protect. 23203 | §.C. ALIDO PROIECT S.R.L. PROIECT TEHNIC Caiete de sa 3. CAIETE DE SARCIN! AJET DE SARCINI N 1. DATE TEHNICE GENERALI Prezentul caiet de sarcini trateaza realizarea investitiei , Mod: 207 N, Botosani - Curtesti - Cristesti - DN 28 B, km, 0+900 - 13+-90 Botosani” cu respectarea unor principii generale privind: - funcfionalitatea - capacitatea de rezistenti - eficienta economica ~ estetica. La proiectarea lucrarilor s-au avut in vedere Dosarul de Jicitatie emise de catre Consiliul Judefean Botosani studiile topo, expertiza tehnicd, Normativ PD 177/2001, SR EN 13108-1, AND 605/2013, STAS 863/1985, STAS 10144/1-1990, STAS 10144/2-1991, Ordin 43/1997, Legea 10/1995. , Sudetul 2, PREVEDERI GENERALE PENTRU EXECUTIE Constructorul va realiza lucrétile pe baza planurilor si ale pieselor scrise si desenate din documentatie, cu respectarea stricta a prevederilor din documentatia tehnico-economica. in conformitate cu prevederile Legii Nr. 10/1995 - acticolul 24, antreprenorul general va numi un responsabil tehnic atestat care si raspunda de realizarea nivelului de calitate corespunziitor cerintelor. Lucrarea se incadreazt conform prevederilor HG 261/94 in categoria de important’ “C” — constructii de important normal’. Autoritatea contractanti va face toate demersurile pentru finalizarea integrala a investitiei, si asigurarea fondurilor necesare desfaigurarii corecte a lucrarilor proiectate. 3. RECEPTIA LUCRARILOR Pentru executia unor lucrari de calitate se va asigura receptia Iucrailor pe faze de executie si recepfia final. La executia lucratilor se va fine cont de prevederile prezentului caiet de sarcini Recepiia finala se va organiza in conformitate cu legislatia in vigoare. 4, EXPLOATAREA SI INTRETINEREA Dupa incheierea petioadei legale de garantie, conform prevederilor legale, de corecta exploatare, intrefinere si eventuale reparafii, este direct raspunzitoare Autoritatea Contractanta, respectiv Consiliul Judetean Botosani.Project nr. 23/2013 $.C. ALIOO PROIECT S.R.L. Beneficiar: CONSILIUL JUDETEAN BOTOSANI PROIECT TEHNIC Caiete de sarcini CAIET DE SARCINI NR. Lucrari de terasamente o A BT Cony ae 1, OBIECT $I DOMENIU DE AP! es "Sy J w 1.1, Prezentul caiet de sarcini se aplicd la executia lucraril deteras amenty; lucrati pregititoare, pichetarea lucrarilor si migcarea terasamentelor. QR PRO 2. PREVEDERI GENERALE 2.1. La executarea lucrarilor de terasamente se vor respecta prevederiJe din standardele in vigoare, in masura in care completeaza si nu contravin prezentului caiet de sarcini. 2.2. Antreprenorul va asigura prin posibilitatile proprii sau prin colaborare cu unitafi de specialitate efectuarea tuturor incercrilor si determin&rilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini. 2.3. Antreprenorul este obligat s& efectueze, la cererea beneficiarului, verificari suplimentare, faji de prevederile prezentului caiet de sarcini. 2.4. Antreprenorul este obligat s& asigure masurile tehnologice si organizatorice care s& duca la respectarea strict a prevederilor prezentului caiet de sarcini. 2.5. Antreprenorul este obligat s& {in& evidenta zilnica a conditiilor de executare a lucrarilor, cu rezultatele obfinute in urma determinrilor si incercarilor. 2.6. in cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, beneficiarul va dispune oprirea execufiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun. 3. LUCRARI PREGATITOARE 3.1. inainte de inceperea lucrarilor de terasamente se execut’ urmatoarele lucrari pregatitoare: curatirea terenului de tufisuri, copaci si buturugi, pe intreaga suprafata a amprizei; asanarea zonei drumului prin indepirtarea apelor de suprafafa si de adéncime; dupa caz se recurge gi la santuri de garda; © decaparea pamantului vegetal si extragerea brazdelor de pe intreaga amprizd a drumului si de pe suprafata gropilor de imprumut; la amplasarea gropilor de jmprumut se vor respecta prevederile pet. 4.1, 4.4 si 4.5 din STAS 2914, 3.2. Pamantul decapat, brazdele si alte produse care sunt improprii vor fi transportate in depozit, care se amplaseaza, in mod obligatoriu, pe teren neproductiy si cu respectarea prevederilor pet. 4.6, 4.7 si 4.8 din STAS 2914. Pamantul vegetal si brazdele vor fi depozitate provizoriu, pentru folosirea la inierbarea taluzurilor si a suprafetei gropii de jmprumut (pentru redarea in circuit). © Executia treptelor de infratire (conform pet. 6.2 STAS 2914). 3.3. Antreprenorul va trece la executia terasamentelor numai dupa acceptarea de citre inspectorul de santier, consemnata in registrul de santier, a lucrarilor pregatitoare.PROIECT S.R.L. Beneficiar: CONSILIUL JUDETEAN BOTOSANI PROIECT TEHNIC Caiete de sarcini Pagina 91 din 235 4, PICHETAREA TRASEULUL 4.1. Pichetarea axei traseului se efectueaza prin grija antreprenorului. Se materializeazi pe teren, prin pichefi raportafi Ia repere martor, toate punctele caracteristice ale traseului. 4.2. Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente, antreprenorul va restabili si completa (dupa caz) pichetajul. Pichefii suplimentari vor fi raportafi, in plan si in profil in Tung, la aceleasi repere folosite in cadrul pichetajului initial. 4.3. Odata cu definitivares pichetajului, antreprenorul va materialize prin farusi si sabloane (recomandabil, de inventar) urmatoarele: * cotele platformei drumului (in&limea umpluturii sau adincimea sapaturii in axa drumului); ¢ ampriza profilurilor transversale; * inclinarea taluzurilor; 4.4. Antreprenorul este raspunzator de conservarea tuturor pichetilor si reperelor (restabilirea ori de cate ori este necesar). 4,5. in caz de necesitate, scoaterea pichetilor in afara amprizei se efectueazi de antreprenor pe réspunderea si cheltuiala sa. Aceast operatic poate fi efectuata numai dupa obtinerea, cu minim 24 ore inainte, a aprobarii scrise a inspectorului de gantier. 4.6. Cu ocazia pichetirii vor fi identificate si toate instalafiile subterane si aeriene (clectrice, de telecomunicafii sau de alt’ natura), aflate in cadrul amprizei drumului, in vederea mutarii/protejarii acestora conform documentatiilor tehnice, pentru predarea terenului liber antreprenorului. 4.7. De asemenea, se vor stabili amplasamentele elementelor pentru colectarea si evacuarea apelot si a gropilor de imprumut. 4.8. Trasarea lucriirilor v-a constitui faz& determinanti si va fi verificati de catre proiectant. 5. LUCRARI DE TERASAMENTE 5.1. Traseul proiectat — in plan si in profilul in lung — urméreste, de regula, traseul existent. 5.2. La executarea terasamentelor se vor respecta prevederile STAS 2914 Terasemente. Conditii tebnice generale de calitate” si a Normativului CD182 .Normativul pentru executarea mecanizati a terasamentelor de drum”. « Pentru rambleuri se va folosi pamént tip Ps provenit din profilurile de debleu si din gropi de imprumut (pentru diferenta fai de volumul compensat prin miscarea terasamentelor). In ambele cazuri, pamantul vegetal se va depozita separat, pentru folosirea ulterioara la protectia taluzurilor si la redarea in circuit a suprafetelor gropilor de imprumut. © Se interzice realizarea de cavalieri. 5.3. Apa necesara compactrii rambleurilor trebuie si indeplineascd condi STAS 790. 5.4. Cu acordul inspectorului de gantier se va putea folosi ap’ slcie, cu exceptia terasamentelor din spatele lucrarilor de arta. 5.5. Folosirea de adaosuri pentru facilitarea compactarii terasamentelor este admis numai cu aprobarea beneficiarului, pe baza precizirii de catre antreprenor — a modului de utilizare.S.C. ALIDO PROIECT S.R.L. eficiar: CONSILIUL JUDETEAN BOTOSANI Project ar. 23/2013 PROJECT TEHNIC Calete de sarcini Pagina 92 din 235 5.6. Verificarea calitatii pamantului se va realiza conform tabelului nr. 1: Tabelul 1 Metode de Nr, | Caracteristici oni determinare verifick Frecvente minime ert. | care se verifica conform STAS e La schimbarea sursei de aprovizionare sau a frontului de Wueru din groapa de imprumut, inainte de aprovizionarea pe santier; . ¢ in functie de eterogenitatea pamantului 1. | Granolozitate uiiizat, dar minim 0 incercare la 5000 1913/5 im; * Pentru paménturile —folosite in rambleurile din spatele Iucrarilor de atti, 0 incercare la 1000 m’. Limitele de 2. plasticitate” 1913/4 Coeficientul de 1243 "__neuniformitate Caracteristici de 4, | compactare, 1913/13 Proctor normal 5._| Umflarea liberi [1913/12 Sensibilitatea la 6 | Fnghel-dezghet 1709/2 7, | Confinutul de 7107/1 materii organice 8 | Umiditate Zilnic sau Ja fiecare 500 m: “paménturile de fractiune sub 75 mai mica de 12 % se caracterizeazi prin echivalentul de nisip (EN) si valoarea de albastru de metilen (VA). Verificarile/determinarile trebuie efectuate de catre un laborator de specialitate autorizat. 5.7. Miscarea piméntului se efectueazi pentru utilizarea pamantului corespunzitor calitativ, provenit din profilurile in saptura, in profilurile in umplutura. 5.8. Deoarece traseul proiectat urmareste, de regula, drumul existent, lucrarile de terasamente constau, in principal, din executarea de s&paturi la santurile laterale si de umpluturi la acostamente, pentru realizarea l4yimii platformei drumului. 5.9. Compensarea sipaturii si umpluturii se efectueaza prin transport cu roaba (pe distante mici, sub 30 m). 5.10. Necesarul de volum de pamant, care nu poate fi compensat cu volumul rezultat din profilurile in debleu, se va obfine din gropile de imprumut. 5.11, Daca, in cursul executiei lucrarilor, se constaté cA natura si caracteristicile paménturilor provenind din debleuri si din gropi de imprumut nu corespund cu prevederilePROIECT TEHNIC S.C. ALIDO PROIECT S.A.L. iciar: CONSILIUL JUDETEAN BOTOSANI Proiect nr. 23/2013, Caiete de sarcini caietului de sarcini, antreprenorul va informa inspectorul de santier si fi va supune spre aprobare propuneri de modificare a provenientei pamAntului pentru umplutura, 5.12. Pamantul, avand umiditatea cat mai apropiata de wmiditatea optima de compactare se va asterne si compacta in straturi elementare. 5.13. in cazul in care umiditatea pamantului difera cu peste 42% (la pamanturile coezive) si cu peste +3% (la pam4nturile necoezive) fajé de umiditatea optima de compactare, umezirea suplimentara se va realiza prin stropire in una sau mai multe reprize (compactarea efectuandu-se dup& uniformizarea umiditatii) iar uscarea se va obtine fie pe cale naturala (afanare $i evaporare) fie prin tratarea cu var (conform prevederilor STAS 2914). Se recomanda incadrarea valorii umiditafii in limitele: Woy + 1%. Se recomanda asigurarea unui indice de consistenfa (I.) de 1,1...1,3, domeniu pentru care compactarea este in domeniul optim. 5.14. Gradul de compactare necesar— Proctor normal — va corespunde prevederilor tabelului 2, STAS 2914. Gradul de compactare se calculeaza cu relatia: D=—P*.100 (%) Pérmax unde: Py = densitatea in stare uscata (g/em*) Pw an Vw rox = Sersitaton tn 100 ea P, = densitatea in w =umiditatea (%). 5.15. Controlul compactarii se va efectua de laboratorul autorizat al antreprenorului, iar verificarea de c&tre laboratora} autorizat al beneficiarului. 5.16. Abaterea limita la gradul de compactare este de 4% gi se accept in maxim 10% din numarul punctelor de masurare. Omogenitatea executiei este satisfacdtoare pe un tronson dat, dacé valoarea coeficientului de variatie (C,) nu depaseste 50%. Cy se calculeaz& pentru minim 10 valori masurate. 5.17. Profilul taluzului trebuie obfinut prin metoda rambleului excedentar. Pentru realizarea taluzurilor se poate folosi si pamAntul rezultat din siparea treptelor de infratire. 5.18. Taluzurile profilurilor transversale in rambleu vor avea o pant de /; pentru inaltimi pana la 6,0 m, iar peste aceast inaltime de rambleu se va asigura o pant '/2 5.19. Panta de */; se asigura pentru taluzurile profilurilor transversale in debleu, pénd la adéncimi de 12 m. 5.20. Finisarea taluzurilor se efectueaz& conform prevederilot Normativului CD 182. 5.21. in cazul zonelor in care terenul de fundatie prezint& capacitate portant redusi (stabilita pe baza determinarii unghiului de frecare $i a coeziunii) panta de “/s pentru taluzuri se admite pand la inditimi de rambleuri prevazute in tabelul 4, STAS 2914. 5,22. Abaterile limit’ (la verificarea topografic) sunt urmatoarele: © Ja Kitimea platformei: + 0,05 m fata de axa drumului; + 0,10 m la Lafimea total’; 0,50 m la ampriza rambleutui.Proiectar. 232083 | S.C, ALIDO PROJECT S.R.L. PROIECT TEHNIC Caiete de sarcini Pagina 94 din 235 © Jacotele platformei:+: 0,05 m fafa de cotele din proiect, cu conditia respectirii pasului de proiectare. ¢ [a suprafaja platformei: + 0,08 m sub dreptarul de 3 m. Verificarea se efectueaz in profilurile transversale ale proiectului. 5.23. Capacitatea portant la nivelul patului drumului se considera realizata daca deflexiunea are valori mai mari decat deflexiunea admisibilé (tabelul 6 - Normativul CD 31) in cel mult 10% din numarul punctelor de masurare. Omogenitatea executici este satisfacitoare daca C, ( coeficientul de variatic calculat pentru minim 10 valori masurate) nu depaseste 40%. 5.24, CAnd capacitatea portant nu este asigurat4, se va proceda la tratarea cu var a pamadntului din patul drumului. Dozajul de liant — pentru stratul de forma care rezulta — se va adopta conform tabelului 1 - STAS 12253 in functie de umiditatea paméntului in comparatie cu umiditatea optima de compactare (W.9;) determinata prin incercarea Proctor modificaté (STAS 1913/13). 5.25, Grosimea minim a stratului de forma este de 10 cm. 5.26. La nivelul superior al stratului de forma, valoarea admisibila a deflexiunii este de 200 sutimi de mm (conform STAS 12253). 6. CONTROLUL CALITATII $I RECEPJIA LUCRARILOR 6.1. Lucrdrile de terasamente vor fi supuse receptiilor pe faze de executie preliminare si receptiei finale. 6.2. in cadrul receptiei pe faze (lucrari ascunse) se verifica respectarea prevederilor proiectului si prezentului caiet de sarcini. 6.3. in urma verificarii se incheie proces verbal de receptie pe faze, in care se confirma posibilitatea trecerii la faza urmatoare de executie. 6.4. Receptia pe faze se efectueaza de catre inspectorul de santier si seful de lot; procesul verbal de receptie trebuie si poarte ambele semnnaturi. 6.5. Receptia pe faze se efectueaz, in mod obligatoriu, la urmatoarele etape de executie a terasamentelor: © trasarea gi sablonarea lucrarii; © asanarea zonei drumului; ¢ decaparea / depozitarea stratului vegetal / brazdelor; ¢ realizarea treptelor de infratire; * compactarea terasamentelor. 6.6. Receptia pe faze se efectueaza in cazul rambleurilor pentru fiecare metru din indltimea de umplutur’ si la nivelul patului drumului, iar in cazul debleurilor la cota finala a sipaturii. 6.7. Registrul de procese verbale pentru lucrari ascunse se va pune la dispozitia organelor de control si comisiilor de receptie preliminara si final’. Receptia preliminarit 6.8. La terminarea lucrarilor de terasamente sau a unei parti din acestea se va efectua receptia preliminara verificandu-se: ¢ concordanta lucrarilor cu prevederile documentatiei tehnice aprobate si ale caietului de sarcini;[ reicsorzsans | §.C, ALIDO PROIECT S.A.L. |__rromcr Tene Caiete de sarcimi Pagina 95 din 235 lucrarile executate fafa de documentele de control incheiate pe parcursul execufiei gi procesele verbale de receptie pe faze; natura piméntului din corpul terasamentului. 6.9. Lucrarile nu se vor receptiona daca: nu sunt realizate cotele si dimensiunile profilurilor transversale; nu este realizat gradul de compactare la nivelul patului (atestat de procesele verbale de receptie pe faze); nu este realizata capacitatea portanté necesara; elementele de colectare si evacuarea apelor sunt necorespunzitoare; nu s-au respectat elementele geometrice proiectate; intervin fenomene de instabilitate a terasamentelor. 6.10. Defectiunile se vor consemna gi se va stabili modul si termenul de remediere. Receptia finalit 6.11. Receptia finala se face odati cu receptia finala a intregii lucrari. La recepfia final se va consemna modul de comportare al lucritilor si dac& acestea au fost intretinute corespunzator.Proiector.23203 §.6, ALIDO PROVECT S.R.L. PROIECT TEHNIC Cake aaa LL. Prezentul caiet de sarcini se aplica la executarea stratului din balast amestec optimal. El reprezinti condifiile tehnice ce trebuie indeplinite la executarea stratului de fundatie, transporturilor, nivelarea si finisarea lucrarilor, controlul calitatii si condifiile de receptie. 2, PREVEDERI GENERALE 2.1. La executarea stratului de fundatie din balast amestec optimal se vor respecta prevederile din standardele in vigoare, in masura in care completeazi si nu contravin prezentului caiet de sarcini. 2.2. Antreprenorul va asigura prin posibilitayile proprii sau prin colaborare cu unitati de specialitate efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini. 2.3. Antreprenorul este obligat sé efectueze, la cererea beneficiarului, verificari suplimentare, faffi de prevederile prezentului caiet de sarcini. 2.4, Antreprenorul este obligat s& asigure masurile tehnologice si organizatorice care s& ducé la respectarea strict a prevederilor prezentului caiet de sarcini, 2.5. Antreprenorul este obligat s& {ind evidenfa zilnici a condifiilor de executare a lucrarilor, cu rezultatele obtinute in urma determinarilor si incercarilor. 2.6. in cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, beneficiarul va dispune oprirea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun. 3. LUCRARI PREGATITOARE 3.1. Inainte de inceperea lucrarilor de execufie a stratului de fundatie se vor realiza urmitoarele lucrari pregatitoare: - curafirea terenului de frunze, crengi, iarba, buruieni, alte materiale aflate pe ampriza drumului; - decaparea si depozitarea pamantului vegetal de pe intreaga ampriz& a drumului. 3.2. Antreprenorul nu va trece la executia startului de fundatie inainte ca dirigintele de santier s& constate si s{ accepte execufia lucrarilor preg&titoare enumerate mai sus. Aceasta acceptare trebuie s& fie in mod obligatoriu mentionatd in registrul de santier. 4, PICHETAREA LUCRARILOR 4.1. Pichetarea traseului va fi efectuat prin grija antreprenorului, Vor fi materializate pe teren toate punctele importante ale traseului prin picheti cu martori situafi in afara amprizei drumului. 4.2. Odat& cu definitivarea pichetarii, in afara de axa drumului, antreprenorul va materializa prin frusi si sabloane urmitoarele:Proiectar.232013 | S.C. ALIDO PROJECT S.R.L. PROIECT TEHNIC CONSILIUL JUDETEAN BOTOSANI - indlyimea umpluturii dau adancimea s&paturii in ax; - punctele de intersectie ale taluzurilor cu terenul natural. 4.3. Antreprenorul este rispunzSter de buna conservare a tuturor pichetilor si a reperilor, de a le reamplasa dack este necesar. 4.4, Trasarea lucrarilor va constitui fazi determinantA si va fi verificata de proiectant. 5. EXECUTAREA TALUZURILOR A, La rambleu 5.1, Profilul taluzului trebuie s& fie obtinut prin metoda rambleului excedentar. 