1. ACOPERISURI SUSPENDATE. GENERALITATI 1.1. Istoric.

Particularitati structurale ale acoperisurilor suspendate Structurile suspendate au inceput sa fie folosite ca ele ente structurale la acoperisuri din sec. !I!. Sunt utili"ate ai frec#ent in ulti ele decenii$ la acoperisurile salilor de sport si e%po"itii. Pri ele acoperisuri suspendate au fost cele construite in 1&'( la )ans*a+ )istrica ,Ce-ia. de catre Sc-nirc-$ 1&/( la 0ort+Laurent ,SUA.$ 1&1( la Ni2ni+No#3orod ,RUSIA.$ autor Su4o#$ iar ai apoi acoperisurile -an3arelor din C-er4our3 si Tunis ,1115+111&.$ al depo"itului de cereale din Al4an6+SUA ,11/'.. Ele entele portante principale ale structurilor suspendate sunt firele sau e 4ranele $ ancorate in ele ente de re"e are ri3ide. A#anta2ele acoperisurilor suspendate$ in co paratie cu cele reali"ate prin alte siste e constructi#e$ sunt ur atoarele7 + ec-ili4rarea actiunilor e%terioare pin solicitari a%iale reali"ea"a o ai eficienta utili"are a aterialului in co paratie cu ele entele ce lucrea"a la inco#oiere. Acest aspect conduce la consu redus de ateriale si reali"area unor structuri econo ice + cost redus de transport ca ur are a 3reutatii reduse a ca4lurilor si a ele entelor de inc-idere. + posi4ilitatea ontarii unora din tipurile de structuri suspendate fara esafoda2e$ cu i2loace de ridicat de capacitati reduse. De"a#anta2ele acoperisurilor suspendate$ fata de alte siste e constructi#e7 + defor a4ilitatea pronuntata la actiuni nesi etrice ce necesita asuri costisitoare de li itare a defor atiilor. + necesitatea reali"arii unor structuri ar3inale de ancorare costisitoare care preiau co ponentele ori"ontale$ foarte ari$ ale reactiunilor. + dificultatea e#acuarii apelor eteorice la unele siste e. 1.'. Defor a4ilitatea acoperisurilor suspendate 0irul fle%i4il nu are o confi3uratie proprie sta4ila. 8odificarea po"itiei$ intensitatii$ sensului sau directiei incarcarilor fata de starea initiala a firului aduce dupa sine o noua confi3uratie de ec-ili4ru. Deplasarile puncteler firului din po"itia initiala de ec-ili4ru in cea noua au doua co ponente7 + co ponenta elastica datorata defor arii lon3itudinale a firului$ pro#ocata de odificarea efortului a%ial in fir. + co ponenta cine atica datorata odificarii confi3uratiei poli3onului funicular pe care o capata firul su4 noua incarcare$ in co paratie cu cea #ec-e. 8asurile de sta4ili"are a acoperisului in scopul pre#enirii acestor efecte7 + introducand eforturi initiale ,pretensionare. in firele structurii. + utili"and siste e co 4inate ,ele ente ri3ide 9 fire. la care ele entele ri3ide se opun odificarii for ei 3eo etrice initiale. + adoptand in#elitori 3rele din 4eton ar at$ ca" in care sta4ilitatea este asi3urata ,I. pondere ica actiunile #aria4ile in incarcarea totala si ,ii. de ri3iditatea la inco#oiere o4tinuta pin preco pri area in#elitorii de 4eton ar at. 1.'. CLASI0ICAREA ACOPERISURILOR SUSPENDATE Se pre"inta in continuare particularitatile constructi#e si de co portare su4 sarcini ale acoperisurilor suspendate$ 3rupate dupa odul de asi3urare a sta4ilitatii acoperisului la incarcari dina ice din #ant si li itarea deplasarilor cine atice din actiuni nesi etrice .

