Prof. dr. ing. RADU AGENT Pref. ar. ing. DAN OUMITRESCU Prof. dr. ing. TUDOR POSTELNIGU INDRUMATOR PENTRU. CALCULUL SI ALCATUIREA ELEMENTELOR DE BETON ARMAT Comentaril la prevederile prescrippilor de proscctere. Scheme fogice, tabele ajutitoare $1 exemple de calcul. Principil sl detalii de alcituire constructiva EDITURA TEHNICK Bucuresti — 1992Copyright © 1994, Editura Tebniek Adraca: BDYTURA VERNICK Phage: Pres Literr 1 EE Bucuresti, Homans tod 79738 ecdnctor: ing. Hlaabeta, Mitroi ‘EShmoredactar; Olimpisla Nistor CSfeven rh, Mariana Sumtear de Vipar: 02.07.1992 coli de tipar: S150 = {665,982 ISBN 973-31-02172 Se PREFATA Intrarca in vigoare a STAS 10.107;0-90 ca prescripfie de bard pentru proiectarea si calculul elementelor din Beton, beton armat si beton precomprimat, care presintd importante modificdri de fond si completari in raport cu edifia antertoard a accluiagé standard, a ficvt indispensabild $1 0 noud versiune w unui manual care si cuprindd méterialid ajutilor necesar aplicdrit practice & moilor prescripfii, aga cum a fost pentru STAS 10.107}0-76 ,,Endrumatorn’ edilat in 1978. Pentre celegii care ni ave avut prilejul si participe direct la desbatcril ty jugad proectebns woul stendund, pe parcwro redactirit lui, autor fn 8d sublinicze cd in legdtwrd cu relajia slandard ~ indrumétor s-au purtal atunci Aiscupit destul de aprinse: Noul standard, poniru a putea fi aplicat fn practicn proicctiris, necesita sau nie un indrumdtor fird care ar fi inoperant? Dack da. ahunci cum se poate accepta ideia ca o prescriplie oficiald si fic indisolubst Legati de o publicatie.care nu ave in acecass mastrd un earacter oficial? Comen: lariile 31 explicafiile la prevederile standardidud trebuie si fie cuprinse tntr-0 lucrare separati cum este Indrumnitoral de fajd sau st fie alagate chiar la stan dard, fe fiecare contrapagind a textulu acéstuia, ea in Codul-model CEB-—ET [110] $i in prescrippiite franceze [107] sau ca anexd a standardvdus, aja eum 0 pprocedat in alte fri, ca S.U.A. (104) $3 Nowa Zeclandd (114, 113}? Cu privi > Ie toatd aceste aspecto san adus in cadrul discufiilor precizari care consideri cd trebuie Facute cunoscute cel putin aici tuturor wlilisatorilor standardi:!.! ss indrumitoruliss, pentr a inlétura orice ambiguitate — Standardul contine toate dalele si ipotcrele obligatort: pentra protectare #4 calcul. Prin tndrumtor mu so aduc completir’ sau preciztrs la accstea, ct tmmai facilitapi pentru proiectarca practica : explicajst si comentarit, sistema. titdri ale calculelor, tabcle ajutdtoare, exemple mumerice ete — Schemele logice date fn indrumitor pentru ordonarea operatiilor de calenl sint conceppute in principal pentru a fi aplicate in caleulele manuale, dar pol servi si la claborarea sau controlul programelor pentru folasirea caleulatvarclor. In partes finald a bibliografiet sa dat $i 0 listd a programlor omologate pind tm present in Romdnia pentra calculul automat al elementelor de betow arma (124, 125]. Desigur, se pot imagina st alte moduri de sistematisarc a caleululy existind pentru accasta tn standard toate clomentele de Baza necesare. ~ In conformitate cu uzanfele din fara noasiri in domeniul slandardizari sa stabilit, cw acordu forurilor de ccordonare $3 directivare, ea toate comentariile Hi explicaftile ce se considera utile sa fie date in cadvul indrumctorulus $i nisin cuprinsul standerdulut sau intro anex a sa Principalele modificéri i completart pe care noile prescriptit le cuprind Safa de edifia din 1976 a standardului si care, pentru elementele de belon armat ale structuritor constructor civile si industriale se refleeed in mod corespun- 5sitor si in woul indrummdtor, au fost expuse in referatul prezental de aoe Te idler TN Iv-a Conferina te betoare, finuja in octombrie 1988 Ia Cluj Napoca. [9], Reaminkiae sich pe scurt ccle mai importante a Pecerea de ta marcite de betoane Ja clase de betoane; Tr Teliderea in STAS 10.107)0-90, sud 0 formit modermizaté, @ pres iptilor de proiectare antiseismicd a constructor din beton armat. cuprins: Se ivey tu wormatioul general de-proicciare antiscismicés a construcfilor ctrl, industriale $i agrozootehqice, P, 100-81 WMeenralizarea folosvis, sistemului tntermafional de wntiijs de misuré Siiaterea la. prevederite Codilui-model CEB—FIP {10} in ceea privete forma diagramelor az cforturi witare im belonul din zona comprinald Meitementele solicitate ta tncowoiere cit sax fard cfort axial Cmemieducerea de prevederi penirts calculul clementelor prefabricate i suprabetonare, monclita $4 4 riod mai general al elementelor realzate din sira- seerie bean turmate la date diferite $i legate intre ele prin conector:; » tmbunatapirs im calcubul La forfd tictoare si im cel la shirile limiti de fiswrare $i de deformatic; eM corelarea cu: prescripfiile in ,subordine" (normative $¢ snstructinns sive pe eategorit de constrteis, sistime constructive sau clemente structurale} M Nevederea completa st reorganizarca prevederilor constructive, cw de sebire 4 ceza ce priveste armarea clomentelor. ‘raja de diversificarea si extinderea pe care au trebuit silo capete in acest context toate prevederile din iwnirumdtor, sa consideral oportund imparjirea iota oud volume, asifel ca tot co se referd la elemente din beton precomprinist ie ete elteca prctlome, curs ar fi podirile si caleulul la starea Limitd de ob wha sd fie separate de prouensele curente ale pro%cctaris elementelor structurale in cow armat ale consirucfiilor civile, industriale $i agrosootehsice, Acesiva Yin erm formeasd obsechul wolumadué de fal. “Autor ata? vii malfumirs de, ing. Dan Constantinescu, carein perioaia ila lonrat la Tnstiluint de Consirnclit. Bucuresti a contribuit [a claborarca nora din capitolele prezentulus tnirumator. “oe barearsul edituris $i tiptrinas talrumUoralt au apirut wnele tra tate de spondiitate inportante, tsi molificlri im prescriphsile tehmice, care see ie mit atu! fa lisate in’ conssdzrare in tosaitate in text. In masuna ie se eas uncle siluatis paniculate se xa constata, necoralari de detalin faja de imi vedactiri ale wnsr gressripisi. aworii conteazd ps infelegerea “wblsin lorilor tnirwmiornlni, care vor opera corecturile necesate Autorii Peta caps Pringle mete decal 1. Coneeaineodactie 12: Salgenld depron fea stinie tases 1s. Melee pratt de fice start 4. ein contests 5 Cincinnati Tarecenatto con ana stant faloufulat la diferitele sears wien ‘racterictitle de calent ale onal 2.1, Clase. betonutui 2.2. Rezistenjle betooulni 2, Deformarea botoowlai ssbvincareare 24. Deformatea iw Hip & etonstei 2.5. Mfoctul sliitari matt arate Ccaractvistictle de caloul ale srmitual din. oft Galeulal elementelor de betou. lapla 4:1 Comsideratiintroductive 42. Caloulutelementelor de ‘tom simpln ta stacon Timi de rezitone Clow elementelor de beton ‘rat. Pencil de armare 3.1, Consideratitintroductive 432. Caleulal Ia staren teata de reriatenta la fncoveiere foe saa farhefort axial 3 Caleulut Is fori tte CUPRINS. 16 2» 2% 27 v0 4s 2 2 6 ot 34, Stareatimitade ie torstane ci lace 5.5. Calon etorturior ante sare tx beton i fe arma fers nstadial deer plomtare 3.6 Catoutt tn starea limita de fiurare 37, Caleafal ix stared limits se deformagie Principit le alestulre = armatrlor Princip ate preiectact anti- elomiee a clementeler ete ‘ate de boton armat Tnboduetive sorta in case betou armat * © Ductiaera porate Rescate Sloe Scheme logce peatrw caleatel slemestelof de belon armat. Tipari de wolleithes g vert an Stare limith de renstengs 1, lacovoiere 2 Compresiaur excentriea [Gra considerarea Texibs heat) Consideraten” teaibiitigs a compresinne excentring 4. Compresiune excentiied a 3. Totindere excrntrich Forte thietenve ‘Torstone en incovotere CCateuol eforturler unitare te Deton i fa arovvuri tw ree: ‘dink Te Incr & facovoiere Starea fnith de deschdeve « Reiter 1st 36 wo 37 a7cap. 9, Iatindere centred iso%0- ire, intindsse excenteicd SSarea limits de doformatic 10, Incovoiere Preveder! de sleatuise pentea ‘lomentele din Betou armat 8.1. Armiturl. Clasiticare 8.2. Grosimea stratului de avoperire ex beton a armsturilor 8.3. Ancorotes armétarilor 84, Tamadirea enp8turiloe 8.5. Prevederi wuplimentar entra sii 8.6, Peevedert suptimentars pentea grinzt 368 wt 3s 402 402 404 409 az 8.7. Provederi suplimentare: pntea diatragiae (peri Etructarali) din beton annat monotit 88, Preredert siplinentare panera placl Bibliozvatie Anent ‘A. Mie ictionae de vermont iliatt in proiectarea five B. Table Vista tabsteior I. Tabele generale Th Tabletepentea’eaiesPal a stares ita de reels tents Unt Tabste patra festa i stile mits ale exploa- ‘ati normale TV, Caraeteristiet ale “asim. serilor aT “7 % an 459 tow 468 to a 47 0

‘pacitate portant a unor sisteme structurale, te ‘Stirile limita se impart, de reguld, in dou’ categorii » 1, Stérile limita ultime (SLU) care corespund epuizirii capacitafii 2 portante sau altor pierderi ireversibile ale calitafilor necesare exploatarii © constructiilor ; : ‘Starile limite ale -xploataris ermale (SLE), care corespund intie- ruperii capacitifii de asigurare a unei exploatiri normale a construetiilor.fn cadrul starilor limit& ultime (SLU) se pot identifica de asemenes Jouk categorii si anume: sctobou oot casey ccxeapunzdtoare soicitirler produse de eofunile obismuste (per manente AP i variabile AV) cu frecventi mare de eparitie. ES Prncipalelefencmene café sini ayute fn vedere In poiectaren ita ultime din aceasta categorie sint: . nea ide aiferite naturi (rupere plastic, rupere easanth, ruper: in oboseala materialului etc.); a Prim obese manor deplasiri remanente sas a unor deschider’ de suri r- Be sei ar else renee ee ect de ‘Mistace exigentele specifice destinatiei acesteia, enone = picrderea stabil: forme a une parti a constinciel su scones, ei in ansaml fe cunoscut, pent chile obisnuite, fic im ansamblus age Cin “problema, usor fepomene. de instablitte, ei peerage nor super la nivelusi inferioare ale Incdrcarilor ca ee oF de apatite Timul doi la structurile din clemente comprimate cu 2 a iii porifies (prin ristirmare, Iunecare etc.). eee treat Perit (Or suite in exploatarea consti, dato special moduler APACE gnc in lementle stu ‘titi de mare intensitate local, iclementele struc: see chiar clcare an secjunle acestor clement, Din eine eth feriorini structurale pentru toate element pune a orice fel de Geteret de defommatitremanente) apare astiel condifia ca pio a za geet nae Ee i ale ortriGuisl corturior datoritsfisurdri si deformaillor postelastice), ces, wey ome tm jtatea portant’ minima a sectiuw ve me ve ‘Shlor minime probable ale ser tena 9 sett cen ati analitic prin relafia (1-1). = - a Ca se apservat chin anumite condi scant speciale de, olla, area na se poate produce decit global pe, ansamblol structuni, Suet Geteat fel sint cele caracterizate prin deplasiri laterale importante Os (ucturllor, datorits unor incireari crizontale (din vint, sau electe oie po: ‘Jorilor rulente ) amplificate de efectele de ordinul dei, ca urmare a zvelfrlict seeete'a stilpiler. Cedarea este dependent& In aceste situafi (of ne refer Teipilda mat concret, la cazul halelor prefabricate parter) de deformatit ted stilpilor structurii, fiind on fenomen produs practic simltan fn mu, Mca4se diemente $1 secon. In consecin(® apare oportun +4 se definesses rreioeeitate portant global’, nu prin intermediul valorilor minime probable Sie feristentdlor materialelor, ca in cazurile curente, diseutate antericr. juin valor mai apropiate de clo medi ale ot, Ym normele din CS. Cora fhe seama, intr-o maniera indixecti de al vi, penostor structure Nori eorectate, mai reduse, decit i acestor structuri, se prescriu val , t cle crea ace teoria stabilitaqa elastice, pentru stabilirea lungimilor de {lam ale stilpilor. ; aoa ~ Settee Ja stisle limits ultime dim accast® categorie sxprimi sal conditii privind rezistenta sectionalé, «ss ieuanta srue (itd concep etn ment de Par alee ace: Areste deci si se evite ef 3 fro sin solcitarle produse de acfionile cu freeven}a mar B, SLU corespunsitoare solicitirilor produse de uncle acfiuni din ca- tegoria acfiinilor excepfionale (AE), cu frecventi foarte mick de aparitie Ja intensitaji maxime, acfiuni asociate, de cele mai multe ori, ou un regim dinamic de aplicare a tnckre&rii (outremure si exploaii de mare intensitate), Pe ling’ raritatea producerii tn viata constructiilor, este important si se sublinieze si alte trisituri importante ale actiunilor extraordinare, pre- cum gi ale modului particular in care se pune problema siguraufei fafa de aceste actiuni. a. Intensitafile lor maxime probabile au un grad de incertitudine sen- sibil mai ridicat decit cel corespunzitor incirctrilor variabile obignuite. b, Spre deosebire de efectul inc&rearilor obignuite (statice), la care so-, licitarile depind in principiu numai de schema static a constructiilor, ca- racteristicile comportirii structurale influenfind numai asupra redistribuirii solicitirilor (prin fisurare, prin deformafii postelastice), in cazul principa- lelor actiuni extraordinare, actiunile scismice, solicitérile depind direct de wecse crack trials (de rghditate, de rezisten{a) st de-varafia lor in procesul repetirii solicit&tilor, constituind ,rispunsul” constructici la acfiunea dinamici respectiva. Solicitarile au astfel o dublé dependen}’ toric" si anume: de istoria dezvoltarii actiunii (de exempla representatd prin accelerograma unui seism) gi de istoria modifickrilor proprietiilor struc turale in diferite zone critice ale constructie, ©. Capacitatea portant a constructor Ia acfiuni extraordinare de tip seismic sau explorii putemice are un specific global” (ca ia cazurile mentionate mai sus pentru actiuni statice traduse prin deplastri orizontale ale structurilor). In plus, datorita raritafii solicitarilor color mai intense si incertitudinii mai ridicate asupra nivelului lor de intensitate apare firesc «a, spre deosebire de solicitarile obisnuite, s& se admit inevitabilitatea unor deteriorari nestmcturale sna chiar structurale, Problema de baa a siguran} fafi de aceste actiuni se concentreazi pe supraviefuirea construcfiilor (evi tarea ,colapsului"), vizindu-se totodat protectia viofi si a sinita}ii oameni- lor, a valorilor saateriale si culturale, a continuitatit functiilor vitale social economice ale clidirii, Rezulti astfel principial si necesitatea limitirii, pe cit posibil controlate, a deteriorarilor nestructurale sau structurale, limitare ierarhizatd, dup gradul de importanfé pentru societate, a funcfiilor cons- trucfiflor implicate 4. In ce, privejte mirimile care caracterizeazi capacitatea de‘reristeati (privita intr-ua sens mai larg, ca o capacitate de evitare a cedirii structurii in ansamblu), datorit& specificulul dinamic al principalelor acfiuni extra- srdinare considerate, acestea depind ntr-o misurA decisiva si de capacttatea ‘generalizati de deformare a structuris (de obicei de deplasare Iateral&), asociat’ ‘capacitatii de rezistenta. Din tmprejuriile subliniate anterior decurg> concluzia de principiu 4 in co priveste marimea parametrilor ce definese caracteristicile mecanice ale structurilor (deci iu ultimd instan{ ale betomului si armaturii) trebuie folosite fn aceste cazuri, valori mai apropiate de cele medii in locul valorilor minime probabile utilizate in proiectarea curent’, In ceea ce priveste stirile limita ale exploatarii normale (SLE) acestea stot in general rezultat — unor deplasiri statice sau dinamice excesive; ~ unei fisuriri excesive, qo:Dupé cum sa menfionat anterior, nivelul asigurdrli prin calcul se sta- bileste nu numai pe baza criteriilor ingineresti ci si pe baza unor considerente 15de ansamblu ale interesclor societ&tii, legate de condifiile gi cerinfele globale ale dezvolttirii in fiecare etapi dat a viefii acesteia, Se poate aprecia ci nivelal de siguran{4 corespunzator prescriptiilor de proiectare roménesti, desi in general mai redus decit cel asociat unci p3rti importante din prescrip- tiile nafionale i internationale (vest europene, americane, japoncze) este Satisficdtor avind in vedere experienta utilizirii lor ints-un interval de timp relativ indelungat, 1.3. METODE PROBABILISTE DE CALCUL LA STARI LIMITA Metodele de calcul care stau la baza prescriptiilor de proiectare struc turali in construcfii se caracterizeazd prin: a. Considerarea sistematic’ a ansamblurilor de stiri limiti pentra dt feritele categorii de conistrucfii; b. Considerarea naturii aleatoare a diferititor factori care afecteaz si goranfa constructiilor. Natura aleatoare a factorilor de care depinde sigaranta cons tructiitec este analizati prin concepte probabilistice si analize statistice. Din punctul de vedere al conceptelor probabilistice utilizate in funda mentarea prescriptiilor de profectare se disting de obicei trei niveluri de analize a siguranjei structurilor: 1. Nivelul 1 (NT): proceden semiprobabilistic in cadrul ciruia_se con sidera independent variabiiitatea aleatoare a diferifilor factori, stabilindu-se corespunzitor coeficientii parfiali de siguranfa. 