5.2. Taluzul nu trebuie s& prezinte nici scobituri nici excrescente. 5.3.Pamantul folosit la completarea taluzurilor trebuie s& corespunda categoriilor si tipurilor de pamanturi clasificate conform STAS 1243/88. 5.4. Inclinarea taluzurilor este de | : 1,5. 5.5. Cand linia taluzului existent este superioara lui 20 %, antreprenorul va trebui si execute trepte de infratire avand o inaljime de 0,20 m si distangele de maxim 1,00 m, panta de inclinare find de 4 % spre vale. 5.6. Completarea taluzurilor la rambieu se executa din straturi elementare, suprapuse, piméntul va fi imprastiat si nivelat in grosimea optima de compactare stabilita. Compactarea se va tealiza la umiditatea optima de compactare dati de laboratorul de santier cu respectarea STAS 2914/84 pentru realizarea gradului de compactare Proctor normal. B. La deblen 5.7. Pe masura avansirii sépaturii se realizeazi si taluzurile, urmérind pantele menfionaie in profilele transversale. 5.8. Inclinarea taluzurilor este de 1 : 1,5. Taluzurie vor trebui s& fie curtate de pietre sau bulgari de pémént care nu prezinti o aderent perfect sau nu sunt incorporate perfect in teren. 6. EXECUTAREA STRATULUI DE FUNDATIE DIN BALAST 6.1, Stratul de balast amestec optimal se va realiza la grosimea prevazuti in proiect, grosime masurati dup’ compactare, si trebuie si respecte condifiile prevazute de STAS 6400/34. 6.2. Balastul utilizat la execufia stratului de fundatie trebuie si indeplineasca iile prevazute de SR 662/2002. 6.3. in vederea unei bune comportiri la compactare a balastului si asigurarea coeziunii minime a materialului, se recomanda utilizarea unor balasturi cu un confinut de 4—6 % fractiuni fine sub 0,09 mm. Conform raportului geotehnic se va folosi balast din terasa raului Moldova a c&rui curba granulometrica este foarte apropiata de cea optim’. 6.4. Gradul de compactare a balastului trebuie si indeplineasca condifiile prezentate intabelul nr. 1. ‘Tabelul nr. 1 Gradul de compactare a balastului (Clasa tehnicd a drumului In 95 % din punctele de masurare Vv Min, 98% Min. 95%. Tn toate punctele de masurare$C. ALIDO PROIECT S.A.L. Beneficiar: CONSILIUL JUDETEAN BOTOSANI PROIECT TEHNIC Caiete de sarcini Project nr. 23/2013 Observatie: Gradul de compactare a balastului reprezinta raportul dintre densitatea uscaté a balastului din strat si densitatea in stare uscaté maxima, determinata prin incercarea Proctor modificata conform STAS 1913/13-82 in domeniul “umed” al curbei Proctor. 6.5. Umiditatea balastului determinata inainte de compactare trebuie s fie cuprins& in domeniul optim al umiditatii de compactare conform tabelului nr. 2. abel nr. 2 Domeniul optim de umiditate pt. Balast amestec optimal L_ compactare, % 50-80 6.6. Compozifia granulometrica a balastului tip 5 este urmatoarea: Tabel nr. 3 Comporijia granulometrich Balast Fractiuni sub 0,2 Fractiuni 0— 8 Fracfiuni 31-63 amestec optimal mm, % 7} mm, % 2 1s 50 - 60 5. 25 6.7. Inainte de inceperea execufiei stratului de balast, se efectueaz& pe balastul care urmeaza sa fie utilizat, din depozit sau de Ja sursa in cazul transport&rii acestuia direct Ia lucrare, urmatoarele determinari: - compozitia granulometrici, conform STAS 4606/80, in vederea verificdrii tipului de balast si a concordanei calitijii balastului aprovizionat cu cele prevazute in documentatia de proiectare - caracteristicile de compactare: densitatea in stare uscati maxima si umiditatea optim’ de compactare, corespunzitoare incerc&rii Proctor modificaté. conform STAS 1913/13-82. Determinirile se efectueaza pe loturi de maxim 200 me. 6.8. in cazul in care se corecteaz& continutul de fractiuni al balastului, conform punctului 6.3. determinarile de la punctul 6.7. se fac pe probe prelevate din strat, dupa amestecarea balastului cu materialul de adaos. 6.9. Grosimea stratului inainte de compactare, utilajul de compactare si date asupra compact&rii sunt prezentate in tabelul nr. 4. Tabel ar. 4 Grosimea . uli Utilaj de om Numirul de | Viteza de lucra Tip balast : nota inainte de : compactare compactare treceri (an/n) (om) Compactor : 5 | vibratori grei |? Gov!) meceri | 39_ 35 6-8 1-15 Bee | fara vibrare 6.10. Transportul balastului se face cu autobasculante iar descdrcarea se face in gramezi, pe jumitatea platformei drumului, la distanja care s& asigure dup’ impristiere grosimea de compactare a stratului. 6.11, Se determina umiditatea balastului asternut, inainte de compactare, in minim 3 puncte la 250 m sau la 1.000 mp suprefata. in cazul in care umiditatea se situeazi in domeniul optim conform tabelului nr. 2, pentru tipul respectiv de balast, se poate trece laS.C. ALIDO PROIECT S.R.L. CONSILIUL JUDETEAN BOTOSANI PROIECT TEHNIC Project nr. 23/2013 compactarea lui. Compactarea trebuie inceputé imediat, pentru a se evita modificarile de umiditate ale balastului. 6.12. In cazul in care valorile umiditajii balastului sunt mai mici decat limita inferioaré a domeniului optim de umiditate de compactare, caz intélnit in general in perioadele de timp cu insolagie si cu temperaturi atmosferice ridicate, este necesar si se adauge apa in vederea inscrierii umiditatii in domeniul optim. 6.13. fn cazul in care valorile umiditajii balastului sunt mai mari decat limita superioari a domeniului optim, caz intalnit dupa perioade de precipitatii abundente sau extragerii directe din balastierd, operatia de compactare se va incepe imediat dupa pierderea partiala a apei, astfel incat umiditatea de compactare s& se situeze in domeniul optim. 6.14. Compactarea se incepe de la margine in sensul lungimii asternute, avansénd progresiv c&tre axul drumului, prin treceri succesive. Fasiile succesive trebuie sa se suprapuna pe minim 20 cm. inversarea sensului de mers a utilajelor de compactare trebuie facuta lin pentru a evita valurirea suprafetei, deasemenea compactarea trebuie astfel ficuté incat la terminarea ei, fiecare punct al suprafejei s4 fie supus aproximativ aceluiasi numér de treceri. 6.15. Dupa primele treceri ale utilajului de compactat se verifici uniformitatea suprafefei stratului si realizarea pantelor transversale prevazute in proiect, ficéndu-se eventualele modificari, completari si inlocuiri de materiale in zonele de segregiiri, astfel incat dupa terminarea compactirii s4 se asigure grosimea gi suprafata corespunzatoare a stratului. 6.16. Compactarea se considera terminata daca in urma determinarilor gradului de compactare este atestatd realizarea gradului de compactare prescris. 7, CONTROLUL CALITATH $I RECEPTIA LUCRARILOR Verificarea calitafii balastului, a clementelor geometrice, a execufiei lucrarilor si a uniformitatii executiei se efectueaz’ conform STAS 6400/84, Receptia lucrarilor se face conform STAS 6400/84. 8. MASURI DE PROTECTIA MUNCIL Se va respecta Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii publicate in Buletinul Constructiilor nr. 5-6-7-8 / 1993. Pe parcursul lucrarilor muncitorii vor purta veste reflectorizante iar punctele de lucru vor fi semnalizate corespunzitor.Proector-23003 | $0, ALIDO PROIECT S.R.L. PROIECT TEHNIC Caete de sarcini CAIET DE SARCINI N Executia straturilor de legatur: stabilizat cu lianti hidra CUPRINS: GENERALITATI ART. SCOP Si DOMENIU DE APLICARE ART.2. DOCUMENTE DE REFERINTA ART.3 PREVEDERI GENERALE CAP.I. NATURA SI CALITATEA MATERIALELOR FOLOSITE ART. LIANTI HIDRAULICI RUTIERI TP DOROPORT® ARTS, AGREGATE NATURALE ARTO. APA ART. MATERIALE DE PROTECTIE CAP.IL. STABILIRBA COMPOZITIEI AMESTECULUI ARTS. INCERCARI PRELIMINARE, ARTS, COMPOZITIA AMESTECULUI CAP.III. REALIZAREA STRATULUI DE AGREGATE NATURALE STABILIZATE, ~ IN-SITU” CU LIANT HIDRAULIC DE TIP DOROPORT® ART.1Q. TEHNOLOGIA DE RECICLARE IN-SITU” ART. MASURI PENTRU CONDITII METEOROLOGICE NEFAVORABILE, ART.12. PROTEJAREA STRATURILOR RUTIERE DIN AGREGATE, STABILIZATE CU LIANT! HIDRAULICI RUTIERI TIP DOROPORT® ART.13. _ CONTROLUL CALITATI AGREGATELOR STABILIZATE CU LIANTI HIDRAULICI RUTIERI TIP DOROPORT® PUSE IN OPERA CAP.IV. CONDITI TEHNICE ART.14. ELE MENTE GEOMETRICE S! ABATERI LIMITA, ARTIS, CONDITII DE COMPACTARE ART.16. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI DIN MATERIAL STABILIZAT CAP.V. RECEPTIA LUCRARILOR, ART.17. RECEPTIA PE FAZA ART.I8. RECEPTIA PRELIMINARA, ART.19. RECEPTIA FINALA GENERALITATI Art. 1. SCOP SI DOMENIU DE APLICARE 1.1. Prezentul Caiet de Sarcini se refera la conditiile de executare si receptic a straturilor raticre reciclate la rece cu adaos de lianti hidrautici rutieri de tip Doroport si adaos de agregate naturale.1.2. Reciclarea in situ consta in utilizarea integrala a materialului rezultat din frezarea imbracamintei rutiere existente, degradate, in adaugarea de lianti hidraulici rutieri si agregate naturale si punerea in opera cu ajutorul unei masini de reciclat. 1.3. Reciclarea la rece este destinata ranforsarii, intretinerii si consolidarii structurilor rutiere cu o stare tehnica necorespunzatoare si se aplica pe drumuri de clasa tehnica II-V si pe strazi de categoria tehnica II-V. Art. 2, DOCUMENTE DE REFERINTA 2.1, Detalii de executie din proiect 2.2. Specificatii tehnice 2.3. Instructii de santier 2.4. Standardele si normele in vigoare: 2.4.1. Acte normative: © Ordinul MT nr. 43/1998 - Nore privind incadrarea in categorii « drumurilor de interes national. ‘© Ordinul MT nr. 45/1998 - Norme tehnice privind proiectarea, construirea si modemizarea drumurilor, © Ordinul MT nr. 46/1998 - Norme tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice. © Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 - Norme metodologice privind condifiile de publicat in MO 397/24.08,2000 inchidere a circulatiei si de instituire a restrictiilor de cireulatie in vederea executirii de lucriri in zona drumului public si/sau pentru protejarea drumului. ‘¢ NGPM/1996 - Norme generale de protectia muncii. ¢ NSPM nr. 79/1998 - Norme privind exploatarea gi intrefinerea drumurilor si podurilor. © Ordin MI nr. 775/1998 - Norme de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea cu mijloace tehnice de stingere. @ Ordin AND nr. 16/1999 - Instrucfiuni proprii de securitatea muncii pentra lucriri de intretinere, reparare si exploatare a drumurilor gi podurilor. 2.4.2. Normative tehnice e C 54 - Instructiuni tehnice pentru incercarea betonului cu ajutorul carotelor. 2.4.3. Standarde © SR ENV 13282 ~ Lianti Hidraulici Rutieri. Compozitie, specificatii si criterii de conformitate; SR EN 196-1 — Metode de incercari ale cimenturilor. Determinarea rezistentelor mecanice. e@ SR EN 196-3 + SR EN 196-3/AC — Metode de incercari ale cimenturilor. Determinarea timpului de priza si a stabilitatii. © SR EN 196-6 - Metode de incerc&ri ale cimenturilor. Determinarea finetii. © SR 662:2002 - Luorari de drumuri. Agregate naturale de balastiera. Conditii tehnice de calitate, SR 667:2001 - Agregate naturale si piatra prelucrati pentru lucrari de drumuri. Condifii tehnice de calitate.© PROIECT S.R.L. PROIECT TEHNIC ‘Calete de sarcini Pagina 102 din 235 Project ar. 23/2013, © STAS 730 - Agregate naturale pentru lucriri de ci ferate si drumuri. Metode de ‘incercare. ¢ STAS 1913/1 - Teren de fundare. Determinarea umiditatii. STAS 1913/13 - Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de compactare. incercarea Proctor. © STAS 1913/15 - Teren de fundare. Determinarea greutifii volumice pe teren. © STAS 4606 - Agregate naturale grele pentru mortare si betoane cu lianti minerali. Metode de incercare. STAS 6400 - Lucrari de drumuri. Straturi de baza si de fundatie. Conditii tehnice generale de calitate. STAS 10.473/1 - Lucrari de drumuri, Straturi din agregate naturale sau pamant stabilizate cu ciment. Conditii tehnice generale de calitate. © STAS 10.473/2 - Lucrari de drumuri. Straturi rutiere din agregate naturale sau paménturi, stabilizate cu lianti hidraulici sau puzzolanici. Metode de determinare gi incercare. Art. 3, PREVEDERI GENERALE 3.1. Doroport® este 0 gama de lianti hidraulici speciali constituiti ca 0 combinatie de compusi hidraulici, clincher de ciment Pértland si alti constituenti minori utilizati la stabilizarea si imbunatatirca caracteristicilor fizico-mecanice si chimice ale agregatelor naturale si pamanturilor, in conformitate cu standardele tehnice in vigoare (SR ENV 13282/2002, SR EN 197-1/2002, SR EN 197-3/2002). Doroport® respecta conditiile tehnice de calitate prevazute in Certificatul de Conformitate nr. 173/04.07.2005 elaborat de AEROQ -— Organism Acreditat pentru Certificarea Conformitatii Produselor— SR EN 40011. Liantii hidraulici rutieri din gama Doropor® sunt materiale pulverulente, finite, obtinute in fabrici si livrate gata de utilizare, cu proprietati hidraulice speciale care corespund necesitatii de stabilizare si imbunatatire a caracteristicilor fizico-mecanice si chimice ale agregatelor naturale si pamanturilor. 3.2. La executarea stratului din agregate naturale stabilizate cu lianti hidraulici ratieri se vor respecta prevederile din standardele si normativele specifice in vigoare, in masura in care acestea completeaza si nu contravin prezentului caiet de sarcini. 3.3. Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice corespunzatoare pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini. 3.4. Antreprenorul va asigura, prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat, efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prevederilor prezentului caiet de sarcini. 3.5. Antreprenorul este obligat sa efectueze la cererea “inginerului” verificari suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de sarcini. 3.6. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini "Inginerul" va dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor ce se impun.Proiect ar.232013 | 6.6, ALIDO PROJECT S.R.L. PROIECT TEHNIC Caiete de sarcini Pagina 103 din 235 CAPITOLUL I NATURA SI CALITATEA MATERIALELOR FOLOSITE. Materialele din care se executa straturile rutiere din agregate naturale stabilizate »in-situ” trebuie sa indeplineasca conditiile de calitate in conformitate cu prevederile standardelor in vigore. Art. 4, LIANT HIDRAULIC RUTIER TIP DOROPORT® 4.1. La stabilizarea ,in-siz” a agregatelor naturale se va utiliza unul din urmatoarele tipuri de lianti hidraulici rutieri, conform prevederilor standardului SR ENV 13282 si care trebuie si corespunda condifiilor tehnice de calitate, indicate in tabelul nr.1 si 2: 4.2. Este indicat ca santierul sa fie aprovizionat de la o singura fabrica de amestec. 4.3. Daca Antreprenorul propune utilizarea a mai mult de un singur tip de liant hidraulic rutier este necesar @ se obtine aprobarea “Inginerului” in acest scop. 4.4. Conditiile tehnice de receptie, livrare si control a liantilor hidraulici rutieri trebuie sa corespunda prevederilor standardelor respective. 4.5. In timpul transportului de la fabrica la santier (repartizator de liant/siloz intermediar) liantui hidraulic rutier va fi ferit de umezeala si de impurificari cu corpuri straine. 4.6. Termenul de valabilitate a \iantului este de 60 de zile de la data livrarii de catre producator, cu respectarea conditiilor de transport si depozitare prevazute in NE 012-1999, SR EN 197-2/2002. 4.7. Liantul tinut in repartizatorul de liant/silozul intermediar timp mai indelungat nu va putea fi intrebuintat decat dupa verificarea starii de conservare si a rezistentelor mecanice la 7(28) zile. Tabelul nr. 1 Tipul de Tiant Clasa de Rezistenta la compresiune, in MPa pidraulic rutier rezistenta La 7aile La 28 zile Doroport® TB15 12,5 = E125 2325 Doroport® TB25 22,5 E =10 > 22,5 42,5 Doroport® TB35 32,5 E16 = 32,5 5525 4.8. Rezistenta standard a liantului hidraulic rutier este rezistenta la compresiune determinata conform EN 196-1 la 28 zile. 4.9, Rezistenta la compresiune a liantilor hidraulici rutieri trebuie sa fie determinata conform EN 197-1, cimentul fiind inlocuit de catre liantul hidraulic ratier. 4.10. Daca nu se specifica altfel, epruvetele trebuie sa fie preparate, pastrate si incereate conform EN 196-1. 4.11. Epruvetele trebuie sa fie decofrate la 24 h dupa preparare si apoi pastrate, pana la incercare, la o umiditate relativa de minimum 90%. 4.12. Daca nu este posibila decofrarea epruvetelor dupa 24 h, este permisa decofrarea acestora la un termen mai lung, iar acest termen trebuie sa fie precizat in raportul de incercare. 4.13. La utilizarea cutiilor de pastrare cu aer umed, trebuie sa nu se permita ca epruvetele sa intre in contact cu apa turnata in cutii pana la un nivel de circa 10 mm.S.C. ALIDO PROIECT S.R.L. Beneficiar: CONSILIUL JUDETEAN BOTOSANL | Proieet nr. 23/2013 PROIECT TEHNIC Pagina 104 din 235 Capacul trebuie sa fie inchis ermetic si orice etansari din pasla trebuie sa fie mentinute umede. 4.14. Finete: Finetea liantului hidraulic trebuie sa fie determinata prin cernere. Cernerea trebuie sa fie efectuata conform capitolului 3 din EN 196-6/1989. Pentru aceasta incercare reziduul pe sita nu trebuie sa depaseasca valorile din tabelul 2. 4.15, Timp initial de priza: Timpul initial de priza, determinat conform EN 196-3 nu trebuie sa fie mai mic decat valoarea din tabelul 2. 4,16. Stabilitate: Pentru toate clasele de tezistenta ale liantului hidraulic ratier, expansiunea determinata conform EN 196-3 trebuie sa satisfaca conditiile din tabelul 2, Tabelul nr. 2 Finete rezuduu in % de masa Timp initial de priza Stabilitate 90 pm (min.) (am) <15 = 120 <10 i Prin urmare, liantii hidraulici rutieri utilizati la realizarea straturilor rutiere din agregate naturale stabilizate vor trebui sa aiba timp initial de priza = 120 min si stabilitate <10mm. Liantii hidraulici rutieri care vor prezenta rezistente mecanice inferioare limitelor prescrise tipurilor respective, vor fi declasate si utilizate numai corespunzator noii marci. Liantul hidraulic rutier care se considera ca s-a alterat se va evacua fiind interzis a fi utilizat la prepararea balastului stabilizat. 4,17. Laboratorul santierului va tine evidenta calitatii liantilor, astfel: - intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate de la fabrica furnizoare, - intr-un registru (registrul pentru lianti) rezultatele determinarilor efectuate in laborator. Art. 5, AGREGATE NATURALE 5.1. In tabelu! 1 sunt date caracteristicile agregatelor de balastiera (balasturilor) ce pot fi utilizate pentra procedeul de stabilizare in-situ” cu Hanti hidraulici rutieri tip Doroport® (conform Sr 662-2002). Caracteristici de calitate - Agregate naturale de balastiera Tabelul nr. 3 Domeniul de utilizare Ser de bm ety cc | Sn 0 ne pea ar Caracteristice limiwide bona sui | auitemine pennies tence | rue ages ie, ame ane 1V...¥, pentru platforme si locuri de locuri de parcare, benzi de incadrare, rare ‘osama Sort 0-16 0-16 0-25 Soginet de Racin: 50-75 50-80 50-80 Granulozitate Continua Continua Continua Geen de enone 3 3 : Getwiwet tan) 30 30 30 ‘aura oo risrna tip Los Angeles (LA),%,max 35 35 35.