Aitiahantowmmemenenemencsnnnet tei Ton SMEUREANU Georgeta DRULA MULTIMEDIA J - concepte si practic’ - | 278987 B.CU, IAS! EDITURA CISON Bucuresti 1997ISBN 973-96370-8-6 CUPRINS 1, INTRODUCERE 1.1 Conceptul de m 1.2 Multimedia si CD-ROM Camera video .. 2 Dispozitive de scanare. 2.1.3 Fotografia magnetics de numerizare a semnalului video 2.2.2 Stocaj numeric neinform: 2.2.2.2 Alte tipuri de supo format neinformatic 2.2.3 Stocaj numeric in fire informatice. Compact discul siderivatele sale .. 2.2.3.4 Commodore Dynamic Total 2.2.3.5 Photo CD ... 49 49, 33 54 56 562.2.3.6 Video CD wn. 2.2.3.7 Tehnologii magn 2.3, Bchipamente de afisaj.. 3. RESURSE SOFTWARE... 31 MCI (Media Conta Tnterace) 3.2 QuickTime (Apple) suport pentru multimedia 3.3 Microsoft Video for Windows 3.4 API (Application Program Interface) + Interfefe APT spe 3.5 Extensii multimedia ale sistemelor de operare 4. TEHNOLOGIA SUNETULUI COMPUTERIZAT .. 4.1 Consideratii generale 42 Producerea sunetului cu difuwzorul intem 43 Numerizarea sunetului . 4.4 Formate audio 45 Standardizri ndemeniul suet, Comprimaeafiierelor de sanet 4.6 Cum sa organizam o orchestr cu ajutoral caleulatorul Standardul MIDI. 5. IMAGINEA ... 5.1 Imaginea bitmap (matriceald... 5.2 Imaginea vectorial 7 Imagini 3D. 2 2 66 69 70 R 4 1 8 7) 80 89 89 89 93 96 99 103 109 109 n2 1g 123, 126 129 134 6. VIDEO DIGITAL... hardware pentru creat si standarde de comps + MPEG (Motion Picture Experts Group) ‘Video Interactive) Compresia fractal 6.6 Software pentru compresia/decompresia video + Compresia Video for Windows + Time Code Input/Output + Frame Code ‘multimedia ale produselor software video (Video Machine) 7. REALIZAREA APLICATIILOR = MULTIMEDIA iN LIMBAJE DE PROGRAMARE VIZUALE. VISUAL BASIC... multimedia ale limbajelor de programare vizuale ... 7.3.1 Controale VBX pentru limbajele de programare .. 7.4 Crearea, programarea si aplicarea unui control VBX la un proiect 139 40 142, 144 146 7 164 168 169 175 175 178 180 181 181 183, 186 187 199 198“as 8, LIMBAJE SPECIALIZATE ALE MULTIMEDIEL ... 8.1 Hypertext 8.2 Limbaje de tip markup: HTML... 8.2.1 Crearea si adaugarea de pevlegsitur 8.2.4 Exemplu de exploatare a datelor toda POST. 203 203 203 206 208 209 212 214 27 224 2 231 231 10.1.1 CAST 10.1.2 PAINT 10.1.3 SCORE 11.3.3 Lucrul cu bi 1134 yportul dei producjii multimedia cw 276 277 281 290 34 319) 326 327 329)12, BAZE DE DATE MULTIMEDIA 12.1 Implicafiile multimediet asupra bazelor de date 7 12.2 Organizatea bazelor de date multimedia dupa modelul orientat pe obiect o— osm 12.3 Sisteme fe de gestiune a bazelor de date multimedia... 12.4 Software pentru bazele de date multimedia. 13. APLICATI MULTIMEDIA Systems) 14, DICTIONAR MULTIMEDIA cos BIBLIOGRAFIE 330 332 334 342 345 345) 349 351 354 357 397 361 363 409 1. INTRODUCERE 1.1 Coneeptul de multimedi Informatia accesibilé oamenilor este indisolubil asc termenul multimedia. Multimedia cuprinde ansamblul mijloecelor (sau 1) de comunicare prin care informatiile pot fi percepute vizual si in diferite forme de prezentare. Suntem in mod definitiv. i radical tehnologic& care a transformat co! matali astizi de revoly nnumerizarea informafiei audio si video, fScdnd-o compatibi calculatorul. De acum, reunind tel levizorul si fax-ul p avem acces a imagini digitizate, la citi sau enciclopedi sm transmite mesaje printr-o simpla aplisare de taste lialoguri cu partenerii, pe care fi putem si vedea, desi se afla Ia distange -un caleulator, ¢ CD-ROM, putem intrefine foarte mari Ca termen la moda, "multimedia" este considerata un salt telmologic capacitatea enorma de seces Ia cunoagtere si informare, in mod rapid si usor. Departe de a fi farurisa vedia reprezint& o reaitate, care cu siguranfii o out lor 80, care au determinat-o. ati descope analog (s foce, imagine, text) in transformari, de date a crescut considerabil, ficdnd necesar’ compresia 1. Aceasta operafie presupune o altt transformare a datelor siobieet . a 12.3 Sisteme automate de gestiune a bazelor de date mul 14, DICTIONAR MULTIMEDIA ... BIBLIOGRAFIE....... 330 332 334, 342 345 345 349) 351 354 357 397 361 363 409) A.INTRODUCERE, are prin care informatiile pot fi percepute vi in diferite forme de prezentare. Suntem in mod defi tehnologiea care a transformat cotidi numerizarea informafiei audio si video, ficdnd-o comy stazi de revol caleulator putem transmite mesaje prints-o simpl& apasare de taste si putem intrefine dinloguri cu parteneti, pe care fi putem si vedea, desi se afl la distante foarte mari. Ca termen la mods, "multimedia" este considerati un salt tehnologic aseménitor apacifiei tleviziunii in culori sau cinematograf. eveniment cotat ca de aceeasi important’ cu inventarea tiparu Gutenberg. Efectele pe termen lung ale acestei tehnol acces la cumoastere si informare, in mod rapid si usor. Departe de a fi futurist, multimedia reprezintd o realitate, care cu siguranfa o va inlocui pe lege accast revoluti introd ale analog (Sunet, voce, imagine, te jculator. Ca urmare a acestei traissform fiednd necesari compr transformare a datelor si yeles de catre volumul de date a creseut consi wr, Aceasti operatie presupune 0 inform:cei care realizeazA coea ce se numests or care fundan edia face din calculator un partener umanizat, pe care il reba, care ne poate rispunde gi ne poate informa dup’ omniprezent astizi, trebuie’ sii infelegem limbajul, “capriciile”, s& clarificam eventualele ambigui noastra, Dezvoltarea acestei noi tehnologii care se numeste “multimedia” a fost precedatd de evolufii tehnologice cum ar fi + dezvoitarea tehnolo: 3 de date, Se mengioneazi 1, CD-ROM, precum si a altor suporfi de stocare care au lor de stocare, care au permis depozitarea unui special aparijia suportului optic de mare capa Inlocuit arhicunoscuta dischets; + dezvoltarea metodelor si tehnicilor de compresie si decompresie, in special pentru datele voluminoase, cum sunt figierele de sunet sau video; 1 si performanjelor componentelor si perifericelor Inteoducere B le care au fost propuse de-a lesul acestui concept. jedia din punetul de vedere al ind o combinajie de text, graficd, su isd. Pent a referi aceste medi, atunci end ele ntr-o arhitectura monopost, Xavier Dalloz a propus regiseste la infersecfia a trei mari ramuri comunicafionale: informatica, ia si a reuni cele trei sinteza de ansambla i, gratie proceselor de codificare si transport si redare a informa legatd de multimedia, pune fn valoare cri ji de ucru de Ia care se poste accesa 0 ep cerfata hardware cu aceasta se poste asigura prin intermediul ar trebui sf permit numeroase moduri tipuri de date fereastra si cu difer textuale, grafice, video1 Multimedia concepte si practict Pe un alt criteriu se pozitioneaza o alté d desemneazd o categorie si mai largi decit preced accepfiune, multimedia este definité de convergenta difuzare si transmisie a serviciilor de comunicar ediei a fost determinatl si in acelasi timp prin sintetizatorulai muzical $i 4, devenind ceea ce obijmuim si den y-un mod. particular informatie diferité, oasire cotidiene. Etapa caracterizat® prin ealifica rofesional cftre marele public, de la de ta precizia si Intraducere 15 datele sau imaginile, precum si ansamblul Calculatorul, prin aceste componente suplimentare, face 0 fuziune este legata Programele de calcul tabelar, de editare text sau it ale, rata destul de clar, cémpul larg al ca sferd de preocupari, posibi i ne si in acelasi timp, confirménd c& acest domeniu este ine’ fntr-o continu reconfigurare. 1.2 Multimedia s:CD-ROM. Cu toate c& acest concept se vehiculeaz’ si se aplica de mai mult shiar fnainte de a-i furniza numele propriu-zi abia in ain! 1993 au aparut primele stafii ce integrau realmente functii capabile s& tuateze sunetul gi video si care se puteau inscrie pe traiectoria prefigurats de multi Ev fost mareatd de cdteva momente de cumpand, hardware pe care aceasta le atingea ceca ce priveste performanele cerute, a fost gi continu sf fiméni principala problema a vitezei de evolujie 2 acestui domeniu. Inch de tn tncep um mare de date, deci cu ;pus noi cerinfe in special in ceea iscurilor impuse ” dischetd, au forfat6 Multimedia ~ concept si practi 16 Multimedia = coneepre $f preci" numit CD-ROM s- confundat petra o bund busat de ip et media, jonat domeniul sunetul CD-ROM-ului pe piaté a relansat i .. Un dise cu diametru de 12 em putea De asemenea, apati de dischetd, pe toate PC-u1 din punct de vedere al capacitaii de stocare sproape 600 de dischete Perspectiva era deosebita, CD-ROM pe te fotograticd sau la 2 ore de sunet stereo, 1d accesul 1a 6000 imagini de 17 ore de sunet mono de , din punet de vedere al suporfilor de stocare, au fost legate tocmai de aceastl mare diversitate, Pentru ii si consumatorii de mm de standarde, care si le asigure comps rmumai gruparea de date de naturd diverst gi de vol jejuirea lor cu-software-ul care Je-a creat, le-a tratat si care le exploateazi, Cu alte cuvint, acest suport a mare, ci gi :carea unui element deosebit si problematic, ce fine de a, gi care este mpul. Consecingele ce deourg din aceasta se vad si snaiputndu-se vorbi despre vreun caleulator, eare si nu ib lector de CD-ROM. Cititoarele CD-ROM si de devin esentiale i Cind s-a incercat difuzarea la distanyl @ de refele, s-a constatat cf be a putea face fafd acestei distribufi, Suporfii de stocare si benzile de Je cu care multimedia se confrunté cel adesea gi ast8zi. Lnroducere 7 Domeniile pe care le acoperd edifiile CD-ROM sunt. foarte mumeroase si de asemenea in continua diversificare, dar efteva sunt cele care au dat tonul: marketing-ul, bazele de date, diferite cataloage si i informare, enciclopedii, dome: pentru care product ROM se incadreazi in categoria cataloage de arta, trasce muzeistice, “Monet, Verlaine, Debussy: The Impressionist sractive Adventure in Art” Gscul confine sute de picturi, aproape 60 de poezit si 75 minute de “Le Louvre - ‘The Palace & Its (discul permite un tur muzeului francez, sofite de text “Much Ado About Shakespeare” (discul inelude piesele jografice). virtual prin galeri narativ sau muzi binecunoscute ale autorul { Nu cebuie uitata iscurilor cu informatie encielopedicd, ca de exemplu Britannica, Enciclopediile priveste puterea de stocare a CD-ROM, Astfel, un singur di tipatite $i 1a, sau colectii gi diefionare, cum este ica sunt cel mai bun exemplu in ce elude toate plus, materiale neimprimate pnd la cele 32 volume ale & dia poate face parte deja ai larg, impundndu-se in numeroase domenii si existnd sub forma sume dintre aceste doul tipuri s-a impus mai puternic, Cu toate acestea, cunosednd janet o are asupra consumatorilor de informatie Pe de alté parte,va desfisura un storyboard, de date: sur | imagine, ic este legata de bornele interactive. Acestea informatie, redus de rapid si aleator Ia 0 anumi sau eu interfefe cu nus Introducere 9 in categoriile amintite se bazeaza, dup cum se poate usor observa, pe dest si pe modul in care utilizatorii pot jona cu acestea. Din punct de vedere al domeniului abordat si al Gruparea ay le multimedia se pot structura astfel: harfi, prognoze cartografice: in categoria apl ccaracter_preponderent, interogate in mod direct. Acest concept mu este deloc nou, aparitia sa semnnalindu-se fneX din anii 1970, ca urmare a proiectului de stocare baz de date pe un videodisc analog, a tuturor documentelor Congresului Statelor Unite, Sistemmul propus permitea reperarea imedia de tip numeric avea sA schi i aplicatii deosebite, privind stocarea 53 er putin structural, Dimensiunea acestor obiecte informationale ¢ cfteva sute de megabytes. Cu toate acestea, bazele de date multimedia reprezint un avantaj deosebit pentru intreprinderile care reazA cu hyperdocumente, ce au in cor lor desene, tabele sau imagini (asa cum ar fi companiile de asiguréri, institufiile financiare, bibliotecile, muzeele). Din acest punet de vedere, toate edifiile CD-ROM pot lerate ca baze de date multimedia. fi con:20 Multimedia - concept gi pation care este mai deosebita si care poarta de asemenea lor multimedia, este teleconferinga, considerata ca acéstei amprenta_tehnolo: media de Iucru la distanfa. Prin intermedi participanfii se vid si pot vorbi, iar ecramul partajat in mai multe ferestre permite fucrul pe acelasi document de eitre mai multe persoane, in acelagi mod deosebit marcaté de noi , pentru transferul ei rapid la de acest de comprimare a inform distanfa. Aceasti practic& mai este cunoscuté si sub denumirea de desktop videoconferinga Medicina constituie de asemenea un domeniu de interes, marcat favorabil de catre multimedia, Cresrea figelor medi otite Ime medicale, consultarea de baze de date de diagnostice sunt poate fi neglijata. igualizarea_tridimensions 1agistica bio-medical, Prin dimensiunea si dificultatea pe care o prezintt, ap! ‘multimedia sunt ac de grup, specializate. Poate ci considerata ined, o tentat tenja si aplicarea t irea lor, multimedia ar rim prima categorie se referd la considerentele de natura tebnied, ce penta a putea asocia semnale de naturs formafiilor transmise prin aceste medii, impun existenja unor capacitati de watare si stocare informafionala foarte i precum si un numir foarte mare de rice: lector CD-ROM, ecrane, sisteme de captare si numeri , fiecare componenti a cu un numar mare si , numerizarea Dup cum se poate con: Inwoducere 2 lui echipament hardware specializat, de captare si de redare a indeplineascé un echipament multime el a fost denumit MPC, Mul prezentarilor multimedia. Un astfel de calculator cu un lector CD-ROM, o configuratie ‘minima pentru memorie gi pentru unitatea centrala, precum si o interfaji al perifericelor. Un sistem MCL, care permite conectarea si controtul imagine de dimensiuni foarte mari, existenfa unor rejele de transmisie la distanyi a sunt cerinje fr de care mu poate fi vorba de o software. denumite stenfa unor programe de creatie, baje de programare ce pot sustine $i exprima it este influenjatd in primul si de comprimare-decomprimare. La le de prelucrare a fiecdrei componente a ele, De cea mai le de comunicare i Existé numeroase produse pentru crearea dar ele se grupeazA in principal in trei mari fafora care sta la baza construirii proiectului cia cu produsul respecbazat pe principi ce-si organizeazi produc + software author sau scheme logice, crest cu ajutoral fcom multi De obicei programele de crea de programare proprii incorporate, denumite limbaje se de posibilitatea dialogu! programare