2. Nivelul 2 (N2): procedeu probabilistic aproximativ in cadrul cfruia se considera simultan variabilitatea aleatoare a diferitilor factori, stabilindu- se in mod aproximativ coeficienti de siguranta pentru diferite stiri limits 3. Nivelul 3 (N3) : procedew probabilistic consecvent in cadral ciruia se consider simultan variabilitatea alcatoare a diferifilor factori, calculul bazindu-se pe aproximari controlate. Metbda de calcul care se utilizeazi in proiectarca curenté si care st¥ Ja baza standardului 10,107/0-80 corespund® nivelului NZ, utilizind caefi- cienfi de siguranti. partiali. Procedeele de nivel superior de analizd a sigurantei (N2 si N3) pot f utilizate in vedcrea calibrarii valoriior cocficienfilor de siguranti partials din procedeul de nivel NY er, in preictarcacurent, mumal in situa spe Gale. Verificarea sigurantei structurale in proiectarea eurent consti in com pararea convenfionali a unor valori de calcul, care caracterizcana «fecte: actiunilor aplicate constructiilor, cu valori de calcul omoloage care carac letizeaad eapacteca constretilor de a rezists, respectiv valont cae, defines: st&rile limit’, ale constructiitor. Pentru fiecare din stirile limit specifice unei constructii este necesari adaptarea cite unui model de calcul, care si reflecte satisficitor compor- tarea constructici. fn mod evident, nivelul de precizie al modclului adoptat trebule corelat cu nivelul de preczie si eu gradul de incredere al datelor de cul. 16 Datele de baz ale calculelor privese: a. acfiunile specifice constructici; b. caracteristicile fizico-mecanice ale materialclor (inclusiv ale terenului de fundare) : caracteristicile geometrice ale constructici si ale zonci de teren in in teractiune cu structura; “d. exigentele de performanje structurale, specifice destinatiei constructici In csenfé asigusarea rezisten{ei construcfillor exprim’ faptul c& i galitatea: ' Swaz © Raia (Lt) pentru {oate scc{iunile structurii se realizeazd cu un inalt grad de probabi. Bate, cau invers, ch probabilitatea nercaligdlt inegalitafii (1.1) este foarte de a (fig. 1.1, a). ‘in relatia (1:1) sa notat: Soy. — valoarea maximA corespunzitoare ni velulvi de probabilitate (de siguran{4) acceptat al efectului inc&redrii asaprs acl seefiuni (efortul sectional), funcfie in primul rind de parametrii aleatori ai acfiunilor; Ryjg — valoarea minim, corespunzitoare nivelului de pro habilitate (de siguranfa) acceptat, al capacititii de rezisten{a a. seofiunil, in fonclie de mirimile aleatocre al rezistenfei materialelor, ale dimensiunilor Giementelor ete, In procedeul de nivel N7 de analiza a sigurantei, numit in treet 51 procedew semiprobabilist, care sti la baza calculnlui cw’ prescriptiile curente Ge proiectare a constructiilor de beton annat, se accepta solutia simplifica toare de a analiza separat cei doi termeni al inegeSitiyii (11) Snae ~ S(Symass Spas» Sp nae ete.) (12) in care Snag te, sint valorile maxime probabile ale efectelor {nciicdrilor (cores- punzitoare de cele mai multe ori valovilor maxim> probabile ale intensititii Fig. LL Vatiatilo alostoare ale eforturiler secfionale $i capecititii (portante) sectionals (a) pi variajia sloatoare a telafiel Pip A, Incarcare copabilicdeplesare in raport cu Varia Mentoare a relajied P — A, inckitare aplicata clomcutulud suw structurl gt deplasarca cores ponrstoare, (t). a7incarekrilor si, numai in situafii speciale si numai pentra incdredri permancate si valotilor minime probabile ale acestora) si Rain & R(Ry wins Re min) (1.3) unde Resi fi Renu Feprezint’ valorile mixime probabile ale resstenji belonsiui f armalurit corelate cu condifiile de garantare a calitafii,acestora prin. pres- Triptille specifice de produs si prin intreg sistemul de control al calitafil exe cufiei Iuerdrilor. ‘Valorile maxime probabile ale intensitatilor incircdrilor si valorile mi- ime ale rezistenfelor sint denumite traditional ,valori de calcul 3i sint Mabilite astfel, ca In principiu, s& aibi un grad de asigurare corespunzitor {apropiat de 99,9%). Valorile de calcul ale incircArilor si ale rezistenfelor sint corelate cu valorile earacteristice (denumite obignuit in prescrippiile din tara noastri Yalori normate) ale inc&refrilor gi ale rezistentelor,-de cele mai multe ori definite statistic ca valori realizabile cu probabilitate de cel putin 95%. Valorile reristentelor normate sint corelate direct cu mirimile indicilor de reristen{A care corespund diferitelor clase de beton sau marci de armaturi Necesitatea introducerii valorilor caracteristice ale rezistenfelor, alaturi dv cele de caloul decurge din faptul ck verificarea probabilitafii de realizare & valorilor de calcul ar reclamaanaliza unui numar inacceptabil de mare de probe prelevate, ceca ce nu se intimplt fn cazul gradului de asigurare “tsociat valorilor caracteristice. Pe ling’ faptul c& servesc ca punti de legituri ce indicli de rezisten{i pentru diferitele calitati de beton si de ofel, rezis tenjele caracteristice f5i gisesc uneori si o ulllizare directé in calcutal tx tan limita ale exploatirii normale, in. care nivelul lor mai redus de asi- farare ecte mai potrivit decit cel specific starilor Iimita ultime Tn continuare relafia (1.1) va fi utilizatS sub forma Sax <5. (ry unde Sap = Rusia La structurile static nedoterminate, la care incétearea depinde de un singar parametra p (do exempl, Incrcarea echivalent& uniform distribaits, in eazih placilor de plangeu), in locul conditiei de rezisten}& secfionala (1.1') se poate folos! condifia de rezistenfé a elementului (structurii) static nede- terminat Paso < Pray ay De asemenea, in cazurile in care mecanismul de cedare a structurii are un caracter globai, implicit prin deplasiri laterale corelate datorita efeetului txistentel de gaibe orizontale rigide (la solicitiri din vint, ac{iunea podurilor Salante, implicind eventual efecte de ordinal doi), principial, conditia de Eiguran{& pentru fatreaga constructie ar trebui si capete forma (fig. 1.1, 8): Ee Pace < Pay (as) unde Paes $i Pap sint valoarea extrem a forfei orizontale generalizate (rezulianta fortelor orizontale) aplicata structurii, $i respectiv valoarea forfeit pe care o poate prelua structura, In cazul particular al actiunii seismice, pentru care nivelul eoborit ai valorilor de calcul ale incarciri (veri cap. 6) implies, in situafile stractarilor ‘ourente, atingerea capacitafii de rezistenf& structurale si incursiuni tn domeniu! postelastic de deformare 1a actiuni seismice intense, condi trebuie pusé sub forma: de siguranta Deas < Bay (16) Ca Anas $i Suey $a notat valoarca maximi a deplasisii_ orizontale asogats fori orttaiale generalzate respect valowes ented 2 acatel deplasiri pe care o poate suporta structura. - ‘Eeartul dintre cei doi termeni ai inegalitafii (1.6) se fixeazd in functie de tipul si importanta constructiel, tinind seama de degradarile care se pot admite pentra structur8 atunci ind aceasta suporta fect unui cutremur puternic. Tn casa actiunit seismice valorile Pas, Sup precum si P, lorile Paps So ae; Aas, care depind direct de primele, implicind ceiculdl’deplasttilor efecive ‘ale structuri, trebuie asoclate in’ principia, aga cum s-a mentionat anterior unor, valor ale rexstenfelot apropiate de cele medi . In practica celor mai multe prescriptit nationale sau internationale de roiectare antiscismice, inclusiv a celor din Roménia, pentru a evita ccmplicafile in calculele implicate de activitatea curenté de proiectare se cuit insé fotosirea de valori diferite ale rezistenfelor de calcul, adoptindu-se convenfional pentru toate cazurile valorile folosite pentru tncdrcarile obij- nuite (jrezistenfele de calcul"). Precizari suplimentare privind verificarca siructurilor de beton armat la actionea seismic’ se dau in subcapitolul (1.6) Este important de observat cé in cazul structurilor static nedete cturilor static nedeterminate. jguranfa globala a structurii este superioara siguranfei secfionale, exprimat’i in condifia (1 Intr-adevar, ca urmare a modului concret de realizare lementelor de heton armat. in special a armérii acestora, a variabilit tii forturilor Swoe 51 Say plastificaren dfeitelor seefiuni use realizeazi simultan, Ce” trmare, valoarea incirc&rii corespunzitoare stadiuli ultim al stmctunl (notata ca ‘P, in fig. 1-2), definite. de formarea unat mecation de cedare prin atingerea Capacitatii de deformare fatr-una sau mai multe din - : azonele plastificate, vitale pentru stabilitatea structurii, este superioars va- lorii Paes & inckrc&rii considerata in calcul, cu atit mai mult cu cit struc~ tura are un grad mai mare de nedeterminare. Este de remarcat, de asemenea, cA determinarea efotturilor sectionale, 2, in proiectarea curenti, pe baza unui calcul liniar elastic, se justified prin relatia practic liniard intre incarcare gi deplasare pind la aparitia primei articulafiiplastice (moment in care forfa aplicat’ structurii are valoarea P., fig. 1.2) si prin asigurarea relafici Powe < P., prin intermediul conditi (111) satisfacute in toate sectiunile, 1.4, ACTIUNI IN CONSTRUCTIL 1.4.1, Caracterizatea si clasificarea actiunilor Orice cauzi capabil se _genereze stiri de solicitare mecanici inte-o canstructie constituie 0 acfiune asupra respective’ constructii In ealcutele ingineresti actiunile sint modelate prin incdrcdri care re- prozint& sisteme de forte, prin deplasari (de exemplu, tasirile reazemelor /a constructille static nedeterminate) sau deformafif (de exemplu, efectul precomprimarii, efectul variatici de tempzraturd, climatice satt telinologice saa al contracfiei betonului), Actiunile sint caracterizate de parametri care procizeazi modal de aplicare, punctele de aplicare, modul lor de distribuire 'n sgaiiu,evolutia in timp st intesitatea acestra, Valoarea de referinfi a intensitajii, de regula definila probabilistic: yi situati in domeniut valorilor celor mai ridicate ale intensitatilor, se numeste ‘ntensitate normal si se noteaa’ q°. In cazul cind se dispune de date su- ficiente pentru prelucriri statistice Se utilizeaz’ ca intensitafi normate va- caracteristice” definite printr-o probabilitate redusi specificata, de ;pasita in sons defavorabil, p2 um anumit interval de timp. Fac ex- “eptie acfiunile cu caracter permanent, la care valorile notmate ale intensi- tafilor se determin’ pe baza valorilor medii statistice. In cazurile cind lipsesc ulatele necesare determinirii acestor valori pe bazi de studii statistice sint folosite valorile ,nominale” deduse din exporienfa practici a proiectirit $i «exploatirii constructiilor. Valorile de calcul ate intensitatii incircirilor se stabilesc prin inmulfirea yalorilor normate cu cosficienti ai actiunilor (coeficienfi ai incircitilor) in functie de natura acfiunilor, de natura stirilor limita la care se face veri ficarea si de categoria grupurilor de actiuni (paragraful 1.4.2), se stabilesc ‘mai multe valori de calcul ale intensititilor (tabelul 1.1). In legituri cu scmnificatia intensitifilor de calcul si a. coeficiensilor din tabelul 1.1 sint de féent unele precizari a. Valorile of reprezint’ o limit’ superioara a intensitifilor, pentru care exist probabilifate mare de a fi intiInite intr-o perioada de timp scurté: b. Valorile g° sint apropiate de media in timp a intensitatilor variabile; . Unii dintre coeficiensii actiunilor pot avea dow’ valori, dintre care se alege pentru verificiri cea care conduce la situafia de calcul cea mai de- favorabifi. Actiunle considerate in calcul constrcfilor s clastic dup mai multe citerii ca de exemplu provenien{, mod de aplicare, distribute, efectul asupra afi Tebetul 1.1, Yotensitapile de caleul ale facdrcatitor utilizate la verificatea elementelor de beter. eee | ereeteeeted etter coetctnestatfecieaitae) | oP Intense de cates] Conicent al netunles Verificile a care ‘normate ert eontiderate ‘se vtiliseass renaitatea. de calcul Ja capacitaten por: thot g Vertical stile limita ulinie fle" rezistenfa si de stabilitate, sub acfiunea grupiriior funda mentale 7 i _| 2 ‘Veriicast le stile Himith ale exploatasii normale, sub electul {nearettilor totale de exploatare Intensitatea de calcul de exploatare 3 | Imtensitates de caleut Verifictsi 1a. trile limits al | srecrent iattnita exploatarit normale sub efecte e ‘de durats gla strlimit vitime ft sctonpaunor grep pe Totentatee dcateu Soupemapeta ls Verificts la etaven limits witimk ae oboseal, i frii_mecanice a constructiei (din acest punct de vedere se disting statice si acfiuni dinamice). Din punct de vedere al regulilor de veri ‘sitei constructiilor, principalul criteria de clasificare a actiuni- a cu care actiunile sint intilnite ia diferite intensitati. . area se(funlor gt definiea Jor din scoot punet de vodere sint cele cin tabelut 1.2, Tabelul 1.2 Clasificarea.actiusilor | | v | emianante “4P | Seaplies in mod continua, cv o intensitate | practic constant in raport cu. Smpul Variae4 sonsibil in vaport ew timpsl; pot lipsl total in anumite intervale de timp AV | prexints o probabilitate ridicatl. deaf Intinite Ta ‘intensitagi ridicate, dem multe ort pe duata viefil nel constreeft ‘AC | Se aplic in intonstasi ridicete pe durate Tang! sau fa mod frecveut | | | | i | Tetenstten or varia soi tm ape AT | cutimpul sau/sise poste anula pe interval Iingi de timp. AB | Apar foarte sar, eventoal nictodats fa viata act constructil la intensteyi semiIntensitale feomplesiri Timp Uhlae es. eapesanee] fe Srevtahe Mehideler a concte Aglomersri wy 2 ‘oben + mobiine ‘oplimenter incéccare eu mabiter Incieéri mniecvinre Incdreure. ws sépend ~ Incoreere eve PE Yalorile normate ale intensitafilor actiunilor permanente (AP) se de- finesc, de regula, pe baza valorilor medii statistice. Valorile normate date in standard, pentru acfiunile cvasipermanente (AC) corespund unor intensi- ‘afi frecvent intilnite, in timp ce valorile normate ale