Baltagul - comentariu literar Mihail Sadoveanu

Prin capodopera Baltagul, aparut in 1930, Sadoveanu realizeaza o noua interpretare a mitului mioritic, versul-motto indicand sursa de inspiratie: Stapane stapane,/ Mai cheama s-un cane. Su iectul este simplu, pastrand elementele aladei: un cio an este omorat de doi tovarasi ai sai pentru a-i lua oile, dar !emeia acestuia, apriga si inteligenta nu are liniste pana nu a!la !aptasii si nu-i pedepseste dupa legea nescrisa a comunitatii. "ntriga, dupa modelul romanului politist, pune in lumina vocatia #ustitiara a eroinei, descoperirea asasinilor si demascarea acestora. $aptele din Baltagul se petrec spre s!arsitul secolului al %"%-lea si inceputul secolului al %%-lea, insa intr-o societate patriar&ala, ar&aica, strapunsa de zorii unei civilizatii, de noi relatii sociale, capitaliste. Titlul romanului este sim olic. "n sensul asmului vec&i, altagul este unealta magica si sim olica insusita de rau!acatori si cucerita de erou, unealta care ramane pura, nepatata de sange. Compozitia e determinata de semni!icatia cartii: in!atisarea unei societati de tip ar&aic si un individ reprezentativ al ei, o lume esentiala, lumea oamenilor de la munte si 'itoria (ipan, e)ponentul acestei lumi. *omanul incepe cu prezentarea sintetica a vietii pastorilor +vec&imea, !elul de viata, psi&ologia,, !i)ata intr-o cosmologie populara: Domnul Dumnezeu, dupa ce a alcatuit lumea, a pus randuiala si semn fiecarui neam.[ ! "a urma au #enit si muntenii s-au ingenunchiat la scaunul imparatiei. [ ! - $poi ati #enit cei din urma, zece Domnul cu parere de rau. Dragi imi sunteti, dar n-am ce #a face. %amaneti cu ce a#eti. &u #a mai pot da intr-un adaos decat o inima usoara ca sa #a 'ucurati cu al #ostru. Sa #a para toate 'une( sa #ie la #oi cel cu cetera) si cel cu 'autura, si s-a#eti muieri frumoase si iu'ete*. -aratiunea simpla, ar putea !i delimitata sc&ematic in trei parti: partea intai de la inceput pana la plecarea 'itoriei in cautarea lui (ipan +cap. '"",. prezentarea argatului /itrea si a lui 0&eorg&ita, co orat la vale, cu oile, asinii si dulaii la iernat, intr-o alta a 1i#iei, in apropiere de targ. nelinistea 'itoriei pentru intarzierea ar atului ei, peste o icei, cunoasterea si citirea semnelor naturii. mersul !emeii la parintele 2anila, la iserica, sa-i ceteasca. mersul la a a /aranda, care avea

unele tainice stiinti si mestesuguri . drumul la Piatra, popasul la manastire, la icoana S!intei 3na. mersul la autoritati pentru a-si spune necazul. +artea a doua, incepand cu cap. '"", cand 'itoria are intr-insa stiinta mortii lui &echifor "ipan si crancena durere, se #azu totusi eli'erata de intuneric . parintele 2anila ii scrie #al a catre autoritati. trimite !ata, pe /inodora, cu zestrea la manastirea 'araticului, la calugarita /elania, sora a mamei 'itoriei. lasarea gospodariei in gri#a lui /itrea. pregatirea de plecare. $irul naratiunii urmeaza popasurile 'itoriei (ipan in cautarea adevarului despre ar atul ei +itinerariul se s!arseste prin gasirea ramasitelor lui -ec&i!or intre Sa asa si Su&a,. $ treia, si ultima parte, sta su semnul actului #ustitiar. prezinta actiunile 'itoriei pentru indeplinirea datinei crestine si cinstirea mortului, cercetarea despre vinovati, in Sa asa si Su&a. intoarcerea acasa, la /agura 4arcaului pentru randuirea praznicului, a celor cuvenite pentru mort, dovedirea si pedepsirea vinovatilor. *omanul construieste pe parcursul sau imaginea unei lumi esentializate. Spatiul cel mai larg revine lumii satului de munte: peisa#ul, datinile si oamenii. *itmul e)istentei pastoresti este diri#at de !enomenul trans&umantei, iar acesta urmareste miscarea marilor cicluri naturale. Scriitorul surprinde trasaturile ce de!inesc aceasta colectivitate, oamenii de la munte, realist, o iectiv, !ara lirism: "ocuitorii acestia de su' 'rad sunt niste fapturi de mirare. ,uti si nestatornici ca apele, ca #remea) ra'datori in suferinti ca si-n ierni cumplite, fara gri-i in 'ucurii [ !, placandu-le dragostea si 'etia si datinile lor de la inceputul lumii, [ ! mai cu sama stau ei in fata soarelui c-o inima ca din el rupta( cel mai adesea se desmiarda si luceste - de cantec, de prietenie. $sa era si acel &echifor "ipan care acum lipsea* . 5i au o e)istenta simpla, dar grea: /unteanului i-i dat sa-si castige painea cea de toate zilele cu toporul ori cu cata. 0ospodaria (ipanilor arata oameni cu indeletniciri speci!ice muntelui: sunt vremuri in care se practica inca sc&im ul de produse: 3vere aveau cat le tre uia, poclazi in casa, piei de miel in pod, oi in munte. 3veau si parale stranse intr-un co!aiel cu cenusa. $iindu-le le&amite de lapte, ranza si carne de oi s!artecate de lup, aduceau de la campie legume. 4ot de la campii largi cu soare mult aduceau !aina de papusoi. *omanul lui Sadoveanu are un caracter mitic- aladesc, zugravind o civilizatie pastorala milenara. 5venimentele !undamentale ale acesteia, ceremoniile sunt si ele prezente in roman: cumatria de la Borca, la 6ruci nunta, in care traditia e plina de stralucire. 2ar Baltagul ramane, in ultima analiza, romanul unui su!let de munteanca, vaduva 'itoria (ipan. 5a este din /agura 4arcaului si traieste viata aspra a oamenilor de la munte. $igura reprezentativa de erou popular, 'itoria intruneste calitatile !undamentale ale omului simplu, care se inscriu in principiile etice dintotdeauna ale poporului roman: cultul adevarului, al dreptatii, al legii stramosesti si al datinei.