§.C. ALIDO PROIECT S.R.L. Cree en MI MeO OTN em Oke PROIECT TEHNIC Caiete de sarin gina 105 din 235 Project nr. 23/2013, 5.2. Agregatele naturale de cariera pot fi utilizate la realizarea straturilor de fundatie stabilizate ,in-situ” cu liant bidraulic rutier tip Doroport® cu conditia realizarii unui amestec cu granulozitate continua (coeficient de neuniformitate min. 8) si cu dimensiunea maxima a granulelor de 31,5 mm conform STAS 667-2001. Caracteristicile pietrei sparte care se poate utiliza trebuie sa fie in conformitate cu prevederile SR 667-2001-tabelul 2. 5.3. Agregatele trebuie sa provina din roci stabile, adica nealterabile in contact cu aerul, apa sau la inghet, se interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase. 5.4. Agregatele trebuie sa fie inerte si sa nu conduca la efecte daunatoare asupra liantului folosit la executia stratului rutier stabilizat. 5.5. Agregatele naturale folosite la executia straturilor ruticre stabilizate cu lianti hidraulici rutieri de tip Doroport® trebuie sa indeplineasca caracteristicile de calitate indicate in tabelul 3. 5.6. Agregatele se vor aproviziona din timp in depozite pentru a se asigura omogenitatea si constanta calitatii acestor materiale. Aprovizionarea agregatelor la statia de betoane se va face numai dupa ce analizele de laborator au aratat ca acestea sunt corespunzatoare. 5.7. In timpul transportului de la furnizor in depozit si in timpul depozitarii, agregatele trebuie ferite de impuritati. 5.8. Controlul calitatii agregatelor de catre executant se face in conformitate cu prevederile tabelului nr, 3. 5.9. Laboratorul executantului va tine evidenta agregatelor, ast - intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor; - intr-un registru rezultatele determinarilor efectuate de laborator. 5.10. Granulozitatea in toate cazurile trebuie sa fie continua, ea se inscrie in limitele aratate in figura nr. 2 din SR 662. Art. 6, APA 6.1. Apa utilizata la prepararea amestecului de agregate naturale si liant hidraulic ratier tip Doroport®, poate sa provina din reteaua publica sau din alta sursa, dar in acest caz trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute in SR EN 1008. Indiferent de sursa se va face verificarea apei de catre un laborator de specialitate la inceputul lucrarilor. 6.2. In timpul utilizarii pe santier se va evita ca apa sa se polueze cu detergenti, materii organice, uleiuri, argile, etc. Art. 7, MATERIALE DE PROTECTIE 7.1, Pentru protectia stratului se va utiliza una din urmatoarele solutii: - Emulsie bituminoasa cationica, conform STAS 8877-72; - Nisip sort 0-4 mm, conform SR 662, in grosime de 1,5-2,0cm mentinut umed prin stropiri periodice; - Fluid de protectie P 45, conform STAS 12013-83; - Polisol, conform reglementarilor tehnice in vigoare.Proiccenr.23n03 | §.C. ALIDO PROIECT S.R.L. PROIECT TEBNIC | ‘ete de sareini Pagina 106 din 235 Beneficiar; CONSILIUL JUDETEAN BOTOSANI CAPITOLULIL STABILIREA COMPOZITIEI AMESTECULUI Art. 8. INCERCARI PRELIMINARE 8.1. Studiul compozitiei amestecului de agregate naturale, lianti hidraulici tip Doroport® si apa se va face de catre un laborator de specialitate prin efectuarea unor incercari preliminare, avand scopul de a determina: - curba granulometrica a agregatelor stabilizate; ~ dozaje de Kiant hidraulic rutier tip Doroport®; - continutul de apa de referinta; - densitatea in stare uscata de referinta, respectiv caracteristicile de compactare. De asemenea, din studiul preliminar trebvie sa rezulte variatiile admisibile ale compozitiei, care sa permita adaptarea ei, in conditiile de lucru din santier. Art. 9. COMPOZITIA AMESTECULUI 9.1, Determinarea dozajului optim de liant hidraulic rutier tip Doroport ® pentru stabilizarea agregatului natural (intre 4 si 6%), se va efectua de catre un laborator autorizat, in confommitate cu prevederile STAS 10473/2-86 si cu respectarea conditiilor de calitate din STAS 10473/1-87 pentru materialul stabilizat. Compozitia amestecului de liant hidraulic rutier tip Doroport®, apa si agregate naturale se va stabili in functie de respectarea conditiilor aratate in tabelul 4. 9.2. In tabelul 5 se indica orientativ dozajele de liant hidraulic rutier tip Doroport®. 9.3, Curba granulometrica 2 amestecului trebuie sa fie situata in limitele aratate in figura 2, STAS 662. Curba granulometrica retinuta este cea care conduce la un grad de compactare admisibil in conditiile compactarii standard (incercarea Proctor Modificat). 9.4. In ceea ce priveste continutul de apa, acesta trebuie sa se situeze la nivelul umiditatii optime de compactare. 9.5. Caracteristicile de compactare respectiv densitatea in stare uscata maxima dma, si umiditatea optima Wo, ale stratului din material granular stabilizat cu liant hidraulic rutier tip Doroport® se vor determina de catre un {aborator de specialitate prin metoda Proctor Modificata, conform STAS 1913/13 si corespund domeniului umed al curbei Proctor. La realizarea stratului din material stabilizat, caracteristicile de compactare de compactare Proctor Modificat (dumax Si Wopt ) vor fi tespectate de constructor cu strictete. Tabelul nr, 4 Caracteristica ‘Strat de fundatie pentru sisteme rutiere rigi igi bbenzilor de stationare, a benzilor de incadrate sia acostamenteloe ‘Rezistent la compresione Nimm Re 7 zile 12.18 Re 28 aile 1,8...3,0, ‘Stabilitatea la apa % max ~ scaderea rezistentei la compresiune Rei 25 - umflarea volumica UT 5 absorbtie de apa Ai 10 Pierderea de masa % max ~ saturare-uscare Psu 10 = inghet-dezphet Pid 10Proieet nr. 23203 | S.C, ALI PROJECT S.R.L. PROTECT TERNIC Calete de sarcini igina 107 din 235, Tabelul nr. 5 ‘Agregetul Dozaj lant, in % din Denimirea stratului cantitatea de agregate natura | granulozitate naturale Strat de fundatie, consolidarea Nisip 04 6...10 benzilor de stationare, a benzilor de a 0.05 46 incadrare si a acostamentelor as ° . Dozajul de liant hidraulic rutier va fi stabilit prin incercari preliminare astfel incat sa se asigure rezistentele (caracteristicile) prevazute in tabelul nr. 4. CAPITOLUL Ill REALIZAREA STRATULUI DE AGREGATE NATURALE STABILIZATE ,,IN-SITU” CU LIANT HIDRAULIC RUTIER TIP DOROPORT®: Art. 10, TEHNOLOGIA DE RECICLARE ,,in-situ” 10.1. Tehnologia de reciclare ,,in-situ” a stratelor rutiere cuprinde urmatoarele faze: Reprofilarea stratului rutier existent; © Astemerea agregatelor naturale de adaos; Adaugarea liantului hidraulic rutier tip Doroport®; © Amestecarea materialelor componente pana la completa omogenizare; © Profilarea amestecului omogenizat; © Compactarea; © Intretinerea suprafetei pana la executarea stratului urmator, superior. 10.2. La realizarea stratului de agregate naturale stabilizate cu lianti hidraulici sutieri se va tine seama de standardele si normativele in vigoare in masura in care completeaza si nu contravin caietului de sarcini, 10.3. Antreprenorul va asigura efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor de teren si laborator necesare, atat asupra materialelor folosite cat si asupra verificarii calitatii stratului stabilizat in-situ”, pus in opera, - laborator amenajat si dotat corespunzator; - dotari privind protectia muncii si PSI. 10.4 La prepararea amestecului prin procedeul de reciclare ,in-situ” trebuie respectate urmatoarele valori privind precizia de cantarire si dozare: - agregate +/- 3%; - lianti si apa +/- 2%; 10.5. Antreprenorul va prezenta comisiei de atestare numita pentru verificarea indeplinirii conditiilor prevazute la pet. 9.3. lista reglajelor de efectuat, comisia controland daca s-au facut aceste reglari in speci: - etalonarea cantarelor; - functionarea eficace a diverselor dispozitive de obturare (deschidere-inchidere) la repartizatorul de liant hidraulic rutier de tip Doroport®, starea de functionare a utilajului reciclator, etc. 10.6. La prepararea amestecului prin procedeul de reciclare ,,in-situ”, cu sau fara adaos de agregate noi, liantul dozat corespunzator se va pune in opera in urmatoarele solutii:S.C. ALIDO PROIECT S.A.L. CONSILIUL JUDETEAN BOTOSANI PROIECT TEHNIC Caiete de sarciai Pagina 108 din 235 Project nr. 23/2013 - in solutie apoasa preparata intr-un omogenizator care se deplaseaza odata cu utilajul reciclator; - prin asternerea in stare pulverulenta inainte de trecerea utilajului de reciclare. 10.7. Se va urmari cu atentie ca apa de adaos in malaxorul utilajului de reciclare sa fie corect dozata astfel incat sa se asigure obtinerea umiditatii optime de compactare pentru amestecul preparat. 10.8. Frezarea si stabilizarea straturilot existente se recomanda sa nu se efectueze pe grosimi mai mari de 30 cm din considerente de asigurare a unei bune comportari pe intreaga grosime a stratului compactat. 10.9. Stabilizarea se poate efectua cu sau fara adaos de agregate naturale noi, cu conditia ca granulozitatea agregatului natural stabilizat sa corespunda conditiilor impuse anterior. Daca stabilizarea se efectueaza cu aport de agregate naturale noi, atunci acestea vor fi asternute in platforma conform profilului transversal proiectat, cantitati necesare determinate prin proiect. 10.10. Inainte de a se trece la inceperea lucrarilor se va realiza un tronson experimental (de incercare), de cel putin 30 m lungime si pe o latime de 4 m. Partea din tronsonul executat, considerata a fi cea mai bine realizata, va servi ca sector de referinta pentru restul lucrarilor (alegerea utitajului de compactare, respectarea numarului de treceri pentru obtinerea gradului de compactare, etc.). 10.11. Nivelarea amestecului trebuie realizata astfel incat: - sa se respecte pentru fiecare strat tolerantele de nivelment admise; ~ sa se obtina o buna suprafatare. 10.12, Nivelarea stratului de agregate naturale stabilizate cu lianti hidraulici rutieri tip Doroport® se face cu autogrederul, cu conditia respectarii grosimii de strat din proiect. 10.13. Compactarea de proba pe tronsonul experimental se va face in prezenta Inginerului, efectuand controlul compactarii prin incercari de laborator, stabilite de comun acord si efectuate de un laborator de specialitate, autorizat. Echipamentul de compactare stabilit in cadrul testelor de proba efectuate, trebuie aprobat de Inginer, inainte de compactare. Cilindrul recomandat pentru compactarea agregatelor naturale stabilizate cu ciment, trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici: - cilindrii tandem cu roti taburi metalice, lisi vibratori cu o greutate proprie minima de 10 to pe ficcare tambur; - cilindru cu pneuri cu o greutate proprie minima de 18 to si cu o presiune minima in pneu de 5 bari; ateliere combinate (tambur metalic in fata si pneuri in spate ), pot fi folosite numai cu aprobarea Inginerului. Atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental, va fi prevazut in procedura de executie aprobata de inginer si aceasta va fi respectata pe toata durata executiei lucratilor. 10.14. Calitatea compactarii este apreciata prin gradele de compactare minime realizate, care trebuie sa corespunda valorilor aratate la punctul 15.1. 10.15. In cazurile in care gradul de compactare prevazut nu poate fi obtinut, Antreprenorul va trebui sa realizare o noua incercare dupa modificarea grosimii stratului sau a utilajului de compactare folosit. Aceste incercari au drept scop stabilirea parametrilor compactarii si anume:$.¢. ALIDO PROIECT S.R.L. oficiar: CONSILIUL JUDETEAN BOTOSANI Project nr, 23/2013 PROIECT TEHNIC Caiete de sarcini Pagina 109 din 238 - grosimea de reciclare inainte de compactare astfel ca dupa compactare sa se realizeze grosimea stratului si gradul de compactare cerut prin caietul de sarcini; - conditiile de compactare (verificarea eficacitatii utilajului propus si a intensitatii de compactare). Intensitatea de compactare pentru un utilaj este raportul Q/S unde “Q” este volumul pus in opera intr-o anumita unitate de timp (ora, zi, schimb) exprimate in me si “S” este suprafata cilindrata in intervalul de timp dat, exprimata in mp. Raportul Q/S este determinat experimental si se va respecta cu strictete pe tot parcursul executiei, in care scop este indicat ca utilajul de compactare sa fie dotat cu un dispozitiv care sa inregisireze datele pentru estimarea lui “S”. 10.16. Obtinerea densitatii ridicate impune 0 compactare care sa fie terminata inainte de a incepe priza. 10.17. Marginile straturilor din agregate naturale stabilizate cu ciment trebuie sa fie bine compactate, odata cu intregul strat din agregate naturale stabilizate. Compactarea se va face astfel: - compactoru! (fara vibratii) va circula initial cu circa 1/3 din latimea sa pe acostament si 2/3 pe stratul din aggregate naturale stabilizate ; ~ apoi compactorul (tot fara vibratii) va trece numai pe stratul stabilizat asa fel incat sa-] impinga sub acostament dupa care compactarea se continua normal. Daca compactarea acostamentelor se face inainte de asternerea stratului stabilizat se va asigura surgerea apelor. Compactarea de proba pe tronsonul de incercare si verificarea gradului de compactare obtinut cu utilajul din dotare pentru un anumit numar de treceri se va face in prezenta inspectorului de santier. Efectuarea controlulai compactarii se va face prin incercari de laborator stabilite de comun acord, incercarile respective find realizate de un laborator autorizat. 10.18. Compactarea stratului stabilizat se va face pana la maximum 1 h de la inceperea prizei cimentului, cu urmatoarele utilaje: compactor cu pneuri, compactor cu rulouri netede sau compactor vibrator, Se recomanda folosirea unui atelier de compactare format dintr-un compactor cu pneuri si unul vibrator. 10.19. Protectia suprafetei trebuie sa se realizeze pe o durata de min. 7 zile cu una din metodele mentionate la punctul 3, astfel incat sa se evite evporarea apei din stratul realizat. 10.20. Realizarea stratului superior se va incepe dupa min. 7 zile de la data realizarii stratului stabilizat, perioada in care circulatia pe stratul stabilizat este oprita. ART, 11 MASURI PENTRU CONDITIL METEOROLOGICE NEFAVORABILE 11.1, Straturile stabilizate cu lianti hidraulici rutieri se vor executa in mod exceptional la temperaturi sub +5°C dar numai peste 0°C si cu exercitarea unui control permanent si deosebit de exigent din partea Antreprenorului si a “Inginerului”. 11.2. Este interzisa utilizarea agregatelor naturale inghetate. 11.3. Este interzisa astemerea materialului stabilizat pe stratul de suport pe care exista zapada sau 0 pojghita de gheata. 11.4. Transportul se face cu mijloace rapide, izolate contra frigului, se evita distantele mari de transport si stationarile pe traseu.PROIECT S.RLL. NTT PROIECT TEHNIC TUPLE los 11.5. Dupa executia stratului stabilizat, suprafata acestuia se protejeaza imediat prin acoperire cu prelate sau rogojini, astfel incat intre ele si stratul stabilizat sa ramana un strat de aer stationar (neventilat de 3...5 cm) grosime cu temperatura la suparafata de minimum. +50C timp de 7 zile. Art. 12, PROTEJAREA STRATURILOR RUTIERE BIN AGREGATE STABILIZATE CU LIANTI HIDRAULICI RUTIERI TIP DOROPORT® 12.1, Pentru evitarea evaporarii apei, suprafata stratului din agregate naturale stabilizate cu liant hidraulic rutier, va fi protejata cel putin 7 zile (timp in care nu se circula pe acest strat) cu nisip, cca. 1,5....3 cm grosime mentinut in stare umeda sau cu 0 pelicula de protectie, prin stropirea cu emulsii cationice bituminoase. Emulsia bituminoasa se va pulveriza imediat dupa terminarea compactarii, pe stratul proaspat si umed. 12.2. Daca stratul de baza al structurii rutiere urmeaza sa se execute mai tarziu, dupa protejarea stratului de fundatie realizat din agregate naturale stabilizate, conform prevederilor pet.12.1., pentru a se asigura o legatura buna intre cele doua straturi se va asterne o cantitate de 7-8 kg/mp criblura sortul 16-25, urmata de 0 compactare usoara cu un compactor cu pneuri (care asigura o incastrare a criblurii in stratul de fundatie), operatiune care trebuie facuta inainte de inceperea prizci. 12.3. Executia stratului rutier superior se incepe dupa minim sapte zile de Ja executia stratului stabilizat cu liant hidraulic rutier, perioada in care ou se circula pe acest strat. 12.4. Stratul din balast stabilizat nu se va lasa neprotejat pe timp de iarna. Peste stratul de balast stabilizat se va asterne cel putin primul strat al imbracamintii structurii rutiere proiectate. Art, 13. CONTROLUL CALITATI AGREGATELOR STABILIZATE CU LIANT HIDRAULIC RUTIER SI PUSE IN OPERA Controlul calitatii amestecului de agregate naturale stabilizate cu liant hidraulic ratier si apa puse in opera se va face in conformitate cu prevederile tabelului 6. Tabelul nr. 6 Wr. Verificare, procedeul de Metoda de Ca | Yerificare sau caracteristicile de Freeventa minima determinare se verifica conform STAS Determinares rezistentei a | sempresiune pe epruvetecilindrice La lazile 3 epravetecilindrice Ia 1.500 mp 10473/2 La 28 zile 3 epruvetecilindrice a 1.500 mp | Prelavare de cacote peatns aero cla eeu as determinarearenstentei la compresiune | ps arulul) Normativ C 54 ~ fa 200 min tirapal executed 3. | Determinarea grosimi strailui cee - ‘Densitatea straalui ratier pentru ele 1500 4 | catcatl graduiui de compctare Minim dows puncte Ix 1.500 mp 10475/2CONE Dis CAPITOLULIV CONDITII TEHNICE. REGULI SI METODE DE VERIFICARE. Art. 14, ELEMENTE GEOMETRICE 14.1. Grosimile straturilor din agregate naturale stabilizate cu lianti hidraulici rutieri sunt cele prevazute in proiect. Abaterile limita la grosime sunt: -10 mm; +20 mm Verificarea grosimii stratului de fundatie se efectueaza prin masuratori directe la marginile benzilor executate la fiecare 200 m. Grosimea stratului este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector prezent receptiei 14.2 Latimile straturilor din agregate naturale stabilizate cu anti hidraulici rutieri sunt cele prevazute in proiect. Abaterile limita la latime vor fi: +/- 2 em. Verificarea latimii de executie se va face in dreptul profilelor transversale ale proiectului 14.3. Panta transversala a stratului din material stabilizat este cea a imbracamintii prevazute in project. 14.4. Declivitatile in profil longitudinal sunt conform proiectului. Abaterile limita fata de cotele din proiect pot fi de +/- 10 mm. Art. 15 CONDITI. DE COMPACTARE 15,1, Gradul de compactare al straturilor de baza si de fundatie din agregate naturale stabilizate cu lianti hidraulici rutieri, in functie de clasa tehnica a drumului, trebuie sa fie de: - min.100% in cel putin 95% din numarul punctelor de masurare si min 98% in cel mult 5% din punctele masurate; 15.2. Caracteristicile de compactare (densitatea in stare uscata maxima si umiditatea optima de compactare) ale straturilor de baza si de fundatie se determina prin incercarea Proctor Modificata conform STAS 1913/13 si sunt corespunzatoare domeniului umed al curbei Proctor. Art. 16. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DIN MATERIAL STABILIZAT 16.1. Verificarea denivelarilor suprafetei se efectueaza cu ajutorul latei de 3,00 m lungime astfel: - in profil longitudinal, masuratorile se efectueaza in axul fiecarei benzi de circulatie iar denivelarile nu pot fi mai mari de +/- 10 mm. - in profil transversal, verificarea se efectueaza in dreptul profilelor aratate in proiect si denivelarile nu pot fi mai mari de +/-9 mum.Proieet ar.232013 | $6, ALIDO PROIECT S.RLL. PROIECT TEHNIC Caiete de sarcini gina 112 din 235 Beneficiary: CONSILIUL JUDETEAN BOTOSANI CAPITOLULV RECEPTIA LUCRARILOR, Art.17. RECEPTIA PE FAZA DETERMINANTA Receptia pe faza determinanta stabilita prin proiect, se efectueaza conform Regulamentului privind controlul de stat al calitatii in constructii, aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind controlul statului in fazele de executie determinante, elaborata de MLPTL si publicata in Buletinul Constructiilor volum 4/1996, atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatii sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile prezentului caiet de sarcini. Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si calitate impuse de proiectant si caietul de sarcini, precum si constatarile consemnate pe parcursul executici de catre organele de control. In urma acestor receptii se incheie “Proces verbal de receptie pe faza” in care sunt specificate remedierile care sunt necesare, termenul de executie a acestora si recomandari cu privire la modul de tinere sub observatie a tronsoanelor de drum la care s-au constatat abateri fata de prevederile prezentului caiet de sarc Art.18. RECEPTIA PRELIMINARA Receptia preliminara a straturilor rutiere din agregate naturale stabilizate cu lianti hidraulici ratieri se face odata cu receptia preliminara a intregii lucrari, conform normelor legale in vigoare. Comisia de receptie va examina lucrarile fata de prevederile documentatiei tehnice aprobate, fata de documentatia de control si procesele verbale de receptie pe faze, intocmite in timpul executiei lucrarilor. Art.19, RECEPTIA FINALA Documentatia tehnica a sustemului rutier va fi verificata de constructor. In cazul in care se vor constata neconcordante, omisiuni sau dispozitii constructive a caror realizare este dificila, constructorul va semnala aceasta beneficiarului si proiectantului in vederea masurilor ce se impun. Nu sunt admise nici un fel de modificari de alcatuire constructiva, tehnologica fara avizul proiectantului si al beneficiarului. Constructorul poate face propuneri de modificari privind alcatuirea constructiva, cand acestea conduc la usurarea executiei si imbunatatirea calitatii Supravepherea calitatii lucrarilor, a modului de aplicare si respectarea tehnologiilor de executie, a normelor si standardelor in vigoare cat si a prevederilor din caietul de sarcini se va face de catre reprezentanti ai beneficiarului.S.C. ALUDO PROIECT S.R.L. Beneficiar: CONSILIUL JUDE TEAN BOTOSANI Project ar. 23/2013 PROIECT TEHNIC CAIET DE SARCINI Executia imbracAmintilor bi cilindrate la cald 1.1, Prezentul caiat de sarcini se refera la conditiile de executie a betonului asfaltic BA 16, a betonului asfaltic deschis, cu pietris concasat BADPC 25 in conformitate cu Indicativ PD 17/2001, SR EN 13108-1 si AND 605/2013. 1.2. Prezentul caiet de sarcini stabileste condijiile tehnice pe care trebuie si le indeplineascé mixturile asfaltice executate la cald in etapeie de proiectare, controlul calit&tii_materialelor componente, preparare, transport, punere in opera, precum si straturile rutiere executate din aceste mixturi. 2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURE 2.1, Mixtura asfaltica la cald este un material de constructie realizat printr-un proces tehnologic ce presupune incdlzirea agregatclor naturale si a bitumului, malaxarea amestecului, transportul si punerea in oper’, de regula prin compactare la cald. 2.2. Mixturile asfaltice prezentate in acest caict de sarcini se utilizeaza pentru stratul de uzura (rulare) si stratul de legatur’ (binder). 2.3. Tipurile de mixturi asfaltice cuprinse in prezentul caiet de sarcini sunt prezentate in tabelul nr.1. Tabelul nr.L Ne Dimensiunea | Stratulla Cry | Tipul mixturii asfaltice | Simbol maxima a carese | Clasa tehnicd a granulei (mm) _utilizeaza 1. Beton asfaltic BA 16 16 uuzura Vv Beton asfaltic deschis cu 7 2. viet convasat BADPC 25 25 legatura v 2.4. imbracamintile bituminoase cilindrate pentru stratul de uzuri si legdturé se aplica pe: ~ straturi de baz din mixturi asfaltice cilindrate executate la cald, conform SR EN 13108 - 1 si AND 605/2013. - straturi de bazi din agregate naturale stabilizate cu lianti hidraulici sau lianti puzzolanici, conform STAS 10473/1 si reglementarilor tehnice in vigoare; - straturi de baz din macadam si piatra sparté, conform SR 179 si SR 1120; - imbracdminte bituminoas’ existent’, in cadrul lucr&rilor de ranforsare; - imbraciminte din beton de ciment existenta. 2.5. Terminologia din prezentul caiet de sarcini este conform SR 4032-1 gi standardelor europene SR EN 13108-1, SR EN 13108-5, SR EN 13108-7 si SR EN 13108- 20. Pentru aplicarea acestui caiet de sarcini se utilizeaza definitiile corespunzatoare SR EN 13108-1, SR EN 13108-5, SR EN 13108-7 si SR EN 13108-20.Proiect nr. 23/2013 3.1. Agregate S.C. ALIDO PROJECT S.R.L. PROIECT TEBNIC Caiete de ‘sareini Pagina 114 din 235 3, NATURA SI CALITATEA MATERIALELOR 3.1.1, Agregatele care se utilizeazd la prepararea mixturilor asfaltice cuprinse in prezentul caiet de sarcini sunt conform specificatiilor SR EN 13043. 3.1.2, Caracteristicile fizico - mecanice ale agregatelor trebuie sa respecte cerintele prezentate in tabelele 2... 5. ‘Tabelul nr. 2. Cribluri utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice Nr 7 ‘Condifii de ealitate pentry cribluri sor’| _ Metoda ert Caracteristicn determinats 48 | 812506) | 16-25 deincercare (Conginut de granule tn efara sortuluk 5 1. _|testpe eiurl superior dg), %, max D SREN933-1 tevere pe cual inferior yg, %, max 2 |Coeficiem de form, %, max. sy SRENDSA 3. |Continut de impuriti - corpuri stain ise adit vizual 4. _|Confinut in particule fine sub 0,063 mm, %, max. 2,0) 10 0,5 SR EN 933-1, [Calitatea perticulelor fine (valoarea de 7 5. [pine 2 SREN 933-9 6 esa A i Rezistenta (a —fragmentare jcoeficient LA, %, max. clase B 20 SREN 1097-2 iclasa C_ 24 7. Recistenta Ja uzurd (coeficient micro-Deval), 20 . SREN 1097-1 Sensibiltatea la inghef-dezghet la 10 clclur de finghet-de2ehet 2 8. |-pierderea de masa (F), %, max. 3 SREN 1367-1 * pierderes de rezistenté (AS), %, max. 20 Sensibilitate Ia acianea sulfatufui de magneziu, Yanan. 3 SREN 1367-2 ‘Confinut de particule total eparte, %, min, 10. | (peniry cribluri provenind din roci detritice) 80 SREN 933-5 Tabelul nr. 3 - Nisip de concasaj utilizat la fabyicarea mixturilor asfaltice Condi T Nr Caracteristica determinatié calitate nisipul Metots de tne crt aracterist ima ebtinut pris etods de incercare concasarea pietret (Continut de granule i afara sort {| sest pe ciurul superior (dps). You MEN. 5 SREN 933-1 2. [Granulozitate continua SREN 933-1 [Conyinut de impuriaf: ose i 3, corpuri strdine, %, max. admit yizual “4, [Continut de particule fine sub 0,063mm, Yemax. 10 SREN933-1 5. Calitatee partculelor fine (valoarea de albastra), max 2 SREND35-9 Tabelul nr. 4 - Pietriguri utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice Nr. te Pietris sortat Pietrig concasat Metoda de ert, Caracteristica determinats 4-8 8-16 16-25 48 8-16 16-25 incereare (Conimat de granule tm ofara |sortului, 1 |eestpe ciurul superior (day), %, 5 5 SR EN 933-1 - trecere pe eiurl inferior (dai), 10 10 |%, max. 2 [Continue de particule sparte, . - - 90 90 90 SREN 933-5 3 [Coeficient de forma, %, max. 25 25 SREN 933-4$.6. ALIDO PROIECT S.B.L. r: CONSILIUL JUDETEAN BOTOSANI PROIECT TEHNIC Caiete de saicini Pagina 115 din 235 Project nr. 23/2013, Conjinut de impuria ne val SRENTIET 4 ne seas se adit ny se admit CN 5 [Cominutinrariule ne OR | 35 | ao | os | 20 | to os | sREN933-1 [Rezistenya la Fagmentare = © joveficient LA, %, max 2 24 SREN 1097-2 Rezissnja Ia uzuri coeficient 7 | micro-Deval, %, max. 2s 25 SREN 1097-1 Seusibiltatea is oghel-Jezphey 8 | piorderea de masa (F), %, max. ; 5 SREN 1567-1 Sensibiitate Is actiunes sulfa 9 |e magneziu, max. 3 3 SREN 1367-2 | ‘Tabelul nr, 5 - Nisip natural utilizat la fabricarea mixturilor asf: Nr Caracteristica determinats ‘pentru nisipul Metoda de incereare ot natural [Contin de granule fn afar somulit |_| [rest pe eiural superior (ax), %, ax ‘ SREN 935-1 Z_[Granvlozitate oats SREVSGG 3” |Cocficfent de neuniformitate, min 3 ? (Contin de import 4 nu se admit SR EN 933-7 si vual comune, ra. sas 933-7 hy -confinut de humus (uloarea solutici de NaH), max. 3_|Behivalent do nisip pe vor 0-4 mm, %, min. 3 SRENSIIE ‘6 [Continut de particule fine se 0,063, Sema. 10 SRENIII-1 Calitates partouleor fin, sub 0,125 mm (velonrea de : 7 (aus a 2 SREN933-9 * Coeficientul de neuniformitate se determina cu reatia: U, = dgldyp under ‘dco diametrul ochiului siti prin care tec 60% din masa probei analizate pentru verificares granulozityi t iului site prin care tree 10% din masa probei anelizate pentru verificarea granulozitii Note : 1. Agregatele vor respecta conditia suplimentar’ de continut de granule alterate, moi, friabile, poroase si vacuolare, max.5%. Determinarea se face vizual prin separarea din masa agregatului a fragmentelor de roca alterata, moi, friabile si vacuolare. Masa granulelor selectat astfel nu trebuie si depaseasc’ procentul de 5% din masa agregatului formata din minim 150 granule pentru fiecare sort analizat. 2. Pentru drumuri de clasa tehnica I si II se admit numai cribluri care prezinta rezistenta la fragmentare LA max.18% conform clasei A. 3. Utilizarea pietrisurilor concasate este admis in proporfie de maxim 65% in stratul de baz la drumurile de clasa III, iar la stratul de legitura numai la drumurile de clasa IV si V. in cazuri exceptionale, in care pietrisul concasat satisface in totalitate cerintele de calitate pentru cribluri, acesta se poate folosi cu acordul proiectantului si al beneficiarului, la executia stratului de legatura la drumurile avand clasa III de trafic. 4, Agregatele de balastiera folosite la realizarea mixturilor asfaltice, trebuie sa fie spalate in totalitate. In cazul murdaririi acestora la transport /depozitare acestea vor fi spalate inainte de utilizare. 3.1.3. Fiecare tip gi sort de agregate trebuie depozitat separat in silozuri prevazute cu platforme betonate, avand pante de scurgere a apei si pereti despartitori, pentru evitarea amestecarii si impurific&rii agregatelor. Fiecare siloz va fi inscriptionat cu tipul gi sursa de material pe care il confine. Silozurile vor fi acoperite pentru evitarea contaminarii cu alte materiale si mentinerea unei umiditati scdzute.Project nr. 23/2013, PROIECT TEHNIC PROIEGT S. DOLE ONKO SE ONLT ONSILIUL 3.1.4. Sitele de control utilizate pentru determinarea granulozitafii agregatelor naturale sunt conform SR EN 933-2. 3.1.5. Fiecare lot de agregate naturale aprovizionat va fi insofit de Declaratia de conformitate cu performantele produsului. 3.1.6. Se vor efectua verificari ale caracteristicilor prevazute in tabelele de mai sus pentru fiecare lot de material aprovizionat, sau pentru maxim: - 500 t pentru pietris sortat gi pietris concasat; - 200 t pentru nisip natural gi nisip obtinut prin concasarea agregatelor de balastiera; - 1000 t pentra cribluri; - 500 t pentru nisipul de concasare (obtinut prin concasarea agregatelor de cariera). 3.2. Filer 3.2.1. Filerul (filer de calcar, filer de cret4 gi filer de var stins in pulbere) trebuie sa corespunda prevederilor SR EN 13043 i STAS 539. 3.2.2. La aprovizionare, fileral va fi insofit de Declaratia de conformitate cu performantele produsului gi se va verifica obligatoriu granulozitatea si umiditatea pe lot, sau pentru maxim 100 t. 3.2.3. Nu se admite folosirea altor materiale ca inlocuitor al filerului (filer de calcar, filer de creti si filer de var stins in pulbere). 3.2.4. Filerul se depoziteazi in silozuri cu inclrcare pneumatici. Nu se admite folosirea filerului agiomerat. 3.3. Liani 3.3.1, Lianfii care se utilizeaz’ la prepararea mixturilor asfaltice cuprinse in prezentul caiet de sarcini sunt: - bitum de clasa 35/50 , 50/70 si 70/100, conform SR EN 12591+ Anexa National NB gi art.30 respectiv art.31; - bitum modificat cu polimeri: clasa 3(penetratie 25/55), clasa 4 (penetratie 45/80) si clasa 5 (penetratie 40/100), conform SR EN 14023+ Anexa National NB si art.31 Liantii se selecteaz in functie de penetratie, in concordant cu zonele climatice din anexa A, si anume: - pentru zonele calde se utilizeazi bitumurile 35/50 si 50/70 si bitumuri modificate 25/55 si 45/80 - pentru zonele reci se utilizeaza bitumurile 70/100 si bitumuri modifieate 40/100 - pentru mixturile stabilizate MAS (tip SMA), indiferent de zond, se utilizeaza bitumurile 50/70 i bitumuri modificate 45/80. 3.3.2. Bitumurile tip 35-50 se pot utiliza in straturile de baza si de legaturd. 3.3.3, Fat de cerinfele specificate in SR EN 12591 + Anexa Nafionali NB, si SR EN 14023 + Anexa National’ NB, bitumul trebuie s& prezinte conditia suplimentara de ductilitate la 25 °C (determinat& conform SR 61): ~ mai mare de 100 cm pentru bitumul 50/70 si 76/100 ; - mai mare de 50 cm pentru bitumul 35/50; - mai mare de 50 cm pentru bitumul 50/70 imbatranit prin metoda TFOT/RTFOT”; - mai mare de 75 cm pentru bitumul 70/100 imbatranit prin metoda TFOT/RTFOT”; - mai mare de 25 cm pentru bitumul 35/50 imbatranit prin metoda TEOT/RTFOT?;Proicetnr.23203 | 6, ALIDO PROIECT S.R.L. PROIECT TEBNIC Peneficiar: CONSILIUL SUDETEAN BOTOSANL ' Nota ” imbatranirea TFOT si RTFOT se realizeazi conform SR EN 12607-2 si SR EN 12607-1. 3.3.4. Bitumul rutier neparafinos si bitumul modificat cu polimeri trebuie si prezinte o adezivitate de minim 80% fati de agregatele naturale utilizate la lucrarea respectiva. in caz contrar, se aditiveaz cu agenti de adezivitate. 3.3.5. Adezivitatea se determina prin metoda spectrofotometrica conform SR 10696 si/sau SR EN 12697-11. Pentru agregatele de balastier’, adezivitatea se va determina obligatoriu atat prin metoda cantitativa (conform SR 10696 si/sau SR EN 12697-11) cat si prin metoda calitativa, conform Normativ NE 022-2003 in vigoare. Se va lua in considerare adezivitatea cu valoarea cea mai dezavantajoasa. 3.3.6. Bitumul, bitumul modificat cu polimeri si bitumul aditivat se depoziteazi separat, pe tipuri de bitum, in conformitate cu specificafiile producatorului de bitum, respectiv specificatiilor tehnice de depozitare ale stafiilor de mixturi asfaltice. Perioada si temperatura de stocare va fi aleasa in functie de specificatiile producatorului, astfel incat caracteristicile initiale ale bitumului si nu sufere modificdri la momentul prepararii mixturii. Se recomanda ca la stocare temperatura bitumului sa fie de 120 °C....140 °C iar cel modificat de minimum 140 °C gi recirculare 20 minute la inceputul zilei de lucru. 3.3.7. Pentru amorsare se utilizeazd emulsii bituminoase cationice cu rupere rapida conform SR 8877-1 si SR EN 13808. 3.3.8. La aprovizionare se vor verifica datele din Declaratia de conformitate cu performantele produsului., si se vor efectua verificari ale caracteristicilor produsului, conform art. 28 (pentru bitam gsi bitum modificat) si art. 34 (pentru emulsii bituminoase) pentru fiecare lot aprovizionat, dar nu pentru mai mult de: - 500 t. bitum/bitum modificat din acelasi sortiment: - 100 t. emulsie bituminoas’ din acelagi sortiment 3.4, Aditivi 3.4.1. in vederea atingerii performantelor mixturilor asfaltice, la nivelul cerintelor, se pot utiliza aditivi, cu caracteristici declarate, evaluati in conformitate cu legislatia in vigoare. Acesti aditivi pot fi adiugati fie direct in bitum, cum sunt de exemplu agentii de adezivitate sau aditivii de mérire a lucrabilitatii, fie in mixtura asfaltic’, cum sunt de exemplu fibrele minerale sau organice, polimerit, etc. 3.4.2. Conform SR EN 13108 - I art.3.1.12 aditivul este "un material component care poate fi adugat in cantitati mici in mixtura asfaltic&, de exemplu fibre minerale sau organice, sau de asemenea polimeri, pentru a modifica caracteristicile mecanice, lucrabilitatea sau culoarea mixturii asfaltice”. Fafa de terminologia din SR EN 13108 - 1, in acest normativ au fost considerati aditivi si produsii care se adauga direct in bitum si care nu modifica proprietatile fundamentale ale acestuia. 3.4.3. Tipul gi dozajul aditivilor se stabilesc pe baza unui studiu preliminar efectuat de c&tre un laborator autorizat sau acreditat, agreat de beneficiar, fiind in functie de realizarea cerinfelor de performan{a specificate. 3.4.4. Aditivii utilizati la fabricarea mixturilor asfaltice vor avea la baz un standard, un agrement tehnic european (ATE) sau un document de declarare si evaluare a caracteristicilor reglementat pe plan national, cum ar fi agrementul tehnic.Protect ur.232013 §,6, ALIDO PROIECT S.R.L. PROIECT TEHNIC Calete de sarcini Beneficiar: CONSTLIUL JUDETEAN BOTOSANI 4, COMPOZITIA $I CARACTERISTICILE FIZICO —- MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE ialele utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice sunt: bitumul, bitumul 4.1. M modificat, a¢ ‘i materialele granulare. 4.2. Materialele granulate care vor fi utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice pentru drumuri sunt prezentate in tabelul 6, ‘Tabelul nr. 6 - Materiale granulare utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice Ne Tipu mica asfatice Material tiizate Citintson EAT EIS |Nisip de concasare sort 0-4 Nespas! sor Oo Mer [Pietrig concasat sort 4-8; 8-16; 16-25, \Nisip de concasare sort 0-4 Isp nour son 0 Filer 1 Boton esfaltic 2. [Beton asfaltic deschis cu pietris concasat 4.3. La betoanele asfaltice destinate stratului de uzura gi la betoanele asfaltice deschise pentru stratul de legatur& se foloseste nisip de concasare sau amestec de nisip de concasare cu nisip natural. Din amestecul total de nisipuri, nisipul natural este in proportic de maxim: - 25% pentru BA 8; BA 12,5; BA 16 - 50% pentru BAD 20, BAD 25 si BAD PC 25, BAD PS 25. 4.4. Limitele procentelor de agregate naturale si filer din cantitatea totalé de agregate pentru mixturile destinate straturilor de uzura si legatura sunt conform tabelului de mai jos pentru mixturile tip beton asfaltic. Limitele procentelor de agregate naturale si filer in cazul mixturilor tip anrobat bituminos AB16, AB25, ABPCC16, ABPCC25, ABPC16, ABPC25, ABPS16, ABPS25 vor respecta urmittoarele prevederi generale: - filer si fractiuni din nisipuri sub 0,1 mm 3...12% - agregate cu dimensiunea peste 4 mm 37...66 % 4.5, Curba granulometrica a amestecului de agregate naturale, pentru fiecare tip de mixtura asfaltici, va fi cuprinsi in limitele prezentate in tabelele de mai jos pentru mixturile tip beton asfaltic, pentru mixturile asfaltice stabilizate si pentru mixturile asfaltice poroase. 