■-AO.

JE

AN

Jean Delumeau

frica în occident
(secolele XIV-XVIII)

o cetate asediată
\/o\umu\ U
Traducere, postfaţă ţi note de MODEST MORARII)

EDITURA MERIDIANE BUCURE TI, !"#$

Pe coperta i-

Pe

coperta

a iV a-

Partea a doua

CULTUR 5 'A F R IC A

VI. „AŞTEPTAREA LUI DUMNEZEU*

!% &rici eschatofogice 'i naşte ea !"#ii

(oderne

Exploziile periodiee de frică suscitate de epidemiile de oiumă pînă la mijlocul secolului al XVIII-lea re!oltele frec!ente pro!ocate în mare parte fie de teama de solda"i #i de tîl$ari fie de amenin"area foametei sau a fiscului au jalonat după cum am !ăzut o îndelun%ată perioadă din istoria europeană întinsă de la sfîr#itul secolului al XlII-lea pînă la începuturile epocii industriale& în cadrul acestei jumătă"i de mileniu se impune totu#i să indi!idualizăm o se'!en"ă de spaimă exacer(ată ) de la *+,- la *../ ) în cursul căreia nenorocirile s-au acumulat în mod deose(it în Europa zdruncin0nd spiritele pentru o lun%ă perioadă1 'iuma nea%ră care marc$ează în *+,- întoarcerea ofensi!ă a epidemiilor pustiitoare răscoalele ce se "in lan" de la o "ară la alta din secolul al XlV-lea pînă în secolul al XVII-lea nesfîr#itul 2ăz(oi de o sută de ani înaintarea în%rijorătoare a tureilor după înfrîn%erile de la 3osso!o (*+-4) #i 5ieopole (*+4.) #i de!enită alarmantă în secolul al XVI-lea 6area 7c$ismă ) 8scandalul seandalurilor9 ) cruciadele împotri!a $usi"ilor decăderea morală a papalită"ii pînă la redresarea operată de reformele .

catolice secesiunea protestantă cu toate sec$elele ei ) excomunicări reciproce masacre #i răz(oaie& 7urprin#i de aceste coinciden"e tra%ice sau de necurmata succesiune a calamită"ilor oamenii !remii le-au căutat oauze %lo(ale #i le-au inte%rat într-un lan" explicati!& Depă#ind un nou palier ajun%em a#adar la ni!elul reflec"iei ) mai ales teolo%ice ) operată de epocă asupra propriilor ei frici& :ceastă reflec"ie s-a aflat ea însă#i la ori%inea unor noi frici mai lar%i #i mai acaparatoare decît cele identificate pînă aiei& E însă un miracol al ci!iliza"iei occidentale faptul că a trăit toate aceste frici fără a se lăsa paralizată de ele& ;ăci nu s-a su(liniat destul că spaima a con!ie"uit cu dinamismul acesta fiind desemnat în %eneral prin termenul de 82ena#tere9& <rica a suscitat #i antidoturile ei1 ceea ce !om studia într-o lucrare ulterioară=& ;ercetarea istorică a măturat în (ună parte le%enda spaimelor anului o mie întemeiată pe texte pu"ine la număr #i oricum posterioare înfrico#ărilor pe care pretindeau că le e!ocă& 8în tot secolul al X-lea un sin%ur personaj scrie E& Po%non acordă lumii re%enerate de ;ristos un termen de o mie de ani #i nimic nu ne permite să afirmăm că ar fi stîrnit multă în%rijorare*9& In sc$im( a(ia 8la sfîr#itul secolului al XV-lea în plin triumf al noului umanism apare prima descriere cunoscută a spaimelor anului o mie>9 su( pana (enedictinului ?rit$emius (*,.>)*@*.) redactor al analelor mînăstirii din Airsau& ?rit$emius era el însu#i un literat deta#at de rutinele scolasticii #i care descria cu condescenden"ă spaimele unei epoci (ar(are& 7ă fie însă o întîmplare că le%enda fricii anului o mie s-a născut la începutul epocii moderneB 5u cum!a li s-au atri(uit atunci contemporanilor lui Ctto al III-lea
* Ducrare care a apărut în *4-+ la editura <aEard su( titlul Le Peche et la Peur (La culpabilisation 7 en Occident — XUle-XVIUe si cles!" (5& tr&)&

I

temeri care erau de fapt #i într-o mai mare măsură cele ale europenilor din secolele XIV) XVIB E!ident că europenii n-au a#teptat această perioadă z(uciumată pentru a-#i manifesta teama de !enirea lui :nticrist #i de sfîr#itul lumii& Fi una #i alta au fost întotdeauna considerate de cre#tini ca certitudini #i sfîntul :u%ustin a consacrat toată cartea a XX-a din #etatea lui $umne%eu demonstrării că aceste două scaden"e sînt inelucta(ile ) căci numeroase texte sacre le anun"au ) desi%ur fără a se putea pre!edea într-un fel sau altul momentul exact& De-a lun%ul între%ului E! 6ediu Giserica a meditat asupra sfîr#itului istoriei omene#ti a#a cum a fost profetizat în diferitele texte apocaliptice& 7ă ne amintim printre alte mărturii în această pri!in"ă de cele !reo douăzeci de manuscrise spaniole din secolele X)XIII care ne-au păstrat #omentariul &pocalipsei' scris de călu%ărul Geatus din Die(ana la sfîr#itul secolului al VIII-lea+& ;ele(ra &pocalips( de la 7aint-7e!er (secolul al Xl-lea) cu mon#trii ei fantastici este #i ea un manuscris ilustrat al #omentariului lui Geatus,& ;îte splendide (iserici franceze din secolele XII #i XIII ) la :utun la ;onHues la Paris la ;$artres etc& )- au e!ocat la rîndul lor scena Judecă"ii de apoiI :ceasta a furnizat de asemenea tema multor poeme latine compuse înainte de perioada la care se referă studiul nostru de ;ommodian din 'aza (secolul al III-lea) sfîntul Ailarie din Poitiers (sec& al IV-lea) sfîntul Pietro Damiani (sec& al Xl-lea) Petru Diaconul (sec& al Xl-lea) sfîntul Gernard (sec& al XII-lea) etc&@& ;u toate acestea istoricii apreciază în unanimitate că începînd din secolul al XlV-lea în Europa s-a produs o consolidare #i totodată o difuzare mai lar%ă a fricii de sfîr#itul lumii& In acest climat de pesimism %eneral cu pri!ire la !iitorul ) fizic #i moral ) al umanită"ii tre(uie rea#ezat acel 8scape cine poate9 -

lansat în *@/- de predicatorul 'eiler în catedrala din 7tras(our%1 8;el mai (un lucru e să stai în cotlonul tău #i să-"i !îri capul întro %aură le%îndu-te să urmezi poruncile lui Dumnezeu #i să faci (inele întru do(îndirea iz(ă!irii !e#nice.9& 'eiler nu nutrea nici o speran"ă în ameliorarea umanită"iiJ sfîr#itul unei lumi stricate constituia de acum înainte o perspecti!ă apropiată& în toamna E!ului 6ediu scrie Auizin%a domne#te sentimentul %eneral că 8pieirea uni!ersală se apropieK9& 87e pare nota E& 60le că nioiodată amenin"ările :pocalipsei $au preocupat atît de mult sufletele & & & Lltimii ani ai secolului al XV-lea #i primii ani ai celui de al XVI-lea indică unul dintre momentele istoriei cînd :pocalipsa a stăpînit mai mult ca oricînd ima%ina"ia oamenilor-&9 E& Delaruelle e!ocînd 8intermina(ila 6are 7c$ismă9 nota eă ea a marcat 8reîntoarcerea într-o epocă apocaliptică49& Iată #i alte opinii concordante citate de A& Marnt în &)teptarea lui $umne%eu*" 8Este fără îndoială incontesta(il că mul"imea celor care cred că au auzit trîm(ita zilei de pe urmă n-a fost niciodată atît de mare ca între *,+/ #i *@+/9 (7tadelmann)& 8Cameni din lumea clerului aminte#te la rîndul său :& Danet au ajuns să or%anizeze dez(ateri pu(lice despre semnele sfîr#itului !eacurilor (de ex& la 3oln în *,K4)& Ei sperau astfel să lumineze #i să potolească spiritele**&9 Pretutindeni domne#te 8o atmosferă de sfîr#it de lume9 (J& Dortz)& ;onsens impresionant al cercetărilor pe oare tre(uia să-* amintim dar su(liniind ) ceea ce se omite deseori ) că aceste spaime mai reale decît cele inspirate de anul o mie au trecut peste ruptura sta(ilită artificial între E!ul 6ediu #i 2ena#tere& Ele sînt contemporane cu na#terea lumii moderne& 7ă concretizăm printr-o apropiere semnificati!ă această escaladă #i această dramatizare a a#teptărilor apocaliptice1 la 7alamanca în 8!ec$ea catedrală9 există o Judecată de apoi 4 din secolul al Xll-lea pictată pe un perete


> -S
'O

I
2
^

lateral #i deci ine%al !izi(ilă din perspecti!a credincio#ilor& în centrul frescei tronează ;ristos în sla!ă $ieratic senin #i aureolat de %lorie& De-a dreapta #i de-a stîn%a lui fi%urează fire#te cei ale#i #i cei osîndi"i& Dar ) lucru destul de rar ) c$iar su( 6întuitor artistul a reprezentat lim(urile& In ansam(lu o eompozi"ie deloc traumatizantă& în 8noua catedrală9 (secolele XV)XVI) alăturată de oea !ec$e există de asemenea o +udecat( de apoi" De astă dată însă e pictată pe peretele interior al a(sidei deci în fa"a pu(licului& în afară de asta scenele ei sînt tratate în cadrul unui format mai mare decît cele cincizeci de mici ta(louri pu"in lizi(ile a#ezate dedesu(t #i po!estind cu amănunte !ia"a lui Isus& în sfîr#it lim(urile au dispărut& Paradisul #i infernul î#i împart în mod e%al spa"iul pictat& ?otu#i ;ristos este întors către cei damna"i #i sc$i"ează un %est de repudiere care îl anun"ă pe cel al Pantocratorului din ;apela 7ixtină&
$. Do"% !ect" i &ife ite a!e ' ofe(ii!o a'oca!i'tice

Este important să sta(ilim o distinc"ie metodolo%ică între diferitele interpretări ale textelor profetice relati!e la ultimele etape ale istoriei umane una insistînd asupra promisiunii celor o mie de ani de fericire cealaltă asupra Judecă"ii de apoi& Cri%inile milenarismului sînt anterioare erei cre#tine #i prind rădăcină în speran"ele mesianice ale Israelului*>& Isaia (DIV #i DV) Iezec$iel (XD)XDVII) Daniel (II #i VII) #i în mod deose(it profe"ii postexilieni= au anun"at !enirea unui mesia care !a desc$ide o epocă de prosperitate #i de pace& 5o"iunea unei domnii intermediare un fel de paradis terestru pro!izoriu interoalat între
= Profe"ii ulteriori căderii e!reilor în ro(ia (a(iloniană& (5& tr&)&
)*

timpul prezent #i eternitate s-a precizat în literatura e!reiască prin ;artea Ju(ileelor= (XXII >K) parabolele lui ,noh- (DXI)DXII) #i cea de a IV-a #arte a lui ,%dra*** (VII >- & & &)N Din mediile e!reie#ti credin"a în domnia mesianică a fost transmisă cre#tinilor prin &pocalipsa s./ntului Ioan" în acest text cele(ru apostolul anun"ă că în%erul lui Dumnezeu îl !a înlăn"ui pe 7atan timp de o mie de ani& :tunci cei drep"i !or în!ia împreună cu ;ris-tos #i !or fi ferici"i pe pămînt în timpul acestor o mie de ani& :ceea#i profe"ie reapare ex-ceptînd unele !ariante în ,pistola lui Varna-0a (secolul al A-lea XV ,)4)& 7fîntul Iustin pe la *@/ sfîntul Irineu pe la *-/ aderă total la milenarismul oare la sfîr#itul secolului al III-lea #i începutul secolului următor se (ucură încă de un interes (ine!oitor din partea lui Daotan"iu& în sc$im( sfîntul :u%ustin care la început acceptase tezele milenariste le denun"ă în #etatea lui $umne%eu (cap& XX)& 6ai mult sau mai pu"in su(terane timp de cîte!a sute de ani ele reapar la suprafa"ă cu prilejul re!oltelor socio-reli%ioase ) ale lui ?an-c$elm==== #i Eudes de lOEtoile ) care iz(ucnesc în Europa de nord #i de nord-est în secolul al Xl-lea #i la începutul celui de al XA-lea& Dar cel care prin operele lui relansează milenarismul este oala(rezul 'ioacc$ino del <iore (m& *>/>)& El afirma că lumea după ce !a fi - trăit su( domnia ?atălui (Vec$iul ?estament) = :pocalipsa e!reiască scrisă în etiopiana !ec$e (1he%!' lim(ă moartă păstrată numai în cult după o redactare %recească& împăr"irea căr"ii în perioade de @/ de ani explică titlul& (5&tr&)& == :ceste para(ole cu caracter apocaliptic sînt cuprinse în #artea lui ,noch' lucrare foarte citită în

I $
I a7
%

5

ca

epoca cre#tinismului primiti!& (5&tr&)& ==N #(r2ile lui ,%dra' căr"i apocrife din Vechiul 3estament' scrise par"ial în e(raică #i par"ial în c$aldeană care narează întoarcerea e!reilor în Ierusalim după ro(ia (a(iloniană& (5&tr&)& ==== 3anchelm (n& ***@) eretic flamand care atacă doctrina sacramentelor #i se declară Dumnezeu ase* menea lui ;ristos& (5&tr&)& J

apoi su( cea a <iului (5oul ?estament) în anul *>./ !a intra su( aceea a 7fîntului Du$& :tunci călu%ării !or cîrmui uni!ersul #i umanitatea se !a con!erti la sărăcia e!an%$elică& :cesta !a fi sa(atul epoca odi$nei #i a păcii& Lni!ersul !a fi de!enit o mînăstire populată de sfin"i care !or cele(ra %loria Domnului #i această împără"ie !a dăinui p/n( la Judecata de apoi& :ceste predica"ii pioase #i pa#nice la ori%ine au constituit totu#i fermen"i de contestare& <ranciscanii 8spirituali9 însu#indu-#i concep"iile lui 'ioacc$ino del <iore s-au opus (o%ă"iei #i puterii Gisericii #i au fost persecuta"i de ierar$ia ecleziastică& în 'ermania s-a născut #i !a dăinui le%enda reîntoarcerii lui <rederic al II-lea& 2ăz(unător al nedreptă"ilor el !a fi 8împăratul celor de pe urmă zile9& :stfel s-au diferen"iat de-a lun%ul secolelor două curente milenariste deose(ite& Lnul căruia i se acordă îndeo(#te cea mai mare aten"ie a optat pentru !iolen"ă& <la%elan"ii re!olu"ionari din secolul al XlV-lea extremi#tii de la ?0(or în *,>/ exalta"ii care l-au urmat pe 6unzer în *@>@ ana(apti#tii fanatici care au luat puterea la 6iinster în *@+, erau precum am !ăzut*+ mi-lenari#ti care !oiau să instaureze cît mai %ra(nic prin foc #i sa(ie domnia fericirii #i a e%alită"ii pe pămînt& în dîra lor în secolul al XVII-lea îi !om %ăsi în :n%lia lui ;romPell pe 8oamenii celei de a ;incea 6onar$ii #i pe a#a numi"ii di11ers (terasierii) din QinstanleE #i ei con!in#i de necesitatea de a %ră(i statornicirea ultimei epoci a lumii în timpul căreia sfin"ii !or domni împreună cu ;ristos reîntors pe lume& : existat totu#i #i un curent mi-lenarist mai direct le%at de spirital lui 'ioacc$ino del <iore #i care excludea solu"iile !iolente& După aderen"ii acestuia curînd urmează să !ină !remea cînd ;ristos !a domni o mie de ani peste o lume re%enerată din care răul #i păcatul 0or fi dispărut& După această sec!en"ă de sfin"enie #i pace !a inter!eni Judecata de *>

apoi& 7tudii recente *, au demonstrat contrar celor crezute multă !reme că în :n%lia anilor *@./)*../ #i c$iar între *.,/ )i 4556' această esc$atolo%ie reli%ioasă #i pa#nică ce se întîlnea cu cea a Gisericii primiti!e s-a (ucurat de mai mult credit în opinia pu(lică decît proiectele re!olu"ionare ale 8oamenilor celei de a ;incea 6onar$ii9& :ce#tia n-au constituit decît o minoritate de acti!i#ti& ;ele două curente milenariste n-au dispărut din ci!iliza"ia occidentală odată cu restaurarea monar$iei în :n%lia& Partizanii a#teptărilor pa#nice ad!enti#ti #i martori ai lui Ie$o!a a#teaptă #i astăzi ceasul cînd !or începe cei o mie de ani de pace în cursul cărora 7atan !a fi încătu#at*@& Dimpotri!ă Italia #i Grazilia au cunoscut în secolul al XlX-lea !iolen"ele mesianice*.& Dar o altă lectură a textelor relati!e ia ultimele sec!en"e ale istoriei omenirii duce la teama de Judecata de apoi& 5umeroase pasaje din 7cripturi anun"ă într-ade!ăr această clipă înfrico#ătoare pasajul cel mai important aflîndu-se în E!an%$elia după 6atei (cap& XXIV) XXV)& 85umaidec0t după acele zile de durere soarele se !a întuneca luna î#i !a pierde lumina stelele se !or pră(u#i de pe (oltă #i puterile cerurilor se !or cutremura& Fi atunci se !a arăta pe cer semnul <iului Cmului #i toate semin"iile pămîntului se !or căiJ #i-I !or !edea pe <iul Cmului !enind pe norii cerului cu putere #i sla!ă multă & & & El !a a#eza oile de-a dreapta #i "apii de-a stîn%a lui& :tunci re%ele !a %lăsui celor de-a dreapta1 RVeni"i !oi cei (inecu!î$ta"i de Părintele meu primi"i drept mo#tenire împără"ia pre%ătită !ouă de la întemeierea lumii """78" :tunci !a %lăsui #i celor de-a stîn%a1 RDuce"i-!ă de la mine procle"ilor în focul cel !e#nic pre%ătit pentru dia!ol #i în%erii lui& & &S&9 *+ :ceste pasaje ale e!an%$elistului au inspirat

mai mult decît toate celelalte icono%rafia Judecă"ii de apoi pe timpanele din secolele XII) XIII& Cr ele sînt sus"inute nu numai de unele texte paralele ale sîintului 6arcu (XII #i XIII) #i ale sfîntului Duca (XII) dar #i de Isaia (XXIV)XXVII) de Iezeo$iel (cap& IJ VIIIJ XXIJ XXXVII1 in acest capitol sînt anun"ate adunarea oaselor uscate #i reîn!ierea cărnii) de Daniel (IIJ VIIJ XII) de numero#i psalmi mai cu seamă psalmul D apropiat de capitolul XXV din E!an%$elia după 6atei de ,pistola /ntli c(tre corinteni a apostolului Pa!el (XV @>) de ,pistola /nt/i c(tre 3imotei a aceluia#i (IV *+)*K) #i în sîîr#it de (ună seamă de &pocalips(' ale cărei elemente complexe #i c$iar contradictorii asociază promisiunea mileniuB?i-ului cu profe"ia unei Judecă"i de apoi neprecedate de o epocă de pace pe pămînt ou ;ristos reîntors& Din confluen"a acestor profe"ii*K #i din aoeste ima%ini s-a dez!oltat o reprezentare tot mai (o%ată #i tot mai tra%ică pe măsură ce ne apropiem de secolul al XVI-lea a dramei de pe urmă a istoriei omene#ti& Principalele ei componente sunt1 în%erii ale căror trîm(i"e !estesc pămîntului cataclisme înfiorătoareJ apari"ia deasupra unui curcu(eu a Judecătorului a#ezat pe un tron scînteietor cu sa(ia în %ură înconjurat de animale fantastice de $eru!imi apostoli #i optzeci de în"elep"iJ în!ierea cărniiJ cartea !ie"ii #i a mor"iiJ despăr"irea ale#ilor #i a damna"ilor cei dintîi în!e#mînta"i în al( #i intrînd în strălucitorul Ierusalim ceresc ceilal"i fiind arunca"i în caznele infernului& ;eea ce caracterizează începînd din secolul al XlV-lea icono%rafia #i literatura consacrate Judecă"ii de apoi este accentul pus1 a) pe !arietatea #i caracterul înfrico#ător al calamită"ilor ce se !or a(ate asupra omenirii ) cele cincisprezece semne ale sfîr#itului lumii pe care Geda Venera(ilul= pretindea că le-a desN 9eda Venerabilul (.K@)K+@) călu%ăr #i- cronicar en%lez (de ori%ine saxonă)& 5&tr&)&

de la P pela 7ixtma QeEden T

n i căd operelor (Duca @T poMitiilor
U
a l e

v

!an der T %

)+

!

za-

ta Judecătorului 7upremB :cesta apare neîndurător #i aspru& Lltima zi a omenirii este cu ade!ărat ziua mînieiJ dies irae" C a doua distinc"ie esen"ială1 concep"ia millenium-ului a a!ut tendin"a de a se nuan"a în Cccident ca #i printre adep"ii melanezieni ai #ar1oului' cu o coloratură materialistă ) mer%înd pînă la extreme prea pu"in cre#tine#ti ) mai ales în cazul c$ilia#tilor re!olu"ionari& In timpul celor o mie de ani ai domniei sfin"ilor suferin"a (oala sărăcia ine%alitatea exploatarea omului de către om !or fi dispărut de pe pămînt& 7e !a întoarce !îrsta de aur ) eternă aspira"ie omenească ) pe care unii la ?0(or sau la 6iinster #i-o reprezentau ca tărîmul unde cur%e lapte #i miere=& :ceste elemente concrete nu lipsesc din milenarismul moderat al părintelui Vieira iezuit portu%$ez care în secolul al XVIIlea îi fă%ăduie#te su!eranului său împără"ia lumii>/& Portu%alia acelor timpuri este întrade!ăr stră(ătută de curente mesianice care se întemeiază pe mesaje 8inspirate9 (tro-0as! ale unui cizmar din secolul al XVI-lea răspîndite de călu%ării din :lco(afa& Pe !remea ocupa"iei spaniole (*@-/)*.,/) lumea refuză să creadă în moartea re%elui 7e(asti0n dispărut>* în (ătălia de la :lcazarHui!ir (*@K-)& El se !a întoarce #i !a readuce %loria #i li(ertatea poporului său& 2e!oluta anticastiliană din *.,/ exaltă speran"ele milenariste& De acum înainte în cursul îndelun%atei sale cariere Vieira (*./-)*.4K) prezice neo(osit re%ilor succesi!i din "ara lui un destin ie#it din comun& ;omete furtuni #i inunda"ii sînt după el semne pre!estitoare ale trecerii în millenium-ul în cursul căruia papa #i su!eranul din Portu%alia !or cîrmui împreună o lume pacificată turcii fiind înfrîn"i iar e!reii adu#i la dreapta credin"ă& Cr această domnie !a fi deopotri!ă spi= In ori%inal1 8PaEs de ;oca%ne9 care s-ar putea traduce #i prin 8Vara trîntorilor9 8Vara (el#u%ului9& (JV&tr&) *.

rituală #i temporală #i !a înfăptui de asemenea un tărîm unde cur%e lapte #i miere spre marele folos al Disa(onei #i al Portu%aliei& :dresîndu-i-se lui Joăo al IV-lea Vieira îl încredin"ează că această împără"ie preaferice !a fi constituită 8întru cre#terea credin"ei întru %loria Gisericii întru onoarea na"iunii portu%$eze întru sporirea (unurilor lume#ti #i marele (el#u% al (unurilor ce decur% din %ra"ia di!ină>>9& In alt text situîndu-se anticipat în timpurile (inecu!întate pe care le proroce#te Vieira admiră pronia cerească ce-a ales Disa(ona drept capitală a pămîntului re%enerat1 8;erul pămîntul #i marea se întrec pe acest minunat tărîm întru măre"ia uni!ersală a imperiului #i armonia uni!ersală deopotri!ă a supu#ilor9& Disa(ona este 8tărîmul cel mai frumos #i mai prielnic menirii pe care i-a ales-o :r$itectul 7uprem1 construirea acestui înalt edificiu Wîmpără"ia lumiiX9& 8WCra#ulX a#teaptă între cele două promontorii ale sale care sunt precum două (ra"e desc$ise nu tri(uturile de care ju%ul %in%a# al acestei împără"ii !a fi eli(erat popoarele ci supunerea de (ună !oie a tuturor neamurilor care î#i !or descoperi fră"ia c$iar #i cu semin"iile încă ne#tiute pînă astăzi&& >+&9 Vieira a anun"at succesi! începutul acestei epoci de fericire în anii *.K/ *.K4 #i *K//& în contrast cu aceste !ise ademenitoare reprezentarea Judecă"ii de apoi îndruma inimile #i ima%ina"iile către preocupări foarte deose(ite& :ccentul cădea aici pe destinul etern al sufletelor pe culpa(ilitatea personală pe necesitatea de a fi urmat zi de zi mai de%ra(ă e-xemplul #i în!ă"ătura lui Isus decît de a fi căutat fericirea lumească& Pe scurt din punctul de !edere al ierar$iei ecleziastice a#teptarea millenium-uhii era încărcată de a(ateri *K posi(ile suspecte în oc$ii autorită"ii doctrinale

a Gisericii (Vieira a a!ut de a face cu 7fîntulCficiu) #i a fost efecti! înso"ită de numeroase erezii în timp ce ultima răspundere pentru faptele să!îr#ite se do!edea a fi un mijloc peda%o%ic eficace în mîinile Gisericii pentru readucerea cre#tinilor pe calea cea dreaptă& 5u-i a#adar întîmplător faptul că esc$atolo%ia care anun"a iminen"a Judecă"ii finale a fost răspîndită mai cu seamă de acei oameni ai Gisericii care profesau preocupări pastorale& :ceasta se ade!ere#te în primul rînd în cazul marilor 2eformatori protestan"i& Di!er%en"ele dintre milenari#ti #i profe"ii unei apropiate Judecă"i de apoi pro!eneau mai ales din interpretările diferite ale !iziunilor lui Daniel (II #i VII) raportate la :pocalipsă& Daniel pre!estise căderile succesi!e a patru împără"ii ) identificate ulterior de majoritatea teolo%ilor a fi cele ale asirienilor per#ilor %recilor #i romanilor& C a cincea împără"ie tre(uia să le urmeze edificată de Dumnezeu din ceruri ) împără"ie ce nu !a fi niciodată distrusă #i nu !a trece în stăpînirea niciunui po- s por& ?re(uia identificată ea oare millenium- ului sfîntului Ioan în care timp 7atan !a ră-mîne încătu#atB în acest caz Judecata de apoi se amîna după ace#ti o mie de ani de pace& 7au dimpotri!ă tre(uia să se considere că na#terea lui ;ristos marcase începutul mille-niumului: ) acesta nemainumărînd exact o mie de aniB Dacă da înseamnă că e pe sfîr-#ite ) do!adă calamită"ile !remurilor ) iar Imperiul roman prelun%it în 7fîntul Imperiu roman de na"iune %ermană urmează să dispară curînd& Pră(u#irea lumii se apropia a#adar cu pa#i mari>,& Cricît de reale ar fi fost aceste distinc"ii ) pînă acolo încît în :n%lia secolului al XVII-lea partizanii #i ad!ersarii unei epoci intermediare de o mie de ani de fericire înainte de Judecata de apoi s-au înfruntat într-un #ir de polemici ) ele n-au constituit totu#i ni#te (ariere ri%ide& :u existat puncte de trecere de la o *-

sc$emă esc$atolo%ică la alta1 ceea ce (ine a arătat D& Qeinstein în le%ătură cu 7a!onarola;5" /n prima parte a carierei sale adică înainte de *,4> !iitoarea călăuză a <loren"ei împărtă#e#te cu mul"i dintre contemporanii săi con!in%erea că sfîrsitul lumii e aproape& într-o can%one ce datează fără îndoială din *,K> el serie1 8Poate c$iar !enit-a !remea Y ;e cutremură infernul ) Miua Judecă"ii>K&9 în anul cînd intră la dominicani (*,K@) el redactează un scurt opuscul $e contemptu mundi' (8Despre dispre"uirea lumii9) în care citim următoarea frază1 8C !oi care sînte"i or(i judeca"i astăzi propria !oastră !ia"ă judeca"i !oi în#i!ă dacă nu cum!a sfîrsitul !eacurilor a #i !enit>-I9& în predicile rostite la <loren"a în *,4/ #i *,4* prezice că !iciile fără număr ale Gisericii anun"ă apropiata Judecată de apoi #i enun"ă zece ra"iuni care îndreptă"esc credin"a în această scaden"ă apropiată>4& Dar după *,4> #i mai ales începînd din *,4, alunecă pro%resi! spre milenarismul pe care a#a numi"ii .raticelli* îl răspîndiseră la <loren"a încă din secolul al XIII-lea& E!ident la început el proroce#te !enirea lui ;arol al VLI-lea amenin"înd cetatea :rno #i întrea%a Italie cu mari tri(ula"ii dacă nu se !a con!erti& 'înd ajun%e însă conducătorul spiritual al <loren"ei îi promite pace fericire #i prosperitate cu condi"ia de a-i fi credincioasă de acum înainte re%elui ei ;ristos& Ea !a fi atunci noul Ierusalim cople#it de (o%ă"ii1 8?ot a#a cum lumea a fost reînnoită prin potop pentru a-#i înnoi Giserica Dumnezeu trimite încercările sale asupra celor care !or fi în arcă & & & Fi iată ce zice psal= 8<ră"iori9 (it&)& 5umele popular al unor călu%ări cer#etori din secolele XIII)XIV în cea mai mare parte fra"i mireni pro!eni"i din mi#carea 8spirituală9 a ordinului franciscan #i urmări"i ca eretici de Giserica oficială& (5& tr&)&

mul nostru1 R;înta"i un cîntec nou DomnuluiS& C !oi pe care Dumnezeu i-a ales o !oi care sînte"i în arcă (florentinii) cînta"i un cîntec nou căci Dumnezeu !rea să-#i înnoiască GisericaI <ii încredin"ată <loren"a că dacă cetă"enii tăi î#i !or însu#i !irtu"ile pe care le-am descris (inecu!întată !ei fi căci !ei ajun%e de%ra(ă acest Ierusalim ceresc& & Dau aceste !e#ti (une cetă"ii <loren"a1 ea !a fi mai mîndră mai (o%ată mai puternică decît a fost !reodată înainte& 6îndră întîi #i-ntîi în oc$ii lui Dumnezeu ca #i al oamenilor căci tu <loren"a !ei fi reforma între%ii ItaliiJ la tine !a începe reînnoirea care-#i !a răspîndi razele în toate zările pentru că aici se află inima Italiei& Po!e"ele tale !or reforma totul la lumina %ra"iei cu care Dumnezeu te !a fi dăruit& In al doilea rînd <loren"a (o%ă"iile tale !or fi fără de număr #i Dumnezeu !a înmul"i totul întru mai (inele tău& în al treilea rînd î"i !ei întinde stăpînirea #i te !ei (ucura astfel de puterea seculară #i de puterea sprituală+/&&&9& 7a!onarola re%ăsea astfel concep"ia milenaristă tradi"ională optimistă #i în acela#i timp orientată cel pu"in par"ial spre (unurile pămînte#ti& In practică nu-i totdeauna u#or să decizi cînd e !or(a de un caz particular dacă te afli în prezen"a unui milenarism sau a credin"ei în sfîr#itul apropiat al lumii& Dacă eternitatea preaferice posterioară Judecă"ii de apoi a fost descrisă ca 8noi ceruri9 #i 8nou pămînt9 aceste expresii i se potri!esc la fel de (ine #i împără"iei milenariste a sfin"ilor& Este pro(a(il ca aceste confuzii să fi existat uneori c$iar în spiritul celor preocupa"i de a#teptarea esc$ato-lo%ică de exemplu ;ristofor ;olum( care era încredin"at că a fost ales de Dumnezeu pen- >*

tru a duce cre#tinismul popoarelor pă%îne de peste mări1 Intr-o scrisoare datată *@// el scrie1 8Pe mine m-a ales Dumnezeu ca mesa%er arătîndu-mi de ce parte se aflau cerul cel nou #i pămîntul cel nou despre oare Domnul %lăsuise prin %ura sa sfîntului Ioan în :pocalipsă #i de care pomenise înainte !reme Isaia+*&9 O Descoperirea :mericii #i a unei umanită"i necunoscute pînă atunci a fost de asemenea interpretată de călu%ării proaspăt de(arca"i în Dumea 5ouă fie ca semn că domnia sfin"ilor e aproape (cum !a sus"ine #i Vieira în secolul al XVII-lea) fie că sfîr#itul lumii nu !a mai întîrzia& ;ăci printre textele relati!e la aceasta fi%urează două pasaje din e!an%$eliile sfîntului 6arcu #i sfîntului 6atei care plasează con!ertirea %entililor= exact înaintea parusiei==1 8;ăci tre(uie întîi ca Vestea Gună să fie propo!ăduită la toate neamurile9& (6c XIV */)& 8Fi această Veste Gună a împără"iei se !a propo!ădui în toată lumea spre do!adă în fa"a tuturor semin"iilor& Fi atund !a !eniOsfîr#itulOO& (6at& O XXIV O *,)& Cricare ar fi fost con"inutul ei exact a#teptarea esc$atolo%ică pe care se întemeiază zelul misionarilor de(aroa"i în :merica este neîndoielnică& ;easul ultimului seceri# sunase& Importantă era a#adar introducerea promptă #i rapidă a masei indienilor în "arcul ocrotitor al Gisericii& ;ît de no(ilă era menirea încredin"ată 7paniei #i Portu%alieiI ;înd Isus se !a întoarce aceste două na"iuni îi !or putea prezenta milioane de noi con!erti"i pe care Judecătorul 7uprem îi !a rîndui de-a dreapta lui&
= Vec$ii politei#ti în opozi"ie cu e!reii #i cre#tinii& (5&tr&)& == In termeni teolo%ali a doua !enire a#teptată a lui ;ristos& (5&tr&)&

>*

Das ;asas= !edea totu#i e!enimentele apropiate în culori mai sum(re& După el spaniolii se purtaseră dincolo de mări ca ni#te răi cre#tini #i întrucît Rtransplantaseră sa(ia odată cu cruceaS era de a#teptat ca Dumnezeu să se răz(une pe un popor atît de necredincios+>& Dar nu cum!a tocmai :merica este în acest caz locul unde !a înflori Giserica !eacurilor de pe urmăB :stfel la acest apărător al indienilor speran"a esc$atolo%ică se asocia cu con!in%erea că 7pania urma să fie pedepsită& 85oile ceruri9 #i 8noul pămînt9 care după sfîntul Petru !a tre(ui să primească într-o zi o omenire eli(erată de păcat #i de nenorocire& au na!i%at a#adar de la o sc$emă apocaliptică la cealaltă adică de la millenium la descrierea epocii care !a urma Judecă"ii de apoi& Dacă e să dăm crezare #on0orbirilor /n <urul mesei' Dut$er pentru care sfîr#itul lumii era iminent ima%ina uni!ersul re%enerat pe !ecie ca un soi de tărîm unde cur%e lapte #i miere1 concep"ie foarte concretă apropiată de cea a c$ilia#tilor1 8 && & Pămîntul nu !a fi despuiat sterp #i jalnic după Judecata de apoi căci sfîntul Petru a spus că a#teptăm un nou pămînt unde sălă#luie#te dreptatea& Dumnezeu care !a face un nou pămînt #i ceruri noi !a pune aici că"elu#i cu pielea de aur #i perii din pietre pre"ioase& Fi nu !or mai fi fiare carni!ore nici ji!ine !eninoase precum #erpii #i (roscoii rîio#i ce-au ajuns răufăcători #i primejdio#i din pricina păcatelor de pe lumea asta& :ceste ji!ine nu numai că J !or înceta să ne mai primejduiască dar !or O fi plăcute dră%ăla#e #i mîn%îioase ca să pu-1& tem să ne jucăm cu ele++&9
I

= 9artolomeo de Las #asas (*,K,)*@..) misio nar spaniol în :merica& Pentru a stă!ili extermina rea indienilor a propus introducerea de scla!i ne%ri& (5&tr&)& >>

Din aoest moment a#teptarea Judecă"ii de apoi putea fi asociată unui* sentiment de eli(erare& ?ot în #on0orbirile /n <urul mesei Dut$er spune1 8C Dumnezeul meuI nu amîna !enirea taJ a#tept ziua cînd primă!ara !a rena#te cînd lumina zilei #i întunericul nop"ii !or fi deopotri!ă #i oînd !om a!ea un preafrumos re!ărsat de zori& Dar iată care sînt %îndurile mele #i !reau să le propo!ăduiesc& 7curt timp după re!ărsatul zorilor se !a i!i un nour ne%ru #i %ros #i trei ful%ere se !or zări #i (u(uitul trăsnetului se !a auzi #i cerul #i pămîntul se !or pră!ăli în năprasnic !ălmă#a%& Dăudat fie Domnul care ne-a în!ă"at că tre(uie să tînjim după ziua aceea #i s-o a#teptăm cu neră(dareI în timpul papalită"ii lumea întrea%ă nu %îndea la ziua aceea deoît cu înfrico#are precum stă mărturie imnul ce se cînta în (iserică1 =$ies irae' dies illa-" 5ădăjduiesc că ziua aceea nu-i departe #i-o !om !edea cu oc$ii no#tri+,&9 Da cî"i!a ani după moartea lui Dut$er Aein-ric$ Gullin%er succesorul lui MPin%li la Mii-ric$ îi consolează pe protestan"ii exila"i departe de "ara lor de (a#tină !estindu-le sfîr-#itul apropiat al lumii1 8Fi mai înc$in să $ărăzesc această lucrare (O sut( de predici despre &pocalips(! !ouă tuturor acelora care sînte"i răzle"i"i prin felurite neamuri #i împără"ii #i care sin%uri sunte"i meni"i Domnului Isus <iul lui Dumnezeu a#teptînd !enirea acestuia la judecata ce ne !a iz(ă!i în cele din urmă de toate împilărileJ #i atunci se !a fi să!îr#it neîndoielnic reînscăunarea mult a#teptată din toate !remile #i plină de nemăr%inită fericire #i atît de limpede #i răspicat fă%ăduită #i cu credin"ă !estită +@deopotri!ă de profe"i #i de apostoli &9

$,

In poezia protestantă %ermană contemporană cu %roză!iile 2ăz(oiului de ?reizeci de ani sfîr#itul lumii #i Judecata de apoi sunt e!ocate frec!ent ca eli(erare la care năzuiesc sufletele cucernice1 8Vino Doamne Isuse !inoI & && scrie în *.+4 G& Dersc$oP teolo% din 3oni%s(er%& Pune capăt lumii acesteia păcătoase& :dună făpturile tale& Ia-ne în mîinile tale (inecu!întate& Du-ne pe to"i laolaltă spre lumina #i fericirea !e#nice de pe tărîmul (ucuriei tale+.&9 In aceea#i epocă teolo%ii en%lezi exprimă o aspira"ie identică& Puritanul 2& Gaxter scrie în 3he >aints ,0erlastin1 ?est (8Cdi$na !e#nică a sfin"ilor9) (*.@/)1 8'ră(e#te o 6întuitorule !remea întoarcerii taieJ trimite-"i în%erii #i fă să răsune înfrico#ătoarele #i !oioasele trîm(i"e9& :ceea#i speran"ă re!ine #i altunde!a1 8C zi (inecu!0ntată & & & s-apropie oare ziua aceea de (ucurie #i de (inecu!întareB Da ea !ine cu pa#i mari cel care !ine !a !eni #i nu !a ză(o!i+-9& ;u cî"i!a ani înainte 2& 7i((es afirmase1 85oi tre(uie să !edem o fa!oare în cea de a doua întoarcere %lorioasă a lui ;ristos o (inefacere+4&9 :stfel cele două a#teptări esc$atolo%ice puteau fi iz!oare de speran"ă& E si%ur însă că cel mai adesea ele au fost producătoare de frică #i că ima%ina"ia înfă"i#a mai ales nenorocirile care tre(uiau să preceadă fie millenium-ul' fie Judecata de apoi ) ea însă#i extrem de reduta(ilă& Dar indiferent de deznodămîntul a#teptat locul care i se acorda lui :nticrist era mai totdeauna important& După unii !enirea lui pe pămînt era iminentă& După al"ii el se #i născuse& :ceastă fi%ură sinistră nu apar"ine :pooalipsei de#i constituindu-se în ima%ina"ia colecti!ă ea a fost asociată pro%resi! cu 4

8Ga(ilonul cel mare (îrlo% de demoni9 #i cu 8fiara cea stacojie9 e!ocată de cartea 2e!ela"iilor=& In sc$im( fie ca personaj indi!idual fie ca personaj colecti! :nticrist pro!ine din epistolele sfîntului Ioan #i din ,pistola a doua c(tre tesalonicieni a s./ntului Pa0el" 5icicînd ca de la 6area 7c$ismă cre#tinătatea nu !or(ise atît de mult despre :nticrist& ;el descris cu anticipa"ie de sfîntul Pa!el în aceea#i Epistolă către tesalonicieni ca fiind 8omul nele%iuirii fiul rătăcit potri!nicul acela care se !a înăl"a mai presus de tot ce poartă numele lui Dumnezeu ori prime#te înc$inare ajun%înd să se a#eze el însu#i în 7anctuarul Domnului dîndu-se drept Dumnezeu ,/ 9 de!ine o(sesie& Predica"ia ) în special predicile sfîntului Vincent <errier9 #i ale lui 6anfredi da Vercelli ) difuzarea Le1endei aurite care în capitolul consacrat a!entului=== anun"ă imposturile du#manului lui Dumnezeu teatrul reli%ios numeroasele Vie2i ale lui &nticrist răspîndite de tiparul a(ia născut pictura,* #i %ra!ura %ra"ie lui 7i%norelli #i lui Durer au popularizat teama de acest puternic inamic al lui Dumnezeu #i al omenirii& 7peculînd antiiudaismul cutare predicator sau cutare Via"ă a r(ului &nticrist s-au crezut îndreptă"i"i să asi%ure că el se !a na#te ) sau se #i născuse ) din-trun 8$idos jido! cur!ar9 care #i-a cunoscut trupe#te propria lui fiică,>& :l"ii tot mai numero#i pe măsură ce se amplificau polemicile reli%ioase l-au identificat pe :nticrist cu du#manul pe care îl com(ăteau în momentul respecti!& Pentru QEclif Jan Aus #i 7a!onarola acesta era însu#i papa& Pentru curia romană
= &pocalipsa lui Ioan" (5&tr&)& == >an Vicente @errer (*+@@)*,*4) cele(ru predicator dominican născut lin%ă Valencia în 7pania Fi mort în <ran"a la Vannes& (5&tr&)& 9== Din latinescul 8ad!entus9 !enire sosire& 7e în"ele%e prin 8ad!ent9 la catolici timpul dinaintea na#terii lui ;rrstos cuprinzînd cele patru duminici =s care preced ;răciunul& (5&tr&)&

mai întîi a fost 7a!onarola apoi Dut$er& Pentru extremi#tii oare îl urmau pe 6iinster :ntierist a!ea două e$ipuri1 al lui Dut$er #i al papei& Iar pentru Dut$er a!ea tot două nume1 Papa #i ?urcul& în aceste condi"ii cum să nu fi fost de temut c$iar #i în speran"a unui millenium apropiat ac"iunea făpturii demoniace oare !a înmul"i pe pămînt minciunile crimele #i sacrile%iileB Viitorul imediat apărea a#adar foarte sum(ru în perspecti!a oamenilor care au fost succesi! contemporanii lui Jan Aus apoi ai 2eformei&
,. Mi-!oace!e &e &if".a e a!e f ici!o eschato!ogiee

<aptul că o(sesia !enirii lui :nticrist #i frica de sfîr#itul lumii ) apre$ensiuni de ori%ine clericală ) au cuprins înoepînd de la mijlocul secolului al XlV-lea pături ale popula"iei aparent mult mai lar%i deeît în anul o mie se explică nu numai prin ur%iile !remurilor ci #i pro(a(il mai ales prin mijloacele de difuzare ale acestor spaime esc$atolo%iee& ;ăci perioada euprinsă între moartea lui ;arol cel 6are #i începutul secolului al Xl-lea cople#ise #i ea Europa ou o %rea recoltă de calamită"i& Dar 8Cccidentul secolului al X-lea acest "inut al pădurilor al tri(urilor al !răjitoriei al re%i#orilor9 ) a#a cum îl descrie '& Du(E,+ ) era prea rural prea fărîmi"at prea înapoiat pentru a fi permea(il unor curente intense de propa%andă& Dimpotri!ă patru sute de ani mai tîrziu el s-a ur(anizat iar elita sa în!ă"ată s-a lăr%it& Predicatorii pot z%îl"îi -acuma cu toată !i%oarea mul"imile citadine Z= trecîndu-Ie9 în timpul unei predici prin toate -R stările emoti!e de la frică la speran"ă de la păcat la căin"ă& 6arile spaime esc$atolo%iee n-ar fi putut marca profund mentalitatea colecti!ă în special în ora#e fără marile predica"ii populare cărora sfîntul Vincent <errier >

printre al"ii le-a conferit un stil nou la începutul secolului al XV-lea& ;ălu%ării cer#etori cutreieră de acum înainte ora#ele oprindu-se cîteodată îndelun% ici #i colo pentru a "ine cîte o serie completă de predici& Vestind pedepse iminente ace#ti nomazi ai apostolatului c$eamă înainte de toate la peniten"ă& De-a lun%ul periplului lor ei sunt uneori înso"i"i de 8peniten"i9 auditori din ajun care !or să-#i prelun%ească astfel cura spirituală făcînd totodată un fel de pelerinaj de ispă#ire& 7ă sc$i"ăm pe scurt itinerarul sfîntului Vincent <errier& Pornind de la :!i%non în *+44 el predică întîi în Pro!en"a în 7a!oia în Daup$in. în Piemont pro(a(il în Dom(ardia& Intre *,/4 #i *,*@ stră(ate ;astilia :ra%onul #i ;atalonia& în *,*. re!ine în <ran"a trece prin ?oulouse tra!ersează 6asi!ul ;entral "inuturile Doarei 5ormandia înc$eindu-#i apostolatul în Gretania unde moare la Vannes în *,*4& în decurs de douăzeci de ani calcula E& Delaruelle Vincent 8a stră(ătut un teritoriu cît o dată #i jumătate <ran"a #i a putut cuprinde într-un fel sau altul mai multe milioane de auditori,,9& ;$iar dacă această estimare e cam optimistă căci era !or(a mai ales de o predica"ie în mediul ur(an iar popula"ia ora#elor era deseori modestă acest itinerar ne dă măsura impactului pe care *-a putut a!ea asupra sensi(ilită"ii #i a ima%ina"iei colecti!e un dominican con!ins de iminen"a Judecă"ii de apoi& Cr el nu a fost decît unul dintre nenumăra"ii predicatori care au răscolit mul"imile Europei începînd din primii ani ai secolului al XV-lea& 7ă re"inem printre cei care au insistat asupra scaden"elor esc$atolo%ice pe 6anfredi da Vereelli pe sf întul Ioan ;apistran= pe fratele 2io$ard care a slujit-o cu de!otament pe Ioana
= +ean sau +ohannes #apistrano' #apistranus sau #apistran (*+-.)*,@.)& Ln episod (io%rafic de re"inut este acela că J&;& a fost un timp consilierul lui Iancu de Aunedoara pe care *-a secondat în apărărea Gel%radului& (5&tr&)&

Jan

TTeîu7tcunoa&tere a 77 a JudecăT de Ducerna in

/0

Germani a tinuare

Jro%

Gerrnar

ua.

(licate

O #i T î0cuse eăd 7aturn on- (rari lor

( e r *%
'on7 ice-

iderat o pian

A

nA e î a s r t ă
e tx

na a în *@>* u
%ern ta tra

-

;

ermit literatura

tr-un teaza

%erm

ana încp *4 tre

*./* #i *.>@ N

Dut$er ) !oi re!eni curînd asupra lui ) credea că Judecata de apoi este aproape& Cr tiparul a în%ăduit o asemenea difuzare a operelor sale încît el se numără cu si%uran"ă printre cei care au contri(uit cel mai mult la %eneralizarea spaimelor esc$atolo%ice cel pu"in în "ările care au optat pentru protestantism& 7-a calculat că între *@*K #i *@>@ au fost !în-dute peste >/// de edi"ii din scrierile 2eformatorului redactate în acest inter!al .@& Cr pe - ! atunci Dut$er se afla la începutul carierei sale& 7uccesul Gi(liei traduse de el a fost imens& [ncă din timpul !ie"ii sale cunoa#tem -, de imprimări ori%inale #i >@+ făcute după acestea iar Gi(lia de la Qitten(er% a cărei primă edi"ie datează din *@>> con"inea o copie u#or modificată a ima%inilor din ciclul &pocalipsei %ra!ate de Durer în *,4-& Gi(lia de la 37ln (*,-/) ca #i cea de la 5iirn(er% (*,-+) erau ilustrate cu ima%ini ale :pocalipsei pe care cu si%uran"ă că Diirer le-a !ăzut& Dar acest !izionar de douăzeci #i #apte de ani conferit atîta ade!ăr acestei 8lumi de metal sonor în care răsună copitele cailor #i zăn%ănitul să(iilor9 (E& 60le) încît mai toate reprezentările ulterioare ale &pocalipsei realizate în 'ermania au fost simple copii după Diirer@K începînd cu cele deJ după *@>+ ale lui Gur%\mair 7c$ău-felein #i Aol(ein cel ?înăr@-& 'ra!urile lui Diirer au fost cunoscute de timpuriu #i în <ran"a de !reme ce începînd din *@/K unele dintre ele au fost reproduse ca desene mar%inale în di!erse (re!iare în timp ce Gi(liile franceze pu(licate la :n!ers în *@+/ #i la DEon în *@,* #i *@@+ au imitat seria completă a ilustra"iilor Gi(liei de la Qitten(er%& E& 60le a descoperit #i alte do!ezi ale difuzării în <ran"a a &pocalipsei lui Diirer #i a demonstrat că această icono%rafie cele(ră îi inspirase pe arti#tii care au realizat în cursul secolului al XVI-lea !itraliile de la 7aint-6artin-desVi%nes la ?roEes de la 'ran!ille #i ;$a!an%es în departamentul :u(e de la <erte-6ilon în departamentul :isne +/

#i de la capela re%ală din Vincennes& Fi în catedrala din Dimo%es la mormîntul lui Jean de Dan%eac (m& *@,*) se poate !edea un (asolief în care fi%urează cei patru ca!aleri ai :pocalipsei înarma"i cu aro sa(ie cîntar #i trident@4& Imposi(il să nu recuno#ti aici influen"a lui Diirer& Există de asemenea o le%ătură e!identă între artistul %erman #i reformatul Jean Du!et care a pu(licat în *@.* cea mai !i%uroasă &poc(lips( datorată unui artist francez& :stfel prin toate mijloacele ) predica"ie teatru reli%ios cîntări (iserice#ti de asemenea tipar %ra!ură #i fel de fel de ima%ini ) occidentalii de la începuturile epocii moderne s-au pomenit asedia"i de amenin"ările apocaliptice& A& Qolfflin a a!ut dreptate scriind în le%ătură cu operele lui Diirer1 8?o"i trăiau pe atunci cu %îndul la sfîr#itul lumii9&./ In acela#i spirit un (un cunoscător al 'ermaniei secolului al XVIlea J& De(eau scria de curînd1 8Profe"iile apocaliptice & & & erau & & & cît se poate de familiare contemporanilor& :ceastă epocă marcată de atîtea descoperiri #i cuceriri n-a a!ut ca să spunem a#a niciodată con!in%erea că !ede mijind zorile unor timpuri noi& Dimpotri!ă o(sedată de ideea fixă a declinului a păcatului #i a Judecă"ii de apoi ea a trăit cu certitudinea că este punctul în care se înc$eie istoria9&.*
+. 1 ' i#% 'e ioa&a &e intensifica e a f ici!o eschato!ogice2 sf3 şit"! seco!"!"i a! 4!V5!ea şi 3nce'"t"! seco!"!"i a! 4V5!ea.

5umeroase indicii permit datarea acestei cre#teri a spaimei esc$atolo%ice în a doua jumătate a secolului al XlV-lea& Difuzarea ei în această perioadă se explica prin coinciden"a sau succesiunea rapidă a calamită"ilor deja enumerate1 instalarea la :!i%non a unei papalită"i

din ce în ce mai administrati!ă #i lacomă de c0#ti% 6area 7c$ismă (oricare european pomenindu-se pe atunci excomunicat de acela dintre papi căruia nu i se supunea) reapari"ia dezastruoasă a ciumei 2ăz(oiul de o sută de ani înaintarea turcească etc& 'alienne <rancastel notează1 8în toată Europa secolului al ea & && ilustrarea :pocalipsei este un mare su(iect la modă& Incepînd ea atîtea altele în sculptura monumentală franceză & & & ea cuprinde pro%resi! miniatura reta(lul #i fresca& In secolul al XlV-lea atin%e apo%eul difuzării sale.>&&&9& :pari"ia acestei icono%rafii la Vene"ia se situează în *+4,.+& P$& Graunstein semnalează #i el noutatea temei Judecă"ii de apoi în arta %ermană de la începutul secolului al XV-lea.,& Fi mi se pare aproape si%ur "inînd seama de efectul predicatorilor că teama de sfîr#itul lumii a a!ut mult mai multă %reutate în epocă decît speran"a unui millenium de fericire care a fost mai de%ra(ă apanajul unor minorită"i acti!iste& Ioan al XXII-lea pontif la :!i%non între *+*. #i *++, inamic al lui Dudo!ic de Ga!aria #i al franciscanilor 8spirituali9 (lamat de 6arsilio da Pado!a în $e.ensor pads (8:părătorul păcii9) #i împotri!a căruia s-a ridicat un antipapă între *+>+ #i *++/ fusese deja calificat drept :nticrist& :cest tip de acuza"ie re!ine cu o insisten"ă înnoită în timpul 6arii 7c$isme (*+K-)*,*K) fiecare ta(ără repro#îndu-i celeilalte că este condusă de :nticrist& :stfel 6at$ias din Jano! de exemplu canonic din Pra%a al cărui discipol !a fi #i Jan Gus& El dez!oltă #i propa%ă o ade!ărată tipolo%ie a lui :nticrist ne%ati!ul trăsătură cu trăsătură al 6întuitorului #i care nu putea fi decît un rău păstor strecurat printre cre#tini exercitînd suprema autoritate reli%ioasă (uourîndu-se de (o%ă"iile lume#ti #i folosind cu neo(răzare ) #i în sluj(a răului ) (unurile proprii lui Isus ;ristos1 7criptura #i sacramentele& :cest fă"arnic $idos această întruc$ipare a

seori Lneori

îl

riT -- Este Q(a atona de B tu> * a l acereeisa& Este cipuLs :RR3 ticălo#ia T Dliîioat drept PJ "n!ier#unarea u.. Dar

Q* ;: 7eori dimpotri!ă- f 7TYxXlLea

) Sf

calea

t ul ui - na"ional a tre"ine ]

nu

de d% sîîr#it de lum ortodoxe ale unm

,$

),

era atît de con!ins de iminen"a Judecă"ii de apoi încît îndemna femeile să se despartă definiti! de (ăr(a"ii lor pentru ca !enirea Domnului să le afle lipsite de orice le%ătură lumească.4& El a a!ut un ad!ersar în persoana franciscanului Gernardino da 7iena care cutreiera #i el Peninsula străduindu-se să potolească spiritele #i care constata cu înfrico-&#are1 87untem năpădi"i pînă la în%re"o#are de prorocirile care anun"ă !enirea lui :nticrist semnele Judecă"ii de apoi #i reforma Gisericii9K/& Dar cî"i exalta"i în !remurile acelea frămîn-tate la un sin%ur predicator cu sîn%e receI 7fîntul Vincent <errier alt dominican despre al cărui zel #i a cărui influen"ă am mai !or(it anun"a neo(osit că Judecata de apoi !a a!ea loc =cito' bene cito ac 0alde bre0iter- (8curînd neîntîrziat în foarte scurt răstimp9)& :ceasta era formula lui fa!orită& Din zece predici #apte a!eau ca temă Judecata de apoiK*& Iluminat de o !edenie pe care o a!usese la :!i%non la începutul apostolatului său <errier era con!ins că este în%erul anun"at în capitolul al XlV-lea al :pocalipsei z(urînd în mijlocul cerului pur-tînd E!an%$elia oea !e#nică tuturor semin"iilor #i stri%înd în %ura mare1 8?eme"i-!ă de Dumnezeu #i slă!i"i-* căci iată ceasul judecă"ii sale9&-C seamă de miracole lau consolidat în această misiune în special cel de la 7alamanca& ?ocmai afirmase în fa"a mul"imii1 8Eu însumi sunt în%erul acela pe care *-a !ăzut sfîntul Ioan9 cînd iată că trece corte%iul fune(ru care ducea o femeie la %roapă& Profetul o interpelează pe defunctă îi porunce#te să se ridice #i să spună cu %las tare dacă într-ade!ăr el este în%erul :pocalipsei însărcinat să !estească apropiata Judecată& 6oarta se ridică declară răspicat că într-ade!ăr el este în%erul acela după care rede!ine cada!ruK>& In consecin"ă predicatorul putea declara sus #i tare auditorilor săi1 8;ît pri!e#te !enirea însă#i a lui :nticrist #i sfîr#i-tul apropiat #i în foarte scurt răstimp al lumii eu le predic drept si%ure #i fără teamă că

%re#esc Domnul (ine!oind să-mi întărească spusa cu minuniK+9& Fi pentru că sfintui Pa!el în ,pistola către romani (XI >@)+>) prezice mîntuirea lui Israel înainte de sfîr#itul timpurilor Vincent <errier se străduia să-i con!in%ă cu predicile sale mai ales pe e!rei #i să-i aducă în sinul Gisericii în caz contrar cre#tinii fiind îndemna"i să rupă orice le%ătură cu cei care se îndărătniceso în rătăcelile lorK,& Este necesar să insistăm asupra rolului pe eare par să-* fi jucat e!reii în intensificarea temerilor #i a speran"elor apocaliptice trăite în acea epocă de către popula"iile occidentale& Din ce în ce mai persecuta"i din momentul ;iumei ne%re !ictime ale po%romurilor in!idia"i de oamenii de rînd desemna"i !indictei mul"imilor de predicatorii fanatici ei au ajuns să spere !enirea apropiată a lui :nticrist ) ?urcul ) oare !a răz(una Israelul oprimat #i !a face din (isericile cre#tine 8%rajduri de !iteK@9& Pe de altă parte însă un număr oarecare de e!rei spanioli s-au con!ertit sincer la cre#tinism ajun%înd c$iar mem(ri influen"i ai Gisericii& 5u-i deloc de mirare că ace#tia au adus cu ei o tradi"ie mesianică adînc înrădăcinată în sufletul poporului lor întărind astfel atmosfera apocaliptică ce apăsa tot mai mult Europa de atunciK.&

5. O a doua perioada de inten i!icare" epoca Re!ormei.
7ă se fi produs oare o relati!ă lini#tire a acestor spaime în cursul secolului al XV-lea odată cu stin%erea 2ăz(oiului de o sută de ani cu îndepărtarea amintirilor exilului de la :!i%non #i a 6arii 7c$isme #i cu potolirea fe(rei conciliareB Dacă da atunci noile cuceriri ale tur-cilor pontificatele scandaloase ale lui Inocent al VLIlea (*,-,)*,4>) #i :lexandru al Vl-lea (*,4>) *@/+) #i con!in%erea răspîndită pretu-+@ tindeni că ierar$ia ecleziastică se afundă tot

mai mult în stricăciune tre(uie să fi pro!ocat la sfîr#itul secolului al XV-lea un nou a!înt ) de durată ) al o(sesiilor esc$atolo%ioe& Ele in!adează într-ade!ăr Italia 2ena#terii #i î#i află expresia cea mai %răitoare în predicile lui 7a!onarola& Profetul odată dispărut unii discipoli #i imitatori reiau într-o <loren"a nelini#tită #i într-o Italie din zi în zi mai per!ertită temele #i anun"urile predioa"iei sale& In cursul anilor *,4-)*@*@ me#te#u%arul Gernardino #i un)ii (8unti9) oare îl urmează franciscanul <ra <rancesco da 6ontepulciano care atra%e mul"imi uria#e cînd predică în catedrală sau la 7anta ;roce fiul de ne%ustor <rancesco da 6eleto "in în stare de alarmă cetatea crinului pre!estindu-i tul(urări iminente& Desi%ur unele dintre aceste profe"ii mai păstrează optimismul milenarist pentru care optase în cele din urmă 7a!onarola& Ecoul lui răz(ate #i în numeroase opere ale Iui Gotticelli în special într-o ?(sti1nire pictată în *@/>KK& <loren"a este reprezentată aici în trei timpi ) cei pre!esti"i de 7a!onarola1 la stîn%a cetatea este supusă pedepsei di!ineJ în centru personificată de 6ăria 6a%dalena aceasta căindunse la pieiorul cruciiJ în dreapta ora#ul se scaldă în lumina re!ela"iei în timp ee 2oma rămîne în zona pustiită de mînia Judecătorului 7uprem& 6ilenarismul (în !ersiunea lui cea mai spirituală #i %ioacc$inistă) e #i mai iz(itor în lucrările lui <rancesco da 6eleto redactate prin *@*+& E!reii asi%ură el se !or con!erti în *@*K& :tunci !a începe ultima re!ela"ie a misterelor 7cripturii #i ;el de 7us !a ale%e pentru împlinirea ei 8un om simplu ca să-#i do!edească astfel #i mai mult mărinimia9& Era cea 5ouă !a începe între *@+/ #i *@,/ cu con!ertirea în acest inter!al a musulmanilor& :cest deceniu !a marca sfîr#itul celei de a cincea stări a Gisericii& Da începutul celei de a #asea trîrrA (i"a !a suna !enirea lui 6esia #i con!ertirea uni!ersală 8datorită căreia întrea%a lume !a trăi su( un sin%ur păstorK-9&

U

Dar alte preziceri contemporane celor precedente sunt mult mai ne%re& <ra <rancesco care predică a!entul în *@*+ la 7anta ;roce îi imploră pe florentini să pună capăt zîzaniilor dintre ei căci răz(unarea se apropie1 87în%ele !a cur%e pretutindeni& Va cur%e sîn%e pe străzi în matca flu!iuluiJ oamenii !or na!i%a pe !aluri de sîn%e lacuri de sîn%e flu!ii de sîn%e& & & Două milioane de demoni au fost slo(ozi"i în cer&& & pentru că de-a lun%ul celor optsprezece ani care au trecut s-a făptuit mai mult rău decît de-a lun%ul celor cinci mii de ani de dinainteK49& 7-ar putea ca <loren"a să fie cru"ată dacă se !a oăiJ dar ea nu tre(uie să mai a#tepte !enirea unor noi profe"i pentru că ace#tia n-ar fi decît ni#te martori mincino#i ai lui ;ristos?rei semne !or anun"a !enirea apropiată a lui :nticrist1 căderea re%elui <ran"ei eea a lui <ederico(B) de :ra%on #i o nouă se$ismă în cadrul Gisericii catolice odată ou instalarea de către împărat a unui antipapă& 2oma !a îndura cele mai cumplite c$inuri& între"inînd tul(urarea în spirite comportînd ) explicit sau implicit ) critica ierar$iei eeleziastiee aceste preziceri au în%rijorat autorită"ile #i mai ales pe mem(rii familiei deO6edici acum la putere la <loren"a unde se întorseseră în *@*> precum #i la 2oma unde în anul următor instalaseră pe tronul pontifical un om al lor Deon al IX-lea& In cea de a unsprezecea sesiune a sa (*4 decem(rie *@*.) al V-lea conciliu de la Daterano= adresîndu-lise predicatorilor le interzise pre!estirea unor date precise pentru !enirea lui :nticrist sau pentru Judecata de apoi& In anul următorS conciliul pro!incial de la <loren"a întrunit su(
= In palatul pontifical Daterano unde au a!ut loc unsprezece concilii primele cinci fiind conside-+K rate ecumenice& (5&tr&)&

)

pre#eden"ia ar$iepiscopului ora#ului un alt 6edici (!iitorul ;lement al VA-lea) !a repeta aceste interdic"ii aplicîndu-le eu precădere situa"iei din cetatea florentină& Dar D& ;antimori a a!ut dreptate arătînd că aceste a!ertismente nu se adresau decît celor care a!ansau un calendar prea ri%uros al scaden"elor apocaliptice-/& ;ăci la al V-lea conciliu de la Daterano mul"i clerici începînd cu E%idio da Viter(o erau con!in#i că împlinirea timpurilor este iminentă (a c$iar pe cale de a se realiza& Ei refuzau să creadă însă în $azardatele preziceri cifrate& 5a#terea 2eformei protestante nu se în"ele%e cum se cu!ine dacă n-o repunem în atmosfera de sfîr#it de lume care domnea pe atunci în Europa #i mai cu seamă în 'ermania& Dacă Dut$er #i discipolii săi ar fi crezut în& supra!ie"uirea Gisericii romane dacă nu s-ar fi sim"it zori"i de iminen"a deznodăm0ntului final cu si%uran"ă că n-ar fi fost atît de intransi%en"i fa"ă de papalitateJ dar pentru ei nu în-eăpea nici o îndoială1 papii epocii erau întruc$ipări succesi!e ale lui :nticrist& Dîndu-&le acest nume colecti! ei nu credeau că folosesc un slo%an propa%andistic ci că identifică o situa"ie istorică precisă& De !reme Re :nticrist domne#te la 2oma înseamnă oă istoria omenirii se apropie de soroc& Dut$er a fost (întuit de o(sesia zilei celei de pe urmă& în *,-@ franciscanul Jo$ann Ailten din ?urin%ia prorocea căderea papalită"ii în *@*,)*@*. distru%erea 2omei în *@>, iar a lumii în *.@*& Cr Dut$er se afla la Eisenae$ cînd Ailten a murit acolo prin *@// #i uneori s-a #i referit la el-* în *@>/ 2eformatorul exclamă1 8Miua cea de pe urmă e la por"ile noastre->9& în *@+/ în momentul cînd amenin"area turcească se a%ra!ează el afirmă în epistola dedicatorie ce precede traducerea căr"ii lui Daniel1 8?otul s-a să!îr-#it Imperiul roman e la capătul drumului său iar ?urcul pe culme %loria papalită"ii s-a stins #i lumea trosne#te din toate (alamalele-+9& :ce- +-

lea#i a!ertismente le re%ăsim în Pre.a2a la &pocalipsC5D" 'ît despre #on0orbirile in <urul mesei E=3ischreden-F acesta ne oferă numeroase mărturii cu pri!ire la presentimentele esc$atolo%ice ale lui Dut$er1 8într-altă zi doctorul 6artinus spuse o mul"ime de lucruri pri!ind Judecata de apoi #i sfîr#itul lumii căci de #ase luni încoace fusese e$inuit de !ise %roaznice #i înfrico#ătoare în le%ătură cu ziua cea de pe urmă& 7-ar putea spune el ca ziua asta să nu fie departe 'um ne încredin"ează #i 7criptura& ?impul care îi rămîne lumii nu-i mai lat de-o palmă dacă e să-* comparăm cu cel care s-a s^urs pînă acumJ e un măr mititel sin%urul care a(ia se mai "ine în pom #i stă să cadă& Imperiile între care Daniel a !ăzut lumea împăr"ită (a(ilonienii per#ii %recii romanii nu mai sunt& Papa a mai păstrat cîte!a rămă#i"e din Imperiul roman1 aceasta e ultima pecete a :pocalipsuluiJ ea !a să se sfărîme& 6ulte semne se i!esc pe Rer pe care le !edem prea (ine #i care ne !estesc că sfîr#itul lumii nu-i departe& Pe pămînt sădim clădim a%onisim comori 'L multă osîrdieJ toate me#te#u%urile propă#esc ca #i cum lumea ar !rea să întinerească #i s-o ia de la capăt& 5ădăjduiesc că Dumnezeu !a pune capăt tuturor acestora9& :tunci ma%istrul Deon$ardus GeEer spuse1 86atematicienii #i astrolo%ii sus"in eă pentru cel de al patruzecilea an #$5%&'( conjunc"iile planetelor !estesc mari întîmplări& ) Da răspunse doctorul 6artinus asta poate "ine cî"i!a ani dar urma#ii no#tri !or !edea împlinirea 7cripturilor #i poate că noi în#ine c$iar !om fi martorii acestei împliniri-@9& [ntre(at altă dată cu pri!ire tot la acest su(iect 2eformatorul răspunsese1 8Dumea nu !a dăinui multă !remeJ cu !oia Domnului poate +4 încă !reo sută de ani-.9& Lria#a popularitate

a lui Dut$er în 'ermania n-a făeut decît să întărească încredin"area oricum lar% răspîn-dită că sfîr#itul lumii se apropie& Predica"ia protestantă a reluat pe întrecute a!ertismentele doctorului 6artin& în *@.> un pastor a "inut în fa"a turmei sale un discurs foarte semnificati! în aeeastă pri!in"ă spunînd în esen"ă1 eeea ce a prorocit noul Eli (Ilie ) n&tr&) noul sfînt Pa!el tre(uie neapărat să se împlinească& 7in%uri papista#ii nele%iui"ii #i sodomi"ii pot să pună asta la îndoială& ;e înseamnă oare atîtea & - minuni de care niciodată pînă acum nu s-a auzit !or(indu-se decît că Isus 8!a să !ie foarte cu-r0d ca să judece #i să pedepsească-K9B Despre rolul jucat de Dut$er în difuzarea a#teptării esc$atolo%ice de"inem o %răitoare mărturie indirectă& Ea pro!ine de la un predicator catolic 'eor% Qizel care a fost #i autor de c0ntări reli%ioase& Incepînd din *@+. el a atacat peda%o%ia terorizantă a 2eformatorului1 8Dut$er a crezut că sădind spaima în suflete le !a atra%e mai lesne la noua lui doctrină #i de aceea a !or(it atîta despre Judecata de apoi #i !enirea lui :nticrist&&& Destul ca !întul să (ată cu putere destul ca furtuna să răscolească marea #i totul e semn limpede pre!estitor al Judecă"ii de apoi al apropiatei !eniri a lui Isus ;ristosI Cr tot ce scrie Dut$er se cite#te cu lăcomie se prime#te cu credin"ă #i !enera"ie ca tot atîtea mesaje aduse de un trimis ^eres'--&9 :firma"ia lui '& Qizel e totu#i simplistă& Dut$er nu-i e!ident sin%urul răspunzător de re- O !ărsarea spaimelor esc$atolo%ice în 'ermania& 6elanc$t$on ade!ărat praeceptor Germaniae' nu-i mai pu"in cate%oric decît doctorul 6artin& El !or(e#te despre 8cumplitele zile de pe urmă9 despre 8;ristos a cărui întoarcere e la un pas acuma9 #i care 8!a re!eni curînd9& 87fînta 7criptură mai serie el ne aduce limpede această alinare #i această în#tiin"are cum acestea #i el declară că !enirea lui ;ristos este D6

că ziua de pe urmă tre(uie să !ină curînd după distru%erea Imperiului %erman-4&9 6elanc$t$on î#i exprimă părerile despre sfîr#itul lumii în două prefe"e în *@+> #i *@@- la #ronica lui Jean Carion (m& *@+K) astrolo% istorio%raf #i consilier la curtea din Granden(ur%& 7prijinindu-se pe profe"iile lui Daniel #i succesiunea celor patru monar$ii ;arion consideră ca #i 6elanc$t$on că istoria omenirii se apropie de capăt& :ceea#i opinie este formulată de 7leidan în cele(rul său tratat cu titlul semnificati! $e Huattuor summis imperiis (8Despre cele patru imperii de frunte9) (*@@.)1 8Dat fiind că aceste !remuri în care trăim sînt nespus de jalnice #i pline de nenorociri predicile acelui profet WDanielX tre(uie cu %rijă în"elese de noi ce#tilal"i care ne-am născut cînd lumea stă să se sfîr#ească #i tre(uie cu%etat adînc asupra lor ca să fim apăra"i ca de un zid #i întări"i de anumite consolări împotri!a !alurilor #i furtunilor care ne amenin"ă4/&9 Cr lucrarea lui 7leidan #i #ronica lui ;arion au constituit ade!ărate manuale a căror difuzare a fost eonsidera(ilă în 'ermania #i în străinătate4*& De asemenea #on<ecturile teolo%ului luteran :& Csiander despre Vremurile de pe urm( )i s./r)itul lumii (*@,@) au cunoscut un succes interna"ional& Fi în afara 'ermaniei epoca 2eformei este înso"ită de o intensificare a temerilor #i a speran"elor apocaliptice& Defe!re dOEtaples consideră că s-a ajuns la 8!remurile de pe urmă ale credin"ei9 acea formă de credin"ă cînd mul"imile se îm(ulzesc în jurul E!an%$eliei întocmai cum făcuseră în ziua înmul"irii pîinilor pentru a-* asculta pe 6esia& 8;ăci ei !eniseră de departe ca să asculte cu!întul Dui& ?ot a#a !a fî #i în ziua cea de pe urmă a credin"ei de caref precum cred eu sîntem foarte aproape4>&9 în sc$im( operele lui ;al!in pot părea mai pu"in pătrunse de preocupări esc$atolo%ioe& ;u toate

acestea #i el declară că !enirea lui ;ristos este la un pas de aici înainte4+& Dealtfel pentru ;al!in ca #i pentru Dut$er papa este :ntricrist iar 2oma noul Ga(ilon& 2ea#ezate în contextul epocii aceste formule sînt lipsite de orice am(i%uitate ele denotînd că în lupta sa îndîrjită împotri!a supersti"iilor ;al!in se considera unul dintre profe"ii zilelor de pe urmă& Dealtminteri el se #i afla într-un mediu în care ad!ersari #i prieteni %îndeau în termeni de sfîr#it de lume& Printre ad!ersarii săi tre(uie citat mai ales 6i%uel Fer!et& în ?estitutio christianismi (82estaurarea cre#tinismului9) medicul spaniol se străduia să demonstreze sprijinindu-se pe &pocalips(' că lupta cu papa-:nticrist #i cu 6area Prostituată intra în ultima ei fază& : doua !enire a lui ;ristos a!ea să pună capăt acestei jalnicii a lumii #i a Gisericii care dăinuie#te de cînd ;onstantin 8s-a călu%ărit9 iar papa 7il!estru 8a ajuns re%e al 2omei9& 7fîr#itul lumii păcătoase !a fi 8restaurarea9 ade!ăratului cre#tinism4,& Din ta(ăra prietenilor lui ;al!in iată-* acum pe Pierre Viret (m& *@K*) care a predicat în El!e"ia apoi în Dan%uedoc& într-o lucrare ciudată în formă de dialo%uri Le Ionde ( lJempire et le monde demonicele (V" n&a& nr& 4@) el îi spunea cititorului1 8Dumea este pe sfîr#ite&& & Este ca un om care tra%e din răsputeri să moară& :cum a#adar ai %rijă de casă& && leapădă-te de stricăciune& & & #i după ce î"i !ei fi pus unde!a de o parte cu%etările care te mî$nesc atît de mult %ră(e#te-te să părăse#ti această lume& ;ăci !or !eni nenorociri #i mai mari decît cele pe care le-ai !ăzut pînă acum4@&9 Gullin%er (m& *@K@) care a condus ani îndelun%a"i Giserica reformată el!e"iană la Muric$ de#i refuză să a!anseze o dată precisă consideră #i el că împlinirea timpurilor este ca #i înfăptuită1 8:preciez că în prezent este cît se poate de clar %ra"ie doctrinei foarte cunoscute a Dom- ,>

nului 5ostru Isus ;ristos %ra"ie răspunsurilor deloc am(i%ui ale preasfin"ilor profe"i ai lui Dumnezeu #i %ra"ie limpezimii interpretării apostolilor de frunte ai lui ;ristos %ra"ie în sfîr#it examinării lucrurilor (care în parte potri!it mărturiilor unor istorii ade!ărate s-au #i să!îr#it #i în parte se să!îr#esc zilnic su( oc$ii no#tri) că profe"iile despre sfîr#itul timpurilor s-au #i împlinit #i că de aceea ziua Domnului este aproapeO.& & &9 :stfel 2eforma protestantă iz!oră#te într-o oarecare măsură dintr-o profundă fermenta"ie esc$atolo%ică contri(uind ulterior la amplificarea ei& 6i se pare că această 8a#teptare a lui Dumnezeu9 a fost deose(it de puternică în 'ermania secolului al XVI-lea cînd într-un climat de anxietate conjunc"iunile planetelor în *@>, #i *@>@ au pro!ocat o panică de propor"ii alarmîndu-i pe Dut$er #i pe Diirer& Dar am !ăzut că nelini#tea a fost mare #i în alte păr"i& Fi dacă pînă în prezent nu i s-a acordat destulă aten"ie aceasta se explică prin faptul că termenul prea !a% #i prea cuprinzător de 82ena#tere9 continuă prin ima%inile pe care le !e$iculează să ne ascundă o realitate adeseori sum(ră& în plină 82ena#tere9 zu%ră!e#te 7i%norelli la Cr!ieto nele%iuirile lui :nticrist (care are trăsăturile Iui 7a!onarola4K) iar 6ic$elan%elo pictează dramatica +udecat( de apoi din ;apela 7ixtină& ?ot în plină 82ena#tere9 al V-lea conciliu de la Daterano #i conciliul din <loren"a au încereat să frîneze proliferarea profe"iilor apocaliptice în Peninsulă& In 7pania 8colcăiala mistică9 ce a marcat epoca lui ;isneros (m& *@*K) s-a înso"it cu numeroase pre!estiri esc$atolo%ice4-& In <ran"a ima%inile Judecă"ii de apoi au in!adat (isericile& Fi tot aici putem pri!i ca reprezentati!ă pentru o con!in%ere lar% răspîndită (cel pu"in printre clerici) lucrarea pu(licată în *@@/ de un canonic din Dan%res su(

titlul #arte despre starea )i schimbarea timpurilor" :utorul declară1 8:cum a#adar zic că suntem la cumpănă #i ne apropiem de !iitoarea reînnoire a lumii dacă nu de o %ra!ă de%radare sau de nimicirea acesteia9&&&9& In 2usia de asemenea teama de sfîr#itul lumii pare să *// fi crescut în secolele al XV-lea #i al XVI-lea & De atunci datează #i o(iceiul de a reprezenta o Judecată de apoi pe peretele din fund al (isericilor& ;redinciosul n-a!ea cum să nu !adă cîntarul Judecătorului #i infernul ne%ru #i ro#u din care iese un (alaur uria#& Da celălalt capăt al lumii cre#tine se poate !edea #i astăzi o frescă a Judecă"ii de apoi pe care călu%ării au%ustini au pictat-o în cea de a doua jumătate a secolului al XVI-lea pe pere"ii mînăstirii lor din ;uiOtzeo în 6exic1 u(icuitate a unei a#teptări înfrico#ate&
6. Un &"#ne.e" %.7"n%to şi o !"#e 3#78t 3nit8

Importan"a extraordinară acordată în epocă temei Judecă"ii de apoi #i cataclismelor care JJ a!eau s-o preceadă (sau să permită trecerea în millenium! se explică prin teolo%ia unui Dumnezeu neîndurător pe care lan"ul de nenorociri a(ătute asupra Cccidentului începînd cu ;iuma 5ea%ră au întărit-o& Ideea că di!initatea îi pedepse#te pe oamenii !ino!a"i este fără îndoială tot atît de !ec$e ca #i ci!iliza"ia însă#i& Dar ea este prezentă cu ose(ire în discursul reli%ios al Vec$iului ?estament& 7timula"i de o seamă de e!enimente tra%ice oamenii Gisericii au fost mai mult decît oricînd pre-dispu#i s-o identifice în textele sacre #i s-o prezinte mul"imilor nelini#tite oa o ultimă explica"ie ce nu poate fi pusă la îndoială& In consecin"ă rela"ia crimă-pedeapsă di!ină începînd DD

c$iar pe această lume a de!enit mai mult deeît orieînd o e!iden"ă pentru mentalitatea occidentală& 2are sînt tratatele despre ciumă sau relatările despre epidemii (pînă #i despre cea de la 6arsilia din *K>/) care să n-o scoată în relief& :r$iepiscopul de ?oledo ;arranza #i s$irur%ul :& Pare o folosesc de asemenea pentru a explica apari"ia sifilisului1 87unt două eauze ale !erolei serie c$irur%ul francezJ cea dintîi !ine printr-o calitate specifică #i ocultă care nu se întemeiază pe nici o demonstra"ieJ o putem atri(ui totu#i mîniei lui Dumnezeu care a în%ăduit ea (oala aceasta să se a(ată asupra omenirii ca să-i frîneze lasci!itatea #i dezmă"ul eoncupiscent& 'e de a doua este de a te fi înso"it cu (ăr(at sau cu femeie a!înd amintita maladie*/*9& :lături de ciumă perioadele de foamete răz(oaiele pînă #i nă!ala $aitelor de lupi erau interpretate întotdeauna de Giserică #i în %eneral de îndrumătorii de opinie ca pedepse di!ine1 să%e"i ascu"ite trimise de ;er asupra unei omeniri păcătoase& :#a le-a prezentat 7a!ona-rola florentinilor primele episoade ale răz(oaielor din Italia& ?exte foarte oficiale tratate de pace folosesc acela#i lim(aj& ;itim în pream(ulul tratatului de la ;ateau-;am(resis (*@@4)1 8 & & & să se #tie că după multe #i atît de crîncene răz(oaie prin care Dumnezeu a !rut&& & să încerce #i să pedepsească popoarele imperiile #i supu#ii Wlui Aenri al IIlea #i <ilip al II-leaX&&& în dumnezeiasca lui (unătate s-a în!oit pînă la urmă să întoarcă asupra (ietelor făpturi omene#ti oc$iul îndurării sale*/>9 & && ?ot astfel textul tratatului de la :m(oise din *@.+ oare pune capăt primului răz(oi reli%ios din <ran"a declară în pream(ulul său1 8& & & Vitre%ia !remurilor a !rut #i Domnul 5ostru a#ijderea prin $otărîrea sa

%5

ne#tiută nouă (pricinuită tre(uie să credem( de %re#alele #i păcatele noastre) ) ridice sta!ila tul(urărilor*/+ &&&9& In epoca marii represiuni a !răjitoriei (secolul al XVI-lea #i începutul celui de-al XVII-lea) teolo%ii #i juri#tii sus"in că Dumnezeu folose#te domenii #i !răjitorii ca executori ai justi"iei sale1 8întocmai cum trimite ciuma răz(oaiele #i foametea prin mijlocirea demonilor executori ai Justi"iei sale Dumnezeu îi folose#te #i pe !răjitori #i mai cu seamă cînd numele lui Dumnezeu este luat în de#ert cum se întîmplă astăzi pretutindeni #i cu atîta îndrăzneală netemătoare #i sfruntare că pînă #i copiii î#i fac dintr-asta îndeletnicire9 scrie Jean Godin*/,& :#adar răz(unarea intră în însă#i componen"a naturii lui Dumnezeu pentru că el este drept& 7prijinindu-se pe un text al sfîntului :u%ustin #iocanul 0r(<itoarelor arată că Dumnezeu în%ăduie păcatul întrucît de"ine puterea de a-i pedepsi pe oameni 8pentru a se răz(una pe răul de pe lume #i pentru frumuse"ea uni!ersului &&& astfel ca niciodată ru#inea %re#alei să nu fie lipsită de frumuse"ea răz(unării*/@9 în toată tra%edia franceză de la Jodelle la ;orneille (dar tot atît de (ine am putea cule%e exemple #i din alte literaturi ale timpului) re!ine stăruitor tema răz(unării #i în special a răz(unării di!ine& ;um putea fi ima%inat Dumnezeu într-o epocă atît de sîn%eroasă ca aceea a răz(oaielor reli%ioase dacă nu după modelul omului cuprins de mînieB 7-a scris pe (ună dreptate că 8no"iunea de răz(unare cerească domină în mare măsură tra%edia didactică ) #i a# adău%a poezia ) din timpul domniei lui Aenric al iV-lea*/.9& Pentru :%rippa dO:u(i%ne Judecătorul cel Drept propor"ionează #i potri!e#te pedeapsa crimei începînd c$iar

de pe lumea asta (3ra1icele' VI !ersurile */K@)*/K4)1 DOirrite contre Dieu est frappe de courrouxJ Des Esle!ez dOor%ueil sont a((atus de pouxJ Dieu frappe de fraEeur le fendant temeraire De feu le (ottefeu de san% le san%uinaire=& C astfel de opinie cunoa#te o mare audien"ă în epocă a#a cura o do!edesc ) printre multele mărturii ce s-ar putea aduna în acest dosar ) Po0estirile uluitoare ale lui Pierre Goaistuau (*@./)& :cest erudit î#i impune totu#i un spirit critic #i nu acceptă să creadă că orice calamitate pro!ine din păcat& Dar fiind !or(a despre ni#te făpturi monstruoase nu se a("ine să nu afirme1 Este cît se poate de si%ur că de cele mai dese ori aceste făpturi monstruoase purced din judecata justi"ia pedeapsa #i (lestemul lui Dumnezeu care în%ăduie ca ta"ii #i mamele să producă asemenea orori prin %roză!ia păcatului lor pentru că se năpustesc fără ose(ire ca ni#te fiare săl(atice unde îi mînă pofta fără să "ină seama de timp de loc sau de alte le%i rînduite de fire*/K&9 ?otu#i nu mai pu"in frec!entă este #i ideea că Dumnezeu a dat multă !reme do!adă de ră(dare& El era mielul %ata să ierte& 5u se %îndea decît la 8ajutorarea9 Gisericii sale 8#i nu la răz(unare9 ) cum se exprimă încă poetul 3ra1icelor*" Dar această perioadă a trecut #i în timp ce se anun"ă 8!remile de pe urmă #i zile mult mai %rele YY El !rea să se răz(une #i nu să mai ajute*/49& :ceasta era #i con!in%erea lui Eus-tac$e Desc$amps contemporanul mî$nit al 6arii 7c$isme al 2ăz(oiului de o sută de ani #i al
= ;el mînios pe Dumnezeu e lo!it cu mînieJY ;ei înăl"a"i de trufie sunt do(orî"i de păduc$iJT PeT fanfaronul cutezător Dumnezeu îl lo!e#te cu spai-naă Y;u foc pe cel ce pune foc cu sîn%e pe !ărsătorul de sîn%e&

\

ne(uniei lui ;arol al Vl-lea1 în jurul său el nu !edea decît desfrîu trufie poftă nesătulă nedreptate #i oameni fără frică de Dumnezeu& C situa"ie atît de re!oltătoare nu mai poate dăinui1 & & & De temps !ient Hue li Dieu de nature _ui plus ne peut soufrir la c$ose tele En!oEera sur toute creature Darmes de san% et !en%eance cruelle &&& Je nOespoir plus Hue le 'rant Ju%e endure 6ais detruira toute c$ose mortele Et a c$ascun donrra Hui fait injure Darmes de san% et !en%eance cruele&=**/ Dacă Dumnezeu nu s-ar răz(una ar mai fi el oare demn de au%ustul său numeB 5-ar fi doar o simplă 8paia"ă9B :ceasta e între(area pe aare #i-o pune Dut$er în ,Korta2ie la ru1(ciune /mpotri0a 3urcului' redactată în *@,* într-un moment cînd amenin"area otomană asupra Europei centrale de!enea deose(it de apăsătoare& Pentru 2eformator care ra"ionează ca #i Eus-tac$e Deso$amps lumea cre#tină a acumulat atîtea păcate (%îndirea lui Dut$er se referă mai ales la supersti"ii #i idolatrii) a dispre"uit pînă-O ntr-atît cu!întul dumnezeiesc încît :totputernicul nu !a mai ră(da multă !reme cu (ra"ele încruci#ate asemenea sfruntare& In joc se află însă#i autoritatea sa& 7e poate presupune a#adar apropiata distru%ere a unei lumi nără!ite în păcat1 8;um ar putea el (Dumnezeu) ră(da la nesfîr#it una ca astaB Da urma urmei el tre(uie totu#i să sal!eze #i să apere ade!ărul #i dreptatea să pedepsească răul #i pe nele%iui"i pe $ulitorii !enino#i #i pe tirani& :lt= & & & V i n e ! r e m e a c în d D o m n u l f i r i i Y ; a r e n u mai poate să ra(de lumea astfel Y Va trimite asupra [ntre%ii crea"ii Y Dacrim i de sîn%e #i răz(unare cru n tă & & & Y 5 u m ai sper ca 6 arele Judecător să îndure Y ; i !a d is tr u% e to t c e -i m u ri to r Y F i cu i $ ul e# te îi ! a da Y D acrimi de sîn%e #i răz(unare cruntă& ,-

minteri #i-ar pierde di!initatea #i în cele din urmă nimeni nu l-ar mai socoti Dumnezeu #i fiecare ar face necurmat tot ce pofte#te #i ar dispre"ui cu neo(răzare #i fără de ru#ine pe Dumnezeu cu!întul #i poruncile sale ca #i cum ar fi !or(a de un smintit sau de o paia"ă oare sin%ur î#i nesocote#te amenin"ările #i $otărîrile &&& Fi a#a stînd lucrurile sin%ura mea alinare #i speran"ă este că ziua cea de pe urmă se apropie& ;ăci lucrurile au mers prea departe ca să mai încapă ră(dare de la Dumnezeu***&9 <ără să (ănuiască Dut$er întîlne#te astfel o concep"ie despre onoarea (di!ină) înrudită cu aceea care pe plan uman a moti!at nenumăratele dueluri ale 2ena#terii& 7înt ofense pe care Dumnezeu nu le poate trece cu !ederea fără a se compromite& Ln astfel de document ne întoarce într-un fel nea#teptat ) a#a cum într-alt fel ar putea s-o facă Po0estirile lui Gandello #i piesele lui 7$a\espeare ) în interiorul unui uni!ers al răz(unării foarte pu"in& cre#tinesc în care Dumnezeu cel iu(itor se află el însu#i prins în capcană& Da căci este într-ade!ăr !or(a de o capcană& Pentru că cei care difuzează spaimele apocaliptice sunt de (ună credin"ă con!in#i eă :totputernicul este cel care !a face în sfîr#it dreptate fără să-#i dea seama că în realitate ei sînt cei care aspiră la o răz(unare în care Dumnezeu nu !a fi decît executorul& :cest proces psi$olo%ic este u#or perceput datorită unui studiu de Q& <rij$off cu pri!ire la Pro!inciile Lnite= în secolele XVII #i XVIII& In această repu(lică mult mai pu"in tolerantă din punct de !edere reli%ios decît se spune deseori catolici #i protestan"i trăiesc pe atunci cot la cot într-o atmosferă de tensiune #i de suspiciune reciproce& Ln astfel de climat fa!orizează circula"ia a tot
Vec$ea denumire a celor #apte pro!incii din Vările de Jos federate împotri!a lui <ilip al II-lea al 7paniei în *@K4& (5&tr&)&

soiul de (ro#uri pamflete #i fi"uici pline cu cele mai felurite preziceri& Q& <rij$off numără *.* în perioada *@,/)*.// @.+ pentru între% secolul al XVII-lea -4 pentru cel de al XVIII-lea& C cate%orisire mai nuan"ată în%ăduie izolarea profe"iilor apocaliptice în cadrul fiecărei perioade1 , între *@,/ #i *.// **4 între *..* #i *K// *+ între *K/* #i *-//& Vom nota în trecere proliferarea lor în secolul al XVII-lea1 perioadă de tensiune maximă între cele două confesiuni ri!ale din Pro!inciile Lnite& :stfel apare foarte exact un raport între preziceri ) mai ales cele esc$atolo%ice ) #i prezen"a în fa"a unei comunită"i a unei alte comunită"i ostile& ;ataclismele a#teptate !or lo!i %rupul ad!ers #i se !or înc$eia prin !ictoria celui din care faci parte& In acest caz cei care pîndesc ) cu speran"ă ) !remea Milei celei 6ari sunt catolicii& Pentru că în acest stat protestant ei nu pot să-#i practice cultul decît în mod semi-clandestinJ sunt oprima"i în diferite feluri exclu#i din numeroase func"ii pu(lice #i nu (eneficiază de asisten"ă pu(lică& în consecin"ă aspiră la o răz(unare1 fie cea pe care o !a împlini catolicismul final fie mai simplu cea al cărei instrument pro!iden"ial !a fi un su!eran oarecare re%ele <ran"ei sau împăratul ) oricum întotdeauna un dens eK machina din afara frontierelor& Cr anumite date mai neo(i#nuite din calendar par să pro!oace în mod o(li%atoriu aceste deznodăminte senza"ionale tocmai în !irtutea sin%ularită"ii lorJ de exemplu coinciden"a dintre Miua Domnului #i sfîntul Ioan-Gotezătorul (>, iunie ) n& tr&) care s-a produs în *... ) anul fiarei din :poca-J lipsă ) #i în *K+,& Ftim din jurnalul unui preotT catolic cele petrecute la 'oes în Meeianda îri = preajma zilei de >, iunie *K+,& :lmana$uri !e- = nite de la :msterdam proroceau mari nenoro- i ciri pentru momentul acela date fiind uneleO conjunc"ii planetare& Imi%ran"ii sezonieri Pest- ` falieni pre!esteau #i ei e!enimente nemaipo- J menite& De unde #i panica protestan"ilor din a

'oes& In zilele care preced săr(ătoarea sfîntului Ioan ma%istratul ordonă perc$ezi"ionarea caselor catolice pentru a se %ăsi armele e!entual ascunse& în noaptea de >> spre >+ iunie în%rijorarea ore#te #i autorită"ile decid ca timp de două zile por"ile ora#ului să fie încuiate& Cr >+ e zi de tîr%& Văranii din împrejurimi !eni"i să-#i aducă produsele nu pot intra #i se întorc la casele lor răspîndind în satele în!ecinate z!onuri alarmiste1 o armată catolică sose#te din <landra consilierii municipali din 'oes !or fi măcelări"i templul ora#ului distrus de o explozie (pul(erea #i fitilul au #i fost puse unde tre(uie)J catolicii au sfî#iat Gi(lii protestante& Drept urmare la #es un număr oarecare de case catolice sunt atacate de reforma"ii alarma"i& In cele din urmă însă ziua de >, iunie trece fără să se fi produs restaura"ia catolică anun"ată #i lucrurile se lini#tesc pînă la următoarea alertă& Profe"ie #i panică sunt a#adar le%ate de frica de semeni #i de speran"a de răz(unare a unui %rup oprimat& ;u unele !ariante acest model explicati! poate fi %eneralizat& ;ei care aspiră la millenium #i !or să-i %ră(ească !enirea ca #i cei care prezic sfîr#itul lumii au în !edere distru%erea unuia sau a mai multor inamici& Este un lucru e!ident cînd e !or(a de ta(ori"i de 6iinzer sau de Jan !an DeEden& Dar este ade!ărat #i în cazul lui Vincent <errier al lui 7a!onaroJa sau ai lui Dut$er ) #i în succesiunea 2eformatorului a tuturor profe"ilor protestan"i& Ei a#teaptă anun"ă #i doresc distru%erea unei lumi păcătoase #i înrăite împotri!a căreia au pornit răz(oi #i peste care domne#te :nticrist ) acesta fiind papa pentru 7a!onarola #i Dut$er& :stfel în profe"iile oataclismice oamenii î#i exprimă speran"a de răz(unare prin intermediul lui Dumnezeu& De%ată de un arier-plan incon#tient de re!an#ă profe"ia este insepara(ilă pe de altă parte cel * pu"in în epoca în care ne situăm de un anu-

mit fel de reprezentare a timpului& :ceastă reprezentare este complexă #i comportă elemente care în anumite pri!in"e sînt etero%ene unele în raport cu celelalte no"iunea de ciclu inter-ferînduse cu cea a unui !ector îndreptat spre sfîr#itul !eacurilor& ;iclul anual readuce la termen fix condi"ii ce nu re!in decît o dată pe an& în consecin"ă nu tre(uie să lipse#ti de laj- focul de sfîntul Ioan dacă !rei să te (ucuri de ocrotirile pe care le aduce& Lnele coinciden"e n-au loc decît o dată într-un secol& :stfel MiuaS Domnului pe >, iunie& C întîlnire atît de excep"ională nu poate să nu producă în !irtutea le%ii ma%ice a similarită"ii e!enimente de asemenea excep"ionale #i care se anun"ă dinainte& ?otu#i aceste preziceri au ce!a iterati! căci se repetă su( o formă sau alta la fiecare apro-J piere a coinciden"ei dintre cele două săr(ători1 ceea ce s-a !erificat în Pro!inciile Lnite în *... #i în *K+,& Intîmplări neo(i#nuite erau a#teptate de asemenea de Pa#te dacă săr(ătorirea lui cădea fie în prima fie în ultima dată posi(ilă (antrenînd în acest din urmă caz coinciden"a sfîntului-Ioan-Miua Domnului) momente cu ade!ărat critice ale ciclului anual **+& :cestei concep"ii ciclice i se suprapune însă mai cu seamă la ni!elul cel mai culti!at al societă"ii o !iziune pesimistă despre timp& Pentru europenii de la începutul ?impurilor moderne acesta nu se desc$ide spre (ucuriile pă-mînte#ti& 5u incită la proiecte de !iitor& 5u duce spre un pro%res material (ori spiritual) pe lumea asta& Este dimpotri!ă (ătrînul amenin"ător din 3rium.urile lui Petrarca& 2ena#terea *-a asimilat pro%resi! sinistrului 7aturn distru%ătorul teri(il #i decrepit în acela#i timp care se sprijină în cîrje dar se înarmează cu coasa de!oră un copil #i-#i "ine piciorul pe o nisiparni"ă& :cest demon reduta(il nu-i decît o altă ima%ine a mor"ii& Desi%ur că 8el $răne#te9 dar #i 8distru%e tot ce există**,9& Pe plan moral el este re!elatorul ade!ărului dar prin faptul că demască !alorile iluzorii& 7e re!ine @>

a#adar la puterea lui nimicitoare asupra căreia 2ena#terea a insistat neo(osit transmi"înd acest aspect #i epocii (aroce& ?impul este înfă"i#at în mod constant ca un (ătrîn tocmai pentru că această ima%ine este produsă de o umanitate care se #tie #i se simte (ătrînă& Pentru cre#tinii secolelor XIV)XVII este limpede independent c$iar de semnele pre!estitoare ale sfîr#itului lumii pe care le prezintă e!enimentele contemporane că esen"ialul istoriei umane s-af consumat& ?impul se apropie de sorocul său& Dar anii nu i-au adus umanită"ii în"elepciune& * 'erson o compară cu un (ătrîn delirant căzut pradă celor mai felurite năluciri !ise #i iluzii #i consideră că sfîr#itul ei este aproape& N în fapt ea iese diminuată fizic din încercarea secolelor**@& Pierre Vi ret în lucrarea deja citată De Ionde a lJempire " " & afirmă1 8Din ce îm(ătrîne#te lumea din ce scade (oiul #i !0rsta oamenilor #i se !lă%uie#te puterea lor trupească**.&9 :cest text nu-i izolat& El întîlne#te dimpotri!ă o !iziune destul de lar% răspîndită a cronolo%iei ce situa unde!a în trecut un fel de !îrstă de aur #i concepea succesiunea secolelor ca o pro%resi!ă de%enerescentă morală ) dar #i fizică ) a uni!ersului& După 5icolas de ;laman%es care scria la începutul secolului al XV-lea pe !remea cînd preo"ii î#i îndeplineau cum se cu!ine munca lor de păstori totul mer%ea (ine pe lume din punct de !edere material !or(ind1 8Cra#ele #i satele erau populate care mai de careJ %rajdurile %emeau de !ite& Pomii se plecau su( po!ara roadelor cîmpurile erau co!or de %rîu& & & Camenii trăiau o !ia"ă lun%ă**K&9 In apolo%etica protestantă franceză din seco lul al XVII-lea re!ine tema isto!irii naturii #i a de%radării trupe#ti a umanită"ii& Du 6oulin ne asi%ură că oamenii se mic#orează **- iar PaLM c0rd explică1 O niS

8Putem de asemenea o(ser!a că anotimpurile nu-#i mai fac datoria cum a!eau o(iceiul odinioară pămîntul o(ose#te mun"ii nu mai dau atîta (el#u% de metale !îrsta omului descre#te din zi în zi #i nu numai tăria #i puterea de la fire dar #i smerenia #i cinstea1 pînă-ntr-atîta că putem spune că lumea scăpată #i sfîr#itul ei este aproape**4&9 :l"i apolo%i#ti reforma"i ai epocii )- Pollot #i ;appel printre al"ii ) reiau această lamenta"ie& Cr nu-i de mirare că e!la!ia #i cinstea descresc o dată cu for"a fizică& : îm(ătrîni înseamnă a te le%a tot mai mult de oele pămîn-te#ti #i a pierde a#adar din !edere cele cere#ti& Viret sta(ile#te această le%ătură lo%ică1 8Dumea e pe ducă& : #i ajuns precum un om care tra%e din răsputeri să moară& Din pricina asta mintea #i inima lui îl amă%esc să se înc$ine celor moarte adică celor pă-mînte#ti care sunt precum cele moarte fa"ă de cele cere#ti&& & Din ce se apropie omul de %roapă din ce pofte#te mai !îrtos la (u-rO nurile pămlnte#ti care nu-s decît pămînt Nr întocmai ca #i omul& Fi a#a se face că tot U mai mult rî!ne#te tocmai la ceea ce-i este *- de mai pu"in folos*>/&9 :stfel pe măsură ce umanitatea se depărtează de tinere"e #i de maturitate 8toate !irtu"ile îm(ătrinesc9 odată cu ea #i 8toate !iciile capătă mai multă putere9 ca #i cum aceasta ar fi le%ea inelucta(ilă a decrepitudinii& 7ă nu ne mirăm atunci dacă 8!eacul e cufundat în (ezne9 #i dacă 8cei care îl locuiesc sînt lipsi"i de lumină9& în sfîr#it în aceste timpuri de pe urmă tre(uie să se a#tepte la cele mai mari calamită"i de !reme ce rasa umană !lă%uită acum #i la trup #i la suflet se !a do!edi neputincioasă J în fa"a lor1 8 & && :lte ur%ii #i mai cumplite se !or a(ate asupră-ne decît cele ce le-ai !ăzut pînă a-cum& ;ăci din ce s-a (icisnicii !eacul de (ă- @,

trîne"e din ce se !or înmul"i relele asupra celor care sălă#luiesc într-insul& ;ăci ade!ărul tot mai mult se tra%e îndărăt #i minciuna iese în fa"ă*>*&9 în acela#i spirit Pierre Viret scrie altunde!a1 8'îndesc că lumea asta pe care o !ăd e ca un edificiu (ătrîn #i pără%init din care nisipul mortarul #i pietrele se scur% #i necurmat cîte un crîmpei de zid se desprinde încetul cu încetul& Da ce ne mai putem noi a#tepta de la asemenea edificiu dacă nu la o pră(u#ire ful%erătoare c$iar în clipa cînd ne !om %îndi cel mai pu"inB9 :ceasta era concep"ia despre timp împărtă#ită îndeo(#te de intelectualii epocii& ;um să nu fi o(ser!at ace#tia o coresponden"ă deloc întîmplătoare între simptomele ) e!idente pentru ei ) ale îm(ătrînirii umanită"ii #i semnele pre!estind sfîr#itul lumii prorocite de Gi(lieB :ceste două discursuri despre destinul %lo(al al uni!ersului î#i răspundeau #i se sus"ineau reciproc& Dumea fiind (ătrînă totul mer%e rău #i curînd !a mer%e #i mai rău& Iar cînd răz(oaiele crimele ciuma #i foametea se adău%au la corup"ia #i discordiile Gisericii la slă(irea sentimentului de milă la înmul"irea profe"ilor mincino#i la apari"ia ) efecti!ă sau iminentă ) a lui :nticrist mai putea oare pune cine!a la îndoială pieirea apropiată a unei lumi decrepite #i păcătoaseB <ie lăsînd locul după dramatice con!ulsii unui paradis terestru ce !a dăinui o mie de ani ) speran"a c$ilia#tilor ) fie ) ipoteză mai pro(a(ilă ) năruindu-se la picioarele 6arelui Justi"iar po%orît din ceruri pentru suprema înc$eiere a socotelilor& 9. A it#etica ' ofe(ii!o . 6ul"i dintre cei care anun"au sfîr#itul apro77 piat al !eacurilor sau iminenta trecerii în mii-

lenium se (azau pe cifre aflate din (el#u% în textele (i(lice& Daniel (II #i VII) anun"ă că patru imperii îl !or preceda pe acela care 8nici-cînd nu !a fi nimicit9 #i că su( cel de al patrulea su!eran sfin"ii !or fi pri%oni"i timp de 8o !reme #i !remuri #i jumătate de !reme&9 :ceastă ultimă cronolo%ie apare în :poca6psă unde se spune (XII) că <emeia maica Pruncului mîntuitor !a fi urmărită de (alaur #i $rănită în pustie 8o !reme #i !remuri #i jumătate de !reme9& Daniel încredin"ează de asemenea (XII) că 8%roză!ia îndurerării !a "ine *>4/ de zile9& :pocalipsa mai anun"ă că pa%inii !or călca în picioare cetatea sfîntă 8patruzeci #i două de luni9 #i că cei doi martori ai Domnului !or proroci 8o mie două sute #i #aizeci de zile9 (XI)& 5umărul fiarei dia!ole#ti este ... (XIII)& în fine încătu#at în temni"a iadului 7atana !a ie#i din (îrlo%ul lui după 8o mie de ani9 (XX)& ?eolo%i matematicieni #i astrolo%i au lucrat neo(osit asupra acestor date numerice care erau rea#ezate într-un cadru cronolo%ic %lo(al a cărui sc$emă redusă la expresia ei cea mai simplă era următoarea1 lumea trăise > /// de ani între <acere #i De%e apoi alte > /// de ani su( domnia De%ii cea a lui 6esia a!înd la rîndul ei o durată de > /// de ani *>+& ?otu#i unii precum ;ristofor ;olum( ajun%eau la un total de K /// de ani căci la cele #ase zile ale facerii ) (ază a calculului precedent ) ei adău%au o a #aptea corespunzînd odi$nei lui Dumnezeu& ;î"i!a în sfîr#it se în-tB cumetau să mai depă#ească un pic (ariera dai K /// de ani& 5umero#i erau totu#i cei care"i punînd la îndoială o împăr"ire prea e%ală a diferitelor felii istorice se străduiau să calculeze mai su(til timpul scurs între zorii lumii #i na#terea lui Isus& După $e &ntichristo (8Despre :nticrist9) de 6al!enda e!antaiul calculelor ) foarte numeroase precizează el ) pri!ind acest spa"iu cronolo%ic se întindea de la .+*/ ani (estimare excep"ională) la +K./ de ani& 6erca-tor ajun%ea la +4>- Jansenius la +4K/ Gellar- @.

tnin la +4-,*>,& In ciuda acestor mărunte dezacorduri nimeni n-ar fi ima%inat o cronolo%ie lun%ă ca aceea care ne-a de!enit familiară& Dimpotri!ă istoria pămîntului era înc$isă într-o durată scurtă #i "inîndu-se seama de timpul scurs umanitatea nu mai putea fi creditată cu un număr prea mare de ani& ;ristofor ;olum( în *@/* ra"iona astfel1 8De la facerea lumii sau de la :dam pînă la !remea Domnului nostru Isus ;ristos s-au scurs @+,+ de ani de cîte +*- zile după calculul re%elui don :lfons *>@ care pare a fi cel mai si%ur & & & Dacă adău%ăm ce!a mai pu"in de *@/* ani se adună cu totul .-,@ de ani fără cîte!a luni& Da această socoteală nu mai lipsesc decît *@@ de ani pînă la împlinirea celor K/// în cursul cărora & && lumea !a tre(ui să se sfîr#ească*>.&9 :stfel cîte ra"ionamente #i calcule tot atîtea estimări diferite dar toate la fel de z%îrcite ale timpului ce rămîne să se scur%ă înainte de intrarea /n millenium sau înainte de sfîr#itul lumii& 5icolaus ;usanus în secolul al XV-lea prezice acest sfîr#it la cel de al treizeci #i patrulea ju(ileu după Isus ;ristos a#adar la *K//& Dut$er precum am !ăzut ezită dar în cadrul unui orizont cronolo%ic în%ust1 %enera"ia lui sau cel mult următoarea !a apuca împlinirea 7cripturilor& 7au cu !oia lui Dumnezeu s-ar putea ca omenirea să mai ai(ă !reo sută de ani în fa"ă& Dar nu mai mult *>K & Viret aduce la rîndul său o cuantificare plină de amenin"ări1 8Veacul scrie el #i-a pierdut tinere"ea #i timpul scăpată a (ătrîne"e& Veacul a fost împăr"it în douăsprezece păr"iJ #i zece păr"i cu jumătate din cea de a zecea parte Wtre(uie să citim1 a unsprezeceaX au #i trecut& : mai rămas doar cît mai este după jumătatea celei de a zecea păr"i Wadică a unsprezeceaX*>-9& U- U

;u alte cu!inte potri!it acestui calcul reiese că >*Y>, din timpul acordat umanită"ii a #i trecut& 6ai limpede este contemporanul său canonicul 2& 2oussat din Dan%res care în *@,- estimează la >,+ de ani limita ce separă 8data iz!odirii scrierii de fa"ă9 de 8!iitoarea înnoire a acestei lumi sau de mari stricăciuni sau de pieirea ei*>49& <oarte lo%ic el îi in!ită pe 8domnii ziditori de palate turnuri castele #i alte deose(ite #i puternice edificii9 să "ină seama de acest calcul1 la ce (un să mai înal"i clădiri care în !remuri o(i#nuite ar fi înfruntat secolele dar nu !or rezista la cataclismul final foarte aproape de acum înainteB Pentru omenire timpul de a clădi a trecut& : !enit timpul căin"ei& Iată printre multe care s-ar mai putea cita o altă pre!iziune calculată în *./4 de PenieresVarin& Ducrarea sa &0ertisment c(tre to2i cre)tinii despre marea )i /nsp(im/nt(toarea 0enire a lui &nticrist )i s./r)itul lumii este dedicată cardinalului de JoEeuse ar$iepiscop de 2ouen primat al 5ormandiei #i pair al <ran"ei #i apare cu cele mai autorizate recomandări ecleziastice& :semenea multor calculatori su(tili din epoca sa autorul afirmă că potopul a a!ut loc în anul *.@. după facerea lumii& :#adar de(utul domniei lui :nticrist (8această domnie ticăloasă ce !a acoperi pămîntul cu o mare de suferin"e #i *+/ de jale9) !a începe în *.@. după Isus ;ristos & Dar na#terea ei se !a situa în *.>. căci există o simetrie necesară între !ia"a lui Isus #i cea a du#manului său& Pe acela#i femei împără"ia lui se !a pră(u#i în *../J sfîr#itul propriu-zis al lumii se !a să!îr#i e!ident în *... întrucît *+* cifra ... este limpede men"ionată în :pocalipsă & :m spus mai sus după E& Da(rousse*+> ce înfrico#are a pro!ocat în Europa eclipsa de soare din *.@, această panică explicîndu-se tocmai prin importan"a acordată datei de *.@. în special de către teolo%ii #i prezicătorii protestan"i întrade!ăr de această parte a (arie- @-

I

ei confesionale canonică în ceea ce pri!e#te Vec$iul ?estament era considerată Gi(lia e(raică& Cr ea plasează potopul în anul *.@. de la facere în timp ce cronolo%ia 7eptua%intei= îl situează în >>,> sau >>.>*++& In "ările #i în mediile care au optat pentru 2eformă opusculele #i predicile au anun"at pentru *.@. potopul de foc ce urma să mistuie pămîntul& ;umulîndu-#i efectele cele două eclipse din *.@> #i *.@, nu puteau duce decît la acest efect atît de înfrico#ător& Dar a#teptarea în-spăimîntată a acestei iminente catastrofe a ie#it din frontierele reli%ioase #i politice astfel încît într-o "ară ca <ran"a ea a contaminat #i unele medii catolice& în plin secol al XVIII-lea se păstrau !ii a#adar în Europa o(sesia lui :nticrist #i a#teptarea sfîr#itului !eacurilor (sau a trecerii în millenium!" Pentru Jo$n 5apier interesul principal al lo%aritmilor al căror in!entator era a fost acela de a facilita calculele relati!e la 8numărul <iarei9 indicat de :pocalipsă*-,& După el *.+4 marca începutul deza%re%ării 8imperiului lui :nticrist9 ) Giserica romană& Lrmătorii cincizeci sau #aizeci de ani a!eau să !adă e!enimentele formida(ile ale timpurilor de pe urmă ziua Judecă"ii de apoi situ-îndu-se fie în *.-- (potri!it :pocalipsei) fie în *K// (după Daniel*+@)& :semenea calcule erau curente în :n%lia #i în :merica (ritanică dinainte de *../& Pastorul ?$omas Par\er a anun"at sfîr#itul lumii pentru *.,4 pres(iterianul re%alist Ed& Aali pentru *.@/ (8sau cele douăsprezece luni următoare9) ?$& Gri%$tman #i ?& 'oodPin ) doi teolo%i care au contri(uit la popularizarea peste ;analul 6înecii a proorocirilor lui Daniel #i ale :pocalipsei ) pentru *.4/ *-4@ sau *K//*+R& :stfel nu numai
r

>eptua1inta este !ersiunea %reacă a Gi(liei& Potri!it cronolo%iei >eptua1intei lumea ar număra *,.. t de ani în plus fa"ă de cea calculată în textul (i(lic& @4 (5&tr&) &

prezicerile lui 5apier au cunoscut o lar%ă di fuzare în :n%lia acelei epociJ alte persoane eminente s-au interesat de asemenea de sca den"ele esc$atolo%ice& Printre acestea se nu mără Qilliam Qaller !iitor %eneral al arma telor Parlamentului Jo$n PEm unul dintre liderii acestuia ;romPell fire#te Jo$n Dil(urne #eful 8ni!elatorilor9 'erald QinstanleE b inspiratorul sectei di11ers-ilo0 (sau a 8terasierilor9) AenrE Clden(ur% secretarul 7ocietă"ii re%ale & & &= #i marele Isaac 5ePton însu#i9 K 1 listă care de#i nu-i ex$austi!ă e totu#i deo se(it de impresionantă& j 1jlEl& :. ;eog afia f ici!o eschato!ogice. <
a

