HUA we Fi MARIA POPESCU RAZVAN POPESCU COSTICA STRATULA METODE FIZICO-CHIMICE DE TRATARE A POLUANTILOR INDUSTRIALI ATMOSFERICI ql EDITURA ACADEMIEl ROMANE, Bucuresti, 2006CUPRINS CONTENTS — ~ PREFATA - FOREWORD 1 Introducere,Criteri de alegere a wtode de tratare I. METODE GENERALE DE TRATARE A POLUANTILOR INDUSTRIALI ATMOSFERICI 2, Despeiruiee sen LL Clasficareasistemelor de desprfuire vooroccsnoon 22, Alegerea unui sistem de desprafuire 22.1, Despeafuize mecanict eu ciclomne 22.2 Spalnoare Venton 223 File cused 224 Elecrofilre BuLiocRAriE {3 ABSORBTIE INSOTTTA DE REACT CHIMICE «. ‘LL. Absorbfia pe eal uscat in reactiv cu calla, ‘Aiea “3.141, Procedeal useat laste 3.12 Procedea! useat cu rire ‘32. Absorbfia pe eal wsent fn reactiv cu sodie. Aplicat ‘33. Abeorbfla pe eal semiomeds Aplicaie pe fumurt 34. Abrorbfia pe eale umedi Apliceie pe fumari 3.4.1 Blamente de ten 010 serene 3.4.11. Alegerea solvents 3.412. Alegeren coloanei(absorberuui) 3.42 Aplicaje e ae poluat cu solve 3.4.3. Aplicli pe fumun. ‘35. Absorbjia prin procedeul combinat. aplicatie Defame BunLiocRAFiE i pe famurt 4, Ansonwe 4.1. Introducere ‘42. Materialeadrorbante. Proprietiti “42.1, Cibune activ. Propet AZUL, Fabricarecnnsssenovoan 42.12. Proprie 2 422. Madificatea suprafefel adsorbanaul =m - 4.23, Adsorbani miseral jl sintc nine STE xr xvi xixMl Motode icico-chinice de wratare a poluantlo incasi!oseimasferi 43. Rxprimares cautiativa a adsorbfie,. 8 43.1 Adsori ‘ i zt 432 laoterme de asor : oR 433, Adsorbiapalusjlor ia sistem mutisonponct. 8 43.4: Adsoriia continu in sat fix Curbele de stapungese. 2 43.3, Exprimarea global» aortic! 95 443.6. Aspecte practice de dimensionare. 96 44. DesoF He oon ss 9 “441. Desai temic. 8 44.11, Desorfia prin ined iret prin nde oxidurti in captor 102 44.1.2. Desoria Gu abur sau cu 9p 8D 102 45.13. Desorbia eu gaz eald = 103 44.1.4 Desovgi eu radia intrarog (IR) S13 44.1.5. Desordia pri efocl Toute, - ba 4641. Desortia prin induc eleetromagoetel 105 44.1.7, Desorbia prin icalae ev microunde “ 196, 442. Desorbje tt presiune redus ww 443. Desorine chimes cnn 07 444: Desorbpe biologic. or 4. Aplicatit industriale : 08 45.1, Tratarea aera polat cu percloretilnd i cu alo! izopropiie 108 45.2 Tratarea aru poluat cu feon gi cu clot . ant 4.5.3. Thatarca secundara a famuror pa adsorber Coan £5 Teg di ge ate bebe 4.5.5. Traarea arall iMeF0¢ sn oa Duocnrm in - 5, ONIDARE $1 REDUCER TERMICA SUSAU CATALITICK... ‘5.1. Oxidarea termlcd sou eatalited (incinerare, conan) 51.1. General... a 5.11.1. Aspece chimice = 7 S112. Aspectetrmice : ~ 5.1.2, Oxidare termice aoe = 5.121. Aspectetermice aie - 511.22. Aspect arodinamice 7 5.123. Elemente de tehnologie. 5.1.3. Oxidate cations 2 $5.15. Aspect cineice 5.13.2: Aspecte termice 5.13.3. Aspect azodinamice 5.13.4, Elemente detehnoiogie. 7 5.135. Colina 5.1.4, Aplicae. Combusta trie i esaliid a substanelorodcsene 5.2, Reducerea termicd yisau catlick de denitrftere (DeNO,) 5.2.1. Reducerea crates seestva (SCR). 45.2.2. Reducereaselecivé nevsaltics (SNCR) 5.2.3. Reducere catalies neselecivs (NSCR) BIBLIOGRAFIE sas 6, TRATARE PRIN METODE CU MEMBRANE. ’ 167 6.1 Definiti : - ne 67 6.11. Pemcaie gazoasa (PG). : : 168 6.12. Pervaparste (PV) snc 15,Cupens (62. Membrane comporite 16.2.1, Clasfcarea si caracterizarea membrancicr 6.22 Critei de sclesare a material pentru membrane... 46.23. Procedce de fabriare a membranelor. “ne o 6.3. Cuplares permeatie gazosee cu alte tonic 63.1. Permeatia gazoss si condensarca 6.3.2. Permetia guzoosh i adsorb. 633, Penmetia guunes i ininereres G4, Aplicai industrinle ule permeatie gazoase Exemple a 6.4.1. Trotareaaerulu poluat cu tluer 66412, Reeuperarea deivajlor clon fuera ai carbonului (CFC). i= spetaea vaprilr de bersint.Procelea! Venovore (6414, Recuperaes vaprilr de solveni din vopsele. 645, Reciclarea coeur de vn (66, Degazare pololefinelr. (6.47. Separarea lefine/parafine (C2-C3). 6.48 rae plan mace smc coin compu pi via (COW) 6S, Apliafi industrial ale pervaporarit, Exemple ‘651. Tratare solvenilor din vost. 6.52. Separacea metanol-touen... 1653. Separarea henasn-ciclohexan 654. Ale alia etna BIDOGRAFIE uns - scien 7. CONDENEARE. - Principia yi Jomeniat Je sphieare i 72. Tehniei de condensare.. 713 Procedee de depoluare prin condensate ‘TA. Performante ale dispozitivelor de depoluare prin condeasere. 75. Aplicai industralealecondenssri, Exemple [BinciocRase . 8. BIORPURARE ov - oe inepuratoare) 82.1. Biol. Aplicai industri. 82.2 Sint bscterian. Apical industrial 8.2.3, Biospiltoare gi file pereolante.Aplicatindustriale BIOLIOGRAFIE 9. ConrRoL CONTINU AL DEROLUARI . si 9.1 Introducere ae 92. Amalizare de hidrocarburi tale (HCT) i nemetanice (HCNM) sono 913. Analianare de COV. a ine 914, Aualizaare de BTEX. 9.8. Anaizoare de NO, grin chemiluminiscens 8.6. Anaizoare de SO, prin Nuoreseenga ht UV 9.7. Analizoate de gaz prin absorbyie fn TR. BIBLIOGRAFIE soso - a 29 21 246 249 22 255 257van Merode fiico-hinice de tratare apolvantior industrial amosferiei UL, METODE SPECIFICE DE TRATARE A PRINCIPALILOR POLUANTI ATMOSFERICL 10, Oxtzn ve sui (S0,) vs 261 104. Origine si valus de emis : i 26 102. Mecanism de formare a SO, 32 403. Norme... ni a oo 263 104, Proprietigi specifice. - 266 108, Tratarea $0, ~ 285 108.1. Trtarea $0, naintea combustie 69 16.52. Tratsre SO, in tinpul combustie. a "mo 10.53, Trtares 805 dupa combate. 2 1053.1. Procedee umede 22 1953.2. Procedee seminscte si ucat, Ds BunuiocRarte son — 11, Oxizi1DE Az0T, NO, (NO s1NO3). au U1, Oxia al otal... 2 3M 112. Origine sivolum de emis on DH 11.3. Mecanism de formare a NO, ot 3s TS, Nore enon Beitr, 306 118 Proprleei specifics. cocoa 310 1146. Tratarea NO,, . cane an 1146.1 Procede uscate i ues 3H M6. Rec sli sic SC) bua 11.612. Adsorbyi. ania 320 1146.13 .Fotooxidare = 225 1.62. Procedee umede, 326 ~ 1162.1. Ahsorblie~oxidare eu H,0, 326 ~ 1166.22. Absobjie~reiucee ev ure, DENO, youl" 326 11.623. Absortie~ axiare~resucere cu sulfa 330 11.63 Preis dtm simunt a0, 1's z 312 116311, Procedee uate, " . a 11632 Procedee umele ngyisnn nv mnnnnnnnnnnennns 337 BusiocRaee ~ : 350 12. Compusit oncaxtcr votaTiLt (COV)... ss 355 12.1. Defines COV 2 — 355 Origine si volum de emia i a 356 123 Norne. i i a con 368 124, Proprietii specfie : cman | AGE IBS Tratarea COV soronsesoes — . : om 125.1 Criteri de alegere a unui tatameat de COV. ‘omen 372 12552. Trataea emislor de COV oo oe 3m 12521. Adsorbjie. 3 12.522. Tehniei eu membranes i a8 12523. Condensate conic 7 - 388 12524, Bioepurae 7 3a 12825. Ininerase tern i cataltica * 385 125.26. absorste 387 1252.7. Depoluae ev plasma snunnnninn 387Coorins 12.53, Limitarea emisilor de COV. 1255.4 Procedeseu solvent reds. . = BrLocRARE ~ 13. FuMuRite 134. Caracierizarea constituentlor 13.1.1, Pubes 13.1.2, Monoxid de cabo 13113, Add clorhidric. T3.LA, Acid Nuodhidre 11.5. Metalegrle He, Ca, Pb, Ni, As) ~ 15.156 Dioxie gi furan 1.7. Hidrocarburiaromitice pol 132. Tratarea fomurilo: 132.1 Teatament de baa, deslorurares 152.11 Trataree HCl dia fumud cu mineral calece 132.12 Tratwea PCDDIF $i PCB din cenaga reultatd de la incinecrea eseurr. 13.2.1.3. Tratare fumurilorrezuate din incinerarea PCB... 1322. Tratament prin condensare 13.23. Tratament prin aortic. 15.2.4 Tratament prin ,Reburing ice GAP) ‘BinLiocRAFE —— 114 SunstayELe oD0KANTE TL Caractere chime, fxiogie 9 erganeleie ale ssbanlor ‘odoran 142. Clasifcarea substanfelor odorante 143. Norme pentru emisit : 144 Origine 9 volum de emis 14.5: Misuraren substanfeor odorante 146, Tratarea substanfelor odorante 146.1, Absorb. 146.11, Procedee ued 14.6.1.2 Procedee useate 1462, Sorbie (adsorb si chemosorbie). 1462.1, Sorbang pe bank de clrbune 1462.2. Al sorban. 14.63, Combustietermicd i catalitcs 14.64, Tehnici eu membrane 14655. Biodegradare T4666. Ulzare de agen mascan 14.6.7, Dispersie~ diane. BLioGRAFIE 15, EXEMPLE De CALCUL IN TRATAMENTELE PREY ABSORETIE 1 PRIN ADSORBTIE. 15.1. Exempla de absorbtie 152. Exemplu de adsorbfie “ oo 397 397 399 403 408 408 407 407 410 a 419 426 426 a7 428 431 a2 432 7 aa 445 “7 447 449 450 31 436 460 460 460 470 a a 476 a7 480 $80 42 42 42 486 386 490CONTENTS PREFACE 7 xv FOREWORD " . XI {. Introduction. Criteria for choosing a treatment method y I. GENERAL TREATMENT METHODS OF INDUSTRIAL, ATMOSPHERICAL POLLUTANTS 2 Denusrine 2.1. Classification of dedusting systems 2.2. Selection of dedusting system... 22 Meena doing wih 8 3 22.2 Washers Ventures - 1B 223, Filters with sacks " . 16 22.4 Elect He nn a REFERENCES . 26 3. ADSORPTION ACCOMPANIED BY CHEMICAL REACTIONS = oo ‘3.4. Dry absorption in reagents with ealium. Applicetion om smokes s0-- 2% 3.11 Chasial dry pce dre 28 53.1.2. Dey procedure with cooing 29 ‘32. Dry absorption in reagents with sodiam. Application on smokes. 35 33. Halt wet absorption. Appl - 40 ‘3.4. Wet absorption. Applicat = 8 34.1 Technological elements mS 34.1.1. Solvent selection 46 3.4112. Column seleton (absorber si © 344.2. Application on air polluted of sven. 5 3.43. Application on smokes. a st 3.5. Mie precede storie. Aplin on smokes. a REFERENCES nnn 4 a 6 S.ADSORPHION so scono 66 4. Introduction 66 42. Adsorbants materials, Properties 2 Cons {42.1 Active coal. Properties... 8 4.2.11. Pabriaton ooeneonnn . - iB 4212. Propenies = 8xt Metode fico-chinice de tratare apoluenior indus atmosferici 42.2 Modification f adsorbent surface {423 Synthetic and mineral adsorbants. 43. Quantitative estimation of adsorption, 143.1. Adsorption ofa single component. 443.2. Adsorption isotherms. 433. Pollutants adsorption in multicomponent system 443.4: Continuous adsorption in fixed layer Breakthrough curves. 43.5. Global expresion of adsorption 43.6 Practical apes of dimensioning. 44, Desorption “41. Thermo desorption. 4.41.1 Desomtin tvough direct heating snd through oxidant heating in an oven 44.12. Desorption with team or hot water ‘13, Desorption with hot gus 4.14 Desorption with IR radiations ‘41.5. Desomtion through Joule effect 4.1.6 Desorption through electromagnetic induction. 4417 Desootn tough mirovaves heat. 4.42. Desorption atiow pressure 443, Chemical desorption. 44.48 Biological dsomption 45. Industrial applications. ‘45.1. Treatment of polluted ir with percloetilene and isopropyl aleobol 4.52. Treatment of polluted air with freon and coraine 4433, Secondary tremeat of smog by adsorption... £54 Teament of fom aha sander igh aeons 45.5, Treatment of inside ai. Revenences 4 4 4 4 ‘5. OXIDATION AND THERMI ANDY OR CATALYTIC REDUCTION '.1, Thermie and for catalytic oxidation (incineration, combustion) S111 Generalities, 5.1.11. Chennsalespects 5.11.2. Thereal aspect 5.12. Thermical oxidation S.12.1. Thera aspects 5.12.2, Aerodmamic aspects. 5.123. Teemalogicl aspects 5.13, Catalytic oxidation, 5.13.1, Kinetic aspects 5.13.2, Thenmical aspects. 3.133. Aeradmamic aspects, 5.1344 Technological elements. 513.5. Caalers 5.14, Application, Thermo and catalytic combustion of odour substances ‘52. Thermic andor catalytic reduction of denitrification (DeNO,) ‘5.2.1 Selective eat'tie reduction (SCR), 5.2.2. Selective non catalytic reduction (SNCR) 5.23. Non selective catalytic reduction (NSCR)) [REFERENCES 6. TRECTING THROUGH MEMBRANES TECHNIQUES 6.1 Definition “6.11, Permeation of as (PG), 6.12. Pervaporation (PY) 16 80 Br 81 82 39 92 95Conenss 62, Composite membranes os 6.2.1, Clasication and characterization of memranes.. 6.22. Criteria of materials selection for membranes... 6.2.3, Procedures fr membranes fibration. ort 6.3, Permeation coupling with other techniques... ‘6.31. Gas permeation and emdensution (63.2. Gas permeation and absorption. (633. Gas permeation and incineration ‘ 64 Industrial appliations of gas permeation. Examples... 6.4.1, Treating polluted air by solve. 6642 Recovering chltine and fluorine derivatives of te carbon 664.3. Reesverng gasoline vapours, Venneore procede, ‘644. Reesverng solvent vapours trom paintings. 645. Resyling vinyl elosine £6.43, Degassng of palyalephines 4647. Separation of o}eBnes/parafines (C2-C3). (648 Trexment of aosphee phammaceicas pollutants with voli organic eampaeeats (VOC) nnn 65. Industrial applications of pervaportin.. ramos = (65.1. Treaonent painting solvents, . 6652 Separatiun methanaI-toluene. 2 1653. Separation benzene-eyclohexan 6.3, Other application. ont _RNFERENCES = T. CONDENEATION ‘7. Prineiple and appileation field. 72. Condensation techniques... 173. Depollution pracedure by condensation 74, Performances of depollution devices by condensation... 75 Industeal applications of condensation. Examples, RUrERENCES.. . a 8. BIOCLEANING sesso reer ul Introduction 2 8.2, Bioreactors (bioeleanears).-- 8211, Biofiters. Industrial application. 822. Bacterial ayer. Industal applications... 2. Di washers ed prolate fis. Inui apn, REFERENCES, 7 9, CONTINUOUS CONTROL OF DEFOLLUTION _ 9.1. Introduction... 92. Total hydrocarbons (TCH) and nonmetanic ‘pac) analysers 93. VOC analyses 0 9, BTEX analysers ‘95, NO, analysers of chessiluminescence 9.6. 80; analysers of fuoresceace UV. - ses by absorpin I. = RereRences xilt 16 16 179 ua 1 1 a Ds 2s 2 2 20 210 212 213 216 217 218 29 29 2 24 29 22 27 239 29 241 26 249 232 255 257xv Metode fcico-chinice de trata potuanflr india tmasferies vio seq dL SPECIFIC TREATMENT TECHNIQUES OF THE MAIN : ATHMOSPHERIC POLLUTANTS 10. une oxipes (S03. 10.1. Origin and volume emision 102. Formation mechasism of SO, 103. Norms 104. Specie properties 105.80, treatm 105.1. SOstreament before combustion 10.5.2 SOs ueatment during combustion 1053, SOs tesument afer combustion 1083.1, Wet procedures 105.32. Half dy and dry procedures REFERENCES so vo oo 11, Nrrancen oxtpEs, NO, (NONO}) co ALL Nitie oxides... s 112. Origin and volume emissions man = 113. Formation mechanism of NO, - 1114. Norms, - 11S. Speciftc properties 115.NO, treatment, TG. Dry process - 11.6..1. Selective catalytic reduoton (SCR) 116.12. Adsorption 11.6113. Caalytc photo oxidation 1.62, Wet procedures, 11.621, Absomption~ oxidation With sO, 11.622. Absompion ~reduetion with urea DeN), 11.623. Absorption ~ oxidation ~ reduction with Dy and sulghre 11.63, Simuttaneous elimination procedures of NO, and $9; 11.631. Wel procedures. 11.632. Day procedures... sia Rurrasvces 12, VoLaTite oncantc compousns (VOC). 124, COV definition... 12.2 Origin and volume emissions 123. Norms 124. Specific proprieies a 125. VOC treatment... . 12.5.1 Criteria for selection a weatment for VOC 1252. Treatment of VOC emissions. 1252.1. Adsoeption con 125.22 Techniques with membranes 12523. Condersation a 1252.4, Bio cleaning 12.525. Thermie and catalytic incineration. 12526. Absortion 12.52.7, Depoliuion wit plasms 261 261 262 263 266 266 266 270 20 295 300 304 304 304 305 308 30 32 ata 314 320 52s 36 326 326 330 332 337 350 355 355 36s 368 an 32 a7 314 378 ae 384 385, 387 berContents 12.5.3. Limiting of VOC emission. - 12.5.4 Procedures wit limited sahents me REFERENCES, 13, SMOKES... a 134, Constituents characteristics 2 TEL. Powders 13.12. Carbon monoxide - wo 13.13. Chori acid : ai 13.14, Fluone ac JRE. Heavy metals (Hg, C4, Pb, Ni AS). - - 13,16 Dioxins and fora, 13.7: Polynuclear aromatic hydrocarbons (PAID) c0on n= 132. Smoker treatment 132.1, Basie teament,dechloration 132.11, Teealmeat of HCI fom smakes wi caleye minerals 1321.2 Treaument of PCDD/ and PCS from ashes of garbage incineration 152.13, Treatment of smokes resulted fom PCB incineradon 13:22, Condensing treatment 13.23, Absorption treatment 13.24 .Rebuming” weatment. References = 14, Ob0URS NUISANCES (SMEDLS) 14:1, Physicochemical, toxicological and organoleptical characteristics of odours. 142. Odours classification, 143, Norms, 14:4 Origin and volume emissions 145, Odours measurement 1456. Odours teatment 145.1. Absorption. 146.11, Wet procedures 146.12. Dry procedures 1462, Sorption (adsorption and cheno sapien, 14.621. Sorbans on cos! bass 1.622 Other sorbans en = 14.63, Themic and eaalstic combustion 14.64 Membrane techniques, 1455. Biodegradation 14.6.6. The use uf hidden agents 14667. Dispersion ~ dilution REFERENCES cone 15, EXAMPLES OF CALCULUS IN ABSORPTION AND ADSORPTION TREATMENTS. 15.1. Example of absorption : si 182, Example of adsorption xv a 307 399 ry 4 4 “07 or 0 aur a9 as on a 28 BI 432 432 87 42 “5 “7 a7 49 450 451 456 450, 40 4650 470 an am 476 a7 80 450 42 4a 482 486 455FOREWORD This book addresses to engineers and future engineers working in environmental protection field and offers technical solutions for depollution of industrial atmospheric pollutants, which can be used in many industrial applications, everywhere where the atmosphere is polluted by toxic substances, ‘meaning almost all productive fields. The technical solutions that are suggested here are the result of long term documentation and of authurs' experience in the domain. The largest part of the bibliography refers to the last ten years. For all industrial fields this is an up to date subject because they are all concermed in founding technical solutions for depollution in order to keep specialized forums regulations of emission and imission of gasses This paper presents a part About classical depollution techniques and application part based on industrial depoltution. In the classical part general techniques of depollution (dedusted, absorption, adsorption, oxidation and reduction thermal/catalytically, membranes techniques, condensation, biocleaning) as well as specific ones for the main atmospheric pollutants (SO,, NO;, COV, smogs and smells) are presented. When presenting gach depollution techniques are completed by depollution applications on industrial matrix and their results at the laboratory, testing level or industrial scale. Those experimental results can be a useful information source for those industrial partners that have to decollate their ‘gas emissions, in order to get the legal right to release through chimneys in atmosphere. A large part of this book is a formerly postuniversity course held by professor Maria Popescu, the first author, between 2000-2002 at University Claude “Bemnard-Lyon”, France, for a DESS GRASIEN (Diplome d'études supériewres spécialisées-Gestion de rejets almosphériques et systémes industriels énergétiques et nucléaires). The book addresses to students in university with environmental departments as well Besides presentation of depollution technological schemas and procedures, the book focuses techno-economical aspects which are often becoming discharging. ‘The authors are grateful to their colleagues As. dr. ing. Corina Ibrig and As. ing. Lelia Olea for their constant support of reading this material and helping the access to some publications. The AuthorsPREFATA Lucrarea se adreseazA inginerilor si viitorilor ingineri, care Iuereaza in domeniul protectiei mediului, si contine solutittehnice de depoluare a poluantilor industrial! atmosferci, ce pot fi utlizate in diferite aplicafii industriale, acolo und se polueazi atmosfera cu substanfe toxice, adic aproape in toate sectoarele