Ce este proiectul? Proiectul este implementarea unei idei.(PROCES) Analiza nevoilor Evaluarea rezultatelorTrsturile unui proiect !

! are scop " scopul este rezolvarea unei pro#leme identi$icate ! este realist " scopurile tre#uie s $ie posi#il de %ndeplinit ! este unic " reprezint o solu&ie speci$ic la o pro#lem speci$ic' %ntr!un anumitconte(t ! este limitat %n timp )i spa&iu ! are un %nceput )i un $inal #ine de$inite )i sedes$)oar %ntr!un spa&iu concret ! este comple( implic variate a#ilit&i de plani$icare )i implementare' diver)iparteneri sau sus&intori' implic un numr de activit&i' evenimente )i sarcini ! este colectiv " este derulat de o ec*ip )i &inte)te la #inele unei colectivit&i ! implic risc )i incertitudine! poate $i evaluat ! con&ine o#iective msura#ile care pot $i evaluate ! poate $i evaluat ! con&ine o#iective msura#ile care pot $i evaluate+ ast$el sepoate aprecia dac am $cut ce ne!am propus' la calitatea dorit ! are un anumit ,rad de autonomie $a& de activit&ile curente ale or,aniza&iei ! are un ciclu de via& determinat ' compus din mai multe etape o#li,atorii'denumite ast$el identi$icarea' analiza' $ormularea proiectului' pre,tirea acestuia'evaluarea preliminar a proiectului' an,a-area $inan&rii' implementarea'monitorizarea )i evaluarea $inal a rezultatelor proiectuluiPrin urmare' un proiect este ! un e$ort concret' practic' orientat spre un rezultat+ ! direc&ionat spre solu&ionarea unei pro#leme sau c*estiuni relativ comple(e+ ! activitate cu o#iective clare )i rezultate anticipate+ ! limitat at.t de timp c.t )i de resursele $inanciare' te*nice )i umane+ ! plani$icat din timp )i evaluat la s$.r)it. Resursele implicate %n proiect! Resurse umane (ec*ipa de proiect)' !

Resurse materiale (ec*ipamente )i #unuri)' ! Resurse in$orma&ionale (in$orma&iile' cuno)tin&ele cu privire la tema a#ordat' etc)' ! Resurse $inanciare (#u,etul alocat)' ! TimpResursele sunt at.t surs de putere' c.t )i de constr.n,ere./ntr!unproiect avem at.t resurse limitate' c.t )i $actori de risc.0ana,ementul proiectelor este un proces dinamic O#iective Activit&i Rezultate Resurse 0A1A2E0E1T34 PRO5ECT3435 reprezint procesul de or,anizare )i monitorizare a proiectului pentru a asi,ura realizarea acestuia con$orm plani$icrii' %n limitele #u,etului )i con$orm o#iectivelor sta#ilite. 4entilele mono$ocale sunt pentru corectarea unei sin,ure pro#leme a vederii. 5ntrea,a lentila realizeaza corectia doar a unui viciu de re$ractie.

Lentilele multifocale corecteaza mai multe pro#leme ale vederii (e(. pres#opia). E(ista mai multe tipuri de lentile multi$ocale 6. Bifocale lentile pentru oc*elari sunt impartite in doua. Partea de sus este pentru vederea la distanta' iar cea de -os este pentru vederea de aproape. Poti vedea cele 7 parti ale lentilei' pentru ca e(ista o linie ce le desparte. 7. Trifocale sunt ca si cele #i$ocale' doar ca lentilele sunt impartite in 8 parti. Partea de sus este pentru distanta' cea din mi-loc pentru vederea intermediara' iar partea de -os pentru apropiere. Cele 8 parti sunt separate de linii vizi#ile. Aceste lentile sunt $olositoare celor care tre#uie sa priveasca la 7 distante di$erite' de e(emplu pentru pianisti care citesc notele la o distanta di$erita de cea la care citesc o carte. 8. Lentile progresive Aceste lentile nu au linii de separare' dar e(ista o mica portiune care separa lentilele. E(ista cateva distorsionari la mar,inile lentilei. Poti o#tine o vedere #una cand iti indrepti $ata direct spre ce vrei sa vezi. O#isnuirea cu lentile pro,resive necesita putin timp de acomodare. Ce materiale sunt folosite pentru lentile?

Lentile din sticla

Normale 4entilele de ,eam nu sunt la $el de usor de z,ariat precum cele de plastic. Ele pot $i $olosite pentru multe tipuri de prescriptii. Acestea sunt mai ,rele decat cele de plastic. Asferice 4entilele de sticla pot $i $acute si dintr!un tip special de sticla. Aceste tipuri de lentile sunt mult mai su#tiri decat cele normale' si sunt potrivite celor care au nevoie de o corectie mai mare si necesita lentile normale ,roase.

Lentile din plastic

Asferice Acestea $unctioneaza precum cele din sticla. Lentile din policarbonat Acestea sunt $oarte rezistente la impacturi. Sunt ideale pentru copii' atleti' sau pentru persoane care necesita si,uranta la locul de munca. Sunt usoare si com$orta#ile. 9e asemenea au protectie 3:. Pentru o mai #una protectie' ramele speciale care sunt rezistente la impact' sunt recomandate. 9aca ai pro#leme' din di$erite motive' la un oc*i' opticianul tau iti poate recomanda acest tip de lentile pentru a!ti prote-a oc*iul sanatos. 9aca nu ai nevoie de oc*elari pentru a vedea mai #ine' poti $olosi oc*elari cu acest tip de lentile' $ara prescriptie.

; Rame pe suru# ! acest model de rame sunt $ormate din #ratele si puntea oc*elarilor care se prin de lentile prin insuru#are. Pentru aceste rame este nevoie de un tip special de lentila duri$icata care se reziste $ortelor de tensiune la care este supusa in timp. Ramele pot $i $acute numai din materiale metalice. 9ezavanta-ul acestui tip de rama este dat de $aptul ca in timp suru#urile mai tre#uiesc stranse pentru a se pastra $orma oc*elarului. ; Rame pe capse ! acest model de rame sunt $ormate din #ratele si puntea oc*elarilor care se prind de lentile prin capsare. Pentru aceste rame este nevoie de un tip special de lentila duri$icata care se reziste $ortelor de tensiune la care este supusa in timp. Ramele pot $i $acute numai din materiale metalice. Spre deose#ire de ramele pe suru# acestea nu se des$ac in timp. ; Rame pe contur din plastic ! aceste rame au contur continuu pe toata mar,inea lentilei. Sunt $acute din material plastic si sunt recoamandate in special persoanelor cu dioptrii mari' pentru $aptul ca marsc*eaza ,rosimea lentilei. Pe aceste rame poate $i montata orice tip de lentila cu dioptrii pe < (plus) sau ! (minus) !unele tipuri de rame din plastic se dilata si se contracta la modi$icarile de temperatura si tre#uie sa $ie a-ustate mult mai des.

; Rame pe contur din metal ! aceste rame au contur continuu pe toata mar,inea lentilei. Sunt $acute din di$erite tipuri de materiale metalice cele mai recomandate $iind cele din titan deoarece sunt cele mai rezistente si nu o(ideaza in timp. Aceste rame nu sunt recoamandate persoanelor cu dioptrii $oarte mari deoarece nu masc*eaza ,rosimea lentilelor. ! au o durata mai mare de viata dar tre#uie #ine intratinute. ! persoanele care au o piele sensi#ila tre#uie sa!si alea,a rame din alia-e *ipoaler,ice sau cu insertie din material plastic pe #rate. ; Rame pe $ir ! aceste rame au contur numai in partea de sus a lentilei' iar in partea de -os lentila este sustinuta de un $ir din material plastic. Pe aceste rame nu se pot monta decat rame din plastic deoarece in lentila tre#uie dat un canal special in care se intre $irul de sustinere. 0onta-ul acestor rame se $ace numai pe lentile or,anice sau de policar#onat.

Managementul proiectelor
Trimis la data 7=67!=6!6> 0ateria 0ana,ement 1ivel ?acultate Pa,ini 66 vezi mai multe detalii Am descris di$erite tipuri de procese ca proiecte' lot' productie in masa si $lu( continuu si am cautat di$erite aspecte necesare plani$icarii acestora.9ar metodele descrise pana acum pot $i di$icil de utilizat pentru proiecte.E(ista cateva di$erente intre proiecte si celelalte procese' si aceste di$erente se re$era la $aptul ca plani$icarea proiectelor are nevoie intr! adevar de o a#ordare di$erita. Acest capitol descrie cele mai comune metode de plani$icare a proiectelor.Putem incepe prin a de$ini proiectul 3n proiect este o activitate unica care urmareste realizarea intre,ului produs' avand un termen de incepere a activitatii si un termen de inc*eiere a activitatii' iar toate operatiile tre#uie sa $ie ordonate in acest interval. Re$erate similare 0ana,ementul trezoreriei @azele mana,ementului 0ana,ementul resurselor umane 0ana,ementul 500!urilor 0ana,ementul Produselor 1oi ! Plan de a$aceri Proiect mana,ement 9oAnload 9upa cum se poate o#serva din de$initie' $iecare dintre noi $ace un numar de mici proiecte in $iecare zi' cum ar $i de pilda pre,atirea mesei' scrierea unui raport' or,anizarea unei petreceri. ?acem aceste mici proiecte aproape $ara cea mai $ormala plani$icare si putina ,andire este su$icienta pentru a $i si,uri ca totul ca mer,e corespunzator. Putem insa sa vor#im si despre e(istenta proiectelor $oarte mari si costisitoare.5nstalarea unui nou sistem pentru calculator' construirea unei statii nucleare' or,anizarea -ocurilor Olimpice' constructia tunelului C*annel sunt e(emple de proiecte mari avand costuri $oarte ridicate.9orim doar ca aceste proiecte mari sa se dovedeasca a $i adevarate succese daca s!a luat in considerare o anumita cantitate de plani$icat.

Plani$icarea este o $unctie a mana,ementului proiectelor. 0ana,ementul proiectelor se re$era la totalitatea aspectelor le,ate de plani$icare' or,anizare' coordonare si contrulul proiectelor. 5n acest caz mana,erul care se ocupa de aceste activitati este numit mana,er de proiect.Aspecte ale mana,ementului proiectelor Toate proiectele au 7 $aze 6.?aza de plani$icare! dureaza din momentul in care se de$ineste proiectul' $eza#ilitatea' detaliile de desi,n' timpii necesari' se or,anizeaza munca. 7.?aza de e(ecutie! dureaza din momentul in care se realizeaza livrarea materialelor' se e(ecuta procesele de productie' se $inalizeaza produsele' se relaizeaza livrarea produselor la consumatori' se testeaza operatiile initiale. 1e putem ima,ina constuctia unei case. 5n $aza de plani$icare ar*itectul deseneaza planuri' se ,aseste locul de amplasare' sunt o#tinute autorizatiile necesare de la autoritatile locale' este aleasa o companie de constructii si sunt $inalizate toate aran-amentele. 5n $aza de e(ecutie' se pre,ateste locul si $undatia' sunt construiti peretii' se realizeaza partea electrica si partea de instalatii si se realizeaza comstructia e$ectiva a casei. Puteti vedea din acest e(emplu ca proiectele alatura persoane cu ,rade di$erite de cunoastere si din domenii di$erite.0ana,erii de proiect sint $i,urile centrale ale acestor operatii.O#iectul activitatii lor consta in atra,erea totalitatii resurselor care vor $ace ca proiectele sa $ie adevarate succese.Este o activitate $oarte di$icila.0ana,erii de proiect tre#uie sa lucreze cu di$erite cate,orii de persoane in conditiile in care e(ista incertitudine' utilizand multe resurse' limitandu!se la un anumit #u,et' acestia tre#uie sa o$ere un produs care sa satis$aca cerintele consumatorilor. 0ana,erii de proiect sunt de cele mai multe ori ,eneralisti decat specialisti' si au nevoie de e(perienta indelun,ata in di$erite activitati.3n mana,er de proiect nu tre#uie sa supervizeze in mod direct ci sa $aciliteze o#servarea.Cu alte cuvinte el tre#uie sa se asi,ure ca sunt sta#ilite corespunzator conditiile de munca pentru persoanele implicate.0ana,ementul de proiect tre#uie sa sta#ileasca relatiile dintre ec*ipa de proiect si restul or,anizatiei' consumatori si oricine altcineva care este implicat. Asadar decizia mana,ementului de proiect este un $actor c*eie in succesul unui proiect.0ana,ementul proiectelor mari este realizat de o ec*ipa a$lata su# controlul unui mana,er de proiect. 9e re,ula ec*ipa utilizeaza o or,anizare B0atitaB' in care activitati ale di$eritelor $unctii sunt reunite intr!o ec*ipa pentru realizarea unui anumit proiect. ?iecare persoana raspunde de aria sa $unctionala' dar o responsa#ilitate suplimentara o au pentru mana,erul de proiect. Scopul mana,ementului de proiect este sa realizeze cu succes proiectul' sa o$ere clientului produsul dorit' in timpul prevazut si respectand #u,etele.Cand un proiect poate

dura cativa ani pentru a $i realizat si utilizeaza multe resurse' plani$icarea timpului devine $oarte importanta.9ata $inalizarii devine parte a produsului.