1.'.1. Acoperisuri cu ca4luri sta4ili"ate cu in#elitori 3rale din 4eton ar at$ de re3ula preco pri at. Dupa for a suprafetei in care se inscriu ca4lurile7

1.'.1.1. Cu suprafata cu du4la cur4ura cu cur4ura totala po"iti#a ,fi3. 1.1$ a+c. Structura de ar3ine este plasata la acelesi ni#el pe tot conturul constructiei. Eforturile in structutra de ar3ine din tra3erile ca4lurilor sunt de co presiune sau co presiune cu inco#oiere. 1.'.1.'. Cu suprafata cu du4la cur4ura cu cur4ura totala ne3ati#a ,fi3. 1.1$ d. Se intalneste in ca"ul constructiilor cu for a circulara in plan cu siste de ca4luri radial$ cu suport central. Structura de ar3ine este re"ol#ata su4 for a unui inel ri3id solicitat la eforturi de co presiune. 1.'.1./. Cu suprafata cu cu cur4ura totala nula ,suprafata cilindrica. : 4en"i din 0i3. 1.1 Acoperisuri suspendate sta4ili"ate pri arat.at ,fi3. 1.1$ e. in#elitori4eton 3rele preco din 4eton preco pri at 0or a in plan a acoperisului este dreptun3-iulara sau trape"oidala. Tra3erea firelor este trans isa terenului pin tiranti ancorati in fundatii sau$ functie de destinatia cladirii$ cu ele ente co pri ate ,structura de sustinere a 3radenelor la sali de sport. ori pin autoco pensare ,ec-ili4rarea co ponentelor ori"ontale ale tra3erilor din ca4luri in structura cladirii$ fara a ai fi trans ise la teren.. Caracteristicile co une ale tipurilor de acoperisuri cu onostrat sta4ili"ate cu in#elitori din 4eton ar at preco pri at; Ele entele principale ale acoperisului; + fire fle%i4ile portante + placi prefa4ricate din 4eton ar at re"e ate pe fire a#and rosturile onoliti"ate ulterior. + structura ar3inala pentru ancorarea firelor. 0or a structurii ar3inale depinde de confi3uratia cladirii.

'

Sta4ili"area for ei acoperisului se face prin preco pri area in#elitorii$ care $ alaturi de efectul 3reutatii ei$ conduce la asi3urarea sta4ilitatii aerodina ice si a ri3iditatii acoperisului. 1.'.'. Acoperisuri cu ca4luri dispuse in siste onostrat de tip retea pretensionata7 Se alcatuiesc pin dispunerea firelor intr+o suprafata cu du4la cur4ura de tip -iper4olic$ ,cu cur4ura totala ne3ati#a fi3. 1.'$ a+c.. De re3ula reteaua se reali"ea"a din doua fa ilii de ca4luri prin intersectia carora re"ulta oc-iuri patrate sau dreptun3-iulare. Cea ai si pla for a constructi#a o au retelele orto3onale care for ea"a o suprafata para4oloid+-iper4olic cu firele dispuse paralel cu directile sale principale7 firele portante dupa para4ole cu conca#itatea in sus$ firele sta4ili"atoare ,ase"ate peste cele portante. dupa para4ole cu conca#itatea in 2os.Datorita cur4urii in#erse ale firelor$ suprafata poate prelua incarcari in a 4ele sensuri fara deplasari ari. Sta4ilitatea acoperisului este asi3urata pin pretensionarea retelei. 8ari ea pretensionarii este dictata de conditia li itarii deplasarilor a%i e ale in#elitorii in di#ersele co 4inatii 0i3. 1.'. Acoperisuri suspendate cu retea de ca4luri de actiuni posi4ile . pretensionate 0irele portante si sta4ili"atoare se ancorea"a in ele ente peri etrale ri3ide. Constructii repre"entati#e7 Arena din orasul Ralei3- ,SUA.$ Sala de sport din Nii3ata,<aponia.:11=1+11(>$ Sala e sport din To*io ,11(/+11(5. 1.'./. Acoperisuri cu siste e de ca4luri 4istrat pretensionate