productive. Solufile tehnice propuse in lucrare sunt rezultatul unei documentéri ‘ndelungate la care se adauga si experienfa din domeniu, de multi ani, a autorilor. Cea mai mare parte a bibliografei se referd la ulti zece ani. Subiectal Iucririi este unul foarte actual in nireaga lume, pentru toate sectoarele industriale, care sunt preocupate de gisirea unor solutit tehnice de depoluare, in vederea respectirii normelor, impuse de diferite organisme specializate,atat pentru emisie cét si pentru imisie. ‘Lucrateasde fafi prezint& o parte clasica de tehnici de depoluare si o parte aplicativl, construitd pe baza publicaiilor din domeniul depotuarit industriale. In partea clasic’ sunt prezentate tehmicile generale de depoluare (desprafuire, absorbtie, adsorbjie, oxidare si reducere termich si/sau cataliticl, tehnici ‘membranare, condensare, bioepurare) si cele specifice de depoluare, pentru principalii poluanti atmosferici (SO,, NO,, COV, fumuri si mirosuri). in cadrul fiecdrei tehnici de depoluare sunt inserate aplicatii de depoluare, a diverselor matrici industriale, i rezultatele Jor la nivel de: laborator, pilot sau scara industrial, Aceste rezultate experimentale pot constitui o surs& wtilé de informatii pentru partenerii industriali, care au obligafia de a-si depolua efluentii gazosi, pentru a avea dreptul legal de a-i emite, pe cosuri, in atmosfera ‘© bund parte din aceasta lucrare a ficut obiectul unui curs postuniversitar, tinut de prof. Maria Popescu, primul autor, in perioada 2000-2002, la Universitatea Claude Bernard”, din Lyon, Franfa, in’cadrul unei formatii DESS GRASIEN WDiplime d'énutes supérioures spécialisées ~ Gestion de rejets atmosphériques ot systémes industriels énergétiques et nucléaires). Lucrarea se adreseazi deci si studenfilor din universitii, care urmeazA o formatie de mediv. in afara prezentitii procedeelor si schemelor tehnologice de depoluare, fn Tucrate sunt abordate si aspecte tehnico-economice ale proceselor de depoluare, ccare de cele mai multe ori devin eliminator ‘Autorii adue mulfumiri colegilor as. dr. ing. Corina Kbrig gi as. ing. Leia Olea pentru sprijinul acordat in citirea acestui material si respectiv in procurarea unor publicati Autorit1. INTRODUCERE. CRITERH DE ALEGERE A UNEI METODE DE TRATARE © atcaincs generalé a unei metode de depotuare presupune, in toate etapel efectuarea unor bilanfuri de masa si de energie, atat la nivel microscopic cat ‘macroscopic, intrucat trebuie luafi in calcul nu numai poluantii gazosi ci si cei lichizi gi solizi, cu scopul de a cptimiza bilanfurte pentru 0 poluare minim’. In figura L.1 este prezemtaté 0 abordare metodologicd global a emisiilor de ppoluanfi g8z09i de edtre o uzind cu mai multe curse de poluanhi Fou A Nees rime ne Fos wnat Pe Palber Grim Uimiitate ica Debit Canaliares Pierderea de ‘emisilor [7] saci) a Presiune yo Tempera’ Frais eltatvs apoluantor “Aregaea ventilators “Anal ceive poluajilor Trimitere inmedia TRATAI Figura 1. tape in abordarea emisilor de poluanp {ntr-o prima etapa sunt utile misuratorile de pulberi in suspensie, de aerosoli de grisime si de umiditate, care pot afecta aparatele de analizé cantitativa @ poluantilor sau colmata filtrele in cadrul tratari. Intro a doua etapa sunt necesare masuritori de debit, de pierdere de sarcin, de temperatura si de presiune. utile2 Metode iieo-chimice de tratare a poluonior induct atmosfrick pentru dimensionarea ventilatorului, in vederea canaliziri, fie epre eliminarea in ‘mediu (in cazu} emisiilor netoxice), fie spre depoluare (in cazul exnisiilor toxice). Ansamblul de rezultate obfinute in masuratorile amintite pot contura 0 eventuala schema de tratare a poluantilor (figura 1.2), ea gi 0 tehnica probabila de depoluare; mai tebuie cunoscuti, de asemenea, parametrii de securitate ai cfluentului, adica: explosivitatea, reactivitatea, corozivitatea etc INTRARE ~Despesire ape + VAL int iat | Prevatre prin: | [ Desunisiicae | ampe| Recuperrea / Incite ae \raaiee Race || epuare Unidifeare + ie Tae] app [ Fespere degenton TeSIRE Figura 12, Schema de ratae a poluatir. fn figura 1.2 sunt prezentate 5 etape specifice unui tratament: ~ un sistem de desprafuire, care poate fio zona de decantare (pentru o viteza ici a acrului)*filtre cu saci sau electrostatce, cicloane ete; ~0 tehnicé de desumidificare. Aceasta poate fi, de exemplu, o condensare printr-un schimbitor cu fluid caloportor (apa cu glicol,azot lichid). Se pot elimina, prin antrenare, simultan, pulberile si grisimile, ev vaporii unui lichid in fierbere, care condenseazi apoi int-un cilon ricit; ~un procedeu de tratare specific polvantilor existenf in eluent; —un sistem de recuperare a apei de la desumidificare, ce poate fi eventual utlizaté ca apa industrials; ~recuperarea degeurilor solide ca, de exemplu, umplutura de la biofilre (Gurba de biofilnare), ce poste fi utilizath ca fertilizant al solului, sau recuperarea prin regenerare a adsorbantului cdrbune activ. Este eficient sa se prevada diferiteetape specifice de eliminare a poluantilr, att in faza de pretratament cat si in cea de post tratament (dilutie, preincdlzire. Ficire, desprafure, umidificare, desumidificare). Dup& fiecare tratament de baz aerul are inetrsituri specifie. astel: din tratamentul de oxidare termica si ataliticd aerul rezultd inedreat cu furmuri acide, sulfuroase, azstoase, din condensare aerul este tucireat cu vapori de api, dup adsorbyie cu adsarbant uzat, dupa absorbyie cu aerosol de apa, dupa biofiltrare cu particule din stratalfitrant si aerosol de apa.metode) de depoluare (tratare, epurare) @ efluentilor gazosi industriali sunt prezentate in figura 1.3. Dupai seopul urmérit in procedew el poate fi: —recuperativ, ca de exemplu, condensarea, separarea pe membrane, adsorbtia; distructiv, ca de oxcmplu, incincrarca termicR yi catalitics (oxidarce), biofiltrarca, ‘Tebnicile recuperative sunt mult mai scumpe decdt cele distructive, dar pot fi justificate prin valorificarea unor poluanti utili | MATERII PRIME PROCEDEUL =| > ental ‘Tratament ‘Tratament ‘Tratament prevestiv carativ curativ Lop, recuperativ distructly Figura | 3. Casifeaearebneilor de wate a polvantilorguzos instal dup scopal unm Tehnict ew membrane Principalii parametrii pentru alegerea unui procedeu de tratare sunt: natura gi concentratia poluantului, debitul efluentului de tratat si gradul de depoluare solicitat. Criteriul esenfia il reprezinté cuplul debit de efluent/concentratie de poluant {figura 1.4). Din figura’ 1.4 se constaté ca la anumite zone de debite si de concentrati corespund mai multe metode de tratare; 0 alegere intre metode se poate face pe baza celorlalte criterii care influenteazi alegerea. De asemenea, se mai poate deduce cf nu exist o metoda universala de depoluare, ci un sistem cu mai multe ‘metode personalizate pe tipurile de poluanti i de matrici in care se gasesc acestia. ‘Tot din figura 1.4 se poate deduce c& pentru concentratii sub Se/Nm° si debite sub 50000 Nm'/h adsorbtia pe cérbune activ, cu sau fad regenerarea adsorbantului, pare si fie cea mai potrivita alegere; adsorbtia nu este ins& o metodaMetode fiico-chinice de tratar a poluarilor industrial atmoxferict tru poluantii foarte wolatili, deoarece ereste riscul de explozie in cazul regenerisii, stratului de cdrbune saturat, cu gaze calde, 100 CONDENSARE > tb grNaw? 0 5|: Desictor albert Figura 2.8, Pitre cu set} b) Materialul filtrant Alegerea materialului filtrant se face findnd seama de mai multi factori: natura pulberii (toxic, exploziva, acida ete,); ~granulozitatea pulberii; — temperatura gazului si concentratia in pulbere; ~debitul de filtrat si pierderea de sarcind pentru un debit dat; modul de utilizare (continuu sau discontinuu); frecventa de seuturare, Sicii fltranfi_ sunt alcatuiti din fibre naturale sau sintetice, fesute sau ‘impaslite cu diferiti lianti. Caracteristicile principalelor filtre sunt prezentate in tabelul 2.2,Desprafire 6 somal ns al drs pun ne] Rein amped Tein cron Tempers Acizi Bae a Natu Rae] My ox sovent wire | eae” [vu suas] tus | su | rus || wo conte] FC] L rey [ar hae a ta ssf epee = Palanidee ae] 55 13) eta ape oe ieasoa) Tz aa Rieaeme | aa Bo ae a Pa Nomen" | 30_[s0| Mae roles | | ta Bene) at} Bas B EP ep | feo ea at Sofa st Ba potopias | 100 wm me sone | ain saa i [roto | 2 a a rotons | ov [rv] wo [| | s |» | 2 | coe ‘evn % [5 | % ‘eat | eal I ED map | (Teflon) 250 Fact 2607 [380 BaanFy | RP R [|B] 220 m0, [ovtmonannn | 2% [@@] = | vane |B | 5 7 routneade | 90 [220 ve fam|mimla| oe wi a fo FB ~Foarte bun; B= Bun; M~Mediv; R— Rau Exemplu de elemente de tehnologie: — carcasa filtrului poate avea urmétoarele dimensiuni L ‘n(palnia de la baz4 inclusa)= 10-11 m, — debitul de tratat de 30 000 Nm*/h, — suprafafa filtranta de 1 800.m’, realizati de 650 saci, diametrul de 180 mm si hungimea de 5 m, Sacii sunt grupai in ronsoane astfel incat si se poath asigura Intreinere lor. Temperatura maid de lors este in functie de material fitrant utiliza, Ee poate varia intre 125 5i 260°C; Is cele mai mari temperaturi se folosese fire din 8-10 m,/= 8-10 m,» Metode fico-chimice de tratare a poluanflor indusvial aaosjvis fibre ceramice. fn cazul unei cresteti accidentale de temperaturhfiltul este protejat rintr-un dispozitiv automat, un by-pass, care diluea2A gazul fierbinte eu gaz. reve Ii genera cemperatira gai este de odin x 150°C Pierderea de sarcind depinde de viteza de fltrare, de concentratia in pulbere a gazului si de permeabilitatea filtrului, Pierderea de sarcina creste pe masura ce filtrul se colmateazi in timpul filtri. Decolmatarea se efectueaza automat cu aer sub presiune, pe pachete de saci, declansati in functie de pierderea de sarcind. Decolmatarea este cu att mai frecventa cu cét pulberile sunt mai fine ©) Particularitafile filtrelor eu saci Stratul de pulbere format la suprafala materialului filtant are o putere de filtare mai mare decét materialul filtrant ca stare, ceea ce permite retinerea de particule din ce in ce mai fine dar si cresterea freeventei de decolmatare, Acest strat de pulbere format Ia suprafaja materilului fitrant joack un rol determinant in neutralizarea poluanjilor. De exemplu, in cazulfiltrelor situate fo avalul reactorului de neutralizare cu var (procedeul uscat si semi uscat) prezenta varului in pulbere contribuie ta o neutralizare avansaté 2 poluantilor din fumuri, prinr-un contac avansat inre fazelereactante. Jn consecinga filtrele cu saci sunt preferate ca procedeu de despriffuire atun: cand are loc 0 mjecte de reactiv (var, edrbume acti, cox de lignit ete) in gazul d depotuat. 4) Performanye Filtrele cu saci refi pulberile cele mai fine, in particular, pulberile de metale rele (mercur, cadmiu), cu condita sa fie injectat un adsorbant pulbere (cdrbune activ, cox de lignit) in fluxul de gaz, in amonte de filtru. in acest caz, metalele sunt adsorbite si regisite in pulberea recuperata dupa souturare Filtrele cu saci prezinta unele inconveniente (tabelul 2.3) dar performanjele Jor sunt bune, permiland objinerea dupi desprafuire de concentrati in prat de ordinul 3-5 mg/Nm’, valori conforme cu cele mai exigente norme. abel 23 ‘Avantae \inconveniete fn utilizar filclor ey sach Tnconveniente ‘Chelle de atretinre dicate, Garona Performanfe foarte bun. prezeje peselor de wars. = Costul investi’ mai mic dee luni Un sac ruptcompromiteperformanyele lectrofilr, de mie si medieeapacitte, ‘ula ~ Compasibilitate cu injectia de reaciv ise potetial de inlamabiliate ide explozie. var, elebane activ). _in cam puberior combustible, “AvantDespriftire a 4sBlectrofiltre Un clectrofiltra este un aparat in care particulele solide sau lichide sunt captate cu ajutorul forfelor electrice. Pulberile sau micropicaturile, prezente in effuentul gazos, sunt refinute la electrozii ,colectori”, prin cdmpul electric ridicat, care este format intre acestia, legati la pimant, i electrozii ,emisivi”, legati la un potenfial negatiy si mare (40-110 kV), a) Principiu Funcfionarea unui electrofitre se bazeazi pe fenomenele de precipitare clectiostaticd si consta in trecerea gazului de depotuat intre do: electrnz = un electrod emisiv, filiform, de sarcin& negativa; un electrod receptor (colector), constituit dintr-o placd, de sarcin& pozitiva. Particulele de pulbere sunt incarcate electric, de catte ionii produsi prin cefectul Corona din jurul electrodului emisiv (fir emisiv), care se afl sub o mare tensiene. Datoritt cdmpului electric, existent inte electrozi, paticulele de pulbere, Ineareate electric, sunt atrase de electrodul colector (receptor), legat la pimant, figurile 29-2.10. Efectul Corona se formeaza in jurul firului emisiv, care este supus la o tensiune negativa, fat de un alt conductor; intensitatea cémpului electric proveacd ‘cemisie de electroni la suprafatafirulu, care incarcé negatv particulele. Practic, i urma efeetului Corona, se formeazi un nor in jurul firului camp lecttie Eriey | ef —Fr | placa | os @ete Le se] + Aree tis, ie i& Qs 2 @ ad . Palbere neareatt » Figura29, Blectofitr: 1) Producere efetului Coroua b) Funetcnarea unui elect,2 ‘Metode fico-chimice de watere a poluartilor indus cxmosferic! Pcl gazos cuparieale Figura 2.10, Migraia partculelo sub efcrul Corona (2} “T- vector vitezd al Cuxulu gazos ‘Fi yestor forelec ~ vector reatant b) Caracteristicile unui electrofiltra Filtra este aloituit din mai multe cdmpuri dispuse in serie (4-5), obyinute ‘nie mai multe fie emisive yi plici receptive, pozitionate vertical, alternativ, (figura 2.11). Forma electrofiltrului, dati de raportul dintre lungimea totalé a plcilor si ‘nalfimea lor, caracterizeazi eficacitatea lui; ea reste cu numarul de cdmpuri si ese ccuprinsd inre 0,9 si 1,5, iar pentru cele mai performante este de 2. Eficacitatea sau randamentul unui electrofiltra (R) pot fi exprimate printr-o formula empiticd ca, de exemplu, legea lui Deutsch Rote? unde; S ~ suprafata plicilor, O ~ debital si v-viteza Busulu Exemplu de dimensiune, pentru doui cimpuri si un debit de 20000 — 60 000m'/h:Figura 2.11. Consrucfia unui eletrofi [1], ~~ ccutia ~ lungime de $m, latime de 4m si tnalfime totala de 10m (din care 3 m piloia de colectare); = plicite ~ lungime de 3 m, inalfime de 3 m si distanta dintre plici cuprinsi ‘ntre 250 gi 450 mm. Eleetrofiltele pot functiona la femperatwi mai mari decét filtrele cu saci i. anume 200-300°C, de obicei, dar pot ajunge si la 400°C, deoarece sunt construite din materiale metalice Pierderea de sarcin este relatiy mic& {10-30 mm coloand de api (1-3 mbar) fata de cea de la un filtru cu saci (100-200 mm coloana de apa). ©) Performange Contrar filtrului cu saci, performanjele unui electrofilta scad atunci end concentrafia in pulbere cresie. Eficacitatea teoretica pentru electrofiltre cu 2, 3 si 4 campuri este respectiv de 99; 99,9 51 99,99%. Captarea metalelor grele (plumb, cadmiu) poste atinge 90%, dack randamentul de refinere a pulberii este ridicat. Din contra, compusii mercurului si Ccompusii organici (dioxine, furani) nu sunt retinuti decdt sub forma de pulbere si nu sub forma gazoast, Electrofiltrele cu 3~S cémpuri, au performangele filtrelor cu saci. Se pot atinge, la emisie, valori de 10 mg/Nm’, adica o eficacitate de 99,9%. ‘Alegerea intre un filtru cu saci gi un electrofiltra este delicatS; ea trebuie s& se bazeze pe un studiu economic, in functie de avantajele si inconvenieatele pe care le reprezintl fiecare tehnicd de desprafire tabelul 2.4).2% Metode iico-chimice de ratare a poluanilr industrial tm se ema RRNTabel 2: instal de mare eapacitate s fltelor cu sac, prin ipsa efectlu statu refit pe fru ~ Costu de investi rgicte, putin comparable cx cee ale alto isa de mid i medie expat, ~Performantle de captare varia in funetie bsena pieselor de wzur, cae micgoreazh performanfele unui echipament ~ Cheltull de inteinere rede, ~Costuideinvestiterezonabile, penta concentra tn paere 4) Electrofittre umede Pentru a atinge performante mai mari decat cele ale electrofiltelor uscate, s-au construit electrofilire umede, care s-au dovedit mai performante pentny compusii metalelor grele, care sunt foarte fin dispersat in fluxul gazos, Arhitectura unui elestrofita umed este diferité de cea a unui electrofita Uscat si anume este consttsit din mai multe tuburi dispuse vertical in centrul c&rora sunt plasafi electrozii emisivi, Suprafafa de captare este, prin aceasti structuri, superioara celei oferite de pli (figura 2.12), ~ Supra de captare ‘Figure 212. Vedere tn seetune a unui letofiliry umed [1 4,5} Un lichid este vaporizat in partea superioaré a tuburilor, ceea ce favorizeazi ccaptarea pulberilor submicronice si a compusilor condensat, Absorbtia in lichid permite captarea compusilor gazosi ai Hg (de exemplu, HgCh) Pulberile capiate pe tuburile receptoare sunt eliminate de catre filmul de lichid, care curge in lungul pereilor. Antrenarea pulberi se mai poate face gi pria condensarea vaporlor lichidului, dacd tuburile sunt in exterior ricte cu apa, ca la clectrofitrele umede de condensare Avantajele si inconvenientele alegerii unor electrofiltre umede sunt prezentate in tabelul 2.5,weietsemncncmapatigins Tabelel 25 «Avant inconvenient ale unui eletofiltra ued ~ ‘Avantale_ Tnconvenionle Ban cplare a pulbirfne (mela glen panicula) ~ Absorbtia simulans de gaze acide (ICD) side cempusi | ~ Capeazpalberee into gazogi al metaelor gel. Captare independents de reistviatea polbei. |= Buns condvesivitate de guzinatmostert umeda Suprafih de ior go wtectur compact cenecestiun valament ~ Sensibil a varia debit de gaz ©) Perspective fnnasprirea treptaté a normelor obliga constructorii si dezvolte electrofilire fiabile, aleStuite din 4-5 cdmpuri, ale cdror performante si costuri de investitie si se apropie de cele ale filtrelor cu saci. Astfel de electrofiltre capteazi pulberea dar absorb si compusi ca: HCl, HF, SO;, SO;, H:S, NH etc. Un astiel de sistem performant regrupeaza un electrofiltru si un spalator in acelasi modul ca, de ‘exemplu, in procedeul ECORET construit de KREBS (figura 2.13). ‘Mai multe module pot fi dispuse in serie iar solutia de pulverizat este aleast ‘in funetie de natura poluantului ca, de exemplu, apd pentru HCI, HF, SOs, compusi gazosi ai Hg gi solutie de soda pentru SOs, Alimeatare —_Alvileaetsj Al dilesets Primes ty ri aolator — ze de pulverzace Tratament chime ‘Apd de corectie. Pnvin de scumulare Bazin deacumulare Bazin de seumulre Reclperarea side recslare si devecilare ‘side vecilare cftueaior lich Figura 2.13. Sehema uni procedeu cure eletrofiltreumede pol valente (1)% Metode eico-imice de tratare a poluanpiorinducrial atmosferict spel. BIBLIOGRAFIE shin aN apalebine 1 teocchi Antonini G, Les plans ees fechnigues€'puraton des fumées, Edions TEC & DOC Lavoisier, (198), 189 p 2. OpescuM, Blanchard IM, Care, Anas ct taitementpysiochinique des ees tmosphéiques industriel Enision, fumes, odeus et pousirs), TEC & DOC Lavoisier, Paris, (1998), 0 pas. 3.0te F, Fanlo LL, Le Clore P, Absomtion of odorous molecules in aqueous solutions of polyethylene gio), Envios, Fecha, 16 (1995), 127 4. Antonini G., Gislas P, Traitements