilor si deprinderilor clientilor. -re%uie doar constientizata aceasta tendinta inconstienta si deloc rauvoitoare. Odata ce clientul s)a maturizat si a devenit independent va recunoaste valoarea celor care l)au a?utat sa devina un %un adult. /nsasi faptul ca poate infrunta singur viata este un indicator al unei munci de calitate. :u tre%uie sa uitam ca cea mai mare parte din meritul maturizarii si trecerii la o viata independenta revine clientului "singurul fara de care nu se poate construi nici un fel de plan sau PP/$. ?B. Sarcina ca si%"to% O sarcina nedorita mai ales la o varsta frageda, dezechili%reaza situatia din institutia in care se afla clienta "sau clientul in cazul tatalui adolescent$. (ste foarte posi%il ca aceasta sa fie una dintre semnificatiile sim%olice. /n su%sidiar se afla nevoia de independenta. &sta inseamna ca, copilul ei este declaratia ei de independenta in fata profesionistilor, a parintilor, a concu%inului, a antura?ului, etc. & schim%a statutul de persoana asistat cu unul de mama pare o evolutie catre independenta.Kemeia care a ramas insarcinata are nevoie de cineva care sa o iu%easca. <n copil ) poarta cel putin virtual , promisiunea de iu%ire neconditionata si eventual de reparatie a trecutului ce i)a fost refuzat mamei. Prin ingri?irea adecvata a copilului se ingri?este pe sine si arata celor din trecutul ei cum ar fi tre%uit ea ingri?ita. 1ecanismul este asemanator si in situatia in care i)a murit o ruda apropiata sau copilul anterior 0e mai intampla ca, tanara mama "sau potentiala mama$ sa ai%a nevoie nevoie de ceva doar al ei cum ar fi un copil pe care sa nu)l imparta cu nimeni. :u este asadar de

!=

mirare de ce uneori nu se mai intereseraza de soarta tatalui copilului, sau mai degra%a de ce isi aleg drept concu%in o persoana care nu sa nu se mai intereseze de copil. Drogurile si mituri asociate conduitei dependente care circula printre clienti' ) Kolosirea ocazionala a drogurilor nu poate face rau. ) 1arihuana este la fel ca alcoolul sau ca tutunul. ) Doar cei sla%i devin to#icomani. ) -oata lumea se drogheaza din cand in cand. ) Drogurile nu afecteaza decat drogatii. ) (ste trea%a fiecaruia daca se drogheaza sau nu. ) Drogurile nu 7prind8 la romani. (ste nevoie de un training specific pentru a com%ate aceste mituri * pre?udecati si de aceea este neaparat necesara cooperarea cu Centrele de Prevenire si Consiliere &ntidrog si consultarea legislatiei in vigoare " 14. * !DDD$.

C+ Cum $u#t de"i$t'(i !ei !'re 'u #e%oie de $"ri;i# "e#tru -orm're' de&%olt're' ,i 7m6u#)t)(ire' de"ri#derilor de %i'() i#de"e#de#t) /dentificarea copiilor care vor %eneficia de servicii de formare de deprinderi de viata, asisten specializat, se realizeaz direct, odat cu solicitarea prinilor copilului sau a reprezentanilor si legali, e#primat n scris ctre Comisia pentru Protecia Copilului sau 0D3/.

!;

0olicitarea prinilor copilului sau a reprezentanilor si legali se refer la evaluarea comple# a copilului n scopul o%inerii, n primul r>nd, a unei imagini despre gradul de dezvoltare a D3/, iar in al doilea rind,certificat de ncadrare a copilului ntr)o categorie de persoane cu handicap i,dup caz, a eli%errii unui certificat de orientare colar sau sta%ilirii unei msuri de protecie a copilului. 0erviciul de evaluare comple#a va analiza toate aspectele legate de caz si va face propuneri pertinente , indiferent de ceea ce au solicitat iniial prinii copilului. Ba nivel comunitar, persoanele care pot identifica deficienele si orienta copilul si familia sa ctre un sdvi sunt profesionitii care ndeplinesc diferite roluri sau funcii n comunitatea respectiv' educator, profesor, consilier colar, psiholog, medic de familie, medic de specialitate, asistent medical comunitar, preot, primar, asistent social, lucrtor social comunitar sau referent al primriei, alte persoane implicate n serviciile locale pentru copil si familie. Prelu're' /n urma solicitrii prinilor copilului sau a reprezentanilor legali ai acestuia, coordonatorul 0D3/ si managerul de caz vor desemna un responsa%il de caz insarcinat de coordonarea activitilor care au drept scop principal pregtirea raportului de evaluare comple# a copilului, care conine propunerile privind D3/ ce vor fi a%ordate, orientarea colar, msurile de protecie i, ca ane#, programul de interventie specifica. d+ Metodolo i' e%'lu)rii de"ri#derilor de %i'()+ I#$trume#te de e%'lu're !'re "ot -i -olo$ite: (valuarea iniial a cazului se refer la investigarea prin metode specifice a situaiei n care se afl clientul la momentul prelurii cazului. 0e vor analiza resursele clientului i cele ale mediului sau social,nevoile clientului, disfunciile care apar i cauzele care le genereaz precum i ariile de intervenie imediat i pe termen lung n %eneficiul clientului. /n aceasta etap se realizeaz urmtoarele activiti o%ligatorii' L Culegerea informaiilor relevante L Organizarea informaiei L (valuarea de tip unitar a situaiei clientului L /dentificarea pro%lemei /n general, evaluarea iniial tre%uie s cuprind urmtoarele' L evaluarea punctelor tari i a nevoilor L identificarea i definirea pro%lemelor L alegerea o%iunilor posi%ile de via i a scopurilor L evaluarea consecinelor i procesarea rezultatelor E%'lu're' "ro"riilor "ro6leme &sistentul social tre%uie s)1 a?ute pe t>nr s)i evalueze propriile sale puncte tari i nevoile pe care le are.

!G

(valuarea complet a gradului n care t>nrul acioneaz tre%uie s determine deprinderile curente i deprinderile noi pe care tre%uie s i le nsueasc pentru a deveni independent. 2eevalurile periodice l vor a?uta pe t>nr s rm>n contient de progresul fcut i s>)i dea seama ce deprinderi mai are de do%>ndit. Orientarea tre%uie s se focalizeze pe acumulrile t>nrului ca urmare a aciunilor pe care le)a realizat i acest lucru l va incura?a s)i m%unteasc i deprinderile pe care le stp>nete mai puin. 1onitorizarea regulat a strii generale de %unstare a t>nrului tre%uie s ofere feed%acI n ce privete nivelul curent n formarea deprinderilor raportat la planul t>nrului de dezvoltare a independenei. E%'lu're' i#i(i'l) 6'&'t) "e "u#!te t'ri ,i "e #e%oi 1etoda la care ne referim se %azeaz pe o a%ordare de tip pozitiv asupra persoanei. (a este folosit de specialitii americani de la Eational ;esource Center for Fouth Services din Gulsa, OHlaho%a i a fost prezentat n 2omania cu ocazia unui stagiu de formare organizat n martie !DD! de ctre Porld Bearning. 0e pornete de la credina c fiecare persoana deine un fond propriu de cunotine, capaciti i deprinderi, nsuiri personale i resurse. Kormarea unor noi deprinderi nseamn alinierea capacitilor i resurselor interne i e#terne la sperane i viziuni. Kormatorii i propun s lucreze cu tinerii pentru a defini mpreun un scop care se poate realiza. (valuarea deprinderilor de via pe %aza punctelor tari i nevoilor se va face in>nd seama de urmtoarele recomandri' /nainte de a ncepe un interviu, formatorii vor tre%ui s cunoasc foarte %ine ntre%rile. :u tre%uie folosit formularul de raportare n conducerea interviului. (ventual se poate pregti o foaie a?uttoare separat. 0e va ncepe ntotdeauna prin identificarea intereselor speciale pentru c ma?oritatea tinerilor nu nt>mpin dificulti n a discuta despre ceea ce i)ar dori ei s fac n timpul li%er. /n mod normal, se trece de la partea cu puncte tari la cea cu nevoi. Dac t>nrul d semne de rezisten, se vor parcurge mai nt>i toate ntre%rile de la categoria puncte tari. /nc de la nceputul interviului se va arta t nrului formularul de raportare. (l va fi informat c la ncheierea interviului va primi copia acestui raport. 2aspunsurile vor fi nregistrate pe scurt. 0e pot adga unele ntre%ri suplimentare. Ba terminarea interviului, se va revizui mpreun cu t>nrul formularul de evaluare completat. 0e vor modifica acele date care nu sunt considerate de t nr a fi n concoirdan cu ce a declarat el. 0e va cere t>nrului s identifice nevoia pe care ar vrea s o satisfc imediat i se va consemna acest fapt in formular. /n final, se va nm na t nrului o copie #ero# sau la indigou a documentului.

.D

Kisa de descriere a clientului "asam%lata din rezultatele consilierii, al anchetei sociale, si al evaluarilor psihologice. Cadrul. /ndicatii de lucru. (ste necesar ca inainte de inceperea interviului, evaluarii, consilierii sa fie satisfacute anumite cerinte preliminare' ) desfasurare fara intreruperi, ) incaperea in care se va desfasura tre%uie sa fie suficient de %ine izolata fonic, ) clientul nu va fi asezat fata in fata cu profesionistul "educator, instructor de educatie, referent, psiholog sau asistent social$, ) clientul nu va fi asezat cu fata spre o sursa puternica de lumina, ) clientul nu va fi asezat in imediata vecinatate a unei surse de caldura sau aer rece "radiator, ventilator, aparat de aer conditionat$. ) clientul nu va fi asezat pe un scaun mai scund decat al profesionistului sau incomod, ) atmosfera tre%uie sa fie indea?uns de dega?ata si sa permita o%servarea clientului "atat in ceea ce priveste mimica cat si gestica$ dar si posi%ilitate de reactie de raspuns "feed ) %acI$ din partea acestuia. ) adresarea va fi adaptata varstei clientului "este de preferat ca tinerii peste 1; ani sa nu fie tutuiti, aceasta pentru a accentua nivelul mai mare al responsa%ilitatilor, trecerea la perioada adulta dar si pentru a facilita respectul reciproc.$ ) este recomanda%il ca pe parcursul interviului profesionistul sa)si ia notite caci astfel se economiseste timp pretios si inregistrarea este mai fidela. De asemenea este recomandat sa fie notate reactiile ver%ale * raspunsurile cu cat mai multe citate. ) este recomanda%il de asemenea, ca interviul * consilierea * evaluarea sa nu depaseasca o ora. Ba primele intalniri este foarte important ca profesionistul sa)si intampine clientul cu %unavointa, sa se prezinte si sa)i rosteasca numele. Daca clientul este insotit de altcineva este %ine ca si acesta sa fie primit in acelasi fel si sa i se e#plice ca tre%uie sa astepte si cat anume. Clientului i se va e#plica care este rolul si functia lui profesionistului. De e#emplu, profesionistul va e#plica cum are de gand sa procedeze si cum anume va decurge interviul ) 7/ntai am sa va rog sa)mi spuneti cate ceva privind trecutul dumneavoastra si motivele pentru care sunteti acum aici.8 Clientul este astfel incura?at sa vor%easca li%er cel putin cateva minute. /n tot acest timp profesionistul tre%uie sa fie atent atat la ceea ce spune clientul dar mai ales la cum anume vor%este. &%ia dupa aceea poate hotara ce orientare tre%uie data interviului, consilierii, evaluarii si ce anume are de aflat. /n acest timp profesionistul tre%uie sa o%serve daca clientul este cooperant, rela#at, capa%il sa vor%easca cu usurinta sau nu, felul in care se prezinta "atitudine, vestimentatie, starea hainelor, cicatrici, tatua?e, eventuale indicii de %oala sau diza%ilitati "vezi 5losar de temeni, etc.$. Pe masura ce interviul continua, profesionistul tre%uie sa mentina discutia in ?urul punctelor importante si sa)l aduca pe %eneficiar la su%iect daca acesta are tendinta de a se indeparta. &cest lucru are si rolul de a organiza discursul clientului ceea ce)l a?uta pe acesta sa)si "re$formuleze pro%lema. /n timp se transforma intr)o deprindere ce a?uta la structurarea interioara.

.1

&ceasta tre%uie sa se petreaca fara utilizarea intre%arilor diri?ate "vezi 5losar de temeni $ sau intre%ari inchise "vezi 5losar de temeni $. (ste de preferat ca profesionistul sa foloseasca o schita a interventiei consemnand sistematic si organizat informatia in pasi simplii, atat pentru a nu scapa nimic din vedere cat si pentru a usura accesul celorlalti la informatii. /ntrucat oricum este greu ca datele sa fie adunate tot timpul in aceeasi ordine dar si pentru ca clientul sa nu se simta fortat este recomandat ca demersul sa fie destul de fle#i%il. Pentru inceput schita va putea fi folosita ca un ghid urmand ca mai apoi sa devina un spri?in pentru ca profesionistul sa nu treaca cu vederea vreun aspect. :u este posi%il si nici o%ligatoriu sau important ca aceasta schema sa fie integral completata, e#perienta, intuitia si %unul simt vor decide cat de adanc tre%uie mers si ce anume va fi lasat pentru alta data. Kisa de descriere este recomanda%il sa fie completata in cele din urma impreuna cu intreaga echipa chiar daca initial o mare parte este completata de psiholog si *sau asistent social. -.Persoanele care il au ,l*au avut0 in gri1a "e client "de e#emplu educatorii din C.P. sau din scoala speciala de unde provine.$ :ume, relatia cu clientul, cat de apropiate * intim au fost * sunt cu acesta, de cand si cat de %ine il cunosc. Cata incredere li se poate acorda acestora. (#plicatii' (ste graitor uneori faptul ca nu a e#istat nici o persoana careia sa)i stie numele complet, dovada a faptului ca nu a e#istat nici o persoana de referinta si atasament sta%ila in viata clientului. ?. <a%ilia "atat cat isi aduce aminte, cat se stie , asistent social, dosare, etc.$ Parinti, frati, rude care l)au crescut Kamilia e#tinsa 3arsta lor in prezent 3arsta lor in momentul in care au rupt legatura "sau, daca este cazul, momentul decesului$. Precizarea datelor cand s)au intamplat. 0tatusul lor marital 0tarea sanatatii "vezi 5losar de termeni , sanatate, normalitate, %oala $ Ocupatia Ce poate spune legat de personalitatea acestora "vezi 5losar de termeni , personalitate$ Cum se intelegea cu acestia Pozitia sociala a familiei Din ce anume proveneau veniturile casei Cum se intelegeau in familie Care sunt pro%lemele in familie la acest moment &fectiuni mintale in familie care sa necesite spitalizare, tratament medicamentos, urmarire "de e#emplu trisomia !1 sau epilepsie$ Droguri, alcolism "vezi 5losar de termeni , alcoolism, droguri, dependenta$ Pro%leme cu politia

.!

E<"li!'tii' -re%uie precizata atat varsta in ani cat si data nasterii pentru ca se poate intampla sa nu corespunda dand cont de pro%lemele cu cei a caror varsta tre%uie precizata, de dezorganizare interioara sau chiar de tul%urari. /n mod asemanator dupa ce este necesara estimarea oricarei perioade de timp este %ine sa fie cerute precizate si datele. Prezenta de afectiuni psihice in familie "apropiata sau e#tinsa$ deoarece poate sugera posi%ilitatea unor afectiuni sau riscuri de afectiuni in parte ereditare. Personalitatea, atitudinea si traseul de viata al rudelor sunt importante deoarece este mediul in care clientul a crescut o parte din viata. 2ivalitatea dintre frati este importanta pentru ca se poate intampla ca unul dintre ei sa fi fost institutionalizat si altul nu. Pro%lemele actuale sau peste care nu s)a trecut pot reprezenta un factor de involutie in dezvoltare sau un factor de stres. Pro%lemele din familie * ale familiei pot furniza e#plicatii asupra unor ticuri, fo%ii "vezi 5losar de termeni , ticuri, fo%ii $ sau preocupari e#cesive ale clientului "de e#.' frica de apa se poate datora faptului ca un frate a murit inecat, un comportament antisocial se poate datora unei identificari cu o ruda din inchisoare, etc.$. (% Date personale: Daca stie ceva despre datele lui de la nastere "e#. scorul &P5&2, daca nasterea lui a fost fatala mamei, daca a fost a%andonat "vezi 5losar de termeni , a%andon$ inca din spital, etc.$ Do%andirea primelor deprinderi "mersul, vor%irea, controlul sfincterelor, etc.$ 0tarea sanatatii in copilarie. 0unt interesante perioadele mari de spitalizare si %olile care pot afecta dezvoltarea 0:C Pro%leme 7cu nervii8 "spaime, %al%ism, timiditate vezi 5losar de termeni$, mutenie, enurezis, intoleranta alimentara, cosmaruri frecvente, etc.$ De la ce varsta este institutionalizat. -raseul prin diferitele institutii. Perioadele Care crede ca este cauza institutionalizarii lui. E<"li!'tii' Pe langa intre%ari adresate clientului tre%uie facute corelari cu dosarul si inregistrarile medicale. (ste neimportant daca clientul a suferit de %oli contagioase "e#. po?ar$ in schim% poate fi crucial daca a avut meningo , encefalita sau convulsii in copilarie. -rasaturile nevrotice din mica copilarie nu au neaparat legatura cu momentul prezent dar pot da indicii in legatura cu dezvoltarea si traseul din copilarie. /ntre%arile legate de institutionalizare pot releva pro%leme familiale precum si indicatii in ceea ce priveste posi%ila lui reinsertie in familie sau indici in ceea ce priveste viitoarea * prezenta lui viata de cuplu.

..

2%5colarizare 3arsta inceperii si terminarii fiecarei perioade de studiu "de e#emplu daca a terminat ; clase pana la !D de ani, ce ani a repetat si in ce perioade$ 2ezultate "medii, rezultatele de la e#amene$ & avut prieteni sau a fost simpatizat de colegii Ce relatii a avut cu profesorii 0port si alte preocupari Calificari profesionale o%tinute. /l atrag sau nu calificarile si competentele o%tinute 0tudii superioare "daca urmeaza, daca are ca plan de viitor$ E<"li!'tii' Pot fi furnizate informatii despre perioade decisive si * sau traumatizante din viata "de e#. repeta clasa de cand fratele mai mic a fost adoptat de un cuplu american, sau de cand a murit %unica$. Pot fi de asemenea furnizate informatii despre nivelul de insertie sociala si despre competentele sociale de?a do%andite. Pot fi indicate posi%ilitati de "re$orientare si "re$calificare profesionala "de e#emplu nu si)a dorit niciodata sa devina sticlar dar a a?uns calificat in aceasta meserie pentru ca era cea mai apropiata scoala profesionala pe cand ceea ce si)a dorit sa faca , mecanic auto , presupunea inscrierea la o profesionala aflata la ! ore distanta$. (ste interesant de ce isi doreste sa faca o facultate " de e#. Kac. 3eterinara ) ca sa mai ramana in ocrotirea DPC sau pentru ca iu%este animalele ?$ , pot fi o%tinute astfel informatii despre nevoia clientului de autonomie sau despre dependenta afectiva a acestuia. !% ;cupatii avute Bista cronologica a slu?%elor avute 1otivul schim%arii acestora Kelul contractului. Conditiile si remuneratia. 0ituatia financiara din acea perioada. 0atisfactii profesionale. 2elatiile cu colegii si cu superiorii /nvaliditati si %oli profesionale. Planuri de viitor in aceasta directie. E<"li!'tii' /nformatiile o%tinute pot da indicatii despre conditiile de viata din prezent "de cand lucreaza ca %ucatar are suficienti %ani cat sa poata pleca la mare sau la munte in fiecare QeeIend$, despre aspiratiile personale ale clientului "de e#. lucreaza la 1cDonalds pentru ca asa poate deveni sef in cel mai scurt timp$, despre pro%lemele de sanatate diagnosticate si care au inraurire asupra traseului profesional ulterior "de e#. are reumatism articular de cand a lucrat in piata$, despre caracteristici ale personalitatii lui

.4

"de e#. faptul ca a fost concediat in repetate randuri poate indica de e#emplu , din fericire nu intotdeauna , un caracter dificil, agresivitate, conduite antisociale$. De asemenea daca fiecare slu?%a este inferioara ca salarizare, conditii si perioada celei dinainte poate fi luata in calcul o posi%ila tul%urare mintala "e#. tumoare, degenerescenta$ sau chiar o dependenta de su%stanta "de e#. heroina$. /ntre%arile legate de consum de su%stanta to#ico)dependente pot incepe evaziv "de e#.' Buati in mod regulat vreu medicament ? Care anume ?$. (ste important daca clientul dovedeste o %una cunoastere a su%stantelor interzise "vezi 5losar de termeni , su%stante interzise $ care contin mici cantitati de opiacee sau potenteaza drogurile. Ba fel o %una cunoastere a medicatiei psihiatrice poate indica o %oala psihica in familie sau chiar a clientului. )% 5erviciul militar 3)ati efectuat serviciul militar "putin pro%a%il sa se intample aceasta la tinerii clienti ai serviciilor de deprinderi de viata darM$ Pro%leme de disciplina &ti dori sa faceti armata? De ce? 2elatiile cu ceilalti E<"li!'tii' 0erviciul militar poate fi chiar un ritual de trecere la viata adulta si poate da indicatii despre capacitatea clientului de adaptare la un mediu cu reguli si norme stricte. &ceasta spune multe despre relatiile cu egalii si cu superiorii, similare cu cele de la punctul 6. "ocupatiile$ *% 1storicul menstruatiei 3arsta primei menstruatii &titudinea fata de menstruatie Dismenoree "dureri in timpul ciclului$ 0indrom premenstrual "0P1$ Data ultimei menstruatiiR Planuri de viitor in ceea ce priveste o relatie de cuplu , casatoriei, copii. E<"li!'tii' 3arsta primei menstre poate fi utila la identificarea unor posi%ile tul%urari hormonale, la maturizarea fiziologica a clientei. &titudinea fata de menstruatie influenteaza trairile ulterioare ale feminitatii si poate da indicatii referitoare la diferenta dintre se# si gen. Dismenoreea si 0P1 pot da informatii utile in ceea ce priveste atitudinea fata de propriul corp si procesele de feminizare cat si in ceea ce priveste modificari ale energiei si personalitatii in perioada ciclului. Data ultimei menstruatii da indicii despre constientizarea propriilor procese fiziologice dar si despre monitorizarea acestora. Cu totul, istoricul menstruatiei poate aduce si informatii referitoare la nivelul de cunostiinte legate de anatomie, planing si contraceptie se#uala. #% 1storicul cuplului si al activitatii se7uale% 5arcini%

.6

3arsta primei relatii se#uale (#periente hetero si homose#uale Practici se#uale actuale Contraceptie si planing familial Cu cat timp inainte si)a cunoscut partenerul se#ual Calitatea vietii de cuplu 3arsta partenerului Ocupatia partenerului 0tarea de sanatate Personalitatea partenerului Dorinta de a vea copii &vorturi "spontane*provocate$. Copii nascuti morti "motive$ Ce anume s)a schim%at in viata clientei , in ce fel ii sunt modificate planurile de viitor. E<"li!'tii' Aunul simt, e#perienta si intuitia vor hotara cat de multe intre%ari pot fi puse si cat de amanuntite pot fi acestea. (ste important sa se afle in primul rand aspecte legate de nivelul de cunostiinte referitoare la planing si contraceptie si referitoare la personalitate. "de e#. multiple relatii se#uale precum si o viata se#uala dezorganizata poate da indicatii referitoare la o posi%ila tul%urare de personalitate$. -re%uie in mod special avuta o deose%ita gri?a la momentul ales pentru punerea de intre%ari referitoare la homose#ualitate precum si la implicatiile acestora. Dorinta de a vea copii poate da indicatii referitoare la dorinta de reparatie a trecutului clientului dar si referitoare la maturitatea lui afectiva. /nformatiile despre sarcini, nastere, avorturi, dau uneori cont de reactiile psihologice adverse la maternitate ale tinerei mame. /mportante sunt si fantasmele legate de fiecare din aceste aspecte. +% 5tarea prezenta: Domiciliul. 0tarea actelor. Begalizarea situatiei Pro%leme administrative Pro%leme financiare (#plicatii' &ceste intre%ari a?uta la intelegerea personalitatii clientului in momentul prezent, precum si la gradul lui de autonomie. ,% $ersonalitatea Prieteni apropiati 2elatii cu colegii 2elatia cu autoritatea Pro%leme cu politia So%%E)uri

.9

-emperament "vezi 5losar de termeni$ &ptitudini "vezi 5losar de termeni$ 3ointa "vezi 5losar de termeni$ /nteligenta "vezi 5losar de termeni$ 3oca%ular Caracter "vezi 5losar de termeni$ &tentie "vezi 5losar de termeni$. Concentrare in sarcina. O%iceiuri Planuri de viitor 2eligie. 0chim%area religiei E<"li!'tii' Cea mai mare parte dintre aceste intre%ari fie nu mai tre%uiesc puse daca tot interviul a decurs normal pana la acest punct, fie pot fi aflate prin instrumente specifice " de e#.' %ara? de semne pentru atentie, 2aven pentru inteligenta , atentie, nu este nevoie de aflarea N/)ului, ci doar de incadrarea in normalitatea generala sau identificarea unei eventuale deficiente, CP/, alte inventare de personalitate$. (ste necesar ca in mod special acest capitol sa fie supraveghiat in completare de catre psiholog. &cesta isi poate lua informatii de la asistentul social "este chiar necesar$ sau din alte surse. 0e cuvine o atentie deose%ita la cateva puncte' relatia cu autoritatea, pro%leme cu politia, schim%area religiei. &cestea indica rupturi in traseul de viata al clientului, si chiar posi%ile directii de actiune "de e#.' daca are o relatie proasta cu autoritatea poate fi ghidat catre o meserie ce presupune mai mult legaturi pe orizontala, trecerea la alta religie indica poate o schim%are la nivel valoric si caracterial$.

.ORMULAR ,Eational ;esource Center for Fouth Services din Gulsa, OHlaho%a0 .ORMULAR PUNCTE TARI NEVOI

.=

Ce poate sa faca paiticipantul. ce i)ar placea sa fac si ce pot face persoanele care doresc sa 1 a?ute pentru ca el sa)si atinga o%iectivele. *+ I#tere$e $"e!i'le $i '!ti%it'ti Cum iti petreci timpul li%er? &i "ai avut$ ho%%E)uri? Cum iti doresti sa iti petreci vacantele? Practici un sport? C>nti la un instrument muzical? Personalul sau altcineva cunoaste alte puncte tari ale tale?

-ranscrieti pozitiv ) ) Ce i doreste participantul sa o%tina.

Ce ti)ar place s faci n timpul li%er? 0unt ho%%E)uri sau metesuguri pe care ai dori s /e nveti? Ce clu%uri sau organizatii frecventezi? Ce altceva ti)ai dori sa inveti pentru a)ti petrece timpul li%er? 0unt ho%%E)un sau activitati care iti plac mai mult? Personalul sau altcineva cunoaste alte nevoi?

5+ So!i'l = Per$o#'l Cum te)ai descrie in fata celorlalti? Ce anume iti place cel mai mult la tine? (ste ceva ce ai dori sa schim%i in legatura cu personalitatea ta? (ste ceva ce ai dori sa schim%i in modul tau de prezentare in fata celorlali?

>+ .'milie $i "riete#i Cine consideri ca iti este familia? Cine iti sunt prietenii? /n ce sens esti un %un prieten pentru ceilalti? Ce prieteni ai chema in a?utor? Ce schim%ari ti)ai dori sa faci in familia ta? 1omentan locuiesti impreuna cu familia?Ce tre%uie sa se im%unatateasca -i)ai dori alti prieteni ? Ce ar tre%ui sa fac familia sau prietenii pentru tine acum? Ce schim%ari sunt dorite de catre familia ta sau de catre agentie? Ce faci ca sa ii a?uti pe ceilalti?

?+ Reli ie@ %'lori@ !redi#te Ce rol ?oac religia in viata ta? /n ce crezi? Cine este persoana ideala pentru tine? &i o filosofie proprie sau un motto?

.;

&i dori s te implici in activti religioase sau sa discuti cu un preot, misionar sau ra%in? Ce te)ar putea a?uta sa)ti pui in practic credintele? :+ Edu!'tie ,i o!u"'tie Ce iti place cel mai mult la scoala? Ce scoli ai a%solvit? Care sunt mateniile tale preferate? Ce slu?%e ai avut? Ce parte din munca ta iti place mai mult?

Ce ar tre%ui sa schim%i pentru a te apropia de persoana ideala?

/i doresti mai multa instruire* educatie? Ce munca ti)ai dori sa prestezi? (ste ceva legat de munca ta pe care ti)ai dori sa aprofundezi? Ce nevoi sunt reeunoscute de catre anga?ator si personal?

A+ Emotio#'l@ me#t'l@ !o #iti% C>nd g>ndesti cel mai clar? C>nd esti %ine dispus? Ce te face fericit? Cum descrii atitudinea ta in general? Cum iti rezolvi de o%icei pro%lemele? Cum iti poti schim%a dispozitia sau atitudinea? Cand ai o zi proasta, care este cea mai %una parte a ei? Ce te)ar a?uta sa gTndesti mai clar? Ce se poate face sa te simti mai %ine? Ce anume ar putea im%unatati atitudinea ta?

B+ Co#diti' -i&i!' Care sunt performantele tale fizice? Cum apreciezi starea ta de sanatate fizica? C>nd te simti cel rnai %ine din punct de vedere fizic? C>nd ai fost ultima data la dentist?

Ce s)ar putea face ca sa te simti mai %ine? <rmezi un tratament regulat? &i nevoi nutritionale speciale? C>nd ai fost ultima data la un control medical? Ce te)ar a?uta sa flu mai puternic si mai sanatos?

/+ Si$teme de $"ri;i#=Re'!ti' l' $er%i!ii "ro-e$io#'le Ce iti place in legatua cu modul in care Care este sursa ta de venit? esti tratat de agentie Ce persoane, agentii etc. te spri?ina?

.G

Care sunt persoanele care te)au a?utat cel mai mult? Cum se poate im%unatati situatia ta?

Ce poate face personalul pentru a te a?uta? Care crezi ca este motivul principal pentru care esti aici?

0+ Altele "&ceasta categorie este pentru o%servatie si intre%ri care nu se ncadreaz n celelalte categorii$. Care este cea mai mare realizare cu care te m>ndresti? Ce deprindeni ai care te a?uta sa locuiesti pe cont propriu ? Ce iti doresti sa realizezi in urmatorii 7 ani? Ce ti tre%uie pentru a te pregati pentru viaa independent?

4D

Alte eleme#te "ri%i#d evaluarea bazat pe puncte tari (#emple de puncte tari care pot fi identificate 0ursa' &daptat de la' Divizia Departamentului de 0ntate i 0ervicii umane :C a 1S*DD*0&0. "!DDD$. EC*Graining introductiv asu"ra siste%ul de asisten . 2aleigh, :C' &utor -titudini i valori+ crezuri i ateptri ale copilului i familiei. (#emple ' 2itualuri puternice i tradiii+ credin <nitatea i loialitatea familial 2espectul intimitii celorlali 0 vor%eti sau s nu vor%eti despre pro%lemele tale Deprinderi i abiliti+ Cunotine, deprinderi i a%iliti personale i profesionale ce in de multe zone ale vieii cum sunt munca, coala sau recreerea. (#emple ' /nteresul familiei de a interaciona Capacitatea familiei de a planifica /nteres n domeniul mecanic, Calitatea de a fi un %un %uctar Caliti+ &tri%ute i caracteristici ale familiei i modul n care familia interactioneaz unii cu ceilali i cu comunitatea. (#emple' Capacitatea de a)i e#prima aprecierea Comunicare efectiv pozitiv Disponi%ilitate i capacitate de a rezolva pro%leme Cone#iuni cu familia i comunitatea 2esurse financiare $referine+ preferinele copilului i ale familiei (#emple ' Preferine n privina m>ncrii, m%rcminii, divertismentului Preferine asupra stilului de comunicare De !e $) utili&)m o '6ord're 6'&'t) "e "u#!te t'ri4 1em%rii familiei rspund pozitiv atunci c>nd se capitalizeaz pe punctele lor tari dec>t atunci c>nd se concentreaz pe sl%iciuni. -oate familiile au puncte tari unice %azate pe competene, deprinderi, interese i valori i preferine specifice. &%sena unor competene particulare nu reprezint un eec. Kamilia poate avea pro%leme care ar tre%ui rezolvate dar acest lucru nu nseamn c este Uo familie reaU. 2esponsa%ilul de caz i ceilali mem%ri ai echipei sunt privii ca parteneri i nu ca e#peri.

ECOHARTA @coharta este o simipla hirtie si o stimulare, un instrument de evaluare, planificare si intervenie. /n mod dinamic, reprezint sistemele ecologice ale clientului. /nclude sistemele de %aza cu care clientul interactioneaza. Cum este utili&'t)4 (comap poate fi utilizata sa adune citeva tipuri de informaii' 1$. 0a identifice mem%ri gospodriei, familia e#tinsa"comple#a$, natura relaiilor dintre indivizi, resursele pe care le schim%a cu clientul. !$. 0a identifice alte persoane si sisteme in acest mediu social al clientului si resursele schim%ate cu ei. .$. 0a identifice relaiile clientului cu sistemele din comunitate. 4$. 0a identifice contri%uiile prezente si trecute ale clientului fata de alii. 6$. 0a identifice sistemele cu a?utorul crora resursele suplimentare pot fi alocate. De ce este 0coh'rt' un instrument folositor< 1$. Kurnizeaz si organizeaz o mare varietate de informaii pentru evidenta clientului. !$. Creind o ecohart anga?eaz clientul in procesul de evaluare a relaiilor cu mediul social. .$. &?uta sa identifice contri%uiile clientului pozitive la mediu, posi%ilele resurse pentru a?utor, pentru lipsurile in suportul acordat pentru mediu. 4$. Poate fi modificat peste timp, permitind asistentului social si familiei pentru a nota schim%rile. 6$. Poate fi adoptat la toate tipurile de situaii sociale si tendine. 9$. &sigura o imagine clara ce poate fi prezentata cu uurina la toi. Cum este 0co/arta creata< 0a spun clientului ce dorine are, sa ii a?ui prin crearea unei imagini a relaiilor familiale de %aza, a relaiilor in comunitate, cu persoane importante si cu sistemele de suport. ncepe cu gospodria clientului. 1em%ri gospodriei tre%uie encadrati intr)un cerc, intr)o genograma tradiionala, folosind ptrate pentru a indica genul masculin si cercuri pentru a indiica genul feminin. 1em%ri care au decedat, se consemneaz cu un V. &cele sisteme de mediu care afecteaz viata clientului sint identificate pe harta. /n momentul in care natura tranzaciei a fost identificata pe harta, o linie a fost desenata pentru a e#prima atit legaturile cit si calitatea relaiilor. 0gei pot fi desenate de)a lungul liniilor de legtura pentru a indica direcia flu#ului resurselor, energiei si scopul. Conectiile pot fi desenate la cercul familiei ca un intreg sau la fiecare mem%ru individual. &lte sisteme de mediu pot fi identificate in termen ale istoriei si al viitorului. 0a deseneze cercurile si sistemele adiionale. /n timp ce se deseneaze ecomap, alte zone pot fi uor sau corespunztor e#plorate. Cum un client percepe schim%ul cu alte sisteme? /n particular, cum clientul se simte atunci cind este a?utat? Cum mem%ri familiei se simt atunci cind a?uta? Cit de adecvat simte clientul schim%ul pentru a avea intilnite nevoile identificate? Clientul percepe alte sisteme care sint vala%ile pentru a e#plora ca potenial sursa de a?utor. &sigura unele sisteme resursele clientului pentru a face fata conflictelor sau arata uzura datorata ngri?orrii?

:ota' (coharta are potenialul de a identifica calitile precum si nevoile si defectele. Poate fi construita cu o persoana individuala sau cu o familie. Poate fi folosita sa reprezinte relaiile trecute, prezente si viitoare. (coharta pentruMMMMMMMMMM Completat deMMMMMMMMMMM Data MMMMMMMMMMM.. Desenai cercuri pentru a indica clientul si alte sisteme, ca ngri?ire medicala, munca, religie, familia e#tinsa "comple#a$, timp li%er, scoal, vecintatea, %unstarea sociala. /ndica natura relaiei cu un cuvint discriptiv sau desenind diferite tipuri de linii' pentru mai puternic, pentru mai sla%, WWW pentru stres. Desenai sgei de)a lungul liniilor pentru a evindentia flu#ul energia si resursele. /dentifica persoanele semnificante si adaug cercurile care sint necesare. 0e indica liniile frinte sau intrerupte cu slashuri"X**X$ si data

ECOHARTA D&-&MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM :<1(B( CB/(:-<B</<MMMMMMMMMMMMM. &0/0-(:- 0OC/&BMMMMMMMMMMMMMMMM

1(D/ C
0CO&B&

P2/(-(:/

K&1/B/(

CB/(:-

3(C/:/

0(1:&-<2& &0/0-(:- 0OC/&B MMMMMMMMMMMMMM. 0(1:&-<2& CB/(:-MMMMMMMMMMMMMMMMMMM..

>+ Pl'#i-i!'re' '!ti%it)(ii de de&%olt're ' de"ri#derilor de %i'()

Pro r'mul de i#te r're $"e!i-i!' "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i'() i#de"e#de#t) "otri%ite !u %8r$t'@ "er$o#'lit'te' ,i '$"ir'(iile -ie!)rui !o"il
0erviciile sau interveniile specifice ) destinate do%indirii D3/ ale copilului*tinarului in vederea includerii sale sociale ) se desprind din P/0""1.!$,intocmit in .D de zile de la inregistrarea cazului,de catre echipa interdisciplinar "!.1.$. &cest plan tre%uie s serveasc unui scop clar definit si s conduc la ndeplinirea o%iectivelor specifice pentru fiecare arie de intervenie identificat n etapa anterioar de evaluare comple#. -oate soluiile proiectate n %eneficiul copilului tre%uie s ia n considerare' participarea familiei+ capacitatea familiei de a rspunde nevoilor copilului+ ///. resursele de care dispune familia si comunitatea pentru a pune n practic planul de servicii personalizat. Componentele planificrii serviciilor ' /. identificarea prioritilor ) de e#emplu, determinarea situaiilor critice ce urmeaz a fi rezolvate imediat+ //. identificarea activitilor, mi?loacelor, termenelor, condiiilor si indicatorilor de performan privind atingerea o%iectivelor programului de interventie specifica+ ///. sta%ilirea responsa%ililor i repartizarea sarcinilor cuprinse n programul de interventie specifica 2olurile principale ale responsa%ilului de caz n aceasta etap sunt urmtoarele' /. de a facilita sta%ilirea prioritilor n cola%orare cu familia si echipa de profesioniti+ //. de a sta%ili cu claritate rolurile si responsa%ilitile tuturor celor implicai n implementarea planului de servicii personalizat' prini, copil, profesioniti, instituii, comunitate etc. De asemenea, responsa%ilul de caz se va asigura c' '+ $er%i!iile $i i#ter%e#(iile re!om'#d'te r)$"u#d #e%oilor re'le $i "riorit)(ilor !o"ilului $i -'miliei9 6+ -'mili' $i !o"ilul 'u '!!e$ l' $er%i!iile $i i#ter%e#(iile re!om'#d'te9 !+ $er%i!iile $i i#ter%e#(iile $u#t o-erite !o"ilului $i -'miliei+ /ndeplinirea cu succes a o%iectivelor planului de servicii personalizat presupune implicarea si responsa%ilizarea nu numai a profesionitilor implicai, dar si a familiei. Oferirea serviciilor se va face n %aza unui contract cu familia,care ofer posi%ilitatea participrii si responsa%ilizrii prilor implicate. Programul de interventie specifica (ste un proiect personalizat de interventie. (ste un document scris. Concretizeaza interventiile echipei pluridisciplinare.

0e intocmeste impreuna cu clientul fata de care dovedeste respect <rmareste coerenta interventiei' responsa%ilizarea clientului, co)participarea clientului la propria)i integrare sociala si educatie. Promoveaza clientul ca pe un actor si partener activ. Contine o%iective, activitati, precum si evaluari concrete. 2eflecta implicarea tuturor actorilor "clientul, echipa, resursele umane e#terioare, parteneri$ Prevede termene concrete si realiste. Prevede evaluari periodice+ sunt urmarite si adaptate o%iectivele si termenele "evaluarea se va %aza intotdeauna pe resursele clientului, pe calitatile si punctele tari ale acestuia$. 0pecifica responsa%ilitatile echipei si ale clientului "are o parte contractuala$. &?uta la autoevaluarea clientului+ marcheaza etapele stra%atute , este un grafic al realizarilor. 0e %azeaza pe punctele tari ale clientului. 2especta nevoiele clientului+ acestea sunt plasate pe primul loc. Kavorizeaza cresterea interioara si maturizarea. Kavorizeaza constientizarea realitatii "pune in acord e#pectatiile clientului cu posi%ilitatile reale$. 0e constituie intr)o preocupare continua a clientului atata timp cat este %eneficiar al 0.D.3./. Clientul are un rol ma?or in deciziile o%iectivelor si actiunilor din PP/. -ine cont de pro%lemele identificate. 0e formuleaza intr)un lim%a? clar, accesi%il clientului "se vor evita am%iguitatile, ad?ectivele etc.$. (ste pozitiv si pune accent pe solutii. Kinalitatea P.P./.)ului este viata independenta a clientului. 0e recomanda o monitorizare post) P.P./. de minim 9 luni. 1ult mai %ine ar fi de ! ani+ aceasta ar putea arunca o lumina si asupra integrarii pe termen lung si a unei macro)strategii. !+ Metodolo i' "l'#i-i!)rii : o6ie!ti%e@ i#di!'tori C SMART D@ '!ti%it)(i 333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333 &ctiune, 2ealistice si limitate in -imp, pe scurt 01&2-. Pentru anumite nevoi se cere e#plorare si informatii suplimentare inainte ca acestea sa fie transformate in o%iective. De e#. nevoia 7de a petrece mai mult timp cu familia8 nu se incadreaza in standardele 01&2- descrise mai sus, tanarul tre%uie sa raspunda la intre%ari care sa transforme o%iectivul intr)unul specific,8Cat timp petreci acum cu familia?Ce ti)ar placea sa faci in timp ce esti cu familia ta? <nde se afla familia ta?8 Pri#!i"'lii "',i i# "ro!e$ul de "l'#i-i!'re $u#t et'"ele E+A+S+I+C+ &cestea sunt etapele prin care asistentii sociali trec zilnic.(tapele A.&.0./.C. pentru planificarea o%iectivelor sunt ' Arainstorming)ul optiunilor ) /ncura?area tanarului in identificarea tututror optiunilor. ) &daugati ideile dumneavoastra numai dupa ce ati o%tinut implicarea tanarului.

) &?utati tanarul sa aleaga ) Planul tre%uie sa apartina tanarului. ) :u fortati optiunile pe care le considerati cele mai %une. 0a se planifice P&0/ 1/C/ ) &?utati tanarul sa planifice pasi mici care il provoaca, dar nu il coplesesc. ) 0uccesul da nastere la succes Ide#ti-i!'re' d'telor limit' ) Kara date limita nu se va realiza nimic ) Datele limita a?uta persoanele sa devina responsa%ile Contactare pentru monitorizarea progreselor ) <rmarirea este importanta ) Cunoscand faptul ca cineva va urmari starea lucrurilor se poate lucra mai eficient. <rmatorul pas este de a traduce declaratia legata de nevoie intr)o formulare a o%iectivului. &numite nevoi pot fi rescrise cu usurinta ca o%iective. :evoia de a sla%i cu 1D Iilograme poate fi formulata ca un o%iectiv prin simpla adaugare a unei date. O%iectivul devine 7sla%irea cu 1D Iilograme pana la .D.DG.!DD!8. O%iectivele tre%uie sa fie specifice, masura%ile, orientate pe d+ Pl'#i-i!'re -le<i6il) ' evaluarea pe parcurs " intermediar $ &ceasta etap se refer la procesul de culegere a informaiilor n legtur cu modul de furnizare a serviciilor cuprinse n plan, n scopul evalurii progreselor realizate n atingerea o%iectivelor prevzute n planul de servicii si contractul cu familia. 2esponsa%ilitatea monitorizrii programului de interventie specifica revine responsa%ilului de caz. &ceast activitate const n' /. verificarea modului de furnizare a serviciilor n limita de timp sta%ilit+ de e#emplu, prin rapoarte ver%ale sau n scris din partea prinilor sau a celor care ofer serviciul respectiv+ //. identificarea la timp a pro%lemelor "de e#emplu, pro%leme logistice sau procedurale$ n legtur cu asigurarea serviciilor specializate sau cu participarea familiei, pentru a putea opera schim%rile necesare n planul de servicii+ ///. cola%orarea cu familia si cu furnizorii de servicii pentru a remedia pro%lemele+ de e#emplu, asistarea prinilor sau a copilului n rezolvarea pro%lemei transportului+ /3. identificarea dinamicii progreselor copilului si a familiei n ndeplinirea o%iectivelor+ 3. comunicarea direct cu familia si cu profesionitii care ofer serviciile specializate pentru identificarea pro%lemelor, sta%ilirea modificrilor si rezolvarea conflictelor+ 3/. revizuirea P/0 n funcie de schim%rile care apar+ 3//. modificarea sau rezilierea contractului cu familia, atunci c>nd este cazul+ 3///. evaluarea modului n care implementarea planului de servicii a?ut copilul si familia sa la ndeplinirea scopului propus+ evaluarea se realizeaz cu participarea specialitilor cola%oratori si a familiei+

/V. transmiterea informaiei monitorizate ctre prile implicate si interesate ) servicii, profesioniti, copil si familie+ V. organizarea si coordonarea sesiunilor de lucru ale echipei multidisciplinare+ V/. pstrarea documentaiei scrise n legtur cu toate activitile monitorizate, inclusiv a rapoartelor solicitate profesionitilor careofer serviciile specializate. (valuarea nevoilor) care sunt pro%lemele? (valuarea nevoilor se refer la urmtoarele ntre%ri' L Cine sunt cei care prsesc forma de ngri?ire? L Ce e#periene au trit p>n n momentul prsirii formei de ngri?ire? L Ce se nt>mpl cu ei dup ce prsesc forma de ngri?ire? L Ce spri?in este disponi%il pentru ei? (valuarea procesului ) ce facem n prezent? 0arcina evalurii procesului este documentarea asupra serviciilor care sunt oferite n prezent. /ntre%rile relevante sunt' L Ce servicii sunt livrate n prezent? L C>t de adecvate sunt procedurile de o%inere a serviciilor? L Ce proporie de clieni %eneficiaz de servicii? L C>t de accesi%ile sunt serviciile? L Ce %ariere sunt pentru clieni in o%inerea serviciilor? L C>t de %ine implementate sunt serviciile? L C>t de satisfcui sunt clienii de servicii? 2eevalurile periodice l vor a?uta pe t>nr s rm>n contient de progresul fcut i s)i dea seama ce deprinderi mai are de do%>ndit. Orientarea tre%uie s se focalizeze pe acumulrile t>nrului ca urmare a aciunilor pe care le)a realizat i acest lucru l va incura?a s)i m%unteasc i deprinderile pe care le stp>nete mai puin. Mo#itori&'re' re ul't) a strii generale de %unstare a t>nrului tre%uie s ofere feed)%acI n ce privete nivelul curent n formarea deprinderilor raportat la planul t>nrului de dezvoltare a independenei. E%'lu're' I#termedi'r' ) sau evaluarea formativa ) are drept scop o%servarea progreselor nregistrate in ndeplinirea o%iectivelor propuse, nregistrarea %arierelor sau pro%lemelor intalnite pe parcursul interveniei si sta%ilirea, dup caz, a unor corecii sau a unor cai de rezolvare a situaiilor pro%lematice care apar in implementarea planului individual de intervenie al clientului. E%'lu're' .i#'l' se realizeaz la ncheierea cazului si se raporteaz at>t la ndeplinirea o%iectivelor sta%ilite in planul individual de intervenie cat si la ntregul proces al interveniei de caz. E%'lu're' "erm'#e#t' $i mo#itori&'re' !'&ului 333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333 Din punct de vedere practic, asistentul social realizeaz o evaluare permanenta a cazului care coincide cu diferitele etape ale procesului de management de caz' "1$ identificarea si preluarea cazului, "!$ evaluarea situaiei clientului,

".$ planificarea serviciilor si a interveniilor si ela%orarea planului individual de intervenie, "4$ furnizarea serviciilor si a interveniilor, "6$ monitorizarea se reevaluarea periodica a cazului, "9$ ncheierea cazului. &ceasta evaluare este in fapt o monitorizare amnunita a planului individual de intervenie si a procesului care se desfoar. /n cadrul acestei funcii, asistentul social tre%uie sa ndeplineasc urmtoarele activiti' L verifica daca serviciile au fost furnizate in limita de timp sta%ilita+ "prin rapoarte ver%ale sau in scris din partea prinilor sau a celor care ofer serviciul respectiv$+ L identifica la timp pro%lemele care apar in legtura cu asigurarea serviciilor sau cola%oreaz cu familia sau* si cu ofertanii de servicii pentru a remedia posi%ilele pro%lemele + L identificarea dinamicii progreselor copilului*familiei in ndeplinirea o%iectivelor+ L comunicarea directa cu familia si cu ali profesioniti care ofer servici pentru identificarea pro%lemelor, sta%ilirea modificrilor si rezolvarea conflictelor+ L revizuirea planului individual de intervenie in funcie de schim%rile care apar+ L modificarea sau rezilierea contractului cu familia, atunci c>nd este cazul+ L evaluarea modului in care implementarea planului de servicii a?uta copilul si familia sa in ndeplinirea scopului propus+ L transmiterea informaiei monitorizate ctre prile implicate si interesate ) servicii, profesioniti, copil si familie+ L pstrarea documentaiei scrise in legtura cu toate activitile monitorizate, inclusiv a rapoartelor solicitate profesionitilor care ofer serviciile specializate. //. /nstrumente utilizate in evaluarea si monitorizarea cazului /n a%ordarea cazurilor de asistenta sociala se prefera a%ordarea eco)sistemica "unitara si de tip integrativ$ a familiei si utilizarea diagramelor care reprezint grafic comple#itatea fenomenelor sociale "de e#emplu' ecomap, genograma$. Pentru o analiza comple#a a progreselor clienilor nregistrate in plan social, personal si profesional, se vor folosi ca instrumente de investigare (comapa, &naliza C>mpului de Korte si &ncheta 0ociala. Ide#ti-i!'re' ,i de-i#ire' "ro"riilor "ro6leme 333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333 &sistenii sociali tre%uie s monitorizeze periodic aciunile t>nrului, alegerile i atitudinile sale, pentru a)i oferi t>nrului feed)%acI n ce privete nivelul la care a a?uns cu dezvoltarea a%ilitilor de a nelege, anticipa i rezolva pro%lemele din viaa de zi cu zi. ->nrul va avea nevoie de a?utor n identificarea pro%lemelor i sta%ilirea prioritilor i pentru a le mpri pe acestea n etape pe care s le poat rezolva. /niial, acest proces va fi realizat formal prin crearea programului de interventie specifica i revizuire dac este cazul. Participarea activ a copiilor, familiei, partenerilor sociali la implementarea cu succes a activitilor de dvi Contractul cu familia *tinarul este revizuit periodic si modificat de ctre managerul de caz de cate ori este nevoie,imreuna cu responsa%ilul de caz n funcie de

progresele care intervin sau schim%rile survenite n derularea planului de servicii personalizat. Kamilia si profesionitii implicai n derularea interveniilor specifice de caz, vor comunica managerului de caz orice schim%are care intervine si care necesit schim%area P/0 si a contractului cu familia. -otodat, serviciul pu%lic specializat pentru protecia copilului va ncheia convenii de parteneriat cu principalele instituii furnizoare de servicii D3/ i familia acestuia. Contractul cu familia "3(C/ /:0-2<1(:-( &0/0-(:-& 0OC/&B&$ este un document scris ncheiat ntre responsa%ilul de caz si unul sau am%ii prini sau reprezentantul legal al copilului, n care se menioneaz condiiile n care se vor oferi serviciile si responsa%ilitile specifice pe care fiecare parte implicat le are de ndeplinit n perioada de timp sta%ilit. Contractul cu familia este un instrument utilizat de ctre responsa%ilul de caz n cadrul procesului de monitorizare i se %azeaz pe rezultatele evalurii comple#e a copilului si familiei si sta%ilete modalitile concrete de aplicare a P/0. Contractul acesta poate fi semnat si de catre tinerii mai mari sau in cazul in care familia sau reprezentantul legal lipsesc ,se semneaza numai de catre tinar. 2esposa%ilul de caz are responsa%ilitatea de a prezenta si e#plica familiei si, dup caz, copilului' /. scopul acestui contract, //. responsa%ilitile prilor, ///. rolul contractului n implementarea planului de servicii personalizat, /3. posi%ilitile si condiiile n care acest contract se poate modifica sau rezilia. (valuarea este esenial. Pentru a ncepe procesul de oferire de servicii tre%uie s avem o form structurat de evaluare a adolescenilor. -re%uieca planul pentu prsirea plasamentului temporar s nceap chiar din momentul n care ei intr n acesta. -re%uie recunoscut importana legturii cu familia. /n orice proces deevaluare tre%uie s includem reeaua social, inclusiv contactele cu familia. (valuarea deprinderilor adolescentului se va face cu a?utorul unorinstrumente standardizate i prin includerea informaiilor o%inute de lafamilie, profesori i adolesceni nii. (valuarea prin performan, care necesit demonstrarea deprinderilor i competenelor actuale este necesar pentru a ne asigura c adolescentul i)a nsuit deprinderile necesare unei viei independente. Kolosirea YQorI)portofoliosY prin care tinerii demonstreaz ce tiu prin ceea ce fac i nu prin rspunsul la ntre%ri pe h>rtie.