evoluate. Respectind acest considerent, cartea de fal4 isi propune prezentarea programe, serise in princi Ea aduce pe cat po domenity, referindu-se at considerare caracterul m in ease se poate dezvolta o aplicafic mult cu 0 abordare ie8 a conceptelor sale fundamentale, dar si sub un w le propuse. Din momentul in care ne-am propus realizarea unui proicct multimedia este absolut necesar st verificdm si st cream condifiile hardware si de asemenes, si ne hi practic, prin necestre, si dispunem de software-ul adecw seenariu clini sii dim v despre cele mai importante platforme si resurse si stocare pe tipuri de elemente, precum si despre necesare si care concureazi la realizatea proiectelor media sunt furnizate in doua dintre capitolele et le 4, 5 si 6 isi propun tratarea pe rand a componentelor Je multimediei: sunetul, imaginea si clementare, cele mai spectaculoase, video, cu specificul le lor patticulare, neomiféndu-se nici standardele care opereaziin flecare eaz. Introducere a multimedia dupa ut storyboard, ce deserie ject, se concretizeaza imedici prin limbajele de programare smentele de baz pentru hypertext si hyperm wat prea bine. Multimedia depinde inainte de rent de platforma hardware si de software- , prezentare si reclam’, conducere de proces, sisteme informatice asistatl de calculator, dandu-se elementele definitorii geografice, invi alle fiecari tip. Un bogat informatia expusa, precum si al To tehnologiilor si aplie elemente de pe traiectoria pe care domeniul 0 va avea in continuare, Astfel asteptim sisteme mai performante de gestiune a bazelor de date mult suporfi de stocare de mare capacitate pe filiera deschist de tehnolog magneto-optie&, interfefe utilizator beneficiind de metode specifice reali virtual precum si ap mult mai performante.2, TEHNOLOGII $I ECHIPAMENTE i echipamente de achizifie ‘Cum producem piesele componente ale unei apli o intrebare la care incercdm s& gisim un rispuns suceint, in cele ce wmeazA. calculatorul: desene create cu programe de graficd ( Graphics, PaintbrushAdobe, 3D Studio, ca si citézm doar ‘elemente de interfaf& (butoane, fereste, iconuri, meniuri ete) furnizate chiar de platforma Windows sub care se lucreazi, instrumente specializate sau cu programe de uti venje animate create cu or, pornind de Ia imagini fixe. Cea mai mare parte a elementelor multimedia, provin inst din cexteriorul sistemului de calcul gi ele necesité tehnologii specifice de achizitie si echipamente specilizate. Amintim acum doar pe cele mai importante: + camera video si placa de achizifie si numerizare videos « scarner-ul, pentru preluarea imaginilor fixe si recunoasterea automat a caracterelor. 2.1.1 Camera video Camera video are rolul de a prelua infor luminoasa a fiecirei secvente video captate, de a 0 transforma in inform lectrica, pe care 0 va aduce apoi Ia o forma standard, ceruta pentru un semnal video. Pentru a rispunde primei functiuni, camera video descompune fiecare secvenfl video intro succesiune de imagini fixe, ir fiecare imagine fixk este descompus’ pe lini orizontale, iar in cadrul liniei, pe puncte individuale. Factorii de descompunere depind de standardul video TV impus rezultatului $i oscileazi intre 25-30 imagini/secunda si respectiv 625 sau 525 linii video, pe26 Mal concepte sf practic ieie al unei camere video este eaptator dispozitiv de transfer de sarcind (Charge Coupled Device, CCD). El cis de o fereastré activa de focalizare, compusa din celule elementate capacitive, de tip MOS, Ele corespund pix Celulele sunt astfel legate transfer de sarcin§, orizontale si verticale, dup modelul bal Celulele fotosensibile preiau o sarcing electrict proportional, le sunt transferate aduc in formatul specific sem Dp modul de orgenizare a celulelor exist eaptatoare video cu (CCD-IT, Charge Coupled Device Interligne Transfert) si ex transfer intre eadre (CCD-FT, Charge Device Frame Transfert) CCD-IT plaseaza celulele fotosensibile alituri de zonele de memorie sitegistrele de decalaj, cea ce diminueazA suprafuta activa la circa o treime, fine din imagine. Suprasarcina scumulatt pe timpul expunerii Ia o lumina prea intens& poste influenta zonele vecine, traductndu- pierzand det multimedia uzuale, CCD-FT organizeaza celulele fotosensit dowd zone distincte. Acest mod de organi loc al sarcinilor electrice, la baleierea completi a unei imagini cadru. Pe 1 transferului este insti necesard obturarea zonei foto sens complica tehnologia acestui captator. Versiunea mixta, CCD-FIT - Charge Coupled Device Frame Interligne Transfert, intercaleazA registre de decalaj la nivelul fiecirei celule fotoser cle preiau sarcinile electrice acumulate, pe care Ie ransfer8 apoi la nivel de de baleiaj lect la terminarea explorisii unui cadru complet, zonei registrelor 10. Registrele intermediare lcreazt practic ca un obturator , pentru un eaptator IT. cchipamente a Pentru prehuarea imag in migcare rapid (spre exempla la filmarea spectacolelor spotive) sau a unor imagini ce se sueced la alte ecran calculator) trebuie redusi durata de expunere pentnu captare, redarea imaginilor s& se fact tot la debitul de 25-30 eadre/see. In g rt se face prin cresterea vitezei de captare, diminuind durata captirii ta detrimental fideitsii imaginii preluate, Dupit modealitatea de a capta gi trata informayia de culoare camercle video pot fi mono stu tri-eaptator. fn cam! Tri-CCD, fascicolul luminos captat este descompus printr-un sistem de prisme in tei fascicole de culori diferite rogu, verde si albastra, fn ccontinuare, fiecare este tratat separat, dupa care intri in matrisere pentra codifieate video color YUV. Sincronizarea trebuie s& fie perfectt, deoarece cele trei analizoare prelucreazd informatia aceluiagi pixel. Camera Mono CCD luereaza cu un fil albastre cate separa semnalul color captat. Rezolufia si sens i mai putin pretenffoase si cu utilizare temporard. ‘Sémnalul video color ceptat este fie furnizat in sistem RGB, pentru a fi preluat de caleulator, fie este prelucrat pentru sistemele PAL, NTSC sau S- video, fea la lumin’, diafragma, zoom-ul, Rezoluia (in pixeli), sensi nivelul de profinzime, raportul zgomot/semnal util sunt doar parametriiavufi in vedere Ia alegerea unei camere video. 2.1.2 Dispozitive de seanare strumente de eaptare imagini fixe si conversie @ lor fnte-un format recunoscut de calculator permit si scanarea de text si convertitea { ASCIT, prin recunoasterea szutomati a caracterelor (Optical Character Recognition), utilizand metode28 ‘Multimedia concepte practic idy, cfd baleierea se executl prin deplasarea manual a scanner-ului pe deasupra documentului sau fixe. in ‘ultimul caz, scanner-ul lucteaz comparabil cu un mini xerox. Un captator banda pareurge trodus intr-o fereastré corizontal document unui scanner, masurata in punete pe inch, dots per Inch (DPD), este variaztfntre 300 si inalte sunt folosite pentru scanarea diapozitivelor sau a teriu de alegere. Valorile curente ale rez0 tate, dar conduc la figiere rezultat, de volume mari ea acestor fisiere depinde ins si de profunzimea cuantificdsi aceasta variind, ca sila imaginile grafice, inte 1 si 24 biti, ceea ce de la alb-negru, pang la peste 16 milioane de culori 2.1.3 Fotografia magnetic Fotografierea magneticl este 0 tehnologie modem& de achizifie imaginilor fixe, care concureaz serios tehnologia clasici a fotografie temele fotomagnetice au Ja bazA tot un captator CCD (Charge Coupled Dev lor fotografieri, Definijile merg de Ja 800 x 500, pénd Ja 2000 x 3000, in cazul domeniului profesional, Inregistrarea propriu-zist a fotografiei se poate face in format analog (la pe dischete de 2.5 (la Fuji si Logitech). in varianta analogi, reproducerea se face printr-un semnal video, pe un ecran TY, seu ps rimanta video. li, stocarea si vizualizarea se fac pe un calculator te, aparatele Nikon, datate eu un captator ye mari de date se ‘Tehnologi si cchipamente 2 stocirii volunielor mari de informafii ce susfin aceasta feme la eadre fixe, ce nu impun 0 raté inal de preluare a imaginilor. in ciuda acestor performanfe, varianta Photo Kodak, bazatd pe tehnologia clasica de fotografiere si scanare pare si domine, prin si performanfe, lumea fotografiei. 2.14 Dispozitive de numerizare a semnalului video analogic izoarele folosese un convertor analog-digital, preluénd un spind eu cele care Iueteazi doar in alb/negru, pani la cele ate, care mixeazA in timp real, semnale video color, provenind de cu posibilitatea addugirii gi a unor elemente de raficd,fumizate de calculator 1 digitizor transforma in seminal discret (sir de biti O de tip continuu, Piesele de bazA ale circuitului integrat sunt nigte comparatoare, care comparind semnalele de intrare eu un voltaj etalon, fumizeaza la iesire 0 sau 1, dup cum intrarea este sub sau peste semnatul de tip de video digitizor, este astfel de comparatoare de numir putere flash convertor, cel mai rispan capabil ca prin combtarea starilor une! ‘a lui 2, s& scoatd la iesire luxuri de 8,16, etc. bifi, cu freevenfe de pan 1a 30 MHz. In afara discre actuale tealizeach si 5 numeriaicii semnalelor video, digitizoarele lifer de sunet, inverséri de roniziti, conversii in spatiul 1a delicatt care apare in cazul mixérii mai multor canale eventual cu adugarea de graficd0 ‘Mutkimedia concept si practicd metode specifice proces ajustind c Chips jinuu semnal care implementeaz& aceste tehn tampon, Majoritatea video-digitizoarelor accept se memori ‘video compozit si TV, conform celor rei standarde intemationale NTSC, PAL si SECAM. le unui digitizor, din punct de vedere al culorilor, se face intr-un format 8:8:8, ceea ce permite ca semnalul digitizat si fie Pentru a suporta conversii in timp real coloristice (YUV, CMYK, RGB), digitizoarele inglobeaz rapidizarea calculelor. Pentru partea de mixaj exist’ aga numitele eantrolfer-e de overlay, ate cu date tot de naturd digitald, ge rului. Combinsrea se poate face dup’ operatori care suprapun informat lay este responsabil de redimensionarea ima, si decuparea lor, precum si de sincronizarea afisajului provenind de I multe surse. fn ite si separarea unei Pl a leo pe cadtele fixe compor 1or cadre, suprapunerea i, icon-uri gi fara planelor . de overlay, care ‘Teknologi echipsmente 3 este sucrificat in un astfel de plan, unul dintie planele de bigi ale afi 1sforma in plan alpha. . Unele sisteme dispun si de un buffer de imagine 5 chroma-keying. Ea presupune ca o imagine de baz st fie amplasaté pe un ecran cu fond de aceeasi culoare, albastm ori verde, de obicei, Ulterior background-ul usor selectabil dupa culoare, este ficut transparent fatf de © f& prin grafic computerizatt, nsiontri rapide ale ferestrelor de imagine provenind de la un video sau re Pentru sealare imagine si redi Unul dintre cele mai rispandite astfel de circuite este UM(+ introdus de Media Computer Technologies, care integreazA video fill motion gi sunet, disponibiligind funciii pentru inregistrare gi redare, prelucrari grafice VGA, ‘TV in standardele freevent ut Jume, zoom simultan eu afigare video, si El este compatibil cu cele mai rispéndi deo al firmei Intel, sau QuickTime al finmei Apple, Video-procesoarele au evoluat, devenind tot mai sof ideo -comprimatoare, cum ar ‘complexe, Ele s-au orientat spre prelucrarea simultan a mai multor fluxuri cle video, Video-procesoarele opereazi cu mai buffer-e simultan, permifind o larga varietate de overlay-uri, efecte de tranztie, video-capturi cuMulkimedia-concepte $i practc8 previzualizare etc, Ele au depdgit de mult timp multe din asteptile de la acest configurindu-se astizi de la simple sisteme de video-preztntare, pint la sisteme de editare video sau sisteme de teleconferint Pentru ridicarea vitezei de procesare a imaginilor si cadrelor video, se apeleazi ta o serie de tehnici de accelerare. Ele sunt implementa soft sau, de i, hard, prin procesoare periferice. . ie pe mai toate masinile este cea a lock Logical Transfer). area performantt zone rectangulare, Primitivele realizate in acest scop permit trasarea fa figuriler geometsice si imaginilor ineadrabil adresabile prin colfurile sténga-sus dreapta-jos. Unitatea centrald este degrevati astfel de supervizarea transferurilor continui de date video; izate wateazA toate conilictele ce pot apa in astel de cazuri, ald a zonei sursi cu destinafia (rezolvabila prin spe ar fi suprapunerea ‘eu care se incepe transferul), operarea cu meniuri eu localizarea rapida gi corect a alegerea corecti a colful xe sunt manipulate tot la nivel operatii booleene bloc (Raster Op - Raster Operations), folosind operatori precum OR, AND, ~ XOR, NAND, NOR, XNOR sau inversoare de culoare, invadare cu 0 m de culori in altul, comprimai Cea mai mare parte a interfefei grafice de utilizater (GUD) ‘mai multe legate dinamick (Dynamic Link Libraries) si parts programe. Printte cartelele de achizipie si restituire video cele mai freevent oS “Teknologi echipamente 3 ‘arga + (Truevision), Imager 200% are /decomprimare sunt palit factori care le impact pe do de vutiizare cure ae 7 a cs sau proftsionald. Lumea Macintosh e dominati. de in ile Apple sau ale firmelor specializate, lizate, prec re Technology, Rasterops, Radius. ures 22 Echipamente si suporfi tehnici pentru stocarea elementelor de multimedia Una din problemele chei i oes ina din problemele cheie ale multimedie este si tehnologia de stocare sifegisire a informafiei, Progresele multimediei sunt legate fn mare masura de succesele inregistrate - Stocarea splicafilor multimedia pe un anumit suport, preluarea si transferul pe alt suport, Presupun cunoasterea structurii di a dat fiecare suport, compat aera care exist intre purtatori de informagii impune o clasificare a cclasificare a suportilor de stocare, esengiald pentru posi reluate si prelucrate pe cal de P , O reprezinta aceea feud di le integistrare analogicd sau numericd (digitala), an entelor de stocare Video-casetofoanele, videodiscul (Laser Dise) forma analogicd vom include nagnetofoanele . vom distinge dowsa - concept i practic Din subtipotogia digital neinformatie fae parte CD Audio, magnetofoane numerice, RDAT- Rotary Digital Audio Tape, DCC- Digital inidise si asimilate lor, dispozitive video'numerice si Compact Cassette, lor. numeric informatizati permit exploatarea direct cu caloulatoral si sunt reprezentati prin CD-ROM gi variantele descinse din acesta, CD-1 (Compact Dise Interactive), CDTV (Commodore Dynamic Photo CD si Video CD in punet de