theamiques des déchets indutiels, TEC & DOC Lavoisier, Pati, (1995), 144 p 'S Mnau Nc, Depauw 4°: state ., Vicar, Prévention de Ia pollution ae Isr, Editions PYC Livre, (2000), 205 p,- ee 3. ABSORBTIE iNSOTITA DE REACTIM CHIMICE [1-2] Absorbyia este fenomenul prin care o substanfi patrunde in interiorul altei substante gi rimdine refinuth. rx aceasti telnica de depoluare gazul de depolustintré in contact cu o faz solidi sau lichidd, in care poluantal din gz este retinut fie prin dizolvare fie prin reactie. Astfel, are loc un transfer de masa intre doua faze datorti solubilizarii ssau unei reacfi chimice. ‘n cazul particular, cdnd se foloseste un ichid, utiizat ca atare sau sub forma ‘nei soluti, care confine dizolvati reactivi chimici, procesul se numeste spdilare de ‘gaz. De cbicei, lichidul utlizt este apa sau o solute apoast a unor reactivi chimici ‘cu care gazul de tratat reactioneaz4 transforméndu-se intr-un compus eliminabil sau reciclabil Poluangii care pot fi tratafi prin aceasta tehnic® reprezint& un spectru larg de substan: — selventi clorurati alifaic: cloroform, tetraclorura de carbon, diclormetan, dibrommetan, dicloretan, tricloretan, tetracloretan, tetracloretilend (percloretilend), = solventi clorurayi aromatici: benzen, toluen, xileni; =compusi carbonilici: metil etil cetond, metil izobutil geton’, aldehida formicd si acetic&; = eter: clorometil eter, metil eter, metil tertbutil eter; — fenoli $i clorfenoli, —monomeri: acid acrilic, butadien’, metacrilat de metil; —compusi cu sulf hidrogen sulfurat, dioxid de sul, mercaptan, sufuri de carbon; = compusi cu azor: amonic, oxizi de azot, amine etc. Principalele surse industriale la care se aplicd procedeul de absorbtie, atat in domeniul poluantilor ga203i cat sia pulberilor foarte fine sunt: ~ degajtrile de acid clorhidrie (HCI), de elor (Ck), de bioxid de sulf (SO:), de hidrogen sulfurat (HS), de amoniae (NH), de compusi organici volatili (COV} ete; ~ solvent din industriile petrochimice, chimie, vopsele, cemeluris ‘vapori de alcool metilic continu in aer rezidual; ~ dimetiletilamina (DMEA) din tumitorii, ‘vapori organici, continufi in aerul utlizat pentru aerisirea rezervoarelor de stocaj; ~akool izopropilic din industria farmaceuticd; — dimetitformamida (DMF) din industria de pielaries —substante urdt mirositoare din stfii de epurare si de ecarisajs28 Mtoe fisico-chimic de tratare a poluanilor inéutrilécmosfer‘t -sspersiinflamabile si/sau explozive; ~fumurile din combusti diverse, incdrcate cu pulberi fine, SO:, HCI etc. —micropicaturile formate prin ricirea si prin saturarea gazului, cu utilizare ulterioars —microparticule rezultate in cursul transformarilor de stare (evaporare la. temperatura ridicata urmati de condensare), a reactilor chimice in faza gazoasé: —micropicaturile si pulberile submicronice formate prin pulverizare: hhidraulicd sau pneumatica ~ pulberile provenind din stocare in vrac, concasare, macinate. Avaniajul alegerii absorbtiei, ca tehnich de depoluare. il reprezinta performantele ei, iar decavantajul il reprezint& gestionarea si viitoral produsilor renulta dupa tratare. De aceea, asistim la o dezvoltare a unor procedee mixte, in care sunt cuplate oud sau mai multe tehnici de depoluare, pentru ca astfel si se poati ajunge la ‘liminerea sau reciclarea poluantilor. 3.4. ABSORBTIA PE CALE USCATA IN REACTIVI CU CALCIU. APLICATIE. PE FUMURT ([-3) ‘Tratarea gazelor, rezultate din combustii si a fumurilor din incinerdr, trebuie si ia in considerare, in afari de pulberile fine, urmatorii poluanti existenti in. comporitia gazelor: HCl, SO;, SOs, NO, metale grele, dioxine, furani ete. Acesti tltimi poluant, avéind actiuni mult mai distructive decat pulberife, au fost mult mai studiag ~ Declorurarea si desuifwrarea sunt procesele de bazi dintr-o astfel de epoluare. in continuare sunt prezentateprincipalele tehnici de depoluare, aga cum au evoluat ele de-a lungul vremi in pas cu cresterea exigentelor, pornind de la cele clasice pana la cele actual. Principial, depoluarea consta in injectarea in reactor a unui reactiv alealin, sub forma de pulbere, care va neutralizaaciditatea din gazele acide de tratat (HCI, HF, $O;). Sistemul de injectie al pulberii de reactiv trebuie sé asigure un amestec: intim intre gazul de tratat si absorbant, pentru a asigura un bun contact inte reactanfi in sistem eterogen. Astfel, gazul intr in reactor printr-un sistem Venturi, ccu scopul de a fi mari viteza, in vederea creerii unei zone de mare turbulenté in care: este introdus reactivulalealin [var nestins ~ CaO, var stins in praf ~ Ca(OH):] 2.1.1. Procedenl uscat clasie (figura 3.1) Procedeu! este restructurat in dou’ module: ~reactorul de neutralizare a gazelor acide, in care este injectatreactiv bazic, {n care timpul de contact este de 2-6 secunde;Absorb » exper sistennu. de. desprafuire finala (filtre cu saci sau electrofilta), in care este refinuta pulberea, sirurle rezaliatc din neutralizare si reactivul bazie Tn exces. Este deosebit de eficient filtul ou saci deoarece stratul format la suprafata sacilor (pulberea din fur si pulberea de reactiv bazic in exces), permite continvarea neuiralizirii, eliminarea avansaté a pulberilor si reducerea consumului de_var. ‘Acest strat joaed rol de zon de contact gi fil suplimentar gi exigent. Gazal de epoluat 220-250 Figura 3.1. Procedeu! usat clase 3.1.2. Procedeul useat eu racire (figura 3.2) ‘in acest procedeu se aplica o racire a fumului intr-un modul situat in amonte de reactor sau integrat in reactor. Fumul iesit din cazan cu cca 220-250°C este racit la 130-150°C, prin pulverizare cu apa sau intr-un schimbator de caldura Reactile de neutralizare sunt reactii de echilibra, tn sistem eterogen si exoterm. Pentru ca neutralizarea si fie cat mai apropiats de stoechiomeuic (Geplasata cét mai spre dreapta) este nevoie de récite, iar reactivul bazie et mai fin micinat si in exces. Racivea famului este insh limitata pentru a evita: condensarile pe pereti a vaporilor de api si a compusilor gazosi de metale grele, colmatarea sistemului de desprafire si coroziumea cu comps acizi Finejea de mécinare a reactivului bazic se caracterizeaza prin, suprafata specifica, tip BET, exprimaté in m’/g, si are valori cuprinse in 1,040 m'/g. Cu cat suprafata specifici este mai mare cu atft neutraizarea este mai cantiativa si depoluarea mai eficient’. Reacfia dintre var si SO» este 0 reactie cu o cinetic& complexd, de echilibru, cc vitezi mare Ja inceputul reactiei, care scade ulterior, seddere dependents de30 Metode iico-chinice de retarea poluantiloriniustilt atmasferict CaSO, :format:desproprietitile fizico-chimice ale varului, de temperatura si de atmosfera oxido-reducitoare din sistem; sulfitul de caleiu, de exemplu, poate reduce ‘SO, la sulf elementar, care complick depoluarea deoarece se poate reforma [9-14] Excesul de reactiv se exprima prin factorul stoechiometric (F,), adic& raportil dintre numirul de moli de reactivi utilizatiefectiv si numérul de moli stoechiometric necesari. El ia valori cuprinse intre 1,2 si 4,0. Excesul mare de reactiy favorizeazd eficienta reactllor de neutralizare, dar este in final pierdut in masa de reziduu. Acest exces trebuie optimizat cantitatv. freativ xc 5 ag = iim 220-25 | Rice p [ paseanar[ | Pam depot osc] — [React Fuca sat Vsore js 159% unitate — Figura 32. Procedeuluseat eu rire 2) Natura reactivilor Reactivii uilizati sunt: ~ pulbere de var nestins (CaO); = pulbere de var stins in praf [Ca(OH),]. © comparatie intre caracteristicile a doud tipuri de var folosit este prezentatd, {in tabelul 3.1 abel 3.) teva proprietai ale varului cc priate Gao. CaO, Moai [gmor 36 4 Densitatea fy" 300-1 000 300-500} Solubilitatea in ape Ta 20°C [TOO] 0725 0,165 [Supratas speciics .BET me] 1 1-16 — ey * Pent un var spengios, special fbreat.Absorbjie 31 b) Reactiile de neutralizare Reactiile de neutralizare conduc la formares de eloruri i fluorari de calc precum gi sulfat de calcu anhidru: Ca(OH); +2 HCI CaCl, +2 HO Ca(OH); +2 HESS CaP, + 21,0 Ca(OH); + $0, 55 CaSOs + H:0 CaSO; + 1/2. 0255 CaSO, ©) Eficienfa neutralizirii in raport cu diferiti poluanti Masuratorile concentratilor de HCl si SO,, efectuate in 5 uzine de incinerare de deseuri menajere, din America de Nord, dup’ depoluare uscata si uscata cu racire, cu var stins in praf, injectat in Vana de aer din amontul filtrului cu saci, sunt prezentate in figurile 333.5. comparatie inte concentratiile de HCI si SO>, din depoluare prin procedeul clasic uscat si prin cel uscat cu race este data in figura 3.3 160 Pe nectar a tepid medic SF jqq 200°C): Procedeal usar 2 2 ejecta temper sez 120 | (l0-180°0),Procedeu usar custcire z © Qucdecciy zw 4 2 04 2 0 Ey Claremont | oy» 0) Om 100 120 le $0, [ppm ia 7% Os Figura 3.3. Concentrajle comparative, de HCI gi SO, dup atament, prin procedeul scat lasic i usat eu ele (1) Structura modulara a procedeelor penmite captarea pulberilor si a particulelor de metale grele in modulul de despeifuie, swat in avalul reactorului de neutralizare. In procedeul uscat cu ricire sunt captafi in plus, dar partial, si compusi gazosi de ‘etale grele, prin condensate pe suprafata particulelor solide. ‘Necesitatea ricirii, in vederea cresterii eficienjei depoluarii, atit pentru captare de SO, cat si pentru HCI, reiese din figurile 3.4 si respectiv 3.5. HP este in general captat in aceeasi proportie ca si HCL2 0 8 1 s t 04 Concentrate de 20; [ppm 7% Os Matodefsico-chimice de watare a poluarilor industrial atmosferict © Procedeul set Claremont | 2 Procedeul set rie ° | Quebee City 0 160180200, 2 240 ‘Temperatura gazelor [°C] Figur 3.4 Biecul temperaturi la car est inject vara, asuprconcentrailreiduale de SO; {1} © Procedeu! cat 1 Procedeul usetcuricire Quebec Ci BT Con, Springfield E Dayton T 20 I Mo 160 180200 20 240 ‘Temperatura gazetor [°C] ‘Figura 35. Efecrl temperatura care este injectat varul, asupra concentrate reciduale de HCC (1.Abvorbje 3 La toate cele $ uzine, sedderea temperaturii sub. 140°C (figurile 3.4 5i 3.5) a cevidengiat scAderea cantitii de poluant (SO, HCl) din gazele rezul ate dup& incinerare 4) Consumul de reaetiv Din incinerarea unei tone de deseuri menajere rezulti cca 5500 Nm° de ddeseu gazos (Fumuri) de depoluat, care contin 6-7 kg de HCI si 1-1,5 kg de SO. in procedeul uscat clasic se utilizeazi var conform unui factor stoechiometric (Fx) de ordinul 3-4, adica 40-60 kg pe tona de deseu. In procedeul uscat cu réicire F, este in jur de 2, adici 20-30 kg de var pe, tona de degeu. Utilizarea varului spongios, cu suprafata specifica mare, de 40 m'/g, a necesitat un consum mic, de 16 ky/t, adicd pentru un Fy sub 2. é ( racire a fumurilor de la 250 la 150°C prin pulverizare necesita 350 kg de ‘apa pentru o tona de deset. ©) Performantele procedeelor in neutralizarea gazelor acide {n procedeu! uscat randamentul de desuifurare este de 50%, pentru un mare exces de var (Fy = 3-4), Consumul mare de var face ca provedeul sa fie rentabil si eficace (gazul dupa depoluare si respecte normele de emisie) pentru depoluarea fumurilor de la centralele termice si mai putin pentru cele rezultate din incinerarea deseurilor menajere Tn procedeul uscat cu ricire, uilizarea unui F,=2, conduce le sciderea substantiald a emisiilor asf: — SO; — 50-200 mgNm"; HCI 20-50 mg/m"; HF 1-2 mgm’, ~ particule de metale grefe <1 mgiN; Hg + Cd <0,1 mgNm* Cu aceste emisit nu sunt respectate normele europene in totalitae, referitoare Ia emisile rezultate din incinerarea deseurilor menajere (tabelul 3.2) Tabelal 3.2 [Normee privnd insirerarea deseurilor industrials origeneti (Onan 462/1993) (Patuantal nitaiea | Perioada de referiti [Valor Pulber: rag Na Dore ‘Carbon organic total exprima: a C)___|-mg/Na Bove — THC exprima in C1), [agin Bo TE (exprimal nF) ETAT Deo [NOx (exprimat 90; ing cr x ‘SOx (exprmat in S03) — mgyNm Bove co img 240 Metale gee ~ Hg aga oso os] |caeTi se O54 ore 95 SDrAS+PD+CH-CotCuYMMANH'SRE [ing Ni? ‘Oetore 3S Disxine g furan gh 16 ore OL Onigen de refering 4 vol thM Metodefico-chimice de tratare a poluaniler industrial etmesfercé 4 Subprodusii de reactie siento Nanwa: reziduul este constituit din sérurirezulate din’ neutralizare, var tn | exces, cenugl si are 0 umiditate de 1-2%, Strurile se regisesc amestecate cu ccenuga, care se recupereazi prin desprafuie, abelul 33. Cantitatea: in functie de tipul de procedeu, cantitafile de degeuri sunt date in tabelul 3.4, Astfel, in procedeul uscat cu ricire, de exemplu, se objin 50 ke/t de rezidun din care 30 kg/t reprezinté produsi de reactie eric Tabet 3.3 Conjnuta in diferite elements a reziduuu, rezulat din rare emisilrcu var, pe cle usta “Grame de compas i003) Bement derezkduu brut (sau ta ['6)) Clara 30-112 Sul 20-50 Caleia 180-400 Aluminia 10-50 Cupra 08-0066 Zine 06-17 | Fer 011-106 Plumb 0,18-0,7 Cadmiy 0.005-0,087 ‘Mereur 0,0002-0,00 rom 0,006-0,034 abel 3.4 Cantata de rezidun dint tna de deseur menaere Rude Var sts i pra Procedeul weat | Procedeal wscat cu ricire Pulbert Ta kg Teg Strur (produ de resetie) 30-40 ke 25358 Fractune solubila 30-50% 30-50% Viltorul subprodusitor: rezidunl este considerat toxic prin conginutul de s8ruri solubile, ce pot fi usor dizolvate de apa si transportate in pinza freatick; acest reziduu trebuie supus unui proces de solidificare/stabilizare inainte de a fi depozitat ‘ntr-ur. depozit pentru deseuri nepericuloase. £) Avantaje si inconveniente. ‘Acestea sunt prezentate in tabelul 35Absorbe 35 Tabelul dS enaponuewiesenasee Avantae i inconveniente ale procedeului uscat eu rete ‘Avantaje — Taconveniente ~Paneresimpla in opera | ~Exploalare deicat (njectia supravegheas a vara, vaabia = Cestredus de investi | temperatura) “Mina de nen ensh | Cena cat de easiv (> 1) "hej ces tia | “Potnadpl en na as pata > 5 uh) Gena atin de er| Nu preva lo nc nent. “inde ée7 109%" |-Proiceea, ‘un cauimoran te esd wl, | Gropotbia ees, | h) Perspective de dezvoltare a procedeului Procedeul uscat este cel mai vechi, din punct de vedere istoric. I se poate reproga c& a putut s4 tind pasul cu evolutia normelor, o perioada de timp, privind sgazele acide, doar cu un consum mare de var gi o tratare a degeului solid prin stabilizare/solidificare, inainte de afi depozitatintr-un tip de deporit nepericulos. ‘Cu timpul acest procedeu a trebuit si fie modemizat, urmfrindu-se ca iective cresierea eficienfei depoluacii si sciderea consumului de reactiv. Constructorii de instalatii de depoluare pe cale uscatd au adus imbundtitiri in vederea cresterii randamentului de ceptare prin: cresterea timpuli de contact intre var si efluentul gazos de tratat sau reciclind reziduul. De exemplu, in procedeut Procedair, reziduul este inttodus intr-un tambur rotatiy in care se introduce reactiv ‘nou, este umidificat (7--10%), pentru a activa varul si apoi injectat intr-un reactor Venturi de neutralizare. Acest proces numit ,uscat activat” are un randament de lesulfurare de 90%, cu Fy=l,3, care limiteaz& cantitatea de reziduu, Acest procedeu a fost aplicat cu bune rezultate fumurilor de la centrale termice, Uiilizarea varului spongios, de mare suprafati specificd (40 m‘/a) si cu o granulozitate optima, a condus la bune randamente de captare si la cantititi rezorabile de reziduu ce urmeaza sd fie depozitat fn vederea optimizarii desulfurarii au fost studiati factcrii cinetici influenti supra reactiei dintre SO., din flucul de depoluat, si sorbentul format la suprafata sacilorfiltranti, pentru diferte matrici de fumuri si rapoarte diferite var/fumuri, In acest sens, a fost obfinut artificial sorbentul, simulndu-I pe cel de Ia suprafata sacior, si studiath desulfurarea in condi similare cata suprafifasacilor. Sorbenii studiayi au fost: Ca(OH)y/cenusi, Ca(OH),/fumuri silicatice, Ca(GHp/dolomit, CaCOs/cenusé [15-20] 32, ABSORBTIA PE CALE USCATA IN REACTIVI CU SODIU. APLICATIE PE FUMURI Tratamentul consté in injectarea de NaHCO; (bicarbonst de sodiu) in gazul de depoluat. Tratamentul a fost aplicat fumurilor rezuttate de la incinerarea deseurilor menajere, industrale si spitalicesti, cu bune rezultate.36 Metode feico-chimice de tratorea peluanptor industrials arnosferici Schematic procedeul este prezentat in figura’ 3/6 Fati'de prockdeele’ eu var, {in acest procedeu, a fost inlocuit reactorul de neutralizare’cu un reactor de contact, unde timpul este mai scurt, de numai 2s, care relizeazi omogenitatea amestecului fum/bicarbonat, Reacfia de neutralizare are foc in sistemul de filtrare, fa suprafaya sacilor. © al diferent const in temperatura optima de reaeic, care dac’ pentru var era 140°C, pentru bicarbonat este de 150-250°C, deci ricirea fumului nu mai este necesard. Recircularea reziduului, in scopul micsorari lui Fy, din cazul varulu, in acest proceden este inutll Eleetofira Fileweu sac “— fl 20~30kg de excwu czaush, paicule de sodiee counpasi metalic (cus din eas, ‘exces dereaciv) 18-21 kg (uscat) Sila de bicartomat 150-300ym J Micinare, 29m 30 25g Figura 3.6, Procedeu! cu bicarbonat de sod procedeu! Solvay) [1] 8) Priucipiu Acest procedeu a fost brevetat de Societatea Solvay, sub numele de Neutrec, Solvay nu construieste instalatia ci este furnizorul de NaHCUs, recupereaza si reoicleazA saramura, rezultati din epurarea reziduurilor solide, $i di consultant twhnicd constructorilor. Un clectrofiltra este fixat in amonte de traiament, cu seopul de a separa pulberile si particulele de metale grele de reziduurile sodice (siruri din reacjia de neutralizare si exces de bicarbonat). Acestea din urmd urmeazA si fie valorificate in aval,Abcorbie ” ‘NaHCO, este stocat intr-un siloz, cu.o dimensiune a granulelor cuprins’ intre 150 si 300 jum, care apoi este micinat Ia 20_ym. Pudra astfel obtinutd este injectats intr-un reactor de contact, situat intre un electrofiltra si un filtra cu saci, la 0 ‘temperatura minima de 150°C, Urmeazi o filtrare cu filtru cu saci, unde de fapt are Joe reactia de neutralizare, in stratul format la suprafaga filtrului, pand la scuturarea acestuia, b) Natura reactangilor NaHCO,, inainte de utilizare, trebuie macinat sub forma unei pulberi foarte fine de 10-25jum, pentru a se asigura un bun contact intre faze in sistem eterogen, ‘Aceasta pudra este necoroziva, neiritanté si netoxica, ea poate deci si fie manevratt {in siguran(a, fir riscuri. Nu se poate spune acelasi lucru despre var. Suprafaja specifica BET” a NaHCO, este de 0,8 m'/g (tabelul 3.6), dupa Imicinare la dimensiuni de 20 jum; suprafeta ajunge la 7 m’/g in etapa de formare a NaCOs, apoi se micsoreazi la 2 m'/g, dupt o imbatranire de 22 ore. Tabelul 36 de sodi ~ Bicarbonat de sodiu (NaHCO) —] ‘Wola mal] cn Densitstes gia] 0-1 io Solubiitata in apa Ta 20°C [100g] 36 =| Suprafa specifica BET [07g] I o8-70 - ¢) Reacfiile eare au loc Procesul de neutralizare are loc in dows etape: prima consti in activare termed, a 150-250°C, cand o bund parte din NaHCO; se transforma in NaCO; activ (de mare suprafafa specifica si porozitateridicati) si a doua in care carbonatul neutralizeazd compusii acizi 2 NaHCO; ~+ NaxCOs + CO; + H:0- ‘Atét NaHCO, eat si NaCOs, fn urma neutraliziri, tree in eloruri, luoruri si sulfatide sodiu: NaHCO; (NayCO, }+ HCI — NaCl + CO: + #20 NaHCO, + HF — NaF + CO; +10 2NaHCOs + 1/2.0; + SO; —» Na,SO, + 2CO, + #0 ‘Timpul de contact dintre reactanti este de circa o secunda pe filtrul cu saci sau de 5-10 secunde int-un electrofiltr, pentru o temperatura mai mare de 150°C, Ja. viteza optima de reactie, Spre deosebire de reactile de neutralizare cu reactivi cu calciu, care erau de echilibru, in acest caz reacfiile sunt ireversibile, de aceea rolul temperaturii este de mari viteza de reacte.38 Metode ficico-chimice de ratare a poluanior industria aemoseries @) Eficacitatea neutraizirii <.,.suyppmcaanons py \ Arhitectura modular a instalaiei permite captarea separat a pulberilor gia | particulelor de metale grele, in modulul de desprafuir, situat in amonte de zona de neuvalizare, faté de reziduurile sodice, captate in filtele cu saci (figura 2.6) Carbonafi neutraizeaza gazele acide (HCI, HP, SO,), en atét mai eficace eu cat temparatura este mai ridicatl, in intervalul 150-230°C; temperatura la care ‘ficactatea este optima, in neutalizarea HCI, corespunde intervalului 210-230°C ©) Consumul de reaetivi Consumul de reactivi de neutralizare se calculeaza tindnd seama de faptal cd din incinerarea unei tone de deseu menajer se degaja 6-7 kg de HCI si 11,5 kg de SO; In figura 3.7 este prezentatd influenta factorului stoechiometric (F) asupra neutralizarii HCI; un Fy de 1,2-1,5 corespande unor emisii mici, dupa trtare, corespunzatoare normelor, adic 0 stoechiometrie cu mult inferioara celei in care se folosea var. Reaulti c& pentru neutralzarea gazelor acide, rezultate din incinerarea lunei tone de deseu menajer, sunt necesare 20-25 kg de bicarbonat. so T 1 = T 7 =a E40 5 Tr = |-+ * ° i [ 5 10 12 ws 8 20 Factor stoechiometrie (F,) Figura 37. Influena canta de NaHCO, asupranevtalztri de HC) [1]. 