A$i$te#t' "$iholo i!' ' !lie#tilor i# "ro!e$ul de -orm're ' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t'
333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333333 C'drul !o#$ilierii "$iholo i!e (ste necesar sa fie satisfacute anumite cerinte preliminare referitoare la cadru' 1.consilierea se va desfasura fara intreruperi, consilierea se desfasoara, pe cat posi%il, intr)un cadru fizic cat mai asemanator cu cel al evaluarii psihologice "vezi !a$+ !. este recomanda%il sa e#iste un spatiu e#clusiv destinat acestei activitati+ .. cadrul in care se desfasoara consilierea tre%uie sa asigure intimitatea+ 4. atmosfera tre%uie sa fie indea?uns de destinsa incat sa permita discutii pe teme intime, sfaturi, sugestii dar si confesiuni . /n nici un caz nu este recomandat sa devina o spovedanie periodica in urma careia clientul este golit de informatie. &dresarea va fi adaptata varstei si situatiei. :u tre%uie uitat ca principalul factor de schim%are dintre profesionisti este referntul de caz care poate cere si impune dupa caz reguli, norme, limite. ) este recomanda%il ca la sfarsitul consilierii sa e#iste urme scrise ale intalniri "desigur fara a incalca principiul confdentialitatii$ ) este recomanda%il de asemenea, ca sedinta de consiliere sa fie adaptata ca si timp , nu foloseste nimanui o intrevedere o%ositoare. Pri#!i"iile !o#$ilierii: alianta "terapeutica$ confidentialitatea respectul fata de client impartialitatea refacerea moralului clientului cresterea stimei de sine analiza rationala a pro%lemelor co)participarea planificarea "cadrul spatio)temporal$ interventie pe pro%lema centrarea pe actiune si solutii durata varia%ila inducerea unor schim%ari urmarirea raportului costuri * resurse reflectarea sentimentelor ascultarea activa spri?inirea alegerilor informate e#plicatii si sfaturi "cand este cazul si pe cat posi%il doar in intampinarea clientului in nici un caz impotriva orientarilor lui$

Co#ditii 'le !o#$ilierii e-i!ie#te. 1etode si tehnici de consiliere, conditii cadru pentru desfasurarea consilierii+ (#emplu de calitati pe care se poate spri?ini un profesionist in a%ordarea pozitiva a unui client cu pro%leme' Pro6leme' 0tima de sine redusa, timiditate, lipsa de asertivitate. O6ie!ti%e' Cresterea stimei de sine, afirmarea personala Pro #o$ti!' &paritia timiditatii este precoce "mica copilarie, adolescenta$. &desea, poate disparea spontan sau datorita unor e#periente particulare "cresterea stimei de sine, reusita profesionala, reusita in relatia de cuplu$. C'lit'tile timidului' -endinta lui de a fi retras face din el un %un o%servator si o persoana atenta cu celalalt. 5ri?a lui de a depista la interlocutor cel mai mic semn de agasare sau tensiune il face un %un cititor al starilor sufletesti ale celuilalt. &desea, timidul este empatic si capa%il sa asculte. Dorinta sa de a fi apreciat si iu%it il face o persoana oricand devotata sarcinilor de serviciu. (ste discret si dornic sa faca lucrurile %ine. C'lit'ti "er$o#'le $"e!i-i!e' 0e listeaza minim trei de catre profesionist si se cer cel putin tot atatea din partea clientului. :+ Su"er%i&'re' a. Definitia supervizarii si caracteristici ale supervizarii echipei profesionale+ %. 1etode de supervizare "individuala si de echipa$+ c. 1etode de cercetare ,studiul de caz in analizarea eficientei programelor de deprinderi de viata si in managementul de caz.+........................................................ d. Cum se poate asigura o monitorizare si un control al activitatii de dezvoltare a deprinderilor de viata independenta in cadrul serviciilor alternative ale 0P0PC*OP&?+ e. O mostra de strategie intersectoriala de dezvoltare a deprinderilor si integrare profesionala. "poate fi adaptata cea spaniola$. "sau 7un model de integrare sociala si profesionala8$+ D.P. 9. Dezvoltarea deprinderilor ' activitatea serviciilor de deprinderi pentru viaa independent a. Proceduri de oferire a seviciilor de formare n funcie de nivelul evaluat al deprinderilor de via Pe %aza inventarului i a programului P/0, echipa tre%uie s lucreze cu t>nrul pentru ca acesta s)i dezvolte deprinderile necesare pentru a atinge independena. Continuum de servicii pentru viaa independent

Co#ti#uum de $er%i!ii "e#tru %i'(' i#de"e#de#t)

(tapa 1

(tapa !

(tapa .

(tapa 4
Auto#om

I#$truire "ro-e$io#'l) I#$truire -orm'l)

Pr'!ti!' $u"er%i&'t)

Pre )tire' "e#tru tre!ere' l' %i'(' i#de"e#de#t' $i '!omod're' du") ie,ire' di# $i$temul de o!rotire
Pe msur ce se apropie momentul de trecere n afara sistemului de ocrotire, echipa ar tre%ui s estimeze momentul n care se va produce plecarea iar asistentul social tre%uie s coordoneze eforturile de pregtire a acestui moment fcute de ctre toi cei implicai n ngri?irea adolescentului. Cu c>teva luni nainte de data de plecare asistentul social i adolescentul tre%uie s completeze mpreun o prezentare sumar care include urmtoarele informaii' L noua adres L costurile cu chiria i ntreinerea L costurile estimate ale telefonului, m>ncrii, transportului, locuirii L venitul lunar estimat L datoriile curente, planul de achitare a lor L economiile fcute p>n n prezent L anga?atorul, salariul pe sptm>n L medicul de familie*alte servicii medicale L activitile de timp li%er L orientarea religioas L pregtirile n caz de urgen L lista cu informaii personale i familiale i date de identificare L numele mentorului adult L planuri de continuare a educaiei L ru%rici de completat dup prsirea sistemului de ocrotire &sistentul social tre%uie s)l a?ute pe adolescent s dezvolte acele activiti necesare pentru a face fa oricror altor pro%leme pe care acesta le mai are. Determinarea momentului n care un t>nr este pregtit s plece din sistem ctre viaa independent tre%uie s depind de nivelul de nsuire de ctre t>nr a deprinderilor necesare pentru o via sntoas, util, autonom i responsa%il. &dolescenii care i)au nsuit cu succes cunotinele i deprinderile necesare pentru a face trecerea la viaa independent tre%uie s fie anunai cu cel puin ase luni nainte c nu vor mai %eneficia de anumite servicii, cum ar fi' susinere la plata chiriei, alocaie i plata asigurrilor medicale. -inerii tre%uie s atepte s fac un efort continuu pentru a munci sau a)i continua educaia ca o condiie de a %eneficia de servicii i dup prsirea sistemului de ocrotire. Pot aprea dificulti cu acei tineri care sunt e#trem de imaturi sau care dezvolt o rezisten la pregtirea pentru trecerea la viaa independent. &ceti tineri pot manifesta tendine regresive pe msur ce se apropie momentul n care va tre%ui s prseasc sistemul de ocrotire i pot sa%ota n mod activ eforturile de planificare a trecerii la viaa independent. Pentru aceste pro%leme tre%uie s se apeleze la consiliere. &m>narea momentului poate, n unele cazuri s)1 motiveze pe t>nr, n alte cazuri, ns, poate fi necesar s i se prezinte t>nrului opiunile care i)au rmas, cum ar fi asistena realizat de sistemul pu%lic, adposturi pentru aduli, locuirea cu rudele. &dolescenii tre%uie s tie de ce servicii pot %eneficia dup ce prsesc sistemul de ocrotire. &dolescentului care a ncercat dar nu a fost capa%il s se descurce ntr)un mediu mai puin prote?at, ar tre%ui s i se permit s se re ntoarc n cadrul sistemului de ocrotire. Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511? 64

3>rsta pentru trecerea la viaa independent &genia pentru protecia drepturilor copilului tre%uie s fie fle#i%il n determinarea v>rstei potrivite pentru trecerea la viaa independent i s permit un proces gradual de trecere n funcie de nevoile t>nrului. 2eglementrile care sta%ilesc ieirea din sistemul de ocrotire la v>rsta de 1; ani sunt contraproductive. 0unt astfel necesare eforturi de advocacE pentru ndeprtarea acestor %ariere artificiale. Cerinele serviciilor pu%lice si private nainte de trecere la viaa independent 0P0PC tre%uie s)l a?ute pe adolescent s se pregteasc pentru viaa independent prin realizarea urmtoarelor activiti' discutarea cu t>nrul a planului de trecere la viaa independent implicarea familiei %iologice n procesul de trecere, dac este cazul s se asigure c familia foster sau cei care au gri? temporar de adolescent au un rol important n planificarea i implementarea procesului de trecere ncetarea custodiei+ asigurarea c resursele de %az e#ist+ asumarea rolului de familie, dac este necesar oferirea t>nrului a informaiilor personale i despre familie i datele de identificare. /nformaii personale i despre familie i datele de identificare dac este necesar nainte de trecerea la viata independent &genia pentru protecia drepturilor copilului tre%uie s ofere adolescentului urmtoarele informaii personale i despre familie i datele de identificare nainte de prsirea sistemului de ocrotire' L carnetul de conducere L cartea de identitate L numrul de asigurare social L fia medical personal, incluz>nd lista tuturor clinicilor, medicilor sau spitalelor unde acesta a fost ngri?it L certificatul de natere L certificatul de deces al prinilor, dac este cazul L fotografii L lista colilor la care a fost L diploma de a%solvire L lista tuturor celorlalte plasamente prin care a trecut "nume, adresa$ /n plus, agenia poate oferi un set de informaii de plecare, care include' L lista serviciilor de sntate care sunt uor accesi%ile L lista numerelor de telefon de urgen L ghid ?uridic L curriculum vitae L scrisoare de recomandare de la anga?atori L o scurta prezentare a evalurii iniiale, punctelor tari, nevoilor i progresului fcut L o list a serviciilor de consiliere uor accesi%ile L o list a persoanelor de contact care l pot a?uta cu anga?area i cu instruirea vocaional L cum s contacteze agenia n continuare pentru eventuale servicii viitoare L o prezentare sumar a planului de trecere la viaa independent care include opiunile ulterioare n cazul n care planul a euat Pregtirea pentru prsirea instituiei L Pregtirea tre%uie s fie foarte %ine planificat L Pregtirea tre%uie s fie orientat spre viitor L Pregtirea tre%uie sa fie direcionat n sensul ruperii ataamentului de Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511? 66

instituie (ste recomanda%il ca rezidentul s fie inclus ca partener activ n planificarea prsirii instituiei. Predi!tori 'i $u!!e$ului 'dole$!e#tului du") !e ' ")r)$it i#$titu(i': L &titudinea adolescentului fa de prsirea instituiei+ L 0uportul social perceput Cu c>t adolescentul are o atitudine mai pozitiv fa de prsirea instituiei i cu c>t percepe c dispune de un suport social mai mare cu at>t mai pozitiv va fi situaia sa de via dup ce prsete instituia. <nele arii de pregtire pentru prsirea instituiei necesit mai mare atenie dec>t altele. (ste recomanda%il ca pregtirea pentru prsirea instituiei s se %azeze pe un plan de prsire a instituiei, prefera%il ntr)o form scris i pe activiti pregtitoare. Pentru a preveni efectele negative ale activitilor pregtitoare, cum ar fi creterea nesiguranei, pregtirea ar tre%ui s duc nu doar la cunoaterea pro%lemelor care vor aprea la prsirea instituiei, ci i a modalitilor i deprinderilor necesare pentru a face fat acestora. 2ecomadri privind relaia cu clienii*tinerii n dezvoltarea deprinderilor de via permanena persoanei de referin ndeplinirea corect i coordonat a funciilor "f. practic, f. pedagogic, f. psihologic, f. social$ cunoaterea real a nevoilor tinerilor planificarea nt>lnirilor, respectarea planificrii evitarea e#cesului n organizarea nt>lnirilor de grup, accent pe nt>lniri individuale n spaii special amena?ate comunicare eficient , lim%a? simplu, implicit folosirea ?argonului verificarea nelegerii corecte folosirea notelor scrise a%ordarea pozitiv a clientului cu accentuarea a ceea ce are %un renunarea la critic i la folosirea de e#emple din e#periena personal acompaniere, nu rezolvarea pro%lemelor clientului de ctre anga?at stimularea progreselor adaptarea programului de formare "personalizat$ construirea planului de formare numai cu luare n considerare a p rerilor, propunerilor i iniiativelor manifestate de copil sau t>nr "client$. !+ Ser%i!ii C '!ti%it)(i D de de%olt're ' de"ri#derilor de %i'() i#de"e#de#t) Im"ort'#tG -re%uie s se fac distincie clar ntre serviciile oferite n cadrul sistemului de ocrotire i serviciile ce vor fi oferite dup ieirea din sistem. 0upoziii de %az L 0e pune accent pe lucrul cu familia, acolo unde este cazul+ L :ecesitatea de a construi mai multe tipuri de servicii, la care adolescenii s apeleze n funcie de pro%lemele i nevoile lor particulare+ L 2ezultatele tre%uie privite ntr)o manier relativ+ Deprinderile pentru o via independent pot fi mprite in patru arii' deprinderi elementare "de scris, citit i socotit$, Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511? 69

deprinderi de anga?are, deprinderi de via "de zi cu zi$, deprinderi psiho)sociale. Pentru ca adolescentul s fie pregtit s triasc independent tre%uie ca acesta s stp>neasc deprinderi n toate cele patru arii, care de altfel sunt interdependente. &cesta este motivul pentru care coordonatorul de caz tre%uie s evalueze nivelul de dezvoltare a deprinderilor n toate cele patru arii nainte de a determina ce servicii i ce tip de training sunt potrivite i care ar fi eficiena lor n cazul aplicrii. Pregtirea cu succes a adolescenilor pentru o via independent depinde de nsuirea de ctre acetia a deprinderilor de via YhardY, cum sunt cele pentru anga?are, locuire i administrarea locuinei i a deprinderilor de via YsoftY, cum sunt ncrederea de sine i deprinderile individuale, personale i interpersonale. H'"te u#it)(i de m)$ur) ' "re )tirii "e#tru o %i'() i#de"e#de#t): l$ deprinderile de via !$ competena social .$ informaiile despre sntate 4$ cunoaterea resurselor comunitare 6$ g>ndirea practic 9$ planurile de viitor =$ pregtirea pentru viaa independenta)autoevaluare De&%olt're' de de"ri#deri de $u"r'%ie(uire de 6'&) &dolescenii tre%uie s nvee deprinderile sociale de %az pentru a putea sa negocieze cu succes cu instituiile din cadrul comunitii i cu sistemele care le pot oferi suport n situaii critice, cum ar fi ngri?irea sntii, educaia, anga?area si recreerea. ->nrul tre%uie s nvee cum s identifice i cum s o%in resursele necesare, cum ar fi poliia, dentistul, %iserica, %anca. ->nrul tre%uie s nvee s fie conectat la reeaua de suport din cadrul comunitii i la sursele de m%ogire spiritual, cum sunt %isericile, activitaile recreaionale sau persoanele adulte ca mentori. ->nrul tre%uie s ai% oportunitatea s e#perimenteze rolul de mem%ru al comunitii. ->nrul tre%uie s nvee s se comporte asertiv, dar adecvat cu instituiile %irocratice, cum ar fi localizarea ageniei potrivite pentru oferirea serviciului de care are nevoie+ identificarea persoanei cu care tre%uie s vor%easc+ punerea ntre%rilor potrivite+ i s)i dea seama c>nd tre%uie s ceara a?utor pentru a se descurca cu %irocraia. De&%olt're' de"ri#derilor "e#tru m'#' eme#tul 6'#ilor &dolescenii tre%uie s nvee cum s)i foloseasc %anii i s)i planifice cheltuielile pentru scopurile pe care vrea s le ating. &ceste deprinderi includ' realizarea %ugetului+ deschiderea unui cont de economii+ sta%ilirea creditelor pentru planurile de viitor+ nvarea modului n care s previn pro%lemele financiare prin evitarea cheltuielilor la primul impuls, mprumutarea de %ani i nt>rzierea cu plata chiriei sau a ntreinerii. 2esponsa%ilitatea pentru comportamentul se#ual &dolescenii tre%uie s)i dezvolte simul responsa%ilitii pentru propriul comportament se#ual, incluz>nd, valorile personale i familiale+ prietenia pe termen lung si permanent, relaia cu o familie+ respectul de sine i legtura sa cu comportamentul se#ual, informaii despre controlul Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511? 6=

naterilor+ informaii legate de fiziologie, igiena personal i informaii despre %olile cu transmitere se#ual, cum este 0/D& /nelegerea dependenei chimice &dolescenii tre%uie s neleag dependena chimica astfel nc>t s duc o viaa util, fr dependen. Dependena chimic include dependea de su%stane cum ar fi cofeina, tutunul, alcoolul i drogurile. /nelegerea dependenei chimice include accentul pus pe prevenia primar prin' L educaie si instruire L lucrul cu mem%rii familiei care sunt dependeni i cu prietenii dependeni L identificarea timpurie a dependenei chimice L accesul la programe pentru persoanele care manifest dependena chimic L monitorizare, grupuri de suport De&%olt're' de"ri#derilor de lu're "er$o#'l) ' de!i&iei &dolescenilor tre%uie s li se ofere oportunitatea de a lua decizii pe cont propriu prin implicarea lor n fiecare pas al procesului de luare a deciziei n ce privete alegerile care tre%uie fcute pe parcursul perioadei de trecere la viaa independent. Prin monitorizarea periodic i frecvent a aciunilor t>nrului i a deciziilor sale, asistentul social i t>nrul ar tre%ui s fie capa%il s evalueze a%ilitatea ultimului de a lua decizii corecte. Planul de dezvoltare a independenei tre%uie s precizeze nevoia de instruire pe care o are adolescentul n ce privete luarea deciziei. &sistentul social tre%uie s ofere un feed%acI continuu ca urmare a o%servrii modului n care t>nrul ia deciziile de zi cu zi. Bucrul n grup a?ut deseori t>nrul s o%serve ncercrile i erorile colegilor si n luarea deciziilor. Ide#ti-i!'re'@ o6(i#ere' ,i ")$tr're' lo!ui#(ei &dolescenii tre%uie s)i nsueasc deprinderile de identificare, o%inere si pstrare a unei locuine. 0u% nici o form adolescentul nu va fi dat afar din cadrul sistemului de ocrotire dac nu are unde s locuiasc. &ceste deprinderi includ' L identificarea unei locuine corespunztoare L negocierea chiriei L nelegerea asupra plii chiriei sau contractului de nchiriere L prezentarea la proprietar L prevenirea aciunilor care pot duce la evacuarea din cas L cunoaterea drepturilor i responsa%ilitilor celor dou pri Deprinderile necesare pentru managementul locuinei trebuie s includ: L prepararea hranei L splat L curenie L locuirea n %un nelegere, dac se locuiete cu o alt persoan L rezolvarea pl>ngerilor proprietarului L controlul comportamentului oaspeilor L ntreinerea de %az a locuinei, reparaii simple i cum s)1 gseti pe proprietar dac apar pro%leme L realizarea i meninerea ordinii n locuin Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511? 6;

I# ri;ire' "er$o#'l) &dolescenii tre%uie s nvee deprinderile de ngri?ire personal necesar pentru pstrarea %unstrii sale fizice, emoionale i spirituale. Deprinderile includ' L ngri?irea proprie i igiena L prevenirea m%olnvirilor L hrnire i nutriie L e#erciii L oportuniti de a participa la activiti cu caracter spiritual &dolescenii tre%uie s nvee care sunt opiunile pe care le au in ceea ce priveste pstrarea sntii i cum s o aleag pe cea mai potrivit. &dolescenii tre%uie s tie cum s foloseasc serviciile medicale de urgen i cum s a?ung la ele. &sistenii sociali tre%uie s ofere consilierea necesar pentru cresterea ncrederii n sine a adolescentului, pentru contientizarea propriei identiti i pentru ca acestea s)i asume responsa%ilitatea pentru meninerea i m%untirea calitii vieii sale &sistentul social tre%uie s monitorizeze periodic %unstarea general a adolescentului i s)i dea informaii necesare atunci c>nd este nevoie. &dolescenii tre%uie s nvee cum s cera a?utor n pro%lemele emoionale -re%uie s li se acorde o instruire de tip e#perenial pentru facilitarea comunicrii sentimentelor i e#primarea ver%al. &sistentul social tre%uie s monitorizeze mediul de via al adolescentului, starea sa fizic, modul cum se m%rac, o%inuinele de hrnire i atitudinea general. -oi tinerii tre%uie s %eneficieze de consiliere n cazul depresiilor sau chiar al sinuciderii n plus, toi adolescenii pot %eneficia de consiliere n managementul stresului ) cum s determine cauzele i consecinele stresului i cum s)i fac fa. /dentificarea si utilizarea resurselor comunitare &dolescenilor tre%uie s li se ofere posi%ilitatea de a e#perimenta identificarea i utilizarea resurselor comunitare pe care le pot folosi atunci c>nd vor tri independent. &sistenii sociali tre%uie s evalueze a%ilitatea adolescentului de a identifica i utiliza resursele comunitare &dolescenii tre%uie s fie ncura?ai s ia ei iniiativa de a conecta resursele comunitare, de preferat su% supravegherea staff)ului, cu scopul de a evalua deprinderile de comunicare, lim%a?ul folosit, maniera n care converseaz, a%ilitatea de raionament, gradul de nelegere i a%ilitatea de a respecta orele de nt>lnire. (#perienele tre%uie s se focalizeze iniial pe serviciile primare, cum ar fi cele medicale, educaionale i vocaionale i s se continue cu alte servicii, cum ar fi cele %ancare sau de timp li%er. -re%uie s fie acoperite urmtoarele resurse comunitare' de asisten medical de urgen, sntate, educaie, instruire, anga?are,psihologice, reacionale,financiare,?uridice, de locuire, transport i consum. .orm're' de rel'(ii utile ,i $em#i-i!'ti%e !u -'miliile@ !ole ii ,i 'lte "er$o'#e &sistenii sociali tre%uie s ofere consiliere i suport pentru dezvoltarea relaiilor adulte pe termen lung. 2elaiile curente ale adolescentului cu familia, colegii i alte persoane semnificative tre%uie s fie incluse n planul de dezvoltare a independenei Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511? 6G

&dolescentul tre%uie s primeasc un feed%acI periodic i suportiv prin aprecierile pe care le face asistentul social care o%serva aceste relatii. /nvarea empirica a deprinderilor de comunicare i managementul conflictului pot fi e#trem de folositoare. -inerii izolai social tre%uie a?utai s ia contact cu orice grup sau persoan care poate contri%ui la dezvoltarea deprinderilor lor sociale, cum ar fi %isericile, centrele comunitare, voluntarii sau sporturile organizate. Ale ere' 7#tre o"(iu#ile "o$i6ile -inerilor tre%uie s li se acorde suport n depirea dificultilor n nelegerea opiunilor i n alegerea uneia sau alteia dintre ele. Duc lips de e#perien n luarea deciziilor n special tinerii care provin din medii e#trem de structurate. &sistenii sociali tre%uie s se asigure c aceti tineri %eneficiaz de orientarea si instruirea pentru procesul de luare a deciziei i pentru a)i nsui metode pentru rezolvarea pro%lemelor. Primul pas n acest proces l reprezint a?utarea t>nrului s neleag faptul c sunt decizii pe care tre%uie s le iei, fie c vrei, fie c nu. (i tre%uie s fie a?utai s recunoasc toate opiunile disponi%ile la un moment dat i rezultatele posi%ile ale alegerii fiecreia dintre ele. &sistentul social tre%uie s)1 a?ute pe t>nr s)i clarifice sistemul personal de valori i nevoile sale pe termen scurt si mediu, ca %az pentru luarea deciziei. E%'lu're' !o#$e!i#(elor $i "ro!e$'re' re&ult'telor &sistentul social tre%uie s)1 a?ute pe t>nr s neleag at>t consecinele pozitive c>t i consecinele negative ale fiecrei aciuni pe care o face sau pe care nu o face si s)1 a?ute s se focalizeze at>t pe rezultatele pe termen scurt, c>t i pe termen lung ale oricrei aciuni pe care o face. &sistentul social tre%uie s realizeze sesiuni de monitorizare a strii generale de %ine a t>nrului, n aceste sesiuni tre%uie s se revad activitile i legtura lor cu scopurile din planul de dezvoltare a independenei. Bucrul n grup cu tinerii permite mprtirea e#perienelor i poate astfel s faciliteze acest proces. A6ilit'te' de ' -'!e -'(' $tre$ului &sistentul social tre%uie s ofere i s organizeze oferirea de orientare a tinerilor n ce privete cauzele, consecinele i managementul stresului. &ccentul tre%uie s fie pus pe stresul implicat de viaa pe cont propriu, pe dezvoltarea de mecanisme de a)i face i pe importana unor lucruri cum ar fi pstrarea cureniei n locuin i plata chiriei, deprinderile de hrnire sntoas, punctualitatea la serviciu, odihna si activitile de timp li%er. &dolescenii tre%uie a?utai s identifice cauzele stresului din viaa lor i modalitile de a le face fat. St'6ilire' $i "l'#i-i!'re' %iitorului -inerii tre%uie a?utai s neleag necesitatea sta%ilirii de scopuri clare i realiste, pe care s le mpart n pai pe care s)i poat realiza. &sistentul social tre%uie s revad periodic scopurile i o%iectivele mpreun cu t>nrul, s fac revizuiri ori de c>te ori este nevoie i s ntreasc eforturile fcute de t nr pentru atingerea scopurilor. &sistentul social tre%uie s)1 implice pe t>nr pe toat durata planificrii. Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511? 9D

&dolescenii tre%uie s neleag relaia dintre scopurile pe termen scurt i cele pe termen lung n domenii cum ar anga?area, educaia i %anii proprii (i pot %eneficia de primirea de feed) %acI atunci c>nd scopurile lor sunt realiste. O6(i#ere' de i#-orm'(ii -'!tu'le de$"re i$tori' "er$o#'l)@ medi!'l) ,i $o!i'l' ' -'miliei -inerilor tre%uie s li se ofere toate informaiile disponi%ile care privesc istoria personal, medical i social a familiei. Deseori, tinerii care au stat n sistemul de ocrotire pentru mult timp nu au informaii comple#e despre evenimetele trecute care au determinat plasarea lor aici. &cest gol n cunoaterea t>nrului l poate mpiedica s)i rezolve pro%lemele legate de separarea de familie i pot avea ca rezultat ateptri nerealiste despre suportul pe care l poate oferi familia n viitor. &sistentul social tre%uie s se asigure ca t>nrul s primeasc aceste informaii i c le)a neles i tre%uie s evite erorile de interpretare. 1uli tineri n)au primit informaii vitale despre ei inii i despre istoria medical a familiei, lucruri care vor deveni importante pentru ei n momentul n care vor deveni independeni. &sistenii sociali tre%uie s se asigure c tinerii au primit un scurt rezumat n scris al fiei lor medicale nainte de prsirea sistemului, i s fie siguri c tinerilor le este clar informaia coninut i consecinele a ceea ce este scris. I#(ele ere' ,i de"ri#dere' !u "ierderile di# tre!ut@ re$"i# erile $i -uri' &sistenii sociali tre%uie s ofere adolescenilor consiliere n ce privete separarea lor de familia %iologic, de persoanele care i)au ingri?it, de ceilali semnificativi i n ce privete efectele sentimentelor nerezolvate asupra prezentului i a?ustrile viitoare. &dolescenii pot %eneficia din nvarea faptului c furia i sentimentele de pierdere i respingere sunt normale i de neles i c sentimentele pot fi astfel orientate nc>t s nu inhi%e dezvoltare prezent sau progresul n atingerea scopurilor. <tilizarea grupului de colegi cu e#periene similare poate fi cea mai %un modalitate de lucru cu acest aspect. Kolosirea crii vieii, auto%iografiilor sau a altor mi?loace care s ofere o perspectiv s)au dovedit a fi folositoare. I#(ele ere' ,i de"ri#dere' !u -i urile !'re re"re&i#t) 'utorit'te' &dolescenii care se pregtesc pentru viaa adult tre%uie a?utai s neleag funciile autoriii, necesitatea unei ordini sociale i rolul specific al figurilor autoritii n vieile lor. Pentru a se descurca eficient cu persoanele investite cu autoritatea, cum ar fi proprietarii, anga?atorii, lucrtorii de caz, poliia, ?udectorii, adolescenii tre%uie s fie a?utai s recunoasc faptul c este n interesul lor s fie cooperani i s ia n considerare regulile de %az i conveniile din cadrul societii. Consilierea, n special ?ocul de rol cu situtii care pot aprea s)a dovedit a fi o metod eficient pentru situaii cum ar fi contactul cu poliia, discuia cu un ?udector, ne nelegerile cu lucrtorul de caz, descurcarea cu o persoan furioas. 2olul fiecrui mem%ru al echipei tre%uie s fie acela de profesor, consilier i ghid,oferind t>nrului oportuniti de a nva i e#ersa deprinderile necesare pentru a deveni un adult autonom. Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511? 91

(i tre%uie s)1 ncura?eze pe t>nr s)i asume riscurile necesare pentru a deveni independent. (ste important de recunoscut c adulii n prea?ma crora triete t>nrul au o influen considera%il asupra a%ilitii t>nrului de a)i forma deprinderi de via independent. Roluri 'le C'dultuluiD 7# de&%olt're' de"ri#derilor de %i'() Pro-e$or C'ut) mome#tul 'de!%'t "red)rii CIte'!h'6le mome#t$JD I#trodu!e #oi !o#!e"te "ri# %or6ire dire!t) ,i demo#$tr'(ii "r'!ti!e O-er) o"ortu#it'te' ti#erilor de' "r'!ti!' #oi de"ri#deri Re!u#o',te di-ere#(ele di#tre ti#eri 7# "ro!e$ul de 7#%)('re Permite ti#erilor $) 7#%e(e "ri# 7#!er!)ri ,i re,eli I#$tru!tor E<"li!) Ire ulile ;o!uluiJ K#!ur';e'&) t8#)rul A$i ur) -eed6'!L "o&iti% Pro%o'!) ti#erii $) o6(i#) !ele m'i 6u#e re&ult'te A$i$t) de l' Itu,)J Co#$ilier E$te te#t l' "reo!u")rile ti#erilor A$i$t) t8#)rul 7# !l'ri-i!'re' $e#time#telor@ %'lorilor@ $!o"urilor Pu#e '!!e#tul "e re&ult'tele t8#)rului ,i #u "e "ro6lemele '!e$tor' Permite ti#erilor $) 7,i !o#du!) %i'(' K#!ur';e'&) ti#erii $) '!(io#e&e "e#tru 'ti# ere' u#ui $!o" Me#tor C'ut) #oi o"ortu#it)(i ,i re$ur$e IDe$!hide "or(iJ "e#tru t8#)r Permite t8#)rului $) 7l 7#$o(e'$!) l' re&ol%'re' u#or "ro6leme "er$o#'le Kl "re&i#t) "e t8#)r di-eritelor "er$o'#e ,i or '#i&'(ii de %'lo're

Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511?

9!

d+ De l' de"ri#deri $im"le l' de"ri#deri !om"le<e: e<em"le de module "r'!ti!e de -orm're de de"ri#deri d*+ De"ri#deri $im"le ' Deprinderi pentru viaa zilnic 3iaa zilnic n condiii de autonomie individual presupune procurarea i pregtirea alimentelor, gestionarea unui %uget personal, pstrarea unui regim de via care s previn m%olnvirile, reacia prompt i adecvat n caz de accident sau m%olnvire, asigurarea unei m%rcmini decente, curate i adecvate vremii de afar i ocaziei. Pentru multe dintre aceste deprinderi, adolescenii nu dispun de informaia necesar i nici de condiiile de a le e#ersa. De aceea, n cadrul programului de formare pentru viaa independent ei vor tre%ui s afle anumite lucruri si totdat s poat practica aceste deprinderi. Cele mai multe dintre ele pot fi manifestate chiar pe durata ederii n instituii. Pentru %inele lor de mai t>rziu, vor tre%ui depite acele %ariere administrative sau tehnice care n momentul de fa mpiedic s dispun de o minim autonomie funcional pe durata ederii n instituie' autogospodrirea , permisiunea de acces la %uctroie pentru anumite tre%uri, un minim de %ani de %uzunar. Modul de -orm're: Pre )tire' 'lime#telor "e#tru hr'#' "er$o#'l) &feciunile determinate de alimentaia inadecvat sunt n continu cretere i de aceea, dac adolescenii vor nelege relaia dintre alimentaie i sntate, vor fi capa%ili s ia decizii care le vor menine sntatea+ Adolescen ii !i tinerii, neav>nd formate * consolidate deprinderile de pregtire a hranei, sunt tenta i s consu%e "roduse inadecvate , fie cantitativ fie neechili%rate caloric , i de aceea sunt necesare programe de educaie alimentar+ Inii adolescen i !i tineri au obiceiuri ali%entare ,precum consumul e#agerat de dulciuri, preferine e#agerate pentru anumite alimente * m>ncruri , care nu conduc la o ali%enta ie echilibrat+ Adolescen ii cunosc foarte "u ine lucruri des"re ali%enta ie , precum valoarea nutritiv a diferitelor alimente, modul * condiiile n care se prepar hrana ,deoarece foarte puini sunt implicai, de ctre prini * educatori, n aprovizionare, gtit, pregtirea mesei etc. Adolescen ii institu ionali'a i sunt cei %ai vitregi i #n legtur cu %odul de conce"ere a unui %eniu, gtitul sau a"rovi'ionarea dat fiind faptul c accesul lor n %uctria cminului are n general ca scop cel mult curenia sau activitile au#iliare , precum curatul zarzavatului, aezatul mesei etc. i mai puin gtitul propriu)zis. Kormatorul tre%uie s cunoasc i s transmit informaii de %az despre alimentaie. Ce este ali%enta ia2, De ce %$nc%2 &limentaia asigur satisfacerea acelor nevoi ale organismului care se manifest prin foame+ (a asigur organismului resursele pentru cretere i dezvoltare, dega?area de energie necesar pentru efort fizic i intelectual+ &petitul alimentar este influenat de mirosul i aspectul , plcut * neplcut , al alimentelor+ oamenii mn>nc at>t de nevoie c>t i de plcere sau cu diferite ocazii "aniversri, sr%tori etc.$. ;ela ia dintre ali%enta ie !i sntate Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511? 9.

&limentaia corect , pe l>ng asigurarea suportului energetic necesar desfurrii activitilor fizice i intelectuale , previne apariia anumitor %oli, put>nd chiar s contri%uie la atenuarea * vindecarea unora dintre ele. &limentaia incorect , prin cantitatea i calitatea alimentelor, frecvena consumului i preferinele pentru anumite tipuri inadecvate de alimente , provoac * accentueaz apariia cariilor dentare, a dia%etului, a o%ezitii, unor %oli ale stomacului, ale inimii i vaselor sanguine. ;eguli "entru o ali%enta ie corect &legerea i consumarea acelor produse care corespund calitativ' prospeime, culoare, miros, gust+ 0e recomand o diet %ogat n legume, fructe i produse cerealiere ci nu n carne sau grsimi+ 0e vor folosi cu moderaie produsele zaharoase, sarea i condimentele+ 0e va reduce i chiar elimina consumul de alcool+ 1eninerea cureniei n %uctrie "at>t ncperea n sine, c>t i instrumentarul * dotrile acesteia i vesela$ contri%uie, alturi de stocarea i prepararea corespunztoare a alimentelor "splare, fier%ere adecvat etc.$ la reducerea considera%il a riscului de m%olnvire prin intermediul alimentelor+ /giena m>inilor i starea de sntate a celui care pregtete m>ncarea este de asemenea un factor important n reducerea riscului de m%olnvire menionat anterior. <actorii care influen ea' obiceiurile noastre ali%entare Preferinele * aversiunile alimentare personale+ 1irosul * gustul * aspectul alimentelor+ O%iceiurile alimentare provenite din modul de via al grupului de apartenen al adolescentului n cauz+ 1odelul cultural * religia consumatorului+ &ccesi%ilitatea * preul alimentelor+ Curiozitatea consumatorului+ 0tarea emoional a su%iectului consumator "tristee, furie, frustrare, %ucurie etc.$+ Pu%licitatea i modul de prezentare a produselor "etichete, am%ala?e etc.$. Infor%a ii !i activit i care s ofere adolescentului oca'ia s e&erse'e Pregtirea hranei+ <tilizarea instrumentarului * dotrilor %uctriei+ Conceperea i prepararea unor meniuri cu alimente nutritive i sntoase. Itili'area cr ii de bucate &legerea i punerea n practic a indicaiilor unei reete culinare+ 0faturi practice la gtit. Conservarea ali%entelor De ce conservm alimentele ? Care sunt i cum tre%uie s arate alimentele ce se pot conserva ? Cum se conserv alimentele alese. Juctria ro%$neasc C>teva feluri de m>ncare sntoase i uor de preparat. Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511? 94

O%iective Dezvoltarea capacitii de a face legtura ntre alimentaie i starea de sntate * %oal+ deprinderea unor o%iceiuri alimentare sntoase pentru via+ Do%>ndirea unor cunotine despre aprovizionarea cu alimente, pstrarea acestora i pregtirea hranei+ Do%>ndirea unor cunotine despre instrumentarul %uctriei i utilizarea acestuia+ 0 nvee cum @se citete8 o carte de %ucate i s neleag utilitatea ei. Ba sf>ritul acestui modul, adolescenii vor fi capa%ili s' Defineasc alimentaia+ Jncadreze corect alimentele , dup elementele nutritive pe care le conin , n cele 6 grupe, prezentate n ane#+ (#plice ce este o afeciune cauzat de alimentaie+ Cunoasc regulile de %az ale unei alimentaii sntoase+ Jnlocuiasc anumite alimente cu altele, echivalente nutritiv, atunci c>nd sunt o%stacole legate de pre, aprovizionare, preferine etc+ <tilizeze corect instrumentarul * dotrile %uctriei+ Prepare c>teva feluri de m>ncare, simple i sntoase, din %uctria rom>neasc. Re$ur$e #e!e$'re Kie, plane cu grupele de alimente cu instrumentarul %uctriei+ Carte de %ucate+ (lemente de recuzit "or, %onet, mnui de %uctrie, toctor, cuite etc.$+ Pliante de educaie pentru sntate "dia%et, o%ezitate, cancer$+ 2esurse financiare pentru o aprovizionare minim cu alimente+ &ccesul ntr)o %uctrie i materie prim pentru pregtirea c>torva feluri de m>ncare din %uctria rom>neasc. Re!om'#d)ri "e#tru -orm'tori Adolescen ii se si%t foarte "uternici !i Katot!tiutori). De aceea vor oferi propriile lor motive pentru care nu este nevoie s mn>nce corect+ perspectiva m%olnvirii, a morii le este ceva foarte ndeprtat, care nu li se va nt>mpla. De aceea, n a%ordarea leciilor, trebuie s utili'a i acele argu%ente la care ei sunt sensibili+ aspectul fizic plcut, capacitatea de seducie, performan sportiv, economii pentru a)i cumpra o%iectele care le plac, a fi @la mod8 etc. Pentru a le c>tiga interesul ncepei cu motivele pentru care oamenii mn>nc+ solicitai)le participarea, preciz>nd c nu e#ist rspunsuri corecte sau greite i a?utai)i s coreleze informaia cu propriul lor mod de via+ 0timulai participarea i n cadrul demonstraiilor practice favorizai fiecrui cursant alegerea meniului, accesul la utilizarea instrumentarului, gtitul propriu)zis etc. &ctivitatea 1 De ce m>ncm ? 0e tie c a m>nca este o necesitate. 1otivele pentru care m>ncm fac parte din aspectele legate de alimentaie. &limentaia este tiina modului n care organismul utilizeaz alimentele pe care le consumm. Cu toate c este o tiin foarte complicat, cunoaterea c>torva principii simple i nsuirea c>torva reguli legate de alimentaie ne a?ut s avem o%iceiuri alimentare sntoase. 0copul ' (ste acela de a)i a?uta pe adolesceni s defineasc alimentaia, s contientizeze importana i rolul alimentaiei i s nceap s)i pun ntre%ri despre modul n care fiecare dintre ei o face. Durata ' 4D)9D de minute. Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511? 96

Participanti ' 9); adolescenti Procedura 5rupul de 9); su%ieci se aeaz n semicerc cu faa ctre ta%l * flip)chart. Biderul grupului, formatorul, i informeaz despre scopul nt>lnirii. -ehnica folosit este brainstor%ingul , o tehnic care permite participanilor s fac comentarii fr teama c vor fi ?udecai. Pe ta%l se scrie tema discuiei' MLECA;@+ Kiecare participant spune c>te un cuv>nt legat de acest titlu "e#.' foame, p>ine, fructe$. :imeni nu este nevoit s)i apere punctele de vedere, fiecare fiind #ncura1at s "artici"e oric$t de ciudate ar fi o"iniile lui.. <n o%servator noteaz, separat pe o foaie de h>rtie, tot ce se spune i fr comentarii. Ba sf>rit se noteaz pe ta%l rspunsurile n ordinea n care au fost e#primate prerile, apoi formatorul le grupeaz astfel nc>t rspunsurile s se su%sumeze mai multor idei ca' -oi oamenii mn>nc+ &limentele sunt foarte variate+ Preferinele * aversiunile alimentare sunt foarte variate+ 1>ncm pentru c ne este foame etc. &ceast prim parte a %rainstormingului nu are rolul de a gsi soluii la o pro%lem dat, ci acela de a sparge gheaa i de a investiga atitudini, opinii privitoare la aceast tem. (ste de asemenea o %un metod de a o%ine idei de la care s nceap apoi discuiile. Jn cea de a doua parte a edinei se scrie pe ta%l cel de al doilea titlu' D@ C@ MLECMM 2 0e procedeaz ca i la secvena anterioar, dup care, se structureaz pe ta%l rspunsurile, su%ordonate, de e#emplu, urmtoarelor idei' 1>ncm pentru ca s trim, ca s cretem i ca s ne simim %ine i sntoi+ 1>ncm pentru ca s avem energia necesar activitilor noastre " nvtur, munc, ?oc, sport etc.$+ 1>ncm un anumit aliment pentru c acesta ne place. Ba sf>ritul activitii cursanii vor fi ntre%ai' Cum li s)a prut activitatea ? De ce ? Dac nainte de aceast lecie s)au mai g>ndit la aceste pro%leme i n ce mod ? Ce alte lucruri ar dori s afle despre alimente * alimentaie ? Re!om'#d)ri "e#tru -orm'tor Kormatorul va nota toate aceste o%servaii ale cursanilor i va ine cont de ele n leciile urmtoare.+ (ste %ine ca notiele privitoare la activitile derulate s nu fie foarte complicate, ci doar c>teva idei i impresii care s v permit s rememorai caracteristicile grupului i discuiile avute. &ctivitatea ! Ce influeneaz alimentaia (#ist foarte muli factori care influeneaz o%iceiurile noastre alimentare+ + "e unii #i "ute% controla, alii sunt independeni de voina noastr. 0 identifice ce anume ?oac un rol important n alimentaia lor i factorii care le influeneaz modul n ca Participanti ' ;)1D . Durata ' 4D)9D minute. 2esurse ' Chestionarele @Ce crezi despre m>ncare ?8 "v. ane#a$ pentru fiecare cursant'-a%l, cret colorat. Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511? 99

Pro!edur' &ctivitatea cupleaz informaii o%inute din completarea chestionarelor cu cele din discuia de grup. Jn prima faz a activitii li se va cere participanilor s rspund c>t mai sincer la ntre%rile chestionarului care li se va pune la dispoziie. 0e precizeaz c este anonim i c rspunsurile lor vor a?uta la nelegerea mai %un a pro%lemelor i preocuprilor lor legate de alimentaie. Dup completarea chestionarelor acestea vor fi adunate i se va trece la urmtoarea faz a activitii. 0e va scrie pe ta%l urmtorul titlu' C@ LIC;I;I > <ACGO;I influen ea' %odul de a %$nca al oa%enilor 2 Participanii sunt stimulai s rspund, fiind a?utai , prin sugestii i e#emple legate de posi%ilele rspunsuri la aceast ntre%are. 2spunsurile vor fi grupate su%sumat factorilor care influeneaz alimentaia' 1odelul cultural motenit de consumator+ (reditatea consumatorului+ 1odul de via al grupului din care face parte consumatorul+ Preferinele * aversiunile personale fa de anumite alimente+ -ipul de activitate "intelectual, activitate fizic uoar, activitate fizic grea$+ 3>rsta consumatorului. 0e solicit participanilor s rspund la ntre%ri de genul' Pe voi ce factori v influeneaz mai mult ? Ce credei despre felul n care v hrnii acum ? Dac ai putea, ce alimente ai consuma ? Ce alimente credei c v)ar putea a?uta s artai * s v simii mai %ine ? Ce factori care v influeneaz alimentaia putei controla i cum ? 2ecomandri pentru formatori Kormatorul va selecta din rspunsurile date n chestionare care vin n spri?inul structurrii informaiei dup modelul oferit mai sus. (l va relua opiniile emise pentru a facilita succesiunea schim%urilor de preri i progresele grupului+ Jn anumite situaii "e#. din chestionar' Ce alimente i plac * displac i de ce ?$ reia ntre%area i antreneaz n discuie un numr c>t mai mare de cursani pentru facilitare schim%urilor de opinii+ Kormatorul tre%uie s refac n mod regulat sinteza celor discutate pentru a permite grupului s treac de la un punct la altul, s fac %ilanul opiniilor emise, s recapituleze punctele de divergen i s treac la o alt faz. &ctivitatea . Ce tim despre alimente ? &limentele sunt cele care ne asigur agenii nutritivi de care avem nevoie' vitamine, minerale, aminoacizi din proteine, acizi grai, glucide i grsimi. &ceti ageni nutritivi provin dintr)o varietate de alimente i fiindc pentru o sntate %un avem nevoie de peste 4D de ageni nutritivi, tinerii tre%uie s tie care alimente conin aceti ageni i cum pot fi ele com%inate. 0copul (ste acela de a)i nva pe cursani s ncadreze corect alimentele n cele 6 grupe alimentare i de a le face cunoscute funciile principale ale fiecrei grupe "v. ane#e' lapte, carne, legume, fructe, cereale$. Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511? 9=

Durata ' 4D)9D de minute. Participani '. 5rupul de 9); adolesceni i tineri. 2esurse ' Plana cu grupele de alimente "v. ane#a$, orice alte materiale, plane sau ta%ele, n care s fie prezentate caracteristicile alimentelor "calorii, coninutul n ageni nutritivi, funcii, n ce alimente se gsesc etc.$' -a%l * flip)chart Koi de h>rtie, cartonae pe care sunt trecute nume de alimente din cele 6 grupe cunoscute+ Procedura se %azeaz pe com%inarea a dou tehnici' completarea unui chestionar, urmat de discuia de grup. Ba nceputul nt>lnirii formatorul le vor%ete despre varietatea alimentelor i despre faptul c, indiferent c>t de variate ar fi, ele se mpart n 6 grupe n funcie de rolul nutritiv pe care l au. Bi se va arta tinerilor o plan care s ilustreze mprirea alimentelor n grupele respective i funciile nutritive ale fiecrei categorii de alimente. <rmeaz apoi o secven a activitii, su% forma unui ?oc, menit s fi#eze informaiile primite. (#emplu 1r /aurt Orez Aiscuii &rdei 1iel ' Bi se dau cursanilor amestecate, cartonaele pe care scrie denumirea unor alimente+ Bi se cere s introduc * aeze fiecare cartona n cutia * n faa etichetei corespunztoare fiecrei grupe de alimente "6 grupe de alimente, deci 6 cutii * 6 etichete$+ &poi formatorul le arat plana cu grupele de alimente, agenii nutritivi pe care i furnizeaz organismului i funcia principal a acestora pentru reactualizarea informaiei prezentate la nceputul nt>lnirii. Ba sf>rit se verific modul n care au sortat cartonaele i se compar cu informaiile cuprinse n plan. Cursanii tre%uie s fi#eze i s vehiculeze informaii care s rspund la urmtoarele ntre%ri' Ce rol are fiecare grup de alimente ? &vem nevoie de toate alimentele ? 0unt i alimente care ne fac ru, chiar dac arat %ine i ne plac ? De ce ? (#ist diferene privind necesarul de alimente ntre diferite persoane ? Care sunt aceste diferene i ce le determin ? 3oi ce ar tre%ui s m>ncai ? 2ecomandri pentru formator Kormatorul poate s dea drept tem de lucru acas completarea unei fie n care fiecare t>nr s propun un meniu complet' mic de?un, pr>nz, cin pentru o zi sau pentru mai multe zile+ Kormatorul le poate cere s comenteze alegerea fcut cu argumentele necesare " mi place, este sntos, mi pot permite etc.$+ Kormatorul poate utiliza aceste informaii ca punct de pornire pentru activitatea urmtoare ' &ctivitate 4 Aoli determinate de alimentaia inadecvat Chiar dac sunt tineri, unii dintre su%ieci au de?a pro%leme de sntate cauzate de o alimentaie inadecvat' ' carii dentare, dureri de stomac supra * su%ponderalitate, rezisten sczut la o%oseal etc. Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511? 9;

0copul /dentificarea legturii dintre diferitele afeciuni i alimentaie. Durata ' 9D de minute. 2esurse ' Pliante, %rouri, plane i alte materiale din sfera educaiei pentru sntate+ (ventual se vor utiliza i filme documentare de specialitate i * sau se va invita un medic ori asistent nutriionist+ Procedura Bi se cere cursanilor s numeasc afeciuni i pro%leme de sntate de care acetia sufer+ Bi se cere s spun dac cred c este o legtur ntre alimentaie i unele dintre aceste afeciuni+ 0e noteaz pe ta%l, n st>nga, afeciunile i n dreapta alimentele * o%iceiurile alimentare+ &poi se confirm, utiliz>nd e#emplele pertinente, aceast legtur. 0e trece treptat la prezentarea %olilor provocate * accentuate de o alimentaie proast. Jn spri?inul afirmaiilor se utilizeaz pliantele, planele sau a?utorul invitatului+ Ba sf>rit se scriu pe ta%l principalele afeciuni determinate de o alimentaie defectuoas' 0u%ponderalitatea * supraponderalitatea "p>n la o%ezitate$+ &feciunile dentare+ Aolile inimii i ale aparatului circulator+ Dia%etul. Kiecare afeciune mai sus menionat se va trata astfel' Caracteristicile %olii * afeciunii+ 2egimul alimentar care o provoac+ 2epercursiunile n plan personal generate de %oala * afeciunea n cauz+ 2emedii prin modificarea regimului * o%iceiurilor alimentare. Ba sf>ritul leciei cursanii vor fi stimulai s rspund sintetic la mai multe ntre%ri' Ce legtur e#ist ntre afeciunile lor i alimentaie ? Cunosc i alte persoane care au pro%leme de sntate din cauza alimentaiei ? Ce %oli provocate de alimentaie i ngri?oreaz cel mai mult ? Ce ar dori * putea m%unti n favoarea sntii din regimul lor alimentar ? <ltima parte a leciei va fi alocat unui mic ?oc de rol. 0copul acestui e#erciiu este de a fi#a cunotinele do%>ndite i pentru a termina lecia ntr)un mod rela#ant, chiar vesel. Zocul de rol Persona?e' trei persona?e, interpretate de cursani. 0cenariu' &ndrei, 1. ani, scund i gras, mn>nc multe dulciuri, p>ine, nu face micare, comple#at de felul n care arat i de faptul c nu)i poate face nici o prieten. Htefan, prieten cu &ndrei, i procur uneori dulciuri sau m>ncare n schim%ul altor servicii. 3ictor, prieten cu &ndrei, ncearc s)l conving c tre%uie s)i schim%e o%iceiurile alimentare i s fac sport. Jntr)o zi &ndrei i cere lui Htefan s)i cumpere pr?ituri n schim%ul coleciei de tim%re. 3ictor se opune i ncearc s le e#plice c nu procedeaz corect. Cursanii implicai n ?ocul de rol tre%uie s aduc argumente pro i contra solicitrii pe care &ndrei i)o face lui Htefan. Ce ar tre%ui s spun 3ictor astfel nc>t &ndrei s neleag c greete ? Ce ar tre%ui s spun &ndrei nainte i dup ce ar putea fi convins de 3ictor ? Ce argumente ar putea oferi Htefan pentru a o%ine tim%rele ? 2ecomandri pentru formatori Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511? 9G

(#erciiul d posi%ilitatea tinerilor s demonstreze n ce fel percep i neleg relaia dintre alimentaie i sntate+ Kormatorul poate modifica * alege un alt scenariu pentru ?ocul de rol+ Ba sf>ritul e#erciiului formatorul are o%ligaia s sintetizeze o%servaiile i s formuleze concluzii pe care s le ancoreze de informaia transmis n cadrul activitii. &ctivitatea 6 Cumprarea alimentelor Kiecare dintre noi m>ncm zilnic diferite alimente, crude sau gtite. /ndiferent de felul alimentelor sau modul n care le consumm tre%uie mai nt>i s le procurm. Cunoaterea locurilor de unde ne aprovizionm, preurile apro#imative, administrarea resurselor financiare n funcie de meniul pe care dorim s)l preparm, criteriile de alegere a produselor sunt etape importante n pregtirea alimentelor pentru hrana personal. Ba sf>ritul activitilor cursanii vor ti cum i de unde i pot procura alimente de calitate, c>t mai aproape de cas, la preuri c>t mai mici etc. Bocul Jn ora, prin magazine alimentare i piee. Durata ' 3aria%il , c>teva ore. 2esurse ' Bista de cumprturi+ O sum minim de %ani "pentru un meniu ales$+ 0acoe. Pro!edur' Kormatorul stabile!te #%"reun cu gru"ul felurile de m>ncare pe care le vor pregti+ (#emplu' cior% rneasc, ghiveci de legume cu carne de vit, desert+ 0e sta%ilete lista cu alimentele ce tre%uie procurate, as"ectul acestora #n stare "roas"t, cantitile, locurile unde pot fi gsite i "re urile orientative+ 0e discut despre pregtirea pentru mersul la cumprturi' %ani, plase, distanele i mi?loacele de transport p>n la magazinele de desfacere cu argumente pro i contra alegerii acestora+ Kormatorul merge mpreun cu grupul de tineri i)i asist la cumprturi. Kiecare mem%ru al grupului tre%uie s cumpere un aliment i s comenteze n faa grupului cum anume l)a ales "raport pre*calitate, verificarea etichetei, locul de desfacere este aproape de cas etc.$+ Ba sf>rit alimentele sunt aduse n %uctrie, sortate i pregtite pentru gtit+ 0e vor discuta urmtoarele aspecte' Ce li s)a prut mai dificil ? Cum ar fi putut aciona aa nc>t s economiseasc %ani ? Cum se face pregtirea pentru gtit ? "e#.' splat, tranat, curat, tocat etc.$. 2ecomandri pentru formator Kormatorul tre%uie s se limiteze la prezentarea iniial a scopului activitii i c>teva linii directoare i s evite preluarea responsa%ilitilor grupului+ Jnainte de a porni la cumprturi s se asigure c tinerii cunosc orientativ preurile, tiu ce au de fcut, au sta%ilit n mod corect raportul meniu*materie prim necesar. Chiar dac iese prost, s evite intervenia din motive legate de risip, pierderea timpului sau cumprturi @proaste8+ Jn cazul n care nu a ieit cum tre%uie, s)i noteze toate o%servaiile inclusiv de ce anume, i s reia activitatea n alt zi. &ctivitatea 9 Cunoasterea %uctriei &ceast lecie se %azeaz pe demonstraii practice+ metodele de predare i nvare vor fi determinate de nevoile individuale ale fiecrui cursant. Auctria este locul unde se pregtete m>ncarea+ ea este utilat de la modest la sofisticat cu instrumentarul necesar. /ndiferent de gradul de utilare se identific urmtoarele elemente de %az' Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511? =D

&ragazul "prefera%il prevzut cu cuptor$+ 1asa de %uctrie+ 3ase de gtit, strecurtori, toctoare+ Cuite, linguri, furculie etc. 1odul n care utilizm acest instrumentar depinde de ce anume dorim s gtim. Jn timpul utilizrii lor tre%uie s se in seama de regulile legate de' 0ecuritate n %uctrie "supravegherea permanent a focului, manevrarea corect a vaselor care conin ap clocotit, a o%iectelor ascuite, a aparatelor electrice etc.$+ /giena spaiului, instrumentarului i nu n ultimul r>nd a persoanei care gtete+ Ba sf>ritul leciei tinerii vor fi capa%ili s cunoasc i s utilizeze corect o%iectele din dotarea %uctriei, s respecte normele de igien i cele de pstrare * pregtire a hranei. Durata ' 3aria%il , c>teva ore. 2esurse ' &ccesul n spaiul unei %uctrii+ 1aterie prim n funcie de meniul ales "zarzavaturi, legume, fructe etc.$+ Horuri, %onete, mnui i prosoape de %uctrie+ Produse pentru curenie "%urei, detergent, praf de curat etc.$. O%servaie 0e poate solicita accesul n %uctria cminului i folosirea materiei prime pentru pregtirea mesei ntr)o zi o%inuit+ Poate fi implicat personalul care lucreaz la acea %uctrie. Procedura Becia se desfoar n mai multe etape astfel' "a$ Discuie de grup Ce este o %uctrie ? De ce avem nevoie de un spaiu special amena?at ? Dac din construcie nu avem un asemenea spaiu, atunci cum am putea s)l delimitm i s)l amena?m "minimal$ n acest scop ? "%$ (#erciii de utilizare a instumentarului %uctriei 0e completeaz fia cu modul de utilizare a instrumentarului %uctriei "v. ane#a$+ Jntr)o sal o%inuit se vor efectua e#erciii de utilizare a c>torva instrumente de %uctrie' <tilizarea corect a cuitelor n cazul curatului legumelor * fructelor, tiatul i tocatul legumelor * zarzavaturilor * verdeurilor etc.+ <tilizarea mi#erului+ Kacerea * servirea unui ceai, care va fi oferit cursanilor+ 0e pot prepara salate de legume * fructe proaspete+ &ran?area mesei "aezarea corect a tac>murilor i veselei$+ 2ecomandri <or%atorul le va arta "ractic %odul corect de reali'are a acestor activit i , dup care urmeaz participarea cursanilor sub su"raveghere. -inerii vor fi ncura?ai s lucre'e inde"endent. <or%atorul #!i va reduce tre"tat de%onstra iile !i interven iile , pe msur ce tinerii capt ncredere i competen. Ba sf>rit se vor consuma cele pregtite, e#ers>ndu)se eventual ntr)un ?oc de rol diferite ipostaze posi%ile' @oaspei * gazde8, @ ntre prieteni8, @cu diferite ocazii8 etc+ "c$ Jn %uctrie Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511? =1

Jn acest fel se accentueaz i pe necesitatea cunoaterii regulilor legate de servirea mesei, normele de igien "personal i a spaiilor de pregtire * servire a mesei$, utilizarea corect a tac>murilor, poziia corect la mas, aran?area adecvat a mesei etc. Aceast eta" trebuie s ofere "rile1ul de "artici"are la o situa ie real, n vederea ntririi cunotinelor do%>ndite. Jn funcie de a%iliti fiecare cursant va efectua, individual sau n grup, diferite secvene de pregtire a m>ncrii #ntr*o buctrie adevrat. Se "oate organi'a sub for%a unui concurs la care mem%rii ?uriului s fie personalul %uctriei, care va acorda note pentru' &%ilitile manuale ale cursanilor+ Corecta aplicare a regulilor de igien+ 5ustul i aspectul preparatelor+ &spectul mesei etc. Jn ?uriu pot fi inclui de asemenea colegi, prieteni i educatori ai cursanilor. 2ecomandri pentru formator 0uccesul n transmiterea de informaii i a%ilitarea tinerilor privind pregtirea alimentelor pentru hrana personal poate fi urmrit n trei direcii' Cunotinele pe care le)au do%>ndit+ Punerea n practic a acestor cunotine i modificarea comportamentului alimentar n conformitate cu regulile unei alimentaii sntoase+ &%iliti i deprinderi n pregtirea hranei+ <ltimul punct poate fi o%servat n mod direct, prin aplicaiile practice efectuate de a lungul leciei. Prima direcie poate fi evaluat prin rspunsuri, testare a nivelului de achiziii informaionale. & doua direcie este mai greu de evaluat i se prea poate ca dincolo de a%iliti i informaii, comportamentul alimentar s se schim%e foarte greu din diferite motive. Chiar dac aa stau lucrurile i avei semnale despre acest lucru, asigurai)v c punctul 1 i . sunt %ine nsuite de ctre cursani i ele vor lucra, n timp, n favoarea celui care le deine. Ba sf>ritul leciei se recomand o nt>lnire de evaluare n care cursanii s ofere, prin completarea unor chestionare, semnalele legate de importana acordat leciei i de nivelul de cunotine n domeniu. Chestionarele tre%uie s fie simplu de aplicat, e#trem de selective, eventual cu mai multe variante de rspunsuri din care s aleag unul pe care l consider corect "v. ane#a$. &ne#' Principalele grupe de alimente
&genii nutritivi ma?ori Kuncia principal Creterea oaselor i a dinilor 5rupe alimentare

Calciu 2i%oflavin "A)!$ Proteine

Bapte, %r>nz, %r>nz de vaci, iaurt, %udinc, ngheat.

Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511?

=!

&genii nutritivi ma?ori Proteine &cid nicotinic Kier -iamin "A)1$ 3itaminele & i C

Kuncia principal 0timuleaz Creterea funciile muchilor organismului

5rupe alimentare 3it, viel, miel, porc, mezeluri, ou, pasre, pete, crustacee. Kasolea uscat i mazrea, soia i produsele din soia, nucile com%inate cu proteine animale sau cerealiere pot su%stitui o porie de carne' -oate legumele * fructele+ cele cu frunze sau de culoare verde nchis ori portocalii sunt recomandate de .)4 ori pe sptm>n , pentru vitamina &. citricele sunt recomandate zilnic , pentru vitamina C. Produsele de panificaie i cereale, %iscuii, paste, orez, preparate din porum% i fulgi, cereale integrale+ se recomand produsele cerealiere fortifiante i m%ogite.

Sidrai de car%on -iamin "A)1$ Kier

Chestionar de evaluare final Ce crezi despre alimente ? De ce crezi tu c mn>nc oamenii ? Ce alimente * m>ncruri i plac i de ce ? Ce alimente nu)i plac i de ce ? &i cumpra anumite alimente indiferent c>t cost ? Ce alimente ar tre%ui s fie ntotdeauna accesi%ile, dar n momentul de fa nu sunt ? (#ist alimente care i se par foarte gustoase ? Care sunt gusturile tale n comparaie cu ale prietenilor ti ? Ji place s ncerci m>ncruri noi ? Ce alimente i se par ciudate ? (ti constr>ns s mn>nci anumite alimente ? (#ist alimente care sunt @la mod8 ? [i se pare c pu%licitatea face ca anumite produse alimentare s fie mai interesante ? " 1. $ Ce mn>nci c>nd eti fericit * trist * nsingurat * nspim>ntat ? d!. Deprinderi comple#e ' deprinderi pentru viaa n societate &dolescena este o etap comple#, dificil , plin de contradicii , n cursul creia individul i desv>rete socializarea. (l tre%uie s asimileze cunotine i deprinderi legate de stp nirea i dezvoltarea propriei lumi interioare dar si privind relaiile cu cei din ?ur' persoane de aceai v>rst sau mai mari, de acelai se# sau diferit,prieteni, colegi, prini sau rude, oameni cu diferite poziii sociale i roluri diverse. &sumarea propriei identiti <or%atorul trebuie s trans%it infor%a ii des"re caracteristicile adolescen ei, autocunoa!tere !i s dezvolte abiliti #n deli%itarea K@I A C@ILALNI). Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511? =.

&sigur energie

Personalitatea omului este alctuit din tot ceea ce se ntiprete n mintea omului i este evideniat prin comportamentul lui n diferite situaii pe parcursul ntregii viei+ @&"erien a pe care o acumulm de)a lungul vieii determin o permanent dezvoltare adaptiv, dar rm>nem constani n trsturile de fond' suntem mereu altfel, dar totdeauna noi nine+ Ceea ce sunte% fiecare dintre noi, ceea ce putem fi i ce am dori s devenim sunt componentele @luptei8 pentru devenire, ntre ele tre%uind s e#iste echili%ru i armonie+ Cunoa!terea de sine !i educa ia tre%uie s stea la %aza modelrii propriei personaliti+ 0cop Pregtirea adolescenilor pentru asu%area !i e&ercitarea corect a statutului de adult inde"endent n rolurile sociale fundamentale. O%iective Contientizarea de ctre adolescent a faptului c oamenii sunt, n elementele lor eseniale, toi la fel' se nasc, cresc i se dezvolt psihosocial, m%tr>nesc i mor+ Ki#area elementelor caracteristice dezvoltrii n adolescen, implicit a diferenelor determinate de identitatea de se#+ &%ilitarea adolescenilor cu informaii i metode de autoevaluare+ Dezvoltarea interesului pentru cunoaterea de sine+ 0timularea relaionrii sociale, cunoaterea limitelor individuale n relaia @(< , C(/B&B[/8. Cunoaterea caracteristicilor creterii i dezvoltrii %io)psiho)sociale la pu%ertate i adolescen+ 2ecomandri pentru formatori 3erificarea materialului de suport al leciei naintea nt>lnirilor, luarea msurilor legate de spaiu, participani astfel nc>t s se evite surprizele neplcute+ &ctivitatea de formare va implica utilizarea tehnicilor specifice altern>nd secvenele de pregtire prin metode afirmative, interogative i active. Metode afir%ative+ Prezentarea unui material, de ctre formator sau de specialitii invitai de acesta, su% forma unor mici e#puneri+ (#erciii utiliz>ndu)se tehnica creion , h>rtie, ta%la, flip chartul etc+ Metode interogative+ 3erificarea cursantului privind gradul de nvare i de fi#are a unor informaii+ Metode "'rti!i"'ti%e Discuii de grup, ?oc de rol, %rainstorming, studii de caz, mici proiecte individuale sau de grup. (valuarea iniial va "er%ite co%"ara ia infor%a iei de ba', deinut iniial de participani, cu informaia similar o%inut dup un timp i va demonstra influena pe care au avut)o activitile derulate i dac lecia i)a atins scopul propus. 2esurse necesare <n spaiu adecvat numrului de cursani i tipului de activitate+ 1ateriale informative de tipul planelor, pliantelor, mici cri de popularizare n domeniul sntii comportamentului se#ual+ Klip chart, ta%l, creioane colorate+ fie, chestionare, foi de evaluare, etc+ dosare i eventual al%ume foto+ diferite o%iecte de recuzit pentru ?ocul de rol+ reportofon, casete audio. Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511? =4

A!ti%it'te' * A,' $u#t EU Cunoaterea de ctre adolesceni i tineri a prilor pozitive i negative ale personalitii lor ?oac un rol important n gsirea unor modaliti de depire a aspectelor negative i a unor modaliti de dezvoltare a ceea ce au mai %un. (#ist foarte multe elemente ale personalitii n formare de care ei nu sunt contieni, elemente pe care le ignor sau le minimalizeaz precum i elemente de care sunt m>ndri. &utocunoaterea sau autoaprecierea reprezint cunoaterea calitilor i defectelor proprii, a capacitilor, aptitudinilor i atitudinilor, a trsturilor de personalitate precum i a gradului lor de dezvoltare. (a se realizeaz prin comparaie cu ceilali oameni i evideniaz particularitile individuale n cadrul unor grupuri. (#erciiul 1 Cine sunt? Ce sunt? Kiecare din noi ndeplinete n viaa de zi cu zi mai multe roluri' om, european, cretin, fiu*fiic+ elev, prieten, coleg, frate * sor, etc. 3or%ii despre voi identific>nd c>t mai multe roluri pe care le ndeplinii. -imp de lucru' 6 minute refle#ie, 6 minute e#punere individual (#plicaii pentru formator Jn dinamica articulrii identitare se disting trei niveluri de definire a eului. * un nivel su"raordonat care trimite la identitatea speciei umane, la fiina uman i diferenele dintre aceasta i alte specii "eu sunt * noi suntem oameni$+ * un nivel inter%ediar al definirii propriei persoane ca mem%ru al unui grup+ este vor%a de o identitate social %azat pe similitudinile din interiorul grupului i diferene fa de alte grupuri+ * un nivel subordonat al definirii propriei persoane ca fiin singular, unic+ identitatea este %azat acum pe comparaii interpersonale, pe diferenele dintre eu i cellalt n interiorul grupului de apartenen "eu i V suntem elevi n aceeai clas, dar spre deose%ire de V care nu are frai, eu am ! frai i tiu s c>nt la ghitar$. Prezentarea conceptului de identitate. Ce reprezint procesul de socializare? Pornind de la e#erciiul 1, se discut prezentrile mem%rilor grupului, su%liniindu)se asemsnrile i deose%irile identitare. -imp de lucru' !D min. (#erciiul ! Cum m prezint ? 0cop Kacilitarea autocunoaterii de ctre su%ieci. Dezvoltarea capacitii de prezentare a propriei persoane. 2esurse necesare' Covor *mochet+ -a%l * flipchart+ Creioane i cret colorat+ Coli de scris+ Kie de autoevaluare+ 0cenariile pentru ?ocul de rol+ 0tudii de caz. Procedura' Dup ce grupul s)a ntrunit, formatorul le prezint scopul activitilor care se vor derula+ va tre%ui s)i informeze, n linii generale, n ce vor consta acestea i se va accentua caracterul informal, distractiv al lor. Participanii vor sta n cerc pe covor mpreun cu moderatorul grupului i vor face o scurt prezentare a lor+ nume, v>rst, autodescriere fizic, orice informaie pe care ei o consider important i cred c i reprezint. 2ecomandri pentru formator Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511? =6

Prezentarea va ncepe de la formator+ 3or fi stimulai s spun c>t mai multe lucruri despre ei+ :u se vor permite ironiile, ntreruperile etc. (#emplu pentru autoprezentare' @1 numesc M sunt elev"$ M mi place s M muzica mea preferat este M sunt nlat"$ * scund"$ M cea mai mare calitate a mea este M meseria pe care vreau s o practic mai t>rziu este M am prieteni M etc.8 Dup ce s)au prezentat toi participanii, sunt ntre%ai dac i amintesc ce i caracterizeaz pe @V8, @\8, @C8 M+ apoi se scriu pe ta%l elementele comune identificate la toi participanii sau lacea mai mare parte a lor precum i cele care i difereniaz. (#emplu pentru sistematizarea acestor informaii' Comune 0pecifice Kete i %iei 3>rsta 19)1= ani "] adolesceni$+ Alonzi * %runei * ateni 2eedina' Centrul de Plasament+ Jnali * scunzi Profesia' elevi Pasiuni Ba sf>rit se solicit participanilor s comenteze o%servaiile notate pe ta%l i s sintetizeze c>teva concluzii care s rspund la urmtoarele ntre%ri' Ce anume ne caracterizeaz pe noi toi ?MCe anume ne difereniaz ?MDe ce natur sunt elementele care ne difereniaz ? Discuia de grup se termin cu ?ocul @Aa%a oar%a8 n care, grupul, mprit n dou, tre%uie s acumuleze un puncta? din identificarea su%iecilor. Kiecare mem%ru al su%grupului va fi legat la ochi i va tre%ui s identifice din . ncercri un su%iect al celuilalt grup. 3a fi a?utat cu informaii legate de preocuprile acestuia i nu din trsturile fizice. 5rupul c>tigtor va hotr> pedepse hazlii pentru nvini. 0e pot propune mai multe ?ocuri, interactive, cu scopul de a stimula participarea i de a identifica reacii pozitive sau negative, n cazul unor situaii reale sau imaginare. Ba finalul activitii li se solicit participanilor s completeze fia de autoevaluare @&a sunt (<8 "v. ane#a$, n cazul n care timpul nu le permite aceste fie pot fi date spre completare ca tem de cas. Kormatorul tre%uie s insiste pentru completarea tuturor ru%ricilor. (ste de ateptat ca su%iecii s nu completeze toate spaiile sau ca informaia transmis s fie sumar. Kiele se vor pstra i se vor compara cu cele care vor fi administrate la sf>ritul acestui modul de pregtire. (#erciiul . Cu cine m asemn ? Jncearc s identifici 6 grupuri distincte din care faci parte i g>ndete)te cum au influenat*cum influeneaz ele identitatea taO -imp de lucru' 1D min. (#plicaii pentru formator 0e discut la sf>ritul e#erciiului despre grupurile din care fac parte tinerii, su%liniindu)se c fiecare dintre ei face parte din acelai grup "e#. toi sunt elevi n aceeai clas$, dar aparin i unor grupuri diferite "e#. V este prieten cu \ i C, pe c>nd & este prieten cu A, C i C, etc.$. Kormarea personalitii este un proces cu du%l deschidere' socializarea "integrarea social, nvarea culturii ca transfer de la o generaie la alta, etc.$+ individualizarea "adaptarea cerinelor sociale la structura proprie, cultivarea elementelor individuale specifice, etc.$. Jn acest conte#t conceptul de identitate este foarte important' identitatea este noiunea fundamental pe care tre%uie s o avem n vedere atunci c>nd vor%im despre scopurile socializrii+ Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511? =9

ea rezult din interaciunea dimensiunilor social i individual ale fiinei umane i, ca i cultura, nu este dat odat pentru totdeauna ci se construiete i re)construiete permanent, fiind multidimensional. Jn cazul copiilor instituionalizai, formatorul va su%linia , n discuii pe marginea e#erciiilor , diversitatea identitar a acestor copii, faptul c ei nu sunt deose%ii de celelalte grupuri de aceeai v>rst, %eneficiaz de acelai tip de instrucie, aparin aceleiai culturi, aceleiai naiuni, etc. i tre%uie, n consecin, s i valorifice la ma#imum potenialul individual pentru a se integra n viaa social i profesional fr comple#e de apartenen la un anumit grup supus unor 7etichete8 discriminatorii. (#erciiul 4 Cine sunt ei? &lege din e#erciiul ! dou grupuri din care ai afirmat c faci parte i enumer trei caracteristici ale lor. Jntre%)i pe colegii prezeni "care s)au afirmat sau nu ca aparin>nd acelorai grupuri$ dac sunt de acord cu tine. Compar caracteristicile gsite de tine, cu cele gsite de ali colegi ce au afirmat c aparin unui aceluiai grup cu tine. -imp de lucru' !D min. (#erciiul 6 Ce fel de persoan te consideri? 0e va rspunde n scris, individual. 2spunsurile nu se vor discuta n grup. Kiecare mem%ru al grupului va fi invitat s reflecteze singur asupra profilului personal ce reiese din chestionar. -imp de lucru' 16 min. 0unt ' 0unt o 1 consider' 1 consider o Crezi n' persoan' fiin' mai cur>nd 1.generos 1.foarte fericit 1.propriile fore optimist 1.indiferent !.individualist !.mai cur>nd !.destin mai cur>nd !.negativist ..interesat fericit ..noroc pesimist ..suscepti%il 4.nu tiu ..mai cur>nd 4.nu tiu nu tiu 4.nu tiu nefericit 4.foarte nefericit 6. nu tiu (#erciiul 9 Chestionar pentru a te autocunoate Care consideri c este' Cea mai mare fericire'MMMMMMMMMMMMMMMMMMM.. Cea mai mare nefericire'MMMMMMMMMMMMMMMMMM.. Cea mai frumoas floare'MMMMMMMMMMMMMMMMMM. Cel mai mare defect la persoana iu%it'MMMMMMMMMMMMM Cea mai mare calitate la persoana iu%it'MMMMMMMMMMMM.. Cea mai frumoas v>rst'MMMMMMMMMMMMMMM Cel mai frumos oras 'MMMMMMMMMMMMMMMM.. -imp de lucru' 16 min. 2spunsurile individuale se scriu de ctre formator pe ta%l i se comenteaz cu ntregul grup pentru a se vedea spre ce se ndreapt preferinele grupului respectiv. Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511? ==

(#erciiul = Povestete despre tineO Povestete colegilor o nt>mplare din viaa ta n care i)ai pus n valoare una sau mai multe caliti personale+ relateaz nt>mplarea i amintete)i cum te)ai simit dup aceea. Ce au spus sau au fcut celelalte persoane care au participat sau au asistat la nt>mplare "i)au mulumit, i)au recunoscut meritele, etc.$? -imp de lucru' . min. pentru fiecare mem%ru al grupului. Concluziile formatorului la tem -imp de lucru' 6 min. Kormatorul va pune n eviden ce cunotine i mai ales ce atitudini i comportamente au manifestat copiii * tinerii n cadrul activitilor su%liniind aspectele pozitive i implicarea personal a fiecruia. Zoc autodescoperire' 7Palariile8 De)a lungul vietii noastre vom purta multe si diferite 7palarii8 precum rolurile pe care le vom interpreta. Dandu)ne seama ce palarie ar tre%ui sa purtam si totodata de rolul pe care ceilalti cred ca il ?ucam, putem invata mai multe despre noi insine si cum sa ne integram mai %ine in peisa?. &ceasta activitate le da frau li%er participantilor in a alege o 7palarie8 care sa reprezinte starea de spirit zilnica a fiecaruia. Kiecare participant va tre%ui sa creeze o palarie pentru o alta persoana din grup, pentru a)i arata cum este perceputa. /mpartasirea sentimentelor despre perceptia de sine intr)un grup si costientizarea fiecarui individ asupra modului in care este privit de e#aminator "grup$. Participani ' 1em%ri ai unui grup care de?a se cunosc %ine n numr par. 2esurse necesare ' Ciare sau hartie creponat+ Panglica + 1arIere colorate Kiecarei persoane i este sta%ilit un alt mem%ru din grup, caruia va tre%ui sa i confectioneze o palarie din hartie. Kiecare participant va confectiona o palarie pentru sine si alta pentru corespondentul sau in ?oc. Palariile tre%uie sa fie colorate in asa fel incat sa fie o palarie semnificativa, care sa reprezinte persoana pentru care a fost confectionata "e#. o palarie colorata in %leu)culoarea cerului, ar fi pentru o persoana 7calda cu toti cei din ?urul sau8 sau o palarie de %ucatar pentru o persoana care Uaduna toate lucrurile mici si le transforma intr)un lucru mareU$. /ncura?ati participantii sa fie creativi. Cand palariile au fost confectionate, initiati o 7ceremonie8 in care fiecare are ocazia sa isi prezinte propria palarie si sa e#plice palaria pe care a confectionat)o pentru corespondentul sau. &ceasta activitate ar tre%ui sa se desfasoare intr)un grup cu participanti care se cunosc %ine intre ei. 1. Ce parere ai despre palaria care a fost creeata pentru tine? !. Cum te)ai hotarat ce fel de palarie sa iti confectionezi? .. Cate 7palarii8 diferite porti in viata ta cotidiana? 4. &i palarii pe care le porti in viata ta cotidiana si pe care ai vrea sa le schim%i? Daca da, care sunt si de ce vrei sa le schim%i? Zocuri de autoapreciere 7Pentru tine, dar de la cine?8 Cateodata este dificil sa auzi si sa accepti complimente, mai ales atunci cand acestea iti sunt adresate in fata altora. Dar daca aceste complimente sunt parte dintr)un ?oc in care tre%uie sa ghicesti, este mult mai usor sa le auziti, si mult mai distractiv sa le faceti. /nvatarea deprinderii de a face si primi comentarii pozitive, ca o cale de im%unatatire a imaginii de sine. Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511? =;

Pentru persoane cu o stima de sine scazuta, care ar putea %eneficia auzind comentarii pozitive despre ei*ele si, in acelasi timp, pentru cei care tre%uie sa e#erseze deprinderea de a face comentarii pozitive despre altii. /ntre 4 si 16 participanti 2esurse necesare ' Cate un plic per persoana+ Sartie + Pi#uri sau creioane Procedura Dati fiecarei persoane cate un plic, pi# sau creion si mai multe %ucati de hartie. Cereti fiecaruia sa isi scrie numele pe plic si sa dea plicul persoanei de langa el*ea. /n momentul in care ai primit plicul celui*celei de langa tine, scrii pe o %ucata de hartie un atri%ut pe care il admiri la acea persoana, si il introduci in plic dar iti scrii numele pe acea hartie, si continua dand plicul la urmatoarea persoana, pana cand fiecare a scris cate ceva despre toti ceilalti din grup. Cand plicurile s)au umplut, sunt inmanate conducatorului de grup. &cesta deschide plicurile pe rand, si citeste cu voce tare cate un comentariu de pe foaia de hartie dar fara sa citesca numele celui care l)a scris, iar cel al carui nume este scris pe plic tre%uie sa ghiceasca cine i)a adresat comentariul*complimentul respectiv si, daca ghiceste, primeste un punct. 0copul este ca la sfarsit sa acumulezi cat mai multe puncte. Continuati pana cand plicurile au fost deschise si toate comentariile citite. Cand ?ocul s)a sfarsit, fiecare participant poate pastra plicul cu complimente ca sa)si aminteasca de calitatile sale remarcate in acest ?oc. 1.Cum te simti dupa ce auzi toate aceste lucruri pozitive despre tine? !.-i se intampla deseori ca ceilalti sa)ti faca complimente? Cum te influenteaza acest lucru? ..3ei pastra acest plic? De ce da sau de ce nu? 4.De ce este important sa auzim lucruri pozitive de la ceilalti? 6.Crezi tot ce a fost spus "scris$ despre tine? De ce da sau de ce nu? Dupa ce toata lumea a scris atri%utele si le)a introdus in plicuri, redistri%uiti plicurile printre participantii la ?oc, in asa fel incat fiecare va citi comentariile din plicul care i se va da. (ste o cale mai simpla pentru a implica mai mult pe fiecare participant in proces. 7Oglinda8 Cand ne privim intr)o oglinda, s)ar putea sa nu ne vedem in acelasi fel in care suntem vazuti de catre alte persoane. Deseori, vedem parti negative, lucruri care nu ne plac la noi, greselile pe care le facem atunci cand facem ceea ce credem ca este %ine. Putem efectiv sa nu ne vedem partile %une asa cum le vad ceilalti. &ceasta activitate este una de reflectare asupra propriei persoane. 0untem prea duri cu noi insine? &cordam vreodata atentie calitatilor noastre? Cand oamenii realizeaza cat de duri pot fi cu propria persoana, incep sa)si vada si partile %une. Poate ca se vor simti mai %ine in legatura cu ei insisi. (#plorarea modului in care mem%rii grupului se percep pe sine si compararea acestei perceptii cu modul in care sunt perceputi de ceilalti mem%rii din grup. Crestere stimei de sine prin formularea de afirmatii pozitive din partea celorlalti mem%rii ai grupului si recunoasterea originilor acesteia. Pentru persoane care au o imagine de sine negativa. (ste recomanda%il ca mem%rii grupului sa se cunoasca intre ei. 0e poate lucra individual precum si intr)un grup 2esurse necesare' Coli al%e de hartie, 2igla, 1arIere colorate, Pi#uri, creioane Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511? =G

Procedura Dati fiecarui mem%ru al grupului cate o coala al%a in care sa deseneze chenarul unei oglinzi, lasand cel putin !,6 cm spatiu pe margine.Kiecare tre%uie sa)si treaca numele ca titlu si sa scrie cuvinte si convingeri in interiorul oglinzii, care sa descrie felul in care se percep. Cand fiecare si)a indeplinit sarcina, adunati colile si asezati)le intr)un teanc. &cordati suficient timp pentru ca fiecare din grup sa scrie in spatiul al% din ?urul oglinzii comentarii pozitive pentru fiecare dintre colegi. &ceste comentarii tre%uie sa reflecte cum ii vede fiecare individ pe ceilalti din grup. /ncura?ati grupul sa fie pozitiv. Dupa ce toti si)au indeplinit sarcinile, dati oglinzile inapoi celor ce le)au creeat, si acordati timp pentru citirea comentariilor inainte de o analiza finala 1.(ste vreo diferenta intre modul in care va percepeti si modul in care sunteti perceputi de ceilalti? !.0unteti surprins de modul in care va percep ceilalti? ..De ce este important sa decoperim aspecte pozitive ale propriei personalitati? 4.Cum va apreciati stima de sine? Daca grupul este prea mare, impartiti)l in grupuri mai mici atunci cand este timpul sa se scrie in spatiul al% de pe marginea oglinzilor. Daca grupul este format din copii mai mici sau cu deficiente, desenati)le Dvs. conturul oglinzii, urmand ca ei sa deseneze in interior. /n functie de tipul grupului, ar fi indicat sa permiteti ?ucatorilor sa scrie orice, nu numai lucruri pozitive, dar :u evidentiati acest fapt. &ceasta creste increderea celor cu o stima de sine scazuta in cele scrise. &ctivitatea ! /dentitatea se#ual &dolescenii i tinerii preiau n comportament elementele care i caracterizeaz din punct de vedere al identitii se#uale, fiind puternic influenai de modelele culturale, ateptrile familiale, prerea grupului de prieteni, influena mass media, mod. Kactorii care influeneaz modelarea lor se#ual nu se afl neaprat n echili%ru i pot determina uneori un comportament se#ual deviant, fie prin cenzurare e#cesiv, fie printr)o e#acer%are a comportamentului se#ual. 0copul Contientizarea de ctre adolesceni i tineri c viaa se#ual este condiionat de toate aspectele vieii omului i c nu poate fi a%ordat corect dec>t n conte#tul relaiilor sociale i al maturizrii socio)afective a fiecrui individ. Durata '.D)4D de minute. Participanti ';)1D cursani. 2esurse' -a%l i cret+ S>rtie, creioane+ Pliante despre educaia se#ual+ Plane anatomice+ Procedura 0e mparte grupul n dou su%grupe respectiv de %iei i de fete. / se solicit fiecreia dintre grupe s completeze un minichestionar' Aieii Ketele Ketele sunt M Aieii sunt M Aieii sunt M Ketele sunt M Ba sf>rit are loc o discuie general n care s se evidenieze diferenele de percepie i s se dezvolte un dialog n care tinerii de se#e diferite s nvee c diferenele se#uale nu sunt doar %iologice ci i psihologice, emoionale i individuale. 2olul acestui e#erciiu este de a diminua Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511? ;D

stressul i nelinitea care are uneori loc n relaiile se#uale ale tinerilor. (i confund adesea dragostea cu se#ul sau atracia fizic, ignor>nd universul individual, calitile, prietenia pe care o pot gsi la o persoan de se# opus. (#erciii Cum m raportez la se#ul opus+ ce tiu despre prietenie i dragoste? Boc de desfurare' centru de plasament i cinematograf+ formatorul va alege un film despre prietenie sau un film de dragoste , n funcie de v>rsta patrticipanilor. Pro%leme a%ordate' Cum comunic cu o persoan de se# opus de aceeai v>rst * mai n v>rst? Ce sentimente "admiraie prietenie, respectM lista va fi completat de mem%rii grupului$ dezvolt fa de aceast persoan? Cum mi e#prim aceste sentimente? Cum m comport? (#erciiul 1 -imp de lucru' . min. * persoan Povestii "fiecare mem%ru al grupului$ o nt>mplare n care cineva v)a oferit o dovad de prietenie. Jmpreun cu formatorul, pe %aza povestirilor, analizai' Ce caliti tre%uie s ai% un prieten adevrat? Ce defecte ale unei persoane v mpiedic s)i devenii prieten? (#erciiul ! &cest e#ercciiu reia tema prieteniei i are rolul de a identifica' Ce caliti tre%uie s ai% un prieten * o prieten "enumerai minimum 6$? Ce defecte s nu ai% prietenul * prietena "enumerai minimum 6$? Chestionar "a se rspunde n scris, individual$ -imp de lucru' .D min. Crezi n dragostea la prima vedere? da nu nu tiu Persoana iu%it ar tre%ui s fie' frumoas inteligent sentimental senzual sensi%il nu tiu Chestionarul se lucreaz individual, apoi cu a?utorul formatorului, se listeaz pe ta%l scorul calitilor * defectelor n ordinea descresctoare a frecvenei apariiei lor n completarea individual a chestionarului. 0e comenteaz de ctre ntregul grup tipul de rspunsuri furnizate i caracteristicile cele mai apreciate n relaia de prietenie cu se#ul opus. (#erciiul ! -imp de lucru' .D min. Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511? ;1

Korma de desfurare' ?oc de rol. -eme pe grupe' 5rupul 1 , Cum facem cunotin cu o fat * un %iat? 5rupul ! , Cum facem prezentrile ntre fete i %iei? 5rupul . , Cum facem o invitaie "la film, n ora, etc.$? 5rupul 4 "format din perechi$ , Cum ne mpcm dup o ceart, cum cerem scuze, cum iertm pe cineva ? Kormatorul va oferi copiilor, nainte de nceperea e#erciiului liste cu principalele formule specifice fiecrei situaii. & se prezenta * a prezenta pe cineva+ a face cunotin Jl cunoti * o cunoti peM Jl cunoti pe prietenul meuM O cunoti pe prietena meaM 3 cunoatei? Ji prezint pe "sora mea, prietenul meu, colegul meuM$ Permitei)mi s v prezint peM 0unt nc>ntat "$ s v * te cunosc. Aun ziua * 0alut. Jmi pare %ine "de cunotin$. 0 m prezint' suntM Jmi permit s m prezint singur. 1 numescM i suntM"elev n clasa, coalaM., prietenul luiM etcM$ Jntre prieteni sau tineri prezentrile se pot face numai cu prenumele, cu un gest al m>inii, fr formule e#plicite de prezentare. & invita, a face o invitaie Jnainte de a face invitaia se ntrea% persoana respectiv dac este li%er "aceasta este de?a o invitaie mascat$' (ti li%er "$ disear? Ce faci s>m%t? &i un program pentru duminic? &tenieO Jntre%area 7(ti li%er m>ine sear?8 poate ridica o pro%lem' dac rspunsul este 7da8 va fi dificil s refuzi invitaia ce va urma. Dac rspunsul este 7nu8 va fi dificil s accepi invitaia ce i va fi adresat. Cum vom proceda? Dac nu cunoti %ine persoana care te invit, poi rspunde vag' &h, nu tiu nc ce voi face m>ine sear. 0au' oh, n principiu ies cu un prieten * o prieten, dar nu este nimic sigur. &cest tip de rspuns i va permite s te orientezi asupra acceptrii * refuzrii invitaiei ce va urma. Dac cunoti %ine persoana, poi rspunde cinstit' 7Depinde. 3rei s)mi propui ceva? * 0 m invii undeva?8 -re%uie s sta%ilii o distincie clar ntre a invita i a propune' tradiional, cel ce invit este i cel care pltete. (ste deci o diferen ntre' S %erge% la un fil% > la o "i''a , propunere, sugestie$ i Ge invit la un fil% > la o "i''a. "invitaie$ Cum invitm -e invit laM 3rei s mergi cu mine?M 3rei s dansm?M Ce)ai zice de un film? & vrea s te invitM & accepta o invitaie Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511? ;!

Da, cu plcere. ( drgu din partea ta. 3in cu plcere. ( simpatic. De ce nu? De acord. Dac spui tuM (u tiuMcred c daM. & refuza o invitaie ( drgu din partea ta, darM 0unt dezolat "$, darMnu sunt li%er "$ m>ine searMnu potMam de lucruM 2egret, darMnu potMnu)/ posi%ilMpoate alt datM :u, nu m intereseaz. :u)mi plac filmeleM :u tiu dac sunt li%er "$MPoate, voi vedeaM"dac vrei s te mai g>ndeti asupra rspunsului ce)l vei da$ & mulumi pentru o invitaie 1ulumesc "mult$. Oh, mulumesc. 1ii de mulumiriM.0unt nc>ntat "$. ( foarte drgu din partea taM :u tiu cum s)i mulumescM Jmi face mare plcereM & rspunde la mulumiri :)ai pentru ce. Cu mult plcere. Plcerea e de partea mea. 1 %ucur c ai acceptatM (#erciiul . ' film pe tem adecvat, la cinematograf -imp de lucru' ! ore. :ot' formatorul poate fructifica e#periena din e#erciiul precedent stimul>nd mem%rii grupului s invite la acest film pe cineva astfel nc>t , pe c>t posi%il , s ias n perechi cu o persoan pe care o simpatizeaz. Ba nt>lnirea viitoare se vor rezerva 16 , !D min. * grup pentru comentarea filmului vzut i concluziile care se pot desprinde la sf>ritul ntregii teme "nevoia de comunicare deschis, de cunoatere, criterii de alegere a unui prieten, valori ce stau la %aza relaiilor dintre fete i %iei, etc.$. (ste recomanda%il ca organizarea ieirii, cumprarea %iletelor, alegerea filmului dintr)o ofert de filme cu tematica respectiv ce ruleaz n localitate s fie fcute de ctre copii * tineri cu a?utorul formatorului. 0e vor repartiza responsa%iliti' cine se intereseaz de orarul filmelor i de costul %iletelor, cine cumpr %iletele+ dac este cazul, cine se intereseaz de mi?loacele de transport n comun care circul n acea zon, etc.

e+ Metode ,i teh#i!i de lu!ru 7# -orm're+ Principii metodologice

Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511?

;.

Dezvoltarea deprinderilor reprezint un proces prin care prin activiti i e#periene coordonate i progresive, clienii " adolesceni, tineri $ sunt a?utai s devin competeni din punct de vedere social, moral ,emoional, fizic i cognitiv. Dezvoltarea pornete de la nevoile generale ale tinerilor. :u se recomand modelul %azat pe ^ deficit _, focalizat pe pro%lemele clienilor. Dezvoltarea de deprinderi presupune cola%orarea ntre diferite instituii i organizaii carese anga?eaz s lucreze mpreun pentr u ndeplinirea unui scop comun. Dezvoltarea deprinderilor tre%uie s in seama de diferenele privind etnia , religia, orientarea se#ual, valorila, tiparele comportamentale. :u este normal ca su% prete#tul formrii sau dezvoltrii de deprinderi s a?ungem s negm rdcoinile culturale ale clientului, s rupem individul de grupul cultural de referin. Dezvoltarea deprinderilor se %azeaz pe relaii personale ntre client i lucrtorul social " educator etc. $ Pregtirea pentru viaa independent este o form particular de educaie non)formal, participativ, de stimulare i dezvoltare personal. Kormatorul de deprinderi de via tre%uie s caute s m%ine metode i atitudini specifice mai multor feluri de profesionti ' profesor, instructor, consilier, mentor " vezi ane#a $. Kormatorii tre%uie s fie ateni la motivaia tinerilor de a lua parte la un asemenea program. /n nici un caz acesta nu poate fi g>ndit ca o activitate o%ligatorie, cu desfurare rigid. &a cum se menioneaz n standard ^ activit ile nu %i'ea' "e "riva iune, nu se s"ri1in "e constr$ngeri iar orice abu' #n acest sens, ce contravine regle%entrilor #n vigoare este sanc ionat _. 3a tre%ui eliminat pe c>t posi%il i participarea la activiti n virtutea unei motivatii e#clusiv e#trinseci " de team sau cu g>ndul la o%inerea unor recompense etc. $. :u de puine ori constatm c raporturile dintre copii i aduli sunt ?alonate de condiionri de tipul recompens sau pedeaps i asta face parte din maniera frecvent n care lucreaz institutiile. 7 3enim la grupul de desen, ns ce ne dai?8 .8Data viitoare ne mai dai creioane colorate?8 7Daca venim ne dai ciocolat?8. 3a tre%ui s ne adaptm la aceast cultur instituional i s asigurm participanilor stimulentele corespunztoare. Dac iniial se pornete cu o astfel de motivaie, va tre%ui totui s facem n aa fel nc>t aceasta s se transforme pe parcurs. Copilul*adolescentul tre%uie atras i prin argumente de coninut ale cursului' prin atmosfera de lucru creat, prin informaia transmis i modalitatile antrenante , participative , chiar distractive prin care se formeaz noile deprinderi. (ste %ine s reinem ' Capacitatea de a)i motiva pe adolesceni este una dintre condiiile principale de reuit ale unui program de dezvoltare a deprinderilor. Pe parcursul programului de dezvoltare, va tre%ui s dm o deose%it importan modului de transmitere a cunotinelor i deprinderilor+ vor tre%ui avute in vedere metode * tehnici de Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511? ;4

formare c>t mai adecvate. Deprinderile de via reprezint competene i comportamente reale. De aceea formarea, n msura n care urmrete s nzestreze pe cursant " client $ cu a%iliti noi sau m%untite va folosi metode %azate pe nvarea e#perienial "] nvare prin participare activ$. Jnvarea de tip didactic este puin eficient pentru scopul formrii de deprinderi. &chiziionarea unor deprinderi cere identificarea i folosirea acelor ocazii de a practica i aplica deprinderile ce se doresc a fi nvate. <nii practicieni evit chiar s vor%easc de @predare8 n legtur cu deprinderile, tocmai datorit conotaiei predrii clasice ca metod de nvare pasiv. (i prefer termenul de @facilitare a nvrii8 deprinderilor de via. 2olul formatorului educatorului $ este n acest caz nu numai de a preda ci mai ales de a aciona ca un facilitator ntr)un proces dinamic de predare i nvare. " a se vedea schema din ane# cu diferitele roluri ale adultului $. :u doar o serie de 7lecii8 , fie acestea practice, ci i o suit de %o%ente de via de gru", pe care formatorii le provoac i le petrec alturi de adolesceni. <n alt principiu care tre%uie avut n vedere este de a structura formarea numai dup luarea n considerare a prerilor, propunerilor,iniiativelor manifestate de copii sau tineri. (ste important ca tinerii s ai% posi%ilitatea ca pe parcursurul programului s)i lase comportamentul s evolueze ntr)un cadru sigur, av>nd n vedere gradul sczut de ncredere pe care l manifest copii. 5radul de siguran este asigurat de atitudinea instructorului se recomand' &titudine ferm' printr)o atitudine autoritar "ferm$, instructorul are posi%ilitate ca ntr)o manier gritoare i spontan s)i determine pe copii s duc la %un sf>rit o sarcin sau s rspund la o ntre%are &cceptare' instructorul va tre%ui s detecteze i s accepte ntre altele i sentimentele de ncordare i inhi%iie ale copiilor Confirmare' in>nd cont de faptul c ncrederea n sine este susinut de e#periene pozitive, programul de formare va tre%ui s se conentreze mai ales pe ce merge %ine*are succes. 0e poate nsui. (ste %ine ca instructorii s acioneze n tandem. De unul singur este dificil s se lucreze cu o grup de ; copii, acord>nd copiilor atenie ma#im. Pot aprea situaii neateptate de genul' <n participant susine c el se descurc %ine cu toate a%ilitile Participanii au comportamente negative unii n raport cu alii <n participant "nu ndrznete*nu vrea$ s participe la un ?oc de rol Participanii din grup nu sunt suficient de ateni "se vor%ete, e glgie$ Po$i6ilit)(i de re&ol%'re' Discuie "cu fiecare participant sau cu toat grupa$ (tichetarea comportamentului @negativ8 drept pozitiv. 0 nu se contientizeze eecurile ca instructor nu tre%uie s duci o lupt s te contrazici cu clientul+ mai degra% tre%uie pus la pro%, lsat s dovedeasc vala%ilitatea prerii sale importana nt>lnirilor pregtitoare "evaluarea nt>lnirii precedente i pregtirea nt>lnirii viitoare$. Pentru a 7preda8 o deprindere, formatorul tre%uie s parcurg o serie de pai ' (valuarea nivelului real al nsuirii deprinderilor 1otivarea adolescentului &legerea orelor de predare i a locului potrivit Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511? ;6

Constituirea grupului i armonizarea acestuia Predarea propriuzis 0timularea adolescentului s ncerce singur " s)i asume riscul $ Oferirea unui feed bacH corespunztor (ste %ine ca activitatea de dezvoltare a deprinderilor de via independent s nceap de timpuriu n condiii de ma#im disponi%ilitate educativ i atunci c>nd deprinderile se pot nva n armonie unele cu celelalte i nu n disonan " 0tandard, condiia 4.! pag. 1= $. Programele de formare a deprinderilor pot ncepe n ?urul v>rstei de opt ani i se pot prelungi p>n dup 1; ani, n funcie de evaluarea deprinderilor nsuite. /nstructorul s acioneze conform cadrului de referin i nivelului copiilor. -re%uie s se in seama dac copiii au dificulti n dezvoltarea cognitiv " nelegerea lim%ii i utilizarea ei ca atare$. Pentru a facilita nvarea, este recomanda%il a folosi, n primul r>nd4 ' Discuiile de grup Dez%aterile a. Arainstormingul %. Zocul de rol c. &naliza de caz d. Zocurile e. Practicarea deprinderilor f. Discuiile de grup Discuiile stimuleaz schim%ul li%er de opinii i i a?ut pe tineri s)i clarifice anumite idei, sentimente, atitudini.Discuiile merg foarte %ine dac sunt provocate de o scurt povestire, un studiu de caz prezentat anterior. /ntre%rile puse de instructor' dar n aa fel nc t s nu)i 7 ncuie 7 pe cursani i astfel s produc o reacie de ?en , descura?are sau inhi%are. D ntre%are va tre%ui pus ntr)un mod pozitiv, s se lase suficient timp pentru rspuns dar totodat s nu ncetineasc e#agerat ritmul de activitate al grupului./ntre%rile vor tre%ui puse n aa fel nc>t s presupun rspunsuri mai dezvoltate i nu doar rspunsuri monosila%ice, prin da sau nu. (#emplu ' S #nce"e% activitatea cu o discu ie liber des"re haine !i rolul lor De ce ne m%rcm? "Bas t>nrului li%ertatea de a se e#prima n legtur cu rolul hainelor n viaa noastr$. )<nii spun c hainele acoper goliciunea , de aici ideea de necesitate. )<rmeaz ideea de frumos i decent. ):e m%rcm frumos i curat pentru c noi comunicm cu cei de l>ng noi i prin m%rcminte. )O inut decent nseamn respect pentru tine i cei din ?ur. )O inut indecent sau murdar aduce dup simte dezapro%area celor din ?ur, priviri indiscrete, propuneri indecente "pentru fete$. Dup ce am trecut de necesitate i decen am a%ordat modul n care ne asortm hainele dup'
4

(#emplele din aceast parte a 5hidului provin din lucrarea .orm're' de"ri#derilor de %i'() i#de"e#de#t)+ M'#u'l "e#tru -orm'tori@ UNICE.@ 511> Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511? ;9

culoare, materiale, nuana pantofului sau a poetei "la fete$. )Aine neles c m%rcmintea tre%uie adecvat fiecrui anotimp. )0e discut apoi despre modul n care tre%uie s te m%raci n diferite ocazii. )Dimineaa, la serviciu sau coal ne m%rcm ntr)un fel, decent, curat. )&tunci c>nd ne prezentm la un interviu pentru un serviciu, hainele tre%uie alese cu gri? "un costum de haine ar fi foarte %ine venit$. )Ba ocazii deose%ite, seara ne putem m%rca elegant, n funcie de eveniment, chiar e#travagant. )Peste zi se poate adopta i o inut sport "%lugi i tricou$ 1oda se schim% " i n funcie de %ani, se poate accede la ea ?$ )Poi s cumperi ceva ieftin dar prost sau ceva scump dar dura%il. &legerea i aparine? )0e poart discuii despre ntreinerea hainelor. )Sainele s fie curate n orice ocazie. )-re%uie s ti s calci un pantalon, o %luz, s coi un nasture sau un tiv. )Sainele tre%uie pstrate frumos, ordonate n dulapuri. &ctivitatea se ncheie cu promisiunea de a vizita un magazin de m%rcminte.