Acoperisurile reali"ate ca siste e de ca4luri 4istrat pretensionate sunt construite din fer e de fire pretensionate a#and cele doua talpi alcatuite din fire sau 3rupuri de fire7

unul a#and rol portant$ cu conca#itatea in sus si altul a#and rol sta4ili"ator$ dispus cu conca#itatea in 2os ,fi3. 1./.. Cele doua talpi a#and cur4urile in#erse se lea3a in lun3ul lor cu ele ente co une de sta4ili"are su4 for a de ontanti ri3i"i$ cand talpa portanta este situata dedesupt si su4 for a de tiranti fle%i4ili$ cand talpa portanta este situata deasupra. Ancorarea firelor se face in ele ente de contur ri3ide. In#elitorile utili"ate sunt de tip usor . Sa3etile initiale ale firelor talpi #aria"a intre 1?1> si 1?'= din desc-idere .0or a in plan a acoperisurilor reali"ate cu siste e 4istrat poate fi7 ,i. dreptun3-iulara ,fi3. 1./$ a+ c.$ ca" in care fer ele de fire se dispun paralel cu latura are a cladirii; reactiunile 0i3. 1./. Acoperisuri cu fer e de ca4luri pretensionate talpilor sunt preluate in acest ca" de stalpi si tiranti ancorati in fundatii de adanci e$ stalpi cu contrafise$ cadre$ fer e ori"ontale sau siste e de ca4luri dispuse in frontoane etc. Este posi4ila si dispunerea fer elor in retea$ solutia fiind rationala cand tra3erile fer elor pot fi ec-ili4rate de un contur cu "a4rele ori"ontale reali"at la ni#elul rea"e elor. ,ii. circulara in plan ,fi3.1./$ d+f.$ ca" in care fer ele sunt dispuse radial. Ancorarea fer elor se face in inele peri etrale 4eton ar at$ asa 4larea in centrul cladirii reali"andu+se cu inele etalice solicitate la intindere. Pasul fer elor este /+5.= . E%e ple de constructii reali"ate7 Palatul sporturilor din Lenin3rad$ de for a circulara$ cu 1/ dia etru. Palatul sportueilor si culturii din )ucuresti$ for a dreptun3-iulara in plan$ desc-iderea (& . 1.'.5. Acoperisuri cu siste e din fire ri3ide Sta4ilitatea acoperisului este asi3urata de ri3iditatea la inco#oiere a firelor ri3ide. 0irele ri3ide se reali"ea"a ca arce intoarse cu ini a$ plina sau cu "a4rele ,fi3. 1.5.. In aceasta solutie a fost reali"at )a"inul oli pic de inot din 8osco#a$ desc-idere 1>= .

0i3. 1.5. Acoperisuri cu siste e de fire ri3ide 1.'.=. Acoperisuri din e 4rane pretensionate sau lestate cu o in#elitoare 3rea Acest tip de acoperisuri re"ol#a cu acelasi ele ent de constructie atat functia portanta cat si cea de inc-idere. 8e 4ranele suspendate$ reali"ate din ta4la su4tire de otel sau din tesaturi sintetice$ se utili"ea"a pentru acoperisuri cu for a in plan circulara$ eliptica$ dreptun3-iulara$ foe a e 4ranei putand fi sferica$ conica$ cilindrica cu conca#itate in sus$ para4oloid+-iper4olica etc. ,fi3. 1.=.. 8e 4ranele suspendate nu+si pierd sta4ilitatea for ei 3eo etrice su4 actiunea incarcarilor 3ra#itationale$ fiind astfel posi4ila utili"area co pleta a re"istentei ecanice a aterialului pentru preluarea incarcarilor. 0ata de acoperisurile cu ca4luri$ a 4ranele pre"inta a#anta2ul preluarii incarcarilor de catre insusi suportul in#elitorii$ capa4il sa lucre"e la intindere si la