în a doua jumătate a secolului XVI #i în prima jumătate a celui de al XVII-lea se pare că teama de :nticrist #i de catastrofele ce a!eau să-i înso"ească domnia răspîndită înainte !reme în toată cre#tinătatea latină a rămas mai puternică pe teritoriile protestante decît pe cele catolice& :m men"ionat mai sus catalo%ul li(rarului 'eor% Draudius editat la <ran\furt în *.>@1 din cele -4 de lucrări esc$atolo%ice în %ermană care fi%urează acolo una sin%ură fusese redactată de un catolic în timp ce .se datorau unor autori luterani iar >/ unor cal!inistI *+-& In *.*/ reformatul 5icolas Vi%nier alcătuise o listă de >- de autori protesT tanti ori%inari din zece "ări diferite care proclamaseră că :nticrist e însu#i papa& Printre ace#ti autori unul dintre cei mai nota(ili este incontesta(il D& Daneau care a pu(licat la 'ene!a în *@K. un 3ractatus de &ntichristo (8?ratat despre :nticrist9) tradus în anul următor în franceză& :ceastă lucrare este rezultatul mai multor decenii de reflec"ii protes= ?oNal >ocietN o. London .or impro0in1 natural noOled1e' 7ocietatea re%ală din Dondra pentru promo!area #tiin"elor naturii (:cademia)& (5&tr&)& .*

tante asupra textelor esc$atolo%ice& Ea afirmă cate%oric #i cu nenumărate ar%umente ce se !or ra"ionale că :nticrist a #i apărut în istorie că domnia lui a început în secolul al XII-lea iar acum se apropie de sfîr#it& Este !or(a (ineîn"eles de papalitate a cărei pră(u#ire finală se !a produce în cursul secolului al XVII-lea*+4& Din exces de modestie Vi%nier nu se men"ionează pe el însu#i în lista lui& 7crisese totu#i un !olum de .4> de pa%ini despre &nticristul roman opus &nticristului e0reu (l cardinalului 9ellarmino &&& #i al2ii (*./,*,/)& 6ai cunoscută decît această carte este nu mai pu"in !oluminoasa lucrare a lui Du-plessis6ornaE Iisterul nele1iuirii' adic( istoria papalit(2ii (*.**) care a fost tradusă printre altele #i în en%leză #i a do(îndit o frumoasă popularitate peste ;analul 6înecii*,*& :nticrist e însu#i papa afirmă Duplessis6ornaE& 86ai este oare ne!oie să-i spun pe $umeB 5u !or(e#te c$iar el destul despre sine-însu#iB #i nu !i se pare că 7atan #i-a împlinit astfel cu (ucurie menirea de a înfă"i#a lumii o capodoperă a iscusin"ei sale drept pedeapsă a or(irii noastre de a ni-* scoate la !edere pe omul acestaB ;ă de atît amar de !reme atît de răspicat atît de limpede 7piritul lui Dumnezeu atotstăpînitor prin %ura prorocilor #i apostolilor săi ne-a în#tiin"at de !enirea lui :nticrist de puterile sale de faptele sale de dezmă"urile sale de #ezămîntul său de !e#mintele sale #i de portul său*,>B9 Putem explica u#or prelun%irea c$iar accentuarea temerilor #i a speran"elor esc$atolo%ice în mentalitatea protestantă la sfîr#itul secolului al XVI-lea #i în prima jumătate a celui de al XVII-lea& în 'ermania 2ăz(oiul de ?reizeci de ani s-ar fi putut întoarce ) #i s-a #i întors un moment ) în a!antajul Aa(s(ur%i*or( a căror politică #i armate amenin"au e!ident 2eforma& In <ran"a protestan"ii numai

pe jumătate lini#ti"i de Edictul din 5antes a!eau moti!e să se teamă de contraofensi!a catolică& In consecin"ă protestantismul în defensi!ă se a%ă"a mai mult ca oricînd de acuza"ia tradi"ională potri!it căreia papa este :nticrist ca #i de con!in%erea că sfîr#itul lumii (sau pentru unii trecerea în millenium! !a pune capăt succeselor !remelnice ale du#manului lui Dumnezeu& Dincolo de ;analul 6înecii reli%ia oficială se sim"ea #i ea asediată de primejdii atît în exterior (In!inci(ila :rmada din *@--) cît #i în interior (8conspira"ia Gutoaielor de pul(ere9 din *./@O)& In :n%lia anilor *@./)*../ era prost !ăzut cine nu identifica în pontiful roman pe :nticrist în Giserica catolică pe 86area Prostituată9& Ln puritan en%lez constata nu fără ironie în *.+*1 8Protestant este cel care poate să jure că papa e :nticrist #i că tre(uie să mănînci carne în zi de !ineri *,+9& In (i(lioteca rămasă după moartea eruditului Dazarus 7eamăn (*.K.) @/ din ..+/ de căr"i erau lu-orări despre :nticrist majoritatea în latină pu(licate între *@K/ #i *.@.*,,& Protestantismul implantîndu-se în :n%lia #i în 7co"ia a adus cu sine literatura apocaliptică de pe continent #i a întărit nelini#tile esc$atolo%ice& Incepînd din *@,- s-au tradus în en%leză #on<ecturile lui Csiander== despre timpurile de pe urm( )i s./r)itul lumii' iar din *@.* #ele o sut( de predici despre &pocalips ale lui Gullin%er& :cest climat de a#teptare explică faptul că Datimer===
= ;omplot catolic care a pus la cale aruncarea în aer a camerelor parlamentului cu ajutorul a +. de (utoaie de pul(ere& Denun"at în ziua de , noiem(rie *./@ majoritatea conjura"ilor au fost executa"i& (5&tr&)& == &ndreas Osiander sau Posemann (*,4-)*@@>) reformator %erman !iu com(ătut de 6elanc$t$on& (5&tr&)& =9 Pu1h Latimer (*,4/)*@@@) reformator en%lez care a fa!orizat di!or"ul lui Aenric al VIII-lea de ;at$erine dO:ra%on& ;ondamnat ca eretic a fost ars pe ru%& (5&tr&)& =S

soriindu-le din înc$isoarea de la Cxford în *@@@ prietenilor sinceri ai ade!ărului di!in9 le-a anun"at ziua 8cînd Domnul nostru ;ristos !a !eni în toată sla!a lui1 ceea ce sunt si%ur se !a întîmpla curînd*,@9& 6ilenarismul atît cel radical cît #i cel moderat precum #i credin"a în sfîr#itul iminent al lumii s-au cumulat în :n%lia la sfîr#itul secolului al XVI-lea #i în prima jumătate a celui de al XVII-lea pentru a crea acolo o atmosferă saturată de esc$atolo%ie& Deoarece am insistat pînă acum mai ales asupra milenarismului poate că s-ar cu!eni să su(liniem cît de frec!ent a fost anun"ată Miua cea de pe urmă #i Judecata cea mare& Ln su!eran ca Iaco( I autor al unei Iedita2ii asupra :pocalipsului (*@--) #i poe"i ca Q& :lexander '& Qit$er J& Doone #i fire#te J& 6ilton #i-au adus partea lor de contri(u"ie la literatura esc$atcJo%ică*,*@& $oomsdaN (8Miua jude"ului9) de Q& :lexander (*.*,) con"ine nu mai pu"in de *,// de stan"e ce descriu cu !i%oare amănunte din timpul celor 8douăsprezece ore9 ale zilei Judecă"ii& Pentru acest poet #i om de stat ) prieten cu Iaco( I ) semnele premer%ătoare ale catastrofei finale sunt cît se poate de deslu#ite1 8Lm(lă z!onuri de răz(oi E!an%$elia e propo!ăduită pretutindeni unii e!rei se con!ertesc :nticrist se dă în !ilea% dia!olii au tur(at !iciul domne#te osîrduin"a se răce#te credin"a slă(e#te stele cad& Da atîtea stricăciuni a trîm(i"at #i cel de al #aptelea în%er1 #i multe semne uluitoare !estesc limpede apropierea <iului omului*,K9& Discursul poetic sus"inea a#adar afirma"iile teolo%ilor ) ?$& :dams J& 6ede 2& 6aton G& Duppa (un episcop) etc& ) care nu conteneau să !or(ească de 8!remurile de apoi9 de 8ceasul de apoi9 de 8zilele de apoi ale !eacului de apoi9& ;ompara"ia pe care o face ?$& :dams

eu succesiunea anotimpurilor este deose(it de puternică #i de re!elatoare1 8Iată-ne căzu"i în afundul iernii& Primă!ara "@ a trecutJ !ara #i-a trăit !eleatulJ toamna #i-a dăruit roadele& :cum iarna a scuturat c pe jos frunzele #i ne-a lăsat doar copacii O&Od %oi despuia"i #i sterpi& Duna cea din urmă O=O a marelui an al lumii a !enit pentru noi& a 7untem în plin decem(re*,-9& în epoca răz(oiului ci!il căderea tronului #i înmul"irea sectelor în :n%lia li s-au părut multor teolo%i pesimi#ti do!ezile definiti!e că demonul s-a dezlăn"uit #i întoarcerea lui ;ristos nu mai poate ză(o!i*,4& în opozi"ie cu cele ce se petreceau în :n%lia este e!ident că în 'ermania în ciuda reapari"iilor fricii precum cea din *.@, reformele Gisericii catolice au pro!ocat un reflux al spaimelor #i a#teptărilor apocaliptice în măsura în care propa%anda protestantă desemna neo(osit pe papă ca :nticrist #i Giserica romană ca 8fiara9 :pocalipsei riposta ad!ersarului nu putea decît să arunce îndoiala asupra acestor afirma"ii prea peremptorii (a c$iar să ia în derîdere un catastrofism permanent care !edea în orice o minune un semn premer%ător al sfîr#itului lumii& începînd din *@+. predicatorul catolic 'eor% Qlzel citat mai înainte a dat tonul replicii1 87ă fie oare o minune că în 7ilezia ful%erele scapără cu o strălucire neo(i#nuităB E oare o do!adă că Domnul po%oară din ceruri #i !ine să ne judece dacă !întul dinspre miazănoapte smul%e acoperi#urile unui ora#BJ s-a %ăsit întro pădure un morman de căr(uni în!ăpăia"iJ pămîntul s-a cutremurat tunetul a (u(uit un nour foarte %ros a plutit deasupra ora#uluiJ dar rareori se petrec oare asemenea întîmplăriB Da Greslau un turn s-a pră(u#itJ ce mare minună"ie într-astaB în 7ilezia o femeie n-a .,

născut în c$ip firescJ asta pare surprinzător dar de unde pînă unde să !ezi în astfel de întîmplare semnul !enirii DomnuluiB *@/ 9 De fapt propa%anda protestantă a folosit din plin împotri!a Gisericii catolice diferitele texte apocaliptice din 7criptură c$iar cu riscul de a traumatiza #i mai mult popula"iile care oricum a!eau tendin"a exa%erată de a !edea în eclipse comete #i conjunc"ii astrale semne pre!estitoare de mari nenorociri& In sc$im( catolicismul re%enerat ) #i de altminteri din ce în ce mai pu"in identifica(il cu reli%ia lui :nticrist ) nu putea decît să potolească unele frici pe care ad!ersarul le folosea împotri!a lui& în această pri!in"ă semnificati!ă pentru contraofensi!a catolică este cartea pitorescă truculentă #i !iolentă a ex-protestantului <lorimon de 2aemond intitulată &nticristul (*@4K)& :cest înalt ma%istrat de !i"ă no(ilă porne#te răz(oi împotri!a prezicerilor fanteziste ale ad!ersarilor săi1 8Mi de zi !edem ie#ind din du%$eana lor scrieri ce prorocesc această ruină a papalită"ii #i a între%ii papimanii (sunt c$iar cu!intele lor)& :ce#tia sunt ni#te oameni care au irosit o %roază de ulei= (uc$isind :pocalipsa #i pe Daniel&&& De acolo au scornit ei& & & cîte #i mai cîte despre ruina infaili(ilă a :nticristului lor despre iz%onirea catolicită"ii din <ran"a #i multe alte (azaconii de acest fel*@*9& După <I& de 2aemond :nticrist !a !eni cu si%uran"ă dar n-a apărut încă pe pămînt& ;înd în cele din urmă î#i !a face totu#i apari"ia protestan"ii se !or număra printre primele sale !ictimeJ căci ei nu-* !or recunoa#te întruc0t l-au identificat pe nedrept cu papalitatea& 5u
= E !or(a de uleiul din lămpile la care au citit (5&tr&)&

& încape îndoială că s-au în#elat în materie de :nticrist& De la 6al!enda la Gossuet teolo%ii Gisericii catolice s-au străduit să demonstreze întemeindu-se pe e!an%$eli#ti #i pe cartea a XX-a din #etatea lui $umne%eu' că nici un calcul nu permite cunoa#terea dinainte a datei cînd !a !eni :nticrist*@>& <apt important #i re!elator1 Italia care în epoca 2ena#terii fusese (întuită de mari spaime esc$atolo%ice le-a uitat din momentul cînd după ;onciliul din ?rento s-a făcut din nou sim"ită autoritatea reli%ioasă a Gisericii& :ceasta #i pentru că Giserica catolică a început să insiste mult mai mult asupra judecă"ii indi!iduale decît asupra Judecă"ii de apoi&
JU 4J
* %f+ )%

= >,
o >

i?

ii

&ia ii

-fiiG &-

V II. @ATAN

$. R) p+ndirea atani mu*ui. Emer%en"a modernită"ii în Europa occidentală a fost înso"ită de o surprinzătoare frică de dia!ol& Desi%ur că 2ena#terea mo#tenea o seamă de concepte #i de ima%ini demoniace care se precizaseră #i se înmul"iseră de-a lun%ul E!ului 6ediu& Dar ea le-a dat o coeren"ă un relief #i o difuzare niciodată atinse înainte !reme& 7atan nu prea apărea în arta cre#tină primiti!ă iar frescele din catacom(e îl i%noraseră& Lna dintre cele mai !ec$i fi%urări ale sale pe pere"ii (isericii din Gaouit în E%ipt (secolul al Vl-lea) îl înfă"i#ează su( trăsăturile unui în%er decăzut fără îndoială #i cu %$eare încîrli%ate dar nu $îd #i ar(orînd un zîm(et u#or ironic& Ispititor fascinant pe pa%inile înluminate ale Gi(liei sfîntului 'ri%ore din 5azianz (Gi(lioteca na"ională Paris între secolele VI #i IX) erou do(orît în fi%urările anumitor (iserici orientale din aceea#i epocă Ducifer odinioară creatură preferată a lui Dumnezeu nu ajunsese încă un monstru $idos*& în sc$im( secolele XI #i XII !ăd producîndu-se cel pu"in în Cccident prima mare 8explozie dia(olică9 (J& De 'off) pe care o ilustrează pentru noi acel 7atan cu oc$ii ro#ii

cu părul #i aripile de foc ale :pocalipsei din a(a"ia de la 7aint-7e!er dia!olul antropofa% de la 7aint-Pierre-de-;$au!i%nE > demonii uria#i de la :utun făpturile infernale care la VezelaE la 6oissac sau la 7aint-Genoît-surDoire ispitesc (întuie sau sc$in%iuiesc oamenii& :similat în codul feudal unui !asal $iclean 7atan î#i face atunci marea lui intrare în ci!iliza"ia noastră& :(stract #i teolo%ic înainte !rejne iată-* concretizîndu-se acum #i îm(răcînd pe pere"ii #i pe capitelurile (isericilor tot soiul de forme omene#ti #i animalice& 7-a sta(ilit un raport între sculpturile de la VezelaE #i cele din ,lucidarium' un fel de cate$ism redactat la începutul secolului al Xll-lea de un %erman aproape necunoscut numit multă !reme Aonorius din :utun + & Cr această lucrare con"ine o sistematizare #i o !ul%arizare a elementelor demonolo%ice răzle"ite în scrierile cre#tine din primele timpuri ale Gisericii %rupînd pe de altă parte pentru prima oară în mod coerent caznele infernului , & 7educător #i asupritor în acela#i timp& 7atana secolelor XI #i XII înfrico#ează desi%ur& ?otu#i atît el cît #i acoli"ii lui sunt uneori tot atît de ridi coli sau de $azlii pe cît de cumpli"i1 aceasta e înfă"i#area su( care de!in treptat familiari& ;easul marii frici de dia!ol încă nu (ătuse& In secolul al XlII-lea no(ilele 8Judecă"i de apoi9 din catedralele %otice rea#ează la locul cu!enit infernul supliciile #i demonii săi& Partea cea mai importantă a marilor timpane sculptate este rezer!ată lui ;ristos în sla!ă %rădinii Paradisului #i (ucuriei senine a celor ale#i 8în toată arta foarte teolo%ică a secolului al XlII-lea scria E& 60le Wnu întîlnimX nici o reprezentare amănun"ită a infernului @ 9 c$iar dacă ?oma dO:Huino declară că cele ce se po!estesc despre supliciile de pe lumea cealaltă nu tre(uie în"elese numai la modul sim(olic .& Ducrurile se sc$im(ă însă începînd din secolul al XlV-lea atmosfera din Europa de!ine mai apăsătoare iar acea restrîn%ere a dia(o-

licului pe care o iz(utise epoca clasică a catedralelor face loc unei pro%resi!e in!azii demoniace& $i0ina #omedie (al cărei autor a murit în *+>*) marc$ează sim(olic trecerea de la o epocă la alta #i momentul de la care con#tiin"a reli%ioasă a elitei occidentale încetează să mai reziste o lun%ă perioadă torentului de satanism& 5u se !a dezmetici decît în secolul al XVII-lea& :ceastă o(sesie îm(racă două forme esen"iale #i una #i alta o%lindite în icono%rafie1 o $alucinantă ima%istică infernală precum #i o(sesia nenumăratelor capcane #i ispitiri pe care marele amă%itor le născoce#te fără contenire întru pierzania oamenilor& 6ult înainte de Dante în Europa circulaseră numeroase po!estiri fantastice relati!e la c$inurile infernuluiK& Lnele !eneau din Crient precum Vi%iunea s</ntului Pa0el care datează pe pu"in din secolul al IV-lea& 2ăpit de pe pămînt :postolul pa%inilor ajun%e la por"ile împără"iei lui 7atan& :poi în cursul înfrico#ătorului său periplu !ede copaci de foc de cren%ile cărora atirnă păcăto#i spînzura"i !îl!ătăi un flu!iu în care !ino!a"ii sunt cufunda"i la diferite adîncimi potri!it cu natura !iciilor lor în fine (orta $ăului din care se re!arsă un fum %ros #i o du$oare scîrna!ă& Elemente din Vi%iunea s.intului Pa0el se re%ăsesc în unele le%ende irlandeze mai ales în Vi%iunea lui 3un1dal' ale cărei %roză!ii nu sunt cu nimic mai prejos decît cele ce puteau fi citite mai tîrziu în $i0ina #omedie" Printre spectacolele înspăimîntătoare oferite de acest infern nordic iată (unăoară un lac de foc #i un lac de %$ea"ă ji%ănii nemai!ăzute înfruptîndu-se din trupurile z%îrci"ilor #i ale călu%ărilor care nu #i-au respectat le%ămintele mla#tini fume%oase mi#unînd de (roa#te rîioase de #erpi #i alte felurite ji!ine $idoase& ?eolo%ii din secolul al XlII-lea refuzaseră cate%oric aceste ima%ini de co#mar& Dimpotri!ă în epoca următoare ele for"ează (arajele& DenEs .4 ;ertosanul cele(ru teolo% din secolul al XV-lea

(m& *,K*) redactînd un tratat despre cele patru sfîr#ituri ale omului (Quattuor no0issima!' introduce o descriere care reproduce po!estirile irlandeze #i mai ales Vi%iunea lui 3un1dal 5 " în anii imediat posteriori ;iumei 5e%re supliciile infernului apar cu tot soiul de precizări $alucinante pe zidurile cimitirului (;ampo 7anto) din Pisa #i în ta(loul de altar al capelei 7trozzi din (iserica 7anta 6ăria 5o!ella (<loren"a)& :ici artistul (:ndrea Crca%na sau unul dintre ele!ii săi) a urmat îndeaproape textul U $i0inei #omedii R" C mărturie frapantă despre această 8nouă spaimă9 ('& Du(E) o oferă un ciclu de fresce prea pu"in cunoscut căci decorează (iserica unui oră#el (7an 'imi%nano)& Este !or(a de In.ernul (*+4.) lui ?addeo di Gartolo în centrul căruia tronează un Ducifer asemănător celui din cimitirul de la Pisa atît prin dimensiunile sale %i%antice cît #i prin capul de căpcăun coarnele #i mîinile puternice cu care zdro(e#te ni#te osîndi"i ridicol de mici& In diferitele compartimente ale înfrico#ătoarei împără"ii demonii desfiră ma"ele pizma#ilor pe a!ari îi silesc să înapoieze ce-au adunat pe căi necinstite pe mîncăi îi împiedică să se înfrupte din (ucatele a#ternute din (el#u% pe o masă (iciuiesc preacur!arii înfi% "ăru#i de foc în sexul femeilor care s-au destră(ălat în timpul !ie"ii& In <ran"a la începutul secolului al XV-lea #artea de Ore a ducelui de 9errN* înfă"i#ează de asemenea adîncurile infernului cu un detaliu împrumutat din Vi%iunea lui 3un1daV 6 S Ducifer %i%ant încoronat care se $răne#te cu sufletele osîndi"ilor aspirîndu-le #i ejectîndu-le rînd pe rînd #i sco"înd flăcări #i fum din %ura lui $idoasă& în <ran"a supliciile infernului intră în arta monumentală la mijlocul secolului al XVlea& E& 60le a arătat cu exemple precise (a căror listă desi%ur nu-i ex$austi!ă) că o seamă de elemente împrumutate din Vi%iunea
= Des ?res 2ic$es Aeures du Duc de GerrE& (5&tr&)& K/

s.lntului Pa0el #i din le%endele irlandeze apar pe !ute #i în picturile din (iserica 7aint-6aolou din 2ouen în catedrala din 5antes #i în (isericile din 5ormandia Gur%undia #i Poitou**& Din aceste două surse pro!ine un oarecare număr de detalii înfrico#ătoare1 dia!olii fierari oare iz(esc cu (aroase %rele într-o nico!ală alcătuită din trupuri suprapuse de (ăr(a"i #i de femeiJ roata de care sunt a%ă"a"i păcăto#ii osîndi"ii culca"i pe un %rătar #i stropi"i cu plum( topit capacul uscat de care atîrnă spînzura"i oameni !ii etc& ;u toate acestea co#marurile infernale atin% cea mai mare !iolen"ă în uni!ersul demen"ial al lui AieronEmus Gosc$& în +udecata de apoi de la Viena*> #i în cea de la Gru%es ca #i în tripticul de la Prado ai cărui !ole"i înfă"i#ează paradisul terestru %rădina desfătărilor #i infernul ne(unia #i răutatea dia(olice se dezlăn"uie cu cel mai monstruos sadism& în infernul de la Viena un demon cu capul unei păsări cu pliscul lun% duce un păcătos într-o co#arcă& :ltul poartă pe umăr un toia% de care atîrnă le%at fedele# un osîndit străpuns de o să%eată& Ln condamnat !a tre(ui să în!îrtă la nesfîr#it turnic$etul unei !iele uria#e în timp ce altul e răsti%nit pe o %i%antică $arfă& ;u tur(an pe cap 7atan are oc$i de foc un (ot de fiară cruntă coadă #i la(e de #o(olan& Pe locul pînteoelui apar %rătarele unui cuptor& El î#i prime#te oaspe"ii la o poartă al cărei contur e marcat de ni#te (roscoi rîio#i& Infernurile succesi!e ale lui Gosc$ oricît de uluitoare se inte%rează oricum într-o lun%ă serie de lucrări !i%uroase consacrate de pictura flamandă de la 8fra"ii9 Van EEc\ la Aerri met de Gles temei Judecă"ii de apoi #i ca atare ) asocia"ie de!enită o(li%atorie în epocă ) descrierii amănun"ite a infernului& :ceastă produc"ie artistică se situează la rîndul ei într-un !ast ansam(lu în pictura timpului ce reune#te %randioasa frescă a lui 6ic$elan%elo din ;apela 7ixtină #i compozi"ia unui portu%$ez anonim

(începutul secolului al XVI-lea) în care !edem încă o dată cum demonii prezidează pedepsirea osîndi"ilor*+& J& Galtrusaitis a demonstrat prin compara"ii re!elatoare că icono%rafia demoniacă europeană a secolelor XIV)XVI se îm(o%ă"ise cu elemente !enite din Crient care i-au poten"at aspectele înfrico#ătoare& :stfel ;$ina a trimis în Cccident $oarde de dia!oli cu aripi de liliac-sau cu sîni de femeie& Ea a exportat dra%onr cu aripi mem(ranoase %i%an"i urec$ia"i cu un sin%ur corn în frunte*,& ;ît despre 8Ispitirile sfîntului :nton9 prin care putem a(orda cel de al doilea aspect al ima%isticii satanice anunT "at mai sus ele reprezintă analo%ii interesante cu asaltarea lui Gudd$a ) meditînd su( un copac ) de către spiritul răului #i for"ele infernului& ;a #i sc$imnicul cre#tin 7a\ia 6uni este supus unei du(le serii de încercări unele urmărind să-* înfrico#eze celelalte să-* seducă& El tre(uie să reziste a#adar unor %i%an"i slu"i unor ploi de proiectile spaimelor nop"ii z%omotelor #i potopului dar #i unor feti#cane cu sînii despuia"i care încearcă să-* tul(ure prin cele treizeci #i două de !icle#u%uri ale ma%iei feminine*@& :ceastă scenă reprezentată frec!ent în sculptura #i în pictura :siei orientale a întîlnit în Cccident po!estirea de ori%ine coptă a sfîntului :nton !ul%arizată în <ran"a de Le1enda aurit(" în felul acesta s-a îm(o%ă"it repertoriul 8Ispitirilor9 pe oare Gosc$ 6andEn AuEs Aerri met de Gles Patinir Grue%el etc sau desfătat e!ocîndu-le cu o stupefiantă exu(eran"ă de detalii $azlii #i monstruoase& In marele triptic de la Disa(ona*. Gosc$ îl înfă"i#ează pe ana$oret asaltat de tot felul de năluciri demoniace #i !ăzînd cum se nasc în fa"a lui o puzderie de forme $alucinante1 ulcioare înzestrate cu la(e o (ătrînă încorporată într-un copac uscat #i al cărei trup se sfîr-#e#te într-un soi de "elină solzoasă un (ătrîn dăscălind o maimu"ă #i un %nom un mesa%er care folose#te patine pentru %$ea"ă ca să aler%e K

pe nisip& Iată #i o !răjitoare turnînd un elixir unui (roscoi tolănit într-o floare o tînără femeie %oală în dosul unui trunc$i de ar(ore uscat pe ale cărui cren%i atîrnă o fî#ie mare de stofă purpurie o masă cu (ucate îm(el#u%ate pentru un ospă" la care ni#te (ăietani #i ni#te feti#cane îl îm(ie pe :nton să se înfrupte& 7camatorul dia(olio î#i desfă#oară astfel în fa"a sc$imnicului impasi(il toate resursele artei sale ma%ice1 încearcă să-* înfrico#eze să-* înne(unească să-* ademenească la u#uraticele desfătări lume#ti& ?rudă zadarnică& 7fîntul :nton reprezintă pentru Gosc$ sufletul cre#tin care î#i păstrează seninătatea în mijlocul unei lumi în care 7atan recur%e necurmat la noi #i noi capcane& Ispitirile s./ntului &nton s-ar putea numi tot atît de (ine 8;$inurile sfîntului :nton9& ;ăci Du#manul îi ispite#te #i-i c$inuie#te în acela#i timp pe oameni& înfrico#ează eu !isuri înspăimîntă cu !edenii ) a#a se exprimă autorii #iocanului 0r(<itoarelorS 8Vise *K în timpul somnului #i !edenii în timpul treziei 9& Pe de altă parte el poate nu numai să atace (unurile pămînte#ti #i trupul însu#i ci să pună stăpînire pe o fiin"ă omenească fără !oia ei determinîndu-i astfel dedu(larea& #iocanul 0r(<itoarelor relatează astfel confesiunea unui preot posedat de demoni1 82a"iunea mă părăse#te numai cînd !reau să mă îndeletnicesc cu ru%ăciunea sau să !izitez locuri sfinte & && :tunci demonul folose#te toate mem(rele #i or%anele mele ) %îtlejul lim(a plămînii mei ) ca să !or(ească #i să stri%e cînd îi !ine lui pofta& [n"ele% fără îndoială cu!intele pe care le roste#te prin mine #i or%anele mele dar nu-i c$ip să mă împotri!escJ #i cînd a# !rea mai cu foc să mă cufund în !reo ru%ăciune el dă #i mai !îrtos (uzna în mine sco"îndu-mi #i mai tare lim(a*-9& K+ Pînă la urmă ispitirile sunt c$iar mai primej-

dioase decît c$inurile& De unde #i necesitatea de a-i pune pe oamenii prea creduli în %ardă împotri!a !icleniei 7atanei& C lucrare foarte răspîndită în 'ermania secolului al XV-lea se intitula $es 3eu.els Tet% (86rejele dia!olului9) #i pune în scenă un si$astru care discută ou 7atan*4& :cesta din urmă expune mijloacele ) foarte numeroase ) de care dispune pentru a corupe omenirea& întîlnim aici aceea#i preo! cupare moralizatoare ce inspiră Gr(dina des.(t(rilor lui AieronEmus Gosc$ (în tripticul de la Prado)& în acest fals paradis terestru fîntina tinere"ii !e#nice unde se z(en%uiesc dră%ăla#e femei al(e #i ne%re fructele îm(ietoare florile culorile atît de luminoase #i de %in%a#e că te %înde#ti la miniaturile persane creează o atmosferă plină de !rajă& Dar intruziunea cara%$ioslîcului (a c$iar #i a o(scenită"ii su%erează că la mijloc e un miraj demoniac& Printr-un tu( de sticlă un c$ip straniu pri!e#te un #o(olan su( sfera de cristal în care doi îndră%osti"i se dezmiardă& în stîn%a sferei !e%$ează un $u$urez pasărea 7ataneiJ în dreapta un (ăr(at %ol se aruncă în $ău& :cest panou central este încadrat într-o parte de ade!ăratul paradis terestru ) al lui :dam #i al E!ei ) iremedia(il pierdut iar în cealaltă de infernul în care sunt pedepsi"i cei rătăci"i de plăcerile trupe#ti& 8'rădina desfătărilor9 nu-i decît alt nume al 8"ării unde cur%e lapte #i miere9& Fi în-truna #i într-alta oamenii caută o fericire tot atît de iluzorie oa #i aceea pe care o cer o dată pe an de la ser(ările carna!alului& în spatele tuturor acestor lumi pe dos ) uni!ers de ne(unie ) stă 7atan& în capitolul ;VIII din #orabia nebunilor (*,4,) 7e(astian Grant fi îm(arcă pe sminti"ii fără $artă ori (usolă porni"i în căutarea tărîmurilor preaferice ale ;ucaniei=& Dintru (un început e limpede că !or
= Ltopica "ară unde cur%e lapte #i miere amin tita 8paEs de ;oca%ne9 în franceză (din 8;ucca%na9 fn dialect napolitan) (5&tr&)& K,

rătăci din primejdie în primejdie ca să se scufunde în cele din urmă în plină furtună >/ & Crice lume pe dos e o minciună& ?otu#i în #orabia nebunilor' această temă este încă relati! sporadică #i limitată& In sc$im( ea domină în ,Korcismul sminti2ilor' redactat de predicatorul ?$omas 6urner între *@/4 #i *@*>& 6ai (ine de o treime din lucrare e consacrată acestui moti!& După 6urner oamenii n-ar tre(ui să cadă în ispita de a re%ăsi paradisul terestru& ?otu#i păcăto#ii nu contenesc să aler%e după această $imeră& De aceea lumea stăpînită de ne(unie este toată pe dos #i ca atare rea în esen"ă >* & De unde atît la 6urner eît #i la Grant denun"area în (loc a di!ertismentelor carna!ale#ti demoniace prin defini"ie& 5e(unul este prada lui 7atan& ;arna!alul este su(!ersiune #i disonan"ă&
$. @atanis#A sf3 şit &e !"#e şi #ass #e&ia 3n ti#'"! Renaşte ii

<rica nemăsurată de demonul atotprezent autor al ne(uniei #i inspirator al paradisurilor artificiale a fost asociată în mentalitatea comună cu a#teptarea sfîr#itului lumii studiată în capitolul precedent& De%ătura dintre ele este su(liniată în textul introducti! al #iocanului 0r(<itoarelor" 8în mijlocul calamită"ilor unui secol care se pră(u#e#te9 în timp ce 8lumea în amur% co(oară spre asfin"itul ei #i răutatea oamenilor spore#te9 Du#manul 8#tie în tur(area lui că nu mai are mult ră%az9& De aceea 8a sădit în o%orul Domnului o stricăciune eretică ce nu s-a pomenit9 aceea a !răjitoarelor>>& Grant la rîndul său întrune#te în una #i aceea#i sinteză ne(unia na!i%area fără (usolă #i $artă lumea pe dos #i !enirea apropiată a lui :nticrist& Fi pentru el !irulen"a lui 7atan nu se explică deoît prin iminen"a catastrofei finale& In capitolul ;LI el exclamă1 8Veni-!a ziuaI K@ 6i-e teamă că :nticrist nu mai e departe & & &

5e apropiem cu iu"eală mare de Judecata de apoi>+9& :ceasta este #i concep"ia lui 6urner după care lumea pe dos nu !a fi rea#ezată cum se cu!ine decît în ziua apropiată a parusiei>,& 5u-i a#adar o întîmplare faptul că Dut$er la rîndul său a fost tot atît de o(sedat de frica de dia!ol ca #i de certitudinea că de acum înainte cataclismul final e la orizont& ;um să nu se fi cutremurat urmîndu-* 'ermania protestantă din secolul al XVI-lea #i începutul celui de al XVII-lea la perspecti!a acestor două %roză!ii conju%ateB Cri de cîte ori se iz(ea de un o(stacol înfrunta un ad!ersar sau o institu"ie doctorul 6artin era deplin încredin"at că se întîlne#te cu dia!olul& 2ăsfoindu-i opera consta"i că 7atan a născocit cămătăria 8a înc$ipuit stricata călu%ărime9 a dat cultului di!in 8forme a(omina(ile9 ) a se în"ele%e ceremoniile Gisericii catolice& El i-a insuflat lui Jo$ann Ec\ (principalul ad!ersar al lui Dut$er în 'ermania) o 8nestăpînită poftă de %lorie9& El 8minte prin !ocea #i condeiul9 papei& ?ot el domne#te la 6iil$ausen ) ora#ul lui 6iinzer ) 8unde nu pricinuie#te decît tîl$ării omoruri #i !ărsări de sîn%e9& De aceea #i lupta împotri!a "ăranilor răscula"i nu-i doar o luptă 8împotri!a cărnii #i a sîn%elui ci #i împotri!a du$urilor rele care se află în !ăzdu$& & &9& în această 8trea(ă dia!olească9 (răscoala "ăranilor) demonul a!ea în !edere pustiirea între%ii 'ermanii întrucît nu a!ea alt mijloc de a stă!ili E!an%$elia>@9& întocmai ca #i Dut$er 6eZ lanc$t$on era stăpînit de o nesfîr#ită %roază de demon #i se temea că în orice clipă ar putea da oc$i cu el>.& Polemicile confesionale declan#ate pe asemenea (aze de Dut$er #i de discipolii săi n-au putut decît să sporească frica de dia!ol în 'ermania protestantă unde teolo%ii #i predicatorii s-au con!ins că o dată cu apropierea sfîr#itu-lui lumii 7atan porne#te împotri!a e!an%$elicilor ultima lui ofensi!ă& ,u- papism scria în K.

*@4@ #uperintendentul :ndreas 'elic$ius spiridu#ii #i mic$idu"ii îi $ăr"uiseră deseori pe oameni& 8Dar acum călăi fioro#i ies zilnic din $ău astfel că oamenii sunt cuprin#i de %roază #i mare durere>K9& Fi adău%a în le%ătură cu cazurile de demonizare1 8Pretutindeni aproape în preajma noastră ca #i aiurea numărul demoniza"ilor e atît de mare că te uluie#te #i te întristează #i poate că asta-i ade!ărata pla%ă din pricina căreia E%iptul nostru #i întrea%a lume (ătrînă sunt osîndite la pieire>-9& Pătimirile sfîntului :nton erau extinse astfel asupra între%ii 'ermanii& în această "ară unde se cristaliza pe atunci le%enda lui <aust loeuitorii trăiau cu con!in%erea că Ducifer e re%e& ;u si%uran"ă că n-ar fi încercat în aceea#i măsură acest sentiment dacă teatrul #i mai ales tiparul n-ar fi determinat o lar%ă difuzare a fricii de satanism o frică nu lipsită însă de in%redientul unei delectări mor(ide& C piesă jucată în *@+4 îi pune în scenă pe 8papa Pammac$ius9 #i pe consilierul său 8Porp$irus9 e!ocîndu-* pe 7atan pe oare spectatorii îl !ăd apărînd1 8:re coarne mari părul !îl!oi c$ipul $idos oc$ii îi sunt rotunzi #i în!ăpăia"i nasul lun% piezi# #i încîrli%at %ura nemăsurată stîrne#te %roază #i spaimă trupul îl are ne%ru din cap pînă-n picioare9& [ntr-o +udecat( a lui >olomon' dia!olul ia în derîdere a%$iazma sarea sfin"ită #i (inecu!întarea pe care o dă papa credincio#ilor& C 8comedie9 intitulată Uiua de pe urm( a +udec(2ii de apoi arată demoni care ies din $ău răcnind oare mai de care& Ei duc papista#ii în infern apoi se întorc pe scenă #i se pun pe ospă"& In altă 8comedie9 reprezentată la ?ii(in%en în *@-/ cî"i!a demoni la cererea lui Isus aruncă în infern nu numai pe papă ci #i pe MPin%li 3arlstadt #i 7c$Pen\feld1 este !or(a fire#te KK de o operă luterană& Desi%ur #i teatrul medie-

!al îl reprezentase deseori pe dia!ol #i pe ciracii lui& Dar nicic0nd demoniacul nu in!adase în asemenea măsură scena întrecînd c$iar de departe dramele de polemici confesionale& 7atanismul cu aspectele sale de 'rand-'ui%nol= de!enise componentă indispensa(ilă a majorită"ii spectacolelor teatrale %ermane de la sfîr#itul secolului al XVI-lea& Ln contemporan nota în *@.*1 8Ln autor dramatio care !rea să placă pu(licului tre(uie neapărat să-i arate mul"i - ! dia!oliJ ace#ti dia!oli tre(uie să fie $ido#i să z(iere să "ipe să scoată urlete !oioase să #tie să insulte #i să înjure #i să termine prin a#i duce prada în infern cu răcnete săl(aticeJ !acarmul tre(uie să fie ori(il& Iată ce atra%e cel mai mult pu(licul iată ce-i place mai mult>49& 7pirit critic #i umor rare în epocă din partea unui o(ser!ator izolat contra(alansate !aiI de prea numeroase procese de !răjitorie& ;ele spuse mai sus despre difuzarea datorită tiparului a spaimelor apocaliptice sunt în mod lo%ic !ala(ile #i pentru afirmarea satanismului în seoolul al XVI-lea& Ea n-ar fi putut a!ea aceea#i amploare în 'ermania mai ales fără puternicele mijloace de multiplicare care au fost cartea #i foile !olante îm(o%ă"ite uneori cu %ra!uri& ;$iar #i succesul operelor lui Dut$er li se datorează în (ună parte& Doctorul 6artin a molipsit sute #i sute de mii de cititori cu frica lui de dia!ol& într-un fel destul de surprinzător ) dar re!elînd pesimismul epocii ) 7e(astian Grant în !ersiunea %ermană a #or(biei nebunilor' condamnase fără ec$i!oc tiparni"a& Prolo%ul lucrării declară în esen"ă că noua născo'ire a contri(uit la difuzarea Gi(liei dar asta n-a dus la nici un fel de îndreptare morală& ;apitolul I pune în scenă pe falsul erudit încon= ?eatru de marionete în care se joacă piese al căror erou este 'ui%nol un poli#inel lionez& (5&tr&)& K-

jurat de căr"i inutile #i pe studen"ii rata"i #i decăzu"i care î#i află refu%iul în acest me#te#u%& In altă parte se spune că tiparul a(ia născocit a #i început să decadă ca #i celelalte îndeletniciri artizanale& Este pus din nou în discu"ie în capitolul consacrat lui :nticrist1 c$iar el a su%erat punerea la punct a acestei ma#inării dia!ole#ti ce răspînde#te cu toptanul minciuna #i erezia+/& Interpretînd spusele lui Grant nu-i exa%erat să afirmăm că tiparul a fost o 8ma#inărie dia!olească9 în măsura în care a popularizat mai (ine c$ipul #i însu#irile necrezut de di!erse ale Du#manului omenirii& Dacă e să dăm crezare cataloa%elor de incuna(ule printre căr"ile cu ilustra"ii editate cel mai des în <ran"a #i în 'ermania pînă la *@// fi%urează o istorie a lui 7atan (9elial! de JacHues de ?eramo& :poi în 'ermania protestantă literatura demoniacă a înlocuit !ie"ile sfin"ilor cum o do!ede#te această mărturie melancolică a unui literat în *.*@1 8Via"a sfin"ilor care ne !or(ea pe !remuri despre iu(irea #i îndurarea di!ină despre îndatoririle carită"ii cre#tine care ne îndemna să le practicăm nu mai este astăzi la modă #i nu se mai (ucură precum odinioară de trecere pe lîn%ă cre#tinii (uni #i pio#i& In sc$im( toată lumea cumpără căr"i de ma%ie ima%ini sau poezii pri!itoare la #tiin"ele oculte #i dia(olice+*9& ?iparul a difuzat frica de 7atan #i de acoli"ii săi atît prin tomuri !oluminoase cît #i prin pu(lica"ii populare& Printre cele dintîi fi%urează fire#te la loc de cinste prea faimosul Ialleus Iale.icarum (8;iocanul !răjitoarelor9) din care :& Danet a reperat cel pu"in +, de edi"ii între *,-. #i *..41 ceea ce înseamnă că între +/ #i @/ /// de exemplare din lucrare au fost puse în circula"ie în Europa de către editorii din <ran\furt #i din ora#ele renane (*, edi"ii) din DEon (** edi"ii) din 5iirn(er% K4 (, edi"ii) din Vene"ia (+ edi"ii) #i din Paris

(> edi"ii+>)& Putem astfel identifica două mari !aluriOde difuzare (*,-.-*@>/ #i *@K,-*.>*) corespunzînd cu două mari campanii de detectare #i reprimare a !răjitoriei despăr"ite de 2eforma protestantă #i pîrjolul răz(oaielor reli%ioase& In lotul masi!elor lucrări %ermane consacrate satanismului mai %ăsim 3eatrul dia0olilor' fără indicarea autorului carte care în douăzeci #i opt de ani a cunoscut trei edi"ii (*@.4 *@K@ #i *@-K) #i Instruc2iuni pri0itoare la tirania )i puterea dia0olului de :ndreas 6usculus al cărei succes a fost #i mai mare ++& 3eatrul dia0olilor era o colec"ie ce cuprindea întîi >/(*@.4) apoi >,(*@K@) #i în fine ++ de căr"i (*@-K) consacrate demonolo%iei& 7-a calculat că în a doua jumătate a secolului al XVI-lea au fost lansate pe pia"a %ermană ee* pu"in >+*&.// exemplare de lucrări pri!ind lumea demoniacă dintre care aproximati! *//&/// în deceniul al #aptelea #i .+&/// în deceniul al nouălea& De%enda lui <aust a înre%istrat #i ea !reo >, de edi"ii în ultimii doisprezece ani ai secolului& Da acestea se adau%ă nenumărate %azete (ro#uri #i foi !olante& 2ăspîndite de colportori ma%icieni #i exorcizori am(ulan"i ele explicau !isele relatau crime #i po!estiri fioroase te în!ă"au să cuno#ti !iitorul #i să te pui la adăpost de capcanele dia!ole#ti& Erau pline de tot soiul de istorii cu demoniza"i !îrcolaci #i apari"ii ale lui 7atan& :ceasta a fost în secolul al XVI-lea #i la începutul celui de al XVII-lea pîinea cea de toate zilele a 'ermaniei& în *@.* :ndreas 6usculus scria1 85u-i "ară pe lume în care dia!olul să exercite o mai mare putere ca în 'ermania+@9& Este pro(a(il ade!ărat că în această "ară teama de sfîr#itul lumii îm(inată cu cea de uneltirile demoniace era pe atunci mult mai lar% răspîndită decît în oricare alta din Europa& ;u toate acestea fenomenul a fost e!ident mai %eneral #i e si%ur de exemplu că afecta #i -*

<ran"a& Fi aici tiparul a a!ut o mare parte de răspundere în difuzarea fricii de dia!oli #i în atrac"ia mor(idă exercitată de satanism& 7ă ne întoarcem o clipă în urmă& In *,4> apare o lucrare ce com(ină toate po!estirile anterioare relati!e la supliciile infernale #i le conferă o tipolo%ie c!asidefiniti!ă& Este !or(a de 3ratat despre chinurile in.ernului adău%at de Verard= la a sa &rt( de a tr(i /n2elep2e)te )i de a muri /n2elep2e)te pe care o mai pu(licase anterior& <ără exces de ima%ina"ie dar cu metodă #i precizie desenatorul lui Verard făcînd o triere în lotul de fi%urări înfrico#ătoare pro!enind din surse orientale #i irlandeze adau%ă la fiecare păcat capital pedeapsa cea mai potri!ită1 trufa#ii sunt le%a"i de o roatăJ pizma#ii scălda"i într-un flu!iu în%$e"atJ #erpi N#i (roscoi rîio#i de!orează sexul nără!i"ilor în preacur!ie etc& Cr cartea lui Verard este 'urînd imitată& ;ăci 'uEot-6arc$ant ca să sporească interesul pu(licului pentru al său #alendar al p(storilor (I-a ed& *,4*) îi adau%ă un capitol consacrat supliciilor infernului rezumînd tratatul lui Verard #i reproducînd fără ru#ine ilustra"iile sale& ;urînd #alendarul p(storilor e citit în toată <ran"a #i se !a (ucura de un succes trainic& E& 60le arată că el i-a inspirat direct pe arti#tii care la sfîr#itul secolului al XV-lea au înfă"i#at caznele infernale din marea +udecat( de apoi de la :l(i #i pe marc$etăriile stranelor din castelul de la 'aillon (începutul secolului al XVI-lea>.)& :stfel contrar celor crezute de 7tend$al #i de mul"i al"ii după el infernul locuitorii #i uneltele sale au acaparat cel mai mult ima%ina"ia occidentalilor la începutul ?impurilor moderne #i nu în E!ul 6ediu& C do!ede#te în <ran"a lista pamfletelor a tratatelor anonime #i a lucrărilor semnate din secolele XVI #i XVII pri!ind !răiitoria #i uni!ersul demoniac pe care
= &ntoine Verard (m& *@+/) cele(ru tipo%raf li(rar #i editor francez& (5&tr&)&

2o(ert 6androu o pune la începutul căr"ii sale Ia1istra2i )i 0r(<itori /n @ran2a secolului al XVII-leaM7" :utorul acestei lucrări remarca(ile a consultat nu mai pu"in de +,/ de asemenea texte1 ceea ce lasă de (ănuit o difuzare de cel pu"in +,/ /// exemplare& 5u toate aceste scrieri au fost redactate în <ran"a dar toate au circulat aici& 7e mai cu!ine su(liniat #i faptul că ele nu constituie decît partea !izi(ilă a unui %$e"ar de propor"ii mult mai mari a cărui măsură exactă fără îndoială că istoricii n-o !or putea sta(ili niciodată& In momentul cînd frica de 7atan a culminat în Europa adică în a doua jumătate a secolului al XVI-lea #i la începutul celui de al XVII-lea lucrări importante au apărut în diferite "ări aducînd cu un lux de amănunte #i explica"ii niciodată atins pînă atunci toate precizările pe care o opinie pu(lică a!idă le dorea cu pri!ire la personalitatea puterile #i înfă"i#ările Du#manului speciei umane& Diteratură cu ade!ărat interna"ională a cărei cronolo%ie #i %eo%rafie o putem întrezări prin exemplele restrînse din ta(elul de mai jos foarte incomplet desi%ur dar semnificati! dat fiind că un Jo$ann Qier care a pledat pentru indul%en"ă fa"ă de !răjitoare era totu#i pe deplin încredin"at de puterea lui Ducifer #i a a%en"ilor săi1
:ni

:utori

?itlul lucrărilor

*@.4 Jo$ann Qier (%erman) *@K, Dam(ert Daneau (francez) *@K4 Idem

(8Despre ademenirile demonilor9) $e 0ene.icis """ dialo1us (8Despre otră!itori&&& dialo%9) $euK 3raite% nou0eauK tres utiles pour ce temps" Le pre mier touchant Ies sorciers """ (8Două noi tratate foarte fo lositoare pentru aceste !re muri& Primul pri!ind !răji torii &&&9) ->

$e

praesti1iis

da"em"onum

*@-/ Jean Godin (francez) *@-4 Peter Ginsfeld (%erman) *@4/ Pierre ;respet (francez) *@4* 5icolas Go%uet (francez) *@4@ 5ioolas 2emE (loren)

*@44 Pierre de Gerulle (francez) *./+ Juan 6aldonado (spaniol care a trăit mai mult în <ran"a) *./- Qilliam Per\ins & $iscourse o. the $amned &rt oi Vitchcra.t (8;u!înt (en%lez) despre me#te#u%ul (lestemat al !răjitoriei9) #ompendium male.icorum *./4 <rancesco-6aria !răjitoriilor9) 'uazzo (italian) (8;ompediul *.*+ Pierre de Dancre 3ableau de Vinconstance deW mau0ais an1es et demons (francez) (8Despre înfă"i#ările sc$im(ătoare ale în%erilor răi #i ale demonilor9) LJlncredulite et mescreance *.>> Idem du sortile1e plainement con0aincue """ (85ecredin"a #i pă%înitatea !răjilor deplin do!edite &&&9) *.+@ Genedi\t ;arpzo! Practica rerum criminalium (8Practica criminalisticdi9) (%erman) *.,K 3he $isco0erN o. Vitches 6att$eP Aop\ins (8Descoperirea !răjitoarelor9) (en%lez)

La $emonomanie des sorcien (8Demonomania !răjitorilor9) 3ractatus de con.essionibus male.icorura et sa1arum """ (8?ratat despre mărturisirile nele%iui"ilor #i ale ma%icienilor9) $euK Li0res de la haNne de >atan""" (8Două căr"i despre ura lui 7atan&&&9) $iscours eKecr(ble des sorciers""" (8;u!înt de afurisenie despre !răjitori&&&9) $emonolatriae libri tres (8?rei căr"i despre demonolatrie9) 3r(ite des ener1umenes (8?ratat despre demoniza"i9) 3r(ite des an1es et des demons (8?ratat despre în%eri #i demoni9)

Pe de altă parte @aust de 6arloPe datează din *@-* Iacbeth din *./. iar Tu0elele eKemplare din *.*+& Cr !răjitoarele #i uni!ersul demoniac sînt personaje de prim plan în piesa lui 7$a\espeare ca #i în nu!ela lui ;er!antes

intitulată >cipion )i 9er1an%a" ?oate aceste lucrări sunt su( di!erse aspecte produse ale culturii sa!ante din epocă& ;eea ce înseamnă că frica de dia!ol ) cu un moment culminant între *@K@ #i *.>@ ) a o(sedat mai ales mediile diri%uitoare din care pro!eneau teolo%ii juri#tii scriitorii #i su!eranii& Despre această frică ne informează din nou numărul edi"iilor& Ducrarea lui Jean Godin a cunoscut în douăzeci de ani douăzeci de edi"ii în patru lim(i& ;ea a lui Del 2io apărută la Dou!ain în *@44 a fost reeditată de patrusprezece ori între această dată #i *.K4 (#i din nou la Vene"ia în *K,K)& Inoepînd din *.** a fost tradusă în franceză su( titlul #ontro0erses et recherches ma1iHues (8;ontro!erse #i cercetări ma%ice9)& ,% -.rinţu/ acestei /u(i0 7c$ematizînd putem spune că în această epocă ) #i mult timp după aceea ) au coexistat două reprezentări deose(ite ale lui 7atan1 una popularăJ cealaltă elitistă aceasta fiind #i cea mai tra%ică& C %$icim pe cea dintîi din depozi"iile la procese #i din anecdotele relatate de umani#ti #i de oamenii Gisericii&+Lnele dintre ele au fost men"ionate mai sus & In Dorena #i în mun"ii Jura documentele judiciare ne dez!ăluie că adeseori dia!olului popular mi i se atri(uie un nume (i(lic ci se nume#te 2o(in Pierasset 'reppin etc& 5umai pentru anii *@4,-*.*K în districtul :joie (episcopia de Gasel) ele fac cunoscute !reo -/ de nume de demoni& Fi adesea constatăm că nu totdeauna sunt de culoare nea%ră (caracteristică lui 7atan)& Lneori sînt !erzi al(a#tri sau %al(eni1 ceea ce pare să-i le%e de di!inită"i stră!ec$i ale pădurii jurasiene+4& 5e aflăm astfel plasa"i din nou într-un uni!ers politeist în care dia!clul este o di!initate printre altele suscepti(il a fi îm(unat #i putînd fi c$iar (enefic& I se prezintă ofrande cu riscul de a se cere

apoi iertarea Gisericii oficiale pentru acest %est& :#a procedează #i în zilele noastre minerii din potosi care după oe i se înc$ină lui Ducifer zeitate su(pămînteană se căiesc periodic în ^ursul unor somptuoase procesiuni în cinstea <ecioarei& Dia!olul popular poate fi #i un personaj familiar uman mult mai pu"in reduta(il decît pretinde Giserica& :de!ărul acestor caracteristici reiese din u#urin"a cu care este păcălit uneori a#a cum se !ede în numeroase le%ende "ărăne#ti,/J a#a apare #i în amintirile din copilărie ale (retonului P& -A& Aelias1 8;elălalt încornorat scrie acest autor este numele pe care i-* dăm noi dia!olului& Ln dia!ol destul de deose(it& 5u-i dia!olul de rînd reprezentat pe %rilajele din fa"a altarului pe care mo# Garna(e îl a%a"ă de o funie de-a curmezi#ul corului ca să explice Judecata de apoi& Fti"i doarI Ln soi de di$anie ro#ie cu coada lun%ă în!ier#unîndu-se să-i împun%ă pe osîndi"ii care urlă& 5uI Dia!olul nostru e un dia!ol foarte omenesc ai jura eă-i un om de trea(ă de prin Gretania de jos care #i-a păpat tot a!utul un soi de Jido! rătăcitor care cutreieră "ara în lun% #i-n lat îndeletnicindu-se cu fel de fel de tre(uri onora(ile1 mijloce#te căsătorii în!esele#te lumea la ospe"ele de nuntă #i ia #ezători pre%ăte#te porcul& && Da ^ate$ism domnul părinte ni-* zu%ră!e#te ca pe un du#man neîmpăcat cel care ne !rea pierzania #i-i destul să ui"i de tine o sin%ură clipită c-ai #i căzut în capcana lui& R;ine-i în o%lindă #i nu-* zăre#ti niciodatăBS între(ă preotul& Iar noi răspundem în cor1 RDia!olulIS Ei (ine dia!olul cu pricina ăla din po!e#tile (unicului e un pă%u(os nu-i iese niciodată nimic,*9& ;ultura populară s-a apărat în felul acesta #i nu fără succes împotri!a teolo%iei terorizante a intelectualilor& In sc$im( în decursul îndeN7 lun%atelor secole ale istoriei occidentale oa-

menii instrui"i au considerat de datoria lor să aducă la cuno#tin"a ne#tiutorilor ade!ărata identitate a 5ecuratului prin mijlocirea predicilor a cate$ismelor a lucrărilor de demonolo%ie #i a proceselor& 7fîntul :u%ustin se străduise #i el să le demonstreze pa%inilor din timpul său că nu există demoni (uni (#etatea lui $umne%eu' cartea IX)& Demascarea 7atanei a fost una dintre marile opera"iuni ale culturii sa!ante europene de la începutul ?impurilor moderne întemeindu-ne pe cîte!a lucrări esen"iale ele la #iocanul 0r(<itoarelor la #ontro0erse )i cercet(ri ma1ice ale lui Del 2io #i la 3ratatul despre /n1eri )i demoni al lui 6aldonado trecînd prin scrierile lui Dut$er ale lui :& Pare #i ale lui Gerulle putem alcătui portretul fizic #i moral al dia!olului din !remea 2ena#terii #i a acoli"ilor săi dînd totodată măsura uria#ei sale puteri& ?o"i autorii afirmă cu certitudine că 8pînă #i dia!olii în%enunc$ează în fa"a lui Dumnezeu9,> #i nu ispitesc #i nici nu se$in%iuiesc oamenii decît cu !oia :totputernicului1 din acest punct de !edere cartea lui Io! ser!e#te ca do!adă #i termen constant de referin"ă& Pe de altă parte nu le stă în putere c$iar tot ce !or& Del 2io ) autorul pe care îl !om eonsulta cel mai asiduu pentru a sta(ili lun%a fi#ă de identitate a demonilor ) precizează că nu pot preface de pildă un (ăr(at în femeie (sau in!ers) nici să c$eme 8sufletele răposa"ilor9 sau să 8prezică de-ade!ăratelea ceea ce-i în firea lucrurilor să se întîmple,+9& Dar mani$eismul astfel exclus pe planul teoretic reapare pe cel practic& Do!adă este locul important pe care îl acordă discursul reli%ios al epoaii Du#manului lui Dumnezeu #i în%erilor săi ca #i lista nesfîr#ită a posi(ilită"ilor păstrate de ace#tia în ciuda căderii lor& ;onta(ilizare semnificati!ă1 în cate$ismul lui ;anisius= numele lui
N Pelrus #anisius (de Aondt)& (*@>*-*@4K) a fost primul %u!ernator pro!incial al iezui"ilor din 'er mania& (5&tr&)& -.

7atan este citat de .K de ori iar al lui ;ristos de .+ de ori& In #iocanul 0r(<itoarelor de asemenea dia!olul este pomenit mai des decît Dumnezeu& 7atan #i demonii sunt oare de natură corporală sau spiritualăB Dintr-un lun% #ir de teolo%i sin%ur marele t$omist ;ajetano ) pe care Dut$er *-a întîlnit la :u%s(ur% în *@*- ) profesează corporalitatea lor mer%înd astfel împotri!a doctrinei lui ?oma dO:Huino #i al celui de al IV-lea conciliu de la Daterano& Dar în %îndirea lui ;ajetano este !or(a de ni#te corpuri simple #i incorupti(ile capa(ile să se mi#te fără a fi oprite de o(stacole materiale ,, în sc$im( al"i autori sînt unanimi în con!in%erea că demonii în%eri căzu"i sunt fiin"e spirituale& 7ă fie oare deose(irea dintre aceste două opinii c$iar atît de importantă de !reme ce ?oma dO:Huino <rancisco 7uarez (*@,-)U *.*K) #i mul"i al"i speciali#ti sus"in ca #i 7fîntul :u%ustin că de#i to"i demonii au fost condamna"i la infern unii dintre ei ies totu#i de acolo ca să-i pună pe oameni la încercareB Ei trăiesc a#adar în aerul 8tene(ros9 în imediata noastră apropiere,@& ;al!in !or(e#te #i el despre acele 8puteri ale aerului care sunt dia!olii ,. 9& De#i fiin"e spirituale demonii nu sunt întru nimic mai pu"in înfrico#ători& Ima%inilor lui Dudfer din 8Judecă"ile de apoi9 ale (isericilor le răspunde felul în care îl descrie 6aldonado preluînd capitolul XD al căr"ii lui Io! unde sunt e!oca"i Ge$emot #i De!iatan1 8C fiară stra#nic de fioroasă atît prin mărimea nemăsurată a trupului cît #i prin cruzimea ei& & & toată sna%a ei stă în #ale #i curajul în (uricul pînteceluiJ coada #i-o în"ăpo#ează ca un cedru !ine %roase se împletesc pe mădularu-i !înjos oasele-i sunt ca ni#te "e!i iar z%îrciurile ca lamele de fier & & & ;ol"ii lui stîrnesc %roaza1 trupul -K e făcut parcă din scuturi de tuci #i-i în"esat

de solzi lipi"i unul de altulJ pe toate păr"ile e înzăuat #i nu poate fi străpuns niciunde,K9& De la păcatul strămo#esc încoace monstrul acesta $ulpa! a ajuns stăpînul pămîntului pe care i *-a smuls omului decăzut Gerulle explică1 8Victorios în R%rădina împrejmuită- a paradisului terestru 7atan *-a jefuit pe :dam de Rmo#ia luiS însu#indu-#i puterea #i stăpînirea lumii primite de om c$iar de la na#terea sa #i s-a făcut domnul #i stăpînul ei de la această uzurpare încoaee& Fi necurmat îl $ăr"uie#te pe om cu ispitiri #i nu-i lasă în pace sufletul cîtă !reme se află între fruntariile împără"iei pe care a cueerit-o #i a uzurpat-o în dauna noastră& Ga cîteodată cotrope#te c$iar trupul muritorilor #i cum înainte de păcat se întrupase în ,+ #arpe acum se întrupează înăuntrul omului 9& De unde #i demonizările& :ceastă doctrină ne in!ită a#adar să luăm ca atare formule ca 8prin" al acestei lumi9 & && 8prin" al acestui aer9 ce a(undă în lucrările oamenilor Gisericii atunci cînd se ocupă de demoni,4& Dut$er afirmă1 87untem prizonierii dia!olului întocmai ca ai prin"ului #i dumnezeului nostru@/9& Fi mai spune1 87untem înro(i"i dia!olului cu trupurile #i cu (unurile noastre străini #i musafiri pe lumea asta peste care dia!olul e prin" #i dumnezeu& Pîinea oe-o mîncăm (ăutura ce-o (em !e#mintele ce le purtăm mai mult pînă #i aerul ce-* respirăm #i tot ce "ine de 1 !ia"a noastră întrupată se află a#adar în stăpînirea lui@*9& ?rei sferturi de secol mai tîrziu 6aldonado sus"ine la rîndul său1 85u-i putere pe pămînt să se asemuiască puterii sale@>9& In consecin"ă 8cine se poate împotri!i dia!olului #i cărniiB 5u-i cu putin"ă să ne împotri!im niei măcar --

celui mai mărunt păcat9& Dut$er care pune această între(are reia #i el textul lui Io! (cap& XD #i XDI)1 demonul zice el 8se uită la fier ca la firul @+ de pai #i nu se teme de nici o putere pe pămînt 9& :semenea e!aluare a puterii lui 7atan con!enea desi%ur teolo%iei 8justificării prin credin"ă9= care postulează un om !lă%uit expus puterii per!erse a 5ecuratului& ;al!in afirmă #i el că este o ne(unie din partea omului să pornească sin%ur 8în lupta împotri!a dia!olului atît de puternic #i atît de (ătăios9& 87i%ur că aceia care încrezători în ei în#i#i se pre%ătesc să lupte împotri!a lui nu-#i dau seama cu ce du#man au de-a face nici cît este el de puternic #i !iclean în răz(oi nici cît de (ine înarmat în totul& :cum ca niciodată noi cerem să fim scăpa"i de puterea lui ca din %ură de leu furios #i înfometat %ata să ne sfîrtece cu %$earele #i col"ii #i să ne în%$ită numaidecît@,9& Intre om #i 7atan are loc a#adar un 8răz(oi necurmat de pe cînd lumea era încă în lea%ăn@@9& Doctori catolici #i protestan"i sunt de acord în con!in%erea că Du#manul se străduie#te neîntrerupt să facă rău nefericitei sale !ictime de pe pămînt& 87unt trei feluri de lucruri scrie 6aldonado asupra cărora dia!olul poate să-#i exercite puterea1 (unurile spiritului cele ale trupului #i aparen"ele@.9& ;u alte cu!inte nimic #i nimeni în lumea noastră nu poate scăpa de uneltirile stăpînului infernului #i ale în%erilor săi (lestema"i& ;um anume procedează du#manulB 8?re(uie să #tim explică Del 2io că
= +usti.icarea prin credin2(S principiu fundamental în teolo%ia protestantă enun"at de Dut$er #i reluat de ;al!in în !irtutea căruia doctrinei 8li(erului ar(itru9 i se opune aceea de 8ser! ar(itru9 sin%urul li(er ar(itru fiind acela al lui Dumnezeu& :cest principiu se întemeiază pe con!in%erea că natura umană fiind iremedia(il !iciată de păcatul ori%inar omul nu are capacitatea de a se justifica prin faptele sale ci numai prin credin"ă ceea ce atra%e 94 asupra lui %ra"ia di!ină& (5&tr&)&

demonii pot opera în trei feluri fie 8nemijlocit prin mi#care locală9 fie mijlocit 8aplieînd printr-o ade!ărată alternare lucrurile acti!e pe cele pasi!e care este doctrina comună a teolo%ilor9 fie 8amă%ind sim"urile cu în#elăciunile lor@K9& In ceea ce pri!e#te 8mi#carea locală9 este ade!ărat că demonii sunt incapa(ili să tul(ure ordinea uni!ersului să 8mi#te un element înXire1 de pe locul său nici să sc$im(e ori să împiedice mersul firesc al cerurilor9& In sc$im( corpurile inferioare adică cele din lumea su(lunară ascultă de în%eri ca atare #i de demoni iar în interiorul acestui spa"iu 8nu-i corp oric0t de mare #i nici oricît de !ast pe care demonii să nu-* poată mi#ca de pe locul său printr-un oarecare impuls9& In felul acesta se produce acea 8mi#care locală9 %ra"ie căreia 8ei pot sustra%e cu atîta iscusin"ă un lucru de su( oc$i punînd ful%erător altul în loe9& Iată acum în ce constă 8aplicarea de lucruri acti!e pe cele pasi!e9& ?ot Del 2io !or(e#te1 8 && & Prin alterare #i mutare a luerurilor demonii fac deseori minună"ii ale căror cauze sunt naturale dar necunoscute nouă& ;ăci ei !ăd su(stan"ele tuturor lucrurilor naturale cunosc proprietă"ile lor particulare #i anotimpurile mai prielnice aplicării lor #i nu i%noră în fine nici un fel de artificii sau de !icle#u%& De aceea nu tre(uie să ne mire că deseori se să!îrses' multe lucruri pe care 5atura nu le-ar fi să!îr#it niciodată în mersul ei firesc dacă printr-o sîr%uin"ă nefirească demonii nTar fi ajutat-o folosind a%en"ii naturali ca instrumente #i unelte &&& :semenea înfăptuiri nu ies totu#i niciodată din $otarele #i limitele naturii@-9& Cdată sta(ilite aceste (aze teoretice lista puterilor demoniace este în mod firesc lun%ă #i în%rijorătoare& 7ă continuăm cu pri!ire la acest su(iect lectura lucrării lui Del 2io întrucît el re%rupează într-un ansam(lu coerent elemen- 4/

tele unei #tiin"e demonolo%ice care se dez!oltase de-Ta lun%ul timpului #i atin%e cea mai mare amploare în jurul anului *.//& ?extul său !or(e#te deopotri!ă despre !răjitori sau dia!oli ace#tia din urmă transmi"înd propria lor putere celor care au înc$eiat un le%ămînt cu 7atan& 6a%icienii pot pro!oca a#adar moartea !itelor sau îm(olnă!irea lor folosind prafuri unsori clipiri din oc$i !or(e atin%eri cu mîna sau cu o !ăr%u"ă& Ei stîrnesc demoni cu înfă"i#are de lupi care pătrund în turme sau @4 în stîne 8ca să prăpădească #i să de!oreze !itele 9& Ei pot 8%oli un cîmp de $oldele ori de roadele sale ca să le mute în altă parte9 #i cu !răji potri!ite să distru%ă recoltele sau să lipsească o%oarele de puterea de a rodi./& Ei pot arunc0nd în aer anumite prafuri 8date lor de către demon9 să semene omizi lăcuste cosa#i melci #o(olani #i alte spurcăciuni care !atămă #i rod ier(urile #i fructele afară numai dacă O aceste ciume ale c0mpurilor #i %rădinilor nu 8le prăse#te demonul însu#i din străluciune #i putre%ai.*9& S 7tă în puterea lor să ardă case să scoată l capti!ii din înc$isoare 8să despresoare ora#ele Ne asediate să le împresoare #i să aducă (iruin"a i unei o#tiri în luptă9 sau 8să înal"e oamenii la onoruri #i măriri.>9& \ Dia!olul e în stare să 8(ată #i să facă (ani * de aur #i ar%int după !oie (a c$iar & & & să producă materia acestora9& El cunoa#te toate co-U morile de su( pămînt toate (o%ă"iile 8cufundate în mare9 toate minele de aur #i ar%int toate ascunzătorile de perle #i nestemate #i 8poate lua din toate acestea ce-i place fără ca cine!a să se încumete sau să poată să i se împotri!ească1 după cum mult mai di(aci #i mai tainic decît oricare om poate scoate %olo%anii din pun%i #i %oli săcule"ii umplu"i cu (ani.+9& Există demoni incu(i #i sucu(i& Din îm4* preunarea unui incu( cu o femeie poate rezulta

o fiin"ă umană& ?otu#i ca #i Ialleus 5 *' Del 2io sus"ine că în acest caz ade!ăratul tată nu-i demonul ci omul căruia i-a 8înlocuit sămîn"a .@ 91 frum os exem pl u de real i zar e a 8mi # cări i l o cale9& :lături de autorii Ialleus-ului #i de maj oritatea demonolo%il or din epoca lui Del 2io e con!ins că !răjitoarele pot fi într-ade!ăr t rans port at e l a s a(at uri l uî nd part e l a el e ai e- U f TEea nu doar 8înc$ipuindu-se acolo datorită unor plăsmuiri ale fanteziei9& Ele călătoresc 8fie călare pe un "ap sau pe !reun alt animal fie pe o prăj i nă s au pe o coadă de m ăt ură fi e pe un fel de om al căt ui t di n aer de căt re dem on9 & C pro(lemă foarte dez(ătută pe atunci este cea a licantropiei1 pot oare puterile infernale metamorfoza cu ade!ărat oameni în ji!ine mai ales în lupiB :tît Ialleus cît #i Del 2io răspund n e % a t i ! & E xi s t ă î n s c $ i m ( d o u ă p os i ( i l i t ă " i & <ie că 8amestecînd #i tul(urînd ine%al unele & & & um ori #i act i !î nd !apori pot ri !i " i # i con!e na(ili "elului său9 demonul !a face astfel înc0t 8omul să plăsmuiască în mintea lui înc$ipuirile pe care !a !rea el să i le st0rnească9 fie 'ă I omul se !a afla în prezen"a unor lupii ade!ăJX ra" i dar pos eda" i de dem on # i î n aces t oaz ni meni nu tre(uie să spere că ar putea răni sau prinde asemenea animale . K & :cestor opinii moderat e i se opune aceea a(s ol ut cate%ori că a lui Jean Godin care întemeindu-se pe procesele mai multor licantropi afirmă1 8De !reme ce recunoa#tem că oamenii pot face întrTade!ăr ca dintr-un cire# să creaseă trandafiri #i mere dintr-o !arză că stă în puterea lor să presc$im(e fierul în o"el #i ar%intul în aur #i să facă multe #i felurite pietre artificiale întru nimic mai prejos de pietrele naturale de ce să ni se pară ciudat dacă 7atan sc$im(ă înfă"i#area unui corp într-altul "inînd seama de marea putere pe care i-o dă Dumnezeu în această lume ele mentară .-9B 4>

:cest amestec stupefiant pentru noi de ade!ăr #i născocire această lo%ică întemeiată pe ni#te (aze a(surde conferă aici 5ecuratului un surplus de putere& In materie de demonolo%ie Del 2io este un spirit mai ponderat decît Godin& ?otu#i el n-a epuizat enumerarea posi(ilită"ilor satanice& :stfel cu în%ăduin"a lui Dumnezeu demonul poate reda (ătrînilor prima lor tinere"e ) iată acreditată le%enda lui <aust.4J el poate 8să ajute memoria9 sau dimpotri!ă 8s-o de(iliteze #i s-o slă(ească (a c$iar s-o piardă de totK/9& 8:cest ma%istru doctor poate Wde asemeneaX să facă intelectul mai su(til #i mai pătrunzător în ceea ce pri!e#te func"iile spiritului #i ale judecă"ii prin dispozi"ii mai prielnice ale or%anului1 adică despăr"ind umorile cele mai %roase prin mi#care locală sau epurînd #i multiplicînd eflu!iile senziti!eK*9& Dar de cele mai multe ori se produce tocmai eontrariul demonul amuzîndu-se mai de%ra(ă 8să întunece cu%etul omului #i printr-o în%ro#are a eflu!iilor im(ecile= să-* împiedice să !adă limpede în sinea luiK>9& El poate de asemenea să-i pro!oace omului extazuri #i exaltări 8le%înd sau dezle%înd sim"urile exterioare==K+9& ;u pri!ire la !iitor Del 2io a a!ut %rijă să precizeze precum am !ăzut că demonul nu poate prezice ac"iunile deli(erate ale oamenilor& ?otu#i Du#manul de"ine o amplă cunoa#tere a !iitorului întrucît #i-a însu#it o 8experien"ă su(terană9 prin 8o(ser!a"ii zilnice9& El Runoa#te 8facultă"ile lucrurilor naturale9 for= In latină1 8im(ecillus9 lipsit de putere de(il& ;u acest sens termenul se păstrează în !ec$ea fiziolo%ie pînă în secolul al XVII-lea& (5&tr&)& == :dică sim"urile specializate exclusi! în a percepe impresii din lumea exterioară& (5&tr&)&

"ele #i !irtu"ile lor& De aceea poate prezice prin 8conjecturi9 ceea ce urmează să se întîmple în mod necesar1 eclipse conjunc"ii astrale etc& în afară de asta el poate 8a(ate !oin"a oamenilor cu ajutorul apetitului senziti!9J el cunoa#te 8toate temperamentele #i afec"iunile lor&&& #i ceea ce decur%e în c$ip firesc dintr-unele #i din celelalte9& :stfel de#i este 6incinosul prin defini"ie el poate prezice cu ade!ărat (dar acesta e unul dintre mijloacele sale de a în#ela) 8ceea ce tre(uie să facă oamenii #i cîndJ sau de asemenea că Dumnezeu !a pedepsi anume popor că anume o#tire !a pieri prin sa(ie prin foamete #i prin ciumă că anume ins !a fi ucis de altul că anume principe !a fi iz%onit de pe tronJ căci el poate afla toate acestea fie după zelul #i credin"a conjura"ilor fie după delăsasTea prin care î#i dau ei urzelile în !ilea%K,9& De fapt 7atan cunoa#te într-un fel sau altul trei sferturi din !iitor& Iată acum precizări relati!e la jocul înfrico#ător al dia!olului #i al mor"ii1 8Din cînd în cînd9 5ecuratul are o(iceiul să se 8îm(race9 în trupurile răposa"ilor #i să 8apară su( înfă"i#area lor9& 7tăpînirea lui se exercită în primul rînd asupra cada!relor în%ropate în pămînt neînc$inat& în mod mai %eneral însă ac"iunea lui asupra defunc"ilor se explică prin puterea ce i sTa dat peste ansam(lul 8lucrurilor corporale9& în anumite cazuri !a face ca unele cada!re să nu mai putrezească deloc inimile sau c$iar trupul între% să reziste un timp la foo părul #i un%$iile răposa"ilor să crească în continuareK@& Demonii dispun a#adar de o anumită autoritate asupra cada!relor& Dar ) între(are foarte %ra!ă ) pot ei oare 8despăr"i cu ade!ărat sufletul de trup întru moarte9J cu alte cu!inte au ei puterea de-a ucideB Del 2io răspunde afirmati!J nu i-a su%rumat oare :smodeu pe 4,

cei #apte (ăr(a"i ai 7areiB 5u i-a omorît 7atan pe to"i copiii lui Io!B Fi 8nu ucide el zilnic numero#i copii cu fel de fel de maleficii #i sortile%iiK.B9 :r%umentare identică la 6aldonado& Da între(area dacă demonii pot ucide oameni 8Eu răspund că pot9 #i citează din nou soarta copiilor lui Io! #i a primilor #apte (ăr(a"i ai 7areiKK& ;u #aizeci de ani în urmă Dut$er scrisese în 6arele ;ate$ism1 8Dia!olul pentru că nu-i doar mincinos dar #i uci%a# atentează fără contenire la însă#i !ia"a noastră #i-#i descarcă mînia pricinuindu-ne supărări #i neajunsuri trupe#ti& :#a se întîmplă că nu pu"ini sînt cei cărora le frîn%e %îtul sau le rătăce#te min"ileJ pe unii îi îneacă în apă #i mul"i sunt cei pe care îi îndeamnă să-#i ia sin%uri !ia"a precum #i la alte %roză!ii& De aceea pe pămînt n-a!em alta ce face decît să cerem necontenit indurare împotri!a acestui du#man neîmpăcat& ;ăci dacă Dumnezeu nu ne-ar ocroti prin noi în#ine n-am fi la adăpost de Klo!iturile sale nici măcar un sin%ur ceas 9& 2e%istrul ac"iunilor dia(olice este a#adar nemăsurat #i lista lor nesfîr#ită de-ar fi s-o întocmim& In textele citate mai sus re!eneau ca o litanie în le%ătură cu demonii sau !răjitorii cu!intele 8ei pot& && ei pot&& &9 Dar ce nu potB Innodarea (răcinarului dezlăn"uirea nea#teptată a furtunilorK4 înaintarea-/ pustiitoare a %$e"arilor din înaltele !ăi alpine 1 toate acestea intră în competen"a lui 7atan&
+. „A#%gi i!e= &ia7o!ice.

8:d!ersar9 supraomenesc 8ademenitor9 8!iclean9 #i 8în#elător9 ) a#a îl define#te Gi(lia ) dia!olul este un neîntrecut iluzionist un prestidi%itator reduta(il& Diteratura teolo-4@ %ieă a timpului este inepuiza(ilă pe această

temă #i explică prin fel de fel de tertipuri demoniace reu#itele sale uimitoare altminteri da neîn"eles& Ialleus dizertează îndelun% asupra 8amă%irilor9 prin care stăpînul adjunct al uni!ersului #i a%en"ii săi î#i (at joc de slă(ieiunea omenească1 8într-ade!ăr demonii&& & care prin puterea I%r pot deplasa corpurile pot atin%e prin această mi#care ideile #i umorile prin urmare #i func"ia naturală !reau să zic felul în care anumite lucruri sunt !ăzute prin sim"uri #i ima%ina"ie-*9& 7ă luăm de pildă un om care se pomene#te deodată lipsit de mădularul (ăr(ă"iei& 5imeni nu se îndoie#te că demonii au efecti! puterea ) cu în%ăduin"a lui Dumnezeu ) să-#i !ădu!ească !ictima aleasă de mem(rul !iril& Dar poate fi tot atît de (ine !or(a de un maleficiiI operat de o !răjitoare #i în acest caz a!em de-a face cu o 8amă%ire9& 8dia!olul insuflînd fanteziei #i ima%ina"iei formele #i ideea de corp neted fără mădularul (ăr(ă"iei astfel încît sim"urile să înc$ipuie că asta e în firea lucrurilor->9& :tunci 8amă%irea9 nu purcede dintr-un fapt întruc0t mădularul există îndeaie!ea la locul cu!enit ci din or%anele sim"urilor-+9& Ialleus explică foarte firesc că astfel de întîmplări altminteri uluitoare sunt 8amă%iri91 un om care apare pe nea#teptate presc$im(atO în animal un lucru strălucitor care se întuneeă \ o femeie (ătrînă întinerită (rusc 8tot a#a oum t după plîns lumina apare alta de cum fusese î -, înainte 9& în consecin"ă discu"iile demonol^Z&j %ilor-@ despre !îrcolaci #i transporturi la sa(aT turi se !ădesc relati! o"ioase căci atunci cînd nu realizează ce!a el însu#i 7atan face în a#a fel încît să crezi că o face de ade!ăratelea& Important în acest caz este să te înarmezi ou ru%ăciuni pentru a exorciza #i risipi 8amă%irile9 marelui ademenitor& ;ăci a crede în aceste 4.

8amă%iri9 a lua parte coi înc$ipuirea %ra"ie dia!olului la sa(at e un păcat tot atît de %ra! ca #i acelea de a te duce îndeaie!ea& ?a(lourile lui Gosc$ sînt ilustrarea picturală a credin"ei %enerale a epocii în 8jocurile în#elătoare9 ale dia!olului& 6ultiplicitatea #i inepuiza(ilul cara%$ioslîe al fiin"elor #i al o(iectelor ) seducătoare sau $idoase ) pe care le iscă 7atan în uni!ersul pictorului flamand dau măsura unei spaime colecti!e1 omul domnea pe atunci con!in%erea se iz(e#te necontenit de capcanele infernului #i acestea c$iar 8iluzorii9 nu sunt întru nimic mai pu"in primejdioase& ;ăci ele descumpănesc sla(a fire omenească rătăcind pînă #i spiritele cele mai lucide& ;ompozi"iilor tul(urătoare ale lui A& Gosc$ le răspunde un text semnificati! al lui Dut$er1 8Prin mijlocirea !răjitoarelor sale 7atan poate pricinui mult rău copiilor înfrico#îndu-le inima or(indu-i răpindu-i făcînd să dispară cu totul un copil #i luînd în lea%ăn locul copilului dispărut&&& Vrăjile nu sunt& & & nimic alta decît făcătură #i joc în#elător al dia!olului fie că strică un mădular fie că pune mîna pe Wîntre%ulX trup sau îl răpe#te& El poate face foarte (ine asta #i cu (ătrînii& 5u-i de mirare a#adar că (oscorode#te în acest c$ip copiii& ?oate acestea în fapt nu-s totu#i decît o joacă& <iindcă ceea ce a stricat cu rnaleficiile sale poate după cîte se spune să #i tămăduiască& Dar el nu tămăduie#te îndeo(#te decît părînd că face oc$iul la loc sau !reun alt mădular smintit& ;ăci nu era la mijloc nici un fel de sminteală ci numai î#i (ătea joc de sim"urile acelora pe care îi !răjea sau de cei care-i !edeau !ictimele ca #i cum totul n-ar fi fost numai amă%ire & & & Pînă-ntr-atît de mare este !iclenia 7atanei #i puterea lui de a-#i (ate joc de noiI

B9

;e-i într-asta de mirareB nu sc$im(ă oare o sticlă WcoloratăX senza"iile #i culorile noastreB El î#i (ate a#adar joc cu multă u#urin"ă de om prin făcăturile sale1 omul î#i înc$ipuie atunci că !ede ce!a ce nu !ede aie!ea să aude o !oce tunetul un flaut sau o trîm(i"ă pe care nu le aude aie!ea-*@9& ;on!in%erea că demonul îi în#eală necontenit pe oameni cu făcăturile sale a stră(ătut întrea%a literatură teolo%ică #i c$iar cea #tiin"ifică a 2ena#terii& ;al!in sus"ine că 7atan 8urze#te amă%iri cu #iretlicuri miraculoase ca să sustra%ă cerului puterile în"ele%erii #i să Ie slă(ească pe pămînt-K9& :& Pare intitulează capitolul XXIX din cartea XIX 8;um ne pot în#ela demonii9 iar pe cel următor 8:mă%irile dia(olice9 Del 2io confirmă la sfîr#itul secolului al XVI-lea că demonul 8tatăl minciunii9 poate recur%e 8la amă%iri #i ademeniri9 pentru a ne con!in%e că făptuie#te minuni mai presus de puterile sale--& Jucărie #i totodată spectator al ac"iunilor demoniace omul ajun%e în cele din urmă să cadă pradă îndoielii& ;um să deose(e#ti realul de iluzieB 7-ar părea că important este !izi(ilul& Cr 8tot ce se face pe lume într-un fel !izi(il poate fi opera dia!olilor9& :#a sus"inuseră într-un %las #i sfîntul :u%ustin #i ?oma dO:Huino1 discurs de o mie de ori repetat la începutul ?impurilor moderne& 7atan dia!olii1 discursul demonolo%ie folose#te deopotri!ă sin%ularul sau pluralul& L(icuitatea ac"iunii dia(olice duce într-ade!ăr Ia postularea nu numai a puterii extraordinare a lui Ducifer ci #i a existen"ei unei o#tiri de în%eri ai răului care î#i urmează docil căpetenia tot a#a cum în%erii îndeplinesc poruncile lui Dumnezeu& ;$iar dacă a#a cum cred unii teolo%i 7atan însu#i î#i are re#edin"a în infern a%en"ii săi locuiesc în uni!ersul nostru (!ai nouăI) sau cel pu"in circulă ) #i !or circula pînă la Judecata de apoi ) între pămînt #i 4-

infern -4& De unde #i o încetinire a operei dia(olice #i o specializare a competen2elor criminale& Lnii oameni ai Gisericii protestan"i #i catolici deopotri!ă predică %ermanilor din secolul al XVI-lea că există demoni afecta"i nădra%ilor înjurăturilor căsătoriei !înătorii (e"iei cametei finan"elor dansului !răjitoriei modei lin%u#elii minciunilor tri(unalelor etc& 4/ & într-o lucrare de lar%ă difuzare cu titlul semnificati! Imperiul lui Luci.er' datînd din *.*. un secretar al ducelui de Ga!aria descrie %eo%rafia acestui imperiu& C primă cate%orie de demoni trăie#te în infernJ a doua în aerul inferior ) al nostruJ a treia pe pămînt #i mai cu seamă în pădureJ a patra în apele mării ale rîurilor #i ale lacurilorJ a cincea su( pămîntJ #i în sfîr#it a #asea ) luci.u1ii ) în (ezne mi#cîndu-se doar în întuneric4*& ;ititorilor li se propun astfel cu o si%uran"ă impertur(a(ilă di!erse sisteme de clasificare a în%erilor răi& Dar cî"i sunt ace#tiaB :l(ert cel 6are= afirmase că sin%ur Dumnezeu cunoa#te numărul lor" 'uillaume dO:u!er%ne== declarase totu#i că de !reme ce se află pretutindeni ei sunt oricum foarte numero#i 4> & :ceastă părere s-a întărit cu timpul& /n Ierusalimul eliberat' ?asso marele poet al reformelor catolice e!ocă o#tirea tur(ată a demonilor care încearcă să-i împiedice pe crucia"i să cucerească ;etatea sfîn-tă& Dar în afară (de aceasta în secolul al XVI-lea se aduc precizări numerice de la care teolo%ii se a("inuseră cu& pruden"ă înainte !reme& Jo$ann Qier în $e praesti1iis daemonum (*@.4) calculează că sînt K ,/4 *>K su( ordinele a K4 de prin"i ei în#i#i supu#i lui Ducifer& C lucrare anonimă pu(licată în *@-* #abinetul
= &lbert 0on 9ollst(dt (**4+ sau *>/.YK-*>-/) zis &lbertus Ia1nus #i $octor uni0ersalis' teolo% #i filosof scolastic %erman& Erudit cu !aste cuno#tin"e de zoolo%ie (otanică mecanică #i c$imie :& 6& este un& precursor al #tiin"elor experimentale& : fost dascălul lui ?oma dO:Huino& (5&tr&)& == Guillaume dJ&u0er1ne' sau de Paris (m& *>,4) c filosof scolastic& (5&tr&)&

re1elui @ran2ei' ajun%e la cifre de acela#i ordin1 K ,/@ 4>/ de demoni repartiza"i între K> de prin"i to"i su(ordona"i fire#te lui 7atan& Dar după al"i autori numărul lor e #i mai mare& 7uarez în tratatul său $e an1elis (8Despre în%eri9) emite părerea că din momentul însufle"irii sale fiecare om este du(lat pro(a(il de un demon cu misiunea specială de a-* ispiti de-a lun%ul între%ii sale !ie"i 4+ & De unde #i necesitatea corelati!ă a unui în%er păzitor personal& Ln document de la mijlocul secolului al XV-lea9 sintetizează concludent frica de 7atan #i de mesa%erii săi nutrită de cultura clericală de atunci& Este !or(a de manualul de exorcist ) #artea lui ,1idius' decan de ?ournai ) a-mintit #i într-un capitol precedent în le%ătură cu stri%oii& între(ările ce tre(uie puse demonului care tul(ură o comunitate umană sunt uluitor de precise #i de nai!e& Exorcistul #i în spatele lui întrea%a Giserică se străduise să pătrundă %ra"ie acestui intero%atoriu misterele lumii de dincolo să cunoască mijloacele de ac"iune ale locuitorilor infernului #i limitele puterilor acestora& Cmul lui Dumnezeu i se adresează ad!ersarului său cu un fel de smerenie1 are doar atîtea de în!ă"at de la elI Ii cere pînă #i sfaturi& Ln astfel de joc este e!ident primejdios& De aceea exorcistul tre(uie să fi o("inut în preala(il autoriza"ia episcopului diocezan să se fi ru%at fier(inte 8cu inimăO U căită9 #i să se fi 8înarmat cu semnul crucii91 8între(ări de pus demonului& & & *& ;are este numele tăuB *& ;e dore#ti #i de ce tul(uri acest loo mai mult decît alteleB *& De ce iei înfă"i#ări deose(iteB *& Fi de ce unele mai de%ra(ă decît al teleB *& <aci asta ca să-i înfrico#ezi pe oame nii de aici #i pe locuitorii ora#uluiB Cri spre pierzania lorB Cri ca să le fie de în!ă"ăturăB *& Por"i oamenilor din aoest ora# mai *//

>& multă du#mănie decît altora ori mai pu"ină ori tot atîtaB K& li căzne#ti pe locuitorii acestei cetă"i mai mult decît pe cei din alte ora#eB #i (dacă da) pe temeiul cărui sau căror păcateB K& Ii căzne#ti mai mult pe ecleziastici decît pe laici #i pentru care păcateB K& Este ade!ărat că ecleziasticii #i laicii de parte (ăr(ătească #i de parte femeiască din acest ora# dau mai multă ascultare în demnurilor tale #i ale semenilor tăi decît cei din alte cetă"i #i la ce fel de păcateB */& ;are este păcatul ce !ă (ucură mai mult pe tine #i pe so"ii tăiB Fi care faptă (ună !ă întristează cel mai tareB */& Prin care !irtute scapă oamenii mai (ine #i mai u#or de tirania !oastrăB */& ;înd ispiti"i oamenii în a%onie spre care păcat îi a"î"a"i cu ose(ireB */& ;înd cine!a moare este ade!ărat că tu ori alt spirit rău sunte"i de fa"ă c$iar dacă cel pe moarte este un sfîntB *,& Este ade!ărat că acest om drept %ata de plecare este înso"it de un în%er (un #i de sfin"i care să-* ocrotească de stăruin"ele !oastre spurcateB - *@& Este ade!ărat că mistificările ce se i!esc din cînd în cînd prin făcutul acelor femei numite 8fatale9 (!răjitoarele) ori înJ tr-alt c$ip #i care în#ală ne#tiin"a oamenilor de rînd sunt urzite de un spirit răuB Fi cum anumeB Există într-ade!ăr asemenea femei (ăr(a"i ori ji!ine (dia(olice)B Cri un spirit nu se poate presc$im(a niciodată în acest felB *.& Putem noi oare o("ine de la Dom nul nostru Isus să te îndepărteze de locul acesta pentru ca să nu po"i dăuna nimănui #i să te silească să fu%i acolo unde nu sunt fiin"e omene#tiB *.& ;e tre(uie să facem pentru ca a#a să fieB

*-& ;um !om #ti că Domnul nostru te-a îndepărtat de locul acesta #i de celelalte a#ezări ale oamenilorB :ceastă amplificare excesi!ă a puterilor 5ecuratului este un ade!ărat paradox1 un exorcist i se adresează cu sfială pentru a afla care sunt metodele lui Dumnezeu& Isus îl numise pe 7atan 8prin"ul acestei lumi4@9J el spusese 8Eu nu sunt al acestei lumi& & & Dumea mă ură#te9 a!ertizîndu-#i totodată ucenicii1 8Voi nu sunte"i ai lumii & & & Du-mea!!ă 4. ură#te 9& 7fîntul Pa!el mersese #i mai departe numindu-* pe 7atan 8dumnezeul a-cestei lumi4K9& Dar de-a lun%ul timpului teolo%ii au a!ut tendin"a de a da cu!întului 8lume9 o extensie de sens pe care n-o a!usese în 7criptură& Isus #i sfîntul Pa!el nu !oiau să desemneze pămîntul pe care trăiesc oamenii #i nici întrea%a umanitate ci domnia răului lumea tene(relor care luptă împotri!a ade!ărului #i a !ie"ii& 7atan nu domne#te decît peste a-ceastă lume& De altfel E!an%$elia lui loan !or(e#te despre ;u!întul care luminează 8orice om care !ine pe această lume9 #i )* desemnează pe Isus drept 8;el care a!ea să !ină pe această lume4-9& Camenii Gisericii au contopit însă cele două sensuri ale cu!întului 8lume9 extinzînd ca atare împără"ia 5ecuratului la totalitatea crea"iunii& 5icicînd această confuzie semantică cu consecin"e atît de %ra!e n-a fost operată cu mai pu"in spirit critic ca la începutul ?impurilor moderne& ?iparul a difuzat-oJ teama de sfîr#itul lumii i-a majorat credi(ilitatea& In consecin"ă tre(uie să corectăm cele sorise de Gurc\$ardt despre 2ena#tere& :ceasta n-a însemnat o reală descătu#are a omului decît pentru unii ca Deonardo Erasm 2a(elais ;o-pernic& & &J în timp ce pentru cei mai mul"i dintre mem(rii elitei europene ea a constituit sursa unui sentiment de slă(iciune& 5oua con#tiin"ă de sine a fost totodată #i con#tiin"a mai ascu"ită a unei fra%ilită"i pe care au exprimat-o deopotri!ă doctrina 8justificării prin credin"ă9 */>
*K&

dansurile maca(re #i cele mai frumoase dintre poeziile lui 2onsard1 fra%ilitate în fa"a ispitei păcatuluiJ fra%ilitate în fa"a puterilor mor"ii& Cmul 2ena#terii a exprimat #i a justificat această du(lă insecuritate resim"ită mai dureros decît odinioară înăl"înd în fa"a lui ima%inea %i%antică a unui 7atan atotputernic #i identificînd multitudinea capcanelor #i a lo!iturilor perfide pe care sunt în stare să le născocească el #i uneltele sale& Violen"ele care au însîn%erat Europa în primele secole ale modernită"ii au fost pe măsura fricii de dia!ol de a%en"ii #i de strata%emele sale&

VIII. A;ENCII LUI @ATAN2 A. 5 I&o!at i şi #"s"!#ani

). D"!te!e a#e icane.

In epoca 2ena#terii occidentalii constată eu surprindere că imperiul dia!olului este mult mai !ast decîtj î#i înc$ipuiseră înainte de *,4>& 6isionarii #i elita catolică în majoritatea ei se raliază tezei exprimate de părintele :costa=1 de la !enirea lui ;ristos #i expansiunea ade!ăratei reli%ii în Dumea Vec$e 7atan s-a refu%iat în Indii din care #i-a făcut unul dintre (astioanele sale& Desi%ur ) precum s-a !ăzut în capitolul precedent #i !om mai !edea în cele următoare ) el continuă totu#i cu ferocitate să facă ra!a%ii pe pămînt cre#tin& Dar aici Giserica !e%$ează #i cine #tie să se pună la adăpostul meterezelor ei spirituale poate respin%e asalturile 5ecuratului& Dimpotri!ă în :merica pînă la* sosirea spaniolilor el domnea ca stăpîn a(solut & ?eolo%ii î#i întemeiază această afirma"ie pe o ima%ine sum(ră a idolatriei& :ceasta e calificată drept 8dia(olică9J ea nu este o formă eronată a reli%iei naturale ci 8începutul #i sfîr#itul tuturor relelor>9& :ceastă teză antiumanistă care contrazice optimismul reli%ios al lui Pico della 6irandola #i 6arsilio <icino a fost
N +ose dJ&costa (*@+4)*.//) superior al iezui"ilor din Peru (5&tr)&
)*+

respinsă în secolul al XVI-lea de o seamă de călu%ări #i de %înditori eminen"i& Pentru Vito-ria idolatria indienilor este o calamitate nu un păcat +& Das ;asas consideră #i el că ea este mai mult o maladie decît un !iciu #i în a sa &polo1etica historia (8Istoria apolo%etică9) o %ole#te de con"inutul ei imoral #i demoniac arătînd că idolatria este consu(stan"ială omului,& Da sfîr#itul secolului al XVI-lea 6on-tai%ne ia cu $otărîre apărarea ci!iliza"iilor precolum(iene@& Dar tocmai acesta e momentul cînd în :merica triumfă politica de extirpare radicală a idolatriei de 8ta(ula rasa9 #i în asemenea măsură încît pînă #i scrierile misionarului franciscan 7a$a%un care se străduise să înfă"i#eze dacă nu să #i în"elea%ă o(iceiurile #i riturile mexicanilor de!in suspecte (în anii i@K/) .& Pe de altă parte pentru a exprima do%ma cre#tină se !a e!ita folosirea unor termeni împrumuta"i din idiomurile indi%ene sau traducerea textelor sacre în lim(ile !ul%are ale :mericii care îi sunt prea înro(ite lui 7atanK& In Peru <rancisco de ?oledo !ice-re%e între *@.4 #i *@-* î#i asumă în acest sector al Dumii 5oi rolul de campion al luptei împotri!a idolatriei& El juri#tii #i teolo%ii din preajma lui re%ăsesc #i re%rupează toate ar%umentele in!entate o dată cu descoperirea :mericii pentru justificarea aser!irii necredincio#ilor nesupu#i #i jefuirea comorilor acestora1 inca#ii au păcătuit împotri!a ade!ăratului Dumnezeu silind popula"ia să se înc$ine la idoli înc$i-zîndu-le astfel calea mîntuiriiJ în plus idolatria este un păcat împotri!a naturii căci ea se înso"e#te în mod necesar cu antropofa%ia sacrificiile omene#ti sodomia #i împreunarea cu animalele4& :semenea rătăciri afirmă 7ar-miento de 'am(oa sunt suficente în sine pentru a îndreptă"i inter!en"ia #i le%itimitatea puterii re%ilor 7paniei*/& ;ît pri!e#te (o%ă"iile oferite de indieni di!inită"ilor lor acestea erau înc$inate de fapt demonilorJ ele tre(uie să */@ re!ină a#adar re%elui 7paniei& ;ăci Dumnezeu

cel ade!ărat n-a putut accepta 8prinosul #i jertfa idolatriei9 ar%umentează un lin%u#itor de-al lui ?oledo**& :ceste justificări 8pioase9 aduceau o întărire decisi!ă a moti!a"iilor furnizate pe !remuri de :ristotel pentru a-i reduce la scla!ie 8pe cei a căror condi"ie naturală este să dea ascultare celorlal"i9& în *@,@ un umanist #i cronicar re%al 7epul!eda în dialo%ul său $eY mocrates alter 8despre dreptele moti!e de răz(oi împotri!a indienilor9 se folosise tocmai de :ristotel pentru a demonstra inferioritatea naturală a indienilor în opozi"ie cu superioritatea cuceritorilor& 8;ompară acum scrie 7epul!eda pre!ederea inteli%en"a no(le"ea sufletească omenia cumpătarea #i e!la!ia acestor oameni WspanioliiX cu ace#ti su(-oameni WindieniiX la care a(ia de %ăse#ti unele urme de omenie #i care nu numai că sunt lipsi"i de orice #tiin"ă dar n-au nici deprinderea nici cunoa#terea scrierii nu păstrează nici un fel de monument istoric fără decît amin-Z'[ tirea #tearsă #i întunecată a lucrurilor con--X t"%emnate într-unele picturi nici o le%e scrisă ci ni#te le%i #i cutume (ar(are*>&9 :ceste 8cutume (ar(are9 erau mai ales sacrificiile umane care i-au în%rozit pe europeni #i le-au furnizat un pretext comod pentru aser!irea indi%enilor& Excep"ie în epoca lui Das ;asas fără a exclude ideea per!ersiunilor sporadice s-a străduit totu#i să arate că sacrificatorii de !ictime omene#ti erau în Dumea 5ouă ni#te minorită"i infime #i că pe de altă parte aceste sacrificii sîn%eroase a!eau o semnifica"ie reli%ioasă& 8In 5oua 7panie citim în &polo1etica historia' ei nu mîncau carne de oameni în mod sistematic pe cîte #tiu eu ci numai carnea !ictimelor pe care le jertfeau ca

ce!a sacru mai mult dintr-un crez reli%ios decît din altă cauză*+&9 Pentru Das ;asas sacrificarea !ictimelor umane constituia o practică foarte răspîndită din !remuri imemoriale care exprimă ne!oia de a oferi di!inită"ii tot ce-i mai de pre"& :stfel se afla demonstrată reli%iozitatea funciară a indienilor& E!ident sacrificiile umane tre(uiau interzise& :ltminteri însă afirmaseră atît <rancisco de Vitoria cit #i Das ;asas necredincio#ii #i idolatri au dreptul să-#i practice în !oie riturile nimeni neputînd îi silit să creadă în Dumnezeul cre#tinilor& Da sfîr#itul secolului al XVI-lea părintele :costa men"ine ) teoretio ) această teză dar adău%îndu-i corecti!e %ra!e1 ea nu mai este aplica(ilă într-o "ară a cărei e!an%$elizare a început ) adică tocmai cazul :mericii& ;ăci idolatria pune sta!ilă %ra"iei e!an%$eliilor #i-i incită pe neofi"i să se întoarcă la !ec$ile rituri& 7e impune a#adar în acest caz datoria extirpării #i iz%onirii oricărei 8supersti"ii dia(olice & & & făcîndu-se uz la ne!oie de for"ă #i de autoritate *=9& 2espin%erea li(eralismului lacasian a fost fa!orizată #i de răspîndirea de care s-a (ucurat mitul sfîntului ?oma& în Europa pe (aza E!an%$eliilor apocrife se presupunea că acesta murise în India& ;ucerirea :mericii a permis specularea celor două sensuri %eo%rafice ale cu!întului 8India9& Preo"ii indienilor #i superiorii lor sus"ineau mai ales în secolul al XVII-lea că sfîntul ?oma !enise să com(ată idolatria în Peru #i fusese martirizat acolo*@& 6oti! suplimentar pentru a nu se mai tolera supersti"ia 8criminală9 a indi%enilor& Discursul teolo%ic împotri!a idolatriei americane constituia un ansam(lu coerent odată admis din capul locului faptul că reli%iile indi%ene ) oracole rituri reprezentări ale di!inită"ii ) sunt de ori%ine demoniacă& Dopez de 'omara care a fost secretarul lui ;ortez a-

firmă că dia!olii le !or(eau 8deseori #i fami liar9 preo"ilor #i căpeteniilor mfă"i#îndu-li-se în fel #i c$ip pre!estindu-le !iitorul #i poruncindu-le să ofere sacrificii umane& Indienii 8ne(ănuind cîtu#i de pu"in că aceia sunt dia!oli9 îi ascultau #i îi fi%urau în forma su( care li se arătaseră lor * . & Era menirea mision ar i l or s ă- i co n! i n %ă p e i n di % en i c ă d em on ul # i o r i c a r e di n t r e d i !i n i t ă " i l e l o r e r a u t o t u n a & în Peru misionarii l-au !alorificat pe MupaE d en um i r ea a( or i % en ă (c $e ci ua ) a u nui s p i r i t care nu era exclusi! răufăcător& 2emodelat de colonizatori MupaE a de!enit ec$i!alentul dia!olului european * K & 7paniolii erau con!in#i că în :merica se iz(esc pretutindeni de puterea m ulti form ă a 5ecurat ul ui fără să-#i dea seama că de fapt l-au adus cu ei pe propriul lor Ducifer în calele coră(ii lor cu care pl ecas eră din Dumea Vec$e& Cr dia!olul (i(lic este prin excelen"ă în#elător& în consecin"ă misionarii nu s -au lăsat impresi ona" i de anal o%ii le pe care le-au constatat între riturile #i credin"ele indi%ene #i cele ale cre#tinismului1 posturi #i a(stinen"e mînăstiri pentru femei ceremonii asemănătoare (otezului #i cuminecăturii anu m i t e form e de s po!edani e un fel de ?ri ni t at e în reli%ia peru!iană etc& :u considerat toate acestea 8parodii9 #i 8uzurpări9 demoniace fără să excludă ipoteza că Dumnezeu !rînd să pre%ătească popula"iile :mericii pentru credin"a 8cea ade!ărată9 îi în%ăduise dia!olului să înc$ipuie asemenea analo%ii *- & 7atan ) sau MupaE ) fiind demascat in dienii ar fi urmat ) #i erau constrîn#i ) să a(andoneze di!inită"ile lor mincinoase& ;ăci Dumnezeu îi pedepse#te pe idolatri& El i-a luat lui Inca imperiul ) declară un predicator din secolul al XVII-lea :!endano ) pentru că era idolatruJ din acela#i moti! i *-a luat #i lui 6 oc t e zu m a p e a l s ă u& F i fa pt ul c ă ac um l e spune el auditorilor săi indieni "ara este de populată pricina nu se află nici în munca for "ată nici în impozite1 */-

8Dar părin"ii !o#tri de#i au primit sîîntul (otez n-au renun"at la huacas* #i pe ascuns s-au înc$inat mai departe demonului& Păcatul idolatriei i-a ucis pe indieni #i nicidecum munca peste puteri căci pe !remea lui Inca ei munceau #i mai mult*4 &&&9 Idolatria indiană a fost a#adar un excelent "ap ispă#itorJ ea a justificat colonizarea #i jafurile acesteia explicînd pînă #i pră(u#irea demo%rafică a popula"iilor indi%ene& 7upremă scamatorie a demonului occidental1 i-a în#elat pe ad!ersarii săi cei mai în!er#una"i oferind la momentul potri!it o ideolo%ie care îi spăla pe colonizatori de toate crimele& C dată cu dia!olul european misionarii au adus cu ei în :merica infernul lor de flăcări în care i-au aruncat fără #o!ăială pe to"i indienii care trăiseră înainte de sosirea cre#tinismului& Primul conciliu de la Dima (*@@*) le-a recomandat preo"ilor să le spună indi%enilor 8 & & & cum to"i stră(unii lor toate căpeteniile lor se află acum în locul acela de cazne pentru că nu l-au cunoscut pe Dumnezeu #i nu i s-au înc$inat lui ci soarelui pietrelor #i altor creaturi>/9& Iată în ce termeni îi interpela pe indieni c$iar Predicatorul :!endano cel pomenit mai înainte1 8;i spune"i-mi acum fiii mei cî"i dintre oamenii născu"i pe acest pămînt s-au mîntuit înainte ca spaniolii să predice aici sfînta E!an%$elieB ;î"iB ;î"i s-au dus în cerB ) 5ici unul& ) ;î"i inca#i s-au dus în iadB ) ?o"i& ) ;îte re%ineBI ?oate& ) #/te prin"eseB ) ?oate& ;ăci; 4 ei s-au înc$inat dia!olului adorat în huacas J -" ;a să fie mai con!in%ători misionarii asemenea preo"ilor De 5o(letz #i 6aunoir în Gre= In idiom peru!ian1 temple idoli (!& #i n&a)&
(3?&tr&)& -[&- + &i!iVi31 U N U

tania le prezentau auditorilor ample ta(louri unde erau arătate paradisul #i infernul& De paradis a!eau parte indienii con!erti"i în infern erau trimi#i strămo#ii lor #i nără!i"ii în idolatrie& înfrico#ătoare acultura"ieI Ea a traumatizat profund %rupări omene#ti 8al căror sistem reli%ios #i socio-cultural se întemeia pe le%ături de rudenie #i pe cultul mor"ilor >>9& ;ă această acultura"ie #i-a atins o(iecti!ele N) cel pu"in local (de exemplu în re%iunea Paz-cuaro) ) a demonstrat-o strălucit 7& 'ruzins\i printr-o lectură istorică #i totodată etnopsi-$iatrică a 8!iziunilor9 indienilor din 6exic UEO relatate de iezui"i în dările lor de seamă pri!ind perioada *@-/)*.>/>+& :ceste deliruri (de ori%ine alcoolică sau psi$otică) ce se exprimă prin cu!inte #i ima%ini cre#tine do!edesc că acul-tura"ia a depă#it ni!elul con#tientului pentru a pătrunde în adîncul fiin"ei umane& Este !or(a a#adar de un text mult mai re!elator decît adoptarea de împrumuturi culinare !estimentare sau rituale din reli%ia cuceritorilor& Delirurile acestor indieni trimit la predicile misionarilor& @K din 44 de 8!iziuni9 comportă elemente demoniace sau represi!e& Paradisul a-pare de două ori mai pu"in decît infernul numărul celor ale#i este de trei ori mai mic decît al damna"ilor& Pe de altă parte în%erul păzitor poate fi #i primejdios pe cît e de consolator iar sfin"ii #i mona$ii apar uneori #i în ipostaza de asupritori& în totul numai +@ din 44 de 8!iziuni9 nu îm(racă o tonalitate înfrico#ătoare în timp ce restul exprimă o reli%ie dualistă care pune accentul pe amenin"are #i pedeapsă& Este e!ident că !izionarii retrăiesc scene ce le-au fost nu numai descrise din înaltul am!onului ci #i făcute sensi(ile %ra"ie unei te$nici audio-!izuale ) reprezentări ale răsti%nirii ale demonilor #i în%erilorJ expunere de cranii etc& Da ne!oie misionarii intrau ei în#i#i în joc pentru a-#i con!in%e mai (ine pu(licul indian& :u%ustinul :ntonio de 2oa de pildă se supunea în cursul predi- ffC
)))

cilor sale la tot felul de maltratări1 umilindu-se pentru %re#eli înc$ipuite expunîndu-se %ol -#i lăsîndu-se snopit în (ătaie turnîndu-#i ră#ină de pin pe răni& :poi lua în cîrcă o cruce %rea pe care o purta călcînd pe jăratec& Fi făcea asta periodic& 5eofi"ii nu puteau răZ mîne nepăsători la asemenea spectacole& 2elatările iezuite notează că în cursul predicilor indienii culpa(iliza"i începeau să stri%e să suspine să plîn%ă în $o$oteJ se iz(eau cu capul de pere"i #i de pămînt& :ceastă atmosferă tra%ică reapărea la suprafa"ă în delirurile indienilor e!ocate de dările de seamă ale misionarilor ) deliruri care îi confiscau !răjitorului monopolul exclusi! al comunicării cu lumea de dincolo& Pentru că spo!edania ulterioară a !izionarului în fa"a preotului îi în%ăduia o 8lectură9 cre#tină a celor !ăzute #i auzite ser!indu-i în acela#i timp de rit sal!ator #i lini#titor& După teamă urma consolarea #i din aceea#i sursă& 2emarcăm astfel prin intermediul unei documentări insolite #i %ra"ie talentului unui cercetător a(il cum discursul cre#tin de!enea asimila(il #i accepta(il pentru mentalită"ile indiene în ciuda o(stacolelor lin%!istice #i conceptuale& Fi descoperim cum miturile #i riturile cre#tine se puteau su(stitui la indieni celor din perioada precoloniala& Cricum după oamenii Gisericii adeziunea indienilor la cre#tinism tre(uia să antreneze în mod o(li%atoriu rene%area con#tientă a unui între% trecut reli%ios oricît ar fi fost ea de ane!oioasă& Giserica socotea necesară această ruptură întrucît era !or(a de o luptă între Dumnezeu #i 7atan între care tre(uia neapărat să ale%i& Cr în această luptă crîncenă Dumnezeu inter!enea prin miracole în fa!oarea cre#tinilor însă#i onoarea lui era în joc #i el demonstra în multiple ocazii că e mai puternic decît ad!ersarul săuJ a#a stînd lucrurile cum să nu 1e con!erte#tiB

8în clipa aceea dia!olul a "î#nit afară sco-"înd "ipete #i z(ierete înfiorătoare #i cutre-murînd mun"ii de parcă ar fi !rut să răstoarne totul !rai#te& & & ?emplul #i piatra au ars pînă-n temelii fără să mai răm0nă !reo urmă9& :stfel 8ta(ăra cre#tinilor ie#i !ictorioasă #i triumfătoare cea a idolatriei fu zdro(ită #i încol"ită fără scăpare>@9& Demonul fiind atît inspiratorul cît #i o(iectul reli%iilor indiene distru%erea templelor a o(iectelor sacre #i a ar$i!elor pă%înismului era e!ident necesară& :ceste distru%eri au început foarte de!reme continuînd #i în plin secol al XVII-lea& Din *@>@ franciscanul 6artin de la ;oruna a nimicit toate templele #i to"i idolii>. din ?zintzuntzan ora#ul sfînt al statului 6ic$oa-căn & :lt franciscan Pieter !an 'ent declară în *@>4 că ocupa"ia de căpetenie a lui #i a discipolilor săi e să nimicească edificiile #i o(iectele de cult ale indi%enilor& In iulie *@+i primul episcop din 6exico Mumarra%a calculează că de la începutul cuceririi în 5oua-7panie s-au distrus peste @// de temple #i >/ /// de idoli& 7oldatul ;ieza de Deon care a stră(ătut Peru între *@,/ #i *@@/ constată că pretutindeni marile sanctuare au căzut în para%ină& 8In mare mila lui Dumnezeu a !rut scrie el ca ace#ti oameni să audă sfînta E!an%$elie iar templele lor să fie distruse>K&9 El relatează în le%ătură cu ?am(o(lanco1 8?oate !ec$ile temple denumite îndeo(#te himcas au fost dărîmate #i pîn%ărite idolii sfărîma"i #i demonul iz%onit de pe aceste melea%uri & & & Fi în locul lor a fost înăl"ată crucea9& In le%ătură cu ;ajamarca1 8?emplele #i huacas din re%iune sunt dărîmate idolii sfărîma"i9& In le%ătură cu Auamac$u-co1 8?oate aceste temple s-au năruit iar idolii au fost distru#iJ au fost înlocui"i cu o cruce pentru iz%onirea demonului9& In acela#i spirit primul conciliu de la Dima (*@@*) pre!ede procese de idolatrie intentate a#a-numi"ilor hechicheros (caciHues= #i preo"i

indieni)& :l doilea conciliu peru!ian ) tot la Dima în *@.K ) îi însărcinează pe preo"i să le acorde indienilor în mod pu(lic #i în fa"a notarului un ră%az de trei zile pentru a destăinui unde se află huacas )i idolii lor& C dată reperate în#i#i înc$inătorii lor !or tre(ui să le distru%ă 8#ter%înd de pe fa"a pămîntului pînă #i urmele lor>-9& 7osind în Peru în *@K/ !icere%ele ?oledo $otără#te să stîrpească definiti! sămîn"a !ec$ilor preo"i indi%eni care 8îi lipsesc pe tineri de lumina ade!ăratei reli%ii >49& Politica de 8ta(ula rasa9 a fost a#adar de la (un început linia de conduită spaniolă în :merica& ;u toate acestea în a doua jumătate a secolului al XVI-lea Giserica nu s-a alarmat peste măsură de sec$elele pă%înismului care mai su(zistau &con!insă fiind că odată (oteza"i indienii !or adopta pro%resi! stilul reli%ios cre#tin& Da începutul secolului al XVII-lea însă în Peru mai ales autorită"ile reli%ioase au descoperit supra!ie"uirea mai mult sau mai pu"in clandestină a cultelor ancestrale& :tunci au început ) în *.*/ ) campaniile de extirpare ale căror etape de !îrf se situează în *.*/-*.>* *.>. *.,4)*..4& :u fost numi"i inspectori a!înd misiunea de a stîrpi idolatria s-au alcătuit manuale consacrate acestei ac"iuni& :paratul represi! al inspec"iilor *-a reprodus pe acela al Inc$izi"iei care în :merica nu-#i exercita autoritatea asupra indienilor& înre%istrarea mărturiilor confesiunile instruc"ia #i desfă#urarea proceselor urmau o procedură analoa%ă celei folosite de Inc$izi"ie cu excep"ia păstrării secretului& ;e-i drept pedeapsa cu moartea era exclusă& în sc$im( pentru pa%inii care nu se lăsau con!erti"i s-a construit la Dima o înc$isoare specială (#asa de >anta #ru%!" 2ealitatea reli%ioasă a :mericii Datine de astăzi demonstrează în mod e!ident caracterul superficial al cre#tinării autoritare întreprinse odinioară de puterea colonială& în Gra= în spaniolă1 ;ăpetenii indiene (5&tr&)&
))+

zilia mai ales cultele clandestine au supra!ie" uit ) ac um a u ie#it iar la su praf a"ă ) printre indieni #i mai ales printre ne%rii adu#i din :frica& 7criitorii #i călătorii din secolele XVI) XVIII n-au putut să nu le semnaleze& ;itindu-i î"i dai seama că ziua apar"inea al(ilor iar noaptea scla!ilor& C dată cu asfin"itul soarelui drumurile Graziliei li se înc$ideau al(ilor care se (aricadau în !astele lor conace de frica scla!ilor& :ce#tia profitau de întuneric pentru a re%ăsi #i a exprima o socia(ilitate care nu putea să se modeleze după tiparul sistemului colonial& ?otu#i pentru a practica aceste ritualuri pă%îne în cea mai deplină li(ertate cu putin"ă scla!ii au recurs lJJ sim(olurile catolice care aparent semnificau inte%rarea lor în societatea scla!a%istă iar în fond ascundeau un refuz colecti! al acesteia& Fi întrucît considerau lim(a portu%$eză !e$i-colul unei domina"ii pe care o refuzau foloseau pu"ine cu!inte în cultele lor preferind o %estică (o%ată în semnifica"ii& Dansul muzica #i o intensă efer!escen"ă reli%ioasă exprimau deopotri!ă ata#amentul scla!ilor fa"ă de riturile strămo#e#ti #i !oin"a de a împiedica distru%erea uni!ersului lor cultural& In Grazilia stăpînitorii au fost ne!oi"i în cele din urmă să renun"e la tentati!ele de suprimare a acestor manifestări reli%ioase& Poposind într-o seară la conacul unui mare proprietar un călător din secolul al XVIII-lea este între(at a doua zi diminea"a de %azda sa1 8;um !-a"i petrecut noapteaB ) Gine cît pri!e#te locuin"a i-a răspuns in!itatul& Dar n-a fost c$ip să înc$id oc$ii9& Fi a explicat de ce1 !acarmul de cîn-tece castaniete tam(urine #i alte instrumente precum #i ni#te 8urlete atît de %roaznice încît îi e!ocau !ălmă#a%ul infernului9 l-au "inut treaz tot timpul& Da care proprietarul i-a răspuns1 Pentru mine nimic nu-i mai lini#titor ca acest z%omot ca să dorm fără %rijătt>4(is& **@ Este recunoa#terea unui mare e#ec&