Dez%aterile n grupul de lucru "sau lucrul n grup$' 5rupurile mici , doi, trei, patru cursani sunt cele mai puin stan?enitoare. Odat ce, pe parcurs, gradul de ncredere este n cretere se va putea trece la grupuri mai mari. 5rupurile tre%uie formate prin diferite metode, uneori la ntamplare alteori dup criterii date de instructori, n aa fel nc>t s nu lsm cursanii s)i formaze propriile lor grupuri si s marginalizeze ali participani. 3a tre%ui s se confere responsa%ilitate grupurilor ' de a produce anumite materiale, de a respecta timpul, de a prezenta rezultatul activitatii n plen./n acest fel, va spori solidaritatea grupului fa de realizarea sarcinii sta%ilite, implicarea tuturor componenilor. (#emplu ' A% ales din gru"a de bie i, cinci, din care trei cu debilitatea %ental grav !i doi cu debilitate %ental u!oar, iar eu nu "rea i*a% v'ut K#nghesuindu*se) la activit ile din buctrie. Ee*a% de"lasat #n buctrie unde aveau c$teva fursecuri !i c$te un "ahar cu suc. Le*a% s"us c ur%ea' s "regti% ceva de %$ncare, dar de data aceasta eu a% s asist, iar ei trebuie s gteasc. Grei dintre ei erau entu'ias%a i, iar ceilal i doi %ai re'erva i. Onainte de*a #nce"e treaba, i*a% #ntrebat ce #n eleg ei "rin Kbuctrie). KJuctria este o "arte din gos"odrieP) %i*a rs"uns unul din bie i. KJuctria este locul unde "regti% %$ncarea !i unde dor%i% varaP) a rs"uns altul. Ir%toarea #ntrebare a fost+ KCe trebuie s se gseasc #ntr*o buctrie2) ;s"unsurile au fost clare, deoarece se aflau de1a #n buctrie, iar co"iii au #nce"ut s nu se %ai si%t stingheri. KC$te %ese se "regtesc 'ilnic #n buctrie !i cu% se nu%esc ele2) KDo%nuQ nu !tiu cu% se nu%e!te "ri%a, c$nd %$nc% cel %ai "u in) %i*a s"us un elev. Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511? ;=

KAst'i #ncerc% s "regti% o %as de "r$n', dar fr ciorb, adic felul unu. O s face% cartofi "r1i i !i o salatP Ce trebuie s face% "ri%a data2) S cur % cartofii, %i*au rs"uns. Eu. S stabili% c$te "or ii face%. O s ave% nevoie de B "or ii. A"oi2 S cur % cartofiiP Cartofii #nainte de a fi cur a i trebuie s"la iP Dar nu*i s"l% du" ce*i cur %2 Da, dar a!a vo% fi foarte %urdari !i se %re!te riscul de a ne #%bolnvi. Grei bie i s*au ocu"at de s"latul !i cur atul cartofilor !i doi de s"latul ro!iilor, castrave ilor, a ce"ei !i de "regtirea salatei. Inul dintre ei a s"us c #i este fric s cure e cartofi, s nu se taie, el doar #i s"la. I*a% artat cu% trebuie fcut. A fost %ai greu la #nce"ut, la "ri%i doi cartofi, dar s*a obi!nuit. Du" ce i*au tiat K"ai), lucru %ai greu a fost s*i "un #n uleiul #nchis. KEu*i %ai u!or s*i "une% #n uleiul rece !i a"oi s "une% tuciule ul "e foc ca s nu ne frige%2) a #ntrebat unul din ei. I*a% e&"licat de ce nu e bine, a% "strat doi cartofi !i la sf$r!it i* a% de%onstrat. C$nd au ter%inat de gtit, i*a% "us s aran1e'e %asa ca !i cu% s*ar servi !i ciorb !i desert. Go i au "us nu%ai lingura !i furculi a. Du" ce le*a% e&"licat cu% trebuie aran1at vesela, %i*au s"us+ KCe rost %ai are s %urdri% at$tea tac$%uri) Le*a% e&"licat c trebuie s !tii s %n$nci %anierat, chiar dac acas nu res"ec i #ntoc%ai regulile, c este %ai bine s !tii, ca s nu te faci de r$s #n societate. A% "ovestit o #nt$%"lare cu cineva care a %ers la restaurant !i a %$ncat Kostro"el de "ui). Si c$nd i s*a servit %$ncarea i*au "us "e %as !i un bol cu a" !i "etale de trandafir "e deasu"ra. On ti%" ce %$nca a but !i a"a din bol cre'$nd c a!a trebuie. Mai t$r'iu, a observat "e cineva care de fa"t se s"ala "e degete #n acel bolR Cred c ac iunea a fost reu!ita, %ai ales c i*a% au'it du" aceea "ovestind colegilor cu% se "regte!te !i se serve!te corect %asa. Autor+ instructor de educatie Ilie =asile, Centrul de "lasa%ent Plo"eni, Prahova Er'i#$tormi# ul -ehnica prin care se accepta orice fel de raspuns e#primat la o anumita tema propus. :u se evalueaza n nici un fel rspunsurile, ci doar se consemneaz pe o ta%la sau pe o foaie de hartie. <rmeaza apoi perioada de reflectie si de ordonare a listei, sarcina care se incredinteaza tot grupului. &ceasta tehnica poate fi recomandata acolo unde' ) apar pro%leme sensi%ile sau controversate si se impune o e#plorare a situatiei+ ) se impune incura?area participarii la discutie a unor cursanti mai timizi sau mai ezitanti ) se doreste recoltarera rapida a cat mai multor sugestii. E<em"lu : 5rupul de 9); su%ieci se aeaz n semicerc cu faa ctre ta%l * flip)chart. Biderul grupului, formatorul, i informeaz despre scopul nt>lnirii. Pe ta%l se scrie tema discuiei' MLECA;@+ Kiecare participant spune c>te un cuv>nt legat de acest titlu "e#.' foame, p>ine, fructe$. :imeni nu este nevoit s)i apere punctele de vedere, fiecare fiind #ncura1at s "artici"e oric$t de ciudate ar fi o"iniile lui.. <n o%servator noteaz, separat pe o foaie de h>rtie, tot ce se spune i fr comentarii. Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511? ;;

Ba sf>rit se noteaz pe ta%l rspunsurile n ordinea n care au fost e#primate prerile, apoi formatorul le grupeaz astfel nc>t rspunsurile s se su%sumeze mai multor idei ca' -oi oamenii mn>nc+ &limentele sunt foarte variate+ Preferinele * aversiunile alimentare sunt foarte variate+ 1>ncm pentru c ne este foame etc. &ceast prim parte a %rainstormingului nu are rolul de a gsi soluii la o pro%lem dat, ci acela de a sparge gheaa i de a investiga atitudini, opinii privitoare la aceast tem. (ste de asemenea o %un metod de a o%ine idei de la care s nceap apoi discuiile. Mo!ul de rol Presupune prezentarea unei scurte scenete, realizata spontan prin care se descriu situatii posi%ile de viata. <neori e mai usor sa imitam pe altii decat sa ne e#primam propriile noastre idei sau sentimente.&ceasta tehnica este eficienta dar totodata greu de stapanit. (a impune' ) utilizarea voluntarilor " nu poate fi o%ligatoriu$, a celor care sunt mai energici si mai e#travertii+ ) implicarea si a instructorului intr)unul dintre roluri+ ) asigurarea n preala%il a unui sumar scenariu sau a unor idei de pornire+ ) utilizarea unei minime recuzite' plrii, cri de ?oc cu nume scrise pe ele, peruci ) o%inerea unor momente hazlii dac se poate ) mparirea grupului n grupe mici " eventual perechi n care fiecare s ai% rolul su$ n acest fel elimin>ndu)se sentimentul de ?en de a se afla in faa clasei sau grupului mai mare. E<em"lu ' Persona?e' trei persona?e interpretate de cursani. 0cenariu' &ndrei, 1. ani, scund i gras, mn>nc multe dulciuri, p>ine, nu face micare, comple#at de felul n care arat i de faptul c nu)i poate face nici o prieten. Htefan, prieten cu &ndrei, i procur uneori dulciuri sau m>ncare n schim%ul altor servicii. 3ictor, prieten cu &ndrei, ncearc s)l conving c tre%uie s)i schim%e o%iceiurile alimentare i s fac sport. Jntr)o zi &ndrei i cere lui Htefan s)i cumpere pr?ituri n schim%ul coleciei de tim%re. 3ictor se opune i ncearc s le e#plice c nu procedeaz corect. Cursanii implicai n ?ocul de rol tre%uie s aduc argumente pro i contra solicitrii pe care &ndrei i)o face lui Htefan. Ce ar tre%ui s spun 3ictor astfel nc>t &ndrei s neleag c greete ? Ce ar tre%ui s spun &ndrei nainte i dup ce ar putea fi convins de 3ictor ? Ce argumente ar putea oferi Htefan pentru a o%ine tim%rele ? (#erciiul d posi%ilitatea tinerilor s demonstreze n ce fel percep i neleg relaia dintre alimentaie i sntate+ Kormatorul poate modifica * alege un alt scenariu pentru ?ocul de rol+ Ba sf>ritul e#erciiului formatorul are o%ligaia s sintetizeze o%servaiile i s formuleze concluzii pe care s le ancoreze de informaia transmis n cadrul activitii. A#'li&' de !'& Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511? ;G

&naliza de caz sau de situatie este o povestire imaginar care permite cursanilor s ia o decizie privind modul n care o persoan ar tre%ui sa acioneze sau s rspund i ce consecine ar putea s ai% aceste aciuni.0e evit referirea cursantilor la propriile lor e#periene, ceea ce poate fi st>n?enitor pentru ei la un moment dat. (#emplu (#ercitiul ^ &r%orele cauzal _ S!o" ' a)i deprinde pe tineri sa faca o analiza rapida si sa identifice pro%lema intr)un timp scurt. 1nstructaj+ Discutai despre modul n care, n activitatile pe care fiecare le desfoar se regsesc o%iective imediate, pe termen scurt care la r>ndul lor sunt condiii pentru atingerea unor scopuri mai ndeprtate "ca de e#emplu dau tez astzi i am n vedere o%inerea unei diplome n viitor$. De multe ori copiii din centrele de plasament consider c singura cauz pentru care ei nu pot face anumite lucruri este lipsa %anilor i sunt cantonai n aceast concluzie. I$torio'r) UPaul se duce la ora 19'DD s rezolve o pro%lem la %iroul forelor de munc i funcionara i spune c nu mai este program cu pu%licul. Paul pierde a?utorul de oma? pe luna respectiv. Saidei s analizm mpreun motivele pentru care Paul nu a a?uns la timpul potrivit pentru a o%ine ceea ce dorea.U Kacei rapid un tur de mas ntre%>ndu)i pe tineri de e#emplu de ce cred ei c Paul, un persona? imaginar, nu a a?uns la timp la o nt>lnire pe care i)o programase. <tilizai plana not>nd n mi?locul ei pro%lema i ncerc>nd s rspundei la ntre%are not>nd n partea de ?os a cadranului motive invocate de tineri. Deci ntre%area care va tre%ui s v ghideze este permanent D( C(? Pentru o a%ordare eficient i o %un planificare tre%uie nceput cu pro%lemele marcate cu stelu, consecinele masc>nd uneori cauzele reale care le)au produs. Practic>nd acest e#erciiu se poate a?unge la punctul cu care ar tre%ui s nceap orice planificare, astfel nc>t o%iectivele s poat fi atinse n timp util i cu ma#imum de eficien. &cest e#erciiu poate fi urmat de o planificare a activitilor ncep>nd cu ultimul nivel ale schemei' paii coreci pe care persona?ul ar tre%ui s)i urmeze pentru a)i atinge o%iectivul de a a?unge la timp la nt>lnirea cu funcionarul de la Korele de 1unc.

Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511?

GD

Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511?

G1

LOGICA PROGRAMARII PARTICIPATIVE (0-( /1PO2-&:- 0& 0<AB/:(/1 K&P-<B C& O PB&:/K/C&2( "P2O52&1&2($ (K/C/(:-& (0-( 2OD<B <:(/ &C-/3/-&-/ CO:C(2-&:-( , D( (CS/P&, /:-(2D/0C/PB/:&2&. PROIECT=PLAN Ceea ce ne propunem sa facem la un moment dat. -ot ceea ce omul doreste sa modifice intr)un anumit sens. Proiectul este ansam%lul actiunilor cara sa va permita, intr)un interval de timp, cu mi?loace date, sa treceti de la o situatie pro%lematica & la o ameliorare)A Pl'#i-i!'re &ctiunea de a prevedea si de a organiza o suita de actiuni pe care dorim sa le implinim pentru atingerea unui rezultat. Programarea este o suita logica si metodica de etape care sa permita, plecand de la o%servarea unei situatii, propunerea unui anumit numar de activitati pertinente, coerente, si planificate in vederea ameliorarii acestei situatii.Pentru siguranta caracterului metodic al procesului de planificare ne propunem dscrierea celor 6 faze successive si ordonate. Cele : -'&e: Kiecare etapa se prezinta astfel' O%servarea, evaluarea O%iectivele fazei' spre ce ne indreptam &nalizarea pro%lemelor Planiifcarea o%iectivelor si sta%ilirea strategiei &ctivitatile fazei' ansam%lul actiunilor desfasurate pentru Planul de actiune atingerea o%iectivelor (valuarea planificarii 2ezultatele fazei' descriu ceea ce activittaile ar tre%ui sa determine. &ceste rezultate permit sta%ilirea succesiunii fazelor O6ie!ti%ele -'&ei *+ 0ta%ilirea unei viziuni glo%ale asupra situatiei copilului si a factorilor de influenta asupra acesteia. /dentificarea acestora precum si a pro%lemelor, a resurselor si a capitalului de cunoastere ar putea atenua consecintele sau rezultatele pro%lemei. &ctivitatile fazei 1 Colectarea de date dupa . a#e' :evoi * cereri :evoile

resurse si competenta

Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511?

G!

0unt pro%leme o%servate de profesionisti insa nu doar o%servatia este instrumental de studiu ci si alte metode de cercetare. Cererile 0unt e#presia unor pro%leme traite de tanar 2esursele si savoir)fair Competentele dezvoltate de profesionisti si de catre tanar in vederea atenuarii pro%lemelor Cerere e#primata de tanar

Campul pro%lemelor care sa devina su%iectul unui plan de asistenta

:evoile o%servate De profesionisti

2esurse si competenta

Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511?

G.

/n etapa de e#plorare, de evaluare, timpul limitat si nevoia o%tinerii unor date cu acuratete fac ca aceste evaluari sa fie realizate de profesionistii ehipei interdisciplinare in urma o%servatiilor sau aplicarii altor metode de cercetare in contactele directe cu tanarul %eneficiar. Pentru sta%ilirea nevoilor autentice este necesar un demers empiric dar si riguros de culegere a datelor toate aceste fiind confruntate cu o%servatiile profesionistilor. Cum $' -ormul'm "ro6lemele (#ista o tendinta generala de a e#prima pro%lemele o%servate sau identificate in termenii a%sentei unei solutii deoarece , in general, o persoana care formuleaza de o%icei o pro%lema o face ghidata de e#perienta personala . Ori, pro%lemele tre%uie formulate ca o descriere a situatiei in care tanarul resimte o dificultate, o ?ena, o insatisfactie, o frustrare chiar intr)o situatie data, %ine delimitata. .ormul're' tre6uie $' -ie "re!i$'@ #u'#t't' $i $' de' i#di!'tori de tim"@ "o"ul'tio#'li@ de ru" ti#t'@ de lo!+ 0pre e#emplu' /ntr)o comunitate se formuleaza o pro%lema 7:u este apa8. Ce se constata @(ste apa, insa aceasta nu este pota%ila8 /n continuare se reformuleaza pro%lema @:u este apa pota%ila8 Ce se constata @(ste apa pota%ila insa nu regulat8 :u este apa pota%ila regulat &numite persoane au apa pota%ila regulat insa ele se aprovizioneaza din amonte sau centrale de apa, sursa. (ste dificil pentru persoanele care locuiesc departe sa ia apa direct de la sursa Ori, pro%lema este reala doar in perioadele de mare seceta sau calamitate Concluzia in urma demersului logic /n timpul sezonului de secetos, pentru persoanele care locuiesc departe de sursa de apa sa ai%a acces in mod regulat la apa pota%ila. Si#te&' d'telor !ule$e l' e%'lu're Ne%oi O%servate de profesionisti Cerere Kormulate de tanar Cu#o'$tere=re$ur$e@ !om"ete#te Ce e#ista local Pro6leme De aici pleaca planul

Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511?

G4

Deseori avem tendinta de a identifica pro%lemele prioritare ca fiind cele mai grave. Ori, daca gravitatea este o pro%lema de priorizare, #ista si alte criterii de care tre%uie tinut cont' frecventa pro%lemei, amploarea, evolutia, prognosticul, impactul psihologic, social, economic. Daca a%ordezi pro%lema din toate punctele de vedere, daca un tanar vi fi acompaniat sa castige anumite deprinderi de viata acest lucru va diminua efectele negative pe termen lung? 2ezultate ale etapei de o%servare)evaluare' echipa de profesionisti are o viziune clara a situatiei, o viziune descriptive si sistemica <n anumit numar de pro%leme sunt identificate si listate O pro%lema "a%senta unei deprinderi sau competente$ este enuntata si este sta%ilita prioritatea.

ANALIZAREA PROELEMELOR O%iective' a. /dentificarea, analizarea si validarea cauzelor, efectelor si mecanismelor determinante ale pro%lemei prioritare %. /dentificarea nevoii

Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511?

G6

Ar6orele !'u$'l 2eprezentarea grafica su% forma de ar%ore si trunchiul sim%olizand pro%lema, radacinile cauzele si ramurile efectele pe care le produc. &r%orele se im%ogateste direct proportional cu compozitia grupului care analizeaza care poate fi constituit din profesionisti, tineri, parinti, etc. Operational cauzele pot fi grupate in familii. &ceste familii determina numarul de radacini generale, nu mai mult de .)4. (fect (fect efect1 efect efect efect! efect efect. efect

PROELEMA Cauza directa 1 De ce? Cauza cauzei 1 De ce? Cauza cauza cauza cauza cauzei 1 De ce? cauza cauza cauza cauzei ! De ce? cauza Cauza directa ! De ce ? cauza cauzei ! De ce? cauza cauza

Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511?

G9

I# '!e$t $t'diu "ro6lem' $e "o'te #u'#t': 0e pot sta%ilii sau formula anumiti indicatori care sunt varia%ile ce au ca o%iect masurarea si aprecierea unei stari de fapt, a unei evolutii. &r%orele te a?uta sa sta%ilesti mai usor indicatorii &r%orele poate nuanta pro%lemele, le poate reformula, poate reorganiza cauzele si efectele T'6el re!'"itul'ti% C'u&ele 0e identifica o data cu construirea ar%orelui Costurile de reintegrare sociala sunt foarte mari Ar ume#t're' i#di!'torii Sur$' <nde este posi%il sa gasesti valoarea indicatorului Costul respectiv este disponi%il in statisticile primariei sau caietul administrativ al imo%ilelor. 0alariul mediu este o%tinut din statistici nationale

/nformatie ca aceasta cauza sa Permite masurarea amplorii e#iste cauzei Cu salariul e#istent nu se pot Costul propriuzis*salariu mediu acoperii costurile de intretinere

E<em"lul 5 CAUZE ARGUMENTE 0e identifica o data cu /nformatie ca aceasta cauza sa construirea ar%orelui e#iste Oamenilor le este teama de Cand merg pe strada in tinerii cu deficiente compania lor, copiii ii evita, adultii intorc capul INDICATORI Permite masurarea amplorii cauzei :<marul de personae care ar declara ca au o anumita teama de persoanele cu disa%ilitati SURSA <nde este posi%il sa gasesti valoarea indicatorului &nchete de tip soda? de opinie in comunitate. Daca nu e#ista, ea poate fi organizata special pentru a o%tine datele necesare.

O6ie!ti% > 0ta%ilirea unei piramide a o%iectivelor 0ta%ilirea o%iectivelor generale, intermediare si specifice Pentru o%iectivele specifice definiti cateva activitati generice si rezultatele asteptate

Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511?

G=

O6ie!ti%ul e#er'l e$te dire!t -ormul't de o m'#ier' "o&iti%' "le!'#d de l' "ro6lem'+ Pro%lema O%iectiv general -inerii cu diza%ilitati nu au suficiente deprinderi pentru a se integra social Piramida strategiei &meliorarea deprinderilor de viata si de integrare ale tinerilor dintr)o anumita comunicare &meliorarea integrarii tinerilor cu diza%ilitati 0ensi%ilizarea comunitati cu privire la pro%lemele acestor tineri

/m%unatatirea deprinderilor de viata independenta a tinerilor cu diza%ilitati

/m%unatatirea accesi%ilitatii -inerilor la servicii de socializare Deprinderilor de viata

/m%unatatirea scolarizarii tinerilor ci diza%ilitati in domeniul deprinderilor comune de auto)gospodarire

&meliorarea accesului la profesionale si de im%unatatire a

Pregatirea personalului de 0pecialitate 0ta%ilirea unei retele de apartamente si asistenta in aceste locuinte pe o perioada de autonomizare

0ta%ilirea unei curricule de invatare

&chizitionarea de echipamente

Ba sf. activitatilor de formare toti tinerii vor stapani deprinderi de auto)gospodarire

Ba sf.programului ; tineri cu diza%ilitati au competente si un loc de munca

Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511?

G;

Mo!urile Zocul este definit ca ^ Mdivertisment, recreaie %azat pe diferite com%inaii de calcul sau hazardM Zocul de voie activitii s se manifeste. Begile i uzanele ?ocului ' este suficient s le cunoti i s le aplici n mod inteligent. (le nu)l stingheresc dec>t pe ne ndem>natici care se ncurc n reguli, pe proti care le ignor sau pe im%ecili care le cred a%solute _ " Dicionarul Barousse $. Kiind creaii sociale prin e#celen, este evident c ?ocurile a?ut n procesul de socializare. -oi specialitii sunt de acord c activitatea lidic are efecte pozitive asupra creativitii, m%untirii fle#i%ilitii i adaptrii la nou. Zocurile didactice pot fi folosite i la ' cunoaterea reciproc n cadrul grupului, educarea toleranei, evitarea e#cluderii, asumarea responsa%ilitii, stimularea comunicrii. Ti"uri de ;o!uri : (#eciiu individual cu rol de a)i o%inui pe copii i tineri cu dialogul interior, le ncura?eaz spiritul critic, puterea de introspecie i concentrare. Zocul de confruntare ' n care se poate favoriza un anumit tip de comportament, anumite strategii. Cei care pe practic corect vor c>tiga. Zocul are nevoie de un regulament clar i de un ar%itru corect. Ba sf>ritul ?ocului, c>tigtorii vor primi un premiu sim%olic. Zocul de simulare ' folosit pentru a nva anumite modele comportamentale i procese pe care o%inuiete cineva s le foloseasc ntr)un rol specific, real sau simulat. (ste un model de realitate care permite participanilor s e#perimenteze limitele i s descopere aspecte noi. Zocul tre%uie urmat de o discuie evaluativ asupra semnificaiei ?ocului si asemnrilor) deose%irilor dintre acesta i viaa real. Pr'!ti!'re' de"ri#derilor (#emple " Din ghidul Programelor CaseE $ -ineri care sunt de?a n posesia propriului carneel de %ucate i adaug reete pentru a le folosi atunci c>nd se vor muta n propria lor cas. -ineri care merg n mod curent s cumpere diferite produse pentru nevoile centrului de plasament sau pentru propriile nevoi. -ineri care a?ut la rezolvarea unor sarcini gospodreti. -ineri care economisesc %ani cu scopul de a cumpra ceva n viitor. &semenea deprinderi tre%uie ncura?ate. &lte tehnici care pot fi utilizate' Kolosirea unor grile cu rspunsuri de tipul adevarat * fals Desene care s poat fi comentate /nformatii utile su% forma unor pagini separate ce vor fi nm>nate cursanilor c. <tilizarea resurselor e#istente, locaii ce pot fi utilizate, costuri ale formrii de deprinderi. Conform cerinelor formulate prin standard, @activitile de deprinderi de via se pot desfura at>t n mediu instituional c>t i n mediu deschis. &cesta din urm este de preferat, favoriz>nd e#periena social i deschiderea ctre comunitate, e#periena, nvarea prin aciune @ Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511? GG

Kr dotrile corespunztoare, un programul referitor la @Cunotine de %az pentru gtit8 nu ar putea fi aplicat n mod eficient. (ste nevoie de amena?area unei mici %uctrii, cu consuma%ile de rigoare, asemntoare celei din familie care s poat fi folosit de grupuri mici de tineri sau chiar individual. De menionat modul n care unele proiecte desfurate au surmontat asemenea dificulti, apel>nd la mi?loace simple, necostisitoare dar pornind de la folosirea imaginaiei educatorului, uneori a?utat i de imaginaia clienilor " copii $. Organizarea unor proiecte de formare sau de dezvoltare a deprinderilor presupune i e#istena unor fonduri minimale care s permit procurarea consuma%ilelor necesare sau asigurarea mo%ilitii necesare a cursanilor. 2esponsa%ilul de caz tre%uie s ai% studii superioare socio)umane si e#perien practic n domeniul proteciei copilului si familiei ) inclusiv n domeniul proteciei si asistenei copilului cu diza%iliti. 2esursele de %az oferite nainte de trecerea la viaa independent &dolescenii tre%uie s ai% anumite resurse de %az nainte de trecerea la viaa independent. 2esursele necesare includ' L o variant de locuire L o surs de venit L posi%ilitatea de a)i permite s %eneficieze de servicii medicale L o relaie pozitiv cu cel puin o persoan adult care recunoate punctele tari ale t>nrului, nelege nevoile t>nrului i se anga?eaz s)1 a?ute s treac spre viaa independent L informaii despre resursele pentru copii L transport pe care s i)1 permit i pe care s tie cum s)1 foloseasc L surse de cumprare a produselor de %az la preuri mici L informaii despre propria persoan i despre familie i date de identificare L numele diferitelor orientri religioase, dac dorete L surse de petrecere a timpului li%er cu costuri reduse sau deloc L cunoaterea a ceea ce are de fcut n caz de urgen L accesul la grupuri de prieteni cu comporamente pozitive L cunoaterea sistemului ?uridic pentru aduli L accesul la mi?loace de recreere L cunoaterea sistemului de protecie a persoanelor adulte ORGANIZAREA SI .UNCNIONAREA SERVICIULUI SDVI Organizarea serviciului 0D3/ se poate realiza at>t la nivelul serviciului pu%lic specializat cat si la nivelul OP&. 1etodologia de organizare a serviciului, descrisa mai ?os, se refera in primul r>nd la organizarea serviciului in cadrul 0PPC. Ba nivelul OP&, organizarea unui astfel de serviciu tre%uie sa tina cont de normativele de personal si atri%uiile descrise in acest capitol. Ba nivelul 0PPC, organizarea serviciului se va realiza dup cum urmeaz' 2ecrutare de specialiti ' in cadrul serviciului vor activa specialiti din domeniile' asistenta sociala, psihologie, psihopedagogie si medical+ specialitii tre%uie sa ai% e#periena in domeniul proteciei copilului, ngri?irii copilului institutionalizat si cunstinte aprofundate in domeniile specifice. Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511? 1DD

Activitatile de de"ridneri de viata inde"endenta "ot face obiectul activitatii unui centru s"eciali'at sau "roga% s"eciali'at "entru atingerea acestui ti" de obiective s"ecifice sau "ot fi desfasurate in cadrul centrelor de "lasa%ent, centrelor de 'i, a"arta%entelor de ti" fa%ilial si altor servicii de1a e&istente. (la%orarea propunerii de modificare a organigramei, statului de funcii si a 2egulamentului de organizare si funcionare a instituiei+ propunerea tre%uie avizata de Colegiul Director si naintata spre apro%are Consiliului Zudeean. &pro%area modificrii organigramei, statului de funcii si a regulamentului de organizare si funcionare a instituiei+ anga?area personalului urmarindu)se criteriile menionate la recrutare+ pregtirea personalului. Dimensionarea serviciului, din punct de vedere al numrului personalului anga?at, tre%uie realizata in urma '#'li&ei de #e%oi. /n vederea realizrii acestei analize se vor lua in considerare cu prioritate numrul copiilor institutionalizati, numrul instituiilor si rata de ncrcare copil* educator sau copil* asistent social la nivelul centrului de plasament. /ndiferent de dimensionarea serviciului, 0PPC tre%uie sa depun eforturile necesare optimizrii raportului copil*refernt de formarela nivelul fiecrui centru de plasament. 0erviciul acioneaz pe %aza interveniei individualizate, structura serviciului fiind in acest mod fle#i%ila pentru a rspunde nevoilor clientului, "vezi principiul interveniei personalizate$. &stfel, in cadrul serviciului va activa un grup de specialiti cu funcia de supervizori a echipei de implementare a P/0. /n desemnarea responsa%iliulor, coordonatorul 0D3 va lua n considerare' e#pertiza profesional necesar unui manager caz si unui responsa%il de caz, numrul de cazuri din responsa%ilitatea acestuia "1! conf standardului$, comple#itatea cazuisticii respective, relaia sa cu copilul si familia, cola%orarea cu reeaua de servicii si cunoaterea n ansam%lu a pro%lematicii respective. .ORMAREA DE PERSONAL Cu% sunt identificate nevolie de for%are ale "rofesionistilor 2 ,Ca'uri, e&e%"lificari0 (ste desigur necesara formarea profesionistilor atunci cand e#ista indicatori masura%ili care semnalizeaza o nevoie intr)o anume directie "de e#. ' ` din clientele unui serviciu pentru deprinderi de viata au cel putin un avort, si a au doua avorturi. (ste indicata in acest caz o formare a profesionistilor in consiliere si planning se#ual, in consiliere pe teme de viata de cuplu, etc.$ (ste important pentru toata lumea sa inteleaga ca specialistii din domeniul social sunt oameni cu sentimente, conduite si valori proprii. Clientii acestor specialistii sunt adesea persoane dificile, agresive, in suferinta, an#ioase, victime ale a%uzurilor s.a.m.d. (ste de aceea foarte important ca munca lor sa se desfasoare intr)un cadru sigur si securizant. Cind acest cadru este sla% si nesigur este limpede ca e#ista o nevoie de formare caci nu se pot rezolva toate pro%lemele doar prin intermediul superviziei. Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511? 1D1

Cu toate acestea, pentru a putea face fata comple#itatii muncii cu copii si tineri institutionalizati * ocrotiti in sistemul de protectia copilului, profesionistii dezvolta o serie de strategii de functionare si adaptare. (ste in acest caz necesara o formare pe pro%lematica aparuta. Cel mai adesea este vor%a de folosirea cu precadere a catorva mecanisme de aparare specifice in domeniul social. Me!'#i$me $"e!i-i!e de 'd'"t're 'le "ro-e$io#i$tului !'re $em#'li&e'&' #e%oi' $i o6ie!ti%ele -orm'rii: 1dentificarea cu clientul 0unt atri%uite clientilor sentimentele si atitudinile profesionistului. 0unt asteptate de la client capacitati nerealiste de redresare si rezolvare a pro%lemelor " 7/mediat ce termina scoala profesionala isi va gasi o slu?%a si noi il vom putea integra in societate.8 7:u cred ca un tanar asa de %un a putut face asa ceva8$. Ca rezultat, vor aparea PP/ , uri fara nici un fel de legatura cu realitatea sau cu adevaratele nevoi si posi%ilitati ale clientilor. De asemenea e#ista riscul de a forta clientul sa se anga?eze in niste demersuri si scopuri diferite de resursele de care dispune si drept urmare vor urma noi esecuri care vor reduce si mai mult stima de sine si asa scazuta a respectivului si implicit spre o si mai proasta functionare. (ste evitata prin acest fenomen o reala acceptare a clientilor asa cum sunt ei in realitate. :u vor putea fi oferite in acest fel suficiente posi%ilitati de schim%are interioara si crestere*maturizare afectiva. (ste pro%a%il ca mai tarziu cand asteptarile profesionistilor sunt "inselate$ neindeplinite sa apara tendinta de respingere a clientilor. Pe langa aceasta identificarea cu clientul duce la implicarea pana la epuizare a profesionistului. /nverstitia emotionala fara rezultat poate duce de asemenea la aparitia simptomului de incompetenta la profesionisti. E<em"lu' <n tanar client este concediat. Profesionistul incepe o lunga %atalie cu anga?atorii facand uz de toate parghiile. Clientul este din nou concediat. Profesionistul face el demersuri pentru anga?are, se duce el sa vor%easca cu alti patroni, il impinge pe tanar de la spate si acesta este anga?at in alta parte. Povestea se repeta. 0i inca o data. Profesionistul nu mai vrea sa ai%a de)a face cu acel client, vrea sa)i fie repartizat altuia sau si mai ine sa faca o munca de %irou caci nu mai poate s)o ia din nou de la capat. =inimalizarea suferintelor clientului &pare din necesitatea profesionistilor de a se prote?a de imaginea suferintei si esecului %eneficiarului. 0i in acest caz vor aparea PP/)uri nerealiste prin masurile care in cel mai %un caz vor a?uta clientul sa supravietuiasca in nici un caz nu vor contri%ui la cresterea si maturizarea sa pentru ca nu sunt legate de nevoile sale si nici de nivelul sau de dezvoltare. E<em"lu' Clientul se plange profesionistului ca nu poate face fata unui program de ; ore intrucat are pro%leme cu coloana, cu inima, etc. (ste stimulat de profesionist sa continue pt ca altfel ar fi lenes, puturos, neserios. Doar nu vrea sa strice %unatate de PP/? 1nlocuirea problemei Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511? 1D!

0e petrece atunci cand pro%lemele sunt coplesitoare si par a nu avea nici o rezolvare. Profesionistul se concentreaza doar asupra unui aspect minor al pro%lemei si se amageste cu gandul ca daca il va putea rezolva pe acesta atunci toate pro%lemele vor disparea. (ste stilul de lucru asa)zis pompieristic al solutiei salvatoare. (ventual se va petrece o rezolvare pe termen scurt a pro%lemelor dar acestea vor aparea in continuare la clienti. &ceasta strategie are avanta?ul pentru profesionist ca)i da sentimentul ca a facut ceva si deci ca munca si investitia depusa se vede undeva. Cel mai adesea clientul a iesit de?a din sistemul de protectie sociala atunci cand apare recurenta pro%lemei si scapa oricaror statistici. De aceea este folositor sa e#iste o monitorizare post serviciu pe o perioada mai lunga de timp. &cest mod de lucru apare adeseori din necesitati financiare , nu e#ista suficienti %ani pentru a rezolva toate pro%lemele si atunci este aleasa una care promite cea mai spectaculoasa rezolvare. E<em"lu' <n tanar este respins de la !D de interviuri. Profesionistul se decide ca este vor%a de hainele cu care se prezinta la interviu clientul. Kace demersuri la diferite fundatii si o%tine pentru tanar un foarte frumos costum de haine. Ba al !1 ) lea interviu clientul este acceptat. :imeni nu se mai o%oseste sa)i e#plice profesionistului victorios ca tanarul nu a purtat hainele acelea la interviu. 2% $roiectia neajunsurilor Profesionistii e#perimenteaza propriile lor nea?unsuri atunci cand lucreaza cu clientii. (ste foarte greu sa te raportezi la agresivitatea, negarea * minimalizarea sau incercarilelor de evadare ale clientilor din fata realitatii. 0entimentele profesionistilor de ineficienta sunt astfel intarite. /n loc sa se raporteze la toate acestea ca la o situatie strict profesionala profesionistii a?ung adesea sa se considere incapa%ili. &pare tendinta de a proiecta propriile lipsuri asupra colegilor sau clientilor. De aici rezulta o agresivitate crescuta. &desea aceasta strategie se succede unei perioade de supraidentificare. E<em"lu' <n profesionist discuta cu un altul' 7:ormal ca nu pot sa)l invat ce tre%uie pe acest tanar, mi)ar tre%ui mult mai mult timp si mai multi %ani pentru asta...8 1ntroiectia Datorita haosului si dezorganizarii interne a clientului cu care se confrunta profesionistii se poate intampla ca aceasta sa se transmit a si sa se introiecteze la profesionist. Ca rezultat se poate intampla ca profesionistii in cauza sa ai%a o activitate frenetica sau din contra sa fie %locati de neputinta. Cel mai adesea acest lucru se intampla atunci cand apar a%uzuri se#uale. E<em"lu' /n mi?locul unei reuniuni de lucru imediat dupa ce s)a a?uns la pro%lema unui client victima a a%uzului, toata lumea a inceput sa vor%easca si sa se invinuiasca reciproc pentru lipsa de atentie, de gri?a, pentru ca ca nu au facut la timp demersurile potrivite, pentru ca nu si)au dat seama, etc. Comunicarea este haotica, nimeni nu asculta pe nimeni.Dupa lungi ore, sedinta s)a incheiat fara sa fie propusa nici o solutie. :etragerea Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511? 1D.

Profesionisti se simt incapa%ili sa actioneze si asta duce la o retragere atat emotionala cat si fizica. Chiar si o intalnire cu clientul va fi evitata iar daca totusi clientul apare va fi evitata discutarea pro%lemei importante. &ceasta strategie apare cel mai adesea atunci cand profesionistii stiu ca nu pot face nimic pentru a a?uta clientul. E<em"lu' Clientul vine pentru a discuta despre termenul pe care il are pentru a)si gasi un ?o%. Ba plecarea tanarului profesionistul realizeaza ca nici macar nu a adus vor%a despre pro%lema in cauza. :educerea comple7itatii Pentru a depasii pro%lemele profesionale comple#e profesionistul desface in %ucati pro%lema si apeleaza la o schema simpla de rezolvare astfel incat sa se potriveasca propriei scheme de rezolvare %azandu)se pe propriile premise. 0e poate a?unge astfel la o functionare inrudita cu %irocratia in care daca clientii nu indeplinesc conditiile unei scheme de functionare, punctul lor de vedere nu are nici o importanta. E<em"lu' Clientul a intarziat !D de minute la intalnire. /nainte insa sa apuce sa e#plice de ce si cum, este dat afara si admonestat pentru neseriozitate. Gandirea normativa si sc/imbarea de rol Profesionistii a?ung sa se %azeze in activitatea profesionala pe propriile norme si valori morale. Desigur insa ca, clientii pot avea alte valori si poate nu au integrat toate normele morale. Profesionistii pot aluneca foarte usor in roluri de salvator, acuzator, detectiv, s.a. 0e a?unge astfel la un conflict de rol' clientul este cel care tre%uie a?utat nu ?udecat sau acuzat si nici salvat. Daca interventia specialistilor are un rol pozitiv cu atat mai %ine+ nu tre%ue insa sa e#iste e#pectatii miracloase la fiecare caz si client. (#emplu' <n profesionist e#plica clientului' 7:u are nici un fel de importanta in ce fel se poarta fratele tau cu tine, esti dator sa)l a?uti pentru ca sangele apa nu se face8 &specte simple de urmarit in cazul necesitatii unei formari' 1. Krica profesionistilor de a fi e#pusi furiei %eneficiarilor. !. 0tapanirea si continerea propriei agresivitati. .. 1anifestarea dorintei de a avea satisfactie sufleteasca si profesionala in lucru. 4. 0pri?inul profesional pe care se pot %aza profesionistii. 6. 0entimentul incompetentei. 9. &sumarea responsa%ilitatii. =. Proiectarea responsa%ilitatilor. ;. 0entimentul de responsa%ilitate pentru tot ceea ce i se intampla clientului. G. Pro%leme in demarcarea vietii personale de cea profesionala. 1D. &utovictimizarea profesionistilor. 11. &m%ivalenta afectiva fata de un client 1!. &m%ivalenta fata de propria pozitie. 1.. Dorinta de a avea mai multe parghii de control. -oate aceste pro%leme identificate "cel mai usor in reuniuni de echipa$ pot indica chiar directii de actiune. Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511? 1D4

SUPERVIZARE (ste un proces prin care activitatea este mentinuta in standardele de calitate prin' ) spri?in informational+ ) suport emotional+ ) a%ordarea prin prisma teoretica a cazurilor+ ) asigurarea unei @priviri o%iective8+ ) posi%ilitatea de a reflecta asupra detaliilor cazului si a muncii in general+ ) monitorizarea cazului. /n fapt, supervizarea este o modalitate de dezvoltare profesionala . Prin supervizare anga?atul se asigura ca ii sunt clare rolurile si responsa%ilitatile, ofera posi%ilitati de reducere a stresului profesional, dezvolta un climat potrivit pentru practica. Principiile care stau la %aza activitatii de supervizare sunt' ) se realizeaza in interesul clientului+ ) este definita de politica institutiei+ ) supervizarea inseamna impartirea responsa%ilitatii+ ) este regulata si continua+ ) implica management, dezvoltare, evaluare, mediere si spri?in+ ) promoveaza practica competenta, controla%ila si imputernicita+ ) promoveaza practica antidiscriminatorie+ ) este %azata pe principiile invatarii adultului. 0upervizarea indeplineste trei functii' formare, control*coordonare si de suport. (#ista modalitati diferite de realizare a supervizarii' ) supervizarea formala , structurata, focalizata si conte#tuala+ ) informala , de cele mai multe ori functioneaza in situatiile de criza ) individuala , relatie directa supervizat ) supervizor+ ) de grup , fiecare mem%ru al grupului invata din e#perienta celorlalti.

Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511?

1D6

E<em"lu' @Cel mai des utilizata in cazul retelelor a fost supervizarea de grup, datorita numarului mare de lucratori sociali "!D$ si un singur supervizor. /n intalnirile lunare de supervizare de grup fiecare lucrator social prezenta situatiile dificile cu care se contrunta. -oate aceste situatii erau dez%atute, fiind comparate cu e#periente similare ale colegilor. /n prezentarile cazurilor pro%lema erau mentionate urmatoarele aspecte' ) situatia initiala a familiei+ ) situatia actuala+ ) in ce a constat interventia asistentului social+ ) metode folosite+ ) lectii invatate. /n intalnirile de grup au fost discutate si activitatile comunitare realizate de catre lucratorul social. De asemenea, s)a considerat o%ligatorie consultarea supervizorului in momentele cheie ale cazului' preluarea informatiei, planificarea interventiei, inchiderea cazului. /n etapa de interventie, supervizarea individuala s)a realizat numai la solicitarea lucratorului social. 0upervizarea de grup se concretiza cu completarea unui raport de intalnire, iar supervizarea individuala cu fisa de supervizare "atasa la dosar$ si raportul de supervizare. /ntreruperea relatiei de asistare a familiei tre%uie sa fie precedata de o perioada de pregatire si intarire a familiei. Kamilia este anuntata inaintea intreruperii relatiei de asistare. &ceasta decizie se ia prin consultare cu supervizorul si se concretizeaza in raportul de inchidere a cazului. Orice caz poate fi redeschis in momentul in care situatia familiei impune aceasta decizie.

Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511?

1D9

Glo$'r de terme#i &CB0&)(valuarea Deprinderilor de 3iata &nsell)CaseE &.:.P.D.C , &utoritatea :ationala pentru Protectia Drepturilor Copilului+ C.P.C. , Comisia pentru protectia copilului+ D.5.&.0.P.C.) Directia generala de asistenta sociala si protectia copilului+ D3/)Deprinderi de viata independenta 0.P.&.0. , 0erviciul pu%lic de asistenta sociala. 0D3/ ) 0erviciul pentru dezvoltarea deprinderilor de via independent -nc/eta social este evaluarea asistentului social i se realizeaz n urma vizitelor la domiciliul familiei i interviurilor pe care acesta le va purta cu mem%rii familiei, rudele, vecini, prieteni apropiai ai familiei i alte persoane ori profesioniti din reeaua social a familiei. 0e recomand ca o parte din interviuri s se realizeze n echip, de ctre un asistent social i un psiholog sau un alt mem%ru al echipei pluridisciplinare. specialitate elevilor cu diza%iliti integrai individual n coala de mas n vederea depirii dificultilor de nvare i de integrare socio)profesional. Copil , persoana care nu a implinit varsta de 1; ani si nu a do%andit capacitatea deplina de e#ercitiu, in conditiile legii+ Contractul cu familia este un document ncheiat ntre familie i instituia responsa%il care prevede scopul, responsa%ilitile, o%iectivele i activitile ncadrate n timp, necesare implementrii planului personalizat de servicii. (l cuprinde clauze comune, condiii de modificare sau reziliere i semnturile prilor implicate. 8amilie , parintii si copiii acestora+ 8amilia e7tins cuprinde rudele copilului p>n la gradul al /3)lea inclusiv. 8amilie substitutiva , persoanele, altele decat cele care apartin familiei e#tinse, care, in conditiile legii, asigura cresterea si ingri?irea copilului+ 8ia de nregistrare a copilului este prima fil din dosarul copilului care cuprinde datele de identificare ale copilului i prinilor sau reprezentanilor si legali. 8ia psi/ologic este un instrument de nregistrare a rezultatelor psihologice i de redare ntr)o manier sintetic a profilului psihologic al copilului. Genograma este reprezentarea grafic a @ar%orelui genealogicU pe trei generaii. =anagerul de caz este un profesionist din aria proteciei copilului, cu e#periena practic %ogat i cu a%iliti de coordonare, anali', sintez i monitorizare. &cesta este responsa%il, conform standardului minim de calitate pentru managementul de caz pu%licat !DD4 de realizarea si implementarea P/P "Planul individualizat de protectie pentru copiii cu masura de protectie$. Pentru copiii fara masura de protectie se ela%oreaza un plan de servicii care sa previna separarea copilului de familia sa. $lanul individualizat de protectie , documentul prin care se realizeaza planificarea serviciilor, prestatiilor si masurilor de protectie speciala a copilului, pe %aza evaluarii psiho) sociale a acestuia si a familiei sale, in vederea integrarii acelui copil care a fost separat de familia sa, intr)un mediu familial sta%il permanent, in cel mai scurt timp posi%il+ $lanul de servicii , documentul prin care se realizeaza planificarea acordarii serviciilor si prestatiilor, pe %aza evaluarii psiho)sociale a copilului si familiei, in vederea prevenirii separarii copilului de familia sa+ reprezentant legal al copilului , parintele sau persoana desemnata potrivit legii sa e#ercite drepturile si sa indeplineasca o%ligatiile parintesti fata de copil+ Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511? 1D=

:aportul de evaluare comple7 reprezint analiza i sinteza tuturor informaiilor referitoare la caz i a recomandrilor mem%rilor echipei pluridisciplinare precum si propunerea de ncadrare ntr)un grad de handicap i orientarea colara i profesional. Abandon ,nevro'a de S0' nevroza dcu tul%urari care au ca o%iect mai ales relatiile afective precoce. &ceasta nevroza se caracterizeaza clinic printr)un sindrom asociant ' angoasa, agresivitate si depreciere de sine. &viditatea afectiva a su%iectului suscita mai devreme sau mai tarziu la cei carora li se adreseaza, o atitudine de respingere. 0e manifesta din copilarie dar se manifesta de fiecare data cand o impre?urare de viata trezeste sentimentul de frustrare si a%andon. -buz' atingerea integritatii corporale sau psihice a unei persoane. -ctivitate > pasivitate: una din perechile de contrarii fundamentale din viata psihica. (#prima tipuri determinate de scopuri pulsionale. Din punct de vedere genetic, opozitia activ) pasiv este primordiala in raport cu opozitiile ulterioare in care ea se integreaza. -ct ratat' act in care rezultatul urmarit e#plicit nu este atins, ci inlocuit printr)un altul. 0e va vor%i de acte ratate nu pentru a desemna ansam%lul rateurilor de vor%ire, memorie sau actiune, ci avand in vedere actele pe care su%iectul este in mod o%isnuit capa%il sa le faca si al caror esec este tentat sa il atri%uie doar neatentiei sau intamplarii. -daptare' proces dinamic de schim%are, dezvoltat in mod voluntar sau involuntar in scopul replasarii organismului intr)o pozitie mai avanta?oasa fata de mediul sau intern sau fata de mediul incon?urator, care presupune capacitatea de a invata. -fect+ orice stare afectiva neplacuta sau placuta, difiuza sau precizata, care apare fie ca o descarcare masiva, fie ca o tonalitate generala. -gresivitate' tendinta sau ansam%lu de tendinte care se actualizeaza in conduite reale sau fatasmatice ce tintesc sa faca rau altuia, sa distruga, sa constranga, sa umileasca etc. &re multe modalitati, in fapt nu e#ista conduita, fie ea negativa "refuzul a?utorului$ sau pozitiva, sim%olica "ironia$ sau efectiv realizata "agresiunea fizica$ care sa nu poata functiona ca agresiune. -lterare a eului+ ansam%lu de limitari si atitudini anacronice do%andite de (u in cursul etapelor conflictului defensiv si care au consecinte defavora%ile asupra posi%ilitatilor sale de adaptare. -mbivalenta' prezenta simultana in relatia cu acelasi o%iect a unor tendinte, atitudini si sentimente opuse, in primul rand, dragoste si ura. -nore7ia nervoasa+ se carcterizeaza prin refuzul de a mentine o greutate corporala normala minima. -n7ietate' emotie generata de anticiparea unui pericol difuz, greu de prevazut si controlat+ se transforma in frica in fata unui pericol %ine identificat. -n7ietate de separare: 0e caracterizeaza printr)o an#ietate e#cesiva si inadecvata dezvoltarii in legatura cu separarea de casa sau de cei de care copilul este atasat. -parat psi/ic+ termen ce su%liniaza caracteristici atri%uite psihismului, capacitatea acestuia de a transmite si transforma o energie determinata si diferentierea sa in sisteme sau instante. -parare' ansam%lu de operatii a caror finalitate este de a reduce, de a suprima orice modificare suscepti%ila sa puna in pericol integritatea si constanta individului. -tentie' capacitatea de a ne concentra de o maniera sustinuta asupra unui anumit stimul sau activitati+ pertur%area in atentie se poate manifesta printr)o distracti%ilitate facila sau dificultate in realizarea sarcinilor sau in concentrarea in activitate.

Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511?