acfiunilor tranaitori- (AT) corespund unor intensitiji rar intilnite. Considerarea variabilitatii actiunilor in raport cu timapul prezint& im. portam{i in ceea ce priveste: — probabilitatea suprapunerii mai multor acfiuni, cu diferite intensi (i{i, asupra unor elemente sau construcfii, la analiza comportirii la diferite stiri limita (diferentiati intxe cazul incircirilor obignuite folosite in. gru- pinile fundamentale si cel al incdtcarilor extraordinare, foarte rare la inten- siti ridicate, folosite la grupirile speciale ale acfiuniler) ; — posibilitatea aparifiel unor efecte de curgere lent sau de oboseala, datorit& unor acfiuni de lung durati sau repetate de un numar mare de ori in fig. 1.3 sint repreaentate schematic variatiile in timp ale intensit filor fucétcarii pentra uncle actiuni variabile. Se pot identifica acfiunile cvasipermancnte, care se aplic& cu intensitate ridicatd pe durate Jungi sau in med frecvent, de excmplu greutatea utilajelor cu amplasament fix, in- caredtile din depozite, prestunea gazclcr. « lichidelor sau a mediilor pulveru lente in recipienti i conducte ete, Celelalte actiuni prezints variafii sensibile ale inteusitifii inc&rc&rii in report cu timpul; acestea sint acfinné transitors In cezul unora dintre acestea (de exemplu incirearea cu mobilier din Icevinje) 0 anumit’ fraciune a incircdrii maxime, cu o valoare moderati, aie o aiensitate practic constant, fn alte caauri (incdrearea cu zipada in icgitni in cere zccasta se conserva un interval de timp relativ important, intensitsica tneincarii mu scade pericade Immgi de timp. Aceste fracfiani cate se menfin in tot timpul exploatarii sau pe intervale lungi de timp re- prezint& frac{‘uni de longa durat& ale incdretrii tranzitorii si sint deoumite idenstbait frecvend (nl‘lntte ale Snedrcdé $i se obtin prin ‘nmulfirea intensitifi- ler tormete cn cceficientii dy Pentru incircitile repetate care provoaci fenomenul de oboseald (de excmiplu, incdreerea din poduri ralante), este important si se pund in evi- denfi vélsarea intensitdj:i care intervine de un mumar foarte mare de ori si ce cae depinde direct aparifia fenomenului de oboseald. Aceasta se de- humeste intensitate cussipermanentd si se objine prin inmulfirea intensité- tilor normate cu coeficientul 4, fiind utilizati in verificirile la starea limita de oboseali, 1.4.2, GRUPAREA ACTIUNILOR Calculul elementelor si structurilor de construcfii 1a diferite stiri limits, se face Juind in considerere ccmbinatiile defavorabile, practic posibile, ale zctinnilor reprezentate prin.schemele de incircare. Grupitile utilizate in calcul se impart in doud categorii principale 8. grupari fundamentale (GF) in care intervin AP, AC si AT b. grupars speciale (GS), in‘care intervin AP, AC, AT’3i AE. AP se iau in consideratie in toate cazurile, in timp ce AC si AT se au in considerare cind efectele lor sint defavorabile pentru verificarea la stares limitd consideratd, 4 se iau fn considerare numai fm gruptrie spe- ciale.Grupitile alcituite in Vederea calculului structurilor diferd de regulé in funefie de starea limita considerata. ‘La formarea rilor de acfiuni se introduc valorile de calcul ale in- tensititilor inearcarilor (tabelul 1.1) corespunzitoare_verificarii la diferitele stari limits, Astfel se afecteaz’ dupa caz, valorile normate cu coeficienfii vein cazul st&rlor limita ultime in grup’i fundamentale, cu coeficientii 4 . 1 caoul ctivilor limita ale exploaticii normale gi in cazul stirilor limita ultime in grupiti speciale, sau cu coeficienfii Yj, in cazul st&rii limita ultime de oboseala, De asemenca, in cazul acfiunii mai multor acfiuni variabile se introduc cveficientit de grupate $y (q < 1) prin care se fine seama de probabilitatea de aparific simultand @ acestora 1a parametrii cei mat defavorabili, objininds-se astfel 0 asigurare mai rafionala in raport cu diferite stiri limits. 'STAS 10,101/0A ,Actiuni in construcfii si gruparea actiunilor pentru constructii eivile si industriale" prevede doud proceduri pentru stabilirea valorilor coeficienfilor din grupare si anume: ’a. se adopti 0 valoare unic’, pentra toate acfiunile tranzitorii 1,0 in cazul unei singure AT, 0,9 in cazul a doua sau trei AT, 0,8 in cazul a patra sau mai multe AT. b. Se adopt valori 4g, diferentiate pentru diferitele acfiuni tranzitorii 1,0 pentru AT cu efecte mai importante, 018 pentru urmatoarcle dowd AT, 0,6 pentru celelalte AT. La stinle limita ale exploatirii normale, pentru verificari sub efectal incitettilor totale de exploatare, se cousiderd cel mult dowd AT. Regulile de formare a grupirilor, pentru diferite stiri limita sint date jn tabelul 1.3, in care -a notat: P® — intensitatea normati a incircirilor corespunzitoare AP; C™ — idem, corespanzitoare AC; T*) — idem cores- punzitoare AT; B® — idem, corespunzitoare AE; Tig} — intensitatea nor- fnata a inc&redrilor tranzitorii care produc oboscall; T1ax gi TsSlie TePre- Tinta caracteristicile extreme ale ciclului de solicitare la care se face calculi y Tis) “intensitatea normati a incircirilor tranzitorii care intervin in gra plrile de actiuni corespunzitoare stirii limiti de oboseali, dar care nu produc oboseal3. De regula, elementele de beton armat se verificd la starile limit’ ale exploatitit normale la efectul componentei de lung’ durat’ a incircirii In unele cazuri este mecesar si se find seama de probabilitatea mai redusi de a se realiza valorile normate ale incircirilor variabile, distribuite pesuprafefe relativ mari sau pe un numar mare de niveluri.. In aceste situafit ee introdue coeficientii suplimentari (de simultaneitate) conform STAS 10.101f ‘AL, pentra grinzile principale si pentru elementele portante verticale, Gceficienti similari se introduc si pentru inc&rcarile datorate podurilor rulante (STAS 10.101/2 A-2). ‘Acesti coeficienti nu se suprapun cu coeficientii si de In consecini coeficienfii de simultaneitate sint introdusi numai pentru verific&ri la stiri a 4 fmt de reaistenfa side stabilitate, sub efectul gruptrilor fundamentale de : : g 4 actiuni. In cazul actiunilor cu caracter dinamic, intensitafile normate ale {n- chrciilor se afecteazd cu coeficientii dinamici, conform prescripfiilor spe- ifice (STAS 10.101/2 A-2, STAS 10.101/20). "Sneciate ( | Dre Gos | | tno 4 fac asemencs vesitciri i i i i a (ot etd Gropatl de neureaet g i Fendementate = pentru efortul maxirn: etl sub efectul frac ngs fonilor de lu urate Tabelud 1.3. Grujarea tneksedsitor pon De esistena gt de satiate De oboseats Veriticasi sub efectal Incarcdsilor” totale de de explostare Veit "2 face verificarea ‘Stirile limit la care1,5, CARACTERIZAREA MATERIALELOR, A ELEMENTELOR DE CONSTRUCT. A STRUCTURILOR $I A TERENURILOR DE FUNDARE In verificarea siguranei constructiilor intervin caracteristicile de re risten{a, de rigiditate, de inertie si de absorbfie de energie ale materialelor de construcfii, ale elementelor de construcfii, ale structurii in ansamble precum gi ale ‘terenului de fundate. in caleulele ingineresti, aceste caracteristici sint introduse prin model matematice, care definese modul lor de considerare tn caleule, Pornind de ja caracteristicile materialelor, pe baa ipotezclor si procedeelor Mecanicii constructillor se pot stabili caracteristicile corespunzitoare ale elementelor Sale stuctuit ih ansamblu (de exempla, rigiditatea relativa de nivel, ca pacitatea de rezistenfa sau capacitatea de absorbtie de energie a unui element sau a structuri). Medelele adoptate trebuie si fie de age natura, incit si permit eviden tierea naturii aleatoare a valorilor care reprezint& datele de baza ale calcalului fespectiv a caracteristicilor fizico-mecanice ale materialelor, a caractetistict lor geometrice ale sectiunilor. In cazurile curente se admite ci variabilitatea aleatoare a caracteristicilor de material este omogen’ pe intreaga intindere ‘2 unei secfiuni, a unui element sau a unei strueturi, Valocke normate pentru caractcristicile materialelor se stabilesc astfet a. Valorile normate ale rezistentelor materialelor se definesc ca valort caracteristice, respectiv valoti minime cu asigurare de minimuin 95%, in Condifille usei ealitixi a materialelor care corespende calitifii garantate prin jrescripfiile referitoare Ja aceste materiale. Practic, insa, pentru ojelal folosit ee armiturh, gradul de asigurare adoptat pentr valoarea normati este mat idicata (97,79), avind in vedere efectul suplimentar semnificativ al variabi itk{ii dimensionale in cadrul taleranfelor admise care pot deveni mai im- portante la diametre mai mici. Noile prescriptii asociazi pentru prima cari Ia noi in far indicele de calitate a betenulus, clasa, cu rezistenfa caracteristict, inlocuindu-se_vechiul , ‘ndice, marca, asociata teoretic valorii medii a rezistenfelor, dar care, de fapt, avea 0 valoafe strict conventionalé, necorespunzind practic valorilor medit Concrete dintr-o construcfie dati. In afera avantajului consecventei de prin ipiu cu conceptul de siguranta de la baza metodei de calcul utilizati a noi jn fara si in marea majoritate a prescriptiilor strine, noul mod de definire al recistenjei mecanice a betonului creaziconditii mai bune pentru asigu: area omogenitajii valorilor de calcul ale rezistenfelor, indiferent de gradul Ue omogenitate al productiei diferitilor furnizori de beton. Db. Valorile norviate ale modulilor de elasticitate ale caracteristicilor paminturilor (unghi de frecare intern, caracteristict de coeziune, moduli Ge deformare) se stabilesc, de reguli, ca valori medii statistice. Valorilo de calcul ale caracteristicilor de material rezulti din modificarea in sens defavorabil a valorilor normate, de regula prin aplicarea unui coeficient partial de siguranfi. pentra material. ‘Asttel, rerislenfele de caleuk de baad ale materialelor se determin’ afec tind valorile normate printr-un coeficient de siguranfa pentra material, prin Care se fine seama de posibilitatile de a nu se atinge valorile normate, de va Hlabilitatea statisticd a calit3fii materialelor gi/sau a caracteristicilor geometric ale clementelor de constracfi *, ee er: Valorile de calcul de bazi ale rezistenfelor se cesar, de coefciaf al conafilor de fuer entra mater, pea care se fav in considerare abaterile sistematice datorit’ diversilor factori si/sau se corec- teazi aproximafiile introduse in modelul de ealeul (de exemplu coeficienfii condifiilor de Iucru pentru betonal nearmat, peatru betonul din elementele ‘empsimate sau pentra ofelal din armaturle sudate tn calelul la cboseat) sentaerle de ealal ale parameter de resend ai section, elesenelor, i structurii in ansamblu, se stabiles i opiate peru dite slit a ,__, Imeaz de necesitate aceste valori se afecteaza de coeficienti ai condifil luce, dilerenii in fonefie Go natura slictari de modul de colores, yin cate se corecteaz& simplifickrile admise in caleal sau/si prin care se Consider abaterle sstematice ale diferifilr factor, Asemenea corectit pot } introduse, dupi caz, pentru evaluarea capacitifii portante a elementelor ce secfuni relat reduse, pentru evaluarea capactéi de rexistenf a unor 2one 1.6. VERIFICAREA LA STARILE LIMITA Verificarea sectiunilor, a clementelor de construcfic i soso tficarea socfianlor, a clementelor nstructic, 2 structurilor in swremble se electucazd in practct po baza unui procedeu de nivelal V7 ‘tsinit Ix paragrefal 1.3.1, Pentru veificarea la diertele stiri limit consi uate se efivse stati de caleul earacterizate printrun stadia de com. rorfage a eleraentufu de beton armat, un ansambl fant gi un ansa Ge cendifii ds cxploatare, eae aed Situaile de cass! pot fi clasiieate duph esm urmeas: ituapit de duratd, avind o durati de timp compatibils cu durata se exploatare previsuthpentra constroci: ae ms scat MRS tramtori, care a0 daraté sunt, dar o probable i- ©. Situapit je, care au o durati set iit a cae alta eceptonale, cave ao duraté seurt go probabilitate redust Verificarea se efectueaz’ prin comy cae etiticaea se efectueazA prin compararea unor paramote. ai grupsrilor dks sctiuni date, cu valori omoloage corespunzitoare parifici difeitelor Tn funcfie de uatura stivii limita considerate verifiearea poate consta in » = compararea eforturilor sectionale eu eforturile ca pabil i a rn cata rte te ‘istribuiea plastci a tensiunilor pe sectiune); pentra elemente static ne- clerminate se admite redstribuirea,eforturilor datorittfisur&rii si defor. misii postelastice, astfel incit calculul poate Iva forma compararii incdrc&rii ‘maxime pe element eu mirimea incireéri capable stabilta luind in con deraze mecanismul real de eedare (de obiesi, eu formarea de articulaii plas ice): ~ compararca deformatitlor clementelor de constructi is patile chron deptgine implica perce lementlen) mate mice ea empararea deplasinlor statice sau a amplitudinii deplasiilor dina eu valoril iid omoloage (In cazul verificdrii unor condi de exploatare) compararca deschiders cu deschiderile linstd ete, ‘Pentru cazurile elementelor calculate cu metodele tcorici clasticitati (de exempla clemente masive cu dimensiuni apropiate pe cele trei direcfi), nelufnd in considerare comportarea reali a betonului armat (efectele fisuririt, ale deformatiilor postelastice) prescriptiile anterioare admiteau si o verificare bazald pe compararea eforturilor unitare calculate cu rezistenfele de calcul”. Astizi, odati cu dezvoltarea metodelor mai avansate de modelare dis cretizata a clementelor de constructie bi gi tridimensionale si de folosire motodelor de calcul automat exist’ posibilitatea lufiri' mai corecte in consi- derare a fenomenelor de cedare real a acestor elemente, tinind seama si de efectul fisurarii betonului si de comportarea postelatics a armiturii 51 hetonului, de conlucrare dintre beton si armaturd. Chiar in situafia in care starea de eforturi in elementele bi si tridimen. sionale se stabilegte prin metode de calcul in domeniul elastic este recoman- @abil, pentru consecvenfi si pentru evidentierea comportarii betonului Ia Stadiul de rupere, si se compare eforturile secfionale de calcul (obfinute prin insumarea eforturilor unitare in secfiune) cu cforturile capabile ate seefiunilor de beton armat. Valorile de calcul ale parametrilor care caracterizeaza actiunile, res- pectiv materialdle, clementele de constructie sau structurile se determin: fonform precizirilor de la paragrefele 1.4 si 1.5 (respectiv conform preve Gerilor capitolelor 4 si 5 din STAS 10.100/0). Grupitile de acfiuni se sta bilese conform precizarilor de la paragraful 1.4.2.) respectiv a prevederilor capitolului 7 din STAS 10. 