4.6. Continutul optim de liant se stabileste prin studii preliminare de laborator, de c&tre un laborator de specialitate autorizat sau acreditat {inand cont de recomandarile ce urmeazi. in cazul in care din studiul de rejeta rezult& un dozaj optim de liant in afara limitelor acesta nu va putea fi acceptat decét cu aprobarea proiectantului gi a beneficiarului. 4.7, Limitele recomandate pentru continutul de liant la efectuarea studiilor preliminare de laborator in vederea stabilirii continutului optim de liant, au in vedere o masa volumica medie a agregatelor de 2.650 kg/m’. Pentru alte valori ale masei volumice a agregatelor, limitele continutului de bitum se calculeaza prin corectia cu un coeficient a = 2.650/d, unde “d” este masa volumica real& (declarat& de productor si verificata de laboratorul Antreprenorului) a agregatelor inclusiv filer (media ponderata conformPROTECT TEHNIC G S.C. ALIDO PROIECT S.R.L. Beneficiar: CONSILIUL JUDETEAN BOTOSANI Project nr. 23/2013 te de sai fractiunilor de agregate utilizate la compozitie), in kg/m? si se determina conform SR EN 1097-6. 4,8. Raportul filer - liant recomandat pentru tipurile de mixturi asfaltice cuprinse in prezentul caiet de sarcini este conform specificatiilor de mai jos termenul filer in acest context reprezentand fractiunea 0...0,1mm. 4.9. in cazul mixturilor asfaltice stabilizate cu diferiti aditivi, acestia se utilizeaz’ conform agrementelor tehnice precum si reglementérilor tehnice in vigoare pe baza unui studiu preliminar de laborator. 4.10. Stabilirea compozitiei mixturilor asfaltice in vederea elaborarii retetei de fabricatie se va face pe baza prevederilor acestui caiet de sarcini.. Reteta de fabricatie va cuprinde verificarea caracteristicilor materialelor componente, stabilirea amestecului si validarea acestuia pe baza testelor initiale de tip. 4.11. Formula de compozitie (reteta) va fi stabilité pentru fiecare categorie de mixtura, si va fi sustinuta de studiile si incercdxile efectuate, impreund cu rezultatele obtinute. Aceste studii comporta incercari pentru cinci continuturi de liant repartizate de o parte si de alta a continutului de liant recomandat (calculat), dar nu in afara limitelor recomandate cu mai mult de 0,2%, 4.12. in executie, este obligatorie transpunerea retetei pe statie, ceea ce const’ in verificarea respectarii refetei la statie, verificarea compozitiei si a caracteristicilor mixturii realizate.az rt ae BoD a = = oro 2 ore sero wy ws = a [se or oe Or = = 90 ee ceo oe a9 I os ez se 02 se 02 os st z 99 Le sp 8 SFT8e aaa v sees wt oo sO 3 = = = = = = por 05 = Fa TEFL oor 06 OE WL O06 OEE oor or TRUST = oor = dor 08 = > - o oor 06 or = oO O01 = id oot Or Ci = WUE szooaav | or2oaqv | wszdaave‘stoaava | wozava | woruva o19ava west va syq | MUTE NAYS UIO;HO9 stay orev ‘wsrava‘scava | ‘ovavd ‘rave wot vacos ver su va ‘Sous MINA UTA, qpo no ays UA LaseN uF EVENT opTEse Uo}aq dy aoHTeISe 1OLAN| AION e EDISMIO|ULAT wHO - g =e TM|PqU I, - ya - - - ‘paysad waunjsoounp n> oyemqou syedausy | BE - - = {FOU g IST TSRUOUIP WS NOS SETI | - we FET 3 28a WATT Ho FOSUDIN TTT | > ~ wos | ass ~ 19 Lr ~ as ve | Br be | bee % unis p aysod SouRISHDUNp no URIqUD | > OT a Rupe wIREHaRCT Wun Ty BRYN ER) e | see % WT Ga POMRISTTIP W9 HA|GD |Z re re re > ee | ae | ie [ore jae) woe |] em OqNT TAU Up jue FEAT] 1 | Scsaavad | stoaava | scava [ov ava | ordava | sTuva | oravi| or va | sziva [eve Teo} proa}soUE 2D Fin} Eo] ap seg EINZH ap AS upp ayeanyen ayedaaae ap rumijoeay | ay OI W esoATE op op HMavxd DMN] -L -TUTM|SGET, Sec wip ocr HUET TWDIUS 9p 79D OINFIL JVNHONT Lager poorrroietnr.23003 | S.C, ALIDO PROIECT S.R.L. | rromer rennic Tabelul nr, 9 - Continut recomandat de liant ‘Tipul stratulas ‘Tipul mixturit asfaltice Continue Fant, MAS16 min, 5,9 aura (rulare) BAI2 5, BA 16 5,7...6,5. BAS; 6,0...7, MAP 16. 4.6 on EADS Tabelul nr. 10 —Raportul filer-tiant Nr. Tipul stratului ‘Tipul mixturii asfaltice Raport ert. filer —liant [ ‘Betoane asfaltice rugoase 14.1.8 1 ‘Betoane asfaltice 13.018 Uzura (rujare) Beton asfaltic cu pietris concasat 13. Mixtura asfaltica stabilizata LL |Mixtura asfalticd poroasa 12.,.2.: [ 2. leg&tura (binder) |Betoane asfaltice deschise 0,7... 4.13. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determina pe corpuri de proba confectionate din mixturi asfaltice preparate in laborator pentru stabilirea dozajelor optime si pe probe prelevate de la malaxor sau de la asternere pe parcursul executiei, precum gi din straturile imbracdminfii gata executate. 4.14. Prelevarea probelor de mixturi asfaltice pe parcursul executiei [ucrarilor, precum gi din stratul gata executat, se efectueazi conform SR EN 12697-27. 4.15. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice de tip beton asfaltic trebuie s& se incadreze in limitele din AND 605/2013 4.16. Caracteristicile Marshall ale mixturilor asfaltice se determina conform SR EN 12697-6 si SR EN 12697-34 gi vor respecta conditiile din AND 605/2013. Tabelul nr. 11 - Caracteristici fizico-mecanice determinate prin incerciri pe cilindrii Marshall Caracteristit pe epruveteciindrice tip Marshall Indice de ne. | Tipntnistrt | Casa tne furgee, | ezet Sy ert. asfaltice ‘érunualui Imm, vonm, oaximy |i) 1 BAS Vv 3,5 25 2 BA 12,5; BA 16 I... 3,0 4S 3_| BA 16;BAPC16 | _ IV... V 3,5 3.0 4 BAR 16 T...I 3,0 45 1 3,0 40 MaP 16 Lal 25 3.0 : (6 | BAD 20; BAD 25 aaV 35 35] 15.6rrocter.23203 | $C. ALIDO PROIECT S.A.L. CONSILIUL JUDETEAN BOTOSANI PROIECT TEHNIC Tabelul nr. 13 ~ Caracteristicile mixturilor pentru stratul de legituri determinate prin incerckri dinamice Mixtorl asfalticd Nr. saracteristi: pentru stratul de Nr Caracteristicn vradturs Tt Hav 1, _[Caractetistici pe elindrilconfectionati la presa giratorie 1.1, | Volum de goluri, la 120 givati,% maxim 5 1, Rezistenta Ia deformaii permanente (fa) dinamic) 1.2, {+ deformatia la 40 °C, 200KPa $i 10000 impulsur, pan/z, maxim 20000 30.000 +2. | viteza de deformate la 40 °C, 200KPs si 10000 impulsuri,umin/cicla, maxim 2 3 1.3. Modulul de rigiditate Ia 20 °C, 124 ms, MPa, minim S000 4500 Rezistenfa la oboseal, proba cilindtic8 solicit la intndere 1.4. |indirecta : Numar minim de cicturi pana la fisurare fa 15°C 400 600 300.000 7, | Rezistenja la oboseals, cpravete wapezoidale sau prismatice ‘Deformatia Ja 10° cicluri, 10 200 250 ‘Tabelul nr. 14 — Caracteristicile mixturilor pentru stratul de baza determinate prin incerciri dinamice Mixturi asfaltici Nr. Caracteristica pentru stratul de ert. baza ai TV 1, |Caracteristici pe ellindii confecfionati ta presa giratorie 1.1, |Volum de goluri, Ja 120 girafi.% maxim 7S 35 ‘Rezisten{a la deformatii permanente (fluaj Ginamic) 2, | detormatia fa 40 °C, 200KPa si 10000 impulsur, yo, maxim 20000 | 30000 2. | viteza de deformatie la 40 °C, 200KPa si 10900 impulsuri,um/n/cich, maxim 2 3 13 |Medulul de rigiditate la 20°C, 124 ms, MPa, minim 6000 3600 14, [Rezistena ia obosealt, proba cilindrics solicits le inindsre indirect: Numar misin de ciluri pond le fisurare la 15°C 00.000 | 400 000 7___Rezistenfa ta oboseali, epravetetrapezoidate sau prismatice Deformatia “a 10° cichurs, 10° 300 150 4.18. Caracteristicile straturilor realizate din mixturi asfaltice sunt: - gradul de compactare si absorbtia de apa - rezistenfa la deformatii permanente - elementele geometrice ale stratului executat - caracteristicile suprafetei imbracAmintilor bituminoase executate 4.19, Gradul de compactare reprezinta raportul procentual dintre densitatea aparent. a mixturii asfaltice compactate in strat si densitatea aparentd determinati pe epruvete Marshall compaciate in laborator din aceeasi mixtura asfalticd. Densitatea aparenté se determina conform SR EN 12697-6. 4.20. Densitatea aparent a mixturii asfaltice din strat se poate determina pe carote prelevate din stratul gata executat sau prin masuratori in situ cu echipamente de misurare adecvate, omologate, la minim7 zile dupa asternere. 4.21. incercatile de laborator efectuate pentru verificarea compactirii constau in determinarea densit&tii aparente si a absorbtiei de apa pe plicufe (100x100) mm sau pe carote cilindrice cu diametrul de 100 mm netulburate.PROIECT TEHNIC rroetar.23203 | §,G, ALIDO PROIECT S.R.L. +: CONSILIUL JUD! TEAN BOTOSANI 4,22. Conditiile tehnice pentru absorbtia de apa si gradul de compactare al straturilor din mixturi asfaltice, cuprinse in prezentul normativ, vor fi conforme cu valorile din tabelul 15. Tabelul nr, 15 - Caracteristicile straturilor din mixturi asfaltice “Absorbfie i 4 Grad de Nr. ‘Tipul stratului de apa*, teat rt % vol. compactares s %, minim 1 Mur asfaied sabia 3.6 7 Beton asfalierugos 2 | BAR 16m 47 97 BAR 6m Beton asfaie 3 _| ha 8: BA 12,5; BA 16; BAPC 16 208 "7 Beton ashe deschis 4 BAD 20; BAD 25; BADPC 25; 3.8 96 BADPS 25, 5 Rnrobar bituminos ZI 36 * Metoda de determinare a absorbliei de api este prezentati in Anexa B la AND 605/2013 4.23. Rezistenta la deformatii permanente a stratului de uzura executat din mixturi asfaltice se verific’ pe minim dou’ carote cu diametrul de 200 mm preleyate din stratul executat, la cel putin 7 zile dupa asternere, 4.24, Rezistenta la deformatii permanente pe carote se mAsoara pris determinarea vitezei de deformatie la ornieraj si/sau adéncimea figagului, la temperatura de 60 °C, conform SR EN 12697-22. Valorile admisibile, in functie de trafic, sunt prezentate in tabelul 12. 4.25, Elementele geometrice si abaterile limita la elementele geometrice trebuie si indeplineasc& conditiile din tabelul 16. Tabelul nr. 16 - Elementele geometrice 5i abaterile limita pentru straturile executate din mixturi asfaltice Nr Condit de Abateri limita Tocate crt. Hlemente geometrice admisibilitate admise Ia chementele ‘uin,, em) geometrice Grosimea minima @ sari ~ au & admit absteri te compacta, em, mini minus fay de grosimes strat de uzura minima prevazuté in project Jou granale de maxima 8 mm 30 pentra fiecare stat 1 leugranule de minize12,5 mam 40 strat de legarura -abaterile tn plus oa Jou granule de maxim 20mm 50 lconstiuie —motiv de lou granule de maxim 25mm 60 respingere a lucréii |-_ strat de baza 69. 2 |Latimea partii carosabile [Conform STAS 2900 |= 50mm Profil transversal 3 Finaltionees subforma scopes |e 5.0 sum ft de cotle |- in curbe si zone aferente 5 unick iprofilului adoptat antl unicé | cazur speciale £ 5,0 mm fata de cotele 4 [Profil longitudinal om profiului proiectat, cu - Declivitate, % maxim < conditia respectéripasuhai de proeotare doptat > Declivtifimal mari pot prevAavte numai ev aoordal Bneficiarula gl asigurarea masurilor de Sigurani a cieulairroiector.23203 $6, ALIDO PROIECT S.A.L. | PROIECT TEBNIC + CONSILIUL JUDETEAN BOTOSANI 4.26. Caracteristicile suprafetei straturilor de uzura executate din mixturi asfaltice si conditiile tehnice care trebuie s& fie indeplinite sunt conform tabelului 17. Verificari ale uniformitatii in profil transversal si iongitudinal se vor face prin sondaj i in cazul straturilor de baz si legdtura, inainte de astemnerea stratului superior. Acestea nu vor depasi 5 mm . 4.27. Determinarea caracteristicilor suprafetei straturilor de uzura executate din mixturi asfaltice se efectueazi in termen de o luna de la executia acestora, inainte de receptia la terminarea lucririlor. ‘Tabelul nr. 17 - Caracteristicile suprafefei straturilor bituminoase Nr ‘Conditii de oe Caracteristica adntatite Metoda de incereare [Pianeitatea fa profil longitudinal indice de planeitate, PRI, m/km: . | -drumuri de cast tehnica 1.1 <10 Reglementr tence in vgoare = drumuri de clas tehnicd it Peivind masurare indie de drumuri de clas tehnica IV planeitat. = drumuri de clas tehnica V ‘Uniformitates in profil longitudinal [Deniveldei admisibile masurate sub \dreptaral de 3mm, mm: 2 |-drumuri de clasé tebniea I si I 3,0 SREN 13036-7 = drumuri de clas tehnica IT] £40 = drumuri de clas tebmicd 1V...W 55.0 Onifomniarea Inpro avers Echipamente electronice 9 | arumuri de clas teria I... 28 omologete sau metoda ~ drumuri de clas tehnicd IV...V. +30 sablonulu 4 _[Rugozitates suprafetei "Aderenfasupraiefei _Tncercarea et ipondul( SRT) - unitati PTV 4.1, |-drumuri de clasa tehnica T...1L 280 SREN 13036-4 16 = 325 <52,5 4.8. Rezistenta standard a liantului hidraulic rutier este rezistenta la compresiune determinata conform EN 196-1 la 28 zile. 4.9, Rezistenta la compresiune a liantilor hidraulici rutieri trebuie sa fie determinata conform EN 197-1, cimentul find inlocuit de catre liantul hidraulic rutier. 4.10. Daca nu se specifica altfel, epruvetele trebuie sa fie preparate, pastrate si incercate conform EN 196-1. 4.11, Epruvetele trebuie sa fie decofrate la 24 h dupa preparare si apoi pastrate, pana la incercare, la o umiditate relativa de minimum 90%. 4.12, Daca nu este posibila decofrarea epruvetelor dupa 24 h, este permisa decofrarea acestora la un termen mai lung, iar acest termen trebuie sa fie precizat in raportul de Incercare, 4.13. La utilizarea cutiilor de pastrare cu aer umed, trebuie sa nu se permita ca epruvetele sa intre in contact cu apa turnata in cutii pana la un nivel de circa 10 mm.Project nr. 23/2013 N BOTE Capacul trebuie sa fie inchis ermetic si orice etansari din pasla trebuie sa fie mentinute umede. 4.14, Finete: Finetea liantului hidraulic trebuie sa fie determinata prin cernere. Cernerea trebuie sa fie efectuata conform capitolului 3 din EN 196-6/1989. Pentru aceasta incercare reziduul pe sita nu trebuie sa depaseasca valorile din tabelul 2. 4.15. Timp initial de priza Timpul initial de priza, determinat conform EN 196-3 nu trebuie sa fie mai mic decat valoarea din tabelul 2. 4.16, Stabilitate: Pentru toate clasele de rezistenta ale liantului hidraulic rutier, expansiunea determinata conform EN 196-3 trebuie sa satisfaca conditiile din tabelul 2. Tabelul nr. 2 Finete rezuduu in % de masa Timp initial de priza Stabilitate 90 pm (ain) (nm) <15 2120 S10 Prin urmare, liantii hidraulici rutieri utilizati la realizarea straturilor rutiere din agregate naturale stabilizate vor trebui sa aiba timp initial de priza > 120 min si stabilitate < 10 mm. Liantii hidraulici rutieri care vor prezenta rezistente mecanice inferioare limitelor prescrise tipurilor respective, vor fi declasate si utilizate numai corespunzator noi marci. Liantul hidraulic rutier care se considera ca s-a alterat se va evacua fiind interzis a fi utilizat la prepararea balastului stabilizat. 4.17, Laboratorul santierului va tine evidenta calitatii liantilor, astfel: - intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate de la fabrica furnizoare; - intr-un registru (registrul pentre lianti) rezultatele determinarilor efectuate in laborator. Art. 5, AGREGATE NATURALE 5.1. In tabelul 1 sunt date caracteristicile agregatelor de balastiera (balasturilor) ce pot fi utilizate pentru procedeul de stabilizare .,in-situ” cu lianti hidraulici rutieri tip Doroport® (conform Sr 662-2002). Caracteristici de calitate - Agregate naturale de balastiera Tabelul nr. 3 Domeniul de utilizare Caracteristica Soanvi deta peiwarcnst | ct mine panicnaetece | tee pede fod poe ‘ite mine, pau clase sctaice | Ty" pera pafrme ioe de | neu de pater, beta dear, tare costae Sort 0-16 0-16 0-25 saa de ecto 50-75 50-80 50-80 Granuloziave Continua Continua Continua ‘Coefisient de neuiformiate Umin 8 8 8 Echivalent de aisp (EN), Yamin (ge fractiunea 0-4mm) 30 30 30 ‘nara masin ip Lox Angles npn 35 38 35S.C. ALIDO PROIECT S.R.L. Tere CONN ORL oa NTEOL TOSI PROIECT TEHNIC Caiete de sarcini Pagina 140 din 235 Project nr. 23/2013 5.2. Agregatele naturale de cariera pot fi utilizate la realizarea straturilor de fundatie stabilizate ,in-situ” cu liant hidraulic rutier tip Doroport® cu conditia realizarii unui amesiec cu granulozitate continua (coeficient de neuniformitate min. 8) si cu dimensiunea maxima a granulelor de 31,5 mm conform STAS 667-2001 Caracteristicile pietrei sparte care se poate utiliza trebuie sa fie in conformitate cu prevederile SR 667-200 tabelul 2. 5.3, Agregatele trebuie sa provina din roci stabile, adica neaiterabile in contact cu aerul, apa sau la inghet, se interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase. 5.4. Agregatele trebuie sa fie inerte si sa nu conduca la efecte daunatoare asupra liantului folosit la executia stratului rutier stabilizat. 5.5. Agregatele naturale folosite la executia straturilor rutiere stabilizate cu lianti hidraulici rutieri de tip Doroport® trebuie sa indeplineasca caracteristicile de calitate indicate in tabelul 3. 5.6. Agregatele se vor aproviziona din timp in depozite pentru a se asigura omogenitatea si constanta calitatii acestor materiale. Aprovizionarea agregatelor la statia de betoane se va face numai dupa ce analizele de laborator au aratat ca acestea sunt corespunzatoare. 5.7. In timpul transportului de la furnizor in depozit si in timpul depozitarii, agregatele trebuie ferite de impuritati. 5.8. Controlul calitatii agregatelor de catre executant se face in conformitate cu prevederile tabelului nr. 3. 5.9, Laboratorul executantului va tine evidenta agregatelor, astfel: ~ intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor; - intr-un registru rezultatele determinarilor efectuate de \aborator. 5,10. Granulozitatea in toate cazurile trebuie sa fie continua, ca se inscrie in limitele aratate in figura nr. 2 din SR 662. Art. 6, APA 6.1. Apa utilizata la prepararea amestecului de agregate naturale si liant hidraulic tutier tip Doroport®, poate sa provina din reteaua publica sau din alta sursa, dar in acest caz trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute in SR EN 1008. Indiferent de sursa se va face verificarea apei de catre un laborator de specialitate la inceputul tucrarilor. 6.2. In timpul utilizarii pe santier se va evita ca apa sa se polueze cu detergenti, materii organice, uleiuri, argile, etc. Art. 7. MATERIALE DE PROTECTIE 7.1, Pentru protectia stratului se va utiliza una din urmatoarele solutii: - Emulsie bituminoasa cationica, conform STAS 8877-72; - Nisip sort 0-4 mm, conform SR 662, in grosime de 1,5-2,0cm mentinut umed prin stropiri periodice; - Fluid de protectie P 45, conform STAS 12013-83; - Polisol, conform reglementarilor tehnice in vigoare.PROJECT TEHNIC Caiete de sare Pagina 141 din 235 Project ar. 23/2013, S.C. ALIDO PROIECT S.R.L. +: CONSILIUL JUDETEAN BOTOSANI CAPITOLULTI STABILIREA COMPOZITIEI AMESTECULUI Art. 8, INCERCARI PRELIMINARE 1. Studiu] compozitiei amestecului de agregate naturale, lianti hidraulici tip Doroport® si apa se va face de catre un \aborator de specialitate prin efectuarea unor incercari preliminare, avand scopul de a determina: - curba granulometrica a agregatelor stabilizate; - dozaje de liant hidraulic rutier tip Doroport®; - continutul de apa de referinta; ~ densitatea in stare uscata de referinta, respectiv caracteristicile de compactare. De asemenea, din studiul preliminar trebuie sa rezulte variatiile admisibile ale compozitiei, care sa permita adaptarea ei, in conditiile de lucru din santier, Art. 9. COMPOZITIA AMESTECULUI 9.1. Determinarea dozajului optim de liant hidraulic rutier tip Doroport ® pentru stabilizarea agregatului natural (intre 4 si 6%), se va efectua de catre un laborator autorizat, in conformitate cu prevederile STAS 10473/2-86 si cu respectarea conditiilor de calitate din STAS 10473/1-87 pentru materialul stabilizat. Compozitia amestecului de liant hidraulic rutier tip Doroport®, apa si agregate naturale se va stabili in functie de respectarea conditiilor aratate in tabelul 4. 