1D;

-tasament' relatie intre indivizi, fondata pe calitati esential apetitive+ este unul din fundamentele legaturilor familiale si sociale. (ste o forma primara a legaturii sociale, e#primata ca o tre%uinta innascuta de a fi aproape de mama si oarecum independent de cautarea satisfacerii alimentare. -utoerotism' satisfactie se#uala o%tinuta de su%iect cu corpul sau, fara a avea un partener. -utoevaluare' tehnici de evaluare a individului de catre el insusi care pot fi su%iective sau com%inate si se pot aplica la orice stare, activitate sau comportament. Chiar si atunci cand este nerealista sau deviata, evaluarea su%iectiva poate fi lamuritoare pentru un o%servator din e#terior. -utonomia: do%andirea de catre un grup sau de catre un individ sau determinarea prin el insusi a propriilor reguli de conduita+ rezulta din interiorizarea regulilor si valorilor+ coreleaza cu construirea identitatii. -utonomizare' procesul de castigare a autonomiei. ?albism 3balbaiala4' deficienta a lim%a?ului vor%it, caracterizata prin pierderea fluiditatii discursului, ezitari, tul%urari de ritm, intreruperi repetate ale flu#ului ver%al si uneori, spasme ale muschilor respiratori si fonatori. ?eneficiu primar si secundar al bolii + prin %eneficiu al %olii se intelege in general orice satisfactie directa sau indirecta pe care un su%iect o o%tine de pe urma %olii sale. Aeneficiul primar este cel care participa la insasi motivarea unei nevroze' satisfactia aflata in simptom, fuga in %oala, modificarea avanta?oasa a relatiilor cu cei din ?ur. Aeneficiul secundar se distinge de precedentul prin' aparitia sa ulterioara, ca un castig suplimentar sau o folosire de catre su%iect a unei %oli de?a constituite+ prin caracterul sau e#trinsec in raport cu determinismul initial al %olii si cu sensul simtomelor+ prin faptul ca este vor%a de satisfactii narcisice sau legate de autoconservare, mai degra%a decat de satisfactii direct li%idinale. ?ulimia nervoasa: se caracterizeaza prin episoade repetate de mancat e#cesiv urmate de comportamente compensatorii inadecvate "de e#. varsaturile auto provocate, a%uzul de la#ative, diuretice sau alte medicamente, posturi sau e#ercitii fizice e#cesive. ?urn >out: epuizare psihica consecutiva cumularii unor lungi perioade de o%oseala psihica. Cenzura' functie care tinde sa interzica dorintelor inconstiente si formatiunilor care deriva din acestea accesul la sistemul pre)constient , constient. Competena' capacitate de a produce intr)un domeniu dat o anumita conduita. Comple7' ansam%lu organizat de reprezentari si amintiri cu mare intensitate afectiva, partial sau total inconstiente. <n comple# se formeaza pe %aza relatiilor interpersonale din istoria infantila. (l poate structura toate nivelele psihologice' emotii, atitudini, comportamente adaptate. Compulsiv' dpdv clinic, tip de comportament pe care su%iectul il realizeaza datorita unei constrangeri interioare. <n gand "o%sesie$, o actiune, o operatie defensiva sau chiar o secventa comple#a de comportamente sunt calificate ca fiind compulsive cand nerealizarea lor este resimtita ca tre%uind sa conduca la o crestere a angoasei. Cultura comunitii: ansam%lul de sisteme "economic, familial, politic, de control social, de mentinere a sanatatii, educational, religios$, caracteristici si procese care determina functionarea unei comunitati date. Dependenta' stare psihologica caracterizata prin' necesitate e#cesiva de a fi supervizat de cineva, comportament su%misiv si aderent, frica de separare+ autoperceperea faptului de a fi incapa%il de o functionare adecvata, fara a?utorul altora. Dependen 3de substanta4' stare patologica pusa in evidenta de oprirea consumului de su%stanta to#ica, ceea ce provoaca simptomul de a%stinenta. Deprinderi de via individual: comportamente automatizate care permit individului sa functioneze satisfacator fara acompanierea sau spri?inul cuiva+ sunt a%ilitati care merg de la cele Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511? 1DG

mai simple o%isnuinte "spalat pe dinti$, pana la comportamentele sociale comple#e "a o%tine un %ilet la tren, chiar daca este coada etc.$. Deficienta+ pierdere semnificativa sau dereglare de structura sau functie psihologica, fiziologica sau anatomica rezultand in urma unei maladii, a unui accident, dereglari evolutive etc. 0c/ip interdisciplinar: grup format din mai multe tipuri de specialisti care cola%oreaza in vederea atingerii unui scop comun, cu mi?loacele specifice meseriei fiecaruia. 0ducaie non"fomal. participativ: proces educativ care completeaza educatia scolara si care foloseste metode alternative+ este continua, se desfasoara de)a lungul intregii vieti si se centreaza in principal pe implicarea practica in activitati. 0mpatie' intuirea a ceea ce se petrece in celalalt fara a uita ca esti tu insuti+ sesizarea cu cat mai multa e#actitate a trairilor interne si a componentelor emotionale ale celuilalt ca si cum ai fi acea persoana. 0ncoprezis' (liminarea de fecale in locuri inadecvate. 0nurezis' (liminarea de urina in locuri inadecvate. 0ul' concept care desemneaza in psihanaliza o instanta psihica deose%ita de sine si supraeu. 0e afla in relatie de dependenta atat fata de revendicarile sinelui, cat si fata de imperativele supar)eului si e#igentele realitatii. Desi se afirma ca mediator, reprezentant al intereselor totalitatii persoanei, autonomia sa este relativa. 8obie' tul%urarea prin care o persoana este in mod inadecvat an#ioasa in prezenta unui anumit o%iect sau a unei anumite situatii, pe care ea tinde sa o evite. 1ndependen' situatie a unei persoane care ?udeca lucrurile, se %izuie pe propriile puteri si actioneaza independent, neinfluentata de altii+ cu initiativa personala. 1dentificare: proces inconstient prin intermediul caruia individul se transpune in locul altcuiva din ratiuni pe care le cunoaste+ se caracterizeaza si diferentiaza de empatie prin nediferentierea de celalalt. =aturitate' achizitia capacitatilor, intereselor, ierarhiei de valori si personalitatii specifice unei persoane sanatoase, normale, adaptate. Me!'#i$me de '"'r're $"e!i-i!e $i de $tiluri de ' -'!e -'t': Acu'area refu'ului a1utorului' individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau e#terni prin solicitare sau fa%ricarea de cereri repetate de a?utor care deghizeaza sentimentele de ostilitate sau reprosurile mascate fata de altii, care apoi sunt e#primate prin re?ectarea sugestiilor, consiliilor sau a?utorului pe care)l ofera altii. 0olicitarile sau cererile pot implica simptome somatice sau psihologice ori pro%leme de viata. Afiliere' individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau e#terni prin intoarcerea spre altii pentru a?utor sau suport. &ceasta implica impartasirea pro%lemelor cu altii, dar nu si incercarea de a face pe altcineva raspunzator de ele. Agresiune "asiva' individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau e#terni prin e#primarea indirecta si neafirmata a agresiunii fata de altii. (#ista o fatada de supunere evidenta care mascheaza rezistenta, resentimentul sau ostilitatea ascunsa. &gresiunea pasiva survine adesea ca raspuns la cererile de actiune sau e#ecutie independenta ori la lipsa de gratificare a dorintelor dependente, dar poate fi adaptativa pentru indivizii din pozitii de su%ordonare, care nu au alta modalitate de a)si e#prima protestul in mod deschis. Agresorul ,identificare cu S0+ mecanism de aparare in care su%iectul, confruntat cu un pericol e#terior, "reprezentat tipic de critica provenind de la o autoritate$ se identificacu agresorul sau, fie preluaind pe cont propriu agresiunea ca atare, fie imitand fizic sau moral persoana agresorului, fie adoptand anumite sim%oluri de putere care il desemneaza. Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511? 11D

Altruis%' individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau e#terni prin a se dedica satisfacerii necesitatilor altora. Contrar autosacrificiului caracteristic uneori formarii reactiei, individul primeste gratificatie din raspunsul altora. Antici"are' individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau e#terni prin e#perimentarea reactiilor in avans sau anticiparea consecinteelor unor posi%ile viitoare si luarea in consideratie realista a raspunsurilor sau solutiilor alternative. Anulare' individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau e#terni prin cuvinte sau comportamente destinate sa nege sau sa corecteze in mod sim%olic ganduri, sentimente sau actiuni inaccepta%ilie. Autoafir%are' individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau e#terni prin e#primarea gandurilor si sentimentelor sale direct, intr)un mod care nu este coercitiv sau manipulativ. Autoobservatie' individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau e#terni prin refelectarea la propriile sale ganduri, motivatii si comportamente, raspunzand adecvat. De"lasare' individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau e#terni prin transferarea unui sentiment ori a unui raspuns la un o%iect pe un alt su%stitut "de regula, mai putin amenintator$. Devalori'are' individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau e#terni prinprin atri%uirea unor calitati negative e#agerate siesi sau altora. Disociere' individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau e#terni printr)o destramare a functiilor de regula integrate ale constiintei, memoriei, perceptiei de sine sau perceptiei am%iantei ori a comportamentului senzorial*motor. <ante'ie autista' individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau e#terni prin visare e#cesiva, ca un su%stitut pentru relatiile umane, o actiune mai eficienta sau rezolvarea de pro%leme. <or%area reactiei' individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau e#terni prin su%stituirea de comportamente, ganduri sau sentimente diametral opuse gandurilor sau sentimentelor sale proprii, care sunt inaccepta%ile "aceasta survine de regula in legatura cu reprimarea lor$. Ideali'area' individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau e#terni prin atri%uirea de calitati pozitive e#agerate altora. Identificare "roiectiva' ca si in proiectie, individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau e#terni prin atri%uirea, in mod fals, altuia, a propriilor sentimente, impulsuri sau ganduri inaccepta%ile. Contrar proiectiei simple, individul nu neaga complet ceea ce este proiectat. /n schim%, individul ramane constient de propriile afecte sau impulsuri dar le atri%uie in mod eronat altei persoane, ca reactii ?ustificate. :u rar, individul induce sentimente la altii, care mai intai au fost, in mod eronat crezuti a fi acolo, facand dificil de clarificat cine, ce si cui a facut primul. Intelectuali'are' individul rezolva conflictul emotional sau stresorii interni sau e#terni prin uzul e#cesiv al gandirii a%stracte sau fa%ricarea de generalizari pentru a controla sau minimaliza sentimentele deran?ante. I'olarea afectului' individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau e#terni prin separarea ideilor de sentimentele asociate cu ele. /ndividul pierde contactul cu sentimentele asociate cu o anumita idee, de e#mplu, un evenimet traumatic, in timp ce ramane constient de elementele cognitive ale acesteia, de e#emplu, detaliile descriptive. O%ni"otenta' individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau e#terni prin sentimente si actiuni, ca si cum el ar poaseda puteri sau capacitati speciale si este superior altora. Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511? 111

Proiectia' individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau e#terni prin atri%uirea in mod fals altuia a sentimentelor, impulsurilor, sau gandirii proprii inaccepta%ile. ;ationali'area' individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau e#terni prin ascunderea adevaratelor motivatii ale gandurilor, actiunilor sau sentimentelor proprii prin ela%orarea de e#plicatii reasigurante sau care ii aduc %eneficii, dar incorecte. ;efu'' individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau e#terni prin refuzul recunoasterii unui aspect neplacut al realitatii sau al e#perientei su%iective care ar fi evident altora. -ermenul de 7refuz psihotic8 este utilizat cand e#ista o deteriorare severa a simtului critic. ;e"ri%are' individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau e#terni prin e#cluderea dorintelor, gandurilor sau e#eperientelor deran?ante dinconstiinta. Componenta afectiva poate ramane constienta, detasata de ideile asociate. Scindare' individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau e#terni prin compartimentarea starilor afective opuse, dar este incapa%il sa integreze calitatile pozitive si negative ale sale sau ale altora in imagini coerente, de ansam%lu. Deoarece afectele am%ivalente nu pot fi e#perimentate simultan, opiniile si e#pectatiile mai echili%rate de sine sau de altii sunt e#cluse din constiinta emotionala. /maginile de sine si de o%iecte tind a alterna intre poli diametrali opusi' tandru, puternic, merituos, educat si generos in mode#clusiv , sau rau, odios, manios, distructiv, respins, mizera%il, in mod e#clusiv. Subli%are' individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau e#terni prin canalizarea sentimentelor sau impulsurilor potential dezadaptative intr)un comportament accepta%il social "de e#.' vine in contact cu arta sau cu sportul spre a canaliza impulsurile de furie distructiva. Su"ri%are' individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau e#terni prin a evita in mod intentionat sa sse gandeasca la pro%lemele, dorintele, sentimentele sau e#perientele deran?ante. Grecerea la actiune ,acting out$' individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau e#terni prin actiuni, mai curand, decat prin reflectii sau sentimente. I%or' individul rezolva conflictul emotional ori stresorii interni sau e#terni prin su%linierea aspectelor amuzante sau ironice ale conflictului sau stresorilor. =utism' a%senta vor%irii, fie din cauza nedezvoltarii lim%a?ului, fie din cauza inhi%arii voluntare sau involuntare+ nu presupune o tul%urare cauzata de lezarea centrilor cere%rali ai lim%a?ului. 0e intalnesc cazuri de mutism complet in unele forme de psihoza si un mutism electiv, de origine nevrotica sau reactionala. =utismul electiv: (ste caracterizat prin incapacitatea constanta de a vor%i in situatii sociale specifice in ciuda faptului ca vor%este in alte situatii. Nevoi speciale: cerintele unei persoane afectate de o deficienta, congenitala sau do%andita, temporara sau definitiva. Nevroza' se refera la tul%urari mintale care se caracterizeaza prin simptome mai apropiate de e#perienta normala "de e#emplu' an#ietatea$. Nevroza institutionala: ansam%lu de tul%urari mintale "nevrotice, psihotice$ do%andit de individ intr)o institutie de gazduire dupa o anumita perioada de timp. 0e adauga uneori la simptomatologia individuala. Normalitate' desemneaza de o%icei, pe de o parte, conformitatea cu un tip mediu, pe de alta parte, a%senta patologiei. Definierea normalitatii prin medie este de ordin statistic "de e#emplu, varsta mintala normala, N/)ul normal$. 2iscul utilizarii acestei notiuni este de a considera media ca nnorma si valoare. &ceasta face ca anomalia "de e#emplu' inima pe partea Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511? 11!

dreapta$, singularitatea "culoarea pielii$, dizidenta "apartenenta la o secta$ sa fie cu prea multa usurinta sa fie considerate anormale, si deci, patologice. $edofilia+ activitatea se#uala cu un copil prepu%ecescent "in varsta de 1. ani sau mai putin$+ individul cu pedofilie tre%uie sa fie in etate de 19 ani sau mai mult, cu cel putin 6 ani mai in etate decat copilul. $ersonalitate' se refera la calitatile comportamentale sta%ile ale unui individ intr)o mare varietate de circumstante. $otenial' posi%ilitate de dezvoltare, avand in sine toate conditiile esentiale pentru realizare+ suma resurselor individului care pot fi utilizate la un moment dat. $si/oza' se refera la forme severe de afectiune mintala, cum sunt tul%urarile mintale organice, de e#emplu' schizofrenia, tul%urarile afective etc., caracterizate prin lipsa constiintei %olii si neputinta de a distinge intre e#perienta su%iectiva si realitate. $ulsiune' proces dinamic constand dintr)o presiune "incarcatura energetica, factor de motricitate$ care face organismul sa tinda spre un scop. 5anatate' opusul %olii "a%senta %olii sau a infirmitatii , lipsa de dureri, disconfort si invaliditate$+ stare de %ine, capacitate satisfacatoare de munca si de relationare cu cei din ?ur, capacitate de a iu%i si pe altcineva decat pe sine, fara simptome, fara conflicte mintale serioase+ adaptare la mediu si situatii, putere de a accede la fericire+ acceptare a se#ualitatii si a altor forme de viata instinctiva care sa fie controlate de instante superioare ale psihismului+ grad rezona%il de armonie interna si integrare a personalitatii, posi%ilitatea de a face fata unor e#igente medii si de a fi socialmente accepta%il. 5anatate mintala optimala: cea mai %una stare de sanatate posi%ila in conditiile e#istente. 5cor -$G-:: 0corul &pgar este un test folosit pentru masurarea semnelor vitale ale unui copil la nastere. Dr. 3irginia &pgar "1GDG , 1G=4$ a introdus scorul &pgar in anul 1G6!. -estul este util medicilor pentru a determina ce gen de asistenta medicala este necesara imediat dupa nastere pentru a a a?uta la sta%ilizarea unui nou)nascut. 0corul &pgar este folosit in intreaga lume pentru sta%ilirea starii de sanatate a unui copil la un minut si la cinci minute dupa nastere. -estul din primul minut masoara cat de %ine a tolerat nasterea nou)nascutul. Cel facut la cinci minute masoara cat de %ine se adapteaza copilul la mediul inco?urator. 0corul &pgar masoara cu D, cu 1 sau cu ! fiecare categorie, scorul total ma#im ce poate fi atins fiind 1D+ 1. 2itmul cardiac' a%sent ] D, sla% "mai mic de 1DD de %atai pe minut$ ] 1, ritmul potrivit "mai mult de 1DD de %atai pe minut$ ] !+ !. 2espiratie' a%senta ] D, planset sla% sau respiratie neregulata ] 1, planset puternic ] !+ .. -onus muscular' flasc ] D, anumite fle#ii ] 1, miscare activa ] !+ 4. 2aspunsul la stimulare "asa numitul refle# irita%il$' fara raspuns ] D, grimasa ] 1, planset si miscare viguroasa ] !+ 6. Culoare' pala sau al%astrie ] D, culoare normala a corpului, e#tremitati al%astrii ] 1, culoare normala ] !. (#plicatii+ un scor &pgar de la = la 1D este normal si indica faptul ca nou)nascutul este intr)o stare %una. <n scor ma#im "1D$ este ceva neo%isnuit. &proape toti nou)nascutii pierd un punct pentru ca au mainile sau picioarele al%astrii. <n scor mai mic de = indica faptul ca micutul are nevoie de asistenta medicala pentru a fi sta%ilizat, iar personalul medical tre%uie sa actioneze, spre e#emplu, a?utand copilul sa respire. -estul poate fi repetat dupa 1D minute sau mai tarziu pentru a vedea daca masurile luate de personalul medical au fost eficiente. Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511? 11.

5imptom' semn o%serva%il care face trimitere la informatii ascunse, despre care el sta marturie. 0imptomul constituie un invariant si poseda o anumita putere discriminatoare. 5tima de sine: trasatura de personalitate in raport cu valoarea pe care un individ o atri%uie persoanei sale. Kunctie a raportului dintre tre%uintele satisfacute si ansam%lul tre%uintelor resimtite. 2ezultat al comparatiei pe care o efectueaza su%iectul intre ele insusi si alti indivizi semnificativi pentru el. 5tres' notiune ce evoca multiplele dificultati carora individul se straduieste sa le faca fata si mi?loacele de care dispune pentru a administra aceste pro%leme. 0timulari multiple care cer din partea individului o energie psihologica sporita datorita unui efort de adaptare al carui cost poate fi si imediat si pe termen lung. 5ubconstient' desi folosit adesea ca sinonim pentru inconstient, implica o diferenta de grad si nu de natura pentru starea constienta. (ste mai degra%a o stare de sla%a constienta. 2ecent, termenul mai este folosit pentru a defini unele operatii su%liminale de tratare a informatiei. 0u%stante /nterzise' Begea, Bista 5uicid' ucidere de sine. (#ista actualmente tendinta de a include in acesta notiune tentativa de suicid, santa?ul cu suicidul etc. Orice afectiune mentala este mai mult sau mai putin generatoare de sinucideri, in mod special, depresia, in care trecerea la act apare in functie de structurarea apararilor. 2ecidiva tentativei pune o pro%lema grava d.p.d.v. preventiv' intre 1D si 16 la suta dintre su%iectii care au comis una sau mai multe tentative de sinucidere, sfarsesc prin a se omori. 'ic' miscare involuntara %rusca, rapida si repetatecare implica un ansam%lu de muschi in legatura functionala. (ste o anomalie a comenzii motorii care tre%uie deose%ita de alte forme de miscare anormala de natura neurologica. 'imiditate' incapacitatea de a trece la act in conduitele ver%ale, profesionale sau se#uale de o oarecare importanta. 'ulburare de personalitate: se refera la modele de comportament neadaptat profund implantate, ce se pot recunoste din perioada adolescentei sau mai devreme, si care se continua de) a lungul celei mai mari parti avietii adulte, cu toate ca adesea devin mai putin evidente la varsta medie sau inaintata+ personalitatea este anormala, fie in ceea ce priveste echili%rul componentelor sale, calitatea si e#presia lor, fie in ceea ce priveste aspectul sau total+ din aceasta cauza clientul sufera sau face pe ceilalti sa sufere, e#istind un efect advers asupra individului sau societatii. Gulburarea de "ersonalitate "aranoida' este un model de comportament sta%il si repetitiv de neincredere si suspiciune, intentiile altora fiind interpretate ca rau)voitoare. Gulburarea de "ersonalitate schi'oida' este un model de comportament sta%il si repetitiv de detasare de relatiile sociale si o gama restransa de e#presie emotionala. Gulburarea de "ersonalitate schi'oti"ala' este un model de comportament sta%il si repetitiv care implica un discomfort acut in relatiile intime, de distorsiuni cognitive sau perceptuale si e#centricitati de comportament. Gulburarea de "ersonalitate antisociala' este un model de comportament sta%il si repetitiv de desconsiderare si de violare a drepturilor altora. Gulburarea de "ersonalitate borderline' este un model de comportament sta%il si repetitiv care implica insta%ilitate in relatiile personale, imaginea de sine si afecte si impulsivitate marcata. Gulburarea de "ersonalitate histrionica' este un model de comportament sta%il si repetitiv de cautare a atentiei, care implica emotionalitate e#cesiva. Gulburarea de "ersonalitate narcisica' este un model de comportament sta%il si repetitiv care implica grandoare, necesitate de admiratie si lipsa de empatie. Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511? 114

Gulburarea de "ersonalitate evitanta' este un model de comportament sta%il si repetitiv de inhi%itie sociala, de sentimente de inadecvare si de hipersensi%ilitate la evaluarea negativa. Gulburarea de "ersonalitate de"endenta' este un model de comportament sta%il si repetitiv care implica su%misivitate si aderenta in legatura cu necesitatea e#cesiva de a fi prote?at de cineva. Gulburarea de "ersonalitate obsesiv*co%"ulsiva ' este un model de comportament sta%il si repetitiv care implica preocupare de ordine, perfectionism si control. Gulburarea de "ersonalitate fara alta s"ecificatie ' este o categorie prevazuta pentru ! situatii' patternul de personalitate al individului satisface criteriile generale pentru o tul%urare de personalitate, dar sunt prezente trasaturi ale mai multor tul%urari de personalitate, insa nu sunt satisfacute criteriile pentru nici o tul%urare de personalitate specifica si, in a doua situatie, patternul de personalitate al individului satisface criteriile generale pentru o tul%urare de personalitate, dar individul este considerat a avea o tul%urare de personalitate care nu este inclusa in clasificare "de e#.' tul%urarea de personalitate pasiv agresiva$. 'ulburarea de miscare sterotipa: este caracterizata printr)un comportament motor non functional aparent impulsiv si repetitiv care interfereaza considera%il cu activitatile normale si uneori poate duce la leziuni corporale. 'ulburarea reactiva de atasament a perioadei de sugar sau a micii copilarii : se caracterizeaza printr)o relatie sociala inadecvata dezvoltarii si pertur%ata considera%il,careapare in ce mai multe conte#te si este asociata cu o ingri?ire flagrant patogenica. -rac' senzatie de an#ietate puternica, dar trecatoare, limitata la o situatie si la un moment anume. 'imiditate' du%la e#istenta a unui disconfort interior si a unei neindemanari e#terioare in prezenta celuilat. :u e#clude capacitatea de adaptare. -imizii se poarta cat se poate de normal intr)un mediu familiar, insa intampina mari dificultati in initiativele relationale si ori de cate ori tre%uie sa se implice personal, sa vor%easca despre ei.

Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511?

116

Li$t' 6i6lio r'-i!) 1. Cooper,David 1., Aall, David ) &%uzul asupra copilului !. &merican PsEchiatric &ssociation , 1anual de diagnostic si statistica a tul%urarilor mentale, &sociatia psihiatrilor li%eri din 2omania, Aucuresti, !DDD .. Daminelli, Bena ) &ntirasismul' o provocare pentru educatorii al%i 4. Aadila, &. si 2usu, C. , Sandicap si readaptare , dictionar selectiv, (d. Pro Sumanitate, Aucuresti, 1GGG 6. Aerrocal, Buciano "lucrare colectiva$ , /ntegrarea sociala si profesionala a tinerilor in dificultate' repere pentru profesionisti si autoritati locale, C2/P0, !DD. 9. Aettelheim, A. , Ba forteresse vide, ed. 5allimard, Paris, 1G;G =. Aettelheim, A. , <n lieu ou renaitre, ed. 2o%ert Bafont, Paris, 1G=6 ;. AoQl%E, Z. , &ttachement et perte' &ttachement, vol.1, ed. Presses <niversitaires de Krance, Paris, 1G=; G. Aulgar, 5. , Dictionar de sinonime, (d. PalmEra, Aucuresti, !DDD 1D. Autler, &., Pritchard, C. , Aolile mintale, ed. &lternative, Aucuresti, 1GG. 11. Caiete de lucru, nr. 1, 7Parentalitate , stim oare despre ce ce este vor%a?8 , &sociatia 0inergii, (d. 1arBinI, Aucuresti, decem%rie, 1GGG 1!. Caiete de lucru, nr. !, 7Despre a%uzul si negli?area copilului8 , &sociatia 0inergii, (d. 1arBinI, Aucuresti, decem%rie, !DDD 1.. Caiete de lucru, nr. ., 7Drepturile copilului, drepturile profesionistilor8 , &sociatia 0inergii, (d. 1arBinI, Aucuresti, mai, !DD1 14. Delossus, Zeane) 1arie ) Ce sense de la maternite 16. 0toppard, 1iriam ) Complete Aa%E &nd Child Care 19. Cooper, 1.D. si Aall, D. , &%uzul asupra copilului, ed. &lternative, Aucuresti, 1GG. 1=. 1itulescu, 0orin, coord ) Kormarea depriderilor de viata independenta, ed. 2o 1edia, Aucuresti 1;. 2o%ert)OurraE,0uzanne A. ) Copil a%uzat, copil meduzat 1G. 5heorghiu, &le#andru si Penciu, Petre ) Copilul nostru creste. 0untem pregatiti? Ce avem de stiut? Ce avem de facut? !D. Paunescu,Constantin ) Copilul nostru de la D la . ani !1. 3asilescu, &nton, coord. ) Copilul prescolar si dezvoltarea vor%irii !!. Aacus, &nne ) Cresterea copilului. 1DDD de sfaturi practice !.. Cretu, -. , Psihologia varstelor, (d. <niversitatii, Aucuresti, 1GG4 !4. De &?uriaguerra, Z., 1arcelli, D. , PsEchopatologie de lbenfant, ed. 1asson, Paris, 1G;G !6. 1arinopoulus, 0ophie ) De lbune a lbautre. De la grossesse a lba%andon !9. 0pitz, 2ene &. ) De la naissance a la parole. Ba premiere anne de la vie !=. Pinnicott, Donald P. ) De la pediatrie a la psEchanalEse !;. 2oco, Zaccueline ) De la segregation a lbintegration !G. <lngQorth, 2. 0. ) Developpement psEchomoteur de lbenfant .D. Dodd, S.C. , DEnamics of /ntercultural Communication, ed. AroQn and AenchmarI, 1adison, 1GG6 .1. Doron, 2. si Parot, K. , Dictionar de psihologie, (d. Sumanitas, Aucuresti, 1GGG .!. Dolto, Krancoise, 2apoport, Danielle, -his, Aernard ) (nfance en souffrance ... Kiceac, A. , -ehnici de manipulare, ed. :emira, Aucuresti, 1GG= Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511? 119

.4. Kundatia /nternationala pentru Copil si Kamilie, Centrul de &sistenta Kamiliala si Comunitara, specializat in prevenirea a%andonului si institutionalizarii copilului, Proiect institutional, ghid metodologic, metoda familiilor de spri?in, K/CK, Aucuresti, !DD4 .6. 5ammer, C. si Ca%ie, 1.)C. , Bb&dolescence, crise familiale, ed. Para 5rafic, -oulouse, 1GG! .9. 5elder, 1., 5ath, D., 1aEou, 2. ) -ratat de psihiatrie O#ford, ed. de &sociatia Psihiatrilor Bi%eri din 2omania si 5eneva /nitiative on PsEchiatric Pu%lishing, Aucuresti, 1GG4 .=. SorneE, d. , &utoanaliza, ed. Oscar Print, Aucuresti, 1GG6 .;. /chim, C./. , 1inorul in reglementarile europene, (d. -impul, /asi, !DD. .G. /nnovation /n 2esidential Care , P. SellicI#, (. AroIaert, &. 3anden Aerge F 1. Calton 4D. /onescu, 5. ) -ratat de psihologie medicala si psihoterapie, (d. Kavorit Print 0.&., 1GGG 41. /onescu, 0er%an, coordonator ) Copilul maltratat ) evaluare, prevenire, interventie, Kundatia /nternationala pentru Copil si Kamilie, Aucuresti, !DD1 4!. dlein, 1elanie ) /u%ire, vinovatie, separatie si alte lucrari' 1G!1 , 1G46 4.. Pernoud, Baurance ) Zbeleve mon enfant 44. Zournal of 1elanie dlein and O%?ect 2elations, vol. 16, nr. 1, (0K Pu%lishers, :eQ \orI, 1GG= 46. dillen, dari , Copilaria dureaza generatii la rand, (d. Kirst, -imisoara, !DD. 49. dillen, dari , Copilul maltratat, (d. (uro%it, -imisoara, 1GG; 4=. ding, &.C. si dirschen%aum, 0.D.) Selping \oung Children Develop 0ocial 0Iills, Cole Pu%lishing CompanE, California, 1GG! 4;. dipman, 0.D., 2apoport, D., ) Ba se#ualite 7ou%liee8 des enfants, ed. 0tocI)Baurence Pernoud, Paris, 1GG. 4G. dlein, 1. , Povestea unei analize de copil, (d. 0igmund Kreud, Clu?):apoca, 1GG4 6D. Destrooper,Z., 1aigre &. ) Bbeducation psEchomotrice 61. David, 1iriam ) Bbenfant de D a ! ans. 3ie affective et pro%lems familiau# 6!. David, 1iriam ) Bbenfant de ! a 9 ans. 3ie affective et pro%lems familiau# 6.. Baplanche, Z. si Pontalis, Z.)A. , 3oca%ularul psihanalizei, (d. Sumanitas, Aucuresti, 1GG4 64. Be couple' sa vie, sa mort. Ba structuration du couple humain , Zean)5. Bemaire 66. Bes Cahiers de lb&free, .' Devenir parents , naissance dbune colla%oration, &.K.2.(.(., 1ontpellier, 1GG! 69. David, 1iriam si &ppell, 5enevieve ) BoczE ou le maternage insolite, ed. 0cara%ee, Paris, 1G=. 6=. Bucrarile Congresului Sam%urg, !9 , !G septem%rie 1GG., 7Copiii , 2az%oi si persecutie, editat de 0tiftung fuer Kinder , Kundatia 5eneratia, !DD1 6;. 1inisterul 1uncii, 0olidaritatii 0ociale si Kamiliei, &utoritatea :ationala pentru Protectia Copilului si &doptie , 1anual de implementare a cadrului de management al performantei pentru Directiile de Protectie a Drepturilor Copilului din 2omania, Aucuresti, !DD4 6G. 1inulescu, 1. ) Psihodiagnoza moderna, chestionarele de personalitate, ed. Kundatiei 2omania de maine, Aucuresti, !DD4 9D. :anu, 1ichaela "lucrare colectiva$ , &dolescentul institutionalizat, (d. Per Omnes &rtes, Aucuresti, 1GG= 91. Aouchart, &nne et 2apoport, Danielle, coord. ) Origines. Dbou viens ,tu? Nui es)tu? 9!. Padioleau, 1.K. , Bes 1;)!6 ans , vivre a deu# pour la premiere fois, ed. Aalland, Paris, 1GG1 9.. Piaget, Zean ) PsEchologie et pedagogie, ed. Denoel, Paris, 1G9G Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511? 11=

94. Pomerleau, &., 1alcuit, 5. , Bbenfant et son environnement, ed. Pierre 1ardaga, Aru#elles, 1G;. 96. Cretu, Carmen ) Psihopedagogia succesului, ed. Polirom, /asi, 1GG= 99. P. 1azet, 0toleru ) PsEchopathologie du nourison et du ?eune enfant 9=. Zung, C. 5. ) Puterea sufletului. Descrierea tipurilor psihologice 9;. Zung, C. 5. ) Puterea sufletului. Psihologia analitica , temeiuri 9G. 2adulescu, :. , 5hid de integrare socioprofesionala pentru tineri, &sociatia &dolescentul ed. Oscar Print, Aucuresti =D. 2ochette, Zoelle ) 2ituels et mise au monde psEchicue =1. 0toica, -udor ) 0e#ologie si educatie se#uala =!. Pattinson, -errE ) 0e#ual Sarasment, -he Sidden Kacts =.. 0alome, Zaccues si 5alland, 0Elvie ) 0i ?e mbecoutais ?e mbentendrais =4. Porcuet, Ph. Z., Aurszte?n, C., 5olse, A. ) 0oigner, educuer lbenfant autiste? =6. 0teIel, P. , 2ecomandari psihanalitice pentru mame, (d. -rei, Aucuresti, 1GG6 =9. Arazelton, -. AerrE ) Kamilles en crises ==. Arazelton, -. AerrE ) 3ous parle de vos enfants =;. Popescu, &le#andru &l. ) -erapia ocupationala si ergoterapia =G. 0atir, 3irginia ) -herapie de couple et de la famille ;D. Dennett, Daniel C. ) -ipuri mentale ;1. :ees)Delaval, Aar%ara ) -otul despre sanatatea copilului ;!. 3erzea, (mil , Psihologia varstelor, (d. SEperion VV/, Aucuresti, 1GG. ;.. Camfir, (., Camfir, C., ) -iganii , intre ignorare si ingri?orare, ed. &lternative, Aucuresti, 1GG. ;4. Pentru o strategie coerent de integrare socio)profesional, Prof. Buciano Aerrocal, Consulting 5roup (urope, !DD. ;6. !. UCola%orarea n protecia copilului ) 5hid pentru cooperararea inter)agenii pentru asigurarea i promovarea proteciei copiluluiU, Departamentul pentru 0ntate, 1inisterul de /nterne, Departamentul pentru (ducaie i 1unc, &dunarea :aional a [rii 5alilor, 1area Antanie, 1GGG ;9. 0tandarde de practic n asistena social a adolescentului ) :ational &ssociation of 0ocial PorIers ":&0P$, 0tatele <nite ale &mericii ;9. Kormarea deprinderilor de viat independent ) 1anual pentru formatori,Coordonator Dr. 0orin 1itulescu, &sociaia Comunitatea n 0pri?inul Copilului, <:/C(K ;=. U&pproaching &dulthood U, NualitE 0tandards F 5uidelines in Planning services for \oung People Pho &re Beaving Care U, PatricI CooI, 1eg BindsaE, -he Centre for 2esidential Child Care series, the <niversitE of 0trathclEde, Bangside College, 5lasgoQ, 0ave the Children Kund, Pho Cares, 0cotland, 1GG9 ;;. /ntegrarea sociala si profesionala a tinerilor in dificultate)2epere pentru profesionisti si autoritatile locale)Colectia &teleier C2/P0 !DD. ;G.VVV Bife 0Iills 5uide%ooI, Programele CaseE pentru familii, !DD1 GD.VVV 0chool Sealth (ducation to Prevent 0tudents &ctivities. &/D0 and 0-D, <:(0CO, PSO, 1GG4 G1.5ust Z. , 1c ChesneE 1., 5echtman 2., /mproving Communication 0Iills. -eaching and Bearning CompanE, Carthage, 1GG= G!.Chapmannn , (lQood :. , \our &ttitude is shoQing, & Primer on Suman 2elations, 02&, Chicago, 1G=; Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511? 11;

G..Paus 3iorica " coord $, Parteneriat si dialog social. 5hidul formatorului, (d. 3anemonde, , Aucuresti, !DD. G4.0avulescu &ura, "coord. $, Parteneriat si dialog social. 5hidul profesorului, (d. 3anemonde, Aucuresti, !DD. G6.:euman Selen, &rta de a gasi o slu?%a %una, A.-,/. Press, 1GG4 G9.2udniansIi ZaroslaQ, Cum sa inveti, (d. &ll, !DD1 G=.Carnegie Dale, 0ecretele succesului. Cum sa va faceti prieteni si sa deveniti influenti, (d. Curte 3eche, !DD! G;.&ndrei Cristian , Bectii particulare. Cum sa traiesti primii ani de viata se#uala, humanitas, !DD1 GG.AraceE 2onald, Koloseste)ti %ine timpul, (d. 3o#, Aucuresti, 1GG=

Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511?

11G

ANE2E

Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511?

1!D

ANE2A *+ Re-ere#ti'l de !om"ete#te@ $!'l' de e%'lu're Pro re$ie 5hidul este menit s fie n concordan cu cele mai nalte trei niveluri de dezvoltare ale &C0B&' &C0B&)// "11)14 ani$, &C0B&)/// "16)1; ani$ i &C0B&)/3 "peste 1G ani$. Primul nivel de dezvoltare al &C0B&, &C0B&)/ ";)1D ani$ nu a fost inclus datorit nevoilor unice de nvare ale acestui grup de v>rst. -oate 0copurile pentru o arie de deprinderi sunt menionate mpreun deoarece tinerii nu nva neaprat deprinderile ntr)o secven cronologic. De e#emplu, este posi%il ca un t>nr de v>rst mai mare s fi omis o deprindere pe care semenii si au nvat)o la o v>rst mai mic. &cest lucru este adevrat n mod deose%it pentru tinerii care se afl n ngri?ire n afara domiciliului care au avut e#periena mai multor plasamente i ntreruperi n educaia lor. 0copurile sunt de asemenea menionate mpreun pentru a ncura?a tinerii s i aleag propriile scopuri. (tapa de dezvoltare planificat sau gama de v>rst este indicat n parantez la finalul 0copului. (tapa ! "//$ este adaptat pentru tinerii cu v>rste ntre 11 i 14 ani+ etapa . "///$ este adaptat pentru tinerii cu v>rste ntre 16 i 1; ani+ iar etapa 4 "/3$ este adaptat pentru tinerii cu v>rste ntre 1G i !. de ani. C>nd "//, /// i /3$ apar la finalul 0copului, scopul este n principal pentru cei ntre 11 i 14 ani dar ar putea fi adecvat pentru un t>nr mai mare dac el*ea a pierdut acest lucru ntr)o etap anterioar. Kigura . este un e#emplu care indic faptul c un 0cop este adecvat pentru tinerii aduli cu v>rste ntre 16 i !. de ani, dar nu ar fi potrivit pentru cei cu v>rste ntre 11 i 14 ani. .i ur' >+ S!o"urile ,i re&ult'tele ',te"t'te
S!o" Poate completa un formular de anga?are. "///, /3$ Re&ult'te ',te"t'te Definete termenii utilizai ntr)o cerere de anga?are. /nterpreteaz ntre%rile din formular i oferii rspunsurile corespunztoare. (la%oreaz o foaie de date personale pe care s o utilizai atunci c>nd completai formularul de anga?are.

Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511?

1!1

Completeaz dou formulare fr supervizare.

S!o"urile 0copurile sunt uneori denumite competene, afirmaii privitoare la cunotine i a%iliti, sau scopuri de rezultat 6. &cestea sunt scrise pentru a completa o a%ordare a nvrii %azat pe dezvoltare. &ceast a%ordare recunoate faptul c nvarea se produce n timp i c tinerii progreseaz printr)o serie de etape sau niveluri pe msur ce nvarea se desfoar. :ivelurile de nvare utilizate n modelul de dezvoltare sunt menionate n Kigura 4. .i ur' ?+ Ni%eluri de 7#%)('re
:ivel de nvare :ivelul 1 , Contientizare :ivelul ! , Cunotine i nelegere :ivelul . , dnoQ)hoQ Definiie Ba nivelurile unu i doi, studentul achiziioneaz informaii. Ba acest nivel n procesul de nvare, studentul ar tre%ui s fie capa%il s identifice, descrie sau oferi informaii despre materia care se pred. Ba nivelul trei, studentul ncepe s aplice cunotinele deprinse prin instruire. Ba acest nivel, studentul ar tre%ui s fie capa%il s arate o anumit ndem>nare cu deprinderea ntr)un mediu de instruire prin simulare, la%orator de studiu, sau e#periene din viaa real. Ba nivelul patru, studentul utilizeaz cunotinele deprinse n afara mediului de studiu. Ba acest nivel, studentul este capa%il s demonstreze deprinderea n mod regulat i raporteaz progresul su.

:ivelul 4 , Poate sau este capa%il s

1a?oritatea tinerilor manifest o contientizare fundamental a deprinderilor de via necesare pentru tranziie. 3er%ele de la nceputul 0copurilor indic nivelul la care este ela%orat acel 0cop. <tiliz>nd e#emplele de mai sus, 0copul de tipul @tie i nelege8 necesit ca instructorul s prezinte informaii ntr)o modalitate care va crete %aza de cunotine a t>nrului. Ba finalul sesiunii se va atepta doar ca t>nrul s descrie sau s e#plice ce a nvat despre instituiile financiare.
6

<tilizm scopuri pentru simplicitate. <tilizatorul este li%er s su%stituie lim%a?ul "de e#. competene$ care este mai potrivit situaiei lor.

Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511?

1!!

Jn urmtorul e#emplu, @InoQ)hoQ8, instructorul tre%uie s creeze o ocazie pentru t>nr de a e#ersa efectuarea unei cumprturi utiliz>nd un cec. Jn general, 0copurile de tipul @tie cum s8 sunt realizate ntr)un mediu tip clas sau domiciliu. :u pot dec>t s simuleze situaii din viaa real. &desea, sunt acelea de care un t>nr poate avea nevoie n viitor dar nu acum. Jn ultimul e#emplu, @poate pune masa pentru mesele zilnice8, 0copul este ela%orat la cel mai nalt nivel i necesit ca instructorul s ofere ocazia de a e#ersa n lumea real. De e#emplu, nu va fi suficient doar s se arate studentului cum arat masa. Cu o instruire potrivit, studentul ar tre%ui s fie capa%il s demonstreze punerea mesei pentru trei mese zilnice. Re&ult'te ',te"t'te 2ezultatele ateptate, uneori cunoscute ca /ndicatori sau O%iective, descriu ce ar tre%ui s fie capa%il t>nrul s realizeze ca urmare a predrii i arat cum a fost realizat 0copul. &cestea sunt ndrumrile pentru realizarea unui 0cop. Jncep>nd cu un ver% orientat pe aciune, acestea arat dac un t>nr a deprins sau nu 0copul. 2ezultatele ateptate pot fi transpuse n planificarea de caz sau planificarea de grup doar prin adugarea cuvintelor @Ba sf>ritul perioadei de timp sau sesiunii V, t>nrul va fi capa%il sM8 naintea fiecrei 2ezultate ateptate. De e#emplu, @Ba sf>ritul sesiunii de grup, t>nrul va fi capa%il s dezvolte o fi de date personale pe care s o utilizeze la completarea unui formular de anga?are.8 Partea su%liniat din e#emplu reprezint un 2ezultat ateptat. Re$ur$e ,i '!ti%it)(i 5hidul identific activitile i e#erciiile din resursele e#istente de deprinderi de via care pot fi utilizate pentru a preda 0copurile fie n sesiuni de grup, fie n sesiuni individuale. Jntr)un efort de a minimaliza costurile resurselor, au fost selectate cele mai larg folosite i mai renta%ile resurse. 2esursele fundamentale utilizate n acest ghid sunt' ;eu!ind "e cont "ro"riu , <n manual pentru tineri Activit i creative de de"rinderi de via , O colecie de 1DD activiti de grup Activit i de de"rinderi de via "entru elevii de gi%na'iu cu nevoi s"eciale , 1GD de lecii gata de utilizare cu foi de lucru reproducti%ile Activit i de de"rinderi sociale "entru elevii de gi%na'iu cu nevoi s"eciale , 1;D de foi de lucru gata de utilizare. Ttiu #ncotro % #ndre"t ,Dar vor ine banii %ei "asul cu %ine0 , <n manual n dou pri pentru tineri Ttiu #ncotro % #ndre"t ,Dar vor ine banii %ei "asul cu %ine0+ Chidul #ngri1itorului , <n ghid pentru prini cu activiti i sfaturi despre modul de utilizare a manualelor pentru tineri @Htiu ncotro m ndrept8. Locul nostru , Curriculum video cu 19 componente pentru activitile de grup. Putere "rin o" iuni , <n curriculum centrat pe tinerii aflai n ngri?ire la asistenii maternali i ngri?ire de grup ce pred educaie se#ual. Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511? 1!.

Pe locuri, fi i gata, 'bura iP In ghid de "redare a de"rinderilor de via "entru "rin i , 0trategii ce pot fi folosite de prini pentru a preda deprinderi de via ca parte a vieii de zi cu zi. Cu% s su"ravie ui i "redrii educa iei sanitare , Zocuri, activiti i foi de lucru pentru clasele 4)1..

&ctiviti i e#erciii din aceste resurse sunt ane#ate 0copurilor. Kiecare activitate este menionat cu numele, numrul paginii i numrul activitii " n cazul n care este furnizat$. O descriere detaliat a fiecrei resurse cu detalii de achiziionare este inclus n &ne#a &. (ste oferit de asemenea i o list suplimentar de resurse online. &ceste resurse completeaz setul de resurse fundamentale i ofer informaii specializate i detaliate asupra unui sau mai multor 0copuri. O list suplimentar de materiale de referin online este oferit pentru instructorul de deprinderi de via. &dmitem de asemenea faptul c practicienii i prinii au propriile activiti de predare a deprinderilor de via. Pentru a facilita utilizarea acestor activiti cu 5hidul scopurilor, o foaie de lucru goal a fost inclus n &ne#a A pentru a fi utilizat de instructori atunci c>nd nregistreaz propriile activiti de deprinderi de via. &ceast foaie de lucru este uor de completat i uor de utilizat. 0copurile, 2ezultatele ateptate i resursele pentru activiti ofer instructorului de deprinderi de via "practician sau printe$ un loc de unde s porneasc pentru a crea un Plan de nvare a deprinderilor de via "vezi figura 6$. Capitolul . ofer informaii detaliate asupra modului de creare a unui Plan de nvare a deprinderilor de via.

.i ur' :+ S!o"uri@ Re&ult'te ',te"t'te ,i Re$ur$e "e#tru '!ti%it)(i

S!o"uri Completarea unui formular de anga?are. "///, /3$ Re&ult'te ',te"t'te Definete termenii utilizai ntr)o cerere de anga?are. /nterpreteaz ntre%rile din formular i oferii rspunsurile corespunztoare. (la%oreaz o fi de date personale pe care s o utilizai atunci c>nd completai formularul de anga?are. Completeaz dou formulare fr supervizare. Re$ur$e ,i '!ti%it)(i ;eu!ind "e cont "ro"riu, pagina 1!

Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511?

1!4

Pe lo!uri@ -i(i 't'@ &6ur'(iG U# hid de "red're ' de"ri#derilor de %i'() "e#tru ")ri#(i <n tovar al &C0B& i al 5hidului, Pe locuri, fi i gata, 'bura iP In ghid de "redare a de"rinderilor de via "entru "rin i este o colecie de activiti organizate n funcie de gradul de dezvoltare pe care prinii le pot folosi pentru a preda tinerilor deprinderi de via n timpul vieii de zi cu zi. (ste util pentru orice printe care caut informaii despre cum s predea deprinderi de via la domiciliu. De asemenea, profesionitii din domeniul proteciei copilului pot utiliza aceast resurs pentru a educa ngri?itorii asupra predrii deprinderilor de via. Ca ghid pentru prini i*sau profesionitii din domeniul proteciei copilului, resursa ofer multe sugestii creative pentru a)i a?uta pe tineri s realizez scopurile de deprinderi de via. &desea doar prin citirea acestor activiti, prinilor li se ofer idei pentru a)i crea propriile activiti care se potrivesc mai %ine nevoilor copilului lor. Pe locuri, fi i gata, 'bura iP poate fi accesat la QQQ.caseElifesIills.org iar activitile pot fi imprimate de pe site)ul Qe%. Pot fi de asemenea achiziionate copii tiprite ale lucrrii Pe locuri, fi i gata, 'bura iP Dome#iul de"ri#derilor de %i'() &il#i!) Nutri(i'
S!o"uri 1. Cunoate i nelege grupele fundamentale de hran. "//, ///, /3$ a. %. c. d. Re&ult'te ',te"t'te Definete cele trei grupe principale "de e#. car%ohidrai, proteine, grsimi$. 1enioneaz alimentele din fiecare grup. (#plica @varietatea8 in alimentatie (#pune cu propriile cuvinte nelesul sintagmei @nutriie sntoas8. A!ti%it)(i

Lecia Varietate in nutritie

Jn timpul meselor, discutai cu copilul despre diferitele componente ale m>ncrurilor i despre importana acestora "carnea*carnea de pasre, fasolea ) ofer proteine, legumele ofer vitamine i minerale, amidonul ofer car%ohidrai pentru energie, lactatele ntresc oasele$. Ni%elele: * 5 E%'lu're' u#ei me$e Jn timp ce luai masa, rugai)i pe copii s ghiceasc valoarea nutriional a mesei i s denumeasc componentele ei cele mai sntoase. Ni%elele: * 5 Im"ort'#t' le umelor

!. Cunoate i nelege faptul c nutriia are un impact asupra sntii fizice i emoionale. "//, ///, /3$

a.

%.

Jnelege modul n care o%iceiurile alimentare zilnice ale unei persoane au impact asupra %unstrii sale generale+ e#plic nevoia de moderaie i echili%ru atunci c>nd se planific o diet sntoas. (#plic modul n care o%iceiurile alimentare zilnice pot conduce la pro%leme grave de sntate "de e#. hipertensiune, afeciuni ale inimii i dia%et$.

Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511?

1!6

c. d.

Descrie modul n care opiunile alimentare pot avea impact asupra condiiei fizice "de e#. alergii, migrene i dia%et$. 1anifest respect pentru opiniile altora i diferenele culturale atunci c>nd se identific opiunile alimentare personale.

Bsai)i pe copii sa v a?ute daca plantai i ntreinei legume+ lasati)i sa va a?ute si la piata, in alegerea legumelor. Copiii pot nva despre c>t de sntoase sunt legumele i se vor %ucura m>nc>ndu)leO Ni%elele: * 5 > Gu$t)ri $)#)to'$e C>nd mergei la cumprturi cu copiii, lsai)i s aleag diferite gustri sntoase. Discutai despre calitile unei gustri sntoase. De asemenea, invitai copiii s gteasc gustri sntoase "salat, paste, floricele, mere feliate$. Ni%elele: * 5 >

Nutri(i' C!o#ti#u'reD
S!o"uri .. Cunoate i nelege impactul gustrilor "consumului de @snacIs) uri8$ asupra nutriiei. "//, ///, /3$ a. %. c. Re&ult'te ',te"t'te Descrie momentele din timpul zilei c>nd gustrile sunt potrivite. Distinge ntre gustri "snacIs)uri$ sntoase i cele nesntoase. Jnelege riscurile nutriionale i la adresa sntii determinate de gustri "consumul de snacIs)uri$. (#plic de ce este important s citii informaiile nutriionale de pe am%ala?ul alimentelor. /dentifica ingredientul predominant dintr)un produs. Compar informaiile nutriionale inscripionate pe produse alimentare similare. A!ti%it)(i Gu$t)ri $)#)to'$e C>nd mergei la cumprturi cu copiii, lsai) i s aleag diferite gustri sntoase. Discutai despre calitile unei gustri sntoase. De asemenea, invitai copiii s gteasc gustri sntoase "salat, paste, floricele, mere feliate$. Ni%elele: * 5 > Discutati in timpul cumparaturilor despre produse alimentare similare oferite de marci diferite.

4. Htie s interpreteze etichetele alimentelor din punctul de vedere al informaiilor nutriionale. "///, /3$

a. %. c.

Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511?

1!9

Pl'#i-i!'re' me#iului
S!o"uri 6. (ste capa%il s planifice o mas hrnitoare simpl, cu indrumare din partea adultului. "//, ///, /3$ a. Re&ult'te ',te"t'te 2ecunoate resursele disponi%ile pentru planificarea mesei "de e#. cri de %ucate, reete de pe am%ala?ele alimentelor, reete de familie favorite, reete din magazine i sugestii din emisiuni de %uctrie*/nternet$. Jnelege nevoile de diet individuale i preferinele culturale atunci c>nd planific masa. A!ti%it)(i Re'li&'re' u#ui !'r#e(el de 6u!'te !u re(ete -'%orite (la%orai o carte de %ucate cu cele mai %une reete. Dup prepararea unei mese, lsai)i pe copii s decid dac vor include sau nu reeta respectiv n cartea lor personal de %ucate "caiet, agend, cutie cu note$. Ni%elul 5 -inerii pot fi de?a n posesia propriului carneel de %ucate i pot aduga reete pentru a le folosi atunci c>nd se vor muta n propria lor cas. Ni%ele > ? Re'li&'re' u#ui !'r#e(el !u re(etele -'%orite (la%orai o carte de %ucate cu cele mai %une reete. Dup prepararea unei mese, lsai)i pe copii s decid dac vor include sau nu reeta respectiv n cartea lor personal de %ucate "caiet, agend, cutie cu note$. Ni%elul 5 -inerii pot fi de?a n posesia propriului carneel de %ucate i pot aduga reete pentru a le folosi atunci c>nd se vor muta n propria lor cas. Ni%ele > ?

%.

9. (ste capa%il s realizeze meniul pentru o sptm>n, cu indrumare din partea adultului. "///, /3$

a. %. c. d. e. f.

2espect diversitile culturale c>nd planific meniul pentru sine sau pentru alii. Creeaz o list de cumprturi ce menioneaz articolele i cantitatea pentru un meniu pentru = zile. Calculeaz costul unui meniu pentru = zile. Compar costurile gtirii m>ncrii i ale servirii mesei n ora. 2espect nevoia de a planifica mesele ncadr>ndu)se ntr)un %uget. Poate realiza cele de mai sus fara indrumare din partea adultului

Planificarea meselor Kacei o list a felurilor principale pentru o sptm>n la cin "lasagna, enchilada, pui pr?it$. Bsai)i pe copii s sugereze ce garnituri se vor potrivi la fiecare cin "vegetale, fructe, cereale$ Ni%ele * 5

Ar'#;'re' me#iului Bsai)i pe tinerii mai mari s planifice meniul familiei pentru o sptm>n. Jncura?ai)i s includ

Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511?

1!=

un meniu principal, legume i cereale pentru fiecare mas i desert pentru c>teva dintre acestea. Ni%ele 5 >?

Cum")r're' 'lime#telor
S!o"uri =. Cunoate i nelege modaliti de a face cumprturi n mod economic. "//, ///, /3$ a. %. c. d. e. Re&ult'te ',te"t'te 0tie sa faca o lista de cumprturi. (#plic %eneficiile utilizrii cupoanelor i cumprrii mrcilor proprii ale magazinului. Descrie avanta?ele i dezavanta?ele cumprrii en)gros. (#plic unde i c>nd cumpr chilipiruri "de e#. reduceri, oferte speciale$. (#plic informaiile privitoare la preul unitar pentru dou articole alimentare. A!ti%it)(i Li$t' de !um")r)turi &fiai o list cu cumprturi pe frigider. 2ugai)l pe copil s noteze pe liost alimentele pe care le)a folosit la ultima mas "de e#. lapte$ sau orice alt produs de care familia are nevoie. Ni%elul: * Al!)tuire' u#ei li$te de !um")r)turi 2ugai)i pe copiii mai mari s ntocmeasc lista de cumprturi pentru ntreaga sptm>n. &sigurai)v c vor include ingredientele pe care le)au plnuit, precum i alte produse cum ar fi h>rtie igienic sau produse de curat vesela. Ni%ele: 5 > ? Pentru a)i face o idee asupra costurilor, invitai)i s v a?ute la cumprturi i rugai)i s in evidena costurilor folosind un calculator Ni%ele: 5 > ? Pl'#i-i!'re' me$elor@ li$t' de !um")r)turi ,i !um")r're' "rodu$elor &lctuii o list de cumprturi mpreun cu copilul pentru un eveniment special cum ar fi ziua lui de natere. Pentru copiii mai mici, ntre%ai)i ce le)ar plcea s mn>nce la mas i rugai)i s noteze produsele pe list. Ni%elul: * Pentru cei mai mari, rugai)i s identifice ingredientele pentru mas i s le adauge pe list. Ni%elul: 5 Celor mai mari le putei ncredina o sum de %ani pentru

Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511?

1!;

a cumpra ingredientele necesare. Ni%ele: > ? Cum")r)turi moder'te Dai)i copilului lista sptm>nal de cumprturi i cupoanele de reduceri oferite de ziare i reviste. 2ugaii s gseasc c>t mai multe cupoane pentru alimentele de le list. Pentru a)i motiva cu adevrat, oferii)le %anii economisii prin folosirea cupoanelor "multe magazine indic aceast sum la sf>ritul chitanei$. Ni%ele: * 5 > Cum")r)turi e-i!ie#te l' $u"erm'rLet C>nd mergei la magazin, lsai)i pe copii s gseasc produsele de pe list, s compare mrcile i s o%serve care este cea mai economic. Jnvai)l pe copil s citeasc preul cu amnuntul inregistrat pe etichet "dac magazinul are aa ceva$. Discutai raportul calitate*pre la un produs. Cel mai scump nu este ntotdeauna i cel mai %un. Ni%ele: 5 > Alte !um")r)turi e-i!ie#te C>nd cutai un anumit produs, cercetai adausurile comerciale ale magazinelor. &rtai cum dou magazine cu acelai produs practic preuri diferite. Discutai argumentele pro i contra vizitrii mai multor magazine pentru a gsi cele mai %une preuri pentru toate produsele. 2ealizai o @testare a pieei8 cumpr>nd de la dou sau mai multe magazine aceleai produse pentru a o%serva care sunt preurile cele mai mici pentru acelai produs. Ni%ele: * 5 >

;. Htie cum s evalueze articolele alimentare din punct de vedere al prospeimii i al economiei. "///, /3$

a.

%. c. d. e. f.

(#plic ce este un termen de vala%ilitate, unde se gsete pe am%ala? i cum poate fi utilizat atunci c>nd se cumpr pentru mese pentru o sptm>n. Descrie semnele de alterare pentru dou sau mai multe alimente "de e#. fructe, legume, produse marine, carne$. <tilizeaz preul unitar i informaiile de pe eticheta produsului pentru a efectua cele mai avanta?oase cumprturi. 0electeaza a trei articole alimentare din punct de vedere al prospeimii i al economiei. Jnelege potenialele %eneficii economice i nutriionale ale cumprrii produselor din piata. Compar prospeimea si preturile pentru produsele din supermarIeturi mari, magazine universale, chiocuri, cooperative i*sau din piata.

Ale ere' "rodu$elor de !'lit'te C>nd suntei ntr)un magazin de legume i fructe artai

Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511?

1!G

copiilor cum v putei da seama dac un fruct sau o leguma sunt proaspete. Cerei sfatul v>nztorului dac nu suntei sigur. Ni%el: * Bsai copiii mai mari s aleag fructele sau legumele din lista de cumprturi. Ni%ele: 5 >

Cum")r're' 'lime#telor C!o#ti#u'reD

S!o"uri G. Htie cum s cumpere alimente pentru o sptm>n ncadr>ndu)se ntr)un %uget. "///, /3$ a. Re&ult'te ',te"t'te 0tie sa faca o list de cumprturi pentru toate articolele din gospodrie necesare pentru o sptm>n "de e#. alimente, produse de curare i din h>rtie$, incadrandu)se intr) un %uget. Cumpra alimente. 0tie sa faca cele de mai sus si fara indrumare. A!ti%it)(i Al!)tuire' u#ei li$te de !um")r)turi 2ugai)i pe copiii mai mari s ntocmeasc lista de cumprturi pentru ntreaga sptm>n. &sigurai)v c vor include ingredientele pe care le)au plnuit, precum i alte produse cum ar fi h>rtie igienic sau produse de curat vesela.Ni%ele: 5 > ? Pentru a)i face o idee asupra costurilor, invitai)i s v a?ute la cumprturi i rugai)i s in evidena costurilor folosind un calculator. Ni%ele: 5 > ? Pl'#i-i!'re' me$elor@ li$t' de !um")r)turi ,i !um")r're' "rodu$elor &lctuii o list de cumprturi mpreun cu copilul pentru un eveniment special cum ar fi ziua lui de natere. Pentru copiii mai mici, ntre%ai)i ce le)ar plcea s mn>nce la mas i rugai)i s noteze produsele pe list. Ni%elul: * Pentru cei mai mari, rugai)i s identifice ingredientele pentru mas i s le adauge pe list. Ni%elul: 5 Celor mai mari le putei ncredina o sum de %ani pentru a cumpra ingredientele necesare. Ni%ele: > ? Pr'!ti!) l' !um")r)turi C>nd suntei n magazin, lsai)i pe copii s identifice anumite

%. c.

Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511?

1.D

alimente de pe lista de cumprturi. Ni%ele: * 5

Si# ur l' !um")r)turi 0intetizai ceea ce a nvat un t>nr n legtur cu planificarea meselor i cumprturi ls>ndu)l s planifice mesele pe o sptm>n, s ntocmeasc lista de cumprturi i oferindu)i posi%ilitatea s procure toate acestea cu o anumit sum de %ani. Ni%ele: > ?

Pre"'r're' me$ei
S!o"uri 1D. Htie i nelege numele i utilizarea ustensilelor i a echipamentelor de %uctrie. "//, ///, /3$ a. %. c. d. 11. Htie i nelege importana ntreinerii aparatelor de %uctrie. "///, /3$ 1!. (ste capa%il s utilizeze echipamentul de %uctrie disponi%il pentru a prepara i a gti o mas simpl sau o gustare. "//, ///, /3$ a. %. c. a. %. Re&ult'te ',te"t'te Descrie ce ustensile, aparate i echipamente sunt necesiti i care sunt e#travagane. Descrie modul n care se utilizeaz aparatele disponi%ile "de e#. cuptor, pr?itor de p>ine, cuptor cu microunde, main de splat vase$. Descrie cum i c>nd utilizeaz ustensile n siguran "de e#. cuite, rztoare$. 2ecunoate nevoia de a depozita ustensilele de %uctrie ntr)un mod organizat i sigur astfel nc>t s poat fi gsite i utilizate eficient. Jnelege nevoia de a pastra manualele de utilizare i certificatele de garanie ale aparatelor de %uctrie. Descrie cum s menin aparatele de %uctrie curate. Htie pe cine s contacteze pentru repararea i service)ul aparatelor de %uctrie. Demonstreaz utilizarea adecvat a tuturor ustensilelor, vaselor i tigilor disponi%ile atunci c>nd pregtete masa sau o gustare cu supervizare. Demonstreaz utilizarea adecvat a aparatelor de %uctrie disponi%ile atunci c>nd prepar o mas sau o gustare cu supervizare. A!ti%it)(i

E<er!i(ii "r'!ti!e Pentru a)i implica pe copii n gtit, ncepei prin a)i lsa s v a?ute la prepararea unui meniu. De e#emplu, copiii pot sa v a?ute la pregtirea salatei. Ni%elul: *

Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511?

1.1

-inerii pot a?uta la m>ncruri mai dificile cum ar fi orezul, pastele, tortellini sau fripturi, etc. Ni%ele: 5 > 1.. Htie i nelege cum s prepare m>ncarea n siguran. "//, ///, /3$ a. %. c. Descrie importana meninerii curate a tuturor suprafeelor, o%iectelor i a m>inilor n tot timpul procesului de preparare. Descrie cum gtirea i manipularea incorect a m>ncrii pot cauza o m%olnvire fizic. Descrie moduri sigure de a dezghea, cura i prepara carnea i legumele. E<er!i(ii "r'!ti!e Pentru a)i implica pe copii n gtit, ncepei prin a)i lsa s v a?ute la prepararea unui meniu. De e#emplu, copiii pot sa v a?ute la pregtirea salatei. Ni%elul: * -inerii pot a?uta la m>ncruri mai dificile cum ar fi orezul, pastele, tortellini sau fripturi, etc. Ni%ele: 5 >

Pre"'r're' me$ei C!o#ti#u'reD

S!o"uri 14. Poate citi i urma o reet, cu indrumare din partea adultului. "//, ///, /3$ a. %. c. d. e. f. g. 16. Poate realiza si pastra un caiet personal cu reete. "//, ///, /3$ a. %. c. Re&ult'te ',te"t'te Jnelege prescurtrile folosite n mod curent n reete. /dentific i utilizeaz ustensilele adecvate pentru o msurare precis "de e#. can, linguri, msur$. /nterpreteaz i demonstreaz nelesul termenilor i a%revierilor utilizate n mod curent n reete "tiere, radere, amestecare$. /dentific i msoar ingredientele cerute n reet. 0electeaz ustensilele i echipamentele necesare pentru realizarea reetei. Jnelege importana cronometrrii precise atunci c>nd se urmeaz o reet. <tilizeaz un ceas sau un cronometru pentru a respecta ntocmai instruciunile din reet. Htie unde s gseasc reete "de e#. cri de %ucate, reviste, emisiuni de televiziune, /nternet, am%ala?ele alimentelor, ziare, prieteni i rude$. Creeaz un caiet personal cu reetele favorite. Jnregistreaz reetele. A!ti%it)(i E<er!i(ii "r'!ti!e -olo$i#d re(ete !uli#'re Dei nu folosim reete de fiecare dat c>nd gtim, este %ine s tim cum s le folosim. C>nd copilul dorete ceva special, poate s aleag o reet din cartea de %ucate. Putei s)l supravegheai citind i urmrind reeta. Ni%ele: * 5 Cei mai mari pot fi lsai nesupravegheai i apoi s v %ucurai mpreun de ceea ce au pregtit. Ni%el: > E<er!i(ii "r'!ti!e -olo$i#d re(ete !uli#'re Dei nu folosim reete de fiecare dat c>nd gtim, este %ine s tim cum s le folosim. C>nd copilul dorete ceva special, poate s aleag o reet din cartea de %ucate. Putei s)i supravegheai citind i urmrind reeta.

Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511?

1.!

Ni%ele: * 5 Cei mai mari pot fi lsai nesupravegheai i apoi s v %ucurai mpreun de ceea ce au pregtit. Ni%el: > G)titul -)r) re(et) Bsai copilul s v a?ute n %uctrie c>nd preparai o m>ncare tradiional care nu necesit reet. (#plicai ce ingrediente folosii i cum preparai m>ncarea. Dac vor s nvee cum s o prepare, lsai)i s scrie ce le spunei i astfel ei vor putea s pstreze reeta n cartea lor de %ucate. Ni%ele: * 5 >

Pre"'r're' me$ei C!o#ti#u'reD

S!o"uri 19. Htie cum s selecteze i s adapteze reetele, cu indrumare din partea adultului. "///, /3$ a. %. c. d. a. %. c. Re&ult'te ',te"t'te &nalizeaz reetele selectate "de e#. ingredientele necesare, durata de preparare, gradul de dificultate$. Descrie posi%ili su%stitui la ingrediente "de e#. margarin n loc de unt, zahr n loc de ndulcitor artificial$. Jnelege diferitele gusturi aduse reetelor de mirodenii. 2ealizeaza "pune in practica$ reeta adaptata. 0electeaz meniurile ce vor fi preparate n fiecare zi. /dentific ingredientele, ustensilele, echipamentele necesare pentru fiecare meniu. Kace m>ncarea utiliz>nd ingredientele, ustensilele i echipamentul. A!ti%it)(i Pre"'r'te di# to't) lume' Bsai copilul s v a?ute la alegerea i prepararea unei mese dintr)o zon cultural diferit. Discutai despre diferite elemente, condimente i tac>muri. Ni%ele: 5 > Ar)t) !e 'i 7#%)('t 2ugai t>nrul s v a?ute s pregtii cina o dat pe sptm>n. Bsai)l s citeasc reetele "dac le)ai folosit$ i s participe la preparare. 1ai t>rziu, lsai)i s)i pregteasc m>ncarea preferat. Ni%ele: 5 > C>nd sunt pregtiti, lsai)i s prepare masa desear a familiei pentru o sptm>n Ni%ele: > ?

1=. (ste capa%il s pregteasc meniuri hrnitoare i economice pentru o sptm>n, cu indrumare. "///$

-celeasi rezultate sunt asteptate si pentru nivelul 16. dar fara indrumare din partea adultului

Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511?

1..

Ser%ire' me$ei
S!o"uri 1;. Poate aseza masa. "//, ///, /3$ a. %. c. 1G. Cunoate i nelege cum diversitatea cultural poate afecta prepararea i servirea mesei. "//, ///, /3$ a. %. Re&ult'te ',te"t'te Cunoate aezarea farfuriilor, paharelor, tac>murilor i a erveelelor. Jnelege influena tradiiilor de servire a mesei, a alegerii m>ncrii, a preparrii i manierelor n diverse culturi. 0tie sa puna masa. Cunoate m>ncruri i tradiii din culturi diferite. Compar aezarea farfuriilor i utilizarea tac>murilor n diferite culturi. A!ti%it)(i Ar'#;'re' me$ei Bsai tinerii s aran?eze masa pe r>nd. Ni%elul: * Dac pregtii o cin o%inuit artai)le cum s aran?eze masa pentru aceasta "folosii porelanuri*vesel special dac avei$ i apoi lsai)i s ncerce s aran?eze singuri masa. Ni%el: 5 Eti!het) i#ter#'(io#'l) Plnuii o mas cu prietenii din alt mediu cultural dec>t al vostru. Bsai tinerii s)i ntre%e pe invitai despre tac>muri, maniere, m>ncrurile i o%iceiurile la mas care fac parte din cultura lor. Ni%ele * 5+> ?

Ser%ire' me$ei C!o#ti#u'reD

S!o"uri !D. (ste capa%il s ai% %une maniere de servire a mesei. "//, ///, /3$ a. %. c. Re&ult'te ',te"t'te Kolosete adecvat farfurii, pahare, tac>muri i erveele. 0e implic n conversaia din timpul mesei. 2spunde corespunztor complimentelor oaspeilor. A!ti%it)(i Ci#' -orm'l) &ran?ai o sear for%al n care tinerii s ai% ocazia s foloseasc tac>murile pe care le)ar putea vedea la un restaurant deose%it. (#plicai)le aezarea diferitelor tac>muri i cum s le foloseasc. Ni%ele: 5 > Ci#) 7# or', C>nd luai cina la un restaurant, ncura?ai tinerii s comande meniul pe care l doresc, s v a?ute s calculai %acisul i s verificai nota de plat. Ni%ele: 5 > .olo$ire' 6u#elor m'#iere

Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511?

1.4

Oferii un premiu copilului care folosete %unele maniere i discutai despre activitile adecvate din timpul mesei sau ntr)un restaurant. Discutai nainte i descriei ce sunt %unele maniere. Ni%ele: * 5 !1. (ste capa%il s demonstreze un comportament adecvat la mas ntr)un restaurant. "//, ///, /3$ a. %. c. 0tie sa comande din meniu. 0tie sa serveasca masa la restaurant. Calculeaz %aciul. .olo$ire' 6u#elor m'#iere Oferii un premiu copilului care folosete %unele maniere i discutai despre activitile adecvate din timpul mesei sau ntr)un restaurant. Discutai nainte i descriei ce sunt %unele maniere. Ni%ele: * 5

Cur)(e#i' 7# 6u!)t)rie ,i de"o&it're' m8#!)rii

S!o"uri !!. Poate depozita resturile i ingredientele nefolosite pentru a evita alterarea acestora. "//, ///, /3$ a. %. c. Re&ult'te ',te"t'te 0tie c>t pot fi pstrate alimentele depozitate. 0tie ce alimente tre%uie refrigerate i de ce. Demonstreaz cum se pregtesc alimentele pentru refrigerare, ngheare i*sau depozitare. A!ti%it)(i Mome#t o"tim de 7#%)('re C>nd curai frigiderul lsai copiii s v a?ute. (i pot s e#amineze @tiinific8 m>ncarea din frigider i s)i foloseasc simurile pentru a vedea dac s)a stricat. (i pot s citeasc data e#pirrii, s se uite sau s miroas m>ncarea i apoi s o guste "numai dac este sigur c nu s)a stricat$. E<"erime#t 7# de"o&it're' m8#!)rii Kacei un e#perimentO Punei alimente nefierte i puin m>ncare gtit n frigider. Jntre%ai)l pe copil dac ghicete care dintre acestea se va strica prima. Dup o sptm>na, verificai e#perimentul. Ni%ele * 5 Discutai cu ei despre timpul n care tre%uie m>ncate produsele sau dac ceva poate fi congelat pentru a face s dureze mai mult. Ni%ele * 5 > !.. Poate cura %uctria dup prepararea m>ncrii, cu indrumare din partea adultului. "//, ///$ a. %. c. (#plic de ce este important curarea amnunit a tuturor echipamentelor i suprafeelor utilizate la gtit. (#plic modul de utilizare a produselor de curare a %uctriei "de e#. %urei, prosoape de m>ini i a%sor%ante$. Demonstreaz utilizarea corect a unei maini de splat vase " n cazul n care este disponi%il$.

Lecia Strngerea mesei

Dup ce s)a terminat masa, cerei fiecrui copil s curee vasele. Dac copilul ia pr>nzul la coal, ntre%ai)l ce dorete sa primeasc la pachet. Dac a primit %ani pentru pr>nz, lsai)l s)i pstreze pe cei

Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511?

1.6

d. e. f.

Demonstreaz splarea manual a paharelor, vaselor, cratielor i tigilor. 0tie sa sorteze deseurile alimentelor i a am%ala?elor n concordan cu cerinele de reciclare. 0tie sa curete toate echipamentele de %uctrie i suprafeele utilizate la prepararea m>ncrii.

pe care nu i)a cheltuit, dac servete pr>nzul din pachetul de acas. Ni%ele: * 5 Cur)(e#i' du") me$e Bsai familia s fac cu r>ndul la curenia dup mas. Copiii mai mici pot a?uta s se eli%ereze masa. Ni%elul * Cei mai n mari pot spla i usca vasele, umple maina de splat vase i cura aragazul. Ni%ele 5 > De asemenea, cei mai mari pot cura toat %uctria cel puin o dat pe sptm>n, i pot primi o recompens, de e#emplu , mai muli %ani de %uzunar. Ni%ele > ?

-celeasi rezultate sunt asteptate si pentru nivelul 16. dar fara indrumare din partea adultului

M'#' eme#tul !'$ei

S!o"uri !4. Cunoate i nelege importana cureniei casnice. "//, ///, /3$ a. %. c. d. Re&ult'te ',te"t'te Descrie cel puin dou caliti ale unei case curate. (#plic dou %eneficii ale meninerii unei case curate. Descrie utilizarea i depozitarea corect a produselor de curare. /dentific trei tehnici de curare i echipamentul aferent. A!ti%it)(i Moti%'re' "e#tru !ur)(e#ie &tunci c>nd ncura?ai copiii s participe la curenie n gospodrie, ?ucai un ?oc pentru a o%serva cine termin mai repede i mai %ine ceea ce are de fcut. 0punei)le c vei trece ntr)o @inspecie8 oficial a muncii lor n timp util "dac nu au ndeplinit corect sarcinile, vor tre%uie s se ntoarc i s le repete$. 0r%torii momentul n care fiecare persoan i termin muncaO Ni%ele * 5 T'6ele !u tre6uri !'$#i!e Dezvoltai o schem a sarcinilor casnice. &?utai)l pe copil s se g>ndeasc la toate tre%urile casnice care tre%uie fcute n ?urul casei n fiecare sptm>n sau o dat pe lun. Dup ce tre%urile au fost terminate cu %ine, notaii n ta%el. Putei chiar s)i acordai recompense sau privilegii pentru ndeplinirea tre%urilor casnice. Ni%ele * 5 >

Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511?

1.9

!6. Poate menine o camer curat. "//, ///, /3$

a. %. c.

0tie cum se schim% cearceafurile i cum se face patul. Cunoaste utilizarea si depozitarea corect a echipamentelor de curare i a tehnicilor de curare. 0tie dou modaliti de depozitare a o%iectelor personale "de e#. modaliti de depozitare a ?ucriilor, crilor, hainelor$.

Lecia Pstrarea cureniei

C>nd dezvoltai o list de tre%uri casnice, ntre%ai)i pe tineri care este rolul pstrrii cureniei n cas "poi gsi lucrurile, e#ist organizare, i ia mai puin timp s pstrezi casa curat dec>t s o lai n dezordine i apoi s tre%uiasc s faci curenie$. Ni%ele * 5 E!hi"'me#te "e#tru !ur)(e#ie 0u% supraveghere, ncura?ai copiii s e#perimenteze folosirea %ureilor, a periilor, a c>rpelor, etc., n timpul activitilor de curenie. Bsai)i s ncerce diferitele su%stane de curat pentru a o%serva care produs este mai eficient. Jnvai)i activitile pas cu pas. Jn primul r>nd, nvai)i cum s foloseasc produsul i apoi lsai)i s l ncerce cu a?utorul dvs. Jn final, supravegheai)i n timp fac curenie singuri. Ni%ele * 5>

M'#' eme#tul !'$ei C!o#ti#u'reD

S!o"uri !9. Poate crea i respecta un program de curare a casei. "/3$ a. %. c. Re&ult'te ',te"t'te (#plic %eneficiile splrii i schim%rii regulate a cearceafurilor. Descrie ce necesit splare n mod regulat. 2especta programul de curare a casei timp de dou sptm>ni "de e#. schim%area cearceafurilor, tergerea prafului, mturatul, aspiratul, curarea toaletei$. A!ti%it)(i Redu!ere' de&ordi#ii Kolosii un co mare de rufe. &ezai)l ntru)un loc convena%il. Dac copiii o%serv lucruri mprtiate prin cas i nu sunt siguri unde s le aeze, ar tre%uie puse n co. Ba sf>ritul zilei adunai)i pe toi copiii s aran?eze o%iectele din co. &ceasta i va a?uta pe mem%rii familiei s nvee unde este locul o%iectelor i s a?ute la meninerea ordinii din cas. Ni%ele: * 5 > Cur)(e#i' to'letelor Bsai)i pe tineri s v a?ute la curirea toaletei sau a msuei de toalet. 0ta%ilii ce articole ar tre%ui aruncate i care oferite pentru caritate sau duse la un magazin de vechituri "re)sale$. Ni%ele: * 5 >

Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511?

1.=

!=. Poate avea gri? de haine. "//, ///, /3$

a. %. c.

d. e.

Descrie diferite metode de splare a hainelor "de e#. curare chimic, splare manual, splare la main$. /nterpreteaz informaiile de pe etichetele de ntreinere a hainelor. Descrie etapele splrii la main "de e#. separarea culorilor, presplare, aplicarea detergentului, nl%itorului, %alsamului de rufe, selectarea temperaturii de splare i a programelor de splare$+ spala la masina automata de spalat. Descrie etapele clcrii hainelor. Demonstreaz mpturarea i ordonarea hainelor curate.

Sort're' ,i $")l're' h'i#elor Bsai)i pe tineri s spele ceva colorat mpreun cu un prosop sau cearaf mai vechi i apoi s v descrie ce s)a nt>mplat. &rtai)le de ce este important s separe hainele colorate de cele al%e nainte de splare. Ni%ele: * 5 S")l're' ru-elor l' 7#!e"ut Dai copilului propriul co de rufe. Bsai)l s v a?ute la splat msur>nd detergentul i turn>ndu)l n ap. Bsai)i s aran?eze articole mici cum ar fi c>rpele de %uctrie sau chiar hainele lor. 0e vor amuza potrivindu)i osetele i arunc>ndu)le n co. Ni%ele: * 5 M'i mult) "r'!ti!) l' $")l're' ru-elor Prezentai copilului ideea de splare a rufelor art>ndu)i diferitele posi%iliti i apoi ls>ndu)i s)i spele singuri o parte din rufe. Ni%ele: 5 >

Si ur'#(' dome$ti!)
S!o"uri !;. Cunoate i nelege importana siguranei domestice. "//, ///, /3$ a. %. c. d. e. Re&ult'te ',te"t'te (#plic trei moduri de prevenire a incendiilor "de e#. evitarea supra)utilizrii prelungitoarelor, evitarea lsrii nesupravegheate a lum>nrilor$. Descrie un traseu de evacuare de urgen n caz de incendiu. (#plic dou moduri de a preveni intrarea prin efracie n casa unei persoane. (#plic dou moduri de pregtire pentru dezastre naturale "de e#. uragane, inundaii, tornade$. (#plic depozitarea corespunztoare a materialelor domestice periculoase "de e#. produse de curat, medicamente, cuite$. A!ti%it)(i Prote!(i' 7m"otri%' i#!e#diilor Pentru a)i nva pe copii despre protecia mpotriva incendiilor, facei e#erciii de simulare a incendiilor. Desenai planul casei i decidei cea mai %un cale de a iei din fiecare camer din cas. Decidei locul de nt>lnire la ieirea din cas "casa unui vecin, n faa unui copac$. Ni%ele: * 5 >

Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511?

1.;

f. g.

(#plic trei modalitati pentru a face o cas sigur pentru copii "de e#. dopuri pentru prize, ncuietori pentru dulapuri, portie pentru scri$. /dentific patru articole din trusa de prim a?utor*trusa de urgen a casei "de e#. %anda?e, dezinfectani, lantern, %aterii$.

!G. Htie cum s acceseze resurse comunitare n caz de urgen. "//, ///, /3$ .D. (ste capa%il s ofere prim a?utor. "///, /3$

a. %. a.

(#plic funciile diferitelor resurse comunitare "de e#. pompieri, poliie, am%ulan i c>nd sunt folosite$. (#emplifica trei situaii de urgen i selecteaz resursele comunitare corespunztoare. <rmeaza un curs de pregtire de prim)a?utor.

Primul ';utor Jnvai copiii metode de %az de prim a?utor folosind ppuile copilului. Ni%el:* Copiii mai mari i tinerii pot participa la cursuri de prim a?utor. Ni%ele: 5 >

Tru$' de "rim ';utor Bsai copiii s v a?ute n pregtirea trusei de prim a?utor pentru main i pentru cas. Discutai ce s tre%uie s includ fiecare trus "e#' lantern, alte semnale luminoase, articole de prim a?utor$. Ni%elele: *5

Si ur'#(' dome$ti!) C!o#ti#u'reD

S!o"uri Re&ult'te ',te"t'te A!ti%it)(i

Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511?

1.G

.1. Htie cum s fac reparaii casnice simple. "///, /3$

a. %. c. d. e.

(#plic tipurile de reparaii pentru care este responsa%il chiriaul. 0tie cum s nlocuiasc siguranele. 0tie s foloseasca un desfundtor. 0tie cum se utilizeaz filtrele. Demonstreaz utilizarea sigur i corespunztoare a uneltelor casnice.

.olo$ire' u#eltelor &rtai copiilor cum s foloseasc uneltele din cas, la nceput cu a?utorul uneltelor de ?ucrie. Ni%elul *+ Dac tre%uie agat un ta%lou pe perete, lsai copilul s v a?ute s decidei unde s l aezai, s msurai, s v asigurai c este %ine i s %atei un cui n locul gsit. Bsai)i s o%serve i apoi s v asiste la simple reparaii prin cas cum ar fi schim%area unui %ec, desfundarea toaletei, etc. Ni%ele: 5 > Im"ort'#(' '$i ur)rilor &lctuii mpreun cu t>nrul un inventar complet al locuinei. Kolosii creionul i h>rtia, un aparat de fotografiat sau o camer video pentru a nregistra o%iectele din fiecare camer a locuinei. Kolosii acest prile? pentru a discuta despre valoarea asigurrii casei pentru proprietar sau pentru chiria, n cazul n care aceste o%iecte tre%uiesc nlocuite dac sunt pierdute, furate sau distruse. Ni%ele: > ?

.!. Cunoate i nelege asigurarea proprietarului*chiriaului. "///, /3$

a.

&fl cum se poate o%ine o poli de asigurare i costurile aferente acesteia.

Dome#iul lo!ui#(ei ,i 'l re$ur$elor !omu#it're Lo!ui#('

S!o"uri 1. Cunoate i nelege tipurile de locuine disponi%ile n comunitate. "///, /3$ a. %. Re&ult'te ',te"t'te /dentific dou tipuri de opiuni privind locuina "de e#. apartamente, camere de nchiriat, case, rulote, locuine sociale$. Compar fiecare tip de opiune privitoare la locuin cu nevoile personale i resursele financiare. A!ti%it)(i Mo!ul lo!ui#(ei Zucai ?ocul alfa%etului cu copiii de v>rst mic. Bsai copilul s se g>ndeasc la un spaiu de locuit pentru fiecare liter din alfa%et "@&8 pentru apartament, @A8 pentru %arc, etc.$. Ni%ele:*

Lo!ui#(' C!o#ti#u'reD

Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511?

14D

S!o"uri !. Htie cum s caute un apartament sau un alt tip de locuin. "///, /3$

a. %. c. d. e.

.. Poate cuta un apartament sau un alt tip de locuin. "/3$

a. %. c.

Re&ult'te ',te"t'te Definete termenii utilizai cel mai frecvent n procesul de cutare a unei locuine " nchiriere, su% nchiriere, garanie, chiria, proprietar$. Descrie dou sau mai multe moduri de cutare a unei locuine "de e#. din auzite, anunuri, afie, mersul prin cartiere, /nternet$. /nterpreteaz informaiile coninute n anunurile de locuin. Creeaz o list cu nevoile legate de locuin "de e#. pro#imitatea liniei de auto%uz, la primul eta?, permisiunea de a avea animale de cas$. Compar dou sau mai multe opiuni de locuin n funcie de locaie, condiie, cost, siguran, acces la transport, slu?%, coal, etc. Creeaz o list cu nevoile legate de locuin. 2ealizeaz o cutare a locuinei. (valueaz opiunile de locuin n funcie de locaie, condiie, cost, siguran, acces la transport, slu?%, coal, etc.

A!ti%it)(i

Ce #e tre6uie 7# $u-r' erie Kiecare dintre noi avem cerine diferite legate de locuin. Bsai t>nrul s alctuiasc o list cu toate cerinele importante pentru propria lor locuint "distana fa de staia de auto%uz, numrul de dormitoare, mo%ilat sau nemo%ilat, cu animale sau fr$. Ni%ele: 5 > G)$ire' u#ei lo!ui#(e 0unt multe modaliti de a gsi o locuin. Povestii t>nrului cum v)ai gsit prima locuin. Cerei t>nrului s se g>ndeasc la diferite zone ale oraului "sau diferite orae$ unde ar dori s locuiasc. -inerii vor descrie n scris tipul locuinei pe care o doresc "apartament, cas, etc$. &rtai t>nrului cum s foloseasc /nternetul, ziarele, cartea de telefon, sau alte resurse pentru a gsi locuin. Ni%ele: 5 > ?

Lo!ui#(' C!o#ti#u'reD
S!o"uri 4. Htie cum s vizioneze un apartament sau un alt tip de locuin, cu indrumare din partea a. Re&ult'te ',te"t'te Crearea unei liste pentru vizionare "de e#. curenie, fr duntori$. A!ti%it)(i G)$ire' u#ei lo!ui#(e 0unt multe modaliti de a gsi o locuin.

Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511?

141

adultului. "///, /3$

%. c. d.

(valueaz starea de funcionare a instalaiilor i aparatelor din locuin "de e#. aragaz, frigider, chiuvet, toalet$. 0ta%ilete dac sunt necesare reparaii ale locuintei i cine va plti pentru acestea. Htie cum s vizioneze un apartament sau un alt tip de locuin, fara indrumare.

Povestii t>nrului cum v)ai gsit prima locuin. Cerei t>nrului s se g>ndeasc la diferite zone ale oraului "sau diferite orae$ unde ar dori s locuiasc. -inerii vor descrie n scris tipul locuinei pe care o doresc "apartament, cas, etc$. &rtai t>nrului cum s foloseasc /nternetul, ziarele, cartea de telefon, sau alte resurse pentru a gsi locuin. Ni%ele: 5 > ? Vi&it're' $"'(iului de lo!uit 1ergei mpreun cu t>nrul s vizitai un apartament sau o cas de nchiriat. Plim%ai)v mpreun n zona respectiv i evaluai condiiile de locuit "instalaie sanitar, frigider, etc.$. ->nrul va alctui o list cu ceea ce doresc s verifice nainte de a se muta n acel spaiu. Ni%ele: > ? K#(ele ere' u#ui !o#tr'!t 3izitai mpreun cu t>nrul un comple# de apartamente pentru a discuta cu administratorul sau proprietarul despre responsa%ilitile proprietarilor i chiriailor. &sigurai)v c acesta l informeaz pe t>nr despre consecinele rezilierii unui contract i despre tipurile de comportamente care pot conduce la evacuarea chiriaului. Ni%ele > ?

9. Cunoate i nelege contractul de nchiriere. "///, /3$

a. %. c. d.

Definete termenii inclui n contractul de nchiriere "de e#. chiria, proprietar, evacuare$. /nterpreteaz un contract de nchiriere. (#pune care sunt consecinele nclcrii clauzelor contractului de nchiriere. (#plic at>t drepturile i responsa%ilitile proprietarului c>t i ale chiriaului conform contractului de nchiriere.

Lo!ui#(' C!o#ti#u'reD
S!o"uri =. Cunoate i nelege argumentele pro i contra nchirierii n comun. "///, /3$ a. %. Re&ult'te ',te"t'te /dentific dou motive pentru care oamenii nchiriaz n comun. 1enioneaz cel puin patru avanta?e i dezavanta?e ale nchirierii n comun. A!ti%it)(i Km")r(ire' lo!ui#(ei !u u# !ole de !'mer) Jmprirea locuinei cu un coleg de camer poate s fie o %un oportunitate i*sau o decizie proast. Bsai)i pe tineri s alctuiasc o list de motive pro i contra mpririi locuinei cu un coleg, o rud sau cu prietenul*prietena. &?utai t>nrul s alctuiasc o list de ntre%ri pentru un

Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511?

14!

posi%il coleg de camer. Ni%ele: 5 > ? Ce -el de !ole de !'mer) %O'(i dori4 Jn timp ce urmrii un program -3 "serial, desene animate$ pe care il prefer t>nrul rugai)l s o%serve ce fel de coleg de camer ar putea fi fiecare din persona?ele din program.Ni%ele: * 5 > ;. Cunoate i nelege ce resurse comunitare sunt disponi%ile pentru a)l a?uta cu pro%lemele de locuin. "///, /3$ a. %. /dentific dou sau mai multe instituii care ofer asisten cu pro%lemele de locuin. Descrie tipurile de asisten oferite de aceste instituii.

Lo!ui#(' C!o#ti#u'reD
S!o"uri G. Planifica mutarea n propria locuin+ pastreaza aceasta locuinta. "///, /3$ a. Re&ult'te ',te"t'te /dentific i calculeaz toate costurile iniiale "de e#. ta# de solicitare, garanie, garanie pentru ntreinere, ta#e de instalare, chiria pe prima lun, mo%il*articole pentru locuin$. Creeaz o list cu o%iectele necesare "de e#. mo%il, aparate de %uctrie, prosoape i cearceafuri$. Calculeaz costuri anticipate de achiziionare a dotrilor eseniale. Dezvolt un %uget lunar realist pentru locuin. /dentific dou resurse personale sau organizaii comunitare care s ofere asisten pentru acest plan. Descrie dou moduri de a A!ti%it)(i Ce #e tre6uie 7# $u-r' erie Kiecare dintre noi avem cerine diferite legate de locuin. Bsai t>nrul s alctuiasc o list cu toate cerinele importante pentru propria lor locuint "distana fa de staia de auto%uz, numrul de dormitoare, mo%ilat sau nemo%ilat, cu animale sau fr$. Ni%ele: 5 > Cheltuieli legate de locuin <n aspect important n pstrarea unei locuine sta%ile este acela de a)i permite toate costurile de ntreinere ale acesteia. Bsai copiii s v nsoieasc n timp ce pltii cheltuielile de ntreinere, electricitate, etc. Jn timp ce copiii lipesc tim%rele sau plicuri, e#plicaile pentru ce anume se fac plile respective. Ni%elul: * Copiii mai mari vor alctui o list cu cheltuieli legate de gospodrie "mo%ilier, %uctrie, len?erie de pat, papetrie$ i vor indica preul fiecrui articol. Ni%ele: 5 > Co$tul !hiriei &legei un anun de nchiriere dintr)un ziar. Discutai despre termenii i costurile menionate n anun "plata n avans, faciliti, chiria pe prima lun$ c>t i despre costurile care nu sunt menionate "ta#e, mo%ilat*nemo%ilat, animale, etc.$. Ni%ele: >?

%.

c. d. e.

f.

Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511?

14.

g. h.

face locuina sigur "de e#. ncuietori, detectoare de fum$. 2espect termenii contractului de nchiriere. Ji ndeplinete toate o%ligaiile financiare la timp.

Pl'#ul de re&er%) Jntre locul de munc i sta%ilitatea locuinei e#ist o str>ns legtur. Ba alctuirea unui %uget al locuinei, cerei t>nrului s v descrie modul n care vor plti locuina dac vor rm>ne fr slu?% "concediere, demisie$. Discutai despre importana economiilor , %ani economisii pentru situaii de urgen. Ni%ele: > ?

Lecia ngrijirea spaiului de locuit

Jncepei s)i nvai pe copii rutina unei %une ngri?iri a casei prin a le da responsa%iliti de meninere a cureniei n propria lor camer. Copiii de v>rst mare vor primi i alte sarcini de curire a gospdriei Ni%ele * 5 Kiecare spaiu de locuit necesit ntreinere. ->nrul va dezvolta o list cu tre%urile casnice necesare ntreinerii casei menion>nd timpul de care are nevoie sptm>nal pentru fiecare dintre acestea. Ni%el > Pr'!ti!' tim"urie ' I!hirieiJ Cu cei mai tineri, pretindei c le @ nchiriai8 dormitorul pentru o perioad de timp "o sptm>n sau o lun$. 0ta%ilii n scris @condiiile8 de nchiriere "s i fac patul, s v plteasc o sum sim%olic sptm>nal$ i ceea ce se nt>mpl dac se termin contractul. Ni%ele: * 5 Com"let're' u#ui -ormul'r de 7#!hiriere Pentru completarea unui formular de nchiriere sunt necesare mai multe tipuri de informaii. &legei un e#emplu de formular de nchiriere i cerei t>nrului s descrie tipurile de informaii necesare pentru a completa formularul. Ni%el 5 > Bsai t>nrul s completeze formularul de nchiriere i apoi verificai)l mpreun cu el. Ni%ele: > ? Pl'#i-i!'re' mut)rii C>nd t>nrul ncepe s se g>ndeasc la mutare cerei)i s alctuiasc o list cu cele necesare spaiului unde vor locui "mo%il, aternuturi, vesel, etc.$, costul acestor articole i cum s mo%ileze noul spaiu la un pre sczut. De asemenea solicitai)i s fac o list cu alte costuri legate de mutare "instalaii, faciliti, etc.$+ mpreun cu t>nrul dezvoltai un plan pentru plata celor necesare i un %uget lunar realist necesar ntreinerii locuinei. Ni%ele: > ? A$i$te#() "e#tru lo!ui#() /dentificai mpreun cu t>nrul dou sau trei agenii din cartea de telefon sau pe internet, care furnizeaz asisten pentru locuin "drepturile deintorului, mprumuturi pentru cumprarea primei case, etc.$ Ni%ele: > ?

G. Planifica mutarea n propria locuin+ pastreaza aceasta locuinta. "///, /3$ ) continuare

Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511?

144

Tr'#$"ort
S!o"uri 1D. (ste capa%il s utilizeze transportul pu%lic acolo unde este cazul. "//, ///, /3$ a. %. c. d. Re&ult'te ',te"t'te /dentific tipurile de transport pu%lic disponi%il. Descrie costul diferitelor forme de transport pu%lic. Citete orarele i rutele de transport. <tilizeaz cel puin o form de transport pu%lic. A!ti%it)(i De"l'$'re' Cunoaterea i descifrarea hrilor este important pentru ca t>nrul s se deplaseze n cartier i s nu se rtceasc. Copiii de v>rst mic vor nva s citeasc numele strzilor i numele cldirilor. Ni%elul * -inerii vor desena o hart care s indice drumul de acas p>n la un loc favorit din ora. Ni%el: 5 Pl'#i-i!'re' u#ei rute Cerei t>nrului s ela%oreze o rut i s estimeze timpul de care are nevoie pentru a a?unge intr)un anumit loc %az>ndu)se pe o main, pe mersul pe ?os sau pe auto%uz. Dac t>nrul are un loc de munc, discutai diferitele posi%iliti de a a?unge i de a se ntoarce de la locul de munc. Ni%ele: 5 > .olo$ire' tr'#$"ortului 7# !omu# Kolosirea transportului n comun este un aspect important al vieii independente. Ba planificarea unei ieiri n ora cerei)i t>nrului s afle informaii de la companiile de transport n comun pentru a afla rutele, costul %iletelor, staiile, etc. Ni%ele 5 > Tr'#$"ortul !u 'uto6u&ul 1ergei ntr)o scurt cltorie cu auto%uzul sau metroul. Bsai)l pe copil s aleag destinaia i artai)i cum s a?ung acolo cu auto%uzul*metroul. Bsai)l s plteasc %iletul i s utilizeze cartela de cltorie. Ni%ele: * 5

Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511?

146

Pentru cei mai mari, lsai)i s afle singuri cu ce auto%uz*metrou tre%uie s mearg pentru a a?unge ntr)un anumit loc i s se asigure c vor a?unge la timp c>nd pleac de acas. Ni%ele: 5 >

Tr'#$"ort C!o#ti#u'reD
S!o"uri 11. Poate cltori singur. "//, ///, /3$ a. %. c. Re&ult'te ',te"t'te /nterpreteaz orarele i rutele de transport. &lege mi?loacele de transport dintre cele disponi%ile n comunitate. Demonstreaz utilizarea unuia sau mai multor mi?loace de transport n comun pentru a se deplasa. A!ti%it)(i Tr'#$"ortul !u t'<iOul 1uli tineri vor s mearg cu ta#i)ul dintr)un loc n altul. Cerei t>nrului s se informeze despre costurile transportului cu ta#iul. C>nd t>nrul poate plti, rugai)l s telefoneze la o companie de ta#i i nsoii)l ntr)o scurt cltorie. Ni%ele 5 > Tr'#$"ortul !u '%io#ul -ransportul cu avionul face parte din viaa. 3izitai aeroportul mprun cu t>nrul i lsai)l s o%serve cile de acces i ieirile. Discutai despre ce se poate nt>mpla dac pierde avionul cu care tre%uia s cltoreasc. Ni%ele 5 > Eu etul "e#tru tr'#$"ort :imic nu este gratuitO O modalitate de a)i nva pe tineri importana planificrii unui %uget pentru transport este aceea de a le cere s ii plteasc transportul n cazul n care i doresc sa a?ung ntr)un anumit loc. Ni%ele 5 > ? Dac prietenii si se ofer s)l conduc cu maina, a?utai t>nrul s contri%uie la acoperirea costului transportului. Ni%ele 5 > ?

Tr'#$"ort C!o#ti#u'reD
S!o"uri 1!. Htie cum s o%in permis de conducere. "///, /3$ a. %. Re&ult'te ',te"t'te Cunoaste cerinele legale pentru o%inerea permisului de conducere. 0tie unde s se adreseze pentru a solicita permisul. A!ti%it)(i Ce "re$u"u#e o6(i#ere' "ermi$ului de !o#du!ere <n factor important pentru a deveni conductor auto este o%inerea permisului de conducere. Cerei)le copiilor s se informeze la Poliia rutier sau s se deplaseze p>n acolo. -inerii pot pregti o list cu paii necesari pentru o%inerea

Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511?

149

permisului de conducere ) nscrierea la cursul de conducere, participarea la teste scrise i practice, o%inerea asigurrii, etc. Ni%ele: 5 > ? De!i&ii l' %ol'# Conducerea unui automo%il este o responsa%ilitate mare. -re%uie s fii un adevrat model atunci c>nd conduci. Discutai despre deciziile n timpul condusului. Jntre%ai)i pe tineri ce decizii tre%uiesc luate "schimarea %enzii de circulaie, semnalizarea, viteza$ i de ce. Ni%ele: 5 > Cheltuielile u#ui "o$e$or de 'utomo6il C>nd tinerii devin interesai s)i cumpere o main, lucrai cu ei la realizarea unui %uget. Kacei o list a cheltuielilor mainii "maina, plcuele de nmatriculare, asigurare, ntreinere$. Dezvluii)le c>t pltii dumneavoastr pentru fiecare dintre acestea. Ni%ele: > ? A$i ur're' 'uto O cheltuial semnificativ i curent a unui automo%il este asigurarea. Bsai)i pe tineri s discute cu un agent de asigurri despre ceea ce infueneaz costurile asigurrii "vechimea mainii, etc.$ Ni%ele: 5 > ? Re"'r'(iile m',i#ii C>nd ntreinei maina, rugai)i pe copii s vin cu dumneavoastr la service. Ni%el: * Pentru cei mai mari repetai cu ei ce ntre%ri i vei pune mecanicului. Ni%ele: 5 > ?

1.. Cunoate i nelege costurile aferente deineri unui automo%il. "///, /3$

a.

%.

/dentific i calculeaz costurile deinerii unui automo%il "de e#. eli%erarea talonului, plcue de nmatriculare, asigurare, ntreinere de rutin$. Cunoate legile aferente deinerii unui automo%il.

Tr'#$"ort C!o#ti#u'reD
S!o"uri 14. Htie cum s cumpere o main. "///, /3$ a. Re&ult'te ',te"t'te /dentific dou sau mai multe locuri unde s gseasc automo%ile de v>nzare "de e#. dealeri de automo%ile noi*uzate, ziare, afie$. /dentific dou sau mai multe locuri de unde s o%in un mprumut pentru automo%il. (valueaz %ugetul financiar i determin A!ti%it)(i Pre )tire' "e#tru o6(i#ere' u#ui 'utomo6il &tunci c>nd t>nrul este interesat de o%inerea unui automo%il, a?utai)l sa alctuiasc un %uget. (la%orai mpreun o list a costurilor i e#plicai)i c>t pltii dvs. Pentru main n fiecare lun. Ni%ele > ? Pre )tiri "e#tru !um")r're' u#ei m',i#i Cumprarea unei maini este o pro%lem delicat la orice v>rs.

%. c.

Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511?

14=

d. e.

suma de %ani disponi%il pentru cumprarea unui automo%il. (valueaz argumentele pro i contra fiecrui tip de automo%il. (valueaz argumentele pro i contra fiecrui plan de finanare "de e#. leasing, rate etc.

Jnainte de a merge s vizionai mainile, lsai)l pe copil s pregteasc o list cu ntre%rile pe care ar dori s le pun v>nztorului n legtur cu maina. 2ugai)l s se g>ndeasc la unul sau dou persoane care ar putea s l nsoeasc atunci c>nd merge s cumpere o main. Ni%ele: > ? Pr'!ti!) 7# %edere' !um")r)rii u#ei m',i#i Pretindei c suntei un v>nztor de maini. Printr)un ?oc de rol lsai)l s pun ntre%ri i s poat s rspund @nu8. Ni%ele: >? O6$er%'re' "ro!edurilor de !um")r're C>nd mergei s vedei o main, lsai)i pe copii s vin cu dumneavoastr astfel nc>t ei vor vedea care e procedura de cumprare a unei maini. Bsai)i pe cei mai n v>rst s)i cear v>nztorului un formular de cumprare astfel nc>t ei vor vedea ce informaii sunt necesare pentru a cumpra o main. Ni%ele: 5>? De$"re "ro6lemele 'utomo6ilelor :u toate mainile folosite sau noi sunt %une. 2ugai)i pe tineri s cear informaii despre ceea ce ar tre%ui s fac dac maina este @o vechitur8 i dac se acoper garania automo%ilului. Ni%ele: > ?

Re$ur$e !omu#it're
S!o"uri 16. (ste capa%il s foloseasc ziarele i paginile aurii pentru a gsi informaii. "//, ///, /3$ a. %. Re&ult'te ',te"t'te 0tie sa foloseasca seciunile ziarelor i ale paginilor aurii. <tilizeaz aceste resurse pentru a gsi informaii pentru a)l a?uta spre e#emplu n cutarea unei slu?%e, a unei locuine i localizarea asistenei medicale. A!ti%it)(i

Lecia Jucai un joc

&lctuii o list cu o%iectivele pe care ai dori s le localizeze t>nrul n comunitate ) cum ar fi un restaurant, un magazin de piese auto sau un parc. Kolosind Pagini &urii, lsai)i pe tineri s identifice capitolele unde ar putea gasi locaiile

Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511?

14;

respective. Ni%ele: * 5 Bsai)i pe cei mai mari s telefoneze n aceste locuri i s ntre%e despre locaie, orele de program i preul serviciilor. Ni%ele: 5 > &cest ?oc poate fi de asemenea ?ucat i folosind /nternetulO Cre're' u#ei re i$tru &desea folosim aceleai resurse comunitare. Bsai)i pe copii s alctuiasc o list de numere de telefon la care sun frecvent "centru de distracii, coal, %i%liotec$ i s o in l>ng telefon. Ni%ele: 5 > O6(i#ere' i#-orm'(iilor Dac un t>nr are nevoie de informaii, de e#emplu, unde este frizeria sau unde ruleaz un anumit film, lsai)i s se g>ndeasc unde tre%uie s caute informaia i apoi s telefoneze pentru a solicita informaii. Ni%ele: * 5 >

Re$ur$e !omu#it're C!o#ti#u'reD

S!o"uri 19. Htie cum s foloseasc /nternetul pentru a localiza resurse. "///, /3$ a. %. c. Re&ult'te ',te"t'te Bocalizeaz resurse care ofer acces la /nternet "de e#. %i%lioteci, centre comunitare, coli$. Descrie funciile unui motor de cutare "de e#. \ahooO, /nfoseeI$. <tilizeaz motorul de cutare pentru a gsi informaii care s)i ofere asisten n cutarea unei slu?%e, educaiei superioare, a?utorului financiar i timp li%er etc. A!ti%it)(i

Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511?

14G

1=. Htie cum s o%in copii ale documentelor personale si sa pastreze documentele importante in siguranta. "//, ///, /3$

a. %. c. d. e.

/dentific unde s se adreseze pentru a o%ine certificatul de natere, documente de identitate cu fotografie i documente colare. Precizeaz costurile aferente o%inerii acestor documente. Completeaz formularele necesare pentru o%inerea copiilor acestor documente. /dentific unde s se adreseze pentru o%inerea istoricului i evidenelor medicale. /dentific unde s se adreseze pentru o%inerea documentelor de imigrare "acolo unde este cazul$.

1;. Cunoate i nelege ndatoririle civice. "///, /3$

a. %. c. d. e.

(#plic importana votrii n alegerile locale si generale. /dentific unde tre%uie s fie luat n eviden pentru a vota. Descrie cerinele legale pentru a fi luat n eviden la serviciile elective. Jnelege valoarea voluntariatului n comunitate. (#plic modul n care devine voluntar.

P)$tr're' do!ume#telor im"ort'#te &ran?ai un sertar sau un dosar pentru fiecare copil din casa dumneavoastr. Punei n el documentele importante "sau copiile lor$ cum ar fi certificatul de natere, fia de sntate i fotografii. &rtai copiilor ce este n sertarul*dosarul fiecruia. Ni%ele: * 5 Pe msur ce cresc facei)i responsa%ili cu ntreinerea dosarului*sertarului. Discutai cu cei mai n v>rst despre ce documente importante "fia de securitate social, certificat de natere, permis auto$ ar tre%ui s nlocuiasc sau s le fac copii. Ni%ele: > ? Primele "r'!ti!i le 'te de %ot're Jncura?aii participarea la vot supun>nd la vot pro%lemele importante n timpul nt>lnirilor n familie. De e#emplu, familia ar putea vota cum s petreaca noaptea de s>m%t sau ce film s nchirieze. Ni%ele: * 5

Re$ur$e !omu#it're C!o#ti#u'reD

S!o"uri 1G. Poate selecte resursele corespunztoare pentru a fi folosite n situaii de urgen. "//, ///, /3$ a. %. Re&ult'te ',te"t'te Descrie dou situaii n care este necesar s se apeleze numrul de urgen. Koloseste resursele comunitare in functie de situaiile de urgen "conflicte domestice, to#i)infecii alimentare, incendiu, fisurare a conductei principale de ap$. A!ti%it)(i U#de $) tele-o#'(i "e#tru ';utor Ba cin sau n main, facei un scenariu cu care t nrul s)ar putea nt>lni i apoi ntre%ai)l unde ar tre%ui s sune pentru a o%ine a?utor. De e#emplu, ce ar face dac ar iei la plim%are i ar auzi strigte de a?utor venind dintr)o cas sau ar vedea fum. Jntre%ai)i ce ar face dac ar avea nevoie s gseasc o rud din alt ora. Ni%ele: 5 > Ve!i#ii !' re$ur$e 3ecinii pot fi o surs important de informaii i

Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511?

16D

a?utor. 2ugai)i pe tineri s v spun la ce vecini ar apela pentru diferite tipuri de a?utor cum ar fi o%inerea unei slu?%e, o%inerea de a?utor n cazul unei urgene medicale sau pentru a mprumuta un ou pentru o pr?itur. Ni%ele: 5 > !D. Cunoate i nelege serviciile disponi%ile la %i%lioteca local. "//, ///, /3$ a. /dentific trei resurse disponi%ile la %i%liotec "de e#. cri, secvene video, ziare, acces /nternet$.

Dome#iul m'#' eme#tului 6'#ilor Pri#!i"ii de$"re 6'#i

S!o"uri 1. Cunoate i nelege cum valorile unei persoane influeneaz deciziile privind %anii. "//, ///, /3$ a. %. c. Re&ult'te ',te"t'te Kace distincia ntre nevoile i dorinele personale. /dentific valorile personale "de e#. este mai important s cheltuiasc %ani pe m%rcminte dec>t s economiseasc$. Cunoate impactul pe care l au valorile personale asupra deciziilor privitoare la %ani. A!ti%it)(i Ce 7#$e'm#) 6'#ii Prinii tre%uie s discute cu copiii despre prerile acestora referitoare la %ani. Aanii nseamn lucruri diferite pentru oameni n funcie de comunitatea lor cultural. (ste important pentru tineri s neleag ce nseamn %anii n cultura sau comunitatea lor i care sunt prerile lor referitoare la %ani. Ni%ele: * 5 > De!i&i' "ri%i#d !e e$te im"ort'#t 2ugai)i pe tineri s v descrie ce cred ei c este important pentru diferii oameni "prini*asistent maternal, prieteni, cele%riti$ n funcie de lucrurile pe care cheltuiesc %anii "haine, caritate, animale, maini$. Jntre%ai)i pe tineri care sunt prioritile lor referitoare la %ani "cumprarea hainelor, economisirea pentru o main, investiii, plata chiriei, alimente$. Ni%ele: 5 > Mo!urile #e de&%)luie %'lorile Zucai n familie 1onopolE sau alte ?ocuri care fac referire la %ani, cumprri sau v>nzri. Jn timp ce se distreaz, copiii vor face alegeri care le reflect valorile i prerile despre %ani, care pot aprinde o discuie constructiv n familie. Ni%ele: * 5 >

!. Cunoate i nelege modurile n care %anii pot fi utilizai pentru a)i fi de a?utor. "//, ///, /3$

a. %.

Cunoate relaia dintre munc, economii, investiii i %anii c>tigai. (#plic nelesul e#presiei @pune)i %anii s munceasc pentru tine8.

Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511?

161

.. Cunoate i nelege diferitele moduri n care oamenii folosesc %anii pentru a)i a?uta pe alii. "//, ///, /3$

a.

%. c. d.

/dentific moduri de a face donaii altor persoane aflate n dificultate "de e#. doneaz m>ncare, m%rcminte, %ani i timp personal$. Cunoate c se simte %ine atunci c>nd i a?ut pe ceilali. Jnelege c oamenii doneaz n diferite moduri pentru cauze pe care le consider importante. /dentific o cauz ctre care ar face donaii.

E!o#omii
S!o"uri 4. Htie i nelege modaliti de a economisi %ani. "//, ///, /3$ a. %. Re&ult'te ',te"t'te Descrie dou locuri unde se economisesc %ani "de e#. puculie, depunerea la %anc sau la C(C$. /dentific dou moduri de economisire "de e#. 1De din salar se economiseste in pusculita sau se depune la C(C pe termen$. A!ti%it)(i Primele e!o#omii O%inuii)i pe copii s economiseasc ncep>nd cu o puculi i cu o mic alocaie sptm>nal. Ni%el: * C>nd puculia se umple, mergei cu copilul la %anc i deschidei un cont de economii. Jncercai s trecei contul pe numele copilului, artai)i carnetul de economii i lsai)i s urmreasc do%>nda pe care %anii lor o produc. Ni%el: 5 Eor!'#ul "e#tru e!o#omiile -'milie Kamilia dvs. se poate amuza prin folosirea unui @%orcan pentru economii8 pentru diferite pli cum sunt cheltuielile legate de evenimente speciale sau caritate. Purtai o discuie cu copilul despre scopul economiilor i suma cu care fiecare mem%ru al familiei tre%uie s contri%uie sptm>nal. Ni%ele: * 5 De&%olt're' u#ui "l'# de e!o#omii Pe msur ce tinerii c>tig %ani din diferite munci casnice sau prin alte mi?loace, ncura?ai)i s i dezvolte un plan de economii. De e#emplu, ei pot s i mpart c>tigul n diferite pri' .De pentru economii pe termen lung "nu se vor atinge de acei %ani p>n c>nd vor prsi instituia+ .De pentru economii pe termen scurt "pentru cumprturi pe care le doresc s le fac i nu cost prea mult$+ .De %ani de %uzunar "pentru cheltuieli imediate$+ 1De pentru alte cheltuieli. Ni%ele: 5 > Pl'#i-i!'re' "e#tru !um")r)turi im"ort'#te C>teodat tinerii doresc s economiseasc %ani pentru cumprturi

6. (ste capa%il s creeze un plan de economisire. "//, ///, /3$

a. %.