100/0). Preciziri suplimentare apar necesare in legitur’ cu verificirile struc ‘de beton. armat la stirile limit’ ultime corespunziitoare_acfiunilor jonale (SLU din categoria B, in clasificarea de Ia paragraful 1.2), in special a celor seismice. Este cunoscut faptul cd dimensionarea structurilor de beton armat 1a aceste stiri limiti are un caracter conventional. Valorile de calcul ale inten- sitafii incircirii sint, de regul’, sensibil mai reduse decit cele corespunzi- toare unui rispuns scismic elastic al structurii, vaiorile de calcul ale rezisten- felor materialelor (beton si arméturd) fiind considerate aceleasi ca in cazul MGorlaite stari limit’ vltime. In aceste conditii, capacitatea unci structuri de a depasi firi pribusire un cutremur de intensitate mare depinde in mod Gecisiv de capacitatea sa de a se deforma in domeniul postelastic gi de a ab sorbi gia disipa energia indusd de cutremur. Reflectind stadiul de comportare a structurii din vecinatatea pribus situafie in care sint mobilizate toate rezervele de rezisten{X si de deforma- Bilitate ale secfiunilor structurii, verificirile privind capacitatea portant’ si capacitatea de deformare a sccfiunilor si a structurii in ansambla (sau a Gapacititii energetice care le inglobeaz pe amindow) ar trebui, in principiu, sk'se bazeze dupd cum sa ardtat in pragrafcle 1.2 si 1.3. pe valorile medit ale rezistenfelot betonului si armiturii, pe considerentul c& aceste valori au o probabilitate mult mai mare de aparitie simultant in toate sectiunile structurii decit valorile de calcul (valor! minime probabile) Este evident ci trebuie si se faci distinctie, din acest punct de vedere, intre structurile cu numeroase zone plastice potentiale si numeroase ,rezerve de rezistenti" (cu grad mare de nedeterminare statict) si structurile eu pufine zone plastice potentiale si pufine ,rezerve de rezistensa”. Pe de alta parte este cunoscut faptul ci deformabilitatea (capacitatea de deformare) unei sectiuni, a unui clement sau unei structuri sau capaci- tatea acestora de absorbfie a energici prin deformare, mirimi ce intervin 28 fn verificirile directe ale structurilor la o actiune scismicd precizata mu se pot cuantifica realist, ca si in cazul oricirui alt fenomen fizic decit pe baza va- lorilor efective (deci apropiate de-cele medii din punct de vedere statistic) ale rezisten{elor materialelor. De asemenea, deoarece in veri Ja incovoiere i fort tai rile la diferite solicitari (de exeamplu are) intervin cu ponderi diferite, corespunzAtor mecanismelor de rezistenfa la solicitirile respective, rezistenfele betonabsi Ja compresiune, la intindere si rczistenfa ofelului, caracteristici ca yariabiti- tii diferite, corelarea capacitifilor de rezistenfa la aceste solicitiri asociat mecanismului de plastificare al structurii, specifica proiectirii antiscismic= moderne, se poate face principial cel mai’ corect considerind valorile medii ale rezistenfelor, Aceast’ apreciere apare si'mai just atunci cind se pune problema corelarii capacitatii portante a structurii sia terenului de fendare. ‘In asemenca proceduri ar urma si se foloseasca cocficienfi de sigarangi uni afectind global capacitatea portant. Numai rafiuni de a nu complica excesiv proiectafea curenti a structuri: lor (inclusiv a color de beton armat) an facut ca in cele mai multe dintre prescripfitle de proiectare nationale, inclusiy in cele din fara noastri, si se pistreze o proceduri unici bazata pe valori de calcul identice pentru cazul acfiunilor exceptionale si a celor obisnuite, in care se verifica explicit de reguli numai capacitatéa de rezistenti, in raport cu inedrcirile seismice eunventionale de calcul, in timp ce verificarea capacitatit de deformare arc un caracter implicit si aproximativ, efectuindu-se in mare parte gi prin in- tcrmediul unor criterii constructive de aleatuire a sectiunilor. Este de sub- Tiniat faptul e4 in acest fel nu se poate controla, decit Intr-o manifera foarte aproximativa, asigurarea structurii in raport ca acfianile exceptionale. Edijit viitoare ale prescripfiilor de proiectare antiseismice Vor trebui probabil 1300 mm tip, diatrages gr Potitia de tusnare Pati Sarre a prt pte 07s ‘fein cu cola} po Unte wae oss iOriconate clemente Tiniare soicitate “Hau verticals cuinat- | Ia compresiune excentss g Hime de turnare < | e& (etl prefeiricati ‘$1500 mim ete) | clemente Liniare solicita te Ia tncovoiere (geinsi, | rigle de cuplare ste 3200 AGiatragmelor ete) pactLa starea limita de oboseala pentru stabilirea rezistenfei Rig, p2 ling cocficienfii condifillor de lucra de la starea limit de rezistenfi, se ia in considerare si coeficientul we hye = 0,6 + 0,585 < 1,0 2.9) in care coeficientul de asimetrie g este dat de relatia pia Bet 0 (2.10) adic& de raportul intre eforturile unitare minim si maxim la fibra de beton ait rao te ote wna mining na rine cee ei ind se ponte considera ca-dupi 210% cicae de in ‘watilr obras enfa"batonulal rete ea tinimam 25% fat do re zistenta la 28 zile. 2.3; DEFORMAREA BETONULUI SUB~INCARCARE mnului care apare concomitent rt du- Aces paragrat se refer Ta deformatia ca acfiineh apicatt constructs, reprezentind astfel deformatia de Gurath, Crepterea in timp & deformatie! betonotui (deformatia de Iu fag) este dacutata in. pasagrafal 24 2.3.1, Coeficiental de dilatare termick de beton armat supase la variatii_de temporaturt 30°C si-+ 100°C, coeficientul de mafic unitare longitudinale Pentru elementele 4, cuprinse in intervalul de temperaturi Gilatare termicé liniard a, pentra ealcalul de impuse, ¢, cu relatia ema A Qt) se consider egal cu: 10, pentru betonal obignuit 0,8 x i0"/C pentra betonat cu agregate uyoare 2.3.2, Caracteristici elastice Modulal de elasticitate longitadinal al betonului ta compresiune, sau intindote, By, determinat p> prism> din boton obijauit, se determint folo- sind 0 metodologie bazata pe i si dassircarea repotatt pin’ 1a efor~ furi ce nu depigese cca. 30% din rezisteata la compresiane (pentra evitarea mmicrofisuctriip, Valorile modulilor d> elasticitate ai betomului fanzfie de clasa sa sint date in tabelu! 3 din Anoxi. Modulul de clasticitate longitudinal pontru un beton cu agregate uyoare, Ey. se determin’ cu relatia nfs (2.12) 4 i Sg2°— mabilitigii si rezistenfei betonului functie de regimul de o / J inesccaree eptceté “nstoatoneu* Incércovea epticaté cv vteso vy Inedreorso opiveté cu vilesa vp = ty ~ 2/mp, rigiditatea betonului com- primat centric (valoarca da,/de,) devine nula $1 se atinge rezistenga la com- Pres Cresterea ui e, peste valoarea gq este Insofitt de o sciidere @ efor- tului o, (ramura descendent a cutbel 9) — ©) ‘valoarea deformatiei e, asociati raperii betonului comprimat, t, si seiderea corespunzitoare a lui a, depind de rezistenfa betonului 1a com presiune (ramura descendent a curbei a, — e, este mai abrupt’ si mai scurta Ja betoane de rezistenfi mai ridicati). De fapt comportarea betonului in domeniul % > 2/oy depinde si de alti factori care nu se pot evidentia prin Giagramele din fig. 2.3, Dintre acesti factori sint de menfionat gradientul Geformatiilor pe sectiune (sectiunea este comprimat uniform sau neuniform ‘ou sau fara zone intinse), forma zonei comprimate si gradul de fretare (con- finare) cu armare transversala si longitudinala. Toti acesti factori afecteaza, de fapt, tondinfa de umilare lateral4 a betonului comprimat produsi de dezveltarea procesului de microfisurare. Cu cit aceasta tendinfX este impie- Gicata in mai mare misuri cu atit valoarea e, asociat ruperii este mai mare far sciderea lui a, Ia acceasi valoare ¢, > sw este mai mic’. Prevederile din STAS 10.107/90 privind caracteristicile de calcul ale etonului sint in concordant ¢u aspectele mentionate anterior si cu princi- pille adoptate in fara noastri pentru profectarea betonului armat pe baza Mnetodei stirilor limita (vezi capitolul 1) i. Pentru calculul la slarea limita de rezistenfi a secfiunii incovoiate cu sau fird fort axiald, folosind metoda general, se recomanda relafia 0, — din fig. 2.4. in care R, este rezistenfa de calcul la compresiune a betonului, ‘Aceasti relatie adoptati pentru prima dati de Recomandarile CEB-FIP {l10], considera o parabola de gradul doi intre originea sistemului de axe % — e $i punctul A de coordonate ey = 0,002 si Ry $i 0 linie dreapta intre Plnctul 4’ si punctul C corespunzitor cedirii betonului la compresiune. 38 corespunztoare conditiilor o = 0 la s,=0 si a = R, si de / dey & Se observa ci tangenta la parabol, in origine, are Sasa 4 wie = 2Re _ 1 000 R, (2.16) dey ea Dreapta AC are ecuatia a= Re (2.17) Punctul C este definit de valoarea & wm care variazi liniar intre valoarea 9 = 0,002 corespunzitoare unci distributii « uniforme pe intreaga sectiune (Compresiune centrica) si valoarea tq = 0,0035 corespunzitoare_situafilor fn care axa neutri se afli la interiorul sectiunii (fig. 2.5). In figura sa “notat cu ey valoarea ¢, la fibra extrema a sectiunii intinsi de momentul incovo- (nfibre con met eee ai | tatingd) (i fbra eva mei putin comprimaré)fetor M. Prin valoarea adoptati pentrit ¢ 1m se fine seama de influenfa gra- dientului deformafillor pe sectiune asupra valorii deformatiei specifice. ca- bile, Pablse observ ci legea fizick a, — e din fig. 2.4 introduce urmitoarele aproximari mai importante in raport cx relafiile a — ep din fig. 2.3. Mraportul intre modulul de elasticitate inifial si rezistenta betonului Ja compresiune este constant si egal cu 1 000 (vezi relatia (2.16) “mona descendent’ a relafiei o — ¢ este inlocuit ca un palier — Valoarea ey, se ia constant’, indiferent de forma secfiunii si de gradal de confinare asigurat de amarea ‘transversalé. ‘Toate aceste aproximiri afecteazi intr-o misuri néglijabilé valoarea solicitirii capabile a sectiunii si deci rezultatul calcululut 1a starea limita de rezistenfa. Aptoximarile pot deveni insi semnificative atunci cind se irmireste SA se _stabileasci. valoarea rigiditaii si/sau ductilitagii secfftn MEbeton armat, In acest context este deci, important precizarea ci relatia Sp — & din fig. 2.4 este dati in STAS 10,107/0-90 in principal pentru calcuful cu metoda generali la starea limita de rezistenti, ‘Pentru calculal Ia starile limit ale exploatarii normale, eforturile “in beton in zona comprimata a sectiunii se evalueazit considerind comportarea Tiniard a betonulu si valorile caracteristicilor din parageaful 2.3.2. Acest mod de caleul se justificd prin considerentele prezentate in continuare. La stirile limit’, ale exploatarii normale intereseazi, valoarea medic ‘a rezistenfei betonului la compresiune, R., si nu valoarea de calcul, Re. Pe baza relafiei (2.18), similaré cu (2.1): Ra = RAl — 1.645;C0) : (2:18) sia relatiet (2.3) cu mae 1 saportul Ri. segulth ea in fig, 2.6, unde se Sipresinta si varagia asimilara a raportului 2/2, pentra rezistenfele la Tebidere Pe baza valoril acestui raport (circa 1.8 1a un coeficient de variafie ‘gal cu 13%) si a faptului ci Valorile ‘ncareirilor, care se Jau in considerase tn caleulul Ta stile limita ale exploatiri nomnale, sint mai mici dectt Walorile de calcul ale incires- Hor, care intervin in ealeulul Ja siarea limita. de rezistent&, se poate aptecia eX efortul maxim de compresiune in be- 7 fon opman DU depigeste de p regula 63 din rezistenfa me- AY die, R, cea mai apropiat’ pro- h, babilistic de rezistenfa efectiva Re a betonului (fig. 2.7). In aceste onditii este deci justificat ca Si'se considere cX betonul se comport liniar, modulul de elasticitate avind valoarea ini tial E, sau putin redusa fata 1 de, in fanclie de et de mare 0 2050 este, mae. Este de observat Hie 26 cei pentru zona ascendent’ a 30] 23] | 1 ato 4 1 Steves tied 0 beenei ev rersento Re (tv, eb exemste, relate 209) ol FO \Legea fisied 0 betonului eu rexistente Re (veri, de exemplu, relatio 215) Fig. 29. & fisice a betonului cu rezistenfa FR, se poate adopta de exemplu, } tH (2.19) care reprezinti o parabola de gradul trei. In raport cu. parabola de gradu Sr Psa reg ra ae a ae oy! a f= 0, Parabola, de gradul trei degenereazi in'parabola de gradul doi {adic& relafiile (2,19) si (2.15) coincid) dack Eyl. = 2. Relatia (2.19) du poate fi folosita decit dack 2 < E,eyg/R. <'3. Dacd aceasti conditie a gate satficth qorabola de gradu!’ 3° prezint& un punct de inflexiune Alte argumente pentru a admite area elasticliniar’ in stadi de explostare se prefs in subcap, 33.0 Sustelniad fn staiot 2.3.4, Legea fizicd o-e la tntindere In proiectarca structurilor apar situafii ci rructurilor apar situafii cind este necesar si se analizeze gomportarea clementelor in stadhi de solicitare anterioare fisuriri betonalut nine. Asemenea stuf apa, de exempta, Ta calcalal Ta starea Hitt de reaistenfi a clementelor de beton simplu (vezi cap. 4) sau la. prok rable cemete toa aaa co cap a Ik prtaes in condiile unei armiri longitudinale reduse (de pilda la unii perefi de Seon amet din crartrt ip fague), manentul de frware find mai le entul de rupere (uitim), forfa tAietoare de calcul este asocial ‘cu valoarea momentulul Be fisurarey ae “6 Im aceste camuri_ se considera in calcul contribufia betonului intins $i teste necesariadoptarea unei legi ana- litice pentru betonul supus la tensiune. Diagrama o—e pentru betonul intins G si modul de stabilire a eforturilor sec- fionale de fisurare se indica la paragra- ful 4.2.1. (fig. 4.2, 0). a % 2.4. DEFORMAREA IN TIMP A BETONULUL bd : Deformarea specifici de lung 4 du- f= O5/6 ratd a betonului ¢,, (fig. 2.8) se poate calcula simplificat, conform STAS b # J0107/0-90, cu relatia Fig. 28. (2.20) unde: | e | — este deformatia specifica elastici initial’ a betonului = Siloatea de cacul'a caracteristict deormafii in timp a beto- nului la durati foarte mare de incdrcare (teoretic la t = 00) 4%, — deformajia specific’ maxima datoritd contractiei betonului. Valoarea § se determin& cu relafia = hike to (2.21) in 0 es rea de baza, iar hy, hy $i by sint coeficientii care exprim’ iar Pde aug a etch la inka, a grad de sai citare si, respectiv, a umiditatii relative a mediului ambiant (vezi tabelul 4 oe Cheah al 0,5 R, mirimea coeficientului y= 1 cara Pee, al 9, $08 ane tin Geformatiilor la incdrcare, respectiv de eforturile unitare in beton. Deformatia = se determin’ cuZrelatia ha be (2.22) fn care ¢; este valoarea de bazi. fy are aceeasi semnificafie ca gi in relatia Gzip iat cocficientul £, exprima influenja dimensiunilor elemental (vezi fabelul 5 din anexi). ; ad Deformarea in timp a Detonului nu afecteart practic. capacitaten, de reaistenfi a secfiunii de beton armat, dar trebuie nat’ in considerare atit la Teal eectulel svelte la starea limita de rristenga cit Ja starile Kimi fale exploatiri normale, In toate aceste situafii, de efectul deformarii in timp & betonului, se poate fine seama simplificat cu ajutorul metodei mo- dulului de elasticitate redus. Astfel, in relafiile de calcul, in Jocul modulului de elasticitate E, se consider’ modulul de elasticitate Z,/(1 + vg) unde Fare valoarea dati de relafia (2.21), iar v este raportul intre efortul produs Ge'incatcarea de Iungi durata si cel din inc&rcarea totalé. ao. 2.5. EFECTE ALE SOLICITARI MULTIAXIALE Betonul este rareori solicitat in practic Ia 0 stare monoaxiali de efor- turi. Intr-adevar, sint pufine situafii in care si nu apari concomitent efor- turi normale o si tangenfiale <, ceea ce conduce la o stare biaxial de eforturi sau in care tendinfa de umflare transversal a betonului sub actiunea unei compresiuni longitudinale si nu fie impiedicata de armitura transversal si longitudinald, ceca ce conduce la o stare triaxiala de eforturi, In general, comportarea betonului la solicitiri multiaxiale este mult mai pufin cunoscuté decit cea la solicitarea monoaxialé. fn cele ce urnieaz’ se prezintl. numai doud din multiplele aspecte privind solicitarea multiaxiali a betonului. Ambele aspecte sint Juate in considerare in prevederi cuprinse in STAS 10107/0-90. In fig, 2.9 se previ reafin simplificatt intre rexstentle betonulut pe dowi directii ortogonale, in starea plana de torsiuni. Se observa c& re- zistenfa betonului (la intindere sau compresiune) scade intr-o misur’ im- portant atunci cind pe directia normala exist’ un efort de semn contrar. ‘Acest efect se ia in considerare la calculul la starea limita de rezisten{X la forfa_tiietoare si/sau la moment de torsiune. Pe de