1) Viitorul subprodusilor La incinerarea unei tone de deseu, rezulté 20-30 kg de cenusd, in primul sistem de desprafuire (electrofiltu), si 18-21 kg de produse sodice si exces de bicarbonat, colectate in stare uscaté a baza filtruluicu saci (figura 3.6). Compozitia rezidwurilor sodice, in procente de masi, este urmatoarea NaCl 65%, Na;CO3 20% si NasSO, 15%, ceea ce ar corespunde la: 10-11 kg de NaCl, 2-3 kg de NaySO, si 5-6 kg de NasCOs, pe tona de deseu; acestea suntAbsorbpe Fy supuse unui tratament de trecere intro Saramurdyjou 60 kg apt, din care rezulta in final un deseu ultim de 2-4 kg, care confine 50% aps si o bund parte hidroxizi insolubili de metale grele, M(OH), (figura 3.8. Compusii organici dioxine fi furani), prezengi tn saramura, sunt adsorbiti pe © coloana de carbune activ, apoi filtratul trece prin rgini schimbétoare de ioni, pentru rejinerea urmelor de metale grele. O parte din solute este regenerati, in vederea imbogitirii continue in siruri, pan la limita de solubilitate, si diminuarit de efluent lichid. Restul de saramurd, care confine 250 g de NaCl, NaSO. gi Na,COs pe ltru, este reciclata in industria chimic8.(fabricarea de soda ealeinaté si de soda causticd) Reviclarea solute de — ‘sorbic pe ane citbone act ate rm Reza Pa solid pres 18-21 ke ith ese uline atte 4 5% 340 Carbune ai satrat_—_Samurt spre incnere reel me 250 g/L (acl Nas0ee NxCO}) Figura3 8. Tratareareziduurilrsodice, Reriduurile solide (de 1a electrofittra gi deseurile ultime), de la depoluarea fumurilor, rezultate din incinerarea ‘deseurilor menajere, sunt deseuri toxice, datorita continutului de metale grele si de siruri de sodiu, cu solubilitate mult mai mare decat a celor de calciu, Acestea sunt supuse unui tatament de soliificare/stabilizare si depuse in depozit de deseuri nepericuloase.4 Metode ficochimice de tratare a poluanior ind ial atmosterich £) Avantaje si inconveniente ale procedeului Acestea sunt prezentate in tabelul 3.7.7 Tabelul 3.7 Avantae inconvenient ale procedeal cu bicksbonat de sodiu es eC 7 Panerea in oper # expowarea Wi | «| CConsum mare de reastv (chiar factor sloeehiometre redo), ~ Cost rdiat al reactivulu = Reviduui mai solubie dedt te var, trai dificil de stabilizatin absent net Valorie | simple | Securitatea wtiliziri, = Costr de investi de exploware reduce = Necesarul de ming de luc reds, ‘Abseafaefluentuu lei ~Posibilitaea de recilare s. reidvurilor sodice In industria chimica (educeres | _cantiii de degeurtukime spre de Aplicarea wmui sistem uscat de depoluare a avut inijial mare succes $1 a fost ales pentru a se evita transferul poluangilor intr-un mediu lichid, care la rand fui urma si fie tratat. Dar, practica a demonstrat cdi nu se pot atinge performanjele necesare decét wilizind un procedeu umed. 33. ABSORBTIA PE CALE SEMIUMEDA, APLICATIE PE FUMURI ) Principia In procedeul uscst varul era injectat sub forma solida iar in procedeu! semi tumed sub forma de lapte de var. Injectarea in reactor a laptelui de var se face fie prin pulverizare, eu aer comprima, fie prin atomizare mecanica Hel Hel / <— Hel ‘ Hel Reaetie gaz lihid Uscare Reaete solid - gaz + CaCleCHOMHO —C)_ calory Figura 3.9 Bape de reactie a HCI eu Ca(OH), prin procedenl semiumed,st te Absorb a Fumurle fierbinj ajunse, in, reactor, inten prim contact cu laptele de var, ‘evapord apa, coca ce conduce lao scidere de temperaturi spre 150°C, scidere: favorabils captirii compusilor gazosi de metale grele. In acest prim contact gaz- lichid are loc neutralizarea celei mai mari cantitiqi de HCI de catre var, intcét reactia se produce in sistem omogen, iar restul de neutraliziri au loc ulterior in contactul gaz solide, adiea dupa eliminarea apei. Timpul mediu de sejur ia reactor este de eva 10-15 s, sub un factor stoechiometric, Fy, de 1,5-2 (figura 3.9). ile de neutralizare sunt urmitoarele: CalOH): +2 HCL Sy CaCh +2H,0 CaO), +2HF S55 CaF; +210 Ca{OH): +89, Se CaSO; + 1,0 CaSO; +1720, =s CaSOy Procedeul contine urmatoarele module (figura 3.10): un reactor de neutralizare a gazelor acide (HCI, HF si SO:); ~um sistem de desprafuire, unde sunt refinute pulberile, sirurile rezutate din neutralizare gi reactival in exces. mw HCLHF, SOr Flow cu saci sau eleetrslirw Pum depoluat 125-140°C te 10-15s. 20% umiditne T= 150°C Fais2 Figara 3.10, Procedeu! stmiumed.2 Metode fio-chimice de tratarea poluanpierindusrclt aimosfrict b) Natura reactivulat cchaai iciopcie Eficienfa neutraliziii depinde de calitatea laptelui de var objinut in procesul de stingere a varului, care la rindul siu depinde de: calitatea varului-nestins, calitatea apei si energia foosit, astfel incét sé contin’ 30-150 g de var stns la its de lapte de var. Prepararea laptelui de var se face intr-un reactor, unde este supravegheat pH-ul, de unde este trimis spre un turn de atomizare. ©) Tebnologie Sistemul de pulverizare poate fi aleztuit din: ~ injector-pulverizao, unde laptele de var este injectat ex ajutoral aerulu elul 3.11 Depoluarea prin acest procedew nu satisface exigentele cele mai severe, de aceeai s-au adus imbunatafiri legate de: un mai bun contact intre reactant (in strat ‘luidizat) 5 utlizarea unui var de mare suprafata specifics4“ Metode ficochimice de ratare a poluanilor industria axmasfrii tespeppnl edad lacsics Avantae inconvenient ale procedeutui seniumed (aang Prone Cancun de sp ~Costuri de investvie acceptbite| —Producerea unei canitji importante de reakuu (intermediae tre procedeul| dar mai mick dect la procedeee wee, ‘scat procedeal umed). ~Consum important de esctiv (mai mic deco Abseafa fluent Heh procedecle sat), recrelarea exe posi = Performanfe mai bune decdt cele) Punerea in opera mai deca, in sins lepura elaprocedesi uate, cu prepararealatcui de vae - Folosirea unui reactor (figura 3.11), care asigurd un contact in strat fluidizat, intre fumuri si var, si injectia de var spongios a reusit si obfind un randament de ccaptare a HCI sub 99%. De asemenea, injecia de pulbere de c&rbune activ in reactor a dus imbundtiri importante in refinerea metalelor gree sia dioxinelor /furanilor. Reziduul, rezultat dupa tratarea cu var a gazelor de ardere a cirbunilor, confine CaSO,. Acest reziduu imbundtitit cu vermiculit sau cu perlit « fost raspindit cu bune rezultate pe solurile acide. $-a constatat ca o bun’ parte din compusii de aluminiu, toxici pentru plante, sunt tndepartati din sol. prin transformarea lor in complecsi AISO,", solubili in apa [21]. . se File ddepoaate Separare js in eilen it —§ rescla 7 Residan Apt — W Fomurt bute = Lape de var Figura3.11. Procedul cu stat Muidiza circulant.Absorbie 4s 34, ABSORBJIA PE CALE UMEDA. APLICATIE PE FUMURI Procedeul de absorbjie de gaz intr-un lichid se mai numeste si spilare de gaz. Principial, gazul de depolust este pus in contact eu un lichid (solvent sau solutie) in urmé cdruia poluantul este refinut in lichid, fie prin dizolvare, fie prin reacfie. Produsul obfinut trebuie s8 fie netoxie, usor eliminabil din lichid si/sau reciclabil ‘Absorbtia de gaz comporti dova etape: = absorbpia propriu-zisa. Lichidul se divizeazi in micropicaturi in absorbere, ‘turmuri, contactoare, scrubere sat coloane, si prin suprafata de contact gaz-lichid, gazul trece in lichid; separator de picdturi. Dupa absorbtie, gazul incireat cu micropicéturi este ricit si traverseaza de jos in sus sau orizontal obstacole (sicane, lamele, jesitur, salteley; gazul tece liber, dar micropicaturile, prin inerfie, lovese obstacolele, se aglomereazi in picituri mari si curg prin gravitatie. Parametriiimportan{i pentru o bund eficacitate a separdrii sunt: = viteza gaz-lichid, Ea este dependenta de energia pusi in acjiune; ou cét viteza este mai mare cu atat picaturile sunt mai fine; - pulverizarea. Cu cat este mai fink cu atét suprafata ge contect gazrlichid este mai mare si eficacitatea depoluarii mai bund; —cantitatea de lichid. Este calculati tindnd seama de cantitatca de poluant din gaz si gradul de depotuare solicita; ‘condensarea vaporilor. Particulele fine de lichid cresc, se unese, si astfel sunt transformate in lichid, proces favorizat si de lovirea piciturilor de obstacole. ‘Astfel, in jurul picdturilor ereste turbulenta, ce are ca rezultat o captare mai bun’ de poluant; ~ solubilitatea poluantului in fazd lichida si/sau viteza de reacjie. Ele pot fi ‘mbundtagic prin alegerea solventului, a pH-ului, a temperaturii ete 3.4.1, Elemente de tehnologie Alegerea procedeulul trebuie si jind seama de: ~ natura poluanlor si eficactatea dorits; ~ alegerea tipului de colcand; ~ dimensionarea instalaie, care rebuie si fie tradusi in costuri de investites cconsumul energetic; natura solventului si consummul de solvent side reactvis ~Viitorulreziduurilor. Dimensionarea instalafiei are la bazi: estimarea de date, care si permit efectuarea bilanturilor de materiale si energetice;46 Metode fico-chimice de ratareapoluantilor industrial atmosfe d dimensiunea.colganei de absorbtie; ~ calcule privind pierderile de sarcina in diferitele etape ale instalaici, 34.1.1, Alegerea solventului Alegerea solventului reprezintk cheia suecesului procedeului, Factorii care trebuie avut fn vedere sunt solubilittea poluantalui in solvent si fie eft mai mare, pentru 9 creste cficacitata sia minimiza canttatea de solvent; ~ volatilitate ct mai mica, pentru e nu genera o poluare secundards ‘ner ft de mateialle utiliza in istalagic; ~ pret de cost mie: — Viscozitate scBzuti; ~ si ude suprafefle pe care rebuies8 se etaleze; ~ stabiltete chimid ridicatafaya de materialele eu care intr in contact netoxie sis. nu spumeze. Cel mai folosit solvent este apa si solufille apoase cu: acizi (ACI, H2S0.), baze (NaOH, KOH), oxidanti (H:O:, acid hipocloros = HC1O), reducdtori (NaH1SO;), cosolvent (alicol). Ca solventi organici pot fi utilizati: hidrocarburi saturate, derivati ai 50%), rcirea este o ricire bruscii de la 900-1 400°C: la 78°C, in mai tin de o secundé, intr-un ,guench” eu 0 constructic speciati, cu dublu strat de grafit (figura 3.17). Partea exterioaré este alcituité din gra compact, care este in contact direct cu solutia de HCl, si partea interioara din gra pporos, in contact cu solutia acida, pe o fat, gi cu fumurile ferbingi si acide, pe cealalté fata. Racirea este ficuta de catre solutia apoasa, dintre cele dowa straturi din grafit. Aceasta migreaza prin stratul poros de grafit si formeazi un film continu ta suprafafa lui, care in contact cu gazele fierbinti se vaporizenza bruse gi dizolva HCL Jn acest caz, ,quench’ul este unmat de o coloand grafitatl, de desprafuire, prin pulverizarea ape, cfnd este rejinuta cea mai mare parte a pulberilor din furor. Coloana se splarg aco? ‘Apt + sirwi dizolvate Namo Figura3.16,Procedeal uned. Avantajul ricirii brutale de la 1 400 1a 70°C it reprezint& ruperea tuturor reactiilor de echilibru, adica transformarea lor in reacfii totale, in urma clrora nu se vor reforma compusi toxici cu clor, si dizolvarea in apa a celei mai importante , prin absorbtie cu reactie chimica, Numirul de etaje este in functie de natura, poluantilor de tratat si de performangele urmarite a) Natura poluantilor de tratat Pulberile. Coloanele cu umplutura sau cu talere prezinta un risc ridicat de colmatare cu pulberi. Ele nu asiguri decat o captare complementard, desprauirea principalé flcdnduse i fltul situat in amonte de coloans. Metalele grele. Dintre metalele grele, compusii gazosi ai mercurului si ai cadmiului sunt prezenti in canttate semnificativa. Acesti compusi sunt refinufi in lichidul de absorbtie; alti compusi ai metalelor grele, sub forma de pulberi, sunt captai inainte, adic’ alaturi de celelalte pulberi in modulul de desprafuire. ‘Mercurul se prezints, in principal, sub forma gazoast, de HgCls, care este solubilé in lichidul de absorbjie cu conditia ca acesta s& fie foarte acid, altel ‘mercural nu poate fi captat. HCI si $03, Sunt retnuti prin solubilizare in lichidl apos, fd, neutru sau bai.ss Metode fsico-chimice de tratare apoluantlor industria atmosferici S0;. Comtrar rejincrii HCI si SOs, captarea ui SOz este mai delicat8, adica se {face prin reacfii chimive, in solufi bazice. “te eT SEEN es ‘De exempl, intr-o absorbfie in apa se poate atinge 6 reducere a HCI cu 95%, SO; cu 20% si a HF cu 60%, Alegerea solutiei de absorbjie se face in functie de natura poluantului de capt, astfel pentru: HCI si metale grele, se alege ape, mediv acid sau bazic (varul); ~ SOs, suspeiisie de var sau solutie de sods (NaOH). b) Absorbfie ew un singur etaj Coloanele do absorbtie cu un singur ctaj sunt, in general, utilizate penta captarea de HC, dack normeie nu pretind o reyinere avansata de SO; Jn cazul ‘watérii cu var, coloana nu are umpluturi, datorita tiscului de colmatare. Suspensia este pulverizati la presiune mare, in picdturi fine, de la diferite inalfima ale coloanei (figura 3.18). Furl de epoluat, Reactiv #0) var Resicalae ‘Masurare de pl Pagare parodies ‘Figora 3.18. Coloant de sbsortie cu un sigur et Utiizarea sodet imbunatifeste mult retinerea SOs, dar riméne limitati pentru © coloan’ cu un singur etaj. Solutia de absorbtie este trimisd fn coloana 5i reoiclatd ‘continuu, Reactivul este addugat in sistemul de circulatie al lichidului, astfel incat seteAbsorbpe 5s si se mentind, de exemplu, un pH constant Pentru(a’evita concentrarea solute de absorbfie, datorith proceselor de absorbjie si de neutralizare, care au loc in coloan, © parte din lickidul din sistem este extras ia continu, adicd purjt gi trimis In ‘ratare (figura 3.18), Absorbfia cu un etaj permite atingerea unei bune refineri de HCI, de HF si de ‘metale grele, pe cind SO; este mai pufin retinut. ©) Absorbjie cu doui etaje entra o bund absorbjie de SO,, fat de absorbtia cu un singur et, constructor ‘u propus siseme de absorbtie cu doud etae, fiecare dintre ele avand fimetii precise: ~ primal eta (ctajul acid) pentru absorbgia de HCl, HIF side metale grete;, ~ etajul doi (etajul bazic) pentra absorbtia lui SO> gi a restului de HCI, ce nu a fost retinut in primal et Cele dout etaje pot face parte din doua coloane diferite, plasate in serie, sau dint-o singuri coloana cu dowd etaje, suprapuse i distincte (Ggura 3.19), in vederea obinerii unei instalajii compacte, dar cu o pierdere important de sarcind. so, Boas) NaOH (48%) cna (Puri) HCI (10%), & (spre tratare) i ol i (oot) Figura 3.19. Coloma de absorbie cu dout eae $i cu quench36 Metode sico-chimice de watare a poluanilor industrial imosferci Fumul de tratat este mai inti racit!in\quenchapailtfece suceésiv in etajul acid si apoi in cel bazic. Solutia de absorbjie din fiecare etaj este recirculatt in mod independent. Un taler recuperator, situat intre cele doua etaje, evith transferul de soluife de la etajul superior spre cel inferior. Etajul acid utilizeaza ca lichid de absorbtie apa; se cheam& acid, deoarece solutia dupa absorbtie devine acids. Inijal apa, sau ulterior solutia recircalata, este injectata pe la partea superioard a etajului acid si intdlneste gazul ascendent in contracurent, in wma contactului eu ape, HCI, HF si unii compusi ai metalelor arele sunt absorbiti, ceca ce produce o scidere a valorii pH-ului, adica 2 cresterii treptate a acidititi, cu efect favorabil asupra rejinerii tot mai avansate a sneislelor agrele, Solutia rezuperstt in picioral coloanei este recielati tn permanenga, Penten & evita supraconcentrarea solutiei, o parte din ea este extrasi incontinuu (purjata) si trimis& spre tratare. Etajul bazie utilizeaz 0 solutie de sod’ (NaOH), care prezinti o bunk capacitate de neutralizare a SO>. Cantitatea de NaOH, necesard neutralizrii, este legati de pH-ul solujei rezuliste, care trebuie s& fie in jur de 7-8,5. Soda este adiugaté int-o bucla de circulafe a lichidului, in avalul pompei sau in rezervorul de neutralizare Fumurile ascendente, iesite din etajul acid, intrS in etajul bazic, unde intilnesc in contracurent solutia de baz&. Solufia dupa absorbtie este recuperat In baza etajului bazic i recirculaté continuu, Reactile care au loc in acest etaj sunt SO; +H,0 + H,S0, H,SO3+ 1/2. 