9.2, In tabelul 5 se indica orientativ dozajele de liant hidraulic rutier tip Doroport®. 9.3. Curba granulometrica a amestecului trebuie sa fie situata in limitele aratate in figura 2, STAS 662. Curba granulometrica retinuta este cea care conduce la un grad de compactare admisibil in conditiile compactarii standard (incercarea Proctor Modificat), 9.4. In ceea ce priveste continutul de apa, acesta trebuie sa se situeze la nivelul umiditatii optime de compactare. 9.5. Caracteristicile de compactare respectiv densitatea in stare uscata maxima dymax, si umiditatea optima W,,, ale stratului din material granular stabilizat cu liant hidraulic rutier tip Doroport® se vor determina de catre un laborator de specialitate prin metoda Proctor Modificata, conform STAS 1913/13 si corespund domeniului umed al curbei Proctor. La realizarea stratului din material stabilizat, caracteristicile de compactare de compactare Proctor Modificat (dumax $i Wop: ) vor fi respectate de constructor cu strictete. Tabelul nr. 4 ‘Denumirea stratului si al Juerarii Caracteristica ‘Strat de fandatie pentru sisemerutere Heide, nerigie, consoldarea ‘benzilordesationare, a benzo de ineadrare si scostamentelor Rezistent Ta compresiase Nin Re 7 zile 1218 Re 28 zile 1,8...3,0 ‘Stabilitatea Ta apa 9% max. = scaderea rezistentet la compresiune Rei 2s snflarea volumnica UL 5 + absoritie de apa Ai lo Pierderea de masa % max ~ saturare-uscare Psu 10 ~ inghet-dezghet Pid iOProject nr. 23/2013 S.C. ALIOO PRUIECT S.R.L. Beneficiar: CONSILIUL JUDETEAN BOTOSANL PROIECT TEHNIC Caiete de sarcini Pagina 142 din 235 Tabelul nr. 5 ‘Agregatul Dozaj liant, in % din Denimirea stratului “aw | cantitatea de agregate natura granulozitate naturale Strat de fundatie, consolidarea Nisip o4 6...10 benzilor de stationare, a benzilor de | 4 0.25 46 incadrare sia acostamentelor Dozajul de liant hidraulic rutier va fi stabilit prin incercari preliminare astfel incat sa se asigure rezistentele (caracteristicile) prevazute in tabelul nr. 4. CAPITOLULII REALIZAREA STRATULUI DE AGREGATE NATURALE STABILIZATE ,,IN-SITU” CU LIANT HIDRAULIC RUTIER TIP DOROPORT® Art. 10. TEHNOLOGIA DE RECICLARE ,,in-situ” 10.1, Tehnologia de reciclare ,,in-situ” a stvatelor rutiere cuprinde urmatoarele faze: © Reprofilarea stratului rutier existent; e Asternerea agregatelor naturale de adaos; Adaugarea liantului hidraulic rutier tip Doroport®; Amestecarea materialelor componente pana la completa omogenizare; © Profilarea amestecului omogenizat; © Compactarea; © Intretinerea suprafetei pana la executarea stratului urmator, superior. 10.2. La realizarea stratului de agregate naturale stabilizate cu lianti hidraulici rutieri se va tine seama de standardele si normativele in vigoare in masura in care completeaza si nu contravin caietului de sarcini. 10.3. Antreprenorul va asigura efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor de teren si laborator necesare, atat asupra materialelor folosite cat si asupra verificarii calitatii stratului stabilizat ,,in-situ”, pus in opera. - laborator amenajat si dotat corespunzator; - dotari privind protectia muncii si PST. 10.4 La prepararea amestecului prin procedeul de reciclare ,,in-situ” trebuie respectate urmatoarele valori privind precizia de cantarise si dozare: - agregate +/- 3%; ianti si apa +/- 2%; 10.5. Antreprenorul va prezenta comisiei de atestare numita pentru verificarea indeplinirii conditiilor prevazute la pet. 9.3. lista reglajelor de efectuat, comisia controland daca s-au facut aceste reglari in special: - etalonarea cantarelor; - functionarea eficace a diverselor dispozitive de obturare (deschidere—inchidere) la repartizatorul de liant hidraulic rutier de tip Doroport®, starea de functionare a utilajului reciclator, etc. 10.6. La prepararea amestecului prin procedeul de reciclare in-situ”, cu sau fara adaos de agregate noi, lantul dozat corespunzator se va pune in opera in urmatoarele solutii:PROIECT TEHNIC Caiete de sarcini Proetor.23203 | $C. ALIDO PROIECT S.R.L. Beneficiar: CONSILIUL JUDETFAN BOTOSANI - in solutie apoasa preparata intr-un omogenizator care se deplaseaza odata cu utilajul reciclator; ~ prin asternerea in stare pulverulenta inainte de trecerea utilajului de reciclare. 10.7. Se va urmari cu atentie ca apa de adaos in malaxorul utilajului de reciclare sa fie corect dozata astfel incat sa se asigure obtinerea umiditatii optime de compactare pentru amestecul preparat. 10.8. Frezarea si stabilizarea straturilor existente se recomanda sa nu se efectueze pe grosimi mai mari de 30 cm din considerente de asigurare a unei bune comportari pe intreaga grosime a stratului compactat. 10.9. Stabilizarea se poate efectua cu sau fara adaos de agregate naturale noi, cu conditia ca granulozitatea agregatului natural stabilizat sa corespunda conditiilor impuse anterior. Daca stabilizarea se efectueaza cu aport de agregate naturale noi, atunci acestea vor fi asternute in platforma conform profilului transversal proiectat, cantitati necesare determinate prin proiect. 10.10. Inainte de a se trece la inceperea lucrarilor se va realiza un tronson experimental (de incercare), de cel putin 30 m lungime si pe o latime de 4 m. Partea din tronsonul executat, considerata a fi cea mai bine realizata, va servi ca sector de referinta pentru restul lucrarilor (alegerea utilajului de compactare, respectarea numarului de treceri pentru obtinerea gradului de compactare, etc.), 10.11. Nivelarea amestecului trebuie realizata astfel incat: - sa se respecte pentru fiecare strat tolerantele de nivelment admise; - sa se obtina o buna suprafatare. 10.12. Nivelarea stratului de agregate naturale stabilizate cu lianti hidraulici rutieri tip Doroport® se face cu autogrederul, cu conditia respectarii grosimii de strat din proiect. 10.13, Compactarea de proba pe tronsonul experimental se va face in prezenta Inginerului, efectuand controlul compactarii prin incercari de laborator, stabilite de comun acord si efectuate de un laborator de specialitate, autorizat. Echipamentul de compactare stabilit in cadrul testelor de proba efectuate, trebuie aprobat de Inginer, inainte de compactare. Cilindral recomandat pentru compactarea agregatelor naturale stabilizate cu ciment, trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici: - cilindrii tandem cu roti taburi metalice, lisi vibratori cu o greutate proprie minima de 10 to pe fiecare tambur; - cilindru cu pneuri cu o greutate proprie minima de 18 to si cu 0 presiune minima in pneu de 5 bari; ateliere combinate (tambur metalic in fata si pneuri in spate ), pot fi folosite numai cu aprobarea Inginerului. Atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental, va fi prevazut in procedura de executie aprobata de inginer si aceasta va fi respectata pe toata durata executiei lucrarilor. 10.14. Calitatea compactarii este apreciata prin gradele de compactare minime realizate, care trebuie sa corespunda valorilor aratate la punctul 15.1. 10.15. In cazurile in care gradul de compactare prevazut nu poate fi obtinut, Antreprenorul va trebui sa realizare 0 noua incercare dupa modificarea grosimii stratului sau a utilajului de compactare folosit. Aceste incercari au drept scop stabilirea parametrilor compactarii si ansume:S.C. ALIDO PROJECT S.R.L. Beneficias: CONSILIUL JUDETEAN BOTOSANI Protect ar. 23/2013 PROIECT TEHNIC - grosimea de reciclare inainte de compactare astfel ca dupa compactare sa se realizeze grosimea stratului si gradul de compactare cerut prin caietul de sarcini; - conditiile de compactare (verificarea eficacitatii utilajului propus si a intensitatii de compactare). Intensitatea de compactare pentru un utilaj este raportul Q/S unde “Q” este volumul pus in opera intr-o anumita unitate de timp (ora, zi, schimb) exprimate in me si “S” este suprafata cilindrata in intervalul de timp dat, exprimata in mp. Raportul Q/S este determinat experimental si se va respecta cu strictete pe tot parcursul executiei, in care scop este indicat ca utilajul de compactare sa fie dotat cu un dispozitiv care sa inregistreze datele pentru estimarea lui “S”, 10.16. Obtinerea densitatii ridicate impune 0 compactare care sa fie terminata inainte de a incepe priza. 10.17. Marginile straturilor din agregate naturale stabilizate cu ciment trebuie sa fie bine compactate, odata cu intregul strat din agregate naturale stabilizate. Compactarea se va face astfel: - compactorul (fara vibratii) va circula initial cu circa 1/3 din latimea sa pe acostament si 2/3 pe stratul din aggregate naturale stabilizate ; - apoi compactorul (tot fara vibratii) va trece numai pe stratul stabilizat asa fel incat sa-l impinga sub acostament dupa care compactarea se continua normal. Daca compactarea acostamentelor se face inainte de asternerea stratului stabilizat se va asigura surgerea apelor. Compactarea de proba pe tronsonul de incercare si verificarea gradului de compactare obtinut cu utilajul din dotare pentru un anumit numar de treceri se va face in prezenta inspectorului de santier. Efectuarea controlului compactarii se va face prin ‘incercari de laborator stabilite de comun acord, incercarile respective fiind realizate de un laborator autorizat. 10.18. Compactarea stratului stabilizat se va face pana la maximum 1 h de la inceperea prizei cimentului, cu urmatoarele utilaje: compactor cu pneuri, compactor cu rulouri netede sau compactor vibrator. Se recomanda folosirea unui atelier de compactare format dintr-un compactor cu pneuri si unul vibrator. 10.19. Protectia suprafetei trebuie sa se realizeze pe o durata de min. 7 zile cu una din metodele mentionate Ja punctul 3, astfel incat sa se evite evporarea apei din stratul realizat. 10.20. Realizarea stratului superior se va incepe dupa min. 7 zile de la data realizarii stratului stabilizat, perioada in care circulatia pe stratul stabilizat este oprita. ART. 11 MASURI PENTRU CONDITIT METEOROLOGICE NEFAVORABILE 11.1. Straturile stabilizate cu lianti hidraulici rutieri se vor executa in mod exceptional la temperaturi sub +5°C dar numai peste 0°C si cu exercitarea unui control permanent si deosebit de exigent din partea Antreprenorului si a “Inginerului”. 11.2. Este interzisa utilizarea agregatelor naturale inghetate. 11.3. Este interzisa asternerea materialului stabilizat pe stratul de suport pe care exista zapada sau 0 pojghita de gheata. 11.4. Transportul se face cu mijloace rapide, izolate contra frigului, se evita distantele mari de transport si stationarile pe traseu.S.C. ALIDO PROVECT S.R.L. Beneficiar: CONSHAUL JUDETEAN BOTOSANI PROJECT TEHNIC Caiete de sarcini Project ar. 23/2013, 11.5. Dupa executia stratului stabilizat, suprafata acestuia se protejeaza imediat prin acoperire cu prelate sau rogojini, astfel incat intre ele si stratul stabilizat sa ramana un strat de aer stationar (neventilat de 3...5 cm) grosime cu temperatura la suparafata de minimum, +50C timp de 7 zile. Art. 12, PROTEJAREA STRATURILOR RUTIERE DIN AGREGATE STABILIZATE CU LIANTI HIDRAULICI RUTIERI TIP DOROPORT® 12.1. Pentru evitarea evaporarii apei, suprafata stratului din agregate naturale stabilizate cu liant hidraulic rutier, va fi protejata cel putin 7 zile (timp in care nu se circula pe acest strat) cu nisip, cca. 1,5,...3 em grosime mentinut in stare umeda sau cu 0 pelicula de protectie, prin stropirea cu emulsii cationice bituminoase. Emulsia bituminoasa se va pulveriza imediat dupa terminarea compactarii, pe stratul proaspat si umed. 12.2, Daca stratul de baza al structurii rutiere urmeaza sa se execute mai tarziu, dupa protejarea stratului de fundatie realizat din agregate naturale stabilizate, conform prevederilor pet.12.1., pentru a se asigura o legatura buna intre cele doua straturi se va asterne 0 cantitate de 7-8 kg/mp criblura sortul 16-25, urmata de 0 compactare usoara cu un compactor cu pneuri (care asigura o incastrare a criblurii in stratu! de fundatie), operatiune care trebuie facuta inainte de inceperea prizei. 12.3. Executia stratului rutier superior se incepe dupa minim sapte zile de la executia stratului stabilizat cu liant hidraulic rutier, perioada in care nu se circula pe acest strat. 12.4. Stratul din balast stabilizat nu se va lasa neprotejat pe timp de iarna. Peste stratul de balast stabilizat se va asterne cel putin primul strat al imbracamintii structurii rutiere proiectate. Art. 13, CONTROLUL CALITATIT AGREGATELOR STABILIZATE CU LIANT HIDRAULIC RUTIER SI PUSE IN OPERA Controlul calitatii amestecului de agregate naturale stabilizate cu liant hidraulic rutier si apa puse in opera se va face in conformitate cu prevederile tabelului 6. Tabelul nr. 6 Ne Verificare, procedeul de Metoda de Car | Yetificase sau caractersticile de Frecventa minima determinare se verifica conform STAS Determinarea rezistentei la 1, | compresiune pe epruvetecilindsice La 14 zile 3 eprvete cilindrice la 1.500 mp 10473/2 La 28 zile 3 epruvetecilindrice la L.S00mp ‘earota Ia 2.500 mp de strat (la Prelavare de carote pentra 2 : cererea comisiei de receptic sau a deterninaresrezstenei la compresiune | FoTe® conn Normativ C 54 cant ewan ~ Ta 200 in pal eee 3. | Determinaree grosimi stem eri me - Minim doua puncte Ia 1.500 map 10473/2 | Dense sista rater pei | neh raul de compactaPROIECT TEHNIC rican 23n03 | §.C. ALIDO PROIECT S.R. CONSILIUL JUDETEAN BOTOSA‘ CAPITOLUL IV CONDITII TEHNICE. REGULI SI METODE DE VERIFICARE Art. 14, ELEMENTE GEOMETRICE 14.1. Grosimile straturilor din agregate naturale stabilizate cu lianti hidraulici rutieri sunt cele prevazute in proiect. Abaterile limita la grosime sunt: —10 mm; +20 mm Verificarea grosimii stratului de fundatie se efectueaza prin masuratori directe la marginile benzilor executate la fiecare 200 m. Grosimea stratului este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector prezent receptiei. 14.2 Vatimile straturilor din agregate naturale stabilizate cu lianti hidraulici rutieri sunt cele prevazute in proiect. Abaterile limita Ja latime vor fi : +/- 2 cm, Verificarea latimii de executie se va face in dreptul profilelor transversale ale proiectului. 14.3, Panta transversala a stratului din material stabilizat este cea a imbracamintii prevazute in proiect. 14.4, Declivitatile in profil longitudinal sunt conform proiectului. Abaterile limita fata de cotele din proiect pot fi de +/- 10 mm. Art. 15 CONDITIH DE COMPACTARE 15,1. Gradul de compactare al straturilor de baza si de fundatie din agregate naturale stabilizate cu lianti hidraulici rutieri, in functic de clasa tehnica a drumului, trebuie sa fie de: - min.100% in cel putin 95% din numaral punctelor de masurare si min 98% in cel mult 5% din punctele masurate; 15.2. Caracteristicile de compactare (densitatea in stare uscata maxima si umiditatea optima de compactare) ale straturilor de baza si de fundatie se determina prin incercarea Proctor Modificata conform STAS 1913/13 si sunt corespunzatoare domeniului umed al curbei Proctor. Art. 16. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DIN MATERIAL STABILIZAT 16.1, Verificarea denivelarilor suprafetei se efectueaza cu ajutorul latei de 3,00 m lungime astfel: - in profil longitudinal, masuratorile se efectueaza in axul fiecarei benzi de circulatie iar denivelarile nu pot fi mai mari de +/- 10 mm - in profil transversal, verificarea se efectueaza in dreptul profilelor aratate in project si denivelarile nu pot fi mai mari de +/- 9 mm.rreietar 23209 | $C, ALIDO PROIECT S.B.L. | Beneficiar; CONSILIUL JUDETEAN BOTOSANI PROIECT TEHNIC Calete de sarcini Pagina 147 din 235 CAPITOLULV RECEPTIA LUCRARILOR, Art.17. RECEPTIA PE FAZA DETERMINANTA Receptia pe faza determinanta stabilita prin proiect, se efectueaza conform Regulamentului privind controlul de stat al calitatii in constructii, aprobat cu HG 272/94 si conform Procedurii privind controlul statului in fazele de executie determinante, elaborata de MLPTL si publicata in Buletinul Constructiilor volum 4/1996, atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatii sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu prevederile prezentului caiet de sarcini. Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si calitate impuse de proiectant si caietul de sarcini, precum si constatarile consemnate pe parcursul executiei de catre organele de control. In urma acestor receptii se incheie “Proces verbal de receptie pe faza” in care sunt specificate remedierile care sunt necesare, termerul de executie a acestora si recomandari cu privire la modul de tinere sub observatie a tronsoanelor de drum la care s-au constatat abateri fata de prevederile prezentului caiet de sarcini. Art.18, RECEPTIA PRELIMINARA Receptia preliminara a straturilor rutiere din agregate naturale stabilizate cu lianti hidraulici rutieri se face odata cu receptia preliminara a intregii lucrari, conform normelor legale in vigoare. Comisia de receptie va examina lucrarile fata de prevederile documentatiei tehnice aprobate, fata de documentatia de control si procesele verbale de receptie pe faze, intocmite in timpul executici lucrarilor. Art.19, RECEPTIA FINALA Documentatia tehnica a sustemului rutier va fi verificata de constructor. In cazul in care se vor constata neconcordante, omisiuni sau dispozitii constructive a caror realizare este dificil, constructorul va semnala aceasta beneficiarului si proiectantului in vederea masurilor ce se impun. Nu sunt admise nici un fel de modificari de alcatuire constructiva, tehnologica fara avizul proiectantului si ai beneficiarului. Constructorul poate face propuneri de modificari privind alcatuirea constructiva, cand acestea conduc la usurarea executiei si imbunatatirea calitatii. Supravegherea calitatii lucrarilor, a modului de aplicare si respectarea tehnologiilor de executie, a normelor si standardelor in vigoare cat si a prevederilor din caietul de sarcini se va face de catre reprezentanti ai beneficiarului.S.C. ALIOO PROIECT S.R.L. : CONSILIUL JUDETEAN BOTOSANI Protect nr, 23/2013 PROIECT TEHNIC Pagina 149 din 235 Materiale utilizate © Ciment 5.2. La prepatarea betoanelor de ciment si a mortarelor se vor folosi cimenturi care s& corespundi SR 388/95, normativului NE 012/99 si a instructiunilor PE 713/90 (vezi tabelele 1 si 2). Tabel nr. 1 Caracteristick izice Condifii de admisibifntate Priza: — inceputal prizet nha mel deveeme do | h si 30 min: + sfarsitul prize =u mai tiziu de 10h ‘Constanta de volum: ~ pe tarte ~ sé nu prezinte incovoieri sew erdpaturi de la margine citre centr ~cu acele Le Chatelier = distanfa la vérful acelor sé nu fie mai mare de 10 mm, Finejea de macinare exprimaté prin suprafafa specifica 2500 (Blaine) cm /g_ min. (Caldura de hidratare Wg max. 770 abel nr.2 Conditii mecanice ] Rezistenga ls intindere Nin, rain, Rezistenfa la compresiune N/anm", min. 5.3. Cimentul se livreaz in vrac sau ambalat in saci de hrtie, insofit de un certiticat de calitate, 5.4. Conditiile tehnice de receptie, livrare si control a cimentului trebuie s& corespunda prevederilor standardelor si normativelor specifice (SR 388/95, NE 012/99 si C 170/87). 