0ta%ilete un scop de economisire "de e#. pe termen lung i pe termen scurt$. Creeaz un pan de economisire pentru o%inerea unui scop "de e#. cont special de economii$.

Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511?

16!

importante. &?utai)i s i dezvolte planul de economii. De e#emplu, dac t>nrul dorete s i cumpere un %ilet de avion pentru a)i vizita familia sau prietenii, a?utai)l s se informeze despre preul %iletului. &?utai)i apoi s planifice i s decid c>i %ani vor tre%ui s economiseasc n fiecare lun i pentru c>t timp pentru a)i atinge scopul economiilor. Ni%ele: 5 >

E!o#omii C!o#ti#u'reD
S!o"uri 9. Poate atinge un scop de economisire pe termen scurt sau lung. "//, ///, /3$ a. %. Re&ult'te ',te"t'te 0electeaz i utilizeaz una sau mai multe moduri de economisire. (valueaz eficienta fiecrei strategii de economisire. A!ti%it)(i K#!e"ere' i#%e$ti(iilor -inerii au nevoie s nvee despre valoarea investiiilor pe termen lung. &?utai t>nrul s nvee despre opiunile de investiii prin fi#area unei nt>lniri cu un consilier financiar sau prin gsirea informaiilor pe /nternet. Bucrai cu t>nrul pentru a selecta o investiie n care se poate anga?a financiar pentru urmtorii .)6 ani. Ni%ele: 5 > ?

Im"o&itul "e %e#it

S!o"uri ;. Cunoate i nelege o%ligaiile de depunere a formularelor de impozit pe venit. "///, /3$ a. %. c. d. Re&ult'te ',te"t'te /ntelege faptul c venitul c>tigat indiferent de faptul c este pltit n numerar sau prin cecuri este impozita%il i tre%uie declarat. /dentific toate tipurile de impozite pe venit o%ligatorii n zona respectiv "de e#. locale, municipale, ?udeene$. Cunoate nevoia de a depune formularele de impozit i de a efectua la timp plata impozitelor. (#pune consecinele nedepunerii formularelor i a neefecturii plilor la timp. A!ti%it)(i T'<ele $'l'ri'le Pentru a)i nva pe tineri despre ta#ele pe venit, solicitai)le ca atunci c>nd primesc salariul s o%serve c>i %ani au fost reinui din salariul lor pentru diferite ta#e. &ceasta este o ocazie de a descrie diferena dintre salariul net i %rut. Ni%ele: > ? T'<ele "e %e#itul lo6'l Odat ce ncepe munca, t>nrul tre%uie s

Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511?

16.

completeze formularele pentru declararea venitului glo%al. Pentru a a?uta t>nrul s neleag %eneficiile achitrii ta#elor, e#plicai)i la ce folosesc %anii din ta#e "drumuri, coli, poliie, pompieri, servicii sociale, parcuri, stadioane, etc.$ Ni%ele: * 5 De asemenea, putei s i pregtii pe tineri pentru plata ta#elor prin studierea unui formular tip. 0olicitai)i t>nrului s identifice informaiile de care are nevoie pentru a completa corect formularul. &?utai t>nrul s completeze formularul sau solicitai asisten din partea unui prieten, unei rude sau a unui conta%il. Ni%ele: 5 > ?

Im"o&itul "e %e#it C!o#ti#u'reD

S!o"uri G. Htie cum s depun la timp formularele de impozit. "///, /3$ a. %. c. Re&ult'te ',te"t'te (#plic documentele i informaiile necesare pentru depunerea formularelor de impozit. /dentific locurile unde sunt disponi%ile formulare de impozit. 0ta%ilete cea mai %un cale de completare i depunere a formularelor de impozit "de e#. o face singur, pltete pentru acest serviciu, gsete un serviciu gratuit$. A!ti%it)(i

1D. Poate completa formularul de impozit. "/3$

a. %.

Completeaz formularul, cu indrumare. Completeaz formularul, fr indrumare.

Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511?

164

O"er'(iu#i 6'#!'re ,i !redite

S!o"uri 11. Cunoate i nelege serviciile oferite de instituiile financiare. "//, ///, /3$ a. Re&ult'te ',te"t'te /dentific instituiile financiare disponi%ile n comunitate "de e#. %nci, cooperative de credit, economii i mprumuturi$ si serviciile oferite de acestea. A!ti%it)(i I#$titu(ii -i#'#!i're Discutai cu copilul despre instituiile financiare pe care le folosii i despre serviciile pe care acestea le ofer. Pe msur ce o%servai anunuri pu%licitare pentru diferite produse "credite, economii i mprumuturi, etc.$ discutai despre asemnrile i deose%irile e#istente. Ni%ele: 5 >

1!. Cunoate i nelege serviciile %ancare electronice. "///, /3$ 1.. Cunoate i nelege alte modaliti de a mprumuta %ani. "///, /3$ 14. Htie i nelege c>nd i cum s mprumute %ani. "///, /3$

a. %. a. %. a. %. c.

(#plic serviciile %ancare electronice "de e#. %ancomate, servicii online$ i ta#ele aferente. Descrie modalitatea n care se fac depuneri, se pltesc facturi, se transfer fonduri i se monitorizeaz %alana. /dentific alte modaliti de a mprumuta %ani "de e#. familie, prieteni, case de amanet$. (#plic argumentele pro i contra utilizrii acestor modaliti de a mprumuta %ani. Htie c>nd este o decizie corect s mprumute %ani. Descrie %eneficiile, riscurile i responsa%ilitile aferente mprumutului de la prieteni, rude i instituii financiare. Calculeaz efectul do%>nzii asupra mprumutului.

Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511?

166

O"er'(iu#i 6'#!'re ,i !redite C!o#ti#u'reD

S!o"uri 16. Cunoate i nelege argumentele pro i contra utilizrii creditului. "///, /3$ a. Re&ult'te ',te"t'te /dentific trei avanta?e ale utilizrii creditului "de e#. ofer numerar n situaii de urgen, permite achiziionarea de produse prin telefon sau /nternet, este mai sigur ca folosirea numerarului$. /dentific trei dezavanta?e ale utilizrii creditului "de e#. poate conduce la datorii, cost ridicat al do%>nzilor, poate dura ani p>n la achitare, sf>rete prin a plti mai mult dec>t preul original$. A!ti%it)(i K#%)('re' #o(iu#ii de !redit Cu un simplu e#erciiu, a?utai)i pe tineri s neleag cum funcioneaz creditul. Dac vor s mprumute %ani pentru a cumpra ceva mai important, mprumutai)le dumneavoastr aceti %ani. 0punei)le care este rata do%>nzii de mprumut i sta%ilii un plan de plat cu consecin pentru pli nt>rziate. Dac t>nrul uit s plteasc, deposedai)l de o%iect. Ba sf>ritul ram%ursrii creditului, artai)i t>nrului care era costul original al produsului i apoi c>t i)a costat pe ei ntr)adevr datorit faptului c v)au pltit n rate cu do%>nd. Ni%ele 5 > A%'#t';ele u#ui !redit Discutai cu copilul c>t de folositoare pot fi crile de credit "pentru urgene, pentru a face cumprturi*/nternet, pentru a rezerva camere de hote, etc.$ Ni%ele: * 5 > Cum")r're' u#ei m',i#i "e !redit Kiecrui t>nr i)ar plcea s ai% maina sa personal. &?utai)i s neleag c>t i va costa o main dac o vor cumpra prin mprumut. Presupunei c t>nrul are .DDD f i vrea s cumpere o main. Discutai variantele cum ar fi s cumpere o main mai veche pentru .DDD f sau s ia un mprumut pentru una mai scump. Kolosii un program pe calculator sau creion i h>rtie pentru a calcula c>t ar fi do%>nda i plile pentru un mprumut de 9DDD f desfurat pe mai mult de cinci ani. &?utai)l pe t>nr s)i imagineze c>t ar costa n momentul de fapt o main de GDDD f dup achitarea mprumutului. -re%uie s discutai ce main putei cumpra pentru .DDD f fa de suma de GDDD f i cum s evaluai reparaiile i ntreinerea unei maini mai vechi. Ni%ele 5 > ?

%.

O"er'(iu#i 6'#!'re ,i !redite C!o#ti#u'reD

S!o"uri Re&ult'te ',te"t'te A!ti%it)(i

Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511?

169

19. Htie i nelege cum funcioneaz crile de credit. "///, /3$ 1=. Htie cum s solicite un mprumut i a?utor financiar. "///, /3$

a. %. a. %. c. d.

1;. Htie cum s interpreteze un fluturas de salariu "///, /3$

a. %.

(#plic diferenele ntre crile de credit, cri de de%it i ta#ele aferente. Descrie argumentele pro i contra utilizrii fiecrui card. /dentific dou sau mai multe situaii n care mprumuturile pot fi necesare "de e#. educaie, cas, main$. Htie unde s solicite un mprumut. (#plic ce informaii sunt necesare pentru a completa solicitarea. Completeaz o solicitare de mprumut cu supervizare. (#plic termenii utilizai ntr)o foaie de salariu "de e#. salariu %rut, salariu net$. /nterpreteaz informaiile de pe foaia de salariu "de e#. impozite reinute, salariu %rut, salariu net$.

Eu et=Pl'# de !heltuieli
S!o"uri Re&ult'te ',te"t'te A!ti%it)(i

Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511?

16=

1G. (ste capa%il s in o eviden a unei alocaii sptm>nale. "//, ///, /3$

a. %. c. d.

!D. Poate crea un plan de cheltuieli realist pentru o lun. "///, /3$

a. %.

c. d.

[ine un ?urnal de cheltuieli pentru a urmri toate cheltuielile. Determin zonele principale de cheltuieli "de e#. m%rcminte, m>ncare, activiti recreative$. 2ezist tentaiei de a face cumprturi inutile. (valueaz i modific o%iceiurile de cumprturi. Cunoate importana planificrii cheltuielilor. Creeaz o list cu categoriile din planul de cheltuieli "de e#. m>ncare, haine, activiti recreative$. /dentific dac o categorie este fi# sau fle#i%il. (valueaz situaia curent i aloc %ani pentru fiecare categorie.

K#%)('re' -olo$irii 6'#ilor li!hi&i Jnvai)l pe copil denumirile monezilor i ale %ancnotelor. 2ugai)l pe copil s plteasc ceva cu %ani lichizi la un magazin sau la un restaurant fast)food i a?utai)l s se asigure c a primit restul corect. Ni%el: * Mo!ul deO' Im' '&i#ulJ Dai)i copilului un registru de ?ucrie i c>iva %ani de ?ucrie presupun>nd c are un magazin. (ste un mod %un pentru a)i face s nvee despre cumprarea lucrurilor, a schim%a %anii i despre luarea deciziilor la cumprturi. Ni%el: * Pl't' -'!turilor Bsai)l pe copil s plteasc c>nd pltii anumite facturi "utiliti, asigurri$. Discutai despre diferite metode pentru plata facturilor cum ar fi deducerile, completarea cecurilor, plata online. Discutai despre argumentele pentru i mpotriva fiecrei metode i despre ce se nt>mpl dac nu pltii argumentele la timp. Ni%ele: * 5

Lecia Exerciii de trai dup un uget

Kolosii un sistem de plicuri pentru a)i nva pe tineri cum s triasc dup un %uget. 0ocotii c>t cheltuii n fiecare lun pe hainele copiilor, pe articole de toalet, tunsori, frizer, pr>nz, %ani de %uzunar i alte lucruri. &ran?ai plicurile pe fiecare categorie i dai)le copiilor %ani lichizi pentru fiecare la nceputul lunii "a)i putea ncepe fc>nd aceasta sptm>nal$. (#plicai)le c sunt responsa%ili pentru diferitele cumprturi pe care le fac n fiecare lun folosind %anii din plic iar c>nd acetia s)au cheltuit, alii nu mai sunt. 5>ndii)v c tinerii vor cheltui mai repede n primele luni. &cest sistem i nva c dac vor cumpra cele mai scumpe lucruri nu vor mai avea %ani pentru altceva. Dac tinerii fac acest lucru la sf>ritul lunii cu %anii rmai n plicuri datorit deciziilor chi%zuite pe care le)au luat, lsai)i s i cheltuie sau s)i economiseasc. &)i putea, de asemenea, s includei n categoriile de plicuri i @economii8 sau @acte de caritate8. Ni%ele: 5 > ?

Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511?

16;

Co#$um
S!o"uri !1. Htie s cumpere utiliz>nd numerar. "//, ///, /3$ !!. Cunoate i nelege modaliti de a face cumprturi ncadr>ndu)se ntr)un %uget. "//, ///,/3$ a. %. c. a. %. c. d. Re&ult'te ',te"t'te Descrie valoarea monedelor i a %ancnotelor. :umr corect %anii pentru efectuare cumprturii. :umr %anii primii ca rest dup cumprturi. Jnelege cum o%iceiurile de cumprturi ale unei persoane i afecteaz planul de cheltuieli. (#plic unde i cum s caute reduceri (#plic unde i cum s utilizeze cupoanele pentru a economisi %ani. /dentific trei opiuni de cumprare alternative "de e#. piee, magazine universale, reclame n ziare, magazine de produse la m>na a doua, comenzi prin pot, /nternet, magazine cu discounturi$. Compara diferitele opiuni de cumprare. /dentific trei forme de reclam "de e#. -3, radio, reviste, /nternet, ziare$. Cunoate faptul c reclama reprezint o momeal i adesea poate induce n eroare sau poate fi imprecis. Cunoate ce produse i campanii de promovare sunt concentrate pe tineri. /dentific lim%a?ul reclamelor i interpreteaz @scrisul mrunt8. A!ti%it)(i

!.. Htie cum reclamele afecteaz deciziile de cheltuieli. "//, ///, /3$

e. a. %. c. d.

Co#$um C!o#ti#u'reD
S!o"uri !4. Poate face cumprturi convena%ile pentru articolele de zi cu zi "de e#. produse de ngri?ire personal, m>ncare, rechizite colare$. "//, ///, /3$ a. %. c. d. e. f. Re&ult'te ',te"t'te 5sete i folosete cupoane. (#plic preul unitar. /nterpreteaz i folosete preul unitar pentru a alege cea mai convena%il achiziie pentru %ugetul unei persoane. (valueaz informaiile din reclame. /nterpreteaz i folosete informaiile de pe eticheta produsului pentru a alege cea mai convena%il achiziie. <tilizeaz dou opiuni alternative de cumprare "de e#, piee de chilipiruri, cataloage, reprezentane$. A!ti%it)(i Cum")r)turi "ri# !om"'r'(ie Pentru a arta copiilor cum s)i fac economiile le putei e#emplifica aceasta prin cumprturi prin comparaie. Buai)i la cumprturi n diferite magazine. Discutai despre ce ai putea cumpra cu 1DD.DDD lei din mai multe magazine. Putei de asemenea folosia aceasta ca o ocazie de a discuta despre raportul cantitate calitate.

Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511?

16G

Ni%ele: 5 >

!6. Cunoate i nelege %eneficiile cumprrii de m>ncare i m%rcminte prin comparaie. "//, ///+ /3$

a. %.

c. d.

(#plic ce este cumprarea prin comparaie i cum se realizeaz. /nterpreteaz informaiile de pe etichete produsului i e#plic modul n care pot fi utilizate aceste informaii pentru a lua decizii de cumprare "de e#. etichetele alimentelor ofer informaii nutriionale, etichetele de pe articolele de m%rcminte ofer instruciuni de splare$. Descrie diferenele dintre produsele de marc i produsele generice. Kace distincia dintre mod i necesiti atunci c>nd achiziioneaz produse.

Cum")r)turi "ri# !om"'r'(ie Pentru a arta copiilor cum s)i fac economiile le putei e#emplifica aceasta prin cumprturi prin comparaie. Buai)i la cumprturi n diferite magazine. Discutai despre ce ai putea cumpra cu 1DD.DDD lei din mai multe magazine. Putei de asemenea folosia aceasta ca o ocazie de a discuta despre raportul cantitate calitate. Ni%ele: 5 > Pre(ul "rodu$elor de m'r!) -oi suntem inta pu%licitii. Cumprarea unui @produs de marc8 sau altor produse scumpe implic acordarea unor %onusuri. Pentru a)i nva pe tineri despre aceste %onusuri, descriei)le %ugetul dumneavoastr pentru un anumit articol "deodorante, %aschei, produse de ngri?irea prului$. Dac vor ceva mai scump, tre%uie s foloseasc proprii %ani pentru a completa diferena. Ni%ele: 5 >

Co#$um C!o#ti#u'reD
S!o"uri Re&ult'te ',te"t'te A!ti%it)(i

Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511?

19D

!9. Htie i nelege argumentele pro i contra achiziionrii de la magazinele cu plata n rate sau leasing. "///, /3$

a. %.

c.

Detaliaz conceptul de rate sau leasing. /dentific dou avanta?e ale cumprrii de la magazinele n rate "de e#. permite o%inerea produselor casnice cu fonduri limitate, permite o%inerea ntregii dotri a unui apartament dintr)un singur loc$. /dentific dou dezavanta?e ale cumprrii n rate "de e#. mai scump dec>t cumprarea normal, tre%uie achitate n timp sau se pierd toate o%iectele nchiriate$.

Lecia E!aluarea ofertelor prin

telefon
Ci de zi suntem %om%ardai cu solicitri telefonice pentru cri de credit, oferte @gratuite8 i alte @cadouri8. C>nd primii un telefon de un ofertant, cerei)i copilului s)i roage s trimit materiale scrise care s descrie oferta. &ceasta v a?ut s)i nvai pe tineri c tre%uie s fie ateni c>nd evalueaz ofertele i s nu ia o decizie imediat. Ni%ele: 5 >

!=. Cunoate i nelege drepturile fundamentale ale consumatorului. "///, /3$

a. %. c. d. e.

Cunoaste diferitele tipuri de garanii i modul de utilizare a acestora. 0tie c>nd este adecvat s se schim%e sau returneze un produs i cum se face acest lucru "pstrarea chitanei i garaniei produsului$. /dentific cine promoveaz drepturile consumatorilor n comunitate. Descrie dou metode de e#ercitare a drepturilor consumatorului "de e#. pl>ngere, dorete s se adreseze sefului magazinului$. Cunoate c>nd i cum s cear a?utor de la protectia consumatorului.

Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511?

191

Dome#iul 7# ri;irii "er$o#'le I ie#) "er$o#'l)

S!o"uri 1. Cunoate i nelege importana unei %une igiene. "//, ///, /3$ a. %. c. d. !. Poate menine o %un igien. "//, ///, /3$ a. %. c. Re&ult'te ',te"t'te Definete termenul @igien8. Descrie ce nseamn @%un igien8. (#plic modul n care @sla%a igien8 afecteaz prieteniile i relaiile cu ceilali. (#plic modul n care igiena afecteaz sntatea unei persoane. Detaliaz c>nd i cum se utilizeaz produsele de igien "de e#. h>rtia de toalet, spun, ampon, perie, pieptene, periu de dini, past de dini, a dentar, deodorant, erveele*tampoane sanitare, ustensile de %r%ierit$. Demonstreaz cum se spal corpul i m>inile dup folosirea toaletei. Demonstreaz utilizarea corespunztoare a produselor de igien pentru a menine curate prul, dinii, unghiile i corpul unei persoane. A!ti%it)(i B0&000:, 3/)11, Personal ChecIup, p..G9).G;. B0&000:, 3/)1D, SEgiene, p..G.).G6. 0-S, <nit 6, &ctivitE 6, p.11!)114. 0-S, <nit 6, &ctivitE 1., p.1!1. 0-S, <nit 6, &ctivitE 19, p. 1!!)1!4. 20K, Personal SEgiene g! 20K, Personal SEgiene g.

S)#)t'te
S!o"uri .. Cunoate i nelege modalitile de a rm>ne sntos. "//, ///, /3$ a. %. c. Re&ult'te ',te"t'te /dentific trei moduri de a preveni rceala sau gripa. (#plic modul de prevenire a %olilor contagioase ca po?arul, oreionul i vrsatul de v>nt prin vaccinare i*sau evitarea contaminrii. (#plic modul n care e#erciiile regulate pot face o persoan s se simt mai %ine i s arate mai %ine. A!ti%it)(i 2(K) PaEs to 0taE SealthE) http'**QQQ.h%ci.com *h?acIp*survstaE.htm 2(K) PorI Place Sealth dit) 20K, Sealth g1 20K, Sealth g!

Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511?

19!

4. Htie cum c trateze %olile minore i rnirile simple. "///, /3$

a. %. c. d. e.

Descrie simptomele rcelii, gripei i altor pro%leme o%inuite de sntate. Demonstreaz cum se utilizeaz un termometru. &lege medicaia adecvat eli%erat fr reet pentru durere, pro%leme stomacale, diaree, simptome de rceal*alergii. (#plic modul n care se trateaz rnirile simple cum sunt tieturile, arsurile, mucturile, nepturile i achiile. Demonstreaz tratarea rnirilor simple cum sunt tieturile, arsurile, mucturile, nepturile i achiile.

1/O\O, dnoQing Phat to Do, p.91. 20K, Sealth g. 20K, Sealth g9

S)#)t'te C!o#ti#u'reD
S!o"uri 6. Htie c>nd i cum s solicite asisten medical. a. %. c. d. e. 9. Cunoate i nelege importana utilizrii medicamentelor eli%erate cu i fr reet conform recomandrilor. "//, ///, /3$ =. Cunoate i nelege resursele medicale*stomatologice disponi%ile. "///, /3$ f. a. %. c. d. a. %. c. Re&ult'te ',te"t'te Descrie cum afl c>nd o %oal nu a rspuns la medicaia eli%erat fr reet sau la remediile casnice. (#plic ce tre%uie s fac atunci c>nd o %oal nu a rspuns la medicaia eli%erat fr reet sau la remediile casnice. Htie c>nd s mearg la o camer de urgen i c>nd s mearg la doctor sau la clinic. (#pune costurile aferente doctorului*dentistului, clinicii i camerei de urgen. &lege resursele medicale*stomatologice corespunztoare pentru pro%lema ce necesit tratament. Descrie paii pentru a face i a menine un consult medical*stomatologic. (#plic diferena dintre medicamentele eli%erate cu i fr reet. /nterpreteaz instruciunile furnizate pe medicamentele eli%erate cu i fr reet. Descrie ce se nt>mpl c>nd medicaia este utilizat necorespunztor. Descrie efectele posi%ile ale utilizrii medicamentelor n timpul sarcinii. Descrie tipurile disponi%ile de asigurare medical "de e#. 1edicaid, asigurri medicale pentru anga?ai, studeni sau personale$. (#plic unde i cum s o%in una sau mai multe tipuri de asigurri medicale. /dentific dou moduri de a gsi un doctor*stomatolog n comunitate "de e#. verific paginile aurii, ca%inetele medicale*stomatologice, companiile de asigurri de sntate, rude i prieteni$. A!ti%it)(i 1/O\O, dnoQing Phat to Do, p.91.

0-S, <nit ;, &ctivitE 4, p.191) 19!. 0-S, <nit ;, &ctivitE 6, p.19!. 0-S, <nit ;, &ctivitE !, p.19D. CB0&, &ctivitE .D, Phere in the Porld Do / KindM? 20K, Sealth g1D

Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511?

19.

;. Htie cum s menin o %un sntate emoional. "///, /3$

a. %. c. d. e.

/dentific trei moduri de reducere a stresului "de e#. e#erciii, respir ad>nc, simplific programul$. Descrie semnele i simptomele depresiei i ale altor pro%leme de sntate emoional. Descrie unde s se adreseze n comunitate pentru a o%ine a?utor pentru depresie i alte pro%leme de sntate emoional. &lege o strategie de reducere a stresului i meninere a unei %une snti emoionale "de e#. e#erciii, respir ad>nc, simplific programul$. (valueaz eficacitatea strategiei alese.

1/O\O, Dealing Qith 0tress, p.99. B0&000:, 3/)!1, 0tress F 0tressors, p. 4!9)4!;. B0&000:, 3/)!!, 0tressful (vents F 0ituations, p.4!G) 4.1. B0&000:, 3/)!., Coping Qith 0tress, p.4.!)4.6. B0&000:, 3/)!4, Depression, p.4.9)4.;.

Al!ool@ dro uri ,i tutu#

S!o"uri G. Cunoate i nelege riscurile medicale, sociale, emoionale i legale aferente consumului de alcool, droguri i tutun. "//, ///, /3$ a. %. c. d. e. 1D. Cunoate i nelege impactul presiunii e#ercitate de cei de)o seam asupra deciziilor privind alcoolul, drogurile i tutunul. "//, ///, /3$ 11. Cunoate i nelege tipurile de asisten disponi%ile pentru dependena de alcool, droguri i tutun. "//, ///, /3$ a. %. c. a. %. c. Re&ult'te ',te"t'te Descrie modul n care alcoolul, drogurile i tutunul afecteaz corpul. Descrie modul n care alcoolul, drogurile i tutunul afecteaz dezvoltarea ftului. (#plic modul n care alcoolul, drogurile i tutunul afecteaz o persoan i familia sa. Descrie ce cred prietenii i familia despre consumul de droguri, alcool i tutun. :umete dou moduri n care familiile transmit mai departe principii despre droguri, alcool i tutun. Definete e#presia @presiunea e#ercitat de cei de)o seam8. (#plic modul n care cei de)o seam influeneaz deciziile privind consumul de alcool, droguri i tutun. /dentific dou moduri de a rezista presiunii negative e#ercitate de cei de) o seam. /dentific trei forme de asisten privind a%uzul de su%stane "de e#. :&*&&, consilier n domeniul consumului de su%stane$. /dentific cel puin un grup de suport care ofer asisten mem%rilor familiei "de e#. &B&:O:$. /dentific unde sunt oferite aceste servicii n comunitate "de e#. carte de telefon, consilier colar, /nternet$. A!ti%it)(i 1/O\O, Drugs and &lcohol, p.94. 0-S, <nit 1, &ctivitE !, p.11) 14. 0-S, <nit ;, &ctivitE G, p.196. 0-S, <nit ;, &ctivitE 1D, p.196)19=. 20K, &lcohol, Drugs, -o%acco g1, g!, g., and g4 00&000:, PorIsheet G6, 2esisting :egative Pressure, p.1... 20K, &lcohol, Drugs, -o%acco g6 1/O\O, Phere Pould \ou 5o? P.96. 20K, &lcohol, Drugs, -o%acco g9

Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511?

194

1!. Cunoate i nelege implicaiile legale ale condusului su% influena alcoolului. "///, /3$

a. %. c. d.

Descrie legile privitoare la consumul de alcool n statul respectiv "de e#. v>rsta legal de la care este permis consumul de alcool$. Descrie limitele legale ale consumului de alcool sta%ilite n statul respectiv. Descrie dou consecine ale condusului su% influena alcoolului. Descrie dou strategii privind consumul responsa%il de alcool "de e#. consum limitat, desemnarea unui ofer$.

B0&000:, /3)!;, Choosing \our Driver, p.!=.)!=4. B0&000:, /3)!G, DrinIing F Driving, p.!=6)!==. 20K, &lcohol, Drugs, -o%acco g=

Se<u'lit'te
S!o"uri 1.. Cunoate i nelege modul n care se schim% corpul femeii i al %r%atului n timpul pu%ertii. "//, ///, /3$ 14. Cunoate i nelege diferena dintre genuri se#uale i orientare se#ual. "//, ///$ 16. Cunoate i nelege modurile de evitare a sarcinilor. "//, ///, /3$ a. %. Re&ult'te ',te"t'te /dentific anatomia se#ual feminin i masculin. (#plic schim%rile corporale care intervin n timpul pu%ertii at>t la %r%ai c>t i la femei. A!ti%it)(i 0-S, <nit 1, &ctivitE !, p.11 0-S, <nit =, &ctivitE !, p.14!)14.. 0-S, <nit =, &ctivitE . 20K, 2elationships and 0e#ualitEg1 2(K' Nuestions &%out 0e#ual Orientation

a. %. c. a. %. c. d. e. f.

Definete termenii gen se#ual i orientare se#ual. /dentific trei orientri se#uale "de e#. heterose#ual, homose#ual i %ise#ual$. Definete stereotipurile i discriminrile %azate pe orientarea se#ual. Descrie modul n care femeile rm>n nsrcinate. /dentific cel puin trei metode de contracepie. (#plic modul de utilizare a acestor metode de contracepie. (valueaz eficacitatea fiecrei metode de prevenire at>t a sarcinilor c>t i a %olilor cu transmitere se#ual. (#plic de ce a%stinena este singura metod ce nu implic riscuri. Descrie cui s se adreseze pentru a o%ine informaii despre graviditate, contracepie i prevenie.

CB0&, &ctivitE !., -he Airth Control Ao#. CB0&, &ctivitE 4G :ot a Aag of -ricIs. CB0&, &ctivitE 9., 0e#ual ZeopardE.

Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511?

196

19. Cunoate i nelege cum s previn, identifice i trateze %olile cu transmitere se#ual, inclusiv 0/D&. "//, ///, /3$

a. %. c. d. e. f.

(#plic modul de transmitere a unei %oli cu transmitere se#ual sau 0/D&. /dentific trei %oli cu transmitere se#ual o%inuite. Descrie modul n care aceste %oli cu transmitere se#ual i afecteaz corpul. (#plic modurile de protecie fa de %olile cu transmitere se#ual. Descrie metodele de tratament pentru cel puin dou %oli cu transmitere se#ual. /dentific organizaiile comunitare care ofer testare gratuit i anonim.

1/O\O, Preventing S/3 F &/D0, p.9=. 1/O\O, Other 0e#uallE -ransmitted Diseases, p. 9;. B0&000:, 3/)19, S/3 F &/D0, p.41!)414. CB0&, &ctivitE .., Cruise to /sland Paradise. P-C, 0ession /3, <nderstanding 0-Ds and S/3 F SoQ to 2educe 2isI. P-C, 0ession 3, /ncreasing \our dnoQledge &%out Protection. 20K, 2elationships and 0e#ualitE g9

Se<u'lit'te C!o#ti#u'reD
S!o"uri 1= Cunoate i nelege simptomele unei sarcini i resursele disponi%ile. "//, ///, /3$ a. %. c. Re&ult'te ',te"t'te /dentific dou semne ale sarcinii "de e#. lipsa ciclului, greuri matinale$. (#plic unde poate o%ine un test de sarcin. /dentific dou resurse comunitare care ofer consiliere i ngri?ire prenatal. A!ti%it)(i 1/O\O, 0Emptoms of PregnancE, p.1D. P-C, 0ession 3//, SoQ to <se 2esources to 0upport \our Choices. 20K, 2elationships and 0e#ualitE g4

Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511?

199

Dome#iul de&%olt)rii $o!i'le De&%olt're "er$o#'l)

S!o"uri 1. Cunoate i nelege conceptul respectului de sine. "//, ///, /3$ a. %. c. Re&ult'te ',te"t'te Definete termenul @respect de sine8. (#plic legtura dintre respect de sine pe de o parte i contiin de sine i imagine de sine pe de alt parte. Descrie relaia dintre respect de sine i %unstarea emoional. A!ti%it)(i CB0&, &ctivitE =;, 5etting to dnoQ 1e. CB0&, &ctivitE =G, 7Pho &m /8 Collage. CB0&, &ctivitE G;, Positive &ffirmation. 20K, Personal Development g1+ 20K, Personal Development g! CB0&, &ctivitE G, -oilet Paper. CB0&, &ctivitE 1D, 5ra% Aag.

!. Cunoate i nelege punctele tari i nevoile unei persoane. "//, ///, /3$

a. %. c.

Definete punctele tari i nevoile. /dentific trei puncte tari i nevoi personale. 2ecunoate cum punctele tari ale unei persoane pot fi utilizate pentru a satisface nevoile.

Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511?

19=

.. Cunoate i nelege impactul unui comportament atent, respectuos, responsa%il i onest ntr)o relaie. "//, ///, /3$

a. %.

Definete comportamentul atent, respectuos, responsa%il i onest. D e#emple de situaii n care comportamentul atent, respectuos, responsa%il i onest a afectat o relaie.

4. Cunoate i nelege modul n care m>nia, necinstea, i nepoliteea afecteaz relaiile. "//, ///, /3$

a. %.

Definete comportamentul m>nios, necinstit i nerespectuos. D e#emple de modul n care acestea afecteaz relaiile.

B0&000:, 1)9, &cts of dind ness, p.1.)16. 00&000:, PorIsheet 49, 2especting Others as /ndividuals, p.!!!. 00&000:, PorIsheet 4=, 2ecognizing the 3alue of Kriendship, p.!!!. 20K, 2elationships g! 00&000:, PorIsheet 91, Saving 2espect for the PropertE of Others, p!4.. 00&000:, PorIsheet 9., 2especting CommunitE &uthoritE Kigures, p.!4..

Co#,tii#() !ultur'l)
S!o"uri 6. Cunoate i nelege identitatea cultural a persoanei. "//, ///, /3$ a. %. c. a. %. c. a. %. Re&ult'te ',te"t'te Descrie o%iceiurile asociate cu cultura persoanei "de e#. structura familial, lim%a, m>ncarea, m%rcmintea$. Cunoate contri%uiile pe care cultura unei persoane le)a adus societii. Jnelege impactul pe care cultura l are asupra identitii, valorilor i principiilor unei persoane. /dentific i descrie o%iceiurile a trei grupuri culturale. Descrie contri%uiile pe care aceste culturi le)au adus societii. 2espect atitudinile i principiile celorlalte grupuri culturale. Definete rasismul, stereotipurile, pre?udecile i discriminarea, Demonstreaz dou strategii pozitive de a rspunde pre?udecilor i discriminrii acas, la coal i n comunitate. A!ti%it)(i B0&000:, /)!, 1E (thnic AacIground, p.!)9. 20K, Cultural &Qareness g1 20K, Cultural &Qareness g! B0&000:, /)1, (thnic 5roups, p.!).. 20K, Cultural &Qareness g9, g=, gG, and g1D CB0&, &ctivitE ;9, Cele%rating Differences, Part /. CB0&, &ctivitE ;=, Cele%rating Differences, Part // F ///. 20K, Cultural &Qareness

9. Cunoate i nelege diferitele grupuri culturale. "//, ///, /3$ =. Cunoate i nelege cum poate rspunde eficace pre?udecilor i discriminrii. "//, ///, /3$

Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511?

19;

g11, g1!, g1., and g14

Comu#i!'re
S!o"uri ;. Cunoate i nelege elementele comunicrii. "//, ///, /3$ a. %. c. d. e. f. g. h. Re&ult'te ',te"t'te 2ecunoate influena diverselor culturi asupra elementelor comunicrii. (#plic diferenele dintre comunicarea ver%al i non)ver%al. Descrie trei forme de comunicare non)ver%al "de e#. inuta corpului, gesturi, contact vizual, i e#presii faciale$. (#plic modul de a asculta eficace pentru a clarifica ceea ce s)a spus. (#plic modul de a adresa ntre%ri eficiente atunci c>nd clarific sau o%ine informaii "de e#. ntre%ri deschise i nchise$. Descrie modul n care feed%acI)ul poate a?uta comunicarea i*sau o poate mpiedica. /dentific dou strategii de a oferi feed%acI "de e#. prin utilizarea afirmaiilor cu @eu8, concentrarea pe comportament nu pe persoan$. /dentific dou strategii de a primi feed%acI "de e#. contact vizual, ne ntreruperea unei conversaii$. A!ti%it)(i CB0&, &ctivitE !, 5randmotherbs -rucI. CB0&, &ctivitE 16, AroIen 0cuares. CB0&, &ctivitE 1=, Comfort Cone. CB0&, &ctivitE 1;, AodE Banguage. CB0&, &ctivitE 1G, Zohn F 1arE. CB0&, &ctivitE 4., Peanut Autter F ZellE. 00&000:, 0Iill ., Aeing &%le to Communicate, p.1; A!ti%it)(i 00&000:, 2evealing \ourself to Others, p.96)=4. 00&000:, 0Iill !, <nderstanding &notherbs Point of 3ieQ, p.1D)1=. 20K, Communication g!

Comu#i!'re C!o#ti#u'reD
S!o"uri G. Htie cum s comunice cu prietenii i familia. "//, ///, /3$ a. %. c. d. Re&ult'te ',te"t'te Demonstreaz cum s se prezinte i s i salute pe ceilali "de e#. str>ngerea m>inii, contact vizual, lim%a? standard vs. argou, atingere adecvat$. Purtarea unei conversaii utiliz>nd lim%a?ul ver%al i non)ver%al corespunztor. Demonstreaz oferirea i primirea de feed%acI n dou situaii cu familia i prietenii. Demonstreaz toleran fa de opiniile celorlali.

Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511?

19G

1D. Cunoate cum s comunice n mediul colar. "//, ///, /3$

a. %. c. d. e.

Demonstreaz cum s se prezinte i s i salute pe ceilali "de e#. str>ngerea m>inii, contact vizual, lim%a? standard vs. argou$. <tilizeaz tehnici de ascultare eficace pentru a lmuri instruciunile. Demonstreaz capacitatea de a adresa ntre%ri eficace pentru a o%ine i*sau clarifica informaii. Demonstreaz oferirea i primirea de feed%acI n dou situaii cu personalul colii. Demonstreaz toleran fa de opiniile celorlali. Demonstreaz cum s se prezinte i s i salute pe ceilali "de e#. str>ngerea m>inii, contact vizual, lim%a? standard vs. argou$. <tilizeaz tehnici de ascultare eficace pentru a lmuri instruciunile. Demonstreaz capacitatea de a adresa ntre%ri eficace pentru a o%ine i*sau clarifica informaii. Demonstreaz oferirea i primirea de feed%acI n dou situaii legate de munc. Demonstreaz toleran fa de opiniile celorlali. (#plic modul diferit de utilizare a telefonului i emailului la munc i acas.. Demonstreaz etichet adecvat n utilizarea telefonului acas i la munc "de e#. cum s rspund, s preia un mesa? i s transmit informaii$. Demonstreaz etichet adecvat n utilizarea emailului acas i la munc. (#plic modul de a comunica n siguran atunci c>nd utilizeaz telefonul i emailul "mesa? vocal adecvat pe ro%otul telefonic, dezvluirea corespunztoare a informaiilor personale n email$.

B0&000:, ///).D, 5etting &long Qith &uthoritE, p.1G.)1G6. B0&000:, ///).1, &sIing 5ood Nuestions, p.1G9)1G;. 20K, Communication g11 00&000:, 0Iill =, 1aIing a 5ood /mpression, p.61)6=. 20K, Communication g1!

11. Htie cum s comunice la locul de munc. "///, /3$

a. %. c. d. e.

1!. Htie cum i c>nd s utilizeze tehnologia pentru a comunica eficace i n siguran. "//, ///, /3$

a. %. c. d.

2(K)Ausiness :eticuette , http'**QQQ.%spage.com *1netic*:etic.html 20K, Communication g14

Comu#i!'re C!o#ti#u'reD
S!o"uri 1.. Htie cum i c>nd s fie sigur pe sine atunci c>nd comunic acas, la coal sau la munc. "//, ///, /3$ a. %. c. d. Re&ult'te ',te"t'te (#plic diferenele dintre stilurile de comunicare pasive, agresive i sigure pe sine. Descrie cum s comunice demonstr>nd ncredere n sine. Cunoate faptul c oamenii au dreptul de a e#prima opinii diferite. Demonstreaz comunicare ce reflect siguran de sine n trei situaii. A!ti%it)(i 00&000:, 0Iill 4, :egotiating or Compromising, p.!9).!. 20K, Communication g19

Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511?

1=D

14. Htie cum s gestioneze un conflict. "//, ///, /3$ 16. Htie cum s utilizeze tehnicile de gestionare a m>niei. "//, ///, /3$

a. %. c. a. %. c. d.

Descrie semnele de conflict. Descrie dou moduri diferite de a gestiona un conflict. Demonstreaz dou tehnici de gestionare a conflictelor ce ar putea fi utilizate acas, la coal sau la munc. /dentific situaii care ar putea produce sentimente de m>nie n propria persoan i a altora. Descrie indiciile i sentimentele m>niei n propria persoan i a altora. (#plic o tehnic de gestionare a m>niei "de e#. plecarea$. Demonstreaz dou tehnici de gestionare a m>niei ce ar putea fi utilizate acas, la coal sau la munc.

B0&000:, //)1!, /dentifEing a Conflict, p.1D=)1D;. B0&000:, //)1., Compromising p.1DG)111. 00&000:, 0Iill ;, Controlling \our (motions, p.6;)94. 20K, Communication g1=

Rel'(ii
S!o"uri 19. Cunoate i nelege diferenele dintre diferitele tipuri de relaii. "//, ///, /3$ a. %. c. d. 1=. Htie cum s dezvolte i s pstreze relaii sntoase. "//, ///, /3$ a. %. c. d. e. f. Re&ult'te ',te"t'te Descrie diferitele tipuri de relaii "de e#. familie, prieteni, de afaceri, profesionale, maritale i sentimentale$. Cunoate valoarea pstrrii a mai mult de un tip de relaii. (#plic regulile, limitele i codul comportamental aferente fiecrui tip de relaie. Descrie rolurile diferite pe care le ?oac oamenii n diferite relaii. /dentific trei caracteristici ale relaiilor sntoase i duntoare. Descrie dou moduri de a dezvolta o relaie nou cu familia, prietenii, colegii de munc, sau romantice. Descrie dou moduri de a gestiona o relaie duntoare "de e#. clarificarea limitelor, solicitarea de consiliere, asisten legal, terminarea relaiei$. &nalizeaz rolurile i responsa%ilitile pe care am%ele pri le au n meninerea relaiei. Descrie cum relaiile se modific n timp. /dentific dou moduri de a menine o relaie n timp i la distan. Re&ult'te ',te"t'te (#plic modul de a vor%i cu un partener despre pro%leme cum sunt nt>lnirile romantice, activitile se#uale, prevenirea %olilor cu transmitere se#ual i a sarcinilor, despre cstorie i pro%leme printeti. (#plic modul de a vor%i cu familia i prietenii despre pro%leme cum sunt nt>lnirile romantice, activitile se#uale, prevenirea %olilor cu transmitere se#ual i a sarcinilor, despre cstorie i pro%leme printeti. (#erseaz convor%irea cu un partener ntr)o situaie simulat. (#erseaz convor%irea cu familia i prietenii ntr)o situaie simulat. A!ti%it)(i CB0&, &ctivitE !G, Kinding the 2ight 2elationship. 20K, 2elationships g1

CB0&, &ctivitE !G, Kinding the 2ight 2elationship. 00&000:, Pro%lems or <nusual 0ituations, p.19;. B0&000:, /)!1) /).1, Aeing Part of a KamilE, p.61)=1. 20K, 2elationships g!

Rel'(ii C!o#ti#u'reD
S!o"uri 1;. Htie cum s vor%easc cu ceilali despre deciziile care afecteaz relaiile. "///, /3$ a. %. c. d. A!ti%it)(i P-C, 0ession ///, SoQ to 1aIe \our Choices 0ticI P-C, 0ession 3//, SoQ to <se 2esources to 0upport \our Choices. 20K, 2elationships g. 20K, 2elationships g4

Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511?

1=1

1G. Htie cum s dezvolte i s utilizeze un sistem de suport personal. "///, /3$

a. %. c. d. e. f. g. a. %. c. d.

Definete sistemul de suport personal. Cunoate %eneficiile de a avea mai mult de o persoan care s ofere a?utor cu pro%lemele. /dentific dou sau mai multe persoane care pot oferi a?utor. Creeaz o list cu persoane)resurs incluz>nd adrese i numere de telefon. (valueaz punctele tari i nevoile unui sistem de suport personal. /dentific trei strategii de a e#tinde sistemul de suport personal. &nalizeaz dou situaii unde este necesar a?utorul "de e#. pro%leme de munc, crize familiale$ i identific persoana de suport corespunztoare. Definete i d e#emple de comuniti diferite "de e#. religioase, grupuri culturale, de cartier, la coal, civice$. Descrie responsa%ilitile aferente apartenenei la o comunitate. /dentific trei lucruri care fac o persoan s fie parte a unei comuniti "de e#. v>rsta, cultura, interesele, nevoile$. Cunoate %eneficiile implicrii n diverse comuniti.

1/O\O, Kriends, p.=6. 00&000:, 1aIing and deeping Kriends, p.;G. OP, <nit V3, /dentifEing 0upportive 2esources. 20K, 2elationships g11

!D. Htie i nelege conceptul de @comunitate8. "///, /3$

00&00:, PorIsheet =1, 3olunteering at &gencies, p.!6=. 20K, 2elationships g1!

Tim" li6er
S!o"uri !1. Cunoate i nelege importana activitilor recreative sntoase. "//, ///, /3$ a. %. c. d. Re&ult'te ',te"t'te Descrie diferenele dintre activitile recreative sntoase i duntoare. Descrie dou avanta?e ale activitilor recreative sntoase "de e#. reducerea stresului, cunoaterea de oameni cu interese similare$. /dentific dou resurse care pot fi utilizate pentru a gsi activiti recreative sntoase "de e#. ziare, /nternet, afia?e, carte de telefon, familie i prieteni$. /dentific o activitate recreativ spre a o e#plora amnunit. A!ti%it)(i 1/O\O, Phat Do \ou Do Kor Kun? p.=!. 1/O\O, Phat Does /t 1ean? p.=.. 1/O\O, -rE 0omething :eQ,p.=.. 20K, 2elationships g1.

Dome#iul de"ri#derilor de mu#!) ,i $tudiu Pl'#i-i!'re' !'rierei

S!o"uri 1. (ste capa%il s identifice cariere de interes. "//, ///, /3$ a. %. Re&ult'te ',te"t'te /dentific deprinderile, a%ilitile, afinitile i antipatiile legate de munc. 5sete domenii de carier potrivite deprinderilor, a%ilitilor, afinitilor i antipatiilor. A!ti%it)(i CB0&, &ctivitE !=, :ame that Zo%. CB0&, &ctivitE =G, 7Pho &m /8 Collage.

Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511?

1=!

!. (ste capa%il s ia o decizie privitoare la carier n cunotin de cauz. "///, /3$

a. %. c. d. e.

0tr>nge informaii despre unul sau mai multe domenii de carier "de e#. perspectiva*tendinele carierei, deprinderi tehnice, salarii poteniale, educaie i pregtirea necesar$. Cunoate importana voluntariatului, urmririi locurilor de munc, i stagiilor pltite pentru a o%ine informaii despre domeniile de carier. 0ta%ilete scopul carierei. &?usteaz interesele carierei cu deprinderile, o%iective carierei i a%ilitile personale. (valueaz fiecare opiune de carier i alege un domeniu de carier care se potrivesc cel mai %ine scopurile de carier ale individului. 2ecunoate cum locul de munc, e#perienele de voluntariat, educaie i training profesional afecteaz ndeplinirea scopurilor de carier. Determin resursele necesare pentru a o%ine educaia, trainingul i stagiatura solicitat. /dentific %ursele, fondurile i a?utoarele financiare disponi%ile.

CB0&, &ctivitE .!, & PindoQ to the Kuture. CB0&, &ctivitE 4D, Phat is 1E Career? CB0&, &ctivitE 6;, Phatbs 1E Bine. CB0&, &ctivitE =D, CommunitE /ntervieQs. CB0&, &ctivitE =6, Career Choices. Cash 1!)16, Part //, Chapter ., Do / 5et a Zo% or AanI on the BotterE? 20K, Career Planning gG

.. (ste capa%il s dezvolte un plan de carier. "///, /3$

a. %. c.

Lo!ul de mu#!)
S!o"uri 4. Jnelege importana anga?rii. "//, ///, /3$ a. %. c. Re&ult'te ',te"t'te Descrie modul n care nevoile i dorinele se leag de anga?are. /dentific dou motive pentru care oamenii muncesc "de e#. sta%ilitate, independen$. (#plic dou moduri n care munca afecteaz stilul de via al unei persoane. A!ti%it)(i CB0&, &ctivitE .4, /tbs /n the Aag. 20K, (mploEment g1 20K, (mploEment g! 20K, (mploEment g.

Lo!ul de mu#!) C!o#ti#u'reD

S!o"uri 6. Htie cum s gseasc locuri de munc temporare, cu norm redus n comunitate. "//, ///$ a. %. c. Re&ult'te ',te"t'te /dentific trei tipuri de slu?%e temporare, cu norm redus n comunitate "de e#. %a%E)sitting, distri%uirea ziarelor, tiatul ier%ii$. Descrie unul sau mai multe moduri de a o%ine slu?%e temporare, cu norm redus "de e#. afia?, anunuri n %roura comunitar, crearea unui afi, discuii cu vecinii$. &lege o strategie de a o%ine slu?%a temporar, cu norm redus preferat. A!ti%it)(i Cash 1!)16, Part //, Chapter ., Do / 5et a Zo% or AanI on the BotterE? 20K, (mploEment g6

Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511?

1=.

9. Htie cum s caute un loc de munc. "///, /3$

a. %. c. d. e.

Citete i interpreteaz informaiile din anunurile din ziare i alte materiale tiprite$. Kolosete /nternetul pentru a gsi locuri de munc disponi%ile. Cunoate importana relaiilor personale n cutarea unui loc de munc "de e#. @piaa de munc ascuns8$. (#plic ce fac ageniile pu%lice i private de plasare a forei de munc i care sunt costurile aferente fiecreia. 5sete locuri de munc disponi%ile utiliz>nd una sau mai multe metode de cutare. Definete termenii utilizai n mod curent n formularele de anga?are. /nterpreteaz ntre%rile din formular i ofer rspunsurile adecvate. Creeaz o fi de date personale pentru a fi utilizat la completarea unui formular de anga?are. Completeaz dou formulare de anga?are. Definete termenul @C38. Descrie diferitele formate de C3 "de e#. funcional, cronologic$. Creeaz un C3 utiliz>nd aceste formate cu supervizare. (#plic ce este o scrisoare de intenie i ce ar tre%ui s conin. Creeaz o scrisoare de intenie pentru a acompania un C3 sau o aplicaie cu supervizare.

=. Poate completa un formular de anga?are. "///, /3$

a. %. c. d.

;. Poate crea un C3 i o scrisoare de intenie. "/3$

a. %. c. d. e.

1/O\O, SoQ Do / Kind & Zo%? p... 1/O\O, Bearn 1ore &%out Kinding Zo%s, p..)9. 1/O\O, 2eading Zo% &dvertisements, p.=. B0&000:, 3)1!, 0earching for a Zo%, p...;).4D. 20K, (mploEment g6 20K, (mploEment g9 1/O\O, 5etting \our Kacts -ogether, p.;. CB0&, &ctivitE =., &ssume an /dentitE. B0&000:, 3)!!, & Zo% &pplication, p..94).9=. 20K, (mploEment g= 1/O\O, -he 2esume, p.G) 1D. 1/O\O, &pplEing %E Better, p.11)1!. B0&000:, 3)1., & 2esume, p..41).4!. 20K, (mploEment g; 20K, (mploEment gG

Lo!ul de mu#!) C!o#ti#u'reD

S!o"uri G. Poate participa la un interviu pentru un loc de munc. "///, /3$ a. %. c. d. e. f. g. Re&ult'te ',te"t'te Descrie rolul interviului n procesul de cutare a locului de munc. &dun informaii despre companie atunci c>nd se pregtete pentru interviu. &fieaz ngri?ire, m%rcminte i comportament corespunztor unui interviu. /dentific posi%ile ntre%ri pentru interviu i creeaz rspunsuri. Descrie deprinderile de comunicare ver%al i non)ver%al utilizate ntr)un interviu. (#erseaz un interviu cu un prieten sau un adult. 2ealizeaz un interviu i evalueaz performanele personale. A!ti%it)(i 1/O\O, 5etting 2eadE Kor the /ntervieQ, p.1.)14. CB0&, &ctivitE .1, -he 2ight BooI Kor a Zo% /ntervieQ. B0&000:, 3)14, /ntervieQing, p..4.).46. 20K, (mploEment g1D 20K, (mploEment g11 20K, (mploEment g1!

Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511?

1=4

1D. Cunoate i nelege importana meninerii contactului dup interviu. "///, /3$ 11. Htie cum s utilizeze tehnologia o%inuit de la locul de munc. "///, /3$ 1!. Cunoate i nelege deducerile, %eneficiile i drepturile salariale ale anga?atului. "///, /3$

a. %. a. %. a. %. c. d. e. f. g.

Descrie dou modaliti de meninere a contactului "de e#. telefon, scrisoare de mulumire, email$. Descrie ce tre%uie spus n cadrul acestui contact. /dentific echipamentele o%inuite de la locul de munc inclusiv computere i alte tehnologii. Demonstreaz utilizarea tehnologiei pentru a ndeplini sarcini la locul de munc "de e#. fa#, computer, copiator, imprimant$. (#plic informaiile privitoare la deducerile salariale incluse pe foaia de salariu. /dentific %eneficiile pentru anga?at "de e#. asigurri de sntate, acordarea de timp li%er pentru studiu, concediu, planuri de pensii i n caz de handicap$. Descrie cum s o%in %eneficiile pentru anga?at. Descrie drepturile unei persoane privitoare la hruirea se#ual. (#plic ce este o pl>ngere i cum se utilizeaz pentru a rezolva disputele. /dentific modaliti de a promova "de e#. programe de pregtire profesional, educaie superioar$. /dentific resursele companiei care descriu drepturile i %eneficiile anga?ailor "de e#. politici de personal, site /ntranet al companiei$.