lunecare. Pentru a li ita defor a4ilitatea e 4ranelor din incarcarea nesi etrica tre4uie asi3urata sta4ili"area lor pin pretensionare$ pin supraincarcare cu o in#elitoare a#and straturile co ponente din ateriale 3rele$ cu instalatii te-nolo3ice sau prin ri3idi"area lor cu ner#uri din ele ente ri3ide la inco#oiere. Pe contur e 4rana se suspenda de ele ente de 4eton ar at sau otel$ capa4ile sa preia reactiunile e 4ranei. Dintre constructiile repre"entati#e a#and acoperisul su4 for a unei e 4rane suspendate se entionea"a7 -ala industriala din Gleisdorf ,Austria.$ for a circulara in 0i3. 1.=. Acoperisuri din de e =1.( 4rane $ Stadionul oli pic din 8osco#a$ for a circulara in plan$ cu plan cu dia etrul suprafata de //&>> '$ salile de sport din Co ple%ul oli pic I" ailo#$ 8osco#a@ cu desc-ideri />+A' . 1.'.(. Siste e suspendate co 4inate din fire fle%i4ile si ele ente ri3ide la inco#oiere si co presiune

Sta4ili"area structurii acoperisului contra deplasarilor ari si #i4ratiilor la actiuni dina ice este asi3urata de pre"enta ele entelor ri3ide. Se pot pune in e#identa doua

cate3orii de siste e co 4inate7 1.2.6.1. Sisteme hobanate ,fi3. 1.(.$ la care -o4anele$ lucrand nu ai la eforturi a%iale$ au rolul unor rea"e e elastice pentru ele entele cu ri3iditate la inco#oiere si co pres. Co ponentele ori"ontale ale reactiunilor din -o4ane sunt predate$ la ele entele ri3ide.

b a
0i3. 1.(. Acoperisuri -o4anate

1.2.6.2.Sisteme combinate fire flexibile bare rigide ,fi3. 1.A. )arele ri3ide pot fi drepte sau cur4e. In ca"ul acoperisurilor cu for a dreptun3-iulara in plan$ la care firele sunt paralele cu una din laturile cladirii$ 4arele ri3ide dispuse trans#ersal pe directia firelor se ancorea"a la capete de teren ,fi3. 1.A$ a.. Pre"enta unor 4are ri3ide cur4e paralele cu firele fle%i4ile ,fi3. 1.A$ 4. conduce la preluarea co ponentelor ori". a tra3erii firelor in planul acoperisului. 1.'.A. Acoperisuri suspendate din 4eton preco pri at 4idirectionale Acoperisurile suspendate din 4eton preco pri at 4idirectionale au suprafata cu du4la cur4ura$ de tip -iper4olic ceea ce ii asi3ura conlucrarea spatiala. 0or a in plan a acestor acoperisuri poate fi circulara$ eliptica$ etc. Siste ul de ca4luri este de re3ula orto3onal. Structura ar3inala este de tipul unui inel ri3id reali"at su4 for a unei cur4e in spatiu sau ca o intersectie de arce. Sta4ilitatea suprafetei se 0i3. 1.A. Acoperisuri suspendate in siste co 4inat : fire fle%i4ile si 4are ri3ide (

asi3ura prin pretensionarea retelei de ca4luri. In#elitoarea din 4eton ar at pretensionata prin postintinderea firelor retelei confera acoperisului un plus de ri3iditate$ fiind asi3urata si sta4ilitatea locala a in#elitorii. Constructuu reali"ate7 acoperis la o constructie pentru intruniri pu4lice in Colo3ne ,Ger ania.$ acoperis in for a eliptica in plan la o sala din Barlsru-e ,Ger ania.$ Stadionul Oli pic acoperit din Cal3ar6 ,Canada 11&5..

ALCATUIREA ACOPERISURILOR SUSPENDATE DIN BENZI DIN BETON PRECOMPRIMAT

'.1. )ANDA DE )ETON PRECO8PRI8AT. )en"ile din 4eton preco pri at sunt ele ente de constructie o4tinute prin asocierea 4etonului ar at cu ca4luri de inalta re"istenta suspendate la capete. Ideea de 4a"a o constituie asocierea otelului de inalta re"istenta si a 4etonului ar at intr+un ele ent structural su4tire$ otelul a#and rol principal da ele ent portant care creea"a totodata in sectiunile trans#ersale de 4eton o stare per anenta de eforturi de co presiune care se entine in toate stadiile de e%ploatare a structurii. Ec-ili4rarea actiunilor e%terioare pin solicitari a%iale conduce la o ener3ie ini a de defor are$ in raport cu cea pro#ocata de inco#oiere si prin ur are structurile confor ate sa lucre"e la eforturi a%iale reali"ea"a o ai eficienta utili"are a aterialului

b
0i3. '.1. Ansa 4lu structural cu acoperis cu 4en"i de 4eton preco pri at cu trans iterea la teren a co ponentei ori"ontale a tra3erii

