PRBUIREA SISTEMULUI COMUNIST I IMPACTUL ASUPRA RELAIILOR INTERNAIONALE

Cea mai mare surpriz a anului 1989 a fost rapiditatea cu care regimurile comuniste din Europa s-au prbuit. Nimeni nu se atepta la acest colaps n grup al regimurilor comuniste; eecul lor devenise de mult vreme evident, dar nimeni nici specialitii occidentali, nici populaia din rile comuniste i nici mcar disidenii nu credea c ultimul deceniu al secolului XX va cunoate o Europ liber de comunism.

Prbuirea comunismului
Comunismul s-a dovedit un experiment istoric predestinat prbuirii. Modelul teoretic al lui Marx era utopic, att prin schematism, ct, mai ales, prin iluzia c ar putea crea o societate mai dreapt desfiinnd proprietatea privat, adic nclcnd unul dintre drepturile fundamentale ale oamenilor. Eecul sistemului socialist vine, ns, i din contradicia dintre modelul teoretic i condiiile concrete de punere n practic: n ri aflate n faze incipiente ale capitalismului, cu un proletariat restrns i nematurizat, cu o economie subdezvoltat, predominant agrar. Schematismul modelului lui Marx a lsat loc pentru numeroase improvizaii, care, n contextele socio-economice amintite, au dus la nclcri grave ale drepturilor omului, la adevrate drame umane. Majoritatea autorilor care s-au pronunat asupra colapsului puterii comuniste au identificat drept cauze majore ale acestuia eecul economic, competiia cu Occidentul, Gorbaciov, rolul forelor de opoziie.

Economiile comuniste au cunoscut n primele lor etape ritmuri rapide de dezvotare, ns la sfritul anilor 80 intr ntr-un rapid proces de ncetinire. Devenise evident c lumea comunist nu numai c nu reuete s ajung din urm economia Occidentulului, ci se ndrept n direcia invers, excepie fcnd China. Criza petolier din 1973, scderea cererii de produse din partea lumii capitaliste au transformat problemele economice n criz ecomic.

n acest climat de competiie militar , liderii est europeni au urmat exemplul Rusiei, cursa narmrilor nghiind mare parte din resursele necesare dezvoltrii n rile comuniste.

- Secretar General al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice -

Prin ideile i atitudinea sa a dat impuls rilor esteuropene spre ndeplinirea elurilor lor, chiar dac acest lucru nsemna i rsturnarea comunismului.

Form de opoziie a fost micarea de diziden, form de protest a intelectualilor de marc. Prin scrieri i aciuni publice, acetia au criticat dur practicile comuniste, contribuind la discreditarea sistemului i la naterea societii civile.

Evolutia Romaniei in Relatiile Internationale dupa 1989

Cotitura istorica parcursa de Romania in decembrie 1989, a determinat acel concept pronuntat si in filosofia romaneasca, respectiv : Schimbarea la fata a Romaniei . Democratizarea sistemului politic romanesc, a reorientat vectorii politici pe calea intaririi relatiilor strategice cu Occidentul, in mod deosebit cu SUA si UE. Daca in perioada anilor 70 Romania devenea membra a Bancii Mondiale si a FMI cat si a Organizatiei Mondiale a Comertului, doua evenimente au continuat evolutia istorica a tarii pe scena internationala, si anume : in 2004 aderarea la NATO, respectiv 2007, aderarea la UE.

Dezideratele politicii externe ale Romaniei sunt pentru cooptarea in structurile NATO si UE a tuturor tarilor democratice post-sovietice, atat din Europa cat si din Caucaz. Romania si-a manifestat suportul in strangerea relatiilor internationale cu alte tari europene cat si ajutorul acordat acestora in procesul integrarii euro-atlantice, in special : cazul Moldovei, Ucrainei, Georgiei.

Relatiile diplomatice dintre SUA si Romania sunt stranse si fructuoase ; un exemplu elocvent este reprezentat de sustinerea acordata Romaniei in vederea procesului de integrare euro-atlantica cat si semnarea unui acord bilateral intre presedintele Basescu si secreatarul de stat Condolezza Rice, in vederea unei prezente militare americane pe teritoriul Romaniei.
Relatiile externe ale Romaniei cu tarile vecine au favorizat beneficii si colaborari numeroase in lumina consolidarii diplomatiei si relatiilor internationale din spatiul est European si balcanic. Romania a sustinut Turcia si Croatia in eforturile acestora de aderare la structurile UE, in aceste conditii, relatiile economice turco-romane au un statut privilegiat. Relatiile Romaniei cu Ungaria si-au pastrat cordialitatea la cel mai inalt nivel, astfel incat Ungaria a sustinut eforturile Romaniei la integrarea in UE.

Relatiile Romaniei cu Rep. Moldova au un statut special, animate de fondul istoric, cultural si lingvistic. Sprijinul istoric recent al Romaniei oferit Republicii Moldova este reprezentat de recunoasterea independentei acesteia la numai cateva ore dupa proclamarea noului stat la data de 27 august 1991. Astfel, Romania fiind primul stat care a recunoscut independenta Rep. Moldova. Gest condamnat de opozitia acelor timpuri, care afirma ca s-a ratat momentul unificarii cu romanii de peste Prut.
Romania a avut neintelegeri cu statul vecin, Ucraina, aceasta problema internationala a fost cauzata de Insula Serpilor si Platforma Continentala a Marii Negre la est de Sulina. Aceasta regiune este un areal strategic bogat in resurse naturale : petrol, gaze. Solutionarea acestui caz s-a hotarit in fata Curtii Internationale de Justitie, in avantajul Romaniei.

Concluzie In intervalul celor cincizeci de ani de comunism, Romania pe plan intern a evoluat atat din punct de vedere economic cat si industrial, dar in plan extern, la nivelul relatiilor internationale, a batut pasul pe loc. Blocul Sovietic, Tratatul de la Varsovia si sistemul opresiv intern, au plafonat evolutia Romaniei spre modernizare si democratizare. Tranzitia dura suferita de Romania s-a petrecut 1989, cu prilejul Revolutiei, in cadrul careia s-a pus punct erei politice fundamentate pe opresiune si privarea libertatilor. Frageda Democratie din Romania, este intr-o continua schimbare si maturizare, chiar si astazi cand se implinesc aproape douazeci si doi de ani de la prabusirea comunismului si renasterea democratiei. Oportunitatile strategice oferite de spatiul si organizatiile internationale, au implicat Romania ca parte efectiva in procesul de modernizare si conformare a spatiului Est- European, cu rigorile occidentale ale UE si NATO. Relatiile diplomatice intretinute de Romania, in aceste doua decade, au ajutat la reconsolidarea imaginii in plan extern, dezvoltarea potentialul economic si de securitate, cat si multe alte beneficii rezultate de pe urma integrarii noastre in ambientul international cat si in Uniunea Europeana.

n 1965 principalul partid comunist i-a schimbat numele din Partidul Muncitoresc Romn n Partidul Comunist Romn. ntre cele dou partide, Partidul Comunist Romn (PCR) i Partidul Muncitoresc Romn (PMR) nu exist practic nici o diferen, primul continund n mod firesc activitatea celui de-al doilea, fr ntrerupere. Redenumirea PMR-ului n PCR a fost fcut din dorina lui Nicolae Ceauescu, devenit prim-secretar al PMR n iunie 1965, care a vrut s demonstreze simbolic ruperea cu trecutul i orientarea politicii Romniei, dar i renunarea definitiv la orice pretenie doctrinar social-democrat, prin consfinirea nglobrii social-democrailor n rndul comunitilor.

Sub conducerea lui Ceauescu s-au accentuat tendinele autonomiste fa de URSS, evideniindu-se n acest sens relaiile bune cu comunitii chinezi, aflai n relaii ostile cu sovieticii; condamnarea invadrii Cehoslovaciei de ctre trupele Tratatului de la Varovia (august 1968); apropierea i colaborarea cu rile occidentale (aceast politic fiind iniiat nc pe timpul lui Gheorghiu-Dej). n anul 1974 PCR ntrunea 2,5 milioane de membri (11,5% din populaie). n 1989, PCR avea circa 4 milioane de membri (18% din populaia Romniei). Dac sunt luai n considerare membrii UTC, precum i informatorii Securitii Statului, se poate considera c Romnia devenise sub Ceauescu una dintre cele mai comunizate ri. PCR a ajuns s fie partidul comunist cu efectivul cel mai numeros din rile europene din sfera de influen sovietic. A deinut puterea pn la 22 decembrie 1989. Dup evenimentele din decembrie 1989, care au dus la cderea regimului comunist, PCR a fost scos n afara legii i dizolvat prin decret-lege.

Prbuirea ca i naterea comunismului ca form de organizare politic a unei societi au fost n opinia politologilor, istoricilor dar i a opiniei publice evenimentele care au marcat n mod deosebit istoria secolului al XX-lea. Artizanul uneia dintre cele mai semnificative revoluii ale timpului su a fost Mihail S. Gorbaciov. El a distrus Partidul Comunist din URSS, care fusese organizat cu scopul precis de a acapara puterea i de a o menine i care controlase de fapt fiecare aspect al vieii sovietice. n urma lui, Gorbaciov a lsat sfrmturile unui imperiu care fusese asamblat cu mare efort, de-a lungul a secole ntregi. Cauzele prbuirii comunismului nu pot fi reduse la un factor unic . Pentru c un astfel de proces de dimensiuni istorice s se produc, a trebuit ca o mulime de cauze s interacioneze i s creeze un set de circumstane ce-au fcut schimbarea s fie urgent i de neevitat.