Scriitorul dezvaluie nelinistea eroinei datorate intarzierii +saptezeci si trei de zile, peste o icei, a lui -ec&i!or (ipan, dragostea ei de douazeci si mai ine de ani, plecat la 2orna sa cumpere oi. 3steptarea se trans!orma in anuiala, anuiala in neliniste, nelinistea in presimtire si de aici decurg actiunile ei. /unteanca isi cunoaste ar atul asa cum stie semnele vremii. "n aceste ceasuri de cumpana, de cautare a adevarului despre omul ei, marea descoperire a 'itoriei ramane insa pastrarea tineretii iu irii. 4ema !undamentala, a)ul romanului in #urul caruia sunt polarizate timpul si spatiul, este cautarea adevarului in la'irintul sau interior. 'itoria pare aceeasi, in e)terior, dar viata ei interioara se adanceste. 3colo, in sine, se &otaraste totul. "ntreaga strategie a 'itoriei are la aza doua coordonate !undamentale ale cunoasterii: stiinta semnelor, si i deplin acord e)perienta morala. Primele semne rau prevestitoare sunt visele: cel dintai vis, care a impuns-o in inima si a tul'urat-o, i-l arata pe -ec&i!or calare cu spatele intors spre ea . alta data l-a visat rau, trecand o apa neagra .ra cu fata incolo. 'itoria nu masoara vremea cu calendarul, ci cu semne cerului. 5a intelege semnele !irii. 5lementele naturii indeplinesc o !unctie sim olica. /ai ales vantul da semne: trecu susuind prin crengile su tiratice ale mestecenilor. 'itoria este o sinteza de spiritualitate stravec&e romaneasca, ea respecta nea atut datina mostenita din vec&ime, mani!estata in viata cotidiana, sau la evenimente cruciale +nunti, otezuri, inmormantari,. 4oate actiunile ei poarta pecetea ceremonialului, au un caracter solemn, sacru: 'itoria isi lasa !ata la manastire, se marturiseste preotului, ia s!anta impartasanie, s!inteste altagul pentru !eciorul ei. "ntelepciunea, inteligenta si luciditatea ii diri#eaza comportamentul: cere ani marunti negustorului, sa-i ai a la indemana , ii leaga intr-un colt de na!rama. 6uvintele c&eie in #urul carora se concentreaza discursul narativ al romanului au valoare sim olica, de!inind eroina: randuiala, semn, intuneric, lumina. "ngroparea ar atului dupa datina marc&eaza momentul reintrarii in linistea si ordinea vietii de la inceput. Descoperind ade#arul, /itoria #erifica implicit armonia lumii( afla ce#a mia mult decat pe faptuitorii omorului si anume ca lumea are o coerenta pe ca moartea lui "ipan n-a distrus-o.+-. /anolescu, "n comportamentul eroinei se cuprinde o intreaga !ilozo!ie de viata +ca cea a anului dinMiorita,, un ec&ili ru si o masura in toate, !ara nici o tanguire, mostenite din asprimea vietii din vremuri imemoriale.