alt parte rezistenta si capacitatea de deformare a betonului com- primat cresc atunci cind tendinta de umflare lateral este impiedicati de armare -transversalii si longitudinala (fig. 2.10). Acest efect, denumit de fretarea sau confinare, care se manifesta evident numai asupra miezului de breton in armituri, apare dup’ exfolierea betonului din afara acestui miez si creste odata cu cantitatea de armiturd transversalA gi longi- tudinal’. Trebuie observat eX armitura longitudinali, poate exercita un fect ficient de confinare numai in misura in eare printr-o armare trans- versali suficient’ si rational dispusi tendinfa sa de deplasare lateralA este impiedicati Studit experimentale au aritat c& pentru calculul rezistenfei & (compresiune) & leompresione)Ja compresiune Ri,a betonulut : fretat se poate folosi relafia R= + hor (2:23) ‘unde R, este rezistenta betonului simplu, & este un coeficient egal qu ea pujin 4 iar oy este efortul unitar transversal datorat ffetirii cu armare.transversala, PckSgecspes| . Pentra simare transversal eee feta cireulara cu aria. sec{iunii Poo FES AY gi pasul a, de exempla ow Feultd din relia (vei fg. 2.11). —— Beton single : Tio ton helo es het de a “hi ame dalonte te, ag = Behe ax forte de comps day ‘one Tomal transversal (14) Cu d, sa notat diametrul intereseand {n cazul stilpilor fretati de forma circular sau apropiat de soeast a solicitati preponderent la compresiune, La ae ou sectinne cert a julark solicitate la incovoiere cu forfa axial de compresiuine, cresicn nar soit a ace ens al soda, fied obese iis Wwe Ue e a betonului com fectul fretirii de crestere a capacitifii de deformare a betonulu con re elementelor de beton armat cu rol antiseismic, . Tepe ent a re ink a2 beer solicitat la compresiune triaxial si deformafia ey, corespunzatoare beto comprimat monoaxial este (2.28) 3. CARACTERISTICILE DE CALCUL ALE ARMATURII DE OTEL Pentru armarea elementelor de beton armat se utilizeaz bare lanimate Ja cald din ofeluri OB37, PCS2 si PC60 si sirme trefilate (STNB). Ofelul 0B37 este un’ ofel moale cu confinut redus de carbon (clasa I*) care se lamineazi cu sectiune circulara si suprafafa neteda. Livrarca se face in colaci pentru diametrele 6~12 mm, in legituri de bare drepte cu lungimea de pind 1218 m, in cazul diametrelor de 14—28 mm gi ca bare libere pentry diametre mai mari Prezentind rezistente relativ reduse si o slabi conlucrare cu betonul, se recomanda utilizarea lui in special ca armatura constructiva si de montaj, jar ca armituri de rezistenf&, numai in situatiile in care armarea se face a procentul minim prevazut de norme si cind condifiile de aderenta sint favorabile. Ofelul PC 52 este un ofel en continut limitat de carhon cu unele adaosuri care ii mares¢ rezistenfa {ard a-i afecta sudabilitatea, plasindu-l intr-o pozitie intermediari intre clasele II si II, in clasificarea. international. Avind rezistenfe superioare ofelului OB 37 si 0 bund conlucrare cu betonul datorita profilului periodic, se. utilizeazd in special ca armiturd de rezistenta. Otel PC 60, de asemenea ofel laminat Ia cald cu profil periodic prin confinutul usor mai ridicat de carbon si prin unele elemente de slabi aliere pentru asigurarea sudabilitatii face parte din categoria ofelurilor din clasa fiind similar cu ofelul beton de rezistent folosit in numeroase firi, Pre- io rezistenta superioara celorlalte tipari de ofel beton. laminate la cald. Utilizarea lui ca armiturd de rezistenf& mireste eficienfa economici a cons- trucfiilor de beton armat. Livrarea celor doua tipuri de ofel cu profil periodic se face in aceleagi condifii cu cele menionate pentru OB 37. La toate tipurile de ofel beton Jaminate la cald standardizate in fara noastré se garanteaz o substantial capacitate de deformare in domeniul 'postelastic (ductilitate), condiie esenfialA atit pentru redistributia plastici a eforturilor sub incdreari gravi- tafionale neseismice in structurile de beton armat (si implicit pentru utili- zarea metodelor de calcul in domeniul plastic la aceste structuri), cit mai © Pe pian iatornayional ofelarite poatra botoa armat siat impleyits iz mod obigauit 0 trel elagd de resistents Ai 10 y(t 20025) ae 45ales pentru asigurarea unei_ca- suficiente de absorbfie in struc a paciti $i de disipare a energi {urile solicitate de cutremure de Lo T , intensitate ridicata (fig. 3.1), sm : Sirmele trefilate pentru beton (SINB) sint ecruisate puternic a0) mle th prin trecerea repetata prin filiere Ele au suprafata foarte neted’ re . din care clauz& conlucrarea cu ar betonul este practic neglijabila. wal Aceste sirme nu_pot fi utilizate j ca armituri deeit sub forma de | plase-sudate prin. puncte. | Alituri de STNB in standard- 20 ul STAS-438 este previizuté. si t- simma trefilata profilata pentru beton (STPB) cu proprietiti de aderenti sensibil imbunataiti, vt care dup asimilarea de citre in- F0 W EC) ictoia metalurgicd $i intrarca in Fig. 34 fabricatie va putea asigura o vari- anti mult imbunitafita a plaselor sudate, in. special in cazul armarii unor plici prefabricate cu procente de armare reduse, foarte sensibile la fisurare accentuati: in procesul de executie, decofrare si transport. Capacitatea de deformare plastici a sirmelor trefilate de tip SINB este mult mai redusi decit a culorlulte lipwi de ofel beton Utilizarea lor Ja armarea clementelor structurale proiectate pentru grad. protectie antiscismici > 7 este permis numai in mfsura in care ele nu au ro Eemnificativ in dezvoltarea unor mecanisme de cedare in domeniul plastic Principalele caracteristici mecanice — limita de curgere minima 0. wis reali in general pentru barele laminate Ia cald si totdeauna conventionala, (definita prin o¢2, efortul unitar la care alungirea remanent atinge valoarea de 0,2%) pentru sirmele trefilate, rezistenta la tractiune o, si alungirea la rupere A, — ale ofelurilor utilizate ca armaturi din fara noastrisint pre- zentate in tabelul 3.1. Alungirea remanent la rupere se misoari. pe o lun- gime de 5 diametre in cazul armaturilor de OB 37, PC 52, PC 60 si pe o lun- gime de 10 diametre in cazul sirmelor trase. Ofelurile laminate la cald (OB 37, PC 52 si PC 60) se sudeazi in bune condifii prin oricare dintre procedeele folosite in practic Sirmele trefilate, care ca orice armituri din ofel ecruisat, isi pierd proprietifile objinute prin ecruisare prin incalzire la temperaturi peste 400°C, nu se pot suda cu procedce care alecteaz’i intreaga sectitune transversal a barci, ci numai prin puncte, in regim strict controlat, Valorile o-is din tabelul 3.1 reprezinta rezistenfele minime garantate in standardele de produs (standardele din seria STAS 438), respectiv rezi tenfele caracteristice Ra pentru cele 4 tipuri de ofel. Ele corespund unei probabilititi de aproximativ 2,3%, ca efortul de curgere si se situeze sub Timita indicata Gradul ceva mai mare de asigurare adoptat in cazul ofelului fap de cel al betonului urmareste si acopere variabilitatea “dimensional a dia me- “ ‘Tabetud 3.1. Caractristicile mecanice ale ofelurlor pentru beton armat,utilizate tn (Romsinia) Timita | _ Rest de curgere | de rupere (sey Diameteal on 37 SINE 3.40 310 610 Ee | £g « | ‘STPB 43.5 460 360 oe ele aa bl on + Caracteristicile pot fi modificate prin tnfelegere cu beneficial ‘in perioada claboririt presenta indramator prevederile privisd condipile tehaice entra PCOO se aflan in revisire trelor reale fat de valorile nominale, care se pot risftinge negativ asupra rezistenjei efective a armiturii, Ca nrmare, spre deasebire de camil hetonului, valorile caracteristice ale rezistenfelor ofelului se stabilesc cu relatia: Ray = Rl — 264) 61) Rezistenfele de calcul se stabilesc cu relafia:} R, =F 162) Ye Cocficientul yz de reducere a rezistenfei. caracteristice a ofelului are in medi valoarea',15 pentru armiturile din OB 37, PC 60, PC 52 si 1,20 pentru STNB, in concordanfi cu omogenitatea diferitd a caracteristicilor mecanice ale ofelurilor din cele dow’ categori Valorile rezistentelor de calcul sint inscrise in ultima coloani @ tabelului 3.1, Aceste valori corespund unei viteze de incarcare de ordinul a 2--3 N/mm? pe secunds, adici regimului static de incdrcare, Daca incircarea se aplici cu vitezi mare, aga cum se intimpla in cazul \ckrcirilor dinamice, inclusiv in cazul actiunii seismice, rezistenta la trac- tiune este mai mare decit cea obfinuté la incircarea static’. Pentra durate de incircare de ordinul a 0,1, situate la ni alte viteze de deformare inregistrate la cutremurele puternice, limita de curgere a ofelului nu creste cu mai mult de 10—12%. Acest spor de rezistenta poate fi consi- derat nesemnificativ, mai ales dack se are in vedere eventualal efect negativ al repetarii (uneori cu alternarea semnului solicitarii), specifice actiunii seis- mice si in consecinfa este ignorat in calcule conform prevederilor celor mai multe prescripfii, inclusiv ale celor din Romania.In cea ce priveste rezistenfa de calcul la oboseali a armiturilor Re, in normativul STAS 10107/0-90 se pistreazd structura expresiei din STA\ 10107/0-76; Rha minha - (33) in care: m@ este coeficient de reducere ca urmare a solicitarilor repetate ; my — coeficient prin care se ia in considerare efectul sudurii. ‘Pentru coeficientul m®, s-au mentinut valorile din precedenta redac- tare a prescriptici, difcrentiate in functie de calitatea ofelului si de valoarea ceeficientulvi de asimetr al efortului unitar, exprimind variafia intre valorile minima oi, $1 maxima gsmee ale efortului unitar in armaturt, sub acjiunea solicitariler variabile susceptibile de a produce oboseala. Tn cazul cocficientului mf s-a procedat la 0 diferentiere mai mare a va- lorilor, decit in STAS 10107/0-76, in functie de marca ofelului, procedeul de sudare si coeficientul de asimetrie. "Avind in vedere comportarea extrem de nefavorabili a innidirilor prin suduri. 1a obeceala in regim alternant de incircare, STAS 10 107/0-90 impune realizarea din bare fairl innadiri a armaturilor in elementele de beton armat astiel solicitate Solicitirile repetate de un numar mic de ori, cum sint cele care intervin ye durata seismelor, nu produc fenomentl de oboseal’; ele pot. insi conduce Mo anumita seddere a rezistenjelor armaturii care justified dup3 cum sa aritat Iuarea in considerare a sporului de rezistenf rezultat din actiunea di- namici a solicitirilor, In condifille {4rii noastre prezint& o important particular’, accle carac- teristici ale ofelurilor, de care depinde 0 comporture faverabils a struct: tilor de beton armat la actiunea cutremurelor de mare intensitate. Astfel a, Se poate aprecia ci, de regul’, incursiunile in domenial postelastic fnregistrate de armaturile elementelor solicitate 1a actiuni seismice intense fnsumate pe toat’ viafa unei constructii, nu ajung sk consume in totalitate pentra ofelurile laminate la cald utilizate, la noi in far, alungirea capabila 2 acestora. ‘Studii teorctice si experimentale [70] au evidenfiat faptul ci in cazul clementelor de beton armat solicitate la incovoiere, pentru care, cerin ele de ductilitate in raport cu cele ale altor elemente sint mai mari, la incurstuni Substantiale in domeniul postelastic de deformare, corespunzitoare unor indiei de ductilitate ai deplasirilor de pink Ia 5, alungirea specifi turilor intinse nu a depisit 4%. Aceasti valoare se situeazi sub valorile deformatiilor specifice ultime ale ofelurilor laminate utilizate la noi in far {asa cum se poate dedace din cercetarea alungirilor Ia rupere indicate in tabelul 3.1%) , Capacitatea elementelor de beton armat de rotire in domeniul poste astic este influenati direct de dimensiunile zonei in care se dezvolta defor- matii plastice, respectiv pe lungimea 2, a ,articulatiei plastice” convenfionale (Gg, 3.2). Aceasta la rindal ei depinde in mare misurli de raportul intre va- oriie eforturilor unitare de rupere a, si de cuxgere ¢. ale ofelului armiturit fntinse, respectiv de amploarea fenomenului de consolidare @ ofelului > Valorile Av(%) din tabelul 3.1, incod ta lungimea de misurare de $1 si marimen defor ‘mapilor locale tn sone strcfiunn, eave ar trebol elimieata pentru comparatia cy cerinfele de ‘Muagire menfionate care, desiger’au le an fn vedere. 48 : ro a h—L”Lhrt—~ 4) fa care devin semnificative efectele de ordinul TL ‘In situatiile speciale cind se realizeaz totusi asemenca elemente din be~ ton simplu, efectul flexibilitatii 1a elementele comprimate excentric (sporul de momente datorat efortului axial pe structura deformata) se ia in con- siderare prin coficiental n, care ampliic in calcule.valoarea excentriciti- fii ex. Valoarea aproximativa a coeficientului » se stabileste cu relafia: (4.10). in care N, este forfa critica de flambaj by & Modalititile de stabilire a cocficientului 1 se prezint& in cap. 5.2. Si ne referim din now la diagrama de interactiune limita N—M din fig. 4.1, pentru a preciza relafiile de calcul pentru cele doua domenii distincte de comportare 1a compresitine excentrica. ‘a. Domeniul compresiunii excentrice cu excentricitate mici (fig. 4.4, 4). In acest caz schema de calcul consta in a stabili o arie conventional de ‘veton comprimat 4,, al cirei centru de greutate corespunde cu punctul de aplicatie a forfei, suprafafa pe care sint distribuite uniform eforturile uni- tare cu valoarea R,. Verificarea se exprima prin condifia: N < Nay = Anke (AL Fig. 44 In cazul sectiunilor dreptunghiulare, in: anon sector dreptunghiulare, indlfimea x a aonei comprimate in ae i (4.12) iar momentul capabil al sectiunii este: May =dxR.(h —~ Nae —- (*-S)- osm (a a (4.13) evidenfiind funcfia parabolick a relatiei M—N. b, Domeniul compresiunii excentrice cu excentricitate mare (fig. 4.4, c). Pentru excentricitafi foarte mari (la ¢ > 3h) se consider’ c& ruperea se produce practic la incovoiere fark efort axial, astfel e& verificarea’ sectiunii se face pe baza relatiei (4.8) Pentru excentricitati mai reduse (cj. < 34) i i reduse (¢, se consider’. ci efortul favorabil al forfei longitudinale de compresiune este cert, Condifia de.veri- fare exprima faptul ed sub momentul incovoietor produs de forfa excen- ric, efortul unitar in fibra exterioar4 intinsi pe sectiunea cu zona intinsd partial plastificata mu depiseste Ry: M = Neu < Nr + CW Re (4.14) In sectiunile care sint rosturi de turnare R, = 0 si momentul capabil sse stabileste cu relafia (4.13) corespunzitoare solicitirii de compresiune ex- centrici cu excentricitate mici. 1! 