1/O\O, KolloQ)up, p.16. 20K, (mploEment g1. 2(K' /mpact of -echnologE on the PorI Place ) http'**scholar.li%.vt.edu*e?ournals *Z/-(*v..n.*leQis.html 1/O\O, \our PaEchecI, p.;D. Cash 1!)16, Part //, Chapter ., Do / 5et a Zo% or AanI on the BotterE? 20K, (mploEment g14 20K, (mploEment g16

Lo!ul de mu#!) C!o#ti#u'reD

S!o"uri 1.. Htie cum s pstreze locul de munc. "///, /3$ a. %. c. d. e. f. g. h. Re&ult'te ',te"t'te /dentific atitudinile i comportamentele "de e#. punctualitatea, respectarea instruciunilor, asumarea responsa%ilitilor$ care afecteaz pstrarea locului de munc i promovarea. /dentific m%rcmintea adecvat la locul de munc. (#plic ce este @su%ordonarea ierarhic8 i cum funcioneaz. Cunoate importana supervizrii i accept supervizarea. Demonstreaz capacitatea de a organiza i gestiona timpul pentru a ndeplini sarcinile de la locul de munc. Demonstreaz dou moduri de a gestiona critica. Demonstreaz deprinderi de negociere n rezolvarea diferendelor de la locul de munc. Demonstreaz cola%orarea cu alte persoane ca mem%ru al echipei. A!ti%it)(i CB0&, &ctivitE 14, Choose to deep /t. B0&000:, 3)16, Saving a 5ood &ttitude, p..49).4;. B0&000:, 3)19, Aeing a 5ood (mploEee, p..4G).6D. B0&000:, 3)1=, 5etting &long Qith the Aoss, p..61) .6.. B0&000:, 3)1;, \ou &re the Aoss, p..64).69. 20K, (mploEment g19

Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511?

1=6

14. Htie cum s schim%e locurile de munc. "///, /3$

a. %. c.

Cunoate cum ncetarea relaiilor de munc actuale poate afecta oportunitile viitoare de anga?are. (#plic de ce este important s acorde anga?atorului preavizul corespunztor. Demonstreaz un interviu pozitiv de demisie dintr)o companie.

B0&000:, 3)!D, Changing Zo%s' PhE?, p..6G).9D. B0&000:, 3)!1, Changing Zo%s' SoQ?, p..91).9.. 20K, (mploEment g1G

Lu're' de!i&iilor
S!o"uri 16. Cunoate i nelege procesul de luare a deciziilor %ine)g>ndite. "//, ///, /3$ 19. Poate utiliza un proces de luare a deciziilor %ine)g>ndite ntr)o situaie privitoare la deprinderile de via. "//, ///, /3$ a. %. a. %. c. Re&ult'te ',te"t'te Cunoate diferenele dintre deciziile impulsive i cele %ine)g>ndite. Descrie etapele procesului de luare a unei decizii %ine)g>ndite "de e#. identificarea opiunilor, evaluarea argumentelor pro i contra, alegerea unei opiuni$. &nalizeaz o situaie privitoare la deprinderile de via care necesit o decizie "de e#. alegerea unei cariere, schim%area locului de munc, efectuarea unei achiziii ma?ore$. &plic procesul de luare a deciziilor %ine)g>ndite la o situaie privitoare la deprinderile de via. (valueaz rezultatele deciziei. A!ti%it)(i 1/O\O, 1aIing Decisions, p.19. 00&000:, 1aIing 5ood Decisions, p.1.4. 1/O\O, 1aIing Decisions, p.19. 20K, Decision 1aIing g. 20K, Decision 1aIing g4

De"ri#deri de $tudiu
S!o"uri 1=. Cunoate i nelege ce influeneaz capacitatea de studiu a unei persoane. "//, ///, /3$ a. %. Re&ult'te ',te"t'te /dentific dou lucruri care influeneaz capacitatea unei persoane de a studia "de e#. locaia, spaiul, timpul, distragerile$. Determin condiiile n care o persoan nva cel mai %ine. A!ti%it)(i B0&000:, ///)!., 0tudE 0marter, p.1=4)1=6. B0&000:, ///)!1, 5etting Organized, p.19;)1=D. 2(K) 5irl PoQer &ssignment AooI http'**QQQ.health.org*gpoQer* girlarea*assignment* 20K, 0tudE 0Iills g1, g., and g4

Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511?

1=9

1;. (ste capa%il s utilizeze una sau mai multe tehnici de nvare pentru a o%ine un scop de studiu. "//, ///, /3$

a. %. c. a. %.

1G. Htie cum s acceseze resurse pentru a m%untii rezultatele educaionale. "/3$

/dentific stilul de nvare al unei persoane "de e#. vizual, auditiv, Iinestetic$. Descrie dou sau mai multe tehnici de nvare care funcioneaz cel mai %ine pentru fiecare stil de nvare "de e#. cartonae, su%liniere, luarea de notie$. 0electeaz o tehnic i demonstreaz utilizarea ei. /dentific resursele din comunitate care ofer meditaii dup orele de coal, cursuri de pregtire pentru teste i costurile aferente acestora. (#plic modul de accesare a acestor resurse comunitare.

B0&000:, ///)!!, -aIing :otes, 1=1)1=.. 2(K) Bearning 0tEles http'**QQQ.hoQtolearn.com 20K, 0tudE 0Iills g9 CB0&, &ctivitE .D, Phere /n the Porld Do / KindM? 20K, 0tudE 0Iills g;

&daptare dup DorothE /. &nsell i Zoan 1. 1orse 2evizuit &ugust 1GG;

Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511?

1==

ANE2A 5 Do$'rul i#di%idu'l $i "ro r'mul de i#ter%e#tie $"e!i-i!' CPISD DOSARUL INDIVIDUAL SI PROGRAMUL DE INTERVENTIE SPECI.ICA (3&B<&2( /:-(2D/0C/PB/:&2& P2O52&1<B D( /:-(23(:-/( 0P(C/K/C& P/0 Aceasta este doar o %ostra de dosar %etodologic care cu"rinde indicatori de evaluare, date "ersonale care sa contribuie la elaborarea "rogra%ului de interventie s"ecifica. Cu siguranta nu este e&haustiv iar o sea%a de indicatori "recu% si ite%i de evaluare au a"licabilitate si relevanta %ai ales "entru asistenta tinerilor "este -/ ani sau adolescenti. Pentru co"ii %ai %ici sau co"ii cu di'abilitati se "ot "ro"une alte instru%ente ada"tate gru"ului tinta care au nu%itori co%uni cu acest instru%ent dar si date diferite si e&igente diferite. In al doilea rand acest instru%ent incura1ea'a si "ro%ovea'a interdisci"linaritatea si abordarea unitara a beneficiarului insa fiecare "rofesionist "oate avea date "e care le considera confidentiale astfel incat acest "lan "oate fi i%bunatatit si frag%entat, nu trebuie co%"letat co%"act , in for%a data ,legata. D&-( P(20O:&B( 2eferent ...................................................... :umeMMMMMMMMMMMMMMM PrenumeMMMMMMMMMMMMM... Data si locul nasteriiMMMMMMMMM..................... 0e#ul' masculin ..... feminin ........ &cte de identitate' C/...... A/.... &/ ..... :u ....... 0eria ....................... :r....................Data eli%erarii .............................. C.:.P'.......................................................... 1asura de protectie.....................................................*Conform SO-. CPC :r...............din data .................................... &dresa la care se afla copilul* tinarul .............................................................MMMM.. ........................................................................................................................MMMMMM 2ezidenta........................................................................................................MMMMMM Domiciliul temporar......................................................................................MMMMM O%servatii'............................................................................................................................... ...............................................................................................................MMMMMMMM Date despre familie' 1ama :ume ................................ Prenume................................. :ecunoscuta........................... 2esedinta ............................... ................................................ Domiciliul temporar................ ................................................. .................................................. <ltima adresa cunoscuta .......... -ata :ume .................................... Prenume ............................... :ecunoscut ........................... 2esedinta .............................. ................................................. Domiciliul temporar............... ................................................ ................................................. <ltima adresa cunoscuta .......... 1=;

Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511?

................................................. ................................................... ................................................... .................................................. Ocupatia si locul de munca ...... Ocupatia si locul de munca ..... .................................................... ................................................... .................................................... ................................................... 0tarea de sanatate ..................... 0tarea de sanatate .................... .................................................. ................................................... Bocuinta ................................M.. Bocuinta ................................... 0ituatia socio) economica ............ 0ituatia socio)economica .......... ...................................................... ................................................... 1otivul pentru care se afla in institutie ..........................................................MMMMM.. ............................................................................................................................................................ .....................................................................................MMMMMMMMMMM... 1otivele pentru care se afla in locuinta de tranzitie ......................................MMMMM .........................................................................................................................MMMMM.. .........................................................................................................................MMMMM.. /storic 3arsta la care a fost prima data institutionalizatiiiiiiii Data de cand se afla in insititutia de protectie ............................. -raiectoria in sistemul de protectie a copilului............................. ............................................................................................................................................................ ............................................................................................................................................................ ............................................................................................................................................................ ............................................................................................................................................................ .................................... Date privind situatia ?uridica a tanarului O%servatii................................................................................................................................ ............................................................................................................................................................ ............................................................................................................................................................ ............................................................................................................................................................ ............................................................................................................................................................ ..................... 0tatutul ?uridic in raport cu fiecare dintre parinti .................................... ........................................................................................................................... 2elatia cu familia Kamilia manifesta interes fata de tanar vizita "specificati$....................................................... telefon "specificati$...................................................... ) scrisori "specificati$.......................................MMM.. O%servatii'.......................................................................................MMMM 1erge in familie 0aptamanal Bunar Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511? 1=G

-rimestrial Deloc O%servatii'.................................................................MMMMMMMMMM.. -anarul scrie * telefoneaza familiei 0aptamanal Bunar -rimestrial Deloc O%servatii

&lte persoane decat parintii care manifesta interes pentru tanar "0pecificati$ MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMM Krati si surori :ume si Data nasterii 0e# Ocupatie 2ezidenta prenume

&-/-<D/:(& -&:&2<B</ K&-& D( K&1/B/( ) mama MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM ) tata MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM ) alte rude.............................................................................................................MMM.. O%servatiiMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM &-/-<D/:(& P&2/:-/BO2 K&-& D( COP/B *-&:&2 Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511? 1;D

MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM D&-( 1(D/C&B( "stare de sanatate, particularitati ale dezvoltarii anatomo)fiziologice etc$ &.Caracteristici ale dezvoltarii fiziceMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM.. MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM A. Deficiente, handicapuri "senzoriale, motorii, psihice$MMMMMMMMMMMMM. MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM C./m%olnaviri'MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM.. MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM P(20O:&B/-&-(& DAG@ P;I=IED D@U=OLGA;@A PSIVOLOCICA Dimensiunea comportamentala a. repectarea regulilor de convietuire rezidentiala O%servatii MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM %. comportament proactiv relatiile cu colegii de apartament O%servatiiMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM atitudinea privind o%tinerea unor drepturi "soma?, acte de identitate, etc$ O%servatiiMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM. -oleranta fata de stress ) coping centrat pe pro%lema D& :< ) coping centrat pe emotie D&

:<

O%servatiiMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM.. &sertivitate Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511? 1;1

O%servatiiMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM.................... spri?in fata de cei din ?ur " revendicativ, ii a?uta pe cei din ?ur, indiferenta, etc$ O%servatiiMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM.. rezistenta la frustrare O%servatiiMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM comportament conflictual O%servatiiMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM e. complianta Cooperant fata de programul de asistenta O%servatiiMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM Bipsa de cooperare fata de programul de asistenta O%servatiiMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM /maginea de sine 0tima de sine O%servatiiMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM Prezentarea de sine O%servatiiMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMM /maginea corporala ,sche%a cor"orala, "ot O%servatiiMMMMMMMMMMMMM sa a"ara "roble%e de identitate0 MMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMM 2espectul fata de sine O%servatiiMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMM &utonomie, responsa%ilitate O%servatiiMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMM Korta eului O%servatiiMMMMMMMMMMMMM @WsenH, Cattel, factor ce e&"ri%a gradul de MMMMMMMMMMMMMMMMM integrare dina%ica, controlul e%otiilor, e#' forta ] maturitate, calm, sta%ilitate in salbiciunea eului denota de"endenta fata interese, calm, constanta atitudinii, de antura1, atentieP Se va ada"ta greu daca sla%iciune]emotivitate, imaturitate, reactiv e ru"t de relatii. la frustrare, inconstant in atitudini, evita responsa%ilitati, se implica in conflicte, Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511? 1;!

Popularitate, leadership

Bocul controlului ,Cu% a"recia'a relatiile de cau'alitate, considera ca tanarul este cau'a unor eveni%ente din viata lui sau considera ca altii sunt de vina20 &n#ietate fata de relatiile cu ceilalti

a%andoneaza usor. MMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMM O%servatiiMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMM O%servatii..................................................... ...................................................................... ...................................................................... ............................................... O%servatiiMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMM O%servatiiMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMM O%servatiiMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMM

Buarea deciziei "capacitate$

&titudinea fata de respingere, acceptare

Dimensiunea afectiva -rasaturi dispozitionale "an#ietate, elemente depresive, %una dispozitie, irasci%ilitate, dispozitie afectiva predominanta,mai mult vesel, optimist, mai mult trist, ciclotimic M, etc$ O%servatii MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM 1aturitate afectiva O%servatiiMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM Krustrari "elemente refulate, rezistenta la frustrare, $ MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM Dimensiunea relationala 2elatia cu grupul de prieteni MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511? 1;.

2elatia cu colegii de apartament .MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM.. MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM.. 2elatiile la locul de munca MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM.. MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMM 2elatia cu autoritatea MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM 2elatia cu vecinatatea, comunitatea MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM 2elatiile in mediul scolar MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM Comportamente de risc &lcolism O%servatiiMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMM.. Consum de droguri O%servatiiMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMM &titudini suicidare O%servatiiMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMM -ul%urari de comportament O%servatiiMMMMMMMMMMMMM Kurt MMMMMMMMMMMMMMMMM 1inciuna MMMMMMMMMMMMMMMMM Kuga MMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMM D(C3OB-&2( /:-(B(C-<&B& ) CO5:/-/3& Preocupari fata de activitati de Cunoastere O%servatiiMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMM.................. 1;4

Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511?

............................................. Preocupari fata de activitati intelectuale O%servatiiMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMM.................. ............................................. &daptarea fata de sarcini noi O%servatiiMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMM 2ezolvarea de pro%leme O%servatiiMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMM Concentrarea fata de activitati intelectuale O%servatiiMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMM (vita anumite activitati cu caracter O%servatiiMMMMMMMMMMMMM intelectual MMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMM -2&0&-<2/ D( C&2&C-(2 ) pozitive MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM.. ) negative MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM -rasaturi specifice a$ atitudini fata de munca ) pozitive ) negative O%servatiiMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM.. %$ atitudini fata de colegii de centru ) pozitive ) negative ) alteleM O%servatiiMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM.. c$ atitudini fata de personalul programului ) pozitive ) negative Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511? 1;6

) alteleM. d$ atitudini fata de persoanele din afara centrului ) pozitive ) negative ) alteleM. O%servatiiMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM f$ aprecierea propriului viitor ) pozitiv ) negativ O%servatiiMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM EVOLUTIE SCOLARA " rezultate o%tinute, pro%leme nt>mpinate, domenii de interes$ Performante' &. 2(C<B-&-( B& J:3&-&-<2&' K.A<:( A<:( 1(D// 0B&A( K.0B&A(

A. 1&-(2// P2(K(2&-( MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM /ntegrarea in colectivitate ) relatii cu colegii MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM.. MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM ) relatii cu profesorii MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM ORIENTARE PRO.ESIONALA O%servatiiMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM -rasaturi aptitudinale Potential "capacitati, a%ilitati, talente$MMMMMMMMMMMMMMMM... MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM Deprinderi de viata /giena personala Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511? 1;9

MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMM Comunicare Bim%a? "scris, vor%it$MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM. /nitierea comunicariiMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM... Planificarea activitatilorMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM. Deprinderi culinare MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM Deprinderi de intretinere a spatiului de viataMMMMMMMMMMMMM. MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM Organizare administrativa MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM &lte deprinderi MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM PREGATIREA PRO.ESIONALA C<20<2/ D( P2(5&-/2( 0/ P(2K(C-/O:&2( P2OK(0/O:&B& MMMMMMMM.. MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM.. MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMM Bocuri de munca si perioada de activitate profesionala ......................................................................................................................... MMMMMMMMMMMMMM. MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM. .......................MMM.................................................................................................MMMMM.. ..................................MMM......................................................................................MMMMM.. .............................................MMM..........................................................................MMMMM.. .......................................................MMM..................................................................MMMMM.. O%servatiiMMMMMMMMMMMMMMMMMM.MMMM.MMMMMMMMMMMM. MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM PASIUNI F INTERESE PRIVIND PETRECEREA TIMPULUI LIEER O%servatiiMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM... Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511? 1;=

MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM PROELEME PERSONALE MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM.. MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM .................................................................................................................................MMM. .................................................................................................................................MMM.. .................................................................................................................................MMM. .................................................................................................................................MMM. PLAN DE INTERVENTIE :(3O/B( -&:&2<B</ MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM OEIECTIVE P( -(21(: 0C<2MMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMM 1;;

Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511?

P( -(21(: 1(D/<

P( -(21(: B<:5

MMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMM

&C-/3/-&-/ P2OP<0( MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM 1(-OD( D( B<C2< MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM.. MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM P2O52&1<B D( /:-(23(:-/( 0P(C/K/C&)PB&: Buna ? Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511? 1;G O%iective &ctivitati

: 4 7 B 9 / . -5 --?

OA0(23&-// K/:&B( Consilierea psihologica MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM Consilierea ?uridica MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM........................ .............................................................................................MMMMM.. &sistenta medicala MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM........................ ........................................................................................MMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM. MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMM Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511? 1GD

Consilierea vocationala MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM........................ ....................................................................................MMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM Orientarea scolara MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM........................ .............................................................................................MMMMMMMMMMMMMMM.. MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM /nsusire deprinderi de viata MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM................................................ ..............................................................................................................MMMMMMMMMMM.. MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM &lte o%servatii MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM........................ .........................................................................................MMMMMMMMMMMMMMMM... MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM MMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMMM Psiholog..................MMMMMM.. Data completarii fisei ................................. &sistent social ................MMMMMData completarii fisei ................................. (ducatorMMMMMMMMMMM.Data completarii fiseiMMMMMMM..

Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511?

1G1

ANE2A > .ORMULAR PENTRU ADULTUL CARE .ACE EVALUAREA TINARULUI /nstruciuni ' &ceast list de referin v cere s apreciai deprinderile de via pentru un anumit t>nr cu care lucrai. :u e#ist rspunsuri corecte sau greite i nimeni nu deine toate a%ilitile descrise mai ?os. /ncercai s rspundei la toate ntre%rile. Dac sunt prea multe ntre%ri la care nu rspundei, s)ar putea s nu o%inei rezultatul dorit De c>t timp l cunoatei pe t>nr? iiiiluni iiiiiiani 2elaia dvs. cu t>nrul' Printe %iologic, vitreg sau adoptiv &sistent maternal profesionist, inclusiv rude i prieteni apropiai &lte rude, e#luz>nd asistentul maternal profesionist &lte persoane sau curator Ofertant de servicii "de e#emplu, lucrtor de caz, terapeut, personal din protecia copilului$ Profesor &ltele ->nrul locuiete cu dvs.' Da :u 0e#ul' Keminin 1asculin 3>rsta actual a t>nrului' su% 1. ani 1= 1. 1; 14 1G 16 !D 19 peste !D ani :ivelul de colarizare al t>nrului' clasa a =)a clasa a 1!)a clasa a ;)a Hcoal profesional clasa a G)a Colegiu clasa a 1D)a :u este la coal Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511? 1G!

clasa a 11)a &ltele <nde locuiete t>nrul "situaia de via$ mpreun cu prinii %iologici mpreun cu mama sau tatl %iologic mpreun cu prinii*printele adoptivi mpreun cu asistentul maternal care nu este rud mpreun cu o rud "nu asistent maternal$ mpreun cu rudele care sunt i asistenii si maternali ntr)o cas de tip familial ntr)o instituie rezidenial ntr)o instituie de detenie ?uvenil sau cas de corecie mpreun cu un prieten de familie "nu asistent maternal$ Pe cont propriu &ltele De c>t timp locuiete n aceast mediu iiiiiiluni iiiiiiii ani :otai rspunsul care descrie cel mai %ine t>nrul' 0arcini privind viaa de zi cu zi 1.Htie s spele hainele urmrind eticheta :< seamana produselor"de e#emplu, splare manual, cu tanarul automat, curire i splare cu ap rece !. 0e prote?eaz mpotriva posi%ilelor spargeri la domiciliu .. /i aran?eaz hainele c>nd este nevoie, de e#emplu coaserea nasturilor 4./i pregtete masa singur 6. Kolosete aparatura din %uctrie, de e#emplu cuptorul cu microunde, mi#erul electronic, aragazul 9. Depoziteaz m>ncarea astfel nc>t nu se stric i nu se deterioreaz "frigider, camara rece$ =. 2espect regulule de %az pentru prevenirea incendiilor i regulile de siguran acolo unde locuiete ;.Pstreaz curenia n spaiul n care triete G. Previne sau minimalizeaz apariia g>ndacilor, furnicilor, oarecilor, etc, 1D. Planific mese sntoase n fiecare sptm>n 11.Kace cumprturi Bocuina i resursele comunitare 1!. Poate nelege i rspunde anunurilor pentru cumprarea unei locuine 1.. Poate dezvolta un %uget lunar necesar vieii independente 0eaman putin Descrie cu tanarul cel mai %ine t.

Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511?

1G.

14. Poate calcula costurile de nceput ntr)o locuin nou "de e#emplu avans pentru chirie, utiliti, mo%il$ 16. Poate aran?a pentru noi servicii telefonice i utiliti "de e#emplu gaz,ap, electricitate$ 19.Poate completa un contract de nchiriere sau de leasing 1=.Poate e#plica unde poate cere a?utor n cazul unui conflict cu propreietarul locuintei 1;.Poate e#plica cum i poate o%tine carnetul de conducere 1G.Poate e#plica cum poate s o%in asigurarea pentru main !D.Poate e#plica ce se nt>mpl dac conduce su influienta %uturilor alcoolice sau a drogurilor !1. (ste contient de e#istena ageniilor i serviciilor sociale locale "de e#emplu oficiile de munc i serviciile de consiliere !!. Poate e#plica cum se completeaz cecurile, cum se fac depozitele n %ani i tranzaciile &-1, %ugetul i verificarea de economiilor. !..Poate interpreta informaiile din fluturaul de salarizare !4.Poate nelege informaiile din facturi "de e#emplu, factura de telefon$ !6.Poate e#plica prile %une i rele ale cumprrii pe credit !9. Poate e#plica cum se sta%ilete i menine o %un rat de credit !=.Poate descrie dou modaliti de a economisii %ani atunci c>nd cumpr anumite articole !;. Poate contacta diferite agenii din apropierea comunitate pentru a primi sfaturi financiare !G. Cunoate ce cumprturi poate face cu 1DD DDD de lei &uto ngri?irea .D.Poate sta%ili o nt>lnire cu medicul, dentistul sau la clinic atunci c>nd are nevoie .1.Poate descrie dou sau mai multe locaii de unde poate primi a?utor dac se simte n nesiguran .!.Poate contacta locaii n zona n care locuiete pentru a o%ine informaii despre viaa se#ual i sarcin ...Poate e#plica dou modaliti pentru prevenirea %olilor cu transmitere se#ual ca de e#emplu S/3, 0/D& i sifilis .4.Poate s se ngri?easc n cazul rnilor sau %olilor uoare .6.Poate e#plica ce se nt>mpl cu organismul su dac fumeaz , consum alcool sau folosete droguri Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511? 1G4

.9.Poate e#plica cum rm>n nsrcinate fetele .=.Poate e#plica cum se poate preveni o sarcin nedorit .;.Poate refuza avansurile se#uale .G./nelege ce medicamente s foloseasc atunci c>nd apar semne de %oal uoar 4D.Dac are nevoie de a?utor medical cunoate modul n care sa il o%tina 41.Pune intre%ari. 4!. /ncearca sa gaseasca un o solutie de compromis atunci cand are divergete cu alte persoane 4.. Prezinta cu claritate ideile sale catre ceilalti 44. Cere a?utor atunci cand este nevoie 46. (#plica modul in care se simte "de e#emplu, furios, fericit, ingri?orat sau depresiv$ 49. O%tine a?utor daca sentimentele sale il ingri?oreaza 4=. &ccepta complimente sau aprecieri fara a se simti stingherit 4;. /a in considerare criticile fara a deveni furios, trist sau defensiv 4G.Kace fa m>niei fr a folosi violena 6D.Poate e#plica cultura din care provine 61. n timpul li%er, se implic n activiti care nu i aduc necazuri 6!.Discut despre pro%lemele sale cu un prieten 6..Discut cu un adult fa de care se simte apropriat 64.(vit relaiile care produc durere sau care sunt periculoase 66.(ste politicos cu ceilali 69.&preciaz lucrurile pe care ceilali le fac pentru el 6=.2espect proprietatea celorlali 6;.2espect modul altor oameni de g>ndi, stilul lor de via i atitudinile lor 6G.(ste capa%il s organizeze i s conduc activiti de grup "activiti colare sau sportive$ 9D.Poate e#plica educaia sau pregtirea necesar opiunilor sale de carier profesional 91.Poate descrie trei modaliti de a gsi un loc de munca 9!.Poate e#plica de ce sunt importante recomandrile %une de la locul de munc 9..Poate s se pregteasc pentru un interviu "se pregtete pentru ntre%ri, sosete la timp, se m%rac adecvat, etc.$ 94.Poate e#plica de unde o%ine informaii pentru a o%ine a?utorul financiar necesar continurii educaiei 96.Poate e#plica modul n care poate o%ine o copie a certificatului su de natere 99.Poate e#plica cum poate o%ine o copie a crii de munca Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511? 1G6

9=.Poate descrie paii pentru a)i ndeplinii unul din scopurile sale 9;.0e g>ndete la mai multe variante atunci c>nd ia o decizie 9G.0e g>ndete la modul n care alegerile sale i afecteaz pe ceilali =D.0e g>ndete la modul n care alegerile din prezent i vor afecta viitorul pentru o perioad de un an sau mai mare =1. ntrea% prietenii sau familia atunci c>nd are nevoie de idei c>nd nu este sigur de o alegere pe care o face =!.2eflecteaz asupra propriilor greeli =..0e pregtete pentru e#amene sau discursuri =4.Kolosete %i%lioteca, ziarele, computerul*lnternetul sau alte resurse pentru a o%ine informaii =6. i ndeplinete sarcinile n timp util =9.&?unge la coal sau la munc n timp util ==.Poate e#prima idei a%stracte n scris =;.(ste capa%il s fac prezentri ver%ale n faa unui grup -O-&B :< 0(&1&: C< -/:&2<B 0(1&:& P<-/: C< D(0C2/( C(B 1&/ A/:( -/:&2<B -/:&2<B &D&P-&2( D<P& KO21<B&2<B &D<B-<B</ D/: C&0(\ K&1/B\ P2O52&10 0/ DO2O-S\ /.&:0(BB

Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511?

1G9

ANE2A ? .ORMULAR DE AUTOEVALUARE PENTRU COPIL /nstruciuni' &ceste ntre%ri v vor cere s rspundei ce cunotei i ce putei s facei. :u e#ist rspunsuri corecte sau greite i nimeni nu deine toate a%ilitile descrise mai ?os. ncercai s rspundei la toate ntre%rile. Dac sunt prea multe ntre%ri la care nu rspundei, s)ar putea s nu o%inei rezultatul dorit. (u sunt' O fat <n %iat 3>rsta actual' su% 1. ani 1= 1. 1; 14 1G 16 !D 19 peste !D ani :ivelul de colarizare' clasa a =)a clasa a 1!)a clasa a ;)a Hcoal profesional clasa a G)a Colegiu clasa a 1D)a :u este la coal clasa a 11 )a &ltele 0electai rspunsul care descrie cel mai %ine situaia n care v aflai, n prezent locuiesc mpreun cu prinii %iologici mpreun cu mama sau tatl %iologic mpreun cu prinii*printele adoptivi mpreun cu asistentul maternal care nu este rud mpreun cu o rud "nu asistent maternal$ mpreun cu rudele care sunt i asistenii si maternali ntr)o cas de tip familial ntr)o instituie rezidenial Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511? 1G=

ntr)o instituie de detenie ?uvenil sau cas de corecie mpreun cu un prieten de familie "nu asistent maternal$ pe cont propriu altele De c>t timp locuieti n aceste condiii iiiiiiiiluniiiiiiiiiani &m %uletin de identitate Da Da Da :u &m o copie a certificatului meu de natere :u &m o fotografie tip :u De c>te ori ai completat acest formular p>n n prezent, e#cluz>ndu)l pe cel de fa?' niciodat de dou ori o singur dat de . sau mai multe ori 3 rugm selectai rspunsul care v caracterizeaz cel mai %ine' :u seamana cu mine 0arcini privind viaa de zi cu zi 1.Htiu s mi spl hainele urmrind eticheta produselor "de e#emplu,splare manual, automat, curire i splare cu ap rece$ !.1 prote?ez mpotriva posi%ilelor spargeri la domiciliu ..imi aran?ez hainele c>nd este nevoie, de e#emplu, mi cos nasturii 4. mi pregtesc masa singur 6.Kolosesc aparatura din %uctrie, de e#emplu cuptorul cu microunde, mi#erul electronic,aragazul 9.Depozitez m>ncarea astfel nc>t s nu se strice sau s se altereze =.2espect metodele de %az pentru prevenirea incendiilor i regulile de siguran acolo unde locuiesc ;.Pstrez curenia n spaiul n care triesc G.Previn sau reduc apariia g>ndacilor, furnicilor, soarecilor,etc 1D.Planific mese sntoase n fiecare sptm>n 11.1erg la cumprturi Bocuina i resursele comunitare 1!.Pot nelege i rspunde anunurilor pentru cumprarea unei locuine 1..Pot dezvolta un %uget lunar pentru viaa pe cont propriu Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511? 1G; 0eamana putin cu mine 0eamana foarte mult cu mine

14.Pot calcula costurile de nceput pentru noua locuin "de e#emplu avans pentru chirie, utiliti, mo%il$ 16.Pot aran?a pentru noi servicii telefonice i utiliti "de e#emplu gaz,ap, electricitate$ 19.Pot completa un contract de nchiriere sau de leasing 1=.Pot e#plica unde se cere a?utor n cazul unui conflict cu proprietarul casei n care locuiesc 1;.Pot e#plica cum mi pot do%indii carnetul de conducere 1G.Pot e#plica cum pot o%ine asigurarea pentru main !D.Pot e#plica ce se nt>mpl dac conduc su% influienta %uturilor alcoolice sau a drogurilor !1.Cunosc despre e#istena ageniilor i serviciilor sociale locale"de e#emplu oficiile de munc i serviciile de consiliere$ :< seamana cu mine 1anagementul %anilor !!.Pot e#plica cum se completeaz cecurile, cum se fac depozitele de %ani i tranzaciile &-1, A<5(-<B i verificarea contului de economii. !..Pot interpreta informaiile din fluturaul de salarizare !4.Pot nelege informaiile din facturi "de e#emplu, factura de telefon$ !6.Pot e#plica avanta?ele i dezavanta?ele cumprrii pe credit !9.Pot e#plica cum se sta%ilete i menine o %un rat de credit !=.Pot descrie dou modaliti de a economisi %ani atunci c>nd cumpr anumite lucruri !;.Pot contacta diferite agenii acolo unde locuiesc pentru a primi sfaturi financiare !G.Cunoasc ce cumprturi pot s fac cu 1DD DDD D( B(/ &uto ngri?irea .D.Pot s sta%ilesc o nt>lnire cu medicul, dentistul sau la o clinic atunci c>nd am nevoie .1.Pot descrie dou sau mai multe locaii de unde pot primi a?utor dac m simt n nesiguran .!.Pot contacta servicii n zona n care locuiesc pentru a o%ine informaii despre viaa se#ual i sarcina nedorit ...Pot e#plica dou modaliti de prevenire a %olilor cu transmitere se#ual ca de e#emplu S/3, 0/D& i Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511? 1GG 0eamana puin cu mine 0eamana foarte mult cu mine

sifilis .4.Pot s m ngri?esc n cazul rnilor sau %olilor uoare .6.Pot e#plica ce se nt>mpl cu organismul meu dac fumez sau, consum alcool sau folosesc droguri .9.Pot e#plica cum rm>n nsrcinate fetele .=.Pot e#plica metode de prevenire a sarcinii .;.Pot refuza avansurile se#uale .G. neleg ce medicamente s folosesc atunci c>nd apar semne de %oal uoar 4D.Daca am nevoie de a?utor medical cunosc modul in care sa il o%tin Dezvoltarea sociala 41.Pun intre%ari pentru a ma asigura ca inteleg mesa?ul transmis 4!./ncerc sa gasesc un compromis atunci cand am divergente cu alte persoane 4.. Prezint cu claritate ideile mele catre ceilalati 44. Cer a?utor atunci cand am nevoie 46. (#plic modul in care ma simt " de e#emplu, manios, fericit,ingri?orat sau depresiv$ 49. O%tin a?utor daca senrtimentele mele ma ingri?oreaza 4=. &ccept complimente sau aprecieri fara a deveni stingherit 4;. /au in considerare criticile fara a deveni furios, trist sau defensiv 4G. Kac fata maniei fara a folosi violenta 6D.Pot e#plica mediul cultural din care provin 61.in timpul li%er, m implic n activiti care nu mi aduc necazuri 6!.Discut despre pro%lemele mele cu un prieten 6..Discut cu un adult fa de care m simt apropriat 64.(vit relaiile care produc durere sau care sunt periculoase 66.0unt politicos cu ceilali 69.&preciez lucrurile pe care ceilali le fac pentru mine 6=.2espect proprietatea celorlali 6;.2espect modalitile altor oameni de a g>ndi, stilul lor de via i atitudinile lor 6G.0unt capa%il s organizez i s conduc activiti de grup "activiti colare sau sportive$ 9D.Pot e#plica educaia sau pregtirea necesar opiunilor mele de carier profesional 91.Pot descrie trei modaliti de a gsi un loc de munc 9!.Pot e#plica de ce sunt importante recomandrile de la locul de munc 9..Pot s m pregtesc pentru un interviu pentru o%inerea unui loc de munc "m pregtesc pentru ntre%ri, sosesc la timp, m m%rac adecvat, etc.$ Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511? !DD

94.Pot e#plica de unde pot o%ine informaii pentru a primi a?utorul financiar necesar continurii educaiei 96.Pot e#plica modul n care pot o%ine o copie a certificatului meu de natere 99.Pot e#plica cum pot o%ine o copie a crii de munca 9=.Pot descrie paii pentru ndeplinirea unuia dintre scopurile mele 9;.2eflectez la mai multe variante atunci c>nd iau o decizie 9G. 2eflectez la modul n care alegerile mele i afecteaz pe ceilali =D.2eflectez la modul n care alegerile pe care le fac n prezent mi vor afecta viitorul pentru o perioad de un an sau mai mult =1. ntre% prietenii sau familia atunci c>nd am nevoie de idei i nu sunt sigur n legtur cu o anumit alegere pe care o fac =!. 1 g>ndesc la propriile mele greeli =..1 pregtesc pentru e#amene sau discursuri =4.Kolosesc %i%lioteca, ziarele, computerul*lnternetul sau alte resurse pentru a o%ine informaii =6. mi ndeplinesc sarcinile la timp =9.&?ung la coal sau la munc n timp util ==.Pot e#prima idei a%stracte n scris =;.0unt capa%il s fac prezentri ver%ale n faa unui grup -O-&B :< 0(&1&: C< -/:&2<B 0(1&:& P<-/: C< D(0C2/( C(B 1&/ A/:( -/:&2<B -/:&2<B 2ugm selectai rspunsul cel mai %un pentru fiecare din urmtoarele ntre%ri' 0arcini privind viaa de zi cu zi 1. Cum procedai atunci c>nd v>nztorul nu v d restul corect la magazin? l ignor i plec i cer s recalculeze restul 1 nfurii i i spun c a fcut o greeal 0olicit s discut cu managerul magazinului !.Care din urmtoarele alimente se stric mai repede dac sunt lsate n frigider? 2oiile Pastele finoase 0trugurii Baptele Bocuina i resursele comunitare .. Dac v cumprai o cas, n ce mod vei plti pentru aceasta? Prin ipotecare Chirie lunar <n depozit de siguran <n cont curent Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511? !D1

4.<nde v adresai pentru schim%area adresei adresi din %uletin atunci c>nd v mutai domiciliul? Ba magazin Ba poliie Ba oficiul potal Ba %i%lioteca pu%lic 1anagementul %anilor 6. Care este cea mai %un modalitate de a verifica un cont %ancar? nregistrez chitanele n registrul personal 5hicesc c>i %ani ar putea s fie n cont -elefonez la %anc mi o%in %alana financiar de la &-1 9. Ce nseamn @salariul netU din fluturaul dvs. de salariu? Aanii care rm>n nainte de impozitare i ta#e 3enitul pe or 0alariul dvs dup ce s)au dedus impozitele i ta#ele Aanii care se deduc din salariu pentru asigurarea social &uto ngri?irea =. Care din urmtoarele %oli :< este o %oal cu transmitere se#ual? 0ifilis S/3*0/D& Aronitele Clamidia ;.Care este cea mai eficient metod pentru prevenirea sarcinii? Kolosirea prezervativului &%stinena Kolosirea pilulelor contraceptive Kolosirea diafragmei Dezvoltare social G. &nca se afla n prima ei zi de coal la coala n care s)a mutat. Care este cea mai %un metod pentru ca ea s i fac noi prieteni? (vitarea celorlali p>n n momentul n care vor discuta cu ea 0e prezint celorlali n timpul pauzelor de pr>nz ntrerupe o conversaii private /ntervine s)i calmeze pe ceilali atunci c>nd devin furioi 1D. C>nd suntei furios care este primul lucru pe care l facei? 3 dai seama imediat c suntei furios /gnorai modul n care v simii 2idicai vocea la cineva 3 uitai la televizor O%iceiuri de munc i studiu 11. &tunci c>nd v pregtii de interviu pentru o%inerea unui loc de munc Cerei unui prieten s v nsoeasc Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511? !D!

0untei pregtit s vor%ii despre deprinderile pe care le avei :u v g>ndii s punei ntre%ri nt>rziai puin 1!. Cum v dai seama c ai ndeplinit o sarcin C>nd ai terminat complet tot ceea ce v)ai planificat C>nd ai o%osit s lucrai pentru ndeplinirea acelei sarcini &tunci c>nd v sta%ilii o nou sarcin C>nd cineva v spune c facei o trea% %un &m completat acest formular de evaluare "v rugm selectai ce se aplic$' mpreun cu un adult singur mpreun cu un prieten Cum i s)a prut aceast evaluare nu mi)a plcut a fost %ine mi)a plcut /ntre%ri suplimentare &ceast seciune se utilizeaz atunci c>nd e#ist ntre%ri suplimentare oferite de coal sau institutie. & A 1. !. .. 4. 6. 9. =. ;. G. 1D. 11. 1!. 1.. 14. 16. 19. 1=. 1;. 1G. &D&P-&2( D<P& KO21<B&2<B P2O52&10 0/ DO2O-S\ /.&:0(BB COP/B<B</ D/: C&0(\ K&1/B\ C D

Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511?

!D.

ANE2A : CRITERII SUGERATE PENTRU PRACTICA 1uscIie 0chool of Pu%lic 0ervice, <niversitE of 0outhern 1aine and :ational 2esource Center for \outh 0ervices, College of Continuing (ducation <niversitE of OIlahoma au identificat patru principii fundamentale si 1. criterii sugerate pentru practica care reflecta tendintele actuale in literatura de specialitate si cuprind e#perientele e#pertilor in domeniu. Cele patru principii se refera la ' dezvoltarea tanarului cola%orare competenta culturala legaturi permanente 1ai ?os veti gasi cele 1. criterii. 1arcati cu un cerc j criteriile de?a e#istente in programul dumneavoastra. 1arcati k langa cele prezente in serviciile altor organizatii si marcati cu o steluta l serviciile pe care doriti sa le implementati. 1.<n plan de tranzitie pentru fiecare tanar care' 0e %azeaza pe evaluarea nevoilor, (ste dezvoltat cu implicarea activa a tanarului, (ste revizuit periodic. 6. Begaturi comunitare sta%ile careM Kac legatura tanarului cu resursele comunitare, Kac legatura tanarului cu mentorii adulti, Creaza oportunitati de cariera pentru tineri, 0timuleaza calitatea de leader a tinerilor. !. O componenta de instructiuni clar 9. Componenta supervizata de viata definite privind deprinderile de viata care independenta care permite tinerilor sa' dau posi%ilitatea tanarului sa' &leaga propria locuinta, 0a cunoasca si sa inteleaga un set Plateasca cheltuielile si sa)si mentina fundamental de deprinderi de viata %ugetul, Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511? !D4

0a practice deprinderile intr)un 7mediu real de viata8 .. 0pri?in educational pentru' Completarea studiilor, Cresterea gradului de alfa%etizare, &legerea carierei, Dezvoltarea unui plan educational si decariera /nceperea unui program post educational*profesional Completarea unui program post educational*profesQional. 4. Componenta privind locul de munca Kurnizeaza oportunitati pentru e#plorarea carierei Kurnizeaza asistenta in dezvoltarea planului educational si de cariera, Kurnizeaza e#periente legate de cariera, Kurnizeaza modele de cariera, (#plorarea carierei, 0ta%ileste si coordoneaza parteneriate cu institutii educationale locale, firme si programa de ocupare. G. &ctivitati de permanentizare a relatiilor care a?uta tanarul pentru' 2eunificarea familiei, /ntoarcerea in comunitate, Considerarea si pregatirea pentru adoptie sau alte laegaturi permanente, Dezvoltarea*e#tinderea retelei personale de spri?in.

2ezolve conflictele cu colegii si vecinii, si 0a preia sau sa)si asume cheltuielile legete de chirie la inchiderea programului. =. 0ervicii medicale care' 0a pregateasca tanarul sa)si satisfaca nevoile legate de sanatate, Conecteaza tanarul la resurse adecvate privind serviciile de sanatate comunitare, &sigura asistenta in caz de a%uz de su%stante.

;. 0ervicii pentru atingerea identitatii culturale si maturitatii emotionale care a?uta tanarul sa' 7Kace pace cu trecutul8" de e#., consiliere de trauma$, Depasirea etapelor emotionale ale tranzitiei, Promoveaza dezvoltarea identitatii culturale, /dentificarea si anga?area in activitati adecvate de petrecere a timpului li%er.

1!. Componenta de instruire permanenta care' Orienteaza personalul nou venit catre filosofia vietii independente si dezvoltarii tinerilor, Kurnizeaza pregatire permanenta pentru peronalul cu e#perienta, /ncura?eaza personalul in do%andirea de noi cunostinte si deprinderi, Contri%uie la educarea comunitatii scoala*anga?atori etc. despre nevoile tinerilor aflati in tranzitie. 1D &ctivitati de dezvoltare care furnizeaza 1.. Componenta permanenta de evaluare oportunitati pentru cresterea deprinderilor care masoara rezultatele immediate ale de 7advocacE8, programului "rezultatele la inchiderea Participarea directa la planificarea programului$, activitatilor din program, 2ezultatele pe termen scurt legate de tineri Participarea la servicii comunitare "9)1! luni de la incheierea programului$, " consiliere, educatie$. 2ezultatele pe termen lung legate de tineri "la un an dupa inchiderea programului$ Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511? !D6

11. 0evicii dupa terminarea programului /nformatii si referinte &sistenta financiara temporara, &?utor pentru sta%ilirea si mentinerea conditiilor de viata, Oportunitati de spri?in in grup, Oportunitati de impartasire a e#perientelor de tranzitie cu alti tineri, 0pri?in personal in perioada de tranzitie catre autonomie.

ANE2A A I#ter%iul "ri%i#d "u#!tele t'riO7#tre6)ri "e#tru e%'lu're' 6'&'t) "e "u#!te t'ri Care credei c a fost cel mai important lucru pe care prinii dumneavoastr 1)au considerat important s l nvai pe msur ce v dezvoltai? Dac ai putea s v nvai copiii numai trei lucruri, care ar fi acelea? Care sunt c>teva dintre tradiiile familiei dumneavoastr? Cine particip la sr%torile n familie "vacane, sr%tori$? /n ce mod ai dori s v descrie cineva familia? 0punei c>teva lucruri despre loialitate familial care s ai% legtur cu familia dumneavoastr. /maginai)v familia dumneavoastr aa cum ai dori s fie. 0punei)mi cum arat. Care sunt cele mai mari realizri ale familiei dumneavoastr? Ce caliti folosii pentru a v a?uta familia n momente de stress i greuti? Dac ai putea spune un lucru %un despre dumneavoastr, care ar fi acela? Ce ar spune alii? Cum sunt luate deciziile n familia dumneavoastr? Cum a fost gestionat ultima pro%lem apruta n familia dumneavoastr? Ctre cine se ndreapt familia dumneavoastr la nevoie? Care sunt c>teva dintre cele mai importante lucruri care s)au nt>mplat n familia dumneavoastr? Care este cel mai %un aspect legat de fiecare dintre copiii dumneavoastr? Care sunt visele dumneavoastr privitoare la familie? Care sunt locurile de munc, ho%%E)urile i deprinderile fiecrui mem%ru al familiei dumneavoastr? Ce dorii s facei pentru a v distra? 0unt anumite lucruri pe care mem%rii familiei dumneavoastr le fac cu plcere mpreun? Cum v facei prieteni? Care este cel mai %un prieten de familie? & tre%uit vreodat s v %azai pe o organizaie pentru a?utor? Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511? !D9

&i avut vreodat o criz n familie? &i tiut pe cine s sunai? &u rspuns ntr)o manier care v)a a?utat? 0untei implicai n activiti comunitare? /n ce programe sau activiti disponi%ile n comunitatea dumneavoastr ai dori s fii implicat dac ai putea?

0ursa' &daptat de la' Divizia Departamentului de 0ntate i 0ervicii umane :C a 1S*DD*0&0. "!DDD$. EC*Graining introductiv asu"ra siste%ului de asisten . 2aleigh, :C' &utor 1anagementul de caz n domeniul proteciei copilului n 2om>nia m/nstitutul Zordan pentru familii ANE2A B MODEL 5 DE ANCHETA SOCIALP CMODEL * VEZI PIS@ ANE2A 5 2ealizat de asistentul socialiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii Bocul i dataiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii Persoane prezenteiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii 0copuliiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii /. Date de identificare a %eneficiarului :ume i prenume'iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii Bocul i data naterii'iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii C:P'ii*ii*ii*ii*ii*ii*ii*ii*ii*ii*ii*ii*ii* A./.iiiiiiiiiiiiiiiiiiiii Domiciliul legal'iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii Domiciliul n fapt'iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii 0tare civil'iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii 0tudii'iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiOcupaia'iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii (tnia'iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii 2eligia'iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii //. Date despre familie' Date des"re %a%a,so ia0 :ume i prenume'iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii Bocul i data naterii'iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii C:P' ii*ii*ii*ii*ii*ii*ii*ii*ii*ii*ii*ii*ii* A./.iiiiiiiiiiiiiiiiiiiii Domiciliul legal'iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii Domiciliul n fapt'iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii 0tare civil'iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii 0tudii'iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiOcupaia'iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii (tnia'iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii2eligia'iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511? !D=

Date des"re tata,so ul0 :ume i prenume'iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii Bocul i data naterii'iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii C:P' ii*ii*ii*ii*ii*ii*ii*ii*ii*ii*ii*ii*ii* A./.iiiiiiiiiiiiiiiiiiiii Domiciliul legal'iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii Domiciliul n fapt'iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii 0tare civil'iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii 0tudii'iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii Ocupaia'iiiiiiiiiiiiiiiiiiiii (tnia'iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii 2eligia'iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii Date des"re co"iii din fa%ilie :r. :ume si prenume Data nasterii Ocupatia Bocul unde se afla O%servaii Crt copilul' familie * institutie 1 ! . 4 6 Date des"re alte "ersoane care locuiesc la aceea!i adres :r. :ume i prenume 3>rsta 0tare civil Ocupaie crt. 1 ! . ///. /storicul social al %eneficiarului iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii /3. 0tarea de sntate iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii 3. 0ituaia material*financiar Locuin a Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511? !D;

Proprietate personal' da nu :umarul de camere'iiiiiii n (lectricitate n &p curent n Jnclzire n -elefon 0tarea de igien' n 0atisfctoare n :esatisfctoare Su"rafa a de teren cultivat "tipul culturii$'iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii &nimale'iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii &lte proprieti'iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii =enituri 0ta%ile'iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii Ocazionale'iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii 3/. 2elaiile n familie i comunitate ;ela ii #n fa%ilie+XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii ;ela iile #n co%unitate+XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii 3//. O%servaii iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii iiiiiiiiiiiiiiiiii 3///. Concluzii i recomandri iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii &sistent 0ocial

Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511?

!DG

ANE2A / MODEL DE CONTRACT CU .AMILIA /ncheiat astazi iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii intre Domnul*Doamna iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii in calitate de manager de caz si Domnul*Doamna iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiin calitate de parinte* reprezentant legal al copilului " nu%ele si "renu%ele co"ilului $ iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiinascut la data de iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiidomiciliat in iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii iiiiiiiiiiiiiiiiiii pentru care Comiisia pentru Protectia Copilului a decis , %asura de "rotectie, incadrare in grad de handica", orientare scolara, altele0 XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiin temeiul Sotararii nr.iiiiiiiiiiiiiii 0copul contractului' asigurarea indeplinirii o%iectivelor prevazute in P/0*plande servicii . O%ligatiile partilor //.& .1anagerul de caz se o%liga ' 0a asigure si sa faciliteze accesul copilului si familiei la serviciile prevazute in P/0*plan de servicii . 0a reevalueze periodic si sa a?usteze P/0*plan de servicii , in raport. cu situatia actuala a copilului, in parteneriat cu familia, copilul, furnizorii de servicii si autoritatile locale . &ltele //.A Parintele*2eprezentantul legal se o%liga ' 0a asigure participarea copilului la activitatile prevazute in cadrul institutiilor si serviciilor desemnate in P/0* plan de servicii " sa*l "regateasca, sa*l duca la ti%", sa "artici"e la "rogra%ele "entru "arinti etc.0 0a invete sa preia efectuarea corecta a partilor ce ii revin pentru acasa din programele respective "e#ercitii, activitati, modalitati etc.$ 0a respecte pe deplin regulamentele de functionare ale institutiilor respective. 0a cola%oreze cu managerul de caz in scopul indeplinirii prevederile prezentului contract. &ltele Durata contractului Prezentul contract intra in vigoare de la data semnarii lui si se incheie pe perioada de implementare a P/0*plan de servicii. Clauze finale Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511? !1D

Orice modificare adusa prezentului contract se face cu acordul am%elor parti. /n caz de nerespectare, din motive o%iective, a celor stipulate in prezentul contract, se va reevalua situatia creata si se va sta%ili de comun acord, noile masuri care se impun " de e&. reducerea di%ensiunilor "lanului actual, gasirea de solutii alternative, s"ri1in su"li%entar etc.0 /n caz de nerespectare a prevederilor prezentului contract, contractul va fi reziliat si intreg procesul de evaluarea copilului se va relua in vederea revizuirii hotararii Comisiei pentru Protectia Copilului. P/0*Plan de servicii constituie ane#a si parte integranta a prezentului contract. &ltele Prezentul contract s)a incheiat in ! e#emplare, cate unul pentru fiecare parte. 2esponsa%ilul de caz Parintele*Parintii 2eprezentantul legal al copilului

0emnatura 0emnatura &:(V& G ) 1odel fisa de monitorizare a evolutiei copilului

Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511?

!11

&ctivitati

Date ale O%iectivul evaluarii activitatii

Persoana Perioada responsa%ila cu implementarea activitatii

1i?loace necesare

Progresul lunar

Progresul cumulat

Deprinderi gospodaresti a.I%"ortanta curateniei locuintei )descrie cel putin ! calitati ale unei case curate )(#plica doua %eneficii ale mentinerii unei case curate )Descrie utilizarea corecta a produselor de curatare identifica trei tehnici de curatare si a echipamentului )Poate mentine o camera curata, stie sa schim%e len?eria b. Isi ingri1este hainele, garderoba )Descrie diferite moduri de spalare a hainelor )Dovedeste pricepere in aran?area ordonata a hainelor

Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511?

!1!

ANE2A *1 ANALIZA CQMPULUI DE .ORTE S!o"ul O tehnica de identificare a acelor forte care favorizeaz sau o%structioneaza implementarea schim%rii.

8orte restricitive

8orte motivatoare

Mod de de$-),ur're Descrierea schim%rii planificate intr)o propoziie simpla in partea de sus a colii de pe flipchart. (numerarea pe partea st>nga a flipchartului a forelor motivatoare care spri?in schim%area planificata. (numerarea pe partea drepta a flipchartului a forelor restrictive care o%structioneaza schim%area planificata. Determinarea forelor restrictive care reprezint cea mai mare ameninare la adresa schim%rii si scoaterea lor in evidenta in vederea unor masuri speciale. Determinarea forelor motivatoare care reprezint cele mai eficiente p>rghii pentru implementarea schim%rii si scoaterea lor in evidenta in vederea unor masuri speciale. O%servaii /dentificarea forelor care favorizeaz sau amenina schim%area poate fi %enefica pentru a determina daca este oportun a se implementa schim%area planificata si in caz afirmativ, cum pot fi cel mai %ine invinse forele restrictive identificate si cum pot fi valorificate la ma#im forele motivatoare. 1erita reinut faptul ca este in general mai eficace nlturarea %arierelor din calea schim%rii dec>t promovarea forelor favora%ile.

Ghid metodolo i! "e#tru de&%olt're' de"ri#derilor de %i't' i#de"e#de#t' F World Le'r#i# @ Pro r'mul Child#et@ 511?

!1.