5.5. in timpul transportului de la fabrica la statia de betoane, sau depozit intermediar, a manipularii si depozitarii, cimentul va fi ferit de umezeala si de impurificdri cu corpuri straine. 5.6. Depozitarea se face in celule tip siloz corespunz&toare din punct de vedere al protectiei impotriva condifiilor meteorologice nefavorabile. 5.7. Durata de depozitare a cimentului nu va depasi 60 zile de la data expedierii de c&tre produc&tor pentru cimenturi cu adaosuri si respectiv 30 zile in cazul cimenturilor fara adaosuri. 5.8. Laboratorul santicrului va tine evidenta calitatii cimentului astfel: - intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate de la fabrica furnizoare; - intr-un registru rezultatele determinarilor efectuate in laborator. © Agregate 5.9. Pentru prepararea betoanelor se vor folosi agregate corespunzitoare conform STAS 1667. 5.10, Agregatele trebuie si fie inerte si s4 mu conduca la efecte diuntitoare asupra liantului utilizat la prepararea betoanelor. 5.11. Granulozitatea agregatelor trebuie s& fie continua (STAS 1667). 5,12. Aprovizionarea cu agregate se va face numai dupa ce analizele de laborator au ardtat cA cestea sunt corespunzatoare.S.C. ALIDO PROVECT S.R.L. Beneficiar: CONSILLUL JUDETEAN BOTOSANL PROIECT TEHNIC Proiect nr, 23/2013 Calete de sarcini 5.13. La statia de betoane agregatele trebuie depozitate pe platforme betonat, separat pe sorturi si pastrate in condifii care si le fereasca de impurificdri sau de amestecare cu alte sorturi, 5.14. Laboratorul santierului va fine evidenta calitatii agregatelor astfel: - fntr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate de furnizor; intr-un registru rezultatele determinarilor efectuate in laborator. © Apa 5.15. Apa utilizata la prepararea betoanelor trebuie si indeplinease’ condiiile tehnice conform STAS 790/84. 5.16, Verificarea calitatii apei se face la inceperea lucratilor si se repet ori de cate ori se observa o schimbare a caracteristicilor apei. 7. Nu se admite Ja prepararea betoanelor a apei cu séruri minerale, © Prepararea si transportul betonului 5.18. Prepararea betonului se va face in instalafij centralizate. 5.19. Prepararea betoanelor si mortarelor se va face conform retetelor elaborate de laboratorul antreprenorului sau de un alt laborator autorizat. intoemirea retetei de preparare se va face lam’. 5.20. Dozarea materialelor se va face prin cant&rire. La dozarea materialelor componente ale betonului se admit urmatoarele abateri: - pentru agregate + 3% - pentru ciment si apa £2 % 5.21. Transportul betonului se va face cu autoagitatoare sau cu autobasculante amenajate corespunzator (la betoane cu tasarea max. 5 cm). Mijloacele de transport vor fi etange, pentru a nu permite pierderea laptelui de ciment. © Amestecarea betonului 5.22. Durata de amestecare va respecta prevederile cArtii tehnice a instalatiei, dar va fi de cel putin 45 sec. de la introducerea ultimului component. Durata de amestecare se va majora pentru perioada de timp friguros. 5.23. Durata de incarcare a unui mijloc de transport sau de mentinere a betonului in buncdrul tampon va fi de max. 20 min. . © Turnarea betonului 5.24, Turnarea betonului se va face numai dupa ce au fost receptionate lucr&rile de sapatur’ si a stratului de nisip pilonat. 5.25. La turnarea betonului trebuie respectate urmatoarele reguli: - suprafaja care va veni in contact cu betonul proaspat va fi udati cu apa cu 2-3 ore inainte; - descaircarea betonului se va face prin jgheaburi sau direct in hucrare; - betonul trebuie sa fie raspandit uniform in hungul elementului,Project ar. 23/2013, O PROIECT S.R. eer! PROWECT TEHNIC TRO se) © Compactarea betonului 5.26. Compactarea betonului se va face cu vibratorul prin vibrare interna. Durata de vibrare optima se situeaz4 intre min. 5 sec. si max. 30 sec. 5.27. Semnele exterioare dupa care se recunoaste c4 vibrarea a fost terminat& sunt urmatoarele: ~ betonul nu se mai taseaz’; - suprafata betonului devine orizontala si ugor lucioasa; - inceteaza aparifia bulelor de aer la suprafata betonului, 5.28. Distanta dintre doua puncte succesive de introducere a vibratorului este de max. 1,00 m. © Tratarea betonului dupa turnare 5.29. Pentru a asigura conditii fayorabile de intirire si a se reduce deformatiile de contractie se ya asigura menfinerea umiditéfii betonului max. 7 zile dupa turnare, prin: - acoperirea cu materiale de protectie, céind t<+ 5° C; - stropirea periodica cu apa, ond t > + 5° C. 5.30, Pe timp ploios, suprafefele de beton proaspat vor fi acoperite cu prelate sau folii de polietilena 6. CONTROLUL CALITATI LUCRARILOR 6.1. Controlul calitajii lucrarilor se face in conformitate cu prevederile STAS 1275/88, STAS 1759/88 si NE 012/1999. 6.2. Recoltarea probelor de beton se face astfel: = cate 0 prob’ de beton pentru fiecare clas’, in cazul betonarii in aceeasi zi; - cate o proba de beton fa fiecare zi, in cazul betonirii in zile diferite. 7. MASURI DE PROTECYSA MUNCII 7.1. Se va respecta Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii publicate in Buletinul Constructiilor nr. 5-6-7-8 / 1993. 7.2. Pe parcursul lucrarilor muncitorii vor purta veste reflectorizante iar punctele de lucru vor fi semnalizate corespunzator.PROIECT TEHNIC 1. DOMENIU DE APLIC. YA 0, Prezentul caiet de sarcini se refera la conditiile teniee SE indeplinite la executia podetelor tubulare, controhul calititii lucrarilor si masuri de protectia muneii. 2. PREVEDERI GENERALE 2.1. Antreprenorul trbuie s& aib& in vedere misurile organizatorice si tehnologice corespunzatoare pentru respectarea strict a prevederilor prezentului caiet de sarcini. 2.2. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu alte laboratoare autorizate, efectuarea tuturor incerc&rilor gi determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini. 2.3. Antreprenorul este obligat sa jin evidenfa ia zi a probelor si incerc&rilor acestor probe cerute prin prezentul caiet de sarcini. 2.4. Antreprenorul este obligat s& efectueze, la cererea dirigintelui de santier, yerificari suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de sarcini 2.5. In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, beneficiarul va dispune intreruperea executiei lucrailor si luarea misurilor care se impun. 3. LUCRARY PREGATITOARE Dup efectuarea pichetarii traseului se vor identifica podetele ce trebuiesc executate, se Vor trasa, se va executa sipitura de pamant, dupa care se va trece la montarea tuburilor. 4, EXECUTAREA FUNDATIILOR LA PODETE 4.1, Executarea fundajiilor va fi inceputé numai dupa verificarea dimensiunilor, pozitici in pian si atingerea cotei de fundare. 4.2. Luerarile de spaturi se vor executa deschis cu sprijiniti din dulapi. 4.3. Daci este cazul se vor executa epuismente. 5, EXECUTAREA COFRAJELOR 5.1. Cofrajele se vor executa din lemn sau din panouri. Cofrajele trebuie si indeplineasca urmatoarele conditii: ~ s&asigure objinerea formei si dimensiunilor conform detaliilor de executie; sd asigure etanseitatea astfe] incat s4 nu permit& scurgerea laptelui de ciment. 5.2. Montarea cofrajelor va cuptinde:PROIECT TEHNIC Project ur. 23/2013 S.C. ALIDG PROIECT S.R.L. Caiete de sarcini iar: CONSILIUL JUDETEAN BOTOSANI Pe es — = trasarea pozitiei cofrajelor; - asamblatea si sustinerea provizorie a panourilor; - verificarea si corectarea pozitiei panourilor; = incheierea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor. 6. BETOANE $I MORTARE 6.1. Pentru fundatia timpanelor si a radierului se va utiliza beton C8/10 iar pentru elevatia timpanelor si pentru camera de captare se va utiliza beton C12/15. Dalele prefabricate se vor realiza din beton C12/15, iar rosruirea se va executa cu mortar M 100. Materiale utilizate © Ciment 6,2. La prepararea betoanelor de ciment sia mortarelor se vor folosi cimenturi care s& corespundi SR 388/95, normativului NE 012/99 si a instructiunilor PE 713/90 (vezi tabelele I si 2). Tabel nr. 1 __Caracteristici fizice Condifii de admisibilitate "Priza: ~ inceputul prizei = pu mai devreme de J h si 30 min, = sfargioul prizei ~ nu mai térziu de 10h ‘Constanta de volum: ~ pe turte ~ si nu prezinte incovoieri sau cripatur! de la margine catre centru ~ cu acele Le Chatelier - distanta la vasful acelor sa nu fie mai mare de 10 mm. Finefea de micinare exprimati prin suprafaja 2500 specific’ (Blaine) om’ /g_min. “ Caldura de hidratare We max. 270 _ Tabel nr.2 Confit mecanice Condi de admisibilitate Sop | Rezistenja la Tntindere Nimm’, min 4.0 55 Rezistenfa la compresiune N/mm*, min. 20,0 i 35,0 6.3. Cimentul se livreazi in vrac sau ambalat in saci de hartie, insotit de un certificat de calitate. 6.4. Conditiile tehnice de receptie, livrare si control a cimentului trebuic s& corespunda prevederilor standardelor si normativelor specifice (SR 388/95, NE 012/99 si C 170/87). 6.5. fn timpul transportului de la fabric la statia de betoane, sau depozit intermediar, a manipularii gi depozitirii, cimentul va fi ferit de umezeala si de impurificari cu corpuri straine, 6.6. Depozitarea se face in celule tip siloz corespunziitoare din punct de vedere al protectiei impotriva conditiilor meteorologice nefavorabile.PROIECT TEHNIC Caiete de sarc Pagina 154 din, rracctar 2320 | §,C, ALIOO PROIECT S.R.L. Beneficiar; CONSILIUL JUDETEAN BOTOSANI 6.7. Durata de depozitare a cimentului nu va depasi 60 zile de la data expedierii de catre producdtor pentru cimenturi cu adaosuri si respectiv 30 zile in cazul cimenturilor fra adaosuri. 6.8, Laboratorul santierului va fine evidenta calitiii cimentului astfel: = intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate de la fabrica farnizoare; = iintr-un registry rezultatele determin&rilor efectuate in laborator. © Agregaie 6.9. Pentru prepararea betoanelor Be 8/10 si Bc 12/15 se vor folosi sorturile: 0-3; 3- 7; 1-16; 16-31 corespunzitoare conform SR 667/2001 6.10. Agregatele trebuie sa fie inerte gi si nu conduca la efecte daunitoare asupra liantului utilizat la prepararea betoanelor. 6.11. Granulozitatea agregatelor trebuie sa fie continua (STAS 1667). 6.12. Aprovizionarea cu agregate se va face numai dupa ce analizele de laborator au aritat c& cestea sunt corespunzatoare. 6.13. La statia de betoane agregatele trebuie depozitate pe platforme betonate, separat pe sorturi si pastrate in condifii care si le fereasc& de impurificari sau de amestecare cu alte sorturl. 6.14. Laboratorul santierului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel: - intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate de furnizor; - intr-un registru rezultatele determinarilor efectuate in laborator. © Apa 6.15. Apa utilizat la prepararea betoanelor trebuie sa indeplineasca condifiile tehnice conform STAS 790/84. 6.16, Verificarea calitatii apei se face la inceperea lucratilor si se repetii ori de cate ori se observa o schimbare a caracteristicilor apei. 6.17. Nu se admite la prepararea betoanelor a apei cu siyuri minerale. © Prepararea si transportul betonului 6.18, Prepararea betonului se va face in instalatii centralizate. 6.19. Prepararea betoanelor C8/10 si C12/15 se va face conform rejetelor elaborate de laboratorul antreprenorului sau de un alt laborator autorizat. fntocmirea refetei de preparare se va face lam’, 6.20, Dozarea materialelor se va face prin cAntrire. La dozarea materialelor componente ale betonului se admit urmatoarele abateri: - pentra agregate +3% = pentru ciment si apa + 2% 6.21. Transportul betonului se va face cu autoagitatoare sau cx autobasculante amenajate corespunzator (la betoane cu tasarea max. 5 cm). Mijloacele de transport vor fi etanse, pentru a nu permite pierderea laptelui de ciment.PROIECT TEHNIC Caiete de sarcini Pagina 155 din 235, S.C. ALIDG PROIECT S.A.L. Beneficiar: CONSILIUL JUDETEAN BOTOSANL Proiect nr. 23/2013, © Amestecarea betonului 6.22. Durata de amestecare va respecta prevederile carfii tehnice a instalafiei, dar va fi de cel putin 45 sec. de la introducerea ultimului component. Durata de amestecare se va majora pentru perioada de timp friguros. 6.23. Durata de inc&rcare a unui mijloc de transport sau de mentinere a betonului in buncarul tampon va fi de max. 20 min. . © Turnarea betonului 6.24. Turnarea betonului se va face numai dupa ce au fost receptionate lucrarile de sapatura pentru fundatii si apoi cofrajele pentru elevatii, timpane si camer de captare. 6.25. inainte de turnarea betonului la elevatii, suprafata de beton turnata in fundatii se va curdta de pojghita de lapte de ciment. 6.26. La turnarea betonului trebuie respectate urmatoarele reguli: = suprafata cofrajelor din panouri care va veni in contact cu betonul proaspat va fi udatii cu apa cu 2 —3 ore inainte; = desc&rcarea betonului se va face prin jgheaburi sau direct tn Iucrare; - betonul trebuie s fie rispandit uniform in hungul elementului, urmérindu-se realizarea de straturi orizontale de max. 50 cm inaltime, turnarea noului strat se va face inainte de inceperea prizei betonului din stratul turnat anterior; - betonarea se va face continuu pana la rostul de lucru fundatie-elevatie. © Compaciarea betonului 6.27. Compactarea betonului se va face cu vibratorul prin vibrare interna. Durata de vibrare optima se situeaza intre min, 5 sec. si max. 30 sec. 6.28. Semnele exterioare dup& care se recunoaste c& vibrarea a fost terminat& sunt urmatoarele: - betomul nu se mai taseazi; - suprafata betonului devine orizontala i usor lucioasa; - inceteaz’ aparifia bulelor de aer la suprafata betomului. 6.29. Distan{a dintre doua puncte succesive de introducere a vibratorului este de max. 1,00 m. © Tratarea betonului dupé turnare 6.30. Pentru a asigura condifii favorabile de int&rire si a se reduce deformatiile de contractie se va asigura mentinerea umidititii betonului max. 7 zile dupa tumare, prin: - acoperirea cu materiale de protectie, cand t <+ 5° C; - stropirea periodica cu apa, cand t > + 5°C. 6.31. Pe timp ploios, suprafetele de beton proaspat vor fi acoperite cu prelate sau folii de polietilena, © Decofrarea 6.32. Perefii laterali ai coftajelor se pot indepiirta dupa ce betonul a atins o rezistent& de minim 2,5 N/mm? .S.C. ALIOO PROIECT CONSILIUL JUDETEAN BOTOSANI 6.33. Stabilirea rezistenfelor se va face prin incercarea epruvetelor de control pe faze, iar in lipsa incercatilor se va utiliza tabelul nr. 3. Tabel nr. 3 Temperatura EC +10°C +15°C Termenc minime pentru decofrare 3 ile 2 zile Lai 7. CONTROLUL CALITATI LUCRARILOR 7.1. Controtul calit&tii lucrarilor se face in conformitate cu prevederile STAS 1275/88, STAS 1759/88 si NE 012/1999, 7.2. Recoltarea probelor de beton se face astfel: - cate o proba de beton pentru fiecare clasa, in cazul betonarii in aceeasi - cate o proba de beton pentru fiecare element betonat, in cazul betonarii in zile diferite, 8. MASURI DE PROTECTIA MUNCIL Se va respecta Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii publicate in Buletinul Constructiilor nr, 5-6-7-8 / 1993. Pe parcursul lucrarilor muncitorii ver purta veste reflectorizante iar punctele de lucru vor fi semnalizate corespunzitor.S.C. ALIDO PROIECT S.R.L. CONSILIUL SUDETEAN BOTOSANL PROIECT TEHNIC Caiete de sarcini Project ar. 23/2013 CAIET DE SARCINI Executia zidurilor de din beton de cime}s Cuprins : Cap.A - Lucriari de terasamente Cap.B - Lucrari de fandatii Cap.C — Lucrari de hidroizolatii Cap.D- Lucrati de betoane - pregatirea turnarii betonului - armarea betonului - legarea armaturilor - reguli generale de betonare - compactarea betonului - decofrarea Cap.E — Receptia structurii de rezistenta CAP. A. LUCRARI DE TERASAMENTE Se va executa conform Normativului privind executarea lucrarilor de terasamente pentru realizarea fundatiilor de constructii civile si industriale - indicativ C169 - 88 , care ‘constau fn : a) lucr’ti pregatitoare - constau in dezafectarea amplasamentului de cladiri vechi , precum si amenajarea terenubui gi a platformei de lucru ; b) evacuarea stratului vegetal , pamantul rezultat fiind depozitat in afara perimetrului construit ; ¢) trasarea pe teren a constructiei , conform proiectului , dupa ce in prealabil a fost curafat si nivelat. La executarea sapaturilor pentru fundafii trebuie s4 se aiba in vedere urmatoarele a) mentinerea echilibrului natural al terenului in jurul gropii de fundatie , astfel incat s& mu se perturbe echilibrul hidrologic din zona ; b) dac& executarea lucrarilor de sapatura , terasamente se va efectua pe timp friguros , Se va respecta " Normativul pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii " indicativ C16/1984, ¢) recepfionarea lucrarilor de terasamente - conform prevederilor " Instrucfiunilor pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor ascunse Ja constructii si instalafii " si a Normativului C 56/1985. d) sApiitura se va executa cu respectarea unei pante a taluzului de 1/0,67, sau cu sprijiniri; e) masuri de tehnica securitatii muncii , 1a lucririle de sipatura cu respectarea" Normativelor republicane de protecjia muncii " aprobate de Ministerul Muncii cu nr.34/1975 si nr.60/1975 sia normelor de proiectare MC Ind. cu nr.1233/D/1980.S.C. ALIDO PROIECT S.R.L. Beneficiar: CONSILIUL JUDETEAN BOTOSANI PROIECT TEHNIC Caiete de sarcini Pagina 158 din 235 Proiect ar. 23/2013 Se vor lua masuri de amenajare a amplasamentului in vederea indepartarii dirijate a apelor din precipitatii prin masuri corespunzatoare(pante,rigole,santuri)care sa asigure colectarea si evacuarea apelor pe durata executarii lucrarilor si dupa dara in exploatare a rezervorului. CAP.B. LUCRARI DE FUNDATIL Se vor executa conform " Normativului privind proiectarea si executarea lucritilor de fandatii la construc" - P10/1986. Masurile de technica securitafii in procesul de executie a lucrarilor de fundatie , trebuie s& respecte prevederile in vigoare : = Norme republicane pentru protectia muncii in activititile de constructii - montaj , aplicate de M.C.Ind. cu Ordinal nr.9/N/15.03.1993 ; = Norme republicane de protectia muncii , aprobate de Ministerul Muncii si Ministerul Sanatafii , Ordinul nr.34/1975 si nr.60/1979 ; = Norme generale de protectie impotriva incendiilor Ja proiectare si executarea constructiilor si instalatiilor ; = Norme tehnice de proiectare si realizare a construetiilor privind protectia la actiunea focului , - indicativul P.111/1983. CAP.C_LUCRARI DE HIDROIZOLATIE