59Explicitind expresia momentului capabil de fisurare definit de relatia (4.14) pentru cazul sectiunilor dreptunghiulare se obfine: dag, tht 635 care exprima relatia liniari intre NV gi M la ruperea elementelor comprimate cu excentricitate mare Intersectia curbelor care reprezint’. momentele capabile corespunzitoare celor dows domenii de comportare distincte la compresiune excentric& furni- zeaz’ coordonatele punctului de balans, definit la pet. 4.1. ‘Pentru cazul sectiunii dreptunghiulare aceasta revine la a intersecta parabola (4,13) cu dreapta (4.15) objinind Map = Nr, cnW,Ry (4.13) men osen[iefinssae] a0 respectiv Mae = 05, e(2~ 2 rm ) (a7) Dintre cele dowk puncte de intersectie punctul B(Ny N > Nz este dentmit uncori in lucririte de specialilate clomcninl compresiunil excentrice cu exrnricitate medic a ele- mentelor de beton simpla. ‘In cazurile speciale, cind in domeniul excentricititii, medii ‘elementele se gisese sub actiuni corozive intense in media lichid (al edrui efect negativ se amplified prin pitrunderca agenfilor corozivi in fisur’)’ pentru evitarca fisurilor, standardul 10 107/0—90 limiteazd, in mod acoperitor momental capabil la valoarea momentului de fisurare dati de 4.15. Pentru o categorie larga de forme de sectiune, excentricitatile ca ale forfei longitudinale de compresiune corespunzitoarepunetelor B si C au apro- ximativ valorile Ma 09 x» (4.18) (4.19) cu xy, notindwse distanta de la centrul de greutate la fibra cea mai compri- mata sec{iunil Pe aceasta baz STAS 10 107/0-90 defineste domeniul, compresiunii excentrice cu excentricitate medie prin intervalul de excentricitifi 1.2%, < < bee < 09%. CALCULUL ELEMENTELOR DE BETON ARMAT. PRINCIPIT DE ARMARE 5.1. CONSIDERATI INTRODUCTIVE Aplicarea metodei starilor limit la proiectarea sau la verificarea ele- mentelor de beten afmat implica executarea operatiilor indicate in schema din fig. 5.1. In capitolul de faf4 se fac comentarii privind bazele relatiilor de caleul si ale regulilor de alcituire constructiva care sint previzute in STAS 10 107/0-90 in legatur& cu proiectarea sau verificarea clementelor de beton amat, Atunci cind elementele de beton atmat reprezinti sau fac parte dintr-un_ subansamblu structural expus deformafiilor plastice 1a_actiuni seismice intense, la proiectarea sau verificarea lor se au in vedere ji preve- deri speciale care vor fi comentate in capitolul 6. Principiile aplicarii metodei starilor limita au fost _prezentate si comen- tate in capitolul 1. In subcapitolut de fafa se dau numai unele preciz’ri supli- mentare privind verificarile implicate de operatiile din fig. 5.1 1, Calculul fa stare + fenf aga cum este prev (pele sfre ité 77/0-90 se bazeazk pe servicers ea elas: I Smas < Sap unde Sip repretint& efortul ma citarea maxima) in secfiunea in cate se =" poate produce cedarea clementulni, iar pie stare Fa Suap reprezinta efortal capabil (soicita- de bosealt rea capabila) in acea sectiune. Sma s¢ =" cbfine in urma calculuti static al Strac- Coleatel te stereo hewilé turii_considerind inciredrile cu valorile eeeschiere 9 calcul in porifile cele mai devavan- I tajoase pe structurd. Syap se obfine con- siderind distributia eforturilor unitare pe sectiune in stadiul ei de cedare gi Mealovee cwsiractird a lenentuet Caley store tnt te tlvraahe T tulorile de caleul ale rezistenjclor beto- Fe 31 nului gi armiturii. Obiectul prevederilor anprivind caleulul Ia starea limit’ de rezistenti il constituie tocmai_preci- zarea ipotezelor si relatiilor de calcul care permit determinarea valorii ‘Aceste prevederi sint de reguli valabile pentru elemente structurale liniare (de tip bard). STAS 10 107/0-90 admite folosirea lor si in cazul plicilor plane cu incdrciri normale pe planul median precum sin cel al elemen- telor bidirectionale plane incovoiate in planul lor (cum sint, de exemplu, pe- refii structurali_ si grinzile pereti). De asemenca, aceste relafii se pot utiliza si la elementele masive cu stare de solicitare plana. In cazul elementelor de suprafafa si tridimensionale supuse la solicitari complexe (plici curbe subtiri, ansambluri de diafragme considerate ca pro- file spatiale cu perete subfiri, fundafii masive de beton armat ete.), in ipsa unor modele de calcul care si reflecte ecmportarca lor real sau atunci cind. asemenea modele exist ele implicd un volum de calcule (folosind tebnici avansate de calcul automat) inacceptabil pentru proiectarea curent’, se admite ca starea de eforturi si se determine prin procedee de calcul specifice comportarii clastice care furnizeaz’t valori de oforturi unitare. Pentru a pune fn evident si in aceste cazuri comportarea de beton armat, eforturile capa bile stabilite cu ipotezele specifice elementelor de beton armat se compari Sn eforturile cectionale obfinute prin integrarea eforturilor unitare pe sec fiune, 2, Atunci cind starea de eforturi este compusi, de exemply moment incovoietor cu fort axiala si/sau forfa taietoare, relafia (1.1) se inlocuieste ‘cu un grup de relaji, fiecare relatie corespunzind cite unui tip de efort (soli- citare) din ccmbinatia respect 3, La constructile curente de beton armat nu apare pericolul pierderii stabi formei inainte de atingerca starii limit de rezistenfa. La clemen- tele liniare de beton armat, de exemplu, accasti situafie este acigurat in STAS 10 107-90, ca de altfel in toate prescriptiile de proiectare din lume, prin limitarea superioara a flexibilitatii 2 = Jj/é, unde 1, este lungimea de- flambaj a clementului, iar este raza de giratie minima a’sectiunii sale trans- versale. In cazurile speciale in care verificarea stabilitijii formei este nece- sari, de exempiu la plici curbe subjiri, accasta se va face pe baza wnor pre- seripfii_ specifice. é Influenja flexibilitatii asupra siguranjei clementelor comprimate de beton armat se recomandii si se ia in considerare prin evaluarea valorii Swee in relafia (1.1) pe baza unui calcul de ordinul If al structutii, In cazurile curente se admite folosirea unci_metode simplificate care consti in majorarea prin coeficienti aproximativi ai momentelor de ordinul 1 in relafia (5.1) = veri paragraful 5.2.4. 4, Piercerea stabilitatii pozifiet elementelor de beton armat (prin ris- turnare sau Iunecare) nu apare in mcd-curent in practic. In cazurile speciale in care verificarea stabilitaii pozitiei este necesara, de exemplu la elemente prefabricate, aceasta se va face pe baza unor prescripfii specifice. 5. O proiectare corecta a elementelor de beton armat implick respectarea simultana atit a prevederilor de calcul cit si a prevederilor de alcituire con- structiva. Mai mult, unele verificari prin calcul nu se pot face decit dup dei ierea constructiva ‘a elementului, In acest spirit alcatuirea constructivi a unui clement de beton armat se face in paralel (uneori precede verificarca clementului la o anumiti stare limita), astfel incit pozitia operafiilor de alea~ tuire constructiva in schema din fig. 5.1, trebuie considerat doar simbolic. 6. Un element de beton armat se consider proiectat judicios atunei cind consumurile de materiale (cofraj, beton, armatur’) si de energie inglo- bata sint dimensionate in domeniul economic pe baza stiri limita de resis- tenfii sau, eventual, la elemente unde exist riscul aparifiei fenomenului de oboseali, pe baza stirit limitd de cboseald. Stile limita ale exploatarii nor ale (starea limita de deschidere a fisurilor si starea limita de deformafii) nu trebuie si conduct la cresterea consumurilor de materiale decit in cazuri foarte bine justificate. 5.2, CALCULUL LA STAREA LIMITA DE REZISTENTA LA INCOVOIERE CU SAU FARA EFORT AXIAL 5.2.1. Introducere Calculul la starea limité de rezistenta la incovoiere cu sau fari fort axiald urmireste asigurarea elementelor de beton armat fafi de ruperea in secfiuni normale la axa acestora Daca suportul vectorului moment incovoietor Mf coincide cu o axa prin cipal sefianii sau dact punetl de aplicatie fore NY, parle eu axa clementului, se afli pe o axi principal a sectiunii (fig. 5.2 a 5i 8), atunci solicitarea este de incovoiere simpla (dreapta) si axa neutra este paralelt cu directia vectorului M. Combinatia de eforturi M si N asociate stirii limitk de rezistenfa este ilustrati de curba limita de interactinne (denumit’ simplificat curba de inter acfinne) din fig. 5.3. Aceasti curbi este simetric& sau mu in raport cu axa eforturilor axiaie dup cum sectiunea de beton armat este simetricd sau nu fn raport cu axa principald fat de care se incovoaie elemental (fig. 5.4). Daca vectorul moment incovoietor nu se suprapune pe o axi principal a secfiunii sau dac& punctul de aplicatie al forfei N nu este plasat in lungul unei axe principale (fig. 5.5, ai 2), atunci elementul este solicitat la incovoiere oblict si axa neutra nu este paralel’ cu direcfia vectorului Af (9 # w). In acest caz combinafia de eforturi M (ca componentele M, si M,) si N, aso- Giate starii limits de rezistenfa, este ilustrati de suprafaja de’ interacfiuine din fig. 5.6. ed x” fe a) sectioni de 7 oe, an Re b fWleanperie) Garbo de ioterochne eT ig. 93. Carla de itractune Hinits omntincovcetr fort eal Medal i are seating Cateclaten de rents a) tnd N= conant eal soca sean f 8) i nant esol sletiolprode deincheanlepevitafona) axial pentra 0 sectiune drep- ig. SA Curha de interactiure imitt. moment incorcietor-fe oil 1 = 0,008, Rye = 300 tonghivlard de teton armat eu diverse rapoarte Ag/Ay.S-a consi Ren 15 ra x02} = 00s, h et nes Gurbe te oteretsoe Note (ate naire © 0 fet Fig. 36 Ta o anumiti anmare longitudinal a scefiunii (definita prin posifia B (i) % >t > 2 eee hata Daas ecifs hast 2 oats I el mst snp ct sie pce da Ag $i deci toata sectiunes sint comprimate, mee a ita - [Cazul I de compresiune excentricd in situatia (ii) cu forf& axial de compresiune — Incoviotere in situatia (ii) cu forta axiala N ~ 0. —Intindere excenivicd cu excentricitate mare i situatia (ii) cu fora axiald N de intindere. — Intindere excentrica cu eacentricitate micd in situatia (ii), Se observa ca in redactarea STAS 10107/0-90 cele doua subdomenii ale compresiunii excentrice sint denumite cazul I si cazul HT, abandonindu-se denumirile de compresiune excentrici cu excentricitate mare gi, -respectiv, compresiune excentric& cu excentricitate mic% {olosite in edifiile’ precedente | ale preseriptiilor. Aceasi& modificare este impusi de faptul ca, la compresiunea excen trick a unei anumite sectiuni de beton, pozitia punctului B, de balans (gra- nifa intre cele doua domenii) nu corespunde unci valori constante a excen: tricitafii ¢ = Mogg/lV 25a cum se intimpla in cazul intinderii exeentriec (fig. $.11). Intr-adevar, de exemplu in cazul unei sectiuni simctric armate, panctul de balans B corespunde unei valeri constante, Ny, a forfei axiale | atunci cind cantitatea de armatura pe secfiune se modifica. In felal acest pentru o anumitd excentricitate ¢,, starea limit de rezislenfi a sectiunit comprimate excentric poate corespunde cazului I'sau IT dupa cum armarea secfitunii este mai slab sau, respectiv, mai puternied ne de beten Jenga crosty onei comprimate ia er difesenia int jerente, in calcu la acteristice (fig. 5.10). ch pentrz 0 anumitt sec ea limit’ di “Ay gi AL, cre cu forfa axialé pot interveai ante de yea etn A loompresicne} Carbo de snfervehione penis heheh Interacting (pevtia dg “Aad ™ hep Hig, 3.10 7In fig, $.9 $i 5.10 mai este areata si situafia in care Ia fibra extrema latins de momentul Jf cfortul unitar ty este nul (punetul D de pe Geek) de yredete —diagrama limita de_ inte s a beter ractiune). Pentru efortuti ‘uxiale dle compresiune mai haa? mari decit ecl corespunz | tor situafiel D, in momen wahihe tl ruperii seefiumit esi =< h < fe. Din acest motiv in wg 5.12 tnetoda simplficata de cal Cal se daa relat aproxim tive diferite pentru stabilirea eforturilor unitare din armaturi in. sectiuni Comprimate exeentric in condifile cazutui TT, dupa cum situa Himats e coidrareeorespondo pe cuba de ineraciune unui punctsituat| mal sus Se Dees Boe & : sees in canal Intinderii excentrice, porifia punctului C (granija intre deme niile de solicitare la intindere excentrica cu excentricitate mica si Intindere Uxcentrie& cu excentricitate mare) corespund unei valori constante a excen- tmatafit ey (ie. 312) Coe = hy — hy (3.6) indiferent de marimile ariilor armaturilor A, $i as b. ncovoiere. Rin punct de vedere practic. situatia de solicitare 1a fneo~ Gnd valoate ci este foarte mici, In felul acesta, pentru domeniul practic de ineov curba de interacfiune are alura prezentatd in fig. 5.10, La incovoiere intotdeauna 2 > 0, entra ee 0 zon’ eee pe Min iattoda simpliicatd ‘de calcul se consider dstributia de eforturi in beton sint constante gi egale cu Re; — in arnvitura intinsd A,, efortul o, este egal cu Ra; Fig. 3.13, 2 fate exe = Be = ane a4cee- wi wet ,| . ’ mero Re op 081 beh $e a b Me 34 — in armitura comprimatt 4%, efortul of este mai mic sau egal (in valoare absolut’) cu R,, dup% cum iniljimea z’a zonei comprimate este mai mic sau, respectiv, egalA si mai mare decit 2a’. In legitura cu aceasta distributie de eforturi sint de facut citeva preciziri. 1, In fig. 5.14 se araté c& distributia conventionala de eforturi in be- ton repreziatd o aproximare foarte buné a distributiei de eforturi conform metodei generale de calcul, atunci cind zona comprimati are forma drep- tunghiulard, (In cazul obignuit cind g, este egal cu «.) introducind erori nein- semnate in'ceea oo priveste posifia’ rezultantei eforturilor de compresiune din beton. Se observa, de asemenea, ci in acest domeniu se poate admite aproximajia e208 (0.7) Dac cedarea sectiunii este datorata atingerii deformatici admise tn armitura A,(? < #4, vezi fig. 5.9), atunci raportul = seade sub 0,8, ca atit mai mult cu cit eg, este mai mic, iar cantitatea de armitura intinsi este mai mica (fig. 5.15). In cagul secfiuniloe in forma de T cu talpa fn zona comprimat& domenial de procente de armare in care relafia 5.7 este apropiata de realitate este mai restrins, reduciadu-se odath cu eresterea raportului 42 si reducerea raportalui f Pentru sectiunile dreptunghiulare si seofiunile in form& de T cu pro- Porfile intilnite ta mod obisnuit in constructiile de beton armat, metoda simplificat& ofer& 0 precizie cu totul satisfacitoare pentru nevoile proiee- tarii curente, valorile eforturilor capabile objinute prin aplicarea acesteia, iferind cu cel mult clteva procente de cele furnizate de metoda de calcul exact. Atunci cind se urmireste s& se stabileasci capacitatea de deformare sectionalé (rotirea specifica ultims), relatia 5.7 oferi o aproximatie satis. fedtoare numai pentru sectiunile’de formi dreptunghiulard, [a cazul altor forme de secfiune utilizarea relafiei 5.7 nu oferi siguranfa necesara, ‘Reptra stabilirea caracteristicilor de deformare ale secfiunii fiind recoman- 1k metoda rigaroask, 3§ 8 ox ——— potsii tee tame someh comprlmate’ a vig, 5:15, Variatin report compa in ree Menge scales penta teefonl deptunghiare sn ime Stamens coat, sbi cntrm, metipe crete in ate (x) In funcfie de valoarea deformatici cop sdmish Cr ee Censanrat ena 339% B dvere vale RDS: 1S Pe ‘si 19 MPa) si Re (210, 300 51 350 MPs). 2, Pe baza relatiei precedente, conditia 2 < % care asiguré curgerea rmaturii A,(o, = Ry) se mai poate scrie sub forma ke 5.8) nde -4 69) . Ay . = 208% 08 —*—— (9.10) Deis ceases areetrRIES F i 0-50, Valo- 1 tabelul 5.1 se dau vatorile & prevazute in STAS 10 107/04 Fe a os Comat plate ace fa de 8.8 abun Cina rezstenta betonull creqte sau atunel nd betonal cre agregate uyare Distributia de Salata din fig. eT si ele eee so bazeare ene taistenfel palierulal de curgere al armituril Ay. In car Sag Wat SiRis "care nu ave palier distinct de curgere, valoarea & din 7 Tebulul 5.1. Valorile % conform STAS 10 107/0 69 (Clase de beton ‘Tipal de botox ‘Vipel de armatera Be 35 Retox obigauit on 37 060 0.35 ; Po 32, Pe 6, STNB 0.33 0.50 Beton ou agrogate | OB 37 0.35 — youre = | PC 52, PC 60, STB 050 . le ‘Tabelul 5.1 este stebilita pe baza valorii rezistenjei R.. De fapt, pentru aceste armituri, cu cit & este mai mic decit &, eu atit efortul efectiv’o, este in rea ) litate mai mare decit R, si deci momentul capabil real este mai mare decit : momentul capabil determinat cu metoda simplificata de calcul folosind distribufia convengionala din fig. 5.13 3, Limita + = 2a’ sub care se consider jos] < Rs este evident aproxi- mativa. In realitate aceasta limita trebuie si depind’ de raportul 2/x, care | vatiaad ca in fig. 5.15, de ty si de Ry. Analize mumerice au aritat ined ef reaultateie calculului nu depind semnificativ de valoarea adoptat& pentra aceastis limita, care este foarte comod% pentru caleulele practice. | ‘Atunei cind Jo{| < Ry, momentul capabil al sectiunii se calculeazt intr-o ecuatie de moment’in raport cu axa armiturii 4% in care aportul } zonej comprimate de beton se neglijeaza pe baza faptiilai ¢& este foarte mic si cH negiijarea Tui are un efect acoperitor. 4, Este de refinut eX in cazul unor secfiuni incovoioate cu procente reduse ale artniturii A, din zona intinsS, aga cum se intilnesc “uneot la pla- cile plangelor clidirilor civile, sectiuni diménsionate prin metoda aproximat ; tiva, deformatia specifict a arméiturii intinse (care nu se determing explicie 4 aceasta meted) poste depisi limita admisi de 1,5%. Se considers cd se | pot accepta asemenca situatit avind tn vedere faptil f In certs cients sint posibile importante redisiribufii ale eforturilor, prin deformatii plastice ' ica efect al curgerii lente a betonului, iar pe de alt ‘parte numarul mare de bare cu care se armeaza plicile face aceste elemente mai pufin sensibile la \ efectul coroziunii. In tabelul 5.2 se dau relafiile de caleul Ia starea limita de recistent& 2 secfiunilor dreptunghiulare incovoiate sau cu. talp’ in zona comprimatt, In toate situafille, calculul se reduce la cazul sec{iunit dreptunghiulare | iimplu armate, Pentra acest eaz, in Anexi in tabelul 7 se daa valorile €. m $i y in functie de procentul de armare, = x A = 100-4: A | 3 ? ti (5.11) | s de clasa de beton (Be 10 ... Bc 30) gi tipul de arm&tura (OB 37, PC 52 si PC Ip 60), unde & este definit in relatia (5.9); (5.12)wpticate ee celenl la stare limite de ronitenpl la tncovoiere Tabetal 52 Relat as jar Moap i yee 5.13 Aske ey) i i Din echilibrul axial se observa c& 2 A, Re - |S } gman tee 14) 3 : . wR (14) | 2 unde a este coeficientul fizic de amaze, fas i ¢ baza relafillor (5.11) gi (3-14) se poate scrie relatia fi * 100 R, } ae 14 a) | 3 : Re oe é Dact_in itroduce_valoarea £ = % din tabelul 2 centului de armare; Paar Trebuie ca £ S38 ‘ajungt Ta curgere (ot se plastttcey ~ « inainte de cedat q a Tnalfimnea SPlunghiulare, simplu armate se poate J stabili cu relagia ot sso) = rf | unde Mf si b se exprima in Num si, respectiv, in mm iar valoarea r este data in tabelul 8 din Anexd funcfie de procentul de armare # din relafia (5.11) side tipurile de beton si armatura folosite. Pentru sectiuni cu zone comprimate de alt forma decit dreptunghiular’ sau in T, distribufia convenfionali de eforturi din fig, 5.15, poate introduce aproximiri prea mari, Pentra sectiuni de forma circulara sau inelari calculul practic se poate face cu ajutorul coeficientilor din tabele 10, si respectiv 11 A din Anexa B pe baza metodei generale de calcul (vezi § 5.2.2.7) c. Compresiune excentric& — carul I — si tutindere excentricd cu excen- tricitate mare. In domeniul compresiunii exe:ntrice — cazul I — gi intinderii excentrice cu excentricitate mare (fig. 5.11), indljimea zonei comprimate a - sectiunii satisface conditiile 2 > 2 > 2. Pe aceasti bazd, metoda simpli- : ficata de calcul presupune aceeasi distribujie de eforturi pe secjiune la starea Jimitd de rezistenfa ca si in cazul incovoieri (fig. 3.14). i Pentru, calculul sectiunilor dreptunghiulare prin metoda simplificat’ situafille limita B si C din fig. 5.11 pot fi determinate dup’ cum urmeazi. Situafia limitd B (panctil de balans) este definita prin valoatea forfei axiale (5.15) . r(4e 0 by 3 2a" 1 ql ; 2 1 < 2a (ei < Red coat pcxen ea Imith de reristentd In compresiune excentriet — cazul 1 4. Compresiune excentried — cazul Ul. In domeniul compresiunii excen trice ~ cazut I1—indltimea zonet comprimate reale, 2, este mai mare decit #, din fig. 5.9 si deci sectiunea cedeazi prin rupecea belonului comprimat far8 ca arm&tura’ 4, si ajung’ Ja curgere (4 < Re). Distributia de deformatii pe secfitne arati Ci in figura 5.16, Se consiata urmatoarele: = in domeninl 2 < 2 < A, deformatia limita a betonului comprimat an Gi deci x ~ 0.8 2 (vezi fig. 5.14); — in domenivl ¥ > h, se poate considera ci deformatia limit’ a. beto- ‘nului comprimat variazii ca'in fig. 5.8; legca de variafie liniard a valorii ein rept consecinta faptal c& Ia distanta & S*% de Ie fibra extrema a secfiunii ce tinde si fic intinsi de momentul incovoietor & ct. — tn domeniul %, < % < hp, efortul cg in armatura 4, scrde de la valoa rea Rg (curgere din intindere) Ia zero; in domeniul hy <¥ < tnfirit, efortul a, in armituca A, variaz’ de ta zero a valoarea — Ry (curgerea din’ compresiame) = in armitura Aj efortul 0, = —R, (curgerea dia compresiune) p: baza faptului cd intotdeauna la armiturile folosite in beton armat este respec- tat conditia Ry < tEs: Distribatia de eforturi {in acest domeniu are Tabelul 53. Relali simapliticate de caleul te ey 78‘J+ 4 AiRaha + My — by) 3 < 1 a barely ~ ou b= by Meap = (bp — 0) hye X Cao ectinne deeptunghiulers Map (=r 8 DghpRe > > ad lweren om hy Be #2 (Lc Re) I 3 : & 8 i 8 ‘sd2a (vest parage. > Nhe yt) See butia “de eforturi a | Tabelul 5.4. Relat simplitioate de calcul la stare Limilk de sesislea{l In tntladere exoeatrica cu exceatrictate mare } Forma sectival — Mig. 5.16 Pe baza acestor observatii, distribufia conventional de eforturi la sta- rea limit de rezistenfa in domeniul compresiunii excentrice — eazul II aratk ca in fig. 9.17, Este important de remarcat ch relafia z= 0,8 ¥ gi deci lunita x = 0,8 i, in fig, 5.17 este asociat cu valorile ty = 2% gi tu = 3.3°, si cu forma dreptunghiulara a sectiunii pentru alte tipuri de secyiune acestes reprezentind valori aproximative, gradul de aproximare depinaind, asa cum. sa mai aritet, de forma lor. fa my 08 (19 Relatia (5.19) rezulta pe baza ipotezei variafiei liniare a lui a, in inter~ valul 08 < &< 1 (fig. 5.18), __ TRelatia (5.18) rezuitd pe baza legii fizice a, = t4E,, tm care, pots eaei secfiuniler plane (fig. 5.19) (3.21) 5 Se observa cA relatia (5.18) face ca jr ecuatia de echilibru axial la compresiune | excentricd — cazul TI —~ si represinte ase & I o eciate de grad dol in Deck at 4 face ipoteza cA a v iar si in intervalal & < & < 08 (fig. 5.18) atunci rezult, 5 cae S8&=ER, (522) OB si ecuatia de echilibru axial devine o ecuatic liniard in raport cu §. Relatiile '5.18) $i (5.22) conduc la rezultate apropiate. Atunci cind £, — 0,6, relafiile 5.22) si (5:19) devin identice gi reprezintd o linie dreaptd in fig. 5.22 pe tot intervalul & < & < 1, deci pe tot domeniul compresiunii excentrice — cazul II, Pentru & # 0,6, ecuatia acestei linii drepte este data de ee (523) 1% Relatia precedent este cca mai simpli din punct de vedere al caleulubui practic si conduce la rezultate suficient de coreete, Explicitind valoarea lui R, din expresia (5.10) si introducind-o in relatiih (5.18) i (5.22), punind yy = 35% $i La = 2,1- 10° MPa, se obfin expresii ale cfertului din armatura a, care nu mnai depind de marca’ ofelului: 08 — e,{in MPa) = 735 Ser, (5.18.4) si ce Limitarea o, < Ry este impusi de faptul cX & in tabelul 5.1 reprezint re a Valorif rezultate din ecuafia (5.16) seu (5.21). in tabelul 5.5 se dau relatiile de calcul la starea limita de rezistenti Ix cempresiene excentric — cazul If, Pentru efortul a, se indicd relatia (5.23; dar, Lincinjeles, ck se poate felesi cricere alta din ‘relatiile ‘prezentate mii inainic. Cu ty, #8 notat aria zonci de beton comprimat gi cu Sy, sa notat mementut static al suprafctei 44. in raport cu armatura 44. Peni verificarea 1a starca limit de rezistenfi a unei sectiuni compri mate sc Foate folosi gi relagia Muy (5.24) unde (vedi fig, 5.20) My si Np sint valorile N si M care corespund situa i de balans cind x= 4 (vezi belul 5.3); N este forta axial pentra care 5 determina Muy; Nee forfa axiald capabilt ia compresiune centticR, a Noo = Ack (45 + AddRa (5.45; iar Ay este aria secfiunii de beton. , Efortul capabil Ja cempresiune centrici furnizat de expresia (5:25) tre buie interpretat mumai ca o valoare de referinfi, asociatd unci situafii ideale de solicitare, in realitate neavind corespondent ‘fic, ca urmare a prezentei, practic in tcate cazurile, a unor excentricitati accidentale, cuantificate con form prevederilor standardului prin excentricitatea adifionali ¢, (vezi para grafal 5.2.2. ¢) Relatia (5.24) presupune, pe de o parte, variajia linjart a curbei de in- {cractiune in demeniul ccmpresiunii excentrice — eazul 11 —, ipotez’ sui cient de precis’ rentru calculcle practice, isr, pe de alt’ parte, May = 0 li N= Neo. Accasté wltim’ ipotezd este strict adevaratii numai daci forja 8 83\ a 1 a | { : =|2 Paige || f a . fie = | . als ae F : . 1| 3 ta Fa] = 5 5 Tho S t a 5 ned % i Lone)» 35 4 33 i 8 )Es ’ Cocu! 1 a [8s i fe \ 3 Fig. 5.20, 2 e actioneaz% in centrul de greutate al sectiunii ideale, situatie care se intilneste i £ de excinplu cind secfiunea, inclusiv armarea acesteia prezint’ simetrie fats 5 £ de axa pe care se proiecteaz’ vectorul moment, g e i Este interecont de remareat c& relafia (8.24) este cchivalent4 cu ipotera f\. 3 cd mementul static $;, al zonei de beton comprimat in raport cu arm&tura 2|2 Z A, este constant pentrt toate distributille de efort din domeniul compresiunii 3 3 excentrice — cazul II — (fig. 5.17). Dup& cum se stie aceastd ipotezd a fost 3 3 felesiti in edifii entericare ale prescripfiilor de proieetare din fara noastra 2 E ¢. Infindere excentricd cu excentricitate mic’. In domenivl intinderii 3 : exceritrice cu exeentricitate mic& (vezi fig. 5.10), intreaga sectiune este supush g e Ja intindee. Betcnul fiind considerat fisurat pe toata indlyimea seetiunii a a rezistenfa scetionala cste asigurat& in totalitate prin armatuti z in cazul in care cfortvl sectional de intindere este aplicat in centrul é de greutate al armiturilor A, si dj (acest caz apare cel mai frecvent la sec 2 : unile simetrice, armate simetrie), curba limita de interactiune se prezinta 2 Me cain fig. 5.21, a, starea limit& de rezisten{a flind asociati cu atingerea valorii 2 2 {inifierea curgerii) in armitura A,, in care momentul incovoietor induce ‘ |. = += inkindere, 2 3 t Ps Daca efortul sectional de intindere nu se aplict in centrul de greutate s)e 2 % : al armaturilor 4, si A; atunci curba de interactiune se prezinta ca in fig, 5.21 6, 3/3 $ ge te acl Ag(hy — a)'> Al (hy — a’) sau cain fig. 521¢ dack As(hy — a) < Ad oa < rae FE + (hy ~ #). Cu hy 51 iy's-au notat distanfele de Ia suportul forfei de intindere = ne ee Ja fibrele extreme ale secfiunii de beton. t : 32 $24 _. Funefia de valorile relative ale efortului de intindere si moumentului 8 i 3 incovoietor (fig. 5.21, d) starea limita de rezistena este asociata cu curgerea 3 #3 3 fie a armituril 4, fie a armiturii 4%. a Pentru cazul din fig. 5.21, b, porfiunea rectilinie CD a eurbei de interac- ' fiune corespunzind curgerii armituril A, are ecuatia Muay = 4aRahe — Ny — «’) (5.26)iar porfiunea rectilinie DE, corespunzind curgerii armaturii A, are ecuafi« Myep = —AiRaha + N(lia = 4) (5.27) Punctul de Ia intersectia celor dowi drepte, reprezentind cele dous domenii distincte de comportare, are coordonatele Nor ~ (4a + ADRs 3i a to? M~ Auth ~ a) Ry ~ Aally — a) & | SS Resulla ca dact diagrama de interactiune afe configuratia din fig. 5.21 ¢ pentru valori ale forfei de intindere mai mari decit N= A;R,——*— con aA Aide stent une ch monet ape eh ne; | i Muay ANON ae ym Aadahy ~ NO ~ 2) . = 0 {, Tabele de calcul la iucovofere simpli cu for{i axialé, Pentru calculul | practic la incovoicre simpli cu fori axial, fn Anex’ (tabelele 9. A ... D TOA...C si 11) se daw st) forma numeric& curbele de interactiune N-Mu, ° pentru citeva tipuci de seofiuni des intilnite in practic&: sectiuni dreptun- ghiulare simetric armate, sectiani circulare si sectiuni inclare. Valorile din fakcle sint determinate cx ajutoral metodei generale de cale Pentra secfivatle dreplunghiulare, tabelele contin valorile adimensionale Mey 29) OAR, ie fn functie de parametrii adimensionali (9.30) fi afb = a'fh. 87at, in ge Pig. $22 Pentru sccfiwuile circulare, tabelele contin valorile adimensionale (vezi fig, 5.224) (5.31) in funcfic de parametrii adimensionali ce wR, Auk (932) wR si ajh, unde Agp este armitura totala pe sectiune, presupusé, distribuitd pe perimetrul de Tez y — @. " Pentru. secfiuwile inelere, tabelele contin valorile adimensionale (vezi fig. 5.22, 5). M, «i 3.33 rer TaEBR, a in funefieZde paremetrii adimensionali wm san, (9.34) 6 edaRe unde Ay, este armitura total pe secfiune, presupust distribuiti pe perimetrul de diametru dy, Tabelele pentru secfiuni inelare sint valabile pentru 3/dy = “0,025... 0,2, domeniu ta care acest parametru nu influenjeark seasibil relafia tay — i . "Armitura Ay poate fi considerata distribuit% pe conturul eireular atit ta secflunile credlare cit sila sec{iunile inelare dact mumdrul baraler pe ste- june este mai mare sau egal cu 6. . tune sate tabelele confin gi eazul «= 0 care oorespunde sectiunii dia beton simplu, Se Teaminteste c& pentru secfiunile de beton simplu solieitate la com- 88 presiune excentrici cu excentricitate medie (vezi cap. 4), standardul prevede condiii mai acoperitoare decit cele asociate metodei generale de calcul apli- cate secfiunilor de beton simplu, Relafia intre momentul incovoietor capabil, May si momentul incovoietor pe secfiune, Mf, este data de relatia (5.17). Tabelele se pot folosi atit la verificare, eind se cunose m si a gi se deter ind tap, cit sila dimensionaye, cind se cunosc m si m si se determin’ a. Pentru cazul secfiunilor dreptunghiulare simetric armate, metoda sim- plificati de caleal prezentat in acest capitol conduce la rezultate practice gale cu cele din tabelele 9A, 9B, 9C gi 9D din Anex’, In acest capitol nu a fost discutat aplicarea metodei simplificate de calcul la sectiuni circulare si inelare, aga cum s-a procedat in edifille anteri- oare ale indrumitorului inirucit tabelele 10A, 108 si 10C si, respectiv, 11 ddin anexi acoperi toate situafiile care pot apirea In practic’ pentru aceste tipuri de scctiuni, climaininda-se astfel necesitatea folosirii metodei simplifi- cate de calcul. Este de menfionat de asomenca, ci tabelele din Anexi au fost stabilite considerind valoarca ty == 3,5%q9 atit pentru sectiunca dreptunghiular’ cit si pentru secfiunea circulard. Pentru sectiunea inclara, insi, s-aconsiderat ea mai dezavantajoasi dintre situafiile im care t4y = 3,5%q ia fibra extrema a secfiunii si te = 2/9 la fibra extrema a cercului median (de diamétru d,). Ultima dintre aceste doua situafii a fost hotiritoare in toate cazurile in care iniltimea x a zonci comprimate este mai mare decit 1,17 ori grosimea 3 a peretelui, Intr-un asemenca caz, la o sectiune inclar’ de diametru relativ mare in raport cu grosimea peretelui cum este de exemplu sectiunea transver- sali a unui castel de apa sau 2 unui cos de fum deformarea lateral a zonei comprimafe nu poate fi impiedicata de zona intins& si este normal deci ca rau fe. In cansth imei seetinni inclare de diametm mic, enm ar fi de exempl Ja" un stilp centrifugat, ipoteza suplimentara ty = 28/» conduce la rezultate acoperitoare cu pina la 10%, Asemenea secfiuni se intilnesc totusi rar in practica curenta, 5.2.3, Efectul armaturii intermediare Relafiile de calcul prezentate in § 5.2.2 neglijeazd efectul eventualelor anm&turi dispuse intermediar intre armiturile A, si A’ de la capetele sectiunii (armaturile Aq din fig. 5.7). Evident, armiturile intérmediare sporese capa- itatea portant& a secfiunif de beton si in unele cazuri acest spor poate fi semnificativ (vezi fig. 5.23). © metoda simplificata de evaluare a efectului armaturilor intermediare este previzuti, pentru prima data in fara noastra, in STAS 10107/0—90. Astfel, pentru efortul intr-o armiturd intermediara @ unei secfiuni de forma Greptunghiulara se considera relafiile & aos (5.35) cind § < 0,8 si Foe ce RN 2 + KB) (5.36) 89wl al al a a @ a Fig. 233, Sporul de capacitate portanth datorat ermaterilorintermediare Ja setiunt compe: inate excentric Dierenfele Inte rerultatee cbfioute prin aplicaren metedel gepesale (13 ade} aproximative de calcul. Date de calcul: Ry = 2 MPs, Ry = 260MPa, * = 0,05. cind &> 0,8, In relatiile precedente Lom am (3.37) unde &, este distanja armiturii intermediare Aq fafi de marginea secfiunit comprimate de M, iar & 5i & sint definite in relafiile (5.9) si (5.10). S-a con- siderat compresiunea negativa si intinderea pozitiva. Evident trebuie ca -1< Stet (5.38) Relafia (5.35) se deduce similar relafici (5.18). Pe baza distributiei deformatilor« pe secfiune asociate ipotezeiseciunilr plane (fig 5.24), val bili ciad 2 < A sideci & < 0,8 finind scama de relafiile (5.7) si (5.21) se obfine ea 08 te — 8 (5.39) 90 Fig. 524 (5.35) se reduce la relafia (5.18) atunci cind % = 1, \d armnaturile vi,. 51 A, coincid, Similar relafiei (5.18 a) se poate serie 08 % oa = 735 . (5:35 0) & onde egy reznlit in MPa __ Relafia (5.35) reculli pe baza distribatiei defoematillor pe seojiune din fig. 5.25, Valabila cind 2 > h si deci cind & > 0,8, Tinind seama de valoarea Sim din fig. 5.8 se obfine zh Oa = Eysag = — Baty (5.41 Fahl elon) oe Daed fn relafia preceacatit se aproximeazi z (5.42) a ls | Aoi . i jd r La & | te ae Vb 1 \ |cu o funcfic liniari de & in intervalul @8 < E < Mig < ¥ < &), se obfine Zz =! ==%) =] + 3(1 = 24) ow =S5E-4 451-4) (1-8) (5.43) Cu aceasta gi cu relafia (5.21) se obtine ou Re ore eee 44-0 3] ceea ce Cu tyo/thy = 0,002/0,0035 conduce la relatia (5.36). Dac& se inlocuieste Ege = 735 in Telafia (5.21) se obtine: a ans[ 254) +5) = si, deci, la qe = 7352.15 & — 2,72 + SH (1 — BY) (9.36 a) unde og, este exprimat in MPa. Din examinarea diagramelor din fig. 5.23 rezulta ci meteda simplificata ofers reznltate cu totul satisfic%toare prin apropierea de cele obtinute, prin utilizarea metodei generale, mai riguroase 5.2.4. Efectul zveliefei la elemente comprimate excentric a, Generalitifi. Prin clemente zvelte se inteleg elementelé Ja care efec tele de ordinul II (diferentele intre momentele incovoietoare rezultate dints. un calcul de ordinul II al structurii gi cele dintr-un calcul de ordinul 1) sint semnificative si nu pot fi neglijate in calcul, Pentru un stilp in consoli (incastrat Ia baz si liber la extremitatea superioar’) ca in fig. 5.26, solicitat la compresiune excentrici, momentul incovoietor total 1a baz este: — in calculul de ordinul T M, =H — in calculul de ordinul 11 My > My-+ AM = H+ NA (5.44) Efectul de ordinul IL A.M = NA cste proportional cu efortul axial V si cu sigeata 4, deci cu flexibilitatea (zvelte{ca) stilpului. In calculele prac- lice, 2velte{ea stilpilor din beton armat cu sectiune dreptunghiulari este caracterizata prin coeficientul de sveltcfe conventional == J,[h, unde: Leste Tungimea de flambaj: h— latura seetiupii transversale dup’ directia de acti- une a momentului Ineovoictor, in ipoteza de incircare considerat8, a foetus Pig 328 wig 827 Fai do coeticientul de aveltefe teotetic bg = [n/t (F — raza de inerfic a secfiunii transversale), 2 se giseste in raportel randy ry ABA 2. 0,294 A b Cercetrite experimentale din perioada postbelic& [20], {25}, [50] (vezi yi [7)) au aratat c¥ influenfa cfectelor de ordinul IT si modul de cedare variant Jn funetie de 2, in felul urmator: Incarcind un stilp de beton armat ca tn fig. 5.27, 4, cu o forfa vertical N aplicata la capatul nei console gi mirind progresiv incarcarea pin la ce- dare, momentul Incovoietor maxim la baz creste in modul aritat in fig. 5.28 si anume: 1. La yalori reduse ale cooficientului de zveltefe (2 < 10), efectele de ordinal iT sint practic neglijabile, Momentele incovoietoare crésc proportional Ca efortul axial pint la cedare, astfel incit curba M —f(N) este o dreapti {in fig. 5.28, dreapta (1)]. Cedarea se produce la intersectia A, a acestei drepte ca curba limita de interactiune N-M, la o valoare Nagy 2 cfortului axial Stilpii din aceasti categorie sint denumniti stilpi weave. 2. La valori 10 << 30, efectele de ordinul II nu mai pot fi neglijate in calcul. Cu cit N cregte, relatia My, = /(N) se depirteazi de la forma liniaré, ajungindu-se la curbe de forma notat’ in figuré cu (2). Cu cit Aeste mai:mare,cu atit curba (2) se departeaz’ mai mult de dreapta (1). Cedarea se product fersecfia Az a curbci (2) cu curba limit de interactiune, la o mirime a efortului axial Napiy < Nexo: Faptul c& ruperea se produce, ca gi in cazul (1), la atingeren curbei limit de interactiune, denot c& si in acest caz este vorba tot de 0 cedare prin aisn- gerea stirsi limitd de rezislenfa $i nae printr-o pierdere a stabilitagss (flambaj ) Stidpii din accasti categorie poarti denumirea de stlpi zeal. Pentru stilpii zveifi este deci de subliniat c& efectul zveltefei trebuie Iuat in considerare in calcul printr-o majorare a momentului incovoietor cu o cantitate AM = NA si nu printr-un coeficient de flambaj care s4 afec teze efortul axial ce compresiue, cum sc cbignvia si se proceceze in pres fille mai vechi. Accst med de cateul a fost adoptat in normele sovietice inet din pericada interbuics, pe baza cexcetarilor tecretico-expcrimentale ale Ivi M. S. Borisonski cin 1938, iar estiii este acceptat in apzeape toate prescrip fille nationale, precum si'in cele cu caracter intematioral, cnma este coda! model al C.E.B. In fata noastra, preciziri importante cu privire la corclar ublu al slrueturii au fost aduse sucevsiv in edifiile din "AS 10 107/0, pe baza studiiior efectuate la Institutul d Constiuctii Bucuresti [45 7] 3. La valoti A < 30, ecdarea se poate produce (ilombaj), adick forfa critica de flambaj poate fi alinsé inainte ce a se ajunge Ta stacca limi Dac cfortul axiat de compresinne alinge valow tea critica, atunci curba ify = /(WN) ia forma (3) din fig. 5.28, ajungind ori iniz-n punct 4, inainte de atingerea curbei limita de interactiune. zecst punct inainic, deformatiile crese Indefint pentra cea ce corespunde definitiei fenomenubui de flambaj. Curba limita de interac ficne cste atins’ ulterior prin orizentala dy — 4% (dnph unele cerectiri re ull c4 poate interven chiar o ramuri coLeritoare A, — 42). Mirimea cto tului axial la care se preduse cedarea este Neen = Nee (forta capabit este in acest caz egali cu cea critica de pierdere a stabilitatii). Stilyii din cate yori > < 30 sint denumili forte zoelfi si intervin rar in sivucitile construe {lilor, civile si industriale. In fig, 5.29 este aritat& sub alta for pentru stilpii din beton armat. b, Coeficientul » de majorare a momentului iucovoietor. Ponderea ca car intervine in calcul influenfa 2vellefei stilpilor se mésoard prin valoarca coe cicntului a = My/My. Pentru un stilp izolat cientul ye peate calcula ci ~ Tissevke in pierderca stabilititi [7] deveadenja intre Nvay gid Ia care Tungimea de flambaj cste cunescuti, coefi ficient exactitate ca ajutorel formulei lui Perry — (0.43) unde (5.461 A nenai in cazutile cind diagramete de momente 3f; $i AM sint afine, ccea ce pentra un stilp incastrat Ja bazi si cu extremitatea superioari liber deplasabili intervine numai cind incirca tea lateral este distribuit’ sinuscidal pe inaifimea stilpalui, In lucrarea (7). Wormmta (5.45) este rignros val 94 Nesp \ Aint << oO Luler _ gi a i a @ a w T Galena T pari SI | ene | met fare Mirgerea sbi Limilé de existent ett Neraeea . Heap 04 este | ae vocp, . slobiliht ice | pitelec it~. | Map este intluenfoté te | 10 exdere | Figantets de | ‘iketee ee edna Z (nba) tiene : ond Pig. 3.29 la pag, 37—38, sint date expresile coeficientului » si pentru alte tipuri de inckrelin, Faja de acestea, formula (3.43) da totuyi difereufe suficient de mici pentru a putea fi aplicat’ pentru orice tip de incarcare. Yn carul stilpilor zvelti (10 <2 < 30), la care fenomenul de flambaj ru intorvine inainte de atingerea stiri limit de rezistenta, forta critic& det minati cu formula (5.46) este mai mare decit Nap, astfel cf are nurmai o semni- fleafie teorctics, neputind fi atinsi efectiv, In’ reprezentarea din fig. 5.28, curba (2) atinge deci Vi, in afara curbei limita de interactiune {(porfiunes fpunetata din prelungirea curbei (2) dincolo de Ay devine orizontala in 43) Reculta ci in domeniul (2) forfa critica determainaté cu formula (5.46) repre- int& numai un paramctra pentru trasarea curbei (2), in vederea determinarii punctului A,, respectiv pentru calculal Iai cw formula (5.45). Astfel se ex- plied faptal c& intr-un calcul in care flambajul nu intervine efeetiv, se util Zeazi totusi nofiuni ca ,lungimea de flambaj" si ,forfa critics” (7) Pentru stilpii fcind parle dintr-o structurd, formula lui Perry-Timoskenko devine aproximativ’, intrucit nofianea de lungime de flambaj isi pierde semni- ficatia fizicd directa pe care o are in cazal unui stilp izolat $i nu se mai poate vorbi decit de valori conventionale stabilite prin apreciere sau prin compara. tie cu un calcul de ordinal Tf al structarii ia ansambl. {In [123] se recomand% ca sectiunile de beton ale stilpilor si fie astfe! dimensionate fncit valoarea coeficientului 7 s4 se inscrie in domeniul < 5,5. La valori mai mari, se intr intr-un domenia in care efectcle de ordinul IT fluctueaz& sensibil in fanctie de ipotezele admise in calcul, astfel ci siguranja dlementului este mai greu de stipinit prin calculele obignuite. Dimensiontiti cam > 1,5 devin totodat’ oneroase si sub aspectul consumului de armatur’ La structusile elidirilor in cadre etajate, rigidizate sau nu prin diafragme, valorile care se obfin pentru se inscriu dé reguli in domentul — 1,05 -_ 95,1,10, nedepisind 4 = 1,2 decit in cazuri rare, la construetii de tipuri speciale cu etaje inalte. La structurile prefabricate ale clidirilor parter de tip hal cu grinzile principale de acoperis concepute ca articulate pe stilpi, lungimile de flambaj ale stilpilor rezult mai mari, astfel c& se poate ajunge la 1,2 << < 15. Cercetiri mai recente au ardtat insi ci si la asemenea constru: daca sint proiectate pentru grade de protectie antiscismics > 7, condi de ductilitate pot conduce la o mérire a secfiunilor stilpilor, astfel of ‘cele mai multe cazuri rimin tot in domeniul 4 < 1,2. In functie de ponderea efectelor de ordinul IT, respectiv de mirimea prerumat& a coeficientului », in (123) (v. si [7]) se dau urmitoarele indica{ii cu privire la procedeele de ‘caleyl: ~ Pentru < 1,2 se admite s& se efectueze numai un calcul obignuit de ordinul I al structurii, iar _mementele M, astfel objinute si fie majorate cu cocficientii calculati cu expresia (5.45) in care Ny, se determing cu for- mula (5.46), adoptindu-se pentru Iungimile de flambaj valori apreciate in funcfie de natura legiturilor stilpului ia capete. Date detaliate cu privite la miodul de apreciere a lungimilor de flambaj ale stilpilor, pentru diferite tipuri uzuale de structuri, sint cuprinse in Incrarea 7, sub capitolul 3.3, Procedeul este denumit ,metoda’ AY. — Pentru 1,2 <9 < 1,5 se cere s& se efectueze un caleal de ordinul II al structurii, tu care se admite si se considere in mod simplificat pentru fiecare element modulul de rigiditate EY constant, independent de starea dc selicitare (,metcda B"). In lucrarea 7 sint expuse si cxemplificate numeric. pentru diverse tipuri de structuri procedee de calcul pe aceste baze, compa. ‘ibife cu. un calcul manual fark dificultifi deosebite, — In cazurile speciale cind nu se poate evita > 1,5, se cere un calcul dv ordinul II mai aprofundat al structurii, finind seama si de variafia m lului de rigiditate ZY in funcfie de starea de solicitare, adic luind in consid rare atit neliniaritatea geometrici (efectele de ordinul Il) cit si cea fizick (EI variabil), Un astfel de calcul (,metoda C”) nu sc poate efectua decit cu ajutoral unor programe adecvate de calcul automat. Utilizarea metodei C represinti totodatd gi un instrument de cercetare pentru analiza unot con- struc{ii sau situafii de solicitare speciale, precum si pentru fundamentarca ipotezelor simplificatoare admise in primele dowi metode. c, Modulal de rigiditate EI tn calculul prin metodele A si B. Din fig. 5.28 se vede e& efectele de ordimul II se accentueazi pe miisurh ce elementul se apropie de stadiul de cedare. In consecinti, pentru determinarca in lor ssupra capacitifii portante a unui stilp intereseazi. caracteri defarmatie din vecinatatea ruperii. De aceea, in metodele simplificate (A gi 8) in care modulul de rigiditate EY se ia constant, el trebuie introdus in calcul cu mirimea corespunzitoare stadiului de cedare, pentru care in prescripfiile din diferite f4ri se dau formule empiri 0-90, este dat& expresia‘ 0,15(1 + vpGotal)) ots + VptGont) 14 Me EI= Eu, (547) in care: J, este imomentul de inerfie al sec{iunii brute de beton ; E, — modulul de elasticitate al betomului; p(totel) — procentul total de armare din secti- 96 (61: 62; 104; 121). In STAS 10 107) ‘unea stilpului; My— _momentul incovoietor din incarcarile de Iungt durat’ ceare produc stilpului 0 deformata in acelasi sens cu cea determinant pentru efectele de ordinul IT; M — momentul incovoietor total. Yn cazurile curente se poate lua preliminar EJ & 0,3 Eyl. Numitorul expresiei (5.47), care introduce influenfa deformafiilor de curgere lenti ale betonului asupra efectelor de ordinul II este preluat dupa prescriptiile din $.U.A. [104] si sovietice [121]. Privitor la fundamentarea Tui, veri (50, 7). Fig, 820 ; In ceea ce priveste definitia dat momentului My, un exemplu edificator 5,30, al unei structuri prefabricate pentru o hal’ industrial Sere ean grinda prinapala rter fe incircirile verticale transmise stilpilor de tele M = Re, transmise stilpilor cuprind gi fractiuni de lungs duraté, dar {n virtutea simetriei structurii ele nu. genercaz deplasiri laterale ale nodurilcr sin consecinfa deformanta po care 0 produc wn stip der ea forma de cea generat de forfele orizontale, care este determinant’ pentru efectele de ordi- nul II, Din fig. 5.30, ¢sidse vede c& in sectiunea de Jabaza stilpului, und» ‘excentricitatea suplimentari din efectele de ordinul II sub actiunea incirctrilor orizontale este maxim, cea produsi de mementele M = Reg este nuld. Eee tul ej se rosimte numai in zona mijlocului fn8lfimii stilpwlui, unde inschimb momentul din incircirile orizontale are o valoare mult mai mic’, De aceea, momentele datoriti excentricitatilor ¢ ale inc&rcarilor ver~ ticale transmise de grinzile principale nu se includ in My de J numitorul cexpresiei (5.47). 4. Infiuenfa esta stiplor supra comportirit cosine i juni seismice. La constructiile solicitate de cutremure puternice gi la Care ipl participd la preluareeforjclr crizenaleseuice, 0 Denbiitate prea mare a stilpilor afecteazi in sens defavorabil capacitatea structurii de a absorbi si disipa energia indus de cutremure. Limitarea deplasirilor relative de nivel Va cladirile etajate in cadre este motivatt gi de acest aspect. 97