vedere al medi 4 ale lor: ‘Suportii de informa de stocare di ingem urmétorii athivarea documentelor; ‘sunt de lung’ durat iu se preteazi la regasire automaté sau prelucrare pe caleulator, agnetice te destul de ridicat; + au costul pe unitstea de caps ath + ay durata de stocare li ©) medii optice -Compact Discul si derivate ale acestuia; un CD. este run birou obisnuit, sau ativ suficient pentru a stoca documentele ite de film FSFM, chiar comprimat. Ari a intra in detalii vom enumera si alte cdteva din criteriile avute in vedere Ia alegerea suportulut le de coptare, conversie, stocare (inclusiv echipamentele necesare) + portailitate pe alte sisteme, interfaja cu noile sau viitozree sisteme; * prevederi legale de stocare (securitate, durati, protectie), Vom da in continuare 0 prezentare minimala a fiectrui tip de suport, Pentr prezentare am sles ordinea conferiti de primul Clasificare si anume forma analogica sau di teria de stocarea, prelucrarea seu regasirea elementelor de multimedia, Putinele remarci pe care le vom face asupra mediilor de tip analog umnirese eli vizeaz’ posi sistemele m: 2.2.1 Sisteme ce folosese informatie analog 2.2.1.1 Casete video si formate de inregistrare Videocasetofoanele prin sistemul lor de indexare permit pot pe o anumiti secventé si jonarea 0 aplicayie care are 1a baz edia. Principiul de inregistrare este cel magi Energia conservati. sub form’ de cémp magnetic remanent dup fnregistrare prin treverea benzii prin fafa capetelor de inregistraze, poste fi recuperati in faza de‘Mulkimedia - concept si practic ncepte sir ‘Tehotogl lechipamente video folosind capete fixe de inregistrare. in aceste ~ uma sau dou piste audio, tvegisrate cu un eap magnetic past fn video, pe calea de rulare a benzii si care va genere retarea semnalul chruia ruleazi banda magneticd. Viteza de rotafie a tamburului vitezi mare si intre copul de tinregistrare si band, desi banda se deruleazi ‘Au fost concepute difer pe acelasi tambur, cu o anumitt ts care genereaz& piste video oblice. ‘Urmiind geometria de inregistrare a uneia dintre cele mai rispandite standarde - VHS (Video Home System) se poate usor deduce, cum se realizeazi viteza de 25 = 30 trame/sec. si 0 capacitate de cfteva ore de film video, pe o casetd (fig. 1). Banda va confine: teme folosind mai multe capete montate wna iste video ____Seznall color in sistem VHS este eodifiet specifi penta fee dintre cele tei sisteme PAL, SECAM si NTSC. Desi exist si aparate vid rmubtistandard, racordarea lor Ia monitorul TV necesiti totusi tuner fe vizuaizare TV. In norma NTSC, sub aspectul duratei, casetele VHS lucreazA pe tre: viteze de derulare SP (standard play) la 2 ore, LP (long play) la 4 ore si EP {extra play) Ia 6 ore. a a dout capete de inregistare sunet, tot pe tamburul pe care st capetele video. Pentru compatibilizarea cu aparatele existente pe pias Piste tracking _———> —— | trama Fig. Geometia det standardul video VHS.bancurilor de montaj profesionale. ee Integrarea casetelor video VHS in sistemele multimedia ‘este dar raméne inc& tributari Himitrilor de format gi nestandardizasit + de comand, acestea conducdnd la o subutilizare a fi Josar de termeni), att de necesard integra si are originile in bjinute prin compunerea a tre acd cele trei culori se objin cu ajutorul a tref fascicole Tuminoase generate de lenpi dotate eu filtre color, compunerea se numeste sintezt adiivd. RGB Red-Green-Blue) raspéindit sistem de acest tip. Dacd cele trei culori se colorate aplicate unei surse nice de luminf lbs, compunerea se mumeste subsiractivd, Sistemuul YCM_ (Yellow-Cyan-Magenta) este reprezentativ pentra acest tip. Un al treilea mode! numit HILS (Hue-Lightness-Saturation) pomeste ‘defini 0 culoare prin tenta sa (hve), luminozitatea sau intensitatea , cea ce fnseamnl a combina chrominanfa eu Iuminanta. Originea sistemului rezidd in codificarea video color, eare tebuie sf raspunds cerinfei de a transforma cele trei semnale rogu, verde, albasini fnt-un singur semnal compozit, pent alb-negra existente. Combinarea celor ‘rei semmale: trece printr-o operafie denumit snatrisa, in rma cAreia se obtin alte semnale Y (uminozitate), Db (fe bleu) si Dr (diferent rosu). Formulele de ealeul pentra determinarea lors ¥=030R+ 059 G+ 011B Db=B-¥ Dr=R-¥ Db § Dr confin informafia de culoare si mai sunt denumite U st V, fumizate de camera vider ir identic& cu modul de filmare cu o camera, Pentru objinetea unui semnal video color unic, faza umétoare const pee semnalelor Db, Dr si ¥. Pentru sistemele PAL i NTSC se oe cee Subpurtatoare movil tn evadraturt de fz de ete Db si inca acestei subpurtitoare modulata, este egal cu saturatia faza ei (decalajul fa de semnalul de referin dat de oscila ica tenta eulori ets Se obfine astfel 0 reprezentare a culorifor in sistem HLS, una dintre cele mai ripéndite pent sistemele video analog, nd se codified pe calculator numirul de culori depinde de numarul - Se poate lucra alb/negru cu 1 bit, cu 2°, 2%, 2* Formatul S-VHS, identic in e: ae 4 ‘nor Purtitoarel de semnal care fnregisteaz8 lominozitaten. Pentru a beneficia de intrarea si iesirea video au fost dublate de intrti y/e ehrominanta) sau S-video cum mai sunt ele cunoseute, prin care tatea si culoarea se transmit separet. Noile performanfe sunt ; inia de prod aiea cU ce exist este doar unidirectionall, in sensul c& 0 casera si pe aparate S-VHS, dar o casetd S-VHS nu e recunoscuta de aparatele VHS Deoarece aparatele S-VHS lucreazd decat’in PAL, pentru zona eografic cata sistemul SECAM, SECAMIPAL in intrare, respectiv PAL/SECAM se adaugi transcodoare ire.40 ‘Muikimedia- concepe i practiet 5 Pentru reportaje video formatul consacrat este Betacam propus de Sony; introdus la ineeputul anilo corespunde nevoilor de-a Iucra cu aparate de dimensiuni reduse, po fe o calitate profesionala, Conceptul de eamescope a grupat apoi in aceeasi cutie eamera si magnetoscopul, oferind facilitayi deosebite in acest domeniu. Inregistrarea semnalului video in componente separate, pe piste video distinete, una pentru luminozitate gi una pentru chrominan{ (cele dova semnale Db gi De) cu 0 comprimare temporal de 1:2, Cele trei componente ale semnalului video color rfimén in permanent separate, fird afi deci de tip PAL sau SECAM, pentru fiecare din cele dows sisteme find necesare codoareldecodoare specifice. Pe dou piste longitudinale se inregistreazA semnatul audio, iar cea de- ‘a treia, tot Jongitudinela, este time-code si permite localizarea temporala & seevenfe video. Durata inregistraii este de 24 sau 36 minute, pe casele oricarei inch. Tot Sony a orientat evolujia spre Betac {mbunaiite, eu alte dimensiuni ale aparetului, aduednd durata inregistrrit Ie eam SP, cu caracteristici maxim 110 minute. “Alte formate video analogic intalnite in paralel sunt: Video 8, Hi 8, U- lui video, problema Indiferent de formatul inregistrarii semnalul ssupune existenfa fc in aplicafille multimedi integrlsii video-ului anal de codificare temporala (time code) si a unei interfete de pilotare adecvati, Interfafa de comanda se asigurti in general prin telecomanda sau legituri seriale (RS 232, similer modem-urilor si apropiate de sistermul Videodiscului Laservision, sau RS 422, la'38400 baud). Cand mai multe aparate video trebuie conduse de acelasi calculator ce multimedia, apare si problema numArului de porturi pentru cuplare, in general, limitat la dou. Exist si sisteme Je, configurate dup’ mai multe tipuri de bus-uri: ISA, gestioneaz’ apl seriale dispor cu porturi seriale mul EISA, Nubus, MCA. 2.2.1.2 Medi optice cu inform: Video discul _ a desemneazi, in general, suportul destinat stocasii ae Avantaele discului ea suport de informatie (vitezs oe pa lirect, densitate mare de stocare) au favorizat perfectarea a Invegistrare a semnalului video analog si pe acest tip de | Aceste tchnologii sunt de tip laser si se bazea pe folosinea fascicol laser pentru gravarea unor adénci aoe ‘un suport meta rea se face apoi prin reflectarea fascicolului laser, i oer lie ee fescicolului laser, in functie u cea de la CD Audio, aparutd ulterior ne obliga si reamintim pentru eliminares - loseste informatie analoga. : ‘mecanic cu suprafafa discului asigurd durat& mare ze mati la edate (5-10m/s) si deci deviate si deci luce la frecvenje si He), insd forma analog de inregistrare este destul de sensi i legradirile lente ale suportului (Increfxi, erSpaturi te.) us Semnalele video sunt n care Iucreazi cu semnal confuziilor c& video diseul dimensiuni de Hmensiuni de la 0.6 la 30 mm, aranjate pe piste circulare de 0.4 mm lirgime, ‘ravate pe un suport de sticl sa liza wu pl Lectura i teflectarea unui fascicol laser pe aceste adé es ‘modiulat prin prezenga sau absenfa adéncituril semnalele video si audio asociate, Standardele d imagini/sec. Primele gistrare sunt PAL si NTSC, Ia 25, respectiv 30 fe permiteau doar un acces secvt faze a fost scrisa. Ele au fost repede inlocuite cu videodiscul nd acces direct la oricare cadru de film,2 ‘Multimedia - concepte gi practi Standardul Laser Vision propus de Philips si adoptat ulterior sub licenga de alte mati firme, asigue’ mixarea semnalului video analog eu sunet stereo, tot in format analog, inregistrat pe doua piste separate. caracteristic accesului secvenfial, pénd la nivelul 4, caraeteristie CD optic, se care introdue pe rand : finapoi, inghetare cadru ( sinteractiunea prin intermediul unui procesor int ‘unor zone bine delimitate (nivel 2); ractivitate controlata printr-un calculator extem , cu posibilitatea memortrii unui set de comenzi ulilizator (nivel 3). Incepand cu nivelul 3, care permite conectarea video discului cu un calculator (frecvent PC sau Macintosh) se propune 0 tehnic& de mixaj a semnalelor provenind de la mai multe aparate video, sau de la calculator, bazatd pe un generator de blocaje de sincronizare. Forma analogi « video m permite inst reducerea sau modificarea cadrelor, astfel ‘neat noe dispozitive de mixaj recurg la numerizarea semnalulu. Calitatea sernnalului analog gi capacitatea discului (54000 cadre FSFM, pe 0 fay a discului) recomand’ video discurile pentra aplicafii in care imagines Jjoaed rolul esential fin functie de organizarea pistelor pe videodise deosebim dou moduri de inregistrare video: = CLV- Constant Linear Veloci - CAV - Constant Angular Velo fn modul CLY, semnalele video (ez liniar’ constant’; ftez unghiular’ constants. audio sunt inregistrate pe o pist® aproximativ 9 mis, la viteze variabile de rotire a discului, Pentru un dise de 30 em durata totalé de inregistrare este de 60 min, pe o fafi. Indexarea imaginilor se face pe capitole, numerotate de Ja | te 80. Sunetul se inregistreazi analog 8 {in modul CAY, viteza de rotire a video-discului este constant’, 1500 rotafi/min, sau 25 imaginissec. in sistemul PAL, respectiv 1800 rot cechivalentul a 30 imag in, za de rotire permite em se pot inregistra asadar 54000 imagini, ceea ce inseamn 36 min, de film video. Capul de citire laser se poate deplasa rapid de la o pisti la alta sau ‘poate sari peste un numa de piste, permifind accesul direct la imaginea. In citire normala, capul avanscaza pist& cu pistl, schimbéind de 25 de ori pista Ia fiecare secunda. Indexarea imaginilor are la baza numerotarea lor si permite consultarea interactiv a unui film, concepandu-l ca pe o suith de ima Organizarea ingenioast a imaginilor fixe, a unor imagini viteze mai urate de inregistrare, aparent crescute, nunet de vedere tehnic doua sunt formatele de inregistrare a video- servision i Laserdisc, Formatul Laservision utilizeazd ambele conserva modul analogic de stocare a semnalului audio. Printr-o interfaff serial RS-232 cu cititoare Lase comenzi de Ia calculator pe baza unor softuri de cosult astfel_gradul sporit de interactivitate a video-discului consultare, Formatul Laserdise ca LY de inregistrare, Principala deosebi je stocarea sunetului in format numeric, intro formuld acceptatd de cititoarele CD-Audio, aflete intro rapid ascensiune dup’ 1982.imerie, analogic sau si le video (PAL si NTSC). care stocheaz& informagia numeric, dar nu in care trateazA informafia pomind de la forma mod de stocare si regtisire yecesit trecerea prin forma analogicd, datele ror. Includem fn aceasté categorie wumeric R-DAT (Rotary Digital Audio Tape); ~caseta digital DCC (Digital Compact Cassette alte magnetofoane si magnetoscoape profesionale, 2.2.2.1 Compact Dise Audio este comercializat Kitz, Tehnoiogi si echipamente 4s ——_________litooiisiechipamente aS ‘Aga cum se stie gama de fiecvenfe percepute de urechea inscrie undeva au relevat sau schimbatile bruste in a semnalului sonor, frecvenja de esantionare tebuie si fie de circa dows ori mai mare de Rezul frecvenfa de peste 40 KHz este mai mult ecat satisticatoare, La CD-Audio aceastl freevenga este de 44,1 KH, ceca ce ‘nseamna ci la fiecare secunda de muzic& avem de stocat 44100 de valori, Daca [uim in seamé si tudinea acestor valoti (0-65536, cat poate fi Inregistrat pe 16 bifi) putem deduce usor echivalenta informationalé a celor Peste 70 de minute de muzica stocate pe un CD-Audio. Pentru ci nu se poate face o corectie prin recitirea datelor, care ar putea perturba ritmul citirii melodiei, a fost perfectat si un mecanism de detectie/corectie a erorilor (Error Detection Code/Error Correction Code, Prescurtat EDC/ECC), bazat pe coduri de paritate, care asigurd corectitudinea 8 la numerizare, ‘unor decodoare in cascada, Din punet de vedere informational valorile de esantionare sunt n CIRC, adaugasi dupa fiecare bloc de 6 x 16 = 96 ceea ce inseamn’ un total de 291 Din punet de vedere telinic inregistrarea se face pe o singura pist46 Multimedia concept i pratics 46) Metta omeepta priate spiral, mAsurénd aproximativ 5.37 km, impaifitt fa sectoare de Iungime egaltt ‘cu 2352 B informafit de baz’. . Valoarea se deduce pomind de la 98 trame/sector, adic& (98 trame/sector x 2 * 6 esantioane/tramé * 16 bififesantion) : 8 bigi/1 B. Fiecare sector va cuprinde fn plus si 98 B de control, cate unul la fiecare tramd, precum si 784 = 98 * 2 * 4B, pentru detec} erorilor. Cei 8 bifi din baitul P,Q,R,S,7, U,V, Wi sunt sc un subcanal (P-Chanel) si indic& tipul datelor din sect ica tehnologiitor ‘control al flecdrei trame sunt nominaliza corecfia erorilor din propria zona, de control. Din punet de vedere al utilizarii suprafafa inserip poate fi impartita in trei zone, = Lead-In, primii 4 mm, destinafi tablei de materii si deci eu funetii