In ca"ul 4etonului si 4etonului ar at$ care se co porta 4ine nu ai la co presiune$ ideea de ai sus a dus la confor area arcelor$ cu lar3a aplica4ilitate in te-nica constructiilor. Preco pri area a per is e%tinderea utili"arii 4etonului si la ele ente structurale a#and fi4ra edie de for a unui funicular de intindere$ confor at pentru fortele e%terioare date$ definindu+se astfel conceptul de 4anda suspendata din 4eton preco pri at. Deci$ 4en"ile din 4eton preco pri at presupun introducerea unui efort initial de co presiune$ care sa depaseasca intinderea creata de actiunile e%terioare in fa"a de e%ploatare. )en"ile suspendate din 4eton preco pri at au fata de firele etalice ur atoarele a#anta2e7 ,I. per it folosirea otelurilor superioare$ fara a da loc la defor ari si deplasari puternice$ acestea fiind ani-ilate prin co presiunea transferata 4etonului$ ,ii. asi3ura$ in conditiile cele ai econo ice$ o ri3iditate la inco#oiere$ necesara pentru sta4ilitatea ele entului la incarcari locale$ incarcari nesi etrice sau actiuni dina ice si ,iii. ofera cea ai eficienta protectie a ca4lului i potri#a coro"iunii si actiunii focului. Pentru asi3urarea ri3iditatii la inco#oiere necesare sta4ilitatii 4en"ii se reco anda respecterea ur atoarelor li ite pentru raportul dintre 3rosi ea 4en"ii si desc-idere ,fi3. '.1. 4. 1?'>>C-?lC1?/>> Din punct de #edere functional$ 4en"ile din 4eton preco pri at ofera$ fata de alte for e structurale 3rosi ea structurala ini a si o inalti e constructi#a sensi4il ai redusa decat a arcelor$ e%pri ata prin raportul f?l 1?1>Cf?lC1?'> Din confruntarea rapoartelor -?l si f?l$ re"ulta necesitatea ca raportul -?f sa respecte conditia7 1?1'C-?fC1?/> adica sa3eata initiala a 4en"ii sa fie sensi4il ai are decat 3rosi ea placii pentru ca ri3iditatea a%iala sa fie predo inanta fata de ri3iditatea de inco#oiere. )en"ile din 4eton preco pri at se folosesc ca ele ente unitare la reali"area unor transferari de desc-ideri ari pentru conducte$ pasarele sau poduri. Prin alaturarea lor in di#erse #ariante se pot reali"a acoperisuri de desc-ideri ari pentru constructii social+culturale$ sali de sport$ aeroporturi$ 3ara2e sau constructii industriale. O structura de acoperis din 4en"i din 4eton preco pri at este alcatuita din7 4en"ile din 4eton preco pri at ,fire fle%i4ile portante 9 ele ente prefa4ricate de acoperis re"e ate pe fire. si ele ente ar3inale pentru ancorarea firelor ,fi3. '.1. a.. Pentru for e dreptun3-iulare sau trape"oidale in plan tra3erea firelor este trans isa de re3ula unor 3rin"i ri3ide ,3rin"i pereti sau 3rin"i cu "a4rele. care o predau in continuare unor structuri ar3inale reali"ate in di#erse solutii constructi#e. In e%e plul pre"entat in fi3. '.1. tra3erea firelor este trans isa terenului pin tiranti inclinati care ancorea"a stalpii ar3inali cu "a4rele$ solicitati de reactiunile 3rin"ilor pereti din planul acoperisului. '.'. STRUCTURI 8ARGINALE DE SUSTINERE A ACOPERISULUI Structurile ar3inale de sustinere au rolul de a prelua reactiunile acoperisului. Ec-ili4rarea co ponentelor ori"ontale a acestor reactiuni se poate reali"a pin7 '.'.1.. trans iterea lor la teren '.'.'.. autoco pensare ,ec-ili4rarea co ponentelor ori"ontale ale tra3erilor din ca4luri in interiorul cladirii$ la un anu it ni#el.. 0iecareia din cele doua odalitati de preluare a reactiunilor ori"ontale din acoperis ii corespund di#erse solutii constructi#e ce #or fi pre"entate in continuare.