0; + H:SO, H,S0, +2 NaOH -+ Na,SO, +2 Reactile itre HF, HCI, ramasi neresctionati, in primul etaj, si NaCH conduc la siruri solubite in apa HCI+ NaOH > NaCl + H,0 HF + NaOH — Nef +H, SQ, + NaOH > Na,SO, +H,0 Pentru evitarea supraconcentririi solufiei, 0 parte din lichid, in urma. analizelor, este extrasi continuu in bucla, purjati, gi trimis8 spre tratare Un confinut mare de HCI in fumurile de depoluat reduce pH si eficienta captirii lui SO,, in astfel de cazuri se prefer absorbere cu dou’ etaje (22) sau menfinerea unui nivel sedzut de HCI (= 100 Vpm) ou adaos de acid adipic, ca tampon de pH (23) ‘Addugarea de Cin suspensia din reactor, sub forma de Cat conduce la 0 crestere important a retnerii lui SOs, datoriticresterii suprafeei de contact gaz-lichid, prin formarea de spuma (22, 24.Absorbie 3 6) Performantele absorbfisi umede cu dou etaje ‘Acest procedeu umed conduce Ja emisii care satisfac normele, europene privind depoluarea gazalor rezultate din incinerarea deseurlor menajere(tabell 3.14) Tabet 3.14 nisi aera dino instal cuabsorbis ued (date couseutorior) 1a | Concentratia | Novme trancere | Nor, somener Potwantal | intrare Taieire | din 191 sia > * 46 mgr) | ome) | te" eater Fi 1300 = cn EF 10 1 2 1 SC 300 <20 300 25 | Pulber $000 <5 30 3 Paticule de rte gle 4 «1 s os AseNt 2 <1 1 os Be+ca 0s <0 02 corti a9 Hg _ |___a0s Din tabelul 3.14 se constata c& retinerea metalelor grele este ined insuficief, de aceea a fost necesari utilizarea de tehnici complementare de tratament ca, de cexemply, injeotia de reactiv adsorbant (cArbune activ, cox de lignit). «) Viitorul efluentilor lichiziiesti din absorbtie Din procedeul umed cu doua etaje, rezul ca reziduu lichid soluiile acide si bbazice purjate. Se obtin astfel ~ solujia reziduala acidd, care contine ioni CI’, F" si de metale grele, = soluja reziduala bazied, care contine, in principal, Na;SOx ‘Acestesolufi sunt transferate int-o fos si supuse unui tratament, ce are ca stop ~neutralizareas ~transformatea compusilor metalelor grele din solubili in insolubili; ~separarea prin filtrare-presare a precipitatului sub forma unui rezicim solid. Neutralizarea se realizeazA intre reziduurile lichide (de pusjare) din cele doua eae, eventual se corecteazi cu lapte de var sau cu sod, Soda este mei reactiva deca varul dar mai scumpé; corectarea (finalizarea) nevtralizarli cu lapte ée var prezinté dezavantajul de a conduce la mult reziduu sofid (nmol), care contne ghips. Pentru precipitarea jonilor F" se adaug CaCl, deoarece CaF, este mai putin solubili decdt CaCl, (Solubilititile: CaCl, la 20°C, 74,5 g/100mL apa si CaF», la 18°C, 0,0016 g/100mL apa). In figura 3.20 este prezentati schematic instalatia de tatare @ apelor reziduale, rezultate dintr-o depoluare a fumurilor pe cale umeda, unde sa utilizat varulca agent de neutralizae final38 Metode firco-chinice de tratare a paluanilor insti cimesferci nay Vie “ocean Taps Mea eg: Lagoa. Floculant Acid Ape reziduale FeCls @olietecwotty clorhidrie eras, d off [Lepfamme BL Neutralizare Coagulare Nearalcare — Conguare Froculare CaSO, Metale M(OH)y MCI Filtre -presare sedi natural Fiteat rece in i ‘ratament Rezidua solid Figura3.20. Tatareaapeloruzae de la absori Btapele de tratare a apei sunt = 0 prima etapa de neutralizare, cu lapte de var (pH=8-9), cénd se formeaza ghips (CaS0,); ~ 08 doua etapa de neutralizare, cu lapte de var (pH = 9 ~ 10), ednd precipi tetalele grele sub formé de hidroxizi si de clorur insolubile (M(OH),, MCI.) Adiugarea de FeCl, duce le precipitarea dipersiilor coloidale de compusi ai Imetalelor grele; addugarea de floculant (policlectrolit) pentru depunerea precipitatului, sub forma unui nmol; ~ separarea nmolului prin decantare; = filtrarea ~ presarea ndmolutui si recuperarea unui reziduu solid Produsii finali sunt: ~reziduu solid, de umiditate cea 60%, care contine siruri (CaSO,, CaCl, (CaF:) si precipitate de metale grele (tabelul 3.15), ~reziduu lichid (ape sirate), clrora li se ajusteazi pH-ul inainte de a fi , BIBLIOGRAFIE 1. Bicocci $, Antoni G, Les polluants et les techniques dépuration es fumées, Editions TEC & ‘DOC Lavoisier, 1998, 190 p. 2. Popescu M, Blanchard JM, Carte 1, Analyse et tatement phsicochimique ds reessimospheriques ‘industri (€missons finde, oder et pousies), TEC & DOC Laver, Pari, 199, 880 p, 3.Cote F, Fanlo IL., Le Claire P., Absorption of odorous molecules in’ aqueous solutions of polyethylene glycol, Environ. Technol, 16, 127, 1995Absoriie 6 4. Antonini G, Gislas P, Tatementsthermigues des déchets indastrels, TEC & DOC Lavoisier, Pars, 1995, 148. 5, SuitullC, Purifcareagazelor, Edicura Stns si Bcictopedist, Bucuresti 1984. 6 Mithau Mil, Depauw JP, Maire A, Viewd JF, Prévention de la pollution de Iai, eitions PYC. Lives, 2000, 205 p, 7. Fonseca Ana M, Orfo José 1, Salcedo Romunlo J, A new approach to the kinetic modeling of the reaction of gaseous HCI with solid lime ai low temperatures, Chemical Engineering Science, 2003, 58, 3499. 8.Li Vill; Wo Yousing, Guo Jinsheng, Stay on & New Type of HC\-Removal Agent for High- perature Cleaning of Coal Gas, Ind. Eng. Chem Res, 2004, 43,1807 9 Ar lefan, Balei Suna, Sulfation reastion between SO, and limestone: application of deactivation model, Chemical Engineering and Processing 2002, 41,179. 10. Wa Sheng, Uddin Md. Azhar, Su Cail, Nagamine Shinsuke, Sasaoka Eiji, Effect of the pore- ‘ize diseibution of lime on the reactivity forthe removal of SOs inthe presence of high- ‘concentration CO, athigh temperature, Ind Eng. Chem. Res, 2002, 41, 5435. 11, Sohn Hong Yong. Kim Byung-Su, A novel eyeie reaction system involving CaS and CaSO, for ‘converting suifur dioxide 10" elemental sullur without generating secondary pollutants 1 Determination of Process Feasibility, Ind. Eng. Chem. Res. 2002, 41,3081 12, Sohn long Yong, Kim Byung-Su, A novel eyclic reaction system involving CaS and CaSO for Converting sulfur dioxide to elemental suf without generating secondary pollutants 2 Kinetics ofthe reduction of sulfur dioxide by ealciam sulfide Powder, in. Eng. Chem. Kes. 3002, 41, 3087 15. Kim Byung’Su, Sohn Hong Yong, A novel eyelc reaction system involving CaS and CaSO for Tonvertng sulfur dioxide to” elemental sulfur without generating secondary pollutants 3 Rinties of the hydrogen reduetion of the calcium sulfate powder to calium suite, Ind Eng. Chem Res, 2002, 41, 3092. 1M, Baleta Diego, Marzocchella Antonio, Salatino Piero, Modelling the SO,-Himestone reaction ‘under perodieally changing oxiizingreducing conditions: the infuence of eycle me on ‘reaction rte, Chemical Engineering Sience, 2002, 57, 631 15, Li Chiung Fang, Shin ShineMia, Lin ReaeBia, Elect of Ca(OH)/fly ash weight ratio on the ‘kineics ofthe reaction of Ca{OH)ally ash sorbents with SOs at low temperatures, Chemical Engineering Scionce, 004, $9, 4853. 16.Liu Chiung-Fang, Shih Shin-Min, Lin Ren-Bin, Kinetis of the reaction of Ca(OH)u/Mty ash ‘sosben with $0; alow temperatures, Chemical Engineering Sclnce, 2002, 87,93 17-Karatepe Nlan, Endoen Nildfer, Esoy-Mergboyu Ayepal, KOgdkbayrak Sadrye, Preparation of ‘diatomitelCa(OH), sorbents and modeling their Sulphation reaction, Chemical Engineering Setence, 2004, $8, 3883, 18. Bravo RV, Camacho R. F., Moya V. M., Garcia LA. I, Desulphurization of SO;-Ne mintures by limestone suri, Chemical Enpinering Setence, 2002, 7, 2047 19, Lin Ren-Bin, Shih Shin-Min, Liu Citng-Fang, Characteristics and reactivities of ColOH)y/silca ume sorbens for lovetemperoure flue gas desulfurization, Chemacal Engineering Science, 2008, 58,3659, 20. Shimizu’ Tadaaki, Peglow Miko, Yamagiwa Kazuaki, Tanaka Masato, Comparison, among ‘ititon-reacton models of $O, coptute by uncalcined limestone under pressurized Muidized ‘bed combustion conditions, Chemical Enginzering Science, 2003, 58, 3083 21. Chen L, Dick WA. Nelson &, Foe gas desulfurization by-products additions to acd soi: alfalfa productivity and environmental quality, Environmental Pollution 2001, 114, 161 22, Waryeh Jerzy, Seymanowaki Marek, Model ofthe wet limestone fue gas desulfrization process for cost optimization, Ind Eng. Chem. Res, 2001, 40, 2597, 23.Kill Soren, Nyguard Helle, Johnsson Jan E, Simulation studies of the influence of HC absorption fon the performance of a wet fue gas desulphurisstion pilot plant, Chemical Engineering ‘Science, 2002, 57,347 24. Zheng, Yuaniing. Kil Soren, Johnsson Jan E., Experimental investigation of a pilet-sale jet Tubbling reactor for wet Que gs dauiphursatio, Chemical Engineering Science, 2003, 88, 46954. ADSORBTIE 4.1. INTRODUCERE Adsorbyia este un fenomen de suprafata, care corespunde unei interactiuni aadsorbat ~ adsorbant (molecule adsorbite de poluant ~ suprafafa unui solid adsorbent). In industrie, adsorbjia este adesea utiizaté in tratarea aerulu: ca, de exemplo: Protectia impotriva substanjelor toxice (prin masca de gaze, care confine un adsorbant), elminarea mirosurilor, uscarea gazelor, separarea gazelor, eliminarea 1 eventual recuperarea poluangilor din aer (1, 2). ‘Transportul gazelor in solide, prezentat schematic in figura 4.1, este descris prin mai mule etape: ~apropierea moleculelor de poluant spre adsorbant, prin difuzie extragranulara (1); ~ transfer de masa prin traversarea stratului limita (2); ~ difuzia in porii adsorbantulu, difucie intragranularé (3); ~adsorbiia la suprafata (4), fenomen exoterm; ~ difuzia in masa adsorbantului (5); ~conductia cildurii prin adsorbant (6) si prin stratul limita (7, a » Fgura 41. Interaciunes adsorb adsorbent aun slid pros, 2 i clasifareporlr (6) (3)sh Adsorbie or Interactiunile dintre moleculele de poluant.si.adsorbant pot. fi fie fizice (adsorbtie), de mica energie (< 40 ki/mol, prin legdturi Van der Walls fe chimice (chemosorbyie), de mare energie (400 — 500 kl/mol, prin legaturi chimice) ‘Dupa diametru, IUPAC a clasificat pori in rei categori: micropori (d<20 A), mezopori (20 500 A), (figura 4. 1b) Interactiuri chimice au loc atunci cénd adsorbantul are funetiuni chimice Ja suprafafi, create prin tratamente fizice (impregnare) sau chimice (onidare, de cexemplu). Daca interacfiunile sunt fzice, slabe, adsorbantul, incBvcat cv poluant, poate fi regenercttermic, dar pentru cele chimice este nevoie de un atac chimic. Substanjele adsorbabile sunt, In general, moleculare. Parametrii infTuengi asupra fenomenului de adsorbtie sunt: energia de legatura, polartatea mcleculelor, solubilitatea, concentratia, pH-ul In tabelul 4.1 se prezinta un clasament al substanfelor, ce pot fi adsorbite pe adsorbantul cirbune activ. Tabelul 4.1 Clasfcarea substanjalor dopa tra frfeler de adsorbie (1) [Resa a ait [wien [3 went TF] (Ace anil [e[ Bese [Disa aC] Meee spa Ps deca deba [| Biow [ein TC] Mies de ena [3 deen decal —[4_| Beta [3 Peerage ——[ 3 Toss decor “T Aesons [3 Buttes [3 T Btermete [3 Tod's eaeal [3 eT 2 [Bilbexen——[4-| Osan « fed acto —[4 Ben [Bite [Patt —— be Aeidaciie——[7-[ Cir Tenet [Persea —[# fd adins [4 Covabeaen [| Formnlch—[3-| Prope —T2 [Aeidcomigie [2 | Clrbaadenl —[4 | Guten + [Sits des [Aeid odie [2T Corefrm [4 [Grisintane [4 Solvent deal ‘Acid omic [3_| Clorstirga [| Uli acaso —[4[ Siren monmer [4 {asd acies —[47T Clrepieit—[4-[ Mrae Trace ft [asd stane —T47| Cina deesl —[3 To 1 Tesora —[2 [Aerie ——[3-[ Go de meal [3 hope + [ec z Aeris de GEO TA| Cesk de mties[[ Kese [rows 4 [Acritoniertl 4 | Clorura de vinit__| 3 | Motoring 2 | Tricloretiten’_ 4 Aisa aie [4 eat + [heen —t oe i ‘soeaie—[¢-[ et [ses Teer =] [Aloo mele —[3-[ Getobaan —— 4 | Mametosbcamea 4 boston [+ [ cxthenol —[¢ | Nalin | Amoniac Ti] Dibrometan ‘4 | Nitrobenzen [4 jo Aasisnst 3] Dien’ [4] Mirosdo © 1 fast I Seara de clasament: 2 adsorb slabs (= 5%) 1 ~adsorbie foarte slabs (< 1%)68 Metade fslorchnice de tratae ¢ poluanjlor industrial atmasferict 42, MATERIALE ADSORBANTE. PROPRIETATL p50 tat Fah Adsorbantii sunt produsii cu o mare suprafati specifica, fie naturali (zeoliti, argile), fie artificiali (cirbuni activi, silicagel), fie sintetici (copolimeri stiren divirilbenzen, esteriacrilic). Principalele proprietiifizice ale adsorbantior sunt. ~suprafaja de adsorbyie, Adsorbantii naturali an suprafete specifice mici (50-200 m/g) si in consecinté au capacititi mici de acsorbfie. Adsorbantii antfciali ins8 au suprafete superioare de 390 m’/g, iar pentrv cei mai performanti cirbuni activi se pot atinge 700-2000 mfg. Suprafata specific3 poate fi determinata prin metoda BET (Brunauer, Emmett si Teller), prin adsorbyie cu azot. Ea consti in a determina volumul de azot necesar pentru a acoperi suprafata extema si intern’ a adsorbantului, cu un strat monomolecular de azot, la temperatura azotului lichid ; acest Volum este proportional cu suprafata specifica = granulozitatea, Marimea granulelor de adsorbant este un compromis fntre mirimea adsorbjiei, care pretinde granule cét mai fine, si viteza de filtrare mecenic®, care este eu atét mai mic’ cu edt granulele sunt mai fine; cconsinutul de cenusd. Confinutul mare in steril diminveaz suprafata utilé de acsorbtie; —densitatea. Cu cét adsorbantul este mai usor eu att porozitatea, suprafata specific si capacitatea de adsorbjie sunt mai mar; ‘porozitatea, fn general, materialele adsorbante sunt activate, in procesul de fabricare, prin eliminarea, termica si chimicd, a unor substanfe, care blocau o parte din port sisau prin eliminarea unei parti din adsorbantul ca atare, pentru a crea noi pori 42.1. Carbune activ, Proprietifi 4.2.1.1. Fabricare (4~16] Cérbunit activi sunt materialele adsorbante cele mai utilizate. Ei sunt fabricati prin carbonizare —activare a unor produse naturale, organice sau minerale, numite precursori : gudroane de la distilarea petrolulu gi cdrbunilor, coes, coes de petrol, lemn, coaja de nuc& de cocos, de nuca si de palmier, simburi de fructe, lignit, polimeri organici et. ‘in functie de gradul de cristalinitate al precursorului si de temperatura tratamentului termic se ajunge la un cérbune cu o structuré mai mult sau mai putin cristalind (grafitica). Se considera c& un precursor este negrafitizabil dct la temperatura de tratament termic (3 500 K) si presiunea de 1 bar (intr-o atmoster3 inert) sau n vid, nu se grafitizeaza (figura 4.2).Adeorbie oo Precursor cu carbon Grafitie Negratitie (ristalis) nor) (otlizat penta cjantionare in — — conlizé) Grafitiatil Negrafitizabit (ex c0es) (es carbune de lemo utizst pent atone) Figura 42, Evolujastrutu grafitice a unui precursor supas unui trtament termi [12 Cirbunit activi sunt fabricafi aplicdnd precursorilor fie tratamente termice, ‘ie tratamente termochimice. Astfel: ~tratamentele termice se produc in dou etape: carbonizare ~ pirolizd, unde precursarul este supus la 600-800°C, timp de cdteva ore, urmata de activare, la ‘800-1 000°C, de la cdteva ore la 72 ore, in prezenta unui oxidant de tipul aburului sau CQ}, Prin activare sunt create caracterstcile de calitate ale unui adsorbant (Suprafija interna si volumul de micropori), ~tratamentele rermochimice se produc int-o singuré faz, la o temperatura de 400-800°C, timp de 24~72 ore, tn prezenjs unor substante deshidratante ca ZnCh;, HsPO,, NaOH, KOH. Pentru aplicatii specifice, de obicei, chemosorbti, cArbuni sunt impregnati cu anumite substante alese ‘in timpul fabricdri cizbunilor activi, unele impurititi vor crea canale, care vor conduce la cresterea suprafejei interne (figura 4.3), iar altee, stable termic, vor imane in produsul finit, diminudndu-i suprafata specific.% ‘ate faio-chimice de tratare a poluagtor industri a sotleeninton ‘Sok heh Pantcule carbune Figura 43, Formarea de cnale fn timp tismentlul eae Schematic, procesele ce au loc in timpul fabricdrit chrbunilor sunt prezentare Jn continuare, onizare sl activare coat voces an ae s2th ZaC, HPO, Bore Sunt prezentate in continuarecdteva exemple de tratamente, cu precursorii lor si principalele proprietit ale ckrbunilor activi fabricai Gudreanele de ia distlarea perotului si cérbunilor au fost watate terme Ia 400-470°C gi activate cu CO> la 900°C, timp de 17 ore, condueind la mai mute tipuri de clrbune activ. Acestia au fost caracterizati prin: yolumul de inicropori Oo, cma'/g), diametrul porilor (go, A), suprafara totala, BET, (S, m'/g) i entalpia de adsorbie a substanjei de referinté (Es, kl/mo!, {13}. Din sdmburtl de mastne side piersieg au fos objinui crbuni activi, testind tei activator: KOH, ZnCh si HsPO,. Din datele experimentale s-a constatat cf KOH conduce la micropori larg, eu ZnCl, se dezvolt un valum mic de mezopori jar cu HPO, se objin pori de dimensiuni heterogene (14 Uleiul de cod de palmier, uscat la 383 K, 24h, pentru eliminaren ape’, carbonizat la 873 K, 3h, i ativat eu COs, la 773-1 173 K, 10-60 minute, conduce aAdvorbtie n le obfinerea unui cdrbune activ. Rezultatele experimentale au arstat c& lao activare timp de 30 minute, lao temperatura de 1173 K, se objine cea mai mare suprafaté BET de 1 366 mi, iar carbunele prezint& 0 mare capacitate de adsorbtie a SO>. Prin spectrometric IR, s-a constatat c& la suprafaté s-au format grupari funetionale carbonil (cetone, chinone), eerice si fenolice, care au mare afinitate fata de SO:, probabil prin oxigenul existent in grupare [15] Rezidual de ia cafea, impregnat cu ZnCl, gi activat cu No, a condus la obfinerea unui cdrbune activ cu 0 capacitate mare de adsorbtie pentru formaldehida. Probabil c4 gruparile functionale de la suprafafa c@rbunelui (C-O, C=0, O-H) sunt responsabile de marea lui capacitate de adsorbtie [16]. Din fibrele de polimer (Nomex, de exemplu), carbonizate, aglomerate cu risini fenolice si activate cv vapori, Sa objinut un monolit de c&rbune activ cu ‘icto si mezopori. Carbonizarea a fost ficuti la 850°C, 0 ord, produsul rezultat sa cconcasat si liat eu rasini fenctice (Novolac) in raport de masé 3/1, sa tratattermic la 700°C 'si activat cu vaperi de apa tot la 700°C. Carbunele activ obfinut s-a dovedit a fi bun pentru adsorbtia de COV-uri, printre care si molecule mari ca tncloretlend trcloretan, MEC [1]. Structura interna este dependenta de tipul de precursor side tratamentul aplicat acestuia; de exempla, in figura 4.4 sunt prezentate doud fotografii ale subrafefei obfinute cu un microscop electronic cu baleiaj (MEB). Figura 4.4, Supefaja a doi cirbuni activ, precursor lrn,activatchimie (a i precursor osia de ‘ue de s0eos, activa termi (6), (* 1000), (2). Jn general, adsorbanit ideal tebuie sd refind camtitaiv polunti, qpot si elibereze rapid si integral, in cursul desorbyei termice. Ei rebuie $8 fie stabil ‘ermie, la temperatura de desorbjie. Densitatea grafitului este de 2,2 g/cm’, mult mai mare decdt a unui crbune activ, 0,2-0,5 g/em'; cum granulele de grafit sunt compacte adsorbyia la suprafata lor este 0 adsorbtie exragramularan Metodefiicochimice de ratare a poluafilor industrial! atmosferici Cérbunit activi graftati, de exemplu, sunt materiale neporoase, fata de ‘arbini activi negrafitati, care sunt materiale adsorbante poroase. Ei au 0 suprafala de adsorbjie extragranulard, mic& (5-100 m’/g), care adsoarbe poluantul prin forte foarte slabe (forte de dispersie London). Aceastd adsorbtie slaba asigura o desorbtie canttativa, lao temperaturé in jur de 400°C, aplicabild la 0 analiza dupa adsorbtie = desorbjie. Acesti c&rbuni sunt fabricati la temperaturi ridicate, spre 2.000 K, au deci o excelent stabilitate temic, garantind un ,.blanc” perfect si o bund hidrofobicitate. De aceea acesti cirbuni indeplinese conditile necesare pentru a fi ulizati in prelevari de volume mici de aer poluat, cu umiditate mare, in vederea unei analize canttative, Sitele moleculare din carbune activ sunt constituite dintr-un schelet de rbune, rimas dupé piroliza unui precursor polimer organic. Ele sunt utilizate pentru separarea moleculelor in amestec, cele de mfrime mai mic& decét marimea porilor sunt retinute Ja suprafiga intragramulard, figura 45a, iar cele mari la suprafaja extragranular, figura 4.5b. De exemplu, o astfel de sité cu ochiurile de 49 A adsoatbe parafinele normale simu adsoarbe izoparafinele, Nu existi un adsorbant care si adsoarb canttativ toate dimensiunile de molecule pentru ca apoi sa le desoarba tot cantitativ; aceasti pretentie este intlnita atunci cand este nevoie s& se faci o analizé pentru o gama importanti de poluanti cu o singurd egentionare. Aceasti analiza este posibila utilizind tuburi eare congin site moleculare cu dimensiune diferité a poritor: adscrbanfi sunt plasafiastfe! inet moleculele mari s& fie retinute de primul strat, extragranular, pentru ea desorbtia for si mu devind ireversibild si/sau lent, iar moleculele mici, mai mobile, vor fi relinute in staturile urmitoare, Sensul fhixului de desorbjie este intotdeauna invers celui de adsorbtie, peatru a nu obliga molecule sf traverseze toate straturile de cirbune. Figura 4.5, Adsorbjainragranlara pe un clrbune activ clase (a) $5 asorbja peo sit molecular (b), (12)Adsortgie B 4.2.1.2, Proprietiyi (18-31) Suprafaja specifica este legati de capacitatea de adsorbyie, care pentr cirbunii activi este de 1000-2:000m'/z, comparativ cu un nisip fins c&rui ‘uprafats este de 5 m'/g. Capacitatea de adsorbtie ne permite si calealim durata de vinta unui filtru adsorbant. Volumul si diametrul porilor pot fi determinati, in general, cu ajutorul porozimetrului cu mercur 5i se poate reprezenta sub forma unei curbe, care arata repartifia volumului porilor in functie de diametrul lor (figura 4.6). Dimensiunes porilortrebuie comparati cu dimensiunea moteculelor de adsorbit. Volumul prior (%] 100 100 1000 10.000 100-900 ~ Diametrl prior [A] igura 46, Repaniiaporilor lado cunt activ (2) Mirimes porilor este capitalé intrucdt ea gestioneaza si misoaré apitidinea adsorbantului de a efectua un stocaj selectiv de poluanti, ia corelatie cu fortele de atractie adsorbat — adsorbant, forte care conditioneazi posibiltatea de regenerare a adsorbantului prin desorbyic. Structura interna a precursorilor este complexd si se regiseste in structura cArbunilor activi. Aceasta structura este puteric implicat& in cinetica si capactatea de adsorbtie. Capacitatea de adsorbyie depinde de suprafaja extern, media diametrului. poritor, distributia porlor dup8 diametru si volumul de mioropori (29, 30] ‘Acesti parameti suut modelabili, pentru un anumit tip de cfxbune, fa funetie de precursoru ales gi de parametri operational din timpul fabricar cirbunelui, De exemplu, $2 studiat iluenja parametrilor experimental, in fabricarea unor crbuni activi, folosind ca precursor coaja de nucd de cocos, prin tatare termicd Ia 800-850°C, timp de 0,5-2 ore, intr-n reactor cu strat fuidizat, si activa} cu abur 51 CO», Au putut fi modelate proprietile e&sbunelui activ prin: timpul ée tratare1” Metode fisico-chinice de tratare 0 poluatior instil atmasferich termicé si de activare (timpul de reactic), viteza fluidului, marimea particulelor gi temperatura de activare (31) Un carbune majoritar mezoporos este favorabil reversibilittii fenomemlui de adsorbfie ~ desorbtie a moleculelor de solvent, de exempta. Finesile chimice de Ia suprafas(carboxil Ictona, carbonil,fenolie,piro tc.) provin fie dintr-o carbonizare incompleta, fie dintt-o oxidare. Cantitatea si satura acestor fumetii organice contribuie la caracterul hidrofob sau hidrofil a suprafe-i (1-12, 18-21]. Un adsorbant mai hidrofob decat cirbunii activi hidrofobi este Tenaxul (oxid de 2,6-difenil p-fenilen) [1] Densitatea aparenté permite evaluarea rasei de material adsorbant necesarl pentru an reactor adsorbant de volun cunoscul. ‘Mirimea granuieior este legata de viteza de adsorbjie gi de pierderea de sarcind in stratul filtrant, intr-un filtew industrial de 1-2 m iniltime se utilize 2% granule de 1~2 mm diametra Duritatea gramulelor este wmarits pentra a se evite tasarea umpluturii, ceea ce ar conduce la o mare pierdere de sarcins, st se apreciazl prin cantitaiea de fractiuni fine formete, in timput manevraii sau in waura prin frecare a granulelor, intr ele in interiorul filtruli. Inicele de iod, de dencen, de melasi, de fenol, de glucoz’ etc, sargeter2zeazi capacitatea de adsorbtie a moleculelor nepolare, de diferis dimEnsimni, iar cel de albastru de metilen adsorbtiacationilor mari {18} Un exemplu de proprietiti ou care sunt caracterizati tei c&rbuni activi, este dat in tadetul 4.2 Tabet 42 Corctrizarea comparative elsbun activi comercial, activa activi 2) Cirbune Carbine T, Cibune Propritatea activat ‘eactivat, activat Presieioe ‘Coaj de nuct de eocos | Coal de muck dé cosoy —— Lemna ‘Nurhe cones Pieacit Presto Densitae [gtem"] 2 30 023 Dimensiun fam] Tis wis Tis suo-3__| Ts v5 Poroziate Thiceoporeg BEpOrOG eropors ‘Supra sponta [a7] 1200, <5 1000. Tndige deiod mga) 140, 110 Indice de mass 006 250 Func supafa Gece] carton ° 0.60 ~Tactnt ° a = fenaties 04s Lal ~cartoail 5. o ‘Analag elomeniaré [ay © 39 s08 B H 0.80 30 3 N 9,50 os 03 o 30 137 237 fimsnetecccnAdsorbtie 15 Forma fizicd sub cate se comercializesza carbunele activ este de pudré, gromule, fibre, ACF, Gmpletite in fire gisau fesute). Cétova proprietiti ale unei tesituri dn fibre de carbon sunt dato in tbelul 4.3, ar forma i i fibre in figura 4.7. Tabet £3 Princpalleproprictai ale nr (esti din erbure atv (2) Proprietates ‘ett RS LGOT_[ Avex ©5101 apa seis [7] 1300 Hieron 130-160, [Porasitace Thieporog_— Gena (7 2 ‘Volum de micropar oF = ‘Mictopor. % vo. om Diamet media al port [A] 73 Figure 4:7. Tesiurk de carbon astiv (MEB > 20) (a) 5 rae (MEB « 10 00) (8) (2) Cirbunii comercilizati in pudrd sunt alcatuiti dir particule sferice de , la temperaturi de 250, 400, 500 si 650" ‘in tabelul 4.4. Studiul a fost efectuat in regim dinamic, utilizind ‘rei matrici de gaze de ardere, a unor cdrbuni spanioli, in care a fost introdust o concentrate fixi de Hg? (50 jig ‘Nm Capacitatea de chemosorbtie depinde de marimea moleculelor de sulf, de + temperaturi. si de marimea suprafefelor specifice si de mictopori, ramase disponibile dupa tratamentul eu sulf. Refaitateleexperimentale privind principalele propria ale adsorbantului si ‘mirimea capacitatii de chemosorbtic la echilibru sunt date in tabelul 4.4, Tabold 4.4 Princpalleproprcti ale adsrbantului trata cu sult i capacittea de chemosorbie a He, entra diferitetemperaturi,testate in tei matic de gaze de ardere, ce contin aceasi concentrate 4e vapor de He? $0 ue Nm? : sat [Somes | Sprataa robs | aon | Su | Samat Bal | Miwa | aaceer pelle rams a + ACES X-~unde X este temperatura la care a fst trata cu sah *¥ ACES X CS; tatare cu sulf ub forma de CS,Adsorbtie n Creslerea de temperaturd a avut urmatoaree efecte: ~ micjorarea marimii moleculelor de sulf de la Se la Si; ~ volatilizarea sulflui (figura 48); —cresterea vitezei de reactie a sulfului cu carbonul si oxigenul din suprafaya, ce are ca rezultat formarea unor grupiri functionale cu sulf, organice (tiofen, sulfoxid,sulfond, sulfat, ticarbonil) (Rgura 4.8); ~ cresterea supratetei specifice si a suprafefei microporilor, intre 400 si {650°C, fat de cele de la temperatura de 250°C si ale ACF netratatcu sul figura 4:9) Factorul temperatura are mare influenga asupra capacitiii de chemosorbtie si a supratefeior spevifice ia microporilor (tabelul 4.4, figurile 4.94.11). Astfel in tratamentul cu sulf, la temperatura de 250°C, se constaté experimental 0 scidere britali a suprafefei specifice si a suprafefei microporilor (tabelul 4.4, figurle 4:9-4.11). Cauza o reprezinti faptul c8 la aceastd teraperatur& sulful se afl sub forma de molecule mari (Se-Se), care nu pot intra in microporii de dimensivni 10 A, figura 4.10, tabelul 4.4, blocénd microporii in tratamentul cu sulf, la temperatura de 650°C, moleculele de sulf sunt ‘mult mai mici (Si-S:), de aceea patrund in micropori, ceea ce are drept consecint& marirea suprafefei specifice si a suprafetei microporilor, fafé de tratamentul de la 250°C, (tabelul 4.4, figura 4.9). Pe de alts parte, la aceasta temperatura ridicata, sulful reactioneazé cu C gi O din suprafate fibretor formdnd grupiri functionale organice cu sulf, adic’ mai mult de jumatate din cantitatea de sulf, reyinutd in tratamentul cu sulf se afla sub forma de grupiri functionale gi putin sub forma de sulf.caatare (figura 4.8). Pent a stabili care este forma de sulf cea mai reactivé cu Hg° au fost impregnate ACF cu sulf monoatomic, prin utilizarea unei solutii de sulf in solventul CS;, la temperaturile de 400 si 650°C. Cantitatea de sulf impregnatt la 400°C este mai mare (18%) fa de 650°C (6%), datorta volailizarit sulfului, ceea ce se reflect gi in capacitatea de chemosorbjie a Hg’ (tabelul 4.4. si figura 4.11). Din acest studiu experimental s-a constatat cd temperatura optima de ‘ratament este cea de 400°C (figura 4.11), cdnd capacitatea de chemosorbtie a Ha”. este cea mai mare. La aceasta temperaturi cea mai mare parte din sulf se afla sub forma de sulf elementar (figura 4.8), eu molecule amestecate de dimensiuni mari gi ici (S\-S.). Moleculele mari blocheazi microporii, micgorind volumul de micropori (figura 4.10), suprafata specifica si suprafata microporilor (figura 4.9), dar experimentul arata ci mirimea acestor proprietiti are o influent mica fath de teactivitatea mare a moleculelor mici de sulf elementar.Metode fiio-chimice de tratare a po'wanilor industrial amosferiet = ]*m | : Ew be ° | LL __ ACES: 250 ACE-S 400 | ACF-S 650 | Figura448. Procentjul difrtelor forme de sult impregnat (bar pling reprint slfl elementar 1 baree hagurate eprezint grparil: tof, sulfoxid, salon, sult, tocarbor), ‘son -—— Sunefta species AFC, 1971 mig. _ 100 | ‘Suprafija microporitor AFC, 1886 m7 ” fe au = = § 1500 a 5 3 Sw i 8 250 400 500 650 Temperatura do impregnare °C} Fgura 49. tnuegatemperatri de impregnareaspraconiut desl), a supra specific (S) 1 supefete miroparior (0) iteithdaansesesaliincsAdsorbgie fo ZB 00 = ZB os Faw 10 1s Diametrul poritor (A) Figura 4.10. Disibuia de micropori in ACF sin ACF impregnat cu sulfa 400°C gil 650°C copes eee DOT Figura 4.1. Capacitatea de chemosorbfc a Hg® pe fibre de carbune activ (ACF), ratte cu sult, Ia diferte temperatur, pentru tri matici de gaze de ardere0 Metode feo chimice de watare a potanor inusriall ameafe Exomplul 2, Adsorbyia selectivi a NH, si a H3S (molecule polare) pe 039) crbume acti granulat cu argilésepilitic [33] og iy HS sunt doud molecule polare, mii, slab rented ebrbuni activi, care, in general, sunt nepolari. De aceea, au fost obfinufi 4 cérbuni activi, gramulati cu argilé sepioliticd, utilizata ca liant. Precursorul a fost reprezentat de simburii de misline iar cei 4 cirbuni se diferentiau prin tratamentele de activare termic& si termochimics (500°C sau 850°C si KOH 0,5 sau 3 g/g carbune) Inainte de activare, praful de c&rbune activ a fost Hat cu argilé sepilitica (SiMgiO:o(OH)4(H,0),), un siicat fibros, cu canale microporoase (3.7%10,6 A), Existenfa gruparilor bazice, OH,.face ca adsorbtia HLS, s& creasca fata de ccirbunele activ negranulatat ou argila. Utilizarea aceleiasi argile tratata cu HNOs (solutie 0,1-1,5 M in cartitate de 0,7 mLfg argila) a condus la cresterea capacitiii de adsorbtie a NFL, feta de ccirbunele activ negranulat ou argila si fata de argila singurS, uilizat& ca adsorbant, 4.2.3. Adsorbanji mineral si sintetici Avantajele utilizrii zeoifilor, de exemplu, ca edsorbanti ai COV-urilor, fata de cArbunii activi, sunt: stabilitate la temperatura ridicata, neinflamabili si putin sensibili la umiditate; aceste calitii sunt apreciate Ia desorbtie. In schimb, ca si argilele (caolinitice i montmorillonitice), au suprafafi mic& de adsorbtie si in consecinté capacitate mica de adsorbtie [34-36] 2) Zeoliti naturali $i artificial Zeolitiinaturali sunt silicoatuminati de metale alcalinopamantoase, cris‘alini, ‘cu bune proprietati de adsorbje gi de schimb ionic. Se pot obtine si sub formA de site moleculare, prin eliminarea apei de cristalizare, la temperatura ridicata sistem lor cristalin conserva structura de rejea ‘cu pori de dimensiune aproape uniforma. Ei se prezinta sub forma de pudra si de granule aglomerate cu un liant inert. Prin modificarea zeolifilor naturali gi de sintezi se pot objine adsorbanti, cu diametrul porilor de 8-6 A si volumul de tmicropori de 0,30-0,19 em’/g (ZSM-S, Wessalith day), b) Gel de silice (SiO»nFi.0) Se obtine prin trtarea unei solutii de silicat de sodiu cu un acid anorganic. Produsul final se prezint& sub forms de granule translucide ©) Alumina (AL,OynH,0) Alumina se objine prin deshidratarea termici partiala a aluminei naturale (bauxiti) sau prin deshidratarea trihidratului de alumind preparat prin hidroliza tunor siruri de aluminiu. 4) Adsorbangi sintetici (polimeri) fn uttimul timp s-au dezvoltat unii adsorbanfi sintetici ca: stiren — civinil benzen (XAD2, XAD4,) esteri acrilici (XADT, XAD8) etc. Acestia se prezinté sub>Adsorbpie forma de bile de 0,3-1,2 mm diamentra, Se creeazi o refea de pori in masa polimerului, prin infroduceree in momentul sintezei a unui solvent’ miscibil cu" * ‘monomerul,’in care polimerul este insolubil. Solventul nu participa la reactia’ de polimerizare, dare! poate fi ulterior eliminat prin ,stipping” (desorbtie cu vapori), lasdnd in urma lui o refea de pori, tabelul 4.5. Cu’acesti adsorbanfi sintetici se pot rezolva unele probleme dificile de depoluare. Tabell 4.5 Propritfile unor rgin adsorbuntecemersalizate (2) Dismetral porter] Suprataja speciicl” | Volumul porior | Densltatea | Adsorbantul a ae me eat Bongo 25-50 740 1 033 Dow! 38 080, O94 0.0, Dow 25 1400 LIS O34 XAD2 30 330 XADE 50 700- KAD? 30 450 [XADe 250 140, = 4.3. EXPRIMAREA CANTITATIVA A ADSORBTIEI (1-2, 37-70) 43.1. Adsorbfia unui singur compus Se consider incinta de un volum fix, in interiorul cdreia se aflé aer poluat “si un adsorbant. Evolutia concentratiei de poluant din aer, in timp, datorata transferului acestuia din faza gazoasi in faza solid®, pornind de la concentrafia initial (Cz), este prezentatl in figura 4.12 Concentrate © Timp Figura 4.12. Vaiatiaconcentrtii de poluant din ar Tn funetie de timp (2)Metode iico-chimice de ratare a poluanilor Industrial almosferie! Din figura 4.12 se constaté cf incepand cu un anumit timp, numit timp de, echilibru, t, pink la 1~» <0, concentratia din aer rimane constanti, deoarece viteza de adsorbfie este egalé cu viteza de desorbjie, stare in care putsm defini doug mari: = C,, concentratia de poluant din aer ta echilibru; ~ du, adsorbfia specifica la echilibru, sau cantitatea de poluant adsorbita de uitatea de masa de adsorbant. scones 43.2. Lzoterme de adsorb [50-60] Prin izotermele de adsorbrie se exprim& cantitativ fenomensl de adsorbtic, Pentru temperatur’ constantd, si reprezintd variagia adsorbtied specifice, g., in funie fie de concentrata la echilibru (C.), fie de C, /Cy; pentra poluanti e2z05i, in Joe de concentrate, se mai poste utiliza fie presiunea gazului la echilibru, ,, fie P, Po. ‘Alura izotermelor de adsorbjie depinde de interactiunea dintre adsorbat ~ ‘adsorbant si clasficarea lor, dupa BET, este prezentat in figura 4.13, afoot ‘Tipul ult histeresis ’ Meroporesi ‘Tipultt ‘Tipu V Desorbpie Neporesi Asasorbsi Tipal OT ™ Tipu VI al dotlea IPuternce imeractisn set ladsorbat~adtorban j—— prim rat op 05 70 oo 05 TO CLC PPR) CIC PLP) Figura 4.13, Diferitetipur de izoterme de adsorbs (2.Adsoriie 88 Tzotermele de tip I sunt specifice adsorbantilor microporosi, la cere suprafeta de adsorbtie ajunge repede la saturatie (~ 0,5 P/Ps). Aceste izoterme sunt cél mai frecvent intdlnite in tratarea poluantilor din aer prin adsorbtie pe c&rbuni activi. Izotermele de tip If corespund adsorbtiei poluantilor gazosi pe adsorbanti neporosi. Dupi o adsorbtie in prim strat (punctul A corespunde unei adsorbiii finale in prim strat) straturile urmatoare se formeaz numai la presiuni mari Tipwrile TH si V au o form’ convexi, ceea ce caracterizeazi o slabi iteractiune adsorbat — adsorbant, dar o putemnica interactiune adsorbat ~ adsorbet; {in acest caz formarea de legituriintre poluanti este predominant’ fata de adsorbtie ‘De exemplu, CO si HO se asociaza intre ele i apoi, sub form asociati, se adsorb Ja suprafata adsorbantului {n ripul IV exist un platou, pentru presiuni mari, inaintea buclei histerezis, specific adsorbanjilor microporosi unde adsorbatul condenseaz& in por Totermele de tipul VI arata o adsorbfie in monostraturi succesive, specifice ‘unor adsorbanti neporosi, cu o suprafajé omogend. Deci alura izotermelor este legata de interactiunile adsorbat ~ adsorbant si adsorbat - adsorbat. ‘In funotie de natura precursorului, de formele diferite ale porilor [71], sunt ate in literatura cinei tipuri de bucle histerezis figura 4.14) in bucla A, curbele de adsorbjie si de desorbtie sunt verticale si paralele, iar pori sunt tubulari si deschisi la extremitati; —bucla B, aplatzati,corespunde unor por sub forma plant, cu pereti paralelis —bucla C are 0 adsorbtie orizontala i o desorbtie verticald si corespunde lunor pori conici; ~ bucla D are o adsorbtie vertical si 0 desorbtie desorbje, exprimat print-o ecuafe cineticl de ordinul doi pentru adsorblie gi de ordinal inti pentru desorbyi: Viteza de adsorb = Viteza de desonbjie Ky CeO = 40) * kg “Fe « unde: q.~ adsorbfia specific, la ecilibr gu~ edsorbtia specifics maxima; C,—concentratia Ia ecilibeu; kk, ka constantele de adsorbjie si respectiv de desorbrie. ka $i dy pot fi determinate experimental. Din ecuafia (1) se poate deduce ccuatia lui Langmuir (2), [50, 53, 54, 57-59], unde b este ky/ke, exprimat in m'/g sau in m'/mol, bde G 2) % ib C, % Aceasti ecuatie a fost conceputi presupunand c& adsorbtia are loc in strat monomolecular, pe o suprafaja omogend si fir’ interactiuni adsorbat ~ adsorbat. Parametri b si gm Sunt constante caracteristice cuplului adsorbant — adsorbat si pot fi determinate experimental, de exemplu, printt-o metoda grafic, prin liniarizarea ecuafiei Langmuir (24) Lot % ba CG tnde: gu este adsorbtia specifica maxima, in strat monomolecular, in conditi normale de temperatura si presiune, gi corespunde unei acoperiri compacte a suprafefei de cdtre moleculele de adsorbat. Din ordonata la origine a dreptei [1/92 = V/C.)} se poate calcula gm si din pantaei se caleuleaza b, (Cu marimea gq se poate calcula aria suprafetei speeifice,S, prin ecuatia: S$" aq-Nq-Oy ® unde: S—suprafata specifica, m’ g"; Qu — adsorbtia specifick maxima, mol g; q—suprafata ocupati de 0 moleculd adsorbitt pe suprafaja de adsorbfie, m’; ‘Na constanta lui Avogadro, mof" b se numeste coefcientul de afinitate, oconstanté Langmuir, gi este un fermen energetic (50), care mésoaré fora de legdturintre moleculele adsorbite si suprafaja edsorbantului 8)Advorbie 85 Se mai utilizeaza freevent si ecuatia lui Freundlich (50, 53, 54, 57-60} kw 6) unde: k sin sunt doua constante caracteristice ale cuplului adsorbat ~ adsorbant, pentru temperaturi constant, Aceste doi constante pot fi determinate experimertal printr-o metoda grafic; liniarizarea [24] acestei ecuatii este de forma: Ing, = Ink—n-InC, io) Din ordonata Ia origine a drepte (Ing. = M(lnC)] se poate calcula k, si din panta ei se calculeaza n, Pentru exprimares cantitativi « adsorbtiei se mai utilizeaz’ si alte ecusti, care pot f reprezentative pentru un anumit pachet de aplicfi. In continuare sunt prezentate cele mai folosite ecusi Ecuatia Langmuir ~ Freundlich bcm 1b" % o Ecuatia Toth [51] @ unde t sib’ sunt dou constant Ecuafia Brunauer-Emmet-Teller (BET), [56], a luat in calcul 0 adsorbtie ‘multistrat, cu aceleasi proprietati (vaporizare, condensare) ca si cele din poluantul lichid: Im o) Unde c este 0 constantl si Cay este concentratia la saturate. Ecustia Harkins - Jura (HJ): (10)ate 86 Metode lco-chimice de tratore apoluanfilr industria’ aomosferict unde B este 0 constants, legath de curbura izotermei. 1 .. Dar cele care acopera cea mai mare plaja de aplicatii sunt ultithele coud. Ecuajia Dubinin ~ Radushkevich (DR), [52, 55, 57-59, 61-74} | _( RT | “ "pe! “C) unde B este coeficientul de afinitate, Ey energia de adsorbjie @ vaporilor substangei, de referingé (de obicei este benzenul dar mai sunt utilizate si: ciclohexanul, Hiexanul, cloroformul) Ecuatia Dubinin — Astakhov (DA), (61-74) ay (12) b) Alegerea ecuatiei potrivite pentru izoterma gi valorificarea ei (22, 23, 52, $5, 73-92] Pentru a gisi ecuatia potcivité pentru transpunerea matematicd a fenomenutui de adsorbtie studiat este nevoie de gisirea unei corespondente valorice cexperimentale intre qe si C. (cel putin 5 cupluri de valor), apoi dintr- reprezentare ‘grafict, liniara, a izotermelor (tabelul 4.6), se vor calcula constantele din ecuatii iar fn final webuie facut 0 validare, prin suprapunerea izotermei de adsorbrie cexperimentale cu cea din ecuatie (figura 4.13) dati. gasit gn din izoterme, poate fi valorificat in vederea calculérii volumului de micropori dint-un gram de cirbune, 1 We= In Vu (3) unde 74 este numérul maxim de moli adsorbiti, moli'g", si Mu este Volumul molar al adsorbatuiui lichid, cmmol", Se consider astfel c4 intreg volumul de micropori este umplut cu poluant lichid, deoarece are loc o condensare capilari. in toate ecuatiile marimile specifice se raporteaz4 la un gram de cArbune. Astfel, o alta forma a ecuafiei Dubinin — Radushkevich este: [ge iMe} fw BE, CH bes coeficientul de afinitate,B, ce se exprima sub forma relativa, fata de o substanya de referinti, cel mai des utiliza fiind benzenal, $i se poate calcula: w, a= penadsorb "7 [61-10] as) ¥, E $e unde Va si P sunt volumul molar al poluantului in stare lichida, E ene de adsorbjie a poluantului si P polarizabilitatea lui molark; Vw, By 51 Po sunt aceleasi marimi dar ale substaatei de refering Tabelul 46 Determinareaexperimentald a parametilorecailor de adsorbie[92} voerma “Form tnard | Parametric Langmuir Franaion | a-K6," wbgenK-wnc, | e or jewatiera | maetees.* | eee) DR =a-e9f-Dins}] | Ing,=Ing, -D-(nx)" aime) LE Harkins — Jura; DR: Dubinin Redushkevieh; BET: Brunaver~ Emmett —Teler ~ dsorbiia specifies ta eshilibru {mg-g"), C, ~ concentaja poluantului ta ecilibru (nolL), a C= conenenponiasaaie 2c mt, oS gi Do RE ry. R~ constant or eneralt 9 guztlor (Kl:mot"K"], T temperatura de adsorttic ma B — constanta de afinitate gi -Ey~energia de adsorbyi a substaneiderefernt kl ot"). Din figura 4.15, unde este dat un exemplu, se constati ct ecuatile Freundelich, BET si Harkins ~ Jura nu pot reprezenta aplicatia studiat, intrueat mu urmarese traseul datelor experimentale. tm, este © mirime foarte importants cu care fabricangii iyi caracterizeszt cérbunti activi si este utlizata pentru a face comparatie Intre adsorbanfi; ea este invers proportional cu temperatura aerului de tratat, deoarece la temperatura mare desorbjia este mare. fn tabelul 4.7 sunt prezentate cateva valori ale capacititii maxime de dsorbfie a poluangi pe 5 tipuri de c&rbune activ.ry ‘Metode fcco-chimice de rater a poluantilor industrial amosfri 300 eos z S xno 10 0 sd 00 or 92 03 ea 05 ae 07 os oe OG Figura. ened cui silat ori dead eget [2 Tobe 47 4 pola crbune), pnt iit tip de ckbune ] Tetractorura on Precursorul decarbon | Percloretilend | Tricloretileni | Toluen Clorbenzen | Cont de mes Taos 7 720 470 oo | Cosi de nic Sa[ = [oe [oe pw fw Coat de wok | a5 0 mm | vo |e “Tub a = 5 Tenn — [T7765 aise aw] 50 Unmiditatea serului micsoreaza capacitatea de adsorbtie, deoarece apa este in concurenfi cu poluantul la adsorbtie si astfel poate bloca o buna parte din suprafata (tabelul 4.3). Tabelul 4.8 {nfluenta uma supra capacitii de adsorjie Tpal de 7 Diclormtan Tauen i sirbune | _Pisirmeton | svaporideapa_| Teles | nl soa ; Carbune1 ae 31,96 aes 3077 Carbune 2 ase B93 a6 30,56 |Adore ® 4.3.3. Adsorbfia poluanfilor in sistem multicomponent [64, 65, 83, 93-104] Baza pentru modelele de adsorbtie multicomponenti este legati de ecuafile izotermelor de adsorbtie si de parametriiindividuali ai poluantilor. Dintre toate ecuatiile date in literatura, ecuafia izotermei Dubinin ~ Radushkevitch este cea mai folositoare pentru prevederea si descrierea capacititi de adsorbjie a compusilor organici pe c&rbuni activi, clasici. Pentru cérbuni speciali se utilizeaz ecuatia mai general Dubinin~ Astakhov. Ecaatile lui Dubinin au avantajul c& includ: parametrilegati de proprietaile carbunelui si poluantilor, precum si temperatura de lueru, Alle ecuatii de izoterme ca, de exemplu, cca a lui Freundlich, sunt folositoare in corelarea capacitatilor de adsorbtie experimentale, cu cele modelate, dar a avut putin succes in prevederea capacititilor de adsorbtie pentru componentii nemasurafi, De aces, majoritatea modelelor multicomponent includ izoterma de adsorbtie, bazati pe modetul Dubinin ~ Radushkevitch (DR). ) Eeuafia izotermei de adsorbyie DR intr-un sistem multicomponent Eceatia DR, intr-un sistem monocomponent, peniru n moli adsorbiti de un gram de cirbune, {moli/g} la echilibru, este exprimati sub forma ecuatiei 14 Cea mai simpli extensie a ecuatiei DR, pentru adsorbtia in sistem multicomponent, introduce ca parametri noi, fati de relatia precedentd, factia molara (6), coeficientul de afinitate (Br), volum molar partial de lichid x2) $i Potential de adsorbtie (er), unde neste numarul total de moli al amestecului: LA 7 x ze - Ge Ey unde: r= Ex Bi; Var =ExeVess r= RTE CeIn Cy, Ci} © alta ecuatie modificaté a lui DR este propusi de Bering, si verificata ‘experimental pentru tei amestecuri binare, benzen-hexan, benzen-pentan si hexan- pentan. fn ecuafia propusa de Bering: erExelnfyrxiC2, /C] 6) Lunde 7, reprezinté coeficienti de activitate, Astfel,relatia DR devine: ee PG] So Cu ajutorul acestei relat obtinem numai numérul total de moli adsorbiti intr-un amestec multicomponent. Cantitatea adsorbité corespunzatoare fiecdirui component, exprimaté prin numarul de moli msi fractiile molare x, trebuie determinaté independent cu ajutorul altei ecuatii, ca de exemplu, ecuatia Lewis.%0 ‘Metode fico-chimice de ratere a poluantilr indusvial atmos b) Ecuatia Lewis Este ecuatia cel mai des utilizat& pentru a se objine molii comroneatilor din amestec end se cuncaste cantitatea total adsorbité: unde 7? reprezinta capacitatea molaré de adsorbjie @ poluantului pur (singur pe cirbune activ), iar, a poluantului in emestee, Relatia Lewis pentru amestecuri binare scris cu ajutorul fractiilor molare, numirului total de moli adsorbiti si numarului de molt adsorbifi in stare pura, (moli/g), este: Ecuatia Lewis poate fi utlizatt si pentru a calcula numarul total de mol cand fractile molare sunt determinate prin alta metoda. «) Teoria potentialului de adsorbfie a lui Polanyi Una di cele mai des folosite teori, pentra modelarea fenomenului de adsorbte, a poluantilor puri, este cea a lui Polanyi. Grant, Manes $i Lewis an dezvoltat-o pentru amestecuri de mai multi compusi. Teoria pentra amestecuri are urmatoarea relate: RTBInGy-C,,,/C1)= (R-TIBINGC,,, /C,)rete. Ecuafia pentru amestecuri multicomponengiatvi DR, a lui Lewis sau oricare alti metod%, cu care se poate calcula sau masura cantitatea totala de mcli adsorbiti, trebuie si fie combinaté cu fractile molare obfinute din teoria lui Polany, pentru a si canttifile adsorbite din amestecul multicomponent 4) Teoria solutiei adsorbite ideal (AST) Myers si Prausnitz sont cei care au pus bazeleteorci solute’ adsorbite ide, cateodstd numité gi teoria Myers — Prausnitz, Ei au utilizat legea Iai Raoult sf conceptul de egaltate al presiuilor de impristiere pent fiecare component, T, W, Bi, -, Ve) [(@-7) ,(x-c%)]] =| See NE) Fy eagl (RD) ig Cos 20 RT [e-z) "oe II) sic eroare; care poate fi aproximatd cu seria urmatoare: efx) ozl« «sy unde ef, este functia prsseksAdvorbgie oO Fracile molaretrebuie si aiba o valoare insumata egal cu unitatea, Factoral ‘comun, (Wo Ey x” RT), poate fi simplificat datorité egalitatilor dintre presiunile de impristiere. Ca gi teoria pocenfialului de adsorb a lui Polanyi, teoria sotufiei ads ideal are nevoie de o a dou ecuafic, pentru a putea calcula numarul total ée molt adsorbifi $i cantitatea din fiecare component. €) Teoria excluderii ‘Modelele bazate pe excludere, presupun cd fiecare substanfi adsorbitd reduce cantitatea de adsorbent disponibila pentru ceilalfi componengi. Poluanfii sunt considerafi independenti si puri, dar volumut ocupat de fiecare este mai mic, decé daca ar fi singur, din cauza prezenfei celorlalfi. Dong si Yang au propus un model de excludere pentru ecuafia DR cu expresiile urmatoare’ cor (85) eI] 2] ratr-rve ) DI} =a 20) 8 unde V; si Vz sunt volumele mieroporilor, ocupate de component 1 i 2, asorbiti din amesteo, din volumul total de micropor, %. Dac8 din izotermele DR, pentra component puri, vlumele mieroperilor an valor semnifcativ difert, se pot Ina in caleul Wo, 51 We. Acest model cag altele au fost uiizate gi pentra amestecuri omiseble apa-compus organic volail, Avantajele modellul sunt se pot rezolva matricial ecuafile, fird a avea nevoie de itera, chiar $i pentru mai mulfi component "se pot calcula si cantiiile de compusi puri adsorbifi, edt si cele din amestec, deci nu mai ¢ nevoie de inci o ecuatie suplimentar’. £ Teoria proportionalitiii Cantititile adsorbite dintr-un amestec, in stare de vapori, se presupune ct sunt proportionale eu fractia molaré a adsorbatului, x, dar si cu numéru! total de rmoli adsorbifi dint-un compus pur, n°, la aceeasi concentrate si temperaturi, Dac ny este numirul total ‘de moli adsorbifi, dintr-un amestec binar, de exemphy in stare de vapor: iar’ el individual, conform toi proportional ny=xyn)+xyn’, — (moli/g] Poate fi usor extins modelul, la orice numér de compusi. Similar, proportionalitatea volumica este de forma: Vena V+ zV8, — (emilg)2 Metode fico-chimice de ratare a poluanilor industrial ctmosferict unde: 2, sunt fractile volumice. Orice izoterm& de adsorbyc, pentru adsorbtie ‘monocomponent, incluzind DR, poate fi utilizaté pentru a se caleula n° sau 7. Trebuie precizat ci uncle marimi (potenpialele de adsorbyie (K3imol), volumul de microport (emg), capacttatea maxima de adsorbyie (mmoli/s), coeficientit de afinitate, enalpia de adsorbie a substangei de referind (kino), produsul §:E (kimol), volumul molar al lichidulué (cm -riol), polarizabilvatea ‘moleculelor de poluanpi etc.), pentru unele cupluri adsorbant-adsorbat, calculate sau din experimentele publicate in literatura de specialitate, sunt date in tabelele din publica (63, 64) Daca intre componenti se produc insé interactuni, ceea ce ar conduce la tmodificarea echilibrului global, este nevesara, in afara’bazei teoretice, pentru caracterizarea componentilor individuali sia interferentei dintre ei, o abordare experimental obligatorie, pentns fiecare component si pentru amestecu! lr. {n acest scop, ecuatile de adsorbjie devin mai complexe, prin introducerea ‘unor parametri ce vor earacteriza interacfinnile dintre component 4.3.4. Adsorbjia continua in strat fix. Curbele de strapungere (4, 20, 44, 55, 83, 95, 105-113] “aw Curbe de strapungere fntr-o adsorbtie continua in strat, adsorbantul este folosit sub forma unei ‘umpluturi granulare, care este traversatd' de gezul de depoluat, print-un compresor sau Ventilator. in figura 4.16 potuantul este rejinut de adsorbant, care se satureazh progresiv (Zona S). Sub aceasta se afla o zona unde adsorbantul este nesaturat, numité zona de transfer de materie sau zona de adsorbtie. GodCe GtGe Tere ule | Limita operatorie 0 > to Timp Figura 4.16. Curbs de srépungere si evoljafromuli de adsrbeintr-un adsorbant in stat FxAdsoréie 93 Forma zonei de adsorbfie este apropiaté de un S, mai mult sau mai putin aplatizat, in functie de viteza de transfer poluant-adsorbant, care la réndul su este dependenta de deplesarea echilibrutui in functie de concentrafia de poluant. ‘tite timp cét adsorbantul este nesaturat, se objine © concentrate null la iesirea din reactorul adsorbant. Daca frontul de poluant (A) este aproape de limita reactorului, incepe s8 se constate, experimental, c8 raportl C/o crest treptat; acesta este momentul cnd este stabilit timpul de strapungere (¢,) si concentratia de stripungere (C,). Dupa un astel de moment se incepe monitorizarea procesului. De cexempl, stripungerea se poate produce la concentrate C, = (0,1 ~ 50) % din Co Se defineste de asemenea limita operatorie a reactorului adsorbant, cearacterizath printr-in timp limita (i) si primr-o concentrafie limita (C,); valoarea lui C, este stabilitt din limitele normate, deoarece este momentul cénd reactorul adsorbant devine sursi de poluare, fn sfarsit, adsorbantul este complet saturat i deci Ciaye/Co 1. Acest moment are numai valoare teoretica deoarece reactoarele adsorbante nu sunt utilizate practic pnd la saturare total, pentru c& devin cu mult timp inainte surse de poluare ») Caleulul timpului de stripungere (61-70] Prin ecuatia Wheeler-Jonas (61, 62] se poate calcula timpul de stipungere (1), pornind de la parametri macroscopici, usor de determinat experimental, pentru poluantii volatili organici, care strabat un strat de adsorbant, alcétuit din granule de crbune activ @n unde: 4,—timpul de stripungere pentru a atinge concentratia C,, min; ‘M~ masa siratului de cdrbune, g; qe capacitatea de adsorbtie la echilibru, g poluant/g carbune; Q-debitul volumic, cm"/min; C= concentrajia poluantulut in aerul de depotwat, g poluant/em? aer sau poluant/g aer; C.— concentrafia de stripungere, g/em’; 4 densitaiea in gramada a stratului de cérbune granular, g/cm’; Fe coeficientul de vitezi al adsorbiei (coeficientul de transfer de mast), Pentru caleulul lui t, este nevoie s& se caleuleze doi parametrig. si k's. Primul parametru, capacitatea de adsorbtie staicd, la echilibru, se calculeaza din ecuatia Dubinin-Radushkevich: Ber ted, 0) BE 4 oF% Metode fisico-chimice de tratare a poluailor usta! ermosferic unde: W)— volumul de micropori, cm’/g de c&rbune; 4d, ~ densitatea in stare lichida a poluantului organic, g/cm’; B ~ o constant de strcturi a cérbunelui, (K"); B=RVE,?, Fy entalpia molari de adsorbjie a substanfei de referinga, kl/mol; T—temperatura de testare, K; ~coeficiental de afinitate al poluantului organic fata de cirbunele studiat, Coe concentrata la saturatie a vaporilor de poluant, g/cm, Cel de-al doilea parametru, coeficientul de vitezi al adsorbtici, ky, se calouleaza semiempiric depa relatia: 800-99 als & lunde: yy —viteza liniard prin strata de cdrbune, emis; 4, diametru particulelor de c&rbune, em; 4M ~ molul potuantului, gtnol. Ecuatiile au fost validate cu date experimentale, pentru diferite tipuri de ‘cirbune granular, $i mai mul poluanti organici, de volatilita diferite Aplicarea ecuatilor a fost extins& cu rezultete promititoare, in curs de studiu, si pentru ~carbon activ sub forma de fibre, unde viteza de adsorbtie este mai mare decit pe cirbune granular; = matrici aledtuite din aer umed. Cum umiditatea concureaza cu poluantul la adsorbtie ae loc o miesorare a capacitiii de adsorbtie a poluantuluis = debite fluetuante; ~elremosorbtie de poluanti anorganici ca: HsS, SOs, Ch, CNCI, NHs si COCL. In cazul cérbunilor impregnati eu diferti impregnanti, pentru a accentia chemosorbtia, trebuie si se corecteze ecuatile de mai sus cu coeficienti, care s8 caracterizeze impregnantul (cantitatea utilizatA si interactimnea chimicd. dinte poluant si impregnant), Pentru calculul timpului de str§pungere sia altor paramnetri ai procesului de adsorbtie se mai folosese sialte variante de calcul al luis (63-70} ©) Valorificarea curbelor de stripungere. Calculul constantelor de vitezi a adsorbtiei (k,) si a desorbfiei (K,),[113, 114] Prin caleulul bilanfului masic 1a nivelul suprafejei de adsorbtie se ajunge la urmitoarea ecuatie: KE S, exp} -k, Se. fs (hed) 2 unde: Q~debitul de gaz, in m? ss : ‘Sio~ suprafata liberdinitialé a cérbunelui, in m?; presiAdvorbie 95 T—timpul, in 5; Coin ~ concentrafia Ia iegire in fiecare moment, in kmoli'm C,~-concentrafia la intrare, in kmoli-m”. Daca se reprezinta grafic In [In (C/Ciged] =), din panta dreptei se calculeazi ky, iar din ordonata la origine, In (Kyxx), se calouleaz’ ky. Validarea rezultatelor se poate face prin utilizarea eclor dou valori ale constantelor, ky si Kis in simularea matematica a curbei de stripungere si suprapunerea ei peste cea experimentala, ca in figura 4.17, ceea ce ne oferd 0 ‘comparatie intre experiment gi calcul (113—115}, Se noteazt raporul Se 27 10" Us) 2710" Us) | 990) al gos | Sou | 02 . i oo aos ° 200 100 00 00 | Timp (ni Figura 4.17, Curbele de stripungere a doi c&rbuni (RCAFS 5i AC 40) de cde butanol (experimental ~ prin puncte i simulare~ tiie) (114. 4.3.5. Exprimarea globali a adsorbgiei [2] in schema din figura 4.18 sunt rezumate etapele care au loc tntr-un proces de depoluare prin adsorbtie, intr-un reactor adsorbant, umplut cu cArbune activ granular, Fiecdrei etape i se asociaza niste ecuafii de simulare, care in ansamblu rezolvate, dau informatii utile despre proces. ‘Volumul de stripungere al unui compus dat este definit prin: unde Q este debitul de intrare al amestecului gazos in traversarea stratului de adsorbant, si timpul de stripungere.96 Metodefaleo-chimice de watare« poluanjlor ndash ctmesferet 3 Aevainaniet |} >| ~ fie Iaterie pe adsorber ¢ —————__ (Cineica de wansfer ‘exragranlant Cinetica de wansfer intagranlara a Bila de materie pe gral Echilbns de adsorbie Figura 4.18, Abordarea globals.aetapelor de modelizare 43.6. Aspecte practice de dimensionare scimensionrea unui reactor (it) adsorban trebue st se cunoased de la {nceput tei parametr independent: dbitul aerulut de tatet sac poluantilor gi colabomat bt, Abordarea unei dimension’ asistemului de depolace presupune colaborarea mai multor specialist cu experiena roicinalele clemente de dimensionare practicd sunt: suprafuta de adsorbyie ‘late, inden stratuloi de material adsorbant yi pitdoves eee Ton ttemainerce saprafeyei de adsorbte se utlistaos relia clases dintre debitul volumic al aerului de tratat (0, ‘m'/h), viteza de traversare (vy, mh) Si suprafeta de flare (8, m Q= ws ne eee nant de miscare a fluidului in fitruladsorbant gol, fd adsorbantal carbune activ; este o mar portant pentru a asigura o adsorbtie cantitativs $i concentrata sala intrare sila iesire din adsorber, Preeist Nalearea vitezei variazt inte 500 si 600 mihi; penta ‘compusii foarte Soovanl Ge exer, vitezele sunt din domenial 1000" wh ms) ~ 7 000 mf (0,56 mis), Pratc, se poate ulin o aback ca ce dn fig > jnalimes stratulai de adsorbant din acsorber se sabi oe estimarea cate prov fet ie din cpactatea de adsorbfe probabila a unut Galena ‘care provin fie din experient, fie din studi de literatura, Avft unde: ¢~ timpui de contact; ¥~ volumul adsorberatui gol; #~ initimea cérbunelui din adsorber. De obicei timpul de contact este cuprins inte 0,1 gi $ secunde, in fimetie de stratulul aieerbtt@ d© adsorbte. O dependents inte viteza de flvare, indltimea Strata adsorbaat gi timpal de contact este prezenatt in figura 439)po Absorb: o © a dous posibilitate de calcula inltimii stratului de cérbune rezulté din estimarca iuratei unui ciclu de adsorbtie, stiind capacitatea de adsorbjie in sistem dinamie. “~~ Debit volumic (0/4) ites, 4900 7 LL yt og yon |-——}—-— as -- - aS 07 06 20.00 pe os [ os { 4 —-4 " 03, oo 02 2a ——r 2 4 6 so Supratat (0 igur4.19, Rl dei vier setone inittimea stratutui [m] ‘Timp de contact [s} 10 oy to - 09 | os L os L EA 07 06 TF 06 ie os ow a 0 el pf] 5 a y —— 02. of 06 08 10 itera (vn (25) Figura 4.20. Relajavteos—tejime imp de conte. Pierderile de sarcind sunt mlzimi constitute din trei componente: pierderea de sarcind datorité granulelor de c&rbune, pierderea de sazcin§ liniara, datoritéoe Metode feio-chimice de ratare a polanjor industrial imosferix firecirii fluidului in drumul ui prin conducte si pierderile de sarcina localé (prin diafragme, coturi, vane etc.) Pentru calculul pierderitor de sarcind se utilizeazA abace sau formule clasice. 4.4, DESORBTIE (50, 55, 105, 116-132] {in tratarea poluantilor din aer rare sunt situafile end au se recupereazt adsorbantul pentru a fi utilizat in ciclul urmator. In aceste situafii rare, de exempla, se distruge adsorbantal incfreat ex poluant prin ineinerare. ‘in general, dupa regenerare prin desorbte, se obfine un adsorbant curat, ce ar trebui s& siba proprietiti apropiate de cele ale adsorbantul isifial, recuperdnd sav nu poluantul Desorbtia se poate face: fermic, cu presiune redusd, chimic (pentns aplicatit specifice) si biologic. 3.4.1, Desorbtie termici (116, 117, 119-120, 122, 124, 130-132] Un cicla de tratament termic, in general, este consttuit din urmitourele etaps: ~ adsorbtia si saturarea adsorbantului; ~ inertarea adsorberului cu un gaz inert; ~ inedlzirea adsorbantului pan la temperatura de luers; = desorbtia poluantului cu un gaz inert si transportul lui in vederea reciclari sau valorificari energetice; ricirea adsorbantuli, in vederca reinceperii unui nou ciclu ~ Desorbjia termici este tehnica cea mai utilizati, sub diferite forme de abordare practic: utilizind un fluid caloportor (vapori de ep&, ap8, gaz), inedlcind intrinsec adsorbantul, prin infrarogu, prin efectul Joule, prin inductie electro- ‘magneticd sau cu microunde. Cum adsorbjia este exoterma, fiind un proces spontan, pentru desorbtie trebuie data energie sistemului, pentru desprinderea moleculelor de la suprafata adsorbantului. Pentru stabilirea temperaturii de desorbtie, este necesar si 2 efectueze desorbiii sub program de temperaturi (TPL) sau determindri cu calorimetrul diferential cu baleiaj (DCA), Prin TPD se determina temperatura Imedie de desorbtie. Prin calorimetrie [117] se determind entalpia de desorblie. {in tabelul 4,9 sunt date comparativ valorle energii de desorbjie si entlpiile latente de vaporizare, pentru céteva substanfe. Este ficuti aceasta comparatie deoarece se considera c moleculele de la suprafaja adsorbantului, in multstrat, se comporta ca si cele dintr-un lichid, inrucat moleculele de goluant condenseazs in interioral microporilor, De aceea, entalpia de desorbjie va fi suma dintre entalpia de adsorbyie (apropiata de entalpia latenta de vaporizare, necesard pentru riperea Jegituilor dintre moleculele de lichid) si energia de difucie spre suprafata externa a cirbunelui colts ,Adsorbpe % abet 39 Comparjicaue ete late de vapoizae setae de desorie(misuate pin DCA) (2) f Figura 423, Schema une! intalai de adsoroic (Ado), pe ster de cvbune ati, gi Ue desenye (Des) prin efectal Joule (a sum etal asupa sistemulu de desortie(b), (122),ws | Advorbte | Tabet 4.12 “sien | Principal parame ce funtion ne un de asad, penta anes cris arose ners c clr : Farmer abort Desariie Tier cers ] as fi Timpald cnt 3 To Concer inte [ai —_| 0.5 —| “Tempera de derbi [C] = | “enpeaur de conden] = a0 “} Timgal de fincionr(h]—— = —is Preful solventului ‘recuperat intr-0 astfel de unitate este cuprins intre 0,3 si 0,6 Euro, ceea ce este compeiitiv cu cel dintr-o recuperare clasied cu abur. '$-a constatat experimental c8, la clrbunii activati ca CO; conductivitatea clectrica este mai mare deca la cei activati cu abur, de aceca se preteaz mai bine tunei desorbfii prin inc8lzire: cauza ar fi c& se formeaza la suprafata lor grupéri funcfionale cu oxigen (C=O) si pori de dimensiuni mici 4.4.16, Desorbpia prin induce electromagnetic (2,109, 122, 124} in aceastétehnil caldura este produs prin curefiindusi Foucault, de ttre un camp magnetic altemati, de feovenfe mari, PB contact electric dzect cy adsorbantul (figura 4.24). Aer sepoluat, Condsnaare as aa criogenra fT | i t~ i t— | i + ! Separator .>* t de pieatri ‘Sore as 5q-——— <— at polust Figure 424, Sinem de adcobo-desorbi, pe grin din ebrbune activ, inelzt prin indacie electromagnetics106 Metode iico-chimice de trate a poluanilor industrial etmosferiei x = = £ 2 «ictal z = cit? 3 E ‘¢ Ciclul 3 3 & a Ciclul 4 2 2 Cictul § Hy é 1 2.3 Numaral ‘imp fin} ecicturi a > ‘Figura 4.25, Trl cicluri de adsorbie-desorbjie a acetatului de ei pe earbune activ granular (a) 515 cicloripenira HCPC (6) esl prin indusie electromagnetics Coloana de adsorb, umpluti cu graunti din carbune activ, este plata ntrun solenoid. Cind adsorbantul sa saturst, se aplici solenoidului un curent de inalté frecventi, care genereazi un cmp magnetic si curentii Foucault, care vor incalzi sranulele de cirbune acti. Cn temperatura de lucru est atinsa, incepe desorbtia poluan- ‘ului, care este transportat de un gaz vector spre un sistem de rire, pentru a fl recuperat. Tomperatura de desorbtie este de 100-200°C, pentru un desorter de 1,2m iametru. Cel mai bun c&rbune activ utiizat este cel de la coaja de nuca de cocos, granulat in gréunfi de 2-3 mm. Frecventele utilizate sunt cuprinse intre 140 $i 260 kHz, care pot fi aplicate generatoarelor clasice ce sunt ined in functiune. In figura 4.25a sunt prezentate rezultatele tratirii emisiilor de acetat de etil in trei cicluri adsorbtie-desorbtie iar in figura 4.25h tratarea in 5 cicluti a HCFC, desorbit la 150°C; in acest din urma caz se constatd c& adsorbantul si-a pastrat roprietiile initiale, fay de primul caz. Pierderile din capacitatea de adsorbfie in cadrul cicturilor pot avea drept cauzi blocarea microporilor adanci cu. poluant id, ce nu poate fi desorbit et uguring’, 4.4.1.7, Desorbsia prin incéizine cu microunde Aceasta tebnica este aplicati coloanelor umplute cu granule de ci:bune activ sau cu feséturi din carbune activ, De exemplu, desorbtia fenolului, adsorbit din aet sau din apé, cu microunde generate de 2450 MHz, la 1123 K, sub gaz vector N,, timp de 4 minute. Avantajele acestui tip de desorbtie sunt legate de timpul scurt, ceea ce implicé un consum mic de energie, si pstrarea dupa desorbjie a structuri inteme a cérbunelui, chiar si ‘dupa mai multe cicluri de regenerare [132]Adsorbpe wr 4.4.2. Desorbtie la presi € Tedusd joncoy Prin reducerea presiunii, echilibrul adsorbtie > desorbjie este deplasat spre desorbfie, ceea ce permite recuperarea adsorbatului, dupa o criocendensare ct azot lichid. Randamentul de desorbtie creste printt-o usoara incilzire a adsorbatului saturat la 40 ~ 50°C. Aceasti tehnici se aplicd numai compusilor organici foarte volatli si/sau celor putin adsorbifi ce materialele adsorbante, pentru a putea fi usar desorbii De exemplu, edsorbtia-desorbtia vaporilor de benzin& pe cérbune activ Aplicatia priveste tratarea scipitilor gazoase de benzind, in timpul umplerii camioanelor transportoare in depovitele de benzin’. Aceste scurgesi sunt trimise. spre o coloané umpluta cu granule sau cu tesiturd de c&rbune activ. Dupa saturarea cirbunelui, coloana este supusa la presiune scézuti (200-500 mm coloand de ‘mercur) iar vaporii recuperafi sunt trimigi inapoi in rezervor. Nu este necesar ca desorbtia si fie total; se lucreazt la 10-20% din capacitatea de adsorbtie, pentru ca procesul sa fie fluid si rapid. 4.43, Desorbjie chimica [121] Aceasté tehnicd are aplicafii foarte specifice, unde sunt adsorbiti fie un singur compus, fie o anumiti familie de compusi. De exemplu, aminoalcoolii (ctanolamind, di- si trietanolamina) sunt desorbiti de HCI. Se utilizeazd HCl, de Concentratie $-35%, operatiunea se efectueaza la cald (70-i30°C), sub un randament de 95-10%. Mai sunt utilizati, dar cu 0 mare prudenta, ca reactivi de desorbtie, oxidanti ca: oxigen pur, la S beri si 100°C, persulfat de sodiu, peroxid de hidrogen sau ozon, jn mediul apos. Dupit aplicarea acestor tehnici oxidante de desorbtie s-au constatat modificari importante in structura poroasé si in natura gruparilor functionale de la suprafata cirbunelui activ. 44.4, Desorbtie biologic’ Aceasti tchnicd este aplicabld moleculelor biodegradable; desorbtia. este bazati pe echlibrul nutritional al bacterilor. ‘Tratamentul se efectueaza intr-un suport umed, pe baz de cdrbune, de exemplu, unde are Ice recircularea unei suspensii bacteriene, in care se adaugh rutrimente si eventual osursi de azot,fosfor si oligoelemente. so cacexistena biomasei in suport are efectespecifice asupra dftzei si timpului fo recirculare a lichidelor ‘Insdmanjarea bioreactorului se poate face cu_un consortium de bacterii selectionate ca, de exemplu, cele din nimolul din statile de epurare a apelor uzate sau colonii de bacteriialese pentru degradari specifice, ca cele ale solventior. Bacterile vor patrurde adinc pind in profunzimea microporlor, unde sunt concentrat i condensaji poluanfi, sii vor biodegrads, regenerand clrbunele activ.108 Metode fico-chimee de tretare apoluanlor industrial aimosferici Gradul de degradare al poluaniilor este de :70-95%in220-50,s2ik reprezinta un factor limitant int-un ciclu de adsorbie ~ desorbtic.. ‘Dupa desorbtie, pentru a desprinde mesa bacteriand de suport, este nevoie de © spilare cu apd, urmati de o decolmatare fie cu ultrasunete, fie cu reactivi chimici sav cu enzime. Subprodusii metabolismului bacterian sau sirurile minerale precipitate in suprafafi, astupa accesul poluantului, ceea ce conduce la o »imbatranire” rapida a cirbunelui activ gio capacitate de adsorbtie ict. De aceea, upa desorbtie, pentru un nou ciclu, este necesari o spalare a suprafetei externe, cu solutii acide sau detartrant, pentru a rupe si eventualele punti de polizaharide dintre bacteri i suport. ceea ice 4.5. APLICATH INDUSTRIALE, 4.5.1. Tratarea aerului poluat eu pereloretilena si eu alcool izopropilic (2] Caracteristicile serului de depoluat sunt prezentate in tabelul 4.13, iar ccaractersticile instalafiei de depoluare in tabelul 4.14. Tabelal 4.13 Cwracterntcle aru de tatat oil etcioreieai si siooltapropile Debit de er TR] 3 000 [FTempertur serolut de wait PC] 20, [ Concenteaile nile fla [i ul asi [ka (Sealine 21768) Aleoo!izoprapilc 125) Caietul de sarcini precizeaz4 nivelul maxim al emisilor autorizate: = percloretilen’ 200 mg/m? = alcool izopropilic gi percloretitend 300 mg/m, {in principiu, instalajia de depoluare cuprinde sase adsorbere cu cdsbune activ granular, cinei functioneaza in adsorbtie gi unul in desorbtie, iar desorbtia se face cu abur (figura 4.26). Din tabelele 4.13 si 4.14 reiese ~daci fiecare adsorber trateazA 6 000 m’zh sunt necesare 5 adsorbere care si functioneze in paralel, pentru un debit de 30 000 m’/h de aer poluat; = densitatea in grimada a cdrbunetui activ este de 2 070/5,45 = 380 kg/m’; —regenerarea unui singur reactor dureazé 3 ore, adici dupa ce adsoarbe 68,5 kg/h, ccea ce corespunde la cca 207 ka/3hxreactor, C._ 200 __300 oe este de 0,1: 2170 2290 ~ limita operatorie ~gradul de adsorbie este 227° 109 = 10% 207~—. Adsorbie lop Cum adsorbia este mai lent decat desoroia (figura 4.27), va fi aplicatt desorbfia suecesiv, astfel inet in permanenta 5 adsorbere s& fie in adsorbtie si unul desorbtie. Tabelal 4.14 CCiteva elemeate de dimensionare ale instlaiel industriate ‘umaiul de adsorbate ~ z ‘Volumul de ser de uaa pe ads [ov 000 Dimetra unl adsorbes [ram] = 2 300 Vitewade flare [wh] 122 | Tite oe Tag, Timp de conc {s} = ‘Masa de cirbune pe avoir [ez] ‘Grad de adsorb [%) Masa de solvent adsorb pe eicbune [ks] t ‘Avlonomia adsorber fh —_— Pierdrea de srcing din nstalale [am ap ‘Nacesaral de abur penruregenerars [kg] — ‘Masa de aburulizata pe masa de solvent ruperat ig/ig] ‘Numan de regener pe 2 de wiizae (24974 ‘Concenratia de solvet in gpa de condensare j/L] ew 207, Spre 450 }o~2 500 mm ‘Aer depoluat ‘Apa poluatt 4} Solvent seater figura 4.26, Schema une insalai industria de adsorbie a perclretienet $i aaleoollu ianpropilc prin egenerae cu abut.10 Metode eico-chimice de ratare ¢ poluanilr industrial amosfrici Adsorbtie Timp [min} Figura 427, Un ciclladsorbjie-desorbie. 4.5.2. Tratarea aerului poluat cu freon $i cu elorotins [2] Caracteristcile acrului de depoluat sunt date in tabelul 4.15, iar caracteristicite instalatiei de depoluare in tabelul 4.16. Caietul de sarcini precizeazi nivelul maxim al emisiilor autorizate: = freon 300 mg/m’ - clorotina 300 mg/m’. Fabel 4.15 (Caracteristcil aerulu de tat Poluantal Fron sidorating ——_] Debit dear o/h) ~ 7 500 Termperatra servul de tat °C 20 Concentra inal (fa? Muna made (gi) 12 (80), tin 105) {In principiu, instalajia de depoluare cuprinde trei adsorbere cu cdrbune activ ‘granular, dou functionind in adsorbtie gi unul in desorbtie, iar desorbtia se face cu bur, ca Sin figura 4.26, Din tabelele 4.15 si 4.16 reiese ca ~ dach fiecare adsorber trateazi 3 750 m’sh sunt necesare doud adsorbere care 8 functioneze in paralel, pentru a trata 7 500 m'sh de aer poluat; — donsitatea in grimada a cdrbunelui activ este de 1 950/5,12 = 380 kg/m’; —regenerarea unui singur reactor dureaza 2 ore, adicd dupa ce adsoarbe 97,5 kgf, adicd cca 195 kg/2hxreactor;sore Cys 300.0 5 ~ limita operatorie ~ substante radioactive (radon); = Poluanti complecsi ca, de exemplu, fumul de tiara Principatele surse (tabelul 4.18) de producere a acestor poluanti sunt: ~ metabolismul ocupantilorcladirlor, _etvititile ocupantlor: acivitti de menaj casnic, ce folosese produse chinice pentru curtie si igienizare (detergent, lacur, vopsele, pesticide cle), activitatle de bucatarie (gatitul, spilatul veselei etc. clementele de finisare si de decorare interioaré (tapete,tencuieli, mochete, ‘obilie) sunt percepute, mai ales in uli timp, ca surse de degaare de gare Tocine (de exemplu, formaldehida, COV. particule). De aceea noile tchnolosi ‘pentru materiale de construct slab emisive sunt deocamdatd tn studi, Din punet de vedere al proprieitlor si mecanismului de actiune, poluani se Baeiaed Im patra categori: umiditae, paricule solide, lichide (aerosol). bioalergeni, metale grele $i compusi organici volatil Tabet 4.18 Surse de polure te interior cor Poluantul Sarsa Conceatratia Domeriu! | wo Process de combasie ‘ia Toa, magaane Panicule | Fura, git, condense Tocuins, baru, resauana] tespibile__| sola, sabe rout (Compus rei | Solent, pesca Haile Toons Broa, Sa pO Yolail(COV)” | pete, meshes moblies esau, pale Frovese de combusts ‘| No, Foe 200-1 ooo mer) Locate | [ So, Centrale proprii de inctlzire_| 200 malar ‘Spajii incalzite _ Procese de combustie, pa Lectin, beat uiioow ‘Acrosoli | proven din exten 100mgmm’ | Lastine, ious, spat, fiert Tensor restaurant Formalichidr co) | Hla, rsaje mobitier | 0,005-1 ppm | Lacan brow | Radon Sol materiale de conse | 0.730 CTY | Tosaaie Broa ia oameilor gi a 00; =o dona" | 3000 ppm | Tome tpurile de clair ocupate ‘Are electric, lumina solart ie 7 . 02 ppm | intperi cu gad ridcat ad IV), copitoar,imprimant | se, cleulaoare persanale | 92 PPM ‘iat, biroar { 1) Umiditatea aerului arent de apa, din aerul interior al cldirlor, constitu un poluant important eoarece influenteazA direct asupra confortuluitermic, iar in afara unor limite date,Adsorbie ns influenteaza starea de sinitate, De asemenea, umiditatea poate conduce la efecte indezirabile (condensmucegai ete)? ‘Umiditatea relativi a acrului interior trebuie s& fie cuprinsa intre 20-30% si 70-80%; sub limita inferioara se pot produce uscdciuni ale mucoaselor si afectiuni cronice ale cailor respirator (rinite), in timp ce valorile mari conduc la éezvoltarea bioalergenitor. Dejectiile acarienilor, in mediul umed, de exemplu. favorizeaz’ aparitia astmalui bronsic. Degajarea de umiditate medie produsi de o persoand, in respiratie plus activittile domestice, a fost evaluat la 2,5 kg/2, iar in bai la 2 kg/zi. 2) Particule solide, lichide (aerosoli)si bioalergeni Pulberile cu diametrul peste 20 jum sunt pulberi sedimentabile, cele mai mici de 20 jum sunt pulberi in suspensie, iar cele sub 10 um sunt pulberi respirabile, Suspensiile cu particule 2,5-10 ym Se depun in arborele traheo-bronsic ce unde pot ficliminate prin tuse, dar suspensile cu diametrul mai mic de 2,5 ym se depun in eile respiratori terminale si in alveole, prin sedimentare si difizie (pentru c& viteza ccurentului de aer este practic nul), de aceea aceste particule se numese pulberi alveolare. Bioalergenii (praf, acarieni, mucegaiuri, polen etc.) sunt frecvent intalniti la interiorul clidirilor, in cantititi variable. Dezvoltarea lor e favorizati de: umiditate gxcesivi, api stagnanti, defectele de igiend a unor instalatii de veatilare etc Improspitarea aerului este necesari nu numai pentra a inlocui oxigenudconsumat prin respiratie dar si pentru a evacua CO:, vaporii de apa si diferitele emanati ale corpului uman. O persoand trebuie si dispund zilnic de 420 m’ de aer (~ 500 ke), cea ce constituie minimul séu vital, a;) Metale grele Cele mai importante metale grele, ce pot fi intalnite in mediul interior, sunt plumbul, nichelul, cromul, cadmiul, vanadiul si arseniul. Plumbul poate proveni din degradarea unor panze de tablou vechi, dar poate fi transportat si din exterior, unde poate exista in concentraii importante datorita emistilor de la combustia benzinei. Arseniul intré in compozitia unor vopsele interioare pe baz de latex. ‘Cadmiul si vanadiul rezuta din fumul de tigard, din cemeala tip ,carioca” ete. Cercetirile experimentale, care au constat in dozarea simultand a concentratilor exterioare C. si interioare C, de metale grele in aer (Marseille ~ Franja), au ardtat c& raportul C,/C, se situeaza intre urmatoarele provenie: plumbul 13-80%, nichelul 43%, cromul 58%, cadmiul 42-130%, vanadiul 32-106%, a) Compusi gazosi fn domeniul de analizd a calitati acrului interior, poluantii cet mai des ‘ntilnigi sunt oxizii de carbon (COs, CO etc.), oxizii de azot, acidul azotic (NOs, HINO ete), dioxidul de sulf (SO;), radonul si Compusii Organici Volatili (COV). ‘Acrul expirat confine COs in proportie de 4,4%6 in volum. Deoarece bioxidul de carbon nu poate fi filtrat, adsorbit sau desorbit, in interioral incaperilor, masurarea concentrafiei de CO> a constituit multé vreme singura modalitate de &