Intre politica de stîrpire a idolatriei prac- J ticată în :merica la sfîr#itul secolului al XVI-lea #i în prima jumătate a secolului al XVII-lea #i a%resi!itatea în domeniul reli%ios de care făceau do!adă în acela#i moment autorită"ile din Europa se impun unele apropieri& Există întrade!ăr o coinciden"ă cronolo%ică între marea !înătoare de !răjitoare care a însîn%erat Dumea Vec$e #i lupta necru"ătoare împotri!a pă%înismului purtată peste :tlantic& De o parte #i de cealaltă era urmărit acela#i du#man1 7atan #i fire#te cu acela#i lim(aj #i acelea#i condamnări& Demnitarii ecleziastici con!oca"i de !icere%ele ?oledo în *@K/ au decis că !răjitorii indieni (oteza"i #i în realitate ni#te aposta"i tre(uie socoti"i eretici +/ putînd fi condamna"i la moarte întocmai ca #i cei care se împotri!esc e!an%$elizării& De asemenea autorii sinistrului Ialleus indicaseră c$iar în prefa"ă o(iectul neo(ositei lor inc$i-zi"ii1 8C per!ersitate eretică surprinzătoare&&& erezia !răjitoarelor9 adău%ind că de la !enirea pe pămînt a 85oului Crient9 adică a lui ;ristos 7atan 8Vec$iul Crient9 spurcă Giserica fără contenire cu 8ciuma di!erselor erezii +* 9& :stfel urmărirea 8!răjitorilor9 de o parte #i de cealaltă a :tlanticului întemni"area iz%onirea #i arderea ereticilor constituiau una #i aceea#i luptă împotri!a trădătorilor Gisericii& Dar nouă coinciden"ă1 marea campanie de stîrpire a idolatriei în Peru a început în *.*/ cîte!a luni după edictul lui <ilip aX IIIlea care îi expulza pe mauri din 7pania (, aprilie *./4)& :ceste două a%resiuni au fost e!ident le%ate printr-o rela"ie de cauză #i e-fect cazul maurilor fiind foarte asemănător cu al indienilor #i unii #i al"ii continuînd să practice culte stră!ec$i pe care după (otezul lor ar fi tre(uit să le a(andoneze& 82ăul9 era atît de adînc înrădăcinat la mauri încît remediile spirituale de!eniseră inoperante& De unde #i expulzarea lor& ?re(uie să e!ităm repetarea unui asemenea dezastru în Peru scria în *.>* **,

marele 8extirpator9 :rria%a #i să com(atem idolatria cît mai e timp& ?otul !a depinde de intensitatea #i puterea mijloacelor de !indecare folosite+>& Fi-apoi ) :rria%a n-o spune ) cum să-i expulzezi pe indieniB Vrînd-ne!rînd tre(uiau a#adar con!erti"i& în sfîr#it pentru că totul se lea%ă în jocul demoniac iar 7atan dispune de o#tiri fără de număr pentru împresurarea Gisericii militante iată că amenin"area protestan"ilor din Europa se făcea sim"ită pînă #i în :merica1 olandezi #i en%lezi na!i%au de-a lun%ul coastelor c$iliene ceea ce implica riscul unei alian"e cu araucanii idolatri împotri!a spaniolilor& C astfel de cîrdă#ie dia!olească nu constituia oare o primejdie pentru Giserică ) #i pentru 7pania ) în PeruB Din anii *@-/ pînă la mijlocul secolului al XVIII-lea acest 8#antaj cu pericolul eretic9 a fost frec!ent a%itat în :merica catolică exa%erîndu-se fără îndoială %ra!itatea lui& Important pentru noi este că lumea crezuse în el&

.. Amenin/area mu u*mana.
In :merica cre#tinătatea de curînd implantată marca prin a%resi!itatea ei sentimentul de insecuritate pe care îl încerca în fa"a idolatriei& Dar ea se #tia primejduită c$iar #i în Europa1 o să !ină oare ziua cînd !alul turcesc !a înceta să cotropească :pusulB 2eu#itele 82ena#terii9 #i extinderea peste Ccean a Cccidentului cre#tin ocultează deseori o realitate care a coincis cu celelalte două1 în%rijorarea pro!ocată de succesele otomane& ;ompara"ie semnificati!ă1 între *,-/ #i *./4 s-au tipărit în lim(a franceză de două ori mai multe căr"i despre turci #i ?urcia decît despre cele două :merici++& în secolul al XVI-lea lumea otomană începe la "ărmurile :driaticii #i se re!arsă pe **K trei continente1 de la Guda la Ga%dad de la

5il pînă în ;rimeea întinzîndu-#i suprema"ia c$iar #i asupra unei păr"i mari din :frica de 5ord& Infrîn%erile cre#tinătă"ii la 3osso!o (*+-4) #i la 5icopole (*+4.) cucerirea ;onstantinopolului (*,@+) sfîr#itul micului imperiu %recesc al ?rapezuntului (*,.*) supunerea E%iptului (*@*K) ocuparea Gel%radului (*@>*) dezastrul suferit la 6o$0cs (*@>.) de ca!alerii un%uri cînd re%ele lor Dudo!ic al II-lea a căzut în (ătălie anexarea metodică a insulelor din& 6area E%ee #i 6editerana Crientală ) între *,.> (Des(osj #i *@K* (;ipru) ) au făcut din sultan un ade!ărat :u%ustus al musulmanilor& El este în acela#i timp succesorul lui 6a$omed 87lujitorul ora#elor sfinte9& în Europa stăpîne#te Galcanii #i două treimi din Ln%aria& ?ransil!ania 6oldo!a #i Vara 2om0nească îi plătesc $araci& în *,-/ o for"ă turcească de(arcă la Ctranto& ;$iar #i după înfrîn%erea lor la Depanto (*@K*) corsarii turci #i cei din Gar(aria au continuat să (întuie coastele italiene& ;itim în jurnalul de călătorie al lui 6ontai%ne care a !izitat peninsula în *@-/-*@-*1 8Papii #i mai cu seamă acesta ('ri%ore al XlII-lea *@K>-*@-@) au pus de s-au înăl"at pe coasta mării W?irenieneX ni#te turnuri mari zise 0edetta' cam din milă în milă pentru a se apăra cînd !in turcii de răpesc !ite #i oameni ceea ce deseori se întîmplă c$iar pe !remea culesului !iilor& Din turnurile acestea printr-o lo!itură de tun ei se pre!estesc unii pe al"ii cu atîta iu"eală că larma a #i z(urat numaidecît la 2oma +,&9 în *,@+ căderea ;onstantinopolului a pro!ocat un #oc psi$olo%ic în Cccident& :eneas 7El!ius Piccolomini !iitorul papă Pius al Il-lea putea spune melancolic1 8Pe !remuri am fost răni"i în :sia #i în :frica adică în "ări străine& Dar acum suntem lo!i"i în Europa în patria noastră t!,

acasă la noi& 7e !a zice că #i odinioară turcii au trecut din :sia în 'recia mon%olii s-au statornicit în Europa iar ara(ii au ocupat o parte din 7pania după ce trecuseră strîmtoarea 'i(raltarului& Dar niciodată n-am pierdut !reun ora# sau loc asemenea ;onstantinopolului+@9& ;el care %răie#te astfel e un !iitor papă& în realitate însă oare toată lumea s-a temut de turci în Europa cre#tinăB <& Graudel a arătat cît de mult fusese u#urată cucerirea otomană în Galcani de un fel de re!olu"ie socială care s-a produs în acea epocă1 8C societate seniorială aspră cu "ăranii a fost surprinsă de #oc #i s-a năruit de la sine+.9& 7osirea nă!ălitorilor fusese precedată uneori de !iolente tul(urări a%rare& ;el pu"in la început re%imul otoman n-a fost atît de împo!ărător ca cel care îl precedase noii seniori N ) spa$iii ) pretinzînd mai mult (iruri decît cor!ezi& ;u timpul dar mult mai tîrziu situa"ia "ărănească se !a înăspri iar& în secolul al XV-lea #i la începutul celui de al XVI-lea însă numero#i "ărani au (ăjenit spre teritoriile din Galcani controlate de turci& Ei %ăseau acolo se pare condi"ii de !ia"ă ce!a mai suporta(ile decît în re%iunile cre#tine pe care le părăseau +K & Pe de altă parte în spa"iul cre#tin cucerit de turci cîrmuirea otomană a sfîr#it prin a crea structuri în care popoarele peninsulei W(alcaniceX s-au inte%rat unul cîte unul pentru a cola(ora cu în!in%ătorul #i pe alocuri pentru a trezi în mod surprinzător la o nouă !ia"ă fastul Imperiului Gizantin+-9& ;um să mai e!i"i atunci con!ertirile la islamismB Din ,- de mari !iziri între *,@+ #i *.>+ cel pu"in ++ au fost ni#te rene%a"i+4& în estul asiatic al imperiului din ce în ce mai mul"i func"ionari erau 8rene%a"i9 introdu#i pro%resi! în clasa otomană dominantă,/& Prizonieri sau dezertori cre#tinii #i-au rene%at credin"a 8cu miile9 pentru a g*4 trece la Islam& Da sfîrsitul secolului al XVI-lea

#i la începutul celui de al XVII-lea unii dintre ei au stîrnit destulă !îl!ă1 Ccc$iali pescar cala(rez ajuns 8re%ele :l%erului9 su( numele de Euldj :iiJ ;icala 8rene%at9 sicilian capturat de copil de pe o cora(ie a tatălui său corsar cre#tin a fost amiral apoi ministru de răz(oi al sultanului& Dar alături de aceste cazuri ilustre cîte fapte mai o(scure dar semnificati!e risipite în cronicile timpului1 epidemii de dezertări din %arnizoanele spaniole din :frica de nord un număr însemnat de rene%a"i portu%$ezi la Crmuz fu%a multor cre#tini sicilieni în direc"ia coastelor Gar(ariei expedi"ia marocană din *@4* spre ?om-(uctu su( conducerea unor rene%a"i spanioli ,*& Pînă #i călu%ării sunt cuprin#i uneori de (e"ia con!ertirii la islamism de !reme ce în *.+/ părintele Josep$= e sfătuit să-i rec$eme pe capucinii risipi"i în De!ant 8de frică să nu se turcească ,> 9& în sfîr#it te$nicienii cre#tini au ajutat la modernizarea (par"ială) a armatei turce#ti& Ln francez afirma în *@K+ exa%erînd totu#i #i uitînd de rolul e!reilor1 8Datorită rene%a"ilor turcii #i-au însu#it toate superiorită"ile te$nice ale cre#tinilor,+&9 :stfel 8din ;orsica 7ardinia 7icilia ;ala(ria 'eno!a Vene"ia 7pania din toate zările lumii mediteraneene mul"i rene%a"i au trecut la Islam& De cealaltă parte nimic asemănător& Poate că fără să-#i dea seama turcul î#i desc$ide por"ile iar cre#tinul le înc$ide pe ale sale& Intoleran"a cre#tină nu-i c$eam ă pe oa m e ni 1 î i r es p i n % e& && ?o t ul se duce spre islam unde %ăse#ti #i loc #i foloase,,&9 C piesă nea#teptată pentru dosarul comportărilor 8cre#tine9 fa"ă de turci este un lamento
= <rancois Leclerc du 3remblaN' (*@KK-*.+- ) cunoscut ca Le Pere +oseph' confidentul lui 2ic$elieu& : pledat pentru o cruciadă împotri!a turcilor& (5&tr&)& *>/

!ene"ian compus de un autor anonim pe la *@K/& El pune în scenă doi pescari care se plîn% amarnic de ocîrmuirea nedreaptă a 7erenissimei ajun%înd să dorească !ictoria otomanilor asupra propriei lor patrii1 86:2I5C1 ) Dar cum Dumnezeu nu !rea ca domnia ?iranului WsenatulX 7-apese oamenii prea %reu i-a pre%ătit Pe ?urc #i pe marele sultan să facă ei dreptate& VE??C2E1 ) Iar ?urcul pradă ce-au prădat #i ă#tia de aici Fi le pre%ăte#te răz(oi #i suferin"e ;a să le ardă una zdra!ănă la cap& 6:2I5C1 ) :tunci noi !om fi fra"ii lor mult îndră%i"i Fi-o să !ină cu fundul %ol 7ă prindă cot la cot cu noi ;ra(i moi $omari dorade& VE??C2E1 ) 5-o să-i mai ocărască pe (ie"ii oameni <ăeîndu-i nătărăi încornora"i tîl$ari #i dini O 5ici n-o să le ,@ mînjeasaă oc$ii cu scuipa"ii lor &9 Vor(e de oameni acri"i desi%ur #i pofte de răz(unare ale unor dezmo#teni"i& Dar însă#i odrmuirea !ene"iană nu-i com(ate pe turci de'[t cu intermiten"ă atunci cînd sunt atacate posesiunile ei din Crient& :ltminteri preferă sc$im(urile comerciale& Dacă un conflict n-a putut fi totu#i e!itat ne%ociază de îndată ee se i!e#te prilejul& :#a s-a întîmplat în *@,/ apoi din nou în *@K+ optsprezece luni după Dep0nt( cînd a(andonînd rînd pe rînd două 8sfinte li%i9 Vene"ia înc$eie păci separate cu Poarta& Da 2oma #i în 7pania Vene"ia este *>* acuzată de 8trădare=& Dar 7eirenissima în"ele%e

să "ină seama în primul rînd de interesele proprii& Pe de altă parte cu excep"ia perioadelor de răz(oi ea între"inea de multă !reme le%ături de tot soiul cu lumea otomană& în *,K4 'entile Gellini pictor oficial al do%ilor este trimis de seniorie la 6a$omed al II-lea căruia îi face portretul #i care îl răsplăte#te acordîndu-T un titlu no(iliar& ;um influen"ele orientale se (ucură de mare trecere la Vene"ia piotînd martiriul sfîntului Ftefan ;arpaccio reprezintă Ierusalimul ca pe o cetate fastuoasă în care e!oluează personaje cu tur(ane iar în *@,K apare în cetatea din la%ună prima traducere italiană a ;oranului& <aptul că <rancisc I #i succesorii lui s-au în"eles cu turcii în încercarea de a-i încercui pe Aa(s(ur%i do!ede#te că de fapt ei nu se temeau de primejdia otomană #i ca atare nu a!eau con#tiin"a că 8trădează9 cre#tinătatea& Dez(inarea constantă a acesteia în fa"a pro%reselor necredincio#ilor dez!ăluie pe planul mentalită"ilor că pînă #i în rîndurile claselor diri%uitoare spaimele papalită"ii erau împărtă#ite doar cu intermiten"e& 7ă ne amintim în a doua jumătate a secolului al XV-lea eforturile zadarnice întreprinse de 5icolae al Vlea ;alixt al II-lea Pius al II-lea 7ixt al IVlea etc pentru a promo!a o cruciadă coerentă #i puternică& Da con%resul din 6anto-!a con!ocat cu acest scop în *,@4 Pius al II-lea declara cu întristare1 8Dormim un somn adînc&& & 5e răz(oim între noi #i-i lăsăm pe turci să facă ce !or& Pentru cele mai u#uratice temeiuri cre#tinii pun mîna pe arme #i se încaieră în (ătălii sîn%eroaseJ iar cînd e !or(a să lupte împotri!a turcilor care-* $ulesc fă"i# pe Dumnezeul nostru oare dărîmă (isericile noastre oare nu !or alta decît să zdro(ească întrea%a cre#tinătate nimeni nu !rea nici mîna s-o ridice măcar& în fapt *J

to"i cre#tinii din zilele noastre s-au ascuns to"i au de!enit ni#te slu%i netre(nice,.&9 Pius al II-lea a murit cinci ani mai tîrziu la :ncona dezamă%it1 a#tepta contin%entele cruciate care nu mai !eneau& ;u cî"i!a ani în urmă ) în *,@. ) uni!ersitatea din Paris pre!alîndu-se de Pra%matica sanc"iune= se împotri!ise perceperii în <ran"a a contri(u"iei pentru cruciadă iar ducele de Gur%undia păstrase pentru el sumele adunate în posesiunile sale cu acest prilej,K& 7emnificati!ă #i atitudinea clerului spaniol în *@*41 Deon al X-lea #i ;arol _uintul tocmai înc$eiaseră un acord ofensi! împotri!a turcilor conform proiectului de cruciadă $otărît de al V-lea conciliu de la Daterano& ?ratatul pre!edea ca de o(icei în asemenea cazuri perceperea unor contri(u"ii& ;lerul din 7pania a refuzat în unanimitate plata lor pe moti!ul că în momentul acela cre#tinătatea nu era atacată& 2oma pune "ara su( interdic"ie==J apoi la cererea lui ;arol _uintul re!ocă această pedeapsă,-& <rica de musulmani îi cuprinde a(ia mai tîrziu pe spanioli în secolul al XVI-lea& Dista cazurilor de non-asisten"ă a na"iunilor cre#tine amenin"ate de turci e lun%ă& în două rînduri la dietele de la 7peEer #i 5iirn(er% în *@>+ #i *@>, dele%a"i un%uri !in să implore ajutorul militar al imperiului& De fiecare dată %ermanii răspund printr-un refuz cel pu"in pentru !iitorul apropiat,4& Cr Gel%radul căzuse în *@>* iar în *@>. a urmat dezastrul de la6o$0cs& Este ade!ărat în sc$im( că francezii au contri(uit în *.., la !ictoria de la 7zent= Pra1matica sanc2iune' ansam(lu de măsuri luate în *,+- de re%ele ;arol al Vll-lea al <ran"ei pentru a limita ac"iunea papilor asupra (isericii na"ionale& (5&tr&)& 9 In termeni ecleziastici prin punere su( interdic"ie se în"ele%e interzicerea cele(rării oficiilor di!ine #i a folosirii anumitor sacramente& (5&tr&)&

%ott$ard= iar polonezii lui J& 7o(ies\i la despresurarea Vienei în *.-+==& Este ade!ărat de asemenea că Europa cre#tină s-a sim"it implicată ) în oarecare măsură ) în îndelun%ata rezisten"ă !ene"iană la ;andia (în ;reta *..@-*..4) sc$i"înd unele %esturi& ?otu#i cei ./// de francezi trimi#i prea tîrziu de Dudo!ic al XlV-lea (în *..4) s-au reîm(arcat aproape numaidecît tocmai cînd era mai mare ne!oie de ei& :jun%em astfel pe diferite căi iatorio%rafice la dia%nosticul lui 6&P& Gilmore1 în Europa au fost indiferen"i la pericolul turcesc to"i cei care nu erau direct amenin"a"i de acesta@/& ;ine deci a sim"it această amenin"areB Pe plan local popula"iile aflate în contact cu !iolen"a musulmanăJ pe plan %eneral în primul rînd #i mai ales oamenii Gisericii care considerau că reli%ia cre)tin( se află în primejdie& Punctele fier(in"i ale înfruntării la sfîr#itul secolului al XV-lea #i de-a lun%ul celui de al XVI-lea s-au situat pe coastele italiene la frontiere #i c$iar în interiorul Imperiului precum #i în 7pania de sud& în aceste trei sectoare frica de ma$omedani ) turci sau pira"i din Gar(aria ) a fost trăită la diferitele ni!ele ale societă"ii& ;ucerirea peninsulei Ctranto în *,-/ fusese înso"ită de masacrarea în condi"ii %roaznice a cîtor!a mii de cre#tini& Există fără îndoială un raport între aceste orori #i insisten"a nouă a anumitor #coli de pictură cea de la 7iena mai cu seamă asupra Iartiriului >.in2ilor Inocen2iB" :mintirea acestui măcel împrospătată de necontenitele incursiuni ale coră(iilor inamice explică înfri%urarea cu care în secolul al XVI-lea au
= 6ică localitate ma%$iară aproape de frontiera cu :ustria& (5&tr&)& == 7ă amintim că de#i a participat în fruntea o#tirii !ala$e la asedierea Vienei Fer(an ;& ;antaeuzino domnitorul Vării 2om0ne#ti a acordat un sprijin important asedia"ilor& (5&tr&)& *>,

fost ec$ipate cu turnuri #i fortăre"e coastele siciliene #i napolitane& In Ln%aria înaintarea turcească a pro!ocat panică& După înfrîn%erea de la 6o$0cs o (ună parte din popula"ia ora#ului Guda (numărînd -/// de locuitori) a fu%it& ;înd soseau otomanii într-un sat "ăranii de la #es căutau să-#i ascundă copiii& în zona ocupată de in!adatori procentul localnicilor uci#i era între @ #i */h din totalul popula"iei& In 'ermania se afirma că după !ictoria o("inută la 6o$0cs sultanul înfipsese în fa"a cortului său > /// de capete în c$ip de trofee @+ #i că -/ /// de prizonieri fuseseră măcelări"i & Da Viena se a#tepta cu %roază sosirea (ar(arilor& ;înd în *@>4 turcii 8uci%a#i #i incendiatori9 au intrat în Dinz &&& locuitorii din 7tras(our% au fost cuprin#i de panică& Po!estiri #i ima%ini dramatice între"ineau frica în între% imperiul& 'ra!urile lui E& 7c$oen (*@+/) înfă"i#au pie"ele turce#ti unde erau !îndute prizoniere cre#tine %oale #i copii tra#i în "eapă sau despica"i în două de solda"ii sultanului@,& ?emerile %ermanilor explică de ce totu#i în ciuda suspectărilor reciproce a tîr%uielilor #i a ter%i!ersărilor principii Imperiului catolici #i protestan"i i-au furnizat de (ine de rău su!eranului lor ajutoarele financiare #i militare de care a!ea ne!oie pentru a face fa"ă primejdiei turce#ti& In cazul 'ermaniei pă%înul e încă la %rani"e doar& In 7pania însă el se află c$iar între zidurile cetă"ii cre#tine %ata să pactizeze eu pira"ii din Gar(aria i!i"i pe nea#teptate& ?otu#i în secolul al XVI-lea to"i musulmanii din 7pania s-au cre#tinat în principiu& în *,44 maurii din 'ranada fuseseră con!erti"i din ordin %u!ernamental& 6ăsura s-a extins apoi pe teritoriul ;astiliei după aceea în "ările coroanei de :ra%on (*@>.)& Dar în acestea din urmă !ec$ii-cre#tini anticipaseră decizia re-g>@ %ală #i îi (otezaseră silnic #i în masă pe como

patrio"ii lor musulmani@@& De fapt 'on!erti"ii î#i păstrează lim(a #i felul de trai (costume (ăi maure case claustrate) î#i oficiază cultul în mod clandestin refuză să mănînoe slănină să (ea !in să ia în căsătorie cre#tini sau cre#tine& Iar cînd pira"ii din :l%er ?etuan ori 7ale$= de(arcă extinzîndu-#i incursiunile spre interior îi ajută jefuiesc #i ucid cot la cot cu ei& Da >+ au%ust *@.@ ,// de pira"i cu stea%uri #i tam(urine ajun% pînă la Crji!a (!ersantul sudic al 7ierrei 5e!ada)& întîmpina"i cu (ra"ele desc$ise de mauri ei distru% casele cre#tinilor se în!er#unează asupra (isericii calcă în picioare sfîntul sacrament #i se îm(arcă a doua zi luînd cu ei *@ capti!i& în luna septem(rie a anului următor +@/ de pira"i din ?etuan ajun% pînă la ?a(ernas (la nord de :lmeria) semănînd panica printre cre#tini dar primi"i fră"e#te de mauri& Ei ucid preo"ii #i $an%iii după care apucă din nou calea mării cu ,, de capti!i& .// de !oluntari le iau urma #i emi%rează în :frica de nord@.& In re%iunea :lmeriei maurii reprezentau pe atunci 4/h din popula"ie cre#tinii neîiind în si%uran"ă decît la adăpostul zidurilor ur(aneJ în re%iunea 6ala%a @/]Y/ din locuitori sunt mauri& 6ai la nord ace#tia reprezintă aproape o treime din locuitorii re%iunii !alenciene1 +*&K*@ !etre în *./4 fa"ă de .@&/*. la !ec$ii cre#tini@K& Pretutindeni unde aceste două popoare sunt amestecate domne#te o situa"ie colonială1 maurii sunt sur%$iuni"i în ma$alalele ora#elor #i pe pămînturile sărace de pe podi#uri& ;um să nu se urască temîndu-se totodată una de alta aceste două societă"i care se întrepătrund1 cea în!in%ătoare #i cea în!insăB Pe măsură ce s-a afirmat în 6editerana domina"ia na!ală a turcilor #i a pira"ilor din Gar(aria teama de primejdia otomană a crescut în 7pania în cursul secolului al XVI-lea&
= >aleh' >ale (în ara(ă 7ala >la!' ora# marocan pe "ărmul :tlanticului faimos cui( de pira"i& (5&tr&)&

Este la apo%eu cînd iz(ucne#te în timpul ;răciunului din *@.- răz(oiul din 'ranada 8răz(oi reli%ios9 8răz(oi între ci!iliza"ii inamice@-9 care z%uduie între%ul re%at& De fapt %u!ernămîntul de la 6adrid se a#tepta la această insurec"ie& ;unoscînd complicitatea secretă dintre mauri #i musulmanii din exterior el î#i înc$ipuie că poate îndrepta răul silindu-i pe cei dintîi să se îm(race spaniole#te #i să adopte idiomul castilian iar apoi să-i deporteze spre interior& :ceste măsuri luate începînd din *@.. explică re!olta din *@.-& ;u #apte luni înainte de declan#area ei am(asadorul <ran"ei îl pune la curent pe re%ele său #i explică lucid temeiul acestor măsuri1 frica1 8în ceea ce pri!e#te 7ire tul(urarea din 'ranada pe care !-am descris-o ea n-are V* alt temei decît frica de maurii locuitori ai V acestui "inutJ care mauri după cum s-a !ădit erau în în"ele%ere cu re%ele :l%erului& & & :cest re%e (al 7paniei) însufle"it de (une #i temeinice îndreptă"iri !rea ca ei să se îm(race spaniole#te &&& #i mai !rea ca ei să !or(ească spaniola #i nu ara(a& 7e spune că !rea să strămute toată suflarea maură din pomenitul re%at #i s-o mute în 'alicia #i în mun"i atît de departe unii de al"ii încît de acolo să nu poată unelti cu maurii (de aiurea - n& tr&) iar în locul lor să statornicească %alicieni #i munteni@4 && &9 2e!olta iz(ucne#te în urma încăierărilor dintre mauri #i !ec$i-cre#tini& :l(aicinul 'ranada indi%enă nu se a%ită& în sc$im( răscoala se propa%ă în 7ierra 5e!ada #i durează aproape doi ani numărul insur%en"ilor ridicîndu-se în momentele de înfruntare maximă la cel pu"in *@/ /// dintre care ,@ /// înarma"i& Pira"ii din Gar(aria ) poate !reo , ///B ) luptă în rîndurile lor& în ianuarie *@K/ Euldj :ii ocupă ?unisul iar în iulie turcii de(arcă în ;ipru1 do!ezi e!idente ale complicită"ii dintre to"i musulmanii din jurul 6editeranei& Pentru spa-

nioli du#manul se află a#adar în acela#i timp #i afară #i înăuntru unul #i multiplu& ;a să înă(u#e re(eliunea din 7ierra 5e!ada (#i să împiedice extinderea ei în re%iunea !alenciană) se impune trimiterea unui comandant militar ) don Juan de :ustria ) #i c$emarea de trupe din 5eapole #i Dom(ardia& De îndată ce focul e stins autorită"ile întreprind deportarea spre ;astilia a !reo K/ sau -/ /// de mauri1 cei de la #es care îi apro!izionau pe re!olta"i cu $rană./& Cpera"iunea se efectuează în noiem(rie *@K/ pe timp de furtună ploaie #i ninsori& 7e pare că >/ /// de deporta"i au murit pe drum& In sens in!ers sosesc numero#i !ec$i-cre#tini pentru a coloniza pămînturile cele mai roditoare din fostul re%at al 'ranadei& Dar nu cum!a pro(lema a fost doar de!iată fără a fi rezol!atăB Iată-i acum pe mauri c$iar în inima 7panieiJ la ?oledo mai ales& ;ît despre cei numero#i care trăiesc la 7e!illa nu sunt ei %ata oare să faciliteze e!entuale incursiuni en%leze#tiB Valencia e tul(urată de acelea#i nelini#ti& De aceea nici măcar !ictoria de la Depanto (*@K*) oricît de importantă n-a stins în 7pania frica de primejdia musulmană& 6aurul rămîne inasimila(il căci este le%at de o lume pă%înă ostilă cre#tinătă"ii& Do!ada acestei mărturisiri de neputin"ă o constituie marea expulzare din *./4-*.*,1 aproximati! >K@ /// de persoane din cele !reo - milioane de locuitori cî"i numără 7pania.*1 + ,h din popula"ie& ;a #i cum <ran"a de azi s-ar lipsi deodată de * -// /// de persoane& Exact ce nu tre(uie făcut dacă !rei să scapi de frica ce te împresoară în propria ta casă& ?otu#i la începutul ?impurilor moderne ex-ceptînd zonele de contact localizate mai sus occidentalii nu s-au temut cu ade!ărat de primejdia musulmanăJ nu destul în orice caz în raport cu dorin"a oamenilor Gisericii& Iată-ne a#adar de îndată ce părăsim frontierele fier- *B-

(in"i în fa"a cazului exemplar al unei friei imprimate de sus pe care responsa(ilii reli%iei s-au străduit s-o inculce unor popula"ii cel mai adesea reticente& Pentru că ei' în primul rînd erau cei care trăiau cu ideea că lumea cre#tină este asediată& De-a lun%ul secolului al XVI-lea ) dar #i după aceea ) în cadrul culturii scrise a existat c$iar un sensi(il decalaj de ton între două discursuri deose(ite cu pri!ire la turci& 'eo%rafi istorici călători oameni politici #i morali#ti se străduiesc să în"elea%ă ad!ersarul admiră le%ile #i armata Imperiului Ctoman& IrenistuP 'uillaume Po#tei (de altfel #i un mare orientalist) nu-i sin%urul a#adar care prezintă o descriere loială #i o(iecti!ă a lumii turce#ti& Istoricul Paolo 'io!io scrie .> că 87oliman are înclina"ii reli%ioase #i li(erale 9 în #osmo1ra.ia lui 6iinster== citim că 8turcii sunt mari iu(itori ai dreptă"ii.+9& 5aturalistul #i medicul Pierre Gelon afirmă că ., musulmanii sunt oameni 8pa#nici în toate cele 9& Inc$inîndu-i lui <ilip al II-lea o #(l(torie /n 3urcia (*@@K) spaniolul Da%una pare să cedeze în textul introducti! în!iersunării antiotomane a compatrio"ilor săi& ;urînd însă cînd compară ?urcia cu 7pania se !ăde#te că autorul o laudă pe cea dintîi #i o critică aspru pe cea de a doua.@& ;ît pri!e#te Godin 6ontai%ne #i ;$arron ace#tia admiră deopotri!ă disciplina armatei turce#ti so(rietatea solda"ilor #i conc$id că 8repu(lica9 ce o("ine atîtea !ictorii nu poate fi decît 8(ine orînduită..9& 7i%ur unele dintre aceste analize nepărtinitoare #i descrieri o(iecti!e au putut contri(ui la întărirea fricii de otomani& Pentru 6ontai%ne 8s-ar părea că cel mai puternic stat din zilele noastre este cel al turcilor.K9& Iar ;$arron întăre#te1 8;el mai mare #i mai puternic
= IrenismulS atitudine pacificatoare adoptată între cre#tini de confesiuni diferite în !ederea expunerii #i a studiului pro(lemelor care îi separă& (5&tr&)& == >ebastian Iiinster (*,-4-*@@>) teolo% #i cosmo%raf %erman (5&tr&)&

stat #i imperiu din cîte sunt acum pe lume este acela al 6arelui 7ultan oare ) precum leul ) \" se face temut de între% pămîntul #i-i înfrico- j #ează pe principii #i monar$ii lumii.-9& Dacă totu#i Giserica a insistat atît de mult asupra primejdiei turce#ti a făeut-o se pare pentru că sim"ea iner"ia popula"iilor ) #i aceasta pro(a(il c$iar în Europa centrală amenin"ată unde o parte întrea%ă a Ln%ariei a manifestat o ostilitate trainică la adresa Aa(s(ur%ilor& Da mijlocul secolului al XVlea papa ;alixt aX III-lea înspăimîntat de succesele lui 6a$omed al II-lea a ordonat între%ii cre#tinătă"i să recite zilnic ru%ăciuniO prin care să conjure cerul împotri!a amenin"ării otomane& în 'ermania la ordinul lui ;arol _uintul popula"iile catolice #i protestante au auzit în fiecare zi la amia%( 8clopotul pentru turci9 care le reamintea permanen"a pericolului.4& In *@K* Pius al V-lea instituie un ju(ileu solemn #i ru%ăciuni pu(lice pentru a conjura ocrotirea di!ină asupra flotei ce urma să înfrunte flota sultanului& El însu#i î#i impusese peniten"e se!ere& :flînd ' !estea de la Depanto creează imediat o săr(ă- 1 toare denumită 6aica Domnului a Giruin"elor J cele(rată mai tîrziu anual prin $otărîrea lui 'ri%ore al XAIlea su( numele de săr(ătoa- f rea 2ozariilor în prima duminică a lunii oc- J tom(rie în toate (isericile înzestrate cu un altar al rozariilor K/& Depanto a marcat astfel o dată importantă în difuzarea cultului <ecioarei& Pe de altă parte începînd din *@K> au apărut numeroase epinicii (cîntece de (iruin"ă) compuse mai ales în uni!ersită"ile iezuite& Pictorii o reprezentau în ta(lourile lor pe <ecioara (iruitoare a ?urculuiJ c$i!oturi (aroce exaltau crucea triumfînd asupra semiluneiK*& După despresurarea Vienei în *.-+ stindardul capturat de la marele !izir i-a fost trimis lui Inocen"iu al Xl-lea #i atîrnat deasupra portalului principal al catedralei 7fîntului Petru& Victoria fiind o("inută în a treizecea zi de la săr(ătoarea înăl"area 6aicii Domnului papa a extins în ca- *+/

drul între%ii lumi catolice cele(rarea acestei zile prin ru%ăciuni în cinstea numelui sfînt al 6ărieiK>& ;întece reli%ioase ta(louri pelerinaje somptuoase sanctuare (aroce au exprimat u#urarea #i (ucuria Gisericii din toate re%iunile 'ermaniei pe care le amenin"ase în *.-+ înaintarea turcească& ;ine nu !ede a#adar rolul esen"ial jucat de cler în lupta îndelun%ată împotri!a turcilorB ;ruzimile necredincio#ilor sunt mereu descrise în predici #i fi%urează în sec!en"ele litur%$iilor contra 3urcos" 7e compun ru%ăciuni în care Dumnezeu este ru%at să sal!eze cre#tinătatea de in!azia pă%înă& înaintarea otomană este citată de predicatori alături de alte calamită"i ) epidemii foamete foc inunda"ii& întemeindu-se pe Daniel #i lezec$iel ei anun"ă sfîr#itul apropiat al lumii de mina turcilor& Fi întrucît ;oranul e tradus în latină teolo%ii consideră de datoria lor să critice doctrinele IslamuluiK+& 7ă nu ne mire a#adar faptul că pe diferitele fronturi de luptă împotri!a ?urcului aflăm preo"i #i mai ales călu%ări& în momentul cînd lancu de Aunedoara apără !ictorios Gel%radul în *,@. franciscanul italian loan de ;apistrano este sufletul rezisten"eiK,& Proclamînd o nouă cruciadă în *,.+ Pius al II-lea trimite în toată Europa predicatori mai cu seamă franciscani ca să înflăcăreze mul"imileK@& Da 6o$0cs au pierit doi ar$iepiscopi #i cinci episcopiK9@& Pe timpul lui Pius al V-lea capucinii sunt preo"ii flotei cre#tine& In timpul asediului Vienei în *.-+ 6arco dO:!iano alt capucin ajun%e cele(ru în ora# prin predicile sale despre peniten"ă& Iar în <ran"a în secolul al XVII-lea pe cine îl aflăm printre exalta"ii care mai !isează la cruciadeB Pe părintele Josep$ ) tot un capucin ) sus"inător al 8mili"iilor cre#tine9 ale lui ;arlo de 'onza%a #i autor al unei tardi!e 3urdade" ;ele două aripi militante ale Gisericii catolice reno!ate ) iezui"i #i capucini ) par să fi fost #i cei mai zelo#i du#mani ai necredinciosilor&

In secolul al XVI-lea unele scrieri ale lui Erasm #i ale lui Dut$er ilustrează (ine rolul pe care oamenii cei mai con#tien"i ai Gisericii I-au jucat fa"ă de primejdia turcească #i felul în care #i-au reprezentat-o& 7i%ur #i unul #i altul apar"ineau imperiului amenin"at îndeaproape de !ictoriile sultanului& <ără îndoială eă această circumstan"ă comună explică în parte atitudinea lor în fa"a acestui pericol& Dar mai mult decît atît ei doreau fiecare în stilul său propriu să fie ni#te îndrumători ai cre#tinilor din timpul lor& De re!enea în primul rînd a#adar misiunea de a a!ertiza o opinie pu(lică mereu %ata să demo(ilizeze #i să uite de datoria solidarită"ii1 82asă (ar(ară de o(îr#ie necunoscută scrie Erasm în *@+/ prin cîte măceluri n-au îndoliat ei WturciiX cre#tinătateaB De ce săl(ăticie ne-au cru"atB ;îte cetă"i cîte insule cîte pro!incii n-au smuls ei su!eranită"ii cre#tineB & & & Fi iată că de pe acuma c$iar situa"ia pare să fi luat asemenea întorsătură încît dacă mîna Domnului nu ne !a ocroti ea pare să preludieze ocuparea neîntîrziată a între%ii lumi cre#tine &&& căci afară de faptul că noi tre(uie să considerăm aceste nenorociri ca fiind comune tuturor în !irtutea comunită"ii reli%iei noastre este de temut să nu de!ină #i în fapt soarta noastră a tuturora& ;înd arde peretele casei !ecine propriile !oastre (unuri sunt în primejdieJ #i cu atît mai primejduită este întrea%a cetate cînd focul cuprinde o locuin"ă oarecare& ?re(uie să %ră(im a#adar ajutoareleKK&9 Dut$er se mira #i el de placiditatea compatriot "ilor săi cînd ) în *@+4 ) necredincio#ii 8se îndreaptă spre 'ermania prin Polonia9& 8Este o mare nenorocire să răm0nem la adăpost so-cotindu-* Wpe ?urcX ca pe un inamic oarecare cum ar fi re%ele <ran"ei sau re%ele :n%lieiK-&9 Explica"ia ^onstantă pe care se întemeiază discursul teolo%i' eînd tratează despre primej- *+>

dia otomană e că aceasta ar fi dreapta pedeapsă meritată pentru păcatele cre#tinătă"ii& Erasm afirmă că Dumnezeu 8trimite pe turci asupra noastră precum odinioară a trimis asupra e%ip"ienilor (roa#tele "în"arii #i lăcustele&&K4& Viciilor noastre î#i datorează ei (iruin"a &9 In ,Korta2ie la ru1(ciune /mpotri0a 3urcului' Dut$er confirmă la rîndul său1 8Pe scurt lucrurile stau aproape ca înainte de potop (@acerea' . @)1 Fi a cătat Domnul Dumnezeu spre pămînt #i iată că era stricatJ -/ căci totul pe pămînt se a(ătuse de la calea sa 9& :cela#i ra"ionament îi determină pe domnii din Gerna să interzică în *@,+ 8orice fel de dansuri atît cele de nuntă cit #i altele && & laolaltă toate cîntecele u#uratice&&& #i orice fel de purtare dezmă"ată stri%ăte #i z(ierete&& &9 date fiind recentele !ictorii turce#ti1 8Xntîmplări& && foarte primejdioase pe care Domnul ni le trimite din cauza păcatelor noastre-*&9 :cest laitmoti! !a a!ea o !ia"ă lun%ă& In cartea a Vi-a din tratatul $e 0eritate reli1ionis christianae (8Despre ade!ărul reli%iei cre#tine9) al lui 'rotius (*.>K) ) o lucrare care a cunoscut numeroase reeditări în di!erse lim(i ) !ictoriile turcilor sunt întotdeauna prezentate ca o pedeapsă de la Dumnezeu->& :ceastă lectură a e!enimentelor care nu era numai protestantă rămînea familiară cre#tinilor din epocă& De aceea #i Erasm #i Dut$er afirmă că o(li%a"ia majoră a cre#tinilor amenin"a"i de turci este aceea de a se îndrepta& 8Dacă !rem scrie cel dintîi să reu#im în $otărîrea de a ne smul%e %rumazul din strînsoarea turcească pînă a iz%oni semin"ia spurcată a turcilor !a tre(ui să stîrpim din inimile noastre a!ari"ia am(i"ia patima puterii mul"umirea de sine pornirile desfr0nate %oana după plăceri în#elăciunea mînia ura pizma -+&&&9 ;el de al doilea îi compară pe cre#tiniiO din secolul al XVIlea cu locuitorii din 5ini!e #i adresîn-

7JXJX du-li-se pastorilor le spune1 8& && Predicatori să îndemnăm cu rî!nă & && înainte de toate poporul la pocăin"ă-,9& ?otu#i în ciuda dia%nosticului comun ) #i a remediului prin pocăin"ă ) în multe alte pri!in"e Erasm #i Dut$er urmează căi diferite& ;înd !or(e#te despre turci Dut$er îi asociază aproape totdeauna cu papa #i cu dia!olul cu alte cu!inte 8lumea #i trupul -@9& După el între unii #i al"ii există o alian"ă o(iecti!ă ) complot satanic care prin mijlocirea o#tirilor otomane atacă lumea cre#tină slă(ită #i păcătoasă idolatria Gisericii de la 2oma #i tot soiul de porniri mîr#a!e& Dacă cine!a a trăit întrade!ăr cu sentimentul că lumea cre#tină este o cetate asediată de for"ele dezlăn"uite ale infernului acela este Dut$er& :#a a #i ajuns la concluzia paradoxală exprimată în mai multe scrieri din *@>4 *@+4 *@,* că numai armele spirituale au o #ansă de eficien"ă pentru că lupta nu se duce împotri!a unor oameni ci împotri!a demonilor1 8Fi dacă porni"i acum răz(oi împotri!a ?urcului fi"i cit se poate de încredin"a"i #i de asta să nu !ă îndoi"i cîtu#i de pu"in că nu lupta"i cu făpturi de carne #i sîn%e altfel x zis cu ni#te oameni & & Dimpotri!ă fi"i si%uri că lupta"i cu o mare o#tire de dia !oli & & & De aceea să nu !ă (izui"i pe lancea !oastră pe sa(ia !oastră pe arc$e(uza !oastră pe puterea !oastră sau pe numărul !ostru căci dia!olilor pu"in le pasă de toate acestea& & & împotri!a dia!olilor noi tre(uie să a!em în%eri în preajma noastrăJ ceea ce se !a întîmpla numai smerindu-ne ru%în-dune Domnului #i încrezîndu-ne în ;u!în-tul săuS.&9 Erasm n-a fost niciodată cople#it de spaimele o(sidionale ale lui Dut$er& ?otu#i cre#terea pericolului turcesc *-a determinat să-#i nuan"eze pacifismul inte%ral de la început #i să accepte *+,

în acest caz particular necesitatea unui răz(oi defensi! e!ident numai după epuizarea tuturor posi(ilită"ilor de ne%ocieri #i cu $otărîrea de a adopta o comportare cre#tinească c$iar #i fa"ă de ni#te du#mani atît de primejdio#i& ?ratatul său din *@+/ $e bello 3urcis in.erendo (8Despre felul cum tre(uie purtat răz(oiul cu turcii9) exprimă această pozi"ie nuan"ată #i în acela#i timp realistă din -K care lipse#te !iziunea esc$atolo%ică a lui Dut$er & îl redactează tocmai pentru a răspunde unei scrieri a lui Dut$er din *@>4 Von ]rie1e Oider die 3urc en (8Despre răz(oiul împotri!a turcilor9)& Erasm era în rela"ii epistolare eu umani#ti din :ustria din Ln%aria #i din Polonia= #i a fost adînc impresionat de înfrîn%erea de la 6o$0cs #i de asediul Vienei în *@>4& Pe de altă parte anturajul lui ;arol _uintul îi ceruse fără îndoială să reac"ioneze pu(lic împotri!a defetismului lui Dut$er& Polemica dintre cei doi pe tema turcilor este oricum re!elatoare pentru noi în măsura în care scoate în e!iden"ă care medii anume ) mai ales intelectuale #i reli%ioase) erau cel mai sensi(ilizate de amenin"area otomană& Ea pune fa"ă în fa"ă un Erasm foarte în%rijorat dar care î#i păstrează cumpătul #i un Dut$er înspăimîntat #i cuprins de panică1 atunci cînd 7atan atacă cetatea cre#tină sin%ur Dumnezeu mai poate s-o apere&

= Printre aceste rela"ii epistolare ale lui Erasm se cu!ine s-o amintim #i pe aceea cu umanistul ro-m0n din ?ransil!ania 5icolaus Cla$us (*,4+-*@.-) *+@ (5&tr&)&

I1% A2EN3II 4UI SATAN5 #% 6 E7reu/, un r8u a9so/ut

!% Ce/e două surse a/e antiiudais(u/ui% In momentul cînd Dut$er î#i mărturisea frica nemăr%inită de primejdia turcească el se dezlăn"uia #i împotri!a e!reilor pe care sperase într-un început să-i cî#ti%e de partea E!an%$eliei& 7imultaneitatea celor două denun"ări nu era întîmplătoare& Dimpotri!ă ea luminează o situa"ie istorică& In Europa occidentală antiiudaismul cel mai coerent #i mai doctrinal s-a manifestat în perioada cînd Giserica zărind pretutindeni numai du#mani s-a sim"it prinsă su( focurile încruci#ate ale unor a%resiuni con!er%ente& :stfel că la începutul ?impurilor 6oderne teama de e!rei s-a situat mai ales la ni!el reli%ios& ;ultura aflată la putere pare s-o fi alimentat din plin& :semenea afirma"ie nu urmăre#te simplificarea unui fenomen complex& Cdinioară ca #i pe timpul lui Aitler antiiudaismul a a!ut două componente care s-au suprapus adeseori1 pe de o parte ostilitatea resim"ită de o colecti!itate ) sau de o parte a acesteia ) fa"ă de o minoritate întreprinzătoare reputată a fi inasi-mila(ilă #i care depă#ise un pra% considerat tolera(il pe planul numeric sau pe cel a reu#itei sau pe amîndouă în acela#i timpJ #i pe de altă parte frica resim"ită de unii doctrinari *+.

care identificau E!reul cu 2ăul a(solut urmărindu-* cu ura lor neînduplecată c$iar o dată iz%onit dincolo de frontiere& Dar a afirma că discursul ideolo%ic n-a fost decît expresia teoretică ) o suprastructură ) a sentimentelor populare #i a unei situa"ii economice #i sociale ar însemna o limitare #i o sărăcire a realită"ii& ?ot a#a cum rasismul $itlerist a conferit antisemitismului %erman de la începutul secolului XX o a%resi!itate #i o dimensiune nouă teama de E!reu ) ade!ărat 8rasism reli%ios9 ) resim"ită de Giserica militantă între secolele XIV #i XVII într-o psi$oză compara(ilă oarecum cu aceea de încercuire nu numai că a exacer(at le%itimat #i %eneralizat sentimentele ostile e!reilor din colecti!ită"ile locale dar a pro!ocat #i fenomene de respin%ere care fără această incitare ideolo%ică desi%ur că nu s-ar fi produs& 5e raliem a#adar unei judecă"i enun"ate de A& ;$& Dea la începutul monumentalei sale PistorN o. the InHuisition o. >pain (8Istoria Inc$izi"iei în 7pania9)1 85u-i exa%erat să spunem că Giserica a fost principalul dacă nu sin%urul răspunzător de multitudinea persecu"iilor îndurate de e!rei în cursul E!ului 6ediu *&9 Dar !oi adău%a un corecti! esen"ial1 situa"ia s-a a%ra!at #i mai mult în timpul 2ena#terii& ;u toate acestea istorio%rafia n-a o(ser!at !reme îndelun%ată decît manifestările antiiudaismului popular& Fi este ade!ărat că acesta a existat mai cu seamă în ora#e (dar cu episoade sîn%eroase cel mai adesea anterioare secolului al XVI-lea)& Po%romurile care au înso"it ;iuma 5ea%ră în 'ermania #i în ;atalo-nia #i !iolen"ele ale căror !ictime au fost e!reii din Paris #i din restul <ran"ei odată cu înscăunarea lui ;arol al Vl-lea (*+-/) dez!ăluie pe plan local resentimentele unei popula"ii ) sau mai de%ra(ă a unei frac"iuni a acesteia ) fa"ă de israeli"i& 8;ămătari nemilo#i9 8lipitorile săracilor9 8otră!itori ai apelor din care (eau *K cre#tinii91 a#a #i-i reprezintă frec!ent atît (ur-

%$ezii cît #i popula"ia ur(ană de condi"ie mo destă la sfîr#itul E!ului 6ediu& Ei sunt ima %inea 8celuilalt9 a străinului de neîn"eles păs9 trător îndărătnic al reli%iei sale cu comportări #i un stil de !ia"ă total deose(ite de cele ale comunită"ii %azdă& :ceastă stranietate suspectă #i tenace îi desemnează ca "api ispă#itori în timp de criză& In!ers s-a întîmplat adeseori ) de exemplu în 7pania #i în 'ermania în timpul&;iumei 5e%re dar #i în Goemia în se colul al XVI-lea #i în Poior ia în cel de al XVII-lea ) ca unii su!erani #i no(ili să ia apărarea e!reilor împotri!a mîniei populareiJ ?ot astfel papii au a!ut multă !reme o ati->1 tudine în"ele%ătoare fa"ă de ei& = = Pe de altă parte cum să nu remarci c0t @ nu o dată in!idiile #i pricinile economice #i financiare au moti!at anumite ac"iuni antiiudaice pentru care acuza"iile de ordin reli%ios nu ser!eau decît ca pretexteB De pildă la Vene"ia la sfîr#itul secolului al XlV-lea& După isto!itorul răz(oi al ;$io%%iei (*+K--*+-*)= cetă"enii 7erenissimei tre(uiau să-#i plătească împrumuturile silite să reîn!ioreze tranzac"iile să atra%ă (ani proaspe"i& In *+-> 7enatul i-a autorizat pe cei care împrumutau pe %aj cu precădere e!rei să se instaleze în ora#& După doisprezece ani a anulat însă această permisiune& ;ăci 8toată (o%ă"ia mo(iliară a !ene"ienilor risca să se scur%ă în casele9 israeli"ilor& în afară de asta e!reii erau acuza"i că refuză împrumuturi celor care nu pot amaneta aur ar%int sau pietre pre"ioase>& în fapt expulzarea n-a fost aplicată cu ade!ărat o importantă colonie e!reiască men"inîndu-se în continuare în Vene"ia& Prima răscoală anticon0erso din 7pania cea de la ?oledo în *,,4 declan#ată la ori%ine de un anonim ne%u"ător de (urdufuri a a!ut ca moti! ini"ial o sporire
= 2ăz(oi început în timpul ocupa"iei %eno!eze în urma căruia Vene"ia #iTa statornicit suprema"ia asu pra acestui ora# maritim în!ecinat& (5&tr&)& *+-

(ruscă a impozitelor impusă de răz(oiul împotri!a :ra%onului& <uria populară i-a acuzat pe unii ne%u"ători (o%a"i e!rei con!erti"i la cre#tinism (con0ersos!' că sunt ini"iatorii acestui impozit+& Da Pra%a în secolul al XV?-lea me#te#u%arii (în special (lănării) #i o (ună parte din (ur%$ezia a!ută au cerut în repetate rînduri expulzarea importantei colonii israelite statornicită în ora#& îi repro#au exportul de ar%int din Goemia împrumutul cu camătă excesi!ă #i presupuse tentati!e de incendiere a cetă"ii,& In mod mai %eneral afirmarea crescîndă a ne%u"ătorilor cre#tini în economia occidentală cu începere din secolul al Xll-lea a a!ut drept rezultat a%resi!itatea sporită a nou !eni"ilor în comer" împotri!a ne%o"ului e!reiesc tradi"ional pe care au încercat fie să-* suprime fie să-* încorseteze în limite tot mai în%uste& In sfîr#it ra"iuni financiare e!idente explică un mare număr de impuneri anulări de crean"e expulzări ) acestea urmate uneori de readmiteri costisitoare ) ale căror !ictime în cursul E!ului 6ediu au fost comunită"ile israelite& Dificultă"ile trezoreriilor re%ale au determinat în mare măsură expulzarea e!reilor din :n%lia în *>4/ #i din <ran"a în *+4,& C dată cu faptele amintite mai sus (#i care nu pot fi su(estimate) ) po%romuri populare antiiudaismul comercian"ilor #i al me#te#u%arilor din moti!e mai ales economice ) tre(uie puse în lumină #i alte ade!ăruri istorice1 a) raporturile dintre cre#tini #i e!rei înainte de epoca po%romurilor nu fuseseră totdeauna releJ b! factorul reli%ios a jucat un rol important în această de%radareJ de aici afirma"ia nu c$iar excesi!ă a lui J&-P& 7artre1 8;re#tinii sunt cei care au creat E!reul pro!ocînd o oprire (ruscă a asimilării sale @ 9J c! în secolul al XVI-lea acest factor reli%ios a de!enit elementul motor caracteristica dominantă a antiiudaismului occidental& E!reul

a ajuns să fie considerat una dintre fe"ele dia!olului& Pînă în secolul al Xl-lea nu %ăsim nici o urmă de antiiudaism popular în Cccident& în sc$im( e!reii au (eneficiat în Europa carolin%iană de o situa"ie pri!ile%iată1 de unde #i înmul"irea comunită"ilor israelite (ucurîndu-se în %eneral de o lar%ă autonomie& In modestele condi"ii economice ale E!ului 6ediu timpuriu ei #i-au asumat pînă în secolul al XA-lea o (ună parte din comer"ul interna"ional& Datorită soartei lor de in!idiat în acea epocă s-au putut produce con!ertir O la iudaism de oarecare răsunet.& Ccroti"i de le%i israeli"ii erau oameni li(eri !or(ind aceea#i lim(ă ca #i popula"ia locală purtînd acelea#i !e#minte autoriza"i să se deplaseze călare #i înarma"i #i să depună mărturie în fa"a justi"iei& Erau a#adar practic inte%ra"i în societatea am(iantă& C dată cu cruciadele situa"ia lor din Cccident s-a deteriorat exceptînd 7pania unde a%ra!area s-a produs mai tîrziu& Pe alocuri au su(zistat însă !reme mai mult sau mai pu"in îndelun%ată !esti%ii ale condi"iilor fa!ora(ile de care (eneficiaseră anterior& <aptul că cel de al IV-lea conciliu de la Daterano a ordonat ca e!reii să se îm(race în !e#minte diferite de cele ale cre#tinilor do!ede#te că acest lucru încă nu intrase în practica o(i#nuităK& După cum faptul că în <ran"a între *>*@ #i *+K/ douăsprezece concilii #i nouă ordonan"e re%ale au dispus ca israeli"ii să poarte o insi%nă %al(enă arată la rîndul său că autorită"ile nu reu#iseră să încetă"enească în mora!uri această se%re%a"ie !estimentară& 'ermania a aplicat-o fără prea mult zel& Pe de altă parte de#i din *>+. e!reii din Imperiu nu mai erau pri!i"i ca oameni li(eri ci ca 8ser!i ai camerei imperiale=9 autorită"ile continuau
= ;urte de apel cu re#edin"a la Qetzlar unde se judecau diferendele principilor #i ale ora#elor din Imperiu& (5&tr&)&

să dea putere de le%e tradi"iei talmudice dezmo#tenind pe tinerii israeli"i care a(jurau reli%ia lor strămo#ească-& 2uptura în interiorul unei ci!iliza"ii care !reme îndelun%ată se păstrase unitară nu s-a operat a#adar decît în mod lent& ;$iar atunci cînd raporturile dintre e!rei #i cre#tini se încordaseră în secolele XII #i XIII continuau să ac"ioneze destule influen"e reciproce între aristotelismele #i misticismele dez!oltate în spa"iul cultural al fiecăreia dintre cele două confesiuni4& ;$iar în epoca 2ena#terii Pico della 6irandola îi mai frec!enta cu asiduitate pe erudi"ii e!rei în timp oe cre#tinii sus-pu#i îndeose(i papii continuau să recur%ă la în%rijirile unor medici apar"inînd poporului 8deicid9& Vara care în secolele al XVI-lea #i al XVII-lea a de!enit cea mai intolerantă cu e!reii 7pania este aceea#i care înainte !reme îi primise cel mai (ine& Da sfîr#itul secolului al XIII-lea numărul lor era aici de aproape +// /// #i trăiau amesteca"i cu restul popula"iei& ;re#tini #i israeli"i se pofteau la masă între ei& 6er%eau la acelea#i (ăi pu(lice #i deseori în acelea#i zile în ciuda anumitor interdic"ii ce nu prea erau respectate& Lneori cre#tinii asistau la circumcizii iar e!reii la (otezuri& în 5oua ;astilie exista o(iceiul ca la înmormîntările cre#tine să se c$eme cîntăre"e e!reice plătite& 85ecredincio#ii9 amesteca"i cu 8credincio#ii9 participau la ceremonii în (iserici #i in!ers ore#tini spanioli se duceau să asculte predicile ra(inilor& C(iceiul unor de!o"iuni în comun încă se mai practica în plin secol al XV-lea& :stfel în *,,4 pentru a conjura o ciumă care îndolia :ndaluzia e!reii din 7e!illa cu consim"ămîntul ar$iepiscopului au or%anizat o procesiune cu sulurile ?$orei care a urmat imediat după 7fîntul sacrament& 7pania secolului al XA-lea număra a%ricultori e!rei #i c$iar a#ezări a%ricole israelite& Dar cea mai mare parte a 8na"iunii e!reie#ti9 trăia încă de pe atunci #i continua să locuiască în ora#e

împăr"indu-se între me#te#u%ari #i (ur%$ezi (o%a"i& :ce#tia ajunseseră financiarii re%ilor& Elită ur(ană e!reii spanioli constituiau #i o elită intelectuală care a tradus în castiliană #i a făcut cunoscute în!ă"a"ilor cre#tini #tiin"a #i filosofia ara(ă*/& :ceastă superioritate explică rolul important jucat de con0ersos în secolul al XV-lea #i încă într-al XVI-lea în !ia"a culturală a 7paniei**& :#a arăta în E!ul 6ediu 7pania celor 8trei reli%ii9 o "ară tolerantă pentru că nu era omo%enă& Dar ascensiunea ) tardi!ă ) a unei (ur%$ezii #i a unui artizanat cre#tine do(îndirea unei con#tiin"e reli%ioase pe care o creează în cele din urmă conHuista' răspunderile misionare pe care #i le-a asumat 7pania după descoperirea :mericii pro%resele islamului au transformat un pămînt primitor într-o "ară înc$isă intransi%entă xenofo(ă& Da celălalt capăt al Europei Polonia a fost #i ea multă !reme adică pînă la mijlocul secodului al XVII-lea un spa"iu lar% desc$is e!reilor& :ce#tia au !enit aici în mare număr în urma di!erselor expulzări decretate mai la !est& Vară ajunsă tardi! la cre#tinism #i la dez!oltare economică Polonia a repetat istoria Cccidentului cu un decalaj de cîte!a secole& De unde #i o perioadă fericită la începutul ?impurilor moderne pentru e!reii !eni"i să se statornicească aici în timp ce pretutindeni pe pămînt cre#tin erau pri%oni"i& Incepînd din secolul al XV-lea numărul lor pare să fi fost de aproximati! *// /// sporind ulterior& In *@.@ le%atul pontifical din Polonia se mira de statutul insolit al e!reilor polonezi1 8în aceste re%iuni întîlne#ti mase de e!rei care nu sunt dispre"ui"i a#a cum se întîmplă aiurea& Ei nu trăiesc în înjosire #i nu sunt sili"i să practice meserii de%radante& 7tă-pînesc pămînturi se îndeletnicesc cu ne%ustoria studiază medicina #i astronomia& 7tă-pînesc a!eri uria#e #i nu numai că trec drept oameni onora(ili dar uneori îi domină *,>

)+,

pe ace#tia& 5u poartă nici un fel de semn distincti! #i li se în%ăduie pînă #i portul armelor& Pe scurt se (ucură de toate drepturile*>9& 6ărturie semnificati!ă& într-ade!ăr israeli"ii care trăiesc în Polonia (foarte descentralizată) a 2ena#terii ) 8secolul de aur9 ) nu sunt înc$i#i în %$etouri& ;a #i în 7pania secolului ai Xll-lea ei sînt (anc$erii re%ilor #i ai no(ilimii& ;oncesionează încasarea impozitelor #i a !ămilor exploatează mine #i păduri sunt uneori proprietarii unor domenii întinse c$iar ai unor sate între%i& 6ul"i sunt intenden"i ai seniorilor polonezi& In fine ei formează în ora#e o (ună parte din clasa mijlocie a me#te#u%arilor #i comercian"ilor *+& Vara este acoperită pe !remea aceea de o puzderie de sina%o%iJ unele sunt ade!ărate opere de artă& C dată cu sfîr#itul secolului al XVI-lea e!reii se (ucură în Polonia de o lar%ă autonomie administrati!ă fără precedent aiurea& Vaad-ul sau 8;onsiliul celor patru "ări9 (Polonia 6are Polonia 6ică Podolia #i Volînia=) %rupînd reprezentan"i ai fiecărui ahal (comunitate) se întrune#te anual cu prilejul tîr%ului de la Du(lin& ?oate comunită"ile israelite ale "ării acceptă deciziile sale*,& 'u!ernămîntul polonez fa!orizase crearea acestui ;onsiliu care u#ura perceperea impozitelor de la popula"ia e!reiască #i a fost men"inut pînă în *K.@& Pînă atunci situa"ia israeli"ilor polonezi se deteriorase mult& în *.,- cazacii lui Amelni"\i (de confesiune ortodoxă) s-au re!oltat împotri!a seniorilor polonezi #i ai intenden"ilor e!rei masacrînd #i jefuind totul în calea lor& : urmat o du(lă in!azie a Poloniei de către ru#i #i de către suedezi& Exemplul !iolen"elor antie!reie#ti dat de cazacii lui Amelni"\i a marcat o ruptură în istoria israeli"ilor din Polonia& Din acest moment popula"ia le-a fost ostilă&
= :stăzi în Lcraina (5&tr&)&

udel ernand Gra
;i ( T le = T!rei7\ 2 S ] r *,C(B) de comu

0, o1 au , 3 !i3 3 3 3 o ri7fc israelite SB. nordT Tacrele
seamă "araEa j% succesiune de P T îoamete _ ia EpuizacL deose(ire i
de <erd

din

epocă de re%iune o dată cu domjia epocă de re%iune domjia

mand T pîIia TT P r; j7 L an tie!reie#ti
<erd

mand T ; j 7

pîIia L

t

a(ia P r im a :marilor tnasaare-T T i n alte re si inau%urarea mai

Gouen&si *. T T
unii

T i T T

a cristo7

T ie

T

Tu unii aruc6i&

mîna pe arme ca să-i alun%e pe necredincio#i*.& :cest ra"ionament anonim a fost reluat de a(atele Pierre de ;lunE în timpul celei de a doua cruciade din **,.1 8De ce să mer%em la capătul lumii& & & să luptăm împotri!a sarazinilor eînd lăsăm să trăiască printre noi al"i necredincio#i de o mie de ori mai !ino!a"i fa"ă de ;ristos decît ma$omedanii*K9& C dată cu a doua cruciadă apar pentru prima oară acuza"iile de omor ritual al unor copii cre#tini #i de profanare a ostiei ade!ărată 8crimă de deicid9*-& In timpul ;iumei 5e%re un număr oarecare de po%romuri s-au să!îr#it în 2enania de către fla%elan"i (ande de peniten"i mistici com(ătute curînd de Giserică dar care se considerau cre#tini de elită& Pe de altă parte însă nu su%eraseră oare înainte !reme c$iar autorită"ile reli%ioase că e!reii sunt ni#te otră!itoriB începînd din *>.K conciliile de la Greslau #i Viena le interziseseră cre#tinilor să cumpere alimente de la israeli"i de teamă ca ace#tia 8care îi socotesc pe cre#tini du#manii lor să nu le în!enineze cu !iclenie*49& Interdic"ii analo%e par a fi fost edictate la începutul secolului al XlV-lea în cantonul Vaud #i în <ranconia>/& în sfîr#it îndelun%ata criză a Gisericii începută o dată cu 6area 7c$ismă apoi continuată de răz(oaiele $usite de înaintarea turcească #i în cele din urmă de secesiunea protestantă au determinat în mediile ecleziastice o seamă de înăspriri doctrinale #i o frică sporită fa"ă de primejdia e!reiască& De unde #i înmul"irea scnerilor antiiudaice claustrările în %$etouri expulzările #i în 7pania refuzul de a-i lăsa c$iar #i pe con0ersos în posturi de răspundere& E!reii de!eniseră din ra"iuni de ordin pur reli%ios 8du#manii din interior9& :ltă corela"ie esen"ială le%ată de altminteri de cea precedentă1 între secolele XIII #i XVII o !oin"ă crescîndă de a-i cre#tina pe e!rei s-a înso"it cu o denun"are tot mai !i%uroasă a 8poporului deicid9& Este @ foarte ade!ărat cum a scris J& Isaac că anti-

iudaismul #i 8dispre"ul fa"ă de Israel>*9 au cunoscut o lar%ă difuzare datorită cate$ezei& :#a stînd lucrurile apare insuficien"a unei istorio%rafii care n-ar !edea în antiiudaism decît o in!idie de caracter economic iar în persecutarea israeli"ilor un mijloc comod de însu#ire a a!erilor acestora& ;u si%uran"ă că întf-un moment sau altul astfel de moti!ări au a!ut rolul lor pe plan local& Dar adeseori Inc$izi"ia spaniolă a arestat e!rei sau con0ersos care nu erau (o%a"i #i pe care în înc$isori tre(uia să-i $rănească pe socoteala ei >>1 eeea ce reiese de exemplu din ar$i!ele atît de (ine conser!ate de la ;uenca& <iind !or(a de aceea#i epocă !om explica oare procesele !răjitoarelor ) de care ne !om ocupa curînd ) doar prin pofta de a o("ine astfel casele sau o%oarele acestoraB :r fi o explica"ie derizorie& De fapt persecutarea !răjitoarelor ajută în"ele%erea persecutării e!reilor #i in!ers& In amîndouă cazurile s-a urmărit neutralizarea ac"iunilor !ătămătoare ale a%en"ilor lui 7atan&

>& 2olul teatrului reli%ios al predicatorilor #i al neofi"ilor
?eatrul reli%i0s cel pu"in în ora#e a fost unul dintre mijloacele majore ale cate$ezei antiiudaice& 6istere #i moralită"i mai cu seamă în secolele XIV #i XV oferă spectatorilor numeroase ocazii de a-i du#măni pe e!rei #i de a-#i (ate joc de ei& Printre mistere dramele consacrate lui ;ristos îi pun cel mai frec!ent su( acuzare pe israeli"i& :ce#tia de"in efecti! roluri de prim plan în următoarele scene1 *] disputa dintre Isus copil #i în!ă"a"iJ >] iz%onirea zarafilor din templuJ +] ispitirea lui Isus de către fariseiJ ,] sfatul e!reilor care $otără#te moartea lui ;ristosJ @] !înzarea lui IudaJ .] prinderea lui ;ristosJ K] Isus în fa"a marelui preotJ -] suferin"ele lui Isus în temni"ăJ 4] sfatul e!reilor !ineri diminea"aJ */] (iciuirea #i încununarea *,.

cu spiniJ **] drumul patimilor #i răsti%nireaJ *>] încercările e!reilor de a împiedica în!ierea& 2înd pe rînd sînt scoase în relief or(irea răutatea #i perfidia israeli"ilor1 ei rătăcesc în meandrele cazuisticii talmudice cople#indu-* pe Isus cu lo!ituri #i injurii& <ire#te li se atri(uie toate tarele fizice #i morale #i apar în cele mai ne%re culori& 7unt 8mai cruzi decît lupii9 8mai !enino#i decît scorpionul9 8mai trufa#i decît un leu (ătrîn9 8mai crun"i decît eîinii tur(a"i9& 7unt 8$aini #i mi#ei9 8nără!i"i în preacur!ie9 8pui de tîrfă dezmă"ată9 într-un cu!înt 8dia!olii iadului*9J a#a se exprimă Iisterul Patimilor de :rnoul 're(an (înainte de *,@>)& E!ident că după ce !edeau asemenea scene #i ascultau asemenea acuza"ii la ie#irea de la spectacol asisten"ii erau destul de întărîta"i ca să le facă de petrecanie e!reilor din ora#ul lor dacă nu cum!a fuseseră deja expulza"i& în *++- la <rei(ur% im Greis%au autorită"ile au interzis reprezentarea anumitor scene antie!reie#ti iar la <ran\furt în *,.4 au luat su( protec"ia lor casele israelite în timpul reprezentării unui mister>=& E!reii sînt expu#i opro(riului pu(lic nu numai în dramele consacrate lui ;ristos (a căror transpunere picturală ne-o oferă operele unui AieronEmus Gosc$)& Lnele piese despre distru1erea Ierusalimului pun accentul pe răz(unarea lui Dumnezeu care pedepse#te poporul deicidJ piese despre &nticrist îi arată pe e!rei a#teptînd !enirea falsului 6esia care !a resta(ili cred ei !ec$ea strălucire a IsraeluluiJ altele pe tema +udec(2ii de apoi' îi aruncă pe to"i e!reii în infern=& :cela#i lucru îl fac #i unele &le1orii ale Ior2ii" Dramele $a%io%rafice acordă #i ele un loc important antiiudaismului& In Iisterul adormirii " " " I(riei (tipărit la Pa= In ori%inal1 8Des +euK de la destruction de +erusale0i""" Des +euK de V &ntechrist""" Des +euK du +u1ement dernier"""-" +eu' termen medie!al desemnează anumite piese în !ersuri ini"ial drame apoi #i comedii& (5& tr&)&

rls către *@*-) patru e!rei îndrăzneso să atin%ă sicriul <ecioarei #i or(esa pe loc& Doi acceptă (otezul #i se !indecă& ;eilal"i doi refuză #i se ucid între ei& :eeastă ssenă eare !ine din &pocri.e* #i fusese popularizată de Le1enda aurit( a cunoscut mai multe !ariante printre altele #i următoarea1 corte%iul fune(ru al <ecioarei precedat de sfîntul Ioan purtînd ramura de palmier a paradisului e tul(urat de atentatul preotului e!reu Iefonias care încearcă să răstoarne sicriul 6aieii Domnului& :r$an%$elul 6i$ail retează cu o lo!itură de sa(ie mîinile nele%iuite ale acestuia care rămîn lipite de sicriu& E!reul de!enit ciun% imploră iertarea <ecioarei #i datorită inter!en"iei sfîntului Petru mîinile uscate recapătă !ia"ă #i se prind la loo de cioturi>@& :lte !ersiuni ale aeeleia#i le%ende nu mai pun în cauză doar unul ei mai mul"i e!rei& :ceste po!estiri popularizate de teatrul misterelor se reîntîlnesc în icono%rafie& :stfel un reta(lu de ori%ine flamandă de la sfîr#itul secolului al XV-lea sau începutul celui de al XVI-lea care împodo(e#te altarul principal al capelei din 3erde!ot în Er%ue-'a(eric (lin%ă _uimper) reprezintă miracolul să!îr#it de <ecioară în timpul funeraliilor sale #i mîinile tăiate ce se lipesc la loc>.& Da rîndul lor misterele consacrate preotului ?eofil îl înfă"i#ează pe acesta o dată caterisit înc$eind un pact cu dia!olul prin mijlocirea unui e!reu (sau cîteodată a mai multora)& Dar el se mîntuie#te prin căin"ă& De asem0$ea dramatizată Le1enda s./ntului >il0estru îl pune în scenă pe sfînt discutînd cu doisprezece 8farisei9 care do(oară un taur prin simpla e!ocare a lui 7$em Aamep$oras==& 7fîntul îl reîn!ie făcînd semnul
= Ducrări întocmite de 8eretici9 #i atri(uite de ace#tia 8autorilor sacri9 pe care Giserica le consideră necanonice& (5& tr&)& =N In ebraic(S 5umele lui Dumnezeu (unul dintre cele 44 de nume ale sale cel ade!ărat nefiind cunoscut decît de marele preot de la ?emplul din Ierusalim care nu-* rostea decît o sin%ură dată pe an în 7finta 7fintelor& (V& #i na&) (5& tr&)&

)+:

crucii& :ceastă 8dispută9 nu-i decît un caz particular dintr-un %en dramatizat adeseori între secolele XIII #i XVII1 cel al contro!erselor dintre e!rei #i cre#tini& Lneori foarte teoretice #i a(stracte aceste 8dispute9 care nu se desfă#urau în fa"a !reunui ar(itru contrar celorlalte dez(ateri din epocă erau aproape totdeauna prilej de in!ecti!e !iolente împotri!a ra(inilor #i a discipolilor acestora& ;omediile nu i-au ridiculizat pe e!rei decît mai tîrziu1 începînd din secolul al XVlea #i mai ales în al XVI-lea& :tunci se înmul"esc caricaturile cămătarului israelit& :ntiiudaismul a lunecat a#adar din teatrul reli%ios în teatrul profan& Cdiosul #i $ainul 7$El oc \ n- a f o s t po s i (i l ) # i n- a d e ! e n i t !erosimil pentru spectatori )U decît pe temeiul tuturor injuriilor pe eare misterele le aruncaseră înainte !reme la adresa poporului (lestemat& :proape o sută de ani se scurseseră de la expulzarea e!reilor din :n%lia cînd ;$aucer compune prin *+-. Po0estirile de la #anterburN' iar cînd 7$a\espeare scrie #i pune în scenă Te1u2(torul din Vene2ia' trecuseră trei secole de la *>4/& In <ran"a misterele au fost jucate cel mai adesea în fa"a unor spectatori care nu !ăzuseră niciodată israeli"i& ;$iar #i cînd ace#tia au dispărut efecti! din cea mai mare parte a Vărilor de Jos după ;iuma 5ea%ră un imn reli%ios flamand din secolul al XV-lea continua să c$eme la arme împotri!a lor1 8După ce Domnul nostru #i-a împlinit menirea Iuda *-a trădat #i *-a !îndut jido!ilor fra"ii ace#tia mincino#i& & & <ie ca Dumnezeu să-i afurisească #i să-i risipească -n toată lume a& & & Pe dre pt n oi ! rem să-i pedepsimJ o să-i stri!imJ împotri!a jido!ilor stri%1 8Da armeI>K&9 Ln secol mai tîrziu 2onsard re%retă că ?itus nu i-a nimicit pe to"i1

Je nOaEme point Ies Juifs ils ont mis en la croix ;e ;$rist ce 6essias Hui nos pec$ez efface O &&& <ils de Vespasian %rand ?ite tu de!ois Destruisant leur cite en destruire la race 7ans leur donner nE temps nE moment nE espace De c$erc$er autre part autres di!ers endroits=>-& :stfel o cultură 8cre#tină9 se teme de un du#man care de#i adeseori a(sent e totu#i !iu în con#tiin"a ei& Cricît de departe s-ar afla el continuă să amenin"e& ** ură#te pentru că se teme de el& Fi cum să nu te temi de cine!a care c$ipurile 8a ucis un Dumnezeu9B Discursul teolo%ic a alimentat a#adar în mod intens #i con#tient antiiudaismul& El a %eneralizat ura împotri!a e!reilor care !reme îndelun%ată fusese doar intermitentă #i locală& Ln rol esen"ial în acest proces de creare a unei noi mentalită"i>4 l-au jucat predicatorii itineran"i ) deci mai cu seamă călu%ării cer#etori ) #i în mod mai %eneral acei mem(ri ai clerului con#tien"i de răspunderile lor pastorale& începînd din secolul al XlII-lea dar mai ales o dată cu 6area 7c$ismă dinamismul 8cre#tin9 s-a înso"it cu frica de acea eternă stafie1 Israelul& Informa"ii dispersate în timp #i spa"iu dar concordante lămuresc ac"iunea directă sau indirectă a oamenilor Gisericii în 8emo"iile9 antie!reie#ti& :stfel în 7pania1 în joia mare din *++* în pro!incia 'erona !reo treizeci de călu%ări #i de no!ici condu#i de cî"i!a canonici dau nă!ală în al<ama (cartierul e!reiesc) #i încearcă să-* incendieze+/& Da ;er!era unde în
= 5u-i iu(esc deloc pe e!rei ei l-au răsti%nitY Pe ;ristos acest 6esia care ne spală de păcate Y &&& <iu al lui Vespasian ilustre ?itus ar fi tre(uit Y Distru%îndu-le cetatea să le spul(eri #i neamulY 7ă nu le dai nici timp nici ră%az nici caleY de a căuta altunde!a alte locuri de a#ezare&

!:;

*+,- s-a declan#at un po%rom prilejuit de ;iuma 5ea%ră comunitatea israelită ceruse autorită"ilor cu doi ani în urmă îndepărtarea unui franciscan care asmu"ea popula"ia cu predicile sale antie!reie#ti+*& în iunie *+,- Pedro al IV-lea de :ra%on ordonă !icarilor episcopali #i canonicilor catedralei din Garcelona să-i calmeze (totaliter conHuiescant! pe predicatorii care se dezlăn"uie împotri!a israeli"ilor +>& Patruzeci #i trei de ani mai tîrziu în epoca 6arii 7c$isme po%romuri în lan" însîn%erează 7pania& După *+K- ar$idiaconul de 7e!illa 6artinez dOEcija fost confesor al re%inei mame tună #i ful%eră împotri!a israeli"ilor în pofida ordinelor re%elui& 5ou profet el declară1 8 &&& 5u mă pot împiedica să predic #i să spun despre e!rei cele spuse #i de Domnul meu Isus ;ristos în E!an%$elii9& Fi mai afirmă1 8Ln cre#tin care ar !ătăma sau ucide un e!reu n-ar pricinui re%elui sau re%inei nici o nemul"umire ci dimpotri!ă++&9 In *+4* profitînd de moartea lui Ioan I de ;astilia #i a ar$iepiscopului de 7e!illa dOEcija î#i înte"e#te în acest ora# !iolen"ele !er(ale& Pe . iunie mul"imea in!adează cartierul e!reiesc1 locuitorii au de ales între con!ertire #i moarte& Din 7e!illa pîrjolul se răspînde#te în toată 7pania& Da Valencia mul"imea atacă al<ama stri%înd1 87ose#te 6artinezI E!reilor moartea sau a%$iasmaI9 Mara%oza căpetenia a"î"ătorilor este nepotul ar$idiaconului& Ln martor cre#tin notează1 oamenii nă!ăleau în al<amas 8de parcă ar fi pornit& & & la un răz(oi sfînt poruncit de re%e9& ;urînd 7icilia pămînt ara%onez +,de!ine la rîndul ei teatrul !iolen"elor antiiudaice & 7pre deose(ire de ar$idiaconul 7e!illei dominicanul Vincent <er-rier care stră(ate 7pania (#i o parte din Europa occidentală) la începutul secolului al XV-lea înso"it de fla%elan"i este ostil atît oricărei ii forme de !iolen"ă fizică împotri!a e!reilor cît

#i a (otezurilor silnice& încredin"at însă că :nti cris t s-a # i născut #i con!erti rea israeli "ilor tre(uie să preceadă Judecata de apoi eX ca ut ă s - o % ră (e as c ă& :r !r ea ca at un ci cî nd intră într-o sina%o%ă să-i !adă pe asisten"i aruncînd pe loc ?$ora #i aceeptînd crucea& 7us"inut de autorită"ile ci!ile o(li%ă comunită"ile e!reie#ti să !ină să-i asculte predicile 8su( pedeaps a de o m i e de fl ori ni + @ 9 & ?em î ndu-s e c a noii con!erti"i să nu fie din nou a(ătu"i de l a c r e d i n " a c e a a d e ! ă r a t ă d e c ă t r e f o # t i i lor coreli%ionari el se află în *,*> la ori%i-&n ea pr i m el or % $e t o ur i s pa ni ol e # i a u ne i î n tre%i le%isla"ii antie!reie#ti& Pentru israeli"ii spanioli din !remea aceea Vincent <errier este 8o ade!ărată ur%ie9& :deseori fu% în mare %ra ( ă c î n d î l ! ă d s o s i n d î n t r - u n o r a # & F i p e ( un ă dr ep t a t e î nt ru cî t c re # t i n i i s i m pl i fi cî nd #i denaturînd mesajul zelosului dominican !ăd în el o in!ita"ie la ac"iuni represi!e& în sep tem(rie *,*> re%ele <erdinand află că de la trecerea 8ma%istrului Vincent9 prin :lcaniz cre#tinii cuprin#i de o 8osîrdie răstălmăcită9 le interzic e!reilor pîttă #i cumpărarea produs el or de prim ă neces i t at e #i am eni n" ă s ecu ritatea lor pe străzi + . & ?rei ani mai tîrziu re %ele le scrie autorită"ilor din Mara%oza1 8:m aflat că pe temeiul predicilor ma%istrului Vincent #i îndeose(i pentru că acesta îi decl ară excom uni ca" i pe cei ce înt re" i n mai departe rela"ii cu e!reii sunt unii care încearcă #i făptuiesc felurite nele%iuiri #i urzes c com pl ot uri î m pot ri !a is rael i " i l or #i a al<amei din ora#& ;erem să lua"i toate măsuri le pent ru ca sus-ami nti" ii e!rei #i al<ama lor să nu fie supu#i nici la daune #i nici l a silnicii m ai cu seam ă î n s ăptămîna patimilor + K &9 :cest text cî#ti%ă în semnifica"ie eu atît mai mult cu cît se #tie că <erdinand era un admi rator al lui Vincent <errier& *@>

Ln scenariu caracteristio este cel al răscoalei de la Disa(ona în aprilie *@/. (în timpul Pastelui)1 în cursul unei ceremonii în (iserica 7& Domin%os mul"imea proclamă drept 8miracol9 strălucirea nea#teptată a unui crucifix& ;ine!a din asisten"ă emite totu#i o îndoială1 n-ar fi !or(a decît de un simplu reflex& ?ratat pe loc de 8nou cre#tin9 omul e condamnat la moarte #i ars pe ru%& înăl"înd apoi oruci-fixuri doi dominicani ies din (iserică #i a"î"ă mul"imea cu stri%ătul1 8ErezieI ErezieI9 ?imp de trei zile în capitală se dezlăn"uie o răzmeri"ă care pro!oacă două mii de mor"i ) unul dintre rarele po%romuri din secolul al XVI-lea& 2e%ele se afla în pro!incia :lemtejo& întorcîndu-se la Disa(ona pedepse#te ora#ul #i ordonă executarea celor doi călu%ări a"î"ători la tul(urări& Ei n-au fost însă executa"i scăpînd fără îndoială cu fu%a& După treizeci #i #ase de zile sunt re%ăsi"i în !ia"ă+-& De fapt autorită"ile care îi ocroteau pe e!rei duceau o luptă de arier%ardă ofensi!a călu%ărilor desfă#urîndu-se de acum înainte pe două fronturi1 al mul"imilor prin predi-ca"ieJ al mediilor mai instruite prin lucrările doctrinale suscepti(ile să le ofere predicatorilor ar%umente suplimentare& în 7pania două lucrări cu titluri semnificati!e au contri(uit la întărirea urii împotri!a israeli"ilor1 Pu1io .idei (8Pumnalul credin"ei9) de dominicanul 2aEmond 6artini (sfîr#itul secolului al XIII-lea) #i @ortalicium .idei (8<ortărea"a credin"ei9) de franciscanul :lfonso de 7pina (către *,./)& Prima dintre aceste căr"i pare să fi fost iz!orul principal al teoriei atît de lar% răspîndită mai tîrziu potri!it căreia e!reii sunt oamenii lui 7atan+4& :l doilea tratat ) din care cunoa#tem cel pu"in opt reeditări în cincizeci #i opt de ani (*,K*-*@>4) trei dintre ele la DEon ) poate fi apropiat în domeniul său de Ialleus rnaleJ .icarum" De la (un început autorul declară că a !rut să le ofere cititorilor săi su( un for-*7+ mat comod 8arme împotri!a du#manilor lui

/atră0<

-

Mci desc4

I

mm E

iii

tri!a cre#tinătă"ii& 6a%istrul său fusese Gernardino da 7iena temperament mult mai moderat #i ini"iator al cultului Inimii-7acre& Dar N1 #i el îi ura pe e!rei din două moti!e1 cămătarii lor spunea Gernardino da 7iena 8îi storc pe cre#tini de (unurile lor pămînte#ti9J medicii lor 8caută să le ia !ia"a #i sănătatea9& Este a#adar în lo%ica lucrurilor ca un călu%ăr ajuns ia putere în Italia secolului al XV-lea să ia măsuri împotri!a israeli"ilor1 ceea ce faee 7a!onarola într-un ora# unde pînă atunci fuseseră ocroti"i& El îi acuză că au acumulat în decurs de #aizeci de ani un profit de cincizeci de milioane de florini(I) #i dispune expulzarea lor& 7e !or întoarce în fur%oanele familiei deO 6edici,>& în Imperiu de asemenea ac"iunea antiiudaică a oamenilor Gisericii pătrun#i în cel mai înalt %rad de misiunea lor ca #i a acelor umani#ti preocupa"i înainte de toate de însănăto#irea Gisericii apare e!identă& Ve$ementul franciscan 'eiler= 7& Grant G& 2$enanus== ;& ;eltes=== Erasm,+ sunt unanim ostili e!reilor1 popor de cămătari trînda! !rednic de ură #i care 8tul(ură !ia"a speciei umane9 (;eltes)& împin#i de con!ertitul Pfeffer\orn dominicanii din 3oln (în *@*/) propun arderea tuturor căr"ilor e(raice& Lmanistul 2euc$lin==== dim= Geiler 0on ]aNsersber1 (*,,+-*@*/) predicator popular de mare audien"ă a comentat printre altele 8;ora(ia ne(unilor9 de 7e(astian Grant& (T" tr&) == 9eatus ?henanus (*,-@-*@,K) umanist alsacian autor al lucrării ?erum Germanicarum libri tres (*@+*) (5& tr&)& === ]onrad Pic el' zis #eltis sau #eltes (*,@4*@/-) poet umanist promotor al studiilor clasice istorice #i %eo%rafice in 'ermania& (5& tr&) ==== +ohann ?euchlin' zis #apnio sau ]apnion (*,@@-*@>>) umanist %erman ad!ersar al dominica nilor& :tacat de Inc$izi"ie este sus"inut de 6elanc$t$on Pirc\$eimer Autten #&a&J editează scri sorile acestora (=#larorum 0irorum epistolae-!" :lă turi de Erasmus este unul din promotorii studiului filolo%iei e(raice #i clasice autor al 8sistemului reuc$linian9 da pronun"are a lim(ii %rece#ti clasice& (5& tr&) t@.

I

potri!ă apără literatura e(raică #i su%erează să nu fie distruse decît lucrările injurioase la adresa E!an%$eliei& ;eea ce nu înseamnă de fel că ar fi fa!ora(il e!reilor1 8Mi cu zi ei îl insultă îl spurcă #i îl $ulesc pe Dumnezeu întruc$ipat în <iul său Isus ;ristos ade!ăratul 6esia& îl numesc păcătos !răjitor ticălos& Pe sfînta <ecioară 6ăria n-o scot din haria #i z%rip"uroaică& Pe apostoli #i pe ucenicii lor îi socotesc ni#te eretici iar pe noi cre#tinii ni#te pă%îni stupizi,,&9 :cesta e contextul în care inter!ine Dut$er& Da începutul carierei sale de 2eformator el se amă%e#te cu speran"a că-i !a con!erti pe israeli"i& ?ratatul Isus #ristos s-a n(scut e0reu' pe care îl pu(lică în *@>+ este plin de în"ele%ere #i de atitudini pre!enitoare fa"ă de ei,@& ;ei care i-au îndepărtat de la credin"a cea ade!ărată sunt papismul idolatriile #i scandalurile sale& 6ar%inalizîndu-i în cămătărie acu-zîndu-i că 8folosesc sîn%e cre#tinesc ca să scape de mirosul lor urît9 cum #i 8de mai #tiu eu ce alte (azaconii9 Giserica i-a împiedicat să trăiască #i să muncească alături de noi& 8Dacă !rem să-i ajutăm atunci tre(uie să le aplicăm le%ea iu(irii cre#tine#ti #i nu le%ea papistă9& ;urînd însă Dut$er î#i !a sc$im(a cu totul atitudinea& E!reii nu se con!erteau& Dimpotri!ă s-a aflat că unii reforma"i din Goemia au început să săr(ătorească sa(atul #i să practice circumcizia& In sfîr#it 8justificare prin credin"ă9 #i iudaism sînt incompati(ile& In *@,+ doctorul 6artin a pu(licat un pamflet de !reo două sute de pa%ini /mpotri0a <ido0iY lor )i a minciunilor acestora' urmat curînd de o altă scriere #i mai !iolentă >hem Pame-phoras" :ceste două texte sca(roase sunt de-a dreptul isterice1 ;ristos scrie 2eformatorul n-are 8du#mani mai !enino#i mai în!ier#una"i mai amarnici

decît jido!ii9& ;el 8care se lasă furat jefuit spurcat #i (lestemat de ei n-are decît să&&& se !îre în curul lor să adore acest sanctuar W#iX să-#i facă apoi #i un titlu de %lorie că a fost mizericordios & & &1 lucru pentru care ;ristos îl !a răsplăti în ziua Judecă"ii de apoi cu focul !e#nic al infernului9& ;înd Iuda s-a spînzurat 8jido!ii #i-au trimis pro(a(il slu%ile cu tipsii de ar%int #i căni de aur ca să adune pisatul #i alte comori #i-apoi au mîncat #i au (ăut această scîrnă do(îndind astfel oc$i atît de străpun%ători încît zăresc în 7cripturi %lose pe care nu le-au %ăsit nici 6atei nici Isaia el însu#i9 & & & 8;e mai $o$ote de rîs #i ce mai "opăieîi cînd un jido! tra%e !înturi în auzul lui Dumnezeu #i al în%erilor,.I9 ;are sunt moti!ele atîtor sarcasmeB Dut$er exprimă cu si%uran"ă in!idia me#te#u%arilor #i a oră#enilor din 'ermania la adresa israeli"ilor 8cămătari9 8parazi"i9 8!enetici9 8care n-ar tre(ui să posede nimic& & & dar au ajuns stăpînii no#tri în propria noastră "ară9& Dar resentimentele lui sunt mai ales de natură reli%ioasă1 85u-i popor mai %reu de con!ertit decît jido!ii ,K&9 8Iată o mie cinci sute de ani de cînd sunt exila"i #i urmări"iJ totu#i refuză să se căiască9& 5a"iune rătăcitoare trecînd dintr-o capti!itate într-alta ei trezesc sum(ra admira"ie a lui Dut$er care nu explică acest (lestem decît printr-o dreaptă pedeapsă di!ină1 8C(ser!a"i tot oe-au pătimit jido!ii de aproape o mie cinci sute de ani #i-o s-o pă"ească #i mai rău în infern & & & 7ă ne-o spună pe #leau de ce anume& & & ei sunt un popor lepădat de Dumnezeu fără de re%e fără de profe"i fără de templeJ alte temeiuri decît păcatele lor nu pot să dea & & &9& 85icicînd mînia lui Dumnezeu nu s-a manifestat mai !ădit ca asupra acestui
neam 9& U - dJ
m

* @

Pentru că îl urăsc pe Dumnezeu cel ade!ărat e!reii sunt 8odraslele dia!olului9 #i făptuitori de tot soiul de 8!răjitorii9& Prin ei Dut$er î#i re%ăse#te marele du#man1 7atan inspirator al papei #i %eneral al turcilor& Iată-ne a#adar mai mult ca oricînd în miezul acelei mentalită"i o(sidionale atît de răspîndită în mediile Gisericii la începutul ?impurilor moderne& ;etatea cre#tină este luată cu asalt din toate păr"ile de Ducifer& 7arcasmele antie!reie#ti ale lui Dut$er ca #i cruciadele armate împotri!a turcilor nu reu#esc mare lucru împotri!a for"elor răului& 8C DoamneI 7unt prea mărunt ca să-mi (at joc de astfel de dia!oli& :# !rea s-o fac dar ei sunt mult mai tari decît mine în a (atjocori #i au un dumnezeu foarte priceput în arta de-a (atjocori el se nume#te dia!olul #i du$ul cel rău & & &,-9 Dar fapt ciudat Dut$er nu preconizează împotri!a e!reilor aceea#i armă ca #i împotri!a turcilor1 ru%a& <ără îndoială pentru că asemenea !răjitoarelor #i papista#ilor ei sunt du#mani afla"i în sînul cre#tinătă"ii& împotri!a lor maniera forte se impune1 8;a să dispară această doctrină (lestemată ar tre(ui să dăm foc tuturor sina%o%ilor #i dacă ar mai rămîne ce!a după incendiu să acoperim cu nisip #i noroi ca să nu se mai !adă nici urmă de "i%lă #i nici urmă de piatră din templele lor& & & 7ă li se interzică jido!ilor la noi #i pe pămîntul nostru su( pedeapsa cu moartea să-* laude pe Dumnezeu să se roa%e să propo!ăduiască să cînte,4&9 Dut$er le-a furnizat nazi#tilor ar%umente #i pro%rame de ac"iune& Dar în timpul !ie"ii sale atît tratatul /mpotri0a <ido0ilor )i a minciunilor acestora cît #i >hem Pamephoras (pe care *@4 Aitler *-a pus din nou în circula"ie în milioane

de exemplare) n-au cunoscut decît două #i respecti! trei edi"ii& 2eformatorii el!e"ieni au dezapro(at !iolen"a lor& în secolele XVII #i XVIII comunită"ile israelite au putut re%ăsi un statut de toleran"ă în interiorul spa"iului cre#tin în "ări protestante ca Pro!inciile [Jnite #i :n%lia& 5u-i mai pu"in ade!ărat că atitudinea lui Dut$er ne permite să examinăm su( lupă starea de spirit a multor oameni ai Gisericii în secolul al 9XVl-lea& Este momentul cînd antiiudaismul se instalează pe tronul pontifical cu Paul al IV-lea (*@@@-*@@4) #i cu Pius al V-lea (*@..-*@K>)& ;el din"ii pe cînd era cardinal îi su%erase lui Paul al III-lea crearea 7fîntului-Cficiu (*@,>)J al doilea înainte de a fi papă îndeplinise func"ia de mare inc$izitor& Din timpul acestor două pontificate datează recluziunea e!reilor din 7tatul pontifical în %$etourile de la 2oma #i :ncona precum #i reducerea coloniei e!reie#ti de pe malurile ?i(rului la starea de mizerie care a durat pînă în secolul al XlX-lea& Da rîndul lor iezui"ii ) a%en"i prin excelen"ă ai papalită"ii ) se remarcă #i ei în Europa de atunci prin ostilitatea lor fa"ă de e!rei& Da Pra%a în *@.* unul dintre ei Jindric$ GlEssen cere în predici !e$emente expulzarea lor din ora# @/ & ;el mai cele(ru predicator polonez de la sfîr#itul secolului al XVI-lea este iezuitul Petr 7\arza care răspînde#te (io%rafia miraculoasă a micului 7imon din ?rento #i apare ca acuzator pu(lic într-un proces de 8profanare a ostiei9@*& :spectul teolo%ic al antiiudaismului în epoca 2ena#terii este su(liniat #i de rolul jucat pe atunci de con!erti"ii de dată recentă& Lnii ajun% să-#i justifice trecerea la cre#tinism prin acuza"ii lansate împotri!a !ec$ii lor credin"e #i a celor care #i-au păstrat-o& în *+4> i se scrie lui Aenric al IV-lea de ;astilia că unii e!rei din Gur%os nu mai îndrăznesc să se întoarcă la casele lor din al<ama de teamă ca anumi"i noi cre#tini 8să nu-i persecute #i să *.

nu le facă mult rău9& :celea#i fapte se repetă la Perpi%nan în *+4,@>& In *,*+ Genedict al XlII-lea or%anizează faimoasa 8dispută9 de la ?ortosa înc$ipuindu-#i că !a pro!oca astfel a(jurarea în (loc a tuturor e!reilor& In acest scop îi încredin"ează unui con0ersa' Josue de Dorca înalta misiune de a apăra cre#tinismul înfruntîndu-se cu patrusprezece ra(ini& Lnul dintre (oteza"ii din ?ortosa juristul Pedro de la ;a(alleria !a redacta în *,@/ un tratat cu titlul semnificati! Uelus #hristi contra +u-daeos' >arracenos et in.ideles (87trădaniile lui ;ristos împotri!a iudeilor a sarazinilor #i- a necredincio#ilor9)& ;u douăzeci #i opt de ani înainte de această pu(lica"ie alt rene%at Pa-(lo de 7anta 6ăria compusese împotri!a !ec$ii sale reli%ii o lucrare foarte !iolentă1 >cru-tinium scripturarum (8;ercetarea scrierilor9)& Pe !remuri prim ra(in de Gur%os ajuns apoi episcop al aceluia#i ora# don Pa(lo îi înfă"i#ează pe e!rei întări"i în credin"ele lor datorită succeselor pe care le-au do(îndit în 7pania1 de unde #i refuzul lor de a crede în 6esia& Departe de a re%reta rolul jucat de strămo#ii lor în uciderea lui Isus ei continuă să $ulească1 nele%iuire care se adau%ă crimelor adulterelor $o"iilor #i minciunilor lor cotidiene& Don Pa(lo se (ucură de masacrele din *+4* care au răz(unat sîn%ele lui ;ristos #i au în%ăduit multor e!rei să#i descopere erorile #i să renun"e la ele@+& Da sfîrsitul secolului primii care cer instituirea inc$izi"iei în 7pania sunt los con0ersos" :menin"a"i de re%lementările pri!ind puritatea sîn%elui introduse printr-o serie de decizii juridice ) de care ne !om ocupa curînd ) iudeo-cre#tinii care încep să le simtă efectele cer denun"area #i pedepsirea con!erti"ilor de circumstan"ă& ,Melul lor este a#adar du(lat de o frică precisă& De-a lun%ul între%ii istorii europene zelul neofi"ilor a fost nefast pentru comunită"ile e!reie#ti& Israeli-"ilor con!erti"i le încredin"ează ducii de 7a-*.* !oia misiunea de a căuta #i distru%e căr"ile

4

e(raice de pe teritoriile lor@,& ?ot rene%at este #i %ermanul Pfeffer\orn care în *@*. cere interzicerea camătei o(li%area e!reilor de a asista la predici în (iserici #i suprimarea ?almudului pro!ocînd faimoasa dispută cu 2euc$lin& ?ot apostat #i predicatorul italian Paolo 6edici ori%inar din Di!orno1 în *.4K acesta pu(lică o (ro#ură în care reapare acuza"ia de 8omor ritual9& ?imp de patruzeci de ani stră(ate Italia tunînd #i ful%erînd împotri!a iudaismului@@& ,% Acu=aţii/e de profanare 'i de o(oruri ritua/e% Două în!inuiri majore au alimentat antiiudaismul de odinioară1 acuza"ia de camătă !enită din partea oamenilor de rînd #i a mediilor ne%ustore#ti #i cea de deicid & născocită #i repetată la nesfîr#it de mediile (iserice#ti care consideră e!identă răspunderea colecti!ă a poporului 8ce-* răsti%nise pe Isus9& <ormulată răspicat de ?ertulian deCri%ene #i de Părin"ii Gisericii din secolul al IV-lea@. această denun"are teolo%ică s-a amplificat necontenit de la cruciade pînă în secolul al XVII-lea (inclusi!) in!a-dînd teatrul icono%rafia predicile #i nenumăratele cate$isme& Ea a dat antiiudaismului economic ale cărui manifestări erau deseori locale #i spontane o justificare teoretică fie #i numai prin accentul pus pe cei treizeci de ar%in"i ai trădării& ;oerentă sistematică doctrinală efectul ei a fost acela de a da o aparen"ă lo%ică persecu"iilor succesi!e ale căror !ictime în timp #i spa"iu erau e!reii& Popor (lestemat ) #i care î#i atrăsese afurisenia în momentul condamnării lui Isus ) el este sortit pedepsei& îndărătnic în păcat continuă să adau%e crimei sale ini"iale pe aceea de înrăire& El merita a#adar pedepsele succesi!e la care era supus #i care nu !or înceta decît la capătul !remurilor #i mai cu seamă acele necurmate alun%ări dintr-un loc *d

într-altul ce au dat na#tere le%endei 8jido!ului rătăcitor9& 5eam deicid e!reii !or în continuare să-* ucidă pe Isus& Iată de ce străpun% ostiile sau !arsă lic$idul sfînt din potir& :părută în epoca celei de a doua cruciade con!in%erea că 8uci%a#ii lui Dumnezeu9 pîn%ăresc sfînta cuminecătură ajun%e pentru prima oară la un episod sîn%eros în *>,+ la Gelitz lîn%ă Gerlin1 mai mul"i e!rei #i e!reice au fost ar#i pe ru% în urma @K acuza"iei de a fi să!îr#it această nele%iuire & In *>4/ are loc la Paris miracolul zis des 9illettes' excelent exemplu de po!estire care !a de!eni un stereotip1 o (iată femeie săracă se lasă înduplecată de cămătarul e!reu Jonat$an să păstreze o ostie #i să i-o aducă lui& Ea se împărtă#e#te la 7aint-6errE prime#te cuminecătura #i i-o aduce& :cesta străpun%e ostia care începe să sîn%ereze& <amilia lui se con!erte#te dar el refuză cu încăpă"înare& Este arestat #i executat& In casa în care s-a produs miracolul e înăl"ată curînd o capelă iar alături se instalează ni#te călu%ări care dez!oltă cultul 7fîntului sacrament& Cpt ani mai tîrziu o serie de incidente sîn%eroase iz(ucnesc în <ranconia& In le%ătură cu o profanare de ostie un locuitor din 2ot-tin%en asmute popula"ia împotri!a e!reilor din ora# care sunt măcelări"i cu to"ii& ;eata de uci%a#i (întuie apoi din ora# în ora# în Ga!a-ria #i în <ranconia executîndu-i pe to"i e!reii care nu se con!ertesc& 5iciodată înainte !reme israeli"ii dintr-o re%iune întrea%ă nu fuseseră tra#i la răspundere pentru 8crima9 imputată unuia sin%ur& :cesta a fost primul 8%enocid9 de e!rei în Europa cre#tină@-& :sasinate colecti!e de e!rei consecuti!e unor a#azise profanări de ostii iz(ucnesc de asemenea la De%%en-dorf în Ga!aria în *++K-*++- la 7e%o!ia în *,*K la Gerlin în *@*/& In acest din urmă ora# acuza"ia a dus la executarea a +- de israeli"i #i a fost urmată de expulzarea e!reilor din *.+ Granden(ur%&

In aceste explozii de !iolen"ă uneori e %reu de precizat rolul Gisericii& 2ămîne si%ur în sc$im( că acuza"ia de profanare a ostiei a înso"it tot mai mult dez!oltarea cultului 7fîntului sacrament a#a cum se întîmplase #i la Paris în *>4/& Da Gruxelles în octom(rie *+.4 s-a descoperit un furt de ostii dintr-o capelă@4& E!reii au fost acuza"i că le-au străpuns apoi în !inerea mare a anului următor& Dar cum ele ar fi sîn%erat c$ipurile fărădele%ea a ie#it astfel la i!eală #i a a!ut drept urmare o seamă de condamnări la moarte procese expiatorii expulzarea e!reilor o nouă strălucire acordată din acel moment în ora# săr(ătoririi Milei Domnului= crearea unui oratoriu pe locul sina%o%ii în care se spunea că fuseseră străpunse ostiile construirea unei capele !oti!e în (iserica 7ainte 'udule pentru păstrarea lor #i o (ulă ) tîrzie (*,+.) ) a papei Eu%en al IV-lea atestînd atît 8crima9 cît #i descoperirea ei& In *@+/ cînd ciuma a pustiit ora#ul Gruxelles locuitorii au in!ocat 87fîntul sacrament al miracolului9 #i epidemia a încetat& Drept mul"umire cerului a a!ut loc o procesiune care de atunci încolo s-a desfă#urat în luna iulie #i a fost men"inută timp de patru secole& între secolele XVI #i XIX pe tot întinsul Vărilor de Jos numeroase !itralii picturi %ra!uri #i tapiserii au ilustrat po!estea de!o"iunii (ruxelleze1 exemplu tipic al difuzării antiiudaismului prin clerici& C confirmare a acestei răspunderi ne oferă #i Italia secolului al XV-lea& :ceastă "ară ) #i !om a!ea prilejul s-o mai spunem ) a rezistat mai mult decît celelalte antiiudaismului #i fricii de !răjitoare foarte pu"ini e!rei fiind uci#i aici în urma unor profanări de ostii& Dar cea mai remarca(ilă reprezentare artistică a acestui sacrile%iu se
N @ete-$ieu' săr(ătoare catolică a 7fîntului sacrament numită ;orpus #hristi sau #orpus $omini' instituită în *>.,& ;u acest prilej au loc o solemnitate în cursul căreia credincio#ilor le este oferită o ostie spre adorare precum #i procesiuni fastuoase& în E!ul 6ediu prilej de spectacole cu mistere (5& tr&)&

află la Lr(ino #i a fost pictată de Paolo Lccello (*+4K-*,K@)& Panourile succesi!e ale Iiracolului ostiei înfă"i#ează un cămătar e!reu cumpărînd ostia de la o femeie în%lodată în datorii eforturile zadarnice ale acestuia de a o arde manifestările miraculoase ale sfintei azime care începe să sîn%ereze sosirea solda"ilor- #i supliciul făpta#ului& Cr acest ciclu a fost executat în *,.- la cererea confreriei locale a 7fîntului sacrament./& ;on!in%erea Gisericii militante care la începutul ?impurilor moderne caută să-#i consolideze în profunzime autoritatea asupra popula"iilor este că iudaismul duce o luptă necurmată împotri!a cre#tinismului profanarea ostiilor fiind unul dintre %esturile sale (elicoase de predilec"ie& Jean 6olinet canonic din Valenciennes po!este#te în relatarea sa din anul *,4+ următorul fapt.*1 Ln preot din I!rE Jean Dan%lois 8confesor nota(il9 a trăit o !reme la :!i%non pămînt pontifical unde e!reii sunt autoriza"i să locuiască& :ce#tia iz(utesc 8să-* seducă9 li con!in% să promită că 8!a rene%a9 credin"a cre#tină #i 8!a a(oli9 pu(lic trupul Domnului 5ostru& ;eea ce !a #i făptui pentru mai mult răsunet la 5otre-Dame-de-Pa-ris adică în catedrala unui ora# unde credin"a e apărată mai temeinic decît oriunde în <ran"a %ra"ie <acultă"ii de teolo%ie 8cea mai de !ază din lume9& ;ăci 8de !reme ce îi !a putea corupe pe cei de aici cei răma#i !or fi u#or de con!ertit9& <rumos oma%iu adus 7or(onei #i rolului de zid de apărare a în!ă"ăturii teolo%ice împotri!a tuturor atacurilor de care se credea amenin"ată Giserica de atunci& ;um n-a putut făptui nele%iuirea de Miua Domnului a#a cum plănuise ) #i su(liniem din nou le%ătura dintre această săr(ătoare #i sacrile%iu ) în ziua următoare Dan%lois smul%e ostia #i potirul din mîinile unui preot care sluje#te într-o capelă de la 5otre-Dame #i aruncă pe jos sfînta cuminecătură în înc$isoare el declară că nu-i un *.7 8a-pucat9 că a să!îr#it această faptă cu (ună

#tiin"ă că nu crede în ?reime #i-* a#teaptă pe acela#i 6esia pe care îl a#teaptă #i e!reii& 5ici c$iar austerul #i cele(rul 7tandonc\ c$emat în ajutor nu reu#e#te 8să-* scoată din (ezne la lumina cea ade!ărată9& După ce i s-a tăiat întîi lim(a Dan%lois este ars de !iu& 7-ar părea că pe atunci antiiudaismul era o necesitate apolo%etică1 din lipsă de e!rei autentici pe care să-i condamne (la Paris nemaiexistînd de o sută de ani e!rei) Giserica scoate la i!eală neoe!rei asupra cărora să-#i afirme (iruin"a& <aptele mai sus amintite sînt doar cîte!a elemente dintr-un dosar !oluminos& :cuza"iile de profanare de ostii apar în Polonia în anii *,@/ fără îndoială.>ca efect al predica"iilor lui loan de ;apistrano & în <ran"a ele alimentează teatrul sacru furnizîndu-i tema de!enită stereotip a Iisterului s.intei ostii" Personajul incriminat e tot un cămătar e!reu& El î#i corupe datornica o cre#tină care îi procură o ostie sfin"ită& 86-a apucat pofta s-o răsti%nesc s-o arunc în foc s-o sc$in%iuiesc #i să dau cu ea de pămînt s-o fier( s-o (at #i s-o zdro(esc cu pietre9& Cstia sîn%erează dar rămîne intactă& 5e!asta #i copiii e!reului se con!ertesc !ăzînd aceasta& El se încăpă"înează însă& Pe .+ ru% î#i in!ocă ?almudul c$emîndu-* pe dia!ol & în fosta (iserică cole%ială= 7aint-?remeur din ;ar$aix trei picturi pe lemn de la sfîr#itul secolului al XVI-lea par a fi fost inspirate de acest Iister" Panoul din stîn%a înfă"i#ează un e!reu mituind o femeie ca să-i cumpere ostia& în cel din dreapta e!reul străpun%e ostia cu un pumnal apoi o în"eapă cu o lance #i o (iciuie#te& în centru însă doctorii 7isericii atestă triumful 7fîntului sacrament.,& 7-au putut număra de-a lun%ul E!ului 6ediu peste o sută de cazuri de profanare de ostii.@ #i peste o sută cincizeci de procese de omoruri rituale..& :ceste cifre desi%ur su( cele rea= Giserici care de#i nu sunt catedrale au un consiliu de canonici& (5& tr&)

ie dez!ăluie totu#i dimensiunea unei frici& : unei frici unice întrucît cele două nele%iuiri incriminate sunt !ariantele aceleia#i crime& ;re#tinul în %eneral un copil c$ipurile ucis de e!rei (în perioada Patimilor) este însu#i ima%inea lui Isus ra"iune pentru care această execu"ie este deseori înc$ipuită ca o răsti%nire.K& Pe de altă parte !oin"a asasinilor 6întuitorunu poate fi decît aceea de a continua să-i ucidă pe cei care cred în el& 7ă te mai miri atunci că otră!esc apeleB Fi cum să ri#ti cre#tin fiind să-i încredin"ezi unui medic e!reu propria ta !ia"ăB ?otul se lea%ă în această teri(ilă analiză psi$olo%ică a du#manului israelit& E!reul e 8uci%a# sau fiu de uci%a# && & Prin aceasta e ta(u9 (J& -P& 7artre.-)& în orice eaz începînd din secolul al Xll-lea acuza"ia de omor ritual func"ionează.4& Este formulată în **,, în :n%lia în le%ătură cu un ucenic asasinat al cărui trup a fost %ăsit în joia mare într-o pădure de lîn%ă 5orPic$& ?rei ani mai tîrziu ea reapare la Qiirz(ur% în timpul propo!ăduirii celei de a doua cruciade1 descoperirea cada!rului unui cre#tin în rîul 6ain pro!oacă masacrarea mai multor e!rei& De acum înainte teama de omorul ritual de!ine o(sesie& Ea duce la o serie de procese ) la Glois în **K* (+- de condamnări la moarte) la GraE-sur-7eine în **4* (aproximati! o sută de !ictimeK/) ) iar în 'ermania secolului al Xlll-lea la mai multe afaceri sîn%eroase& Madarnic a încercat <iederic al Il-lea printr-o (ulă de aur din *>+. să-i spele pe e!rei de această acuza"ie odioasă con!in%erea este acum prea înrădăcinată în mentalită"i& Da Gerna în *>4, ea antrenează expulzarea comunită"ii israelite ) în amintirea căreia municipalitatea protestantă !a ridica în secolul al XVI-lea un monument cu nume semnificati!1 fîntîna mîncătorului de copii (]inder.resserbrunnen!" Da 6essina în *+,K mul"i e!rei acuza"i de crime rituale sunt executa"iK*& In perioada *,.>-*,K/ Ga!aria e tul(urată de o afacere de acela#i ordin care iz(ucne#te la Endin%en #i

dă na#tere uneia dintre cele mai cele(re piese din teatrul %erman al epocii ,ndin1er +udenspiel7; (8Drama e!reilor din Endin%en9)& Lrmează curînd ) în *,K@ ) moartea micului 7imon din ?rento care stîrne#te în Italia de nord un !înt de panică înte"it de predicatori& începînd din anul următor Gernardino da <eltre reia la 2e%%io scenariul din ?rento a!ertizînd părin"ii să-#i păzească (ine copiii în săptămîna Patimilor& :cuza"iile de omor ritual dau mai mult de !or(it între *,K- #i *,4> la 6anto!a :rena Porto(uffole (lîn%ă ?re!iso) Verona Viadana (lîn%ă 6anto!a) Vicenza #i <ano& In numeroase cazuri ele duc la condamnări la moarteK+& 7pania unde intoleran"a cre#te în această epocă nu rămîne mai prejos& @ortalicium .idei con"ine printre altele o listă de nele%iuiri rituale imputate e!reilor într-un loc sau altul& Ln astfel de catalo% pre!ăzut cu mărturii care se pretind autentice nu face decît să întărească antiiudaismul crescînd al opiniei pu(lice din 7pania& In *,4/ #ase e!rei #i cinci con0ersos din Da 'uardia lîn%ă ?oledo sunt acuza"i că practică ma%ia nea%ră1 au răsti%nit c$ipurile un copil cre#tin l-au sfîrtecat 8la fel cu aceea#i ură #i aceea#i cruzime ca #i înainta#ii WlorX pe 6întuitorul nostru Isus ;ristos9 #i i-au amestecat apoi inima cu o ostie sfin"ităK,& De la acest amestec conjura"ii a#teptau distru%erea reli%iei cre#tine& 7upu#i la tortură to"i acuza"ii cu o sin%ură excep"ie recunosc& Dar copilul n-are nici nume nici c$ipJ nici un martor n-a semnalat dispari"ia lui #i nici nu i s-a %ăsit trupul& C parodie de proces& Dar de acum înainte 7pania !a !enera 8sfîntul prunc din Da 'uardia9 a#a cum Italia #i 'ermania or%anizează în aceea#i perioadă cultul lui 7imon din ?rento& Lnii papi precum Inocent al IV-lea #i 'ri-%ore al X-lea în secolul XIII Eu%en al IV-lea în secolul XV ;lement al XAI-lea în secolul XVIIIK@ au com(ătut credin"a în omorurile rituale făptuite de e!rei& Ei n-au putut însă frîna *..