de a CD-Audio zona datelor efective; ~Lead-O jul mm de dise, cu rol de dirijare la iesie. Ansamblul celor trei zone determind o sesiune, Iueru util de refinut fara de citire (1.25 misec), cu care capul de citire parcurge 0 porfiune de spirala, se asiguré print-o vitezA unghiularé variabil8, intre 200 ‘cdnd se citeste porjiunea exterioara, pina la 535 rotaji/min., cdnd este posibil accesul inregistrate. La yavertor le audio de pe CD-Audio, desi numerice nu pot fi transferate un punet comun cu acestea. le cu soft specializat, disponibil suportilor numeriei neinformatici Amintim fn continuare edteva din varietatile derivate din CD-Audio gi anume CD-G, CD-MIDI $i CD-V. Varianta CD-G permite adfugarea in baifi speciali Daifii de control, a unor informatii grafice sau text (de ol céntecelor), fiind folosita in Karaoke. Raspandirea mai restrénsfi se explict prin succesul imediat pe care il are tehnologia CD-ROM. cu facilitii deosebite in acest domeniu Varianta CD-MIDI utilizeeza subcanale pentru date MIDI, in vederea obtinerii de efecte speciale la redarea semnalului sonor. Varianta CD-V - Compact Disc Video combini tehnologia CD- Audio cu cea a Laser Vision, stocand semnal video analog, de calitate superioart standardului VHS. Partea sonord este separat& de cea video, astfel incdt pe cititoare CD-Audio sau CD-ROM poate fi recuperat sunetul, firs seevenfele video. Cititonal CD-V se conecteazi in mod normal Ja un TV pentru o recuperare integral8, video si sonor. Far a se confimda cu video CD, care lucreazs cu informatia video numerizatd si comprimata, CD-V reprezinta doar o etapa in evolufia compact- discutu, i pel 22.22 Alle tipuri de suporfi cu memorare digitall, in format neinformatic Dise-ul lansat de Sony in 1992 introduce un now format de dise audio numeric, folosind tehnologia de la discurile magneto-optice pentra a8 : - anes rea chiar de catre utilizator si apelind in acelasi timp Ia (ea discul a cu CD-Ausio si deci necesita permite tnregistra : i de comprimare pentru a spori capaci iba iL fae incom: Schimbaril introduse il ae specializate, Durata de inregistrare este comparabill cu ag ‘di, ta drnensune de jumétate din diametrul acestuia (6.4 em), ae de compresie denumit ATRAC (Adaptive Transform Acoustic tm de cor unui ales A Coding), bazat pe efectele de mascare ale percept nvegistrare ca video casttofoanele, dar pentru sunet nume! i i 2 sau I cau 48 KHz si memorat pe 1 freevente de 32, 44.1 sau hui de inregisuare densi au consacrat in in forma analogici la redare, nu permite conve fisiere a, forma analogici la redare, nu permite conversia tn fisiere multimedi prin fos 1 coea ce restrange utilitatea acestui format. : eG Digital Compact Cassette (DCC) reprezinté 0 incercare @ Hime! Philips de a defini un format compatibil cu caseta audio standard, dar de tip ilps de a defi Casetele a aceeasi dimensiune fiziea, casetofonul compact aii a casete audio clasice, cu format analogic. fnregistrarea, de tip ee 9 piste paralele, dintre care una este folosita pentru rmumerio, se face pe 9 pi ed e, denumit PASC 4 CD-Autio. 44,1 sau 48 KHz, pe 16 biti, CDD se apropie de «: unui CD-Audi ‘etofoane, magnetofoane si video casetofoane profesionale Casetofo: fo ; merizat, care si nec tranzifia spre un video si sun © serie de casetofoane si videocasetofoane tare Iucreazi cu semnal dar fntr-un format neinformatie, populeaz lumea profes fncerea sa facem o scurti clasificare a lor. Domenjul sunetului cunoaste dows mé ~ magnetofoane numerice, = sh hucteaza speciale, ri de inregistratoare: nd banda magnetic Audio Workstations - DAW); ambele ist@, confin editoare de montaj si dispozitive pentru efecte audio numerice (Di 4 formate, la concurenfa, DASH (Sony si Studer) si ProDigi i, Otari, Siemens) occupa segmentul cel mai important al ambelerespectind specficaile AES/EBU (European BroadCasting Union). DAW au o structura apropiaté de a sistemelor bazate pe dispundnd de tastatura de comands, suporti de stocare (dise dus, dise magneto-optic, benda DAT, banda VHS) si chiar interfafa SCSI pentra ‘acordare la sisteme complexe, Pe Macintosh pl Pro Tools calculator, ile de sunet Sound Tools si wrice’ ele formatului Betacam (Sony, 1993) pe casete de acceasi D-5 se regisesc pe diferite complexe, permifind efecte dia trebuie s& treaca © fazd de numerizare, realizat& pe baza uior cartele de achi speciale si montaj virtual. Integrarea 2.23 Stocaj sale umceric in fisiere informatice. Compact discul si derivatele 2.23.1 CD-ROM CD-ROM (Co logiei CD - Audi ict Dise - Read Only Memory) este 0 extensie a Ce permite accesul la cea. 550 MB (fn standarduldia ~concepte i practic de date, prememoratej Standardul este cunoscut sub denumirea Yellow 1985, Recunoaste dows modus de ‘© modul 2, pentsa date Book si-e publicat de Philips Ine: # modul 1, pentra format dise calculate imagini si secvente video compriniate ice dupa acciasi model ea le CD-Audio or8, 0 protectie mai mare Ia erori. Daca 0 eroare de citire a semnalului sonor rimfnea imperceptibilé pentra turechea umana, ea este de neadmis pentnt un figier de date informatice, foarte exact, Pentru sporirea integritajii este nevoie de alocarea unui num&r mai alfanumerice, informatii andi Memorarea dat necesiti, spre deosebire de infor in diametru, 1.3 m/s vitez& la citire, 200 Ia 500 exterior spre. interior Datele informatice sunt organizate tot pe trame de 24 B, ca la CD- le cite 98, ceca ce conduce Ia sectoare de 2352 corecfie erori, au fost definite douk moduri de Audio, regrupate apoi pe seri la fiecare ire cele 98 de in modul 1, pe lénga cei 882 B (98 B de control, cate un tramé si 784 B, eéte dowd grupe de 4 B, in cascada, la fiecare trame) se alocd suplimentar inca 288 B pentru reperaj si detectialeorectia erorilor, astfel neat structura finala este urmitoarea: = 12 B informatie de sincronizare; ea este folositi Ia del sectoarelor si se consti - 4B antet (3 B adresa s = 2048 B informatia propriv-zis de reperaj, detect si cores} = 882 B, informafia propriu-zisa, pentru reperaj, erori tea producerit Sistemul de corectie este tot de tip CIRC, iar probs unei erori este coborata la 1 acest caz Ia 2048 + 288 = 2336 Bisector. le find de 153.6 KB/s vitezt un quad speed le transfer diferd tn cele dont mod proporjionale; spre exem lebit de 4*153 = 612 KBs. Un CD-ROM poate confine atét zone scrise in modul 1, eft si zone dstreaza Imparfirea in max, 99 de tdeauna numai sectoare serise fh mui CD-ROM variaza intre 540 MB si 740 MB. rul de sectoare cu capacitates istrare, 1 seu 2. de mare (de circa 250 ms), Structura fizick a CD-ROM- ti prin Rainbow Book. Din punet de vedere logic, datele de pe un CD-ROM sunt organizate jere. Standardul ISO 9660 defineste o structura de fisiere independent de de operare. De aceea fiecare sistem de operare vine ‘cu un driver lotarii lectorului CD-ROM gi 0 componenta soft destinata exploratii structurii de fisiere (CADOS\MSCDEX.EXE, sub DOS). Ofc igh Sierra prin ISO 9660 nu a rezolvat Apple a continuat s& produea si CD-ROM-uti pe proprii, folosind o structurd de fisiere prezentd si2 9660 recunoaste dou 8B si Level 2 cu fi Fotediode | Opglind semi reffectorizanta Fig. 2 Prncipiul de citize laser virul mare de fisiere, iehnicile ‘Tinand seama de volu te Ja randul lor in cataloage structurate pe maxim Tehnologi sechipamente Chiar si eu aceste incompa CD-ROM-urile se afirma ca un suport deosebit pentru publicarea si distribuirea informatiilor, cteindu-se ia Prealabil un model ce va fi folosit ulterior pentru multiplicare, 2.2.3.2 Avhitectura CD extinsiz: CD-ROM XA, Formatul CD-ROM eXtended Architecture este propus de Philips, Microsoft si Sony (1989), in ideea perfectionii onganizzrii datelor la nivel de fisier, completand intr-un fel standardul ISO 9660, ma ameliorate const in intrefeserea detelor pentru figiere de ‘url (audio conform Red Book, informatice conform Yellow Book) datele audio pot & citite aproape simultan « sau fextuale. Partea de hard este capabilé si. separe turle diferte (audio si date propriu-zise), si decomprime si si redea ‘nformaja audio spre isirea audio gi sdirectioneze datele alfanumerice spre informafile grafice © doua perféctionare consti in stocarea datelor in forma Comprimatd. Pentru sunet o comprimare ADPCM (Adapuive Differential Pulse Code Modulation) permite extinderea duratei totale a fisierclor de sunet peun CD-ROM pind la 30-40 ore, Schimbatile aduse fiind esenyale, un lector CD-ROM standard au le ‘scunoagte. CD-ROM XA folosesteacelasi format pentru sunet ca si CD-I, dar formatele pentru grafic gi datele afanumerice sunt diferite. Apropietile de formatle specfice CD-Interectve cate folosese acceag asigurd existenja unor discuri ce pot fi tite pe ambele cle CD-ROM de generafii recente dispun si de placa de decompresie in timp real, recunoscénd in plus si alte imbundtafiri aduse formatalui CD-ROM XA, cuprnse in ceea ce se demumeste prin CD-ROM. XA2. in acest fe, se asigutl citea pe o astfel de unitate a discurlor CD. ROM, CD-Audio, Photo-CD multisesiune si CD-ROM-XA,4 ‘Multimedia concepte gi protict Un CD-ROM XA cu o dezvoltare intermediari, numit Karaoke CD a fost perfectat de firmele Philips si JVC. Aceste discuri pot fi accelate pe IVC, Sony si Matsushita. Atét Karaoke CD, eat si Video CD suporti secvenje video, ecran complet, cu sunet, comprimate MPEG-1. 2.2.3.3 Compact Dise Interactive Compact Dise Interactive (CD-1 ) este rezultatul coopersrii fntre Philips si Sony (inceputd in 1987) la care a aderat si Motorola (in 1989), aducind partea de compresie/decompresie necesari ge: animate si secvenfelor video. Lansat in SUA in 1991, CD-I cunoaste o dezvoltare comer a, 18 de masa, incepind eu 1992. in principiu, CD-I face parte din fanilia discurilor optice de tip CD- ROM si respecti standardul ISO 9860. Capacitatea sa de circa 650 MB, permite memorarea a 250 000 pagini Ad de text, sau a 7000 imagini fixe sou a 19 ore de sunet de calitate medie, In iunie 1987, Philips, Sony si Matsushita publicau un nou standard, Green Book, sistem multimedia autoconfinut pe CD, compatibil cu tehnologia audio. ined de la lansare CD-I suporta teXt, patru nivele de sunet, inclusiv CD- ipate cu cartridge Di (CD-l oferd patra cali tipuri de codificéri imagine (Delta YUV, RGB, CLUT si RLC), Lectorul CD-I este de acelagi tip cu cel CD-Audio sau CD-video, de la fate, comunicare prin mai multe m rind, © piatd de discuri de o mare-vatietete lenfe cultural gi educative 'm de calcul cu propriul procesor (Motorola 680xx) cu hardware specializat pentru video, au drive CD. Sistemul de operate este de tip CD-RTOS (Rea! Time Operating System) derivat din OS-9 al firmei Microware System, Un TV standard poate fi utilizat ca dispozitiv de iesite. Incercand reeditarea succesului primul CD-1220) permit $i aseultarea Cl Sunt anunfate si CD-I portative, cu ecran color de inalta rezotutie, eu re dubld, dela beterie sau de la priza Independenta de lucru, posibilitajile de programare completi,afigabila 8, cu hard si soft Particular, de obicei ca sisteme de caleul de sine stititoare, toate reeunoseénd CD-ROM XA si Photo CD, Compatibilitatea este inst foarte redus8, impiedicand folositea lor pe mai multe platforme. Dintre ele, Panasonic produce un Midtiplayer 3D0 ( 3 Dimensional Optics), probetil I dintre competitorii semnificativi ai lui Philips, recunoscand CD-Audio, Photo CD , video digital si jocuri. Alte firme cunoscute (Samsung, Goldstar, iazd gi ele de licenfa 3D0. Un laborstor de cercetare din Eindhoven, Olanda, a dezvoltat incepand cu 1998 un procesor specializat, capabil si decomprime si s& afigeze in timp real, Secvenfe video comprimate MPEG, Pregitirea unui CD-I necesita insi, 056 ‘Multimedia - concept s pacts platforma specifica de lueru (CD-I Amazing Tools) si consum’ mul pentru o comprimare performanti a imaginilor 2.2.3.4 Commodore Dynamic Total Vision (CDTV) Se prezint ca o extensie a sistemului Amigo S00, comercializat de Commodore, pentru a deservi d CD-ROM gi un microprocesor Motorola 68030 fae din CDT de restituire, cataloage de prezentare si vénzare prin util pentru corespond Formatele de Iueru nc le comprimare / rd sau soft, Aces Kodak pentru stocarea numerica a fotografillor. In acest sens mai multe formate numerice si a fost pus la punct procesul ner de inalté rezolutie) si de stocare a imaginilor umerizate (folosind un se fotografice pe CD. Structura de fisier este aceeasi cu cea utlizati pe CD-ROM XA $i previzata de ISO 9660, ast lector CD-ROM XA, sau chiar CD-ROM standard, ins specializat, Formatul de baza, folosit fost repede insopit de alte patru formate derivate, bazd/4, baza/I6 mai mici, respectiv bazd4 si bazd*/6, mai mari, Fiecare imagine era astiel stocath pe Photo CD fn einci form: edia sau cerinfele curente de vizualizare, deci cu o paleta coloristica bogatd, folosind codificirii video si nu RGB, caracteristic imaginilor la codificatea video, se foloseste un canal pentru pentru culoare, echiul uman fiiad mai ser luminozitate, Acest lucru permite reducerea la jumétate a dimens fisierelor, comparativ cu codificarea RGB. Formatul de baz si cele douk formate reduse se stochea: ecomprimat, iar formatele mari sunt comprimate Huflimann gi nu JPEC lund in considerare doar diferenele faa de formatul de baz. Cele eine formate de memorare, in. cone le folositii algoritmilor de comprimare, Jur de 16 MB/fotografie, cea ce inseamna aproximativ 100 de pe un Photo CD. Spre exemplu, formatul cel mai voluminos este bazd*76, adicd 7684 “4 = 3072 * 2048, ceea ce, la 24 bii/pixel, inseam’ 18432 KB, iar comptimat la un report de aproximativ 2:1 va necesita in jur de 4-5 MB, adic& cea intreaga suprafafé ocupata de toate cele dde Kodak, permite memorarea in mai multe reprize de imagini pe fil de 35 ‘mm, capturate ia prealabi mul zonelor de control (Lead In, Lead Out) Previizute pe suport. Cele scrise in prima sesiune folosesc standardul IS0966038 Multimedia conoepte gi pracica Dificult latelor fotografice pe orice CD-ROM provine din faptul ci tn sesiunile ulterioare se modificd si tabela de confinut a discului, aceasta trebuind rescrist in alti zon negravatd ined, Lectorul CD trebuie si stie s8 selecteze, la un moment dat, ultima tabeli act Fotografiile inscrise in sesiunile urmitoare pot fi accesate doar de CD- 1 si Photo CD player-e, care au driver-e “multisesiune", adica stiu s& caute in zona de index multiplu, Un soft suplimentar pe player-e CD-ROM XA, poate fotografile addugate in sesiunile ulterioare. de asemenea vizual Formatul Photo Kodak al imaginilor este in prezent recunoscut de majoritatea softy i ini (Corel Draw, Paint Shop Pro, Photoshop ete.), Photo CD penetrind putemic lumea multimediei. Pomind de la segmentul de piaja c&ruia se adreseaza firma Kodak a previzut cinci categorit de Photo CD. a) Photo CD Master sau "Photographic Quality Images", ce ccorespunde standardului inijial cu 100 fotografii format 24x36 negativ color sau diapozitive. Acest model foloseste toate cele cinci formate (228 + patru derivate) si este livrat curent de Isboratoarele foto din lumea fntreag’, ¥) Pro Photo CD destinat profesionistilor confine imagini de dimensiuni mai variate, pomind de la un origi inalté rezolutie (4096 x 614), dar espectind aceleasi standande de stocare, ©) Portfolio Photo-CD, confine diapozitive consultabile pe televizor sau monitor video calculator. La acest model cele doua formate mari nn se mai stocheazi, deoarece rezolufia ecranului nu ar valorifica inalta fidelitate a fotografiilor. Prin eliminarea lor, se poate ajunge la cca. 800 fotografii pe un CD. Standerdul CD-ROM XA permite si adtugarea de sunet pe Photo CD, umnérind difuwzarea imaginilor sonorizate, cu reducerea corespunzitoare @ ‘muménilui de fotografii pe un CD. Se anticipeaza ca un Portfolio Photo CD si poati fi obtinut chiar de utilizator, pornind de la un Photo CD Master. 4) Catalog Photo CD, model care lucreazé numai cu formatul bazd/16 ‘ajungénd pana la 6000 clisee pe un CD. Dispune de obicei si de un browser, ‘Tehnologi si. te 2 soft bazat pe u re savy acces selectiv. ©) Medical Photo CD - destinat imaginilor tem de indexare, pentru iaate in sistenmul +9 statie de Iueru Sun, dotaté cu un gestionar de date Kodak PCD $200, care primeste informa} fisicrele corespunzatoare; + 0 imprimanta Kodak PCD 200, pentru extragerea fotograflilor pe formate uzuale sau doar vignete, pentru un cat + un lector-integistrator Kodak PCD 200, de final& a CD-ub izate, le adapteazt formatului si constmuieste num WORM, pentru gravarea Centrele de prelucrare oferé si servicii precum: mt CD-utui, confectionare de Portfl sonor sau text, imprimare pe hrtie a fotografiilor de pe un CD, ete. Un soft io Organiser" este dlisponibil pentru machetarea si regitirea unui Portfolio Photo CD interactiv, El permite punerea la punct a dia, Blementele insoyitoare de praficd sunt figiere de format iar cele sonore recunoscute de sistem, folosesc formatul cas DAT. Produsul final dispune sgadar de un sistem de navigare, nfterosi, telecomandato ‘Multimedia - concepts si practic ‘monosesiune (Inscrierea fotografilor pe CD s-a fcut intro singurd elapé si exist o tabeld de confinut unica) sau un lector CD-ROM XA tip 2 pentra Photo CD muttisesiune. Vizualizaren se poate face si cu un lector CD-I care foloseste pentru Imagini fotografice acclasi sistem YUV de coffoae, In plus, CD4 si de o interfata graficd pentru selectie fotografie si programare a de vizualizare Durata de afigaj este ceva mai mare, dar posi ccontrabalanseazi acest dezavantsj. Este de asteptat de alt lea programéii , perfectarea unor interfefe de pilotaj, direct de pe calculator. a Tipcd | Photo | video | Pc+ |PC+cD-| Cot jcD4t + cD D | cp. | ROMXA plaed | Rom | *Placa MPEG MPEG cp. x a x x x x Audio Photo x - simpli x x x cD sesiune Video - a - x - x cD cD- - - x x . 5 ROM CD41 . . 5 - x x Tab. 2.1 Compatibilitates cttoreior CD ‘Tehnotogit gi echipamente 61 Tip dise Tip info Specificatie CD Audio muzica Red Book cD-G muzica, grafice CD-ROM Mode | text Yellow Book CD-ROM Mode 2 | text, grafic imaginistaice, | Yellow Book CD-Magneto-Optic inregistrabila Orange Book I CD-Write-Once inregistrabila Orange Book I __ Photo CD fotografii Orange Book If, discurihibride CD-ROM XA supliment la statice, audio si video Yellow Book cD texte, grafice, a Green Book Karaoke CD text, grafice, audio, FSFM video Video CD text, grafice,audio, PSFM White Book video See TTeb.2.2 Aspecte comparative privind formatele de compact dise Observatie.FSFM-Full Screen Full Motion - semnificd faptul cd secvenfele, la nensiunea ecranului complet, pot fi vizualizate } TV sau video (25-30 cadrelsec.), iteza impusd de aparatelea ‘Multimedia - concepts 2.2.3.6 Video CD ‘Video CD reprezinti o noua aplicatie a inregistrari digitale pe CD. Ea presupune stocarea pe un CD a 72 minute video, comprimat MPEGI. Formatul datelor este identic cu cel video definire au fost comprimat confine in plus, informaffile de navigare (fnainte, inape inainte, pauz’, clutare vizuala). Rata de transfer, destul de scdzuta, este It de comprimare; la rndul lui acesta necesita compensatd printr-un factor i ‘timp de ordinal hinifor pentru comprimarea unui singut Visualizarea se poate face pe cititoare CD, inscripfionate CD-Digital Video. Ele pot interpreta’si CD-I, dar cu restricfi, deosrece CD-I confine tn sfari de video si secvenfe grafice si sonore, in formate specifice. 3 Dimensional Optics, platforma pentru jocuri, dotata cu lector CD, procesor RISC pentru caleule de graficd si procesoare grafice rapide, permite si ea vizualizarea Video-CD. De asemenea, discurile Video CD sunt curent consultate pe sisteme de calcul cu lector CD-ROM XA gi plecd de decompresie MPE 2.2.3.7 Tehnologii magneto-optice Nevoitor tot mai mari de memorii externe pentru stocarea si arhivarea le rispund discurile optice de mere capacitate. Timpul de acces adus in jurul 2 20 milisec (inclusiv unitatea de ea, capacitatea ridicatli de stocare, ire scriere) optim pe 1 MB, amovi durata mare de visa sunt doar cdteva dintre caracte in viitoral acest tip de supo {indreptdesc s& ne pune mari speranj Dar care este proveni forma wnor suporfi de tip read. WORM (V sporti optici au evoluat rapid spre Once - Read Many) si apoi cite discuri magneto-op ‘Tehmologil gi echipamente a read only, cu pastrarea capacititii de stocare a unui CD, a reprezentat un deziderat ine& de la aparijia CD ROM- constructorilor s-a orientat pe dowd se mai bazeazi, de aceast’ dat, pe gravare, ci pe formarea unor bule in stratul jc proprietiile de reflexie in acea zon8. de naturd organics, ce m (1991) si recunose dou categ le 0 singurd dat (CD WORM - CD Write Once, Read + discuri inseripti Many. ‘+ disouri reinscriptibile (CD R - CD Recordable). CD-WORM neck titi de citire spe fi lecturat pe o unitate CD- ROM standard. Discurile WORM ca forma de naturé optick de memorare a informafiei prin faptul e& pot fi inscrise o singura data si nu pot fi sterse, ofera si se preteazi la athivari de date si ta istribuirea de inform: fe mare fn timp. Specificajia pentra CD inregistrabil, prezenti tot in. standardul Orange Book care introduces cele dow’ variante, CD-MO (CD Magneto Optic) si CD-WO (CD Write Once), in varianta a doua, a definit si un al ¢ © parte prefnregistrati si o parte Partea read-only contine informatie memorata in conformitate le, in timp ce CD-R poate © seeuritate sporit una sau mai multe sesiuni de lucru; pentru inscrierea in mai multe sesiuni este nevoie de un64 ‘Multimedia - concept si practca software specializat, dezvoltat ulterior. Au fo lansate pe piafi si CD-recorder-e ce pot fi folosite pentru trageréa unci -offs) de CD. Discurile complet goale au alta structurt material loc de aluminiu decit cele normale, suprafeja metalict fiind de aur, Inscrierea se face cu un laser de putere mai inalta, care modified stratul dintre aur si plastic, Din categoria CD reinseriptibile fac parte si discurile magneto-optice. ‘Asa cum sugereazi si numele, ele combina tehnologia opticd eu cea magnetic, pentru a asigura reinscriptiblitatea, Suportul magnetic este de astfel incat el mu poate Ja temperaturi obi deoarece ar necesita un cmp magnetic prea ridicat penta schimbarea poluritifii. Focalizénd zona doritd cu raza laser, temperatura cteatd (aproape 2000 grade Celsius, punctual) scade coer poate schimba pol tea sub valoarea la care tatea dipolilor suportului, cémpul: magnetic disponit producnd reinscrierea inform Citirea are la baza efectul Kerr, valorificdnd proprictatea pe care 0 are & polarizatd, de a-si schimba planul de polarizare cand cade cu polavizari diferite. Asadar scrietea este ter -magnetivo-optics, a este magneto-opticd, Timpul de acces variazA intre 50 si 100 -cunde. Comparativ cu mediile magnetice clasice (hard-discun optici au ined o vitezi de acces redust, ind de 3-4 cori mai mare decat la hard-dise si o rat de transfer defavorizanta, in aceeasi proporfie. Explicafia consti in faptul cd inregistrate in tehnologia CLV (Constant Linear Velocity) cu aceeasi d viteza de rotajie 2 CD-ului tebuie sa varieze pentru a asigura rate de tran pul de cdutare me te de inregistrare a info uniforme, aceleasi pentru pistele apropiate de centru, cét si penima cele exterioare, Accelerarea sau reducerea ‘Tehologii si echipamente 65 ca urmare a preciziei de localizare ( principiul optic pentru pozijionarea capetelor de citire-scriere) o ciestere a capacitaii de stocare la peste 10 GB. Pentru cresterea vitezei de Iucru sunt deja in exploatare curenta sisteme cu scriere intr-o singuri fazi, firk o stergere prealabil’, iscuri magueto-optice reinscriptibile (DMO) au apérut pe piaji la incept lor 90, cele mai rispéndlite formate fiind cele de 5.25 inchs si respectiv 3.5 inchs, Se conecteazii prin interfaja SCSI, pentru a lucra la debite timpii de acces la date rman ined destul de mari, aproape dublul 1 de acces realizat de discul dur, Volumul de informafii stocate variazi ‘-optice Floppy-disk Magneto-Optical (FMO, le, de asemenea pe interfefe SCSI, au evoluat mai ale si permit stocarea unui volum de'date de peste 100 MB, jur de 80 mil pentru dischetele magnetice wzuale. Spre deosebire de DMO, FMO apeleaza Ia tehnologia optic& doar narea capetelor de citire-sriere, restul fiind de facturd rmagnetica, Poziticnarea ghidatt laser perifle ins o crestere a d inch la dischetele clasice de 3.5 inchs, la 1250 de tea sporitd, precum si concordanfa formatului de recomanda dischet + multimedia inte diferite platforme, Flop Jural formatului ccunde, fai de 200 milisecunde fnregistrare de la 135 pi nagneto-optice pentru [SO Standard Media de 650 MB, i din 1994 discuri de 2.5", amovibile, la 140665 ‘Maullimeslia = concepte gi patios ISO in domeniu, proiectat pentra desktop, sta subsisteme si tonomiate optice. Apros de acces de 35 ms. Din punet de vedere al capacitiii el egaleazt un CD ROM, dar poate in plus fi reseris de un numér nelimitat de ori. Rezistenta la socurile fizice si la cdmpurile magnetice, aléturi de capacitatea mare de memorare, il derulare impusd cadrelor dintr-un film etc.), fac uneori insuficienté chiar si pentru CD-ROM. Raspindirea elementelor jegata de compact dise si discurile ‘magneto-optice. 2.3 Echipamente de afisaj Cele mai freevente echipamente de afigaj sunt monitorul TV si ecranul calculator. Pentra cd ele sunt destul de cunoscute in viaja cotidiana si fn Jumea inform: ‘mu ne vorn opti deloe asupra lor. Tmprimantele matriciale, cu jet de cemeala si cu laser sunt alt suport curent de afigare a unor elemente grafice si de multimedia. Tabletele LCD sunt dispozitive realizate in tehnologia LCD (Liquid Tehnalogi i echipamente Gl irea spre monitor a unui calculator $i de celule LCD, fiecare celult find adresabila de pradul de pe monitoral caleulatoru. Dupi gama coloristict redati, tabletele LCD pot fi alb-negra, cu calculator pot fi astfel vizualiznte la dimensiunile unui ecran de proiectie de dimensiuni medii, i jur de 1.5 x 1.5 m. Seovenfele video sau grafiea de ani fins probleme, dat wei scizute de reacjie a celulelor LCD Ja schimbarea recepfionat, Pe o tablet LCD obignuiti, misedrile rapide, chiar si Video-proicetoarele sunt dispozitive de afigaj pentru proiecfia unor co pe un ecran mare, pentru grapuri mai mari de persosne, Doud inoaitate si © una presupune existenfa a trei tuburi eatodice, de fr cu distangi focalt fix’, izeaz& trei matrice LCD, plasate in fata unei surse di dop& principiul afisarii diapozitivelor sau filmelor, fe (1.5 pant Ia $ m) se coreleaza cu pputerea sursei Iuminoase (500 pind la 1500 Iumeni) si cu distana la care se6 Mulkimedia- concepte si practica sunt determinate de aceasti distant, pentru a asigura claritatea maxima a imaginil. . tanga focal este variabila, Pentru a doua categorie (mat dar este mai redusd, ceea ce conduce Ja di mai reduse ale ecranului de pr simpozioane. Cele informatice si purtind sigla "Data" au laje ale freeventei zgomot la eare este supus semnalul pe parcursul transmiterii, Pentru a evita degradarea semnalului se aleg distan tub 3m, inte calculator si videoproiecior sau se epeleaz la amy sia in format analog a informafiei, inainte de transmitere, cea ce ic% gio conectic& ceva mai complex. 3. RESURSE SOFTWARE cechipam , precum gi software, pe se 58 se sprijine produsele program, care construigse satt me hardware cu cape siconfin primitivele de baz perifericele spe ci grafice, de sunet izat pe medi de comunicare (sunet, grafic’, video) Prin luarea in considerare a resurselor soffware, se poate atinge un jelegere a multimediei, nivel pe care se regisese nivel superior de pachetele soft pentru ereatea de apli Resur sunt puternic imp! conceperea si redares: in in special de 1 de comunicare si programare; acestea sustin numeroase nnivele de comunicare si traducere pe care se construiesc aplicafiile. melor de operare ucral cu date de tip continwu, video si sunet, dar si cu perifericele toare lor, fnfelegerea acestor date de cftre are, este mediata de suporturi prelucrisii lor, dintre cele mai cunoscute astizi La rindul lor, aceste alle special des enumerdnd componente sofiare sunt susfinute si dezvoltate prin capaciti idinea de surse pentru captarca vele de transfer a datelor reunite in bibioteci DI70 ‘Mallimedia -concepte si practic& 1e resurselor software Evaluarea posi ‘multimedia este dezvoltaté pe scurt prin congimutul acestui c 3.1. MCI (Media Control Interface) diferitelor periferice mult in mediul Windows prin feje de comenzi unitare. Numita MCI (Media Control Interface), aceastt i reglementeazi modul de interpretare a comenzilor de catre Conexiunea gi cont Ja un calculator pot fi rezolvat accesul la sunctul wave, la video sau la sunet de comenzi MCI orice periferic real sau virtual poate fi conectat logic la un for. Lucrul cu aceasti interfafi presupune existenja platformei modificarea parametrilor de lucra norma MCT este foarte alex ‘Windows, care sub Control Pc ai acestor periferice. Pentru ap! jfericele de captare si © comand’ MCT are o structura bine definita, compusa din: = comanda propriv-zisd, cum ar fi: OPEN, CLOSE, PLAY ete; Je perifericului tegat la calculator sau a plicii componente: CD- Audio, CD-ROM ete. ~ argumente de funcfionare. Comenzile MCI sunt transpiise si sub forma unor ghidaje construite cu ajutorul editoarelor specifice, devenind mai ugor accesibile utilizatorului (panouri de comanda). Perifericele si driverele multimedia gest fe sub Windows se in secfiunile [MCT] si lestinat produsului yedia. ToolBook. Astfel a fisierului SYSTEM. iInceputal sesiunii de lucru, Windows va recunoaste perifericele multimedia Resurse software a este deosebit de conectate 1a caleulatorul su. Deoarece acest corecti a a stem si pentru exec th cdind se instaleaza sub stu de semp va actual indows un nou software multimedia, acest figier, completéndu va corespunde un modul de lows si identificat printr-un nume si prin extensia DRY sau SYS. Sectiunea [MCI] a fisierului SYSTEMINI permite ca prin declaraten acestor periferice, anumite tipuri de fisiere ce congin obiecte executate de fast-uri spe i erelor de sunet CD-Audio, sunet digi ideo AVI, stinet MIDI, Deoarece controlul asupra perifericelor se realizeaz prin comenzi, avestea se pot folosi si in programe scrise in limbaje script sau in limbaje de gramare vizuale, cum sunt C sau Bas jer de sunet numeric wave lao secv snzi Intr-un program muzic leo simultan si preluarea acestora conexitinea cu fisiere ce contin audio si in programe de aplicatie. Sintetizind putem spune c@ prin intefata MCT se asigur’ conexiunea elor hardware sau emulate software cu un calculator, ee lucreazt sub Windows, prin legaturi specificate si deserise tn fisierul SYSTEM.INI and este vorba de iipuri de periferice indows, cum sunt CD At entra seevenfe MIDI; altele sunt ins furnizate prin rosoft, de dezvoltare multimedia,n Multimedia -concepte si practica ‘Comenzi MCI (Media Control Interface) prin care se controleaza driver-ele specifice (video-dise, CD Audio) driver-ele peti (periferice pentru sunet sau video digital) MCI-aplicatie multimedia 3.2. QuickTime (Apple) - suport pentru multimedia arhitecturala software, dezvol de Apple jelor video pe un QuickTime este soluy pentru integrarea si redarea sunetului, animetiei si secv sistem Macintosh. Deoarece el asigurd organizarea datelor dependente de aceasta proprietate, QuickTime s-a ja cea mai bund pentru domeniul ip, cum datele audio si video d dovedit pentru. Macintosh sol mediei. El apare ca o extensie a sistemului de operare pe Macintos! oul ‘System 7.x; in prezent existé versiuni software Ja redarea secvenjelor audio-video sincronizate consti us de redare ale (mono, 8 bifi pe esantion, 22 Khz rata de es jule, ce furnizeaz un set de rutine pentru manipularea si aginii sunt destul de mici, iar sunetul este de cali e). Construit din mai Resurse software B resurselor exteme. Cu ajutorul acestui modul, orice hardware QuickTime watorului final al aplicafiei. Dialogul a 1re se produce pe baza unei cereri cdtre managerul componentei, care fumizeaz controlul asupra resus. ul de imagine trateté si de perform -un modul QuickTime specializat. Acesta define obligatoriu schemele je, sub forma de codec-uri pentru foto JPEG, video, ‘Apple Cinepak si YUV, dezvoltat la capitolul despre compresia video. Codec-urile QuickTime se bazeazi pe diferite tehnici si algoritmi de fe foarte cunoscufi ca: JPEG, RLE (Run Length Encoding), MPEG sau specifici diferitelor medi QuickTime furizeazi de asemenea, un format de fisier pentru laginea animatd si pentru film, denumit MOVIE, Acest format ¢ QuickTime poate confine orice combinatie de video, eput si de sfirsit, sp in plus fafa de cele amintite, QuickTime furnizeaza 0 i ator standaed, ce permite captarea datelor in mod dinamic, compresie $i i pentru redarea secvenfelor multimedia. oferite de QuickTime permit redarea filmului digital de pe hard dise sau de pe CD-ROM, far a necesita de mijloace hard speciale, Redarea seevenjelor QuickTime este influen ale si a hard discului, datorita sitmului de afigaj al acestora, QuickTime ne arma multimedia a firmei Apple, datorita capacitatilor sale deosebite facim Multimedia -concepte si practic8 3.3. Microsoft Video for Windows Microsoft Video for Windows denumit si AVI (Audio Video lcaved), dupa tipul de figsier ce confine secvenfe video in acest format, este un soffware specializat dezvoltat de Microsoft. El poate fi comparat din lor sale cu QuickTime pentra Macintosh, constituindu-se ca o extensie multimedia a sistemul punet de vedere al fa vitezi’ de 20 pani la 30 de cadre pe secunds, Configur redare video este un procesor 486 la 33Mhz. Cu toate aceste afigath este de dimensiune mic si chiar eu un usor efect de flicker. Alte dezavantaje sunt cantitaten mare de memorie necesara si ratele mici de compresie ale formateor AVI, ceea ce permite stocerea a numai cateva minute de video pe hard dise. Exist deja 0 gamii mare de ap! respectit prevederile Video for Windows. Acest standard permi video simultan, sub Windows, fara a de decompresie se pot executa seevenfe video AVI la 30 de cadre/sec., Ino rezohufie de 640 * 480. ‘Tot in idea acceleraii redirii secventelor VW, rele video, denumits VDI 1993 Intel a fideo Device buffer-ul cadru nnsie software la dt Interface). Pri al controlerului video. termediul acestei interfefe se scrie direct ideo for Windows in forma de bazk smiterea sirului de date video comprimet la codec, area produsului presupune trans care le decomprima cadru cu cadru, converteste formatul YUV in RGB $i apoi le poi la sojf-ul Video for Windows. fn urm&toarea etapa, |: gestiunea ferestrelor, Resurse software, 35 __ Resurse software TS nnsformairi cadrele video s8 fie arafice, pentru afigare pe ceran, Jat 0 neat Video for Windows, in mplit a modului in eare fi versiunea de baz, prin intermediul interfetei video: Windows Video for Windows CODEC | bt Interfatii ie periferie video cae DISPLAY Fig, 3.2 Schema de funetionare Video for Windows Datele audio si video sineronizate, captate Video for Windows se ate, fie de pe harddisc, fie de pe CD-ROM. Sofi-ul module, cum ar fi: modulul VidCap, care permite captarea secventelor fixe; modulul VidEdit, pentru editarea si redarea secvenfelor audio $i16. Multimedia concept si practict jo de montaj; modulul Wavek video, constituind un veritabil'st permite crearea si editarea u modulul BitEdit, un editor de imagini care permite retusul 1 secvengi. AVI este primul ansamblu de unelie program ce permit ‘ratarea datelor multimedia pe platformele PC, comparabil cu QuickTime (Apple). Detorita celor dows platforme software, QuickTime si Video for cle audio video sincronizate se pot gestiona digital, att pe intosh, cdt si pe PC. Secvenfele audio si video create in format AVI po! fereastra Media Player din Windows. Existi numeroase editoare Windows, seeve fizualizate gi VideoShop. Acestea permit text, pentru a realiza filme AVI sau MOVIE. Datorité software-ului Video for video se poate face si la 0 capaci Jows, redareasecve elor inedrearea si redarea se fac rapid, deoarece accesul Ja un anumit le audio este optim Accesul acestuia la un fisier ce confine astfel de date se face prin . Ca urmare, crearea si utilizarea seevenjelor oferite de QuickTime si Video grate programelor autonome, ce Resurse software n tion Program Interface) API. Daca interfaja MCI realiza control are, APL este programelor de utilizator, implicand totodata gi un periferie de iesire. API este 0 interfaja de programare a ep! serierea de programe sub Windows, comunicare si interactiune F, care define funcfii ce permit Program de aplica Limbaje de programare rfefe cu periferice Periferice hardwareJeetronic si pu de comynicare este foarte importanta fi datorit fefei de com realizeazi acest dialog este are rolul de a traduce instru aig specifice perifer in mod obis se realizeaz3 prin jesire, asa cum s-a descris mai area diferitelor tipuri de periferice de catre software de dr (nf aceasta metoda de lucru cu bil care un progr cu un periferic. Procesul de interfatare di ver-e si prin apli protocoalele de interfeyé. API Ea insigi, desemneaz modi realizeaza ins, tot printr-un driver de periferic. Interfefe API speciale Aceste tipuri de interfe destinate redarii graficii pe «: standarde, in special terfejele de programare ;, HOOPS. Ele indepirteaza ici si iesini PHIGS este adoptat ca standard grafic ‘odath 0 GKS (Graphics Kernel System) este un standard si interfaja pentru grafica 2D, cu extensii pentru 3D. Programatorul poate ele grafice si clasele de intrare fra a fine cont de mediul hrardware sub care se realizeaz8. GDI (Graphics Device Interface) este conceput ca un limbaj de programare a graficii, inclus de citre Windows, pentru a permite comunicarea intre perifericele de afigare graficd si programele cu care acestea lucreazi. Perifericul acceptat de cAtre Windows este ins unul sensul c& programul nu trebuie si determine tipul de periferic care este atagat la sistem. Modulul GDLEXE apeleazA rutine din diferite fisiere driver, de extensie DRV, pentru afigarea grafic. Scopul principal al ace: de interfafa este acela de a suporta graficd independenta de periferic, programele de caracteristicile particulare ale diferitelor periferice. Cu toate acestea, GDI are ins dezavantajul de a fi un sistem fara suport real pentru animafie sau pentru reprezentiri 3D gi rota ale obiectelor. folosi pri Cum funcfioneaza interfafa API in mediul Windows interfaja de programare a eplicatiilor Ja care tn program poate accede pentru ii, Modul de funefionare a acestei interfe} sunt stocate 8, DLL (Dynamic Link Library). Aceste modulele de baz Windows, disponibilizate prin biblioteci cu legare proceduri se pot regisi sistem, ca de exemplu MMSYSTEMDLL, COMMDLG.DLL si TOOLHELP.DLL. Aceste procedura sre identified locul unde se giseste o -gare dinamic&, sugerind rolul80 Multimedia, concepte je impune declararea lor, lui Jor. in functie de unei funcpii API se poate face in una din cele doua forme generice: ec DLL >> DECLARE FUNCTION nume- funcfie LIB <> paramet Apetul funcjiet API inte-un program se va face prin insisi numele sau: valoare = nume_fnefie_API (lista - parameti ) API, care permit iferite de cele care Un fapt de semnalat este acela c& fini actualizarea sau consultarea fisierului WINNT st are, dupli cum exista gi programe care jor API fird a le cunoaste sintaxa, personalizeaza alte fisiere de permit declararea si apelul fun 3.5. Extensii multimedia ale sistemelor de operare Sistemele de operare fumnizeazh un mediu confortabil pentru Resurse software 31 imp necesare datelor multimedia, Funefiile suplimentare incluse suplimentare de le in cea ce priveste yrocesarea in timp real a datelor. Aceast& problema a constituit si ined le sistemelor de operate, in sp -es real time ca un proces care prelucreaz& datele si transmite rezultatele procestirii intro anumitt duratt de timp data, care s& permita folosirea lor conform scopului propus. Spre exempla, calculul unor secvente deo sau debitele de transfer trebuie si asigure cadenja de 25 - 30 de eadre pe secunda; intt-o teleconferinya, rispunsul ‘tebuie si “soseased cu promptitudine, iar pentru un caleulator ce supervizeaz’ procesele de productie, interpretarea datelor trebuie s se facd intermediare dintr-un film prin evaluarea deac2 Multimedia -cancepte si practica reprogrameaz’ periodic, in fiecare moment, find planificat rask-ul cu impusius de programare Ia vitezi constantii. Conform, acestuia se asigneazd prioritifi statice saskurilor tn faza de conectare, conform vitezei lor de cerere, Fiecare sask este procesat cu 0 anumité prioritate, tea este stabilitt in funcfie de caleulaté inci de la inceput. Pr importanta task-ului, taskeuti mai sunt utiliza ip medi cor de programare pentru procesarea datelor d Asigurarea cerinfelor de sincronizare reprezinth 0 alt 4 noua legatii de multimedia, adios de caracterul sincronizat si fin contextul sirurilor de date multimedia, gestiunea lor de tip video si audio, precum $i la sincronizarea lot. Aceste siruri de date, cum ar fi mostrele valori care se audio sau cadrele video, se compun dup cum se stie di modified periodic. Fiecare din aceste valori trebuie si aibi un deadline specific. Acest lucra permite resursei CPU si fuel rezervari si si dea gar de procesare, Sistemele multitasking tncearc& si rezolve aceste combi ale medillor de 0 maniera edt mai avantajoast jor in timp real se face de programare a task- Realizarea cerinfelor de sincronizare a mei prin utiizarea de catre sistemul de operare a tehnici lor in timp real. Un sistem de programare a fash principal dou probleme, generate de dow8 stiri de conflict. Acestea se rezumi astfel: + planificarea proceselor cu timp necritic nu ar tebui amdnate din cauza lor multimedia pune cu timp critic; Jor nu trebuie modificata de tn proces ¢ ia cu procesarea datelor audio-video opereazt p critic. lor si folosirea de gestiunea de resurse se extinde gi asupra uunor resurse em de fisiere, periferice. Gestiunea resurselor se confunda deseori cu ces Resurse software 83 Alocarea resurselor se face in baza relay resursa gig Sistemul de fisiere furizeazd fn stocarea gi regisirca fisierelor. Este important cum organizeaz’ informatia in fisiere si cum acceseazH sistemul aceste fisiere folosind ‘memoria secundard, Comp: de acces si control pentra 1s a porfoimanfelor petifericele de stocare eu devenit doar partial mai iv cu eresterea expones procesoarelor gi ref cresteri_necorespunziitoare a performanfelor de stocare foarte thari; temele multimedia pot suporta diferite medii 18 principala a sistemelor multimedia este regisirea uniform’ si oportung a datelor. Acest lucru este legat de stocarea datelor de tip mediu te (play, forward, pause, stop), necesité opt de stocare. fn aceastd pri sirurile de tip mediu continu aparfin predominant categoriei WORM (Write Once Read Many), adicA stocarea datelor mediu continu se face preponderent fn blocuri mari, contigue pe dise. sistemelor de ‘operare s& integreze multiple si diverse componente hardware. La sistemele imedia, se adaugé pe ng perifericele tradifionale si unele noi,4 Multimedia concepte i practica le medi: camere de luat vederi, thicrofoane, specifice Iuerului eu periferice de stocate si redare audio ji video dedicate, periferice de precum si plici de extensie. sistemele de operare © imedia incluse i -onexiuni inlze ele, s8 porneasca fatea central’. iru sistemele in timp real si au fost apoi adaptate sisteme de operare cu imedia. Cele mai rispit Apple System 7.x, OS/2 IBM. OS/2 Warp este un sistem de operaze cu faci necesita inst o config: cel mai bine adaptat neces id din punetul de vedere al trattrii casf-urilo 8/2 oferi trei modele de suportur Pentru integrarea in cea ce. priveste are pentru luerul eu vese in primul rind le perifericelor fizice, iar gestiunea ret fe asigurata de un gestiunea proceselor este preluata de catre yanizaté tot pe Reesurse software 85 32 de nivele. Avantajul acest pentru multimedia sub OS/2 const in menfinerea unui control si a unei coordonari a fask-urilor cu timp configu critic printr-o instanfa desemnatt. alts caracteristicd, cea de-a treia, se bazeazd pe acordarea de prioritaji mumai pentru taskeurile real-t task-urile cu timp: necritic jcitate de celelalte. Acest sistem de programare si execufie a task-urilor este folosit si de UNIX si se bazeazh pe gestiunea proceselor de care un sistem de metaprogramare, includ legaturile dinamice (DDE), executindu-se numai cand resursele nu sunt ‘multitasking preemptiv (au cooperativ ca Windows), ceea ce asiguri 0 securizare in tratamentul multitasking si optimizeazt sincronizarea in edia. Pentru ci am amintit de sistemele mm Inceredm 0 scurt deseriere a lor, foarte important pentr rezolvarea cerinfelor impuse de lucrul cu aplicatiile multimedia. ‘Sistemele de operare multitasking preemptiv decid timpul pe care acorda fiecdrui task. Pentru repattizarea corecti a intarzierilor, lizeaza lungimea luerarii in execufie dupa care decide partajarea La sistemele de operare multitasking cooperativ, cum este exemplul Windows, fiecare procedura elementara previne sistermul asupra 1 de procesare, ce pot fi afectafi de un alt rask. Astfel, dacd pentru un task este necesaré intreaga cape procesorului, el poate produce suspendarea altor fast-uti. Pentra 9 poate provoca o desincronizare intre mediile imagine in migcare si sunet, iar multimedia aceasta intrerupere nele de comuni pentru jie riscd intreruperea transmisici.si Iucrul cu grafic. O -dia, este sistemul de evenimente de mai multe medii continue. Systém 7.x a fost ined de la inceput capabil si yneze mai multe monitoare simultan, avénd lows, speci a, sub acest sistem se pot crea, conv principal intro interfaja de sistem comund, de genul MCI, ate controla sirurile de date pentru o gama larga de periferice. in plus, extensiile multimedia ale sistemului Windows se ieaiz8 in clase de fimefii, eur ar fi: ) sau la setéri ale me aceste comenzi trebuie si poati fi woscute de orice periferic; enti de bari, se referi la definirea caract jor comune tuturor Peritericetor; un exemplu de astfel de comanda este PLAY, care execut un ir de date, sau STOP, care opreste derularea unui sir de date; este crearea de aplicatii multimedia cl se oferd o nou’ dimensiune partajare a resurselor. Un constituie interfofele 1a nivel binar executal ir executabile soffware si fie executate direct pe o lare seu modificare. Un exemplu cunoscut de ABI platforma, fird recom) este emulatea sistemului DOS. Modul de programare a task-urilor sub UNIX, in privinta rezolve 2, se Incadreaza in categoria bazeazi pe un metaprogramator, ce acord’ priorititi fask-urilor4, TEHNOLOGIA SUNETULUI COMPUTERIZAT 4.1 Considerafii generale sunete muzieale", asemenea, cA dacd ‘muzical, modificdnd lungimea in proporti si tat sunete muzicale. ind de Ia aceasta observa, Gamele sunt numerotate de Ia -2 la +5. fn prima gam’, fre "do" este 16.31 Hz, Frecvenfa unei note intro gama dorita se poate calcula \d seama de raportul 1:2 intre notele de baz din fiecare coctava si rapoartele intre notele unei game. Spre exemplu: ohn 23 tag P4163 4.2 Producerea sunetului eu difuzorul intern ‘Maniera cea mai simpla de a produce sunete cu calculatorul se bazeazi enja unui mie difuzor, incorporat, Dacd printr-un program de utlizator se caleuleaza freevenjele sunctelor dorite si ele vor fi comunicate difwzorului post specializat (0x61), difwzoral va produce semnalele sonore datorit vari tensitnii care i se aplicd, Toati dificultatea se2 ‘Multimedia - concept si pratiea rezuma deci, la objinerea frecvenfelor dorite. Avand in vedere ci freevenyele de Iucra ale calculatoarelor personale diferd de la o masind 14 alta, avem. fumizeze 0 programabil de ceas (8253) lucreaas pe freeventa de aproximati (mai precis 1 193 180 Hz, parametu pe care-1 vom 4 FREQSCALE). Pentru redarea unui cfntee, avem nevoie de freeventa fiectrei note iuzicale componente si de durata de producere a acesteia, Freeventele notelor corespunzatoare celei mai folosite game sunt urmator 262 Hz - nota do, 294 Hz.- nota re, 330 Hz- nota mi, 349 Hz nota fa, 392 Hz- nota sol , 440 Hz nota la , 494 Hz- nota si, $24 Hz- nota do de sus, Producerea efectiva a sun cu difuzorul intern comport® tri eta a) Programarea ceast firceventa doritt. In acest scop se inserie valoarea OxB6 (educerea in regim de in portul 0x43, care este portul pentru conducerea de lucru cu rimer-ul, Pentru a fumiza 0 anumité freevenfi de iesire a , acesta trebuie si primeascat informatia de n functie de fiecvenfa de scala si frecventa de divisor = FREQSCALE freq_notas Lucnit cu difuzonal se realizea2’ printeun controller de interfata paralela (8255), care dispune de 3 registre. Fiecare registru este conectat la IS 8088 printr-un port separat (0x60, 0x61, 0x62), conducerea difuwzorului asigurdndu-se prin portul 0x61. ‘Tehnologia sunetului computerizat ot registra pe 8 semnificativ, apoi aitul cel mai sernifi aducerea lui in starea prin inserierea valorii ON = Ox4F in portal de comunicare cu difuzorul stare=inp(PORT_SONOR )s outp( PORT_SONOR,ON ); ie timer 2, de c&tte difuzor si © L-semnalare prezenfé date pentra lucru cu difzorul, are obligatoriu vor trebui pozition ©) Producerea propriv-zis8 a sunetul Durata este indicat printr-un numa de operafii de bazi ce trebuie realizate de calculator ; cu alte cuvinte pentru a pastra mai mult timp difizorul acordat pe © notf, calculatorul trebuie si lucreze ceva ; de obicei programul cicleaz fn gol: for (0; f ‘define TIMERMODE 182 fidefine FREQSCALE 119000 ftdefine TIMESCALE 12301, define FREQPORT 0x42 define T_MODEPORT 0x3, define PORT_SONOR 0x61 HdefineON — Ox4F f#define DO 262 define RE 294 define MI 330 define FA 349 ‘define SOL392 fidefine LA 440 define SI 494 define DO2S24 sunet (nt freq, int durata ) ibytlobytstare; longi, countydivis i. junt = TIMESCALE * durata; outp(FREQPOR' stareeinp(PO) for(h ‘outy(PORT_SONOR, stare); ) ‘main 1 int nota, freq, tempo, du ‘print("%a\n Tempo: ";seant("%d" tempo); ‘while (nota = getehO) = isupper(nota) ?2¢tempo : tempos nota=tolower(nota)s switeh(nota) 4.3 Numerizarea sunetului Pentru o prelucrare a semnalelor audio pe calculator este necesar’ stocarea si manipularea acestor semnale in format numeric, nu analogic ‘Numerizarea (digitizarea) sunetului presupune in esengii 3 etape « prelucrarea semnalului analog si trecerea tui printr-un convertor tal; ‘* esantionarea semnalului convertit, astfel incdt s& se pAstreze un analog - di dar care si aproximeze suficient de bine forma4 Mi ‘natiilor numerice pe un suport de memorie externé, iar prin copiere pe fea intact, deci degradarea 10u transformat intr-o forma 0 48 000 de ori pe secunda gi Cu cat area este mai densi, cu atét | \ (i Michie Tom Ca Resod Fig, 4.1 Interfapa graf pentn sti afara rezolufiei pe orizontal calitatea sunetului mai depinde si de fre sunetul de cea mai mare -etrul dinamic" cum mai96 ‘Multimedia concepte $i practict este cunoscut acest interval, depinde de precizia pe care o conferim sunetului umetizat, prin precizia asociat& numarului memorat, corespuinzator iziuni de esantionare. doua standarde mai raspandite pe 8, ificiri pe 12 bi. Printrun suet sunetului pe 256 nivele (0-255, ea ee corespunde in plan fonic t punct de vedere, exis , desi se mai folosese gi at pe 8 bij, se cuantificd amplitudis valoarea maxima reprezentabila pe 8 ‘unui speettu dinamie de 48 4B. inamic este de 96 dB, corespunzand standardului CD Audio, in care amplitudinea sunetului se cuantifica pe cum este usor de remarcat, trecerea de la 0 codificare pe 8 dubleazi practic, volumul fisierelor de sunet. Absenja unui semnal de intrare, adied un interval de "liniste" printre bifid ce codified sunetul, este soft a audljie de un 2gomot de fond, generat automat de perifericul de redare a semnalului, ceea ce scade calitatea sunetului reprodus, Din aceasti cauzi, este necesard 0 rezolutie cét mai bund si pe verticala. Facdnd un calcul elementar, reiese c& ficcare bit in plus, pentru cresterea rezolufiei verticale, diminueazi zgomotul de fond cu aproximativ 6 6B (48 dB susinug prin 8 biti, nivele, Dupai luna pe 16 biti 4.4 Formate audio nefacdnd decat si cuantifice aceasta dependenya, la o diviziune acceptabill a axei timpulul Nu se poate vorbi efectiv despre formate ale sunetului analogic, deoarece int apare ca variafii acustice primite de un captator spuse i ale fensiunii electrice de ordimul ‘Tehnologia sunetului computerizat 7 unit face ca sunetul si fie sensibil 1a egisim fnt-o forma amplificata, care si si acopere atenuirile sale pe parcursl amplificate nu sunt standardizate, ele variind uundeva intre 0.1 V (-20 4B) pentru inregistrarile sonore destinate consumului public si 1 V (44 dB), ent inregistrrile profesionale. Freeventa este un alt paramettu important al sunetului analogic: spectrul de fieevent’ este supus restricfiei de percepfie impusi de ureche. ‘umandi (20 Hz. - 20 kHz), osciléind intre 50 Hz.- 15 kHz pentru RadioFM, 10 Hz - 7 kHz pentru RadioAM, sau 100 Hz - 4 kHz. in telefonie, Standaré HiFi este cel care opereaza in acest domeniu, desi el este impus mai ales ia de calitate, decét de norme internationale. Formatele numerice acoperd la réndul lor dowd domen cel informatie si cel neinformatic. lui numerie neinformatizat, dovd sunt formatel= incl b delim In domeniul sune ‘care acoperi cea mai mate parte a productiilor sonore, Formatul AES/EBU (Audio Engineering Society / European Broadcasting Union) posrti rnumele celor dou organisme care Lau definit. El presupune dou semnale audio esantionate Ia 32, 44.1 sau 48 kHz, insofite de informa recunoastere automata a frecvenei de esantionare sia tipului de semnal (mon sau stereo). Formatul S/PDIF (Sony-Philips Digital Interface Format) este apropiat formatului AES/EBU, putand utiliza si cablaj asimetric, Semnslul 8 de numai 0.5 V (spre deosebire de AES/EBU temic legate de placa de sunet analogic, pentru98 Multimedia -concepte gi pretics J depinde si de tipul circuitului de numerizare, care a traisformat (Resource Interchange Fi de resurse, Structura fi AB - lungimea urmatorului bloc de date; = datele propriu-zise, pe o lungime indicaté mai sus, Cafe IFF particular, formatul WAVE are structura = 4B - cuviintul cheie WAVE, ca subtipologie a formatului RIFF; - 20B - antet cu parametti datelor sonore ce sunt stocate, pr subform ‘care sunt stocate datele audio: ~ 4B - cuvéntul FMT; ~ 4B - hungimea formatului ~ 2B - codul subformatului (1 = Pulse Code Modulation); - 2B - numar de canale (1 = mono, 2 = stereo} = 2B - freevenfa de egantionare (esantioane)/tse = 2B - numir de baifi transferapi/see. (nt. canale * frecvenfa * nr. indicind loc = nr. canale * nx. biffesantion/8; = 2B - zon specifica fiecdnui subformat. Blocurile de date se comporti ca inregistrrile de lungime variabilé fntrun fisier. Ele confin: 4B -cuvintul DATA; ‘n formatul specific imul bait de date dintr-un cuvént este ia sunetului computerizat 2 - 1B- EOF, pentru intreruperea unei eventual ~ 2B - offset-ul Ia prinnal bloc de date; = 4B - numarul versiunit (sub formi de interval, de exemplu 0A01- 2911; mareator, text AS Windows Sound System recunoaste formatul VOC, inte de alti factor de repetare a unei secvente. ‘temporar in memorie in format WA’ Formatul AU - este un format sonor independent de platforms. Conceput inifial pentru industria digitalé telefonie& din SUA, este propus de SUN Microsystem si NeXT drept standard audio. LucreazA eu mai multe are, cu reprezentiri pe 8 sau 11 bifi, producdnd figiere de dimensiuini mici, Calitatea sunetului este ins redus, datoritd rezolutiei pe pentru c& nu solicits prea multe resurse de memorie si timp de transfer la distan, Formatul AIFF - Audio Interchange File Format este varianta Apple Macintosh pentru stocatea si schimbul de date sonore digitale lureaza, si stereo, pe 8 sau 16 i freevente de esantionare diferite. in Jor, formatul se prescurteaza AIFC, extensia mnea cu comprimare 3 fy domeniul sum (Comprimarea fisierelor de sunet 1 penta Comprimare tate, a adoptat 1a sffrgitul anului 1992 ca parte a standardului general de comprimare algoritm ideo100 ‘Maulkimedia -concepte gi practic 100 Meimedin= concent practic sincronizat, El urméreste definirea procesului de codificare / decodificare la 0 rata medie de transfer de 1.5 Mbits/sec, stabilind o plaj8 larg de incadare in parametti a producitorilor de codificatoare / decodificatoare de semnal audio. Spre deosebire de modelele orientate pe semnal vocal, MPEG Audio nu restricfioneaz gama surselor audio, valorfiednd doar limitarile perceptive ale sistemului auditiv uman. In acest scop sunt inlaturate din semnal parfile ce se vor concretiza in distorsiuni sonore, imperceptibile pentru urechea umani. Sunt utilizate mai multe tehnici de compresie pe diferte tipuri de semnale ‘audio, asigurdind in acelasi timp si faclitiile de acces direct, reverse si fast- forward. Ratele de esantionare pot varia intre 32, 44 si 48 KHz, Iuerénd eu 1 sau 2 canale de sunete, int-unul din modurile: - monofonie pe un singur canal; = monofonic pe dowd eanale independente, realizand 0 funcfionalitate comparabila cu modul stereo; = stereo pe canale stereo ce partajeaz semnalul, dar nu codificd stereo simultan; - stereo simultan, cu exploatarea corelajilor inte canale si/sau a irelevangei de fazi, intre canale. Se poate lucra cu rate de transfer predefinite intre 32 si 224 KBisecundi/eanal cu tn factor de comprimare inte 2.7 i 24, dar si cu rat de transfer liber, alta decdt cele prefixate, Se pot uliliza trei nivele independente de comprimare, ce permit o corelare mai stinsé, intre complexitatea codificarii si calitatea semnalului comprimat. ul 1 este recomandat ratelor de peste 128 kb/s/eanal;, spre exemplu casetele Philips Digital Compact folosese o compresie 1a 192kb/8/ canal. N 128 kb is fea video pe CD-ROM sau ext » de complexitate medi andat pentru rate in jur de si corespunde transmisiilor a tale, comprimtii audio~ lor CD-interactiv si video CD. ‘Teluiologiasunetului computerizat 101 = de inalti complexitate, vizeazA o inaita fidelitate a Juereazd la o ratd in jur de 64 kb /s, find recomandat necomprimat si cel compritnat Procesul de comprimare se compune din urmatoarele faze: a) ~ trecerea semnalului sonor printr-un bane de filtre, care-1 separa ps ‘n paralel, suretul este supus unui mods bilese valorile de refering alese pentn fiecare din benzile de sep pentru fiecare “band de seminal, in functie de tatea ei la zgomot, lor, pe fiecare banda in parte si subbandA in parte. Aparent, largimea egal a subl Gatoriti acuratefei diferte éu care le percepe sistemul auditiv uman, In -gimea egal a subenzilor permite o determinare mai adecvati a102 ~ concepte $i pratict Benzile adiacente ale confin. suprapuneri de frecvenfe, eoarece un semnal de o singurd freevent’ poate afecta dous envi alaturate, prin filtrare in continuare iesirile din filtra sunt supuse comprimarii, dupa un standard ISO MPEG Audio, derivat dintr-un algoritm propus de Rothweiler Dacd notim cu Si} iesirea Ia momenta pentru subbanda i eB), gi prin: CI 12 coeficienfi defi standard atunci: SifiD “SY Moe cle +64j]* X[k +64] iit in care: - MPI (KJ fasusa-to| 4 sunt coeficientii din matricea de analizis ~ Xf] reprezinta unvl din cele 512 egantioane preluate din buffer-ul de rare. Evident calculele se efectueaz& optimizat scoynd de ficcare data in fata unei sume, subexpresia care mu depinde de factorul de Insumare, Reduceri substanfiale ale numfnului de inmultiri si adundsi pot fi fe aplicind Transformata Cosinus Discret rapida, sau 0 implementare a slab, care fn acest Exist o mare Tehmologiasunetuhuicomputerizat 103 auditive umane este dependenté de freevenfa. Astfel, pentra frecven © largime a benzii de 100 Hz este scoperitoare, pe cénd Ja sunete inate, nea benzii critice este in jur de 4kHz. 4.6 Cum si organizim 0 orchestra cu ajutorul caleulatorului? Standardul MIDI MIDI (Musical Instrument Digital Interface), este raspunsul La ‘aceastl intrebare. Acesta este o interfafd numeric ce leagt intr-un mod ‘rumente musicale electronice, periferice si instrumente ce asineron si standardizat calculatoare pentru a comunica intre ele, Cele mai cunosc se supun normei MIDI sunt sinfetizatoarele, care in fapt sunt niste calculatoare fnzestrate cu o clavieturd muzicala. Pentru executia sunetelor, de canale, Pe fiecare canal se inregistreaz acestea folosesc intre I se reproduce sunetul unui singur instrument. Pentru a aduce Ia aceeasi melodica instrumentele create de diversi constructori de instrumente, norma fa evoluat spre o noua formuli denumita General MIDI, care codific& sunetul cu 128 de programe, Conform cu acest standard, instrumentele care tiza se identificd prin numere de la 0 la 127. Acest numa atribuit at de existenga unei poate recunoaste, MIDI fumizeezi un protocol, care permite or secvente de note muzicale de catre care jelegerea unui portativ mt un enumitinstrument muzica Spre deosebire de sunetul Wave, sunetul MIDI nu este un sunet cuantificat 1 propriu-zis (el nu este esantionat In aceasta idee, dependente de factorul i este 0 descriere numericd a muzicii stoc sunet MIDI este mai degrabsi o listé de com ‘unei anumite note muzicale pe o anumita durata de un anumit volum), Aceste comenzi vorpunctul stu de construire si de redare, fisierul MIDI este mult fe mai mare de’sunet, deca zat nu sunt dependente de perifericul (instrumentul) care le creaz sau care le red, $1 deci sunetul va fi acclasi de ficeare data, ele ocupi un spajiu deosebit de mare, Ca simpli comparajie, care si susfina aceasta afirmal cA un fisier MIDI poate fi de 200 pana la 1000 de ori mai mic deedt un de calitatea unui CD-Audio. Putem compara sunetul MIDI cu codificarea ASCII a unui text, iar sunetul Wave cu o imagine graficd in care ngem un text. Sau, ramfnénd tot in cazul imaginii, tor element al putem si aseménim raportul sunet digitizat - sunet MIDI eu .agime bitmap - imagine vectorial. (© alti comparafie pentru sunetul MIDI se poate face cu limbajul ‘pt. Comenzile MIDI, ca gi limbajul Postscript, permit stabilirea unci comunicari fntre calculator si un anumit periferic, fntr-un limbaj descriptiv putem spune acceptat de ambele, ‘Cu toate cd un fisier MIDI, dup& cum am constatat, nu este un fisier de sunet, el poate fi totusi afi de aceasta metoda. Cu o aplica cu o tastatura MIDI, aproape orien: fai ramdne si inveje si note muzicale, solfegii i poate ceva poate incerea usor ¥ compozitor. mai na S& privim pul am spus ci el st execute un eae Tehnologia sunetului computerizat os ‘anumit sunet. cate se poate ide: ID stabi “A mesaje care vor indica perifericului MIDI ce instrament fn scend” la un anum partitura vical’ sunt generate fie prin formule matematice, fie prin scurte sev fea gi trasarea cadrelor intermediare, care redau senzafia de migcare; - modificarea formei sau dimensiunilor obi ~ estomparea efectului de anti-aliasing, sind c& se pomeste in general de la (elor, care redau migcarea; tun element format din pune ~ crearea de efecte speciale, vizual ~ modificarea searii de afigare a ol = modificarea pozifiei obiectelor, deplasarea acestora pe direcfii si trasee fntr-un proi t multimedia pune din i a resurselor ocupate. De aceea, micsorarea procesul de animafie se realizeazh al provine de la standardul intte si se numeste M-JPEG aplicat de M-JPEG ajunge la o rath de 24:1 pentru o bund JPEG, Acesta este 0 extensie a normei (Motion JPEG). Algor compresie de aproximé tate a imaginii, el famizand un raport de compresie cuprins intre 15:1 si 80:1. Di fi standard se pot enumera: - obfinerea imaginilor de calitate foarte bund;126 Multimedia - concept gi practic de comprimat pot avea rezolufii foarte mari, depsind chiar 1000 jciti fiecdrei imagini in parte, exist& posibilitated de a ajunge si prin acces aleator, Pe de alta parte, M-JPEG oferi rate scdzute de comprimare in compara metode, figierele de date ramanénd la o dimensiune destul de mare, Din aceste considerente, ef este pul st pentru CD-ROM sau pentru rejeaua video. Comprimarea imaginilor animate se poate face nu numai prin aceastt extensie a standardului JPEG, ci si prin alte metode, care sunt identice cu te mai inainte. De exemphy, pentru it8, este avantajoasit 0 desenul animat, cu o mic paleti de culori fo ie a metodelor de compresie CLUT si aginea animata este recunoscuta in aplicatii sub diferite formate de Sisiere: * Cele mai cunoseute formate de figiere ce confin animatie bitmap sunt FLL mm Flic), Ele sunt reciioscute m: 7 “LI este 0 versiune mai veche a lui FLC, cu eapacititi tate. Desi este comprimata cu rate bune, conform algoritmului RLE, destul de mate, chiar si pentru les in domes imaginea animati va ocupa un sj mumai céteva zeci de secunde de at * Un alt format pentr stocarea imaginii animate sau pentra video comprimat, este RLE, Acest format este utilizat si recunoscut de numeroase editoare grafice, furnizate mai ales impreund cu Video for Windows, a dintre fotografie si informet ate pe un compact dise, porni HA foto, Acest now format, ca sistem de prote industria fotograficd, a determinat trecerca la camera digital. Noua Imoginea 7 technologie impust de formatul Photo CD Suportul Photo CD este un compact dise ce poate stoca imagini fixe de foarte bund calitate, Bazat pe o serie de specificafii,formatal Photo CD Kodak a devenit un standard tn materie de imagine electronic3. Discurile Photo CD prezinté un aspect cu CD-Audio. Capacitatea unui astfel de dise este de pink Ja 100 de imagini de calitate fotografict,'ceea ce inseamn mai mult de $50 de MO de informatie numeried, Photo CD permite stocarea inform: ‘mai multe sesiuni de fuera, dispundnd de spafiu de stocare dedieat lor de dimensiune variabila. De fiecare dati cand un film fotografie (de, 12, 24 sau 36 de pozifii) se trece pe un CD Photo, pistele CD sunt incadrate de un caracter inifial si de unul final. Deoarece la fiecare sesiune, discul se ocupi cu aproape 20 MO de informatie privind noua sa structurd, se recomanda stocarea intr-o singurd sesitine, pentru a permite stocarea ct mai multor fotografii pe disc. Imaginile numerice difwzate pe Photo CD KODAK, nu sunt stocate Fecunoscute deja pentru imaginile fixe, de tipul BMP, PCX sau TIF. Ele dispun de un singur format propriu Photo Kodak CD, susceptibil de a stoca aceeasi imagine la cinci rezolufii diferite, denumit PCD. Astfel, fnainte de a fi inregistrata pe CD, 0 imagine de format 24x36 mm este numerizat& cu 0 rezolujie de 2048x3072 pixeli, Dact aceastii imagine s-ar ‘stoca intr-un figier de tipul BMP, ca ar ocupa nu mai pufin de 18 MO. fn. acest fel, discul Photo CD ar putea si depoziteze doar 30 de imagini. Cu toate acestea, deoarece multe aplicafii nu folosese formatul PCD, imaginile Photo CD se pot importa, convertindu-se in acest scop in fisiere de tipul TF sau PICT, Standardul Orange Book reglementeaz’ specificatiile ce jin de formatul Photo CD. problema legata de imagi este aceea a timpului necesar afig se foloseste intotdeauna insofitt de atributele HREF silsau NAME, precum si de perechea sa , prin care incheie zona care defineste ancora. Cu ajutorul acestor legituri se pot crea documente Je acestora pot fi orice fel de element Forma sub care gisim descrist o legaturé depinde de tipu! - legatura exten spre un alt document (html, sunet, imagine, text), spre un script cgi sau spre un URL, accesibil printr-un alt protocol decat (HyperText Transfer Protocol). zona activa Zona activa este un element al ecranului, ce define anumite atribute prin care se va realiza concret declansarea legaturii, de c&tre utilizator, = legatur8 externi spre o pozitie anume din interiorut altui document, zon8-activa -legiturd intend spre o pozitie precis§ din acelasi document. zond-activa = legaturi interna referité printr-o pozitie, care este punctul de sosire al si sunt etichete obligatorii ce delimiteaza confimutul fis TM; si etichete obligatorii prin care se del cadrul documentului HTML 0 zonit de en-tefe; . Textul cuprins intre aceste mareaje nu este interpretat de citre browser pentru afigare si se foloseste pentru comentarea sursei Sursa exemplal htm arata astfel: acestui text se va afisa 0 notãs212 “Multimedia - concepts practica
1 Acesta este textul suplimentar, care face parte din observatial datovit refe cum arati atributul NAME. observatia suplimentard a fost toarcerea in punctul de plecare, dupa ce i se face printr-o ancora ce puncteaz it cu atriburul HREF, gi care se aga cum arati declangeazA Ia alegerea ciftei 1, din compul “observati atributul NAME. 8.2.2 Introducerea de elemente multimedia fntr-un document HTML nagine sau un sunet. O legituri Ippertext, care se poate realiza printr-o ancord de tipul umator: jne.extensie"> zond-activa De asemenea, 0 imagi sun document HTML, ca simplu element, folosindyene de SRC, care da adresa figierulul grafic, ce con se poate include direct theta IMG gi de itvibutul naginea. Limbaje specializate ale multimediet 213 Pentru a putea fi afisate, imaginile trebuie si indeplineasca o singurd un format de figier recunoscut de je si anume s& se regiseasca ite si folosite formate sunt cele de paginile HTML se regasesc pe un server, deci pot fi accesate (adrese) lor. Adaugarea un ‘un document HTML, fig printr-o legaturd Iypertext, fie pri un document /ypermedia. Accesul fa informatii de apel la legaturile spre aceste elemente, depozitate in fisiere specifice, AVI sau WAV: zont-activi lor. ‘Aga cum s-a amintit limbajul HTML este un limbaj de descriere a structurii unui document cu ajutorul unor mareaje, denumite balize sau ctichete. Aceste etichete sunt semnificative doar pentru browser-ul, programul de navigat Je sunt invizibile pe ecran itiri figierului HTML, gestiunea lor ficdndu-se de catre autoral documentului HTML. Cele mai multe dintre ele sunt insofite de care specifica valori, sau descriu anumite det de siructurd a documentului imite ale limbajului HTML care se pot datora in terfefei sale de programare, Astfel, a nivelul actual al HTML, nu luderea propriu-zisi a tuturor tipurilor de reprezentare a ci doar inlanfuirea prin ancorare a unor fisiere specifice.au wedi ~ concepte gi practic’ HTML se creeazi, dupa care se pun la storului fntr-un server. Acesta foloseste un browser pentru a prin alegerea unor legaturi. 8.2.3 Formulare si programarea CGI Simpla selectie a legaturilor mu presupune fnst un grad de tor si program. Formularele sau formele sunt in document. Aceste zone de dialog, cere se pot gsi sub difer executa ca un program, Intr-o anumitd zon’ rezer 1on Gateway Inteifice (CGI). Elementele de stabileste interacfiunea cu utitizatoral sunt i , Dutoanele de validare, butoanele de op} ajele de programare locuite cu imagini care sau bufoane terfata prin care se mnoscutele casete de meniurile ile, barele de defilare, aceleasi ca vizuald, Unele butoane de interactiune pot fi sugereazé mai bine fumetionalitatea acestora, dem clicabile, Butoanele-imagine sunt in special folo terfaya preiau daté de rate de programe, denmumite si script-uri, Programul sau script-ul care died exploateazA infor CGLul serverului gi poate fi soris in difer in home-pages. Toate aceste elemente de iferité tipuri, care sunt acestuia, se executi in sje de programare. Seript-ul este cel care face in fapt, legitura dintre browserul care afigeaza formularul o baza de date), care prelucreaza datele primi i este scris de obicei in limbajele C sau Basic si starea, validarea si prelucrarea datelor pri ie prin intermediut Cu siguranfi fiecare noi am manevrat inform: troduceri un formula pe calculator. Cel m ro caseta de test a unei parole, Acest text-patola se introduce supervizat de browser, apoi el este preluat de un program script si validat. Daca plu exemplu este acela al programului de ns jos, cum se transferd contro} I de la browser 1a un ul soript-uli: Formular exempla, afigat prin fermediul browser-ului iptoul cgi, care gestioneazi acest formular de verificare a unui numar de intrare, va recupera datele introduse, le va decodifica si prelucra corespunzitor, in general consultnd o baza de date. Deserierea formularului Sntr-o sursé HTML se codified in felul uemitor: