APARATUL RESPIRATOR II Segmentul pulmonar reprezinta unitatea anatomica si functional clinica (patologic si chirurgical) a plamanilor din cadrul unui

lob pulm. Limitele dintre segm. sunt in profunzime sub forma unor septuri intersegmentare (tesut conj.) SEGMENTELE PULMONARE PALMAN DREPT prezinta urmatoarele segm: -lobul superior are 3 segm: apical-superior (supraclavicular), anterior si posterior -lobul mijlociu are2 segm:medial (anterointern)si lateral (posteroextern) sau axilar -lobul inferior are 5 segm: varful (segm. apical inferior) si portiunea bazala cu segm.mediobazal (cardiac), postero-bazal, antero-bazal si latero-bazal PLAMAN STANG: Lobul superior are5 segm: apical, superior, anterior, lingular- superior si lingular- inferior (segm.lingulare corespund lobului mij.al plamanului dr.) Lobul inf.are aceleasi segm.ca si lobul inf.al plamanului dr.

Plamanul stg.este mai lung si mai ingust decat cel dr.(pozitia inimii si faptul ca in aceasta parte cupola diafragmatica este mai jos decat in partea dr.) D.p.d.v. structural, plamanul este alcatuit din: cai resp.intrapulmonare, parenchim pulm., retea sanguine-limfatica si retea nervoasa CAILE RESPIRATORII INTRAPULM. O data patrunse in hil, bronhiile principale (bronhii de gradul I)iau numele de bronhii intrapulm.care se ramifica intocmai ca si coroana unui arbore (arbore bronsic) Arborele bronsic drept .Inainte de a patrunde adanc in plaman, bronhia princ. dr.(bronhie de gradul I)se imparte in 2 ramuri (bronhii de gr.II): 1.Bronhia lobara superioara, care patrunde in lobul sup.si se distribuie celor 3 segm.pulm., alcatuind 3 bronhii segmentare (bronhii de gradul III) 2.Trunchiul bronsic intermediar, care da nastere la 2 bronhii lobare: a) bronhia lobara mijlocie, se imparte in 2 bronhii segmentare repartizate segmentelor corespunzatoare ale lobului mijlociu;

b)bronhia lobara inferioara, care se imparte in 5 bronhii segmentare, repartizate segm. pulm.ale lobului inferior Arborele bronsic stang.Dupa ce a intrat prin hil si inainte de a patrunde mai adanc in plaman, bronhia principal stg(bronhie de gr.I) se imparte in 2 ramuri lobare (bronhii de gr.II): 1.Bronhia lobara superior, care patrunzand in lobul superior, se imparte la randul sau in 2 trunchiuri: a)tr.superior sau culminal, ce se termina prin 3 bronhii in segm.apical, posterior si anterior; b)tr. Inferior, care se termina prin 2 bronhii in segmentele lingulare (superior si inferioare) 2.Bronhia lobara inferior are aceeasi impartire ca si la plam.dr. Fiecare bronhie segmentara (bronhie de gr. III) da ramificatii din ce in ce mai subtiri (bronhii de gr. IV), ajungand la dimensiuni foarte reduse, cu un lumen de circa 1/10mm. In ultima instant se formeaza bronhii intralobulare, bronhii terminale si respiratorii (acinoase), care se termina cu acinii pulm. Ramurile terminale ale arborelui bronsic au peretii alcatuiti, de la ext.catre interior, din urmatorele formatiuni: -teaca fibroconjunctiva care acopera o patura de fibre muscular netede asezate oblic; -strat subtire de fibre conjunctive -in int. se gaseste un epiteliu unistratificat (tunica mucoasa)fornat din cellule cubice ciliate; nu mai are glande mucosecretorii bronsice Aceasta str. da posibilitatea bronhiilor sa se dilate mult si sa primeasca aerul inspirit. Spre deosebire de ramurile terminale, celelalte ramuri ale arborelui probronsic (bronhiile lobare, segm. si toate ramificatiile acestora, pana la bronhiile intralobulare) au in str. peretelui si un tesut cartilaginos cuprins in prima teaca, formand teaca fibrocartilaginoasa. Deci ramificatiile arborelui br.se pot grupa d. p.d.v.structural in br.cu tesut catrilaginos in peretii lor si fara tesut cartilaginos (bronhiole) LOBUL PULM Segm.pulm.-constituite din formatiuni anatomice numite lobuli pulm. Lobulul pulm.este alcatuit din mai multi acini si reprezinta unitatea anatomica si fiziologica a segmentului pulm.Are forma unei piramide poligonale orientate cu varful spre hil si cu baza