&

'.'.1. Structuri ar3inale cu trans iterea co ponentelor ori"ontale ale reactiunilor la teren Acest od de solutionare a rea"e elor ar3inale ale acoperisului se poate utili"a la cladiri cu for a dreptun3-iulara sau trape"oidala in plan. In fi3. '.'. sunt trecute in re#ista tipurile de structuri ar3inale si starea de eforturi in 4arele co ponente ale structurii.

0i3. '.'. Structuri de ar3ine cu trans iterea la teren a co ponentei ori"ontale a reactiunii. In ca"ul in care distanta intre ele entele ar3inale de sustinere este e3ala cu distanta intre ca4lurile portante$ tDl b $ nu este necesara pre#ederea 3rin"ii perete in planul acoperisului ,fi3. '.'$ a+4.. Pentru situatiile cand tEl b ,fi3. '.'$ c+-. pre"enta ei este necesara. Confor area opti a a structurii de ar3ine este aceea in care apar nu ai eforturi a%iale ,fi3. '.'$ e$3$-.. Din considerente ar-itecturale se pot adopta si structuri ar3inale care lucrea"a la inco#oiere 9 forte a%iale ,fi3. '.'$ c$d$ f.. Solutiile constructi#e se ale3 si functie de destinatia cladirii. O re"ol#are a#anta2oasa o aduce utili"area sc-e elor din fi3. '.'$ c$d in ca"ul salilor de sport$ trans iterea reactiunii ori"ontale la teren facandu+se cu a2utorul 4arei inclinate co pri ate ce ser#este si ca 3rinda pentru sustinerea 3radenelor.

Solutia din fi3. '.'. -$ cu lest dispus la cota acoperisului are a#anta2ul reducerii eforturilor de intindere in 4arele structurii ar3inale precu si a fortei de s ul3ere ce tre4uie preluata de fundatie. Aceasta solutie nu se reco anda a se utili"a in re3iuni seis ice. Se e%e plifica in continuare sc-e ele statice ale structurilor ar3inale pre"entate in fi3. '.'.

0i3. './. Structura ar3inala cu tirant 0i3. './. Structura ar3inala cu tirant Structura ar3inala din fi3. './ este alcatuita din stalpi cu "a4rele pe care rea"e a 3rn"i perete ri3ide. Co ponenta ori"ontala a tra3erilor din acoperis se trans ite la teren prin inter ediul unor tiranti inclinati din 4eton preco pri at$ ancorati in 4locuri de fundatie. Co ponenta #erticala a s ul3erii produsa de tirant este preluata$ in solutia pre"entata$ de ancore cu 4ul4. Co ponenta ori"ontala a actiunilor asupra fundatiilor este preluata de ele ente lon3itudinale co pri ate$ dispuse la ni#elul fundatiilor . '.'.'. Structuri ar3inale cu autoco pensarea co ponentelor ori"ontale ale reactiunilor Co ponenta ori"ontala a actiunilor date de acoperis este preluata de catre stalpii ar3inali si predata unor ele ente ori"ontale ri3ide$ cu rol de rea"e $ dispuse pe inalti ea structurii ar3inale$ a caror reactiuni se autoco pensea"a prin ele entele lon3itudinale care unesc aceste rea"e e ,fi3. '.A..

Sala de sport a carei structura este pre"entata in fi3. 1= pre"inta particularitatea ca la unul din capetele acoperisului s+a renuntat la 3rinda perete din planul acoperisului$ ca4lurile fiind ancorate independent$ cate trei$ la stalpii cadrelor ar3inale. Co ponenta ori"ontala trans#ersala a efortului din tiranti este preluata de un ele ent dispus in planul inc-iderii frontale a cladirii$ in punctul de sc-i 4are a traseului tirantilor. Principalul incon#enient pe care il ridica structurile ar3inale pre"entate il constituie solutiile pretentioase fundare cau"ate de #alorile ridicate a fortelor de s ul3ere din tiranti. 1> Re"ol#area acestei pro4le e se poate face utili"and structuri ar3inale cu autoco pensarea co ponentelor ori"ontale ale reactiunilor.

0i3. '.A. Structura ar3inala cu autoco pensarea co ponentei ori"ontale a tra3erii din acoperis. Sc-e a statica. Rea"e ul inter ediar al structurii ar3inale se poate concepe su4 for a unei 3rin"i cu "a4rele$ arc cu tirant$ sau planseu sai4a$ dispuse in e%teriorul structurii . Ansa 4lul structural asi3ura o scur3ere a#anta2oasa a eforturilor spre teren7 co ponenta ori"ontala a tra3erilor acoperisului fiind autoco pensata pin DE ele )ETON entele '.5. ALCATUIREA CONSTRUCTIFA A ACOPERISULUI DIN )ENGI destinate special acestui scop ,ele ent lon3itudinal co pri at la ni#elul rea"e ului PRECO8PRI8AT inter ediar$ tirant la ni#elul fundatiei. la teren se trans ite nu ai co ponenta #erticala. In principiu 4en"ile din 4eton preco pri at sunt alcatuite din ca4luri de inalta inter ediare ale ar3inale este cu atat ai are re"istentaEficienta dispuse rea"e dupa o elor directie la inter#al de structurii 1+'.= $ pe ca4luri re"e and in#elitoarea cu cat sunt ai preco aproape de a planul acoperisului. ca4lurilor. din 4eton ardispuse at care se pri prin postintinderea '.5.1. )en"ile din 4eton preco pri at se pot reali"a in trei #ariante ,fi3. '.1/.7 a. )en"i alcatuite din unitati prefa4ricate si ner#uri onolite de"#oltate in dreptul ca4lurilor. In aceasta #arianta c-esoanele prefa4ricate pot fi plane sau cu ner#uri laterale. 4. )en"i cu structura inte3ral onolita$ cu in#elitoarea , onolita. plana sau ner#urata in dreptui ca4lurilor . c. )en"i cu structura inte3ral prefa4ricata$ reali"a4ile in doua #ariante7 cu c-esoane plane re"e ate pe ner#uri prefa4ricate si cu c-esoane ner#urate

11
0i3. Structura cu autoco co ori"ontale a tra3erilor 0IG.'.&. '.1'. Structura ar3inala ar3inala cu autocopensarea pensarea coponentei ponentei ori"ontale a cu arc ori"ontal tra3erilor$ cu contur circular$ suporte%terior. central . Detalii.

0i3. '.1/. Tipuri de 4en"i de 4eton preco pri at. Detalii ner#uri Structurile de acoperis cu 4en"i alternante sunt alcatuite din 4an"i dispuse la distante de &>+1=> c for and fasii HIplin+3olII. Dupa preco pri area 4en"ilor fasiile de 3ol se acopera cu ele ente usoare de tipul PAS cand dori reali"area de supralu inatoare sau panouri din ar oci ent cand acoperisul ur ea"a a fi opac. '.5.'. Prinderea c-esoanelor de 4eton ar at de ca4lurile portante se poate reali"a confor detaliilor din fi3. '.1/. Detaliul a se adopta in ca"ul desfasurarii preala4ile a firelor in po"itie finala si ontarii ulterioare a c-esoanelor$ celelalte detalii fiind practica4ile in ca"ul ontarii c-esoanelor pe un esafoda2 ri3id si a po"arii ulterioare a ca4lurilor. '.5./. Ancorarea ca4lurilor in 3rinda perete ar3inala din planul acoperisului se face confor fi3. '.1'$ '.1(. Teaca conica de ta4la in3lo4ata in 3rinda perete per ite deplasarea li4era$ pe #erticala$ a ca4lului in "ona de contact 4anda 4eton preco pri at : 3rinda perete. Placuta de neopren asi3ura le3atura articulata a 4en"ii de 3rinda perete. '.5.5. In fi3. '.15 este pre"entat un c-eson prefa4ricat de acoperis cu ter oi"olatie din polistiren in3lo4ata. Acest tip de c-eson este utili"a4il pentru utili"area

1'
0i3. '.1/. Tipuri de 4en"i de 4eton preco pri at. Detalii ner#uri.

acoperisurilor cu 4en"i alternante. In fi3. '.1= se pre"inta odul de asa 4lare a c-esoanelor in #ederea reali"arii 4en"ii de 4eton preco pri at. '.5.=. Grin"ile ri3ide din planul acoperisului$ cu rol de a prelua reactiunilor ca4lurilor portante si a le trans ite structurii ar3inale de re"e are ,in ca"ul acoperisurilor cu for a dreptun3-iulara sau trape"oidala in plan.$ se pot reali"a su4 for a unor 3rin"i perete ,prefa4ricate sau onolite. sau a unor 3rin"i cu "a4rele. In fi3. '.1( este pre"entat odul de re"e are pe stalpul ar3inal de sustinere a unor 3rin"i perete prefa4ricate. Preluarea lunecarilor relati#e a 3rin"ilor perete din doua tra#ei in#ecinate precu si a lunecarilor din 3rinda perete si stalpul ar3inal se face prin dinti de forfecare$ al#eole$ 4ucle din otel 4eton.

1/

0i3. '.15. Detalii ele et prefa4ricat 4anda

0i3. '.1=. Detalii i 4inare 4anda prefa4ricata

0i3. '.1(. I 4inare 4anda+struct.

ar3.

15

'.5.(. Ancorarea in teren a tirantilor structurilor de sustinere a acoperisurilor suspendate pe poate solutiona in ai ulte oduri$ din care$ o parte$ au fost pre"entate la su4capitolul '.'. Dintre acestea ancorarea structurilor in roci cu a2utorul ancorelor pretensionate repre"inta solutia pin care sta4ilitatea structurii se reali"ea"a cu un #olu de ateriale de constructie ai redus decat in ca"ul utili"arii procedeelor o4isnuite. Prin acest procedeu se pot icsora -otarator sau eli ina deplasarile relati#e structura ar3inala : teren cu i plicatii directe asupra stapanirii starii reale de eforturi in structura. )locurile ancorate in roca si supuse la eforturi de tensiune se e%ecuta$ de o4icei ,fi3. '.1A.$ ca radiere di ensionata in asa fel incat sa distri4uie eforturile din tiranti pe terenul de fundare si cu o for a care sa asi3ure posi4ilitatea reali"arii le3aturii 4loc de fundatie : tirant in conditii te-nolo3ice opti e. Ale3erea procedeului de fi%are depinde in pri ul rand de tipul de ancora si de natura si starea rocii in care se incastrea"a ancora. Ancorele apte de a prelua forte de tensiune ridicate se fi%ea"a cel ai 4ine prin inter ediul 4ul4ilor e%ecutati prin u plerea cu 4eton a unei 3auri de ancora2 lar3ita in talpa$ in care se introduce ancora. In acest procedeu de fi%are$ aderenta dintre 4eton si pa ant repre"inta doar o forta secundara. 0i%area ancorelor prin inter ediul 4ul4ilor se poate reali"a atat in roci tari si oi cat si in pa anturi coe"i#e sau necoe"i#e ,in acesta din ur a ca" apar o serie de dificultati te-nolo3ice..

0i3. '.1A. Detalii ancorare tirant structura la teren

1=
0i3. structura ar3inala la teren ar3inala 0i3. '.1A. '.1(. Detalii detalii ancorare i 4inare tirant 4anda prefa4ricate cu structura 0i3. '.1=. detalii i 4inare ele ente prefa4ricate acoperis