decît într-o sla(ă măsură procesele #i !iolen"ele& Elementele acti!e ale Gisericii mai ales predicatorii #i teolo%ii erau con!in#i de "elurile sum(re ale 7ina%o%ii& Pentru ei 7ina%o%a era o anti-Giserică o oficină ja dia!olului orice israelit fiind un !răjitor !irtual& Da începutul secolului al XVIII-lea c$iar în catedrala din 7andomierz ) Polonia se con!ertise deja la antiiudaism ) este a#ezat la !edere un ta(lou uria# reprezentînd omorul ritual al unui copil cre#tin& %. Convertiri5 i6o*)ri5 i62oniri. Exista cu toate acestea un mijloc de a-i smul%e pe descenden"ii lui Iuda de su( stăpînirea lui 7atan1 con!ertirea& ;ei mai zelo#i oameni ai Gisericii #i-au pus mari speran"e în această medica"ie le%ată de !irtutea ma%ică atri(uită (otezului& :pa (aptismală iz%onea demonul din sufletul e!reului care înceta (rusc să mai înfrico#eze #i de!enea inofensi!& :ceastă concep"ie nai!ă era împărtă#ită de mul"imile uci%a#e& Do!adă cele cîte!a fapte de mai jos alese dintr-un #ir lun%& Ln cronicar din Qiirz(ur% relatează în le%ătură cu crucia"ii din */4.1 8C mul"ime numeroasă !enită de pe toate melea%urile #i de toate neamurile se îndrepta înarmată pînă-n din"i spre Ierusalim #i pe parcurs îi silea pe e!rei să se (oteze măcelărindu-i pe cei care se împotri!eauK.9& Da Valencia în *+4* mul"imea atacă al <anta cu stri%ătul1 8Pentru e!rei moartea sau a%$iasmaI9 ;e!a mai tîrziu edilii din Perpi%nan îi scriu lui Juan I de :ra%on1 87ă se cre#tineze e!reii #i toată zar!a se !a potoliKK9& In anul următor în 7icilia comunitatea israelită de la 6onte 7an 'iuliano este in!itată să se (oteze su( amenin"area să(iilor& ;ei care refuză sunt uci#iK-& Da Disa(ona în *,4K în ajunul Pa#telui copiii sunt smul#i familiilor #i du#i spre cristelni"e& 'îte!a săptămîni după aceasta părin"ii sunt constrîn#i să

urmeze la rîndul lor acela#i drum& Episcopul de :l%ar!e care dezapro(ase acest procedeu a po!estit mai tîrziu1 8:m !ăzut oameni tîrî"i de păr către cristelni"ă& :m !ăzut de aproape ta"i de familie cu capul acoperit în semn de doliu ducîndu-#i fiii la (otez murmurînd #i c$emînd pe Dumnezeu drept martor că !or să moară împreună în le%ea lui 6oise& <apte #i mai cumplite pe care le-am !ăzut cu oc$ii mei s-au să!0r#it atunci împotri!a e!reilor K4 9& ;ompasiune pu"in o(i#nuităI In orice caz pentru mentalitatea epocii toate acestea nu apăreau ca o farsă (lasfematorie ci ca un exorcism de la care se a#tepta o con!ertire imediată& De aceea rezultatul era mai important decît mijloacele folosite& Decizia de expulzare luată de su!eranii catolici în *,4> a produs aproximati! @/ /// de a(jurări de ultimă oră (să ne %îndim la dramele pe care le pro!oca un exod silit)& Ln (otez precedat de o instruire cre#tină era e!ident prefera(il administrării inopinate a (otezului& De unde #i ideea de a-i for"a pe isra-eli"i să asiste la predici fie în (iserica din localitatea lor fie c$iar în sina%o%a rec$izi"ionată în acest scop& Practica pare să dateze din secolul al XAI-lea născută din zelul apostolic al călu%ărilor cer#etori& Da începutul secolului al XlV-lea Vincent <errier o aplică pe o scară lar%ă1 el transformă în mod ar(itrar sina%o%ile în (iserici îi constrîn%e pe e!rei su( pedeapsa cu amendă să !ină să-* asculte& In epocă i s-au atri(uit cîte!a zeci de mii de con!ertiri& în *,+, conciliul de la Gasel %eneralizează metoda #i declară că e!reii tre(uie o(li%a"i pentru edificarea lor să asHulte predica"iile cre#tine-/ & :cela#i lucru îl cere în *@*. con!ertitul Pfeffer-\orn& Desi%ur iner"iile locale au împiedicat realizarea acestui pro%ram care a fost totu#i aplicat în perioada contrareformei în statele supuse su!eranită"ii papale& C (ulă din *@KK comple- *K/

tată #apte ani mai tîrziu a $otărît într-ade!ăr că e!reii din 2oma #i din 7tatul pontifical să trimită de acum înainte cu prilejul săr(ătorilor precizate într-o listă specială un anumit număr dintre ei care să asculte predici menite să-i con!ertească& în *@-* 6ontai%ne a putut asculta la 2oma una dintre aceste omilii incendiare rostite îndeo(#te de con!erti"i #i adeseori în e(raică& ;$eltuielile erau puse pe seama comunită"ilor israelite-*& Cricît de (rutale ar fi fost aceste metode presupuneau din partea celor care le între(uin"au un fel de optimism& După ei e!reii erau spiritualice#te recupera(ili& In consecin"ă multe mistere medie!ale ) drame $a%io%rafice reprezentări de miracole 8dispute9 între Giserică #i 7ina%o%ă ) comportau a(jurări ale israeli"ilor atin#i de %ra"ia di!ină& Disputa de la ?ortosa (*,*+-*,*,) este ilustrarea cea mai %răitoare a unei mentalită"i care credea posi(ilă con!ertirea poporului odinioară ales #i nu !oia decît să-* primească fără rezer!e în sînul Gisericii& Pentru un astfel de rezultat orice mijloc era (un& Genedict al XIII-lea i-a somat pe cei mai în!ă"a"i ra(ini din :ra-%on să se măsoare cu Josue de Dorca un con-0erso" Discu"ii sa!ante s-au desfă#urat în fa"a unei asisten"e de o mie sau două de oameni unii !eni"i de foarte departe& Da înc$eierea fiecăreia din aceste înfruntări oratorice unii !izitatori e!rei (să fi fost oare în ser!iciu comandatB) se declarau con!in#i #i cereau să fie (oteza"i& Din ianuarie *,*+ pînă în noiem(rie *,*, 8anul apostaziei9 +/// de neofi"i au defilat în (aptis-teriile din ?ortosa->& 7ucces impresionant #i totu#i limitat& Dar ce-i de făcut cu ceilal"i e!reiB 7ă fie cît mai izola"i pentru a nu-i molipsi pe cre#tini #i a nu-i incita pe noii con!erti"i să se întoarcă la !ec$ile lor rătăciri& Da această ra"iune majoră se adău%au #i alte considerente1 protejarea cre#tinilor de ma%ia nea%ră practicată de e!reiJ e!itarea de a expune ceremoniile 7fîntului sacrament pri!irilor (atjocoritoare O* ale du#manilor săi etc&-+ Politica de apartheid

prinde cu ade!ărat formă la sfîr#itul secolului al XA-lea #i într-al XlII-lea mai ales prin deciziile conciliilor al III-lea #i al IV-lea de la Daterano (**K4 #i *>*@)& :cesta din urmă declară că !rea să pună capăt raporturilor dintre ere#tini #i e!reice (sau sarazine) #i !ice!ersa-,Pentru ca 8asemenea enormită"i9 să înceteze e!reii !or tre(ui să poarte de acum înainte !e#minte= deose(ite să nu coa(iteze cu cre#tinii să nu se arate pe străzi în 7ăptămîna mare #i& să nu mai ocupe func"ii pu(lice1 prescrip"ii pe care la început 7pania tolerantă din acea epocă nu le !a urma decît cu reticen"ă dar care aiurea !or fi din ce în ce mai ri%uros aplicate în <ran"a statutele sinodale din secolul al XlII-lea interzic cre#tinilor să folosească ser!itori e!rei să mănînce laolaltă cu e!reii #i să se întîlnească cu ei la (aia pu(lică -@& In %eneral *K concilii din cele ,/ care se întrunesc în re%at între **4@ #i *>K4 edictează canoane antie!reie#ti-.& ?ot în <ran"a reapare !ec$ea dispozi"ie musulmană care impunea e!reilor o insi%nă specială1 între *>*@ #i *+K/ douăsprezece concilii #i nouă ordonan"e re%ale îi constrîn% să poarte un rotocol %al(en-K care de!ine pro%resi! o(li%atoriu #i în Italia #i 7pania în timp ce 'ermania ale%e pălăria coraio)( %al(enă sau ro#ie& 2ecunoscut pe stradă #i în icono%rafie datorită rotocolului sau pălăriei supus la taxe infamante ca #i cum ar tre(ui să-#i cumpere mereu dreptul de a trăi neputînd depune jurămînt decît în posturi umilitoare spînzurat de picioare cînd e condamnat la moarte e!reul apare tot mai mult în oc$ii popula"iilor de la sfîr#itul E!ului 6ediu ca un străin care nu poate fi nici în"eles nici asimilat& 7i%ur el are propriile sale o(iceiuri stilul său de !ia"ă reli%ia sa& însă Giserica #i statul mînat de ea izolîndu-* tot mai mult pe e!reu au poten"at alteritatea #i prin aceasta caracterul nelini#tilor al acestuia& ;onciliul de la Gasel din *,+, edictează ca e!reii să nu mai fie primi"i în uni!ersită"i #i

să nu mai în%rijească pacien"i cre#tini& începînă din secolul al XlII-lea conciliile #i predicatorii le interziceau neo(osit cre#tinilor să facă apel la medici israeli"i& 6ul"i re%i papi #i persoane particulare n-au respectat însă această interdic"ie nici înainte nici după *,+,& 7uspiciunea aruncată asupra medicinii e!reie#ti care urmăre#te să ucidă trupul #i mai ales sufletul cre#tinilor persistă totu#i1 86ai (ine (olna! dacă asta-i !oin"a di!ină decît !indecat cu ajutorul dia!olului prin mijloace neîn%ăduite& : c$ema medici e!rei e ca #i cum am încălzi năpîrci la sînul nostru ca #i cum am cre#te lupi în casa noastră9 ) proclamă în *.@> clerul din <ran\furt& Iar pastorii din Aalle întăresc la rîndul lor cinci ani mai tîrziu1 86ai (ine să mori în le%ea lui ;ristos decît să fii !indecat de un medic e!reu #i de 7atan--9& 6edicina e!reiască este o ma%ie& De%isla"ia conciliului de la Gasel-4 a marcat o dată în istoria antiiudaismului în măsura în care a adunat di!erse interdic"ii edictate ici #i colo #i le-a adău%at altele noi1 cre#tinilor li se interzice să ai(ă rela"ii sus"inute cu e!reii să recur%ă la medici ser!itori sau doici de confesiune iudaică să locuiască în acelea#i case eu e!reiiJ e!reilor li se interzice să construiască noi sina%o%i să folosească lucrători cre#tini să înfiin"eze fără autoriza"ie noi a#ezări să ocupe func"ii pu(lice să dea împrumut cu camătă #i c$iar să studieze ?almudul& :ceste măsuri ce nu !or fi aplicate decît în mod ine%al după timpuri #i locuri fuseseră cerute de dele%a"ia spaniolă #i constituiau un fel de justificare a posteriori a po%romurilor din *+4* a ac"iunii lui Vincent <errier #i a 8disputei9 de la ?ortosa& Vincent <errier se afla într-ade!ăr la ori%inea 8statutului din Valladolid9 adoptat în *,*> de autorită"ile ;astiliei împotri!a comunită"ilor israelite deose(it de puter-*K+ nice în acest ora#& 6ăsurilor mai sus enumerate

li se adau%ă o(li%a"ia pentru e!reii din ora# de a locui de acum înainte într-un barrio* rezer!at lor& în anul următor dominicanii din 7an Pa(lo le-au cedat un teren prin act oficial& ?reptat e!reii s-au în%rămădit aici de-a lun%ul a opt străzi #i în jurul a două pie"e& :cest (arrio era înc$is între ziduriJ comunicarea cu exteriorul nu se făcea decît printr-o sin%ură poartă încuiată în fiecare seară& ;$eia era înmînată corre1idor* =-ului la !enirea nop"ii@=/& De multă !reme e!reii o(i#nuiau să trăiască %rupa"i în interiorul unui ora#& Dar este pentru prima oară cînd un cartier israelit ia înfă"i#area unei înc$isori& :semenea claustrări se înfiin"ează mai tîrziu în Piemont ) la Vercelli #i 5o!ară ) în *,,-4* apoi la Vene"ia în *@*. de unde pare să-#i tra%ă o(îr#ia termenul de 1hetto" 7erenissima ezita de multă !reme asupra atitudinii pe care s-o adopte fa"ă de e!rei& 5u aplicase cu ade!ărat expulzarea $otărîtă în *+4, iar la începutul secolului al XVI-lea în pofida plîn%erilor predicatorilor #i a ostilită"ii unei păr"i din administra"ie se mai men"inea în ora# o importantă colonie e!reiască& In *@*. !rînd să împace afacerile cu reli%ia %u!ernul decide crearea unui cartier rezer!at ii Ghetto nuo0o" :semenea celui instituit prin edictul de la Valladolid el !a fi înc$is noaptea iar por"ile sale !or fi supra!e%$eate de paznici cre#tini& In *@,* e!reii le!antini sunt concentra"i la rîndul lor într-un cartier adiacent denumit ii Ghetto 0ecchio" Ln al treilea ii nuo0issimo' li se !a mai adău%a acestora în *.++1 în total trei insuli"e insalu(re unde casele pot atin%e #apte etaje 4>iar popula"ia este cea mai densă din tot ora#ul & Da mijlocul secolului al XVI-lea exemplul este urmat la 2oma unde pînă atunci papii ocrotiseră colonia israelită ) (ună!oin"ă care se asocia totu#i într-un fel destul de contradicN In spaniol(S cartier& (5& tr&)& == <unc"ie ec$i!alentă cu cea de primar& (5& tr&) *K,

tor iu cu unele sentimente mai ostile& Pentru că cel pu"in din *+*> e!reii din 2oma tre(uiau să plătească o taxă specială destinată finan"ării carna!alului& :cest tri(ut a fost extins de papa 6artin al V-lea în *,>* asupra tuturor comunită"ilor israelite din 7tatul pontifical& Pe de altă parte prin *,..-*,.4 la 2oma se statornice#te o(iceiul or%anizării de curse în timpul carna!alului& In cele #ase palii* alear%ă succesi! e!rei mă%ari tineri copii (i!oli #i sexa%enari& Precum se !ede e!reii se află aici într-o societate foarte aleasă& Dar la începutul secolului al XVI-lea aflăm că ei alear%ă 8descăl"a"i9 #i îm(răca"i doar într-un lai(ăr de (arc$et care !a fi din ce în ce mai scurt& De fapt sunt aproape %oi inten"ia or%anizatorilor fiind aceea de a-i ridiculiza lucru ce reiese #i mai limpede prin compara"ie1 în secolul al XV-lea la <errara de sfîntul '$eor%$e patronul cetă"ii au loc curse de prostituate #i e!rei %oiJ la Pado!a de asemenea între *@*K #i *@./ sînt atestate o serie de palii' de ziua sfintei 6arina în care alear%ă mă%ari tîrfe #i e!rei4+& Fi iată încă o do!adă a acestor atitudini am(i%ue1 su( (lajinul #i tolerantul Deon al X-lea 2afael reprezentînd 3rium.ul lui $a0id (*@*4) pe pere"ii 8lo%%iilor9 Vaticanului fi%urează pe stindardul poporului iudeu cu inten"ie e!ident peiorati!ă 7corpionul sim(ol tradi"ional al 7ina%o%ii4,& Da mijlocul secolului al XVI-lea însă am(i%uitatea încetează& în *@@+ Inc$izi"ia romană ordonă arderea pu(lică a ?almudului ) măsură solemn apro(ată de Iuliu al III-lea prin (ulla #um sicut nuper" ;onsiderat a fi plin de injurii #i (lasfemii la adresa reli%iei cre#tine ) #i în afară de aceasta un o(stacol în calea con!ertirii israeli"ilor ) ?almudul !a fi de acum înainte o(iectul unor urmăriri neo(osite din partea autorită"ilor romane& în *@@K Inc$izi"ia interzice e!reilor de"inerea altor căr"i reli%ioase în
= In italian(S palio-palii' jocuri întreceri practicate în ora#ele italiene cu diferite prilejuri încă din =K@ E!ul 6ediu& (5& tr)&

-i i . 8Este prea a(surd #i scandalos ca e!reii conK damna"i de Dumnezeu la eternă ro(ie dato- IO9 rită păcatului lor să poată fi su( pretextul că sunt trata"i cu dra%oste de către cre#tini #i autoriza"i să trăiască printre ei atît de in %ra"i încît să-i insulte în loc să le mul"umeas că #i destul de îndrăzne"i ca să facă pe stăpînii acolo unde s-ar cu!eni să fie supu#i& :m aflat că la 2oma #i aiurea ei duc pînă acolo neo(răzarea încît locuiesc printre cre#tini în !ecinătatea (isericilor fără a purta semnul distincti! că înc$iriază case pe străzile cele mai ele%ante #i în jurul pie"elor din ora#ele satele #i localită"ile în care trăiesc ac$izi"io nează #i posedă (unuri imo(iliare "in sluj nice #i doici cre#tine precum #i al"i ser!itori sim(ria#i #i făptuiesc felurite alte acte cri minale spre ru#inea lor #i în dispre"ul tutu ror cre#tinilor 4. & & &9 :ceste constatări implică măsuri draconice fără drept de apel1 pe !iitor la 2oma #i în celelalte ora#e ale 7tatului pontifical e!reii !or tre(ui să locuiască separa"i de cre#tini într-un cartier aparte sau măcar pe o stradă cu o sin%ură in trare #i ie#ire& Cra#ele nu !or a!ea decît o sin %ură sina%o%ă iar israeli"ii nu !or poseda nici un fel de imo(il în exteriorul %$etoului iirmînd să le !îndă pe cele pe care le de"in în afn-? zo nelor rezer!ate lor& Vor purta pălării %al(ene& 5u !or mai a!ea ser!itori cre#tini& 5u !or lucra în zilele de săr(ătoare ale cre#tinilor& 5u !or în-

e(raică în afară de Gi(lie& Incepînd din *@@4 @ ?almudul !a fi%ura în IndexO & ;el care în *@@+ dirijase ofensi!a inc$izitorială împotri!a ?al mudului ajun%e în *@@@ papă su( numele de Paul al IV-lea& :cest personaj se!er asociază strîns reformarea Gisericii #i antiiudaismul întruc$ipînd #i impunînd astfel linia dură a cato licismului ) cea pe care o apăraseră întotdea una predicatorii& Da mai pu"in de două luni de la ale%erea lui apare sinistra (ullă #um nimi) absurdumS

] e%

-

tre"ine rela"ii strînse cu cre#tini #i !or e!ita orice le%ături contractuale cu ei& 5u !or folosi în re%istrele lor comerciale decît italiana #i latina& 5u !or putea !inde decît după optsprezece luni o(iectele luate cu amanet pentru împrumuturi (ăne#ti& 5u !or face comer" cu %rîu #i nici cu alte produse necesare $ranei oamenilor& 5u !or cere să fie numi"i 8messer9 de către cre#tinii săraci& C dată cu pu(licarea acestui text începe recluziunea e!reilor la 2oma la Golo%na #i aiurea ei fiind în acela#i timp o(li%a"i să-#i lic$ideze la pre"uri de nimic (unurile4Kpe care le de"in în ansam(lul 7tatului papal & Lrmează o perioadă de acalmie su( Pius al IV-lea& Dar Pius al V-lea reia ofensi!a& 5eîndrăznind să-i expulzeze pe to"i e!reii de pe teritoriul pontifical decide în *@.4 pe temeiul în!inuirii de 8!răjitorie ma%ie #i di!ina"ii9 să nu-i tolereze decît4în cele două %$etouri din 2oma #i din :ncona & :ceasta înseamnă & sfîr#itul comunită"ilor israelite din ;amerinC <ano Cr!ieto 7po-leto 2a!enna ?erracina Peru%ia Viter(o etc44& '$etoul din 2oma este de acum înainte supraîncărcat sărăcit tre(uind să mai între"ină din mijloacele sale #i numita #asa dei catecumenii' întemeiată cu cî"i!a ani înainte de I%natiu de DoEola pentru a-i primi pe candida"ii la (otez& După moartea lui Pius al V-lea (*@K>) succesorii săi !or fi mai în%ăduitori cu e!reii& ?otu#i %$etoul din 2oma !a dospi în mizeria sa pînă la Pius al IX-lea& Predicatori #i episcopi contri(uind din plin în mai toate re%iunile italiene din care israeli"ii n-au fost expulza"i se înfiin"ează %$etouri1 la :lessandria (*@..) în ducatul Lr(ino (*@K/) la <loren"a (*@K/) 7iena (*@K*) Verona (*@44) Pado!a (*./>) 6anto!a (*.*/) ;asale (*.*>)& ;e!a mai tîrziu !or apărea #i la 6odena (*.+-) 'orizia (*.,-) 2e%%io (*..4*.K*) ?orino (*.K4)*Re& '$etourile nu constituiau desi%ur solu"ia pro(lemei pe oare o puneau e!reii autorită-

"ilor cre#tine1 era un prost compromis& Deseori se%re%a"ia nu era efecti!ă cel pu"in în timpul zilei& ;um să împiedici în acela#i ora# un minimum de contacte între cele două elemente ale popula"ieiB ;a atare începînd de la sfîr#itul secolului al Xlll-lea în di!erse "ări sau ora#e s-a recurs la metoda radicală a expulzării& Ea fusese $otărîtă de :n%lia în *>4/ de <ran"a #i de Palatinat în *+4, de :ustria în *,>/ de <ri(our% #i Muric$ în *,>, 3oln în *,>. 7axonia în *,+> iar în cursul secolului al XV-lea de numeroase cetă"i %ermane& In!idia me#te#u%arilor #i a (ur%$eziei #i teama de camătă e!reiască au stat la ori%inea multora dintre aceste expulzări& ?otu#i ele erau deseori înso"ite de considerente reli%ioase& Decizia franceză din *+4, a fost luată de un su!eran care era 8însufle"it de cucernicie9 #i se temea de 8influen"a dăunătoare a e!reilor asupra cre#tinilor */*& ;ea de la 3oln in!oca 8onoarea lui Dumnezeu #i a sfintei <ecioare*/>9& în orice caz ra"iunile reli%ioase ) adică frica la cel mai înart ni!el de influen"a nefastă a e!reilor asupra cre#tinilor #i a noilor con!erti"i ) au jucat un rol determinant în expulzările decise de <erdinand #i Isa(ela pentru 7pania #i 7icilia în *,4> de re%ele Portu%aliei în *,4K de ;arol al VlII-lea #i Dudo!ic al XIIlea pentru Pro!en"a în *,4@ #i *@/. de ;arol _uintul pentru 2e%atul 5eapolelui în *@,* de Pius al V-lea în *@4. pentru e!reii din 7tatul pontifical care nu !or fi primi"i în %$etourile din 2oma #i :ncona& Pe fă%a#ul contrareformei repu(lica din 'eno!a i-a iz%onit pe israeli"i în *@.K Ducea în *@K> 6ilanul în *@4* etc&*/+& Edictul spaniol din *,4> care a ser!it drept model celor ce-au urmat exprimase limpede frica ideolo%ică resim"ită de su!erani #i de consilierii lor ecleziastici1 8& && :m fost informa"i de către inc$izitori #i de către alte persoane că rela"iile ti

e!reilor cu cre#tinii duc la cele mai cumplite rele& E!reii se străduiesc din răsputeri să-i ademenească pe (noii) cre#tini #i pe copiii lor făcîndu-i să păstreze căr"ile de ru%ăciuni e!reie#ti pre!enindu-i de săr(ătorile e!reie#ti procurîndu-le azima de Pa#te îndrurnîndu-i asupra mîncărurilor neîn%ăduite #i con!in%îndu-i să urmeze le%ea lui 6oise& Drept urmare sfînta noastră credin"ă catolică se află înjosită #i terfelită& :m ajuns a#adar la concluzia că sin%urul mijloc si%ur de a pune capăt acestor rele constă în ruperea definiti!ă a oricărei rela"ii între e!rei #i cre#tini #i la aceasta nu se poate ajun%e decît prin expulzarea lor din re%atul nostru*/,&9 lereze o 8coloană a cincea9 în interiorul cetă:cesta era #i ade!ăratul scop1 să nu se mai tolereze o 8co "ii cre#tine&

@& C nouă amenin"are1 con!erti"ii&
;u toate acestea inamicul despre care se credea că a fost alun%at reapărea su( altă formă ascuns su( masca e!reului con!ertit& De!enise oare acesta cu ade!ărat cre#tinB 5u încape îndoială că numero#i e!rei (oteza"i su( amenin"are se întorceau mai mult sau mai pu"in clandestin la !ec$ile lor rituri (în acest caz ei recădeau în erezie) sau în ciuda faptului că acceptau noile lor credin"e continuau să nu mănînce slănină #i să folosească formulele culinare strămo#e#ti& Prin aceasta ei de!eneau de îndată suspec"i de erezie1 du#mani ou atît mai primejdio#i cu cît se camuflau mai mult& în fa"a unei primejdii atît de amenin"ătoare Isa(ela #i <erdinand au o("inut de la papă în *,K- (ula de instituire a Inc$izi"iei care a început să func"ioneze doi ani mai tîrziu la 7e!illa& <er!entul #i implaca(ilul tK4 ?orHuemada ) un dominican iudeo-cre#tin )

a fost numit responsa(ilul ei pentru întrea%a 7panie& In pofida recomandărilor de modera"ie ale 2omei 8tri(unalele credin"ei9 au lucrat cu un zel ce-a semănat teroarea& In timpul unei epurări de #apte ani (*,-/-*,-K) cinci mii de con0ersos se!illani acuza"i de a fi iudaizan"i s-au lăsat 8reconcilia"i9 cu 8dreapta credin"ă9 după caznele #i umilirile o(i#nuite& Fapte sute de recăzu"i în erezie au fost ar#i pe ru%& în *,-. a urmat la rînd ora#ul ?oledo& In patru ani au a!ut loc aici patru mii opt sute cincizeci de 8reconcilieri9 #i două sute de execu"ii& în :ra%on !iolen"ele Inc$izi"iei N) în special la Valencia ?eruel #i Mara%oza ) au pro!ocat reac"ii populare ostile noului tri(unal în total se pare că ?orHuemada a trimis pe ru% !reo două mii de !ictime majoritatea con0ersosVL" ;înd a !enit decretul de expulzare din **,4> mul"i e!rei s-au refu%iat în Portu%alia unde s-a luat de asemenea o decizie de iz%onire în *,4K& :tunci s-au #i produs scenele mai sus e!ocate cu oameni tîrî"i de păr la cristelni"ă& <ire#te că to"i ace#ti noi cre#tini s-au reiudaizat de îndată ce s-a i!it prilejul& :tunci Portu%alia a o("inut de la papă propria ei Inc$izi"ie care a fost creată în *@+.& între noiem(rie *@+- #i aprilie *./4 ea a 8cele(rat9 nu mai pu"in de o sută cinci autodafeuri*/.& :numi"i marrani= portu%$ezi sau refu%iat în Italia #i mai cu seamă la :ncona unde Paul al III-lea le-a acordat permise de a#ezare temporară& : urmat Paul al IV-lea& Inc$izi"ia s-a a(ătut asupra :nconei în *@@.& Douăzeci #i doi de (ăr(a"i #i o femeie au fost ar#i pe ru% pentru !ina de a fi recăzut în erezie douăzeci #i #apte au fost 8reconcilia"i9 treizeci de acuza"i e!adaseră din înc$isoare înainte de proces*/K& :ceste persecu"ii succesi!e din Cccidentul secolului al XVI-lea explică faptul că e!reii #i-au căutat atunci
= ;on!erti"i care practicau pe ascuns !ec$ea lor reli%ie& (5& tr&)

refu%iul în Imperiul Ctoman #i în Polonia "ări ce le-au rămas desc$ise pînă la 8marele !al9 din *.,-& In istoria cre#tină a antiiudaismului european putem distin%e două faze #i de asemenea două mentalită"i& într-o primă perioadă s-a considerat că (otezul îl purifică pe con!ertit de toate tarele poporului deicid& 6ai tîrziu în practică s-a pus la îndoială această O !irtute a (otezului #i s-a considerat că e!reul păstrează c$iar cre#tinat mo#tenirea păcatelor Israelului& Din acest moment antiiudaismul capătă un caracter rasial fără a-* pierde pe cel teolo%ic& Cstilitatea fa"ă de con0ersos se explică într-o oarecare măsură prin amploarea cifrelor& Da Valencia în timpul exceselor din *+4* se pare că s-au con!ertit #apte mii #i poate c$iar unsprezece mii de e!rei pentru a scăpa de moarte*/-& Dui Vincent <errier i se atri(uie con!ertirea a !reo treizeci #i cinci de mii de e!rei (#i opt mii de musulmani)& In acela#i moment alte a(jurări %reu de e!aluat în cifre a!eau loc în toată 7pania& In sfîr#it decretul de expulzare din *,4> ar fi a!ut drept consecin"e (otezul a cincizeci de mii de persoane #i exodul a o sută optzeci #i cinci de mii dintre care douăzeci de mii ar fi pierit pe drumurile exilului& :#a-numi"ii con0ersos' ca #i predecesorii lor israeli"i trăind îndeo(#te în ora#e iar acestea fiind pe atunci pu"in populate fenomenul 8limitei9 al saturării cantitati!e care contri(uise desi%ur #i înainte !reme la na#terea antiiudaismului spaniol a intrat din nou în joc& Pe de altă parte la adăpostul li(ertă"ii de ac"iune pe care le-o asi%ura (otezul noii con!erti"i ocupă ran%uri mai înalte decît pe !remea cînd practicau !ec$ea lor reli%ie& Ei trec a#adar de astă dată calitati! o 8limită9 primejdioasă de reu#ită fiind mai mult decît oricînd consilierii principilor stăpînii comer"ului #i încasatorii impozitelor& Prin căsătorii se aliază eu !ec$ii-'re#tini I&Q iar cei mai zelo#i dintre ei ocupă în scurt

timp posturi importante în ierar$ia ecleziastică #i în ordinele reli%ioase& 2eiese a#adar că nu toate aceste con!ertiri erau pur formale& :stfel a(jurarea le desc$isese noilor-cre#tini calea spre cariere mai strălucite decît cele pe care le puteau pretinde înainte !reme& <rustrările #i in!idiile !ec$ilor-cre#tini amestecate cu o ostilitate tradi"ională fa"ă de e!rei perceptori ! de impozite explică prima re!oltă anti-con0ersos din 7pania1 cea de la ?oledo în *,,4 */4 & Pentru prima oară în 7pania un or%anism municipal întemeindu-se pe 8dreptul canonic #i dreptul ci!il9 precum #i pe enumerarea a tot soiul de crime #i de erezii făptuite de noii-cre#tin decide ca ace#tia să fie de acum înainte socoti"i nedemni de ocuparea unor func"ii pri!ate sau pu(lice atît în ora#ul ?oledo cît #i pe teritoriile aflate în jurisdic"ia acestuia& :#a se na#te primul în ordine cronolo%ică dintre statutele spaniole pri!itoare la 8puritatea sîn%elui9 **/ & ;a întotdeauna în perioada pe care o examinăm nelini#tile particulare sunt preluate de discursul teolo%ic care enun"at într-o atmosferă o(sidională conferă o dimensiune na"ională #i c$iar interna"ională unui fenomen care la început era doar izolat #i local& :#adar dez(aterea dintre ad!ersarii #i partizanii statutelor pri!ind 8puritatea sîn%elui9 care se an%ajează după incidentele de Ja ?oledo are loo la ni!elul cultural cel mai înalt& Ineepînd din *,,4 sunt redactate o serie de lucrări de protest împotri!a se%re%an"ilor toledani& ?ratatul lui :lonzo Diaz de 6ontal!o *** dedicat lui Juan al II-lea le repro#ează cre#tinilor intoleran"i fa"ă de con!erti"i distru%erea unită"ii Gisericii& ;ristos este pacea noastrăJ el i-a reconciliat pe e!rei cu pă%înii& :-i respin%e pe con0ersos înseamnă a să!îr#i o ac"iune sc$ismatică (a c$iar eretică& 2e!olta"ii de la ?oledo au fost ni#te 8lupi ai lui ;ristos9& <olosind para!anul reli%iei ei rî!neau la (unuri pămînte#ti& De un suflu mai lar% este $e.en- *->

sorium unitatis christianae (8:părarea credin"ei cre#tine9) tot din *,,4 al cărui autor este un con0ersa' don :lonso de ;arta%ena episcop de Gur%os #i fiu al acelui don Pa(lo de O 7anta 6ăria care o dată (otezat a scris >crutinium scripturarum #i a fost #i el epis[ cop de Gur%os& Lmanitatea are o o(îr#ie unică în :dam această unitate fiind reconstituită în persoana lui Isus noul :dam& Dumnezeu i-a JJ dat o misiune deose(ită poporului iudeu dinaintea !enirii lui ;ristos #i a făcut ca 6întuitorul să se nască din neamul israeli"ilor pentru a realiza fuziunea acestora cu pă%înii& E!reii con!erti"i la cre#tinism sunt asemenea unor prizonieri de răz(oi care se întorc la casele lor& Durata capti!ită"ii n-are nici o importan"ă& Persecutîndu-#i fra"ii con0ersos' !ec$iicre#tini din ?oledo au ac"ionat ca sc$ismatici iar cine autorizează sc$isma #i nea%ă unitatea Gisericii este eretic**>& Da rîndul său papa 5icolae al V-lea tot în *,,4 a aruncat anatema împotri!a statutului anti-con0erso de la ?oledo printr-o (ulă a cărei însemnătate a fost ulterior minimalizată cu deli(erare sau pur #i simplu i s-a contestat autenticitatea& In >crutinium scripturarum' cu #aptesprezece ani înainte de afacerea de la ?oledo don Pa(lo de 7anta 6ăria le recomandase iudeocre#tinilor amenin"a"i o anumită tactică1 să-i cople#ească su( acuzări pe e!reii îndîrji"i pentru a-i ocroti pe cei con!erti"i& :ceea#i linie de conduită a fost adoptată în anii O*,./ de superiorul %eneral al ordinului ieronimi"ilor :lonso de Cropesa căruia franciscanii într-un fel de scrisoare pu(lică îi cer ajutor #i po!a"ă pentru a lupta împotri!a intruziunii cresc0nde a neoTcre#tinilor în sînul ordinelor reli%ioase& Ducrarea lui Cropesa Lumen ad re0elationem 1entium (8Dumină pentru de#teptarea neamurilor9) este răspunsul stînjenit la această cerere st0njenitoare căci propriul său ordin număra mul"i con0ersos" ;a #i Pa(lo de 7anta O*.+ 6ăria el face apoi deose(irea între e!rei #i

noii-cre#tini& Primii sunt mai primejdio#i decît pa%inii ereticii #i sc$ismaticii& Dar !ec$iicre#tini distru% credin"a #i unitatea Gisericii prin atitudinea lor plină de suspiciune la adresa oricărui iudeu (otezat& 7e impune a#adar ocrotirea con!erti"ilor de fo#tii coreli%ionari& ;u alte cu!inte izolarea acestora din urmă sau constrîn%erea lor să îm(ră"i#eze cre#tinismul dacă se poate 8cu dra%oste9 sau la ne!oie 8cu pedepse ** + 9& Duptă de arer%ardă cu o armă acum tocită1 !irtutea ma%ică a (otezului& :rmă tocităB 2e!elatoare în această pri!in"ă atitudinea #i contradic"iile lui :lonso de Espina& 7i%ur @ortalicium recomandă (otezurile silnice& ?otu#i opera incendiară a acestui franciscan militant nu-i doar un catalo% al crimelor făptuite de cei care continuă să urmeze prescrip"iile mozaice& El in!entariază deopotri!ă nele%iuirile recent să!îr#ite în 7pania de noii con!erti"i ) ne%area ?reimii cele(rarea clandestină a săr(ătorii ?a(ernacolelor= practica în continuare a ritului circumciziei etc& **, & E!reii ) con0ersos sau nu ) sunt un neam depra!at iar noii-cre#tini au mo#tenit înclina"ia spre rău a strămo#ilor lor& 5u tre(uie să se facă a#adar deose(ire cum cerea Pa(lo de 7anta 6ăria între 8e!rei credincio#i9 (care !ăd în Isus pe 6esia cel fă%ăduit de Vec$iul ?estament) #i 8e!rei necredincio#i9 (care îl respin% pe ;ristos) ci între 8e!rei tăinui"iO (con0ersos! #i 8e!rei pu(lici9 (încăpă"îna"ii)& Iată-ne dar în inima unui rasism teolo%ic ce explică în profunzime temerea de a !edea cetatea cre#tină în%$i"ită distrusă din interior de du#manii săi dintotdeauna #i mai primejdio#i acum %ra"ie camuflării lor& Vom da curînd reperele care ne !or în%ădui să urmărim difuzarea statutelor 8purită"ii de sîn%e9 în timpul #i în spa"iul spaniol al 2ena#= 7au săr(ătoarea ;orturilor1 una dintre cele trei mari săr(ători e!reie#ti le%ată ini"ial de strînsul recoltei iar ulterior cele(rată în amintirea pere%ri nării în de#ert după 8fu%a din E%ipt9& (5& tr&)& O

terii& Dar mai întîi să pătrundem dincolo de secolul al XV-lea în ar%umentarea acelor anticon0ersos" 6entalitatea o(sidională este în acest caz mai acti!ă decît oricînd de pildă în scrisorile #i scrierile di!erse ale ar$iepiscopului de ?oledo 7iliceo cel care iz(ute#te în *@,K să impună excluderea noilor-cre#tini din consiliul canonicilor catedralei sale**@& 7iliceo !ede răsărind la orizont spectrul 85oii 7ina%o%i9& Goteza"i sau nu e!reii rămîn un popor nestatornic !e#nic pîndit de necredin"ă #i de trădare& Din acest moti! refuza sfîntul Pa!el să admită în func"ii episcopale neofi"i din rasa lor& :ceastă pruden"ă la care îndeamnă numeroasele nele%iuiri #i uneltiri de care s-au făcut !ino!a"i los con0ersos din 7pania tre(uie a#adar însu#ită& 6ul"i e!rei nu s-au cre#tinat decît de frică1 ei a#teaptă prilejul să se răz(une& C nouă 82econHuista9 a 7paniei se impune împotri!a unui %rup care dez(ină clerul& 8în această Giserică scrie el %reu ai %ăsi !reunul care să nu fie de-al lor #i toată Giserica spaniolă sau în mare parte e ocîrmuită de ei&9 7iliceo mai dore#te ca acestor con0ersos să li se interzică prin decret practicarea medicinii a c$irur%iei #i a farmaceuticii ) întrucît ei caută să-i ucidă pe !ec$ii-cre#tini ) #i să se împiedice pătrunderea lor prin căsătorie în familia acestora din urmă& Paza (ună trece primejdia rea& ;um statutul Gisericii din ?oledo înt0mpină rezisten"e el este apărat în *@K@ de un cordo(an de stirpe no(ilă 7imancas care năzuia pro(a(il la un jil" episcopal **. & In $e<en-sio st(tu2i toletani (8:părarea statului to-ledan9) acesta reia acuza"iile clasice insis-tînd cu ose(ire asupra 8perfidiei e!reie#ti9 î n t i m p u l l u i I s u s & D e l a n a # t e r e a p î n ă la moartea 6întuitorului toate elementele ) stele mare soare ) i-au recunoscut e-sen"a di!ină& Dar e!reii l-au osîndit la moarte #i continuă să-* răsti%nească zi de zi& Pe O-@ de altă parte am(i"ia excesi!ă este o carac-

I<

teristică a acestui popor scelerat& De aceea los con0ersos se străduiesc nu numai să-#i însu#ească (eneficiile ecleziastice dar să le #i presc$im(e în (unuri ereditare& Do!ada că trecerea lor la cre#tinism este deseori pură prefăcătorie constă în faptul că refuză orice muncă manualăJ "elul lor ascuns e să-i despoaie pe !ec$ii-cre#tini de (o%ă"iile lor& 7olidaritatea pe care o manifestă între ei noiicre#tini este #i ea suspectă& Ei se aseamănă cu un ciopor de porci în care cînd %ro$ăie unul to"i ceilal"i încep să %ro$ăie #i se în%$esuie între ei ca să se apere unul pe altul& ;u toate acestea 7imancas recunoa#te că există #i con0ersos sinceri1 cei care acceptă acest pur%atoriu terestru această $i(ernare socială& Va !eni ziua cînd după ce timpul î#i !a fi să!îr#it opera noii-cre#tini !or putea fi în sfîr#it admi#i în toate posturile& Dar pînă #i această aparentă desc$idere dispare dintr-o mică scriere !eninoasă pe care a redactat-o prin *.K, franciscanul <rancisco de ?orrejoncillo #entinela contra +udios' puesta en la torre de la I1lesia de $iosB7 (87antinela împotri!a iudeilor de !e%$e în turnul (isericii lui Dumnezeu9)& Ln titlu semnificati!1 Giserica are ne!oie de santinele care să !e%$eze împotri!a primejdiei e!reie#ti& ;itind un astfel de enun" cine ar mai (ănui că israeli"ii au fost expulza"i din 7pania cu două sute de ani în urmăB în fond ?orrejoncillo nu sta(ile#te deose(iri reale între e!rei #i con0ersos" Dun%a listă de crime a celor dintîi (inclusi! rolul lor în ciuma din *+,-) îi ajun%e pentru a-i culpa(iliza pe cei din urmă& 5oiicre#tini e!ită să rostească ?atăl-nostru& Ei nu cred în ?reime& De la strămo#ii lor au mo#Z tenit o ură neînduplecată fa"ă de cre#tinismY Fi pentru ca cine!a să se molipsească de a-d ceasta ură e destul ca numai mama lui să fie e!reică sau să nu ai(ă decît un sfert #i c$iar+ numai o optime de sîn%e e!reiesc& ;um să conciliezi un antisemitism atît de *-.

radical cu teolo%ia (otezuluiB ;are mai este atunci eficacitatea acestei taineB Putin"a ei de a crea un 8om nou9B 2ăspunderile n-au lipsit1 noii-cre#tini nu sînt pedepsi"i pe temeiul ori%inii lor 8depra!ate9 ci pentru că experien"a do!ede#te că sînt adeseori aposta"i (7imancas)J în ciuda (otezului pornirile rele ale părin"ilor li se transmit copiilor prin 8umori9 (;astejon E <onseoa)J ?oma dO:Huino afirmă că descenden"ii păcăto#ilor scapă de pedepsele 8spirituale9 meritate de strămo#ii lor dar pot a!ea de suportat sanc"iuni 8temporale9 din cauza necredin"ei predecesorilor lor (Porreno)& Crice se poate justifica atunci cînd litera uită spiritul #i cînd frica te stăpîne#te& Lnele jaloane semnificati!e ne în%ăduie să înso"im cu pri!irea mareea cresc0ndă a intoleran"ei spaniole fa"ă de con0ersos" Iar în această pri!in"ă o scurtă cronolo%ie este mai %răitoare decît ni#te lun%i expuneri**-1 *,.K1 în urma unei răscoale a noilor-cre#tini repunerea în !i%oare la ?oledo a statutului municipal din *,,4& *,K,1 răzmeri"ă sîn%eroasă împotri!a con!erti"ilor la ;ordo(a #i în mai multe localită"i din :ndaluziaJ noii-cre#tini sunt exclu#i din orice func"ie pu(lică la ;ordo(a& *,->1 (reasla zidarilor din ?oledo le interzice mem(rilor săi să-#i comunice secretele unor oameni cu ascenden"ă e!reiască& *,-.1 ieronimi"ii (care cuprindeau un număr oarecare de con0ersos! $otărăsc după d"i!a ani de ezitare1 a! că atîta !reme cît Inc$izi"ia î#i !a continua misiunea nimeni din descenden"a neofi"ilor pînă la a patra %enera"ie nu !a putea fi primit în ordinul lorJ b! că noii-cre#tini primi"i anterior în cadrul ordinului nu !or a!ea acces la nici un fel de func"ie #i nu !or fi călu%ări"i& ;ine !a încălca a-ceste dispozi"ii !a fi excomunicat& 2espin%înd (ula lui 5icolae al V-lea :lexandru al Vl-lea -) un spaniol ) apro(ă în *,4@ aceste dispo-*-K zi"ii ce a!eau să de!ină o(li%atorii&

s

1489-

î@7OB

>

d

?

F

@ i

5

ca

rede!e ni

0 77P, , 2 1 '
ale

nt

ta tea

al XVI-fei U
) +8
e

O reIR9 s

în

P

5 )B* )Bt

"ia #i cultura ei& Importantă a#adar este cercetarea în profunzime a psi$ismului colecti!& 7-a sta(ilit un anumit raport între teama de fantome #i antisemitism& 8Dacă frica de stri%oi scrie ?" DoePenstein pare a fi întrade!ăr ce!a înnăscut justificat într-o oarecare măsură de !ia"a psi$ică a umanită"ii de ce ar fi straniu faptul că ea s-a manifestat cu at0ta intensitate fa"ă de această na"iune WiudaicăX moartă #i cu toate acestea !ie *>@B9 C altă explicare a antiiudaismului de odinioară se întemeiază pe no"iunea de conflict oedipian& Pentru lumea cre#tină e!reul ar reprezenta sim(olul 8tatălui rău9 opus lui DumneTeu-<iul la care se referă Giserica& Cstilitatea fa"ă de Israel decăzut ar fi marcat astfel conflictul dintre copiii depozitari ai unui mesaj de caritate #i stră(unii răma#i credincio#i le%ii ?alionului impusă de Dumnezeu-?atăl*>d@& Inserez aici aceste tentati!e de explicare în măsura #i numai în măsura în care ele întîlnesc o teză centrală a căr"ii de fa"ă îndreptînd #i una #i alta pri!irea spre reac"iile Gisericii militante& ;ine oare putea să se teamă mai mult de eternii deicizi ) stri%oi (lestema"i ) sau de amenin"area unui Dumnezeu-?ată ri%uros dacă nu tocmai cultura clericalăB în epoca 2ena#terii ) în sensul lar% ) cre#tinii cei mai 8moti!a"i9 sunt în majoritatea cazurilor #i cei mai înfrico#a"i de e!rei U) #i la modul cel mai con#tient înfrico#a"i& In acela#i timp le era frică de idolatrie de turci de mauri N) al"i con0ersos ) #i de to"i du#manii care la ordinul lui 7atan atacau împreună citadela cre#tină& Cr depă#ind explica"iile particulare suntem a#adar determina"i să reinserăm antiiudaismul secolelor XIV-XVI într-un ansam(lu #i să rea#ezăm atitudinea fa"ă de e!rei într-o serie omo%enă de comportamente& 5u numai 7pania cre#tină se credea în primejdie ci toată Giserica militantă care s-a sim"it într-o pozi"ie !ulnera(ilă #i incertă temîndu-se deopotri!ă de Dumnezeu #i de dia!ol de ?atăl

ceresc justi"iar #i de orice întruc$ipare a răului ) deci #i de e!rei& înainte de secolul al XlV-lea existaseră antiiudaisme1 locale di!erse #i spontane& Ele lasă pro%resi! loc unui antiiudaism unificat teoretizat %eneralizat clericalizat&

4. A;ENCII LUI @ATAN2

;& ) <emeia

*& C stră!ec$e punere su( acuza"ie&
Da începutul ?impurilor moderne în Europa occidentală antiiudaismul #i !înătoarea de !răjitoare au coincis& 5u-i o întîmplare& întocmai ca #i e!reul femeia a fost identificată atunci ca un primejdios a%ent al lui 7atanJ #i nu numai de H%rnenii Gisericii ci în aceea#i măsură #i de judecătorii laici& Este un dia%nostic cu o istorie lun%ă dar9=0 fost formulat cu o rea!oin"ă deose(ită ) #i mai cu seamă difuzat %ra"ie tiparului ca nlcicînd înainte !reme ) de-o epocă în care totu#i arta literatura !ia"a de curte #i teolo%ia protestantă păreau să ducă la o anumită promo!are a femeii& 7e impune să lămurim această situa"ie complexă #i de asemenea să urmărim pe (aza unui nou exemplu transformarea de către cultura diri%uitoare a unei frici spontane într-o frică deli(erată& :titudinea masculină fa"ă de 8al doilea sex9 a fost întotdeauna contradictorie oscilînd între atrac"ie #i repulsie între înminunare #i ostilitate& Iudaismul (i(lic #i clasicismul %recesc au exprimat rînd pe rînd aceste sentimente opuse& Din epoca de piatră oare ne-a lăsat mult mai multe reprezentări feminine decît masculine pînă în epoca romantică fe-+ meia a fost într-un anume fel exaltată& Intîi

zei"ă a rodniciei 8mumă cu sîni ce-#i împlinesc menirea9 #i ima%ine a naturii nesfîr#ite ea de!ine cu zei"a :tena în"elepciunea di!ină eu <ecioara 6ăria oale a iertării depline #i a supremei (unătă"i& Inspirînd poe"ii de la Dante la Damartine 8eternul feminin scria 'oet$e ne înal"ă9& 7fîntul Ioan 'ură de :ur copil #i rău în!ă"ăcel se ru%a într-o zi în fa"a unei J statui a (<ecioarei& :ceasta prinse !ia"ă #i spuse1 8Ioane !ino de sărută (uzele mele #i te !ei umple de #tiin"ă& && 5u te teme9& ;opilul #o!ăi apoi î#i apăsă (uzele pe cele ale 6aicii Domnului& 7in%ur acest sărut îl umplu de o nesfîr#ită în"elepciune #i de cunoa#terea tuturor priceperilor*& :ceastă Hnstireajexaeii& de către (ăr(at a fost contracarată deTa lun%ul timpurilor de frica lui de celălalt sex mai eu seamă& în saci%tăjile cu structuri patriar$ale& C frică a cărei studiere a fost multă !reme ne%lijată #i pe care pînă la o epocă recentă a su(estimat-o c$iar #i psi$analiza& ?otu#i ostilitatea mutuală care ppjimefoelefdTuTi>ojnponOente ale umanită"ii pare să fi 9exîstă<dintotdeauna #i >8poartă toate semnele unui impulsJiicon#tient 9& De aceea reu#ita unui cuplu depinde 9cel pu"in în epoca noastră de punerea în lumină a acestui dat profund #i în orice caz de acceptarea lucidă de ;ătre fiecare dintre parteneri a etero%enită"ii a complementarită"ii #i a li(ertă"ii celuilalt& Da (ăr(at rădăcinile fricii de femeie sunt mai numeroase #i mai complexe decît %îndise <reud care o reducea la teama de j-Tst&rarp ea (I însă#i consecin"ă a dorin"ei feminine de a poseda lO un penis& :ceastă dorin"ă de penis nu-i desi%ur decît un concept fără temei introdus pe furi# în teoria psi$analizei printr-un ata#ament tenace la superioritatea masculină& în sc$im( <reud nota pe (ună dreptate că în sexualitatea femih nină 8totul este o(scur& & & #i foarte %reu de ? studiat în mod analitic+9& 7imone de Geau!oir recunoa#te că 8sexul feminin este misterios c$iar #i pentru femeia însă#i ascuns z(uciumatB *4,

:ceasta în mare parte datorită faptului că femeia nu se recunoa#te în el a#a cum, nu recunoa#te ca fiind ale ei dorin"ele sexului 9& Pentru (ăr(at pro(a(il că maternitatea !a rămîne întotdeauna un profund mister #i 3aren AorneE a su%erat con!in%ător că frica pe care o inspiră femeiafeeluilalt sex "ine printre altele de acest mister iz!or ăl atîtor ta(uuri &&&&terori #j rituri car%ou lea%ă mult mai strîns decît pe companionul ei de marea operăma-nakiiriiB #i face dintr-însa 8sanotuarjalTsirTiuulaiT9& De unde #i destinele deose(iteZZ#i totu#i solidare ale celor doi parteneri ai a!enturii umane elementul matern reprezentînd natura iar elementul patern istoria& De aceea mamele sunt pretutindeni #i totdeauna acelea#i în timp ce ta"ii sunt mult mai condi"iona"i de cultura căreia îi apar"inK& <iind mai aproape de natură #i mai (ine informată=Z0supra tainelor ei femeia a fost întotdeauna creditată în ci!iliza"iile tradi"ionale nu numai "cil+laKul<1r1/eBi<<nL" #i ;?Djjji"exea deZă !indeca sau de a !ătăma cu ajutorul unor re"ete9 misterioase& In compensa"ie #i într-un fel pentru a se !aloriza (ăr(atul s-a definit caTapolinic #i ra"ional prin opozi"ie cu Jerrieia dionisiacă #i OirGtincti!a mai asaltată decît el deZoGscurîtate incon#tient #i !is& Datorită rădăcinilor ei profunde lipsa de în"ele%ere între cele două sexe poate fi descifrată la toate ni!elurile& <emeia rămîne pentru (ăr(at o eni%mă constantă1 el nu #tie ce anume !rea ea ) constatare făcută îndeose(i de <reud& îl dore#te erou #i totu#i caută să #i-* păstreze acasă fie #i dispre"uindu-* cînd o ascultă& <emeia reprezintă pentru (ăr(at eterna contradic"ie !ie cel pu"in atîta !reme cît acesta n-a în"eles că ea înseamnă deopotri!ă dorin"a de a a!ea un (ăr(at #i aspira"ia la sta(ilitate1 două condi"ii necesare pentru realizarea operei creatoare căreia îi este menită& 6ister al maternită"ii dar în mod #i mai lar% mister al fiziolo%iei feminine le%ată de *=@ ciclurile lunare& :tras de femeie (ăr(atul este

în acela#i timp respins de fluxul menstrual de mirosurile #i de secretiunile partenerei sale de lic$idul amniotic de expulzările na#terii& ;unoa#tem constatarea umilită a sfîntului :u%ustin1 =Inter urinam et .aeces nascimur*-" : ce as t ă r ep ul s i e # i al t e l e a s e m ă nă t o ar e a u produs de-a lun%ul timpurilor #i de la un capăt la celălalt al planetei multiple interdic"ii& în perioada ciclului femeia era considerată primejdioasă #i impură& Ea risca să aducă tot soiul de rele& ?re(uia deci îndepărtată& :ceas t ă i m puri t at e noci !ă era ext i ns ă c$i ar #i as u pra l ăuzei as t fel încî t după na# t ere T a t re (uia reconciliată cu societatea printr-un rit purificator& ;$iar #i a#a în multe ci!iliza"ii femeia a fost considerată ca o făptură funda mental spurcată eare era îndepărtată de la anu m i t e p r a c t i c i d e c u l t c ă r e i a m ul t e s a c e r d o " i i îi erau refuzat e interzicîndu-i -se î n %eneral s ă ati n%ă armele& 2 epuls ia fa" ă de 8al doi lea sex9 era întărită de spectacolul decrepitudinii unei făpturi mai aproape de materie decît (ăr- -$atulK #i ca atare mai rapid #i mai !ădit 8pe risa(ilă9 decît cel care pretinde să întrupeze spi ri tul& De unde #i permanen" a #i !ec$im ea temei icono%rafice #i literare a femeii aparent atră%ătoare dar al cărei spate sîni sau pînteo sunt deja putre%ai& 6oralizată această temă a de!enit cre#tină dar %ermanica <r0u Aolle daneza EllefruPen #i suedeza 7\o%snuf!a trei reprezentări ale 8<emeii care ademene#te9 însă î n al căror trup mi #ună !ierm ii sunt de ori- / %ine precre# ti nă - & Pent ru m entalit ă" il e m as cuW line arsenalul parfum uril or fem inine n-a conI s t i t u i t u n c am uf l a j a l d es co m p un er i i !i r t u al e \ sau prezente c$iar a partenereiB . :ceastă am(i%uitate fundamentală a femeii `fdătătoare de !ia"ă #i !estitoare a mor"ii a fost resim"ită de-a lun%ul secolelor #i exprimată mai cu seamă prin cultul zei"elor-mume& PăN In latin(S între urină #i fecale ne na#tem& (5& tr&)& *4.

mîntul mumă este pîntecul nu"ri"ojr dar #i împără"ia rnor"ilpf9iuG pămînt sau în adîncul apeiO&9ZEăr este potir de !ia"ă #i de moarte& Este asemenea acelor urne oretane care păstrau apa !inul #i %rînele dar #i eenu#a defunc"ilor& Ea 8are un c$ip de tene(re scrie 7imone de Geau!oir este $aosul din care purcede totul #i-n care totul tre(uie să se întoarcă într-o zi& & & 5oaptea domne#te în măruntaiele pămîntului& :ceastă noapte în care (ăr(atul riscă să fie în%$i"it #i care este re!ersul fecundită"ii îl înspăimîntă4&9 5u-i înt0mplător faptul că în multe ci!iliza"ii în%rijirea mor"ilor #i ritualurile funerare le-au re!enit femeilor& Pentru că se considera că sunt mult mai le%ate decît (ăr(a"ii de marele ciclu ) !e#nica întoarcere ) care poartă toate fiin"ele de la !ia"ă spre moarte #i de la moarte spre !ia"ă& Ele creează dar #i distru%& De unde #i nenumăratele nume de zei"e ale mor"ii& De unde #i multiplele le%ende #i reprezentări de mon#tri femele& 86uma căpcăună9 (printre care #i 6edeea) este un personaj tot atît de uni!ersal #i de stră!ec$i ca #i cani(alismul însu#i tot atît de stră!ec$i ca #i umanitatea*/&9 In!ers căpcăunii masculini sunt rari& în spatele acuza"iilor aduse în secolele XVXVII împotri!a atîtor !răjitoare ce-ar fi ucis c$ipurile copii ca să-i ofere lui 7atan se afla în incon#tient această frică fără !îrstă de demonul femelă uci%a# de nou-născu"i& Dintre toate reprezentărileT femeiiT#irjj%ătoarjfTifcreai_are& în acela#i timp plăsmuite de (ăr(a"i zei"a $indusă \ali este fără îndoială cea mai %randioasă& <rumoasă #i însetată de sîn%e ea este zei"a 8primejdioasă9 căreia tre(uie să i se sacrifice an de an mii de animale& Ea este principiul matern or( care impulsionează ciclul reînnoirii& Ea pro!oacă explozia !ie"ii& Dar în acela#i timp împră#tie or(e#te ciumă foamete răz(oaie eol( #i ar#i"ă do%oritoare**& 7an%!i-*4K narei 3ali îi răspundeau într-un anume fel

în mentalită"ile elene :mazoanele 8de!oratoare9 de carne omenească Parcele oare tăiau firul !ie"ii Eriniile 8înfrico#ătoare9 8ne(une9 #i 8răz(unătoare9 atît de cumplite încît %recii nu cutezau să le rostească numele& Iar $ulie Griet' 8tur(ata 6ar%ot9 pictată de Grue%el nu exprimă oare la rîndul ei teama masculină în fa"a oar(ei dezlăn"uiri feminine*>B <rica masculină de femeie depă#e#te a#adar teama de castrare identificată de <reud& 5u înseamnă însă că dia%nosticul său ar fi eronat cu condi"ia de a-* deta#a totu#i de a#azisa dorin"ă feminină de a poseda un penis pe care psi$analiza o postulase la începuturile sale iar( !reo do!adă concludentă& Dosare elinice mitolo%ie #i istorie confirmă într-ade!ăr frica de castrare a (ăr(atului& 7-au numărat mai (ine de trei sute de !ariante ale mitului 0a1ina dentata la indienii din :merica de 5ord mit pe care îl re%ăsim în India uneori într-o !ersiune tot atît de semnifieati!ă1 !a%inul nare din"i dar este plin de #erpi& <rica de castrare se exprimă de-a lun%ul unui între% capitol din Ialleus male.icarum partea I cap& IX)& 8Pot oare !răjitoarele să te amă%ească pînă-ntr-atît încit să crezi că "i s-a furat mădularul (ăr(ă"iei sau că "i-a fost desprins de trup*+B9 2ăspunsul este1 da fiind lucru #tiut de altminteri că demonii au cu ade!ărat puterea de a su(tiliza penisul !ictimei alese& :ceastă între(are #i acest răspuns pe care le re%ăsim în majoritatea tratatelor de demonolo%ie din 2ena#tere coincidea pe atunci cu afirma"ii cate%orice în le%ătură cu înnodarea (răcinarului ) ade!ărat ec$i!alent al castrării de !reme ce !ictima se pomenea temporar sau definiti! lipsită de puterea !irilă*,& în incon#tientul (ăr(atului femeia suscită nelini#tea nu numai pentru că este judecătorul sexualită"ii sale dar #i pentru că el însu#i este înclinat s-o înc$ipuie nesătulă compara(ilă unul foo ce tre(uie alimentat întruna de!ora- *4-

toare precum călu%ări"a=& El se teme de cani(alismul sexual al partenerei asimilată întro po!este din 6ali unui tîl! uria# oare rosto%olindu-se în%$ite totul în cale*@& 7au #i-o reprezintă pe E!a ca un ocean pe care cora(ia lui fira!ă plute#te ane!oie ca o %enune care îl soar(e un lac adînc un pu" fără fund& Vidul este manifestarea femelă a perdi"iei& De asemenea tre(uie să reziste tul(urătoarelor c$emări ale unor ;irce sau DoreleE& Pentru că orice ar face (ăr(atul nu-i niciodată cî#ti%ător în duelul sexual& <emeia îi este 8fatală9& Ea îl împiedică să fie el însu#i să-#i împlinească spiritualitatea să afle calea mîntuirii sale& 5e!astă sau amantă ea este temnicera (ăr(atului& In orice caz în ajunul sau pe drumul marilor sale înfăptuiri el tre(uie să reziste ademenirilor feminine& :#a fac Llise #i _uetzalcoatl& : cădea în mrejele ;ircei înseamnă a-"i pierde identitatea& Din India pînă înT:mesrica delafjoemeXe $omerice pînaZ?a9Zlratatele se!ere ale contrareformei re%ăsim tema (ăfr (a"ului care se pierde pTntrucăTs-a a(anAonT" femeîir 6ultă !reme s-a crezut că între (ăr(at #i femeie prietenia este imposi(ilă& ?otul se petrece scrie 6arie-Cdile 6eOtral 8ca #i cum WprieteniaX ar fi fost o in!en"ie a (ăr(a"ilor pentru a-#i domina !ec$ea frică de femeie9& & & De%ătura amicală pare atunci un mijloc de a 8netrtfaliza ma%ia feminină efect al puterii femeii asupra !ie"ii #i a complicită"ii ei eu natura9& ;a atare 8a aser!i femeia înseamnă a stăpîni caracterul primejdios conferit impurită"ii ei fundamentale #i for"ei misterioase pe care o de"ine*.9& 2ău ma%nific plăcere funestă !eninoasă #i în#elătoare femeia a fost aouzată de celălalt sex că a adus pe lume păcatul nenorocirea #i moartea& Pandoră a %recilor sau E!ă iudaică
N Iantis reli1iosa' insectă cunoscută pentru cani*44 (alismul ei& (5& tr&)&

n ia js ^ tis r *

' X ;ei doisprezece o de predicator& 8=-RN lemei acti!itatea sa de PTT T!teT to #& de scria Duca L T6Tate de dufturi Io%naX i IT 7ucîe ioseseraT JTmita aVLtu i B ucenl; **

6a%dalena J N TT %u&

(oli1 6ana cea n femeia lui T uza j tele 0B lor

T

T

z0na si TY"lT& în timp
R (Duca VAI * e afară de I o a T e i f e rămin mor"ii sTe fem l& cruce& Ele ! rple pc

lîn %a T T E!an%$elii

ziua

sa T

.&&'

.&$ !emeii. 9N. tr.:.

cel făcut pentru femeie ci femeia pentru (ăr(at9 (I ,pistola c(tre corinteni' XI 4) ) cu!inte care dezmint par"ial eontextul ) numai că tradi"ia cre#tină a uitat să-#i mai amintească de acest context& ;ît despre cele(ra ale%orie conju%ală ea a de!enit temeiul 8do%mei su(ordonării necondi"ionate a femeii (ăr(atului9 #i a contri(uit la 8sacralizarea unei situa"ii culturale antifeministe>*9& 7ă-i reamintim termenii1 8<emeile să li se supună (ăr(a"ilor lor precum Domnului căci (ăr(atul este cap femeii sale cum ;ristos este capul Gisericii trupul său al cărui Iz(ă!itor este& Fi după cum Giserica i se supune lui ;ristos tot astfel femeile tre(uie să li se supună (ăr(a"ilor lor9 (,pistola c(tre e.eseni' V >>) >,)& Două pasaje din corpusul paulinian au jucat un rol important în excluderea femeilor din func"iile pres(iterialo-episcopale& Primul este cel din ,pistola /nt/i c(tre corinteni (XIV +,)+@)1 8<emeile să tacă în întruniri căci nu le este în%ăduit să ia cu!întulJ să .tea supuse cum însă#i le%ea o spune9& :l doilea pasaj din ,pistola /r"t/i c(tre 3imotei (II **) *,) este la fel de cate%oric ) ?oma dO:Huino se !a sprijini pe el ) #i declară1 85u în%ădui femeii să-* în!e"e #i nici să-* îndrume pe (ăr(at9& 6ajoritatea exe%e"ilor consideră acum aceste două texte ni#te interpolări& Pe de altă parte sfîntul Pa!el #i-a manifestat în repetate rînduri recuno#tin"a fa"ă de femei a căror acti!itate apostolică o secunda pe a lui& ;u i7; %uran"ă că nu era un miso%in& Deducem doarI că împărtă#ea androcentrismul timpului Gău>>&)O 6ar%inalizarea femeii în cultura cre#tină pe cale de a se constitui a fost accentuată de asemenea de a#teptarea sfîr#jtulul Jurnii considerat multă !reme ca iminent de exaltarea Eir%inită"ii #i a castită"ii #i de interpretarea iriasculînfzantă a păcatului ori%inar (@acerea' >;

f2
L i N/ /

III *)K)& De aceea nu tre(uie să ne mirăm oînd %ăsim su( pana primilor scriitori cre#tini #i a Părin"ilor Gisericii trăsături antifeministe foarte apăsate& :dresîndu-se femeii ?ertulian îi spune1 8?u !e#nic ar tre(ui să fii cernită acoperită cu zdren"e #i cufundată în pocăin"ă ca să-"i răscumperi păcatul de-a fi dus la pierzanie neamul omenesc& & & <emeie tu e#ti poarta dia!olului& ?u te-ai atins de pomul lui 7atan #i cea dintîi ai nesocotit le%ea dumnezeiască>+&9 :%resi!itatea #i austeritatea excesi!ă a lui ?ertulian camuflau o ade!ărată a!ersiune fa"ă de misterele naturii #i ale maternită"ii& în $e mono1amia (8Despre mono%amie9) el e!ocă scîr(it %re"urlle femeilor însărcinate sînii surpa"i #i pruncii care z(iară& într-un anume fel spiritul lui ?ertulian se re%ăse#te la sfîntul :m(rozie care pone%re#te #i el căsnicia& Este ade!ărat că exaltînd !ir%initatea el propune un tip de feminism inedit c$emat la o lun%ă existen"ă1 căsnicia nefiind decît o solu"ie în lipsa alteia mai (une iar maternitatea neaducînd decît suferin"e #i necazuri e mai (ine s-o refuzi #i să optezi pentru !ir%initate stare su(limă #i c!asidi!ină>,& Pentru sfîntul Ieronim căsătoria este un dar al păcatului& 7criind unei fete tinere pe care o po!ă"uie#te să rămînă fecioară el tratează cu dispre" porunca (i(lică1 8;re#te"i #i !ă înmul"i"i #i umple"i pămîntul9& 8?e-ncume"i oare să defăimezi căsătoria pe care Dumnezeu a (inecu!întat-oB !ei spune& Dar preferîndu-i fecioria nu înseamnă c0tu#i de pu"in a defăima căsătoria & && 5imeni nu asemuie#te un rău cu un (ine& <emeile măritate tre(uie să fie mîndre că stau în spatele fecioarelor& R;re#te"i #i !ă înmul"i"i #i umple"i pămîntulS (@acerea' I >-)& ;rească #i înmul"ească-se cine !rea să umple

$*,

pămîntul& ;o$orta ta se află în ceruri& R;re#te"i #i !ă înmul"i"i&&&S1 această porruncă s-a împlinit după iz%onirea din rai după %oliciunea #i frunzele de smoc$in ce !esteau îm(ră"i#ările smintite ale căsăto7exualitatea este păcatul prin excelen"ă1 aceas- \ tJ-?ecL7"ie a atîrnat %reu în istoria cre#tină& & ;ăsnicia care nără!e#te omul la desfătări ) i acestea fiind comparate cu 8puroiul9 de către 6etodiu din Climpia ) se opune contemplării lucrurilor di!ine& Dimpotri!ă 8!ir%initatea scrie 6arie-Cdile 6etral inte%ritatea fizică . purificare a sufletului #i înc$inare întru Dumnezeu && & este întoarcere la ori%ine W#iX la imortalitatea căreia îi atestă realitatea=9& Dorin"a fiind pri!ită ca un z(ucium nefast #i insa"ia(il încă din epoca Părin"ilor Gisericii se sta(ilesc pentru multă !reme o serie de rela"ii pe care 6arie-Cdile 6etral le expune în felul următor>K1 a doua OO
mariaj !ir%initate ff căsătorie !ădu!ie f animalitate f per!ersitate S di!initate sfin"enie

fi

De acum înainte mediile Gisericii afirmă drept ade!ăr pentru ele de netă%ăduit că 8!ir%initatea #i castitatea umplu #i populează jil"urile paradisului9 )N formulare din secolul al XVI-lea& Dar de#i exaltă !ir%initatea teolo%ia& n-a contenit cîtu#i de pu"in să teoretizezefjni#cA IjmiajEuncjiară a culturii pe eare?n mocf inconJ 9#tient o adoptase&??um să conciliezi totu#i acest antifeminism cu în!ă"ătura e!an%$elică despre e%ala demnitate a (ăr(atului #i a femeiiB 7fîn-tul :u%ustin reu#e#te aceasta printro distinc"ie uluitoare1 orice fiin"ă omenească declară el posedă un suflet spiritual asexuat #i un trup sexuat& Da indi!idul masculin trupul reflectă sufletul ceea ce nu-i cazul la femeie& Găr(atul este a#adar întru totul ima%inea lui Dumnezeu în timp ce femeia nu-i decît prin suflet trupul ei constituind un o(stacol permanent în exerci- >/,

tarea ra"iunii& Inferioară (ăr(atului femeia tre-* (uie deci să i se supună>-& :ceastă doctrină a%ra!ată ulterior în texte fals atri(uite c$iar sfîntului :u%ustin #i sfîntului :m(rozie a trecut o dată cu ele în faimosul $ecret al lui 'ra"ian (către **,/-**@/) care a de!enit pînă la începutul secolului XX principala sursă oficioasă a dreptului Gisericii>4& :stfel putem citi1 8:ceastă ima%ine a lui Dumnezeu este întrupată în (ăr(at Wmm:damX crea"ie unică o(îrsie a tuturor celorlalte fiin"e umane care a primit de la Dumnezeu puterea de a stăpîni ca loc"iitor al său pentru că este ima%inea unui Dumnezeu unic& De aceea femeia nu a fost făcută după c$ipul lui Dumnezeu9& 'ra"ian î#i însu#e#te textul lui Pseu-do:m(rozie1 85u &de%ea(a femeia n-a fost creată din acela#i lut din care a fost făcut :dam ci dintr-o coastă a lui :dam & & & De aceea Dumnezeu n-a creat la început un (ăr(at #i o femeie nici doi (ăr(a"i nici două femeiJ ci mai întîi (ăr(atul apoi femeia pornind de la acesta+/9& ?oma dO:Huino n-a ino!at a#adar afirmînd la rîndul său că femeia a fost creată mai imperfectă decît (ăr(atul c$iar #i în ce pri!e#te sufletul #i că ea tre(uie să-* asculte 8căci prini firea lucrurilor (ăr(atul este înzestrat cu maiX mult discernămînt #i mai multă ra"iune+*9& InJ sprijinul ar%umentelor teolo%ice el adau%ă #i #tiin"a aristotelică1 sin%ur (ăr(atul joacă un rol poziti! în procrea"ie partenera lui nefiind decît receptacol& De fapt nu există decît un sin%ur sex cel masculin& <emeia este un mascul O deficient& 5u-i de mirare a#ăc?ă<că fiin"a de(i?0 marcată de imbecillitas prin natura ei ) un cli#eu răsrepetat în literatura reli%ioasă #i juridică ) femeia a căzut în mrejele ispititorului& De aceea tre(uie "inută su( tutelă +>& 8<emeia are ne!oie de (ăr(at nu numai ca să procreeze %&5 ca celelalte animale ci c$iar pentru a se !

conduce1 pentru că (ăr(atul este mai desă!îrU#it prin %îndire #i mai puternic prin !irtute++9& ?oma dO:Huino s-a străduit totu#i să desacralizeze interdic"iile relati!e la sîn%ele menstrual adoptînd în această pri!in"ă din interiorul sistemului aristotelic (ineîn"eles o atitudine pe care am putea s-o calificăm drept #tiin"ifică& După el este !or(a de reziduul de sîn%e produs în ultimă instan"ă de di%estieJ el folose#te pentru fa(ricarea trupului pruncului1 tot a#a a zămislit #i 6ăria trupul lui Isus+,& Dar ta(uurile !enite din noaptea timpurilor nu se lasă u#or do(orîte de ra"iune& 5umero#i autori ecleziastici (Isidor de 7e!illa 2ufino da Go-lo%na etc&) precum #i canoni#tii %losatori ai $ecretului lui 'ra"ian au afirmat de-a lun%ul E!ului 6ediu caracterul impur al sîn%elui menstrual referindu-se deseori explicit la Istoria natural( a lui Pliniu& După ei acest sîn%e încărcat de maleficii împiedică %erminarea plantelor #i usucă !e%eta"ia ru%ine#te fierul îm(olnă!e#te cîinii de tur(are& Lnele peniten"iale= interzic femeilor să se împărtă#ească în perioada menstruală #i c$iar să intre în (iserică& De unde în mod %eneral #i interdic"ia în ceea ce le pri!e#te de a oficia litur%$ia de a atin%e !asele+@ de împărtă#anie de a a!ea acces la func"ii rituale & In felul acesta E!ul 6ediu 8cre#tin9 a adi"ionat a ra"ionalizat #i a majorat în mare măsură în!inuiri miso%ine preluate din tradi"ii mo#tenite& JjPe de altă parte cultura se afla acum su( domina"ia clericilor celi(atari care nu puteau decît să exalte !ir%initatea #i să se dezlăn"uie împotri!a ispititoarei ale cărei farmece îi înfrico#au& 5u încape nici o îndoială că frica de femeie a dictat literaturii monastice anatemele lansate periodic împotri!a nurilor amă%itori #i demoniaci ai complicei preferate a lui 7atan din care citărn:
;ăr"i ecleziastice pri!itoare la ritualurile peniten"ei& (5& tr&)&
$D

Cdon a(ate de ;lunE (secolul al X-lea)1 8<rumuse"ea fizică nu răz(ate dincolo de piele& Dacă ar !edea (ăr(a"ii ce ascunde pielea pri!eli#tea femeilor i-ar în%re"o#a& De !reme ce ne scîr(e#te să atin%em cu de%etul un scuipat sau o (ale%ă atunci cum de putem dori să îm(ră"i#ăm sacul acesta de scîrnă+.B9 6ar(orde episcop de 2ennes apoi călu%ăr la :n%ers (secolul al Xl-lea)1 8Dintre nenumăratele capcane pe care du#manul nostru cel !iclean le-a presărat pe toate colinele #i plaiurile lumii cea mai rea #i pe care mai nimeni n-o poate ocoli este femeia sămîn"ă de nenorocire rădăcină a tuturor pierzaniilor care a iscat pe între% întinsul lumii stricăciuni fără de număr&& & <emeia rău dulce fa%ure de ceară #i !enin care cu o spadă muiată în+K miere străpun%e pînă #i inima în"elep"ilor 9& ;ălu%ării fire#te pentru a justifica propriul lor celi(at se străduiau să-i a(ată pe ceilal"i de la căsătorie& :#a procedează 2o%er de ;aen în secolul al Xl-lea1 8;rede-mă frate to"i (ăr(a"ii însura"i sunt neferici"i&&& ;el cu ne!astă slută se scîr(e#te de ea #i-o ură#teJ dacă-i frumoasă se teme %roza! de (er(an"i & & & <rumuse"ea cu !irtutea nu se împacă & & & Vezi o ne!astă că-#i dezmiardă dră%ăstos (ăr(atul #i-* acoperă de dulci sărutări iar în tăcerea inimii ei dospe#te !eninI <emeia de nimic nu se temeJ ea crede că toate-i sunt în%ăduite+-9& :cela#i discurs nedrept #i odios întemeiat pe opozi"ia simplistă întreffal(fsijne%ru ) al( Jiind uni!ersu?J@ăr6fuîuîT iar ne%ru fcel al femeii ) î#i %ăse#te expresie în numeroase sculpturi medie!ale1 la ;$arlieu #i la 6oissac femeia este înlăn"uită de un #arpe iar un imens (roscoi rîios îi de!orează sexulJ la catedrala din 2ouen dansul IrodiadeiJ la catedrala din :uxerre tî-năra fată care călăre#te un "apJ patru exemple */K dintr-o mie&

7ă nu cădem însă noi în#ine în simplism& E!ul 6ediu a exaltat din ce în ce mai mult femeia #i i-a înc$inat nemuritoare opere de artăJ pe de altă parte a in!entat amorul curtenesc care rea(ilitează farmecul fizic #i înal"ă femeia pe un piedestal făcînd-o suzerana (ăr(atului îndră%ostit #i modelul tuturor perfec"iunilor& ;ultul marial #i literatura tru(adurilor au a!ut prelun%iri importante #i în durata lun%ă= au contri(uit mult la promo!area femeii& Dar numai în durata lun%ă& Pentru că tre(uie să spunem că în E!ul 6ediu au fost interpretate #i tratate printr-o anume distan"are la adăpost de orice atin%ere doar personaje feminine de excep"ie deloc reprezentati!e pentru sexul jlor& Exaltarea <ecioarei 6ăria a a!ut ca re!ers f I de!aluarea sexualită"ii& ;ît despre literaturaY curtenească ea n-a reu#it nici măcar în Cccitania teritoriul ei predilect să sc$im(e structurile sociale+4& Pe de altă parte con"inea în ea însă#i o contradic"ie e!identă& 7i%ur a#a-nu-mitul .inJamors (iu(irea pură) acorda ini"iati!a doamnelor #i constituia un fel de triumf asupra miso%iniei aproape uni!ersale fără să ne%e propriu-zis sexualitatea& ;onceptul de asa1 ) adică 8punere la încercare9 în starea de nuditate a partenerilor cu îm(ră"i#ări mîn%îieri #i atin%eri dar refuzul or%asmului masculin ) constituia în cele din urmă o te$nică erotică #i un elo%iu al plăcerii,/ care rupea cu naturalismul !ul%ar #i ostil femeii din cel de al doilea ?oman al tranda.irului" Dar dacă amorul curtenesc su(liniază #i c$iar di!inizează o femeie excep"ională
= Durata lun%ă ) 8la lon%ue duree9 ) formulă pusă în circula"ie de <ernand Graudel pentru a desemna opusul a ceea ce al"i istorici (<ran"ois 7imiand #i PGLI Dacom(e) au numit 8istorie e!enimen"ială9& :#a cum explică <& G& noua istorie economică #i socială cercetează trecutul în 8tran#e mari9 în 8!aste spa"ii cronolo%ice9 uneori de amploare seculară opunînd istoriei e!enimen"iale o 8istorie cantitati!ă9 #i de profunzime ce depă#e#te con#tiin"a contemporanilor e!enimentului care este 8explozi!9 î#i de scurtă durată& (5& tr&)& $*:

#i o feminitate ideală el lasă în sc$im( în !oia soartei imensa majoritate a celui de 8al doilea sex9& De aici palinodiile clericului :ndre le ;$apelain care în $e amore (8Despre iu(ire9) (prin **-@) după ce în primele două căr"i cîntă !irtu"ile doamnei #i atitudinea supusă a îndră%ostitului se lansează apoi într-o diatri(ă furioasă împotri!a !iciilor femeie#ti& ?ot de aici ) în timp ce se lunecă de la amorul curtenesc la amorul platonician ) straniul paradox al unui Petrarca îndră%ostit de Daura an%elică #i ireală dar aler%ic la %rijile cotidiene ale căsniciei #i ostil femeii reale reputată ca dia(olică1 8<emeia & & & e un ade!ărat dia!ol o du#mancă a lini#tii un iz!or de sîcîieli un prilej de %îlce!i de care (ăr(atul tre(uie să se "ină deoparte dacă !rea să trăiască în ti$nă & & & Insoară-se cei care %ăsesc !reun farmec în to!ără#ia unei ne!este în înlăn"uirile nocturne în zmiorcăielile plozilor #i în c$inurile insomniei && & 5oi în#ine dacă ne !a sta în puteri ne !om nemuri numele prin talent #i nu prin căsnicie prin căr"i #i nu prin copii cu,*ajutorul !irtu"ii #i nu cu acela al unei femei 9& <rumoasă mărturisire de e%oism miso%in care do!ede#te în cazul 8celui din"ii om modern9 din ci!iliza"ia noastră cît de sla( a fost impactul amorului curtenesc asupra culturii diri%uitoare încă dominată de clerici& +% Dia9o/i=area fe(eii% ;$iar în epoca lui Petrarca frica de femeie cre#te cel pu"in în rîndurile unei păr"i a elitei occidentale& De aceea se impune să reamintim aici una dintre temele dominante ale căr"ii de fa"ă1 în timp ce epidemiile de ciumă sc$ismele răz(oaiele reli%ioase #i teama de sfîrsitul lumii se adi"ionează creînd o situa"ie care !a dăinui >/4 trei secole cre#tinii cei mai zelo#i do(îndesc con-

#tiin"a numeroaselor primejdii care amenin"ă Giserica& ;eea ce s-a numit 8cre#terea exasperării #i a excesului9 a fost în realitate constituirea unei mentalită"i o(sidionale& Pericolele identifica(ile erau di!erse exterioare #i interioare& Dar în spatele fiecăruia dintre ele se ascundea 7atan& In această atmosferă încărcată de amenin"ări predicatorii teolo%ii #i inc$izitorii !or să mo(ilizeze toate ener%iile împotri!a ofensi!ei demoniace& Pe de altă parte mai mult ca oricînd ei !or să dea exemplu& Denun"area complotului satanic se înso"e#te cu o dureroasă năzuin"ă spre mai multă ri%oare personală& în aceste condi"ii putem presupune pe (ună dreptate în lumina psi$olo%iei adîncimilor că în cazul lor un li(ido reprimat mai mult ,> ca niciodată s-a presc$im(at în a%resi!itate & <iin"e frustrate din punct de !edere sexual #i care nu puteau i%nora ispitele au proiectat asupra aproapelui ceea ce nu !oiau să identifice în ei în#i#i& In felul acesta au creat ni#te "api ispă#itori pe care puteau să-i dispre"uiască #i să-i acuze sco"îndu-se pe ei în#i#i din cauză& în secolul al XlII-lea o dată cu intrarea în scenă a călu%ărilor cer#etori predica"ia capătă .n Europa o importan"ă extraordinară a cărei amploare e destul de %reu s-o măsurăm astăzi& Iar impactul ei a sporit o dată cu cele două 2eforme protestantă #i catolică& ;$iar dacă majoritatea predicilor de odinioară s-au pierdut cele care ne-au par!enit ne în%ăduie să deducem că adeseori ele au fost !e$icolele #i multiplicatorii unui miso%inism cu (ază teolo%ică1 femeia este o fiin"ă predestinată răului& De aceea cu femeia nici o precau"ie nu-i de prisos& Dacă nu i se !or impune îndeletniciri sănătoase cine #tie ce poate să-i mai treacă prin capB 7ă-* ascultăm predicînd pe Gernardino da 7iena1 8?re(uie măturată casaB ) Da& ) Gine& Pune-o să măture& ?re(uie spălate (lideleB Pune-o să le spele& E ce!a de cernutB Pu- >*/

ne-o să cearnă $ai pune-o ce mai staiI ?re(uie spălate rufeleB Pune-o să le spele în casă& ) Păi a!em slujnicăI ) Fi ce dacăB 7ă le spele ea Wne!astaX nu c-ar fi mu s a i s ă fa că ea as ta c i ca s - o p ui la trea(ă& Pune-o să ai(ă %rijă de copii să spele scutecele #i ce mai e pe-acolo& Dcică n-o deprinzi să facă de toate o s-ajun%ă doar o (ună (ucă"ică de muiere& 5-o ierta o clipă ascultă ce-"i spun& ;îtă !reme nu-i !ei da ră%az nici să-#i tra%ă sufletul măcar n-o să stea pe la ferestre #i n-o să-i z(oare mintea la toate (azaconiile,+9& în lucrările predicatorului alsacian ?$omas 6urner mai cu seamă #on<ura2ia nebunilor #i
#on.ra2ia pun1a)ilor ) amîndouă din *@*> )

nici (ăr(atul nu-i cru"at e drept dar femeia apare într-o lumină mult mai defa!ora(ilă ,,& In primul rînd ea este un 8dia!ol domestic91 nu pre%eta a#adar să-"i c$elfăne#ti din cînd în cînd soa"a care !rea să te stăpînească ) nu se zjice de altfel că femeia are nouă !ie"iB :poi e îndeo(#te în#elătoare !anitoasă stricată #i coc$etă& Ea este momeala de care se folose#te 7atan ca să atra%ă în infern celălalt sex1 aceasta a fost tema inepuiza(ilă a predicilor secole de-a rîndul& Do!adă printre multe altele acuza"iile lansate de trei predicatori cele(ri din secolele XV #i XVI1 6enot 6aillard #i 'la-pion & & & 8<rumuse"ea la o femeie este cauza multor rele9 afirmă 6enot care fără a fi de altminteri ori%inal tună #i ful%eră împotri!a modei1 8;a să atra%ă pri!irile Wfemeia care nu se mul"ume#te cu îm(răcămintea potri!ită stării saleX se !a împopo"ona cu tot soiul de %ăteli fără rost1 mîneci lar%i capul înzorzonat pieptul despuiat pînă la (uric su( un !ăl stră!eziu prin care !ezi tot ce s-ar cu!eni să nu !adă nimeni &&& în astfel de !e#minte dezmă"ate cu cartea de ru%ăciuni la su(suoară trece prin fa"a unei case unde se

află !reo zece (ăr(a"i care o urmăresc cu pri!iri pofticioase& Ei (ine nu-i unul dintre ace#tia care din pricina ei să nu cadă într-un păcat de neiertat,@9& După 6aillard trena roc$iilor lun%i 8sfîr#e#te prin a face ca femeia să semene cu o ji!ină după ce că oricum îi seamănă prin purtările ei9& Iar 8sal(ele (o%ate lan"urile de aur care-i încin% %îtul9 arată 8că dia!olul o stăpîne#te #i o tra%e după el le%ată #i înlăn"uită9& Doamnele din !remea aceea adau%ă el se desfată citind 8căr"i de#uc$eate în care-i !or(a de iu(iri necu!iincioase #i petreceri desfrînate în loc să citească din marea carte a con#tiin"ei #i a cucerniciei9 în fine 8lim(ile (lor) & && flecare pricinuiesc mari necazuri,.9& 'lapion du$o!nicul lui ;arol _uintul refuză la rîndul lui să "ină seama de mărturia 6ăriei 6a%dalena în le%ătură cu în!ierea lui Isus1 8;ăci dintre toate făpturile femeia este cea mai nestatornică #i mai sc$im(ăcioasă #i de aceea n-ar putea aduce o mărturie mul"umitoare împotri!a du#manilor credin"ei noastre,K9 ) transfer pe planul teolo%ic al sentin"ei juri#tilor1 8<emeile ) în fa"a tri(unalelor ) sunt întotdeauna mai pu"in demne de crezare decît (ăr(a"ii,-9& De-a lun%ul secolelor litaniile antifeministe recitate de predicatori nu se !or deose(i prea mult decît su( aspectul formei& în secolul al XVII-lea Jean Eudes cele(ru promotor al misiunii interne acuză #i el în spiritul sfîntului Ieronim1 8amazoanele dia!olului care se înarmează din cap pînă-n picioare ca să pornească răz (oi împotri!a castită"ii #i care cu părul lor cîrlion"at cu mult me#te#u% cu (en%$iurile lor cu %oliciunea (ra"elor a umerilor #i a pieptului o ucid pe această prin"esă a ceru lui în sufletele pe care le măcelăresc ca #i pe-al lor de altfel cel dintîi,49& **>

Da începutul secolului al XVIII-lea 'ri%nion de 6ontfort 8declară răz(oi9 tuturor femeilor coc$ete #i !anitoase unelte ale infernului1 <emmes (ra!es & filles (elles _ue !os c$armes sont cruelsI _ue !os (eautes i$fideles <ont perir de oriminelsI i Vous paierez pour ces 0mes jO _ue !ous a!ez fait pec$er JX _ue !os pratiHues inf0mes i Cnt enfin fait tre(uc$er& i. ?ant Hue je serai sur terre '^S Idoles de !anite Je !ous declare la %uerre :rme de la !erite@/=& 7ă reamintim că este !or(a aici de ni#te cîntări reli%ioase compuse pentru uzul credincio#ilor #i că în mintea autorului ele constituiau tot ni#te predici& :cestea de-a lun%ul secolelor au exprimat în formele cele mai di!erse frica permanentă în fa"a celuilalt sex a unor clerici condamna"i prin le%ăm0nt la castitate& ;a să nu cadă în mrejele femeii o declară neo(osit primejdioasă #i dia(olică& :cest dia%nostic dueea la ni#te contra-ade!ăruri uluitoare #i la o în%ăduin"ă ie#ită din comun fa"ă de (ăr(a"i& 6ărturie acest extras dintr-un pane%iric al lui Aenric al IV-lea rostit în *KK. la cole%iul din Da <lec$e== de superiorul acestuia1 87ă deplîn%em aici domnilor trista soartă T a re%ilor la !ederea artificiilor funeste cărora le-a căzut !ictimă Aenri al IV-lea& Ln
= <emei de ispra!ă fete frumoase Y ;e crude sunt farmecele !oastreI Y ;um frumuse"ile !oastre în#elătoare Y Duc la pieire criminaliI YY Ve"i plăti pentru aceste suflete Y Pe care le-a"i împins la păcat Y Pe care purtările !oastre ticăloase Y De-au smintit pînă la urmă& YY ;ît mă !oi afla pe lume Y Idoli de !anitate Y Vă declar răz(oi Y :!înd drept armă ade!ărul& f == ;ole%iul iezuit din la <lec$e era ce*e-ru +nainte >*+ de 2e!olu"ie& (5& tr&)&

sex primejdios uftă de oele mai sfinte le%i ale cu!iin"ei #i ale modestiei îm(ină farmecele fire#ti cu #iretlicurile me#te#u%ului său dia(olic atacă fără de ru#ine face ne%o" cu !irtutea sa #i-#i dispută a!antajul umilitor de a-* mole#i pe eroul nostru #i de a-i corupe inima@*9& :stfel predica mijloc eficace al e!an%$elizării îneepînd din secolul al XIA-lea a difuzat fără contenire #i a inculcat în mentalită"i frica de femeie& ;eea ce în E!ul 6ediu timpuriu era discurs monastic a de!enit apoi prin lăr%irea pro%resi!ă a auditoriului a!ertisment înfrico#at pentru uzul între%ii Giserici instruite care a fost îndemnată să identifice !ia"a clericilor cu cea a mirenilor sexualitatea cu păcatul E!a ou 7atan& Gineîn"eles că predicatorii nu făceau decît să !ul%arizeze #i să răspîndească pe scară lar%ă cu ajutorul jocului oratoric o doctrină fundamentată de multă !reme prin lucrări sa!ante& Dar #i acestea la rîndul lor au cunoscut o răspîndire nouă %ra"ie tiparului care a contri(uit la deni%rarea femeii întărind totodată ura împotri!a e!reilor #i teama de sfîr#itul lumii& :stfel de exemplu $e planctu ecclesiae (8Plîn%erea Gisericii9) redactată prin *++/ la cererea lui Ioan al XXII-lea de franciscanul :l!aro PelaEo pe atunci mare penitencier= la curtea din :!i%non& :ceastă lucrare @> azi uitată merită să fie dez%ropată din (i(lioteci & Ea a fost tipărită la Llm în *,K, reeditată la DEon în *@*K #i la Vene"ia în *@./ ) indica"ii cronolo%ice #i %eo%rafice care ne în%ăduie să %$icim o audien"ă relati! importantă cel pu"in în lumea clericilor c$ema"i să modeleze con#tiin"ele& Cr în cea de a doua parte a ei putem citi un lun% catalo% cu cele două sute de 8!icii #i nele%iuiri9 ale femeii& în această pri!in"ă De planctu & & &
= Preot dele%at de episcop pentru dezle%area anu mitor cazuri speciale& (5& tr&)& >*,

seamănă mult prin structura #i paralelismul inten"iilor cu @ortalicium .tdei' lucrare îndreptată împotri!a e!reilor& ?ot ce a!ea să con"ină mai miso%in Ialleus male.icarum apare formulat în $e planctu & & & cu numeroase referiri la ,cle%iasticul' la Pildele lui >olomon' la sfîntul Pa!el #i la Părin"ii Gisericii& :ceste citate de!in incendiare pentru că sunt scoase din context #i împinse ar(itrar pe fă%a#ul unui antifeminism !irulent& :m putea deci considera $e planctu" "" drept documentul major al ostilită"ii clericale fa"ă de femeie& Dar această c$emare la răz(oiul sfînt împotri!a aliatei dia!olului nu poate fi în"eleasă decît dacă este repusă în mediul care a lansat-o1 mediul ordinelor de călu%ări cer#etori preocupa"i de e!an%$elizare #i în%rijora"i de decăderea corpului ecleziastic& ;artea I tratează fără prea multă ori%inalitate procesul de constituire a Gisericii& ;ea de a doua în sc$im( expune la modul patetic starea lamenta(ilă a cre#tinătă"ii& ;$iar în miezul acestei lun%i jelanii în capitolul XDV ) cel mai întins din !olumI ) se situează litania în!inuirilor adresate fiicelor E!ei& <ranciscanul pune în cauză cînd 8femeile9 sau 8unele femei9 cînd 8anumite femei9 cînd mai cate%oric 8femeia9 #i o judecă fără ca acuzata să (eneficieze !reodată de asisten"a unui a!ocat& Din capul locului reiese limpede că ea împărtă#e#te 8toate !iciile (ăr(atului a!îndu-le însă în plus pe ale ei dia%nosticate precis de 7criptură1 85r& *1 Vor(ele ei sunt mieroase & & &J nr& >1 Este în#elătoare & & &J nr& *+1 Este plină de răutate& Crice răutate #i orice stricăciune de la ea purcede (Ecl& XXXV)& & & J nr& ,,1 -Este flecară mai ales la (iserică & &&J nr& -*1 ;uprinse deseori de ne(unie ele î#i ucid copiii & & &J nr& */>1 :numite femei sunt de neîndreptat &&&9 în ciuda inten"iilor metodice acest catalo% con"ine multe repetări #i-i lipse#te coeren"a de

fond& Este prefera(il deci să re%rupăm în #apte puncte ar%umentele principale ale unui rec$izitoriu care amal%amează fără ca însu#i autorul să-#i dea seama acuza"ii teolo%ice frică ancestrală de femeie autoritarism al societă"ilor patriar$ale #i or%oliul clericului mascul& a) :cuza"ie ini"ială cel pu"in la ni!elul e!i dent al con#tiin"ei1 E!a a fost 8începutul9 #i 8mama păcatului9& Ea înseamnă pentru nefe rici"ii ei descenden"i 8iz%onirea din paradisul terestru9& De acum înainte <emeia este a#adar 8arma dia!olului9 8stricătoarea oricărei le%i9 iz!orul oricărei pierzanii& Ea este 8o %roapă adîncă9 8un pu" strimt9& 8Ea îi ucide pe cei pe care i-a în#elat9J 8să%eata pri!irii sale îi uci de #i pe cei mai !iteji (ăr(a"i9& Inima ei este 8la"ul !înătorului9& Ea este 8 o moarte amar nică9 #i prin ea am fost cu to"ii condamna"i la moarte (introducere #i nr& . K #i *.)& a) <emeia ispite#te (ăr(a"ii cu nurii ei amă %itori pentru ca să-i atra%ă în prăpastia plăce rii sim"urilor& Cr 8nu-i mîr#ă!ie la care să nu ducă preacur!ia9& ;a să !iclenească mai (ine ea se (oie#te se sulemene#te ajun%e să-#i pună pe cap pînă #i părul mor"ilor& ;urtezană prin însă#i natura ei îi plac dansurile care a"î"ă pofta& Ea întoarce 8(inele în rău9 8firescul în nefiresc9 mai cu seamă în domeniul sexual& 8Ea se împreunează cu do(itoacele9 călăre#te (ăr(atul cînd face dra%oste (!iciu care se spune că ar fi pro!ocat potopul) sau 8înc0lcind cu ră"enia #i sfin"enia căsătoriei9 acceptă unirea cu (ăr(atul în felul do(itoacelor& Lnele se mă rită cu o ru(edenie apropiată sau cu na#ul lor altele sunt concu(ine de preo"i sau de mireni& :numite femei au raporturi sexuale prea de !reme după na#tere sau în timpul ciclurilor (nr& @ >+ >, >@ O >. >K +* +> ,+ ,@ K/)& a) Lnele femei sînt 8%$icitoare nele%iuite9 #i fac farmece& :ltele 8foarte criminale9 8folosind descîntece maleficii #i me#te#u%ul lui Me(ulon9 împiedică procrea"ia& Ele pro!oacă steri litatea cu (uruieni #i mixturi ma%ice& 8Deseori >*=

W!om remarca insisten"a asupra acestui ad!er(X ele înă(u#ă din ne(ă%are de seamă pruncii culca"i Wcu eleX în patul lor& Deseori îi ucid apucate de zminteală& Lneori cola(orează la să-!îr#irea adulterului1 fie împin%înd fecioare la desfrîu fie înlesnind a!ortul !reunei fete care s-a dedat la preacur!ie9 (nr& ,+ K4 -/ -*)& d) :cuza"ia cea mai îndelun% dez!oltată )& ocupă a opta parte din între%ul capitol ) este redactată astfel1 <emeia e a%entul idolatriei& ;ăci 8ea îl face pe (ăr(at să calce le%ea #i să-#i rene%e credin"a91 prin aceasta fiind ase menea !inului care pro!oacă acela#i rezultat& ;înd te la#i pradă patimii trupe#ti înal"i tem plu unui idnl #i)* părăse#ti pe Dumnezeu cel ade!ărat pentru ni#te di!inită"i dia!ole#ti& :#a a făcut 7olomon care a a!ut nu mai pu"in de #aptezeci de ne!este ) 8ele au fost aproape ca ni#te re%ine9 ) #i trei sute de concu(ine& Pe !remea destră(ălărilor sale aducea jertfe idoli lor la care se înc$inau #i ele1 :starte ?$amuz 6olo$ etc& Pilda lui rea o urmează #i cre#tinii cînd se culcă cu e!reice sau musulmane (nr& >* >>)& d) In ru(rica a cincea putem %rupa o serie de repro#uri risipite de-a lun%ul celor o sută două (oa(e din acest ne%ru #ira%1 femeia este 8smintită9 8cîrcota#ă9 8nestatornică9 8fleca ră9 8i%norantă9 8!rea totul dintr-odată9& Ea este 8certărea"ă9 #i 8nă(ădăioasă9& 85u-i mînie mai apri%ă decît a ei9& Ea este 8pizma#ă9& Iată de ce Ecleziastul (XXVI) spune1 8:mărăciune #i durere este femeia care pizmuieste altă femeie #i asta pentru că lim(a ei este ca (iciul9& Ea tra%e la (ăutură (ebriesa! dar î#i pierde repede min"ile& Cr o femeie (eată e un spectacol ru#i nos #i care nu poate fi ascuns (nr& @ - *+ *, *K *-)& d) 7o"ul tre(uie să nu ai(ă pic de încredere
()

î n n e ! a s t a l u i & L n e o r i î l p ă r ă s e # t e o r i 8 î i a d u c e u n m o # t e n i t o r f ă c u t c u ( ă r (

at străin9 ori îi otră!e#te !ia"a cu (ănuielile #i %elozia ei& >*K Lnele femei nesocotind !oin"a so"ului dau

I

de pomană mai mult decît ar în%ădui el& :ltele 8cuprinse de-o pornire năstru#nică !or să îm(race straie de !ădană în ciuda (ăr(atului lor căruia nu-i ra(dă împreunarea trupească9& De îndată ce la#i frîu li(er femeii în căsnicie ea de!ine tiranică1 8Dacă nu-"i !a da ascultare te !a face de ru#ine în fa"a du#manilor tăi9& 8Ea dispre"uie#te (ăr(atul de aceea nu tre(uie să-i dai putere9& Fi-apoi cum s-o împiedici să re!erse 8o ură aproape nati!ă9 asupra fiilor #i fiicelor dintr-o primă căsătorie a ta asupra %inerilor #i a nurorilorB (nr& @ ** *> *@ *. >/ +, KK K-)& %) Cr%olioase #i în acela#i timp impure femeile stîrnesc tul(urare în !ia"a Gisericii& Ele sporo!ăiesc în timpul sluj(elor #i iau parte la ele cu capul dez!elit în ciuda recomandărilor sfîntului Pa!el& Cr s-ar cu!eni să-#i acopere părul 8în semn de supunere #i de ru#ine pentru păcatul pe care femeia cea dintîi *-a adus pe lume9& Lnele călu%ări"e atin% #i spurcă pînzele sfin"ite sau !or c$iar ele să cădelni"eze altarul& 8Ele se a"in în interiorul corului după %rilaj #i se cred îndreptă"ite să-i slujească pe preo"i&9 O Ele citesc #i predică din înaltul am!onului9 ca #i cum ar a!ea acest drept& Lnele sunt in!estite cu func"ii care de fapt le sînt interzise sau coa(itează cu clericii& :ltele de"in ran%uri retri(uite în ierar$ia re%ulară ) statut pe care Giserica nu *-a apro(at ) #i acordă (inecu!în-tarea solemnă #i episcopală (nr& ,, @K @- @4 .* .@ .- K+ K,)& 7ă remarcam în trecere a-ceastă frică a unui călu%ăr de a !edea femeile punînd stăpînire pe func"ii clericale frică ce i-a o(sedat secole de-a rîndul pe oamenii Gisericii care se temeau că intruziunea femeilor pe această cale ar duce la pră(u#irea unui între% sistem& Da o distan"ă de două sute cincizeci de ani iezuitul Del 2io reia acuza"ia lui PelaEo #i !or(e#te cu indi%nare despre 8 o anumită călu%ări"ă care făcea pe preotul #i împărtă#ea popula"ia cu ostii pe care le sfin"ea ea însă#i@+91 acte monstruoase a căror repetare ar ruina ne- >*

): $)B

%re#it din temelii %randioasa construc"ie ecleziastică& Dar să ne întoarcem la PelaEo& :juns la numărul o sută doi al litaniei sale franciscanul spaniol conc$ide că su( o înfă"i#are smerită femeile ascund un temperament or%olios #i incori%i(il semănînd prin aceasta cu e!reii& Din analiza de mai sus reiese limpede că prin tonul #i con"inutul lor acuza"iile #i impreca"iile lui PelaEo trimit într-o destul de lar%ă măsură la o întrea%ă literatură miso%ină anterioară în care %ăsim adunate o seamă de poeme monastice #i cel de al doilea ?oman al 3randa.irului" în acela#i timp însă ele marc$ează trecerea la o nouă etapă a antifeminis-mului clerical& ;a să în"ele%em mai (ine acest antifeminism să recitim extrase dintr-un $e contemptu .eminae (8Despre dispre"ul fa"ă de femeie9) (în !ersuri) scris în secolul al XII-lea de Gernard de 6orlas călu%ăr în mînăs-tirea de la ;lunE a cărui operă poetică se împarte între lauda 6ăriei dispre"ul fa"ă de lume #i descrierea înfrico#ătoare a Judecă"ii de apoi1 <emeia mîr#a!ă femeia fă"arnică femeia mi#elnică 6înje#te ce-i curat urze#te nele%iuiri terfele#te orice faptă && & <emeia-i fiară păcatele-i sunt ca nisipul& -9 Dar totu#i n-o să le pone%resc pe cele OO(une pe care se cu!ine să le (inecu!întez & && <emeia cea nemernică să-mi fie acuma prilej de scriere #i !or(ă & && Crice femeie se (ucură la %îndul păcatului #i la traiul în păcat& 5ici una fire#te nu-i (ună c$iar de sentîmplă să fie !reuna (ună <emeia (ună-i tot lucru rău #i mai că nui Z9 nici una (ună& <emeia-i lucru rău carne spurcată #i toată numai stîr!

XN 'ata să te piardă născută să în#ele #i-n#elătoare iscusită 'enune fără fund !iperă afurisită putre%ai strălucitor Potecă lunecoasă&&& cucu!aie fioroasă poartă tuturor desc$isă dulce otra!ă&&& Ea se poartă du#mănos cu cei care-o iu(esc #i-i prietenă cu du#manii ei&&& 5imic nu-i scapă zămisle#te cu tatăl ei #i cu fiul fiului ei ;ur!ă nesătulă unealtă a pierzaniei iz!or de stricăciune & & & ;îtă !reme plu%arii î#i !or însămîn"a o%oarele #i !or cule%e rodul lor Deoaica asta !a ra%e fiara asta !a pustiii potri!nică firii& Ea este delirul suprem !ipera ce-o încălze#ti la sînul tău (ici necru"ător & & & Lna sin%ură e mai di(ace prin tertipurile ei decît to"i (ăr(a"ii& & & C lupoaică nu-i mai cruntă căci n-o întrece în cruzime 5ici un #arpe nici un leu & && <emeia-i #arpe fioros prin inima prin c$ipul sau prin faptele ei& C flacără mistuitoare se ca"ără în pieptul ei cu un !enin& <emeia rea se (oie#te #i se %ăte#te cu păcatele ei Ea se sulemene#te se preface se presc$im(ă si se căne#te & & & :mă%itoare prin strălucirea ei nără!ită în crimă ea însă#i crimă-ntruc$ipată &&& Pe c0t îi stă-n putere îi place să dăuneze &&& <emeie spurcată nără!ită-n !iclenii !îl!ătaie de delir Pierzanie dintru început păcăto#enie întruc$ipată capcană a nepri$ănirii Ea î#i smul%e din pîntec propriile-i !lăstare & && Ea î#i su%rumă plodul îl părăse#te îl ucide într-o funestă înlăn"uire& >*

$$)

<emeie !iperă nicidecum făptură omenească ci fiară săl(atică #i sie#i necredincioasă Ea este uci%a#a copiilor #i mai întîi a propriilor ei copii 6ai cumplită decît aspida #i mai tur(ată decît tur(atele & && <emeie fă"arnică femeie spurcată femeie scîr(a! nică& Ea este tronul lui 7atan ru#inea-i pentru ea po!arăJ lipse#te din calea ei cititorule@,& Dectura acestor in!ecti!e necru"ătoare ne demonstrează că în anumite pri!in"e :l!aro Pe-laEo nu era prea ori%inal& în poemul atît de ne%ru al lui Gernard de 6orlas %ăsim deja elementele stereotipate pe care le-a preluat franciscanul spaniol1 trecerea de la incriminarea limitată a femeii ticăloase la desconsiderarea în (loc a tuturor femeilorJ acuza"iile aduse împotri!a perfidiei !icleniei #i !iolen"ei celuilalt sexJ împotri!a destră(ălării nestăpînite a femeii a di(ăciei cu care se (oie#te #i se sulemene#te a instinctelor sale criminale care o duc la a!orturi pro!ocate #i la infanticid& <iică !îrstnică a lui 7atan ea este un 8$ău9 al pierzaniei& Dar :l!aro PelaEo retu#ează #i a%ra!ează acest discurs miso%in altminteri (anal în lumea monastică& în primul rînd )U #i acesta e esen"ialul ) el aduce numeroase texte (i(lice în sprijinul fiecărei afirma"ii conferindu-i 8le%itimitate9& în al doilea rînd demonstrează cu amploare sporită că femeia este slujitoarea idolatriei ) am !ăzut importan"a pe care o acordă acestei teme ) că (ăr(atul tre(uie să-#i "ină (ine ne!asta în frîu #i în fine că elementul feminin caută să tul(ure !ia"a cotidiană a Gisericii& ;a urmare apar o(iecti!ele acestor a!ertismente& :l!aro PelaEo nu le dă călu%ărilor numai sfaturi& ;a predicator #i confesor el se adresează tuturor credincio#ilor atît clerului secular cît #i mirenilor& Predica"ia sa îm(racă a#adar o uni!ersalitate pe care n-o a!eau predicile (enedictinilor #i ale cistercie-

ce

care

se

W der

L>e

j fericite a jff nT
_aYn
sîn

sas @sssss A>
f nar zu%ră!it
feme le care pQ e e meie care 1/n> mai la rel elR eBte 7ln Tă
n

O9L#urat de n &

9 si

7r i

VTtoareB& _ Rună && C Of P se %îndeste 8Rf9
min

uB4J răuJ orl

rirea

Dum

mmm m
*/

I. s iS i
.oi

tie& >>>

:< :< '=

% 5 <

8mai amară decît moartea cu alte cu!inte decît dia!olul al cărui nume este moartea potri!it :pocalipsei.+9& C dia(olizare a femeii ) căzută în dezonoare o dată cu sexualitatea )1 iată rezultatul la care ajun% într-un 8climat dramatizat.,9 atîtea reflec"ii clericale pri!itoare la primejdia pe care o reprezintă atunci pentru oamenii Gisericii #i pentru întrea%a Giserică pe care ace#tia o anexează eternul feminin& <. >i cur u* o!icia* de pre !emeie *a !+r?itu* eco*u*ui a* @4I7*ea ?i +nceputu* ce*ui de a* @4II7*ea. a& &l teolo1ilor" :c"iunea antifeministă a Idlleus-nlui' a cărui lar%ă difuzare.@ am marcat-o mai sus s-a aflat întărită la sfîr#itul secolului al XVI-lea #i începutul celui de al XVII-lea printr-un discurs teolo%ic cu multiple fa"ete& Din capul locului tre(uie spus că teolo%ii demonolo%i au repetat cu insisten"ă tezele din Ialleus" Del 2io afirmă că 8în ceea ce pri!e#te sexul al femeilor este mai suspect9 că este 8im(ecil9 #i 8a(undă în pasiuni apri%e #i !e$emente9& Dominate de ima%ina"ie 8nefiind atît de (ine înzestrate Wca (ăr(a"iiX cu ra"iune #i pruden"ă9 ele se lasă u#or 8momite9 de demon& în!ă"atul iezuit constată că scrierile sacre men"ionează foarte pu"ine 8profetese ale lui Dumnezeu9 fa"ă de puzderia celor aflate în sluj(a idolilor la pa%ini& După el 8desfrîul luxul #i a!ari"ia9 sunt defectele o(i#nuite ale femeilor ele fiind de asemenea prin firea lor 8u#uratice .. $aimanale lim(ute cîrcota#e însetate de laude 9& Da ni!elul unei ci!iliza"ii afirma"iile demonolo%ilor dominicani sau iezui"i erau poate mai pu"in primejdioase pentru 8al doilea sex9 decît cele ale cazui#tilor care prin intermediul confesorilor a!eau un impact considera(il a- >7

supra mentalită"ii cotidiene& 7prijinindu-se pe Vec$iul ?estament Genedicti afirmă în >uma p(catelor că 8femeia Wsă su(liniem acest sin%ular colecti!X arde pri!ind & & & adică se arde #i îi arde pe ceilal"i9& 6ai departe el adau%ă1 8&&& [n"elep"ii antici ne-au în!ă"at că ori de cîte ori (ăr(atul !or(e#te !reme îndelun%ată cu femeia el î#i %ră(e#te pierzania #i se a(ate de la cele sfinte #i pînă la urmă cade în infern& Iată ce primejdii te pîndeso cînd î"i place prea mult să flecăre#ti să rîzi #i să trăncăne#ti cu femeia fie (ună fie rea& Fi cred că aceasta !rea să conc$idă #i paradoxal Ecleziasticului= cînd spune că 8mai (ună este răutatea (ăr(atului decît femeia de (ine făcătoare.K9& 7emnificati!ă pentru %eneralizările acuzatoare în care se an%ajează în mod constant U) #i incon#tient ) teolo%ii #i morali#tii epocii este lectura cu!întului 6VDIE2 a#a cum o propune Genedicti& Punînd în %ardă împotri!a 8femeii stricate9 el afirmă că ea 8tîră#te după sine9 tot soiul de nenorociri exprimate prin cele #ase litere ale acelui cu!înt1 61 la .emme mau0aise est le mal des mauK (femeia rea este răul relelor)J V1 la 0anite des 0anites (de#ertăciunea de#ertăciunilor)J D1 Ma luKure des luKures (desfrîul desfnurilor)J I1 WiraX1 la cholere des choleres (mînia mîniilor)J E1 (aluzie la Erinii)1 la <urie des .Ories (furia furiilor)J .21 la ruNne des roNaumes (pră(u#irea re%atelor) 9 în principiu nu-i !or(a aici decît de 8femeia rea9 dar de !reme ce în folosirea curentă cu!întul mulier a ajuns să indice ansam(lul celuilalt sex nu înseamnă oare că acest sex constituie în mod %lo(al o primejdieB DarT să lăsăm aceste lucrări masi!e de cazuistică #i să ne ocupăm de mărun"i#ul cules din manualele confesorilor #i în special de cexr I #artea /n2elepciunii lui Isus' .iul lui >irah din Vec$iul ?estament& (5& tr&)&

%rijă că "ii prea fă"i# partea femeii&& & :ltminteri de !ei pone%ri so"ul în fa"a ne!estei Wcum femeile sunt ironice #i indiscrete din fireX ea nu !a înceta să-* în"epe #i să-* cicălească cu %re#eala pentru & care l-ai dojenit&&& astfel so"ul se !a înciuda #i mai tare iar ne!asta se !a o(răznici #i mai mult& Din partea mea Wîn asemenea cazX && & eu le-a# aminti femeilor de cinstirea ce-o datorează so"ilor #i le-a# înfă"i#a marile pedepse pe care le pre%ăte#te Dumnezeu împotri!a neru#inării #i trufiei acelora dintre ele care uită de-o îndatorire atît de sfîntă #i de îndreptă"ită1 prin urmare ele tre(uie să în%$ită #i să îndure cu ră(dare toate ponoasele de care se plîn% doar pentru că mintea lor neajutorată nu pricepe că acestea numai din K@ curiozitatea #i din neascultarea lor li se tra% 9& încă de la sfîr#itul secolului al XVI-lea aceste rînduri au fost citite de mii #i mii de confesori care au fost îndrumătorii spirituali a zeci de milioane de cămine& Dispre"ul fa"ă de femeie pe care îl !e$iculau este e!ident ) un dispre" ce camufla frica de o fiin"ă misterioasă #i amenin"ătoare în fa"a căreia tre(uia să ao"ioneze solidaritatea masculină cu alte cu!inte complicitaitea dintre preot #i so"& b" `tiin2a medical( :lături de oamenii Gisericii alte persoane importante ) medicii ) au afirmat de asemenea inferioritatea structurală a femeii& 6o#tenitori în această pri!in"ă ai concep"iilor antice dar reluîndu,e pe seama lor ei le-au difuzat pe o scară lar%ă %ra"ie tiparului în sectoarele cele mai di!erse ale culturii diri%uitoare& Din această perspecti!ă se pune între(area cum tre(uie să interpretăm cele scrise de călu%ărulmedic 2a(elais despre 8al doilea sex9 >>-

mai ales a 3reia #arte" & !rut el oare să ia pozi"ie în 8Disputa despre femei=9B :ceasta s-a iscat c$iar la începutul secolului& Din *@/+ 7Emp$orien ;$ampier pu(licase ;ora(ia doamnelor 0irtuoase" In sens opus ?iraHueau a scos în& *@*+ prima edi"ie a unei lucrări !iolent anti-Jeminine1 $e /e1ibus connubialibus (8Despre le%ile căsniciilor9)& 8Disputa9 pro-priuzisă se situează însă în jurul anilor *@,/-*@./& In *@,*-*@,> apar LJ&mie de cour (8Iu(ita curteană9) de Da Gorderie ) carte ostilă femeii ) #i La par<aite &mie (8Iu(ita desă-!îr#ită9) de :ntoine Aeroet 'are dimpotri!ă face elo%iul femeii& *@,, este anul cînd apare La $elie' ob<et de plus haute 0ertu (8Dalie făptură nespus de !irtuoasă9) de 6auriee 7ce!e& & 3reia #arte a lui 2a(elais e din *@,.& în *@@@ <ran#ois de Gillon care pu(lică <ort ineKpu1nable de lJhonneur du seKe <e-minin (8;etatea de necucerit a cinstei sexului feminin9) îl consideră pe autorul lui Gar1antua )i Panta1ruel un inamic #i un deni%rator al femeii& De unde #i ideea 'ă a 3reia #arte ar constitui o luare de pozi"ie în 8Dispută9 #i mai exiaet un răspuns dat lui :ntoine Aeroet& Dar atunci de ce nu-* nume#te 2a(elais pe Aeroet c0nd pe ;al!in de exemplu nu se sfie#te să-* numeascăB V&-D& 7aulnier este încredin"at eă a 3reia #arte are într-un anume fel un loc rezer!at în marea dez(atere care în secolul al XVI-lea i-a pus fa"ă-n fa"ă pe 8curtenitori9 (courtois! #i pe 8satirici9 #i este un rec$izitoriu împotri!a femeii a#a cum De9lie este o apolo%ie a iu(iriiK.& Dar 8nici mai mult nici mai pu"in9 V&-D& 7aulnier contestă inten"ia atri(uită lui 2a(elais de a scrie o carte specială despre femeie #i căsătorie& 8Incluzînd pro(lema particulară a căsniciei scoPul %eneral Wal lucrăriiX este acela de a întrePrinde o am$etă deci o medita"ie pe tema sfatului eel (un9& Pornind de la o între(are
$$B

A < B < =

= In ori1inalS 8_aerelle des îemmes9& (5& tr&)&

anume ) în spe"ă oea în le%ătură eu însurătoarea lui Panur%e ) Panta%ruel #i Panur%e decid să consulte autorită"ile în materie pe cei numi"i în"elep"i #i cu faimă de în!ă"a"i1 teolo%ul Aippot$adee medicul 2ondi(ilis filosoful ?rouillo%an enim%matioul 2amina%ro(is etc& Cameni de (ine panta%rueli#tii ajun% la constatarea că nici un sfetnic nu #tie să sfătuiască1 to"i a(dică& [n"elep"ii aceste lumi sunt ni#te fal#i în"elep"i& #artea a 3reia este #i ea un 8Elo%iu al ne(uniei9& ;are-i atunci părerea lui 2a(elais despre femeieB Ducrarea e desi%ur plină de episoade deoc$eate iar tonul e deseori zeflemisitor& Da prima !edere femeia apare lasci!ă neascultătoare indiscretă #i prea curioasă& Dar #artea a 3reia este dedicată 6ar%aretei de 5a!rre #i 2ondi(ilis laudă cînd se i!e#te prilejul 8femeile cinstite #i nepri$ănite9& Pe de altă parte 2a(elais nu consideră că femeia a fost creată doar pentru 8înmul"irea neamului omenesc9 ci #i pentru 8desfătarea în lume a (ăr(atului9 pentru 8u#urarea traiului zilnic #i (unul mers al %ospodăriei9& <emeia nu-i atît de stricată pe cît e de sla(ă (8C (iată slă(iciune femeiascăI9 cap& XVIII)& Iată de ce are ne!oie de ocrotire #i în primul rînd de o cre#tere aleasă #i de părin"i de ispra!ă& De unde #i sfatul să-"i ale%i ne!astă 8din neam de oameni de trea(ă crescută în cură"ie #i cinste după (unele datini #i departe de stricăciunile lumii9& In capitolul XDVIII 2a(elais îi înfierează cu asprime pe corupătorii de fete tinere& ;înd acestea ajun% ne!este so"ii au datoria să !e%$eze asupra 8nepri$ănirii #i !irtu"ii9 lor& Dar nu tiranizîndu-le& 7fatul lui Panur%e este ca (ăr(atul să-#i sature ne!asta în dezmierdări ca să n-o prindă pofta să le caute aiurea& E si%ur pe de altă parte că femeile sunt curioase1 ele rî!neso la fructul oprit& ;ine se arată %elos #i tiranic î#i pre%ăte#te sin%ur coarnele&

$,G

Este cit se poate de si%ur în sc$im( că 2a(elais refuză sclifoseala pre"ioasă adusă la modă de italieni #i-i condamnă pe amoreza"ii neajutora"i care 8se (icisnicesc în preajma9 femeii #i uită din cauza ei 8dra%ostea de Dumnezeu &&& îndatoririle fire#ti fa"ă de "ară de cauza pu(lică #i de prieteni&&& lasă (altă în!ă"ătura numai ca să facă placul muierii9 (eap& XXXV)& ;elor care fac din 2a(elais un miso%in înrăit merită să le opunem următorul pasaj seos din Philo1ame ou &mN des nopces (8P$ilo%ame sau prietenul căsnicii-iilordc) un elo%iu al căsniciei pu(licat în *@K- ifde <rancois ?illier& :cesta parafrazează pur Ffsi simplu capitolul XXXV din : 3reia #arte' numindu-#i de altminteri sursele1 8;înd preaîn!ă"atul 2a(elais îl pune pe în"eleptul său ne(un Panur%e să-* între(e pe un filosof dacă să se însoare sau (a acesta îi răspunde că nici una nici alta ci amîndouă laolaltă& :dică tre(uie să ai ne!astă ea #i cum n-ai a!ea-oJ s-o ai zio a#a cum a lăsat-o Dumnezeu pe lume drept sprijin #i prietenă apropiată (ăr(atului #i să n-o ai altfel spus să nu te (icisnice#ti în preajma ei să nu ru%ine#ti într-o uitare ^e slă(e#te dra%ostea datorată lui Dumnezeu să nu-i în%ădui să-"i calce în picioare !oin"a de a-"i ajuta "ara de a apăra eu dîrzenie cauza pu(lică de a-"i păstra prietenii #i nici să nu pierzi !remea aler%înd după femei întru pa%u(a în!ă"ăturii #i a îndatoririlor taleKK9& 7ă rezumăm a#adar pozi"ia lui 2a(elais fa"ă de femeie1 în%ăduin"ă #i c$iar duio#ie treaeămear%ă& 7lu%ăreală nu& Ea tre(uie "inută în frîu ca să nu a(ată (ăr(atul de la no(ilele lui nieniri& într-alt context Jo$annes Qier medic al ducelui de 3le!e a a!ut meritul într-o lu>+* P are cele"eră1 Jstoc& dispute )i discursuri desVe am(1iri )i imposturi ale dia0olilor' de a

m m m m^0

desă!0r#it& Daeă materia nu-i a#adar îndeajuns de corespunzătoare #i de con!ena(ilă ca să formeze dintr-însa un (ăiat atunci face o femelă care este Wcum spune :ristotelX un mascul mutilat #i imperfect& De aceea potri!it acestui instinct fireso dorim mai mult (ăie"i decît fete de#i oricare este (ine!enit-.&9 In ciuda acestui corecti! necesar #i totodată nu prea con!in%ător Daurent Jou(ert !rea să le explice cititorilor săi cum să procreezi mai de%ra(ă (ăie"i-Kdecît fete& 2a"ionamentul său este următorul 1 sămîn"a este 8în sine indiferentă9 #i 8!a fi con!ertită în corp masculin sau feminin potri!it dispozi"iei matricei #i a sîn%elui menstrual9& 6atricea este a#adar compara(ilă unui o%or& Ln pămînt prea umed strămută (o(ul de %rîu sau de orz în ne%$ină sau în o!ăz sterp& ?ot astfel o sămîn"ă masculină de#i aptă să formeze un mascul 8de%enerează deseori în femelă datorită răcelii #i umidită"ii matricei&&& #i datorită a(unden"ei prea mari de sîn%e menstrual crud #i prost rînduit9& De aici se deduce că o proereare să!îr#ită cînd femeia este în preajma cie-lului riscă mult să zămislească o fată (8întrucît matricea e foarte umedă din pricina umorii care (ălte#te în jurul ei ca un iaz9)& In!ers sunt mai multe #anse de a o("ine un (ăiat dacă actul sexual are loo e$iar după sfîr#itul eiclului cînd matricea este 8uscată #i mai caldă9& :#a î#i reprezintă femeia cei mai ilu#tri medici ai 2ena#terii1 uS 8mascul mutilat #i imperfect9 8o nereu#ită cînd nu se poate face lucru mai (un9& Ea este ca ne%$ina #i o!ăzul sterp în raport cu %riul #i eu orzul& :#a a făcut-o natura care i-a destinat un statut de inferioritate fizică & & & #i morală& Ftiin"a medicală a timpului nu face a#adar decît să-* repete pe :ristotel re!ăzut #i corectat de ?oma dO:Huino& Cr se poate lesne %$ici audien"a

de care s-a (ucurat un Daurent Jou(ert cînd #tim eă Gi(lioteca na"ională din Paris păstrează nu mai pu"in de douăsprezece edi"ii din cartea sa despre ,rorile populare' pu(licate între *@K- #i *./---& c" &utoritatea le1islatorilor ?eolo%ii #i medicii sus"inîndu-se între ei pentru a deprecia femeia aduceau simultan ar%umentele lor complementare #i peremptorii le%islatorilor ) a treia mare autoritate a timpului& De aceea restituirea discursului oficial pri!ind 8al doilea sex9 în epoca 2ena#terii ar fi incompletă dacă am omite componenta lui juridică& ;u numeroase citate din :ristotel Pliniu #i _uintilian din le%ile antice #i din lucrările teolo%ice juri#tii afirmă inferioritatea cate%orică #i structurală a femnilor& ?ira-Hueau prietenul lui 2a(elais este inepuiza(il pe această temă& <emeile -4 au spune el mai pu"ină minte decît (ăr(a"ii & 5u te po"i a#adar încrede în ele4/& 7unt lim(ute mai ales prostituatele #i (a(ele& Di!ul%ă secretele1 8E un lucru mai tare decît ele9 Z=0el in0itae-!" Pradă %eloziei sunt în stare de cele mai cumplite nele%iuiri de pildă să-#i ucidă (ăr(atul #i (ăiatul făcut cu el& 6ai sla(e decît (ăr(a"ii în fa"a ispitelor ele tre(uie să fu%ă de societatea persoanelor destră(ălate de con!ersa"iile lasci!e de jocurile pu(lice de picturile o(scene& ;u!iin"a le cere să fie so(re 8ca să-#i păstreze ne!ino!ă"ia9 să e!ite trîndă!ia #i mai ales să tacă (mulieres maKime decet silentium et taciturnitas*!" Preceptele lui ?iraHueau pri!ind femeile sunt un lun% catalo% de interdic"ii de tot felul dintre care unele reiau !ec$i ta(uuri1 nu li se !a permite să predice la (iserică nici să pătrundă în ta(erele militarilor& 7e !or a("ine să facă dra%oste cînd alăptează #i în timpul ciclului& Fi în
>+@ ii N t /n latin(S se cu!ine ca femeile să pătreze o Rni#te #i o tăcere depline& (5& tr&)& s

altele afară de aceasta ) iată-ne în sfîr#it pe terenul juridic ) celor c$emate să c$eză#uiască pentru cine!a li se !a cere un jurămîntJ ele nu !or semna nici un fel de contract #i nici nu !or face dona"ii fără consim"ămîntul celor apropia"i lorJ de asemenea li se interzice să facă testament fără acordul so"ului etc& ?eoretician al incapacită"ii femeii măritate :& ?iraHueau a fost supranumit pe !remea lui 8le%islatorul matrimonial9& De le1ibus connubialibus a-cunoscut patru edi"ii în timpul !ie"ii sale #i #aptesprezece după moarte4*& :lt jurisconsult G& ;$asseneuz comentînd în secolul al XVI-lea cutuma din Gur%undia declară că 8femeia este un animal sc$im(ător capricios nestatornic u#uratic incapa(il să păstreze un secret4>9& De unde #i succesiunea masculii1ă la tronul <ran"ei=& ;onsilierul de stat De Gret declară în această pri!in"ă în *.+>1 8Excluderea fetelor #i a (ăie"ilor co(o-rîtori din parte femeiască este conformă cu le%ea naturii care creînd femeia imperfectă sla(ă #i plăpîndă la trup ca #i la minte a supus-o puterii (ăr(atului4+9& Da rîndul său 2ic$elieu apro(ă #i întăre#te cele de mai sus referindu-se la 7criptură1 8?re(uie să mărturisim că de !reme ce o femeie a fost aceea care a pierdut lumea nimic nu poate fi mai dăunător statelor ca acest sex cînd ajun%înd să-i îndrume pe cei care le cîrmuiesc îi face deseori să ac"ioneze după placul său adică rău cele mai (une sfaturi ale femeilor fiind mai tot deauna rele prin aceea că ele se lasă că lăuzite de pasiuni care în mintea lor înlocuiesc de o(icei ra"iunea && &4,9 N "nulte

de

< < =

88&Tux

Fi

& T*oul din TaD T )&ins de iapt T T

nL

mar

a

di!ine patimi că natura

e$e îndeo(#te uniedul di!erse Ti

2

md

LCna
unor pretinse crune aT
la

- Pierre de Dancre N-a
ru%&T
!or(

9Tmono%raf de b8*Ac***- 1AAU 9m. C,TD 33de34ru23n3 DDE
iton de [+K de recuno#tin"a din 0

= :luzie la LeK >alica' corp de le%i alcătuit între sec& VYVI #i IX de către francii salieni în care se stipulează printre altele excluderea femeilor de la dreptul de mo#tenire a pămînturilor& In sec& XIV această le%e este in!ocata pentru a li se interzice femeilor orice drept de succesiune la coroana <ran"ei& (5&tr&)&

coase prin natura lor dau frîu li(er unei ima%ina"ii pe care 7atan o ia numaidecît în st0pînire& 8<ra%ilitatea9 femeilor nu-i împiedică pe 2emE #i pe Dancre să trimită multe dintre ele pe ru%& Dar Jean Godin refuză să creadă în această fra%ilitate întîlnindu-se astfel ou cei mai !irulen"i ad!ersari ai celui de al 8doilea sex9 din rîndurile oamenilor Gisericii& Pc8 lemizînd împotri!a lui Jo$annes Qier considerat prea indul%ent el declară1 8;iti"i căr"ile tuturor acelora care au scris despre !răjitori #i !e"i %ăsi cincizeci de femei !răjitoare sau demoniace la un sinT %ur (ăr(at&&& ;eea ce se întîmplă după părerea mea nu din pricina fra%ilită"ii sexului1 căci constatăm o încăpă"înare în!er#unată la cele mai multe &&& :m fi mai îndreptă"i"i să spunem că puterea poftei (estiale a dus femeia în starea tristă de a %ăsi în aceste pofte prilej de desfătări sau de răz(unare& Fi se pare că din această cauză Platon a#ază femeia între (ăr(at #i animal& ;ăci !edem că păr"ile !iscerale sunt mai mari la femei decît la (ăr(a"i care n-au pofte atît de !iolente1 #i dimpotri!ă capetele (ăr(a"ilor sunt cu mult mai mari #i ca atare ei au mai mult creier #i mai multă socotin"ă decît femeile4K&9 înarmat cu aceste 8constatări9 pe care le poate scorni oricine întemeindu-se nu numai pe Platon ci #i pe Pliniu _uintilian #i pro!er(ele e(raice Jean Godin repetă după atî"ia al"ii cele sap= te defecte esen"iale care împin% femeia spre !răjitorie1 credulitatea curiozitatea firea ei mai impresiona(ilă decît a (ăr(atului răutatea mai mare %ra(a în răz(unare u#urin"a cu care se lasă pradă deznădejdii în sfîr#it lim(u"ia ei Dia%nostc (ine moti!at precum se !ede #i spus răspicat în plină !înătoare de !răjitoare deI un ma%istrat cu autoritate rînd pe rînd a!ocat la tri(unalul din Paris raportor la curtea ducelui

; :nj ou deputat al "inutului Vermandois în stările %enerale din *@K. înalt ma%istrat apoi procuror re%al în ora#ul Daon& în afirma"iile sale peremptorii se întîlnesc punctele de !edere ale celor trei înalte #tiin"e1 teolo%ia medicina #i dreptul& :ceasta fiind natura femeii ) mai rea sau dacă nu cel pu"in mai u#uratică decît (ăr(atul ) o lo%ică milenară dar care în multe pri!in"e se aspre#te la începutul ?impurilor moderne pune 8al doilea sex9 într-o condi"ie inferioară din punct de !edere juridic& în secolul al XIV-lea în <ran"a se statornice#te le%ea fundamentală potri!it căreia coroana nu poate fi transmisă femeilor #i nici de către femei& C re%ulă %enerală în Europa Vec$iului 2e%im le interzice accesul la func"iile pu(lice& 8<emeia afirmă în secolul al XlV-lea jurisconsultul Goutil-lier deseori editat două sute de ani mai tîrziu nu poate #i nu tre(uie cu nici un pre" să fie judecător întrucît judecătorului i se cere o mare constan"ă #i discre"ie iar femeia nu-i înzestrată prin natura ei cu aceste însu#iri4-9& 8?ot astfel femeile tre(uie lipsite Wde dreptul de a practica a!ocatura la tri(unalX dată fiind nesă(uin"a lor449& Da 5amur o ordonan"ă ur(ană din *.-K interzice în!ă"ătoarelor să "ină lec"ii cu (ăie"ii1 ar fi indecent*//9& Lnele tri(unalele admit că mărturia unui (ăr(at !alorează cit cea a două femei*/* con!in%ere împărtă#ită #i de Jean Godin care citează în această pri!in"ă le%isla"ia !ene"ian0 (#i cea orientală) #i sus"ine că în calitate de martori femeile sunt 8întotdeauna mai pu"in !rednice de crezare decît (ăr(a"ii9& ?otu#i în caz de extremă necesitate adică de anc$ete asupra !răjitoriei tre(uie ascultate #i 8persoanele nedemne de fapt #i de drept WfemeileX să depună mărturie*/>9& Pretutindeni în Europa de odinioară femeia măritată este 8în puterea so"ului ei9 cel pu"in 8după cele(rarea mariajului*/+9 #i-i datorează respect #i ascultare*/, îndatorirea co-4 a(itării apăsînd mai %reu asupra ei decît asu-

pra (ăr(atului& 86ult tre(uie să sufere #i să îndure femeia !rednică pînă să scape de su( */@ o(lăduirea so"ului ei 91 această maximă a lui P$ilippe de Geaumanoir în #utuma din 9eau-\\ 0aisis fsecolul al XIII-lea)= mai circula în se-i colul al XVII-lea& i ;onform temperamentului lor ) #i a friciiJ mai mici sau mai mari de celălalt sex U) le-*J %islatorii 2ena#terii se împart în două oate-iJ %orii în ceea ce pri!e#te pedeapsa me:tatăJ de p femeie culpa(ilă (sau oonsiderată ca ata-" j re)& Lnii optează pentru o indul%en"ă dispre-t î "uitoare inspirată de acelea#i moti!e oa #if pledoaria medicului Qier în fa!oarea !răji-t toarelor& Insuficien"a #i 8im(ecilitatea9 unei fiin"e im perfecte prin natura ei constituie în oc$ii lor circumstan"e atenuante& :ceasta este1 opinia îndelun% cu%etată a lui ?iraHueau1 8Găr(atul !ino!at de preacur!ie sau adulter păcătuie#te mai %ra! decît femeia dat fiind că (ăr(atul are mai multă judecată decît femeia & & & Părerea mea este deci următoarea1 (ăr (a"ii a!înd m ai multă judecată decît fe meile %ra"ie căreia ei pot rezista eu mai multă !i%oare decît ele la îm(oldirile !i ciului #i precum spun teolo%ii ispitirilor e drept ca femeile să fie pedepsite cu mai m u lt ă c le m en " ă& : st a n u în s e am n ă s ă n u le pedepsim deloc ca #i cum ar fi ni#te animale ne#tiutoare cu totul lipsite de ju decată& ;ăci femeile posedă totu#i un anu me %rad de judecată (=cum .oeminae oA-Huid 465 rationis habeant-!J -

Da începutul secolului al XVII-lea jurisconsultul italian <arinacci recomandă #i el aprecierea culpa(ilită"ii femeilor cu mai multă in= #outume de 9eau0alsis este una dintre cele mai curioase cule%eri de le%i medie!ale din "inutul Geau!aisis sau Geau!oisis (în Picardia) al cărei autor este juristul P$ilippe de Geaumanoir (m& *>4.)& (5& tr&)&

dul%en"ă mai cu seamă cînd este !or(a de o infrac"iune ce 8contra!ine dreptului */K poziti! dar nu dreptului di!in sau uman&& &= &9 6ai %eneros dreptul roman ) #i aici îl re%ăsim pe ?iraHueau ) prescria că femeia să fie pedepsită cu mai pu"ină se!eritate decît (ăr(atul în caz de incest (exceptîndu-* pe cel în linie directă) de sacrile%iu #i de adulter*/-& Dimpotri!ă reduta(ilul Jean Godin nu acordă femeilor nici o circumstan"ă atenuantă căci nu crede în 8fra%ilitatea9 unui sex care i se pare a fi marcat 8în mai toate cele9 de o 8încăpă"înare în!ier#unată9 #i de 8o cupiditate (estială9& După el ca #i după autorii 6alMeus-ului femeia este 8să%eata lui 7atan9 #i 8santinela infernului9& Dar poate că cel mai net refuz de circumstan"e atenuante !ine din partea lui Pierre de Dancre& Pe de o parte el recunoa#te că femeile sunt 8un sex fra%il care socoate deseori îndemnurile demoniace drept di!ine9 #i că 8î#i plăzmuiesc multe !ise pe care le cred aie!ea potri!it zicalei că (a(ele !isează ce !or9& :iurea însă el declară fără ezitare1 8:de!ărul este că (ătrîne"ea nu-i un ar%ument pentru a se diminua pedeapsa în delictele atît de execra(ile pe care s-au o(i#nuit să le comită& De altminteri e o le%endă că toate !răjitoarele ar fi (ătrîne căci în mul"imea celor pe care le-am !ăzut în timpul misiunii noastre în "inutul Da(ourd erau aproape tot atîtea tinere ca #i (ătrîne& ;ăci cele (ătrîne le în!a"ă pe cele tinere*/4 &&&9
$rept po%iti0 sau social1 le%isla"ie sta(ilită de puterea conducătoare a fiecărui popor în parteJ drept uman sau natural1 ansam(lu de re%uli comune tuturor oamenilor deri!înd din însă#i natura umană iară !reo inter!en"ie de ordin di!in sau reli%ios& 7pre aeose(ire de dreptul po%iti0 #i de dreptul uman' areptul di0in era considerat a fi o emana"ie a putem 8di!ine9 înse#i& (5& ti-&)&

:m %re#i desi%ur e!aluînd pozi"ia femeii în societatea 2ena#terii numai după indica"iile ne%ati!e %rupate în prezentul dosar& In realitate s-au încruci#at atunci două direc"ii de e!olu"ie dintre care una era fa!ora(ilă #i ^ealaltă defa!ora(ilă celui de al 8doilea sex9& 5e !om ocupa **/ într-o lucrare ulterioară de curentul feminist a cărui îndrăzneală tre(uie totu#i s-o su(liniem de pe acum date fiind o(stacolele pe care le întîmpina& Pe de altă parte într-o oarecare măsură cel pu"in practica tempera stricte"ea teoriei& în <ran"a de exemplu c$iar dacă femeile nu puteau domni sin%ure ) contrar principiului acceptat de en%lezi ) re%entele sau fa!oritele re%ale au exercitat o putere reală& De asemenea în toate marile ora#e ale Europei ne!estele ne%ustorilor au luat uneori parte acti!ă în afaceri& în sfîr#it jurispruden"a nu s-a modificat întotdeauna între secolele XIV #i XVII într-un sens uniform defa!ora(il femeii***& Dreptul de corec"ie maritală înscris în cutumele medie!ale tinde să dispară& 5umărul di!or"urilor acordate la cererea femeilor foarte scăzut în E!ul 6ediu acum cre#te& în acela#i timp se ameliorează protejarea intereselor financiare ale femeilor măritate& :stfel pentru %arantarea crean"elor acesteia fa"ă de so" jurispruden"a cutumieră franceză a creat în secolul al XVII-lea o ipotecă le%ală %re!înd imo(ilele (ăr(atului #i (unurile ac$izi"ionate în timpul căsniciei& Dacă în secolele al XVI-lea #i al XVII-lea !ădu!a pierde prioritatea asupra a!erii so"ului decedat**> comunitatea de (unuri între so"i se perfec"ionează în sc$im(& In sfîr#it la decesul so"ului so"ia de!ine din ce în ce mai mult supra!e%$etoarea sau tutorele copiilor& :ceste corecti!e o dată consemnate re-& înnoirea dreptului roman consolidarea a(solutismului #i a 8modelului9 monar$ic (cu corolarele lor pe plan familial) #i ac"iunea conju%ată ) #i care n-a fost nicicînd atît de pu-r&

ternică ) a celor trei discursuri 8oficiale9 sus"inîndu-se între ele au a%ra!at totu#i la începutul ?impurilor moderne incapacitatea juridică a femii măritate1 lucru remarcat deopotri!ă de istorici de juri#ti #i de sociolo%i& :ceastă incapacitate afirmată mai ales în <ran"a secolului al XVI-lea de :ndre ?iraHueau #i de ;$arles Du 6oulin este admisă de acum înainte de to"i redactorii de cutume& ;ontrolul so"ului asupra actelor juridice ale so"iei cre#te1 aceasta ou rare excep"ii tre(uie să o("ină autoriza"ia (ăr(atului& <emeia măritată nu se mai poate su(stitui so"ului a(sent sau incapa(il s-o autorizeze 8Pentru a ac"iona în mod !ala(il (în acest din urmă caz) ea are ne!oie de autoritatea supleti!ă a justi"iei& Ea însă#i este considerată incapa(ilă #i-i asimilată unui minor& ;înd so"ul nu-i poate întări capacitatea ea are ne!oie de puterea pu(lică& De asemenea oînd se an%ajează fără autoriza"ia so"ului nu numai că an%ajamentul ei nu lea%ă comunitatea ceea ce este normal dar este nul #i n-o lea%ă nici măcar pe ea însă#i9+9& <r& Cli!ier 6artin autorul acestor rînduri marcase într-ade!ăr în concluzia sa la Istoria dreptului .rance%' această deteriorare începînd din 2ena#tere a statutului juridic al femeii măritate& In E!ul 6ediu autoritatea maritală le%ată de re%imul comunită"ii !iza să asi%ure disciplina menajului dînd ultimul cu!înt so"ului& Da sfîr#itul Vec$iului 2e%im +a a de!enit o institu"ie de ordin pu(lic independentă de aranjamentul matrimonial adoptat& Cdinioară so"ul era 8domn #i stăpîn al comunită"ii9J în perioada clasică el a de!enit 8domn #i stăpîn al ne!estei sale**,9& :rnolp$e exprima (ine dreptul epocii cînd în"ele%ea ca ne!asta să-#i pri!ească (ăr(atul 8ca so" cap al familiei domn #i stăpîn**@9&

In consecin"ă #i în ciuda afirmării indis-t %uta(ile a unui curent feminist în Europa se-S colului al XVI-lea nu mai putem su(scrieB astăzi la opinia lui J& Gurc\$ardt care scria @ 8Pentru a în"ele%e societatea din epocaJ 2ena#terii în ceea ce are ea mai ele-\ !at este esen"ial să #tim că femeia ers% considerată e%ala (ăr(atului*.,O& 6arele is-p toric el!e"ian s-a lăsat în#elat de cîte!a capi zuri italiene ie#ite din contextul lor #i n-a o(ser!at că promo!area femeii s-a produs în această epocă în pofida autorită"ilor la putere #i a ideolo%iei oficiale& Ea a rezultat dintr-o contesta"ie care pe atunci nu a!ea sor"i de iz(îndă& 7ă examinăm acest lucru mai de%ra(ă după două texte pe care ni le furnizează :n%lia elisa(etană& Primul este extras din $erespublica an1lorum (*@-+) de ?$omas 7mEt$ lucrare consacrată societă"ii #i institu"iilor en%leze& După ce reaminte#te că #er(ii 8nu pot exercita nici autoritate nici putere juridică asupra oamenilor li(eri întrucît ei nu sunt & decît instrumentul proprietatea #i posesiunea cui!a9 ?$omas 7mEt$ continuă numaidecît prin a plasa femeile în aceea#i cate%orie întrucît 8natura le-a creat pentru a se ocupa de cămin #i pentru a-#i $răni familia #i copiii nicidecum pentru a de"ine func"ii într-o cetate sau o comunitate na"ională ) tot a#a cum nu i-a creat pentru aceasta pe copiii de !îrstă fra%edă**K9& :cestea fiind principiile iată #i !ia"a de toate zilele ) educa"ia unei fete ) a#a cum i-o descria ladE Jane 'reE umanistului 2o%er :sc$am (*@*@)*@.-)1 8;înd mă a-flu în prezen"a tatălui meu sau a mamei mele fie că !or(esc tac um(lu stau jos sau în picioare mănînc (eau cos mă joc dansez sau fac indiferent ce tre(uie să fac totul cu atîta cumpătare %ra!itate #i măsură da într-un fel ca să zic a#a atît de de- eg=

să!îr#it precum însu#i Dumnezeu cînd a creat lumea altminteri sunt aspru dojenită amenin"ată fără milă #i uneori pi#cată z%îriată (ătută #i maltratată în alte felurite c$ipuri de care n-a# mai !rea să pomenesc datorită respectului pe care îl datorez părin"ilor mei ) într-un cu!înt pedepsită atît de nedrept încît ajun% să mă cred în iad**+9& Lnde-i atunci e%alitatea dintre sexe remarcată de Gurc\$ardtB Prea %rele erau pe !remea aceea tradi"iile #i afirma"iile peremptorii ce se împotri!eau emancipării femeii& 5u tre(uie să judecăm a#adar situa"ia concretă a femeii din timpul 2ena#terii pornind de la cîte!a su!erane sau de la ni#te scriitorifemei apar"inînd deci celui de al 8doilea sex9& Fi unele #i celelalte n-au fost decît 8ali(iuri **4=O care le-au ascuns istoricilor pripi"i condi"ia reală a imensei majorită"i a femeilor de atunci& Promo!area cîtor!a dintre ele n-a însemnat în nici un caz o emancipare %lo(ală& B% O producţie /iterară adeseori osti/a fe(eii% 7e cu!ine acum să ne întoarcem o clipă pe firul timpului pentru a reaminti insisten"a cu care literatura secolelor XIII)XV ) din <ran"a de pildă ) a su(liniat cusururile femeie#ti #l a pone%rit căsătoria& Cr în cazul acesta ne aflăm la ni!elul unei culturi sa!ante care î#i extră%ea cel pu"in o parte din su(stan"a sa din 8discursul oficialO al autorită"ilor epocii a#a cum l-am restituit pînă acum mai ales în ar%umentarea lui teolo%ică& : doua parte din ?omanul 3randa.irului* este #tim o demitizare
= Dacă primul ?oman al 3randa.irului (între *>>@ Fi *++/) de 'uillaume de Dorris este un fel de 8artă a iu(irii9 după modelul lui C!idiu #i în spiritul idealorilor iu(irii ca!alere#ti continuarea lui Jean de

a iu(irii curtene#ti #i a iu(irii în sine& 7i%ur nu tre(uie să ne lipsim de plăcerea sexuală declară Jean de 6eun% prin intermediul 2a"iunii #i al 'eniului& Dar această delectare le%itimă e doar un #iretlic al naturii pentru a asi%ura perenitatea speciei umane& 2estul nu-i decît nai!itate de o parte în#elăciune de cealaltă& Iată desi%ur o morală nu prea cre#tinească ce se înso"e#te însă cu un antifeminism foarte înrudit cu acela pe care îl !a etala curînd :l!aro PelaEo& într-ade!ăr Prietenul afirmă că femeile sunt nestatornice #i mai ane!oie de stăpînit decît un tipar prins de coadă în 7ena& Virtuoasele sunt totu#i excluse din acest rec$izitoriu1 restric"ie care nu-i decît o piruetă căci Prietenul continuă numaidecît prin a mărturisi că asemenea împăratului 7olomon nu i-a fost dat să întîlnească nici una& ;ă dacă a"i *>+ apucat una să n-o lăsa"i cum!a s-o z(u%$ească I :ceea#i stare de spirit se re%ăse#te în Pl/n1ertte lui Iahieu' scrise prin *>4/ de un diac care se însurase cu o cotoroan"ă& Fi el sus"ine că femeia este cîrcota#ă curioasă neascultătoare pizma#ă lacomă destră(ălată $răpărea"ă fă"arnică supersti"ioasă indiscretă #i crudă*>*& 6ai caracteristic pentru noi este poate cazul lui Eustac$e Desc$amps rînd pe rînd răz(oinic diplomat #i judecător& :cest contemporan al 2ăz(oiului de o 7ută de :ni #i al 6arii 7c$isme ) moare în *,/. ) este reprezentantul lipsit de $ar al unei %enera"ii cople#ite de pesimism& El repetă neo(osit că Giserica este 8îndurerată9 8jalnică9 #i 8mult întristată9& Dumea a ajuns 8atît de rea că Dumnezeu tre(uie s-o pedepsească*>>9& Ea 8mer%e din rău în mai rău*>+9 Dăcomia domne#te cu 'lorie de#artă YY 5ecredin"ă In!idie #i ?rădare*>,9& 82ăz(oi
6eun% patruzeci de ani mai tîrziu este o lucrare cu caracter didactic afirmînd o morală sceptică #i li(ertină care îl pre!este#te pe 2a(elais (Emile <a%uet)& ;a #i în prima parte personajele sunt pure concepte1 re%ina 5atură 2a"iune 'eniu :mant Prietenul #&a&m&d& (5& tr&)&

din zi în zi înaintează&&& Y Y Fi toate-s semne ne%re#it Y Y că lumea se îndreaptă spre sfîr#it*>@9& Prin această a#teptare a unei iminente judecă"i de apoi Eustac$e Desc$amps se întîlne#te cu predicatorii alarmi#ti ai timpului său #i asemenea celor mai lo%ici dintre ei ) să ne %îndim la 6anfredo da Vereelli ) înfierează căsătoria1 8;ine se-nsoară nu-i zdra!ăn la minte*>.9& Cpera lui Desc$amps con"ine fire#te #i (alade de dra%oste dar atitudinea fundamentală fa"ă de femeie este marcată de o ostilitate %lo(ală& ;a atare orice (ăr(at dornic de fericire în căsnicie tre(uie să fie or( #i surd #i să alun%e orice fel de indiscre"ie1 8;ine-#i dore#te trai lini#tit în căsnicie Y Y 7ă fie or( #i surd ca de nimica să nu #tie Y Y Iar de ne!asta lui să se ferească a-ntre(a*>K9& Lltima operă ) neterminată ) a poetului este o isto!itoare O1lind( a c(sniciei (în douăsprezece mii de !ersuri) în care 'înd-Desc$is în ciuda rezisten"ei depuse de Dorin"ă 5e(unie 7upunere #i ?rtodă!ie este atras de partea celi(atului ) 8căsătorie*>-spirituală9 ) de către 2epertoriu de Ftiin"ă & :cesta care !or(e#te In numele lui Eustac$e Desc$amps arată 8cum căsătoria nu-i decît un c$in Wpentru (ăr(at fire#teX orice femeie #i de orice condi"ie #i-ar lua*>49& El se sprijină pe 8filosofii antici9 pentru a sus"ine că 8din frumuse"ea femeii se tra%e tur(area #i stricăciunea (ăr(atului*+/9 #i că 8datorită femeii pierzi orice judecată #i în"ele%ere9 *+* c$iar atunci cînd 8temeiul iu(irii9 e 8cinstit 91 ar%umente con!in%ătoare cărora 'înd-Desc$is li se supune& Episodul cel mai re!elator al O1lin%ii c(sniciei poartă numărul XXXI #i are drept titlu1 8Lnde se !or(e#te despre de#ăn"area #i $ac$i"ele femeilor în călduri*+>9& 2epertoriu de Ftiin"ă po!este#te aici pe îndelete apolo%ul următor1 8Ln filosof pe nume 7econs citise prin căr"i cum că nici o femeie nu-i nepri$ănită& Vru atunci să cerceteze o aser"iune atît de sum(ră& ;um de multă !reme plecase de la casa

mamei sale ce rămăsese !ădu!ă se întoarse acolo stră!estit în pere%rin& Primit fără a fi recunoscut de slujnică el îi fă%ăduie#te stăpînei acesteia 8nespusă desfătăciune răsfă" #i z(urdălnicii dră%ăstoase9 de-* !a primi în a#ternutul ei& Pe deasupra o !a dărui cu 8(ănet frumos pe#in9 #i c$iar de-a doua zi o să plece că n-o să-i mai afle nimeni urma& Da auzul acestor promisiuni din care se ale%ea cu un cî#ti% curat #i fără riscuri (ătrîna 8[ncinsă de-a des-frîului !iitoare Y Fi din fire rî!nitoare Y Da aurul fă%ăduit pofti *++ 9& Da care falsul pere%rin î#i dă în !ilea% identitatea iar mama lui se pră(u#e#te moartă de ru#ine& în felul acesta un antifeminism dezlăn"uit ajun%ea să tîrască în noroi toate femeile fără deose(ire& :polo%ul sinistru al lui Eustac$e Desc$amps ilustrează su( formele ei excesi!e o întrea%ă literatură ostilă femeii care de la #ele cincispre%ece bucurii ale c(sniciei la >corpia /mbl/n%it(' au inundat Europa la începutul ?impurilor moderne lată ca exemplu semnificati! un extras din Leac /mpotri0a iubirii de umanistul Enea 7il!io Piccolomini !iitorul papă Pius al II-lea (*,@-)*,.,) tradus în franceză la începutul secolului al XVI-lea& ?extul de mai jos face trimitere la afirma"iile altui umanist din secolul al XV-lea Gattista 6anto!ano care ee-i drept era călu%ăr1 8Partea muierească ) zice 6anto!an WesteX Y <ăptură slu%arnică acră plină do99 !enin1 Y ;rudă #i trufa#ă toată numai tră9 * == J dare Y 5ecredincioasă nele%iuită (icisnicăIT smintită Y 5esocotind dreptatea justi"ia #< 1 F ec$itatea &&& Y W<emeia esteX nestatornică iO 5 flu#turatică $aimana Y Vătămătoare -ti de-Ot #artă a!ară ne!rednică Y & && Y ;ertărea"ăr . îm(ălo#ată $răpărea"ă Y 5ă(ădăioasă in !i-J dioasă mincinoasă Y Proastă (e"i!ă sîcîi-i e 7X toare Y 5esă(uită mu#cătoare prefăcută Y J7 ;odoa#ă $ulpa!ă !răjitoare Y :m(i"ioasăJ #i supersti"ioasă Y 5estăpînită i%norantă dăunătoare Y 5e!olnică cîrcota#ă (ă%ă- >,S

rea"ă Y 'iudoasă #i nespus de răz(unătoare Y ?oată numai lin%u#eală #i trîndă!ie Y Pusă pe $ar"a% #i !raj(ă Y ?oată numai prefăcătorie #i ascunzi#uri Y & & & Y 5estăpînită in%rată foarte crudă Y îndrăznea"ă #i răutăcioasă răz!rătită*+, && & :ceste in!ecti!e puse alături de cele o sută două acuza"ii ale lui :l!aro PelaEo demonstrează că litaniile miso%ine de!eniseră un discurs stereotipat un mod o(i#nuit de a !or(i despre femeie& 7ă fie oare întîmplător faptul că în 'ermania luterană a anilor *@./-*.>/ muncită de a#teptarea scaden"elor apocaliptice ura fa"ă de femeie a atins un fel de apo%eu mai cu seamă datorită tiparuluiB J& Janssen a alcătuit mai demult un dosar impresionant din care extra%em cîte!a piese majore& In *@.@ un autor de succes :dam 7c$u(ert într-o carte cu titlu semnificati! $ia0olul casnic' îndeamnă so"ul să recur%ă la cioma% în raporturile sale cu ne!asta mai ales cînd ea este un ade!ărat demon o muiere-(ăr(ă"oi (>iemann!" Da sfîr#itul lucrării 7iemann e ucis de (ăr(atul ei #i este (ine a#a& 8:ceastă căr"ulie conc$ide 7c$u(ert a fost compusă cu scopul de a îndruma femeia la supunere9& In *./4 un predicator din MPic\au pu(lică un tom masi! Ialus Iulier (82ăul muieroi9) despre 8setea de domina"ie ce-o de!orează pe femeia rea&9 Lrmează două reeditări ) în *.*> #i *.*, ) #i curînd apoi un nou tratat Imperiosis mulier (8<emeia tiranică9) în a cărui introducere putem citi1 8împinsă de un !înt prielnic satira mea a intrat cu pînzele sus în toate "ărileJ a pătruns pretutindeni !or(ele ei de du$ au trecut în pro!er(e9& 8Vînt prielnic91 să precizăm în"elesul acestei expresii pornind de la reac"iile indi%nate a doi pastori care #i unul #i altul sunt tul(ura"i de dezlăn"uirea atacurilor împotri!a femeii& ;eJ dintîi într-o predică pu(licată în *@4+ se plîn%e în următorii termeni1

TreceYe n P n B

ilor

Um

Peste

este

Tctur

tot inB'u

car

T

Ia

RceJe

SN8N N femeile

nui

Fi une- >so >@*

le #i altele o%lindesc în mod incontesta(il sentimente populare& Dar ele sunt în acela#i timp produse ale culturii sa!ante& ;înd litera"ii (în sensul lar%) alcătuiesc liste de pro!er(e ei operează o selec"ie în maximele %recilor #i aJe romanilor citesc cu o anumită %rilă căr"ile Vec$iului ?estament #i consemn0nd zicalele cotidiene sunt li(eri să le formuleze pe placul lor #i să le a%ra!eze !irulen"a& Cricum ) încă o dată datorită tiparului ) cule%erile de pro!er(e se înmul"esc în epoca 2ena#terii a!înd de cele mai multe ori acela#i caracter defăimător la adresa femeii& :dunînd aforisme de diferite pro!enien"e intensificînd circula"ia lor în pu(lic ele sporesc în fapt !iolen"a miso%inismului colecti!& Ln cercetător care se luptă în prezent cu acest material polimorf #i totodată %reu sesiza(il calculează că în secolele XV-XVII din zece pro!er(e fran"uze#ti relati!e la femei #apte în medie le sunt ostile*+K& ;ele fa!ora(ile scot în relief !irtu"ile ne!estei (ună %ospodină dînd de altfel de în"eles că rareori %ăse#ti asemenea măr%ăritar1 8;u arme (une te-ai înarmat ne!astă !rednică de "i-ai luat*+-9& 8JVe`Oasta (ună face cît o cunună*+49& 85e!astă pre!ăzătoare #i cuminte e podoa(ă la casa omului*,/9& 8;ine are ne!astă !rednică trăie#te mult #i (ine*,*9& 5u aceasta e totu#i nota dominantă& ?recerea la nesfîr#ita litanie a zicalelor miso-%ine poate fi oferită de acest aforism1 8C femeie de ispra!ă face cît o împără"ie altminteri nu-i pe lume fiară mai tur(ată*,>9& Cr 8de an rău #i de muiere fără minte nu-i scăpare niciodată*=+9& 7o"ul c$i(zuit !a a!ea deci %rijă să fie stăpîn în casa lui1 8Pe ne!astă n-o lăsa pe picior a te călca& ;ăci mîine fiara făr-de-o(raz "i-* !a pune pe %rumaz*,,9& Dar este oare posi(il să te faci ascultat de ne!astăB1 8;e !rea femeia !rea #i DumnezeuK,@9& 8Vrerea femeii e scrisă în ceruri*,d@9& In căsnicie (ăr(atul are oricum ne!oie de cioma%1 8<ie lene#i fie sprinteni caii !or să-i strîn%i în pinteni iar muie-

rea (ună rea tot pofte#te la nuia *,K9& 6ai este cazul atunci să te însoriB E& Desc$amp ase- J menea numeroaselor pro!er(e se declară cate%oric împotri!a însurătorii1 8;înd ai ne!astă de păzit parte n-ai de trai ti$nit9& 8;ine are ne!astă e trist*,-9& 8:i ne!astă ai năpastă*,49& 8;ine "ine muiere în sărăcie piere*@/9& 8De !rei în pace să trăie#ti să nu te căsătore#ti *@*9& Defectele femeie#ti justifică în cule%erile de pro!er(e următoarele a!ertismente deza(uzate& <emeia este risiptoare1 8?ot ce-a%onioe#ti cu trudă! înfulecă muierea zăludă*@>9& 8<emeile nu iu(esc decît ru(inele *@+9& în afară de aceasta luxul !e#mintelor ascunde adesea ) ori dez!ăluie ) urîciunea sufletului1 8<emeie-n strai (o%at %ătită c-un %unoi e-asemuită& Pe afară e frumoasă înăuntru-i %ăunoasă *@,9& <rumuse"ea la rîndul ei este suspectă #i primejdioasă1 8<rumuse"ea femeii nu îm(o%ă"e#te (ăr(atul *@@9& 8<emeie frumoasă minte scurtă& ;atîrcă (ună !ită rea*@.9& 87pune-i o sin%ură dată unei femei căi frumoasă #i dia!olul o să-i repete de zece ori*@K9& <emeia î#i plictise#te (ăr(atul plîn%&înd întruna dar lacrimile ei nu sunt sincere& 8;um se pi#ă cîinele a#a plîn%e #i femeia*@-9& 8<emeia rîde cînd poate #i plîn%e cînd !rea *@49& 8Dacrimi de muiere lacrimi de crocodil*./9& De unde #i acuza"ia de duplicitate care i se aduce1 8<emeia se plîn%e femeia se-amăre#te& <emeia-i (olna!ă cînd pofte#te*.*9& 8<emeile sunt în%eri la (iserică dia!oli în casă #i maimu"e în pat *.>9& Intr-o epocă în care întrea%a societate exaltă puterea cu!întului dar se #i teme cumplit de ea (să ne %îndim la calomnia care pătează onoarea la interesul pentru retorică la ac"iunea predicatorilor) flecăreala femeiască stîrne#te o !ie în%rijorare #i de aceea (ăr(atul tre(uie să se străduiască s-o înfrîneze& 8Două femei o pricină trei femei o %îlcea!ă patru femei un iarmaroc*.+9& 8<emeia să !or(ească numai cînd mer%e %ăina la pi#are*.,O& 85u-i spune ne!estii ce !rei să tăinuie#ti*.@9& 8<emeia nu tăinuie#te decît ce nu #tie *..9& De unde #i dispre"ul afi#at la adre- >@>

sa femeii1 86are minune să moară o femeie fără să fi făcut !reo ne(unie*.K9& 8<emeia e o (ărcu"ă cu pînze care se mi#că tot timpul *.-9& 8<emeia sin%ură e nimic*.49& 86intea femeii e făcută din smîntînă de maimu"ă #i (rînză de !ulpe*K/9& Dispre"ul este deseori du(lat de o du#mănie e!identă fa"ă de o făptură considerată a fi în#elătoare irecupera(ilă #i malefică& în această pri!in"ă pro!er(ele reiau su( forma unor acuza"ii lapidare discursul celi(atarilor (mascuii) ai Gisericii& 8Inima femeii în#eală lumea căci e plină *K> de răutate*K*9& 8<emeie #i !in cu al lor !enin 9& 8<emeia este mama tuturor stricăciunilor& ?ot răul #i mînia de la ea purced*K+9& 8Cc$iul *K, femeii e un păianjen 9& 86uierea (ună catîrca (ună capra (ună sunt trei ji!ine afurisite*K@9& 8<emeile sunt prea periculoase #i din fire primejdioase*K.9& De aceea în"elepciunea reduta(ilă a aforismelor sta(ile#te o le%ătură între elementul feminin #i lumea infernală1 8<emeia #tie me#te#u%ul înaintea dia!olului*KK=& 8<emeia mai (ucuros %$ice#te decît aude cu!întul Domnului*K-9& Cr cîte %$icitoare de prin sate au pierit pe ru% în această epocăI :#a stînd lucrurile de ce ar mai re%reta (ăr(atul moartea so"ieiB :cest deces nu-i oare o (inefacere acordată de Dumnezeu so"uluiB 8Jalea după ne!asta moartă "ine pîn-la poartă*K49& 8Dumnezeu îl iu(e#te pe (ăr(atul căruia îi ia ne!asta cu care n-o mai scoate la capăt*-/9& :cest ultim dicton circula #i su( o formă mai cate%orică #i mai %enerală1 8;elui pe *-* care Dumnezeu !rea să-* ajute îi moare ne!asta 9& :% O iconoCrafie adeseori rău7oitoare% Elemente #i confirmări dacă ne este în%ăduit să spunem a#a ale acestui crunt rec$izitoriu se re%ăsesc în stampele din secolul al XVI-lea& 6er%înd pe urma doamnei 7ara <& 6att$ePs->@+ 'rieco*n le !om studia aici spre exemplificare

pe cele %ra!ate în <ran"a acelor !remuri& C asemenea produc"ie este desi%ur am(i!alen"ă sau mai de%ra(ă #o!ăitoare prezentînd o ima%ine a femeii rînd pe rînd fa!ora(ilă #i defa!ora (ilă în a#a fel încît una o dezminte pe cealaltă& :stfel a#a cum reiese din anumite pro!er(e stăpîna casei este pusă în !aloare atît ca to!ară#ă iu(itoare a so"ului cît #i ca mamă a mo#tenitorilor acestuia& în unele reprezentări ale lui :dam #i ale E!ei de pildă maternitatea este propusă ca un fel de ec$i!alent feminin al muncii masculine1 E!a alăptează un prunc în timp ce :dam sapăJ sau se odi$ne#te isto!ită lîn%ă cei doi prunci în timp ce (ăr(atul ară& :lte stampe care pun în scenă perec$ile cosa#cule%ătoare sau cio(an-tunzătoare ilustrează ajutorul pe care femeile pot să-* dea (ăr(a"ilor în muncile a%ricole& Ilustra"ii din căr"ile de ru%ăciuni Wli!res dO$eures )5& tr&X #i ale%orii ale celor douăsprezece luni ale anului e!ocă femei adunînd #i cărînd curpenii de !i"ă tăia"i de (ăr(a"i mul%înd !acile cule%înd !ia aducînd de mîncare plu%arilor ajutînd (ăr(atul la tăierea porcului sau pre%ătindu-i aluatul din care !a coace pîinea& In stampă tot femeia este cea care toarce #i "eseJ care scoate apa din fîntînăJ care %ăte#te (ucateleJ care în%rije#te (olna!ii #i dă mor"ilor ultimele în%rijiri trupe#ti& Dar toate aceste îndeletniciri o situează într-un rol minorJ #i în um(a (ăr(atului& ?otu#i ) icono%rafia an-8 tic$izantă înlocuind ale%oriile medie!ale N)U for-" ma feminină mai plastică decît silueta masculină e folosită cu predilec"ie pentru personific carea unor a(strac"iuni1 ;astitatea :de!ărul J ;aritatea 5atura 6ajestatea 2eli%ia în"elepciunea <or"a #i c$iar cei 5ouă !iteji=J sau cele Patru Virtu"i cardinale== cele Patru Elemente
= Da sfîr#itul secolului al XlV-lea s-a alcătuit o& listă cu cei mai faimo#i !iteji din toate timpuri*e5 losua Da!id Iuda 6aca(eul Gector( A*eHandru ce*" 6are ;ezar re%ele :rtur Caro* ce* Iare 9CJar*e7 ma%ne) #i 'odefroi de Gouillon& (5& tr&)& == Dreptatea pre!ederea cump)tarea ?i puterea. 9N. tr.:. "

#i cele Patru Mări ale lumii& C promo!are a femeiiB Par"ială fără îndoială dar numai par"ială& ;ăci majoritatea acestor ale%orii cum de pildă 6iner!a (sau :mazoanele) sunt întocmai ca #i <ecioara 6ăria un fel de anti-E!a fiin"e care nu-#i îndeplinesc întru totul !oca"ia feminină #i sunt a#ezate mai presus sau cel pu"in în afara sexului lor& 7ă nu ne %ră(im deci a crede că %ustul pentru ima%eria %recoromană ar fi răsturnat deprinderile mentale #i ar fi modificat din temelii !alorile #i credin"ele& Lnele teme reapar su( alt !e#mînt& între Doamna cu inoro%ul #i Diana !înători"ă cu cer(ul alături există continuitateJ E!a #i Pandora joacă acela#i rol dezlăn"uind din !ino!ata lor curiozitate o cascadă de calamită"i asupra omenirii& Judecata lui Paris nu-i deseori decît o altă !ersiune a mitului E!ei oferindu-i lui :dam mărul& 'oliciunea primei perec$i de oameni în %rădina Edenului întocmai ca #i iu(irile dintre 6arte #i Venera dintre Jupiter #i ;allisto exprimă una #i aceea#i dorin"ă într-un uni!ers în care senzualitatea nu era condamnată încă1 desfătarea într-un paradis terestru ) sau precre#tin ) în care aceasta mai era în%ăduită& Dar această %rădină a desfătărilor recreată pro!izoriu nu-i în cele din urmă decît amă%ire& :mă%itoare este #i e!ocarea unei femei erotice #i în acela#i timp nepri$ănite& De acum înainte femeia de!ine o capcană& Desi%ur ea este ima%inea păcii dar în aceea#i măsură îl #i a(ate pe (ăr(at de la !oca"ia lui militară sau intelectuală& 5i#te solda"i cule% roadele unui măr cu trunc$i #i c$ip de femeie #i adorm apoi în loc să mear%ă la luptă& Xantipa îl împiedică pe 7ocrate să filosofezeJ o curtezană îl presc$im(ă pe :ristotel în !ită de po!ară& lată-ne a#adar arunca"i din nou de partea miso%inismului care după doamna 7& 6att$ePs-'riece pare a se fi a%ra!at în stampa franceză timp de o (ună jumătate de secol începînd din *@./& C(ser!a"ie pătrunzătoare1 atunci cînd personifică no(ile a(strac"iuni fi-

%urile feminine nu sunt îm(răcate niciodată după moda secolului al XV?-lea de cele mai multe ori fiind %oale sau îm(răcate în tunici amplu drapate după moda antică iar uneori a#ezate pe un piedestal sau înconjurate de peisaje idilice& Dimpotri!ă cînd întruc$ipează ale%orii nefaste poartă costumul epocii #i sunt inserate în decorul cotidian& :stfel femeia !irtuoasă este iz%onită din realitate în timp ce femeia păcătoasă este introdusă cu drepturi depline& 7ă ne oprim acum asupra personificării păcatelor capitale& Deon Da!ent ) în *@,K ) le reprezintă înlăn"uite de mijlocul Justi"iei= Două sunt întrupate de (ăr(a"i (lăcomia #i mî-r nia) dar celelalte cinci sunt femei (or%oliul cu-j piditatea in!idia luxura #i lenea)& Intr-o stam-r pă populară pariziană din a doua jumătate +J secolului al XVI-lea sin%ură a!ari"ia este fi%urată la masculin (un (ăr(at numărîndu-#i (anii)j ;elelalte #ase !icii sunt atri(uite celuilalt sex& Dăcomia este o femeie care stă la masă #i !ar- 4 săJ cur!ăsăria este o Venera înso"ită de un amora#J lenea este sim(olizată de o femeie dormind în paie lîn%ă un mă%arJ uci%a#a unui copil ) în spatele căreia arde un ora# ) personifică mîniaJ or%oliul este o femeie (o%at %ătită pri!indu-se într-o o%lindă cu un păun alăturiJ in!idia este o (ătrînă slută #i despuiată pe care o mu#că ni#te #erpi& In al doilea plan artistul *-a a#ezat pe dia!ol #i a e!ocat Judecata de apoi& Inspirată de le%endele mitolo%ice sau de :pocalipsă stampele arată neo(osit puterea ispititoare a femeii care îi duce pe (ăr(a"i la pierzanie& :ici un flăcău tre(uie să alea%ă Intre !iciu #i !irtute cel dintîi fi%urat de o curtezană îm(răcată după ultima modă #i că-ărind un păun a doua de un în%er în!e#mîn-at simplu într-o tunică lar%ă #i încununat de e aureolă& :colo ) pe tema 8<rumoasei a#e-ate pe Ji!ina9 tratată mai ales de Etienne )elaune ) 8lumea care prin desfătările ei îră#te (ăr(atul în prăpastie9 este personi- >@.

ficată de o femeie #ezînd pe un (alaur cu #apte capete& Mîm(itoare încununată în!e#m0ntată exotic cu pieptul dez%olit ea "ine sus cupa desfătărilor în timp ce demonul care a#teaptă în !0l!ătăile unei prăpăstii îi face semn să se apropie& Lnealtă a pierzaniei femeia este 6edeea a cărei po!este a atras în mod deose(it talentul %ra!orilor din secolul al XVIlea1 ea *-a sedus pe Iason a preparat dro%uri pentru Eson= #i în cele din urmă #i-a ucis copiii& ?ot ea este #i ;ir ce care i-a prefăcut în porci pe companionii lui Llise& Po!estea 6edeei are o du(lă semnifica"ie exprim0nd deopotri!ă seduc"ia #i !iolen"a feminină& De această !ioJen"ă (ăr(a"ii din secolul al XVI-lea se tem1 o do!ede#te tot icono%rafia& Diana este o fecioară inataca(ilăJ dar fecioria ei este tul(urătoare #i săl(atică întrupfind o natură nesupusă& :cteon care a !ăzut-o pe zei"ă scăld0ndu-Tse %oală e presc$im(at în cer( #i sfî#iat de cîini& $ulie Griet (6ar%areta cea tur(ată) din cele(rul ta(lou ad lui Grue%el*-+ este fără îndoială întruparea muierii ar"ă%oase #i dominatoare& 'riet #i to!ară#ele ei ne(une îi atacă pe (ăr(a"ii de care prea multă !reme au ascultat& Di(ere acum ele pustiesc totul& Pe un fond de incendiu scorpie smintită #i înarmată cu o spadă ea se îndreaptă spre iad urmată de o armată de cotoroan"e cuprinse de sminteală& <uria feminină are deseori o (ază erotică& C %ra!ură din *@@K î#i (ate joc de (ăr(a"ii ne!olniei& Patru muieri de diferite !îrste #i ni!eluri sociale presară cu sare ni#te (ăr(a"i fără nădra%i 8#i pe fa"ă #i pe dos ca să-i !adă mai (ă"o#i9& :ltă temă (urlescă deja cunoscută în Italia secolului al XV-lea este tratată în <ran"a #i în <landra ) mai cu seamă în a doua jumătate a secolului al XV-lea ) su( titlul 8amoroasa co$ortă #i nădra%ii91 ni#= 2e%e din ?esalia& Da ru%ămintea lui Iason fiul ău 6edeea *-a reîntinerit cu mijloacele ei !răjitore#ti& (5& tr&)& iJ
s

te femei se răz(oieso crunt pentru o pereeJe de nădra%i al căror pro$a( conturează forma mădularului (ăr(ătesc& C inscrip"ie le îndeamnă pe com(atante la mai multă discre"ie 1 8<rumoasă co$orotă purta"i-!ă smerit YY cu acest mădularJ căci nu pentru un picior un cap un umăr sau o mînă YY!ă răz(oi"i atît do crunt Y Y c i pentru însu#i tatăl roditor al între%ii specii omene#ti9& ?otu#i !iolen"a feminină depă#e#te acest=stadiu sexual& Dezlăn"uirea furioasei 'riet î#i cufundă rădăcinile în setea de putere a unui sex care îndură %reu le%ile căsniciei #i se dez!ăluie su(!ersi! prin însă#i natura sa& De unde #i insisten"a cu oare stampele mai ales în a doua jumătate a secolului al XVI-lea reluînd lec"ia 8c$ari!aris9-urilor reprezintă scene de căsnicie #i-i iau la rost pe (ăr(a"ii 8molîi9 care lasă ne!estelor conducerea casei& ?ot de o 8luptă pentru nădra%i9 e !or(a de astă dată însă între (ăr(at #i femeie& :ceasta tra%e pe ea pantalonii (ăr(atului care poartă fustă toarce cu furca-n (rîu sau stă în %enunc$i în fa"a cotoroan"ei sale sau e ciomă%it de ea& Variante ale acestei satire apar #i în icono%rafia a(undentă a 8lumii pe dos9& Pentru că su(!ersiunea feminină este una dintre cauzele răsturnării ierar$iilor& ;um să nu fie totul anapoda cînd P$Ellis îl călăre#te pe :ristotel iar ne!asta încin%e spadă prea pa#nicul ei (ar(a îndeletnicindu-se cu torsulB 5esupunerea celui de al 8doilea sex9 dă totodată c$eia fa(ulei cunoscute su( numele 8Gi%orne #i ;$ie$e-<ace=9& :cest apolo% fi%ura #i în #ler "s 3ale (8Po!estirea diacului9) #i stîrne#te un !iu interes în <ran"a din epoca 2ena#terii& El ilustrează de exemplu un ta!an din castelul din Plessis-Gourre în pro!incia :njou #i %aleria celui de la Villeneu!e-Dem(ron în :u!er%ne& Gi%orne 8care se $răne#te doar cu (ăr(a"i (uni9 e un monstru foarte %ras în timp ce ;$ic$e-<ace 8care se $răne#te doar cu femei (une9 e slă(ă= într-o traducere aproximati!ă1 Tico0al( (ca poreclă) #i @a2( >co.llcit(" (5& tr&)&

noa%0 ca un sc$elet& Gi%orne e c$iar prea (ine $rănită căci (ăr(a"ii care se lasă de!ora"i de ne!estele lor %îlce!itoare sunt mul"i la număr& '$ic$e-<ace se plîn%e dimpotri!ă de raritatea femeilor ascultătoare& :stfel femeile înseamnă păcat #i re!oltă mai cu seamă cînd fac parte dintr-un %rup social inferior& în Vln%oleala smintitelor' xilo%ra!ură anonimă din jurul anului *@./ cincisprezece femei înfă"i#înd tot atîtea defecte dăn"uiesc roată fiecare purt0nd o scufie cu urec$i de mă%ar fie pe cap fie atîrnată de %ît& In centru conducătoarea dansului în picioare pe un piedestal cîntă la trompetă& ;inci dăn"uitoare poartă !e#minte alese dar celelalte zece sunt !ădit femei de rînd din mediul rural sau ur(an ca #i cum stricăciunea femeiască ar cre#te pe măsură ce co(ori scara socială1 indica"ie ce tre(uie asociată numeroaselor procese intentate nefericitelor !răjitoare de "ară #i rolul jucat de cel de al 8doilea sex9 în răzmeri"ele de odinioară& Este important să su(liniem #i altă corela"ie& Deseori femeia (ătrînă #i urîtă e prezentată ca o întrupare a !iciului #i aliata pri!ile%iată a lui 7atan& în epoca 2ena#terii ea stîrne#te o ade!ărată teamă& :stfel o temă literară #i icono%rafică mai pu"in frec!entă în E!ul 6ediu capătă o foarte mare răspîndire la începutul ?impurilor moderne su( influen"ele conju%ate ale antic$ită"ii acum mai (ine cunoscută ale operelor lui Goccaccio #i ale #elestinei lui <ernando de 2ojas (*,44)& 2ena#terea #i epoca (arocă au lăsat mai cu seamă su( pana unor poe"i apartinînd castei aristocratice ) 2onsard Du GellaE :%rippa dO:u(i%ne 7i%o%ne 7aint-:mant etc& ) un portret a(ject al femeii (ătrîne #i urîte înfă"i#ată de cele mai multe ori ca o carcasă sc$eletică 86umie ce respiră Y Y : cărei anatomie se zăre#te Y Y printr-o piele stră!ezie9 (7i%o%ne)& în afară de aceasta din"ii ei sunt 8%ăuno#i #i ne%ri9 8oc$ii urduro#i9 iar 8nasul plin de muci9 (2onsard)& Din %ura-i !înătă ră(ufne#te &&& o du$oare spurcată Y Y De care

strănută pînă #i pisicile9 (6aEnard)& 7aint-:mant !or(e#te despre o oarecare Perrette 8;0reia-i pute %ura mai tare Y Y Decît o o(ială !e c$e*-,9& <emeia (ătrînă este însă#i ima%inea mor"ii& Cc$ii ei sunt (ezneJ toată-i un 8sc$elet numai piele #i os &&& YY Portret !iu al mor"ii portret !iu al !ie"ii & & & Y Y 7tîr! fără culoare e %unoi de morminte YY ;arcasă dez%ropată ciu-& %ulită de cor(i9 &&& :#a o descrie 7i%o%ne cu* toată lipsa de măsură a (arocului !ăzînd înB această9 8(ucată de lemn uscat9 în această* 8tristă alcătuire de oase9 o 8stafie && & ce-nfri-J co#ează frica #i înspăimîntă spaima*-@9& U <aptul că o epocă ce redescoperă cu încîntare frumuse"ea trupului tînăr de femeie se cu-O tremură la spectacolul decrepitudinii n-are de ce să ne mire& 6ai multă aten"ie merită însă ceea ce se ascundea su( frica inspirată de femeia (ătrînă #i urîtă& In aceea#i perioadă cînd neoplatonismul la modă punea semn de e%alitate între frumuse"e #i (unătate domină în mod lo%ic încredin"area ) făcîndu-se a(strac"ie de ser!itutile isto!itoare ale maternită"ii ) că decăderea fizică înseamnă răutate& 5u-i mai pu"in ade!ărat că în icono%rafie !irtutea este sim(olizată uneori de o (ătrînă a#a cum apare în edi"ia ilustrată a #or(biei nebunilor de Grant #i într-o suită de #ase stampe murale= de produc"ie pariziană intitulată &de0(rata o1lind( a 0ie2ii omene)ti & & & (a doua jumătate a secolului al XVI-lea*-.)& ;astitatea fi%urează aici su( înfă"i#area unei femei (ătrîne #i urîte care "ine o ramură de palmier& ;arul ei tras de doi inoro%i îl stri!e#te pe ;upidon& Dar aceasta nu-i o re%ulă o(i#nuită& Doamna 7& 6att$ePs-'rieco a calculat ) numărătoare pro!izorie ) că din trei sute de ale%orii doar una sin%ură atri(uie femeii (ătrîne un rol poziti!& în %eneral aceasta sim(olizează după ne!oi iarna sterilitatea
N 'ra!uri de format mare un fel de afi#e a0Cnt la lettre destinate edificării credincio#ilor ne#eoli"i& (5& tr&)& R >./

foametea postul in!idia (asocia"ie foarte frec!entă) codoa#a #i (ineîn"eles !răjitoarea& :ceastă ultimă temă e!ocată în %ra!urile lui 6anuel Deutsc$ ale lui Galdun% 'rien ale lui Diirer #i ale multor al"i arti#ti mai pu"in cunoscu"i î#i %ăse#te coresponden"a în impreca"iile lui 2onsard ale lui Du GellaE #i ale lui :%rippa dO:u(i%ne ele însele inspirate de o poezie antică mai (ine cunoscută de acum înainte într-o odă din *@@/ 2onsard se dezlăn"uie împotri!a Denisei 8(ătrînă !răjitoare9 din "inutul Vendomois pe care călăii au (iciuit-o pe jumătate %oală dar n-au #i executat-o din nefericire& El îi dore#te moartea cîtmai%ra(nică pentru ca 8oasele-i spurcate YY Dipsite de cinstea în%ropăciunii YY 7-ajun%ă $rana cor(ilor $ulpa!i YY Fi a cîinilor înfometa"i9& :ceastă 6edee "ărancă #tie re"eta filtrelor de dra%oste face farmece (întuie cimitirele (a%ă spaima în do(itoace #i în oameni& Puterile necurate ale naturii îi dau ascultare1 8Da suspinul răsuflării tale Y ;îinii speria"i pe cîmpie Y î#i ascut lătratulJ YY <lu!iile urcă spre iz!oare Y Duîndu-"i urma lupii urlă Y Da um(ra ta prin păduri*-K&9 :ceea#i spaimă #i la Du GellaE care la rîndul său o acoperă pe o (ătrînă cu injurii #i ne%re în!inuiri& <ăcînd-o 8!răjitoare #i codoa#ăO9 8'or%onă9 8(ătrînă me#tereasă9 #i reluînd temele cele mai comune ale literaturii demonolo%ice el precizează1 8Din pricina ta de%eră !iile Y Din pricina ta %rindina prăpăde#te o%oarele Y Din pricina ta se z(uciumă copacii& YY Din pricina ta jelesc plu%arii Y După %rînele pierdute #i din pricina ta î#i plîn% Y ;io(anii turmele ce pier*--&9 :stfel o poezie care se pretinde umanistă ne întoarce la cele mai sum(re acuza"ii ale inc$izitorilor& 'or%onele reapar la suprafa"ă #i sunt

identificate acum ca a%en"i sini#tri ai infernului& Era în firea lucrurilor ca o epocă atît de înfrico#ată de Judecata de apoi de dia!ol #i de acoli"ii lui să dea o nouă dimensiune fricii milenareO pro!ocate de cel de-al 8doilea sex9& In ciuda unei rea(ilitări care se amorsează la periferia afirma"iilor oficiale #i de care ne !om ocupa în alt !olum o ci!iliza"ie mai mult ca oricînd acuză femeia& ;ultura timpului în%rijorată #i încă nesi%ură pe sine caută să întărească supra!e%$erea acestei fiin"e prea tri(utare unei naturi al cărei 8prin" #i zeu9 este 7atan& Pentru majoritatea oamenilor 2ena#terii femeia este cel pu"in suspectă #i cel mai adesea primejdioasă& Ei nu ne oferă portretul real al femeii ci mai de%ra(ă o ima%ine mitică& Ideea că femeia nu-i nici mai (ună nici mai rea decît (ăr(atul pare să fi fost străină diri%uitorilor culturii scrise&

4I. 1 ENI;MH I@T1RIDH2 MAREA REPRIMARE A VRHIIT1RIEI A. 5 Dosa "!

). Ascensi"nea "nei f ici.

Da începutul ?impurilor moderne frica de femeie ) jumătatea su(!ersi!ă a umanită"ii ) culminează în Cccident afirmată #i între"inută de teolo%i #i de judecători& 5u-i deloc surprinzător a#adar că !înătoarea de !răjitoare a ajuns la o !iolen"ă stupefiantă tocmai în acel moment& E!ocarea acestei crize este necesară aici dar în limitele unui cadru precis cu alte cu!inte le%ată de celelalte forme de frică deja studiate& 5uZi deci !or(a *să rescriem o istorie a proceselor de !răjitorie ci să le explicăm rea#ezîndu-le într-un context %lo(al care permite situarea lor exactă în corela"ie cu o reli%ie #i o cultură ce se sim"eau amenin"ate& împăra"ii cre#tini din secolul al IV-lea apoi lustinian în Crient ;$ilderic al III-lea ;arol cel 6are #i ;arol Ple#u!ul în Cccident îi amenin"aseră cu pedepse aspre pe cei care se dedau la practici ma%ice& în acela#i timp conciliile îi condamnau neo(osit pe 8ma%icieni>9& ?otu#i Giserica din E!ul 6ediu timpuriu pledase în ansam(lu pentru clemen"ă #i circumspec"ie fa"ă de !ino!a"i pe principiul că e mai (ine să-i la#i în !ia"ă 8ca să se pocăiască9 (scrisoare a lui Deon al VA-lea către un episcop %erman)J + de asemenea tre(uie e!itată persecutarea fe-

meilor ne!ino!ate su( pretextul unor furtuni sau epidemii (scrisoare a+ lui 'ri%ore al VA-lea către re%ele Danemarcei )& Pe de altă parte un %$id al inspec"iilor episcopale redactat către 4/. la cererea ar$iepiscopului de ?rier ) cele(rul #anon episcopi ) denun"a ca iluzorie !ec$ea credin"ă în ca!alcadele nocturne la care unele femei î#i înc$ipuiau că iau parte din ordinul Dianei& : da crezare unor astfel de amă%iri însemna fără îndoială a te lăsa în#elat de 7atan& ?otu#i fiind !or(a numai de o iluzie se e!itau măsurile puniti!e,& :stfel fa"ă de masele rămase în mare măsură pă%îne #i fa"ă de un drept ci!il teoretic draconic în pri!in"a ma%iei autoritatea reli%ioasă do!edise de-a lun%ul E!ului 6ediu timpuriu un spirit critic relati! #i în orice caz un anume pra%matism& :titudinea ei s-a modificat o dată cu sfîr#itul secolului al XA-lea su( efectul a două cauze le%ate între eleJ pe de o parte afirmarea ereziei !aldenzilor= #i al(i%enzilor==J pe de altă parte o !oin"ă crescîndă de e!an%$elizare exprimată #i actualizată de predicatorii pro!eni"i din di!erse ordine de călu%ări cer#etori& ;re#terea în%rijorării clericale apare în dez(aterile celui de al IV-lea conciliu de la Daterano care decide o(li%ati!itatea spo!edaniei #i cumînicăturii anuale întăre#te se%re%area e!reilor #i o(li%ă episcopii ) amenin"îndu-i în caz contrar cu destituirea ) să-i urmărească #i să-i sanc"ioneze pe ereticii din dioceza lor@& :poi
= Les 0oudois' mem(rii unei secte cre#tine din secolul al Xll-lea& 5umele ei este deri!at din acela al lui Petrus V aldus sau Peter Qaldo sau Pierre de Vaux ne%ustor (o%at din DEon considerat a îi întemeietorul sectei& El predică re!enirea Gisericii la puritatea primiti!ă #i apostolică& (5& tr&) =O Les albi1eois' sectan"i din secolele XII #i XIII 1 care au a(andonat Giserica romană denumindu-se ei9 în#i#i cathari sau puri" 2ăspîndi"i în pro!incia Dan-9 %uedoc numele de al(i%enzi li se tra%e din faptul căo primii crucia"i împotri!a acestei erezii au atacat ora-J #ui :l(i înainte de a extinde represiunea #i asupraO celorlalte ora#e populate în număr mare de aderen"iisectei& (5& tr&)

în *@ timp ce cat$arii erau zdro(i"i în sudul <ran"ei 'ri%ore ai IX-lea îl numea în *>+* pe primul inc$izitor oficial al 'ermaniei 3onrad !on 6ar(ur% un fanatic de o înfrico#ătoare austeritate care a terorizat Erfurtul 6ar(ur%ul #i Valea 2inului timp de un an #i jumătate pînă la asasinarea sa din iulie *>++& :tunci s-au stins pentru un timp #i ru%urile& Dar la cererea lui papa pu(licase succesi! două (ulle (în *>+> #i în *>++) care enumerau toate crimele făptuite de secta împotri!a căreia lupta 3onrad& Era !or(a ) credeau inc$izitorul #i pontiful ) de o societate secretă în care no!icii sărutau fundul unui (roscoi rîios #i al unei pisici ne%re #i se prosternau în fa"a unui (ăr(at palid sla( #i rece ca %$ea"a& Da aceste întruniri dia(olice participan"ii îl adorau pe Ducifer se dedau la cele mai neru#inate dezmă"uri sexuale iar de Pa#te primeau ostia pentru ca apoi s-o scuipe în %unoaie K & Iată conturată tipolo%ia a ceea ce se !a numi curînd 8sa(atul9 #i opusă net cre#tinismului o antireli%ie amenin"ătoare& ?otu#i urma#ii lui 'ri%ore al IX-lea au stat în cumpănă pînă să relanseze !înătoarea împotri!a sectelor demoniace& în *>K@ :lexandru al IV-lea a respins peti"iile dominicanilor care îi cereau putere inc$izitorială împotri!a !răjitoriei acordînd-o numai în cazurile cînd aceasta era le%ată în mod e!ident de erezie+& Duptă de arier%ardăI căci teama de puterea demonului cre#tea& în acest domeniu ?oma dO:Huino n-a adus cine #tie ce ino!a"ii& ?otu#i în mai multe puncte el a depă#it rezer!a amintitului #anon episcopi' afirmînd printre altele că demonii pot împiedica actul carnal precum #i faptul că su( formă de incubi #i sucubi' pot a!ea raporturi sexuale cu oamenii4& Dar doctorul an%elic a insistat cu precădere asupra di!ina"iei oeu-pînduse doar episodic de maleficii& ;apitală în sc$im( a fost inter!en"ia lui Ioan al XXII-lea precedată de o seamă de procese răsunătoare 7 toate do!edind o intensificare a o(sesiei sata-

nice& între *+/K #i *+*, s-a desfă#urat procesul ?emplierilor care au recunoscut ) su( tortură ) că s-au lepădat de ;ristos #i au scuipat asupra crucii& In acela#i timp un episcop din ?roEes era acuzat că a ucis-o prin ma%ie pe re%ina <ran"ei #i a otră!it-o pe mama acesteia& : fost disculpat în cele din urmăJ în sc$im( En%uerrand de 6ari%nE fostul trezorier al lui <ilip cel <rumos a fost spînzurat la 6ontfaucon în *+*@ pentru a fi încercat să-* ucidă pe re%e cu ajutorul unor !răjitori #i al păpu#ilor de ceară străpunse cu acul& în sfîr#it în *+*K contesa dO:rtois 6a$aut a fost acuzată la rîndul ei că ar fi preparat filtre #i otră!uri recur%înd la ser!iciile unei !răjitoare din Aesdin& După un timp i s-a recunoscut totu#i ne!ino!ă"ia*/& în această atmosferă tul(ure #i pentru că tot auzea !or(indu-se de practicile !răjitore#ti de la curtea papală din :!i%non Ioan al XXII-lea după o preala(ilă consultare a episcopilor a superiorilor di!erselor ordine mona$ale #i a teolo%iilor redactează (ulla >uper ttlius specula (*+>.**)& Vrăjitoria fiind asimilată de acum înainte unei erezii inc$izitorii erau împuternici"i s-o urmărească întrucît înc$inîndu-se dia-O !oiului #i semnînd un pact cu el sau "inînd în sluj(a lor demoni înc$i#i în o%linzi inele ori fiole !răjitorii întorceau spatele ade!ăratei credin"e& Ei meritau a#adar soarta ereticilor& ;re#tinilor li se acordau opt zile ca să renun"e la 7atan să a(andoneze practicile ma%ice #i să ardă căr"ile de !răjitorie& C ecua"ie reduta(ilă punea de acum înainte semnul e%alită"ii între maleficii !răjitorie dia(olică #i erezie înc$izînd astfel triun%$iul în interiorul căruia a!eau să se aprindă curînd numeroase ru%uri& în cursul secolului al XlV-lea inter!en"ia Inc$izi"iei împotri!a !răjitoriei se precizează la ni!elul practic #i teoretic& în procesele intentate !răjitoarelor din ?oulouse în deceniul *++/-*+,/ apare pentru prima oară cu!întul 8sa(at9& C(i#nui"i să com(ată dualismul cat$ar inc$izitorii din Dan%uedoc afirmă pe (aza mărturi- >.=

ilor o("inute prinO tortură existen"a unei antîGiserici nocturne care i se înc$ină lui 7atan întrupat într-un "ap îl renea%ă pe ;ristos profanează ostia #i pacea cimitirelor #i se dezlăn"uie în or%ii m0r#a!e& întrunirile dia(olice identifificate în secolul al XIII-lea de 3onrad !on 6ar(ur% poartă acum acest nume odios1 8sa(at*>9& ;î"i!a ani mai tîrziu ) în *+K. ) 5icolaus EEmericus care func"ionase timp de doisprezece ani ca inc$izitor %eneral în :ra%on a#terne în scris rezultatul experien"ei sale #i o codifică spre folosin"a confra"ilor săi în $irectorium inHuisitorum (8îndreptarul inc$izitorilor9) un manual ce poate fi apropiat de @ortalicium .idei al săl(aticului antisemit :lfonso de 7pina& EEmericus admite că cititul #i %$icitoria cu zaruri nu constituie %esturi eretice& în sc$im( se consideră erezie tot ce implică întrun fel sau altul participarea demonilor& : te înc$ina lor ) la sa(at sau aiurea ) înseamnă cult de latrie\ a-i solicita ca intercesori pe lîn%ă Dumnezeu înseamnă cult de dulie*" ?ot erezie este #i in!ocarea puterilor infernului (c$iar #i fără latrie sau dulie! cu ajutorul unor fi%urine ma%ice prin a#ezarea unui copil într-un cerc sau prin citirea unor formule dintr-o carte*+& ;u aceasta marea !înătoare de !răjitori #i de !răjitoare asimila"i de acum înainte !aldenzilor #i cat$arilor poate începe1 autoriza"iile au fost acordate procedura e pusă la punct crimele sînt catalo%ate& Pe de altă parte confundarea pro%resi!ă a ereziei cu !răjitoria permite ca !ino!a"ii să fie urmări"i fără deose(ire după timpuri #i locuri de tri(unalele (iserice#ti sau de cele laice& Da sfîr#itul secolului al XlV-lea apoi de-a lun%ul celui de al XV-lea numărul proceselor de !răjitorie #i al tratatelor care le condamnă
O Latrie (în latina ecleziastică1 8latria)1 forma supremă de adorare ce se acordă numai lui Dumnezeu spre deose(ire de dulie (lat& eclez& 8dulia9 din %recescul 8douleia9mser!itute)1 cinstire ce se a- cordă în%erilor #i sfin"ilor& (5& tr&)&

cre#te lucrările teoretice încurajînd urmăririle judiciare iar experien"a judecătorilor dez!oltînd la rîndul ei con"inutul acestor lucrări& In Europa s-au conta(ilizat ) cifrele nu sunt Ji desi%ur ex$austi!e ) un număr de *> proceseO de !răjitorie conduse de tri(unalele Inc$izi"iei între *+>/ #i *,>/ fa"ă de +, între *,>* #i *,-. (data pu(licării Ialleus-ului!\ #i >, intentate O în fa"a tri(unalelor laice între *+>/ #i *,>/ fa"ă de *>/ între *,>/ #i *,-.*,& în *+-K Ola ;arcassonne sînt condamna"i la ru% .K de !răjitori #i !răjitoare 8pentru ma%ie sau crime "i-nînd Ode di!ersele erezii ale !aldenzilor al(i-%enzilor #i (e%$inilor=9& In *,*/ sunt semnalate procese la Vene"ia #i din nou la ;arcassonneJ în *,*> la ?oulouse #i iară#i la ;arcassonne& :utorită"ile detectează focare de !răjitorie în dio-ceza 7ion în *,>- în Daup$ine către *,,/ #i în %eneral în :lpii francezi #i el!e"ieni& Vino!a"ii sînt deseori califica"i drept 8$ere%es9 sau drept 8!audois9 #i acuza"i în acela#i timp că se duc prin !ăzdu$ la întîlniri cu dia!olul în re%iunea mun"ilor Jura se constată de asemenea *@ o cre#tere a numărului proceselor după *,+/ & :poi în *,@+ #i *,@4 în <ran"a au loc două ac"iuni juridice senza"ionale& ;ea dintîi la E!reux este îndreptată împotri!a unui doctor în teolo%ie 'uillaume :deline în!inuit că ar fi contestat în predicile sale realitatea sa(atului #i că ar fi făcut un pact cu 7atan& Csîndit la înc$isoare pe !ia"ă moare după patru ani de temni"ă& :poi în *,@4 începe procesul 8!aldenzilor9 din :rras după ce doi suspec"i declaraseră su( tortură că au întîlnit la sa(at unele personalită"i din ora#& :nc$eta este întreprinsă de inc$izitorul ora#ului #i mai ales de doi& călu%ări dominicani con!in#i că un cre#tin din trei este !răjitor& ;ei +> de acuza"i din-i
N 9e1uin sau be1uard' numele unor eretici din secolul al XAI-lea care pretinzîndu-se desă!îr#i"i re fuzau autoritatea principilor precum #i orice formă de practică reli%ioasă& (5& tr&)& >.-

tre care *- !or fi ar#i pe ru% mărturisesc după tortură că au luat parte la sa(at #i declară !eridică descrierea acestuia de către judecători pe (aza mărturisirilor o("inute*.& în momentul mor"ii însă condamna"ii î#i retractează mărturisirile& în iunie *,4* to"i acuza"ii sunt rea(ilita"i& 2e%rete tîrzii care în curînd nu !or mai produce nici un efect căci frica de !răjitori cre#te în rîndurile judecătorilor ecleziastici #i laici& Da sfîr#itul secolului al XV-lea sudul 'ermaniei precum #i dioceza ;omo sunt teatrul unei !înători acti!e de acoli"i ai lui 7atan& In acela#i timp se înmul"esc scrierile incendiare ce înseamnă la represiune& 7-au numărat *+ tratate pri!ind !răjitoria între *+>/ #i *,>/ fa"ă de >- între cel intitulat @ormicarius (*,+@-*,+K) de Jo$ann 5ider superiorul dominicanilor din Gasel #i Ialleus male.icarum (*,-.*K)O& @ormicarius (8<urnicarul9) expune persecu"iile întreprinse în El!e"ia de inc$izitorul Petrus din Gerna #i concluziile care se pot tra%e1 !răjitorii #i !răjitoarele fac farmece stîrnesc furtuni distru% o%oarele se înc$ină lui Ducifer #i se duc la sa(at pe calea !ăzdu$ului& <emeile ma%iciene se specializează în prepararea filtrelor de dra%oste răpiri de copii #i antropofa%ie& ?o"i #i toate fac parte dintr-o sectă demoniacă în sînul căreia Dumnezeu este rene%at& @ormicarius este prima lucrare demonolo%ică în care se insistă asupra rolului femeii în !răjitorie*-1 o temă pe care cincizeci de ani mai tîrziu Ialleus o !a dez!olta pînă la o(sesie& Ialleus fusese precedat de !estita (ullă a lui Inocentiu al VLI-lea >ummis deside-rantes a..ectibus (*,-,) prin care un papă din epoca 2ena#terii desfrînat #i foarte pu"in preocupat de reli%ie recomandă prela"ilor %ermani să intensifice reprimarea !răjitoriei& :cest text este în realitate ecoul fantasmelor inc$izitorilor %ermani care pe atunci !edeau O4 pretutindeni numai maleficii contestări ale

(otezului demoni incu(i #i sueu(i& :utorii J 6alleus-ului au plasat (ulla papală în capul lucrării lor& :ceasta a fost adeseori ruptă în mod %re#it din contextul literaturii demonolo%ice ea fiind totu#i unul dintre inelele unui lan" infernal& Este ade!ărat că trece su( tăcere unele aspeote în timp ce altele sînt tratate doar par"ial& :stfel de pildă nu spune nimic despre sa(at aduce prea pu"ine amănunte în le%ătură cu pactul eu dia!olul cu semnele după care acesta poate fi recunoscut t #i cu îndeletnicirile !răjitoarelor& ;u toate acestea a contri(uit mai mult decît orisare altă lucrare precedentă la identificarea ma%iei populare ca o formă de erezie= adău%ind astfel o crimă ci!ilă unei crime reli%ioase #i a"î"înd tri(unalele laice la represiune& Pe de altă parte niciodată înainte !reme nu se afirmase atît de limpede că 8secta dia(olică9 este constituită în mod esen"ial de femei& Fi-apoi caracterul sistematic al căr"ii metodolo%ia propusă pentru desfă#urarea ane$etei #i a procesului făceau din ea un instrument de lucru de primă mînă pentru cei care o foloseau& Ea de!ine prin excelen"ă lucrarea de referin"ă a judecătorilor în materie1 de unde #i succesul o("inut1 *, edi"ii între *,-K #i *@=>/ mai multe decît oricare altă luerare anterioară sau posterioară de demonclo%ieiS& In tot secolul al XVI-lea #i în prima jumătate a celui de al XVII-lea procesele #i execu"iile de !răjitori #i !răjitoare s-au înmul"it în diferitele eol"uri ale Europei occidentale #i centrale demen"a persecu"iilor atin-%înd paroxismul între *@./ #i *.+/& Da Douai procesele de !răjitorie se repartizează cronolo%ic astfel>/1 secolul al XVlea1 -J I-a jumătate a secolului al XVI-lea1 *+J a Ii-a jumătate a secolului al XVI-lea1 >+J I-a jumătate a secolului al XVII-lea1 *.J a Ii-a jumătate a secolului al XVII-lea1 +J secolul XVIII1 *& Pentru ansam(lul tri(unalelor %ermane #i !a- îl

lone din Duxem(ur% sunt consemnat >>, procese de !răjitorie între *./. #i *.+* #i numai K între *.+> #i *.@/*>& Putem încerca a#a cum au făeut Q& 6onter>> #i 2& 6ue$em(led>+ să sistematizăm oîte!a cifre si%ure sau pro(a(ile pri!ind !ictimele acestor procese în mai multe sectoare ale Europei care au făcut o(iectul unor studii ri%uroase& Ln asemenea ta(el nu reprezintă decît suma unor date par"iale& El preeizează însă cronolo%ia #i scoate în e!iden"ă punctele fier(in"i ale epidemiei i
E& e%iuni Date ?otalul execu"iilor cunoscute + >>4 > F

)4 I, I , L & +

7ud-estul 'ermaniei (GadenUQurttem(er%-ul actualT,) :n%lia (Pome-#ircultS 7ussex 7urreE Aertford 3ent Essex)1 &ssi%e #onrta* 7co"iaT. 'ene!aTO ;antoul Vaud >9 ;antoanele Muric$ 7olot$urn #i Duzern>;antonul 5euc$0tel #i episcopatul de Gasel+/ ?ri(unalul din <ranc$e-;omte+* Dorena7> Duxem(ur%++ ;omitatul 5amur+, :ctualul departament de 5ord+@ Insulele :n%lo-5ormande+. Da(ourd (re%iune (ască franceză)+K 5oua ;astilie+-

*@./ ) *.K/

*@./-*K// *@4/ ) *.-/ *@+K-*..> *@+K-*.+/ *@++-*K>/ *@K/-*.K/ *@44 ) *..*@K.-*./. *./.-*.@/ *@//)*.,@ *+K*-*K-+ *@.>-*K+.

*/4

i @ @
J

, ,//(B) *+>
4/ +-K

J
i

\i \ i
i

e@//

.>

e> /// e+@@
*,4 *.* *,,

*./4 cite!a sute / *@,/-*.-@

Cricît de limitate ar fi aceste cifre au a!antajul pe de o parte de a corecta e!aluări fantastice sau excesi!e (6ic$elet !or(ise de @// de !răjitori ar#i pe ru% în trei luni la 'ene!a în *@*++4 iar recent A& ?re!or-2oper

FI

a afirmat că în decurs de #aizeci de ani de la !enirea lui ;al!in au fost aprinse în acela#i ora# *@/ de ru%uri,/)J pe de alta de a scoate în e!iden"ă !iolen"a persecu"iei între *@./ #i *.+/& 2elati! limitată în prima jumătate a secolului al XVI-lea ea a lo!it mai ales re%iunile alpine #i pirineene& După *@@/ #i timp de aproximati! un secol a fost deose(it de intensă în El!e"ia 'ermania de 7ud (catolică #i protestantă) <ranc$e-;omte Dorena Duxem(ur% #i Vările de Jos& în :n%lia #i îndeose(i în Essex !înătoarea de !răjitori #i !ră- & jitoare a fost !iolentă mai cu seamă su( dom-J nia re%inei Elisa(eta în ciuda unei panici uci%ătoare mai tardi!e dar destul de scurtă în *.,@,*& 2epresiunea a fost de asemenea foarte dură în 7co"ia o dată cu triumful 2eformei (*@./)& In sudul <ran"ei în Da(ourd anc$etele necru"ătoare ale judecătorului de Dancre de la sfîr#itul domniei lui Aenric al IV-lea s-au soldat cu mai multe sute de ru%uri& ;îte!a au fost aprinse în aceea#i epocă #i în Vara (ască din 7pania,>& Da alte extremită"i ale Europei !alul represiunii a cuprins la sfîr#itul secolului al XVI-lea Danemarca #i ?ransil!ania,+& El s-a pră!ălit asupra 7uediei în anii *../ ,, & j7-a a(ătut asupra Poloniei cînd în Cccident î#i pierdea !i%oarea adică în a doua jumătate a secolului al XVII-lea #i în secolul al XVIII-lea concomitent cu in!aziile epidemiile de ciumă #i iz(ucnirea !irulentă a antisemitismului& în <ran"a #i în 'ermania mai tîrziu în 6assac$usetts o(sesia !răjitoriei a fost înso"ită sau s-a prelun%it cu fenomene de isterie calificate drept 8posedări dia!ole#ti9& în urma unor scandaluri de mare răsunet ele s-au soldat cu executarea la :ix în *.** la Doudun în *.+, la Dou!iers în *.,K a patru preo"i în!ino!ă"i"i de practici !răjitore#ti asupra unor călu%ări"e ai căror confesori erau,@& E!enimente similare s-au petrecut în :merica puritană la 7alem în *.4> cînd nefericitele !ictime denun"ate de ni#te

feti#cane isterice ) că le-ar fi dat în stăpînire dia!olului ) au sfîr#it la spînzurătoare,.& ;îte!a execu"ii de !răjitori #i !răjitoare au mai a!ut loc în Cccident #i în secolul al XVIII-lea dar 8procesele de la 7alem sunt ultimele prin care se demonstrează că o [ntrea%ă comunitate #i-a crezut existen"a primejduită de maleficule !răjitoriei9,K ) Pînă la această întoarcere tîrzie la ra"iune în anumite locuri pe care autorită"ile le considerau foarte infectate de otra!a demoniacă a!useseră loc ade!ărate masacre& în oră#elul %erman Qiesenstei% numai în anul *@.> au fost arse pe ru% .+ de femei& Da C(ermarc$tal modestă localitate rurală de K// de locuitori ,+ de femei #i ** (ăr(a"i au pierit pe ru% în *@-.-*@-- adică K]Yo din popula"ie,- în >> de sate din ar$iepiscopia ?rier +.- de !răjitoare au fost arse între *@-K #i *@4+,4& In principatul ecleziastic Qurz(ur% au a!ut loc 4// de execu"ii în cei opt ani dintre *.>+ #i *.+*@/& Da Cppenau în Qurttem(er% o localitate de .@/ de locuitori @/ de persoane au fost arse în mai pu"in de nouă luni pe opt ru%uri colecti!e@*& ;ît despre misiunea încredin"ată lui de Dancre în Vara Gascilor de#i n-a durat decît !reo cîte!a luni ea s-a soldat cu mai multe sute de execu"ii @>& :n%lia a fost în %eneral mai circumspectă în !înătoarea de !răjitori #i !răjitoare& ?otu#i în *.,@ an fier(inte în Essex tri(unalele locale au judecat +. de suspec"i #i au executat *4 dintre ei@+&

, , B t *

>& C le%isla"ie de panica&
?oate aceste procese #i execu"ii n-ar fi fost e!ident posi(ile fără incitări repetate din partea autorită"ilor reli%ioase #i ci!ile& Gulla >ummis disederantes din *,-, numită 8cîntecul de luptă al infernului9 a fost urmată într-ade!ăr de mai multe texte pontificale orientate

în acela#i sens& în *@// :lexandru al Vl-lea îi scrie superiorului mînăstirii 3losterneu(ur% #i inc$izitorul institoris (mitinerant pentru a se informa @, de pro%resele !răjitoriei în Goemia #i 6ora!ia & In *@*+ Iuliu al II-lea îi ordonă inc$izitorului din ;remona să ia măsuri se!ere împotri!a celor care se înc$ină 7atanei #i folosesc ostia în scopuri malefice& In *@>* Deon al X-lea amenin"înd cu excomunicare #i punere su( interdic"ie protestează pe lîn%ă senatul Vene"iei care se opune ac"iunii inc$izitorilor din Grescia #i Ger%amo împotri!a !răjitorilor& Iată cum ac"ionează papii strălucitei 2ena#teri italiene& Da rindul său :drian al Vl-lea ordonă inc$izitorilor din 'remona #i din ;omo să reprime !răjitoria cu se!eritate& 7uccesorul său ;lement al VA-lea dă instruc"iuni analoa%e %u!ernatorului Golo%nei #i consiliului canonicilor din 7ion Wîn El!e"ia n&tr&X& ;um să nu fii #ocat de repetarea acestor soma"ii #i de o(sesia satanică pe care o trădeazăB ;ît despre textele de tristă faimă ale lui Ioan al XXII-lea #i ale lui Inocen"iu al VLI-lea ele sunt reluate #i confirmate de (ullele din *@-@ #i *.>+& Instruc"iunilor %enerale !enite de la 2oma li se adau%ă pe plan looal o seamă de decizii conciliare& E& Grouette a calculat că în diocezele din 3oln ?rier ;am(rai 6ec$elen ?ournai :ntPerpen 5amur 6etz #i Die%e #aptesprezece concilii "inute între *@+. #i *.,+ ceruseră reprimarea !răjitoriei& De partea protestantă ful%erele sinodale se a(ăteau #i ele asupra !răjitorilor în Pro!inciile Lnite cineisprezece sinoade e#alonate între *@-/ #i *.>/ au rostit condamnări împotri!a lor #i i-au excomunicat& Da fel au procedat în <ran"a sinoadele de la 6ontau(an (*@4,) 6ontpellier (*@4-) #i Da 2oc$elle (*./K)& Dar puterea ci!ilă nu s-a limitat doar îa sprijinirea Gisericii în lupta ei împotri!a presupusei secte satanice& C(sesia demoniacă su( toate formele sale a permis a(solutismului ;7D

să se consolideze& Pe de altă parte această consolidare a statului în epoca 2ena#terii a dat o nouă dimensiune !înătorii de !răjitori #i !răjitoare& 'u!ernele au marcat o tendin"ă crescîndă de a-#i anexa ori măcar de a controla procesele reli%ioase #i de a pedepsi aspru nesocotirea unor comandamente ale reli%iei& 6ai mult decît oricînd Giserica s-a confundat cu 7tatul în a!antajul acestuia din urmă de altfel& ?otu#i luînd în considerare iminen"a pericolului Giserica n-a putut ) sau n-a !rut ) să se opună acestei anexări& ;rearea Inc$izi"iei spaniole în *,K- nu-i decît una dintre numeroasele ilustrări ale acestui fenomen de fa%ocitoză& :mănunt re!elator1 cînd ;arol _uintul a instituit în *@>> o inc$izi"ie de stat în Vările de Jos el a ales un laic <rans Van der Aulst mem(ru în ;onsiliul Gra(an-tului pentru a conduce anc$etarea 8celor infecta"i cu !eninul ereziei@@9& :cesta a!ea ca adjunc"i dar numai cu titlul de exper"i doi doctori în teolo%ie& 6ai tîrziu împăratul a fost ne!oit să-* re!oce pe Van der Aulst #i să ajun%ă la o în"ele%ere cu 2oma c$iar dacă papa n-a putut să-i impună niciodată un inc$izitor ales de el însu#i& :(solutismul care se afirma ca #i reprimarea !răjitoriei înfluen"îndu-se reciproc au a!ut drept rezultat transformarea procedurii penale& Jcomun E!ul 6ediu permitea li(era apărare a acuzatului #i folosise tortura relati! pu"in în procesele ci!ile& In epoca 2ena#terii însă justi"ia de stat a adoptat procedura inc$izitorială& In <ran"a ordonan"a de la Villers-;otterets (*@+4) în Vările de Jos ordonan"ele lui <ilip al II-lea (*@K/) ) ca să nu re"inem decît două exemple concludente ) au înăsprit dreptul penal au %eneralizat folosirea torturii au pus piedici apărării suspectului au întărit ar(itrariul procedurii& C instruc"iune scrisă #i secretă s-a su(stituit dez(aterii orale #i pu(lice1 indi!izi adeseori analfa(e"i erau astfel lipsi"i de apă->K@ rare în fa"a unor judecători !ersa"i într-ale

193 193 20 9 224 224 245 253 263 263 273 282 293 293 304 315 326 338 338 347 357 362 384 384 390 393 396 101 107 112 H6

scrisului #i cunoscînd doar ei con"inutul dosarului& 8Intimidarea9 a de!enit ideea de (ază a noii proceduri& în sfîr#it în timp ce în E!ul 6ediu un proces era considerat în %eneral ea o afacere între persoane particulare la începutut ?impurilor moderne el s-a transformat într-un conflict între societate #i indi!id1 de unde se!eritatea (a c$iar cruzimea sentin"elor ce !oiau exemplare@.& Ln studiu sumar al le%isla"iei laiee în Imperiu în Vările de Jos #i în :n%lia permite !erificarea durită"ii crescînde a statului fa"ă de !răjitorie în secolul al XVI-lea #i la îneeputul celui de al XVII-lea& în Imperiu Temesis #arolina' 8monument de drept penal9 pu(licat de ;arol _uintul în *@+> consacră trei pasaje !răjitoriei& ;apitolul XDIV tratează despre farmece #i cei care se folosesc de căr"i amulete formule stranii #i o(iecte suspecte ori au atitudini neo(i#nuite1 ei pot fi aresta"i #i supu#i torturii& ;apitolul DII se referă la intero%atorii1 !a tre(ui să se afle eînd #i cum procedează !răjitorii dacă folosesc prafuri otră!itoare sau săcule"e ma%ice dacă frec!entează sa(atul #i au înc$eiat le%ămînt cu dia!olul& ;apitolul ;IX amintind că dreptul roman (cu alte cu!inte ;odul lui Iustinian) condamna la ru% ma%icienii ordonă pedepsirea lor de îndată ce se fac !ino!a"i de prejudicierea aproapelui@K& 8;el care citim în Temesis' a pricinuit cui!a !reun neajuns prin farmece #i maleficii se !a pedepsi cu moartea #i c$iar cu arderea pe ru%& ;el oare a practicat !răjitoria fără a !ătăma pe care!a se !a pedepsi doar în măsura în care a păcătuit #i această pedeapsă !a fi lăsată la aprecierea judecătorului&9 (:rt& ;IX@-&) :#a cum făcuse Inocen"iu al VLI-lea în *,-, într-un text ecleziastic împăratul recunoa#te la rîndul său într-un document le%islati! laic lealitatea practicilor ma%ice #i furnizează o >K,

enumerare ce nu poate decît să acrediteze existen"a lor #i să intensifice în opinia pu(lică o(sesia ma#ina"iilor dia(olice& In 'ermania arsenalul represi! se întăre#te #i mai mult în a doua jumătate a secolului al XVI-lea& #onstitutiones saKonicae (8De%iuirile saxone9) din *@K> decretează că orice !răjitoare !a tre(ui arsă pe ru% pentru simplul fapt de a fi înc$eiat un pact cu dia!olul 8c$iar dacă n-a făcut !reun rău cu me#te#u%ul ei @4 9& :ceea#i măsură este luată zece ani mai tîrziu de către Principele Elector palatin #i curînd după aceea de di!er#i principi ca #i de o seamă de ora#e din 'ermania care î#i remaniază le%isla"ia în acest sens./& In Vările de Jos apar"inînd ) teoretic ) Imperiului ;arol _uintul nu cutezase să aplice Temesis #arolina" ?otu#i în comitatul 5amur de exemplu între *@/@ #i *@K/ tri(unalele laice au trimis pe ru% cincizeci #i opt de persoane acuzate de !răjitorie*@*& Jurisdic"iile rurale comiteau adeseori a(uzuri împotri!a cărora le%isla"ia re%ală s-a străduit să lupte prin Crdonan"a penală din *@K/.>& :ceasta deplîn%e mai cu seamă anumite arestări #i execu"ii făptuite 8c$iar #i fără cauze le%itime && & nesocotind cu sfruntare justi"ia #i amintitele noastre ordonan"e9& Ea re%lementează a#adar amănun"it tortura& Pe de altă parte însă articolul DX ordonă ma%istra"ilor să-i urmărească !i%ilent pe !răjitori #i pe prezicători #i sa-i condamne la cele mai aspre pedepse*@+& In această zonă a Europei textul le%islati! esen"ial e oricum cel din >/ iulie *@4> care a(andonează orice pruden"ă în materie de represiune& Introducerea restituie atmosfera dramatică în care trăiesc consilierii lui <ilip al II-lea1 8Printre alte %rele păcate nenorociri #i ticălo#ii pe care aceste !remuri nefericite ni le aduo %i de zi întru stricarea #l ră!ă#eala lumii iioasfere pe lîn%ă feluritele

*4 + *4 + >/ 4 I>, I >, 1 ,@ @+ . + . + K +
@$

)+ S + e , @ .

1 K K > ,

:

, / + + l / î

erezii ateisme #i apostazii mai sunt #i sectele ce urzesc tot soiul de maleficii !răjitorii #arlatanii amă%iri ma%ii #i nele%iuiri pentru propă#irea cărora anumite unelteT ale dia!olului se străduieso necurmat&9 Lrmează ca #i în (ulla din *,-, #i în Temesis #arolina' dar mai amănun"it deeît în aceasta din urmă o listă a 8nenumăratelor #arlatanii cu farmece !răji (lesteme otră!iri #i alte asemenea maleficii #i ticălo#ii9 să!îr#ite de ma%icieni& E!antaiul mer%e de la astrolo%ie la %$icitul în palmă de la filtrele de dra%oste la înnodările de (răcinar de la 8năseocirile supersti"ioase #i neîn%ăduite9 spre 8tul(urarea aerului !răjirea #i fermecarea persoanelor9 Ia !indecările 8supranaturale9 #i a#a-zis 8miraculoase9 ale oamenilor #i !itelor& ?oate aceste practici sunt detesta(ile #i dia(olice c$iar atunci cînd pentru a pro!oca aceste !indecări se folose#te a%$easmă efi%ia crucii sau texte din 7criptură& ?otu#i aceste precizări nu sunt date decît pentru infmormarea judecătorilor& In pu(lic autorită"ile #i predicatorii !or e!ita să intre în amănuntele acestor orori ca să nu a"î"e curiozitatea poporului sau c$iar să-* în!e"e cum se făptuiese asemenea 8nele%iuiri9& In sc$im( re%ele a#teaptă ea 8cei afla"i atît în sluj(a justi"iei ealaziastice cît #i a celei seculare tre(uie să-#i îndeplinească îndatoririle cercetînd #i procedînd cum se cu!ine împotri!a tuturor acelora care !or folosi în fapt ori !or eonsim"i la astfel de maleficii pentru a-i pedepsi la tri(unalul (isericesc potri!it eanoanelor #i (ullelor apostolice #i la tri(unalul secular potri!it le%ilor ci!ile #i ordonan"elor&& & W#iX am poruncit tuturor ma%istra"ilor no#tri autorită"ilor #i oamenilor le%ii precum #i celor ai !asalilor no#tri să dea asemenea în#tiin"ări #i pedepse pilduitoare potri!it le%ilor di!ine #i omene#ti9&

+D#

Crdonan"a !a fi adresată autorită"ilor competente din 8toate ora#ele W#iX satele Vărilor de Jos care !or a!ea 8& && oc$iul a%er #i pri!irea pătrunzătoare că să anc$eteze #i să informeze neîntîrziat cu pri!ire la aceste a(uzuri #i crime pentru ca !ino!a"ii care s-au mînjit făptuindu-le să fie da"i în !ilea% #i pedepsi"i #i totodată să-i cerceteze pe aceia sau acelea (inecunoscu"i ca %$icitori solomonari !răjitori !aldenzi ori numai (ănui"i de asemenea maleficii #i crimeJ #i dacă îi #tiu pe !reunii să purceadă neînduplecat împotri!a lor folosind toate caznele #i pedepsele aspre #i pilduitoare potri!it le%ilor di!ine #i omene#ti #i fără de cru"are spre a nu se face ei în#i#i !ino!a"i de slă(iciuneJ ca atare să ia (ine aminte oricine !rea să preîntîmpine mînia lui Dumnezeu #i a noastră.,9& :cest document pune în lumină mai multe aspecte& Voaa(ularul ordonan"ei alunecă în mod constant de la terminolo%ia juridică la cea reli%ioasă #i urmăre#te ma%ia în primul rînd ca păcat compara(il cu erezia #i ateismul& :ccentul nu cade atît pe prejudiciul adus aproapelui ) principiu încă precumpănitor în (ulla >ummis desiderantes ) cît pe faptul că cel incriminat se dedă unor practici interzise întrucît presupun inter!en"ia 8du$urilor rele9& Judecătorii sunt soma"i să fie cît mai se!eri1 %u!ernul nu le !a trece cu !ederea nici o slă(iciune& Dela"iunea este încurajată de !reme ce autorită"ile !or aduna informa"ii despre eei 8(inecunoscu"i ca %$icitori solomonari !aldenzi etc9 iar dacă ei în#i#i 8îi #tiu pe !reunii să purceadă neînduplecat împotri!a lor&& &9 ;u cîte!a atenuări de amănunt (de exem>K4 piu dezapro(area unor practici precum (aia

!răjitoarelor=) ordonan"a din *@4> a fost repetată de <ilip al II-lea în *@4@ #i în *./. de către ar$iduci.@& în Insulele Gritanice ca #i pe continent le%isla"ia împotri!a !răjitoriei a fost întărită #i pe alocuri instituită c$iar în a doua jumătate a secolului al XVI-lea #i la începutul celui de al XVII-lea& 82e!olu"ia cal!inistă notează A& 2& ?re!or-2oper a adus în 7co"ia în *@.+ prima le%e împotri!a !răjitoriei inau%urînd un secol de teroare .=@9& Primul statut en%lez care a condamnat !!răjitoria datează din *@,> #i a fost a%ra!at în *@.+ printr-un =&ct împotri!a conjura"iilor farmecelor #i !răjitoriilor.K9& 'u!ernul era într-ade!ăr preocupat de înmul"irea acti!ită"ilor perfide su( formă de profe"ii mincinoase preziceri astrolo%iee #i conjura"ii di!erse& &ctul declară crimă in!ocarea du$urilor rele indiferent în ee scop c$iar #i fără inten"ia de a pro!oea un maleficiu& ?otu#i el e#alona pedepsele în func"ie de %ra!itatea cazurilor& ;rima era considerată capitală doar atunci cînd farmecele !răjile #i maleficiile pro!ocaseră moartea cui!a& Dacă !ictima rămînea teafără sau nu fusese deeît rănită sau nu fusese ucis deeît un animal !ino!atul urma să fie pedepsit cu un an de înc$isoare #i patru expuneri la stîlpul infamiei& 2ecidi!a în sc$im( adueea cu sine moartea& De asemenea se pre!edea o pedeapsă redusă în cazul unor practici ma%ice urmărind eăutarea de comori re%ăsirea o(iectelor pierdute sau pro!ocarea unor amoruri !ino!ate recidi!a fiind sanc"ionată cu înc$isoare pe !ia"ă #i confiscarea (unurilor& în epocă această relati!ă clemen"ă nu "inea pasul cu exi%en"ele teolo%ilor din :n%lia elisa(etană care doreau moartea tuturor ma%icienilor c$iar #i a celor
= încercare !răjitorie& După după al"ii însă jitorie& Cricum să moară >-/ 8prin apă9 a persoanelor (ănuite de unii cele care pluteau erau inocenteJ ele nu puteau pluti deeît prin !ră cine scăpa de apă a!ea toate #ansele pe ru%& (5& tr&)&

ce practicau ma%ia al(ă=& 7tatutul mai ri%uros din *./, a adoptat normele continentale& :& 6acfarlane a scos în e!iden"ă in ta(elul ce urmează a%ra!ările aduse de &ctul din *./, în raport eu cel din *@.+.-1
Delicte Prima condamnare *@.+ condamnare *./, : doua *@.+
!$;B

4+ 4+ /4

> , * @ e +

< o lo s ir e a m a % ie i Ln an p e n tr u c ă u ta r e a d e în c $ ico m o ri sa u % ă s ir e a s o a r e unor o(iecte pier dute

Ln an î n c $ is o a re

înc$i6oartea soare pe !ia"ă

<olosirea ma%iei Ln an In scopul de a înc$i!ătăma sănătatea soare sau (unurile cui!a <olosirea ma%iei In scopul de a pro!oca moartea cui!a 6or"i dez%ropa"i (în !ederea unor opera"iuni ma%ice) :jutor cerut du$urilor rele

6oartea 6oartea 6oartea

6oartea 6oartea 6oartea 6oartea

6oartea

)

6oartea

6oartea 6oartea 6oartea 6oartea Ln an înc$isoare Ln an înc$isoare Ln an înc$isoare înc$i6oartea soare pe !ia"ă înc$i6oartea soare pe !ia"ă înc$i6oartea soare pe !ia"ă

Inten"ia de1 N) : !ătăma prin Ln an ma%ie sănătatea înc$isau (unurile soare cui!a ) : pro!oca prin Ln an ma%ie moartea înc$icui!a soare ) : înlesni prin Ln an ma%ie o iu(ire înc$i!ino!ată soare

= 7pre deose(ire de ma%ia nea%ră care recur%e la in!ocarea puterilor infernale ma%ia al(ă operează cu mijloace naturale (ier(uri minerale sau animale) pentru a produce efecte aparent suprana-9 turale #i miraculoase (5& tr&)&

în ciuda acestei ri%ori sporite tortura (exceptînd panica din *.,@ în Essex) pare să fi fost utilizată rareori în :n%lia unde pe de altă parte condamna"ii erau spînzura"i #i nu ar#i pe ru%& <. Crono*o2ia( 2eo2ra!ia ?i ocio*o2ia repre iunii. ;ronolo%ia %eo%rafia #i sociolo%ia !înătorii de !răjitori #i !răjitoare au fost precizate în lucrări recente care scot în e!iden"ă complexitatea fenomenului& Există o corela"ie cronolo%ică %lo(ală între perioada răz(oaielor reli%ioase în Europa (*@./-*.,-) #i aceea cînd ma%icienii #i ma%icienele au fost persecuta"i cu maximă în!ier#unare& Dar putem oare afirma asemenea lui A& 2& ?re!or-2oper că 8recrudescen"a epidemiilor de !răjitorie eătre *@./ Wa fostX le%ată .4 direct de reiz(ucnirea răz(oaielor reli%ioase 9B într-ade!ăr acest istoric declară1 8'eo%rafia o demonstrează1 orice criză importantă se situează într-o zonă de frontK/ unde lupta reli%ioasă nu-i de natură intelectuală & & &9& 6ulte studii locale infirmă însă în parte această aser"iune& 7ituat în plin cîmp de (ătălie între cele două confesiuni ri!ale cantonul el!e"ian 5eue$0tel a fost totu#i cru"at de răz(oaiele reli%ioase& ;u toate acestea intre *.*/ #i *.K/ a cunoscut K*un număr Important de prooese de !răjitorie & In episcopatul de Gasel zona protestantă ooolită de forfota solda"ilor a fost atinsă între *.// #i *.*/ de un mare !al represi!& In se$im( sectorul nord-!estic catolic a cunoscut o scădere a numărului de procese în anii *.>/ în momentul cînd a început ocupa"ia militară la care s-au adău%at epidemii #i foamete K>& E& Q& 6onter căruia îi datorăm aceste precizări constată o scădere asemănătoare a represiunii în <ranc$e;omte #i Gaden-Qurttem(er% începînd din momentul cînd aceste două teritorii de!in >->

zonă de răz(oi& Da 'ene!a acela#i istoric o(ser!ă că !înătorii de !răjitori #i !răjitoare î#i încetează acti!itatea în perioada de K+confliet ascu"it cu 7a!oia catolică (*@---*@4, )& ;oncluzie concordantă cu a doamnei Dupont-Goue$at în le%ătură cu Duxem(ur%ulJ lupta împotri!a ma%iei încetează practic după *.+*1 calamită"ile ce se a(at 8asupra ducatului în anii următori (mai cu seamă o dată cu intrarea <ran"ei în 2ăz(oiul de ?reizeci de ani) par să pună un punct final represiuniiK,9& 2& 6uc$em(led o(ser!ă de asemenea că în nordul <ran"ei cele două principale !aluri represi!e în *@4/-*.// #i în *.*/-*.>/ s-au situat în cadrul unei perioade de paceK@& Din studierea proceselor de !răjitorie de competen"a tri(unalului din Paris rezultă de asemenea o perioadă de se!eritate maximă în ultimii ani ai secolului al XVI-lea cînd răz(oaiele reli%ioase se potolescK.& ;oncluzia ce se desprinde din aceste mono%rafii edificatoare este aceea că în ansam(lu răz(oaiele reli%ioase #i momentele cele mai dramatice ale luptei împotri!a !răjitoriei au coincis în timp ce pe plan local se !ăde#te deseori un raport de propor"ionalitate in!ersă între opera"iile militare #i procesele intentate ma%icienilor& 7ă fie oare contradic"ia dintre cele două situa"ii constatate mai mult decît o aparen"ăB 'eo%rafia ru%urilor demonstrează că în Italia centrală #i meridională nu s-au aprins prea multe (c$iar dacă #i aici s-au instruit procese de !răjitorieKK) #i că Inc$izi"ia spaniolă s-a do!edit clementă inclusi! în Vara GascilorK- c$iar în perioada cînd demen"a persecu"iei se dezlăn"uia în <ran"a în Vările de Jos în 'ermania #i în 7co"ia& Este si%ur că represiunea a fost deose(it de acti!ă în anumite re%iuni de munte începînd din secolul al XlV-lea în Pirinei continuînd apoi în :lpi #i ajun%înd mai tîrziu în 7co"ia& Dar cum să interpretezi această corela"ieB A&2& ?re!or-2oper scrie foar->-+ te cate%oric1 8;entrele marilor !înători de

:< B=

!răjitoare din Europa au fost :lpii #i împreju- J rimile lor mun"ii Jura #i Vos%i precum #i Pirineii cu prelun%irile lor în <ran"a #i în 7paniaK49& :ceastă nouă afirma"ie (care su%erează de altfel sta(ilirea unei le%ături între !răjitorie #i mi#carea cat$arilor) introduce nuan"e compara(ile celor impuse de corelarea sc$ematică a răz(oaielor reli%ioase cu reprimarea ma%iei& Dumea ortodoxă n-a condamnat J !răjitorii !la moarte& Cr ea cuprindea totalitatea Galcanilor zonă cum nu se poate mai muntoasă& 8Valdenzii9 din :rras în secolul al XV-lea #i numeroasele procese de !răjitorie J din <ran"a :n%lia #i Vările de Jos au pus în 1OU cauză oameni din re%iuni de cîmpie& Este ade!ărat în sc$im( ) #i aici e punctul esen"ial în această pri!in"ă ) că !ictimele represiunii ) cu excep"ia 8!aldenzilor9 din :rras #i a altor cîtor!a ) au fost îndeo(#te "ărani& :stfel între *@.@ #i *.,/ marea majoritate a apelurilor adresate tri(unalului din Paris pentru condamnări în cazuri de !răjitorie pro!ine din mediul rural #i 8mai (ine de jumătate (@Kh) din partea unor persoane le%ate de pă-mînt-/9& ;a atare nu-i cazul să ne oprim aici asupra !răjitoarei ur(ane din 7pania (#elestina lui <& de 2ojas) sau din Italia care cum spune Gurc\$ardt 8exercită o meserie & && !rea să cî#ti%e (ani9 #i este în principiu 8o mijlocitoare a plăcerii-*9& ;ălu%ări"ele posedate de dia!ol ) mînăstirile lor se aflau în ora# ) despre care s-a !or(it niult în <ran"a secolului al XVII-lea sunt #i ele mar%inale în raport cu in!esti%a"ia noastră& ;omportamentele lor isterice luminează fără îndoială demonolo%ia unor oameni ai Gisericii dar nu sunt prea semnificati!e în raport cu acuza"iile de !răjitorie de care se !or(ea de o(icei mai ales la "ară& :supra domina"iei rurale a !răjitoriei lămuritoare la rîndul lor sunt procesele %ene!eze Rare nu puneau neapărat în cauză oameni din ora#ul propriu-zis& E& Qilliam 6onter a o(ser- >-,

!at dimpotri!ă că satele supuse autorită"ii 'ene!ei eare formau mai pu"in de o #eptime din popula"ia repu(licii ->se aflau la ori%inea a jumătate din procese & :ceastă estimare su(liniază apăsat pro!enien"a rurală a persoanelor inculpate în procese de !răjitorie& Este lesne de %$icit că ele !ădeau pretutindeni o înapoiere culturală considera(ilă în raport cu exi%en"ele #i modelele de %îndire ale elitei ur(ane& Lneori c$iar în Da(ourd de exemplu nica nu !or(eau aceea#i lim(ă ca judecătorii lor& Desi%ur că în epocă aceste decalaje au fost deose(it de nefaste pentru munteni (De la Dam(ert Daneau= la Pierre GaEle== 7a!oia a jmen"inut la ni!elul oamenilor instrui"i o solidă reputa"ie de "inut de !răjitori)& 5u-i însă mai pu"in ade!ărat ) #i aceasta nu contrazice afirma"ia de mai sus ) că persecu"ia a fost foarte acti!ă în zonele forestiere îndeo(#te în cele mai mult sau mai pu"in mar%inale în raport cu centrele de decizie (este din nou cazul să cităm re%iunea Da(ourd) #i unde statul a(solutist pe cale de a se impune !oia să-#i consolideze autoritatea& :ltă constatare indiscuta(ilă1 lupta împotri!a !răjitoriei a cuprins concomitent #i "ări catolice #i "ări protestante& Putem oare !or(i totu#i de o mai mare se!eritate într-o parte sau într-altaB Q& 6onter a dezumflat cifrele execu"iilor considerate incontesta(ile în 'ene!a lui ;al!in #i a succesorilor săi imedia"i& In cei #aizeci de ani care încep cu !enirea lui ;al!in (*@+K) autoritată"ile locale-+ au ars pe ru% nu o sută cincizeci de persoane ci o sută treizeci #i două între *@+K #i *..> în acest total fiind incluse condamnările la moarte ale 8un%ătorilor9 #i ale altor 8semănători de ciu= Lambert $aneau (*@+/-*@4+) teolo% al Gisericii reformate din <ran"a& =N Pierre 9aNle (*.,K-*K/.) istoric #i critic francez& Pro!enind dintr-o familie de protestan"i se con!erte#te la catolicism dar rede!ine protestant după >-@ ce studiază teolo%ia catolică& (5& tr&)&

: < $ < ' =

mă9 rostite într-o atmosferă de panică în timpul epidemiilor din *@,@ *@.K-*@K- *@K* #i *.*@@,& ;u pri!ire la sud-estul 'ermaniei E& 6idelfort a putut sta(ili următoarea statistică pe (aza proceselor din perioada *@./*.K/-@J
Re2iuni prote tante Anii Re2iuni cato*ice eHecu/ii proce e *

/ proce e Procese =B9J execu"ii Procese
$

*@./)*.// *./*)*.K/

49 114

218 402

4,5 3,5

150 896 167 1437

6 8,6

In acest sector al Europei represiunea a fost incontesta(il mai se!eră în re%iunile catolice& Pe de altă parte ea s-a a%ra!at aici în secolul al XVII-lea tocmai în timp ce ri%oarea ei scădea în "ările protestante& în :lsacia de asemenea persecu"ia catolică pare să fi fost mai dură decît cea a protestan"ilor-.& 6ai putem afirma că :n%lia a urmărit !răjitoria cu mai pu"ină !iolen"ă decît Vările de Jos sau Dorena& 5-am putea %eneraliza însă aceste constatări locale& Pe teritoriul departamentului Jura studiată de E& Q& 6onter ma%istra"ii catolici #i protestan"i au judecat #i condamnat aproape cu aceea#i se!eritate-K& Dar cei din catolicul <ri(our% au fost mult mai indul%en"i deeît cei din cantonul cal!inist Vaud a#a cum rezultă din compara"ia următoare--1
Loc

Perioada

Acu6a/i

I62oni/i

2e%iunea Vaud <ri(our%

*@+K)*.+/ *./K)*.-+

*/> *.>

4/ @+

. >@

4/ ++

Pe de altă parte 7co"ia pres(iteriană i-a reprimat fără cru"are pe 8acoli"ii dia!olului9 în timp ce 7tatul pontifical n-a suferit de o(sesia !răjitoriei iar condamnările Inc$izi"iei spa-

niole în acest domeniu au fost surprinzător de moderate-4& în sfîr#it nu numai că protestan"ii #i catolicii #i-au a!ut fiecare teoreticienii lor în materie de !înătoare de !răjitori (astfel cal!inistul Daneau re%ele 7co"iei Iaco( al Vl-lea ) mai tîrziu Iaco( * al :n%liei ) luteranul ;arpzo!) dar s-au #i influen"at reciproc& ;atolicul Ginsfeld îi citează pe protestan"ii Erastus #i DaneauJ olandezul Voetius #i %ermanul ;arpzo! se referă la Ialleus #i la Del 2io& $emonomania lui Jean Godin a fost tradusă în latină de un cal!inist olandez4/& Pe planul sociolo%iei este imposi(il să mai aderăm astăzi la părerea lui 6ic$elet #i să considerăm !răjitoarea drept o răz!rătită împinsă la un refuz %lo(al al Gisericii #i al societă"ii din cauza mizeriei #i a 8disperării4*9& 2edactată prea în pripă lucrarea istoricului romantic este infirmată în această pri!in"ă de cercetările recente& :stfel c$iar dacă pare si%ur faptul că în Essex majoritatea persoaneO lor acuzate de !răjitorie se situau la un ni!el social mai modest decît 8!ictimele9 lor în sc$im( nu erau neapărat #i cele mai sărace din sat& 85u putem sta(ili nici o le%ătură între sărăcie #i acuza"iile de !răjitorie4>9 notează :& 6acfarlane& în Jura E& Q& 6onter constată că nu toate !ictimele proceselor de !răjitorie sunt 8săraci mar%inali sau de!iatori9& Lnele dintre ( ele apar"ineau (ur%$eziei din 5euc$0tel #i din t PorrentruE& în sectoarele rurale multe pro!in @ din lumea nota(ililor fiind ne!este care de 8ofi"er de justi"ie9 care de 8castelan9 care de 8ma%istrat4+9& în nordul <ran"ei actuale afacerea 8!aldenzilor9 din :rras care a de(utat în *,@4 rămîne un caz a(erant atît prin caracterul ei ur(an cît #i prin înaltul ni!el social al inculpa"ilor& Dar anc$eta lui 2& 6uc$em-(led pri!ind !răjitoria în pro!incia ;am(resis confirmă concluziile lui :& 6acfarlane1 de re%ulă !răjitoarele erau mai sărace decît 8!ictimele9 lor1 8ceea ce nu înseamnă că cele dintîi >-K erau neapărat #i cele mai dezmo#tenite din sat9&

q

7tudiul doamnei Dupont-Gic$at pri!itor la ducatul Duxem(ur% ajun%e de asemenea la o sociolo%ie nuan"ată& 7i%ur în afară de re%iunea Duxem(ur%ului #i într-o măsură mai mică de cea a Git(ur%ului marea majoritate a inculpa"ilor sunt oameni săraci #i confiscările de (unuri ce urmează execu"iilor se soldează c$iar #i în4,cele mai (une cazuri cu rezultate derizorii T Deseori c$iar documentele relatează1 85u s-au putut do(îndi nici un fel de (unuri dată fiind sărăcia numitei executate9& în sc$im( la Git(ur% #i mai ales la Duxem(ur% represiunea s-a exercitat deopotri!ă asupra unor oameni ne!oia#i #i a unor oameni de !ază ) primari consilieri municipali postă!ari (o%a"i& 85ici o cate%orie socială nu pare să fi fost cru"ată4@9& Da sfîr#itul secolului al XVI-lea #i începutul celui de al XVII-lea în zona de competen"ă juridică a tri(unalului din Paris majoritatea condamna"ilor pentru !răjitorie care fac apel sunt oameni de condi"ie umilă& Dar 8al"ii judecind după amenzile la care au fost supu#i #i care afirmă de altfel că au ajuns aici pentru că se rî!ne#te la a!utul lor sunt departe de a fi săraci4.9& :ceste corecti!e întemeiate pe in!esti%a"ii minu"ioase infirmă în mod e!ident !ederile prea simpliste ale lui 6ic$elet& :cuza"ii erau mai ales oameni ne!oia#i& Dar printre inculpa"i s-au numărat #i destule persoane cu stare ) unele c$iar destul de (o%ate ) pentru ca să nu putem identifica a#a-zisa !răjitorie cu o re!oltă socială& C nuan"are merită de asemenea #i formula comodă dar cam pripită de 8!înătoare de !răjitoare9& 7i%ur din ra"iunile dez!oltate în capitolul precedent femeile au fost !ictimele cele mai numeroase ale represiunii& 5-au lipsit însă nici (ăr(a"ii& Propor"ia !ictimelor după sex a !ariat sim"itor de la o re%iune la alta& Intre *./. #i *.@/ în jurisdic"iile %ermane din Duxem(ur% +*h dintre cei tîrî"i în justi"ie pentru !răjitorie sunt (ăr(a"i #i .4h femei în timp ce în jurisdic"iile !alone procentul de fe- >*

mei 4K este de -Kh iar cel de (ăr(a"i de numai *+h & Iată #i procentajele sta(ilite în alte zone de persecu"ie în stadiul actual al cercetărilor #i în raport cu numărul total al proceselor1 @h (ăr(a"i în episcopatul de Gasel -dVo în comitatul 5amur #i în Essex *,oY/ în principatul 6ont(eliard *-h în cantonul 7olot$urn în sud-!estul 'ermaniei #i in actualul departament francez de 5ord *4E/ în cantonul 5eu-c$0tel >,h la 'ene!a #i în <ranc$e-;omte * >4oYo la ?oledo +>h la ;uenca +.h în 4cantonul <ri(our% #i c$iar ,>h în cantonul Vaud & Putem re"ine desi%ur ca cifră medie *-->CVo notînd totodată că la :rras în secolul al XV-lea ca #i în Duxem(ur% în al XVII-lea reprimarea !răjitoriei făcea propor"ional de o(icei mai multe !ictime masculine la ora# decît la "ară& De fapt numărul (ăr(a"ilor inculpa"i a fost mai mare decît #i-au înc$ipuit contemporanii #i decît s-a afirmat multă !reme& ;u toate aZ cestea elementul feminin a furnizat #i asta întro propor"ie eloc!entă cel mai mare contin%ent de !ictime& Deseori este %reu să cuno#ti exact !îrsta acuza"ilor& E& Q& 6onter a calculat totu#i pe *4@ de e#antioane (dintre care *@@ femei) alese din procesele el!e"iene en%leze #i franceze o !îrstă medie de ./ de ani91 se află astfel confirmat stereotipul (ătrînei !răjitoare a#a cum este reprezentat la toate ni!elurile societă"ii *//& In fine în ceea ce pri!e#te situa"ia familială a femeilor inculpate o statistică întemeiată pe @-> de cazuri (în El!e"ia în comitatul 6ont(eliard la ?oul în Essex în *@,@) dă +KoYo !ădu!e *,h celi(atare #i ,4h ne!este*/*& 2eiese din aceste cifre prezen"a considera(ilă a !ădu!elor& :ceasta fără îndoială prin faptul că a#a cum am spus mai sus acuza"iile de !răjitorie !izau mai ales femeile (ătrîne iar multe dintre ele erau !ădu!e& <iind !or(a mai ales de femei este oare cazul să sta(ilim neapărat o le%ătură între acu*-4 za"ia de !răjitorie #i de!ierile sexualeB 2ăsd

B < $ < '=

punsul la între(are tre(uie nuan"at în func"ie de rezultatul anc$etelor locale& 'ele pri!itoare la :n%lia #i Dorena nu încurajează această rela"ie& Documentele care se raportează la Essex pentru perioada *@./-*.K/ arată că din >@ de eazuri de incest unul sin%ur este asociat cu (ănuiala de !răjitorie*/>& De asemenea din ,+ de persoane presupuse !răjitoare #i descrise cu numeroase amănunte în pam.letele* din Essex numai @ sunt prezentate ca a!înd o !ia"ă sexuală imorală& De altfel ) în :n%lia ) acuza"ia de !răjitorie nu pare să implice neapărat ideea de criminalitate& Dimpotri!ă în Duxem(ur%ul anilor *@4/-*.+/ studiat de domna DupontGouc$at mentalitatea colecti!ă consideră îndeo(#te !răjitoarea drept o 8codoa#ă9 o 8tîrfă9 #i o 8destră(ălată9 sau o 8tîl$ăroaică9 #i o 8mincinoasă9 în orice caz */+ o persoană 8deoc$eată #i cu proastă reputa"ie 9& Cricum în Duxem(ur% ca #i în :n%lia în Dorena #i în El!e"ia acuza"ia populară !izează mai pu"in de!ierile sexuale sau tîl$ăriile cît puterea excep"ională a unor persoane lesne considerate a fi primejdioase #i c$iar 8mîr#a!e9& Ele îm(olnă!esc sau ucidJ dezlăn"uie furtuni #i aruncă farmece asupra oamenilor a do(itoacelor #i a o%oarelor& înainte de a înc$eia acest dosar al !răjitoriei este important să mai răspundem la cîte!a între(ări& In primul rînd care era în raport cu numărul proceselor propor"ia condamnărilor la moarteB :m !ăzut că în această pri!in"ă existaseră diferen"e importante de la o re%iune la alta astfel între cantonul Vaud #i cantonul <ri(our%& în %eneral însă ) din fericireI ) a existat un decalaj sensi(il între numărul proceselor #i cel al execu"iilor& ;om(inînd rezultatele mai multor anc$ete deja utilizate în pa%inile precedente putem constitui statistica de mai */, jos e!ident incompletă dar totu#i re!elatoare &
= Gro#uri tratînd di!erse su(iecte de interes co mun& (5& fcr&)& 4J

Re2iuni$F

Perioada

K eHecu/ii*or $L raport cu num)ru* incu*pa/i*or

2epu(lica 'ene!ei ;antoanele Mflric$ 7olot$urn #i Duzern ;antonul 5euc$0tel ?ri(unalul din <ranc$e;omte Duxem(ur% ;omitatul 5amur Insulele :n%lo-5ormande Essex Departamentul de 5ord (<ran"a)

*@+K)*..> *@++)*K>/ *@.-)*.KK *@44)*..*./.)*.@/ *@/4)*.,. *@.>)*K+. *@./)*.K@ *+K*)*K-+

>K K
,,

.K @
.> ., @, .. >@ ,4

:ceste date medii calculate pe durate destul de lun%i disimulează ine!ita(il conjuncturi scurte de panică #i de se!eritate extremă& :stfel la 'ene!a în timpul epidemiei din *@,@ au fost judeca"i ,+ de 8semănători de ciumă9 dintre care +4 au fost executa"i*/.& Da ;$îllon pe malul lacului Deman >K de persoane acuzate de !răjitorie */K au fost arse pe ru% în patru luni în anul *.*+ & Da EllPan%en (sud-!estul 'ermaniei) mai (ine de +// de condamna"i de am(ele sexe au*/pierit pe patruzeci de ru%uri între *.** #i *.*+ & în *.,@ în Essex peste care s-a a(ătut atunci un !al de persecu"ii +. de suspecte au fost întemni"ate1 *4 au fost condamnate la moarteJ 4 au murit în celuleJ . se mai aflau în înc$isoare în *.,-J una sin%ură a fost ac$itată*/4& Dar aceste su(ite înmul"iri ale execu"iilor nu tre(uie să ne facă să uităm îndelun%ata continuitate a represiunii& în anii o(i#nui"i ai perioadei *@K+-*..> 'ene!a cuno#tea între unul #i patru procese de !răjitorie pe an**/& Pe lîn%ă momentele de panică exista ) la fel de %ra!ă ) recuren"a monotonă a unei o(sesii& Docalizarea inculpa"ilor confirmă uneori acest fenomen& în Jura ca #i în Essex în secolele XVI-XVII e !or(a mai mult de o stare endemică decît de o epidemie& ?ri(unalul

special din :joie (episcopatul de Gasel) a ju decat *,, de procese de !răjitorie e#alonate în tre *@4/ #i *.>>& *** Ele au afectat >, de localită"i din totalul de >- & 7enioria !ecină a Valan%in-ului (comitatul 5euc$0tel) a judecat ,@ de procese între *./K-*..K implicînd *. din cele *- sate ale între%ului district**>& :ceastă distri (uire relati! lar%ă reiese de asemenea din anc$eta lui 8:& 6acfarlane pentru Essex unde cele @/+ inculpări de !răjitorie din perioada *@./-*.-/ s-au răzle"it în */- din cele ,>. **+ de sate din comitat & Deseori a#adar o întrea%ă re%iune era prinsă O ori se arunca ) în plasele sini#trilor !înă- U tori& 2epresiunea departe de a fi întotdeauna spectaculoasă îm(racă de multe ori în cadrul anumitor limite de timp #i spa"iu aspecte de continuitate #i de răspîndire fără a atra%e aten"ia contemporanilor ) #i a cercetătorilor prin iz(ucniri ie#ite din comun& De unde #i deduc"ia ce pare a se impune1 momentele de panică #i epidemiile de !răjitorie n-ar fi iz(uc nit fără existen"a unui fond endemic de fricăI de maleficii pe care circumstan"ele l-au reacti- .' !at periodic implicînd deopotri!ă atît popu- = la"iile cît #i judecătorii& OJ 1

4II. 1 ENI;MH I@T1RIDA2 MAREA REPRIMARE A VRHIIT1RIEI J. 5 3nce ca e &e inte ' eta e

). V %-ito ia şi c"!te!e fe ti!it%(ii.

După ce 1rosso modo am adunat piesele dosarului pri!ind reprimarea !răjitoriei în Europa la începutul ?impurilor moderne iată-ne acum în situa"ia de a cu%eta asupra lor încercînd să explicăm această criză)#i această frică& Două ispite i-au sedus rînd pe rînd pe cercetători1 una in!itînd la elucidarea acestei mari eni%me istorice prin comportamentele populare cealaltă prin comportamentele judecătorilor& :# !rea în ceea ce mă pri!e#te e!itînd orice apreciere sistematică #i uni!ocă a unui fenomen atît de complex să propun lectura lui sintetică "inînd seama deopotri!ă de * am(ele ni!eluri culturale #i de interac"iunea lor & In prima parte a secolului al XlX-lea unii sa!an"i %ermani ca 3& E& Jarc\e #i <& J& 6one ) catolici ostili 2e!olu"iei franceze #i care î#i înc$ipuiau că !ăd pretutindeni reduta(ile societă"i secrete ) au identificat !răjitoria de odinioară cu o !astă conspira"ie împotri!a Gisericii>& :cela#i punct de !edere dar sus"inut de astă dată cu o caldă simpatie a apărat #i 6ic$elet în Vr(<itoarea" Pentru istoricul romantic cre#tinismul !ictorios ucisese aristocra"ia Climpului nu însă #i 8puzderia zeilor indi%eni >4+ %loata zeilor încă stăpîni peste nesfîr#irea cîm- piilor pădurilor mun"ilor iz!oarelor9& :ce#ti

ssei nu numai că 8locuiau în inima stejarilor în apele nă!alnice #i adînci9 dar adeseori se ascundeau pînă #i în casele oamenilor& <emeile îi păstrau !ii în adîncul !etrei+& Depă#ind aceste premise fecunde luate ca ipoteză dar prezentate prea peremptoriu 6ic$elet afirmă existen"a sa(aturilor& :colo io(a%ii se răz(unau pe o ordine socială #i reli%ioasă opresi!ă (ătîn-duZ#i joc de cler #i de no(ili lepădîndu-se de Isus oficiind litur%$ii ne%re (atjocorind morala oficială dăn"uind în jurul unui altar ridicat în cinstea lui Ducifer 8eternul Exilat9 8!ec$iul Proscris iz%onit pe nedrept din cer9 86e#terul care porunce#te încol"irea plantelor9& Gac$us prin coarnele sale #i prin "apul care îl înso"e#te 7atan era totodată #i Pan #i Priap prin atri(utele sale !irile& Pe preoteasa lui 8lo%odnica dia!olului9 reprezentanta tuturor io(a%elor stri!ite de societatea timpului 6ic$elet o !ede ca pe o 6edee cu 8oc$i adînci tra%ici #i înflăcăra"i cu !aluri mari de #erpi cur%înd în!ol(urate9 cu alte cu!inte 8ne%ru pu$oi de plete răz!rătite,9& :dunări rituale de "ărani afirmă 6ic$elet existau încă în secolele XIIO #i XIII dar în cel de al XlV-lea ele au do(în-Or dit acel caracter de sfidare la adresa rînduielii statornicite în momentul cînd Giserica #i no(ilimea de!in o(iectul unei contestări crescînde& Popularitatea de care astăzi se (ucură din nou 6ic$elet a dat iară#i credit concep"iei sale despre sa(at& în <ran"a mul"i istorici de talent par a crede fie în le%ămîntul dia(olic mijloc de sal!are a unei culturi ma%ice #i animiste ce refuza să a(dice@ fie în întrunirile "ărăne#ti cu caracter demoniac& Ele ar fi constituit o 8re!oltă ima%inară #i fantastică9 o e!aziune datorită mitului dia(olic în afara constrîn%eri-lor prezentului.& C etnolo%ă de la ;&5&2&7&= care a trăit treizeci de luni în crîn%ul normand pentru a descoperi !răjitoria se întoarce #i ea la 6ic$elet& Polemizînd cu 2o(ert 6androu
= ;entrul 5a"ional de ;ercetări Ftiin"ifice& (5& tr&)& l\

care nea%ă realitatea sa(atului Jeanne <a!ret afirmă existen"a sa indiscuta(ilă& De fapt scopul ade!ărat al !răjitoriei europene crede ea a fost acela de a reprezenta aiurea ceea ce Giserica interzicea să fie exprimat1 87a(atul este reprezentarea pe care #i-o oferă lor în#i#i exila"ii societă"ii medie!ale #i în care î#i !ăd eli(erarea într-un spa"iu definit prin proscriereK & &&9 :firma"ia împărtă#ită de 3& E& Jarc\e <& J& 6one #i 6ic$elet potri!it căreia cultele pă%îne ar fi supra!ie"uit în plin cre#tinism a primit de !reo optzeci de ani încoace adeziunea masi!ă a cercetătorilor fie etno%rafi ei în#i#i fie aten"i la rezultatele etno%rafiei& Decisi!ă în această pri!in"ă a fost influen"a exercitată de 3he Golden 9ou1h (8;rean%a de aur9) ) prima edi"ie în *-4/ ) de J& <razer care a#a cum scrie 5& ;o$n 8lansează cultul cultelor fertilită"ii-9& Cpera lui a marcat-o pe cea a e%iptolo%ului 6ar%aret 6urraE care a(andonîndu-#i terenul predilect de cercetare a pu(licat în *4>* 3he Vitch-#ult in Vestern ,uropeR (8;ultul !răjitoriei în Europa de !est9) apoi în *4+* o lucrare de etnolo%ie comparată ?$e God o. the Vitches (8Dumnezeul !răjitoarelor9)& ?eza centrală a acestor două lucrări este oă pînă în secolul al XVII-lea Europa a păstrat !ec$iul cult al lui Dianus sau Ianus di!initate cornută #i cu două fe"e care sim(olizînd ciclul anotimpurilor #i al !e%eta"iei se presupunea că moare #i rena#te succesi!& ?$omas Gec\et Jeanne dO:rc #i 'illes de 2ais au constituit reprezentări la ni!el na"ional ale acestei di!inită"i1 de unde #i moartea lor rituală necesară resurec"iei zeului& Da ni!el local acesta era fi%urat de un personaj cornut pe care judecătorii #i teolo%ii l-au luat drept Ducifer& :cest cult stră!ec$i fusese prezer!at de o etnie de mică statură iz%onită de in!aziile succesi!e care a păstrat însă contactul cu popula"iile1 acestea le-au numit zîne #i pitici& [ntrunirile

rituale erau de două cate%orii1 8z(en%uielile=9 săptămînale %rupînd treisprezece participan"i #i 8sa(aturile==9 ou o participare mai lar%ă& Disciplina întrunirilor era foarte ri%uroasă& Pentru 6& 6urraE 8sin%ura explica"ie a numărului uria# de !răjitori tîrî"i în fa"a tri(unalelor #i condamna"i la moarte în Europa occidentală este aceea că ne aflăm în prezen"a unei reli%ii răspîndite pe tot continentul #i ai cărei mem(ri se întîlneau la toate ni!elurile societă"ii de la cel mai înalt pînă la cel mai de jos*/9& Cfensi!a cre#tină din secolele XVI #i XVII a nimicit această reli%ie milenară& ;ontemporane lucrărilor lui 6& 6urraE sunt scrierile unui catolic fanatic 6& 7ummeijs& ;oncluziie sale coincideau cu cele ale lui 3& E& Jarc\e #i ale lui <& J& 6one întărind totodată unele aser"iuni ale sa!antei e%iptolo%e& 3he PistorN 'p. Vitchcra.t and $emonolo1N (8Istoria me#te#u%ului !răjitoresc #i a demonolo-%iei9) din *4>. #i 3he Geo1raphN o. Vitch-cra<t (8'eo%rafia me#te#u%ului** !răjitoresc9) din *4>K ) reeditate recent ) sus"in ca #i căr"ile lui 6urraE că pe !remuri a existat întrade!ăr o or%aniza"ie a !răjitoarelor eare săr(ătorea sa(atul #i că în cursul litur%$iilor oficiate cu acest prilej un (ăr(at personifica di!initatea adorată ) 7atan în spe"ă& în sc$im( acolo unde 6& 6urraE nu !edea deoît rituri de o(îr#ie precre#tină putînd constitui o(iectul unor studii pur #tiin"ifice 6& 7ummers detecta pe (aza demonolo%ilor de odinioară o !astă conspira"ie dia(olică împotri!a lui Dumnezeu #i a societă"ii& După ce 8timp de treizeci de ani9 se aplecase asupra acestei monstruoase sec!en"e din istoria omenirii el î#i anun"ă marele proiect în următorii termeni 1 86-am străduit să înfă"i#ez !răjitoarea a#a cum era ea cu ade!ărat adieă o destră- O
= In ori1inalS 8es(atsu (5& tr&)& 9 /n ori1inalS 8sa((ats9 (5& tr&)& O

I

foălată #i un parazitJ recitatoarea unui credo dez%ustător #i o(scenJ me#teră în otră!uri #antaj #i alte crimeJ mem(ru al unei puternice or%aniza"ii secrete ostile Gisericii #i 7tatuluiJ o (lasfematoare în cu!inte #i în fapteJ o fiin"ă care îi domina pe săteni prin teroare #i supersti"ie exploata credulitatea lor #i uneori se făcea că îi lecuie#teJ o neru#inatăJ o pro!ocatoare de a!orturiJ nea%ra po!ă"uitoare la cur"ile doamnelor lasci!e #i ale aman"ilor adulteri ai aees-toraJ sus"inătoarea !iciului #i a tuturor stricăciunilor îm(o%ă"indu-se de pe urma %unoaielor #i a celor mai mîr#a!e patimi ale epocii*>&9 în ciuda reeditărilor succesi!e ale căr"ilor salee 6& 7ummers nu mai con!in%e deloc& Dar ideea că !răjitorii #i !răjitoarele formau %rupuri or%anizate a căror coeren"ă se afirma în rituri colecti!e reiese periodic la suprafa"ă1 astfel în cartea finlandezului :& 2une(er% Vitches' $emons and @ertilitN Ia1ic (8Vrăjitoare Demoni #i rituri de fertilizare9) din *4,K care cu nuan"e #i corecti!e se situează în fă%a#ul trasat de lucrările lui J& <razer #i ale lui 6& 6urraE& Pentru :& 2une(er% întrunirile numite de teolo%i 8sa(aturi9 au existat cu ade!ărat #i n-au fost rezultatul unor $alucina"ii sau al unei su%estii create de intero%atoriile persecutorilor& 6a%icienii alcătuind ade!ărate asocia"ii mo#teniseră dintr-un trecut depărtat formulele #i litur%$iile (nocturne) capa(ile să aducă fertilitate ori să lo!ească în du#mani& :& 2une(er% a remarcat de altfel că în lim(ile europene toate cu!intele semnificînd 8!răjitor9 #i 8!răjitorie9 au unele raporturi cu fertilitatea& Da sfîr#itul E!ului 6ediu Giserica a purces la pedepsirea necru"ătoare a acestui pă%înism persistent declarînd totodată răz(oi cat$arilor& Aăitui"i de aceea#i putere ma%icienii #i cat$arii s-au contopit într-o unică sectă care a uitat de riturile fertilită"ii #i a QK început să i se înc$ine lui 7atan& Dar în spa-

tele denaturărilor din această ultimă fază cercetătorul re%ăse#te cultele #i secretele primiti!e care "inteau să atra%ă (ună!oin"a #i fecunditatea naturii& Ducrarea lui E& 2ose & ?(%or .or a Goat (8Grici pentru o capră9) din *4.> constituie în multe pri!in"e o critică a tezelor lui 6& 6urraE căruia îi rămîne totu#i tri(utar& E& 2ose respin%e drice permanen"ă a riturilor de fertilitate dar examinînd trecutul pînă la epoca pe#terilor afirmă continuitatea în timp a asocia"iilor de !răjitori #i !răjitoare care au ajuns secrete în timpul represiunii cre#tine& Di!initatea lor jumatate-om jumătateanimal a de!enit treptat 7atan iar dansurile dionisiace ale Gac$antelor #i ale 6enadelor s-au transformat în sa(aturi frenetice la care participan"ii datorită cunoa#terii anumitor plante cădeau în stări secunde& Cdată cu persecu"iile din secolele XVI #i XVII %rupurile locale au fost ne!oite să se constituie în or%aniza"ii mai cuprinzătoare #i mai puternice de#i tot su(terane& Lna dintre ele ar fi fost N) #i în această pri!in"ă E& 2ose se întîlne#te cu 6& 6urraE #i E& 7ummers ) 86arele ;o!en9 din 7co"ia în fruntea căruia s-ar fi aflat în anii *@4/ <rancis 7tePart conte de Got$Pell care a încercat să-* ucidă cu mijloace ma%ice pe Iaco( al Il-lea ;artea lui J& 2ussell Vitchcra.t in the Iiddle &1e (86e#te#u%ul !răjitoriei în E!ul 6ediu9) din *4K> marc$ează la rîndul ei reluarea modernizată a tezelor lui 6ic$elet corectate sau completate cu elemente extrase din 6& 6urraE # :& 2une(er%1 rituri milenare #i litur%$ii ordonate în !ederea fertilită"ii cu dansuri ospe"e #i defulări erotice s-au transformat în sa(aturi su( presiunea societă"ii cre#tine& începînd din secolul al Xl-lea #i cu atît mai mult într-al XAI-lea în epoca de persecu"ii a lui 3onrad !on 6ar(ur% existau secte de 8!răjitori eretici9 înc$inători ai demonului& 6ai tîrziu ele nu se mai întruneau >4-

$BB

în (eciuri ci pe coclauri depărtate& Desi%ur !răjitoarele nu se duceau la aceste adunări nocturne călare pe mături ) asta nefiind decît o iluzie pro!ocată de dro%uri& Este ade!ărat însă că rene%au Giserica sărutau fundul unui (ăr(at sau al unui animal sim(olizîndu-* pe dia!ol se dedau la or%ii #i cani(alism& ;onstituind o formă de re(eliune împotri!a conformismului social #i reli%ios aceste %rupuri ni$iliste au fost produsul unei ci!iliza"ii cre#tine opresi!e #i în special al Inc$izi"iei& Permit oare într-ade!ăr faptele reperate de cercetările recente de etnoistorie trecerea la !astele %eneralizări #i la afirma"iile peremptorii prezentate mai susB J& 2ussell de exemplu se sprijină mult pe lucrarea pre"uită pe (ună dreptate a lui ;& 'inz(ur% I 9enan-dantt.M (8dreptmer%ătorii9)& întemeiată pe documente ale Inc$izi"iei din ducatul <riuli (<ri-aul) e#alonate între *@K@ #i *.@/ această lucrare de pionierat a re!elat efecti! supra!ie"uirea cultelor de fertilitate după o mie de ani de cre#tinism oficial& :ce#ti 9enandanti erau femei #i (ăr(a"i născu"i cu mem(rana amniotică pe care o păstrau a%ă"ată la %ît ca o amuletă& In zilele de solsti"iu î#i înc$ipuiau că ies noaptea ) cînd aparent dormeau ) înarma"i cu le%ături de mărar #i în %rupuri or%anizate ca să lupte cu !răjitorii #i ei or%aniza"i #i înarma"i cu spice de mei& De această (ătălie rituală depindeau afirmau ei recoltele #i seceri#urile& <ără a folosi tortura Inc$izi"ia i-a con!ins în cele din urmă pe ace#ti 9enandanti că asistă la sa(aturi #i sunt ei în#i#i !răjitori fără a-i pedepsi însă ca atare1 în Italia către *.@/ !răjitorii nu mai erau condamna"i& ;& 'inz(ur% s-a străduit să-i rea#eze pe 9enandanti din <riuli întrun ansam(lu folcloric mai lar% apropiind riturile lor de (ătăliile sim(olice dintre Iarnă #i Primă!ară Iarnă #i VarăJ sta(ilind o conexiune între 9enandanti #i #amani pe temeiul somnului lor extatic #i al presupuselor pere%rinări nocturne

J Garoia ei re

azota t

a m in -

nau

etuare a

uni-

la cea cu

3

alate

einstea ei T rorte$ire& Da T turnieni9 #i deT +/* nită"ile planetare&

dra în

d-

. la

în Duxem(ur%ul anilor *@4/-*.+/ cînd !răjitoria este urmărită cu multă stră#nicie se păstrează ) deformată e drept ) amintirea Dianei popularizată su( numele de 8'ene9& 5umeroase statui ale zei"ei !or mai dăinui pe cuprinsul ducatului #i în seeolul al XVII[-lea& C mărturie din *.>. a amestecului de alu!iuni reli%ioase succesi!e este ru%ăciunea stranie rostită în fa"a judecătorilor de o femeie din pro!incie acuzată de !răji- tor ie& în acest poem ritmat pe care *-a transcris doamna DupontGouc$at e !or(a rînd pe rînd (cam ca în cultele afro-(raziliene de astăzi) de ;ristos #i de cruce de sfîntul Ioan #i de dia!ol de ar(ori de frunze #i de eîmpii înflorite de 6ăria #i de zei"ele numite 8Ene%ies9 (Eumenide>>B)& :cestor indica"ii dispersate tre(uie să le adău%ăm #i pe cele pri!itoare la dia!olii populari despre care s-a !or(it mai sus& :deseori ei n-au nimio comun cu 7atan a#a cum îl !ede Giserica ci sunt ni#te di!inită"i familiare utile #i primejdioase în acela#i timp pe care "ăranii caută să #i le facă prielnice>+& ?oate aceste fapte răzle"ite în timp #i spa"iu a căror listă se !a lun%i desi%ur în urma anc$etelor pe teren explică într-o oarecare măsură judecata lui <reud care a afirmat1 TO8Popoarele cre#tine nu sunt deplin (otezateJ ( 7u( o poj%$i"ă su("ire de cre#tinism ele au ` rămas ceea ce erau #i stră(unii lor ni#te (ar`(ari politei#ti>,=O& Dia%nostic sumar fără îndoialăJ pe- care istoricul Europei secolelor XV) XVII nu-* poate recuza însă dintr-o trăsătură de condei #i pe care îl mai confirmă eel pu"in pe plan local o pri!ire c$iar rapidă asupra Ducaniei= de început de secol XX>@& Dar o e!an%$elizare incompletă supra!ie"uirea unor forme de politeism #i rămă#i"ele Uunor reli%ii stră!ec$i nu înseamnă 'ulte coe-=
Vinut par"ial muntos din Italia meridională numit astăzi Gasilicata& (5& tr&)& - &

ale ,ertmMU( nici men / ine5D. rente ale iei o sme #i nitcon e n

%înism

de

ce ra
creFtl

* c e r t i t udine pe f T T a a documenT a actuală a reli%l/7 care n uprîpT multă !reme pe Tn p
actuală a documenTiei a T n

T

e

` it ur%$ii a- #i c mai al

Ilandestme

f

T

e

m m m m
,;+

seră su(teran 9ecializa"i din

ca G fi men"ionat -

ret 6urraE #i cei careT critieat-o la ni!elul T U+/+ unor mutilări sensi(ile

s /> > s

lor

au p en %le ze# ti

#i sco"iene din secolele XVI-XVII pe care le-au utilizat& Din relatările de procese au omis detaliile ne!erosimile pentru a nu le păstra decît pe cele care dădeau o anumită coerentă întrunirilor la a#a-zisele sa(aturi& Cr dacă restituim această documentare în inte %ralitatea ei de ce să eliminăm z(orurile pe mătură spre adunările nocturne sau presc$im (ările în (roscoi rîio#i păstrînd în sc$im( $Q c$inarea la "ap #i cani(alismulB 7au de ce să respin%i ca le%endă omorurile rituale odini oară atri(uite e!reilor #i să le declari auten tice cînd e !or(a de !răjitorieB De fapt o întrea%ă #coală istorică a refuzat în această materie critica ri%uroasă a materialului docu mentar& :cesta ) căr"i de demonolo%ie #i re latări de procese con"inînd mărturisirile incul pa"ilor ) este în între%ime o emana"ie a cul turii diri%uitoare& ?re(uie să luăm oare de (un ima%inarul iz!orît din fricile eiB 5u în cape îndoială ) #i curînd !om insista asupra acestui punct ) că oamenii de odinioară au folosit procedee ma%ice în scopul !ătămării aproapelui& Dar în asemenea cazuri documen tele rămase implică mai des indi!izi decît %rupuri& ;$iar #i în :frica secolului XX pare %reu de sta(ilit existen"a unor %rupuri or%a nizate de 8!răjitori nocturni9 în care popu la"iile cred totu#i cu tărie>K& e >& Da ni!el popular1 ma%ismul
!

O

:stfel etno-istoria este mută în pri!in"a sa(aturilor #i nu re!elează în Europa de început a ?impurilor moderne nici culte or%anizate ale fecundită"ii nici societă"i satanice secrete nici conspira"ie coerentă împotri!a Gisericii în sc$im( scoate în e!iden"ă ) în asemenea măsură că nici nu mai este necesar să insistăm prea mult asupra acestui punet ) îndelun%ata permanen"ă a unei mentalită"i ma%ice #i credin"a lar% răspîndită în puterea

excep"ională a anumitor persoane capa(ile să-#i îm(olnă!ească sau să-#i ucidă aproapele să spul(ere ori să împiedice iu(irea să !ai tăme !itele #i o%oarele& Dectura atentă a proceselor de !răjitorie ne în%ăduie destul de des să distin%em două cate%orii foarte deose(ite de acuza"ii aduse inculpa"ilor& ;ele care !in din partea popula"iei locale men"ionează doar maleficiiJ dimpotri!ă cele formulate de judecători s-au în!îrtit din ce în ce mai mult în jurul le%ămîntului cu dia!olul #i al semnului dia!olesc al sa(atului #i a litur%$iilor demoniace #i deci a crimei de 8lezmaiestate di!ină>-9& ;ultura diri%uitoare a inte%rat astfel într-un sistem demonolo%ie #i tema carna!alescă a lumii pe dos #i o seamă de fapte a(erante care nu erau puse cîtu#i de pu"in la îndoială #i pe care întrea%a societate la toate ni!elurile refuza să le creadă fire#ti1 un copil care moare după o amenin"are adresată părin"ilor o persoană care se îm(on0!e#te în& urma unui contact cu alta reputată suspectă furtuna nea#teptată care prăpăde#te un o%or dar îl lasă neatins pe al !ecinului& Interpretarea unor astfel de e!enimente se sc$im(ă însă în func"ie de ni!elul cultural& Pentru oamenii simpli mai ales la "ară ele purcedeau din mana ) acest termen polinezian desem-nînd o putere misterioasă este foarte potri!it aici ) de care (eneficiau anumi"i indi!izi& Dar pentru judecători #i teolo%i ceea ce nu părea firesc nu se putea explica lo%ic decît printr-o inter!en"ie supranaturală& în spatele I maleficiilor se ascundea puterea infernuluiJ mărturisirea unui pact înc$eiat cu satan #i a participării la sa(at permiteau pînă la urmă demascarea ei& Pentru judecata de (un sim" ) îl citez aici după 3& ?$omas pe un en%lez contemporan cu re%ina Elisa(eta ) 8nu era socotit !răjitor decît cel despre care se credea că are !oin"a #i putin"a de a !ătăma oamenii #i !itele>49& Dimpotri!ă oamenii puterii +/, +/@ ) statul #i reli%ia sprijinindu-se reciproc N)

au amal%amat în unul #i acela#i ansam(lu ma%ie al(ă #i ma%ie nea%ră di!ina"ii #i maleficii formule care lecuiesc #i formule care ucid #i unele #i altele neputînd ac"iona decît prin puterea demonului& Printre multele documente care se exprimă în acela#i lim(aj un #on.esional redactat în (retonă la începutul secolului al XVII-lea este re!elator pentru această confuzie la ni!el teolo%ic Intre practici (inefăcătoare rituri de ziua sfîntului Ioan di!ina"ii maleficii #i pacte ou dia!olul1 8;el care adună în noaptea săr(ătorii de 7fîntu-Ioan ier(uri rostind ora"ii sau descîntece de orice fel&&& păcătuie#te de moarte& & & :-l in!oca #i a-* numi pe dia!ol & & & pentru a %$ici sau pentru orice alta J e păcat de moarte& : a!ea le%ături cu Du#manul sau a face le%ămînt cu el ori !reun le%ămînt oarecare e păcat de moarte&&& : crede în !ise întemeindu-te pe ele cu ora"ii ca să afli lucruri !iitoare sau ascunse e păcat de moarte& & & : te lua după prezicerile ce se fac cu& 8me#te#u%9 #i în"ele%ere !enită de la Du#man prin cîntecul ori z(orul păsărilor ori um(letul do(itoacelor cum făceau :nticii e păcat de moarte& : fermeca sau a descînta un lucru oarecare pentru a %$ici sau pentru a în%riji (oli cum ar fi să întorci (unăoară ciurul ca să %$ice#ti lucruri pierdute să !indeci cu răc$ită mădulare zdro(ite ori smintite din locul lor ori alte lucruri asemenea e păcat de moarte && & ;el care înnoadă (răci-J narul ca să aducă rău #i să !îre zîzanie între so"i afară de aceea că păcătuie#te deO moarte nu poate fi iertat dacă nu-* dez-noadă mai întîi& & & : face oarece cu !er-e sete din psalmi ca să afli de lucruri pier- dute ori ca să amă%e#ti femei #i fete or( ca să le cî#ti%i dra%ostea #i să te însori cu ele e păcat de moarte& & & ;el care !rea +/=

să-#i în%rijească durerea de dinte cu un cui in!ocîndu-* pe Dumnezeu păcătuie#te de moarte+/&9 In acest document pilduitor sunt identificate a#adar ca !răjitorie #i calificate drept păcate de moarte acelea#i re"ete de !indecare #i de di!ina"ie ce se înso"eau cu recitarea psalmilor sau cu in!oca"ii ale lui Dumnezeu cu alte cu!inte întrea%a conduită care năzuia să pro!oace rezultate extraordinare fără apro(area Gisericii #i a medicinii oficiale& în acela#i spirit judecătorii din Dorena le-au declarat unor inculpa"i că 8acest me#te#u% al %$icitoriei nu purcede de altunde!a decît de la Du$ul 5ecurat9 că este 8făcătură dia!olească9 #i că 8toate aceste supersti"ii nu sunt decît curată !răjitorie me#te#u%ită în du%$eana dia!olului+*9& ?ot astfel #i clerul en%lez înainte #i mai cu seamă după ruptura cu 2oma a pornit răz(oi împotri!a %$icitorilor #i a !racilor 8în care sumedenie de sminti"i spune ?$omas 6orus au mai multă încredere decît în Dum#i care 8numără mult mai mul"i disciafirma"ie nezeu* poli decît cei mai mari teolo%i9 a unui no(il în *.-/+>& Deose(irea dintre cele două concep"ii ) populară #i elitistă ) precum #i unele interesante compara"ii cu societă"ile africane++ ne ajută să în"ele%em mai (ine func"ia !răjitorului (#iYsau a !răjitoarei) în ci!iliza"ia europeană tradi"ională& Datorită lui (sau ei) nenorociri insolite a(ătute asupra indi!izilor (deoarece calamită"ile colecti!e se puneau mai de%ra(ă pe seama mîniei lui Dumnezeu) î#i %ăseau o explica"ie& Da ori%inea lor se %ăsea cutare persoană din sat cu renume de răufăcătoare din pricina comportării sale ciudate a unor anomalii psi$ice sau a unei faime proaste mo#tenită deseori de la mama sa ori de la !reo ru(edenie& 7e credea că respecti!a persoană de"ine o putere excep"ională că 8deoac$e9 sau că are 8răsuflare rea9 #i #tie fel

de fel de re"ete funeste& Dar numai pentru atît nu i se atri(uiau rela"ii speciale cu 7atan& Ea era considerată ) în sine ) cauză de noarte de (oală de neputin"ă sexuală& <iin"ă nefastăJ ea se identifica în acela#i timp cu in!idia #i cu răz(unarea cu capacitatea de a trece de la= sentiment la act& în structura unei societă"i i rămasă încă în mare măsură la sta%iul ma%ic [ ea era a#adar necesară ca "ap ispă#itor fiind de altminteri ade!ărat că unii indi!izi au căutat într-ade!ăr să joace rolul nefast de !răjitor& 7unt transfera(ile aici analizele prezentate de 2& Duneau #i D&-V& ?$omas în le%ătură cu popula"ia 5aPde(a din nordul ?o-%o-ului1 8în primul rînd !răjitoria de!ine un instrument de eliberare a impulsurilor" ;onflictele ine!ita(ile dintr-o colecti!itate în care predomină raporturi interpersonale cotidiene se rezol!ă direct înYprin !iolen"ă sau pe cale institu"ională (justi"ie)& Dacă în caz de refulare sistematică tensiunile nu ajun% să se exprime o deri!a"ie spre ima%inar de!ine ine!ita(ilă& De unde #i an-ti-institu"ia sau institu"ia pe dos a !răjitoriei %ra"ie căreia conflictele se exprimă în rela"ii sim(olice prin acuza"ii& :cestea din urmă care nu sunt contrar unei opinii deseori sus"inute nici ar(itrare nioi indiferente inter!in în discurs în anumite ocazii #i le%ate de anumite raporturi sociale& :cuza"iile de !răjitorie ajută în mod indiscuta(il defularea unei a%resi!ită"i prea îndelun%at reprimată a unei tensiuni prea mult timp re"inuteJ func"ia ei cat$areti'ă este certă& :stfel deplasate speculate opozi"iile tind fără a iz(uti întotdeauna să se rezol!e pe planul afecti!ită"ii1 %rupul tre(uind să-#i alea%ă neapărat un "ap ispă#itor asupra căruia se !a polariza a%resi!itatea& :ceastă descărcare emo"ională sau a(-reac"ie antrenează prin eficacitate sim- +/s

(olică a(olirea conflictelor& C dată în plus re%ăsim rolul 0iolen2ei or1ani%atoareS !răjitorul de!ine o !ictimă sacrificată Wpe dosX pentru că este supraîncărcată cu răul care sălă#luie#te în acuzator &&& ;ontrapondere anomică !răjitoria oferă supapa ce permite defularea eli(eratoare su( forma unei !iolen"e spontane dar în acela#i timp se!er re%late1 oricine nu poate fi acuzat oricum+,&9 In studiul lor despre !răjitoria to%oleză cei doi etnolo%i explică apoi felul în care aceasta îndepline#te o .unc2ie eKplicati0(' lămurind sin%ularitatea e!enimentului malefic #i o .unc2ie omo1eni%ant(' declarînd suspecte orice conduită #i orice persoană ce se depărtează de normă& ;eea ce este ade!ărat pentru :frica la începutul secolului XX pare să fi fost la fel de ade!ărat pentru Europa rurală la începutul ?impurilor moderne& In societă"ile de acest tip este necesar să fie opusă puterii de a ucide a !răjitorului sau a !răjitoarei persoana care îl descoperă pe cel care face farmece care dezlea%ă !ră-jile care tămăduie#te care %ăse#te o(iectele pierdute& <aptul că unul poate face !răji iar altul le poate dezle%a 8conferă dramei existen"iale a Wuni!ersuluiX ma%ic caracterul unei lupte în care !a (irui prezen"a cea mai puternică& :stfel că&&& întrea%a comunitate este antrenată în această luptă aflîndu-se împinsă aici de o necesitate de la care nu se poate sustra%e +@ 9& De unde #i locul important pe care anc$etele pri!itoare la !răjitoria occidentală îl acordă acum prezicătorilor-tămădui-tori al căror me#te#u% de asemenea misterios asocia o medicină #i o farmacopee empirice cu formule pioase împrumutate de la Giserică& 3& ?$omas crede că cel pu"in în :n%lia trecerea la 2eformă #i renun"area la ru%ăciunile adresate sfin"ilor tămăduitori au +/4 dat pentru moment un surplus de audien"ă

$ < $ < ' =

% 5 <

acestor ma%icieni (enefici de!eni"i mai mult ca oricînd instan"a sal!atoare pentru sătenii în%rijora"i& 7e explică astfel iritarea #i anatemele clerului care a !ăzut în ei ni#te concuren"i reduta(ili& ?otu#i dia(olizarea ma%iei al(e de către cultura diri%uitoare a făcut ra!a%ii în aceea#i măsură #i pe teritoriile catolice& Desi%ur ea a rezultat #i aici dintr-o concuren"ă dar ne putem între(a dacă n-a fost cum!a su%erată pretutindeni oamenilor Gisericii #i ai le%ii c$iar de comportamentele sătenilor în#i#i& 7ocietatea de odinioară producea deopotri!ă #i !răjitori #i prezicători-tămăduitori& 7-a întîmplat însă ca !rînd-ne!rînd una #i aceea#i persoană să fie c$emată să joace succesi! am(ele roluri& Pe (aza puterilor excep"ionale ce i se atri(uiau ea era rînd pe rînd temută #i adulată de între% satul cerîndu-i-se o dată să dăuneze altă dată să !indece să facă !răji sau să le dezle%e& 7e mai nimerea ca una #i aceea#i persoană care multă !reme să!îr#ise !indecări să se pomenească acuzată în caz de e#ec& Da un ni!el foarte %eneral '& ;ondominas poate scrie în această pri!in"ă1 87e întîmplă &&& ca ma%icianul să folosească în scopuri necurate darurile cu care este înzestrat #i să ajun%ă astfel !răjitor& Pe de altă parte nu-i mai pu"in ade!ărat că în mod frec!ent ma%icianul unei comunită"i este considerat !răjitor de mem(rii comunită"ii !ecine su(liniindu-se astfel încă o dată ideea că străinul este deseori du#manul+.&9 :ceastă am(i%uitate de statut n-a făcut decît să fa!orizeze dia%nosticul simplificator ne%ati! care a contopit su( acela#i (lam conduite opuse prin o(iecti!ele lor dar în!ăluite în acela#i mister #i practicate uneori de acelea#i persoane& Iată-ne în orice caz reintrodu#i în acea ci!iliza"ie a 8confruntării9 definită de 3& ?$o-mas #i de :& 6acfarlane pe care am e!ocat-o mai sus+K& In consecin"ă este inutil să mai insistăm asupra rolului esen"ial pe care *-a jucat du#mănia dintre !ecini în acuza"iile de +*/

!răjitorie& :cestea în măsura în care pro!eneau din sînul popula"iei înse#i su( forma denun"urilor de maleficii au fost un mijloc de a exprima într-un mod accepta(il ) pentru ceilal"i #i pentru sine ) profundele animozită"i din lumea satelor+-& In :n%lia ca #i în ;am(raisis în secolele XVI #i XVII acuzatorii apar"in de+4re%ulă unui ni!el social superior celui al !ictimelor & Este u#or fără îndoială să te le%i de cine!a mai sărac decît tine ale cărui posi(ilită"i de apărare sunt reduse& Dar mai ales %îndesc deopotri!ă 3& ?$omas #i :& 6acfarlane (ănuiala a căzut în mod aproape constant pe anumite persoane oropsite sau lipsite de putin"a de a se răz(una pentru !reun ser!iciu care li se refuzase& 7e pune atunci între(area capitală1 de ce într-un anumit moment al istoriei europene numărul denun"urilor de maleficii a crescut (rusc în mod considera(ilB 3& ?$omas #i :& 6acfarlane au constatat că în :n%lia ini"iati!a !înătorii de !răjitori #i !răjitoare se datorează mai pu"in judecătorilor #i oamenilor Gisericii cît sătenilor în#i#i& In consecin"ă cercetarea lor s-a îndreptat spre cauzele acestei crize în sînul unei lumi rurale pe cale de muta"ie& :#a-numitele enclosures se înmul"eau în mediul ruralJ economia tradi"ională lăsa loc specula"iilor a%rare mai moderneJ (o%ăta#ii de!eneau mai (o%a"i iar săracii mai săraci #i numărul acestora din urmă cre#tea& >n structurile anterioare oamenii cu stare îi ajutau pe dezmo#teni"i #i le permiteau să supra!ie"uiască& Dimpotri!ă în cele noi pe cale de a se statornici indi!idualismul a cî#ti%at teren iar actelor de milostenie tradi"ională li s-au su(stituit institu"ii de ajutorare a celor oropsi"i mai mult sau mai pu"in anonime #i foarte neomenoase& De unde #i refuzul tot mai frec!ent de ajutorare în (ani #i în natură a unor persoane la anan%$ie care din momentul acela puteau fi ispitite de dorin"a de a răz-** (una& Dar mai ales cei care refuzau să dea

un ajutor încercau un complex de culpa(ilitate pe care îl transformau în resentiment fa"ă de solicitatorii de pomeni& ;înd asupra cui!a care se arătase nesim"itor la apelul aproapelui se a(ătea !reo năpastă în mod automat acesta se %îndea că persoana eare îi ceruse zadarnic ajutor i-a făcut farmece& :cesta pare să fi fost la ni!el sătesc mecanismul psi$olo%ic capa(il să declan#eze persecu"iile& Y Da care ar tre(ui să adău%ăm în cazul :n%liei impactul 2eformei înse#i care a respins în (loc toate re"etele unei ma%ii cre#tinate (a%$easmă in!oca"ii adresate sfin"ilor tămăduitori etc) dar ne încredin"ează 3& ?$omas #i :& 6acfarlane a sporit în mod excesi! puterile demonului& :stfel că atît oamenii Gi- d sericii cît #i credincio#ii au sim"it tenta"ia comună de a atri(ui toate calamită"ile unor for"e demoniace& In fa"a lor popula"iile par a se fi sim"it mai dezarmate decît înainte !reme& ?oate ra"iunile de mai sus ar explica de asemenea de ce procesele de !răjitorie au făcut mai multe !ictime printre femei decît printre (ăr(a"i& Pentru că elementul feminin este cel care rămîne prin excelen"ă ata#at tradi"iilor& Cr acestea erau zdruncinate atît de re!olu"ia reli%ioasă cît #i de transformările economice #i sociale& Care deduc"iile celor doi istorici en%lezi sunt aplica(ile #i pe continentul europeanB Persecutarea !răjitorilor #i a !răjitoarelor a (întuit atît în anumite "ări catolice (<ran"a Vările de Jos sud!estul 'ermaniei) cît #i în re%iunile protestante& Fi am !ăzut mai înainte că de o parte ca #i de cealaltă a (arierei confesionale teolo%i #i judecători au insistat atunci cu nemaipomenit lux de amănunte asupra puterilor lui 7atan& Pe de altă parte !ictimele reprimării n-au fost totdeauna ni#te săraci& In sfîr#it procesele de !răjitorie s-au desfă#urat în El!e"ia în Da(ourd în Dorena jn <ranc$e-;omteO în Duxem(ur% a#adar în re- +*>

%iuni înapoiate din punct de !edere economia ce nu cunoscuseră încă transformările socioeconomice identificate în :n%lia& Explica"iile !ala(ile în cazul acesteia nu pot fi deei transferate în restul Europei& In sc$im( din punot de !edere metodolo%ic ele au a!antajul de a atra%e interesul istoricilor spre ni!elul popular ) nu atît pentru a descoperi aici culte satanice #i litur%$ii anticre#tine cît pentru a căuta în explicarea denun"urilor de maleficii moti!a"ii proprii sătenilor în#i#i& Cr în mod destul de %eneral în Europa de început a ?impurilor moderne popula"iile tre(uie să fi fost mai anxioase #i deci mai (ănuitoare decît înainte !reme& ;um se explică oare această anxietate #i acest sentiment mai intens de insecuritateB Fi cum se explică acest pesimism sporit remarcat de J&-;& Garoja care reaminte#te le%ătura existentă în alte ci!iliza"ii între !răjitorie #i o concep"ie pesimistă despre !ia"ă,/B Cr tocmai în această epocă "ărănimea este !ictima unui #ir între% de calamită"i1 o infla"ie %alopantă perioade de foamete cumplită reducerea suprafe"elor culti!a(ile în urma cre#terii demo%rafice un #omaj structural a!înd drept consecin"ă !a%a(ondajul #i tul(urările pro!ocate de conflictele reli%ioase& în le%ătură cu aceste tul(urări constatăm într-ade!ăr că deseori pe plan local răz(oaiele reli%ioase #i procesele de !răjitorie nu coincid& în mod mai %eneral însă o (ună parte din Europa occidentală #i centrală N) tocmai aceea unde autorii de maleficii erau urmări"i ) a fost totu#i afectată de incertitudinile reli%ioase& 7ă fie oare un $azard faptul că Italia #i 7pania care au rezistat mai (ine #i mai prompt asaltului protestant au fost mai pu"in (întuite de frica de !răjitori #i !răjitoareB Dincolo de %rani"ele acestor două "ări conflictele reli%ioase au a!ut drept efect o cre#tere a sentimentului %lo(al de insecuritate intrînd în cazul acesta în joc un factor mai

pu"in pus în lumină pînă în prezent de#i după părerea mea nu lipsit de importan"ă1 încadrarea mai mult sau mai pu"in ri%uroasă de către cler& ;riza !răjitoriei s-a produs în sînul unei cre#tinătă"i în care a(senteismul episoo-pilor #i al preo"ilor luase propor"ii în%rijorătoare în care mul"i dintre slujitorii Gisericii erau discredita"i #i în care na#terea 2eformei a sporit un timp ezitările& în 'ermania la mijlocul secolului al XVI-lea unii preo"i de "ară oficiau o duminică mesa catolică iar în cea următoare sluj(a de rit luteran& Este de presupus a#adar că sim"indu-se lăsate tot mai mult în !oia soartei popula"iile europene au fost cuprinse de o #i mai mare nesi%uran"ă& :#adar pentru a în"ele%e marea reprimare a !răjitoriei din Europa în toată complexitatea ei este cu neputin"ă să nu studiem îndeaproape comportamentele "ăranilor& Ei trăiau în plină ci!iliza"ie ma%ică& Deseori cuno#teau foarte !a% cre#tinismul #i îl amestecau inoon- s #tient cu stră!ec$i practici pă%îne& ;redeau în puterea malefică a unora dintre eiJ #i nu-i exclus ea unul sau altul să-#i fi înc$ipuit că de"ine într-ade!ăr această putere excep"ională #i să încerce s-o folosească în anumite situa"ii pentru a se răz(una de pildă& Pe de altă parte la începutul ?impurilor moderne ei au fost supu#i unor %ra!e încercări care le-au sporit pesimismul& :cestea sau produs într-un moment de slă(ire a controlului paro$ial U) cel pu"in la sate ) dar #i într-o epocă în care oierul a răspîndit desi%ur Ia ni!elul rural demonolo%ia culturii sa!ante& :#a se explică faptul că frînturi din acest discurs au fost asimilate c$iar de "ărani #i că în :n%lia de pildă sătenii în#i#i au făcut denun"uri la autorită"i sau au participat ca în Duxem(ur% la anc$etele oficiale& Pe scurt acolo unde s-au produs procesele de !răjitorie au o%lindit fără doar #i poate o profundă dezorientare a lumii rurale& Cricît de mare a fost răspunderea oamenilor Gisericii #i ai le%ii asupra căreia +*,

!om ză(o!i curînd !înătoarea de !răjitoare nu s-ar fi produs fără un consens local fără o anumită formă de sprijin sau de complicitate din partea popula"iei& In studierea multiplilor factori însuma"i pentru a pro!oca această sec!en"ă eni%matică din istoria europeană este deci metodolo%ic necesar să nu ne limităm la un sin%ur ni!el social #i cultural1 al elitei sau al lumii rurale& Dimpotri!ă este important să le luminăm rînd pe rînd #i să resta(ilim constantele lor rela"ii de reciprocitate&

= < = < & =
$+

. % $ 5 5 < ?, i, >,

<. La nive*u* Nudec)tori*or" demono*o2ieD. în 456R' Aenric al IV-lea însărcinînd pe pre#edintele tri(unalului din Gordeaux #i pe consilierul de Da-ncre să intenteze procese 8!răjitorilor #i !răjitoarelor9 din Da(ourd le scria1 8Văranii #i locuitorii "inutului nostru Da(ourd ne-au trimis !or(ă #i în#tiin"are eum că de patru ani încoace în numitul "inut s-a aflat un număr atît de mare de !răjitori #i de !răjitoare că molima lor s-a întins mai peste tot pricinuindu-le atîta jale eă !or fi ne!oi"i să-#i părăsească #i casele #i locurile de nu li se !a !eni %ra(nic în ajutor cu mijloacele tre(uincioase întru apărarea lor de asemenea #i atît de free!ente maleficii,*&9 5u tneape îndoială că-i !or(a aici de o 8cerere9 locală adresată autorită"ilor de#i este %reu de determinat cine sunt de fapt ace#ti 8"ărani9 care cer ajutor împotri!a maleficii-lor& Dar este tot atît de clar c$iar #i atunci cînd acuza"iile !eneau de jos că pentru a le primi a le declara a!enite #i a le autentifica prin condamnarea inculpa"ilor era rie!oie de judecători ) ci!ili sau ecleziastici& Pe de altă parte este e!ident că în di!erse perioade #i -*@ în numeroase re%iuni persecutarea !răjitoa-

relor a pornit c$iar din ini"iati!a oamenilor Gisericii #i ai le%ii& :cest fapt reiese de exemplu din anc$eta întreprinsă de doamna Dupont-Gouc$at în Duxem(ur%ul anilor *@4/*.+/& In acest ducat #i în mod mai %eneral în Vările de Jos puterea politică trimitea c$estionare ma%istra"ior incitîndu-i să pro!oace denun"uri #i să depisteze cazurile de maleficii=>& ?ot aici dar fără îndoială #i aiurea călăii au fost ade!ăra"i $ăita#i de !răjitoare în sluj(a unei justi"ii ce nu se sim"ea în si%uran"ă& 5u se poate ne%a a#adar o rela"ie de cauză #i efect între o(sesiile inc$izitorilor de toate cate%oriile #i anumite !aluri de execu"ii de !răjitori !răjitoare #i al"i acoli"i ai lui 7atan& Deseori c$iar judecătorii i-au creat pe !ino!a"i& :#a s-a întîmplat în cazul lui 3onrad !on 6ar(ur% în *>+*-*>+> #i al lui 5& 2emE care a condamnat la ardere pe ru% ;666 pînă la +/// de !răjitoare între *@K. #i *./.,+& Da fel au procedat #i episcopii de <ulda de ?rier de Qurz(ur% #i de Gam(er% du#mani neo(osi"i ai stirpei demoniace la sfîr#itul secolului al XVI-lea #i începutul celui de al XVII-lea,,& Lrmărirea sistematică a acoli"ilor dia!olului în :lpii Dom(ardiei care s-a produs în aceea#i perioadă se datorează faptului că 6ilanul a a!ut pe atunci doi ar$iepiscopi extrem de zelo#i1 ;arlo #i <ederico Gorromeo,@& De asemenea în timpul epidemiei de !răjitorie din *.,@ în Essex doi !înători de !răjitoare J& 7tearne #i mai cu seamă 6& Aop\ins au jucat un rol de prim plan c$iar dacă li s-a părut că răspund astfel numai dorin"elor unor locuitori,.& ;ontrar tradi"iilor en%leze ace#ti doi inc$izitori au folosit tortura ) metodă infaili(ilă pentru a stoarce mărturisiri& în mod mai %eneral cum să ne%i atunci că tortura sau amenin"area cu tortura au înmul"it numărul a#a-zi#ilor !ino!a"iB 6ărturia iezuitului <& 7pee în cele(ra lui #autio cri- +*

minalis' din *.+* este cate%orică în această pri!in"ă1 8?ortura a umplut pămîntul 'ermanjei noastre cu !răjitoare #i a scos la i!eală nemaiîntîlnite porniri rele dar nu numai în 'ermania ci la toate na"iunile care o folosesc& Dacă nu am mărturisit cu to"ii că suntem !răjitori asta numai pentru că n-am fost tortura"i,K&9 Epoca noastră !aiI este mai (ine înarmată decît oricare alta pentru a analiza critic mărturisirile& 7u( tortură se poate smul%e orice mărturisire& Este ade!ărat că în :n%lia secolelor XV?-XVII a fost mai pu"in folosită decît pe continent& Dar foamea #i pri!area de somn sunt #i ele torturi capa(ile să frîn%ă orice rezisten"ă& Da toate acestea se adău%a decalajul cultural dintre judecători #i inculpat& Intimidat în"ele%înd uneori prost între(ările ce i se puneau acesta era %ata să răspundă afirmati!& ?otu#i în :n%lia de exemplu unele persoane !eneau din proprie ini"iati!ă să se autodenun"e judecătorilor& :ltele mărturiseau spontan rela"ii uluitoare cu du$urile rele& în sfîr#it altele ne%înd e!iden"a se încăpă"înau să mărturisească crime pe care nu le făptuiseră& ;um tre(uie citite asemenea confesiuniB 2ăspunsul !ariază fără îndoială de la caz la caz& Lnul cădea într-o stare de depresiune acută ) pe !remea aceea se !or(ea de 8melancolie9& :ltul căuta o pu(licitate ieftină& în sfîr#it altul care în sinea lui î#i du#mănea de moarte !ecinii se defula exprimîndu-#i du#mănia,-& Dar aceste mărturisiri spontane nu se considerau a!enite de către judecători dacă nu erau redactate #i traduse în lim(ajul lor familiar acela al de-monolo%iei ) un lim(aj pe oare predioa"ia $e(domadară îl aclimatizase desi%ur pro%resi! în opinia pu(lică& J&-C& Garoja aduce în această pri!in"ă mărturia edificatoare a unui inc$izi-+*K tor luminat :lonso de 7alazar E <rias care

în anii *.*/ a încercat să demitizeze !răjitoria din Vara Gascilor& în Iemoriile sale 7alazar semnalează importan"a capitală a psi$ozei colecti!e datorată predicilor& Da Cla%iie lîn%ă Pampeluna spune el oamenii au căzut în cea mai oar(ă credulitate după predicile unui călu%ăr& :iurea mărturisirile pri!itoare la aHuelarres (adunări nocturne) #i la z(orurile prin !ăzdu$ spre sa(at au fost declan#ate în rîndurile tineretului de edictul de %ra"iere din *.**,4& Iată-ne astfel întor#i în uni!ersul teolo%ilor #i al judecătorilor& Fi unii #i al"ii #i-au exprimat frica de su(!ersiune cu ajutorul unui stereotip constituit de multă !reme& Da timpul lor primii cre#tini cînd alcătuiau mici %rupuri ale căror eredin"e #i comportamente păreau să ne%e !alorile ci!iliza"iei %reeo-romane fuseseră acuza"i #i ei de conspira"ie& întrunirile eu$aristice au fost reprezentate de du#manii lor ca ni#te or%ii incestuoase în care ucideau #i mîncau eopii #i se înc$inau la un mă%ar@/& :poi cînd ere#tinismul a ajuns la putere acuza"ii de acela#i tip au fost reportate succesi! asupra montani#tilor= din <ri%ia (în secolul al IV-lea) asupra paulicienilor== din :rmenia (în secolul al VLI-lea) asupra (o%omililor=== din ?racia
= :dep"ii doctrinei lui 6ontanus care către anii *./-*K/ (deci în secolul al II-lea #i nu al IV-lea) s-a proclamat profet al lui ;ristos menit să aducă cre#tinismul la desă!îr#ire& El propo!ăduia influen"a permanentă #i extraordinară a lui Paraclet (7fîntul Du$) care se manifesta prin extaz #i !iziuni profetice #t pretindea un ascetism foarte ri%uros& Lnul dintre a!ooa"ii săi zelo#i a fost ?ertulian& (5& tr)& == 6em(rii unei secte cre#tine mani$eiste dia Crient întemeiată de predicatorul ;onstantin ori%inar dintr-o localitate de pe malul Eufratului care a adoptat numele de 7El!anus după acela al unuia dintre companionii sfîntului Pa!el (7ilas)& : !o t executat ca eretic în .-,& (5& tr&)& N== 7ectă eretică mani$eistăJ doctrina pe care o propo!ăduia refuza căr"ile lui 6oise eu$aristia -o te6u*( litur%$ia de orice fel în!ierea cultul icoaae*or( căsătoria #i institu"ia (isericii& (5& tr&)& +*

(în secolul al Xl-lea)& în Cccident aceste defăimări asociate cu o demonizare (ereticii urmări"i fiind automat denun"a"i ca înc$inători ai lui 7atan) au func"ionat începînd o$iar din */>> împotri!a e!la!io#ilor canonici din Crle9ans apoi rînd pe rînd împotri!a !ictimelor lui 3onrad !on 6ar(ur% împotri!a cat$arilor împotri!a !aldenzilor #i împotri!a fraticellilor& ;u cît o %rupare dizidentă se !oia mai austeră cu atît mai %ra!e #i mai exa%erate erau #i acuza"iile care se acumulau împotri!a ei (înc$inare colecti!ă la dia!ol în cursul unor litur%$ii nocturne infanticide cani(alism sexualitate neînfrînată)& :m !ăzut că #i e!reii detesta"i #i temu"i au fost o(iectul unor astfel de acuza"ii @ î De asemenea în secolul al XVI-lea con!enticulele= $u%$eno"ilor din <ran"a au pro!ocat adeseori din& partea ad!ersarilor catolici cele mai rău!oitoare interpretări& Da urma urmei în oc$ii autorită"ilor ereticul nu putea fi decît un de!iator de cea mai mîr#a!ă condi"ie& Cr !răjitorii #i !răjitoarele au fost considera"i tot mai mult drept eretici& în consecin"ă li s-au aplicat acuza"iile stereotipate pe oare le oferea o tradi"ie milenară& :stfel datorită următoarelor două documenta"ii diferite dar con!er%ente putem în"ele%e cum ajun%eau oamenii din popor să mărturisească în cursul intero%atoriilor cu sau fără tortură tot ce doreau judecătorii sau confesorii lor1 z(oruri prin !ăzdu$ la sa(at întruniri dia(olice or%ii sexuale etc& 7untem în fe(ruarie *.@K la 7u%nE în Duxem(ur%@>& Este intero%ată o oarecare Pierrette Petit (ănuită a fi !răjitoare& Primele între(ări sunt în le%ătură cu o seamă de maleficii1 e ade!ărat că 8a luat mana9 !acii lui Aenri ?ellierB E ade!ărat că a suflat în %ura femeii GaillE fapt din care i s-a tras moarteaB E ade!ărat că a !rut s-o ucidă pe !ecina ei
: ,)B

' < < =

= 6ici adunări îndeo(#te secrete #i ilicite& (5& tr&)&

Isa(elle 6er%nE dîndu-i o le%ătură de praz #i o turtăB Pierrette Petit nea%ă& După două zile intero%atoriul este reluat cu #i mai mult
8&& & :rt& *@1 WE ade!ăratX că după ce a fost (ătută de răposatul 5icolas Pierret (ăr(atul ei acuzata a fu%it #i s-a ascuns f d în podul cu fînB j 2ăspuns1 Da& 0 :rt& *.1 ;ă dia!olul a !enit după tJ dînsa #i i-a spus să se mărite cu el că o să-i dea de I toate cît să trăiască în (el#u%B i 2ăspuns1 Da& -dN :rt& *K1 ;ă s-a măritat cu dia!olul ri #i totodată a a!ut de-a face cu dia!olulB 2ăspuns1 5u mai #tie dacă dia!olul a a!ut cu ea de-a face de data aceea dar #i-aduce aminte că au a!ut de a faee în alte da"i #i că asta se întîmpla cînd uita ea să se înc$ine& :rt1 *-1 Y ;e nume purta dia!olul #i =& cum zicea să fie c$ematB 2ăspuns1 = Gelze(ut& :rt& *41 Pe unde #i-n ce locuri a fost de a dăn"uit cu dia!oliiB 5ume#te locurile adică spune dacă asta s-a întîmplat la Aatrelles la 'outelle la Pre du <oux 7offa #i-n alte locuri& 2ăspuns1 în toate cele patru locuri& :rt& >/1 Va tre(ui să numească persoanele pe care le-a recunoscut la amintitele dansuri de la Aatrelle #i 'outelle # i d ac ă a ( ă % a t de s e am ă că Jeannette Auart ne!asta +>/
=e/5

lui Jean 2o(eau trupe#a 6arson Auart soru-sa ;at$erine 2o(ert ne!asta lui Ausson Jadin #i Jenne Jadin cumnată-sa erau #i ele aooloB : recunoscut la dansurile 2ăspuns1 de la 'outelle pe Jeannette Auart ne!asta lui Jean 2o(eauJ 6arson Auart sorusaJ ;at$erine 2o(ert femeia lui Ausson Jadin #i Jenne Jadin cumnată-sa care dăn"uiau acolo #i a mai !ăzut două persoane din Pusseman%e ale căror nume nu le-a #tiut& :sta se întîmpla primă!ara trecută& 5ici nu #tie dacă ultimele două erau din Pusseman%e dar la întoarcere într-acolo au apucat-o & && :rt& >,1 Lrmează să declare pe unde #i-n ce alte locuri o(i#nuiesc să mear%ă să dăn"uiască noaptea precum #i pe cei sau cele pe care i-au recunoscut acolo #i oriunde în orice alte locuri& 5u-#i mai aminte#te altce2ăspuns1 !a&&& Va tre(ui să declare ce alte :rt& ++1 persoane (ăr(a"i femei sau copii a otră!itB 5u-#i mai 2ăspuns1 aminte#te && &R Da un astfel de document se impune comentariul judicios al doamnei Dupont-Gouc$at1 dacă între(area judecătorului este precisă acuzata răspunde cu 8da9 sau reia aproape textual c$iar termenii între(ării& Dacă în sc$im( i se cere să adau%e o precizare atunci declară că nu-#i mai aminte#te nimic& 8:daptarea exactă a răs-

punsurilor la între(ări adeziunea aproape automată a inculpatei la acuza"iile ce i se aduc de către judecător #i pe de altă parte pierderea memoriei cînd e cazul să dea un răspuns mai personal în%ăduie surprinderea foarte concretă a uneia dintre îazele capitale în ela(orarea mitului demonolo%ie #i sa(atic& E!ident sătenii au auzit de dia!ol le-a !or(it despre el preotul la (iserică& Vrăjitoarea declară spontan că dia!olul o !izitează cînd uită să se înc$ine& Demonul ei are un nume sa!ant1 Gelze(ut& în rest însă esen"ialul răspunsurilor sale este su%erat de judecători&9 Iată acum un alt tip de document care îl luminează pe cel de mai sus1 este 8călăuza confesorului9 pe care părintele 6aunoir misionar în Gretania între *.,/ #i *.-+ a redactat-o prin *.@/ su( titlul semnificati! IunteleLM' autorul fiind con!ins că 8muntele9 (reton e populat de !răjitori care alcătuiesc o or%aniza"ie sau o 8ca(ală9 #i constituie un loc pri!ile%iat pentru sa(aturi& îl #i identifică de altfel ca o !astă 8sina%o%ă9& In Gretania au fost pu"ine procese de !răjitorie& Pe !remea cînd 6aunoir #i-a pornit cruciada ru%urile din <ran"a erau pe cale de a se stin%e& In consecin"ă rolul misionarilor era acela de a con!erti nu de a pedepsi& De unde #i metoda pe care le-o recomandă neo(ositul misionar ca să pro!oace mărturisiri #i să rupă 8!raja tăcerii9 folosită de 7atan pentru a-i împiedica să !or(ească pe cei care au înc$eiat le%ămînt cu el& 8:cest pact este atît de dia(olic scrie 6aunoir în al său +urnal latin' îneît peniten"ii nu se pot $otărî să mărturisească sincerJ ca atare @, confesorul tre(uie să-i ajute în mod eficace 9& :r fi o %re#eală să se dea crezare spo!edaniilor anodine& ;ăci 8s-a !ă-zut în fapt că acest %en de peniten"i W!răji- J toriiX nu mărturisesc de (ună!oie nici unul din marile păcate pe care le făptuiesc dacăO nu sunt ajuta"i de confesor@@9& 6isionarul !a putea deduce culpa(ilitatea presupusă a persoanei care i se mărturise#te ++

după mai multe indicii1 dacă locuie#te într-o re%iune unde lumea !or(e#te despre !răjitorie #i maleficiiJ dacă nu #tie (ine cate$ismulJ dacă n-are nici un #ira% de mătăniiJ dacă poartă amulete& ?otu#i aceste 8semne nefiind deplin con!in%ătoare & & & poate fi intero%at oricine@.9& E!ident 6aunoir recomandă discre"ia dar #i fermitatea cu care penitentul tre(uie descumpănit sau intimidatJ căci dacă intero%atoriile s-ar face numai pe (aza unor acuza"ii %ra!e 8numărul mărturisirilor nesatisfăcătoare ar fi #i mai mare ca pînă acum9& în fapt confesorul este încredin"at că !răjitoria (întuie pretutindeni că oricare penitent poate fi (ănuit #i că orice mărturisire poate prilejui o nouă (ătălie între Giserică #i 7atan& ;um să ie#i (iruitor dintr-o astfel de competi"ie spre mai marele folos al !ictimei dia!oluluiB :ceasta e pro(lema misionarului care î#i !a trata interlocutorul ca pe un inculpat căruia tre(uie să-i storci mărturisirea& 6isionarul este comisarul lui Dumnezeu c$emat să in!esti%$eze sute de dosare de !răjitorie& Pentru a le elucida există o seamă de re"ete (une #i în primul rînd aceea de a nu slă(i o clipă intero%atoriul& ;ăci un inculpat care începe prin a mărturisi 8se !a întrerupe protestînd că nu !rea să spună anumite lucruri& Este momentul cînd confesorul tre(uie U să-#i înte"ească zelul9& :lteori presupusul !ino!at care la început părea să păstreze tăcerea !a spune 8ce!a o(i#nuit9 sau 8deose(it de ceea ce i se cere9& :tunci 8tre(uie să re-înnoim puterile noastre lăuntrice9 @K fără a slă(i o clipă strînsoarea între(ărilor & Dar cum să intero%$eziB 6aunoir explică procedeul în păr"ile a Ii-a #i a IlI-a a Iuntelui' indicînd în acela#i timp o(iecti!ul care tre(uie atins& ;ăci mul"i dintre acuza"ii tri(unalului peniten"ei în Gretania de jos au luat parte afirmă misionarul la 8misterul pă-& oatului9& Ei au înc$eiat un pact cu 7atan +>+ s-au înc$inat la un demon cu copita despicată

au participat la sa(aturi desfă#urate în or%ii #i dezmă" sexual& :cestea sunt mărturisirile care tre(uie o("inute adeseori pe ocolite& ;ăci tre(uie să intero%$ezi 8pro%resi!9 8să încerci să pătrunzi în ciuda sta!ilelor demonului în con#tiin"a penitentului9 #i e (ine ca acesta 8să nu-#i dea seama Wla începutX ce anume !rei să-* între(i9& De unde #i imprecizia !oită a între(ărilor în care a(undă cu!inte !a%i ca 8cine!a9 8ce!a9 8un oarecare9 etc& :(ia la sfîr#itul intero%atoriului se !a dez!ălui că este !or(a de dia!ol #i de sa(at& Dar 8a-* îndruma pe nesim"ite9 înseamnă totodată a-i oferi aparent acuzatului unele cireumstan"e atenuante1 8Vi se părea că te afli cîteodată noaptea la o mare întrunireB 7purcatul acela ) a se în"ele%e 7atan ) se afla parcă a#ezat spre a fi slă!itB&&& Iar dumneata erai pe semne năucit din oale afară te pierduse#i cu fireaJ nu #tiai (ine ce faciJ făceai ca ceilal"i9& 6ărturisirea !a fi a#adar facilitată amestecîndu-se starea de !e%$e cu !isul& ;înd peni ten"ii par să nu spună tot 8ei !or putea fi atra#i pe nesim"ite ) iară#i metoda insinuantă ) netezindu-li-se calea #i spunîndu-li-se că cei lal"i a#a făceau că cele petrecute se întîmplau #i îndeaie!ea #i în înc$ipuire că to"i erau nău ci"i #i parcă adormi"i9 & & & 'îndul ascuns al con fesorului este totu#i următorul1 8& & & E foarte pro(a(il că a#a se întîmplă de fapt de#i ei nu sunt totdeauna si%uri din cauza năucelii lor9& Fi-apoi 8făcătura demonului9 #i 8păca tul omului9 se să!îr#eso #i în 8!is9& Pe de altă parte în mintea lui 6aunoir ca #i în cea a autorilor 6aMIeus-ului există o le%ătură strînsă între păcatele de ordin sexual #i a(andonul în mrejele 7atanei& Prin 8poarta pri$anei9 se intră cel mai u#or în secta infernală în consecin"ă între(ările pri!itoare la 8nop"ile9 (retone ) ospe"e #i z(în"uieli nocturne ) la 8cîrdă#iile primejdioase9 #i păcatele cărnii în%ăduie judecătorului să îndrepte pe nesim"ite intero%atoriul spre sa(at& +>,

In tinere"e te duceai din cînd în ^înd cu ceilal"i copii de joacăB <ăceau #i unele lucruri necu!iincioaseB 5u cum!a era printre !oi #i unul ) e!ident 7atan ) mai afurisit decît ceilal"iB 5u-* cuno#ti9B Dacă răspunsul este afirmati! !a urma între(area1 8Fi asta pe unde zici că s-a petrecutB9 Du$o!nicul î#i înc$ipuie (ineîn"eles cine #tie ce landă depărtată #i prielnică nele%iuirilor #i adunărilor dia!ole#ti& Pe de altă parte care penitent n-ar ajun%e să răspundă afirmati! la între(area1 85u-i a#a că din cînd în cînd î"i trec prin minte #i unele %înduri #i înc$ipuiri mai deoc$eate &&& Fi parcă ce!a î"i dă %$es să le #i făptuie#tiB9 E!ocînd aceste 8nop"i9 (retone ) #i care "ăran din Gretania n-a luat parte îndeaie!ea la ele sau n-a !isat că se află acoloB ) confesorul este de asemenea încredin"at că răspunsul !a fi poziti!1 8Vasăzică era un ospă" unde se mînca pîine al(ă za$ăr claponi & & & ;u lume multă #i to"i (enc$etuiau #i au (ăut care cît au !rut iar după aceea au dăn"uitB9 Din consim"ămînt în consim"ămînt inculpatul se înfundă fără să (a%e de seamă pe drumul sum(ru la capătul căruia !a descoperi nea#teptat pe 7atan #i sa(atul& Fi-a înc$is orice cale de întoarcere& :!alan#a între(ărilor îi răpe#te posi(ilitatea de a retracta& In plus între(ările formulate la modul afirmati! comportă de la sine răspunsul& Mdruncinat condi"ionat împresurat din toate păr"ile inculpatul se află în fa"a cui!a care pare să #tie mai multe despre dînsul decît el însu#i& ?rei recomandări con!er%ente făcute de 6aunnir explică această tactică foarte (ine %îndită1 8Dacă WinculpatulX răspunde cu o spontaneitate care stîrne#te (ănuielile confesorului atunci ataeul tre(uie încercat din altă parte&9 85u-i lăsa"i prea mult timp de %îndire9 #i spune"i-i1 8Eu #tiu mai multe decît î"i înc$ipui dumneata9& i7 ;onfesorul nu mai are nici o îndoială1 acest
n

ins du(ios care a ademenit !ictima #i-a a(ătut-o de la calea cea dreaptă acest maestru de ceremonii care prezidează ospe"e #i dansuri în inima landei este fără doar #i poate c$iar 7atan& ;a atare tre(uie să fi a!ut copita despicată& :cesta e semnul după care poate fi recunoscut fără %re#& De unde #i între(ările stăruitoare #i me#te#u%ite despre picioarele celui care este e!ident Ducifer1 8Dacă Winculpa"iiX spun că nu i-au !ăzut picioarele tre(uie să-i între(a"i dacă #i-ar dori să le ai(ă #i ei la fel #i dacă răspund că nu tre(uie stîrni"i astfel1 ) Gun dar atunci cum zici că erau dacă ale dumitale ( 11 nu-s la felB&& &Od :lt intero%atoriu de acela#i tip1 8;um arătau picioarele luiB I-ai !ăzut eiorapii #i încăl"ărileB9 Dacă zice că nu mai fotre(a"i-*1 8Vasăzică i-ai !ăzut picioarele& ;um arătauB ;a de om sau ca de animalB 7punemi ade!ărulI Vi-ai dori să ai picioarele ca elB9 Dacă în cele din urmă penitentul recunoa#te acest amănunt ) esen"ial pentru omul lui Dumnezeu căci "ăranul care $a(ar n-are de lucrările de demonolo%ie nu-i prinde cu si%uran"ă însemnătatea ) atunci totul de!ine limpede& ;onfesorul a a!ut dreptate să-#i urmeze neslă(it intero%atoriul& :cuzatului dumirit nu-i mai rămîne decît să-#i mărturisească %re#eala #i să a(jure secta dia(olică pentru a se întoarce în spa"iul securizant al Gisericii& ;e-i de mirare dacă înarma"i cu asemenea metodă de in!esti%are 6aunoir #i to!ară#ii lui au descoperit pretutindeni în Gretania !răjitori #i !răjitoareB

,& C primejdie iminentă&
7e pune în acest caz următoarea între(are deose(it de interesantă #i de importantă din +>. &

punct de !edere istorio%rafie1 de ce există la ni!elul eulturii diri%uitoare această o(sesie a !răjitoriei pe care autorită"ile anterioare n-o cunoscuserăB De ce ) #i reiau aici termenul lui A&2& ?re!or-2oper ) secolele 2ena#terii #i 2eformei au fost 8mai pu"in #tiin"ifice de-cît era ?ene(relor #i E!ul 6ediu timpuriu@-9B A&2& ?re!or-2oper a pus toate acestea pe seama forma"iei aristotelice a oamenilor Gisericii #i ai justi"iei& în secolul al XVI-lea spune el clerul #i ma%istra"ii erau ra"ionali#ti& Ei credeau într-un uni!ers ra"ional aristotetic #i din similitudinea mărturisirilor !răjitoarelor deduceau ade!ărul o(iecti! al spu-s selor acestora& Dominicanii care au fost ma-I rii responsa(ili ai ne(uniei represi!e erau \ aristotelicieni împătimi"i datorită lui ?oma dO:Huino modelul lor de %îndire& Ei au construit un sistem demonolo%ie mani$eist care a!ea lo%ica sa internă dar nesocotea marea complexitate a realită"ii@4& în sc$im( punînd accentul pe ma%ia 8naturală9 #i pe conceptul de 8natură9 neoplatonismul de o(îr#ie florentină a desc$is calea ade!ăratei #tiin"e./& :ceste ar%umente #i acest punct de !edere istorio%rafie %lo(al nu prea i-au con!ins pe istorici& Pe de o parte A&2& ?re!or-2oper recunoa#te el însu#i că unii aristotelicieni ca 5ifo Pomponazzi #i în mod mai %eneral 8pa-do!anii9 au refuzat să !adă în !răjitorie o inter!en"ie demoniacă*@*& Pe de altă parte c$iar dacă unii neoplatonicieni ca :%rippa Paracelsus #i !an Aelmont au rămas sceptici fa"ă de demonolo%ia oficială cum să eludezi aspectele ira"ionale ale neoplatonismului curentul cultural dominant al 2ena#teriiB :cesta a pri!ile%iat ma%ia naturală astrolo%ia #i alc$imia a populat uni!ersul cu 8demoni9 expresie ce nu se !oia neapărat peiorati!ă& Dar sfîntul :u%ustin propo!ăduise totu#i că to"i demonii sunt răi& în consecin"ă răspîndirea neoplatonismului în mediile ecleziastice n-a putut decît să întărească încre-

IIEIII

din"area că 7atan e pretutindeni #i puterea lui e nemăsurată.>& [ntre(are mai %enerală1 n-a stimulat oare umanismul credin"a elitei în maleficiile #i litur%$iile !răjitore#tiB C mai (ună cunoa#tere a scriitorilor antici #i tiparul au fă'Lt ca operele lui Aora"iu C!idiu Petroniu :puleius să ajun%ă lectură curentă& Cr ele con"in numeroase descrieri de !răjitoare farmece #i rituri ma%ice precum #i e!ocări ale lumii pe & dos a Gacc$annalelor& :ceste opere antice care au de!enit accesi(ile litera"ilor #i au fost citite deseori prin %rila cre#tină a epocii tre(uie să fi sporit în mod firesc la ni!elul culturii diri%uitoare o(sesia #i credi(ilitatea lumii demoniace.+& <iind !or(a de emanciparea intelectuală a cercurilor culti!ate din societatea 2ena#terii poate că merită aten"ie #i un alt considerent oel pu"in ou titlu de ipoteză1 acumularea lecturilor #i a cuno#tin"elor n-a adîndt cum!a prăpastia dintre cultura sa!antă #i cultura popularăB Care întoarcerea la latina clasică accesul re%ăsit sau lăr%it la mitolo%ia icono%rafia filosofia %recoromană n-au creat cum!a o izolare cresc0ndă a litera"ilor în mijlocul unei lumi căreia lim(ajul erudit îi era inaccesi(ilB ;a atare înainte de înmul"irea cole%iilor care i-au răspîndit #tiin"a nu s-a sim"it oare cultura scrisă prea fra%ilă în raport cu uni!ersul rural #i oral care o încercuia ., B Dacă da ) ceea ce #i cred ) această con#tientizare tre(uie să fi fost o componentă a mentalită"ii o(sidionale pe care eseul de fa"ă caută s-o pună în lumină& In orice caz distan"a sporită între cele două culturi pare să fi întărit într-ade!ăr repulsia elitei fa"ă de comportamentele de neîn"eles ale unei mase "ărăne#ti care îi de!enea din ce în ce mai străină& :ceastă alteritate !a na#te a%resi!itate #i pe.@acest plan ne întîlnim 'L analizele lui ?$& 7zasz & Există o ne!oie omenească de a te !alida pe tine însu"i ca (un #i normal +>-

#i de a-"i in!alida aproapele ca rău #i anormal& Procesele de !răjitorie au fost o formă de autoapărare a eticii dominante împotri!a unei practici colecti!e care condamna această etică ser!indu-i totodată drept "ap ispă#itor& 5are a#adar nici un rost să ne între(ăm dacă marii responsa(ili ai !înătorii de !răjitoare au fost judecătorii laici sau oamenii Gisericii& De fapt au fost #i unii #i al"ii ca apărători ai uneia #i aceleia#i puteri ca de"inători ai uneia #i aceleia#i #tiin"e folosind unul #i acela#i lim(aj& 5u pro!eneau oare cu to"ii din acelea#i medii sociale #i familialeB 5u primiseră cu to"ii aceea#i în!ă"ăturăB 5u erau ei oare cei doi stîlpi ai cre#tinătă"iiB E semnificati! că iezuitul Del 2io teoretician ecleziastic al demonolo%iei a fost întîi jurist ci!il procuror %eneral= în ;onsiliul ducatului Gra(ant..& Judecători #i teolo%i care s-au citat între ei cu prisosin"ă au a!ut con!in%erea că sunt an%aja"i într-o luptă comună& :cti!itatea lui 6& Aop\ins 8!izitatorul %eneral== al !răjitoarelor9 pe comitatul Essex nu pare să fi fost moti!ată de ra"iuni exclusi! reli%ioase& 6ulte dintre !iotimele sale apar"ineau clerului iar unii dintre ad!ersarii săi erau puritani înfoca"i& El era totu#i con!ins că a ac"ionat în interesul pu(lic apărînd colecti!itatea de o primejdie amenin"ătoare.K& Judecătorii se considerau in!esti"i cu o 8misiune di!ină.-9 în lupta comună împotri!a !răjitoriei oamenii Gisericii au adus ideolo%ia iar puterea laică arma represiunii& într-o epocă de sim(ioză
9 în Vec$iul 2e%im func"ionar superior reprezentînd interesele re%elui în resortul unui tri(unal& (5& tr&)& == In .rance%(S 8!isiteur %eneral9J în en%leză1 8!isitor-%eneral9& în ordinele reli%ioase cel însărcinat cu !izitarea caselor din ordinul respecti! îndeplinind deci o mîsiune de inspec"ie #i supra!e%$ere& în accep"ie laică1 reprezentant personal #i direct al re%elui căruia i se acordau puteri extraordinare în cercetarea di!erselor pro(leme de ordin ci!il #i militar& :ceastă func"ie apare ini"ial în 7pania& (5& tr&)&

strînsă între puterile ci!ile #i reli%ioase startul a jucat am(ele căr"i folosind cu precădere lim(ajul Gisericii& în mod re!elator <ilip al IIlea prin 6area ordonan"ă pu(licată la Gruxelles în *@4> a pornit răz(oi împotri!a 8păcatelor %rele9 din aceste 8!remuri nenorocite9 #i anume1 86aleficii !răjitorii în#elăciuni amă%iri ma%ie #i nele%iuri9& In!ocînd deopotri!ă 8canoanele ecleziastice9 #i 8le%ile ci!ile9 ef a însărcinat cu urmărirea făpta#ilor #i justi"ia laică #i pe aceea a episcopilor (8poruncind numi"ilor episcopi precum #i oficialilor= #i promotorilor== acestora să-#i îndeplinească toate îndatoririle care stau în putin"a lor9.4)& Pe scurt Giserica #i 7tatul au făcut front comun împotri!a unui du#man ) 7atan ) 8care folose#te oamenii ca pe ni#te cai de po!ară #i după ce i-a stors de puteri pe lumea asta n-are cu ce să-i răcorească pe cealaltă fără decît un $ele#teu de foc #i de pucioasă carele în !eci nu se !a stin%eK/9& Iată-ne a#adar ajun#i din nou pe o altă cale în fa"a frioii resim"ite de cultura diri%uitoare& 2esponsa(ilii acesteia au împărtă#it multă !reme con!in%erea că !răjitoria de!ine tot mai cotropitoare că maleficiile se înmul"esc că secta acoli"ilor dia!olului ia propor"ii uria#e& Puterea ) ci!ilă #i reli%ioasă ) se sim"ea asediată& 6ărturiile a(undă în această pri!in"ă #i nu le putem cita pe toate& ?re(uie să reamintim însă cîte!a dintre ele pentru a restitui mai (ine mentalitatea o(sidio-nală a celor care a!eau misiunea să apere societatea& De la mijlocul secolului al XV-lea pînă la mijlocul celui de al XVII-lea s-a ie-petat su( diferite forme afirma"ia că !răjitorii #i !răjitoarele mi#ună pretutindeni& în timpul proceselor 8!aldenzilor9 din :rras in= Judecători ecleziastici dele%a"i de episcopi să exercite în numele lor procedura contencioasa& (5& tr&)& 9 Cm al Gisericii care exercită în jurisdic"ia reli%ioasă func"ia exercitată de procurorul re%al în jurisdic"ia laică& (5& tr&)&

c$izitorii declară că lumea cre#tină e plină de !răjitori (dintre care unii sunt c$iar episcopi #i cardinali) #i că o treime din cei ce se trec drept cre#tini sunt !răjitori camufla"iK*& Gulla >ummis disiderentes din *,-, #i Ialleus' îndepărtîndu-se de la aceste %eneralizări sumare precizează în sc$im( că primejdia e pe cale de a se răspîndi& 8De curînd scrie papa ne-a ajuns la urec$i nu fără a ne pricinui multă mî$nire cum că&&& numeroase persoane de am(ele sexe Wîn 'ermaniaX uitîndu-#i de mîntuirea lor #i a(ătîndu-se de la credin"a catolică s-au dat sin%ure pe mîna demonilor incu(i #i sucu(i K> &&&9 :utorii 6alleus-ului afirmă la rîndul lor că răutatea oamenilor cre#te #i că acum Du#manul 8săde#te pe o%orul Domnului o stricăciune eretică uluitoareK+9& :ceste mărturisiri ale fricii s-au înmul"it din nou în epoca de persecu"ii ne(une#ti de la mijlocul secolului al XVI-lea pînă la mijlocul celui de al XVII-ea to"i demonolo%ii fiind de altfel con!in#i că participan"ii la sa(aturi sunt în continuare foarte numero#i& Jean Godin explică puzderia !răjitorilor ca pe o pedeapsă di!ină împotri!a oamenilor care nicic cînd n-au $ulit atît de mult& 8Fi tot a#a cum a(ate asupra oamenilor ciumă răz(oaie #i foamete prin mijlocirea du$urilor rele unelte ale justi"iei sale Dumnezeu face !răjitori #i mai cu seamă cînd numele Domnului e luat în de#ert cum se întîmplă azi pretutindeni #i cu atîta sfruntare #i desfrîu că pînă #i copiii au ajuns să $uleascăK,&9 ;î"i!a ani mai tîrziu 5& 2emE se referă c$iar la J& Godin ca să afirme că <ran"a su( ;arol al IXlea a numărat 8multe mii de persoane molipsite9 de lepra demoniacă& ?o"i cei adau%ă el care au asistat la sa(aturi recunosc 8într-un %las9 că afluen"a la aceste întruniri este 8foarte mare9& Lna dintre acuzatele citate de 5& ++* 2omE declară de pildă că în prima noapte pe-

trecută acolo a numărat nu mai pu"in de @// de participan"iK@& A& Go%uet cititor sîr%uineios al 6alleus-ului #i al lui J& Godin e la rîndul său cate%oric1 8Vrăjitorii mi#ună pretutindeni cu miile înmul"indu-se pe pămînt întocmai ca omizile în %rădinile noastre& ;eea ce este o ru#ine pentru ma%istra"ii care au menirea să pedepsească delictele #i crimeleK.9& Judecătorii din Dole confirmă #i ei în anii *.>--*.+/1 82ăul cre#te de la o zi la alta #i această sămîn"ă nenorocită se întinde #i se înmul"e#te pretutindeniKK9& ;u pri!ire la <ran"a o mărturie mai tîrzie coro(orează acest dia%nostic stereotipat& în al său +urnal latin' redactat cu începere din *.K* 6aunoir scrie1 8Din +// de preo"i oare au !rut să folosească temeinio această metodă W8călăuza confesorilor9X n-a fost unul care să na admită înmul"irea celor care se fac !ino!a"i de această crimă ori(ilă W!răjitoriaXK-9& :ceea#i constatare ) !răjitoria cî#ti%ă teren ) a apărut e!ident #i în textele oficiale ecleziastice #i ci!ile cu referire totu#i la erezie iz!orul tuturor stricăciunilor& în *@-* conciliul pro!incial al 5ormandiei constată 8cum aproape toate ereziile au căzut în !răjitorie #i su( stăpînirea lui 7atanJ de aceea a!em prilejul să ne întristăm de cele ce !edem în acest re%at #i-n multe alte locuri unde ma%ia !iermuie#te #i se înmul"e#teK4&9 ?ot astfel ordonan"a lui <ilip al II-lea pentru Vările de Jos din >/ iulie *@4> pune în le%ătură 8%roză!iile #i ticălo#iile pe care ni le aduc zi de zi aceste !remuri nenorocite9 N) aici !răjitoria ) cu 8atîtea erezii #i doctrine mincinoase #i apostazii oare !iermuiesc pretutindeni-/9&O 8înmul"ire9 #i 8!iermuiala9 a !răjitorilorS aceasta a fost #i impresia conju%ată a ecleziasticilor #i a ma%istra"ilor en%lezi& După episcopul JePel care scrie în *@@4 în timpul domniei ++

precedente ) cea a 6ăriei ?udor ) 8numărul ma%ieienilor #i al !răjitorilor a creseut nemaipomenit pretutindeni& & & :cest soi de oameni& & în răstimpul ultimilor ani a sporit uluitor-*9& In *./> 8Dord ;$ief Justice9= :nderson declară1 8Vara e plină de !răjitori& Ei mi#ună în toate "inuturile9& <ără o rapidă ac"iune de!ensi!ă 8peste pu"in !or fi pustiit întrea%a "ară9& 6ai tîrziu în *.@/ episcopul Aali precazează1 înainte !reme un !răjitor era o raritate& 8:cum descoperi cu sutele într-un sin%ur comitat& Dacă #tirea nu-i %re#ită întR--un cătun de *, case din nord s-au %ăsit tot atîtea persoane din această sămin"ă (lestemată9& Pe !remea anc$etelor inc$izitoriale ale lui 6& Aop\ins un contemporan afirmă că în :n%lia epocii sale au fost aresta"i mai mul"i !răjitori #i !răjitoare decît în orice altă perioadă din istoria "ării de la întemeierea ei #i pînă atunci& în fa"a unui pericol atît de amenin"ător justi"ia are datoria de a fi promptă #i se!eră& 7ă-* ascultăm mai de%ra(ă pe J& Godin& ;înd e !or(a de !răjitorie scrie el 8tre(uie aplicate cauterele #i fierul ro#u #i retezate păr"ile putre%ăite Wale societă"iiX->9& Fi în primul rînd a!înd în !edere %ra!itatea răului 8afară de judecătorii o(i#nui"i e ne!oie să se instituie comisari în acest scop cel pu"in unul sau doi în fiecare %u!ernămînt=9& Pentru descoperirea !răjitorilor se !a utiliza dela"iunea 8o(icei lăuda(il9 în 7co"ia #i la 6ilano unde în cutiile anume puse în (iserici se pot strec&ira (ilete în care oricine poate indica numele unui !răjitor #i 8ceea ce a făptuit el9& De asemenea inculpatului care !a denun"a un complice tre(uie să i se promită impunitatea sau măcar o u#urare a pedepsei& 8Fi dacă nici prin acest mijloo nu iz(utim tre(uie ridicate #i fetele tinere ale !răjitoarelor9& ;ăci deseori mamele
= <unc"ie ec$i!alentă cu aceea de justi"ie& (5& tr&)& de ministru

lor le-au ini"iat #i 8le-au dus la întruniri9& :cestora li se !a promite de asemenea im punitatea& Dacă unele persoane arestate #i (ă- J nuite că sunt !răjitori sau !răjitoare nu mărtu risesc nimic atunci tre(uie 8puse să-#i sc$im (e !e#mintele9 sau să fie dez(răcate la piele e #i 8să li se radă tot părul de pe trup9 ;ăciî multe poartă ascunse asupra lor 8dro%uri de r O mu"enie9& Dipsindu-le de acestea le iei oriceB= putere& 5u întotdeauna e necesar să supui in-Sculpa"ii la tortură dar e (ine să-i înfrico#ezi=B prin pre%ătirile de tortură ) a#a cum s-a fă-o cut cu Ioana dO:rc1 S 8înainte de a-i supune la între(ări= tre(uie să li se înfă"i#eze pre%ătirea instrumentelor în număr cît mai mare #i #trean%uri multe precum #i cî"i!a %eala"i ca să-i în%rozească #i să-i "ină cît!a timp în această înfrico#are #i-n această sfîr#eală& Este a#i#deri nimerit ca pînă să-* introducă pe acuzat în camera de între(ări== să fie pus care!a să scoată un urlet sfî#ietor ca #i cum ar fi sc$in%iuit #i să i se zică acuzatului ca acela a fost supus la între(ăriJ să-* înspăimînte în acest c$ip #i să-i smul%ă ade!ărul9& 7e recomandă de asemenea #i folosirea 8turnătorilor1 7pioni cu !oia lor #i di(aci care să se dea drept prizonieri pentru o pricină asemănătoare cu a !răjitorului acuzat ca prin acest mijloc să-i stoarcă mărturisirea9& Dar ce do!ezi pot îndritui o acuza"ie de !răjitorie independent de mărturisirea !oluntară a inculpatuluiB Există în primul rînd 8ade!ărul faptului notoriu91 dacă !răjitoarea
N în franceză1 8mettre9 sau 8soumettre 0 la Huestion9 înseamnă exprimat într-o formă discretă a supune la tortură& :m preferat în acest caz să traducem expresia ca atare pentru a păstra ca să spunem a#a incifrarea pudică a formulelor inc$izitoriale& (5& tr&)& == In .rance%( 8c$am(re de la Huestion9 (5& tr&)& ++

are asupra ei (roscoi rîio#i ostii păpu#i de cearăJ dacă se %ăse#te asupra ei sau în casa ei pactul demoniacJ 8dacă !or(e#te cu dia!olul iar dia!olul c$iar de-i ne!ăzut îi răspunde9J dacă 8su(ju%ă #i !răje#te oc$ii sau lea%ă cu descînteoe9& Dar ce credit li se poate acorda martorilor în lipsa acestor pro(e e!identeB J& Godin emite o opinie cu %ra!e implica"iiJ 85u tre(uie să se caute mul"i martori pentru lucruri atît de $idoase #i care se făptuiesc noaptea sau în pe#teri #i locuri tălnute9& :#adar trei martori 8fără de pri$ană9 ajun% 8pentru a îndritui orice pedeapsă && & exceptînd moartea9& &Pentru a supune acuzatul la tortură în cazurile care merită pedeapsa capitală ajun%e uneori #i 8un sin%ur martor om de (ine #i fără de pri$ană mai presus de orice (ănuiala a cărui depozi"ie să se întemeieze pe ra"iune sau pe (un sim"9& De#i mărturia femeilor este mai pu"in a!enită decît a (ăr(a"ilor în materie de !răjitorie tre(uie totu#i audiate #i 8persoanele nedemne de fapt #i de drept ca martore& & & cu condi"ia să existe mai mul"i care să sprijine acuza"ia cu do!ezi1 altminteri nu-i nici o speran"ă ca această nele%iuire atît de mîr#a!ă să fie pedepsită9& Dar tre(uie acceptate oare #i mărturiile complicilor !răjitorilor #i ai !răjitoarelorB Desi%ur în cazul altor crime nu se poate pune temei pe mărturia lor& în sc$im( 8complicii !răjitoarelor care î#i acuză complicii sau depun mărturie împotri!a lor aduc do!ezi destul de întemeiate pentru trimiterea în judecată9& în sfîr#it ce (ază se poate pune în această pri!in"ă pe !or(ele care circulă pe seama inculpa"ilorB 8;înd e !or(a de !răjitori răspunde J& Godin z!onurile sunt aproape si%ur întemeiate9& 7ă luăm acum cazul acuza"ilor care recunosc1 ce !aloare au mărturisirile lor oînd con"in 8lucruri ciudate9B Lnii judecători cred că sunt simple 8po!e#ti9J 8ceilal"i se tem că astfel de persoane deznădăjduite caută moartea ++@ ou orice pre"9& J& Godin dă netul(urat solu"iat

dacă nu s-ar re"ine mărturisirea unor ac"iuniB= împotri!a naturii atunci n-ar tre(ui pedep-ei si"i nici sodomi"ii 8care mărturisesc păcatul* împotri!a firii9& împotri!a firii nu înseamnă\ neapărat ce!a imposi(il& Pentru că deseori nSI e dat să !edem 8ac"iuni ale spiritelor dia(o-s lice9 #i 8lucrări ale lui Dumnezeu9 potri!nica cursului firesc al lucrurilor& 8:c"iunile spirii telor #i ale demonilor nu tre(uie asemuitT a#adar cu faptele fire#ti1 acesta ar fi un 8ar-I %ument sofistic #i în#elător9& De unde #i eon= cluzia lo%ică1 8Mic a#adar că mărturisirea !răo jitorilor că sunt transporta"i Wla sa(atX estcj posi(ilă #i ade!ărată cum #i mai ade!ărat este ca !răjitorii ucid oameni #i do(itoace cu ajm> torul #i prin in!ocarea du$urilor rele9& li :#a ra"ionează Jean Godin în cea de a patra carte a $emonomaniei sale cînd tratează despre 8cercetarea !răjitorilor9& C afirma"ie %lo(ală rezumă foarte (ine modul cum %înde#te ca #i frica sa1 8Cr judecarea acestei crime atît de $idoase tre(uie făcută cu totul deose(it #i altminterea decît celelalte crime& Fi cine ar !rea să respecte re%lementările juridice #i procedurile o(i#nuite ar terfeli oriceO drept uman #i di!in9& Lnei primejdii amenin"ătoare i se răspunde dtt o procedură de excep"ie& 9 I :cestea au fost în secolele 2ena#terii #i ale celor două reforme reli%ioase o(sesiile oamenilor din elita societă"ii #i care de"ineau puterea& ;ăci tre(uie să repetăm după A& 2& ?re!or-2oper #i 2& 6androu-+ că cei cuprin#i de panică nu erau ni#te oameni oarecare& Fi aceasta nu se referă doar la Jean Godin autor al cele(rului ?(spuns domnului de Ialestroit' unul dintre creatorii dreptului modern #i al istoriei ca #tiin"ă& Iaco( I al cărui preceptor fusese umanistul 'eor%e Guc$anan a!ea !eleită"i literare #i teolo%ice& 5& 2.mE a participat la redactarea ++

dreptului cutumiar din Dorena pu(licat în *@4. s-a consacrat istorio%rafiei #i i s-au încredin"at misiuni diplomatice de către ducele său& A& Go%uet (un cunoscător al autorilor clasici a semnat un studiu în latină despre dreptul cutumiar în Gur%undia #i s-a ocupat din cînd în cînd #i de istorie& Pierre de Dancre mare erudit a fost un poet de talent& Ftia italiana #i se spune că era amator de (aluri #i !ia"ă mondenă& Del 2io a fost salutat de prietenul său Justus Dipsius= ca un 8miracol al epocii9J !or(ea nouă lim(i #i la !îrsta de nouăsprezece ani a în%rijit #i a pu(licat o edi"ie din 7eneca în care cita nu mai pu"in de o mie o sută de autori& :m putea prelun%i acest palmares & & & care ar tre(ui să ne surprindă dacă nu am plasa această elită în contextul climatului de frică în care #i-a dus traiul&

= +ustus Lipsius (de fapt +oest Lips' Gruxelles *@,K*./.)& <ilolo% istoric filosof #i om politic flamand& 7uccesi! catolic luteran cal!inist si din nou catolic& (5& tr&)&

sunat ceasul
=

e n t r

T

\" Lni!ersul
contra

m

cînd timpuitarn& Există mai

fncS "J a-do!"% la T îa fncS "J
ia

cum ă

#i recolte-

merile

ostm

era4 urmări7atan )

++4 cessi(us in

ade!ăr o do!adă de netă%ăduit a le%ăturii strînse ce unea aceste frici sau mai (ine zis a fa p tu lui că ele nu er a u de c ît ma n ife stă r ile di!e r se a le une ia #i a ce le ia #i o(se sii& ;a z u l P o lo ni e i în 8 se c ol ul d e a ur 9 e s te d in m ul te pri!in"e asemănă tor& In această "ară tolerantă care i%noră răz(oaie le reli%io ase #i nu- i con damnă pe eretici israeli"ii se (ucură de un sta t ut pr i!ile%ia t iar !răjitoa rele nu sunt urmăr ite a pr oa pe de lec & ? otul se !a sc $im( a în să după *.,-& C dată cu răz(oaiele #i cu epidemiile antiiudaism ul #i repr im area !ră jitoiiei se ! or ma nifesta din plin& 5 um a i f r ic a e xp lic ă a #a da r a c "iu ne a re pr e si!ă în toate direc"iile condusă de puterea politico-reli%ioasă în majoritatea "ărilor din E uropa la înce putul ? im purilo r moderne& : O tre(uit să ajun%em apoi la totalitarismele se-O colului XX pentru a re%ăsi ) la o sc-iră \ . ! a iI m u l t m a i m a r e ) o ( s e s ii c o m p a r a ( i l e la J ni!elul păturilor diri%uitoare #i înc$izi"ii de\ acela#i tip la ni!elul celor persecuta"i& Y'\ Cdinioară ace#ti persecuta"i se numeauT 8 e r e tic i9 & L n or a ut or it ă "i po li tic e #i re li% io a s e O !i%uros ce ntralizatoare di!ersitatea manifesta-T t ă p u ( l i c ) a ( a t e r e a d e l a n o r m ă ) l i s - aJ părut a fi conduita condamna(ilă prin exce- i lentă iz!orul tuturor dezordinilor& Desi%ur ?8 într-un fel erezia a triumfat cel pu"in par"ial în secolul al XVI-lea odată cu 2eforma pro-" testantă& Dar este ade!ărat în acela#i timp că acest secol a asistat la extinderea maximă îru Europa de odinioară atît a fricii de erezie cit # i a m ă s u r i l o r î m p o t r i ! a i n s t i % a t o r i l o r d e ! ia - " O "ioni#ti ) înc$eiere a unei e!olu"ii care se p r e c i z a s e # i s e a c c e le r a s e la s f î r # i tu l s e c o l u l u ia l X A - l e a d u p ă r e ! e l a r e a p r i m e j d i e i c a t $ a r e &P e măsură ce ca lam ită"ile #i ne lini#tile care au lo!it Cccidentul se înmul"e au cre#tea #i o(sesia ereziei& 5 u t r e ( u i e să m i r e a #a d a r f a p tu l c ă n u m ă rul ma nua le lor pentr u inc$iz itor i a sporit sim "itor între secole le XIV #i XVI #i că specia li#tii +,

poli"iei reli%ioase au procedat la o explorare meticuloasă a uni!ersului ereziei& ;artea lui 5icolaus EEmeric$us este exemplară în această pri!in"ă& 'ăsim aici pînă în anul *+K. lista tuturor ereziilor enumerate în dreptul canonic #i în dreptul ci!il în total 4. de cate%orii de de!iatori& Lnii dintre ace#tia sunt (ine cunoscu"i ) %nostici arieni pela%ieni cat$ari& :l"ii dimpotri!ă ni se par sco#i dintr-un straniu nomenclator de zoolo%ie U) (or(ori"i& liidraparasta"i tascodro%i"i+ (atra$i"i entacri#ti apotaci"i sacofori etc& Da care se adau%ă o enumerare de 8eretici faimo#i9 condamna"i de le%a"ii papali în curia romană sau aiurea mai ales (e%uarzi #i fraticelli,& ;eea ce %$icim în această listă impresionantă este panica autorului #i a mediului din care pro!ine acesta& ;re#tinătatea a intrat într-o fază de criză acută astfel îneît nu se mai poate lipsi de inc$izitori ) piese de căpetenie ale unui sistem& In consecin"ă ace#tia !or părăsi cit mai pu"in cu putin"ă cîmpul lor de acti!itate e!itînd mai ales deplasările la 2oma& Intrucît ) frază re!elatoare de mare nelini#te1 8Giserica are mult de pierdut de pe urma a(sen"ei inc$izitorilor din re%iunile lor #i nimic de cî#ti%at de pe urma prezen"ei lor la 2oma& ;înd inc$izitorul se îndepărtează de re%iunea care i-a fost încredin"ată ereziile #i erorile pe care le com(at renasc acolo@9& :ceastă recomandare este reluată de autorii #iocanului 0r(<itoarelor" Inc$izitorii scriu ei tre(uie să descurajeze orice apel adresat papei ei în#i#i să mear%ă cît mai rar la 2oma iar dacă totu#i tre(uie să se înfă"i#eze acolo 8să facă în a#a fel încît să se întoarcă în cel mai scurt timp cu putin"ă9J altminteri ereticii 8!or ridica iară#i capul !or cre#te în dispre" #i răutate9 #i 8!or semăna #i mai cutezător erezii.9& Există o lo%ică internă a suspiciunii& In caz de stare de esediu ) de astă dată ofensi!a demoniacă ce cre#te în !iolen"ă înainte de sca-

den"ele apocaliptice ) puterea politico-reliTi %ioasă care se simte #u(redă ajun%e în moc\i fatal să supradramatizeze #i să înmul"eascăî i ai spune aproape cu !oluptate numărul du#manilor din interior #i din exterior& In mod semnificati! @ortalicium 2idei se intitulează 8<ortărea"a credin"ei1 împotri!a ereticilor a e!reilor a ma$omedanilor #i a demonilor9& In spa"iul catolic succesiunea protestantă nu !a face decît să ducă la paroxism frica de su(!ersiune la adresa credin"ei oricum foarte !ie #i înainte !reme #i să inte%reze în uni!ersul ereziei toate cate%oriile de suspec"i& ;onstatăm într-ade!ăr că e!reii musulmanii #i idolatrii domicilia"i pe teritorii aflate su( autoritatea unui prin" cre#tin au fost asimila"i pro%resi! ereticilor fiind a#adar pasi(ili de pedepse în această calitate& @ortalicium .idei spune printre altele că ?almudul de pildă con"ine 8multe de#ertăciuni %roză!ii #i erezii9& ;on!erti"i prin for"a împrejurărilor israeli"ii din "ările i(erice de!in suspec"i de erezie de îndată ce par să se întoarcă la !ec$ea lor credin"ă& Iată unul dintre miile de exemple posi(ile1 în *.,, la Ga$ia un 8cre#tin nou9 e condamnat de Inc$izi"ie pe următoarele considerente1 8<iind (otezat el este o(li%at să facă #i să creadă tot ce face #i ne în!a"ă 7fînta 6amă Giserica de la 2oma& Cr el face tocmai dimpotri!ă trăind deoparte de sfînta credin"ă catolicăK9& In 7pania cealaltă minoritate în%rijorătoare a musulmanilor a fost inte%rată #i ea cu for"a în cre#tinism în !irtutea unor decizii %u!ernamentale& Dar (otezul n-a a!ut efectul a#teptat1 inimile maurilor tot neclintite au rămas& In consecin"ă ei au de!enit cei mai înrăi"i eretici ceea ce afirmă printre al"ii licen"iatul în teolo%ie Pedro :znar ;ardona într-o lucrare din *.*> care justifică expulzarea lor1 8Ei erau spune ;ardona otra!a #i rîia #i (uruienile de pe o%orul 7paniei zorili $ulpa!i +,>

#erpi scorpioni (roscoi rîio#i păianjeni !ipere !eninoase a căror mu#cătură $aină !ătăma #i ucidea sumedenie de oameni& Erau #oimi tîl$ari #i paseri de pradă dătătoare de moarte& Erau lupi printre oi trîntori în stup cor(i printre porum(i"e cîini în Giserică "i%ani printre israeli"i #i pînă la urmă eretici printre catolici-9& :stfel pentru cîrmuitorii 7paniei din 87ecolul de aur9 con!erti"ii fă"arnici #i protestan"ii tre(uie pu#i pe acela#i plan1 du#mani deopotri!ă de primejdio#i de !reme ce refuză să se conformeze credin"ei #i riturilor oficiale& In cursul autodafeului de la 6urcia în *.@/ cei ,- de penitenciados se repartizează astfel1 >> pentru iudaism *> pentru ma$omedanism @ pentru luteranism plus K pentru poli%amie #i > pentru (lasfemii4& <rancisco de _ue!edo în >ueno del +uicio @inal (8Visul Judecă"ii de apoi9) din *./- îl a#ază pe 6a$omed în infern în to!ără#ia lui Iuda #i a 8(lestematului Dut$er*/9& Lnii catolici spanioli deose(it de !i%ilen"i se tem c$iar de o încîrdă#ire între protestantism #i islamism într-ade!ăr cî"i!a cre#tini-noi de ori%ine musulmană se con!ertesc la 2eformă din ură fa"ă de Inc$izi"ie1 do!adă de solidaritate între to"i ad!ersarii ortodoxiei catolice& ;omportamentul Gisericii #i al 7tatelor i(erice fa"ă de idolatri din :merica proaspăt inte%ra"i în spa"iul cre#tin a fost asemănător celui adoptat fa"ă de e!rei #i de musulmani& Erau (oteza"i în pripă după care to"i cei care păreau să-#i păstreze totu#i credin"a strămo#ească au fost **urmări"i ca eretici& :m semnalat asta mai sus 1 sosit în Peru în *@K/ !icere%ele ?oledo decide prin intermediul demnitarilor ecleziastici ca !răjitorii indi%eni ce primiseră (otezul de!eni"i apoi aposta"i să fie socoti"i eretici #i pedepsi"i cu moartea& Politica de 8extirpare9 a idolatriei condusă în :merica de autorită"ile spaniole la sfîrsitul secolului al XVllea #i începutul celui de al XVII-lea nu-i *+ a#adar decît o !ariantă a celei practicate în

Europa fa"ă de ereticii tradi"ionali& :paratul 1 represi! al !izitelor de 8extirpare9 îl reproduce pe cel al Inc$izi"iei căreia dincolo de :tlantic nu i s-a conferit autoritate asupra indienilor& Intro înc$isoare specială din Dima sunt întemni"a"i (oteza"ii care se do!edesc pă%îni impeniten"i& In fine tot a#a cum unii în 7pania s-au temut de o cîrdă#ie între musulmani #i protestan"i autorită"ile din :merica s-au temut de o alian"ă între an%lo-olandezi #i idolatri indieni& De unde #i necesitatea de a-i con!erti pe ace#tia& 5u erau oare idolatria #i erezia doi pioni inter#anja(ili în jocul lui 7atanB Este semnificati! în acest sens faptul că în comentariile adău%ate în *@K- de <rancisco Pena la Ianualul inchi%itorilor' scris de 5ieolaus EEme-ricus !edem califica"i drept eretici #i cei care acceptă circumciziunea sau trec la islamism #i 8cei care aduc jertfe idolilor& & & care îi frec!entează pe eretici pe e!rei #i pe sarazini9 etc&*> Pe această listă fi%urează de asemenea 8cei care se înc$ină la dia!oli sau îi slă!esc*+9& Primejdio#i prin excelen"ă !răjitorii #i !răjitoarele tre(uiau în mod lo%ic să fie cate%orisi"i #i ei ca eretici1 ceea ce s-a #i întîmplat începînd din *+>. după ce prin (ulla >uper illius specula se *, declară competen"a Inc$izi"iei în această pri!in"ă & C jumătate de secol mai tîrziu 5ieolaus EEmericus a explicat cum #i de ee cad ma%icienii în erezie c$iar cînd nu in!ocă pe 7atan #i nici pe demoni1 8Există Wde asemeneaX erezie precizează el ) #i ca atare necesitate de inter!en"ie a inc$izitorului ) în toate acele farmece fo losite de o(icei pentru re%ăsirea unor lucruri pierdute #i care comportă folosirea lumi nărilor sfin"ite #i a apei sfin"ite sau rosti rea unor !ersete din 7criptură sau din ;rez sau din ?atăl nostru etc& :ceasta decur%e din faptul că dacă ar fi !or(a pur #i simplu de di!ina"ie nicidecum n-ar fi necesar *@ să se recur%ă la cele sfinte 9& +O

:stfel orice utilizare neoficială a celor sfinte trece drept demoniacă iar tot ce este demoniac este eretic după cum #i in!ers1 toate ereziile #i to"i ereticii sunt demoniaci& 7ecolele XIV-XVI au trăit pe temeiul acestor ecua"ii reduta(ile& :similarea !răjitoriei cu erezia de!enise ne amintim atît de e!identă în mintea inc$izitorilor încît în Dan%uedoc în El!e"ia în :rtois unii acuza"i de !răjitorie au fost califica"i ca 8al(i%enzi9 8(e%uini9 8!aldenzi9 8$ere%i9& Ialleus a întărit la rîndul său identificarea !răjitoriei cu erezia insistînd asupra a trei puncte1 a! este erezie să nu crezi în existen"a !răjitorilor *.J b! în aceste timpuri din urmă ale istoriei umane !răjitoria constituie o 8per!ersiune eretică surprinzătoare9J ea se dezlăn"uie cu o !iolen"ă înnoită*KJ c! după păcatul lui Ducifer păcatul !răjitoarelor 8le depă#e#te pe toate celelalte9 fiind erezie prin excelen"ă adică 8apostazie9 #i 8trădare9 a credin"ei1 ra"iune pentru care !răjitorii sunt mai primejdio#i #i mai !ino!a"i decît e!reii #i pă%înii*-& De acum înainte cel pu"in pe continent tri(unalele ecleziastice !or sanc"iona aspru !răjitoria în primul rînd din cauza aspectului ei de trădare fa"ă de Dumnezeu& în mod re!elator Jean Godin în $emonomania sa expunînd amănun"it cele cincisprezece crime de care se fac !ino!a"i !răjitorii #i !răjitoarele enumera întîi cele nouă 8nele%iuri9 făptuite 8împotri!a lui Dumnezeu #i a sla!ei sale9 #i a(ia în al doilea rînd cele #ase cate%orii de 8injurii aduse oamenilor*49& Cr cea mai mare primejdie posi(ilă pentru societate este lăsarea în li(ertate a celor care făptuiesc crima de 8lezmaiestate di!ină9& ;ăci Dumnezeu se răz(ună pe întrea%a colecti!itate pentru #tir(irile aduse sla!ei sale& De unde #i necesitatea pedepsirii celor !ino!a"i& 8Judecătorii declară J& Godin tre(uie să pedepsească fără cru"are Wcrima de !răjitorieX ca să potolească mînia lui Dumnezeu>/9& C putere în acela#i timp reli%ioasă #i ci!ilă +,@ din ce în ce mai anexionistă #i centralizatoare

tot mai înfrico#ată de de!ieriJ o atmosferă de sfîr#it de lume conju%ată de altfel cu certitudinea că Dumnezeu se răz(ună pentru trădările poporului său prin pedepse aplicate între%ii colecti!ită"i1 iată elementele ce` explică în esen"ă o(sesia ereziei care a z(uciumat elita occidentală la începutul ?impurilor moderne& Crice ad!ersar de!enea un eretic #i orice eretic un a%ent al lui :nticrist sau c$iar :nticrist însu#i& 7ă luăm de pildă cazul lui 7a!onarola1 în (ulla de excomunicare din *+ mai *,4K :lexandru al Vl-lea *-a declarat >* 8suspect de erezie din cauza nesupunerii sale 9& Iar după moartea profetului din <loren"a 6arsilio <icino dezlăn"uindu-se împotri!a lui nu s-a sfiit să scrie1 8 & && 5u-i !or(a de un muritor oarecare e !or(a de un demon dintre cei mai !icleni #i nici măcar de un demon izolat ci de o întrea%ă o#tire dia!olească & & & :cest :nticrist era de o !iclenie fără seamăn în a simula !irtutea #i a disimula !iciul cu o perse!eren"ă desă!îr#ită>> & & &9& :stfel orice 8mem(ru putred9 ca să reiau altă expresie între(uin"ată de :lexandru al Vl-lea împotri!a lui 7a!onarola se !edea acuzat de de!iere doctrinală adică de erezie& :ceastă alunecare sau mai (ine zis această escaladă în materie de acuzare permitea orice condamnare& <aptul că QEclif Aus #i Dut$er au fost declara"i eretici se în"ele%e din capul locului judecind după asprimea termenilor care detectau în pozi"iile lor doctrinale o a(atere de la doctrina Gisericii oficiale& 6ai re!elatoare în sc$im( este condamnarea lui Pedro de Duna (Genedict al XlII-lea) de către conciliul din 3onstanz& Deoarece tre(uia %ăsită o justificare teoretică a acestei condamnări conciliul a conc$is că el este 8de!iator de la credin"ă9 pentru>+că 8distru%e unitatea sfintei Giserici catolice 9& In acela#i fel al V-lea conciliu de la Daterano în *@*> i-a calificat pe fo#tii cardinali (olim car-

dinales! cu re#edin"a la Pisa ca 8sc$ismatici #i eretici9 #i pe deasupra ca 8fii $+= ai pierzaniei

+% .aroFis(u/ unei frici% 2e!olta protestantă a pro!ocat fire#te în sînul Gisericii catolice o a!ersiune sporită fa"ă de erezie considerată drept răul suprem& C carte re!elatoare în această pri!in"ă e #atalo1us hmretico-rum (8;atalo%ul ereticilor9) pe care o pu(lică în *@>> dominicanul Gernard de Duxem(ur%>@& :-ceastă uimitoare enciclopedie dedicată ar$iepiscopului din 3oln îi compară pe eretici întîi >. cu ni#te ji!ine spurcate #i !iclene mai ales cu lupii apoi cu ni#te copaci de toamnă >K sterpi pentru că au fost reteza"i de rădăcinile carită"ii & Cra#ul ereticilor mai spune el este o cetate 8netre(uincioasă9 iar pietrele din care e zidit se !or rosto%oli în $ău>-& Ereticul care nu s-a îndreptat după două mustrări succesi!e tre(uie ocolit pentru că este 8su(!ersi!9 (sub0ersusd!" 5u tre(uie să comunici nici să ne%ociezi cu el #i nici să-* adăposte#ti+/& Pe (ună dreptate îl urmăre#te #i-* pedepse#te Giserica iar 8!iciul acesta ciumat9 tre(uie smuls pentru a-i înfrico#a pe ceilal"i+*& Dumnezeu nu în%ăduie ca ereticii să trăiască dată fiind %ra!itatea crimei lor& ;ei care pot fi prin#i tre(uie uci#i cu mai multă neîndupleoare decît 8incendiatorii9 #i 8calpuzanii+>9& După acest pream(ul inc$izitorul nostru îi rînduie#te metodic în ordine alfa-(eti'ă pe ad!ersarii credin"ei& Precum am !ăzut 5icolaus EEmericus catalo%a 4. de cate%orii de ad!ersari& ;u Gernard de Duxem(ur% contemporan cu Dut$cJ- ajun%em la un total stupefiant de ,+> de ereziar$i sau cate%orii de eretici trecu"i sau prezen"i& Printre ei fi%urează la loc de frunte alături de Iuda 8cel dintîi dintre eretica9 fraticellii fla%elan"ii $usi"ii #i fire#te luteranii apoi de asemenea ++ 8ma%icienii9 +,K e!reii marranii #i musulmanii & Dar asta încă

nu-i totul pentru că aceste ,+> de cate%orii sunt urmate la rîndul lor de >. de erezii neetic$etate (additio de haeresibus innominatisB!" ;artea se termină ) ur%en"a o impune ) cu douăzeci de pa%ini (o optime din lucrare) consacrate lui Dut$er #i discipolilor săi în timp ce mai pu"in de două pa%ini tratează despre apărarea împotri!a ?urcului (#i doar cu scopul de a com(ate în această pri!in"ă defetismul lui Du2e%ăsim aici acel element constituti! al oricărei mentalită"i o(sidionale1 trădătorul dinăuntru e mai rău decît du#manul dinafară& El tre(uie scos din ascunzătoarea lui stîrpit numaidecît întrucît nici o pedeapsă nu-i destul de aspră pentru el& :#a se !or explica mai tîrziu într-alt context masacrele din septem(rie *K4>& 2o(erto Gellarmino a afirmat1 8E!reii #i musulmanii sunt du#manii fă"i#i ai cre#tinismuluiJ ei nu încearcă precum ereticii să-#i strecoare erorile su( o de%$izare e!an%$elică& Pînă #i cei mai ne#tiutori credincio#i pot deose(i punctele care îi separă de ade!ărul cre#tin& în sc$im( numai cunoscătorii doctrinei pot discerne erezia+.9& Ln imn ce$esc din jurul anului *.// se ex primă în acela#i sens1 T 8Desc$ideA dară oc$ii cre#tini de pretutindeni dar mai cu seamă !oi ce$i mora!i #i locuitori din "inuturile în!ecinate& Iată că un oaspe rău a răsărit pe melea%urile !oastreJ cruzimea lui e (inecunoscutăJ el în!ăluie sufletele în mînie& Erezia s-a întins pretutindeni& Pierise totu#i odată cu !ec$ii ereziar$i #i nicicî-nd în trecut nu s-a pomenit un fapt ca acesta &&& Ea molipse#te mul"imea cre#tinilor stîrne#te răz(oaie #i lupte #i potri!e#te capcane de mreje #i nă!oade &&&

:părarea de turci iz%onirea credincio#ilor din "ară iată fapte !rednice de laudă &&& 7ă le mul"umim a#adar puternicilor de pe lumea asta& Dar ce nepăsători sunt ei cu sfînta GisericăI îi ra(dă în "ara asta pe cei mai nemernici uci%a#i ticălo#i certa"i cu le%ea& ;ine i-ar putea număraB &&& ;înd pa%inii ucid trupul ei nu-ntinează întru nimic sufletul& Ereticii ucid #i trup #i suflet laolaltă& 7tă!ilească-se înmul"irea lor& <acă-se o sin%ură cre#tinătate& Pe Domnul să-* slă!im într-una #i aceea#i le%e+KO&9 în Cccident frica de erezie #i de eretici a atins a#adar paroxismul în secolul al XVI-lea #i la începutul celui de al XVII-lea& Gilan" re!elator1 în actele conciliului din ?rento formula 8anatema9 ) formulă de excomunicare lansată împotri!a oricui refuză !reuna dintre afirma"iile doctrinale ela(orate de părin"ii adunării ) re!ine de *>. de ori (fa"ă de numai *- ori la Vatican I #i nici o sin%ură dată la Vatican II=)& Instituirea mai pretutindeni a cenzurii pre!enti!e+- #i întocmirea indexurilor de căr"i interzise se înscriu în acela#i context de panică în fa"a dez!oltării ereziei #i a răsp0ndirii sale crescînde %ra"ie tiparului& încă în *@,. #i *@@/ uni!ersitatea din Dou!ain pu(licase cataloa%e de căr"i interzise& :poi s-au pu(licat succesi! la 2oma cele ale lui Paul al IV-lea (*@@4) #i Pius al IV-lea (*@.,) con%re%a"ia Indexului9
= Este !or(a de cele două concilii care au a!ut loc la Vatican1 I în *-.4)*-K/ cînd se proclamă printre altele do%ma infaili(ilită"ii papei #i II în *4.>) *4.+ con!ocat de loan al XXIII-lea& (5& tr&)& == :ceastă con1re1a2ie era alcătuită din cardinali numi"i de papă #i de un corp de teolo%i& Ea pu(lică + a#a-numitul IndeK Lihrorum' un catalo% de căr"i cenzurate de autoritatea supremă a Gisericii cuprinzînd

fiind creată în *@K*& 7pania apărîndu-#i cu stră#nicie neatîrnarea "ine să ai(ă propriile ei indexuri sim"itor deose(ite de cele ale 2omei& :ceste liste ne%re !ala(ile pentru întrea%a "ară au apărut începînd din *@@4 #i au fost între%ite în *@-+& ;re#terea de la un index la altul a numărului de lucrări pro$i(ite ne re!elează o frică o(sesi!ă de erezie #i care se a%ra!a tot mai mult& 8Dista din *@-+ scrie J&-6& de Gujanda con"ine aproape de cinci ori mai multe titluri Wdecît cea din *@@4X& Ducrările latine condamnate cresc de la +// la *-// && &J lucrările %ermane #i flamande urcă de la ** la >>/J !olumele în franceză care erau > la număr ajun% la 4+ căr"ile italiene care nu a!eau ru(rică pe lista lui Valdes (*@@4) sunt K* la numărJ . titluri portu%$eze sunt adău%ate celor *> existenteJ #i în sfîr#it în loc de *K/ de căr"i castiliene numărăm >/K+49& 5oua ri%iditate doctrinală din sînul Gisericii catoliee a fost înso"ită de refuzul nou #i acesta al di!ersită"ii& In le%ătură cu riturile #i lim(ile litur%$iei #i ale sacramentelor al IV-lea conciliu de la Daterno (*>*@) luase următoarea $otăr0re !ala(ilă e drept numai pentru (isericile orientale dar constituind un punct de pornire !irtual pentru o mai lar%ă li(eralizare& 8Intrucît în numeroase re%iuni înăuntrul dN9 aceleia#i cetă"i #i aceleia#i dioceze sunt a-*4i s mestecate popoare de %raiuri deose(ite a-E 9 !înd aceea#i credin"ă dar o(iceiuri #i rituri TJ felurite recomandăm în mod special oa pontifii acestor dioceze #i cetă"i să alea%ă oameni capa(ili care pentru oamenii aceia !0 !or oficia ser!iciile di!ine #i !or administra sacramentele potri!it di!ersită"ii riturilor
o listă d a căr"i a c ăror lec tu ră es te a(so lu t interzisă (IndeK librorum prohibitorum # ! i alta de căr"i inter zise doar pînă la corectarea lor de către auto (d r io n n e c em endetur sau in d e K e K p u r 1 a n d i! " ( 5 & tr & ) & +@

#i %raiurilor instruindu-i prin !iu %las #i prin exemplu,/9& Dimpotri!ă conciliul de la ?rento a considerat intolera(ile de acum înainte di!ersită"ile litur%ice care existaseră dintotdeauna înainte !reme #i-#i %ăseau justificarea în cutumă& <olosirea căr"ii tipărite a înlesnit în acest domeniu lupta împotri!a datinilor locale #i ac"iunea 7fîntului 7caun pentru a impune litur%$ia pe cale autoritară& In acest context tre(uie să în"ele%em principala ino!a"ie de la ?rento în materie sacramentală #i anume o(li%a"ia su( amenin"area in!alidării de a se contracta căsătoria numai în prezen"a preotului,*& Pe planul mentalită"ilor aceste cadre ri%ide #i clasificările doctrinale înso"ite de amenin"area cu anatema aduceau fără îndoială o anume securizare& :& Danet e!ocă pe (ună dreptate 8fantasma9 maternală care a func"ionat în incon#tientul ecleziasticilor ca răspuns la frica lor,>& Defini"iile teolo%ice #i re%lementările reli%ioase multiplicate la începutul ?impurilor moderne au fost ca ni#te ziduri ce delimitau #i ocroteau un spa"iu amenin"at în interior supunerea asi%ura pacea lini#titoare a unei Giserici maternante plină de mizericordie #i milă care oferea mijloacele iz(ă!irii& In exterior dimpotri!ă ) #i acum se #tia (ine pe unde trece frontiera U) domnea dezordinea satanică (eznele mîr#ă!ia #i se întindea tărîmul nesfîr#it al pierzaniei& De aceea oamenii Gisericii au a!ut în mod constant tendin"a de a asimila mai ales pe seama !răjitoarelor 8depra!area eretică9 cu 8stricăciunea mora!urilor9& In afara incintei supra!e%$eate tot ce-i mai rău era posi(il ca să nu zicem si%ur& : introduce a#adar în cetatea (aricadată împrejmuită de acum înainte de ziduri %roase de apărare noutatea #i di!ersitatea teolo%ică sau etică nu poate fi decît primejdios& De !reme ce întrea%a doctrină a fost

' < < =

definită iar emorala codificată ade!ărui #i N securitatea rezidă în acceptarea docilă a în!ă"ăturilor proclamate& De aici acea supremă admonestare a judecătorului eclaziastic dele%at de episcop adresată lui Dut$er în timpul dietei de la Qorms (*@>*)1 8Descarcă-"i cu%etul frate 6artin sin%urul lucru lipsit de primejdii e să te supui puterii statornicite,+9& Pe de altă parte atît pentru judecători cît #i pentru to"i oamenii puterii era esen"ial să-i determine pe eretici să-#i recunoască crima& 2ecunoa#terea justifica procesul intentat celor 8rătăci"i de la credin"ă9 #i în acela#i timp îi aducea înapoi pe !ino!a"i în spa"iul înc$is pe care îl părăsiseră prin efrac"ie& Pro(a(il !or fi condamna"i #i ar#i pe ru% ) episodO secundar de !reme ce-#i cî#ti%au cu acest pre" dreptul la eternitate& Important era ca sufletul9 lor să se fi întors la limanul ferit de furtuni& Prin mărturisire #i deci prin căin"ă de!iatorii redo(îndeau împăcarea #i lini#tea consolidînd în acela#i timp Giserica #i astupînd spărtura făcută în zidul ocrotitor& Dar dacă apelurile la căin"ă nu erau auzite de !ino!a"i dacă predica"ia confesiunea #i exorcismele nu iz(u teau să-i recupereze pe cei ademeni"i de ră tăciri atunci focul de!enea ultimum re.u1ium' 8ultima #ansă9 a Gisericii& :cest Te1otium .idei (dialo% în cadrul credin"ei) practicat de inc$izitori ducea în mod lo%ic la eliminarea 8aliena"ilor9 !oluntari datorită căreia se puri J fica totodată #i spa"iul reli%ios& în analizele precedente ne-am situat în interiorul domeniului catolic înainte apoi după 2eforma protestantă& :ceasta a făcut să triumfe într-o parte a Europei odată cu ruptura de comuniunea ierar$ică discordan"a în credin"ă& Pe de altă parte ea a pus în circula"ie no"iunile su(!ersi!e de 8li(er ar(itru9 #i de 8sacerdo"iu uni!ersal9 care puteau face din orice cre#tin judecătorul credin"ei sale& Do%ica acestor luări de pozi"ie ar fi tre(uit să +@>

ducă la o de!aluare a ereziei #i la o mlădiere a atitudinii statului fa"ă de di!ersită"ile doctrinale& în mod efecti! $eterodoc#ii protestantismului ) 7e(astian <ranc\ 3aspar !on 7c$Pen\feld Valentin Qei%el 7e(astian ;astelJio ca să cităm doar cîte!a nume ) împin% pînă aici primele intui"ii luterane& ;it despre Dut$er care la de(utul carierei sale se află într-o inconforta(ilă pozi"ie defensi!ă el pledează mai întîi toleran"a fa"ă de eretici păstrînd totu#i intactă no"iunea de erezie& 8& & & Dacă !rei să stîrpe#ii erezia scria el în *@>+ tre(uie sa #tii cum tre(uie făcut ca s-o smul%i întîi #i-ntîi din inimă #i să-i faci pe oameni să se rupă de ea printr-un im(old adîno al !oin"ei& ;u de-a sila n-ai să-i !ii de $ac ci a(ia că ai s-o în"elene#ti & & & ;ăci #i de i-ai arde folosind for"a pe to"i e!reii #i ereticii tot n-ai îndupleca #i nici n-ai con!erti pe !reunul prin acest mijloc,,&9 Dar iată că după !iolen"ele lui ?$& 6iinzer #i ale răz(oaielor "ărăne#ti #i în timp ce principii #i ora#ele aderă în număr mare la 2eformă Dut$er sc$im(ă tonul în !irtutea unei lo%ici contrare celei dintîi1 protestantismul înseamnă întoarcere la 7criptură excludere a 8noută"ilor9 -) a 8supersti"iilor9 romane ca #i a 8sacramentarismului9 lui MPin%li& In!ers 8răutatea lumii9J ise manifestă deopotri!ă prin 8idolatrie #i erezie,@9& 7tatul nu tre(uie să tolereze aceste a(era"ii satanice& 2eformatorul judecă a#adar necesară inter!en"ia autorită"ii ci!ile pentru a curma 8nele%iuiri9 precum mesa romană& 7u( amenin"are consiliul canonicilor (isericii cole%iale din Qitten(er% tre(uie să înceteze o dată cu ;răciunul din *@>, oficierea mesei romane& Doi ani mai tîrziu Dut$er îi scrie noului Principe Elector de 7axa Jo$ann1 8In unul #i acela#i loc nu tre(uie să existe decît un sin%ur fel de predica"ie9& în *@>K îi cere Electorului să or%ani-

zeze 8!izite ecleziastice9 pe teritoriul său& De acum înainte în statele luterane 7tatul !a controla or%anizarea Gisericii !a zdro(i de!ierile reli%ioase !a !e%$ea asupra modului cum se predică E!an%$elia& 86isticii spirituali#ti %ermani9 dezamă%i"i de Dut$er au astfel condi"ii prielnice pentru a-i repro#a întrun %las cu ceilal"i reformatori ai epocii că a su(stituit papalită"ii romane 8o nouă papalitate9 un 8papă de $îrtie9 (adică Gi(lia,.)& După 7c$Penc\feld Dut$er 8ne-a scos din E%ipt #i trecînd 6area 2o#ie ne-a adus în de#ert lăsîndu-ne să rătăcim acolo la întîmplare #i străduindu-se să ne con!in%ă că am #i ajuns în Vara <ă%ăduin"ei ,K9& ;e!a mai tîrziu Qei%el îi repro#ează 8papei de la Qitten(er%9 că a or%anizat o nouă ro(ie #i că-i asupre#te pe mistici,-& Executarea la 'ene!a a antitrinitarului= 6i%uel Fer!et (*@@+) #i polemicile care opun atunci unele spirite irenice precum ;astellio apărătorilor ortodoxiei reformate (;al!in ?$& de Geze etc&) dau măsura fricii de erezie resim"ite de ace#tia din urmă& ;astellio scrisese încă din *@@* în prefa"a traducerii latine a Gi(liei1 8C$ ce !remuri trăimI & && Vom fi sîn%ero#i #i crun"i din dăruire întru ;ristos carele ca să curme !ărsarea de sîn%e omenesc #i *-a !ărsat pe al său& Vom smul%e ne%$ina din dăruire întru ;ristos carele pentru ca %rîul să nu fie smuls a în%ăduit ne%$inei să crească pînă la seceri#,49& în 3ratatul despre eretici' ;astellio relati!izează no"iunea de erezie1 8Vedem că dintre toate sectele (astăzi fără de număr) aproape că nu-i una care să nu le socotească pe celelalte eretice1 în a#a fel
N ;ontestatar al do%mei 7fintei ?reimi potri!it căreia Dumnezeu unic coexistă consu(stan"ial #i eoetern în ?atăl <iul #i 7fîntul Du$& (5& tr&)&

<5,

că dacă în această cetate sau re%iune treci drept un ade!ărat credincios în cea în!ecinată po"i trece drept eretic@/&9 In concluzie 8socotim eretici pe to"i cei care nu împărtă#esc opinia noastră9& :cestor declara"ii tolerante care pul!erizează #i su(iecti-!izează erezia le răspund afirma"iile peremptorii ale lui ;al!in #i ale ?$& de Geze care dimpotri!ă îi men"in statutul 8o(iecti!9 #i se (izuie pe stat pentru respectarea lui& Da cîte!a luni după execu"ia lui Fer!et ;al!in pu(lică o înfrico#ătoare $eclara2ie pentru p(strarea credin2ei celei ade0(rate în care citim1 8Preamilosti!ii no#tri care cu atîta plăcere lasă ereziile nepedepsite & & & ar !rea de teamă ca Giserica Domnului să nu fie pone%rită pentru prea marea ei asprime să se în%ăduie răspîndirea tuturor rătăcirilor && & Cr Dumnezeu nu !rea nicidecum să fie cru"ate nici ora#ele nici popoarele ci c$iar să #tear%ă pînă #i zidurile de pe fa"a pămîntului #i să stîrpească amintirea locuitorilor #i să despoaie toate cele în semn de neîmpăcată ură de teamă ca molima să nu se răspîndească mai departe@*&9 După ?$& de Geze care tot în *@@, polemizează cu ;astellio în le%ătură cu Fer!et erezia este 8cea mai mare #i mai re!oltătoare9 crimă #i a în%ădui ca 8lupii9 8să prăpădească toată turma lui Isus ;ristos9 este o cruzime fără de mar%ini& Ereticii sunt 8mon#tri de%$iza"i în oameni9& In consecin"ă ac"iunea (ra"ului secular se impune1 8?irania este un rău mai mic decît în%ăduin"a ca fiecare să facă de capul lui #i-i mai (ine să ai un tiran c$iar #i foarte crud decît să fii lipsit de un principe sau să ai unul su( care fiecăruia să-i fie în%ăduit să facă tot ce !rea& & & ;ei care nu !or ca ma%istratul să se amestece în tre(urile reli%iei #i mai cu seamă să-i pedepsească pe eretici dispre"uiesc ;u!întul răs-

picat al Domnului& & & #i uneltesc întru ruina #i distru%erea deplină a Gisericii@>&9 :ltfel în secolele XVI #i XVII puterea refor-I1 mată reac"ionează fa"ă de de!ia"ionismul doc-6 trinal întocmai ca #i puterea catolică& Fi unafO #i cealaltă !ăd într-însul primejdia supremă ce tre(uie distrusă prin foc #i sa(ie& în această pri!in"ă tonul lui 2o(erto Gellarmino (*@,>) *.>*) nu se deose(e#te de cel pe oare l-ar fi putut folosi #i ;al!in1 8:ceastă li(ertate de a crede este uci%ătoare pentru GisericăJ ea îi distru%e unitatea care purcede din unitatea credin"ei& i Principii nu tre(uie în nici un c$ip să în-OO cu!iin"eze această li(ertate dacă !or să @+ fie 4JY credincio#i îndatoririi lor &9 Deose(irile teolo%ice de o parte #i de alta a (arierei confesionale au ascuns !reme îndelun%ată similitudinea acestor comportamente& Iar în spatele acestei similitudini se ascundea o frică unică1 cea resim"ită de o putere poli-ticoreli%ioasă tot mai în%rijorată de orice fel de di!ersită"i& Iată de ce de acum încolo este inutil să insistăm îndelun% asupra persecu"iilor la care au fost supu#i catolicii (#i ana(apti#tii) în majoritatea "ărilor protestante1 ele au fost simetrice cu cele care se a(ăteau asupra reforma"ilor din re%iunile rămase credincioase 2omei& Ln text din *@K, ) tot de ?$& de Geze ) !a ilustra această teorie #i această practică a intoleran"ei atît de o(i#nuite în epocă1 Principele 8tre(uie să alcătuiască #i să impună edicte (ine c$i(zuite împotri!a celor care fie #i din pură încăpă"înare se !or îndîrji să se împotri!ească statornicirii reli%iei celei ade!ărate a#a cum !edem că s-a făcut în zilele noastre în :n%lia Danemarca 7uedia 7co"ia o (ună parte din 'ermania #i El!e"ia împotri!a papalită"ii ana(apti#tilor #i altor eretici@,&9

+& C ci!iliza"ie a (lasfemiei&
:ceastă luptă necru"ătoare împotri!a unor du#mani clar identifica"i nu poate fi desprinsă de cea condusă în acela#i timp împotri!a unui între% ansam(lu de comportamente considerate condamna(ile suspecte sau în%rijorătoare& :utorită"ile ci!ile #i reli%ioase au decis să disciplineze o societate recalcitrantă care li s-a părut că trăie#te la mar%inea normelor proclamate& Existen"a trăită@@li se părea prea deose(ită de cea prescrisă & între cele două se căsca o prăpastie ce tre(uia neapărat umplută& ;& 'inz(ur% după 6& Ga$tin consideră că pînă la 2a(elais #i Grue%el circula"ia între cultura elitelor #i cultura maselor s-a desfă#urat în am(ele sensuri& Llterior s-a produs o ruptură care a pus capăt unor sc$im(uri su(terane fecunde& 8Perioada următoare scrie el a fost dimpotri!ă marcată fie de o deose(ire tot mai ri%idă între cultura claselor dominante #i cea a me#te#u%arilor #i "ăranilor fie de o îndoctrinare în sens unic a maselor populare& ;ezura cronolo%ică între cele două perioade poate fi situată în a doua jumătate a secolului al XVI-lea ceea ce constituie o semnificati!ă coinciden"ă cu adîncirea diferen"elor sociale su( presiunea cre#terii pre"urilor@.&9 Inte%rez aici această explica"ie ) fără a mi-o însu#i totu#i în între%ime ) întrucît ea su(liniază a#a cum fac #i eu însumi !oin"a nouă #i crescîndă de acultura"ie care a preocupat elitele& : fost într-ade!ăr !or(a de o 8normalizare9 în sensul că s-a urmărit introducerea cu mînă forte în cadrul reli%ios #i moral al unei cre#tinătă"i austere a unor popula"ii prea adesea refractare la această ordine ri%uroasă& 2e!elatoare pentru această 8normalizare9 +@K !i%ilentă pare a fi lupta împotri!a (lasfemii-

lor& E un su(iect în curs de studiu @K la care nu !reau să mă refer aici decît în treacăt numai pentru a-i marca importan"a într-un context istoric precis& 5umeroase documente scrisori de %ra"iere edicte procese în fa"a tri(unalelor laice #i ecleziastice manuale ale confesorului lucrări de cazuistică etc& ) do !edesc că la începutul ?impurilor moderne europenii înjurau #i (lestemau la tot pasul& Pe de altă parte contemporanii ) să ne amin tim de un text al lui J& Godin citat mai sus@erau încredin"a"i că acest păcat de!ine tot mai frec!ent& [ntr-o epocă de mare insta(ili tate psi$ică indi!izii treceau în mod constant in rela"iile cu ceilal"i de la o extremă la alta #i de la !iolen"ă la căin"ă @4& De aici pro(a(il promptitudinea cu care în clipele de mînie rene%au pe Dumnezeu <ecioara #i 7fin"ii& Dar ne putem între(a de asemenea contrar unei opinii comune exprimate la o distan"ă de două secole de 6ontesHuieu Auizin%a #i 7& Gonnet./ dacă înjurăturile #i (lasfemiile nu ex primau cum!a o cre#tinare superficială o simpatie pentru erezie #i c$iar o adeziune as cunsă la ateism& Cricum a#a sim"eau autorii marii ordonan"e en%leze din *.,- împotri!a (lasfemiilor& Inten"ia lor era aceea de a-i iden tifica #i pedepsi pe cei care ne%au nemurirea sufletului puneau la îndoială 7criptura se le= pădau de ;ristos #i de 7fîntul Du$ recuzînd J pînă #i existen"a lui Dumnezeu.*& :utorită"ile Europei de atunci au reperat toate aceste pri mejdii conju%ate în spatele cu!intelor inju rioase la adresa reli%iei suscepti(ile totodată să constituie #i un %ra! indiciu de !răjitorie1 ele semnificau o de!iere împotri!a căreia Giserica #i 7tatul deopotri!ă tre(uiau să ocrotească societatea fie #i numai de teama răz(unării în perspecti!ă a unui Dumnezeu mîniat& =4 :stfel o le%e din ianuarie *,*. promul-liji%ată în Portu%alia de Joăo I afirmă eă1 +@-

8De la un timp încoace unii oameni împo!ăra"i de păcatele lor au căzut #i cad în păcatul foarte %ra! al ereziei spunînd crezînd #i rostind lucruri potri!nice Domnului 5ostru Dumnezeu #i sfintei mame Giserica fără teamă de %relele pedepse !e#nice #i !remelnice pre!ăzute de dreptul comun ?i de le%ile noastre9& Lnsprezece ani mai tîrziu re%ele re!ine asupra necesită"ii pedepsirii aspre a (lasfematorilor întrucît ei atra% asupra lumii 8foamete9 8ciumă9 #i 8cutremure de pămînt .> 9& In <ran"a Dudo!ic cel 7fînt ac"ionase necru"ător la timpul său împotri!a (lasfematorilor& De%isla"ia sa a fost apoi reluată periodic în special su( Dudo!ic al XlV-lea (*...) dar cu o insisten"ă semnificati!ă la sfîr#itul secolului al XV-lea #i în cursul celui de al XVI-lea în texte semnate succesi! de ;arol al Vll-lea (*,./) ;arol al VlII-lea (*,4/) Dudo!ic al XI6ea (*@*/) #i Prancisc I (*@>, *@+@ #i *@,,)& ;onsiderîndu-se că atentează la maiestatea di!ină cu!intele (lasfematorii au fost I pedepsite ) în <ran"a #i aiurea ) cu amenzi din ce în ce mai %rele pe măsură ce se înnoiau recidi!ele #i cu pedepse corporale (putînd mer%e pînă la tăierea lim(ii) cînd !ino!atul perse!era în comportamentele sale sacrile%e .+ & ;azui#ti #i confesori din secolele XVI) XVII au conc$is unanim că cele două mari păcate făptuite cel mai des de contemporanii lor sunt desfr0ul #i (lasfemia (furtul fiind #i el desi%ur foarte răspîndit dar nu atît de %ra!)& :ceasta era con!in%erea care domnea în 7pania lui ;arol _uiatul #i a lui <ilip al II-lea& ;atalo%ul ) incomplet ) al tri(unalului Inc$izi"iei din ?oledo ne informează G& Gen-nassar recunoa#te .,, de procese pentru (lasfemii numai în secolul al XVIlea cu .// de condamnări& Dar este limpede că mul"i (las-fematori nu erau deferi"i justi"iei din lipsă de +74 martori care să-i denun"e.,&

2e!elator cu pri!ire la se!eritatea cu care autorită"ile ci!ile reprimau (lasfemia este cazul !ene"ian& Da >4 au%ust *@// scrisori primite la Vene"ia anun"ă că turcii au ocupat e ora#ul 6et$oni din Peloponez& Imediat se a- f doptă o le%e a%ra!înd pedepsele împotri!a 2 (lasfematorilor #i a sodomi"ilor& In au%ust J[" *@+K este asediată insula ;orfuJ în septem(rie insula 6onem!asia se află într-o situa"ie m critică& Pe >/ decem(rie ;onsiliul celor Mece \ înfiin"ează o ma%istratură specială Gli ,secu/ori contro la bestemmia" ;ei !ino!a"i de această crimă !or trece de acum înainte în fa"a a două tri(unale1 al Gisericii (Inc$izi"ia) #i al 7tatului& în fe(ruarie *.4@ un cutremur z%uduie Vene"ia& Da */ martie se pu(lică un nou edict împotri!a (lasfematorilor& 7e do!ede#te astfel că pentru diri%uitori (lestemul este mai mult decît o reac"ie de mînie& 7fidare a lui Dumnezeu ea atra%e dreapta lui răz(unare asupra colecti!ită"ii& Da Vene"ia ca #i la 6odena procesele intentate (lasfematorilor par să fi fost numeroase mai ales la mijlocul secolului al XVI-lea #i la mijlocul celui de al XVII-lea tocmai în momentul de apo%eu al reformei catolice& Da 6odena care a păstrat o (o%ată documenta"ie pe această temă cotitura se situează către *@K/& înainte Inc$izi"ia locală se ocupa prea pu"in de (lasfemii& După această dată #i timp de un secol ele apar în fruntea capetelor de acuza"ie& Delictele precum #i le%ile #i or%anele de represiune enumerate mai sus ne-au fost furnizate mai cu seamă de "ările catolice& Dar (lasfemia a făcut acelea#i ra!a%ii #i pe pă-mînt protestant unde a fost urmărită judiciar cu aceea#i !i%oare& ;al!in încearcă să impună la 'ene!a o le%isla"ie împotri!a (lasfematorilor #i a 8preacur!arilor9& E ne!oit totu#i să accepte compromisuri cu autorită"ile locale.@& în 'ermania pastorii #i teolo%ii luterani din secolul al XVI-lea au încercat sentimentul ) analo% celui resim"it în <ran"a +./

de J& Godin ) că niciodată nu s-a (lestemat atît de mult ca pe !remea lor& J& :ndrae scria în *@.-1 8Ln !iciu respin%ător necunoscut pe !remuri la aceste propor"ii s-a înrădăcinat printre noi1 este (las7emia prin care numele Domnului e luat în de#ert în c$ipul cel mai respin%ător& & & Iar această $idoasă (lasfemie domne#te pretutindeni1 printre femei printre (ătrîni printre tineri pînă #i printre copii Waceea#i reflec"ie am constatat-o #i la J& GodinX care a(ia de pot !or(i #i o au pe (uze lucru ce nu s-a pomenit pe !remea părin"ilor no#tri..&9 ;onstatare identică treizeci de ani mai tîrziu din partea lui J& '& 7i%Part profesor la ?ii(in%en1 8Cdinioară nu auzeai (lestemînd decît soldă"imea cea mai ticăloasă& Dar& & & astăzi Wacest !iciuX a ajuns atît de o(i#nuit că nu domne#te doar în cutare sau cutare (reaslă în cutare casă în cutare sat ora# sau "ară ci aproape că a cotropit lumea întrea%ă& 5u înjură numai (ăr(a"ii ci #i femeileJ nu numai (ătrînii ci #i tineriiJ stăpînul #i slu%a stăpîna #i slujnicaJ copila#ii care încă nu #tiu rosti ru%ăciunile înjură cu atîta stră#nicie că uneori îi întrec #i pe cei !îrstnici în această mîr#a!ă iscusin"ă.K &&&9 Ln superintendent de circumscrip"ie ecleziastică :& 6usculus se a#tepta în aceste condi"ii la o pedepsire exemplară a 'ermaniei1 85oul păcat al zilelor noastre care de la începutul lumii #i încă pînă la ora aceasta nu-i atît de o(i#nuit în celelalte "ări cre#tine pe cît este de răspîndit la noi merită cu prisosin"ă ca Dumnezeu să po%oare printre noi #i să ne pedepsească amarnicJ nu încape îndoială că Dumnezeu !a pre-

,6)

sc$im(a într-o zi 'ermania într-un cazan clocotitor în care !or fi arunca"i to"i nele%iui"ii #i aceasta întrucît stăpînirea nu !a fi înă(u#it #i răz(unat înfrico#ătoarea ocară adusă lui Dumnezeu prin (lasfemie.-&9 :stfel într-o mare parte a Europei secolului al XVI-lea o(ser!atori în%rijora"i au a!ut impresia că se confruntă cu o ci!iliza"ie a (lasfemiei #i ca! !răjitorii #i (lasfematorii s-au înmul"it concomitent1 indicii conju%ate ale uneia #i aceleia#i ofensi!e satanice #i primejdii solidare ce tre(uiau neapărat com(ătute fără cru"are& De unde #i insisten"a oamenilor Gisericii asupra necesită"ii unei aspre 8poli"ii reli%ioase9& Expresia este a lui ;al!in care înc$eia astfel Institu2ia reli1iei cre)tineS 86enirea Wpoli"ieiX nu-i doar aceea de a se în%riji ca oamenii să mănînce #i să (ea întru între"inerea !ie"ii lor &&& ci #i aceea de a împiedica afi#area pu(lică #i răspîndirea în popor a idolatriei a (lasfemiilor ce $ulesc numele #i ade!ărul Domnului precum #i a celorlalte a(ateri de la credin"ă.49& :#a se explică mai cu seamă faptul că Giserica #i 7tatul au repetat pretutindeni #i la nesfîr#it (de#i aparent cu destul de pu"in succes) interdic"ia jocurilor de noroc& :ceasta fără îndoială atît din cauza pierderilor (ăne#ti pe care le puteau pricinui unor oameni ne!oia#i cît #i a încăierărilor pe care le pro!ocau& Dar mai ales pentru că dădeau prilej de (lasfemii& Cr tocmai într-asta consta marea lor primejdie&

I

%. Un proiect ocia*.
C dată cu statornicirea temeinică a ce*or dou) reforme ) protestantă #i catolică ) 8poli"ia cre#tină9 #i-a făcut sim"ită prezen"a mai apă-

sătoare ca niciodată înainte !reme fiind totu#i limpede că marele proces de 8normalizare9 e!ocat aici î#i începuse deja desfă#urarea pro%resi!ă în cursul unei lun%i 8prereforme9& 7ă examinăm în acest sens lupta Gisericii împotri!a săr(ătorilor 8pă%îne9 alt mare capitol din ac"iunea tenace #i multiformă de cre#tinare a !ie"ii cotidiene pe cale autoritară #i de înfăptuire radicală a separării necesare ) necesară desi%ur în oc$ii elitei la putere ) dintre sacru #i profan& :ceastă ac"iune ca #i cea împotri!a (lasfemiei este strîns le%ată de lupta împotri!a !răjitoriei #i a tuturor du#manilor fă"i#i sau ascun#i ai cre#tinătă"ii& 7atan se strecurase în di!ertismente le per!ertise le pă%înizase folosindu-le totodată pentru uzurparea ierar$iilor #i răsturnarea ordinii sociale& In consecin"ă se impunea anularea lor& 7ăr(ătoarea 5e(unilor= #i cea a Inocen"ilor== au dispărut treptat în secolul al XVI-lea men"inîndu-se doar ca !esti%ii ar$aice& Pentru că cei care îndeplineau di!erse roluri de parodie în aceste săr(ători 8profanau sacramentele #i func"iile ecleziastice #i (atjocoreau cele sfinte9 ) a#a se exprima în *,,, <acultatea de teolo%ie de la ParisK/& 7ăr(ătoarea <ăcliilor în prima duminică a păresimilor a fost interzisă mai pretutindeni& ;ăci declara un adaus din *.-+ la ?e1lement(rile dioce%ei din &nnecN' aceste 8supersti"ii &&& nu sunt K* decît rămă#i"ele ru#inoase ale pă%înismului 9& De asemenea în Dom(ardia ;arlo Gorromeo a interzis săr(ătoarea numită #aY lendima11io' în numele 8decen"ei9 #i pentru faptul că dădea prilej de confuzie între sacru #i profan1
= 8<ete des <ous9 sau 8des tnes9 (săr(ătoarea 5e(unilor sau a 6ă%arilor) ) săr(ători (urle#ti în E!ul 6ediu& 2itualul lor extra!a%ant comporta farse o(scene dansuri #i ospe"e c$iar in interiorul (isericilor& (5& tr&)& =O 8<ete des Innocents9 ) săr(ătoare care comemora masacrarea pruncilor ne!ino!a"i de către re- -.+ %ele Irod& (5& tr&)&

8:m fost informa"i scria austerul ar$iepiscop despre răul o(icei care se practică în toată pro!incia 6ilanului în prima zi a lunii mai cînd la săr(ătoarea sfin"ilor apostoli Iaco( #i <ilip oamenii taie pomi proaspăt înflori"i #i-i poartă cu alai prin ora#e #i peste cîmpuri ca să-i împlînte pe străzi #i în fa"a easelor într-un fel de joacă #i cu o însufle"ire de-a dreptul copilărească& :m %ăsit că lucrul acesta are urmări rele de a#a natură că tre(uie să-* pri!im ca pe un iz!or otră!it #i o pepinieră a multor stricăciuni& ;ăci sunt acolo oameni care ca să se ducă la această distrao"ie ridicolă nesocotesc sfînta litur%$ie în zi de săr(ătoare #i taie cel mai adesea pomii altora mai cu seamă de pe pămînturile sau din pădurile Gisericii ceea ce să!îr#esc numai $o"e#te #i c$iar cu săl(ăticie #i prin sama!olnicii #i ocări& Dintr-asta purced o sumedenie de păcate precum %îlce!ile zîzaniile certurile urile du#măniile #i c0teodată încăierările #i omorurile& :ceste spectacole sunt înso"ite îndeo(#te de $ărmălaia %loatei care petrece #i de larma asurzitoare a instrumentelor de răz(oi a to(elor #i a trîm(i"elorJ ceea ce 1 tul(ură foarte sfînta litur%$ie #i predicile& :poi se a#tern cu to"ii pe (ăutură iar neînfrînarea aduce cu sine (e"i!ăniile !or(ele scîr(a!nice $îrjonelile de#uc$iate #i necu!iincioase stîrne#te poftele #i preacur!ia #i nesfîr#ite asemenea (lestemă"ii care necinstesc numele #i reli%ia lui Isus ;ristos& Crdon prin urmare clerului să exorteze Rcu dîrzenieS popula"iile 8înfă"i#îndu-le marele păcat cu toate relele #i neajunsurile trupe#ti #i suflete#ti de pe urma acestui o(icei dăunător #i care "ine încă de supersti"iile pă%înismuluiJ să le îndrume să-#i petreacă ziua aceea cu fapte cu!iincioase ru%ăciuni #i procesiuni să cînte imnuri #i psalmi& & & în loc să se îndelenicească cu a-ceste ne%$io(ii din care fac un spectacol +.=

sădind pomii aceia pe străzi cu o re!ărsare de falsă (ucurie #i stri%ăte de#uc$eateK>9& Document exemplar #i de mare răsunet în epocă1 aflăm într-ade!ăr condamnate aici rînd pe rînd toate !esti%iile 8pă%înismului9 contaminarea sacrului de către profanul cotropitor $ărmălaia c$iotele #i desfrîul caracteristice petrecilor (ac$ice ale mul"imilor nestăpînite %lorificîndu-se totodată săr(ătoarea cre#tină desprinsă de cele lume#ti ordonată meditati!ă #i e!la!ioasă care a rupt cu 8stricăciunile9 8de#ertăciunile9 8ne%$io(iile9 #i 8$îrjonelile9 îndră%ite de 8prostime9& 7ă lăr%im cadrul discursului nostru1 între duminica reli%ioasă a#a eum a !isat-o ;arlo Gorromeo #i cea a puritanilor en%lezi erau mai multe asemănări decît deose(iri& în"ele%em astfel mai (ine de ce focurile de ziua sfîntului Ion au fost pri!ite cu ostilitate sau cel pu"in cu suspiciune atît de autorită"ile catolice cît #i de cele protestante& ;al!in le-a suprimat la 'ene!a considerîndu-le 8nu numai WcaX o supersti"ie ei WcaX !răjitorie curată9 introdusă de dia!olK+& Pe pămînt catolic episcopii care n-au îndrăznit să interzică focurile de ziua sfîntului Ion s-au străduit ) precum Gossuet la 6eaux ) să le pună su( supra!e%$erea strînsă a ecleziasticilor localiK, pentru a putea fi 8depă%înizate9& ;u aceea#i suspiciune din partea Gisericilor erau pri!ite #i c?uzrPam-urile& în stadiul actual al cercetării reiese că în <ran"a Vec$iului 2e%im (inclusi! :!i%non) cel pu"in >, de statute sinodale redactate între *+>* #i *K,+ îi >- de dioceze diferite le-au condamnat& Interdic"iile au fost repetate cu o deose(ită insisten"ă în a doua jumătate a secolului al XVI-lea #i în secolul al XVII-lea (>+ din ,>K@)& :utori-zînd a doua căsătorie Giserica dorea ca aceasta să nu fie contestată printr-o opinie ostilă anumitor recăsătoriri marcate de o mare diferen"ă e@ de !îrstă între so"i& într-ade!ăr de teama aces-

tor chari0aris' mul"i preferau concu(inajul& Din ce în ce mai mult însă au ie#it la suprafa"ă alte moti!e de interdic"ie& 7-a considerat necesară suprimarea acestui prilej de 8$ărmălaie zar!ă #i z%omote scandaloase9& 8Insolen"ele9 8indecen"ele9 dezordinile cu prilejul di!erselor = săr(ători erau condamnate de autorită"ile reli- B %ioase catoiioe sau protestanteK.& Drept consecin"ă această re%lementare strictă a săr(ătorilor a inclus atît căsătoriile cît #i reoăsătoririle& Do!adă următoarele extrase din statutele sinodale citate de :& Gur%uiere1 8Preo"ii nu !or în%ădui o(oaiele !iorile sau alte asemenea instrumente în (iserici cu prilejul ii căsătoriilor9 (Geau!ais *.44)& 8Vrem ca în dioceza noastră WcăsătoriaX să fie cură"ată de toată pompa #i fastul O profan o(i#nuite la pă%îni cu acest pri-\"J' lej& ;a atare interzicem ca !iitorii so"i să JJ fie du#i la (iserică în sunetul !iorilor fie pentru lo%odne fie pentru căsătorie )i c$iar să se (ată clopotele la lo%odne precum #i orice fel de alaiuri jer(e de artificii #i alte asemenea ceremonii prin care răz(ate du$ul pă%înismului9& (Daon *.4.KK&)
iur

Depă%înizarea #i clericalizarea săr(ătorilor cre#tine implicau de asemenea ) printre altele ) purificarea cîntecelor de ;răciun interzicerea dansului în (iserică #i în cimitir #i introducerea animalelor în sanctuareJ de asemenea se ordona suprimarea ospe"elor de (reaslă mai ales cu prilejul ale%erilor de re%e sau re%ină a (resleiK- (reina1e! etc& Documentele în acest sens a(undă& ;îte!a dintre ele !or ser!i drept exemplu& 8Preo"ii !or pune în !edere cu %rijă ordonă 7fîntul IVancisc de 7ales în *.*K ca în (iserici să nu se eînte anumite colinde pline de cu!inte deoc$iate profane #i potri!nice pietă"ii #i respectului cu!enit Io- +,

<OP

curilor #i lucrurilor sfinte #i nici să se adau%e în psalmii care se cînt0 la solemnitatea na#terii Domnului 5ostru unele cu!inte de (atjocură #i $ulăK4&9 Pe aceea#i temă (#i de asemenea cu pri!ire la (otezuri) iată plîn%erile urmate de interdic"ii ale ar$iepiscopului de :!i%non în *..41 8 & & & D e săr(ătorile ;răciunului #i la (otezuri se întîmplă numeroase scandaluri #i necu!iin"e în numita (iserică Wdin PujantX precum în zilele de ;răciun cînd unii cîntă colindele în (ătaie de joc ceea ce dă lumii prilej de indi%nare & &&J la (otezuri se (at to(ele pînă-n u#a (isericii-/&9 Pretutindeni cre#te !i%ilen"a cu care sunt supra!e%$eate (reslele1 85umi"ii preo"i pun în !edere re%lementările sinodale de la 2ouen în *.*- !or !e%$ea ca statutele acelor W(resleX care !or fi apro(ate să fie respectate #i să nu permită nici un a(uz nici să în%ăduie dansuri sau ospe"e pe socoteala (reslei #i nici ca mem(rii ei să "ină sfat #i să pună la cale afaceri în (iserică-*&9 7tatutele sinodale din :!ranc$es decretează în *.//1 8Interzicem cu desă!îr-#ire fra"ilor din (resle #i tuturor celorlalte persoane să "ină consiliu sau să-#i pună la cale afacerile în (iserică& Vrem ca oriee sluj(ă pe care o cer (isericii să nu fie făcută sau îndrumată de alt preot afară de preotul paro$iei sau de altcine!a din însărcinarea sau cu încu!iin"area acestuia& Interzicem ospe"ele #i c$efurile ce s-au făcut acolo în trecut #i înt<-un cu!înt orice faptă străină cu desă!îr#ire iu(irii de Dumnezeu #i de aproapele #i excomunicăm pe to"i cei care dintr-o încăpă"înare !or stărui în astfel de a(uzuri& ?ot ce !a prisosi din colectele #i daniile fra"ilor de (reaslă după ser!iciul di!in să se folosească pentru ru%ăciuni de pomenire a mor"ilor pen-

tru repararea #i împodo(irea (isericii #i pentru alte fapte cu!ioase->&9 Ln ar$iepiscop din :!i%non în a doua jumătate a secolului al XVII-lea inspectîndu-#i dioceza a remarcat un o(icei deplora(il1 în lunea 2usaliilor unele (resle su( pretextul că aduc pîine la (iserică pătrund înăuntru 8în ceată #i (uluc cu to(e flamuri stindarde #i alte (instrumente9 în%ăduindu-#i 8neo(răzarea de a aduceT mă%ari #i alte do(itoace în numita (iserică-+&9 După o asemenea constatare a urmat fire#te #i interdic"ia& Ln c$estionar alcătuit în *.-K de J&-5& ;ol(ert !icarul ar$iepiscopului de 2ouen rezumă #i sim(olizează !oin"a clericală de a încadra cu se!e-t ritate riturile festi!e1 8In noaptea de ;răciun în timpul pri!e%$erii mor"ilor #i cu alte prilejuri nu se petrece nimic necu!iinciosB9 (:rt& */,)& 85u intră nimeni Wîn (isericiX cu cîini de !înătoare păsări #i arme de focB9 (:rt& */@) 85u joacă nimeni jocuri de noroo în ci- J mitirB9 (:rt& */.) 85u se dansează aeoloB9 (:rt& **>) 85-au loc ospe"e de (reaslă fn * zilele de $ramB9 (:rt& **,) 8Da cele(rarea căsătoriilor nu se petrece nimic eare să N încalce respectul datorat acestei taineB9 (:rt& *+,)& 82ecăsătoririle nu sunt înjosite U cu zar!ă c$iote #i îm(ulzeli dezmă"ateB9 (:rt& *+@-,)& De#i în multe "ări le%isla"ia ci!ilă a tolerat în continuare focurile de sfîntul Ion #i carna!alul (căruia Giserica tridentină a încercat să-i opună cele 8Patruzeci de ore9)= începînd din secolul al XVI-lea puterea ecleziastică #i puterea ci!ilă s-au sus"inut totu#i reciproe
= ?u1(ciunile de patru%eci de ore sunt ru%ăciuni făcute în timpul unor mari calamită"i sau cu prilejul <ubileului (indul%en"ă plenară #i %enerală acordată de 1 papă în anumite ocazii #i săr(ătorite cu mult fast)&
9N. tr.:. . <OQ .ij-

cu multă !i%oare pentru a supra!e%$ea mai (ine conduita reli%ioasă #i morală a popula"iilor în <ran"a de exemplu o seamă de ordonan"e se!ere #i repetate ulterioare celor de la Crleans (*@./) #i de la Glois (*@K4) fac din re%e mai mult deeît oricînd protectorul Gisericii& 2e%alitatea se an%ajează total în sprijinul #i interesele reli%iei& Ea le%iferează interzicerea îndeletnicirilor a%ricole #i me#te#u%ăre#ti în zilele de duminică #i de săr(ătorile le%iuite amînînd pentru ziua următoare (îlciurile #i tîr%urile& ;ontrolează ca în timpul ser!iciului reli%ios să fie înc$ise cîrciumileJ să nu se joace popiei sau cu min%eaJ după litur%$ie să nu se "ină adunări necu!iincioase în pia"a (isericii sau în cimitir& ;om(ate dansurile pu(lice jocurile de noroc ospe"ele (reslelor săr(ătorile prea %ălă%ioase în cinstea di!er#ilor sfin"i ocrotitori cucerniciile suspecte& 7upra!e%$ează 8distrac"iile primejdioase9 #i cenzurează teatrul& Ii (7prijină pe episcopii care caută să mic#oreze numărul zilelor nemuncite ) tot atîtea ocazii de scandaluri #i c$iol$anuri& 7ta(ile#te ordinea procesiunilor& Fi în sfîr#it începînd de la Dudo!ic al XlV-lea instituie o(li%ati!itatea unei apro(ări pentru pelerinajele în străinătate pretexte de !a%a(ondaj de dezordini de scur%ere în afara re%atului a mîinii de lucru #i a (anilor& Desi%ur între re%lementările de principiu #i aplicarea lor practică a existat o marjă în cadrul căreia rezisten"ele populare au căutat să contracareze inten"iile puterii& ?otu#i această concordan"ă perfectă între cele două le%isla"ii ) ci!ilă #i ecleziastică ) #i conjunc"ia unei centralizări a%resi!e cu dinamismul com(ati! al reformelor reli%ioase au creat în jurul popula"iilor o re"ea strînsă de interdic"ii mult mai ri%uroasă decît în trecut& Două texte semnificati!e re"inute dintre multe altele ne !or ajuta #i de astă dată să e!ocăm noua atmosferă de 8ordin moral9 care +.4 s-a a(ătut asupra Europei în secolele XVI #i

XVII& Iată mai întîi în ce termeni !or(e#te cal!inistul D& Daneau despre dans& Din diatri(a sa răz(ate sentimentul între%ului corp pastoral reformat #i ideea pe care #i-o face despre reli%ie1 8El WdansulX incită la !oluptate ceea ce este incompati(il cu reli%ia căci tot ce "ine de !oca"ia cre#tină ne îndeamnă la a(stinen"ă la mortificare iar dansurile retează toate aceste le%ături #i dau li(ertate cărnii o descătu#ează de asemenea temeri #i %riji desc$izîndu-i o cale plină de desfătări ca să se a!înte într-acolo ou aripile lar% desfăcute & & & Printre atîtea păcate adunate laolaltă în dans răul cel mare este că (ăr(a"ii #i femeile sunt atît de necu!iincios amesteca"i acolo #i atît de !ădit se dau în !ilea% -t destră(ălarea #i poftele trupe#ti că nu în-Ri cape nici o îndoială că dansul n-ar fi alta decît scornire curată de-a lui 7atan -@ & & &9 :l doilea document este extras din statutele sinodale ale diocezei E!reux promul%ate în *@K.& ?ratînd printre altele despre disciplina în (iserică ele cer să înceteze dezordinile ^are domnesc de o(icei acolo iar credincio#ii să nu mai ocupe în cor locurile rezer!ate clerului& De asemenea insistă în mod deose(it ea trei persoane de încredere să supra!e%$eze permanent comportarea asisten"ei în timpul ser!iciului di!in1 8Giserica tre(uind să fie lăca# lui Dumnezeu #i de înc$inăciune #i prin urmare un loc sacru nu putem pri!i fără amărăciune Wepiscopul este cel care !or(e#teX necu!iin"a poporului care nu se poartă aici altminte-rea decît în oricare loc unde se înc$eie afaceri lume#ti& încredin"a"i că exorta"iile #i a!ertismentele n-au destulă putere asupra poporului dacă nu-i cine!a în persoană care să condamne #i să com(ată necurmat +@

neo(răzarea lui $otărîm precum urmează1 preotul sau !icarul său (cu încu!iin"area eforilor (isericii preo"i ai paro$iei no(ili judecători dacă se află printre ei) !a ale%e trei persoane una dintre preo"i a doua din con%re%a"ia ;arită"ii= ) dacă există !reuna ) sau din rîndurile popula"iei a treia tot dintre credincio#i& ?o"i ace#tia !or fi oameni în !îrstă #i cu (ună reputa"ie astfel încît ceilal"i să le respecte părul al( #i !or tre(ui să accepte ale%erea lor în numele sfintei supuneri datorate lui Dumnezeu episcopului #i propriului lor preot& Ei !or fi numi"i u#ieri ) ostiarii ) ai (isericii pe temeiul însărcinării pe care le-o impunem& ;a atare în zilele săr(ătore#ti !or o(ser!a #i însemna numele preo"ilor #i enoria#ilor lipsă de la ser!iciul di!in se !or interesa pentru ce lipsesc #i dacă nu cum!a î#i petrec timpul prin cîrciumi la jocuri sau cu alte ocupa"ii lume#ti& în (iserică !or !e%$ea ca fiecare să stea la locul cu!enit #i ca prostimea să nu se îm(ulzească ) atitudine depra!ată #i am(i"ioasă ) în stranele de lîn%ă altar în fa"a preo"ilor în spatele cărora se cu!ine să se a#eze fie#tecare după ran%ul potri!it calită"ii #i condi"iei sale& în această pri!in"ă ostiarii !or a!ea căderea să curme în (iserică o(i#nuitele neîn"ele%eri #i %îlee!i pentru întîietate& în afară de aceasta ei !or o(ser!a atitudinea asisten"ilor cum se comportă ei de la mic la mare dacă au capul descoperit dacă în%enunc$ează cînd se cu!ine dacă participă la ser!iciul di!in cu auzul #i cu sufletul daeă se roa%ă temeinic& ;u respect #i modestie ostiarii îi !or dojeni pe contra!enien"i #i-i !or readuce la datorie& Fi nu !or în%ădui credincio#ilor fără
,9)

O ;on%re%a"ii cu scop de (inefacere& (5& tr&)&

moti! întemeiat să iasă din (iserică înainte de sfîr#itul litur%$iei& Pentru mai (una să!îr#ire a acestei însărcinări $otărîm ca rînd pe rînd cîte unul din cei trei să stea în cor altul în afara corului #i al treilea la intrarea în (iserică pentru a-i !edea #i supra!e%$ea pe to"i participan"ii la sluj(ă-. && &9 Da capătul lectujrii acestor re%lementări sinodale cum să nu e!oci de cealaltă parte a frontierei confesionale cele(rele Ordonan2e ecle%iastice redactate de ;al!in în *@,* pentru ora#ul 'ene!aB ;elor doisprezece (ătrîni din consistoriu li se încredin"ează aici misiunea 8să supra!e%$eze !ia"a fiecăruia să-i dojenească (lînd pe cei pe care Wîi !or !edeaX că %re#esc #i duc o !ia"ă risipită iar cînd !a fi cazul să în#tiin"eze consistoriul& & & împuternicit să-i îndrepte fră"e#te9& Gătrînii !or fi asista"i de a#a-numi"ii 8dizeniers=9 însărcina"i tocmai cu supra!e%$erea concetă"enilor în diferitele cartiere ale ora#ului 8$otărît fiind & & & ca di%enierii să um(le din casă în casă #i să c$eme lumea la predică-K9& ;u cî"i!a ani înainte luteranul Lr(anus 2$e%ius W2ie%erX du#man neîmpăcat al ana(apti#tilor îi scrisese lui P$ilipp I de Aessen1 8Este menirea predicatorilor să îndemne oamenii la predică cu !or(a (ună #i exorta"iiJ dar este menirea autorită"ii ci!ile să folosească puterea Wla ne!oieX spre1 a-i duce la predică ori a-i păzi să nu oadă în %re#eală-- & & &9 5iciodată înainte !reme o(li%ati!itatea prezen"ei în (iserică (compelle intrare! nu fusese aplicată în Europa occidentală #i centrală cu atîta stricte"e #i mai ales cu metodă ca în epoca celor două reforme reli%ioase& 7upra!e%$ere control sistematic încadrare1 tot atî"ia
= Cdinioară un fel de responsa(ili a!înd în su( ordine %rupuri de zece oameni sau exercitînd o func "ie de supra!e%$ere a unei zone delimitate dintr-un cartier& (5& tr&)& +K>

termeni ce exprimă în lim(ajul nostru modern mijloacele folosite pentru a inculca popula"iilor de atunci un spirit cre#tin mai ri%uros mai mult sim" moral mai multă docilitate& ?o-t a#a tre(uie să le%ăm de ansam(lul măsurilor e!ocate mai sus pe cele tinzînd să-i înc$idă pe ne(uni #i pe săraci& ;um cercetarea recentă a luminat din plin aceste două aspecte ale unei transformări sociale #i mentale nu !om mai re!eni asupra ei în această sinteză terminală decît pentru a marca solidaritatea strînsă a comportamentelor elitiste în fa"a tuturor situa"iilor 8a(erante9 #i primejdioase& :m arătat mai înainte oitîndu-* pe 6& <oucault că ne(unia de!enise dacă nu pentru Erasm cel pu"in pentru multe spirite culti!ate din !remea lui o ade!ărată o(sesie& De%ată de ispită de păcat de co#mare de moarte ne(unia a luat atunci aspectul unei primejdii pu(lice& De aceea era necesar să fie stăpînită prin eliminarea ei din circuit în spatele zidurilor înalte ale a#ezămintelor corec"ionale& In secolul al XV?I-lea la Paris sau la Gicetre ne(unii !or fi interna"i fie printre 8săracii (uni9 (la 7alpetriere în cartierul 6adeleine) f fie printre 8săracii răi9 (#orrection #i ?achatseR!" :firmîndu-se ca ne!oie de ordine modernitatea europeană a desacralizat ne(unia& In E!ul 6ediu ne(unul #i săracul erau un fel de pelerini ai lui Dumnezeu 4/ & în perioada următoare au apărut ca ni#te fiin"e decăzute suspecte #i în%rijorătoare care tul(ură lini#tea pu(lică& E (ine a#adar cum a făcut 6& <oucault să nu separăm cazul săracilor de cel al ne(unilor& Cdinioară ima%ine a lui ;ristos săracul de!ine începînd din secolul al XlV-lea o fiin"ă care stîrne#te frica& Explozia demo%rafică cre#terea pre"urilor pauperizarea salarială #omajul tot mai răspîndit acapararea pămînturilor pere%rinările militarilor acumulează în ora#e sau r + aruncă pe drumuri contin%ente din ce în ce

de

s erezia& 7i%ur se Race #i s0raai SR N

d

T um ac

mir mira -mt e(e de ce RcT Pentru ea esteTo

i0e itudine a(onML

s

"

&e

r

i este

mul

$iul

numeroa e ora?e
in

#e din

sec$estratea J
tetnni/area r2a

n"llor

& ;erj
a

&

u m!al

&K

it o

& deci
lulul

al XVi

in;**

+

K,

+K@ famiei

centreze pe săraci în patru cartiere ale ora#u lui #i de asemenea să li se distri(uie $rană& 7uccesorul său 'ri%ore al XlII-lea decide în *@-* adăpostirea tuturor săracilor (olna!i sau sc$ilozi într-o fostă mînăstire& Dar localul nu corespunde acestei meniri iar confreria însărci nată cu %estiunea lui este nepre%ătită în acest scop& ;ople#ită de datorii capitulează& :tunci 7ixt ăl V-lea în stilul său metodic ordonă con struirea unui azil apt să primească două mii de persoane& 7ăracii sunt aduna"i acolo în iulie *@-K orice formă de cer#etorie fiind interzisă pe străzi de la această dată& In!alizii sunt adăposti"i în ospiciu tun#i c$ilu% #i îm(răca"i în !e#minte cenu#iiJ au asi%urată aici o $rană mul"umitoare& <eti"ele în!a"ă să coasăJ (ăie"ii să citească să scrie #i să practice o meserie& ;er#etorii în tre cere prin 2oma pot (eneficia de trei mese la azilJ după care tre(uie să-#i caute de drum& Pe rioadele de foamete care urmează mor"ii lui 7ixt al V-lea (*@4/) pun totu#i autorită"ile în situa"ia de a nu mai putea men"ine această institu"ie& U Dar în acest sfîr#it de secol XVI :mster-i damul posedă un >pinhuis (8;asa unde se toar-O ce9) care adăposte#te cer#etori prostituate #if ne!este internate de (ăr(a"ii lor pentru preacur!ie4K& Da :msterdam un ?asphuis impune= pensionarilor să răzuiască lemn de (ăcan=1 de= unde #i numele& <ormula face #coală& în *.>* * Gruxelles este dotat cu un 3uchthuNs unde să-îO racii fac posta!uri& In <ran"a primul azil %eneral destinat internării săracilor a fost creat l0J DEon în *.*,& :poi o seamă de decrete re%ale adresate tri(unalului în *.>> #i ;odul 6ic$aud din *.>4 prescriu ) fără prea mult succes e drept ) înc$iderea cer#etorilor din ora#e1 ceea ce se încearcă la Paris prin crearea unui azil %eneral în *.@.4-& Fase ani mai tîrziu un edict
= Demn exotic de culoare ro#ietică din rume%u#ul căruia se o("ine prin fier(ere un colorant ro#u&
9N . tr.:. R SR . .(A„.5" ' <P

ordonă înfiin"area unui azil %eneral în 8toate ora#ele #i marile (ur%uri9 ale re%atului& ;ea mai amplă difuzare a acestor a#ezăminte !a cunoa#te <ran"a anilor *.-/& în :n%lia la sfir#itul secolului al XVI-lea existau case de corec"ie fie municipale fie de comitat a#a-numitele 9rideOels" C sută de ani mai tîrzju apar însă casele de muncă municipale Vor houses' a căror instituire %eneralizată se decretează în *K>> printr-un &ct al lui 'eor%e I& Internarea săracilor în Vor houses nu-i o(li%atorie dar cel care refuză să intre este pri!at de ajutoarele paro$iale distri(uite prin O0erseers' cer#etoria rămînînd în continuare interzisă& De asemenea 8case de corec"ie9 (UuchthJduser! pentru cei 8fără muncă9 se desc$id la Aam(ur% în *.>/ la Gasel în *..K la Greslau în *..- la <ran\furt #i la 7pandau în *.-, la 3(Oni%s(er% în *.4*& Ele se !or înmul"i în Europa de nord în cursul secolului al XVIII-lea9& 5u-i întîmplător faptul că formula înc$iderii săracilor s-a născut în perioada cea mai acti!ă a celor două reforme reli%ioase& Desi%ur aspectele i%ienice politice #i economice ale acestei lupte împotri!a !a%a(ondajului sunt e!idente1 este !or(a de asanarea ora#elor prin diminuarea !ectorilor de conta%iune de reducerea trupei de insti%atori poten"iali la re!oltă de remedierea #omajului de folosirea în produc"ie #i 8lucrări pu(lice9 a unei mîini de lucru disponi(ile& Dar e !or(a în #i mai mare măsură de o operă cu implica"ie morală #i reli%ioasă& 7ărăcia decăzînd acum de la no(le"ea de odinioară iar suspiciunea fa"ă de săraci de!enind o re%ulă săracii nu mai sunt considera"i ni#te trimi#i ai lui Dumnezeu 8ca #i cum scrie în *@>. Vi!es în $e sub0entionem pauperum (RDespre ajutorarea săracilorS) ;ristos ar recunoa#te drept ai săi ni#te calici atît de străini de mora!urile #i !ia"a de sfin"enie pe care ne-a propo!ăduit-o*//I9 Dimpotri!ă sus"ine un ar$iepiscop din ?ours în *.K/ ei sunt 8drojdia #i scursura so-+KK cietă"ii nu atît prin mizeriile trupe#ti de care

tre(uie să ne fie */* milă cît prin cele spirituale care ne în%rozesc 9& ?rîndă!ia lene#ilor #i păcatele ce iz!orăsc de aici atra% mînia lui Dumnezeu1 s-ar putea ca el să pedepsească "ările care le tolerează& Edictul din *.@. înfiin"înd azilul %eneral de la Paris declară în această pri!in"ă1 8Destră(ălarea cer#etorilor a atins culmea prin îndărătnicia nenorocită cu care se dedau la tot soiul de nele%iuiri atră%înd astfel (lestemul lui Dumnezeu pretutindenea unde Waceste nele%iuiriX rămîn nepedepsite*/>&9 ;u un secol în urmă ;al!in afirma că a refuza să munce#ti înseamnă a-* sfida pe Eternul părinte #i 8a încerca peste măsură ră(darea #i puterea lui Dumnezeu*/+9& Pentru trîntorii înrăi"i casa de muncă silnică reprezintă o dreaptă #i meritată 8pedeapsă9 iar pentru to"i ex-cer#etorii înc$i#i acolo ea este un mijloc de iz(ă!ire& De aceea nici nu se poate lipsi de & stîlpi ai infamiei car cane temni"e #i carcere9 a#a cum pre!ede articolul XII din edictul de înfiin"are a azilului %eneral de la Paris*/,& în afară de aceasta precizează re%ulamentul acestui azil1 8WPensionarii azilurilorX !or fi pu#i la muncă !reme cît mai îndelun%ată #i la lucrările cele mai %rele pe măsura în%ăduită de puterile lor #i de locurile unde se !or afla*/@&9 ?rîndă!ia fiind mama tuturor !iciilor terapeuticile care o com(at #i care constituie forme de educare #i de peniten"ă nu pot fi niciodată a(uzi!e& Da acea ?asphuis' din :msterdam să racul care refuza să muncească era înc$is în tr-un (eci ce se umplea încet cu apă& 5u scăpa de înec dacă nu ac"iona fără întrerupere o pompă& :cest tratament era menit să-i des c$idă pofta de muncă*/.& e 6uncilor isto!itoare cu scop educati! sau sal!ator era important să li se adau%e #i o +K-

I

instruire reli%ioasă& 7ăracii tre(uiau adu#i aau readu#i în interiorul spa"iului cre#tin cu ajutorul unei cate$eze intensi!e #i a unei existente mona$ale& ;er#etorii interna"i sunt constrîn#i într-ade!ăr la o !ia"ă mîn0stirească ritmată de o practică ri%uroasă "elul fiind acela 8de a pune ordine în $rana WlorX spirituală9 cum spuneau rectorii ;arită"ii= din DEon*/K& :dolescen"ii #i adul"ii din azile în!a"ă cate$ismul su( îndrumarea unor preo"i anume însărcina"i cu această misiune& 2e%ulamentele precizează litur%$iile spo!edirile #i împărtă#irile o(li%atorii #i alternan"a muncii #i a ru%ăciunii& C(iecti!ele #i metodele sunt identice #i în "ările protestante& Da casa de corec"ie din Aam(ur% (Uuchthaus!' un director !e%$ează ca 8to"i cei afla"i în casă să-#i îndeplinească îndatoririle #i să fie lămuri"i care sunt aceste îndatoriri9& Da Vor.chouse din PlEmout$ un schoolmaster 8pios so(ru #i demn9 prezidează ru%ăciunile de diminea"ă #i de seară& In zilele de săr(ătoare #i în fiecare sîm(ătă după amiază el îi ini"iază pe interna"i întru cunoa#terea 8elementelor fundamentale ale reli%iei protestante*/-9& 7-ar putea ca în "ările catolice o(iecti!ele reli%ioase ale caselor de izolare să fi fost impuse cu mai multă stricte"e decît în "ările protestante& 6& <oucault care su%erează această nuan"ă citează ca ar%ument o predică re!elatoare a sfîntului Vincent de Paul care î#i află locul #i în studiul nostru1 8Velul principal pentru care s-a în%ăduit să retra%em aici în afara z(uciumului din lumea asta mare unele persoane #i să le adăpostim ca pensionari în această solitudine Wazilul %eneralX nu era altul decît acela de a le depărta de ro(ia păcatului #i de osînda !e#nică dîndu-le astfel putin"a de
= Crdin reli%ios catolic întemeiat în secolul al

XVI-lea& (5?& tr&)&

f - JA J-

a se (ucura de o mul"umire deplină în această !ia"ă ca #i în cealaltă */4 &&&9 De fapt în <ran"a mediile pioase #i mai ales compania 7fîntului sacrament ) de care era le%at Vincent de Paul ) au contri(uit poate mai mult decît autorită"ile ci!ile la crearea #i înmul"irea caselor de izolare& 6ai mul"i mem(ri influen"i ai companiei au lucrat la realizarea celei din Paris& In plus sec"iilor locale ale acestei soeietă"i pioase li se datorează crearea unor aziluri %enerale la Crleans la 6arsilia la :n%ouleme& Da sf0r#itul secolului ele au sprijinit ac"iunea întreprinsă de trei iezui"i (printre care părintele 'ue!arre autorul unei (ro#uri cu titlul #er)etoria abolit(!' care au stră(ătut <ran"a creînd aziluri %enerale după o metodă denumită =( la capucine-" 7e or%aniza o misiune se insista acolo asupra necesită"ii de a-i înc$ide pe săraci se făceau eoleste timp de trei zile& Produsul acestei colecte permitea demarajul institu"iei dona"ii #i le%ate asi%urînd în continuare men"inerea ei**/& ;rearea azilurilor %enerale (unde săracii #i ne (unii trăiau deseori laolaltă) a a#a-numitelor Uuchth(user #i Vor houses ne dez!ăluie in ten"ia lar% cuprinzătoare de încadrare a unei societă"i eare prin !răjitorii ereticii !a%a (onzii #i ne(unii ei ca #i prin săr(ătorile 6pă%îne9 #i prin (lasfemiile ei e!ada în mod con stant din normele prescrise& Ln proces %eneral de e!an%$elizare de moralizare #i de unificare amplificat peste măsură o dată cu cele două reforme tinde să disciplineze de acum înainte B ni#te popula"ii care pînă atunci trăiseră în tr-un fel de li(ertate 8săl(atică9& :ceastă mă sură %enerală pe care am explicat-o printr-o mare frică de ordin cultural ne permite acum 1 să în"ele%em mai (ine #i cauzele #i scopul !înătorii de !răjitori #i de !răjitoare asupra că reia tre(uie să re!enim o ;lipă în cadrul unei explica"ii %lo(ale& SN" J-/

Pe plan local încetarea persecu"iei a putut fi pro!ocată de o dezor%anizare %ra!ă a existen"ei cotidiene1 astfel în Duxem(ur% #i în episcopatul de Gasel supuse jafurilor soldă"imii în timpul 2ăz(oiului de ?reizeci de ani& Justi"ia s-a aflat paralizată iar locuitorii au început să se teamă mai mult de militari #i !a%a(onzi decît de !răjitorie& Dumea a!ea o altă pricină de în%rijorare& Pe de altă parte este posi(il -) dar ne permite oare documenta"ia să #i !erificăm aceastaB ) ca pe alocuri re!oltele rurale din secolele XVI-XVII să fi ser!it ca deri!ati! al unei a%resi!ită"i "ărăne#ti care altminteri s-ar fi îndreptat împotri!a autorilor de maleficii& Cricum este imposi(il să nu su(liniem coinciden"a cronolo%ică la scară europeană între timpul re!oltelor #i cel al o(sesiei !răjitoriei& ;ele două fenomene trimit coneomitent la aceea#i lipsă de securitate ontolo%ică pe care o resimte o societate ce se crede primejduită& In consecin"ă pe un plan %eneral #i "inînd seama de ine!ita(ilele cazuri particulare mai mult sau mai pu"in a(erante putem conc$ide că reprimareB !răjitoriei s-a năruit atunci eînd a scăzut #i frica la diferitele ni!eluri sociale& Fi această calmare dacă e s-o pri!im de aproape s-a produs înainte de marile sc$im(ări de ordin le%islati! înainte de marile ameliorări medicale înainte de triumful #tiin"ei& 7implifieînd desi%ur dar cu %rija de a nu lua în considerare numai popula"ia rurală sau numai elita ur(ană am putea spune că persecu"ia s-a domolit atunci cînd "ăranul s-a temut mai pu"in de !răjitor iar oamenii puterii de 7atan amîndouă aceste spaime slă(ind mai mult sau mai pu"in concomitent& Da ni!el "ărănesc sta(ilizarea pre"urilor după iure#ul din secolul al XVI-lea #i sta%narea demo%rafică din secolul al XVII-lea au adus desi%ur o relati!ă u#urare materială& Dar în acela#i timp au intrat în joc efectele sesurizante ale unei mai stricte încadrări exercitate de Giserică #i de 7tat& 8Crdinea morală9

oricît de coerciti!ă ar fi fost a diminuat pro(a(il tensiunile în interiorul satelor #i a reprimat tendin"ele de!ia"ioniste& Docuitorul de la "ară (#i cu atît mai mult cel de la ora#) tre(uie să se fi sim"it mai protejat mai ocrotit decît înainte !reme& Ipoteza mea este a#adar că un control mai strict al !ie"ii cotidiene exercitat de un stat mai (ine înarmat #i de o reli%ie mai autoritară au diminuat într-o oarecare măsură teama de maleficii& Incepînd de prin *.@/ acultura"ia intensi!ă condusă de cele două reforme fiecare pe terenul ei o("inuse deja efecte sim"itoare& ;ultul se modificase #i se spiritualizase ru%ăciunea se intensificase pastorii erau mai respecta"i #i mai respecta(ili& 7atan (ătuse în retra%ereJ puterea sa #i cea a pretin#ilor săi adep"i se deza%re%ase& Pe pămînt catolic ca #i pe pămînt protestant preotul de!enise într-o mai mare măsură decît pe !remuri un îndrumător al popula"iei& Vrăjitorii #i prezicătorii au fost mar%inaliza"i& In acela#i timp cultura diri%uitoare se decontracta& ;u 6ontai%ne #i 6ale(ranc$e ea inau%ura critica ima%ina"iei& Lnii medici descriau melancolia posedările de către dia!ol #i o(sesiile demoniace ca maladii mentale***& C dată cu 'alilei #i Descartes pro%resează ideea că lumea ascultă de le%i ra"ionale**>& 2& 6androu #i 3& ?$omas au desi%ur dreptate cînd pun accentul pe această transformare treptată a utilajului mental în mediile luminate& Dar la aceasta s-au adău%at #i alte elemente care au determinat replierea fricii de dia!ol cît #i de o cultură săl(atică #i primejdioasă& 7fîr#itul atît de temut al lumii tot nu sosea& Pericolul turcesc se atenua& Da capătul unor răz(oaie isto!itoare #i prin for"a lucrurilor lumea se o(i#nuia cu ereticii #i o$iar dacă ace#tia erau com(ătu"i în continuare în interiorul frontierelor cu cei din exterior se sta(ileau rela"ii diplomatice #i c$iar alian"e& In %eneral lumea a o(osit tot căutîndu-i pe du#manii lui Dumnezeu1 arcurile prea încordate sfîr#esc prin a se uza&

După *.@/ cele două reforme #i-au pierdut suflul #i-#i puteau în%ădui de acum înainte o alură de croazieră& In cercurile suspuse se #tia că autorită"ile ci!ile #i reli%ioase stăpînesc situa"ia mai (ine ca odinioară& 7u( influen"a cate$ezei 8pă%înismul9 era constrîns să (ată în retra%ere& în fine o cultură care în epoca umanismului se sim"ise !ulnera(ilă #i am(i%uă î#i consolida acum structura #i fundamentul datorită cole%iilor care îi asi%urau deopotri!ă un filtru ideolo%ic #i difuzarea& 5u mai tre(uia să se teamă de asaltul for"elor necontrolate& 7atan nu era ne%at dar treptat ajun%ea să fie stăpînit& 5u-i a#adar cîtu#i de pu"in surprinzător dacă în a doua jumătate a secolului al XVII-lea teama de Judecata de apoi #i de turci procesele de !răjitorie răz(oaiele reli%ioase antiiudaismul s-au epuizat simultan1 o eroare par"ială se strecurase în dia%nostic #i frica fusese mai mare decît amenin"area& Cfensi!a %eneralizată a Du#manului preludiu la sfîr#itul !eacurilor nu se produsese #i nimeni nu mai putea spune cînd !a a!ea loc& C cetate care se crezuse asediată se demo(iliza&

ii ii
An

a

N1TE

;:PI?CDLD VI

& De mEt$e des terreurs de lOan mii9 în Les 3erreurs de Van ;666' Paris *4K. p& >*)>4& *& D& '2CDE;3I &-& Le >iecle de lJan mii' Paris *4K+ p& >*,& *& Ibid"' p& *4>)*4,& *& Poesie laiine chrtlienne du IoNen &1e (III-^)XV-e siecle) texte culese traduse #i consemnate de A& 7PI?M6LDDE2 ?ournai *4K* p& *@ >+ +4* ,,K @.+& *& <r& 2:PP ?C.orme el ?e.ormation C >trasbour1" ,1lise el sociale dans le diocese de >lrasbour1' Paris *4K,& p& *./& *& &*& ALIMI5': Le $eclin du IoNen &1e' *4.K p& +,& *& E& 6:DE LJ&rt reli1ieuK de la .in du IoNen &1e en @rance' *4>@ p& ,,/& *& E& DED:2LEDDE &&& LJ,1liseau lempsdu Grand >chisme' ?ournai *4., II p& ->K& */& $ans lJatlente de $ieu' Paris *4K+ p& @.& Din această carte am împrumutat titlulB capitolului& */& Prefa"ă la A& *57?I?C2I7 #i J& 7P2E5'E2 Le Iarteau &&& p& @4& */& 2ezum mai jos nota >. despre cartea XX din #etatea lui $umne%eu in#,u0res de sainl &u1ustin (ed& GardE trad& franc& ;om(es) Descl.e de GrouPer *4./ t& XXXVII p& K.-)KK/& */& ;f& cap& @& */& Gr& Q& G:DD & Great ,Kpeclation' DeEde *4K@& mai ales p& >)+ *./)*KK& */& ;f& articolul lui J& 7e%uE 8Des non-conformismes reli%i eux9 în lJPisloire des reli1ions' Pleiade II p& *>>4)*+/+& */& ;f& mai sus cap& ,& */& 2apel util al acestor texte în J& <CL25EE Le +u1ement dernier dJapres le 0ilrail de #outances' Paris *4., p& >4)@-& <Q%

*& Ed& PC'5C5 LJ&n miile' Paris *4,K p& XIV& *& '& DLGr LJ&n mii' Paris *4.K p& 4& 'f& #i P& 2I;AE

G& :LGE5:7 #i 2& 2I;:2D LJ,1lise el la ?enaissance' Paris-?ournai *4@* p& +.,& *-& J& <CL25EE Le +u1ement dernier"""' p& *..) *.K& *-& Pentru totcepri!e#temilenarismulportu%$ez #ipărintele Vieira cf& 2& ;:5?ED Prophclisme et messianisme dans lJ#,u0re dJ&" Viera' Paris *4./& ;ele două lucrări principale ale lui Viera sunt Pisloria do .uiuro #i #lauis prophetarum" *-& ?rupul re%elui 7e(astian a fost re%ăsit la 2a(at în *4@K& *-& ;:5?ED Prophetisme """' p& */*& *-& Ibid"' p& *,.& *-& Despre importan"a acordată profe"iilor lui Daniel în 'ermania sec& XVI cf& J& DEGE:L >al0ator mundi' I p& @>@)@+,& *-& Gr& Q& G:DD : Greal ,Kpeclaiion' p& >4)+/ +-) +4 #i 4K& *-& D& QEI57?EI5 >a0onarole et @lorence\ prophitie et patriotisme ( la ?enaissance' Paris *4K+& >K& Ibid"' p& -.& >K& Ibid"' p& -4& >K& Ibid"' p& */* & >K& ;itat în Ibid"' p& *,-)*@/ Prediche sopra &11eo' dec& *,4,& >K& 6& 6:A5-DC? #hristophe #olomb' Paris *4./ ie *@/& în le%ătură cu aspectele esc$atolo%ice ale descoperirii #i ale misiunilor In :merica cf& 2& 2I;A:2D La =#onHuite spirituelle- du IeKiHue' Paris *4++& 6& G:?:IDDC5 85ou!eau 6onde et fin du monde9 în lJ,ducation na2ionale' dec& *4@> nr& +>J 8E!an%elisme et millenarisme au 5ou!eau 6onde9 în #ourants reli1ieuK et humanisme ( la .in du XV-e et au debut du XVI-esiecle' Paris *4@4 J P& D& PAED:5 3he Iillenium ]in1dom o. the @ranciscans in the TeO Vorld' Ger\eleE *4@.1 J& D:<:rE Quet%alcoatl et Guadalupe" ,schalolo1ie et histoire du IeKiHue' Dille *4K> I p& *+@) *4/J 8De 6essie dans le monde i(eriHue9& în Ielan1es de la #asa de Vel(%Hue%' VII *4K* p& *.,)*-+& ++& ;f& 6& G:?:IDDC5 #i :& 7:I5?-DL Las #asas et la de.ense des Indiens' Paris *4K* în special p& ,* #i >.>& ++& 6& DL?AE2 Propos de table' ed& '& Grunot Paris *-,, p& >K.)>K4& ++& Ibid"' p& >K,)>K@& ++& A& GLDDI5'E2 #ent >ermons sur lJ&pocalNpse de +esus-#hrist' ed& Jean ;respin 'ene!e *@@- prefa"ă& ++& ;itat în D& 3C25 $as 3hema des <un1slen 3a1es in der dcutschen Literalur des 47 +ahrhunderts' ?u(in%en *4@K p& *.& ++& Ibid"' p& >.)>K& ++& ;itat în Gr& Q& G:DD & Great ,Kpecialion' p& >-) >4& 2& G:X?E2 3he >aints """ ?est' p& -+K #i K4*& ++& ;itat în ibid"J 2& 7IGGE7 3he 9rides Lon1in1 .or her 9ride1roomes >econd #ornin1' *.+- p& +,& U7/& 2especti! I Ioan II *- #i Pa!el epistolă către tesalo*@ niceni II +),&

*-&

;f& :& ;A:7?ED 8DO:pocalEpse en *@//9 in 9iblioIheHue dJhumanisme el ?enaissance' t& XIV (6elan%es :& 2enaudet) *4@> p& *>,)*,/& ,*& J& ;AC;AEr2:7 Le 3heCtre reli1ieuK en >a0oie au XVI-e silele' 'ene!e *4K* p& >,& au temps du Grand ,*& '& DLGr LJ&n mii' p& */ ,*& E& DED:2LEDDE &&& LJ,1lise >chisme """" II p& .,/& ,*& J& P2EL77 $te Vorstellun1en 0om &nticltrist imsp(leren Iiltelalter' Deipzi% *4/. p& >-& ,'& J& J:577E5 La #i0ilisalion en &llema1ne """' VI p& >+/)>+*8 ,K& D& 3C25 $as 3hema &&& p& .,& ,K& LJ&ltesa dellJel( nuo0a nella spirilualil( della .ine del Iedioe0o' ?odi *4.> comunicarea lui E& DED:2LEDDE p& @+& 2epu(licare în E& DED:2LEDDE La Pieli populain au IoNen &1e' ?orino *4K@& " ,K& J& J:577E5D a #i0ilisalion en &llema1ne """" VI pi >+*)>+>& i ,K& D& <EGV2E #i A&-J& 6:2?I5 LJ&pparition du li0rai Paris *4@- p& *-*& Jt ,K& E& 6:DE LJ&rt reli1ieuK de la .in du IoNen &1e """' * pj ,,>),,+& ,K& D& <EGV2E #i A&-J& 6:2?I5 LJ&pparilion du li0re' p& +-*)+->& ,K& A& M:A25? $ans lJattente de $ieu' p& @.)@K& ,K& 2& ':2;I:-VIDDC7D:D: ?aices historicas del luteranismo' 6adrid *4.4 p& >+.& ,K& D& 3C25 $as 3hema"""' p& @K& ,K& E&-D& EI7E57?EI5 8Da!enement de lOimprimerie et la 2eforme9 in &nnales' ,">"#"' no!&)dec& *4K* p& *+@@ corectat de 2& ':2;I:-VIDDC7D:D: ?aices"""' p& >-.S ,K& E& 6:DE LJ&rt reli1ieuK de la .in du IoNen &1e """Ic" p& ,,,& jt,K& Ibid"' p& ,,-& ) ,K& Ibld"' p& *@.& @,K& A& QCD<<DI5 $ie ]unst &lbrecht $iirers' 6imc$enS& *4/@ p& ,@& 'X X ,K& J& DEGE:L >al0ator mundi"""' I p& ,K@& Desprea#teptările apocaliptice în epoca 2ena#terii !& #i importanta lucrarea lui ;l&-'& DLGCI7 La #onception de lJhisloire de @rance au XVI-e siecle (*@./)*.*/) Paris *4KK p& +-K) @-+& ,K& '& <2:5;:7?ED =UnepeintureanliUrttiHue( Venise:-' in &nnales' ,">"#"' jan!&)fe!& *4.@ p& *.& D7" Ibid"' id" ,K& P$& G2:L57?EI5 8:rtistes allemands et flamands ă la fin du 6oEen :%e9 în &nnales ,">"#"' jan!&)fe!& *4K/ p& >>-& ,K& P& de VCC'A? LJPirtsie de +ean Pus' Dou!ain *4./ p& >,)>4& ,K& Ibid"' p" +,K& ,K& Ibld., p. <%O. ,K& Ibld., p. PQTP=. <QO

,*&

E& DED:2LEDDE LJ,1lisc au temps du Grand >chis me"""' II( p& .,>& .4& Opera omnia' Vene"ia *K,@ III( p& *+-& .4& :ceste informa"ii #i cele următoare în <:'E7 Pistoire de saint Vincent @crrier' ; !oi& Dou!ain-Paris $=&$" I( p. +>/)++@& .4& Ibid"' p& +**)+*>& .4& Ibid"' p& +>,& .4& D& PCDl:3CV Pisloire de LJ&nlisemitisme' ; !oi& Paris *4.*1 II p& *..& K@& Ibid"' p& *K+& K'& în :n%lia secolului al XVII-lea constatăm o concomi tentă (#i fără îndoială o interac"iune) între a#teptări apo caliptice cre#tine #i mesianism iudaic1 Gr& Q& G:DD & Great ,Kpeclalion' p& *K-)*K4& KK& ;f& D& QEI57?EI5 >a0onarole et@lorencc' p& +,+) <%5. :cest ta(lou se află la <o%% 6useum of :rt Lni!ersitatea Aar!ard& KK& Ibid"' p& >.*)+.,& KK& ;itat în ibid"' p& +@.& KK& D& ;:5?I6C2I ,retici ilaliani del #inHuecenlo'@i3en%e' *4.K p& **& KK& 2& ':2;I:-VIDDC7D:D: ?aiccs """' p& >+@& KK& Luthers Ver e (ed& Qeimar) VI p& ,@,& -+& Ibid"' XI' > p& +-/ ;f& J& DEGE:L >al0ator mundi"""' I p& @>K)@>-& -+& Ibid"\ $eutsche 9ibel' VII p& ,*.& -+& 6& DL?AE2 Propos de table' p& >K@)>K.& -+& Ibid"' p& >K.& ;f& mai %eneral asupra acestei pro(leme Q& PEL;3E2? $ie Grosse Vende\ das apo alNptische >aeculum und Luther' Aam(ur% *4,4& -+& J& J:577E5 LJ&llema1ne et la ?e.orme' VI p& +4,& -+& Ibid"' p& +4@& -+& ;f& J& DEGE:L >al0ator mundi' I p& @>-)@>4 #i II p& -,.)-,K& -+& 3 rois Li0res des Huatre empires sou0erains """' 'ene!e *@@K p& **,& ;itat în ;l&-'& DLGCI7 La #onception """' p& ,+4& -+& ;l&-'& DLGCI7 La #onceplion'"""' p& ,>@1 -+& ,p/tres et ,0an1iles pour Ies cinHuante et deuK sepmaines de Van (*@>+)1 87eptieme dimanc$e apres la Pentcoste&9 ;f& J& GCI77E? 8Des Epîtres et E!an%iles pour Ies cinHnante et deux sepmaines de Pan par Defe!re Etaples9 în Platon et &rislote ( la ?enaissance' Paris *4K. p& -@& -+& J& ;:DVI5 >ermons sur Ies deuK epistres de sainct Paul ( 3imothee' et sur lJepistre ( 3ite' 'ene!e *@.+ p& @/>) @/+& -+& #hristianismi restilutio' retip& la 5ilrn(er% în *K4* a edi"iei de la Vicna din *@@+ II cap& I p& +--),*/ =$e orbis pcrdilione-" -+& Ducrare pu(licată la 'ene!a in *@@/& :ici p& >/+) >/K Viret ii îndeamnă pe cre#tini să se lepede de orice preocu pare pămintească& 86onde 0 lOempire9 înseamnă 8lume care seînrăieste9& ;f& ;l&-'& DLGCI7 La #onception """" p& ,,+) <QP %O5. ' 7 R R 7 A

.4&

Irl7 M! I

II

$euK >ermons de la .in da siecle et du<u1emenl ( oenir de "V">"+"#h"' 'ene!e (;respin) *@@K p& +-& 4.& :& ;A:7?ED 8DO:pocalEpse de *@// &&&9 p& *+*)*+.& +-& 6& G:?:IDDC5 ,rasme et lJ,spa1ne """' mai ales p& (e-) .4& 44& 2& 2CL77:? Li0re de lJestat et mutaiion des temps prounant par authorite% de lJ,crilure et par raisons aslrolo1ales la .in du monde estre prochaine' DEon *@@/ p& -.& *//& '& PLEDDI-6:E7?2EDDI Un 1rand prelat en ?ussie au XV-e siecleS Gennadi<' arche0eHue de To01orod' Vincennes *4K/ p& ..& *//& :& P:2I7 (,a0res' II p& Vll-e& în #atecismo cristiana U (*@@-) ;arranza se întristează consta tînd că sifilisul trimis OJ de Dumnezeu pentru a-i pedepsi pe !icio#i nu mai pro!oacă& i nici teamă nici dez%ust& *//& $" $U 6C5? #orps uni0ersel dtplomatiHue du droltE des 1ens """' :msterdam *K>- V partea I' p& +jj),*& *//& <r& I7:6GE2? ?ecueil des ancienncs lois .rancaises' Paris *->4 XIV p& *+@& *//& J& GCDI5 $emonomanie des sorciers' Paris *@-/ p& *> r` *//& A& I57?I?C2I7 #i J& 7P2E5'E2 Le Iarteau des sorcUres' p& >./& $&G. E& <C27r?A La 3ra1edie .rancaise de +odelle ( #ornei(fe(*@@+)*../) Le theme de la 0en1eance' Paris *4.> p& >@/& #." #i +" ?2E5ED LJ,lement bibliHue dans Vceu0re poiiiHue dJ&1rippa dJ&ubi1ne' Paris *4/, maialesp& ++)+.& $&P. Ed& din *4.* Paris p& >+& $&Q. :& dO:LGI'5E Les 3ra1iHues' VI !ersurilelCK@)*/K4& */4& Ibid"' !ersurile **>4)**+/& */4& Ibid"' !ersurile **+*)**+>& */4& E& DE7;A:6P7 #,u0res completes' VII p& **,)**@& (alada 6;;XD& */4& 6& DL?AE2 ,Khorlalion ( la priere contre le 3urc' ed& Da(or et <ides 'ene!e *4@K #i urm& VII p& >K.& */4& ;ontri(u"ia lui Q& <2LAC<< la lucrarea Prophetes et sorciers auK PaNs-9as (in curs de apari"ie)& */4& E& P:5C<73r ,ssaisdJiconolo1ie' Paris *4.K p& **@ ) *+/& */4& 'E27C5 $e distinctione 0erarum 0isionum a .alsis\ Opera' I p& ,** ;f& J& ALIMI5': Le Iec lin """' p& >/>& */4& P& VI2E? ic Ionde ( lJemptre &&& p& >/K& */4& ;itat în E& DED:2LEDDE LJ,1liseaa temps duGrand >chisme' II p& -4,)-4@& */4& 3raicle de la co1noissance de $ieu' Paris *.>@ p& @4) ./& ;f& ca #i pentru textul următor <r& D:PD:5;AE ?eli1ion' cullure et societe dans le discours apolo1etiHue de la thiolo1ie re.ormee en @rance au XVII-e siecle (4L75 )4576!' teză de doctorat (8III-e cEcle9) Paris IV *4K@ p& >> #i >>+& */4& '& P:;:2D 3heolo1ie naiurelle """' ed& 5iort *./. p& ,@-& i' S X */4& P& VI2E? Le Ionde ( .empire ""'' p& >/+)>ff,Jn7 */4& Ibid"' p& >/K& &dJ&U <QO

4.&

edifia adău%ită DEon *.,K I p& */.& *>>& Ibid"' p& *//)*/*& *>>& :lfons X 8în"eleptul9 (*>>*)*>-,) su( îndrumarea căruia au fost redactate 8?a(elele alp$onsine9& $.G. ;$r& ;CDC6G #,u0res' prezentare #i traducere de :l& ;iorănescu Paris *4.* p& +//& 2ămîne desc$isă pro(lema dea #ti dacă 'ristofor ;olum( a#tepta la capătul celor K/// de ani Judecata de apoi sau millcnium-ul" *>K& #i" mai sus& *>K& P& VI2E? Le Ionde ( Vempire """" p" >/K& *>K& 2& 2CL77:? Li0re de lJcslat el mutation """' p& -.& *>K& P& >+) >,& e $<$. P& */& 1 $<.. ;f& cap& >& I $<<. Ibid"' E& D:G2CL77E LJ@"ntrce de >aturne """" p& K I n. .$. O $<%. ;$r& A*DD &ntichrisl in >e0enteenth-#cnturN ,n1land' Dondon *4K* p& >@& $<5. Ibid"' p& >.& $<G. Gr& `V& G:DD & Great ,Kpcclation' în special p& **@) *>@& *+K& Ibid"' p& >& *+K& D& 3C25 $as 3hema"""' p& @K& Despre temerile esc$atolo%ice în cea de a doua jumătate a secolului al XVI-lea #i la începutul celui deal XVII-lea cf& J& J:577E5 La #i0ilisation en &ltema1ne """' VI p& +4,),/>& *+K& ;f& ;l&-'& DLGC*7 La #onception """' p" @*/) @*.& *+K& ;$r& AIDD &ntichrisl"""' p& *K n& @& *+K& Ibid"' p" *.& *+K& DLPDE77I7-6C25:r Le INstere """' (ed& 7aumur *.**) p& ./.& *+K& II& 76I?A >ermons\ *.+* p& ,*.1 citat în ;$r& AIDD &ntichrlsl """' p& +>& *+K& ;$r& AIDD &ntichrist """' p" *K n& @& *+K& ;itat în Gr& Q& G:DD & Great ,Kpeclation' p" *K& *+K& Despre toate acestea ibid"' p& +. #i -4)4/& *+K& ;itat în ibid"' p& 4/& Q& :DEX:5DE2 $oomsdaN' p& >@ în ?ccreations Oith tlie Iuses' *.+K& *+K& ;itat în ibid"' p& 4.& ?$& :D:67 : #ommcnlan< """ upon the $i0inesecond,pistle """ Orilten bN the 9lessed &postle >i" Pcter' *.++ p& **+-& *+K& Ibid"' p& *//)*/* #i */.& *+K& J& J:577E5 La #i0ilisaiion en &llema1ne """' VI p& +4@)+4.& *+K& <I& de 2:E6C5D LJ&ntichrist' DEon *@4K p& *+>& ;itat în ;l&-'& DLGC*7 La #onception """' p& @>-& *+K& Prima edi"ie din $e &nlichrislo de 6al!enda a apărut în *./,& LJ&pocalNpse a0ec une eKplication de Gossuet da<Q= tează din *.-4&

*>>& *>>&

Ibid"' p& +,K& ?& 6:DVE5D: $e &ntichristo" 7e folose#te a ici

CAPITOLUL 4II

*& *&

J& DEV2C5 Le $iabledans lJart' Paris *4+@ p& *,)*-& ;f& J& DE 'C<<9 La #i0ilisalion de lJOccident medie0al' icono%rafiile din p& >+>)>++& *& r& DE<EV2E LJ,lucidarium etles lucidaires' Paris *4@,& *& Ibid"' p& *./)*K*& *& E& 6:DE LJ&rt reli1ieuK ( la .in du IoNen &1e' p& ,.-& *& Ibid"' p& ,.K),.-& în această pri!in"ă tre(uie corectat E& 60leJcf& >omme theolo1iHue' supliment la partea a III-a c$est& X;VII art& II& *& Ibid"' p" ,.>),.K& -& Ibid"' p" ,.-& -& Despre cotitura artei după ;iuma 5ea%ră cf& 6& 6EI77 Painiin1 in @lorence and >ienna a.ler the 9lac $eath' Princeton *4@*& */& E& 6:DE LJ&rt reli1ieuK"""' p& ,.-),.4& */& Ibid"' p" ,.4),K*& */& 3unst$istorisc$es 6useum din Viena #i 7tedelij\ 6useum !oor 7clione 3unsten din Gru%%e& */& 6useu de :rte :nti%ua dOn Disa(ona& 2eproducere în ,ncNclopaedia Vnioersalis' V& p& ,>,),>@& \D" J& G:D?2L7:I?I7 Le IoNen &1e .antastiHue' Paris& *4@@ mai ales p& *@+ *., *.4 *-K& ti

O

*@& *@& *@& *@& *@&

+-K& f=

Ibid"' p" >>4)>+>& 6useu de arte :nti%ua& A& I57?I?C2I7 #i J& 7P2E5'E2

J e Le Iarleau """' B
I

Ibid"' p& +-@)+-.& -i Ducrare redactată în prima jumătate a sec& alXV-lea& ;f& J& DE<EGV2E Les @ols et la .olie" ,tude sur les 1cnres du comiHue et la creJation litliraire en &llema1ne pendant la ?enaissance' Paris *4.- p& 4, #i *-@& *@& ;f& ibid"' mai ales p& **>&O >*& Ibid"' p" *-*)*--& .i >*& A& I57?I?C2I7 #i J& 7P2E5'E2 Le Iarleau """W p" $.P. ff>*& ; f & J & D E < E G V 2 E L e s @ o l s " " " ' p "4 / & a>*& Ibid"' p"*K4) *-+& J >*& :ceste opt extrase în ed& Da(or et <ides d # i, n u 0 r e st l ale lui Dut$er succesi!1 II p& *@>J III p& */@ #i p& *4,if II p& >K/ #i *+KJ IV p& *KK *4-)*44& =J >*& ;f& :& :'5CDE??C 87toria e non storia in <ilippii 6elantone9 în Tuo0a ?i0isla >torica' *4., XDVIII nr& @) 5*" i p& ,4*)@>- #i 8:ppunti sullO escatolo%ia in <ilippo 6elanî tone9 în 9olleltino della >ociet( di >tudi Valdesi' *4..Y DXXXVII nr& *>/ p& K)*K& U >K& ;itat în J& J:577E5 La #i0ilisation en &llema1ne """g VI p& ,,-& F >K& Ibid"' p" ,,/& 2 >K& ?oateaceste informa"ii despre satanism în teatrul %erman al epocii în Ibid"' VI succesi! p& >K@ >-4 >4* >4K #i +/4& U=&

+/&

7& G2:5? $as Tarrenschi..' reed& Aildes$eim *4.* succesi!ii)4J>KJ>.)+/J,-J.>).4J */+ J K>)--& ;f& #iJ& DE<EGV2E Les @ols &&&& p& 4-& +/& ;itat în J& J:577E5 La #i0ilisation en &llcma1ne"""' VIII p& @. +/& A& I57?I?C2I7 #i J& 7P2E5'E2 Le Iarteaa' introd& p& *K)*4& +/& Ibid"' VIII p& @@- #i >atan' col& Etudescarmelitaines *4,- (nr& >K) p& .@+& +/& ;& E& 6IDED<C2? Vitch Puntin1 in >outhOesiern GermanN' *@.>)*.-, 7tanford ;al& *4K> p& .4)K/& +/& ;itat în J& J:577E5 La #i0ilisation en &llema1ne"""' VIII p& @@-& +/& E& 6:DE LJ&rt reli1icuK ( la .in du IoNen &1e """' p& ,K*),K@& :& ?E5E5?I La Vie et la mort ( tra0ers lJceu0re du XV-e siecle' Paris *4@> p& ,+),-& +/& 2& 6:5D2CL Ia1istrais et sorciers en @rance auXVII-e siecle' Paris *4.- p& >@)@4& ;f& #i 2& rVE-PDE77I7 Essai dJanc biblio1raphie .rancaisc methodiHue et raisonn>e de la sorcellerie et de la possession demoniaHue' Paris *4// #i lucra rea colecti!ă >atan în Etudes carmelitaines p& +@>)+-@& +/& ;f& supra #i J& DEDL6E:L 8Des 2eformateurs et la superstition9 în #oli1nN et son temps' Paris *4K, p& ,,K) ,,-& +/& E& Q& 6C5?E2 8Patterns of Qitc$craft in t$e Jura9 în +ournal o. >ocial Pistorr<' !oi& V nr& * *4K* p& >/)>>& +/& ;f& mai ales ;I& 7EI'5CDDE Les ,0an1iles du diable' Paris *4.,& +/& P& J& AEDI:7 Le #he0al dJor1ueil' Paris *4K@ p& -+ ) -.& +/& J& ;:DVI5 Inslitution #hretienne' ed& J& Pannier *4.* II p& >,- (cap& V1 8De la penitence9)& +/& DED 2IC Les #ontrouerses et recherches ma1iHues &&& trad& franc de :ndre du ;$esne Paris *..* p& >>- >KK #i @@>& +/& #omment in ,pisi" ad& ,ph"' cap& II& ;f& $"3"#"' IV 8Demon9 col& ,/>),/+& +/& ?AC6:7 DO:_LI5 >omme theolo1iHue' Ia H& DXIII ) DXIV& 7L:2EM $e an1elis (cartea VII #i VIII)& $"3"#"' IV 8Demon9 col& +4. +44),//& +/& J& ;:DVI5 Institution """' II p& 4/& +/& 6:DDC5:DC 3raicte des an1es et dcmons' trad&franc de la Gorie Paris *./@ p& *K/ :& +/& P& de GE2LDDE 3r(ite des ener1umines' Paris *@44 cap& II& +/& De exemplu J& 6:DDC5:DC 3raicte des an1es """' p& *K/ :)*K/ G& +/& 6& DL?AE2 (,a0res' IV1 Une missi0e louchanl le dur li0ret contre les paNsans (*@>@) p& *4K& +/& Ibid"' XV1 #ommentaire de lJepltre aaK Galates' p& >// )=I >/>& +/& J& 6:DDC5:DC 3raicte des an1es"""' p& *K/ G& +/& 6& DL?AE2 O,u0res' IV1 $e lJautorite temporelle """' p& +-)+4& @i& J& ;:DVI5 Institulion """' p& *4/)*4*&

6& DED 2IC Les #ontro0erses """' p& >>-& &*& 6:DDC5:DC 3roicii des an1es """' p& *4> :& -K& 6& DED 2IC Les #ontro0erses """' p& *,@)*,K& ;f& #i în Ialleus' trad& :& Danet p& *,@)*,.& Le" Ibid"' id" @-& Ibid"' p& *..& -/& Ibid"' p& *.K& .*& Ibid"' p& *.-& .*& Ibid"' p& *.-)*K/& .*& Ibid"' p& *K>)*K+& .*& A& I57OQ?C2I7 #i J& 7P2E5'E2 Le Iarleau """" p& *K>& .*& 6& DED 2IC Les #ontro0erses """' p& *-.& .*& Ibid"' p& *4+)*4.& Le Iarteau """' p& +>K)++. (împo tri!a lui #anon episcopi!" .*& Ibid"' p& >** #i >+,& Le Iarleau """' p& >,@)>,.& .*& J& GCDI5 $emonomanie """' p& */> G& .*& 6& DED 2IC Les #ontro0erses """' p& >>4& .*& Ibid"' p& >+@& .*& Ibid"' p& >+@& .*& Ibid"' p& >+.& .*& Ibid"' p& >+K& .*& Ibid"' p& @@+)@@,& .*& Ibid"' p& >,*& .*& Ibid"' p& >,*& .*& J& 6:DDC5:DC 3raicti des an1es"""' p& >*. :& .*& 6& DL?AE2 (,u0res' VII p& *>*& .*& Cf& mai sus pp& +4),/& .*& E& DE 2Cr-D:DL2IE Pistotre du climat depuis Van mll' Paris *4.K p& *@@)*@.& .*& A& I57?I?C2I7 #i J& 7P2E5'E2 Le Iarleau """' p& >++ 54" Ibid"' id" .*& Ibid"' p& >+>& .*& Ibid"' p& >+@& .*& ;f& pentru sec& XV J& ALIMI5': Le $eclin """' p& >@@)>@.& 6artin Defranc autorul lucrării #hampion des dames (*,,/) 'erson 5i\olaiis ;usanus atri(uie demonului 8[nc$ipuirile9 !răjitoarelor sau leziunile cere(rale care de termină credulitatea lor& .*& 6& DL?AE2 XV #ommentaire de lJepitre auK Galates' p& >//)>/>& -K& J& ;:DVI5 Institution """" I p& .-& -K& 6& DED 2IC Les #ontro0erses """" p& *+,)*,/& -K& ;f& referin"elor date în $"3"#"' art& 8Dfemon9 c& +-, ) ,/+& -K& J& J:577E5 La #i0ilisation """" VI p& ,+K),+-& -K& Ibid"':" ,@*),@>& -K& $"3"#"' IV 8Demon9 c& +4* #i +4,& -K& $"3"#"' IV 8Demon9 c& +44),//& -K& Gi(i& mazarine ms& *++K fdS 4/ r])!]& 6ul"umesc din nou lui A& 6artin pentru a-mi fi comunicat acest document& -K& Ioan XIII *-J VII KJ XV *-)*4& -K& Ibid"' III *-J VII KJ XV *-)*4J XVII 4& &=d1J

@@& @@&

4K& 4K&

II ;orinteni IV ,& Ioan I 4)*/J XI >K& VD

;:PI?CDLD VIII

*&

J& de : ; C 7? : P lstoria natural t< m oral d e las IndtaK' *@4/ VJ I p& *,/& Pentru tot ce urmează !oi recur%e mult la P& DLVICD7 La Lutte contre Ies reli1ions autochtones dans le Perou colonial' Dima-Paris *4K>& :ici p& >+ #i >4& *& J& de :;C7?: De Procuranda Indomm salute """" *@-VJ IX p& @@-& P& DLVICD7 La Lutte"""' p& >+& *& ;f& P& DLVICD7 La Lutte"""' p& ,, #l V&D& ;:22C La 3eolo1ia N los leolo1os N<urtstas espa.ioles ante la conHuista de &merica' ed& a >-a J 7alamanca *4@* p& ,/@& *& ;:7:7 (G& de Das) &polo1itica hlstorla de las Indias' 6adrid *4/4 cap& DXXIV #i urm& P& DLVICD7 La Lutte """' p& ,@& *& 6C5?:I'5E ,ssaisS I 8Des canni(ales9I III 8Des coc$es9& '& 6area sa operă este LJIIistoire 1intrale des choses de la Toa0elle ,spa1ne" K& 2& 2I;:2D La "'#onHulte splrltuelle- du IeKiHue' Paris *4++ p& K@)K4& K& P& DLVICD7 La Lutte"""" p& ,K& K& Ibid"' p& ,.& */& P& 7:26IE5?C de ':6GC: Plstorla de los Inca)' *@K>J ed& :& 2osem(lat Guenos :ires *4,K p& *>K)*>-& */& P& DLVICD7 La Lutte"""' p& ,K& */& ;itat în 6& G:?:IDDC5 8Das ;asas :ristoteet lOescla!a%e9 în Platon et &ristole ( la ?enaissance' Paris *4K. p& ,/-& */& ;itat în Ibid"' p& ,*K& */& Ibid"' p& ,-),4J J& de :;C7?: $e Procuranda"""' Vi IX p& @.,& */& Ibid"' p& @4).>& *'& <co DCPEM de 'C6:2: Plstotre 1enerale des /ndes occidentales"""' trad& franc din *@-, p& *K- G& *K& P& DLVICD7 La Lutte"""' p& +K)+4& *K& :ceasta e con!in%erea lui J& de :costat P& DLVICD7 La Lutte"""' p& .K)K>J 2& 2I;:2D La =#onHuite-"""' p& ,. #i ++@& *K& P& DLVICD7 La Lutte """" p& >K-& Auaca Jnsemna tn Peru tot ce era considerat sacru in special locurile sacre ) cimitire #i sanctuare& *K& Ibid"' p& +4& *K& Ibtd"' p& ,/& *K& Ibtd"' p& ,/& ;f& #i 2& 2I;:2D& La =#onHulte-"""' p& *+/)*+*& *K& Pentru tot ce urmează cf& 7& '2LMI573D 8D:lireS et !isions c$ez Ies Indiens du 6exiHue9 In Iilan1es de V9cole .rancaise de ?ome (6& :&J ?emps modernes) t& DXXXVI *4K, p& ,,.),-/&

>,& >,&

& )*-- G

<co DCPEM de 'C6:2:

llistoire 1enerale """' p" 4ee

:& ;:D:5;A: llistoire du Perou """ et 1rand pro1res de lJ,1lise &&& ?oulouse *.@+ p& +>4)++/& ;f& P& DLVICD7 La huile &&& p& *>4& >,& :ceste informa"ii #i cele care urmează în 2& 2I;:2D La =#onHuele- """' >,& :cest text #i cele care urmează în P& ;IEM: La #ronica det Perii' ed& ;ol& austral Guenos :ires *4,@ p& *,. *K4 >>,& ;f& P& DLVICD7 La Lulte """' p& 4.& >-& Ibid"' p" */K)*/-& >-& Ibid"' p& *4>)*4+& >4& (is& PE2EI2: 5L5C-6:2_LE7 #ompendio narrati0o do Pere1rino da &merica """' Dis(oa *4K/ p& *>+& ;itat într-o carte capitală pri!ind acest su(iect1 Ed& ACC25:E2? &&& Pistoria da I1re<a no 9rasil' Petropolis *4KK p& +4@) +4.& Este !or(a de t& II al unei !aste Pistoria 1eneral da I1re<a na &merica latina în curs de apari"ie& >4& Ibid"' p& *4>& >4& A& I57?I?C2I7 #i J& 7P2E5'E2 Le Iarteau"""' p" *>K& >4& P& :22I:': La ,Kiirpactdn de la idolatria en el Peni' *.>* p& >)+& P& DLVICD7 La Lutte"""' p& *K.)*-*& >4& '&& :?3I57C5 Les TouoeauK Pori%ons de la ?enaissance .rancaise' Paris *4+@ p& */& Les 0oNa1es en 3erre sainte sînt excluse din această statistică& >4& 6C5?:I'5E +ournal de 0oNa1e en Italie' ed& DedeEan Paris *4,. p& >>-& >4& PIE II Opera omnia' Gasel *@K* p& .K-& >4& <& G2:LDED La Iediterranee """' II p& **& >4& 6& P& 'ID6C2E 3he Vorld o. Pumanism' 5eP ror\ *4@> p& >*& >4& <& G2:LDED La Iedilerranee"""' II p&*@& >4& Ibid"' II p& >4& d >4& Ibid"' II p& +>& >4& Ibid"' D p& .. #i II p& ++& Despre 8rene%a"i9 documen7e interesante în '& :?3I57C5 Les Tou0eauK Pori%ons" p" >,+)> ,@& >4& Ibid"' II p& *++ & >4& ;itat în Ibid"' id" ' >4& Ibid"' id" & >4& :& 6C5JC La Poesie italienne' Paris *4., p& >*K&& >4& ?ext citat de D& !on P:7?C2 llistoire des papes' III p& K+)K,& >4& 2& :LGE5:7 #i 2& 2I;:2D LJ,1lise el la ?enaissance' Paris *4@* (t& XV din Pistoire de lJ,1lise' <lic$e #i 6artin) p& ,>& >4& :& 6:7 Les 3arcs dans la liltcralurc espa1nole du siecle dJor' > !oi& Paris *4.K1 I p& *-& >4& V&-D& ?:PIE Ionarchies et peuples du $anubc' Paris *4.4& p& K@)K.& >4& 6& P& 'ID6C2E 3he Vorld o. Pumanism' p& >*& >4& :& ;A:7?ED ?enaissance meridionale" Italie (4D56 ) 4L66!' Paris *4;@ p& *,& iii <=%

@>&

,B0 ,+*.

:ceste informa"ii mi-au fost comunicate de I& AL5r:DI căruia ii mul"umesc& ;f& $e perditione re1ni Pun1arlae de 7ME2E6I 'rC2'r #i 3urcia de 'CEDD5E2& @>& J& J:577E5 La #i0ilisaiion en &llema1ne """' III p& ** @>& Iemoires de V,urope (2& D:<<C5?) Paris *4K* II p& +>- #i ++-& @>& Despre toate acestea cf& <& G2:LDED La Iiditermnie &&&& II p& **-)*+*& @>& Iaforma"ii furnizate de G& V*5;E5? la seminarul de istorie maritimă al lui 6& 6ollat& @>& <& G2:LDED La Itditerranie """" II p& *>*& A& D:PEr2E Gto1raphie de lJ,spa1ne morisHue' Paris *4-CJ p& +/& @>& <& G2:LDED La Iediterranee """' II p& +@4)+K/& i @>& Depec$es de 6& de <ourHue!aux &&& *@.@)*@K> Paris *-4.)*4.,1 I p& +@+)+@, (- mai *@.-) citată în G& VI5'E5? 8DOexpulsion des morisHues de 'renade9 în Ialan1es de la #asa de Vel(%Hue%' VI *4K/ p& >*,& @>& G& VI5'E5? 8DOexpulsion des morisHues &&&9 Itlan1es de la #asa de Vel(%Hue%' VI *4K/ p& >>@ #i >+4& 7I& A& D:PEr2E Geo1raphie &&& p& >/,& ;a& P& 'ICVIC LJPistoire des empereurs de 3urHule' Paris *@+-& '& :?3I57C5 Les Tou0eauK&&&& p& >*-& .+& 7& 6L57?E2 La #osmo1raphie' ed& Paris *@@> p& *>/.)*>/K& '& :?3I57C5 Les Tou0eauK"""' p& *K4& .*& P& GEDC5 (Du Ians!' Les Obser0ations de """ sin1alarltes' Paris *@@+ '& :?3I57C5 Les Tou0eauK"""' p& >*@& .@& ;f& 6& G:?:IDDC5 Le $r" La1una' auteur du =VoNa1e en 3urHuie-' Paris *4@-J :& 6:7 Les 3urcs """' I p& */+) *++& .@& J& GCDI5 La ?epubliHae' Paris *@K. p& ,@- #l @,+ \ 6C5?:I'5E ,ssats' I (8Dupedantisme9J 8Desdestriers9)i I I I (8De la p$Esionomie9)J 'A:22C5 La >a1esse' Gor deaux *./* !oi& II p& -,*& '& :?3I57C5 Les TouoeauK"""' p& +.K)+.-& .@& 6C5?:I'5E ,ssais' I (8Du pedantisme9)& .@& 'A:22C5 La >a1esse' II p& -+*& .@& J& 2C'IE2 2& :LGE2? 6& D& 35CQDE7 Tounellt histoirc de lJ,1liseS III Paris *4.- p& +*.& .@& Ibid"' p& +*@& .@& Ibid"' p& +*.& .@& Ibid"' ;f& #i J& GE2E5'E2 @inances et absolutisme autrichien dans laseconde moitii du XVII-esiecle' > voi.( L***e7 Paris *4K@J I p& 4K)*//& .@& ;f& 6& 'r?CM73: 8Erasme et les ?urcs9 în ,os' DXII *4K, p& +**)+>*& .@& 2& :LGE5:7 )l 2& 2I;:2 D LJ,1lise et la Renaissanee, p& ,*& .@& Ibid"' p& .+& .@& J& J:577E5 La #i0ilisation """' p& **& .@& $e0ons-nous porter la 1uerre auK 3urcsi trad& J.7 C*. 6:2'CDI5 In ,rasme" Guerre et paiK' Paris *4K+ p& ++4)

K-& K-& K-& K-&

#i +@/&

6& DL?AE2 Propos de table' p& ..& J&-;l& 6:2'CDI5 ,rasme' Guerre et paiK"""'

p& +,/

6& DL?AE2 G,uures' VII p& >K.& AE26I5J:2D #orrespondance des re.ormateurs'""' 4 !oi& Paris-'ene!e *-..1 IX p& >.)>K& '& :?3I57C5 Les Tou0eauK &&& p& +/K& K-& ;f& <r& D:PD:5;AE ?eli1ion' culture et sortite dans le discours apolo1etiHue de la theolo1ie re.ormee en @rance au XVII-esieclc (4L75 )4576!" ?eză de doctorat (Iile cEcle9) > !oi& Paris)7or(ona *4K@1 I p& +@& K-& J&-;l& 6:2'CDI5 ,rasme' Guerre et paiK' p& +@K& K-& 6& DL?AE2 (,u0res' VII p& >-/& K-& Ibid"' mai ales p& >-. #i >4+& K-& Ibid"' p& >4/& K-& :rticol pu"in con!in%ător al lui A& 6E;ACLD:5 8De pacifisme de Dut$er ou le poids dOune (ulle9 în Ielan1es de la #asa de Vel(%Hue%' IX *4K+ p& K>+)K>4& Pozi"ia lui Dut$er nu se în"ele%e decîtreinte%rată într-o esc$atolo%ie #i o demonolo%ie& Pe deasupra Dut$er a folosit formule contra dictorii despre această pro(lemă& CAPITOLUL I@

*&

, !oi& 5eP ror\ Dondra *4/. #i urm& :ici I p& +.& :ceastă carte este fundamentală nu numai pentru studierea Inc$izi"iei spaniole dar #i pentru aceea a Inc$izi"iei în %eneral& ;f& #i A& 3:6E5 Pistoire de lJ InHuisilion espa1nole' Paris *4..& *& 2& 6LEDDE2 8Des Pr0teurs juifs 0 Venise9 în &nnales' ,">"#"' no!&)dec& *4K@ p& *>4*& *& :& 7I;2C<< Les #ontro0erses des staluts de =purele de san1en ,spa1ne du XV-e au XVII-esiecle' Paris *4./ p& +>)++& *& Pra1ue Ghetto in the ?enaissance Period (pu(l& a 6uzeului e!reiesc de stat din Pra%a *4.@) mai ales p& +4 #i ,.& *& J&-P& 7:2?2E ?i.leKions sur la Huestion <uiue' ed& din $=O$( p& -+& *& A& ;$& DE: PistorN &&& I p& @/).-& ;f& #i D&PCDI:3CV Pistoire de lJantisemilisme' , !oi& Paris *4.* #i urm& :ici * p& @+& în pa%inile ce urmează !oi folosi mult această lu crare (ine documentată1 I $u #hrist auK +ui.s de cour\ II $e Iahomet auK marranes" *& Ibid"' I p& -*& *& Ibid"' I p& 44& *& ;f& de ex& G& GDL6E532:5M (su( coord& lui) +ui.s et <uda/sme de Lan1uedoc' ?oulouse *4KK1 t& XII din 8;a$iers de <anjeaux9& */& Ibid"' II p& **,)**4 #i *>K)*+K& */& ;f& :& D& C2?IM La #lase social de los con0ersos en #as tilia en la edad moderna' 6adrid *4@4& */& ;itat în D& PCDI:3CV Pistoire de lJantisemitisme' I p& >.4& */& Ibid"' p& >K/& +4=

!!% "D

2& 5EAE2-GE25AEI6 Pistoire<uioede la ?enaissance ( nos <ours' > !oi& Paris *4.+1 I p& 4@& *,& <& G2:LDED& La Iediterranee """' II& p& *@/)*@*& *,& D& PCDI:3CV hisloire de Vantisemitismc' I p& @-& *,& ;itat în Ibid"' p& .,).@& *,& J& DE 'C<< ia #i0ilisalion du IoNen &1e' p& +4/& *,& D& PCDI:3CV Pisloire de lJanliscmilisme' I p& *>>& *,& Ibid"' p& ++*& *,& J& I7::; LJ,nsei1nemenl du me<!ris' Paris + 4.>& *,& în le%ătură cu folosirea ar$i!elor Inc$izi"iei spaniole cf& G& GE55:77:2 8DOInHuisition espa%nole lOort$odoxie et lOordremoral9 în 9ulletin de la >ociele dJhistoirc moderne' *@-e scrie nr& *4 K.-eanneeJ nr& > din *4KK p& **)*4& *,& Pentru toată această expunere îl urmez pe A& P<D:L6 8Des 7cenes de Juifs dans la litterature dramatiHue du 6oEen :%e9 în ?e0ue des Uudes <ui0es' DXXXIX *4+/ p& ***) *+,& *,& Ibid"' p& **@& *,& D& 2E:L Icono1raphie de lJart chrctien' t& II& Paris *4@K1 La 9ible" Tou0eau 3estament' p& .*>).*+& *,& îl mul"umesc luiJ&-;l& 6enoupentruamifiat!asaten"ia asupra acestui reta(lu care nu fi%urează în lista lui D& 2eau& *,& ;itat #i tradus în J& ?CL77:E2? Le >entiment reli1ieuK en @tandre C la .in du IoNen &1e' p& *44& *,& 2C57:2D (,u0res completes (Da Pleiade) II p& .K, (piese postume)& *,& ;f& 2& 6:57EDDI La ?eli1ion populaire au IoNen &1e' Paris-6ontreal *4K@& *,& D& PCDI:3CV Pisloire de lJanlisemilisme' II p& *,-& *,& :& &DCPEM de 6E5E7E7 8Da Peste 5e%ra en ;ataluna &&&9 în >e2arad' *4@4 p& **/& *,& Ibid"' p& */*& ?exte #i fapte citate în D& PCDI:3CV Pistoire , *,& de lJanlisemitisme' II p& *@.)*@-& *,& ;& 2C?A 3he PistorN o.the +eOs in ItalN' P$iladelp$ia *4,. p& >,K)>,-& *,& <ca VE5D2EDD 8Da acti!idad proselitista de 7an Vicente<errer durante elreinado de<ernando I de:ra%on9 în >e.arad' *4@+ p& 4,& Despre Vineent <errier #i (i(lio%ra fia respecti!ă cf& E& DED:2LEDDE &&& LJ,1lise au temps du Grand >chisme' II p& .+4).,> #i */K*)*/K+& *,& <ca VE5D2EDD 8Da acti!idad&&&9 p& 4/& *,& Ibid"' p& 4@& *,& :& J& 7:2:IV: InHuisicao e #rist(os-Xo0os' Dis(oa *4.4 p& ,4)@/& *,& ;f& 3& 2& 7?CQ 8?$e ;$urc$ and t$e JePs9 în 9iblio1raphical ,ssaNs in Iedie0al +cOish >tudies" 3he >tud1 o. +udaism' !oi& II *4K@ p& *+@& *,& Despre această lucrare cf& mai ales 6& E7PC7I?C 85otes sur le @orlalieium .idei dO:lp$onse de 7pina9 în ?e0ue dJhistoire ecclesiasiiHue' *4,- p& @*,)@+.& A& ;$&DE: & PistorN"""' I p& *,4)*@*&

*,&

,*&

Pentru această temă #i pentru tot ce urmează cf& ;& ROTG( 3he Hislor o. the +eOs o. ItalN' P$iladelp$ia *4,. p& *@+)*KK& ,*& ;& 2C?A 3he PislorN o. the +eOs in ItalN' p& *4/& ,*& Despre atitudinea lui Erasm cu pri!ire la e!rei cf& '& 3I7;A ,rasmus und das +udentum' Gasel *4.4 p& */),K& ,*& ;itat in D& PCDI:3CV Pisloire de lJanlisemitisme' I p& >+*& ,*& :I& DL?AE2 Ver e' ed& Qeimar !oi& XI *4// p& +/K)++K& ,*& Ibid"' !oi& DIII *4*4 p& ,*>)#@+ #i p& @K+).,4& ?exte citate în D& PCDI:3CV Pisloire de lJantisemitisme' I& p& >+-& >hem PamephorasBes/e 8numele destăinuit9 al lui Dum nezeu (tetra%rama consonantică rAQA cu !ocalele intro duse) nume a cărui rostire e interzisă credincio#ilor& ,*& :cest text #i cele ce urmează în Les Propos de table' ed" Grunet p& K/)K,& ,*& >hem Pamephoras' !& nota ,.& ,*& #ontre les +ui.s el leurs menson1es' cap& =Quodlon1e satius sit porcum Huam lalem habere Iessiam Huaiem +udaei optantJS ,*& Pra1ue Ghetlo"""' p& ,K& ,*& D& PCDI:3CV Pistoire de lJantisemitisme """' I p& >KK& ,*& Ibid"' p& *.>)*.+& ,*& :& 7I;2C<< Les #ontro0erses """' p& +*& ,*& G& GDL6E532:5M Pistoire des +ui.s"""' p& >+& ,*& ;& 2C?A 3he PistorN"""' p& ,/4),*/& @;& ;f& textele amintite în J& I7::; LJ,nsei1nement du mipris' p& >,)+4& art& 8Aost Desecration of9& @K& ;f& Enciclopedia Judaica !oi VIII coi */,/)*/*, crt& 8Aost Desecration of9& @K& D& PCDI:3CV Pistoirede lJantisemitisme """' I p& $$5 ) **.& @K& ;f& Pl&-<& DE<EV2E 8De t$eme du miracle des $osties poi%nardees par les Juifs 0 Gruxelles en *+K/9 în IoNen &1e' *4K+ p& +K+)+4-& Pe tenia profanării ostiilor fals atri (uită e!reilor în E!ul 6ediu cf& articolul lui P& G2CQE în ?omische Quartalschri.t' *4>K p& *.K)*4-& @K& Iiracle de lJhoslieS Uccello' ed& Da(er%erie Paris *4..& 7I& Jean6CDl5E? #hroniHues' ed& J& Guc$o$ Paris *->-1 II p& @4/)@4+& .>& D& PCDI:3CV Pistoire de lJantisemitisme' II p& >-.& .>& Ibid"' p& *,@& 8Gouiller9 are aici pro(a(il sensul defrenetic cu frenezie& .>& :ceste panouri au fost rea#ezate în sacristia (isericii1 cf& In0entaire 1eneral des monuments el des richesses arlistiHues de la @ranceS @inis/ere' #arhaiK' Plou1uer' > !oi& Paris *4.41 II p& .& .>& P& G2CQE 8Die Aostiensc$ăndun%en der Juden im 6ittelalter în ?omische Quartalschri.t" *4>. p& *.4)*K*& .>& '& ?2:;A?E5GE2' 3he $e0ii and the +eOs' 5eP Aa!en *4,+ p& *>@& .>& ;f& ,ncNclopaedia +udaica' t& IV col& **>*)**+* art& 8Glood Di(el9& <=Q

de lJantisemitisme' I p& K.)-/& .-& G& GDL6E532:5M Pisioire des +ul2s &&& p& *K& .-& ;& 2C?A 3he PistorN """ o. llah<' p& >,K& .-& Pu(licat de 3& !on :6I2: in Teudruc e deulscher LtteraturOer e des 45" und 47" +hdls"' t& XDI Aalle *--+& .-& ;& 2C?A 3he PistorN""" o. IlalN' p& *K>)*K+& .-& D& PCDI:3CV Pisloirede Jlantisemiiisme' II p& *4.) *4K& .-& :cesta pe cînd rnai era cardinalul 'an%anelli& K.& ;itat în D& PCDI:3CV Pisioire de lJantisemitisme' I p& .K& K.& Ibid"' II p& *@K)*@-& K.& ;& 2C?A rYie PistorN """ o. IlalN' p& >,-& K.& ;itat în D& PCDI:3CV Pistoire de lJantisemitisme' II p& >/>& K.& #onciliorum occumenicorum decreta' ed& '& :DGE2I'C Golo%na *4K+ p& ,-+& K.& D& !on P:7?C2 >toria dei Papi' IX p& >>*)>>>& E& 2CDC;:5:;AI Me >aint->te1e et Ies +ui.s' Paris *-4* mai ales p& >+/ #i urm& p& >K, #i urm& K.& ;f& :& P:;IC7-DCPEM La $isputa de3orlosa' 6adridGarcelona > !oi& *4@K& Primul !olum este o analiză a $is putei' al doilea o edi"ie a dării de seamă redactate de notari& K.& ;& 2C?A 3he PisiorN """ o. lial1' p& >-K) >4-& P&" #onciliorum """ decreta' p& >.@)>.K& -@& C& DCGI:;AE-2CJDE7?VE573r La Vie paroissiale en @rance au XlII-e siecle dJapres Ies ades episcopauK' Paris *4** p& .4& D& 'E5I;C?& Le XIII-e siecle europCen' Paris *4.- p& >.4 #i +-@& -@& G& GDL6E532:5M (su( coord& Iui) Pistoire des +ui.s cn @rance' ?oulouse *4K> p& +*& -@& V& 2CGE2? Les >i1nes dJin.amie au IoNen &1c' Paris *--4& -@& ;itat de D& PCDI:3CV Pistoire de lJantisemitisme' I p& *K/& -@& #onciliorum """ decreta' p& ,-+),-,& -@& <:'E7 Pistoire dcsaint Vincent @errier' I p& >4.) >4K& -@& ;& 2C?A 3he PistorN""" o. IlalN' p& *.>& -@& ;& 2C?A 3he PistorN """ o. IlalN' p& *-.& <& G2:LDED La Iidiierranee""" II p& *,*)*,>& : 6ID:5C >toria de1li ,brci in Italia' ?orino *4.+ p& >-*& -@& ;f& 6& GCI?ELX &Des JuiYs dans le carna!al de la 2ome moderne (XV-e)XVIII-e siecle)9 în Ielan1es de lJ,cole .rancaise de 9orne (6&:&?&6&) t& XDVIII *4K.& > p& K,.)K,K K@/)K@* #i K.>& ;f& #i 2CDC;:5:;AI Le >aint>ie1e et les +ui.s" Le Ghetto de Pome" -@& ;f& D& :L2I'E66: Le >i1ne %odiacal du scorpion' Pa ris)Da AaEe *4K. p& .+)., pi& >,& -@& în le%ătură cu ofensi!a romană împotri!a ?almudului cf& 3& 2& 7?CQE 8?$e Gurnin% of t$e ?almud in *@@+ in t$e li%$t of 7ixteent$ ;enturE ;at$olic :ttitudes toPard t$e ?almud9 în 9ibliolheHue dJhumanisme et ?cnaissance' +44 !oi& XXXIV *4K>& p& ,&+@),@4&

.-& .-&

?e.leKions sur la Hueslion <ui0e' p& ->& Pentru ceea ce urmează cf& D& PCDI:3CV Pistoire

9ullarium """ >ummoram rom" ponli.icium' ?aur& editio *-./ &&&1 VI p& ,4- #i urm& 4.& D& !on P:7?C2 >toria dei Papi' VI p& ,-K),4/& 4.& Ibid"' VIII p& >>-)>++& 4.& Lnii papi mai în%ăduitori decît Pius al V-Iea fa"ă de e!rei 7ixt _uintul mai ales !or permite reinstalarea lor în anumite ora#e în special în Golo%na& *//& ;& 2C?A 3he PislorN """ o. Itali<' p& +/4)+>-& *//& E& de D:L2IE2E ?ecueils dJedils et dJordonnances roNauK' *K>+ &&& VII p& .K@& *//& D& PCDI:3CV Pistoire de lJantisemitisme' I p& *+@& *//& ;& 2C?A 3he Piston< """ o. Ilah<' p& +/.)+>-& JX' *//& ;itat înD& PCDI:3CV Pisloire de lJantisimitisme'll' l p& *4-& ;i& <& G:E2 $ie +uden im christlichen >panien' > !oi& Gerlin *4>.)*4>41 II p& ,/,),/-& *//& :ceste informa"ii #i cele precedente în D& PCDI:3CV& Pisloire de lJantisemitisme' II p& *-.)*4-& ;f& #i A& GEI5:2? ?ecords o. the >panish InHuisilion in #iudad ?ealS I (*,-+)*,-@) Jerusalem *4K,& *//& :& G:I:C ,pisodios dramaticos da InHaisicCo portu1uesa' + !oi& Dis(da *4K>)*4K+1 III p& *@>)*@.& $&P. D& !on P:7?C2 >toria dei Papi' VI p& ,-4),4/& ;& 2C?A 3he PistorN""" o. Itali<' p& +//)+/*& */-& Pentru ceea ce urmează cf& P& ;A:L5L LJ,spa1ne de #harles Quint' > !oi& Paris *4K+J aici1 II p& ,K4)@/@& */-& V& mai sus p& >K,& */-& : 7I;2C<< Les #ontro0erses"""' p& +>)+@& */-& ?ratat încorporat în ,l @uero real de ,spana' 7alamanca *@.4& ;f& :& 7I;2C<< ies #ontro0erses"""' p& +.)+4& */-& Ibid"' p& K*)K,& */-& Ibid"' p& K,)K@& A& ;$& DE: & PistorN"""' I p& *@/& ;um :lonso deEspina i-a atacat !iolentpecon!erti"i epu"in pro(a(il să fi fost el însu#i un conoerso' înciuda numeroaselor lucrări recente care afirmă ascenden"a lui semită& */-& Ibid"' p& */>)*+@& */-& Ibid"' p& *@.)*.K& */-& Ibid"' p& *.K)*K/& */-& Ibid"' p& *KK)*K-& */-& ?ot ce urmează după Ibid"' p& .+)*+4 #i >K/)>-,& */-& A& ;$& DE: & PistorN"""l II p& >-K& */-& V& în acest sens Libro de las cinco eKcelencias del espanol de <raE Genito de Penalosa E 6ondra%.n (Pamplona *.>4)1 :& 7I;2C<< p& >4*)>4K& */-& <& G2:LDED La Iedilerranee"""' II p& *@,& */-& Ibid"' p& *@+& */-& Ibid"' p& *,>& */-& J&-P& 7:2?2E ?e.leKions sur la Huestion <uioe' p& *K& */-& 2& DCEQE57?EI5 PsNchanalNse de lJantisemitisme' Paris *4@> p& @).& */-& 7& <2IEDD:5DE2 Ilistoire et psNchanalNse" Paris *4K@ p& *.@& %&&

4.&

*/4& *&

;:PI?CDLD X

;itat în Q& DEDE2E2 GNnophobia ou la Peur des .emmes' Paris *4K/ p& 4,& Voi folosi mult în pa%inile urmă toare această carte a unui psi$iatru american fără a adopta totu#i toate punctele sale de !edere& Voi folosi de asemenea lucrarea fundamentală a 7imonei deGeau!oir Le $euKieme >eKe' Paris *4,4 > !oi& *& Q& DEDE2E2 p& >/K (după de Mil(oor%)& *& 7& <2ELD 8C(er die Pei(lic$e 7exualităt9 în Gcs" Ver e' IX p& *-/& *& 7& de GE:LVCI2 Le $euKieme >eKe' Paris *4,4 > !oi&1 I p& *,K& *& 3& AC25Er La PsNcholo1ie de la .emme' Paris *4.4 in special p& */.)*>/ #i *+@)*@/& *& Q& DEDE2E2 GNnophobia"""' p& *>& *& Ibid"' p& >@*& *& Q& DEDE2E2 GNnophobia"""' p& ,*& *& 7& de GE:LVCI2 Le $euKieme >eKe' I p& >,*& */& Q& DEDE2E2 GNnophobia"""' p& .+).,& */& Ibid"' p& *>*)*+K& */& :propierea este propusă de 5& M& D: VI7 >ocietN and #ulture"""' p& *>4& */& A& I57?I?C2I7 #i J& 7P2E5'E2 Le Iarteau"""' p& >+/)>+K& */& I(id& p& >++)>+K1 RDes sorcierespeu!ent-elles empec$er lOacte de puissance %enitaleBS ;f& mai sus pp& @,)@4& */& D& P:LD6E La Iere de0orante' Paris *4K. p& >>@& *'& 6&-C& 6E?2:D Le Iaria1e" Les hCsitaltons de VOc cident' Paris *4KK p& *>@& *K& Le $euKieme >eKe' I p& *@+& *K& :ceste precizări su(liniate în importantul articol al lui A&-6& DE'2:5D RDOordination des femmes au minis tere pres(Eteral S în 9ulletin da secretariat de la con.erence episcopale .ran2aise' nr& K a!ril *4K. p& .)K& *K& J&-6& :LGE2? La @emme" &nti.eminisme et chrislianisme' Paris *4K@ p& ,-& în dez!oltările ce urmează !oi folosi mult această carte& *K& Ibid"' p& >/& *K& Ibid"' p& 44 #i *//& *K& A&-6& DE'2:5D RDOordination&&& S p& K& *K& ;itat în Ibid"' p& *4*-& $e cultu .eminarum' în #orpus christianorum' seria latină opere de ?ertulian I p& +,+& *K& ;f& $e0ir1inibus' I * cap& LVI(Patr" lat' XVI >/,) #i $" 3"#"' V *4>> art& R<emmeS col& *++.)*++-& *K& Lettre XXII ( ,astochiam reprodusă în La @emme" Les 1rands teKtes des Percs de lJ,1lise' texte alese #i prezentate de <r& _LE2E-J:LD6E7 Paris *4.- p& *4& *K& 6&-C& 6E?2:D Le Iaria1e" Les hesitations de lJOccident' p& >.& 6E?ACDE dOCDr6PE teolo% #i episcop %rec din sec& III& Le 9anHuet' Paris *4.+& *K& Ibid"' p& ,.& >-& Despre antifeminismul sfîntului :u%ustin1 3& E& GC29 2E57E5 >ubordination et eHui0alence" Tature et rdle de la

.emme dJapres &u1uslin el 3hotnas dJ&Huin' Paris-Cslo *4.p& >@)**,& >4& J&-6& :LGE2? La @emme"""' p& --)-4 din care am extras citatele de mai jos& >4& '2:?IE5 ed& <ried(er% I *>@, #i *>@.& >4& >omme iheolo1iHue' I >& 4> art& I ad& >J H& 4+ art& , ad& I #i #ommentaire des sentences' II dist& >* > * ad& >& Despre acest su(iect cf& La @emme (cule%ere a 7ocietă"ii Jean Godin) *4.>1 XII partea II p& K@)K4& >4& >omme thiolo1iHue' I H& 44 art& >J II H& *,4 art& ,J H& *.@ ajt& >& >4& #ontra 1entiles' I I I *>+& =NU >4& >omme theolo1iHue' III H& +* art& +& J&-6& :LGE2?e La @emme"""' p& >/+& >4& J&-6& :LGE2? La@emme"""' p" *>/ #i>/+& I& 2:6I5'J $er &usschluss der @rCu" 0on prieslerliclien &mt" GolleOollh 3radltion ode- $is riminieran1' Qien *4K+ p& -/ #i urm& T >4& ;itat de r& DE<EV2E in Pisloire mondiale de la .emm]" G II Paris *4.. p& -+& >4& ;itat în Ibid"' p& ->& >4& ;itat în Ibid"' p& -+& >4& ;f& mai ales E& DE 2Cr-D:DL2IE Iontaillou' 0illa1e occitan' Paris *4K@& >4& 2& 5EDDI& LJ,rotiHue des Iroubadours' Paris *4.+ mai ales p& >4>)>4, #i +/,)+*>& 6&-C& 6E?2:D Le Iaria1e"""' p& **+)*,@& 6& :DGI7?L2 #i D& :26C':?AE Pisloire da .eminisme .ran1ais du IoNen &1e ( nos<ours'

Paris *4KK p& +-),*& ;oncluziile acestei lucrări pentru perioada E!ului 6ediu #i a 2ena#terii se întîlnesc cu cele ale propriei mele anc$ete& ;f& de asemenea pentru E!ul

6ediu :& DEA6:55 Le ?ole de la .emme dans lJhisloire de la .emme au IoNen &1e' Paris *4@* #i 2& VE2DC5 La@emme dans lasociele auK X-e el Xl-esiecles' teză Paris X *4K,& >4& PE?2:2_LE $es ?emedes de Vune el de Vaulre .ortune' citat în Ibid"' p" >*+)>*,& >4& :& GE7:5'C5 RVers une$istoirepaEcîianalEtiHue S in &nnales' ,">"#"' *4.4 p& &.//& >4& ;itat #i tradus de P$& 6C55IE2 Le Qaaltrocento' > !oi& Paris *4>,1 II p& *4-& >4& ;f& mai ales Q& E& PEL;3E2? $ie 1rosse Vende' Aam(ur% *4,- p& 4/ #i urm& >4& :& C:7?E Iichel IenotS en HneUe lan1ue a-t-il pricite: &&& ;aen *-K4 p& >,)>@& ;f& #iE& 'ID7C5 R6& 6enot et la tec$niHue du sermon medie!al S în Les Idecs el Ies leilres' Paris *4+> p& 4+)*@,& >4& ;itat în :& 7:6CLIDD:5 Oli0ier Iaillard' sa predication et son temps' Paris *-4* p& +*K& >4& :& 'CDI5 Un emule dJOli0ier Iaillard et de Iichel IinotS .rere +ehan Glapion' Diplomă de studii superioare dactil& Dille *4./& >4& J& GCDI5 La $emonomanie des sorciers" Paris *@-/ p& *K. G& ,/>

+*,

,4& ;itat de :& PIC'IE2 Un orateur de LJccole .rancaise' saint +ean ,udes' Paris *4,/ p& >K.& 'f& Je a n ELDE7 (,u0res completes în ** t& Vannes *4/@)*4/4 :ici V p& >-+)>-K& @/& D '2I'5IC5 de 6C5?<C2? Oeu0res complttes' ed& 6& 'endrot Paris *4.. imnul XXXIII p& **.>& @/& Pane%iric rostit de părintele ;or(in citat în 6& 2EI5A:2D La Le1ende de Penri IV' Paris *4+@ p& KK& @/& îi mul"umesc lui :& Danet pentru a fi (ine!oit să-mi atra%ă aten"ia asupra acestei căr"i pentru această temă& :m consultat edi"ia de la DEon *@*K1 :l!aro PelaEo a scris #i în *+,, un #ollirium .idei ad0ersas haeresescare nu a fost tipărit& @/& 6& DED 2IC Les #oniro0erses"""' p& @>.& @/& A& 7PI?M6LDDE2 Pocsie latine du Ioi<en &1e (III-e— XV-e siecle!' Paris *4K* p& .*K).>*& ;f& p& *-//)*-/> din această lucrare articolul 86iso%Enie9& @/& Introd& de :& Danet la Iarteau des sorcieres' mai ales p& .,& @'& A& I57?I?C2I7 #i J& 7P2E5'E2 Le Iarteau des sorcieres' p& *4-& @K& Ibid"' p& >/*& @K& Ibid"' introd& p& -4& @K& Ibid"' p& >/>& @K& Ibid"' p& >//& Pentru ce urmează p& >//) >*/& @K& Ibid"' p& >/K& L7" Ibid"' id" @K& Ibid"' p& >/-& @K& Expresie a lui :& Danet Ibid"' p& @-& @K& ;f& sapra p& >+4& @K& 6& DED 2IC Les #ontro0erses"""' p& @>.& @K& GE5EDI;?I La >omme des peche% et reme"de dJiceuK' prima ed& *@-, ed& consultată aici Paris *@4@ p& +,K& @K& Ibid"' p& +,-& @K& ?itlul italian1 &00erlimenti per li con.essori" @K& îi mul"umesc părintelui Daniel Cli!ier pentru a-mi fi atras aten"ia asupra acestei informa"ii1 #oncilium tridentimim (Giirres Gasellscha.t!' VIII p& .>>& :m(asadorul la conciliu al ducelui de Ga!aria declară într-un discurs în fa"a Părin"ilor (*@.>)1 =In proKima 0isitatione per 9a0ariam .acla' tam .reHuens concubinatus reperlus .uit' ut 0iK inter centum Ier 0el Huatuor in0enti sint' Hui aut mani.esti concubinarii non .uerint' aut clandestina matrimonia non contraKerint' aut uKores palam non duKerint-" De asemenea am(asadorul cere dreptul de căsătorie pentru preo"i în scopul de a limita dez=& rtările clerului în fa!oarea protestantismului& @K& Ed& consultată aici Paris *..@ p& *4& L7" Ibid"' id" @K& Ibid"' p& 4@& @K& Ibid"' p& 4.& @K& Ibid"' p& >+4)>,+& @K& V&-D& 7:LD5IE2 Le $essein de ?abelais' Paris *4@K& @K& ?ext citat în 6& :& 7;2EE;3 9: furt$er 7tudE of 2a(elaisOs Position in t$e _uerelle des <emmes9 in @rancois

@-&

?abelais (t& VII din 3ra0auK dJhumanisme et ?enaissance' p& *,.)& K-& J& QIE2 Pistoires' dispates et discours des illusions et impostures des diables' des ma1iciens in.(mes' sorcieres et empolsonneurs"""' prima trad& franc& *@.4& Ed& folosită aici Paris *--@1 I p& +//)+/+& K-& :& P:2E #,u0res' ed& P& de ?artas Paris *4.4 în + !oi& după edi"ia din *@-@1 I p& XXV& 7e" Ibid"' id" K-& Ibid"' I p& ;XXIIII& K-& Ibid"' III p& IX;XXVII& K-& Ibid" III p& IX;XXXV& K-& Ibid"' iii p& IX;XD& 7e" Ibid"' id" -'& D& JCLGE2? Premiere ei seconde pCrtie des erreurs populaires el propos 0ul1aires touchant la tnedecine et le re1ime de sCnte' re.ute% et cKpliHues" Ed& consultată aici DEon *./*1 I p& *.>)*.+& -K& Ibid"' p& *.+)*.@& -K& Mece în franceză una în latină #i una în italiană& -K& :& ?I2:_LE:L 3ractatus 0arii' ed& de la DEon *@-K1 =$e Poenis le1um temperandis aut remittendis-' p& >K+& -K& Pentru tot ce urmează :& ?I2:_LE:L&&&1 ,K commentaribus in Piclonum consuetudinesS seclio de le1ibus connubialibus et<ure maritali' ed& de la DEon *@-. în special I *> *+ *@ #i *. #i %l& > , @ #i -& -K& $iciionnaire de $roit canoniHue' fasc& XDI col& *>>@ ) *>K@& -K& G& ;A:77E5ELM #ommentarii in consuetudines ducalus 9ur1undiae .ereHue totius Galliae' DEon ed& din *.>,Jru(rica 8<oemina9& ;f& :& D:I5'LI La ?esponsabilite penale dans lJancicn droit (XVI-e) XVIlI-esilele!' Paris *4K/ p& >@*) >@+& 4+& ;& DE G2E? $e la souoerainete du roN' de son domaine et de sa couronne' Paris *.+> I ,& ;f& La @emme (cule%ere a 7ocietă"ii Jean Godin) II p& ,@/& 4+& :& de 2I;AEDIEL 3estament politiHue' ed& D& :ndre Paris *4,K p& +//)+/*& 4+& 5& 2E6r $emonolatriae libri tres' DEon *@4@& mai ales p& *>@)*>K& 4+& P& de D:5;2E LJIncreduliti et mescreance du sortilC1e plainement con0aincue"""' Paris *.>> p& .>K& 4+& ?e.ulation des opinions de +ean Vier' p& >>@& Ea urmează în edi"ia de la *@-/ după $emonomanie des sorciers" 4+& J& GCL?IDDIE2 >ommerurale' ed& dinl./+ carte II titlul II p& ..+& 4+& Ibid"' p& +K,& *//& La @emme (cule%ere a 7ocietă"ii Jean Godin) XII partea a Ii-a p& >.*& *//& Ibid"' p& +,.& *//& J& GCDI5 $emonomanie des sorciers' p& *KK G& *//& La @emme' p& >-K& *//& Ibid"' p& >,@&

$&5. Ibid"' id" #i P$& de GE:L6:5CI2 #outumes de 9eau0aisis' ed& :& 7alman Paris > !oi *-44)*4//1 II q*.+*& $&G. :& ?I2:_LE:L 3ractatus 0arii' DEon *@-K1 =$e poenis le1um lemperandis aut remittendis-' p& >K+& IOT. Pr& <:2I5:;;I PraKis et theorica criminalis' + !oi& *./.)*.*/1 >& 4- (cauza */) nr& *,)*@& */-& ;f& :& D:I5'LI La ?esponsabilii"""' p& >@>) >@+& */-& P& de D:5;2E $e lJIncredulite"""' respecti! p& .>K #i ,*& Pentru Jean Godin cf& mai sus p& ++*& */-& V& cu pri!ire la acest su(iect partea I din Pistoire du .eminisme"""' de 6& :DG*7?L2 #i D& :26C':?AE cu (i(lio%rafia de la slîr#itul capitolelor& */-& ;f& in această pri!in"ă La @emme (cule%erea 7ocietă"ii Jean Godin) XII partea a Ii-a p& >,,)>@> #i J&-D& <D:5D2I5 @amilie' parenU' maison' seKualite dans lJancienne societe' Paris *4K. p& *>,& */-& Gunuri lăsate de so" ne!estei sale pentru a le folosi in cazul că îi !a supra!ie"ui& */-& <r& CDIVIE2-6:2?I5 Pistoire du droit .ran1ais des oriNines ( la ?e0olution' Paris *4,- p& .@+& */-& Ibid"' p& .@@& */-& LJ,cole des .emmes' actul III scena a IlI-a& */-& J& GL2;3A:2D? La #i0ilisation"""' II p& +,+& */-& ?$& 76r?A $e republica an1lomm' *@-+ p& *-& ;itat în llisloire mondiale de la .emme' II p& ,*K& */-& ;itat în Ibid"' id"' #i ;I& 7t& Gr25E1 ,P%abethan Li.e in 3oOn and #ountrN' Dondon *4.* p& >*@& */-& 2eiau expresia folosită de 6& :DGI7?L2 #i D& :2 6C':?AE Pistoire du ..minisme"""' p& >K1 8&&&femei-ali(i adică femei care îi autorizează pe o(ser!atorii superficiali să !or(ească despre e%alitatea %enerală între sexe9& */-& '& de DC22I7 #i J& de 6EL5' Le ?oman de la ?ose' ed& <& DecoE Paris *4.-)*4K+ + !oi& :ici II p& @/) 5.. !ersurile 4--.)4-4-& $Q$. 5& '2EVr-PC57 #elibat et TatureS une contro0erse medii0ale' Paris (;&5&2&7&) *4K@ p& ,+ ;$& V& D:5'DCIo La Vie en @rance au Io1en &1e\ t& II Paris *4>. p& >,*) >4/& $... E& DE7;A:6P7 (,u0res"""' VII (alada 6;;X;III p& ,+& 4;M" I V (alada D;;;;DXVIII p& >+@& bid" (alada 6XIX p& >-K& *>+& Ibid"' (alada D;;;;DXXXII p& >>.& bid" Ibid"' VII p& */-& $.5. Ibid"' p& */4& $.O. Ibid"' între% !oi& IX& $.P. Ibid"' p& @+ #i urm& $.Q. Ibid"' *K, #i urm& $.=. Ibid"' *K. #i urm& $<&. Ibid"' 4.)4-& $<$. $<<. Ibid"' !ersurile >-@K)>-@4& &&J $<5. ;itat în La @emme dans la litterature .rancaise et Ies %&5 traductions en .rancais du XVI-e siecle' texte alese #ipre-

*/*&

zentate de D& 'LIDDE26-;L2L?;AE? J&-P& 'LIDDE26 D& AC2DCI2-DCLPPE 6&-<r& PIEJL7 Dille *4KK p& -4)44& *+@& ;& GEE26:55 ,ine n(l%lich Osterpredi1t iiber dic .rommen Vcibcr' .iir alic >l(ndcs-Personen' *@4+ p& +),& ;itat în J& J:577E5 La #i0ilisalion"""' VI p& ++@)+@.& *+@& 3& GEI5A:L7 Predi1l au. das @esi der unschuldi1en ]inder' *.*K citat în Ibld"' p& +@@& *+@& Este !or(a de D-l& Daniel 2i!iere& Prin 8pro!er(e din secolul al XVI-lea9 în"ele% pro!er(e făcind parte dintr-o cule%ere tipărită în secolul al XVI-lea& E!ident că multe din eleEeneau dintr-un trecut depărtat& *+@& în a#teptarea lucrării încă neînc$eiată a lui D& 2i !iere împrumut acest dicton #i pe cele următoare din Li0re des pro0erbes .rancais de DE 2CLX de DI5;r Paris > !oi& *-@4& :ici I p& >>* ('& 6EL2IE2 3resor 4MR" Ibi des sentences!" p& >>> ('2L?AE2 ?ecueil!" * d" p& >>, (,ncNclopedie des 4MR" Ibi pro0erbes!" lJ" d"' a *+4& Ibi >>4 (,ncNcloptdie des pro0erbes!" >+* ('2L?AE2 ?ecueil!" t d"' p p& >K- ('& 6EL2IE2 3resor des *+4& Ibl sentences!" d"' p id" ('& 6EL2IE2 3resor des 4MR" Ibi sentences!" d" p& >>/ (6E2r Pistoire des pro0erbes!" id" (La #haussee!" *.* ('& 6EL2IE2 3resor des sentences!" $%<. I(id& p& >>4& :ceste două pro!er(e în &da1es .rancois" *,4& Ibid"' p& >+/& ('& 6EL2IE2 3resor des *@/& sentences!" Ibid" id" (Pro0erbes communs' XV-c *@*& I siecle)& bid" id (G2L7;:6GIDDE VoNa1c dJ,spa1ne' XVI Ie siecle)& 4L4" I p& >+* (Pro0erbes communs!" bid" p" >>- (&da1es .rancois!" 4L4" I p& >>> ('& 6EL2IE2 3resor des sentences!" bid" p& >>/ (GCVEDDE7 Pro0erbes!" 4L4" I id" ('& 6EL2IE2 3resor des sentences!" ! p& >>* (,ncNclopedie des pro0erbes!" ZOI bid" I *@*& I p& >*4 (3resor des sentences!" X bid" Ibid" p& >>, (id_!" p& >>4 ' !$!% Ibid" !$+% ' sition9 XVI-e siecle)& $L<. Ibid"" p& >>* (3resor des sentences!" p& >>> (id_!" (GCVEDDE7 Pro0erbes!" p& >>@ ('2L?AE2 ?ecueil!" >>- (&ne" Pro0"' XlII-e siecle)& >+* (&da1es .rancois!" Ibid"' p& >>@ (Ioi<en de par0enir' cap& intitulat *.@& Ibid"" p& 45L" Ibid"' p" *.@& Ibid"' I I p& >.+ (id-!" ?oman de $olopathos' *.@& Ibid"' p& ,4/ ( A E 2 GE 27 & XlII-e siecle)& *.@& Ibid"' I p& >>@ (Pro0" 1allic" XV-c siecle)& *.@& Ibid"' p& >>K (&da1es .ran2ois!" *.@& Ibid"' p& >>* (,ncNclopedie des pro0erbes!" *.@& Ibid"' p& >>> (3resor des seniences!" *.@& Ibid"' p& >>+ (>uite auK mots dorCs de #alon!" Ii&O B;$

*K,& *K,& *K,& *K,& *K,& *K,& *K,& *K,& *K,&

(Pant$eon-7or(onne *4K@)1 La #onception de la .emme dans lJestampe .ran2aise du XVI-e siecle' > !oi& dactil& D-na 7& 6:??AEQ7-'2IE'C pre%ăte#te pe această temă o teză de doctorat RIII-ecEcle& S *K,& 6uzeul 6aEer Van der Ger%$ :ntPerpen& *K,& ;f& despre toate acestea (cu Gi(lio%rafie) J& G:IDGE RDe t$eme de la !ieille femme dans la poesie satiriHue du XVI-e et du de(ut du XVII-e siecle S în 9ibliolheHue dJhumantsme et ?enaissance' *4., p& 4-)**4& *K,& 7I'C'5E (,uores completes' ed& <leuret et Perceau p& >*. (>atNre contre une dame!" *K,& :ceastă indica"ie #i cele care urmează după D-na 7& 6:??AEQ7-'2IE'C& *K,& 2C57:2D (,u0res completes' ed& '& ;o$en (Da Pleia de) I p& ,@*& *K,& DL GEDD:r (,u0res poetiHues' ed& A& ;$amard V p& * *+>&
CAPITOLUL XI

Ibid"' p& >>- (&da1es .rancois!" Ibid"' p& >+*& Ibid"' p& >>@ (>uite auK mots doreJs de #aton!" Ibid"' p& >>, (Pro0" 1allic' XV-e siecle!" Ibid"' p& >>+ (>uite auK mols dores de #alon!" Ibid"' p& >>> (3resor des senlences!" Ibid"' p& >>* (&da1es .rancois!" Ibid"' p& *- (id])& Pentru tot ce urmează mă inspir din dizerta"ia

*& Diteratura despre !răjitorie cre#te rapid& Da (ază se află J& A:57E5 UauberOahn' InHuisition und PeKenpro%ess im Iittelalter und #Je,nstehun1 der Grossen PeKen0er.ol1un1' 6iinc$en-Deipzi% *&// #i Quellen und Untersuchun1en %ur Geschichte des PeKenOahns und der PeKen0er.ol1un1 im Iittelalter' Gonn *4/* reed& *4., A& ;$& DE: Pistoire de VInHuisition au IoNen &1e' + !oi& Paris *4//)*4/> #i Iaterials toOard a PistorN o. Vitchcra.t' + !oi& 5eP ror\Dondon *4@K& :m mai folosit în special 2& 6:5D2CL Ia1islratsetsorciers' Paris *4.-& E& `V& 6C5?E2 8Qitc$craft in 'ene!a *@+K)*..>9 în +ournal o. Iodern PistorN' !oi& XDIII nr& * marsl4K* p& *K4)>,/J 9Pa tterns of Qitc$craft in t$e Jura9 în +ournal o. >ocial PistorN' !oi& V nr& * *4K* p& * )>@ #i Vitchcra.t in @rance and >i0lt%er-land' It$aca-Dondon *4K.& :& 6:;<:2D:5E Vitchcra.t in 3udor and >luart ,n1land' Dondon *4K/& 3& ?AC6:7 ?eli1ion and the $ecline o. Ia1ic' Dondon *4K*& J&-;& G:-2CJ: Les >orcieres et leur monde' Paris *4K> A& 2& ?2E-VC2-2CPE2 $e la ?e.orme auK Lumieres' Paris *4K>& E& 6IDED<C2? Vitch Puntin1 in >outhOestem GermanN' *@.>)*.-,& 3he >ocial and Iniellectual @oundalions' 7tan-ford ;al& *4K>& 5& ;CA5 ,uropeJs Inner $emons' 7ussex Lni!& Press *4K@& :m citit de asemenea în manuscris con-R%&P trl(u"iile D-nei DLPC5?-GCL;A:? #i 2& 6L;AE6-

GDED dintr-o carte in curs de apari"ie Prophetcs el sorciers dans Ies PaNs-9as" :lte lucrări !or fi men"ionate în momentul cu!enit& Puneri la punct loarte utile asupra pro(lematicii acestei c$estiuni1 P& ;A:L5L R7ur la fin des sorciers au XVlI-e sicicle S în &nnales' ,">"#"' juillet-aout *4.4 p& --@)4** #i <& 7:DI6GE5I 9Da 7tre%oneria del tardo 2inascimento9 în Tuo0a ?i0isla >lorica anno LX' fasc& III)IV p& >.4)++,& De asemenea unele articole importante1 <& 2:PA:ED 9;onditionnements socio-politiHues et socio-psEc$olo%iHues du satanisme9 în ?e0ue des sciences reli1ieuses' *4K. p& **>)*@. #i :& 7C6:5 RDes proces de sorcellerie au Parlement de Paris (*@.@)*.,/) S în &nnales' ,">"#"' juillet-aout *4KK p& K4/)-*,& >& ;f& mai ales pentru acest rapel istoric cele două lucrări alelui J&-;& G:2CJ: Les >orcieres"""'p" ./)4@#i5& ;CA5 ,uropeJs"""' p& *.)@4& >& J&;& G:2CJ: Les >orcieres"""' p& K.& >& 5& ;CA5 ,uropeJs"""' p& >**& ?exte în Libri de sNnodalibus causis el ecclesiaslicis' ed& <& Qassersc$le(en Deipzi% *-,/ p& +@,& >& #onciliorum oecumenicorum decreta' ed& :l(eri%o p& >++) >+,& >& Despre cat$ari cf& mai ales J& DLVE25Cr Le #atharisrneS la reli1ion des cathares' ?onlouse *4K.& >& J&-'& G:2CJ: Les >orcieres"""' p& 4+)4,J 5& ;CA5 ,uropeJs"""' p" >,)+*& ?extul(ullei din *>++ în Q& '& 7CDD:5 #i A& AEPPE Gcschichle der PcKenpro%esse' > !oi& 7tutt%art *--/1 I p& *.*)*.+& >& A& 2& ?2EVC2-2CPE2 $e la ?e.orme"""' p& *,K& ?exte în J& A:57E5 Quellen"""' p& *K& >& ?AC6:7 DO:_LI5 Quodlibet' XI */ #i #ommenl' in +ob' I& */& ?oate aceste fapte ami6tite cu referin"e în 5& ;CA5 ,uropeJs"""' p& K,)4- #i J&-'& G:2CJ: Les sorcierea"""' p& *//)*/*& **& ?ext în J& A:57E5 Quellen"""' p& @).& *>& E& ;$& DE: Aistoire de lJInHuisition au IoNen &1e' III p& @./)@-/J J& A:57E5 Quellen"""' p& +*@& *+& ;f) Le Ianuel des inHuisiteurs de 5icolaus Er6E2I;L7 #i <rancisco PE5: introd& trad& #i note de D& 7ala6olins Paris *4K+ p& ..)K*& *,& E& Q& 6C5?E2 Vilchcra.t"""' p& *4J 2& 3IE;3A:<E2 ,uropean Vitch-3rialsS their @oundations in popular and learned #ulture' *+//)*@// Dondra-Ger\eleE *4K. p& */.)*/K& *,& E& Q& 6C5?E2 Vitchcra.t"""' p& >/-)>*& -l O *,& J&-A:57E5 Quellen"""' p& ,+-),K>& u *,& E& Q& 6C5?E2 Vitchcra.t"""' p& *-& a *,& Prima edi"ie tipărită1 *,K@& *,& E& Q& 6C5?E2 Vitchcra.t"""' p& >,& *,& P& VIDDE??E RDa sorcellerie 0 Douai S în Ielan1es de sciences reli1ieuses' *4.* p& *>4& *,& ;ontri(u"ia D-nei 6&-7& DLPC5?-GCL;A:? la lucra rea eolecti!ă Prophetes et sorciers""" %&Q

9Q& 6C5?E2 -Vilchcra.t in Gene0a' *@+K) *..>9 în +ournal o. Iodern PtslorN' !oi& XDIII nr& * martiel4K* p& *-K& >>& 2e%rupare operată de acest autor în Vitchcra.ttn @rance and >Oit%erland" >>& Eri\ 6IDED<C2? Viich Puntln1"""' p& +> #i 9Qitc$craft and 2eli%ion in 7ixteent$ ;enturE 'ermanE9 tn &rchi0 .ur ?e.ormalions1eschichte' *4K* p& >.K& >>& :& 6:;<:2D:5E Vilchcra.l"""' p& .*& >>& '& <& GD:;3 9: ;alendar of ;ases of Qitc$craft in 7cotland *@*/)*K>K9 în 9ull" TeO hor Public Lib"' XDI)XDII (*4+K)*4+-)& >>& E& Q& 6C5?E2 9Qitc$craft in 'ene!a9 p& *-.& >>& E& Q& 6C5?E2 Vitchcra.t in @rance"""' *4K. p& */@& >>& P& 7;AQEIME2 8Der Aexenprozess und seine:nPendun% in Muric$9 în Uurcher 3aschenbuch' n& <& >@ (*4/>) p& *).+& J& 7;A:;AE2 $as PeKenOesen im ]anton Lu%ern' nach den Pro%essen 0on Lu%ern und >ursee (*,//) *.K@) Duzern *4,K p& XI)XIII& :& 3C;AE2 82e%esten zu den 7olot$urnisc$en Aexenprozessen9 în +ahrbuch .(r >olothurnische Geschichte' *. (*4,+) p& *>*)*,/& >>& E& Q& 6C5?E2 9Patterns of Qitc$craft&&&9 p& @& >>& E& Q& 6C5?E2 9Qitc$craft in 'ene!a9 p& *-K& >>& 2& 6:5D2CL Ia1istrats"""' p& *+@ după mărturia Iul 5icolas 2emE& >>& ;ontri(u"ia D-neî6&-7& DLPC5?-GI;A:2? la Prophttes et sorciers""" >>& E& G2CLE??E RDa sorcellerie dans le cotnte de 5amur au de(ut de PEpoHue moderne *@/4)*.,.S în &nnales de la sortate- archiolo1iHue de Tamur' ,- *4@+)*4@, p& +4/),*/& >atan (Etudes carmelitaines) *4,- p& +-,& >>& ;ontri(u"ia lui 2& 6L;AE6GDED la Prophetes et sorciers""" +'& J& D& PI??7 Vitchcra.t and $e0ii Lore in the #hannel Island' 'uerneseE *--. p& >-)+> #i '& 2& :DDEI5E 9Qitc$ ?rials in JerseE9 în >ociiti <ersiaise' *+ *4+4& +K& 2& 6:5D2CL Ia1istrats"""' p& *+@& +K& 7& ;I2:;-E7?CP:5:5 Los Procesos de hechiceria en la InHmsttion de #astilia la Tue0a' 6adrid *4,>1 nici o execu"ie din +/K procese pentru !răjitorie& îi mul"umesc foarte căl duros D-nei GenassE pentru că a acceptat să consulte această carte în 7pania pentru mine& +K& J& 6I;AEDE? La >orciere' ed& 2& 6androu Paris *4., p& >,& +K& A& 2& ?2EVC2-2CPE2 9?$ePersecutionof Qitc$es9 în Pori%on' noiem(rie *4@4 p& >4& +K& :& 6:;<:2D:5E Vilchcra.t"""' p& >-)>4& +K& J&-;& G:2CJ: Les >orcieres"""' p& *->)>>@& +K& A& 2& ?2EVC2-2CPE2 $e la ?e.orme"""' p& *-*& +K& Ibid"' p& >/K)>/-& +K& 2& 6:5D2CL Ia1istrats"""' p& *4K)>./& 6& de ;E2?E:L La Possesston de Loudun' Paris *4K/& A ,.& ;$& A:57E5 >orcellerie ( >alem' Paris *4K*&R* & ,/4 ,K& Ibld p & +.. f """^ : si R

>>&

,-&

A& ;& 6IDED<C2? Vitch Punlin1"""' p& -4 #i 4.)ft-& 5& ;CA[7 EuropeOs&&& p& >@,& ,-& A& 2& ?2EVC2-2CPE2& De ia ?e.orme"""' p& *4+& ./& Ibid"' p& >//& @*& A& ;& 6IDED<C2?& QLc$ Puntln1"""' p& *+K& 5& ;CA5 EuropeOs&&& p& >@,& ->& J&-;& G:2CJ: Les >orcteres"""' p& *-+)*-,& ->& :& 6:;<:2D:5E Vilchcm2t"""' p& *+@& .,& ?ot ce urmează după articolul lui E& G2CLE??E în >atan (Etudes carmelitaines *4,-) p& +o,)+/- #i 6& :& P2:??& 3he &ttitude o. the #athollc #hurch toOards tht Oltchcra.t and the allled practices o. sorceLer% and ma1ic' 9Qas$in%ton *4*@ p& 4,)4@& -@& D&-E& A:D3I5 La ?i.orme en 9rt1iHue sous #harles Qulnt' Gruxelles *4@K p& +4),/& @.& :ceste exemple stnt împrumutate de la 2& 6&L;AE6GDED Prophetes et sorcters&&& 7î& E& PCt7DDE? Pislotre du droit penal dans le duchi de 9rabant"""' /n memoriile premiate de :cademia re%ală a Gel%iei t& XXXV Gruxelles *-K/ p& ,- #i ,*- J& A& D:5'GE*5 Prosecuiinp ;rime in the ?enatssancc' ,n1land' 'ermanE @rance' ;am(rid%e (6ass&) *4K, p& *K/& 6& ?ext în <r& !on ACD?ME5DC2<< Pandbuch dos deutschen >tra.rechts' , !oi&& Gerlin *4K*)*4KK1 I p& -K Si urm& -4& A& 2& ?2EVC2-2CPE2 $e la ?e.orme"""' p& *-@ = 56" Ibid"' id" ./& G2CLE??E >atan"""' p& +-,)+-@& R>& :ceea#i situa"ie în <ran"a unde ?ri(unalul din Paris punînd în ac"iune procedura de apel a încercat să tempereze excesele tri(unalelor locale1 :& 7C6:5 RDes proces dS sorcellerie&&& S p& -/4)-*>& .+& Prophites et sorciers""" 6& 2eproduc acest text după copia trimisă ;onsiliului din Duxem(ur% (:&E&D& ?e1lstrature du ;onseit pro0incial' *@4* )*@44 *] @.@] la @- !]) #i a#a cum fi%urează în contri(u"ia D-nei DLPC5?-GCL;A:? Prophetes et sorcien""" :m actualizat punctua"ia& R.& A& 2& ?2EVC2-2CPE2 $e la ?e.orme"""' p& *->-*-@& &cts o. the Parliament o. >cotland' II p& @+4& X c fef& 3& ?AC6:7 ?eli1ion"""' p& ,,>),,+J :& 6:;<:2D:5E Vilchcra.t"""' p& *,)*K& =R& Ibid"' p& *@& R4& A& 2& ?2EVC2-2CPE2 $e la ?e.orme"""' p& *-.& 6& Ibid"' td" S*& E& 9Q& 6C5?E2 Patterns"""' p& 4)**& SG& Ibid"' id" n" E& Q& 6C5?E2 99Qitc$craft in 'ene!a&&&9 p& *-@& 6& Prophetes et sorcieres""" [7& I(id& p& +K& 6& :& 7C6:5 RDes proces de sercellerle&&& S p& K4.& ,*

\6

;f& D& C7G:? R7uLe fonti per la storia del 7antOLfficio a 5apoli alia fine del 7eicento S în ?ieerche di >toria soci ale e reli1iosa' ian&-iunie *4K> p& ,*4),>4& KK& J&-;& G:2CJ: ies >orcieres"""' mai ales p& >/@& KK& A& 2& ?2EVC2-TCPE2 $e la ?i.orme"""' p& *,4& KK& :& 7C6:5 RDes proces de soreellerie&&& S p& K4-& KK& J- GL2;3A:2D? La #Oilisation"" 0 III p& *K>& KK& E& Q& 6C5?E2 99Qitc$craft in 'ene!a&&&9 p& >/>) >/+& KK& A& 2& ?2EVC2-2CPE2 9?$e Persecutionoî Qitc$es9 Pori%on (5oiem(rie *4@4) p& @4& KK& E& 9Q& 6C5?E2 9Qitc$raft in 'ene!a *@+K) *..>)OT în +ournal o. Iodern PistorN' martie *4K* p& *-@)*-.T KK& E& 6IDED<C2? Vilch 9untln1"""' p" ++& ?otalul (>4@+) este diferit de cel dat (+>>4) în ta(elul de la p& +@/ autorul adău%ind în acest caz execu"iilor cunoscute în urma proceselor alte condamnări la moarte semnalate de surse di!erse& KK& :& 2EL77 LJ&lsaee au XVII-e siecle' > !oi& Paris *-4-1 II p& */@& KK& E& Q& 6C5?E2 9Qitc$craft in Jura&&&9 p& *+& KK& E& E& 6C5?E2 Vitchcra.t in @rance and >Oit%erlard' p& */@)*/.& KK& Pedepsele o(i#nuite ordonate de Inc$izi"ia din 5oua ;astilie erau admonestarea pu(lică sau pri!ată posturi #l ru%ăciuni lo!ituri de (ici (maximum *//) #i exilul1 7& ;I2:;-E7?CP:5:5 Los Proceses"""' passim" KK& A& 2& ?2EVC2-2CPE2 $e la?t.orme"""' p& *-4) >/+ KK& J& 6I;AEDE? La >orctare' în special introducerea #l cap& XI)XII& KK& :& 6:;<:2D:5E Vilchcra.i"""' p& *@@ (#i între% cap& X)& -+& E& 9Q& 6C5?E2 9Patterns of Qitc$craft&&&9 p& *@@& RD" Prophetes et sorciers""" RD" Ibid" 4,& :& 7C6:5 RDes proces de soreellerie&&& S p& K-4& RD" Prophetes et sorciers""" 4,& E& Q& 6C5?E2 V/tchcra.t in @rance and >Oit%erland' p& **4)*>/& Prophetes et sorciers""" 6ai (ine de jumătate dintre apelan"ii care se adresează ?ri(unalului din Paria lntrel@.@#il.,/ sunt (ăr(a"i& <ără îndoială însă că în %ene ral femeile erau mai pu"in apte declt (ăr(a"ii pentru a face apel1 :& 7C6:5 RDesproces de soreellerie&&& S p& K7-& 4,& E& Q& 6C5?E2 Vitchcra.t in @rance and >Oit%erland' p& *>+& $&&. Vîrsta medie a apelan"ilor la ?ri(unalul din Paris e te de cincizeci de ani1 :& 7C6:5 p& K44& Dar în acea epocă o femeie de cincizeci de ani era (ătrînă& =S*& E& Q& 6C5?E2 Vitchcra.t in @rance and >Oit%erland' V- *>* (statistică simplificată)& Q>& :& 6:;<r:2D:5E Qi(cYicraf(&&& p& *@4 #i *.@& , &8 N Pr0phetes et sorciers""" * $&%. ;f& notele pRssim &&

KK&

*/@&

In acest ta(el nu apar cifrele ce se raportează la ape lurile adresate ?ri(unalului din Paris între *@.@ #i *.,/ pentru că nu to"i condamna"ii făceau apel& ;orectîndu-* pe 2& 6androu :& 7C6:5 a arătat că aceste apeluri erau urtnate deseori de o u#urare a pedepsei& 8Dacă !om lua în ;onsiderare scrie el to"i ace#ti K@ de ani !om constata ;ă au a!ut loc **@ execu"ii adică >, h din cele ,.+ condam nări la moarte în primă instan"ă #i doar */ @h din totalul celor */4,9 apeluri făcute la sentin"ele pronun"ate pentru !răjitorie sau ma%ie1 RDes proces de sorcellerie&&& S p& K4,& */@& E& Q& 6C5?E2 9Qitc$craft in 'ene!a&&&9 p& *-.& */@& E& Q& 6C5?E2 9Patterns&&&9 p& -& ieS& Ibld"' id" */4& :& 6:;<:2D:5E Vitchcra.t"""' p& *+@& */4& E& Q& 6C5?E2 9Qitc$craft in 'ene!a&&&9 p& *-@ */4& E& Q& 6C5?E2 9Patterns&&&9 p& K& $$Q. Ibid"' id" $$<. :& 6:;<:2D:5E Vitchcra.t"""' p& >4 #i 4K #i $arta p& +>& ;:PI?CDLD XII I& In acela#i sens se pronun"ă 2& 6L;AE6GDED In Prophetes et sorcicrs"""' (in introducere)& -& 3& E& J:2;3E 8Ein Aexenprozess9 în &nnalen der deutschen und ausl(ndischen #riminal-?echls P.le1e' !oi& I Gerlin *->- în special p& ,@/ #i <& J& 6C5E 8C(er das AexenPesen9 în &n%ei1en .(r ]unde der deutschen Vor%eit' anul - 3arlsru$e *-+4 mai ales p& >K*)>K@ #i ,,,),@+& Pentru tot ce urmează 5& ;CA5 ,uropeJs"""' p& */+)*>@& +& J& 6I;AEDE? La >orcierc"""' p& *4)>/& +& Ibid"' p& *>4)*+@ (cap& XI)& .- P& ;A:L5L R7ur la fin des sorciers&&& S în &nnaies' ,">"#"' juillet-aoflt *4.4 p& 4/K& .& E& DE2Cr-D:DL2IE Les PaNsans du Lan1uedoc' I p& ,/K& .& J& <:V2E?-7::D: R7orcjeres et Dumieres S în #ritiBue aprilie *4K* p& +@-& 6anuscrisul lucrării mele era predat editorului cînd a apărut cartea lenei J& <:V2E?7::D: Les Iots' la mort' les sorls" La sorcellerie dans le >oca1e' Paris *4KK& .& Edi"ie amplificată în douăsprezece !olume *4/K)*4*@ 5& 'CA5 ,uropeJs"""' p& */-& .& 5umeroase retipăriri ulterioare& $&. 6& 6L22:r 3he God o. Vitches (reedit& din *4@.) p& @,& II& 6ai ales in *4.4 #i *4K+& *>& 6& 7L66E27 3he PislorN""" (ed& Dondra *4K+) p& XIV& *>& ?orino *4..& *>& 7e mai află #i numele :(undia #i Gensozia& *>& ;& 'I5MGL2' I 9enandanti' p& ,-)..J 5& ;CA5 ,uropeJs"""' p& >*/)>*4& J& G:2CJ: Les >orcieres"""' ,*

p& K4)-.& G& 6L;AE6GDED tmi semnalează că în *,@, autorită"ile reli%ioase din :miens reaminteau interdic"ia clasicăJ =Tulla mulier st nocturnii horts eHaitare cum $iana dea pa1anorum' 0el cum 4 Jerodiade seu 9i%a%ia' ei in innumera mulierum multitudine pro2iteatur-" ;f& ?$& 'CL77E? &des""" de la pro0ince de 2eims , !oi& *-,> )*-,,& :ici t& II p& K//& *.& '& G/5&/6/ #accia alle slre1he" La creden%a nelle sire1he dalsecolo XIII al XIX con particolare ri2erimcnto allJIta lia ed& a >-a Palermo *4K*& E& de 6:2?I5C Iorte t pianto rituale nel mondo antico' 6ilano *4@-J 7ud e ma1ia" 6ilano *4@4J La 3erra del rimorso' 6ilano *4.*J II Iondo ma1ico" Prole1omeni a una storia del ma1ismo" ?orino *4.K& D& DC6G:2DI-7:?2I:5I &ntropolo1ia culturale e analtai della cultura subalterna' 6essina *4.- 8II ?esoro nascosto9 lntrod& la >anti' slre1he e dia0oli" II patrimonio delle tradi%ioni popolari nella societ( meridionale e in >arde1na' <irenze *4K*& '& de 2CF: Vesco0i' popolo e ma1ia nel >ud" ?tccrche di storia socio-reli1iosa dalsecolo XVII al XIX secolo' 5apoli *4K*& ;& 'I5MGL2' 87tre%oneria epiet0popolare& 5ote a proposito di un processo modenese del *@*49 tu &nnali della >cuola normale superiore di Pisa' s& II XXX *4.* p& >.4)>-K& ;f& #i '& E& G:??I7?I La #i0ilt( delii stre1he' 6ilano *4.,& *.& >toria dJItalia' IS I caratteri ori1inali' ?orino *4K>( contri(u"ie a lui ;& 'I5MGL2' p& .@.).@-& J& DEDL6E:L Le #hristianisme 0a-t-il mourir: Paris p& *4+)*4,& *.& 9enedicli p& XIr bullarium' t& IJ Cpera omnia' XV Prato *-,@ p& >++)>+, #i t& II XVI *-,. p& +*4)+>>& îl mul"umesc părintelui Qilli(rord Qitters pentru a-mi ti atras aten"ia asupra acestor texte& *.& J&-;& G:2CJ: ies sorcieres"""' p& >.>& *.& :& de 7:I5?-:5D2E (zis părintele VE2JL7) Vie dR Iichel Le Toblei%' *... cartea V cap& III& *.& 3& ?AC6:7 ?eli1ion"""' p& +-+)+-@& 45" Prophetes et sorciers""" *.& 'f& mai sus supra p& >,>& *.& 7& <2ELD Io/se et le monotheisme' trad& Iranc Paris *4,- p& *,/& *.& ;IDE5?C 8Duo%$i di culto e reli%iosit0 popolare in Ducania9 în ?icerche di >toria sociale e reli1iosa' nr& K)-*4K@ p& >,K)>.@& *.& 6ai ales despre acest su(iect 5& ;CA5 ,uropeJs"""' p& +>)@4 #i --)*>@ #i 3& ?AC6:7 ?eli1ion"""' p& @*>) @*4& *.& :pud 3& ?AC6:7 trimit aici la Vilchcra.l and >orcerN in ,ast &.rica' ed& J& 6IDDDE?C5 #i E& 6& 9QI5?E2 *4.+ p& .>).+ #i *K*)*K>& *.& Despre credin"ele în maleficii care pun în e!iden"ă procesele de !răjitorie cf& mai ales 3& ?AC6:7 Geli%ion&&& p& ,,*),,4J :& 6:;<:2D:5E Vilchcra.t"""' p& *@+)*-,) 5& ;CA5 EuropeOs&&& p& >+4)>,.J 2& 3IE;3AE<E2 ,uropean Vitch 3rials"""' p& ,K)4>J #i înainte E& DED;:6G2E De #oncept de sorcellerie dans le duchi de Lorraint

*+&

au XVI-e et au XVII-e sUcle' 5ancE + !oi& *4,-) *4@* mai ales !oi& II #i 2& 6:5D2CL Ia1istrats"""' p& 4.& ;f& #i &na1ron nr& +), (*4K+) p& .+)K4 #i nr& K)- p& ->) */@& >4& 3& ?AC6:7 ?eli1ion"""' p" ,,-& >4& G& 5& Paris rezer!a D& +. 4@@& #on.essional pu(licat la 5antes în *.*> aici p& >*)>@1 8Examen de con#tiin"ă asupra primei porunci9& Datorez această traducere D-lul 6& Douis <leuriot profesor la Lni!ersitatea din Aaute-Greta%ne căruia Ji mul"umesc călduros& >4& at0t de E& DED;:6G2E Le #oncept de sorcellerie""" III p& >*+& -+>& 3& ?AC6:7 ?eli1ion"""' p& >.+)>.,& ++& ;f& despre acest su(iect :& 6:;<:2D:5E Vitchtra.t"""' p" >*>)>@> (cu (i(lio%rafie) #i D& V& ?AC6:7 #i 2& DL5E:L Les >a1es dipossCdCs' Paris *4KK mai ales O p& *>,)*>4& ++& D& V& ?AC6:7 #i 2& DL5E:L Les >a1es"""' p& *>.) J *>K& ++& DE 6:2?I5C II Iondo ma1ico' p" *+@& J ++& Le Ionde du sorcler (lucrare colecti!ă)& Paris *4.. 9 p& *.& \ ++& 'f& mai sus pp& ,4)@>& I ++& 3& ?AC6:7 ?eli1ion"""' p& @.*& J ++& Ibid"' p& @./)@.,J :& 6:;<:2D:5E Vitchcra.t"""' e p& *K>)*K+ #l >//)>/.J Prophates et sorciers""" ++& J&-;& G:2CJ: Les >orcieres"""' p& >>4& ++& ;itat de 2& 6:5D2CL Ia1istrats"""' p& *+,& MM" Prophetes et sorciers""" ++& 2& 6:5D2CL Ia1istrate"""' p& *+@& ++& A& 2& ?2EVC2-2CPE2 $e la ?i.orme"""' p& *4+)>/*& ,@& '& GC5C6C #accia alle stre1he"""' p& >4*)+//& ,@& :& 6:;<:2D:5E Vitchcra.t"""' mai ales p& *+-)*,>& ,@& ;itat de A& 2& ?2EVC2-2CPE2 $e la ?i.orme"""' p& >/>& <& 7PEE &d0is auK criminaliste&&& trad& tranc& din *../ p& +>/& ,@& 3& ?AC6:7 ?eli1ion"""' p& @*-)@*4J ,@& J&-;& G:2CJ: Les >orcieres"""' p& >*@)>*.& ?elaction de 7alazar a fost pu(licată în lJ&nnuaire de ,us o @ol lore' XIII *4++ p& **@-T-*+/& ,@& în dez!oltarea ce urmează folosesc mult 5& ;CA5 ,uropeJs"""' p& *,)-@4 #i su(scriu întru totfcl la punctul său de !edere& ,@& V& mai sus supra pp& >-K)>4*& .>& ;ontri(u"ie a D-nei DLPC5?-GCL;A:? la Prophetes et sorciers""" @+& <olosesc în pa%inile ce urmează dizerta"ia (8maîtrise9) D-nei PE?I?-JE:57 La >orcellerie en 9reta1ne auK XVII-e et XVIII-e siecles' 2ennes *4.4& Ln exemplar din La Ionta1ne retranscris de un superior iezuit (reton în *K@> se află în ar$i!a departamentului Ille-et-Vilaine(@ <()& 6etoda părintelui 6aunoir a primit apro(area 7or(onei& @+& +ournal latin de 6aunoir scris începlnd din *.K* n-a fost pu(licat pînă azi& Lnele extrase se află în X&-:& 7E- ,*,

*K&

JCL25fi Pistolre du 0tnirable ser0iteur de $ieu +ullen Iaunoir de la #ompa1nie de +isus' Paris-Poitiers *--@ ;I& m0i ales p& >K+)>4*& @@& J& 6:L5CI2 Pistoire de #atherine $anUlou' reed& de Perrot 7aint-Grieuc *4*+ p& *-@& @@& J& 6:L5CI2 La Ionta1ne' partea IV q *& @@& :ceste sfaturi apar în prima dintre cele cinci păr"i care compun La Ionta1ne" @@& A& 2& ?2EVC2-2CPE2 $e la ?e.orme"""' p& *,*& @@& Ibid"' p" *+4& @@& Ibid"' *K@)*K.& LL" Ibid"' id" @@& 2emarci pertinente în această pri!in"ă în lucrarea lui <& 7:DI6GE5I 8Da 7tre%oneria nel tardo 2inascimento9 p& >4,)>4@& :supra neo-platonismului #i ma%iei tn timpul 2ena#terii cf& mai ales D& ?AC25DI3E : PlstorN o. Ia1ie and eKperimental >cience - !oi& 5eP ror\ *4>+)*4@-J D& P& Q:D3E2 >piritual and $emonic Ia1ic .rom @icino to #ampanella' Dondon *4@-& E& ':2I5 LJ,t( nao0a" ?icerche di storia della cultura dai XII al XVI secolo" 5apoli *4.4 p& +-@)@//& Q& 7AL6:3E2 3he Occult >ciences in the ?enatssance' :msterdam *4K>& @@& Fi aici putem aminti reflec"iile judicioase ale lui <& 7: DI6GE5I în 8Da 7tre%oneria&&&9 p& +/-& ;f& #i E& G:??I7?I LJ&ntirinascimento' 6ilano *4.> p& *@+& @@& 2eiau aici #i în pa%inile următoare unele teme din &Dec"ia inau%urală9 pe care am "inut-o la ;olle%e de <ranoe repu(licată în De #hristianisme 0a-t-il mourir: Paris *4KK mal ales p& *4@& @@& ;f& ?$& 7M:7M @abrtHuer la .olie' Paris *4K. mal ales cap& VII& @@& $ictionnaire de >piritualiU""& III *& col& *+*) *+>& @@& :& 6:;<:2D:5E Vitchcra.t"""' p" *,/& @@& 2& 6:5D2CL Ia1istrats"""' p" *+, #i *,.& @@& ;itat în Prophetes et sorclers""" K4& ?ext citat de 2& 6:5D2CL Ia1istrats"""' p& *,. #i extras din $iscours admirable dJun ma1ieien de la 0iile de IouUns"""' Paris *.>+ ((i(i& 7ainte-'ene!ie!e)& K*& ;I& 5& ;CA5 ,uropeJs"""' p& >+*& K*& ?ext tradus de :& D:5E? în Le Iarteau des sorcieres' p& **K& K*& Ibid"' p" *>K& K*& J& GCDI5 La $(monomanie"""' p& *>> :& K*& 5& 2E6r $emonolatrtae librl tres' ed& din *@4@ p& *>@)*>K& K*& A& GC'LE? $tscours eKicrable"""' ed& din *.>K p& + Gi 2& 6:5D2CL Ia1istrats"""' p& *+,& K*& G:VCLX Pantises et diablerles dans la lerre abbatiale de LuKcuil"""' p& *>4& K*& Extras din +ournal latincitat /n dizerta"ia D-nei PE?I?JE:57 La >orcellerie en 9reta1ne"""' p& *,/& K4& ;D:LDE de 7:I5;?E7 #oncile pro0incial des dioceses %$5 de Tormandle tenu ( ?ouen (în *@-*)&&& par I1r" lJIllustris-

@,&

ti/nc et ?eoerendissime #ardinal de 9ombon""" 2ouen p& *>& e6" Prophtles ei sorciers""" -/& :cest citat #i următoarele în 3& ?AC6:7 ?eli1ion"""' p& ,@@& ->& Pentru totceurmeazăci& J& GCDI5 La $imonomanie"""' p& *.@ :)*4> G& -+& A& 2& ?2EVC2-2CPE2 De Ia ?l2orme"""' p& *4.) *4KJ 2& 6:5D2CL Ia1istrats"""' p& *+o)*,/&

;C5;DLMIE *4K+ p& @.-JT 4 & Ibid P- @4)./&

fin
6 6 G

„E( V

3i2 I
p

Le IameL

& *++)*,K

p$ Q 5 P

'
@.
+/& I.Q&

=*
X r]&

+*& Ibid"' 4_ X!]& +>& I i "' i J X V r ] & ++& Ibli"' fos XVII r= la DXXV* r=& ++& Ibld"' Jos DXXVI r] la DXXVII !9& +@& Itid& los DXXVII !] la DXXXVIII !` +.& 2& GEDD:26I5 Opera omnla' ed& *-.4J III $e laicii' p& +-& ;itat în J& de D: 7E2VIE2E La 3hiolo1le de 9ellarmln' Paris *4/4 p& >.>& +K& 2C7E5PDL? ]anclonal' Clomouc *./* p& @4-) .//& ?rad& îranc& de 6arie-EAsa(el$ Ducreux care a (ine!oit să-mi atra%ă aten"ia asupra acestui text& +K& J&-6& de GLJ:5D: RDa censure litteraire enEspa%ne au XVI-e siecle S In #anadian +ournal o2 Pislori<' aprilie *4K> p& *)*@J #i 8Dos li(ros italianos en el indice espanol de *@@49 în 9ibliotheHue dJhumanisme et ?enaissance' *4K> îe& -4)*/,& +K& J&-6& de GLJ:5D: 8Da censure&&&9 p& *>& +K& #oncilioram oecumenicorum decreta' ed& :l(eri%o p& >+41 =$e di0ersils ritibus in eadem .ide-" +K& P&-6& 'r RDa tAotme litur%iHue de ?rente et celle de Vatican IIS în La Iaison-$ieu' nr& *>- *4+. p& .*)K@& +K& Introducere de :& D:5E? la De Iarteau des sorcieres' p& .@).K& +K& A& 7?2CAD Luther' sa $ie et sa pensie"' 7tras(our% *4@+ p& *@,& +K& 6& DL?AE2 #,u0res' IV p& +4 (De Vautoriti temporelle!" ,-& 6& DL?AE2 #,u0res' VI p& >*@ (#ommenlairc sur le psaume #XVI4' *@+/)& ,.& Pentru toată această dez!oltare ci" J& DE;DE2 Plstoire de la tolirance au siecle de la ?i.orme' > !oi& Paris *4@@ :ici I p& *-/& ,.& ;itat în ibid"' p& *-4& ,.& Ibid"' I p& *4@& ,.& Ibid"' I p& +>+& Dar%i extrase din această prefa"ă in 3r(ite des heritiHues' 2ouen *@@,& ,.& Ibid"' I p& +>@)+>.& 3railedes heretiHues' ed& :& Cli!et 'ene!a *4*+ p& >,)>@& ,.& Ibid"' I p& +*4& $eclaration pour maintenir la 0raie.oN"""' p& ,K),-& Polemica [mpotri!a lui Fer!et reapare în lOînstltution chrUienne (ed& Da(or et <ides) I p& *j>)*/4T ,.& Ibid"' I p& ++>1 3raiti de lJaulorile du ma1istrC#eJnlI" punition des hirUiHues' 'ene!a *@./ p& +**)+*> ed& I în latină 'ene!a *@@,& ,.& 2& GEDD:26I5 Operaomnia\ III De laicis' >/ p& +@& ;itat in J& de D: 7E2VIE2E La 3htolo1ie de 9tUarmin' p& >@4& ,.& J& DE;DE2 Pistoire dt la tolirance' I p& +++J Du droll de= ma1istrats sur leur sujets s& *& *@K, p& ,>&

@@&

In le%ătură cu această temă istorio%rafică trimit la 8Dec"ia inau%uralăOO pe care am "inut-o la ;olle%e de <rance repu(licată în Le #hristianisme 0a-t-il mourir:' mai ales p& *4>& @@& ;& 'I5MGL2' 44 @orma11io e i 0ermi' ?orino *4K. p& *,.& @@& D-na PICMM:-DC5:?I lucrează la o teză de doctorat ( RdOEtat S) despre (lasfemiile #i înjurăturile italiene#ti& De la ea împrumut în para%rafele ce urmează elementele referitoare la Italia& îi exprim piolunda mea %rrtitudine& @@& ;f& supra' p& +-@& @@& A& G:_LE2C-6C2E5C 3ensdes sociais em Portu1al na Idade Iedia' Porto *4K. p& ->& = @@& 6C5?I[7_LIEL (,u0res completes (Da Pleiade) *4@. p& *@@>& J& ALIMI5': Le $iclin du IoNen &1e' Paris ed& din *4.K p& *.-& 7& GC55E? & hue et ( dia' Paris *4K+ p& ,+& @@& 3& ?AC6:7 ?eli1ion"""' p& *K/& ;f& &cts and Ordinances o. the Interre1num' *.,>)*.@/ ed& ;& A& <I2?A #i 2& 7& 2:I? *4** I p& **++)**+.& @@& A& G:_LE2C-6C2E5C 3ensdes sociais"""' p& -,)-@& @@& $ictionnaire de 3htolo1ie catholiHue' t" II Paris *4+K art& RGlasp$emeS col& 4/>)4/4& Edictul din iulie *... în I7:6GE2? ?ecueil des anciennes lois .rancaises' t& XVIII p& -.)-K& 2& 6:5D2CL Ia1istrats"""' mai ales p& ,4.) ,44& @@& G& GE55:77:2 LJPomme espa1nol' Paris *4K@ p& KK& .@& E& DCL6E2'LE #al0in" :ici t& VII p& *>*)*>>& .@& ;itat în J& J:577E5 La #i0ilisation"""' VIII p& ,@+& J& :5D2E: #hristliche ,rinnerun1 nach dem Lau. der irdischen Planeten 1estelli in Predi1ten' ?u(in%en *@.-& .@& ;itat în J& J:577E5 La #i0ilisation"""' VIII p& ,@,& J& '& 7I'Q:2? ,l. Predi1ten 0on der 0ornehmsten und %u +eder Ueii in der Velt 1emeinsten Lastern' ?u(in%en *./+& .@& ;itat în J& J:577E5 La #i0tlisation"""' VIII p& ,@@& :& 6L7;LDL7 Vtder den @lOhteu.el' *@.>& .@& J& ;:DVI5 Institution de la reli1ion chretienne' ed& Da(or et <ides cartea a IV-a cap& XX p& ,@/& .@& J&-G& ?AIE27 3r(it( des <euK et di0ertissements' *.-. p& ,,/& Da Iort des paNs de coca1ne (su( coord& lui J& De$imeau) Paris *4K. p& 4W" .@& :& V:5 'E55EP Ianuel de .ol lore"""' t& I IV > p& *-*-& .@& ?ext reprodus în J& DE7DrC57 3raiUs sin1uliers et nou0eauK contre le pa1anisme du ?oN-9oit' Paris *.K/ p& >@-)>.+& .@& J& ;:DVI5 Opera omnia' XXXXVI p& +> ( R7ermon sur lO$armonie des trois e!an%felistes S) *@.>J !& #i Ibid" XXVII p& @/@ (R7ermon sur le DeuteronomeS) *@.>& ;f& J& DEDL6E:L RDes r.formateurs et la superstition S In #oli1nN et son temps' Paris *4K, p& ,,-),,4& .@& ;f& despre toate acestea :& V:5 'E55EP Ianuel de .ol lore"""' t" 4' IV p& *-*-)*-*4 r&-6& GE2;fi @ite et ri0olte' p& *,4)*@/ #i p& >/+ 2& 6L;AE6GDED ,*-

#ulture popalaire et culture des elites dans la @rance moderne' Paris *4K-& K@& ;omunicări făcute de :& Gur%uiere #i <r& De(run la 8coloc!iul despre c$ari!ari9 aprilie *4KK Paris& K@& 'f& in această pri!in"ă interdic"iile sinoadelor reformate de ex& cel din *.*K1 J& DEDL6E:L (su( coord& lui) La Iort des paNs de coca1ne' p& **4& K@& ;omunicare de :& GL2'LIE2E la 8;oloc!iul despre c$ari!ari9& K@& r&-6& GE2;E @ete et rt0olte' p& *,@)*,.& K@& Ordonnances sNnodales du dtocese dJ&nnecN' t" XXIII' !oi& II p& +4K)+4-& 6ul"umesc părintelui Qitters pentru a-mi li atras aten"ia asupra acestui text (expus la seminarul meu)& K@& :& D& du Vaucluse1 *& '& +/. f] ,/,& Informa"ia comu nicată de D-na ClrE& K@& Dom GE77I5 #oncilia rotoma1ensls pro0inclae' 2ouen *K*K II p& +/* (indica"ie a părintelui Qitters)& K@& Ibld"' p& **4 (Indica"ie a părintelui Qitters)& K@& :& D& V:L;DL7E1 *& '& +/@ f +,*& Informa"ie comu nicată de D-na ClrE& K@& ;itat de r&-6& GE2;E @Ue el re0olte' p& *,-& 6& JCI5D:6GE2? &nnales de Tormandie' *4@+ p& >,K)>K,& K@& D& D:5E:L 3raitt des danses"""' *@K4 p& *.) ++& K@& Dom GE77I5 #oncilia rotoma1ensis pro0inciae' II p& +4+ (indica"ie a părintelui Qitters)& K@& ;:DVI5 Opera omnta' */ a' citat de <r& QE5DED #alota' sources et ioolution de sa pensie reli1ieuse' Paris *4@/ p& @*& K@& 6emoriu de *@+. citat în J& DE;DE2 Pistoire de la tolirance"""' I p& >@+& K@& 6& <CL;:LD? Pistoire de la .olie"""' p& K+ n& *& K@& Ibld"' p& K,& K@& E& DE 2Cr-D:DL2IE Les PaNsans du Lan1uedoc' I p& +>>& S>& Despre toate acestea cf& J&-P& 'L??C5 La >orti2i et les pau0res"""' p& *>>)*@K& /+& 6& <CL;:LD? Pistoire de la .olie"""' p& K/& 4,& J&-P& 'L??C5 La >ociiti et les pau0res"""' p& */, ) */-& 4,& Ibid"' p& **+)**@& :& A& DCDD Li.e in ,li%abethJ ,n1land' ed& a +-a Dondon *4., p& *+/)*++& -.& J& DEDL6E:L ?ome au XVI-a siecle' Paris *4K@ p& 4-)44& +K& :ceste informa"ii #i cele care urmează reunite de J&-P& 'L??C5 La >ocUle et les pau0res"""' p& *>.)*+/& 4-& 6& <CL;:LD? Pistoire de la .olie"""' p& ./).* #i KK& 4-& Ibtd"' p& .,).@ #i K4)-/& *//& ;itat în J&-P& 'L??C5 La >ocUU et les pau0res"""' p& */,& *//& ;itat în 6& <CL;:LD? Pistoire de la .olie"""' p& K>& $&<. ;itat în Ibid"' p& *-.& $&<. ;itat în Ibid"' p& -+& $&%. ;itat în Ibid"' p& .-&

..&

*4@& ;itat în J&-P& 'L??C5 Da >oclitt et Ies pan0res"""' p& *+@& 465" Ibid"' id" */.& Ibid"' p& *++& */.& 6& <CL;:LD? Pistoire de la .olie"""' p& --& */.& Ibid"' p& --)-4 ;CDDE? Vie desatnt Vincent de Pani' + !oi& Paris *-*-& */.& J&-P& 'L??C5 La >oeiiU et Ies pausrts"""' p& *>. #i *>4)*+/& */.& 2& 6:5D2CL Ia1istrat*"""' mai ales p& *@-) *K4& */.& 3& ?AC6:7 2eli%ion&&& mai ales p& .,*)..+&

5t2 *

)

P1@TLACH

Intr-o sinteză care prezintă 8faza eroică9 a dez!oltării istorio%rafiei #i a metodelor sale în ultimii douăzeci #i #ase de ani (8?$e Past and t$e Present9 *4-*) DaPrence 7tone profesor la Princeton Lni!ersitE remarcă1 8<aptul că istoricii au tendin"a de a pune între(ări despre trecut între(ări ce au o importan"ă directă pentru societă"ile în care trăiesc constituie un truism& în secolul al XlX-lea elementele centrale erau constituirea na"iunii #i le%ea constitu"ională la începutul secolului al XX-lea dez!oltarea economică #i rela"iile dintre claseJ astăzi elementul central este mentalite' acel cu!înt francez intraducti(il însemnînd modul în care oamenii pri!esa cosmosul pe ei în#i#i unul pe altul precum #i !alorile în func"ie de care î#i modelează comportamentul unul fa"ă de altul9 (pa%& >+>)& :eeastă orientare spre istoria mentalită"ilor oare a ^unoscut o extraordinară dez!oltare în ultimele patru decenii se lea%ă indisolu(il de prinsdpiul istoriei 1lobale ) în opozi"ie cu tradi"ionala istorie istori%ant( sau e0enimen2ial( ) afirmat de istorio%rafia franceză înoeptad din al doilea deceniu al secolului #i mai sistematic în 'L?7LI deceniului al treilea odată cu apEG-i"ia re!istei 8Des :nnales9& <ăcîad examenul critic al predecesorilor #i în mod direct al `colii metodice sau poziti!iste

d'& 6onod ;$&-V& Dan%lois ;$& 7ei%no(os 7& Da!isse) Duden <e(!re #i 6aro Gloo$ formulează patru repro#uri principale& :stfel istoria istorizantă nu se ocupă decît de documentele scrise deci de mărturiile !oluntare (decrete scrisori rapoarte etc) ne%lijîndu-le pe cele in!oluntare (!esti%ii ar$eolo%ice serii statistice etc)& Ea pune accentul pe e!eniment pe faptul sin%ular sur!enit într-un timp scurt cînd mai interesantă este- cuprinderea !ie"ii societă"ilor ce se dez!ăluie prin fapte o(i#nuite repetate desfă#urmdu-se în durată lun%ă& :ceastă tendin"ă pri!ile%iază faptele politice diplomatice #i militare #i ne%lijează faptele economice sociale #i culturale& In consecin"ă istoria istorizantă riscă rareori interpretări renun"ă la sinteze #i nu remarcă incompati(ilitatea dintre neutralitatea #tiin"ifică #i par"ialitatea circumstan"ială=& 85oua #coală9 promo!ată de :nale impune o altă concep"ie asupra istoriei o(iecti!ă prin aceea că între altele e!ită presiunea 8e!enimentului9 prin in!esti%are pe durat( lun1(' !n sinteze ample în oare e!enimentul redus la ade!ăratele sale propor"ii #i de(arasat de confiscările circumstan"iale este considerat la importan"a lui contextuală& 2eprezentant ilustru al Fcolii :nalelor <ernand Graudel define#te cele trei paliere pe care se situează istoria1 8Da suprafa"ă o istorie e!enimen"ială care se înscrie în timpul scurt1 este o micro-istorie& Da jumătate-pantă o istorie conjunc-turală urmează un ritm mai lar% #i mai lent& (&& &) Dincolo de acest recitati! al conjuncturii istoria structurală sau de durată lun%ă pune în cauză secole între%iJ & &&9 (Ecrits sur îO$istoire9 pa%& **>)& Istoria mentalită"ilor se înscrie la acest ultim palier& ;a o paranteză justi"iară e poate cazul să notăm că su( !arii aspecte această am(i"ie a istoriei %lo(ale cu care se identifică Fcoaia :na= După 'uE Gourde #i Aer!. 6artin1 8Des .coles $rstoriHues9 pp& *.@)*.. (Edition du 7euil *4-+)& ,>>

B+,

lelor are totu#i predecesori de n-ar fi să cităm decît exemplul nota(il pe care ni-* oferă c$iar un reprezentant al Fcolii metodice D& Gourdeau cînd proclamă1 8:ristocra"ii %loriei tre(uie să dispară tot mai mult în fa"a importan"ei mul"imilor & & & 7ă ne ocupăm de mase&9 (cf& 'uE Gourde Aer!e 6artin op& cit&)& 6ai înainte Jules 6ic$elet pentru care de altfel mul"i dintre noii istorici (2& 6androu de pildă) au un ade!ărat cult afirmă aceea#i !oin"ă de captare totală a trecutului& în prefa"a la 8Istoria <ran"ei9 pentru edi"ia din *-.4 el anticipează la mo=dul romantic principiul unei istorii %lo(ale1 8Via"a are o condi"ie su!erană #i foarte exi%entă& Ea nu este cu ade!ărat !ia"ă dec0t în măsura în care este completă& Cr%anele sale sunt toate solidare #i nu ac"ionează decît în ansam(lu & && :stfel sau totul sau nimic& Pentru a re%ăsi !ia"a istorică ar tre(ui s-o urmăm ră(dător pe toate c(ile ei (s(l& ns&) su( toate formele #i în toate elementele& Fi ar mai tre(ui cu o pasiune #i mai mare să refacem #i să resta(ilim jocul tuturor acestora ac"iunea reciprocă a acestor for"e di!erse într-o mi#care puternică ce ar rede!eni !ia"a însă#i9& In concluzie 6ic$elet preconizează =resurec2ia 0ie2ii inte1rale nu în suprafe"ele ei ci în or%anismele ei interioare #i profunde9& Gste ade!ărat că a(ia Fcoala :nalelor !a împlini acest deziderat printr-o impresionantă cuprindere a tuturor c(ilor' %ra"ie unei cercetări pluri- #i interdisciplinare în durată lun%ă pe care o în%ăduie numai dez!oltarea contemporană #i producti!ă a unui între% complex de #tiin"e #i procedee de in!esti%are pe care #i le anexează alcătuinduT#i un utilaj mental fără precedent1 %eo%rafie etno%rafie demo%rafie economie reli%ie sociolo%ie psi$olo%ie colecti!ă lin%!istică informatică etc& :stfel prin !oin"a de inte%rare totală a unui om total în istorie ) acest 8in!entar al lumii9 cum o nume#te 'eor%es Du(E ) aceasta tinde impli-

) , ) ,
$ =

constituie umană

drou

rie#&a&

le

ctori

M

p

(Lni-

193 193 209 224 224 245 253 16 3 6 3 7 3 »2

în secolele XVI " ede 2elCrmel tae xt le 8;i!iliza"ia sale cap f O ON o percep

op

-le a

424

R@ să răspundă

ascensiune a Cccidentului a ela(orat o ci!iliza"ie care s-a impus lumii între%iB9 Jean Delumeau marc$ează prin această earte o dată în cercetarea fenomenului renascentist& 8;atolicismul între Dut$er #i Voltaire9 (*4K*) 8Italia de la Gotticelli la Gonaparte9 (*4K,) 82oma în secolul al XVI-lea9 (*4K@) 86oartea Vării ;oca%ne& ;omportamente colecti!e între 2ena#tere #i epoca clasică9 (*4K.) sunt urmate în *4K- de 8<rica în Cccident& 7ecolele XIV) XVIII& C cetate asediată9 a cărei apari"ie a st0rnit un imens interes de!enind o lucrare de referin"ă cu o lar%ă audien"ă pu(licată sau în pre%ătire în Italia Iu%osla!ia 7pania Japonia Polonia 7&L&:& 2& <& 'ermania #i 2om0nia& :ceea#i temă în corela"ie cu moti!ul 8păcatului9 este reluată în 8Păcatul #i <rica& ;ulpa(ilizarea în Cccident 7ecolele XIII)XVIII9 (*4-+)& Ln comentariu care îi apar"ine autorului însu#i ne edifică asupra spiritului profund umanist în care a fost concepută această monumentală contri(u"ie la istoria mentalită"ilor1 85iciodată o ci!iliza"ie nu acordase atîta pondere culpa(ilită"ii #i ru#iniiJ ca secolele XIII) XVIII& 5e aflăm aici în fa"a unui fapt major pentru explicarea căreia nici un efort nu-i de prisos& : încerca să dez!ol"i într-un spa"iu #i o sec"iune cronolo%ică date istoria păcatului înseamnă a te plasa în inima unui uni!ers omenesc înseamnă a de%aja dintr-o lo!itură un ansam(lu de rela"ii #i de atitudini constituti!e ale unei mentalită"i colecti!e& înseamnă a re%ăsi medita"ia unei societă"i asupra li(ertă"ii omene#ti asupra !ie"ii a mor"ii a e#ecului #i a răului9& 8Dec"ia inau%urală9 cu care î#i desc$ide Jean Delumeau cursul la ;olle%e de <rance la *+ fe(ruarie *4K@ este un discurs pro%ram în care î#i expune situarea teoretică #i metodolo%ia& Intr-o pri!ire panoramică el e!ooă pe cei care în cadrul aceleia#i institu"ii au fost pionieri în domeniul cercetării mentalită"ilor #i comportamentelor coleoti!e în Cccidentul ,>/

modern ) Jean Garuzi Ducien <e(!re 6arcel Gataillon #i îndeose(i 'a(riel De Gras& 6eritul acestuia din urmă este acela de a fi primul care inspirîndu-se din sfaturile #i metodele unor Emile Dur\$eim Aenri Au(ert #i 6arcel 6aus răstoarnă perspecti!a cercetării& Intero%area istoricului nu se mai limitează doar la 8doctrine #i doctori9 ci cuprinde deopotri!ă mul"imile anonime prin multiple ane$ete sociolo%iee oare de(loc$ează istorio%rafia de reli%ie& In aceea#i pri!ire panoramică Jean Delumeau rele!ă importan"a în această nouă direc"ie a cuantificărilor practicii reli%ioase întreprinse de Pierre 'ou(ert care despoaie ar$i!ele judiciare #i re%istrele paro$iale precum #i aceia a studiilor ela(orate de P$ilippe :ries <rancois De(run #i 6ic$el Vo!elle pri!ind comportamentele colecti!e în ci!iliza"ia preindustrială a#a cum se desprind din texte medicale cronici testamente relatări de epidemii eto& El e!ocă de asemenea cu %ratitudine ea factor esen"ial de eficacitate desc$iderea perspecti!ei de cercetare pe durata lun%ă datorată lui <ernand Graudel ) maestrul celor mai mul"i istorici din %enera"ia sa& In stadiul actual cuprinderea %lo(ală a 8trăitului9 impune trei 8solidarită"i9 care se constituie în concep"ia lui Jean Delumeau ca principii de (ază ale in!esti%a"iei& Prima solidaritate înrădăcinează istoria în %eo%rafie rela"ie su(liniată de multă !reme de <ernand Graudel #i 6aurice De Dannou& în domeniul propriilor sale preocupări Jean Delumeau o exemplifică prin modul de difuzare a celor două reforme (protestantă #i catolică) de%ajînd su( rezer!a precaută fa"ă de un determinism simplist no"iunea de temperamente re%ionale #i c$iar na"ionale solidare cu am(ian"a #i cu teritoriul& : doua 8solidaritate9 apropie tot mai mult istoria de etno%rafie con!er%en"ă marcată de antropolo%ia structurală a lui De!i-7trauss& ,>K Istoricul nu mai poate ne%lija imensul depozit

de 8colecte9 ale anc$etatorilor de teren1 texte 8represi!e9 (printre care procesele) descrieri de săr(ători po!e#ti #i le%ende colinde #i cîn-tece ritualuri de procesiuni ima%ini #i o(iecte ce exprimă o cultură care înainte !reme nu a!ea dreptul la cu!înt #i eonfi%urează o etno-istorie& :stfel su(liniază Jean Delumeau 8&&& cercetarea istorică nu se mai cantonează în studiul culturii dominante a trecutului ) cea care ocupa a!anscena #i se exprima amplu prin scrierea #i căr"ile prin arta #i reli%ia oficiale& Ea se îndreaptă de asemenea #i din ce în ce mai mult spre o altă cultură europeană care era mai ales orală care a fost multă !reme ocul-tată de elite #i dispre"uită de #tiin"ă ceea ce n-a împiedicat-o să-#i continue de-a lun%ul epocilor cariera ane!oioasă #i secretă9& 2ezultatul este scoaterea la lumină a unei 8alterită"i eul- e turale9 ce ne restituie pe lîn%ă modelul propus trecutul 8trăit9& In sfîr#it cea de-a treia 8solidaritate9 o constituie rela"ia dintre istorie #i studiul lim(ajelor ) al cu!intelor ca #i al ima%inilor #i riturilor ) întrucît orice cultură se manifestă printr-un !oca(ular #i o sintaxă printr-o icono%rafie pri!ile%iată prin forma #i con"inutul litur%$iilor sale altfel spus prin toate acele elemente oare ne fac să trecem de la cu!întul indi!idual la lim(ajul colecti!& Pe tot parcursul expunerii acestor principii ) redate în (ună parte c$iar în formulările autorului ) acesta nu omite să precizeze cu o precau"ie scrupuloasă atît dificultă"ile dt #i riscurile posi(ile pe oare le poate întîmpina cercetătorul& In introducerea sa la 8;i!iliza"ia 2ena#terii9 Jean Delumeau su%erează o profesiune de credin"ă atunci cînd afirmă că îndatorirea istoricului este aceea de a /n2ele1e înainte de a judeca& 5u ne rămîne decît să adău%ăm celor trei 8solidarită"i9 expuse pe aceea care credem le în%lo(ează #i apare atît de e!ident în cartea de fa"ă1 solidaritatea implicită a istoricului cu ,>-

!ictimele inocente ale unui destm istonnn orat - o solidaritate ee refuza descurajarea 3 cum însu#i Jean Delumeau o declara n Introducere #i care asociază jn"de%eru m L r e as c ă cl ia l e et î c ă înc re de r e a i n PT TT T tă"li de a-#i depă#i prin cunoa#tere #i erorile&
IO>E,T IORARIU

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful