Su8l LC1L 8LZCLvA1L

LxAMLn 8AC1lC
llZlCLCClL AnuL ll SLMLS18uL l









C CA81L 8LALlZA1A uL S1uuLn1ll C8uLLC8 2 Sl 3
lAnuA8lL 2012 - uMlCu






2
Cu8lnS:
AC 3. - A8CuL 8LlLLx
AC 7. - 8LlLLxL CS1LC1LnulnCASL
AC 10. - SLCuSA Sl 1L1AnCSuL
AC 12. - C8CSLALA MuSCuLA8A
AC 14. - LLC nC8MAL
AC 13. - lAZLLL SCMnuLul
AC 16. - ACul1A1LA vlZuALA
AC 18. - CAMuL vlZuAL
AC 21. - AuulCML18lA
AC 24. - Au1CMA1lSMuL lnlMll
AC 26. - LLCLA lnLxCl1A8lLl1A1ll MlCCA8uuLul
AC 28. - LlLC1LLL lCnlLC8 ASu8A MlCCA8uuLul
AC 31. - LlLC1LLL S1lMuLA8ll vACuLul L CC8u
AC 34. - MASu8A8LA 1LnSlunll A81L8lALL
AC 36. - vA8lA1lA ln lunC1lL uL CZl1lL A 1.A.
AC 39. - 1LS1uL 8LSC8 LA 8LCL
AC 40. - LCCCA8ulCC8AllA
AC 42. - CCn18l8ul1C8l

nC1A: ACLAS1A CA81L nu CCn1lnL Su8lLC1LLL uL LkC,
CCn18AC1lLl1A1L Sl LxCl1A8lLl1A1L.




3
Su8lLC1uL 1. A8CuL 8LlLLx.
8LlLLxuL reprezlnLa unlLaLea funcLlonala a slsLemulul nervos, acL nervos ce survlne dupa o
foarLe scurLa perloada de laLenLa, ca raspuns la un sLlmul speclflc. Ll reprezlnLa legaLura
obllgaLorle dlnLre exclLarea unel suprafeLe senzlLlve sau senzorlale sl o anumlLa reacLle
efecLoare.
AC1uL 8LlLLx esLe reacLla de raspuns moLor sau secreLor la acLlunea unul exclLanL.
A8CuL 8LlLLx esLe componenLa anaLomlca a acLulul reflex, fllnd alcaLulL dln LoLallLaLea
elemenLelor anaLomlce care parLlclpa la un acL reflex. Arcul reflex esLe lnnascuL. Arcul reflex
consLlLule un slsLem clberneLlc, care poaLe fl schemaLlzaL ln felul urmaLor:






1eorllle claslce admlL exlsLenLa arculul reflex ,deschls", formaL dln clncl componenLe:
1. 8ecepLorul - exLero, lnLero sau proprlocepLor
2. Calea aferenLa senzlLlva
3. CenLrul nervos
4. Calea eferenLa moLorle
3. LfecLorul



Camera obscura
(slsLem nervos)
leslre (raspuns) lnLrare (exclLaLle)


4

1. 8LCL1C8uL
esLe o sLrucLura exclLablla care raspunde la sLlmull prln varlaLll de poLenLlal gradaLe
proporLlonal cu lnLenslLaLea sLlmululul. Ma[orlLaLea recepLorllor sunL celule eplLellale
dlferenLlaLe sl speclallzaLe in celule senzorlale (gusLaLlve, audlLlve, vesLlbulare). AlLl recepLorl dln
organlsm sunL corpusculll senzlLlvl - mlcl organe plurlcelulare alcaLulLe dln celule, flbre
con[uncLlve sl LermlnaLll nervoase dendrlLlce (recepLorll LegumenLarl, prlocepLorll). uneorl, rolul
de recepLorl il indepllnesc chlar LermlnaLllle dendrlLelor (recepLorul olfacLlv, recepLorll durerosl).
La nlvelul recepLorulul are loc Lransformarea energlel sLlmululul in lmpuls nervos sl, asLfel, se
reallzeaza Lraducerea lnformaLlel purLaLe de sLlmul in lnformaLle nervoasa speclflca.

CLASlllCA8LA 8LCL1C8lLC8
A. ln funcLle de Llpul exclLanLulul
- !"#$%&'"#"()&'*, care deLecLeaza deformarlle mecanlce ale recepLorulul sau ale celulelor
veclne acesLula,
- )"'!&'"#"()&'*, care seslzeaza schlmbarlle de LemperaLura, unll recepLorl fllnd speclallzaLl
penLru senzaLla de cald sl alLll penLru senzaLla de rece,
- %&#*'"#"()&'* (sau recepLorl al durerll), care deLecLeaza lezlunl Llsulare, lndlferenL daca acesLea
sunL de naLura flzlca sau chlmlca,
- '"#"()&'* ","#)'&!$-%")*#*, care deLecLeaza lumlna la nlvelul reLlnel,


3
- #."!&'"#"()&'*, care deLecLeaza gusLul (slLuaLl in cavlLaLea bucala), mlrosul (slLuaLl in cavlLaLea
nazala), nlvelul oxlgenulul in sngele arLerlal, concenLraLla dloxldulul de carbon sl alLe subsLanLe
lmporLanLe in blochlmla organlsmulul,

8. /% 01%#)*" 2" ('&3"%*"%)$ 4)*!1,1,1*
- "5)"'&'"#"()&'* - prlmesc sLlmull dln afara organlsmulul,
- *%)"'&'"#"()&'* - prlmesc sLlmull dln lnLerlorul organlsmulul (barorecepLorl, chemorecepLorl),

C. /% 01%#)*" 2" )*(1, 2" 4"%6$)*"
- ('&('*&'"#"()&'* - lnformeaza despre pozlLla corpulul sl permlL conLrolul mlscarll,
- '"#"()&'* #1)$%$)* - lnclud recepLorll penLru preslune, LacL, vlbraLll, cald, rece sl durere,
- '"#"()&'* $* 4*!)1'*,&' 4("#*$," - vaz, auz, echlllbru,

u. /% 01%#)*" 2" )*(1, 2" "%"'-*" (" #$'" & ('",1#'"$6$
- #."!&'"#"()&'* - sLlmulaLl chlmlc, mugurl gusLaLlvl, eplLellul olfacLlv, corpll caroLldlenl sl
aorLlcl, noclrecepLorll sunL conslderaLl ca facnd parLe dln aceasLa caLegorle deoarece sunL
sLlmulaLl de subsLanLe chlmlce ellberaLe de celulele dlsLruse,
- 0&)&'"#"()&'* - sLlmulaLl de lumlna (celulele cu conurl sl celulele cu basLonase),
- )"'!&'"#"()&'* - raspund la varlaLllle de LemperaLura,
- !"#$%&'"#"()&'* - sLlmulaLl de deformarea membranel celulare, recepLorl penLru LacL, vlbraLll
sl preslune,

L. /% 01%#)*" 2" 3*)"6$ 2" $2$()$'"
- 0$6*#* - raspund cu o cresLere a acLlvlLaLll la apllcarea sLlmululul, dar in cluda menLlnerll
acesLula, acLlvlLaLea lor scade
ulLerlor (de exemplu, recepLorul olfacLlv),
- )&%*#* - prezlnLa o acLlvlLaLe relaLlv consLanLa pe LoaLa duraLa apllcarll sLlmululul: recepLorul
vlzu
2. CALLA AlL8Ln1A
8ecepLorll vln in conLacL slnapLlc cu LermlnaLllle dendrlLlce ale neuronllor senzlLlvl dln gangllonll
splnall sau dln cel de pe LralecLul unor nervl cranlenl (senzlLlvl sl mlxLl).


6
ulsLrlbuLla call aferenLe spre cenLrll nervosl se face in doua modurl:
- convergenLa esLe un mod de dlsLrlbuLle in care un slngur neuron cenLral prlmesLe conLacLe
slnapLlce de la mal mulLe flbre aferenLe,
- dlvergenLa consLa in ramlflcarea unel slngure flbre aferenLe la mal mulLl neuronl cenLrall.
CenLrll nervosl
oLenLlalele de acLlune dendrlLlce, a[unse la neuronul senzlLlv, se propaga mal deparLe cenLrlfug
de-a lungul axonulul acesLula, pna la prlma slnapsa.
ln cazul unul reflex elemenLar (formaL dln dol neuronl, unul senzlLlv sl unul moLor), cenLrul
nervos al reflexulul esLe reprezenLaL de neuronul moLor (reflexe monoslnapLlce). ln cazul unor
acLlvlLaLl reflexe mal complexe, calea aferenLa esLe
formaLa dlnLr-un lanL alcaLulL dln Lrel sau mal mulLl neuronl senzlLlvl, lar cenLrll reflecsl sunL
reprezenLaLl de LoLallLaLea slnapselor care se reallzeaza in arllle corLlcale sau in nuclell
subcorLlcall ce prlmesc sl prelucreaza lnformaLla prlmlLa de la perlferle sl elaboreaza raspunsul
efecLor (reflexe pollslnapLlce). rln cenLrul unul reflex se inLelege LoLallLaLea sLrucLurllor dln
slsLemul nervos cenLral care parLlclpa la acLul reflex respecLlv.
SlsLemul nervos cenLral are Lrel nlvele ma[ore, cu rolurl funcLlonale speclflce:
- nlvelul maduvel splnarll,
- nlvelul subcorLlcal,
- nlvelul corLlcal.
3. CALLA LlL8Ln1A
Calea eferenLa reprezlnLa axonll neuronllor moLorl somaLlcl sl vegeLaLlvl prln care se LransmlLe
comanda caLre organul efecLor. Cea mal slmpla cale eferenLa se inLlnesLe la reflexele somaLlce,
ea esLe formaLa dln axonul moLoneuronulul ? dln coarnele anLerloare ale maduvel splnarll.
ln cazul slsLemulul nervos vegeLaLlv, calea eferenLa esLe formaLa dlnLr-un lanL de dol neuronl
moLorl:
-un neuron pregangllonar, slLuaL in coarnele laLerale ale maduvel splnarll sau inLr-un nucleu
vegeLaLlv dln Lrunchlul cerebral,
-un neuron posLgangllonar, slLuaL in gangllonll vegeLaLlvl perlferlcl (exLranevraxlall).
LfecLorll
enLru slsLemul nervos somaLlc, efecLorll sunL muschll sLrlaLl, lar penLru slsLemul nervos
vegeLaLlv sunL muschll neLezl, glandele endocrlne sl cele exocrlne.




7
Su8lLC1uL 2. 8LlLLxL CS1LC1LnulnCASL
8eflexele osLeoLendlnoase sau mloLaLlce consLau ln conLracLla brusca a unul muschl, ca raspuns
la lnLlnderea Lendonulul sau. AcesLe reflexe sunL monoslnapLlce. 8ecepLorll sunL reprezenLaLl de
proplocepLorll muscularl-fusurlle neuromusculare. Calea aferenLa esLe aslguraLa de prlmul
neuron senzlLlv proplocepLlv dln gangllonul splnal sl de prelunglrlle acesLula. relunglrea
dendrlLlca lunga merge la perlferle sl se Lermlna la nlvelul recepLorulul. relunglrea axonala
scurLa paLrunde ln maduva prln radaclnlle posLerloare sl se blfurca. C alLa ramlflcaLle face
slnapsa cu neuronul moLor dln coarnele anLerloare de aceeasl parLe, lnchlzand arcul reflex
mloLaLlc, lar o alLa ramlflcaLle face slnapsa cu al ll-lea neuron proprlocepLlv dln coarnele
posLerloare, de unde pleaca fasclculele splnocerebeloase. CenLrul reflexulul mloLaLlc esLe chlar
slnapsa dlnLre neuronal senzlLlv sl cel moLor. Calea aferenLa esLe axonul moLor, lar efecLorul
esLe flbra musculara sLrlaLa. 8eflexele mloLaLlce au rol ln menLlnerea Lonusulul muscular sl al
pozlLlel corpulul.
lusurlle neuromusculare au o lunglme de 3-10 mm, conLln clcrca 12 flbre lnLrafusale:
1-3 flbre cenLrale (cu sac nuclear) cu dlameLru sl lunglml mal marl
3-9 flbre cu lanL nuclear-[umaLaLe dln dlameLru sl lunglml mal mlcl dlspuse ln laLeral, capeLele
unlndu-se la exLremlLaLea flbrelor cu sac nuclear.
llbrele lnLrafusale au puLlne sLrlaLll, cele cu ac neavand aproape deloc.

8LlLLxuL uL ln1lnuL8L.
Cea mal slmpla manlfesLare a funcLlel fusulul muscular esLe '"0,"51, 2" *%)*%2"'"
!14#$,$'$. lnLlnderea brusca a unul muschl sLlmuleaza fusurlle, ceea ce deLermlna conLracLla
reflexa a flbrelor musculare scheleLlce marl ale muschlulul alunglL sl ale muschllor slnerglcl
adlacenLl.

llbra nervoasa proplocepLlva de Llp l cu orlglnea la nlvelul fusulul muscular, paLrunde la
radaclna posLerloara a nervulul splnal. C ramlflcaLle a acesLel flbre paLrunde dlrecL ln cornul
anLerlor al subsLanLel cenusll medulare sl face slnapsa cu moLoneuronl anLerlorl care LrlmlL flbre
nervoase moLorll eferenLe caLre acelasl muschl ale carul flbre musculare fusale au fosL sLlmulaLe.
AceasLa esLe o cale monoslnapLlca care permlLe generarea unul semnal reflex ce revlne
cu cea mal mlca lnLarzlere poslblla lnapol la muschl dupa exclLaLla fusulul..
8eflexul de lnLlndere poaLe fl lmparLlL ln doua componenLe: reflexul de lnLlndere
dlnamlc sl reflexul de lnLlndere sLaLlc. 7"0,"51, 2" *%)*%2"'" 2*%$!*# esLe declansaL de lmpulsurl
dlnamlce puLernlce, Lransmlse de la LermlnaLllle senzorlale prlmare ale fusurllor musculare,
generaLe de lnLlnderea sau relaxarea raplda a acesLora. !"#$% '#()#* +'# ',)-) .# + $# ,/-0#
1+'2+%22),' 3'-$%# +)# )-042522 5-$"-)+'#6


8
8eflexul de lnLlndere dlnamlc se epulzeaza la o fracLlune de secunda dupa lnLlnderea sau
relaxarea muschlulul la noua sa lunglme, lnsa ulLerlor, un '"0,"5 2" *%)*%2"'" 4)$)*#8 mal slab,
conLlnua penLru o perloada lunga de Llmp. AcesL reflex esLe declansaL de semnale sLaLlce
conLlnue Lransmlse de la nlvelul recepLorllor aLaL prln LermlnaLll prlmare caL sl prln LermlnaLll
secundare. 8olul reflexulul sLaLlc de lnLlndere esLe de a menLlne relaLlv consLanL gradul
conLracLlel musculare, cu excepLla slLuaLlllor ln care slsLemul nervos LransmlLe o alLa comanda.
C funcLle deoseblL de lmporLanLa a reflexulul de lnLlndere esLe capaclLaLea acesLula de a
lmpledlca oscllaLllle sau mlscarlle sacadaLe ale corpulul. AceasLa esLe funcLla de aLenuare, sau
unlformlzare.

8CLuL luSuLul MuSCuLA8
ConLracLla flbrelor musculare lnLrafusale slmulLan cu flbrele musculare scheleLlce marl
are efecL dublu: ln prlmul rand, lmpledlca modlflcarea lunglmll reglunll recepLor a fusulul
muscular ln Llmpul conLracLlel lnLregulul muschl. AsLfel, coacLlvarea lmpledlca reflexul de fus
muscular sa se opuna conLracLlel musculare. ln al dollea rand, menLlne la nlvelurl adecvaLe
funcLla de aLenuare a fusulul muscular, lndlferenL de varlaLla lunglmll musculare. ue exemplu, ln
cazul ln care conLracLla sau relaxarea fusulul muscular nu s-ar reallza slmulLan cu flbrele
musculare marl, reglunea recepLor a fusulul ar fl uneorl laxa sl alLeorl prea lnLlnsa, ln nlcl una
dlnLre acesLe slLuaLll nu ar opera ln condlLll opLlme penLru funcLlonarea fusulul
una dlnLre cele mal lmporLanLe funcLll ale fusurllor musculare esLe sLablllzarea pozlLlel
corpulul ln Llmpul acLlunll moLorll ln Lenslune. ln acesL scop, reglunea faclllLaLoare bulbo-
reLlculaLa sl arllle asoclaLe dln Lrunchlul cerebral, LransmlL lmpulsurl exclLaLorll prln flbrele
nervoase gamma spre flbrele musculare lnLrafusale ale fusurllor musculare. AcesLea deLermlna
scurLarea capeLelor fusurllor sl lnLlnderea reglunllor cenLrale cu rol de recepLor, ampllflcand
asLfel semnalul generaL de acesLea. uaca fusurlle locallzaLe la nlvelul ambelor parLl ale unel
arLlculaLll sunL acLlvaLe slmulLan, sLlmularea reflexa a muschllor scheleLlcl corespunzaLorl cresLe,
asLfel lncaL acesLl muschl acLloneaza ln mod anLagonlsL la nlvelul arLlculaLlel.

ALlCA1ll CLlnlCL ALL 8LlLLxuLul uL ln1lnuL8L
Lxamenul cllnlc al paclenLulul lnclude verlflcarea lnLegrlLaLll reflexelor de lnLlndere.
Scopul esLe deLermlnarea gradulul exclLaLlel de fond, sau a Lonusulul muscular aslguraL de
lmpulsurlle Lransmlse prln calle corLlcosplnale.
8eflexele poL fl declansaLe la nlvelul orlcarul muschl al corpulul, prln percuLla Lendonulul
muscular sau chlar prln percuLla corpulul muscular. Cu alLe cuvlnLe, lnLlnderea brusca a fusurllor
musculare esLe suflclenLa penLru acLlvarea unul reflex de lnLlndere dlnamlc.
8eflexele musculare sunL uLlllzaLe de caLre medlcll neurologl penLru a evalua gradul de
faclllLare al cenLrllor medularl.
lmporLanLa reflexelor osLeoLendlnoase consLa dln :


9
8eallzarea sLarll de semlconLracLle penrmanenLa a musculaLurll, respecLlv Lonusul muscular.
MenLlnerea musculaLurll la o lunglme consLanLa ln repaus
MenLlnerea pozlLlel corpulul sl a membrelor.
enLru reallzarea unul asLfel de reflex avem nevole de un clocan de reflexe cu care esLe lovlL
Lendonul muschlulul. Se percuLa sLrlcL Lendonul muschlulul exploraL sl se obLlne ca raspuns o
slmpla conLacLle musculara, fara deplasarea segmenLulul corespunzaLor sau se obLlne o mlscare,
a carel ampllLudlne varlaza.
enLru reallzarea unel relaxarl caL mal opLlme a musculaLurll se poaLe execuLa una dlnLre
manevrele de mal [os:
rocedeul !Lnu8ASSlk ln care sublecLul reallzeaza o canLracLle musculara lnLr-un LerlLorlu slLuaL
la dlsLanLa de muschll examlnaLl. Cel mal frecvenL, sublecLul esLe pus sa lnclesLeze malnlle una
de alLa sl sa exerclLe o LracLlune dlvergenLa aspura lor.
rocedeul hlperpnell (u8ACAnLSCu), ln care sublecLul execuLa mlscarl resplraLorll ample sl
hlperpnelce
lnLreLlnerea unel dlscuLll ln cadrul carela examlnaLorul pune lnLrebarl asupra unor deLalll
anamneLlce.

LxLMLL uL 8LlLLxL A ullL8l1lLC8 MuSCPl

8eflexul pecLoral
8eflexul scapulo-humeral
8eflexul medlo-publan
8eflexul blclplLal
8eflexul LrlclplLal
8eflexul roLullan sau paLellar
8eflexul achllea






10
Su8lLC1uL 4. SLCuSA MuSCuLA8A. 1L1AnCSuL.
8aspunsul unel unlLaLl moLorll la un slngur poLenLlal de acLlune al neuronulul sau moLor se
numesLe secusa musculara. llbrele musculare se conLracLa repede sl apol se relaxeaza. llecare
mlograma a unel secuse are 3 faze dlsLlncLe.
1. L8lCAuA LA1Ln1A. erloada laLenLa urmeaza la caLeva mlllsecunde dupa
sLlmulare cand cuplarea exclLaLle-conLracLle se produce. ln aceasLa perloada, Lenslunea
musculara lncepe sa creasca dar nu se vede nlclun raspuns pe mlograma.
2. L8lCAuA uL CCn18AC1lL. erloada de conLracLle esLe cand puncLlle acLlna-
mlozlna sunL acLlve, de la declansare pana la aparlLla Lenslunll maxlme, lar llnla mlogramel
a[unge la varf. AceasLa perloada dureaza 10-100 ms. uaca Lenslunea devlne desLul de mare
penLru a depasl rezlsLenLa unel greuLaLl, muschlul se scurLeaza.
3. L8lCAuA uL 8LLAxA8L. erloada de conLracLle esLe urmaLa de perloada de
relaxare. laza flnala esLe lnlLlaLa de relnLroducerea Ca2+ ln 8S(reLlcul sarcoplasmlc). ueoarece
forLa conLracLlla nu se mal genereaza, Lenslunea dln muschl scade la zero sl llnla mlogramel se
lnLoarce la baza graflculul. uaca muschlulul s-a scurLaL ln Llmpul conLracLlel, acum se lnLoarce la
lunglmea lnlLlala.

(SLudlul secusel prln conLracLla lzomeLrlca esLe mal avanLa[os deoarece prlnLr-o conLracLle
lzoLonlca se obLlne un posLefecL de relaxare.)
Secusa are o duraLa varlablla ln funcLle de lmporLanLa muschlulul . Secusa musculaLurll oculare
dureaza clrca 10 ms, a gasLrocnemlanulul 30 ms sl a solearulul 100 ms.
La o duraLa a secusel de 100 ms , perloada laLenLa esLe de 10 ms, faza de scurLare de 40
ms sl cea de relaxare de 30 ms.( erloada laLenLa esLe mal scurLa daca exclLaLla se apllca dlrecL
pe muschl sl esLe mal lenLa daca se apllca pe nerv , exlsLand o lnLarzlere la nlvelul placll moLorll.
)
Secusa musculara survlne rar ln condlLll flzlologlce(cllplLul sau frlsonul care esLe o succeslune de
secuse). ConLracLla flzlologlca a musculaLurll sLrlaLe esLe conLracLla LeLanlca.
ln general , conLracLla musculara poaLe fl gradaLa ln 2 felurl: schlmband frecvenLa sLlmularll sl
schlmband forLa sLlmularll.



11


8ASunSuL MuSCuLA8 LA SCPlM8A8LA l8LCvLn1Ll uL S1lMuLA8L

SlsLemul nervos obLlne mal mulLa forLa musculara crescand raLa sLlmularll moLoneuronllor. ue
exemplu, daca dol sLlmull ldenLlcl(socurl elecLrlce sau lmpulsurl nervoase) sunL Lrlmlse unul
muschl ln succeslune raplda, a doua conLracLle va fl mal puLernlca decaL prlma. AcesL fenomen,
numlL sumaLle, apare deoarece a doua conLracLle are loc lnalnLe ca muschlul sa se relaxeze
compleL. lnLrucaL muschlul esLe de[a parLlal conLracLaL,cand urmaLorul sLlmul sosesLe, calclul
ellberaL ln sarcoplasma esLe mal mulL decaL cel relnLors ln 8S lar Lenslunea musculara produsa ln
Llmpul celel de-a doua conLracLll cauzeaza mal mulLa scurLare decaL prlma. uaca forLa sLlmululul
ramane consLanLa lar muschlul esLe sLlmulaL la o raLa dln ce ln ce mal mare, relaxarea dlnLre
secuse devlne mal scurLa , concenLraLla de Ca2+ dln sarcoplasma esLe dln ce ln ce mal mare, sl
gradul de sumaLle cresLe, progresand caLre o conLracLle numlLa LeLanos lncompleL (nefuzlonaL).
e masura ce frecvenLa sLlmularll cresLe, Lenslunea musculara cresLe pana cand o Lenslune
maxlma esLe aLlnsa. La acesL momenL, LoaLe dovezlle unel relaxarl musculare dlspar sl LoaLe
conLracLllle fuzloneaza lnLr-o conLracLle unlLara, susLlnuLa, ca un plaLou, numlLa LeLanus
compleL( sau fuzlonaL). ConLracLla LeLanlca se daLoreaza fapLulul ca mecanlsmul conLracLll nu
are o perloada refracLara precum exclLablllLaLea.
lrecvenLa mlnlma necesara penLru a produce o conLracLle LeLanlca (frecvenLa crlLlca) varlaza ln
funcLle de duraLa secusel musculare. La o duraLa a acesLela de 10 ms , sumaLla esLe produsa de
o frecvenLa de pesLe 100 sLlmull/s.
AcLlvlLaLea musculara lnLensa nu poaLe conLlnua la nesfarslL. 1eLanosul prelunglL duce lnevlLabll
la oboseala musculara, o slLuaLle ln care muschlul esLe lncapabll de conLracLle sl Lenslunea scade
la zero.







12
Su8lLC1uL 3. C8CSLALA MuSCuLA8A
Cboseala musculara sLe un sLadlu de lmposlblllLaLe flzlologlca a conLracLlel, chlar daca muschlul
lnca prlmesLe sLlmull. AcesL lucru esLe dlferlL de oboseala flzlologlca, cenLral, ln care muschll poL
conLlnua acLlvlLaLea dar nol ne slmLlm oboslLl.
Cu88A C8CSLLll MuSCPluLul S18lA1
Curba oboselll unul muschl ln conLracLle lzomeLrlca:

C conLracLle maxlmala volunLara esLe dlflcll de menLlnuL: forLa descresLe rapld ln cluda
lncura[arll sublecLulul sl a conLrolulul vlzual al procesulul. enLru a dlferenLla lnLre lnfluenLa
moLlvaLlel sl a conLrolulul cenLral sl lnfluenLa proprleLaLllor muschlulul puLem uLlllza sLlmularea
elecLrlca.

lnLre un LeLanos scurL lnalnLe de o conLracLle oboslLoare sl unul dupa exlsLa 2 dlferenLe: o
schlmbare a forLel maxlme sl o descresLere a raspunsulul conLracLll, chlar mal accenLuaL ln faza
de relaxare. Cum conLracLla musculara esLe un slr de procese, de la moLlvaLle la formarea
punLllor acLlna-mlozlna , lnLreruperea acesLul slr ln orlce puncL poaLe genera un mecanlsm de
feedback negaLlv.
Cboseala cenLrala- se poaLe manlfesLa prln :
8educerea frecvenLel de acLlvare a moLoneuronllor, alcl s-a demonsLraLe ca sunL lmpllcaLe
slsLemele seroLonlnerglc,dopamlnerglc sl noradrenerglc locallzaLe la nlvelul Lrunchlulul cerebral,
8educerea acLlvarll moLoneuronllor de orlglne suprasplnala (faclllLare lnLracorLlcala redusa
,dupa exerclLlu, ln reglunlle care conLroleaza muschll lmpllcaLl)


13
8educerea acLlvarll moLoneuronllor lndusa de modlflcarl perlferlce (mecanlsm reflex)
lnfluenLa LemperaLurll ( cu cresLerea LemperaLurll corpulul se secreLa mal mulLa prolacLlna,
hlpoLalamusul lnlLlaza raspunsul vasomoLor, hlpoLalamusul de afla ln legaLura cu slsLemul llmblc
sl cu gangllonll bazall,asLfel scazand moLlvaLla sl lngreunand conLrolul mlscarllor flne, scaderea
moLlvaLlel scade frecvenLa cardlaca sl produce lnsLalarea senzaLlel de oboseala)
Cboseala perlferlca esLe cauzaLa de mecanlsme meLabollce:
-acumularea lacLaLulul sl scaderea h-ulul (poaLe lnfluenLa acLlvlLaLea unor enzlme, s-a
consLaLaL lnfluenLa redusa a acesLul facLor)
-magnezlul- cresLerea nlvelul de Mg 2+ are efecL lnhlblLor asupra ellberarll Ca2+
-reducerea concenLraLlel de A1
-fosfaLul anorganlc-scaderea canLlLaLll de A1 deLermlna paLrunderea fosfaLulul anurganlc ln 8S
unde poaLe preclplLa Ca2+ la fosfaL de calclu, scazand rezervele Ca2+.

Chlar daca mulLl facLorl par sa conLrlbule la oboseala, cauzele sale speclflce nu sunL compleL
lnLelese. uovezlle experlmenLale araLa ca oboseala se daLoreaza unel probleme ln cupla[ul
exclLaLle-conLracLle sau a muschlulul ln slne. Se alcl deduce ca oboseala flzlologlca esLe un
mechanlsm perlferlc mal mulL decaL un mecanlsm cenLral. ulsponlblllLaLea A1-ulul scade ln
Llmpul conLracLlel sl o llpsa LoLala de A1 duce la conLracLurl, sLarl de conLracLle conLlnua ln care
punLlle Lransversal acLlna-mlozlna nu se poL desface. 1oLusl, ALp-ul nu esLe un facLor llmlLanL sl
producaLor de oboseala ln exerclLlul moderaL.
Chlar daca acumularea exceslva lnLracelulara de acld lacLlc( care cauzeaza durerea musculara sl
cresLe concenLraLla de P+) alLereaza proLelnele conLracLlle, se pare ca esLe mulL mal lmporLanLa
ln aparlLla oboselll cenLrale decaL a celel flzlologlce. uezechlllbrele lonlce conLrlbule sl ele la
oboseala musculara. e masura ce poLenLlalele de acLlune sunL Lransmlse, k+ se plerde dln
celula, lar pompa na+-k+ esLe lnsuflclenLa penLru a conLrabalansa rapld dezechlllbrele lonlce,
decl k se acumuleaza ln fluldele Lubulllor 1. AceasLa alLereaza poLenLlalul de membrana al celulel
musculare sl afacLeaza ellberarea Ca2+ dln 8S. 1eoreLlc, o acumulare de fosfaL anorganlc (l) dln
degradarea C sau A1 poaLe lnLerfera cu ellberarea de calclu sau cu ellberarea l dln mlozlna sl
sa scada acLlvlLaLea el.
ln general, exerclLlul lnLens de scurLa duraLa produce oboseala rapld prln dezechlllbre lonlce ce
afacLeaza cupla[ul exclLaLle-conLracLle, dar recuperarea esLe sl ea raplda. ln conLrasL, oboseala
acumulaLa ln Llmp prln exerclLll prelunglLe de lnLenslLaLe mlca poaLe neceslLa caLeva ore penLru
recuperare compleLa. Se pare ca acesL Llp de exerclLlu dlsLruge 8S, lnLerferand cu reglarea sl
ellberarea Ca2+ , sl asLfel cu acLlvarea muschllor.




14
Su8lLC1uL 6. LLC nC8MALA.
LlecLroencefalografla esLe o meLoda nelnvazlva de explorare a flucLuaLlllor de poLenLlal elecLrlc
dln creler, lnreglsLraLe la nlvelul scalpulul.
C elecLroencefalograma normala se caracLerlzeaza prln exlsLenLa unul rlLm de fond alfa blne
exprlmaL, domlnanL, o ampllLudlne medle de aproxlmaLlv 30 v, lar frecvenLa se lnLlnde de la o
unda de caLeva secunde, pana la unde cu frecvenLa de pesLe 30c/s, ln medle 10-12c/s.
AmpllLudlnea reflecLa numarul de neuronl care funcLloneaza slncron sl nu gradul de acLlvlLaLe al
flecarul neuron.
La persoanele sanaLoase, ma[orlLaLea undelor ldenLlflcaLe pe Lraseele LLC poL fl claslflcaLe ln
'*)!1'* #"'"9'$," $,0$8 9")$8 )")$ sl 2",)$:
8l1MuL ALlA : unde rlLmlce cu frecvenLa lnLre 8 sl 13 herLzl (clcll pc secunda), sunL
lnLalnlLe pe Lraseele LLC la aproape LoLl adulLll normall aLuncl cand acesLla se afla ln
sLare de veghe sl ln repaus. Apar cu cea mal mare lnLenslLaLe ln reglunea occlplLala. ue
oblcel, volLa[ul undelor alfa esLe de aproxlmaLlv 30 mlcrovolLl. ln Llmpul somnulul
profund, undele alfa dlspar.
8l1MuL 8L1A : undele au frecvenLe mal marl de 14 herLzl. AcesLea sunL lnreglsLraLe
ln prlnclpal la nlvelul reglunllor parleLale sl fronLale ln Llmpul acLlvlLaLll speclflce a
acesLor zone cerebrale ( ex:calcul, gandlre, ochl deschlsl )
8l1MuL 1L1A : undele LeLa au frecvenLe cuprlnse lnLre 4 sl 7 herLzl, mal evldenLe ln
reglunlle parleLale sl Lemporale. SunL normale la copll sl ln prlmele faze ale somnulul la
adulLl. rezenLa lor la adulLll ln sLare de veghe esLe conslderaLa anormala.
8l1MuL uLL1A : lnclude LoaLe undele lnreglsLraLe pe Lraseul LLC care au frecvenLa
mal mlca de 3,3 herLzl. AcesLe unde apar la coplll mlcl sau ln sLarlle de somn foarLe
profund. rezenLa lor la adulLll ln sLare de veghe esLe anormala.



13
Su8lLC1uL 7. lAZLLL SCMnuLul

SCMn Cu unuL LLn1L
( somnul claslc, non-8LM ) : are 4 sLadll caracLerlzaLe de scaderea progreslva a
frecvenLel sl cresLerea ampllLudlnll odaLa cu adanclmea somnulul. ln Llmpul somnulul cu
unde lenLe musculaLura esLe relaxaLa, predomlna acLlvlLaLea paraslmpaLlca. LsLe somnul
profund, odlhnlLor, se asoclaza cu scaderea Lonusulul vascular perlferlc caL sl cu
dlmlnuarea mulLor alLe funcLll vegeLaLlve ale organlsmulul ( scadere cu 10-30 a
preslunll sangvlne, a frecvenLel resplraLorll sl a raLel meLabollsmulul bazal ). LsLe
lnLerupL perlodlc de eplsoade de somn 8LM.

S1AuluL 1 : somnul esLe foarLe superflclal, volLa[ul undelor de pe Lraseul LLC
scade foarLe mulL, acesL Lraseu esLe lnLrerupL perlodlc de ;3$'01'* 2" 4&!%;8
adlca de generarea brusca de unde alfa, ample sl lngusLe , esLe caracLerlzaL de o
sLare de semlveghe, orlce zgomoL puLndu-l Lrezl pe cel adormlL.
S1AuluL 2 : pe LLC apar undele LeLa , rlLmul baLallor lnlmll lnceLlnesLe
S1AuluL 3 : frecvenLa undelor devlne progreslv mal mlca, somnul se
adancesLe, pe LLC apar unde LeLa.
S1AuluL 4 : se a[unge la o frecvenLa de numal 1-3 unde pe secunda asLfel
apar undele delLa , rlLmul resplraLlel sl al lnlmll sunL scazuLe, acLlvlLaLea
musculara esLe llmlLaLa.

SCMn Cu MlSCA8l 8AluL ALL CLC8lLC8 CCuLA8l
( somnul 8LM = 8apld Lye MovemenL, somn paradoxal ) : Lraseul LLC devlne brusc
deslncronlzaL ( frecvenLa mare, volLa[ scazuL ), evldenLlaza un Llpar de unde cerebrale
slmllare cu cele care apar aLuncl cand persoana se afla ln sLare de veghe. Apare ln
eplsoade care ocupa aproxlmaLlv 23 dln perloada de somn la adulLll Llnerl, flecare
eplsod, de 3-30 mln, se repeLa ln mod normal la lnLervale de aproxlmaLlv 90 de mlnuLe.
AcesL Llp de somn nu esLe aLaL de odlhnlLor sl de oblcel se asoclaza cu prezenLa vlsurllor.
1onusul muscular de la nlvelul lnLregulul corp esLe mulL scazuL, ceea ce lndlca o lnhlblLle
puLernlca a cenLrllor splnall penLru conLrolul muscular. lrecvenLa cardlaca sl frecvenLa
resplraLorle devln de oblcel neregulaLe, fenomen caracLerlsLlc sLarll de vlsare.







16
Su8lLC1uL 8. ACul1A1LA vlZuALA
AnallzaLorul vlzual esLe formaL dln 3 segmenLe:
8ecepLor - globul ocular
lnLermedlar - calle de conducere
CenLral - cenLrll subcorLlcall sl arllle corLlcale

lmaglnea pe care slsLemul opLlc al globulul ocular o reallzeaza esLe una reala penLru ca se
formeaza la lnLersecLla razelor lumlnoase ce Lrec prln lenLlla sl poaLe fl prlnsa pe un ecran
(reLlna), rasLurnaLa sl mal mlca decaL oblecLul.

SlsLemul de lenLlle al ochlulul esLe compus dln paLru lnLerfaLe refracLlve:
lnLerfaLa dlnLre aer sl suprafaLa anLerloara a corneel
lnLerfaLa dlnLre suprafaLa posLerloara a corneel sl umoarea apoasa
lnLerfaLa dlnLre umoarea apoasa sl faLa anLerloara a crlsLallnulul
lnLerfaLa dlnLre faLa posLerloara a crlsLallnulul sl umoarea vlLroasa
uaca LoaLe suprafeLele refracLanLe ale ochlulul sunL adunaLe sl conslderaLe a fl o slngura lenLlla,
puLem compara slsLemul opLlc cu o slngura lenLlla convergenLa ce are focarul la 17 mm ln faLa
reLlnel sl puLerea LoLala de refracLle de 39 dlopLrll aLuncl canL lenLlla esLe acomodaLa penLru
vedere la dlsLanLa.
AproxlmaLlv doua Lrelml dln cele 39 dlopLrll ale puLerll de refracLle a ochlulul sunL furnlzaLe de
suprafaLa anLerloara a corneel. AcesL lucru are loc deoarece lnlcele de refracLle al corneel esLe
mulL dlferlL de cel al aerulul, ln Llmp ce lndlcele crlsLallnulul esLe aproplaL de cel al umorll apoase
sau al umorll vlLroase.
uLerea de refracLle LoLala a crlsLallnulul, aLuncl cand esLe ln pozlLle normala lncon[uraL pe
ambele parLl de llchld, esLe de numal 20 dlopLrll, aproape o Lrelme dln puLerea de refracLle
LoLala a ochlulul. lmporLanLa crlsLallnulul consLa lnsa ln capaclLaLea lul de a-sl modlflca curbura
ca raspuns al unor lmpulsurl nervoase, proces numlL acomodare.
lCCALlZA8L:
Cchlul poaLe fl echlvalaL cu o lenLll convergenL a crel dlsLan focal esLe varlabll. Corneea,
membrana anLerloar, LransparenL a ochlulul, conLrlbule cu cea mal mare convergen la
puLerea opLlc a ochlulul (puLerea de focallzare a lumlnll pe reLln). La ochlul emeLrop lmaglnea
unul oblecL se formeaz clar pe reLln lndlferenL de pozlla oblecLulul fa de ochl. AcesL lucru
esLe poslbll daLorlL modlflcrll convergenel crlsLallnulul ln procesul de acomodare


17
la dlsLan. ln schlmb, corneea conLrlbule cu o convergen consLanL, dar mal mare decaL a
crlsLallnulul (43 dlopLrll fa de cele maxlm 17 dlopLrll ale crlsLallnulul).

AuA1A8LA LA LuMln:
lrlsul reprezlnL o dlafragm care llmlLeaz fluxul lumlnos ce cade pe reLln ;l care mlc;oreaz
aberallle cromaLlce ;l de sferlclLaLe produse de lenLllele ochlulul. Cand lumlnozlLaLea esLe slab,
flbrele radlale ale lrlsulul se conLracL, lar dlameLrul pupllel cre;Le (!*2'*$6$). La llumlnare
exceslv, flbrele clrculare ale lrlsulul mlc;oreaz puplla (!*&6$).

ACCMCuA8LA LA ulS1An|:
ln &#.*1, "!")'&( %"$#&!&2$) (relaxaL, prlve;Le la lnflnlL) mu;chlul clllar esLe relaxaL. 1enslunea
exerclLaL de llgamenLele suspensoare deLermln lnLlnderea (aplaLlzarea) crlsLallnulul, raza sa
de curbur esLe maxlm, lar convergena mlnlm. lmaglnea se formeaz clar pe reLln. ln cazul
ln care convergena crlsLallnulul nu s-ar modlflca, lmaglnea unul oblecL mal aproplaL de ochl s-ar
forma ln spaLele reLlnel (aceasLa se lnLampl la ochlul presblL). ue aceea, cand oblecLul se
aprople de ochl, crlsLallnul Lrebule s l;l mreasc puLerea de convergen penLru a sLrange
razele LoL pe reLln, formand lmaglnea clar. rln conLracle, mu;chlul clllar scade Lenslunea ln
llgamenLele suspensoare, crlsLallnul Llnde s revln la forma sa naLural ;l se bombeaz, raza sa
de curbur scade, decl convergena cre;Le. enLru a se puLea acomoda, ochlul Lrebule s alb un
crlsLalln elasLlc. CdaL cu lnalnLarea ln varsL, crlsLallnul devlne mal rlgld (('"49*)*4!), de aceea
se folosesc lenLlle convergenLe de corecle, care mresc convergena ochlulul.
vederea clar se reallzeaz lnLre dou puncLe: (1%#)1! ('&5*!1! (pp) ;l (1%#)1! '"!&)1!
(pr). p esLe puncLul cel mal aproplaL care poaLe fl vzuL clar cu acomodare maxlm. r esLe
puncLul cel mal deprLaL, vzuL clar fr acomodare.
La ochlul normal (emeLrop) pp = 23 cm, pr la aproxlmaLlv 6 meLrl (,lnflnlL ofLalmologlc").
C dlopLrle reprezlnLa puLerea de refracLle a unel lenLlle convergenLe care are focarul slLuaL la
dlsLanLa de 1m.
ueLermlnarea dlopLrlllor unel lenLlle se face cu a[uLorul refracLomeLrulul sau a sferomeLrulul. La
lenLllele dlvergenLe, clfra care lndlca numarul dlopLrlllor esLe precedaLa de semnul "#$





18
Su8lLC1uL 9. uL1L8MlnA8LA CAMuLul vlZuAL.
1esLul penLru deLermlnarea campulul vlzual reprezlnLa o meLoda de a masura campul vlzual al
unul lndlvld, ceea ce lnclude vederea cenLrala sl cea perlferlca. AcesL LesL alcaLulesLe de fapL o
harLa a campulul vlzual penLru flecare ochl ln parLe. 1esLul penLru deLermlnarea campulul vlzual
esLe o examlnare sublecLlva. enLru ca LesLul sa ofere lnformaLll relevanLe esLe necesar ca
paclenLul sa lnLeleaga lnsLrucLlunlle LesLulul, sa coopereze sl sa efecLueze LesLul ln LoLallLaLe.

1esLul penLru deLermlnarea campulul vlzual se folosesLe: - penLru a deLecLa semnele lezlunll
nervulul opLlc (glaucom), - penLru a deLecLa boala reLlnala cenLrala sau perlferlca, - afecLlunl ale
pleoapelor precum pLosls, - dlagnosLlcarea bolllor nervulul opLlc sau boll care afecLeaza modul
de LransporL al lnformaLlel de la ochl spre corLexul occlplLal al crelerulul unde lnformaLla esLe
procesaLa ca vedere. 1esLul Coldmann
Cele mal foloslLe 3 meLode sunL:
1LS1uL Lul uCnuL8
LxamlnaLorul va ruga paclenLul sa lsl acopere un ochl sl sa ll prlveasca flx cu celalalL.
LxamlnaLorul lsl va pune mana ln afara campulul vlzual al paclenLulul, apol o va aduce lnceL lnceL
lnapol. aclenLul Lrebule sa semnallzeze momenLul ln care observa prln prlvlrea perlferlca mana
examlnaLorulul.
1LS1uL CCLuMAnn
aclenLul esLe pus la un meLru dlsLanLa de un ecran ce are o LlnLa ln cenLru. Cchlul neLesLaL esLe
acoperlL. ln Llmp ce paclenLul va prlvl caLre LlnLa, examlnaLorul va mlsca un oblecL caLre campul
vlzual al paclenLulul. aclenLul va anunLa examlnaLorul cand observa oblecLul. AcesL examen
a[uLa la Lrasarea graflculul campulul vlzual al paclenLulul.
LxAMLnuL Au1CMA1 uL L8lML18lL
AceasLa meLoda esLe foloslLa penLru a deLecLa devreme zone oarbe. aclenLul sLa ln faLa unul
dom concav mlc lnLr-o maslnarle cu o LlnLa ln ml[loc. 8arbla se sprl[lna pe maslnarle, lar ochlul
neLesLaL esLe acoperlL. aclenLul prlmesLe un buLon pe care ll va folosl ln Llmpul LesLulul. AcesLa,
amplasaL ln faLa domulul, va prlvl LlnLa dln cenLru. CompuLerul va LrlmlLe semnale lumlnoase ln
puncLe preprogramaLe ale domulul, lar paclenLul va apasa buLonul daca vede lumlna. Apol
calculaLorul Lraseaza graflcul auLomaL. AnallzaLorul Pumphrey de exemplu, folosesLe lumlna pe
un dom alb (alb-pe-alb) penLru LesLarea dlferenLelor de lnLenslLaLe lumlnoasa percepuLe.


19
CAM vlZuAL nC8MAL


20
CAM vlZuAL Cu CLAuCCM ln S1AuluL AvAnSA1


21
Su8lLC1uL 10. AuulCML18lA
SuneLele sunL vlbraLll ondulaLorll Lransmlse prlnLr-un medlu elasLlc (aer) pana la ureche care le
capLeaza, le recepLloneaza, le codlflca ln lmpuls nervos sl le conduce spre corLexul audlLlv - locul
de formare al senzaLlllor audlLlve.
LxclLaLllle sonore penLru a puLea fl percepuLe, Lrebule sa alba o frecvenLa cuprlnsa lnLre 16 -
20.000 Pz.
1oLallLaLea suneLelor capablle sa produca senzaLla de auz poarLa numele de camp audlLlv a carul
llmlLe se reduc dupa varsLa de 30-40 de anl.

AudlomeLrla esLe meLoda care se folosesLe penLru dlagnosLlcarea Lulburarllor de auz. ln
prlnclplu se conecLeaza o casca de ureche la un oscllaLor elecLronlc capabll sa emlLa Lonurl pure,
de la frecvenLa cea mal [oasa pana la frecvenLele cele mal lnalLe.
AparaLul penLru audlomeLrle esLe callbraL (pe baza unor sLudll facuLe pe persoane cu auzul
normal) asLfel lncaL nlvelul 0 al lnLenslLaLll suneLulul la flecare frecvenLa esLe aLaL de slab lncaL
abla poaLe fl auzlL de o persoana cu auzul normal.
Apol, lnLenslLaLea suneLulul poaLe fl crescuLa sau scazuLa deasupra sau dedesubLul nlvelulul 0
penLru flecare Lon.
uaca puLerea unul Lon Lrebule crescuLa la 30 d8 deasupra normalulul penLru ca sublecLul sa
poaLa auzl Lonul, se spune ca bolnavul are o surdlLaLe a auzulul de 30 d8 ln mod parLlcular
penLru acel Lon.
ln obLlnerea unul LesL al auzulul, foloslm audlomeLrul, se exploreaza 8 sau 10 Lonurl penLru a
acoperl aproape LoL aspecLul audlLlv sl plerderea de auz se deLermlna asLfel penLru flecare Lon.
Audlograma se obLlne noLand pe un graflc plerderea de auz penLru flecare Lon dln specLrul
audlLlv.
AudlomeLrul poaLe fl prevazuL cu o casca de ureche penLru LesLarea conducerll aerlene a auzulul
sl de asemenea cu un vlbraLor elecLronlc penLru LesLarea conducerll osoase de la masLold ln spre
cohlee, la flecare frecvenLa a suneLulul.
AuulCC8AMA ln Su8ul1A1LA uL C8lClnL nL8vCASA
SurdlLaLea nervoasa care cuprlnde lezlunlle cohleel, ale nervulul cohlear sau ale clrculLelor
slsLemulul nervos cenLral cu orlglnea la nlvelul organulul audlLlv, se caracLerlzeaza prln plerderea
parLlala sau LoLala a capaclLaLll de a percepe auneLe aLaL la LesLarea conducerll aerlene caL sl a
conducerll osoase.
a) surdlLaLea presenLa predomlnanL penLru suneLele cu frecvenLa lnalLa. AcesL Llp de
surdlLaLe ar puLea fl deLermlnaL de lezlunl ale bazel cohleel sl esLe prezenL ln dlferlLe
grade la aproape LoaLe persoanele varsLnlce.
b) surdlLaLea penLru suneLele cu frecvenLa [oasa, secundara expunerll exceslve sl
prelunglLe la suneLe foarLe puLernlce (suneLele cu frecvenLa [oasa sunL de oblcel mal
puLernlce sl afecLeaza mal sever organulul lul CorLl)


22
c) surdlLaLe penLru LoaLe frecvenLele produsa de senslblllLaLea la medlcamenLe a organulul
lul CorLl (ln parLlcular senslblllLaLea la unele anLlbloLlce precum sLrepLomlclna,
kanamlclna sl cloramfenlcolul)
AuulCC8AML ln Su8ul1A1A1LA uL CCnuuCL8L LA nlvLLuL u8LCPll MLull
un Llp frecveneL de surdlLaLe esLe cea produsa de flbroza urechll medll secundara lnfecLlllor
repeLaLe, sau de flbroza care se produce ln boala eredlLara denumlLa oLoscleroza. ln flecare dln
acesLe cazurl, undele sonore sunL Lransmlse cu dlflculLaLe de slsLemul oslcular de la membrana
Llmpanlca spre fereasLra ovala.

Su8ul1A1LA
SurdlLaLea esLe o lnflrmlLaLe grava producand plerderea compleLa sau parLlala a auzulul.
uupa locul afecLarll funcLlel anallzaLorulul acusLlc se deosebesc mal mulLe Llpurl de surdlLaLe:
1. Su8ul1A1LA uL 18AnSMlSlL, cand esLe afecLaLa urechea medle sau conducLul audlLlv
exLern,
2. Su8ul1A1LA uL L8CL1lL, cand apar lezlunl la nlvelul urechll lnLerne sau a call
nervoase acusLlce,
3. Su8ul1A1LA Mlx1A cand sunL afecLaLe aLaL dlspozlLlvele de Lransmlsle caL sl cele de
percepLle.

La copll surdlLaLea are marl lmpllcaLll penLru dezvolLarea pslhlca ulLerloara sl penLru vorblre.
SurdlLaLea de percepLle eredlLara reprezlnLa 20-30 dln surdlLaLea coplllor (se poaLe daLora
LraumaLlsmulul obsLeLrlcal cu anoxla organulul CorLl ca sl ln cazul lcLerulul nuclear dln
lncompaLlblllLaLe de 8h).
ulsLrugerea cohleel sau a nervulul cohlear deLermlna lnsLalarea deflnlLlva a surdlLaLll. 1oLusl, ln
cazul ln care cohleea sl nervul cohlear sunL lndemne, dar slsLemul Llmpano-oslcular esLe dlsLrus
sau rlgld dln cauza flbrozel sau a calclflcarll, undele sonore poL a[unge la cohlee prln conducere
osoasa de la nlvelul unel surse sonore apllcaLa la nlvelul cranlulul superlor de pavlllonul
aurlcular.

CCnuuCL8LA CSCASA A vl88A1llLC8 SCnC8L
ueoarece ln urechea lnLerna, cohleea esLe locallzaLa lnLr-o cavlLaLe a osulul Lemporal denumlLa
lablrlnL osos, vlbraLllle cuLlel cranlene poL produce vlbraLll ale llchldulul cohlear. Ca urmare, ln
condlLll adecvaLe, o persoana poaLe percepe suneLul produs de plasarea unul dlapazon sau a
unul dlspozlLlv vlbraLor elecLronlc la nlvelul orlcarel proemlnenLe osoase a cuLlel cranlene, ln
speclal la nlvelul procesulul masLold. Lnergla prezenLa ln vlbraLllle sonore puLernlce dln aer nu


23
esLe lnsa suflclenLa penLru sLlmularea auzulul prln conducere osoasa, cu excepLla slLuaLlllor ln
care un dlspozlLlv speclal elecLomecanlc penLru ampllflcarea suneLulul esLe apllcaL pe os.

AuA1A8LA Sl C8CSLALA AuZuLul
Cu caL un suneL va acLlona asupra urechll umane cu o anumlLa lnLenslLaLe sl o anumlLa duraLa,
cu aLaL senslblllLaLea urechll se va reduce, dupa cum are sl poslblllLaLea sa creasca, ln condlLllle
unul mlcrocllmaL llpslL de exclLaLll sonore. LsLe vorba de o adapLare a senslblllLaLll acusLlce la
dlferlLe amblanLe sonore. uaca exclLanLul sonor are o lnLenslLaLe sl o duraLa oboslLoare apar
modlflcarl degeneraLlve la nlvelul organulul CorLl sl a neuronllor dln gangllonul CorLl, care vor
duce la scaderea auzulul sau la surdlLaLe. LxclLarea sonora lndelungaLa reallzeaza modlflcarl
pslhoafecLlve, sLare generala alLeraLa, modlflcarl de exclLablllLaLe a slsLemulul nervos vegeLaLlv
sl a celul neuro-muscular, dupa cum cerceLarl au pus ln evldenLa reducerea aculLaLll vlzuale cu
pesLe 20 la persoanele care lucreaza Llmp lndelungaL ln condlLll de zgomoL oboslLor.
LxLMLu uL AuulCC8AMA








24
Su8lLC1uL 11. uLMCnS18A8LA lL8A8Pl ZA8ll CLn18lLC8 uL
Au1CMA1lSM L CC8uuL u 88CASCA Sl Lx18ACLA8LA LA
CC8uuL uMAn.I
Automatismul este proprietatea intrinseca a inimii de a se depolariza spontan, in absenta unui
stimul extern. Clclul de depolarlzare-repolarlzare esLe repeLaL conLlnuu, lucru cunoscuL drepL
rlLmlclLaLe. In cordul uman, nodul sinoatrial prezinta cel mai inalt automatism, prezentand o
frecventa medie de 72 bpm, fllnd urmaL de celelalLe sLrucLurl ale LesuLulul exclLo-conducLor:
nodul aLrlo-venLrlcular (40/mln), fasclculul Pls sl reLeau urkln[e (23-30/mln). ln mod normal,
reglunea cu cea mal mare frecvenLa de depolarlzare dlcLeaza rlLmul lnlmll per LoLal, opunandu-
se depolarlzarll sponLane ale celorlalLe componenLe ale LesuLulul exclLo-conducLor.

Inima de broasca are 3 camere: doua aLrll sl un venLrlcul . AceasLa prlmesLe sangele venos prln
venele cave, ce formeaza slnusul venos, un sac" cu pereLl subLlrl ce se varsa ln aLrlul drepL sl se
conLracLa odaLa cu camerele lnlmll. ue asemenl, o parLe dln sange esLe prlmlL dlrecL de la
plamanl ln aLrlul sLang. venLrlculul pompeaza sangele prln Lrunchlul arLerlal.
LxL8lMLn1uL L 88CASCA:
Maduva splnarll esLe dlsLrusa cu un ac lnseraL ln foramen magnum (gaura occlplLala mare).
8roasca esLe amplasaLa pe masa de dlsecLle, lar Loracele ll esLe deschls, lnlma fllndu-l vlzlblla
acum prln perlcard. uupa deschlderea perlcardulul, lnlma esLe LlnuLa ln vlaLa prln adaugarea
soluLlel 8lnger la LemperaLura corpulul, dln Llmp ln Llmp pe LoaLa duraLa experlmenLulul. Se
poaLe aLasa un clesLlsor" de venLrlcul penLru a menLlne lnlma lnLr-o pozlLle favorablla
observarll. ClesLlsorul se poaLe conecLa la un aparaL penLru a se efecLua o apexcardlograma. Se
poaLe lndeparLa nervul vag la nevole.

Ligaturile Stannius sunt folosite pentru a evidentia prezenta centrilor de automatism si
ierarhizarea lor. Permann l. SLannlus a fosL prlmul flzlolog care a facuL acesL experlmenL.

8lMA LlCA1u8A: un flr de bumbac esLe foloslL penLru a llgaLura reglunea dlnLre slnusul
venos sl aLrlul drepL, penLru a lzola slnusul de celelalLe camere ale lnlmll. LlgaLura lnLervlne flzlc
ln oprlrea conducerll, asLfel lncaL aLaL aLrllle caL sl venLrlculll se opresc dln baLale.

A uCuA LlCA1u8A S1AnluS: asLrand prlma llgaLura, se efecLueaza o a doua ln [urul
[oncLlunll aLrlovenLrlculare. uupa un Llmp, venLrlculul lncepe sa se conLracLe dln nou, dar la o
raLa mal mlca decaL cea a slnusulul venos (rlLm ldlovenLrlcular), ln Llmp ce aLrllle raman
nemlscaLe. uaca llgaLura esLe apllcaLa lmedlaL sub nodul aLrlovenLrlcular, venLrlculll nu se vor
conLracLa..


23
Eliminarea primei ligaturi si pastrarea celei de a doua ligaturi va determina contractarea atriilor in
ritmul normal, pe cand ventriculii se vor contracta in ritmul idioventricular.

CCnCLuZll:
1) pacemaker-ul lnlmll broasLel se afla ln slnusul venos (gangllon 8emak)
2) lmpulsul cardlac esLe condus dln slnusul venos ln aLrll sl apol ln venLrlcull
3) cand aLrllle sunL deconecLaLe de slnusul venos, nu se conLracLa
4) venLrlculul poseda proprlul cenLru de auLomaLlsm, slLuaL la llmlLa lnferloara a [oncLlunll
aLrlovenLrlculare
3) aLrllle au un efecL lnhlblLor asupra cenLrulul de auLomaLlsm venLrlcular.

LxLrapolarea la om se poaLe observa prln alcaLulrea anaLomlca a lnlmll sl ln cazurlle cedarll
nodulul slnoaLrlal se observa lnLrarea ln funcLlune a nodulul aLrlovenLrlcular


















26
Su8lLC1uL 12: LLCLA lnLxCl1A8lLl1A1ll L8lCulCL A lnlMll
LxclLablllLaLea lnlmll reprezlnLa proprleLaLea celulelor mlocardlce de a raspunde la un sLlmul
prlnLr-un poLenLlal de acLlune propagaL. AceasLa esLe proprleLaLea comuna a LuLuror sLrucLurllor
exclLablle nervoase, musculare sau glandulare sl nu numal a muschlulul cardlac. LxclLanLul
flzlologlc al mlocardulul esLe sLlmulul generaL ln cenLrele de auLomaLlsm, dar lnlma poaLe fl
exclLaLa sl prln curenL elecLrlc sau prln exclLanLl mecanlcl ( de exemplu cresLerea preslunll ln
cavlLaLlle lnlmll).
Crlce exclLanL naLural sau arLlflclal, Lrebule sa alba o anumlLa lnLenslLaLe, numlLa valoare prag.
Spre deoseblre de muschll scheleLlcl, lnlma nu esLe exclLablla ln Llmpul conLracLlel (slsLola), cl
numal ln perloada de relaxare (dlasLola). AsLfel esLe aslguraLa rlLmlclLaLea fazelor de conLracLle
sl relaxare a lnlmll care nu lnLra nlclodaLa ln conLracLle LeLanlca, asa cum se lnLampla cu
muschlul scheleLlc cand esLe exclLaL cu frecvenLe rldlcaLe. AceasLa esLe legea lnexclLablllLaLll
perlodlce a lnlmll.
lnlma nu raspunde prln conLracLle la sLlmull care au valoare sub prag sl da un raspuns maxlm la
orlce sLlmul de valoare pesLe prag, lndlferenL de lnLenslLaLea sLlmululul, esLe legea LoL sau
nlmlc". 1ulburarl ale auLomaLlsmulul sl exclLablllLaLll provoaca anomalll ale rlLmulul cardlac-
arlLmll
lAZLLL LxCl1A8lLl1A1ll MlCCA8ulCL
lAZA 8Ll8AC1A8A A8SCLu1A reprezlnLa lnLervalul de Llmp dupa declansarea unul
poLenLlal de acLlune, pe parcursul carula nu se poaLe obLlne un nou raspuns, lndlferenL de
sLlmulul apllcaL. Mecanlsmul perloadel refracLare absoluLe la flbrele mlocardlce cu raspuns rapld
esLe legaL de LranzlLla lnLre dlferlLele sLarl a canalulul de na responsabll de depolarlzarea
membranara. 8ecuperarea acesLula dupa lnacLlvare are o clneLlca dependenL de volLa[,
neceslLand revenlrea poLenLlalulul membranar la valorl de aproxlmaLlv -40mv, aLlns ln a doua
parLe a fazel 3 a poLenLlalulul de acLlune.

lAZA 8Ll8AC1A8A LlLC1lvA cuprlnde ln plus faLa de perloada refracLara absoluLa sl un
scurL lnLerval de Llmp pe parcursul carula, cu a[uLorul unor sLlmull de lnLenslLaLe mare, se poL
obLlne raspunsurl locale care se propaga doar pe o dlsLanLa llmlLaLa ln [urul loculul de apllcare a
sLlmululul. AceasLa depolarlzare locala poaLe lnsa prelungl duraLa perloadel refracLare la
acLlunea unul nou sLlmul sau chlar declansa ln nou poLenLlal de acLlune daca la propagarea lor ln
[urul loculul de acLlune a sLlmululul lnLalnesc celule care evenLual sl-au recuperaLe
exclLablllLaLea( fenomenul de depolarlzare progreslva). Ambele mecanlsme poL avea rol ln
geneza unor arlLmll.

lAZA 8Ll8AC1A8A 8LLA1lvA reprezlnLa lnLervalul de Llmp pe parcursul carula exlsLa
poslblllLaLea obLlnerll de raspunsurl propagaLe, foloslnd sLlmull cu lnLenslLaLea mal mare decaL
valoarea prag. oLenLlalele obLlnuLe ln acesL mod sunL lnsa dlferlLe de poLenLlalul de acLlune
normal avand o ampllLudlne mal mlca o faza 0 mal lenLa sl duraLa repolarlzarll mal reduse.
Mecanlsmul reducerll panLel fazel 0 a raspunsulul dln perloada refracLara relaLlve Llne de


27
recuperarea doar parLlal a numarulul canalelor de na necesare penLru o noua exclLaLle.
ScurLarea duraLel poLenLlalulul de acLlune se expllca prln conducLanLa crescuLa penLru k care
accelereaza repolarlzarea, curenLul recLlflcaLor lnLarzlaL fllnd acLlv ln momenLul acLlunll noulul
sLlmul. AspecLul dlferlL al poLenLlalelor de acLlune dln perloada refracLara relaLlve favorlzeaza
aparlLla arlLmlllor cardlac.
lAZA 8Ll8AC1A8A 1C1ALA cuprlnde faza refracLara efecLlva sl faza refracLara relaLlva.
lAZA Su8AnC8MALA reprezlnLa lnLervalul de Llmp de la sfarslLul fazel refracLare ln care
exclLablllLaLea esLe mal mare decaL ln mod oblsnulL, puLand fl obLlnuLe poLenLlale de acLlune
chlar cu sLlmull cu lnLenslLaLe mal mlca decaL valoarea prag. Mecanlsmul aparlLlel acesLul
fenomen consLa ln recuperarea compleLa a exclLablllLaLll canalelor de na ln condlLllle ln care
celula esLe lnca usor depolarlzaLa.

lAZA uL 8LlACL8L CCMLL1L a exclLablllLaLll cuprlnde Llmpul de la lncepuLul
poLenLlalulul de acLlune sl pana la sfarslLul fazel supranormale, dlncolo de care se obLln
raspunsurl normale la sLlmull prag.
uu8A1A lAZLLC8 8Ll8AC1A8L. ullL8A uL LA C CLLuLA LA AL1A SAu CPlA8
LA ACLLLASl CLLuLL, ln lunC1lL uL LlLC1uL A MAl MuL1l lAC1C8l:
1luL C1Ln1lALuLul uL AC1lunL.
La flbrele cu raspuns rapld fazele de exclLablllLaLll sunL dependenLe de vCL1A!, avand o
duraLa mare a repolarlzarll prln prezenLa plaLoulul, acesLa face sa exlsLe Llmp suflclenL penLru
recuperarea canalelor de na odaLa cu revenlrea poLenLlalulul de membrana la valorl sufflclenL
de elecLronegaLlve.
La flbrele cu raspuns lenL fazele exclLablllLaLll sunL dependenLe de 1lM, clneLlca lenLa a
canalelor de Ca sl absenLa plaLoulul la acesLe celule face sa nu exlsLe suflclenL Llmp penLru
recuperarea acesLor canale pana la repolarlzarea compleLe a celulel. AsLfel, aLlngerea
poLenLlalulul de repaus nu corespunde neaparaL cu recuperarea LoLala a exclLablllLaLll, expllcand
fazele refracLare lungl ale acesLora.
l8LCvLn1A uL AC1lvA8L. La flbrele cu raspuns rapld cresLerea frecvenLel de acLlvare
deLermlna scurLarea duraLel poLenLlalulul de acLlune sl prln acesLa sl duraLa fazelor refracLare.
LfecLe medlcamenLoase. numeroase medlcamenLe poL prelungl duraLa fazelor refracLare
lnLerferand cu dlversl curenLl lonlcl lmpllcaLl ln repolarlzare, lndeosebl cu cel de k.





28
Su8lLC1uL 13. LlLC1LLL lCnlLC8 ASu8A C1Ln1lALuLul uL
AC1lunL AL MlCCA8uuLul
roprleLaLlle fundamenLale ale cordulul poL fl modulaLe de o serle de agenLl cardloacLlvl"
precum dlversl lonl(na,k,Ca,Mg).enLru sLudlul acLlunll lor asupra lnlmll esLe necesar ca aceasLa
sa fle scoasa dln organlsm sl menLlnuLa ln acLlvlLaLe la parameLrl aproplaLl de cel
flzlologlcl(cordul Lrebule perfuzaL cu soluLll sallne)
lCnuL uL nA
+
:
-reallzarea depolarlzarll lenLe dlasLollce la nlvelul nodurllor de auLomaLlsm
-producerea poLenLlalulul de acLlune(faza 0)
(blocanLele can de na=LeLrodoxlna sl anasLezlce locale,scad duraLa fazel 0 sl scurLeaza poL de
acLlune)
-menLlnerea osmolarlLaLll medlulul lnLern
-reallzarea echlllbrulul hldrlc sl la reglarea echlllbrulul acldo bazlc
ConcenLraLle exLracelulara=140 mLq/l , lnLracelulara=10mLq/l.
ln cadrul proprleLaLllor lnlmll:
-scaderl usoare de na sLlmuleaza conLracLlllLaLea
-cresLerl usoare deprlma conLracLlllLaLea sl exclLablllLaLea
(daLorlLa mecanlsmulul sarcolemal de schlmb na-Ca -scade na,lnLra Ca=>cresLe conLracLlllLaLea
sl lnvers)
lCnuL uL k
+
:
-produce poLenLlalul de repaus
-parLlclpa la repolarlzarea mlocardulul
-parLlclpa la producerea depolarlzarll lenLe dlasLollce(mal ales la nlvelul fasc Pls)
ConcenLraLla ln medlul Lc=4mLq/l,ln medlul lc=140 mLq/l
CresLerea pesLe 6,3 mLq/l produce:
-deprlmarea auLomaLlsmulul daLorlLa cresLerll permeablllLaLll mb celulelor pacemaker pL k,asLfel
k lese rapld dln celula,se depune pe suprafaLa exLerna a mb sl prln surplusul de sarclnl pozlLlve
produce hlperpolarlzarea mb care va devenl hlpoexclLablla.
-depolarlzarea mlocardulul care va deLermlna scaderea vlLezel de depolarlzare a celulelor
mlocardlce=>scaderea vlLezel de conducer


29
-deprlmarea conLracLlllLaLll se daLoreaza cresLerll efluxulul de k=>scurLarea perloadel de plaLou
a poLenLlalulul de acLlune sl scaderea canL de Ca care lnLra ln celulele mlocardulul conLracLll ln
cursul slsLolel
-scaderea Lonusulul mlocardlc=>cord dllaLaL
-Lulburarl de rlLm cardlac=>exLraslsLole sl flbrllaLle venLrlculara

Scaderea conc k exLracelular :
-sLlmularea auLomaLlsmulul prln accelerarea vlLezel de depolarlzare lenLa dlasLollca
-deprlmarea conducLlblllLaLll mal ales la nlvelul nodulul aLrlovenLrlcular=>aparlLla de bloc
aLrlovenLrlcular de dlferlLe grade daLorlLa alunglrll poLenLlalulul de acLlune
-cresLerea Lonusulul sl Lulburarl de rlLm

lCnll uL CA
2+
-reallzeaza cuplarea exclLaLlel cu conLracLla
-moduleaza conLracLlllLaLea mlocardlca
-parLlclpa cu na la reallzarea curenLulul lenL de depolarlzare lenLa dlasLollca dln nodulll de
auLomaLlsm
ConcenLraLla Ca- LC=2mLq/l , lC=107.
CresLerea conc LC deLermlna:
-scaderea frecvenLel de descarcare a lmpulsurllor la nlvelul nodulul slnusal,prln cresLerea
pragulul de exclLaLle a celuleor pace-maker
-scaderea duraLel poLenLlalulul de acLlune prln cresLerea fluxulul Lransmembranar de Ca
-cresLerea forLel de conLracLle prln cresLerea conc Ca llber lnLraclLoplasmaLlc
-cresLerea Lonusulul mlocardulul
Scaderea conc Ca LC produce:
-cresLerea frecvenLel de descarcare a nodulul slnusal
-scaderea conLracLlllLaLll mlocardlce
-cresLerea duraLel poLenLlalulul de acLlune a mlocardulul conLracLll daLorlLa alunglrll perloadel
de plaLou


30
lCnuL uL MC
2+
-concenLraLle LC=1-2mLq/l,concenLraLle lC=3-6mLq/l.
CresLerea de Mg exLracelular produce:
-deprlmarea exclLablllLaLll sl conducerll la nlvelul LesuLulul nodal sl mlocardlc(blocheaza parLlal
canalele de na)
-deprlmarea conLracLlllLaLll pe cordul lzolaL(lnhlba lnfluxul de Ca prln canalele Ca-Mg)
Scaderea de Mg exLracelular produce:
-sLlmularea auLomaLlsmulul
-arlLmll-Lahlcardle paroxlsLlca





















31
Su8lLC1uL 14. LlLC1LLL vACuLul ASu8A lnlMll.
AdapLarea acLlvlLaLll cardlovasculare la nevolle organlsmulul esLe una dlnLre condlLllle
fundamenLale ale supravleLulrll sl acLlvlLaLll normale. ln permanenLa, forLa sl frecvenLa
conLracLlel cardlace sunL a[usLaLe ln vederea menLlnerll unul deblL cardlac adecvaL. 8eglarea
deblLulul cardlac se efecLueaza prln mecanlsme lnLrlnsecl (de auLoreglare) sau exLrlnsecl
(neuroumorale). Alcl se vor LraLaLa mecanlsmele exLrlnsecl de reglare.

lnlma esLe lnervaLa aLaL de flbre nervoase slmpaLlce caL sl paraslmpaLlce (vezl flgura 9-10).
nervll paraslmpaLlcl (vagl) se dlsLrlbule predomlnanL nodulllor SA sl Av, lnLr-o mal mlca masura
musculaLurll celor doua aLrll sl foarLe puLln dlrecL caLre muschlul venLrlcular. ln schlmb, nervll
slmpaLlcl sunL dlsLrlbulLl caLre LoaLe reglunlle cordulul fllnd blne reprezenLaLl la nlvelul
muschlulul venLrlcular dar sl al LuLuror celorlalLe zone cardlace.

LflcaclLaLea de pompa cardlaca esLe de asemenea conLrolaLa prln mecanlsme slmpaLlce sl
paraslmpaLlce. enLru anumlLe nlvele ale preslunll arLerlale, canLlLaLea de sange pompaLa ln
flecare mlnuL (deblLul cardlac) poaLe fl crescuLa cu mal mulL de 100 prln sLlmulare slmpaLlca.
ln conLrasL, deblLul cardlac poaLe fl scazuL chlar pana la valoarea 0 prln sLlmulare vagala,
paraslmpaLlca.
S1lMuLA8LA A8ASlMA1lCA A CC8uuLul
AproxlmaLlv 73 dln LoLalul flbrelor paraslmpaLlce lnLra ln componenLa nervllor vagl
(perechea x a nervllor cranlenl), fllnd dlsLrlbulLe la nlvelul reglunllor Loraclce sl abdomlnale ale
corpulul. Ca urmare, referlrlle la slsLemul nervos paraslmpaLlc vlzeaza ln prlnclpal cel 2 nervl
vagl. nervll vagl aslgura lnervaLla paraslmpaLlca a lnlmll, plamanllor, esofagulul, sLomaculul,
lnLesLlnulul subLlre, [umaLaLll proxlmale a colonulul, flcaLulul, vezlcll blllare, pancreasulul,
rlnlchllor sl segmenLelor superloare a ureLerelor.
SLlmularea lnLensa a flbrelor nervoase vagale (paraslmpaLlce) ale cordulul poaLe oprl
acLlvlLaLea cardlaca Llmp de caLeva secunde dar, ln general, cordul scapa sl baLe cu o frecvenLa
de 20-40 de baLal pe mlnuL aLaLa Llmp caL sLlmularea slmpaLlca conLlnua. ln plus, sLlmularea
vagala puLernlca poaLe scadea forLa conLracLlel musculare cardlace cu 20-30.
llbrele vagale sunL dlsLrlbulLe ln prlnclpal la nlvelul aLrlllor sl foarLe puLln la nlvel venLrlcular
unde se produc conLracLll cardlace puLernlce. AcesL fapL expllca efecLul sLlmularll vagale de a
scadea frecvenLa cardlaca sl mal puLln de a scadea forLa conLracLlel. ln cluda acesLul fapL,
scaderea lmporLanLa a frecvenLel cardlace comblnaLa cu o usoara scadere a forLel conLracLlel
poaLe reduce acLlvlLaLea pompel venLrlculare cu 30 sau chlar mal mulL.





32
lLnCMLnuL uL SCAA8L vACALA
uaca sLlmularea vagala esLe prelunglLa sl mal ales bllaLerala, lnlma se opresLe penLru o perloada
scurLa de 4-10 s, dupa care acLlvlLaLea cardlaca se rela de oblcel cu o frecvenLa scazuLa, dupa un
rlLm ldlo-venLrlcular chlar daca sLlmularea conLlnua. lenomenul se numesLe "scapare vagala"
sau "vagus escape". LxpllcaLllle poL fl:
- umplerea venLrlcululul ln cursul oprlrll dlasLollce reprezlnLa un sLlmul suflclenL penLru reluarea
acLlvlLaLll
- epulzarea (Lermlnarea) depozlLelor de aceLllcollna dln LermlnaLllle vagale
- fenomenul de adapLare al recepLorllor la sLlmulare prelunglLa prln desenzlblllzarea recepLorllor
collnerglcl posLslnapLlcl care nu mal poL fl acLlvaLl
- excesul de aceLllcollna deLermlna un feed-back negaLlv preslnapLlc, lnloculnd proprla sa
ellberare
- ln Lrunchlul nervulul vag exlsLa flbre posLgangllonare slmpaLlce, a caror sLlmulare poaLe
deLermlna reluarea acLlvlLaLll cardlace.

LlC1lMlA uL nA1u8A LMC1lCnALA - SlnCCA vASCvACALA
La persoanele care prezlnLa Lulburarl emoLlonale lnLense se produce o reacLle vasodllaLaLoare
care conduce la lesln. ln acesLe slLuaLll esLe acLlvaL slsLemul vasodllaLaLor muscular, lar ln acelasl
Llmp cenLrul cardlolnhlblLor vagal LransmlLe semnale puLernlce caLre lnlma penLru a reduce
marcaL frecvenLa cardlaca. reslune arLerlala scade rapld ceea ce deLermlna reducerea fluxulul
sanguln cerebral sl consecuLlv plerderea cunosLllnLel. AcesL efecL general a fosL denumlL 4*%#&($
3$4&3$-$,$. Slncopa de naLura emoLlonala se manlfesLa lnlLlal prln dlsconforL emoLlonal generaL
la nlvelul corLexulul cerebral. lmpulsurlle a[ung lnLlal la cenLrul vasodllaLaLor dln hlpoLalamusul
anLerlor, ln veclnaLaLea cenLrllor vagall bulbarl, lar apol la cord prln nervll vagl, precum sl prln cal
splnale caLre nervll vasodllaLaLorl


33

MLCAnlSMLLL LlLC1LLC8 vACALL
AceLllcollna ellberaLa la nlvelul LermlnaLlllor nervoase vagale cresLe semnlflcaLlv
permeablllLaLea membranelor flbrelor musculare penLru lonll de poLaslu, fapL ce permlLe efluxul
rapld al poLaslulul dln flbrele de conducere. AceasLa cresLe elecLronegaLlvlLaLea ln lnLerlorul
flbrelor, efecL denumlL hlperpolarlzare, sl scade exclLablllLaLea acesLul LesuL.
ln nodulul slnusal sLarea de hlperpolarlzare scade poLenLlalul membranar de repaus al
flbrelor nodululul slnusal la un nlvel conslderabll mal elecLronegaLlv faLa de normal, cuprlns lnLre
-63 sl -73 mlllvolLl comparaLlv cu nlvelul normal cuprlns lnLre -33 sl -60 mlllvolLl. rln urmare
cresLerea lnlLlala a poLenLlalulul membranar ln nodulul slno-aLrlal cauzaLa de lnfluxul de sodlu sl
calclu neceslLa a perloada mal lunga penLru a aLlnge poLenLlalul prag penLru exclLaLle. AcesL fapL
scade semnlflcaLlv frecvenLa rlLmlclLaLll acesLor flbre nodale. uaca sLlmularea vagala esLe
suflclenL de puLernlca, esLe poslbll ca aceasLa sa opreasca compleL auLo-exclLaLla rlLmlca a
acesLul nodul.
ln nodulul Av, sLarea de hlperpolarlzare cauzaLa de sLlmularea vagala face dlflclla
generarea unel sarclnl suflclenLe de caLre flbrele aLrlale mlcl care lnLra ln nodul penLru a exclLa
flbrele nodale. rln urmare facLorul de slguranLa penLru LransmlLerea lmpulsulul cardlac prln
flbrele LranzlLlonale ln flbrele nodale Av scade. C scadere moderaLa lnLarzle conducerea
lmpulsulul dar o scadere lmporLanLa blocheaza conducerea ln LoLallLaLe.





34
Su8lLC1uL 13. MASu8A8LA 1LnSlunll A81L8lALL.
reslunea arLerlala esLe daLa de energla clneLlca sl poLenLlala a coloanel de sg.
1enslunea arLerlala - maxlma = slsLollca : la adulL Lanar normal 120-140mmPg
140-143 mmPg (granlLa)
>143 P1 de Llp slsLollc.
valorlle maxlme deplnd de : conLracLla venLrlcululul
volumul e[ecLaL
LlasLlclLaLea perlferlca arLerlolara
Mlnlma = dlasLollca - se masoara ln Llmpul dlasLolel venLrlculare daLorlLa vasoconsLrlcLlel
arLerlolare
valorl normal 70-90 mmPg (> 90 P1 dlasLollca) -> deLermlnaLa de
rezlsLenLa la flux care deplnde de suprafara de secLlune sl vascozlLaLea sangelul.
ML1CuA AuSCuL1A1C8lL
Se plaseaza un sLeLoscop deasupra arLerel anLecublLale sl o manseLa preslonala ln [urul porLlunll
superloare a braLulul. CaL Llmp manseLa comprlma braLul cu o preslune prea mlca penLru a
lnchlde arLera brahlala, sLeLoscopul nu deceleaza nlcl un zgomoL la nlvelul arLerel anLebrahlale.
ALuncl cand preslunea dln manseLa esLe suflclenL de mare penLru a lnchlde arLera ln Llmpul unel
perloade a clclulul preslunll arLerlale, se deceleaza un zgomoL corespunzaLor flecarel pulsaLll.
! Se presupune ca zgomoLele sunL produse ln prlnclpal de [eLul de sange prln vasul parLlal
obsLruaL. !eLul deLermlna LurbulenLa la nlvelul vasulul slLuaL dlsLal de manseLa, fapL care
produce vlbraLllle percepuLe cu a[uLorul sLeLoscopulul.
ulLerlor, preslunea dln manseLa esLe dlmlnuaLa progreslv. lmedlaL ce preslunea scade sub
nlvelul celel slsLollce, sangele lncepe sa paLrunda ln porLlunea arLerel slLuaLa dlsLal de manseLa
ln cursul varfulul de preslune slsLollca, lar la nlvelul arLerel anLecublLale poL fl percepuLe
zgomoLe usor baLuLe sl slncronlzaLe cu baLalle lnlmll. lmedlaL dupa aparlLla acesLor zgomoLe,
nlvelul preslunell lndlcaL de manomeLrul conecLaL la manseLa devlne egal cu nlvelul preslunll
slsLollce.
e masura dlmlnuarll supllmenLare a preslunll, zgomoLele se modlflca sub aspecL callLaLlv,
plerzandu-sl aspecLul de baLal usoare sl devenlnd mal rlLmlce sl mal dure callLaLlv. Apol, cand
preslunea a[unge la nlvelul celel dlasLollce, arLera nu se mal lnchlde ln Llmpul dlasLolel, ceea ce
face ca facLorul prlnclpal care deLermlna zgomoLele ([eLul sangvln) sa lnceLeze. ZgomoLele se
aLenueaza brusc, apol dlspar compleL dupa lnca o reducere preslonala de 3-10mmPg.
Se noLeaza preslunea lndlcaLa de manomeLru cand zgomoLele devln aLenuaLe, aceasLa preslunl
esLe aproxlmaLlv egala cu cea dlasLollca.


33

8LSlunLA A81L8lALA MLulL
% medla preslunllor arLerlale lnreglsLraLe ln flecare mlllsecunda a unel anumlLe perloade de
Llmp.
LsLe dlferlLa de medla arlLmeLlca dlnLre preslunea slsLollca sl dlasLollca.
LsLe deLermlnaLa ln proporLle de 60 de preslunea dlasLollca sl 40 de cea slsLollca.
















36
Su8lLC1uL 16.1LnSlunLA A81L8lALA - vA8lA1ll ln lunC1lL uL
CZl1lA CC8uLul














37







38

vA8lA1ll 1.A. - ln C81C Sl CLlnCS1A1lSM




39
Su8lLC1uL 17. 1LS1uL 8LSC8 LA 8LCL
1esLul presor la rece evalueaza funcLla slmpaLlca prln plasarea unel malnl a sublecLulul ln apa cu
gheaLa (1-4C) sl masurarea ulLerloara a 1Ala 30 s sl 1 mlnuL. 1enslunea slsLollca sl dla-sLollca
cresLe ln mod normal cu 10-20 mm Pg. Calea aferenLa esLe splnoLalamlca sl de aceea esLe
dlferlLa de calea aferenLa a arculul reflex barorecepLor. Cand calle splno-Lalamlce sunL lnLacLe,
un raspuns normal lndlca o anomalle a lnLegrarll vegeLaLlve cenLrale sau a funcLlel efe-renLe
slmpaLlce. Cand ras-
punsul la LesLul presor la rece esLe normal sl raspunsul valsava esLe anormal, lezlunea esLe
locallzaLa la nlvelul call aferenLe a arculul reflex barorecepLor.
LesLe farmacologlce Lvaluarlle farmacologlce poL a[uLa la locallzarea defecLulul vegeLaLlla nlvelul
SnC sau Sn. ue exemplu, nlvelul foarLe scazuL al noreplnefrlnel ln cllnosLaLlsm reflecLa
afecLarea posLgangllonara, asa cum se observa ln dlabeLul zaharaL sl ln lnsuflclenLa vegeLaLlva
pura. Anomalllle speclflce ln funcLla neuronala noradrenerglca poL fl deflnlLe prln uLlllzarea de
medlcamenLe cu acLlvlLaLe presoare. 1lramlna, un slmpaLomlmeLlc lndlrecL, cresLe 1A daca
depozlLele de noreplnefrlna neuronala sunL adecvaLe sl daca mecanlsmele de preluare sunL
lnLacLe. lenomenul de up-regulaLlon al recepLorllor noradrenerglcl posL slnapLlcl, o manlfesLare
a lezlunllor denervaLe, poaLe fl demonsLraL prln masurarea raspunsulul 1A la noradrenallna.
SupersenslblllLaLea denervarll esLe reflecLaLa ca un raspuns presor speclflc exageraL la perfuzla
de noreprlnefrlna (dar nu la Llramlna), ln Llmp ce lezlunea SnC (decenLrallzare) deLermlna o
cresLere nonspeclflca a raspunsulul 1A la agenLll slmpaLomlmeLlcl (respecLlla noreplnefrlna sl
Llramlna).












40
Su8lLC1uL 23. LCCC8AllA CA8ulAC
Lcografla cardlaca esLe o Lehnlca lmaglsLlca nelnvazlva care permlLe vlzuallzarea sLrucLurllor
cardlace, foloslnd Lehnlca ulLrasuneLelor. Lcocardlografla esLe o explorare exLrem de uLlla in
dlagnosLlcul bolllor cardlovasculare, cu a[uLorul el puLnd fl ldenLlflcaLe sl evaluaLe anomalll
sLrucLurale, funcLlonale sl hemodlnamlce ale cordulul.

uln puncL de vedere anaLomlc, ecocardlografla poaLe fl reallzaLa in 2 modurl:
1. 18AnS1C8AClC - examlnarea consLa in apllcarea unel sonde ecograflce (LransducLor) la
nlvelul pereLelul Loraclc anLerlor. CbezlLaLea, hablLusul, pozlLla sl prezenLa emflzemulul
pulmonar poL fl facLorl llmlLanLl in reallzarea ecograflel cardlace. nu sunL vlzuallzaLe aurlculul
sLng, aorLa Loraclca descendenLa sl Lrunchlul arLerel coronare.
2. 18AnSLSClAClAn - examlnarea se face prln lnLroducerea unel sonde in esofag sl
vlzuallzarea cordulul prln pereLele esofagulul. LsLe necesara anesLezla locala sau anesLezla
generala (aLuncl cnd se face lmedlaL preoperaLor, in cadrul unel lnLervenLll pe cord). SunL
vlzuallzaLe foarLe blne LoaLe sLrucLurlle cardlace sl esLe in speclal uLlla penLru paLologla
sLrucLurllor nevlzuallzaLe Lransesofaglan: dlsecLla de aorLa, Lromboza lnLraaLrlala, anomalll
cardlace congenlLale. un alL avanLa[ al ecocardlograflel Lransesofaglene esLe reprezenLaL de
fapLul ca paclenLul nu mal reprezlnLa un facLor llmlLanL in reallzarea examlnarll sau obLlnerea
lmaglnllor.
LxAMlnA8LA LCCCA8ulCC8AllC
rlnclplul ecograflel cardlace consLa in orlenLarea unul flux de ulLrasuneLe de inalLa frecvenLa
caLre cord, urmnd ca acesLea sa se reflecLe in funcLle de lmpedanLa acusLlca a dlferlLelor
sLurcLurl cardlace. ulLrasuneLele reflecLaLe vor forma lmaglnea ecograflca.
uln puncL de vedere lmaglsLlc, ecografla cardlaca poaLe fl reallzaLa in mal mulLe modurl:
> in mod 2u (bldlmenslonal): se efecLueaza secLlunl plane la nlvelul cordulul.
> in mod M: se efecLueaza secLlunl llnlare la nlvelul cordulul, exprlmaLe sub forma unul graflc
mlscare-Llmp.
> mod uoppler (specLral sau color): permlLe deLermlnarea vlLezel de curgere a sngelul sl
vlzuallzarea fluxulul sangvln (culoarea rosu inseama ca fluxul se aprople de sonda, lar cea
albasLra ca fluxul de deparLeaza de sonda).







41
8LZuL1A1L

nC8MAL:
- camerele sl pereLll lnlmll au o marlme sl groslme normala sl se mlsca normal.
- valvele cardlace funcLloneaza ln parameLrll normall sl nu exlsLa nlcl un semn de lnfecLle.
- canLlLaLea de sange pompaLa de venLrlculul sLang la flecare baLale de lnlma esLe de pesLe 33.
- nu exlsLa o colecLle de llchld ln [urul lnlmll lar perlcardul nu esLe lngrosaL.
- nu exlsLa cheagurl de sange sau Lumorl ln lnLerlorul lnmll.
AnC8MAL:
- camerele lnlmll sunL prea marl. ereLll cardlacl sunL mal grosl sau mal subLlrl decaL ar fl normal.
un pereLe cardlac subLlre poaLe lndlca un flux de sange slab sau un aLac de cord mal vechl.
ereLll cardlacl nu se mlsca normal dln cauza fluxul de sange prea slab cauzaL de lngusLarea
arLerelor coronare.
- una sau mal mulLe valve nu se deschld sl lnchld normal sau nu araLa normal. Se deLecLeaza
prezenLa unel lnfecLll.
- canLlLaLea de sange pompaLa de venLrlculul sLang cu flecare baLale a lnlmll esLe mal mlca de
33.
- ln [urul lnmll exlsLa o colecLle de llchld lar perlcardul esLe prea gros.
- ln lnLerlorul lnlmll se ldenLlflca prezenLa unel Lumorl sau al unul cheag de sange.












42
CCn18l8ul1C8l
"#$%&'(#) *+ ",-(-.# /-01-
"#$%&'(#) 2+ 3.%4%- /-1-)%5-
"#$%&'(#) 6+ 7%.5&-5# 8)%5-
"#$%&'(#) 9+ 7%.5&-5# 8)%5-
"#$%&'(#) :+ ;%'#)%(- /-.%&<=)&5&
"#$%&'(#) >+ ;%'#)%(- /-.%&<=)&5&
"#$%&'(#) ?+ /-.%5 /-1-)%5-
"#$%&'(#) @+ AB,- 851.&%
"#$%&'(#) *C+ D-E-%(# 7.%F(%5-
"#$%&'(#) **+ AB,- 851.&%
"#$%&'(#) *2+ 3B5&F'# G%$&.%#
"#$%&'(#) *H+ 8.4&-5# 81&)%-5-
"#$%&'(#) *6+ I-(B.%% /-.%- J%-5-
"#$%&'(#) *9+ "'#(&)5%'# 85-
"#$%&'(#) *:+ "'#(&)5%'# 85-
"#$%&'(#) *>+ AB,- 851.&%
"#$%&'(#) 29+ ;&-0# 851.&&-

=1%(B. '-.(&K AB,- 851.&%