Hidroizolatiile la zidul de sprijin armat cu ranforti se vor executa din bitum filerizat aplicat la rece, cu peria, in doua straturi succesive (primul strat diluat cu 50% cu apa, iar al doilea cu 20% apa). Stratul suport pentru hidroizolatii din mortar marca 100, aplicat peste ‘un amorsaj din lapte de ciment. La exteriorul zidului de sprijin cu ranforti se va realiza un strat de hidroizolatie contra umiditatii teremului si a apelor fara presiune. Executarea acestora se face conform “Normativului pentru proiectarea si executarea hidroizolatiilor din materiale bituminoase la lucrarile de constructie”indicativ C112/1986. Se va asigura continuitatea straturilor verticale si orizontale ale izolatiei hidrofuge prin racordari corespunzatoare. Cap. D- LUCRARI DE BETON $I BETON ARMAT - Extras din “Cod_de_practici_pentru_executarea lucrarilor din beton. beton armat si beton precomprimat “ - indicativ NE 012-1999. Respectarea prezentului normativ este obligatorie pentru unitafile care proiecteazi sau executa lucrari de constructii din beton si beton armat , precum gi pentru beneficiarii acestora, La executarea stalpilor prefabricati din beton armat , precum gi la executarea fundatiilor continue se vor respecta reglementirile cuprinse in acest normativ , si in mod special cele referitoare Ia : 1. Cofrajele si sustinerile lor Coftajele si sustinerile lor trebuie sA fie astfel alcdtuite incat s& indeplineasca urmitoarele cond - si asigure obfinerea formei , dimensiunilor si a gradului de finisare , respectandu - se inscrierea in abaterile admisibile. - si fie etanse astfel incat s& mu permita pierderea laptelui de ciment.Proectwr.23203 | §,6, ALIOO PROIECT S.R.L. [ PROIECT TEHNIC Caiete de sarcini Beneficiar: CONSILIUL JUDETEAN BOTOSANI ~ sa fie stabile si rezistente , sub aciunea incdrcarilor care apar in procesul de executic, - s& asigure ordinea de montare si demontare stabiliti ffard a degrada elementele de beton cofrate . - cofrajele se pot confectiona din ; lemn sau produse pe baz de lemn , metal sau produse pe baze de polimeri. Pentru a reduce aderenja intre beton si coftaje acestea se ung cu agenti de decofrare pe fefele care vin in contact cu betonul. Agentii de decofrare trebuie si nu pateze betonul , s& nu corodeze betonul si cofrajul, si se aplice usor, si-si pastreze proprietatile neschimbate in conditiile climatice de executie a lucrarilor. © Montarea cofrajelor va cuprinde urmitorele operatii : - trasarea pozitiei cofrajelor - = asamblarea si sustinerea provizorie a panourilor - verificarea , legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor. La proiectarea scofrajelor si sustinerilor se va tine seama de succesiunea operatiilor legate de realizarea elementelor de beton,asigurandu-se accesul mijloacelor de transport si punere in opera a betonului.La peretii din beton armat turnat monolit se va prevedea cofrarea progresiva a unei din fete ,cu panouri de maximum Im inaltime ,montate pe masura turnarii betonului-Elementele de legatura a coftajelor nu vor traversa peretele.In cazul in carea cest lucru nu este posibilse vor adopta solutii verificate,prin experimentari concludente in ce priveste etansarea zonelor traversate de legaturile utilizate.Inainte de montarea cofrajelor la peretii din beton armat monolit se av verifica: -pozitionarea corecta a armaturilor !a racordarea cu radierul -curatirea rostului si indepartarea betonului slab 2. Armarea betonului Ofelul beton trebuie s& indeplineasca conditiile tehnice prevazute in STAS 438/1-80 pentra PCS2/otel beton cu profil periodic ) si OB 37 ( ofel beton rotund , neted ). Pentru fiecare cantitate si sortiment aprovizionat operatia de control al calitatii va consta din : - constatarea existenfei certificatului de calitate sau de garantie - examinarea aspectului - verificarea prin indoire la rece ¢ Fasonarea barelor , confecfionarea si montarea arm&turii se va face in stricta conformitate cu prevederile proiectului. « Armiaturile care se fasoneazi trebuie sa fie curate gi drepte ; in acest scop se vor indep&rta eventualele impurit&ji de pe suprafata lor. Fasonarea ciocurilor se excutd cu o miscare lent , fara gocuri. Se interzice fasonarea armaturilor la temperaturi sub -10°C. ¢ =Montarea armaturilor Montarea armaturilor poate s& inceapi numai dupa receptionarea calitativa a cofrajelor. Armaturile vor fi montate in pozijia prevazuta in proiect , luandu-se masuri care si asigure mentinerea acesteia in timpul turnarii betonului ( distantieri , agrafe ,etc ).PROIECT TEHNIC Caiete de sorcini Pagina 160 din 235, Se vor utiliza numai distantieri din mase palstice sau mortar.Armaturile dispuse pe cele doua fete ale peretelui vor fi mentinute la distanta din proiect prin distantieri din otel beton. Se interzice indoirea armaturilor in cazul in care mustatile lasate din radier nu se inscriu in conturul peretelui.Cu avizul proiecatntului se vor executa vute locale pe inaltimea de inadire. S.C. ALIDO PROIECT S.ALL. Beneficiar: CONSILIUL JUDETEAN BOTOSANI Project nr. 23/2013, 3. Executarea lucrarilor de betoane Lucrabilitatea amestecului de beton proaspat pompat necesara la punerea in opera va fi L3/L4. Gradul de impermeabilitate al betonului conform NE 012 — 99 este P4 iar raportul A/C maxim este de 0.50. S-a stabilit tipul de ciment (pentru elemente sau constructii cu grosimi mai mici de 1,5 m executate in afara perioadei de timp friguros) 1,1 / A, 32,5. Betoane turnate prin pompare Materialele utilizate pentru prepararea betonului turnat prin pompare trebuie sa fie dozate si amestecate in mod corespunzator. Controlul calitatii materialelor componente ale dozarii si amestecarii este esential pentru realizarea unui beton corespunzator tehnologiei de pompare. Dimensiunea maxima a agregatelor va fi limitata la 1/3 din diametrul conductei de refulare. In cazul agregatelor bine rotunjite se poate admite ca dimensiunea maxima a agregatelor sa fie de 40% din diametru! conductei. Clasele de beton recomandate pentru realizarea in mod curent a acestui procedeu de punere in opera sunt C16/20, Lucrabilitatea betoanelor pompate este de L3/LAstabilita astfel incat procesul e pompare sa se realizeze normal si continuu fara a depasi insa valorile limita care conditioneaza realizarea rezistentei si durabilitatea betonului intarit. Consistenta betonului proaspat trebuie sa fie vniforma pentru a realiza o pompare fiuenta a betonului. Continut in parti fine (ciment + agregate mai mici de 0,2 mm,) se recomanda sa fie de minimum 350 kg/me. In general fractiunea fina mai mica de 0,2 mm se recomande sa fie in proportie de de 15-30% fata de masa betonului. Dozajul de ciment se alege pe aceleasi principii ca si pentru betoane obisnuite cu unele cresteri datorate consistentei betonului si continutului de parti fine. Inainte de inceperea pomperii betonului conductele de pompare vor fi amorsate cv lapte de ciment avand compozitia : 2 parti de ciment si o parte apa(in unitai de masa). La punerea in opera a betoanclor pompate in functie de mediu si complexitatea lucrarii se vor Jua toate masurile in asa fel incat : - procesul de pompare sa se desfasoare continu fara intreruperi care favorizeaza blocarea betonului in conducte ; - inaltimea libera de cadere a betonului sa fie de de max. 0.50 m ; - grosimea startului de beton sa fie de max. 40 cm. - betomul sa fie compactat prin vibrare.Proiect nr. 23/2013 S.C. ALIDO PROIECT S.R.L. PROIECT TEHNIC = CONSILIUL JUDETEAN BOTOSANI Betonarea elementelor de fundatii din beton armat sa va face pe un strat de egalizare conform proiectului. In cazul elementelor cu inaltime mai mare de 3.00 m se va adopta una din solutiile : - cofrarea unei fete de max. 1.00 m inaltime si completarea cofrajului pe masura betonarii elementului sau compactarea facandu-se prin ferestrele laterale - betonarea si compactarea facandu-se prin ferestrele laterale sau din interiorul elementului respectand urmatoarele reguli generale de betonare : © dinmijlocul de transport betonul se va descarca in pompe daca betonul adus la locul de punere in opera nu se incadreaza in limitele de consistenta admise sau ssau prezinta segregari, va fi refuzat fiind interzisa punerea in lucrare ; * inaltimea de cadere libera a betonului nu trrrebuie sa fie mai mare de 3,00 m in cazul elementelor cu Jatime de maximum 1,00 m si 1.50 m— in celelate cazuri, inclusiv ciemente de suprafata (placi, fundatii, etc.0 © betonarea elementelor cofrate pe inaltimi mai mari de 3.00 m se va face prin ferestre laterale sau prin intermediul unui furtun sau tub (alcatuit din tronsoane de forma tronconica), avand capatul inferior situat la maximum 1,50 m. de zona in care betoneaza. * betonul trebuie sa fie raspandit uniform in lungul elementului urmarindu-se realizarea de straturi orizontale de maximum 50 cm inaltime si tumarea noului strat inainte de ineperea prizei betonului turnat anterior ; se va urmari cu atentie inglobarea completa a armaturilor in beton , respectandu-se grosimea stratului de acoperire , in conformitate cu prescriptiile proiectului ® nu este permisa ciocanirea sau scuturarea armaturii in timpul betonarii sinici asezarea pe armaturi a vibratorului Prepatarea ,transportul si punerea in opera se vor face conform prescriptiilor tehnice in vigoare completate cu urmatoarele precizari : -transportul betonului pentru distante mai mari de 100m se va face numai cu autoagitatoare -turnarea se va face continuu,in straturi de cel mult 0.50-0.60minaltime si se vor evita rosturi de lucruin afara celor prevazute in proiect. -intervalul intre turnarea a doua straturi succesive de beton nu trebuie sa depaseasca 1..3 ore(atunci cand se utilizeaza aditiv intarzietor)functie de conditiile locale si de timpul de priza al cimentului.In cazul in care se depaseste acest interval inainte de reluarea turnarii se astene pe betonul vechi un strat de mortar de ciment 1 :3 in grosime de 1.2 cm, Executarea lucrarilor de betonare poate si inceapa numai daca sunt indeplinite urmataorele condi -au fost recepiionate calitativ Iucrarile de sipaturi ,cofraje si armaturi -sunt stabilite dupa caz si pregiitite masurile ce vor fi adoptate pentru continuarea beton&rii in cazul intervenfiei unor situatii accidentale. - nu se intrevede posibilitatea intervenfiei unor condifii climatice nefavorabile (ploi abundente , furtuna , ger, etc. )Proiectar.23203 | 0, ALIDO PROIECT S.A.L. | Romer TEHNIC Beneficiar: CONSILIUL JUDETEAN BOTOSANL -in cazul fundafiilor , sunt prevazute masuri de dirijare a apelor provenite din precipitatii , astfel incdt acestea s4 nu se acumuleze in zonele ce urmeazi a se betona. ¢ Compactarea betonului -compactarea betonului se face in conformitate cu prevederile Normativului C.140- 78,la maxim 15 minute de la turnare.Distanta dintre formatiile de betonare si cele de vibrare se determina in consecinta. = compactarea mecanica a betonului se va face prin vibrare. - se admite compactarea manual (cu maiul , vergele , sipci , in paralel cu ciocanirea cofrajelor ) in urmétorele cazuri : introducerea in beton a vibratorului nu este posibila din cauza sectiunii sau a desimei armaturilor si nu se poate aplica eficient vibrarea externa. a) Vibrarea interna este principalul procedeu de compactare a betoanelor - alegerea tipului de vibrator ( marimea capului vibrator , forfa perturbatoare gi frecvenja corespunzatoare a acestuia ) se face in functie de dimensiunile elementelor si de posibilitagile de introducere a capului vibrator ( butelia ) printre barele de armatura. -semnele exterioare dupa care se recunoaste c4 vibrarea s-a terminat sunt urmatorele : - betonul nu se mai taseazi - suprafata betonului devine orizontalé si usor lucioasi - inceteazé aparitia bulelor de aer la suprafata betonului. - distanta dintre doua puncte succesive de introducere a vibratorului de interior este max.| m, reducandu-se in functie de caracteristicile sectiunii $i desimea armatuctilor. ~ grosimea stratului de beton supus vibrarii se recomanda sa nu depdseasca 3/4 din lungimea capului vibrator.La compactarea unui nou strat butelia trebuie s4 p&trunda 5...15 cm 3a stratul compactat anterior b) Vibrarea externa este indicaté in cazul elementelor cu dimensiuni reduse si cu armaturi dese , care nu pot fi compactate prin vibrare interna. In zonele in care este posibil se pot folosi suplimentar si vibratoarele de interior. Se vor lua masuri constructive speciale prin marirea igidit&tii cofrajelor. 4, Tratarea betonului dupa turnare - pentru a se asigura conditii favorabile de intirire si a se reduce deformatiile de contractie ,se va asigura mentinerea umidit&fii betonului timp de 14-28 zile dupa tumare , protejand suprafefele libere prin : - acoperirea cu materiale de protectie, stropirea periodici cu ap’, aplicarea de pelicule de protectie. = acoperirea cu materiale de protectie se va realiza cu prelate, rogojini, strat de nisip, etc. AceastA operatie se va face de indata ce betonul a cpatat suficient’ rezisten{a pentru ca materialul sd nu adere la suprafafa acoperi Materialele de protectie vor fi mentinute permanent in stare umeda. Stropirea cu apa va incepe dupa 2...12 ore de la turnare in functie de tipul de ciment utilizat si de 1a turnare in functie de tipul de ciment utilizat si temperatura mediului, dar imediat dupa ce betonul este suficient de intarit ca prin aceasté operafie sa nu fie antrenat& pasta de ciment, Stropirea se va repeta la intervale de 2...6 ore , in asa fel incat suprafata betonului s& se mentina permanent umeda.PROIECY TEHNIC S.C. ALIDO PROIECT S.R.L. Beneficiar: CONSILIUL JUDETEAN BOTOSANI Project ur. 23/2013 Pe timp ploios , suprafetele de beton proaspat vor fi acoperite cu prelate sau folii de polietilend , atat timp cat prin caderea precipitatiilor exist pericolul antrenarii pastei de ciment. S e recomanda ca radierul sa fie protejat prin acoperire cu un strat de apa.In cazul peretilor se recomanda protejarea betonului cofrat cu prelate contra actiunii vantului si a razelor solare. 5. Decofrarea Parjile laterale ale cofrajelor se pot indeparta dup’ ce betonul a atins o rezistenf& de minimum 2,5 N/mm’, astfel incat fejele si muchiile elementelor s& nu fie deteriorate. Decofrarea elementelor prefabricate se va face la termenul prevazut in fisa tehnologica si verificat prin incercati preliminare. Stabilirea rezistentelor Ja care au ajuns in vedrea decofrarii se va face prin incercarea epruvetelor de control, confectionate in acest scop si pastrate in condifii similare elementeior in cau, sau prin incercari nedistructive. 6. Controlul calitafii lucrarilor Obligatia si raspunderile unititilor beneficiare de investitie , de proiectare si de constructii montaj sunt reglementate prin Legea nr.10/1995 Legea privind calitatea in constructii. in activitatea de control tehnic al calitafii se va respecta sistemul de evidenta stabilit prin reglementirile in vigoare. Fazele procesului de executie a lucrarilor de beton si beton armat constituie in majoritate lucrari care devin ascunse, astfel incat verificarea calitatii acestora trebuie sa fie consemnata in “Registrul de procese - verbale pentru verificarea calit2tii lucrarilor ce devin ascunse “ incheiate intre delegafii beneficiarului si constructorului.in cazul “fazelor detrerminante “este obligatorie convocarea si participarea delegatului Inspectia teritoriala pentru constructii si a proiectantului . Nu se constata valabile procesele - verbale de receptii calitativa incheiate numai de constructor. Nu se admite trecerea la o noua faz de executie fnainte de incheierea procesului - verabl referitor la faza precedent daci aceasta urmeaza si devind o lucrare ascunsa. in procesele verbale se vor preciza costat&rile rezultate , daci corespund proiectului si daca se admite trecerea la executarea fazei urmatoare. * La terminarea executirii sipaturilor pentru fundatii se va verifica , in raport cu prevederile proiectului : + pozitia in plan - dimensiunile fundafiilor Cu privire la verificarea cotei de fundare si a naturii terenului se ver intocmi procese - verbale distincte. © La terminarea executirii coftajelor se va verifica : ~incheierea corecta a elementelor coftajelor si asigurarea etanseitatii acestora - dimensiunile interioare ale cofrajelor ; - pozitia golurilor ;PROIECT TEHNIC Calete de sarcini Pagina 164 din 235 §.€. ALIDO PROIECT S.RLL. | eficiar: CONSILIUL JUDETEAN BOTOSANI Project mr. 23/2013, « La terminarea montarii armaturilor in diferite sectiuni transversale ale elementeior structurii ; - distanta dintre etrieri , diametru acestora si modul lor de fixare ; - dispozitivele de mentinere a pozifiei armaturilor in cursul betondrii ; - modul de asigurare a grosimii stratului de acoperire cu beton gi dimensiunile acestuia ; - pozitia , modul de fixare si dimensiunile pieselor inglobate . ¢ in cursul betondrii elementelor de construcfii se va verifica daca : - datele inscrise in bonurile de transport ale betonului corespund comenzii si nu s-a depasit durata admis’ de transport. - lucrabilitatea betonului corespunde celei prevazute ; - condifiile de turnare si compactare asigura evitarea oricaror defecte. ~ sunt corespunzatore masurile adoptate de mentinere a pozitiei armaturilor , dimensiunilor si formei cofrajelor. in condica de betoane se vor consemna : - bonurile de transport corespunzatoare betonului pus in lucrare ; - ora inceperii si terminarii betonarii : - probeie de beton prelevate ; - masurile adoptate pentru protectia betonului proaspat ; - evenimente intervenite ( intreruperea turnarii , intemperii , etc. ) ; - temperatura mediului (in perioada de timp friguros ) ; - personalul care a supravegheat betonarea. « La decofrare se va verifica - aspectul elementelor , semnalandu-se daca se intalnesc zone de beton necorespunzatoare ( beton necompactat , segregat , goluri , rosturi de betonare ). - dimensiunile sectiunilor transversale. ¢ La terminarea montarii elementelor prefabricate se va vetifica : ~ pozitia in plan a axelor elementelor ; - respectarea cotei de nivel ; - verticalitatea sau orizontalitatea elementelor , dupa caz ; - respectarea detaliilor de rezemare. e Receptia structurii de rezistenta - se va efectua pe intreaga constructie sau pe parti de constructie , in functie de programul privind controlul de calitate pe santier stabilit ; ~ aceasta receptie are Ja baz examinarea direct efectuata de cei trei factori pe parcursul executiei Suplimentar se vor verifica : - certificatele de garantie pentru calitatea materialelor ; - existenta si continutul proceselor verbale de receptie calitativa privind cofrajele , armarea , aspectul elementelor dupa decofrarea , aprecierea calititii betonului pus in lucrare precum gi existenta si confinutul proceselor verbale pentru fazele determinante ; - constatarile consemnate in cursul executiei de catre beneficiar , proiectant , CTC sau alte organe de control ; - consemnirile din condica de betoane ; - consemnitile din condica de betoane ;