spre suprafata plamanului. Lobulii pulm.sunt in numar f.mare si sunt uniti printr-un tesut conjunctiv fibroelastic care reprezinta parenchimul pulm.Bronhiolele se ramifica in cate 3 bronhiole terminale ce se termina in acini pulm.; un lobul este format din 30-50 de acini. Un acin incepe cu o dilatatie, vestibulul, de la care pornesc 3-5 canale, canale alveolare. Acestea se termina cu mici vezicule inchise in fund de sac (infundibule sau saci alveolari). Peretii canalelor alveolare si ai infundibulilor prezinta mici cavitati, cu aspectul celulelor unui figure de albine numite alveole. Alveola pulm.este formatiunea cea mai caracteristica din structura plamanului.Are o for a aprox.emisferica masurand 150 microni in diam.Prin existent lor se mareste mult suprafata acinilor pulm.(nr.alveole= 4-6 miliarde, realizeaza o suprafata de peste 160mp) Peretele alveolei pulm are o structura complexa, format din stroma conjunctiva (substanta fundamental in care se afla fibre elastic, colagene si reticulare), cellule epiteliale (cellule alveolare mici si mari) si vase capilare sangvine. Celulele epiteliale asezate pe membrane bazala sunt in contact sunt in contact cu vasele capilare, la acest nivel avand loc hematoza (schimburile de O2 si CO2), aerul alveolar aflandu-se in contact direct cu peretii capilarelor. PARENCHIMUL PULMONAR Intre segm. pulmonare, lobulii pulm. si acinii pulm. se gaseste parenchimul pulm care este format din celule conjunctive, fibre conj. si din numeroase fibre elastice. Acestea din urma dau elasticitatea caracteristica plamanului PLEURA VISCERALA acopera plamanul, parunzand si in profunzimea scizurilor. La nivelul hilului pulm.se rasfrange si merge in continuare cu pleura parietala care este in contact direct cu peretii cav. toracice, de care este legata prin tracturi conjunctive, cu exceptia fetei diafragmatice

Intre cele 2 foite pleurale se gaseste un spatiu virtual, care poarta denumirea de cavitate pleural, in care exista o presiune negative.Cavitatea poate devein reala in cazuri patologice cand se colecteaza lichid, puroi, sange. Fetele foitelor pleurale, care vin in contact, sunt umezite de un lichid seros (lichidul intrapleural)care favorizeaza aderenta si alunecarea foitelor un pe cealalta in timpul resp.; in mod normal cantitatea de lichid este f. mica MEDIASTINUL LIMITE: ANTERIOR ;anterior-stern, post-col.vert, in sus-orificiul sup.al toracelui; in jos- diaphragm
3

SUP: la copil timusul iar la adult forma atrofiata a acestuia si tesut adipos MIJOCIU: marile vase care pleaca de la inima si care vin la inima (AO, A.pulm.,VCS) INF: pericardul si inima POSTERIOR :traheea, bronhiile principale (extrapulm), portiunea toracica a esofagului, port. orizontala a carjei aortice si port.toracica a AO descendente, marea vena azigos, vena hemiazigos, canalul toracic, nervii vagi, port. toracica a tr. simpatico paravertebrale si gg.limfatici din reg. supradiafragmatica. Spatiile dintre diferitele organe din mediastin sunt pline cu un tesut conj.lax, incarcat cu grasime.

RESPIRATIA PULM ORGANELE CARE ASIGURA MECANISMUL RESP 1. Scheletul cutiei toracice : post- vertebrele toracale (12); lat- 12 perechi de coaste; antsternul. Coastele se prind de corpul vertebrala toracala printr-o artic.mobila care permite coastelor in timpul inspirului sa se orizontalizeze din pozitia lor normal (oblica in jos) 2. Muschii respiratori -muschi motori ai cutiei toracice 1.Ms. ridicatori ai coastelor: intercostaliii externi, transverse-costalii, scalenii (ant. si post) si dintatii postero-superiori. 2.Revenirea la pozitia initiala se face pe de o parte, prin relaxarea muschilor ridicatori ai coastelor, iar pe de alta parte sub actiunea ms.coboratori ai coastelor: : intercostalii interni,dintatii postero-inferiori si abdominali -diafragmul cel mai important m.respirator. Prin forma sa boltita in sus, in stare de repaus, contribuie la micsorarea volumului cavitatii toracice, iar prin contractie, devenind plat, mareste volumul de sus in jos cu aprox.70%, deci mareste diametrul vertical si contribuie totodata la impingerea coastelor inainte, marind si diam. anteropost

Mecanismul respiraiei Plmnul urmeaz n mod pasiv micrile cutiei toracice. S c h i m b u r i l e d i n t r e a e r u l atmosferic i cel alveolar se face pe seama diferenei de presiune n inspir i expir Factorii care contribuie la ventilaia pulmonar sunt:micrile cutiei toracice expansiune n expir i retracie n inspir;elasticitatea toracelui care permite revenirea la starea iniial dup ce contracia musculaturii este urmat de relaxare n inspir; presiunea negativ intrapleural care n starea de repaus a plmnilor este mai mic dectcea atmosferic cu 5-6 mm Hg Ventilaia pulmonar reprezint ptrunderea i ieirea aerului din plmn din timpul inspirului i expirului.Frecv.miscarilor resp in repaus este de 16- 18 resp/min (hiperpnee, bradipnee, apnee, dispnee) Inspiraia -se rea lizeaz prin deplasarea aerului n plmni i se realizeaz prin mecanism activ. Contracia n respiraie produce mrirea cutiei toracice n sens anteroposterior, transversal i longitudinal. Inspirul poate fi linitit/ de repaus sau poate fi profund /forat.n ceea ce privete cutia toracic, aceasta poate fi mprit n dou zone:una superioar cu expansiune i abiliti reduse;una inferioar n care distensia este maxim.L a n i v e l u l poriunii inferioare a toracelui, prin contracie, coastele devin din o blice orizontale, crescnd diametrul transvers. n acelai timp coastele sunt proiectate i n afar, crescnd diametrul antero-posterior. Diametrul longitudinal crete prin contracia diafragmului. n repaus diafragmul are forma unei cupole cu convexitatea n sus, iar n timpul contraciei aplatizndu-se i apsnd asupra organelor abdominale. n timpul dilatrii cutiei toracice, datorit p r e s i u n i i n e g a t i v e i n t r a p l e u r a l e i e l a s t i c i t i i p l m n i l o r , s e produce o scdere a presiunii intrapulmonare cu 1 -2 mm Hg fa de cea a a e r u l u i a t m o s f e r i c a s t f e l n c t a e r u l p t r u n d e n plmni.n timpul inspirului se produce o alungire a cilor aeriene, ncepnd cu traheea i terminndcu canalele alveolare datorit esutului elastic pe care l conin n structura lor. Expiraia -se definete prin ieirea aerului din plmni. Expirul linitit este un act pasiv care se produce prin relaxarea muchilor inspiratori ce nseamn revenirea la normal a dimensiunilor cutiei toracice.Se poate produce i un expir forat prin presarea plmnului de ctre cutia toracic. n acest caz intervin muchii expiratori accesori care fac din expir un act forat, activ.n expirul linitit, revenirea cutiei toracice la volumul iniial, presiunea intrapulmonar este mai mare dect cea atmosferic cu 4-6 mm Hg, determinnd expulzia aerului la exterior. Hematoza pulmonar -schimbul de gaze dintre aerul alveolar i sngele capilar se produce n dublu sens, printr-un proces de difuziune a oxigenului din alveole n snge i a dioxidului de carbon din snge n alveole. Schimbul de gaze se realizeaz foarte rapid fiind influenat de urmtorii factori:suprafaa mare a alveolelor endoteliul capilar a crui grosime este foarte mic; l i c h i d u l i n t r a a l v e o l a r r e p r e z e n t a t p r i n t r - o p e l i c u l f o a r t e f i n c a r e p e r m i t e d i f u z i u n e a gazelor (Surfactant).

Difuziunea -reprezint echilibrarea presiunii a dou gaze puse direct sau printr-o membran.Transportul gazelor de ctre snge ,oxigenarea hemoglobinei i disocierea oxihemoglobinei sunt evideniate de urmtorii factori: difuziunea gazelor pe baza diferenelor de presiune parial a oxigenului i dioxidului de carbon; temperatura cnd este sczut favorizeaz fixarea oxigenului i c n d e s t e c r e s c u t favorizeaz eliberarea lui;reacia mediului: pH alcalin favorizeaz formarea de oxihemoglobin la nivel pulmonar, iar pH acid determin reducerea cantitii de oxihemoglobin la nivelul esuturilor. Transportul de oxigen La diferena de presiune parial a oxigenului n aerul alveolar i sngele venos, saturaia de hemog lobin se face n proporie de 95 -97%. Oxigenul trecut din alveole n capilar se dizolv n plasm i apoi este fixat n hematii sub form de oxihemoglobin. Fixarea oxigenului n cantitate mare pe hemoglobinei se datoreaz posibilitii acestor atomi de a fixa fiecare cte dou moleculede oxigen. Oxigenul cedat esuturilor este folosit de acestea n raport cu necesitile i n special cu intensitatea activitii organelor.Procentul de oxigen folosit de esuturi poate fi calculat prin diferena dintre con inutul de oxigen din sngele arterial care a ajuns la organ i cantitatea de oxigen din sngele venos care prsete organul. Aceast diferen arterio-venoas reprezint n repaus un coeficient de utilizare a oxigenului de 25-30 %.Transportul de dioxid de carbon la nivelul esuturilor- sngele arterial descarc oxigenul coninut i se ncarc cu dioxidul de carbon transformndu-se n sngele venos. Dioxidul de carbon va fi eliminat la nivel pulmonar prin procesul de difuziune pe baza diferenei de presiune parial ntre snge i aerul alveolar. O parte din cantitatea de dioxid de carbon se gsete liber n plasm iar restul se gsete sub form de combinaii n plasm i hematii. Formele combinate sunt:n plasm: bicarbonat de potasiu;n hematii: bicarbonat de potasiu i carbonatul de hemoglobin.Sub aceste forme dioxidul de carbon este transportat la plmn de unde este eliminat prin expiraie VOLUME SI CAPACITATI PULM.- SPIROMETRU 1. Vol. curent (VC)- vol de aer inspirit si expirat in timpul resp. normale (500ml) 2. Vol.inspirator de rezerva (VIR)- vol.suplimentar de aer care poate fi inspirit peste VC (3000ml) 3. Vol. expirator de rezerva(VER)- 1100ml 4. Vol.rezidual (VR) vol. de aer care ramane in plamani si dupa o expiratie fortata (1200ml) 5. Capacitatea inspiratorie (CI) = VC+ VIR (aprox. 3500ml) 6. Capacitate reziduala fuctionala (CRF)= VER+VR (aprox 2300ml) 7. Capacitate vitala (CV) = VIR+ VC+ VER (aprox.4600ml) 8. Capacitate pulmonara totala (CPT) = CV+ VR (aprox.5800ml)

Toate volumele si capacitatile pulm.sunt cu aprox. 20-25% mai mici la femei decat la barbate si evident sunt mai mari la atleti si mai mici la pers. astenice